Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 februarie 2003
Senatul · MO 6/2003 · 2003-02-20
Aprobarea ordinii de zi
Depunerea de cãtre domnul senator Corneliu Vadim Tudor, preºedin- tele Grupului parlamentar al P.R.M., a moþiunii ”Guvernul Nãstase între taxa pe aer ºi birul cu fugiþiiÒ, semnatã de 36 senatori
Declaraþii politice rostite de cãtre domnii senatori: Adrian Pãunescu, Corneliu Vadim Tudor, Romeo Octavian Hanganu, Radu Alexandru Feldman, Eckstein-Kov‡cs PŽter, Ghiorghi Prisãcaru, Ioan Aurel Rus, Dan Nicolae Rahãu, Iuliu Pãcurariu, George Mihail Pruteanu, Sergiu Nicolaescu, Nicolae Pãtru
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acor- datã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Tratarea apei potabile ºi a apei uzate din oraºul Braºov ºi localitãþile învecinate situate în judeþul Braºov, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 7 iunie
· procedural · retrimis
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
128 de discursuri
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## Distinºi colegi senatori,
Declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului din data de 10 februarie 2003, anunþându-vã cã suntem în cvorumul regulamentar, sunt prezenþi la lucrãri 126 de colegi. Lipsesc, motivaþi, potrivit documentelor care existã la prezidiul ºedinþei, colegii: Aron Belaºcu Ñ aflat în delegaþie, Ioan Belu Ñ bolnav, Octav Cozmâncã Ñ la Guvern, PŽter Eckstein-Kov‡cs Ñ aflat în delegaþie, Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ aflatã...
## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter**
**:**
Sunt prezent, domnule preºedinte!
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Ne bucurãm cu atât mai mult.
Rodica Mihaela Stãnoiu ºi Emil Rãzvan Theodorescu Ñ la Guvern.
Lucrãrile sunt conduse de subsemnatul, împreunã cu domnii senatori Ion Predescu ºi Mihai Ungheanu. Îl rog pe domnul senator Ungheanu sã ia loc la prezidiu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Înþeleg cã, înainte de declaraþiile politice, Grupul parlamentar P.R.M. m-a solicitat în legãturã cu o chestiune de procedurã.
Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, vã rog, aveþi cuvântul!
Aveam de fãcut un anunþ. Deºi noi am solicitat sã dãm citire întregului document, nu ni s-a permis asta. Probabil cã democraþia este un bun care se învaþã ºi se însuºeºte pe parcurs. Îmi pare rãu cã se întâmplã aºa! ”Cãtre domnul Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului României.
În conformitate cu prevederile art. 64 din Constituþia României ºi ale art. 148Ñ152 din Regulamentul Senatului, depunem moþiunea ”Guvernul Nãstase între taxa pe aer ºi birul cu fugiþii!Ò. Moþiunea este semnatã de 36 de senatori.
Având în vedere îndeplinirea condiþiilor prevãzute de Constituþie ºi de Regulamentul Senatului, vã rugãm sã dispuneþi iniþierea procedurilor privind prezentarea, introducerea pe ordinea de zi ºi dezbaterea moþiunii în plenul Senatului.
Anexãm la prezenta textul moþiunii ºi lista iniþiatorilor cu semnãturile acestora.Ò
Aceasta este moþiunea, eu cred cã aveam dreptul ca un grup parlamentar masiv, de 36 de senatori, sã citim ºi aceastã problemã, dar ni s-a rãspuns cã nu ar fi prioritarã sau chestiuni de genul acesta. Asta intrã în logica acelora care provoacã ºi întreþin rãzboaie peste tot în lume, sã distragã atenþia oamenilor, deodatã lumea sã intre în panicã ºi sã nu se mai ocupe de problemele de viaþã ale cetãþenilor, sã fim mulþumiþi sã scãpãm cu viaþã, sã fim mulþumiþi cã mai avem aer sã respirãm.
Oricum, vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, cã mi-aþi permis mãcar sã anunþ introducerea acestei moþiuni.
Mulþumim domnului preºedinte al grupului parlamentar. Fac precizarea cã, potrivit regulamentului Ñ de altfel, este cunoscut Ñ aceste moþiuni se depun la preºedintele Senatului, se analizeazã din punct de vedere juridicoregulamentar, ele vor fi citite la momentul cuvenit, potrivit regulamentului, ºi, chiar dacã democraþia, ca orice lucru nou, se învaþã greu, în nici un caz nu o interpretaþi ca pe un mod de a vã îngusta accesul la vizibilitatea conþinutului moþiunii dumneavoastrã.
De asemenea, dupã analizarea conþinutului moþiunii, a compatibilitãþii cu prevederile regulamentare, se va dispune, potrivit regulamentului, afiºarea moþiunii pentru luarea la cunoºtinþã a conþinutului acesteia.
Trecem acum la urmãtorul punct din ordinea de zi, ºi anume declaraþii politice. Îl invit pe domnul senator Adrian Pãunescu la cuvânt.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Voi vorbi, domnilor colegi, domnule preºedinte de ºedinþã, despre un fapt care mi se pare extrem de important în clipa de faþã, ºi anume: nevoia de a apãra capitalismul românesc, atâta cât este el ºi cât ar trebui sã fie. Cred cã trãim o perioadã complexã, plinã de amintiri ale trecutului ºi de reconstrucþii mentale ale unor perioade de echilibru, dar de echilibru la un nivel la care nu ne mai putem întoarce, într-un fel politic, în care þara nu mai poate nici gândi, nici trãi.
Sar în apãrarea capitalismului românesc, pentru cã mi se pare cã existã tendinþe destule, ºi nu totdeauna justificate, de punere sub acuzaþie a chiar mecanismelor capitalismului ca societate ºi a celor ce construiesc respectiva societate.
Dacã va rãmâne o þarã a promiscuitãþii criteriilor ºi a unei organizãri-amfibie, despre care unii cred cã este o organizare care merge ºi în capitalism, ºi în feudalism, ºi în socialismul de tip monocolor, România nu va putea rezista în competiþia cu capitalismul din ce în ce mai performant al þãrilor dezvoltate din lumea de azi ºi al unora din þãrile care ne înconjoarã.
Mi se pare cã, în anii din urmã, ºi Rusia a fãcut paºi mai hotãrâþi, condusã cum e, de un fost ofiþer KGB, luminat, printr-o organizare fãrã atât de multe prejudecãþi ca a noastrã, în direcþia unui capitalism care sã îi dea compatibilitate cu marile state capitaliste ale lumii.
Mi se pare absurd ca, în fiecare etapã istoricã în care ne aflãm, în loc sã ne ocupãm de ceea ce avem de fãcut în direcþia limpezirii ºi consolidãrii construcþiei la care participãm, sã avem mereu nostalgia a ceea ce a fost ºi (chiar mai mult decât atât) sã ni se parã cã este posibil sã revenim la ceea ce a fost ºi sã dãm jaloane în aceastã direcþie.
Nu se poate ca România sã ajungã un stat poliþienesc! Nu se poate ca România sã fie un stat care sã îºi controleze cetãþenii ºi care sã porneascã, în toatã lupta sa de supravieþuire ºi dezvoltare, de la ideea cã toþi oamenii sunt vinovaþi ºi cã pentru a putea sã fie consideraþi cetãþeni onorabili ei trebuie sã îºi dovedeascã zil-
**:** Antonescu unde este?!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Nu mã întrebaþi unde este Antonescu, pentru cã eu problema Antonescu am ridicat-o de foarte multã vreme ºi numai de dragul de a face polemici, acum, cu Guvernul meu, nu am sã ridic din nou problema Antonescu, deºi îmi pãstrez integral opiniile despre Ion Antonescu. Nu mã provocaþi, pentru cã Ñ vã spun ceva sincer Ñ eu rãspund la provocãri ºi rãpund cum cred eu, domnule profesor! Dar acum vorbeam de Carol!
Ceea ce cred cã, în momentul de faþã, ne-ar durea pe toþi ar fi un marºarier care sã ne plaseze, din nou, în afara istoriei ºi, din nou, în afara tabloului de comandã al istoriei, acolo unde politica poate face istorie sau poate deveni istorie.
Preºedintele Ion Iliescu a exprimat la Snagov, la întâlnirea cu Grupurile parlamentare P.S.D., opinii, multe dintre ele extrem de curajoase ºi de fertile, opinii necesare, dar ºi altele care mi se par irealizabile.
Unele dintre aceste idei þin de o anumitã înaltã moralã, pe care o salut, pe care o îmbrãþiºez, dar pe care nu o vãd întru totul posibilã în condiþiile capitalismului românesc.
Aceastã chestiune se referã atât la sporirea fiscalitãþii (eu, personal, n-am aºteptat sã se exprime dumnealui), ºi, ca sã mã delimitez, mi-am spus pãrerea, încã în vremea în care ministrul de finanþe era domnul Dãianu ºi, ulterior, domnul Remeº, ºi am scris un text care a devenit un cântec cunoscut, aº zice, chiar celebru: ”Noi suntem Þara lui Impozit-Vodã,/ La noi tot dobitocii sunt la modã,/ Ne zbatem în impozite ºi-n lanþuri,/ Sub grele ministere de finanþuriÒ. Am schimbat ulterior cuvântul ”dobitociÒ cu cuvântul ”perceptoriÒ. Am fãcut aceastã concesie. Aº vrea ca respectivul cântec sã devinã inoportun, impracticabil azi. ªi nu sã creascã impozitele, dimpotrivã, aº vrea sã relaxãm impozitele, pentru a ieºi din acest coºmar, cã nici oamenii n-o duc bine, ºi nici elitele n-o duc bine, nimeni n-o duce bine, nici mãcar pãturile suprapuse. Din aceastã perspectivã, eu sunt un socialdemocrat-liberal, aºa cum n-au fost miniºtrii liberali ai finanþelor în perioada 1996Ð2000. Ei au pus biruri prea mari pe þarã, iar noi încã n-am reuºit sã le micºorãm.
Vreau sã spun cã nu am nici un fel de încredere cã dacã vor creºte impozitele la cei cu venituri niþel mai mari va ºi spori nivelul de trai al poporului român. Nu cred în aceastã ecuaþie. Va spori birocraþia, care este singura boalã cu adevãrat cuprinzãtoare ºi prioritarã a societãþii româneºti. Corupþia face parte din birocraþie, ºi
**:**
Nici un glonþ nu intrã în tine...
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Auzi, de atâtea gloanþe câte am primit ºi am în mine, am devenit invulnerabil. Nu mai e loc de gloanþe noi. Nu mai aveþi unde trage.
Profesorul Matei Albastru ne roagã sã intervenim ºi sã-l ajutãm, pentru cã este, totuºi, o neruºinare fãrã margini din partea unei recenzente sã conteste dreptul de a fi într-o antologie, nu într-o carte separatã, al unor poeþi care scriu în timpul vieþii lor (unii scriu ºi dupã moartea lor!). Nu ºtiu, se poate pedepsi acest delict de opinie? Mã asociez cu domnul Gavril Matei Albastru, repet, un remarcabil poet, în linia marilor dispãruþi Ioan AlexandruÑPituþ ºi, ca ºi ei, iubitor de culturã germanã, în strãdania lui de a scãpa de blestemul cã a tipãrit cãrþi. Sã tipãreºti Bãrnuþiu, ce nesimþire, nu? Sã terminãm odatã cu aceste lucruri! Sã trecem la porno!
Ultima chestiune pe care vroiam s-o spun este tot legatã de ideea de context ºi de unde ºi de când începem numãrãtoarea. Se vorbeºte mereu despre returnãri, retrocedãri ºi este, sigur, un gest de dreptate care trebuie fãcut. Singura problemã, pe care am ridicat-o mai demult ºi pe care o repun în faþa dumneavoastrã azi, este de unde începem numãrãtoarea. De exemplu, ce-ar fi sã începem numãrãtoarea de la 1711Ñ1712, când apãreau urmãtoarele reglementãri ungureºti despre românii din Transilvania (vã voi vorbi altã datã mai pe larg despre ele): ”Toatã lumea (ãsta e un text oficial) sã-i alunge pe valahii aflaþi în jur.Ò ºi ”Nimeni dintre locuitorii oraºului Turda nu are dreptul sã vândã unui valah casã, teren sau alte proprietãþi ºi nu are voie sã-i ofere gazdã. Cine încalcã hotãrârea ºi-i vinde un bun, acesta va fi confiscat, iar vinovatul va fi expulzat din oraº.Ò? E uºor sã vii ulterior ºi sã ceri sã se dea bunurile înapoi celor ce le-au avut, din moment ce românilor li s-a interzis sã aibã teren, casã, alte proprietãþi.
Alt citat: ”Alungarea ºi expulzarea valahilor din oraºul nostru!Ò Ei bine, dacã retrocedarea se petrece dupã ce, câteva sute de ani, românii sunt alungaþi din locurile lor ºi, prin legi, prin hotãrâri locale, li se interzice accesul la pãmânturi, la case ºi la slujbe, atunci sigur cã nu e o retrocedare corectã. Retrocedarea trebuie sã fie un proces de moralitate asupra cãruia sã nu mai planeze nici o suspiciune de pãrtinire.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumim, domnule senator, ºi pentru parafrazarea lui Machiavelli apropo de ultima dumneavoastrã frazã, ºi-l invit pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor sã ia cuvântul. ## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
Sunteþi în eroare, domnule preºedinte.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
ªi eu i-am spus cã este Talleyrand. El spune cã...
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
E vorba de execuþia ducelui...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
DÕEnghien, da. 1804.
DaÕ, nu-i nimic. Hai sã verificãm.
Vã voi da cartea.
Lãsaþi sã se scrie ºi de mine...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
E a lui Adrian Pãunescu, pentru cã el a zis-o înaintea lor.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,
Nu am pregãtit o declaraþie politicã, pentru cã evenimentele sunt proaspete ºi ele se precipitã. Sunt câteva notaþii, în funcþie de ceea ce s-a întâmplat în urmã cu câteva ore la recent încheiata ºedinþã a C.S.A.T.
Aºa dupã cum probabil aþi aflat, C.S.A.T. s-a hotãrât sã rãspundã solicitãrii SUA de ajutor românesc în rãzboiul contra Irakului.
Nu detaliez, nu intru în amãnunte ce s-a solicitat, ce s-a rãspuns, însã este, sintetic vorbind, foarte clar cã România se aflã, începând de azi, într-o stare potenþialã de rãzboi. Indiferent ce a anunþat în finalul scurtei sale declaraþii de presã domnul preºedinte Ion Iliescu. Realitatea asta este. Cã nu simþim rãzboiul imediat ºi în cadrul graniþelor noastre, asta nu schimbã datele problemei.
Pe mine mã intrigã o serie de declaraþii pe care le-a fãcut conducerea P.S.D., în speþã cele ale domnului Adrian Nãstase, care nu este numai preºedintele partidului, ci ºi prim-ministru în funcþiune, ºi care spune cã este alãturi de Comunitatea Europeanã. Domnia-sa este împotriva Comunitãþii Europene, având în vedere cã motorul franco-german, dupã cum se ºtie, care se aflã la originea acestui proiect de nouã arhitecturã a Europei unite, deocamdatã considerã cã încã nu s-au epuizat mijloacele politico-diplomatice de rezolvare a crizei reale, într-adevãr, din Irak.
Dar Adrian Nãstase este ºi împotriva acelui grup, acelei familii politice în care fostul P.D.S.R. Ñ actualul P.S.D. Ñ se strãduieºte sã intre de mai mulþi ani. Este vorba de Internaþionala Socialistã. Internaþionala Socialistã s-a pronunþat categoric împotriva soluþiei rãzboinice. Chiar Partidul Social Democrat German, aflat la putere acum la Berlin ºi cu care P.S.D.-ul s-a gratulat reciproc în urmã cu câteva zile cu prilejul semnãrii unui protocol, la SatuMare, P.S.D.-UDMR, a organizat un miting de protest împotriva rãzboiului din Irak.
Eu cred cã este momentul ca domnul Adrian Nãstase, dacã nu poate sã spunã adevãrul, mãcar sã tacã din gurã ºi sã nu mai mintã. El îºi minte electoratul ºi minte þara. Nu se poate spune cã aceastã Comunitate Europeanã este pentru rãzboi, când, deocamdatã, în mare parte a lor, þãrile de care depinde integrarea noastrã în Comunitatea Europeanã sunt împotriva rãzbo-
Vã mulþumim, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Romeo Octavian Hanganu, din partea Grupului parlamentar P.D.
## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**
## Stimaþi colegi,
Aº vrea, în primul rând, sã vã mulþumesc tuturor pentru cã în ultima ºedinþã în plen a sesiunii trecute, la care nu am putut participa, aþi aprobat fãrã nici un vot împotrivã iniþiativa legislativã de modificare a Legii de organizare ºi funcþionare a caselor de ajutor reciproc, de fapt, o nouã lege a C.A.R.-urilor.
Þin, de asemenea, sã mulþumesc, în mod cu totul deosebit, colegilor din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnului profesor Iorgovan, în mod special, pentru sprijinul pe care mi l-au dat în a face o lege cât mai bunã ºi cât mai apropiatã de ceea ce, în toate þãrile occidentale, reprezintã cooperativele de credit, o lege pentru 3 milioane de români, o lege care sã protejeze depunerile ºi sistemul de întrajutorare, într-un moment în care C.A.R.-ul a ajuns o ultimã soluþie pentru foarte mulþi români în rezolvarea problemelor curente, dar ºi într-un moment în care unii încearcã sã foloseascã aceastã lege pentru crearea de jocuri piramidale.
Declaraþia politicã de astãzi este legatã de o serie de prioritãþi ale românilor.
Suntem într-un moment extrem de bogat în evenimente reale sau artificial create în viaþa politicã româneascã: alegeri anticipate, întârziate, decalate, statutul preºedintelui, vot uninominal sau vot pe liste, senatorul de drept, regionalizare ºi guvernatori, declaraþii sforãitoare despre corupþie ºi corupþi, ca sã nu mai vorbesc de faptul cã s-a deschis sezonul la demisii sau demiteri.
Cum mediatizarea este perfectã, mulþi ar putea crede cã cetãþenii þãrii sunt interesaþi ºi ei, în cea mai mare mãsurã, de aceste probleme. Din pãcate, oricât ar pãrea de prozaic, în aceste luni, prioritatea pentru marea parte a populaþiei este nota de platã la întreþinere.
Exact în urmã cu un an, în prima ºedinþã în plen a Senatului din 2002, susþineam, în numele Grupului P.D., declaraþia politicã ”Decembrie 2001 Ñ ianuarie 2002, lunile disperãrii românilorÒ. Concluzia nu era a noastrã, ci a primului-ministru.
Vorbim degeaba despre reformã, când întreþinerea a ajuns sã depãºeascã salariul mediu pe economie.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumim, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Domnule preºedinte,
Aº vrea sã-l informez pe domnul senator P.D. cã imnul partidului sãu este cu totul altul, ºi anume ”Omul bun ºi pomul coptÒ.
Domnule senator, lãmuriþi în oficios aceste probleme. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.
Din salã
#51394## **Din salã:**
Este rândul P.N.L.-ului!
**Domnul Mihai Ungheanu**
Din salã
#51490**:**
P.N.L.-ul. Daþi-i cuvântul domnului Radul F. Alexandru.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Da, le mai alternãm... Le mai alternãm...
O sã aveþi cuvântul dupã aceea, domnule senator.
Domnule preºedinte... dacã este rândul P.N.L.-ului, poftiþi!
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Da, vã rog, poftiþi!
## **Domnul Viorel Marian Panã**
**:**
Dar mai avea ºi P.D.-ul douã minute!
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Nu, dar vroiam sã aveþi ºi spre final... N-o sã mai aveþi la final declaraþii. Vã rog.
Vã rog, aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc foarte mult. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Sentinþa definitivã ºi irevocabilã, pronunþatã la 3 februarie 2003 de Judecãtoria din Bolintin Vale, judeþul Giurgiu, anuleazã alegerile parþiale pentru funcþia de primar al comunei Roata de Jos, desfãºurate la 23 iunie 2002, ºi dispune ca Ministerul Administraþiei Publice sã stabileascã în termen de douã sãptãmâni data la care vor avea loc viitoarele alegeri.
Cu toate cã ºtiam bine cele petrecute la Roata, am evitat pânã azi orice intervenþie asupra subiectului, atâta vreme cât el se afla în atenþia justiþiei.
Astãzi avem o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi temeinic motivatã, care amendeazã fapte de o gravitate fãrã seamãn.
La 23 iunie 2002, în comuna Roata de Jos, judeþul Giurgiu, s-au organizat alegeri parþiale pentru funcþia de primar. Potrivit legii, rãspunzãtor pentru organizarea corectã a procesului electoral este prefectul judeþului. Din acel moment, el nu mai are calitatea de reprezentant al partidului de guvernãmânt, fiind, poate mai mult ca oricând, garantul respectãrii legii.
Trec peste momentele premergãtoare votului, care au fost marcate de tensiuni provocate de presiunile inadmisibile exercitate asupra cetãþenilor de autoritãþile locale controlate de P.S.D. Mã refer, strict, numai la ceea ce instanþa de judecatã a reþinut ca probe de necontestat ºi care au dus la hotãrârea de anulare a alegerilor.
Prefectul judeþului Giurgiu, Cristian Marciu, a ignorat obligaþia reactualizãrii listelor electorale permanente ºi, într-un climat de suspiciune ºi confuzie totalã, s-a pierdut, practic, controlul asupra modului în care au votat cei înscriºi pe listele suplimentare.
Deºi cele douã sate componente ale comunei Roata de Jos au un numãr egal de votanþi, prefectul Marciu a autorizat înfiinþarea unui numãr mai mare de secþii de votare în satul de origine al candidatului P.S.D.
Sub privirea complice a prefectului, prezent, de altfel, în secþiile de votare, simpatizanþii candidatului P.S.D. au fost aduºi la secþiile de votare cu autovehiculele schelei petroliere, proprietate de stat.
Campania electoralã a continuat pânã ºi în timpul desfãºurãrii votului, la intrarea în secþiile de votare, unde membrii P.S.D. au fãcut recomandãri ºi chiar presiuni asupra alegãtorilor. Sfidând legea, prefectul judeþului a dispus de la sine putere prelungirea programului secþiilor de votare în satul de origine al candidatului P.S.D. ºi sigilarea urnelor de vot la secþiile din celãlalt sat.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la cuvânt pe domnul senator PŽter EcksteinKov‡cs.
## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Clãdirea Senatului, desigur, este un spaþiu public ºi trebuie sã fie un spaþiu deschis tuturor. În acelaºi timp, este un spaþiu care are ºi puteri simbolice, dacã vreþi, pentru cã totuºi este clãdirea Camerei superioare a Parlamentului României. S-a încetãþenit, în mod fericit, zic eu, obiºnuinþa de a face expoziþii artistice la parterul Senatului.
Dacã se poate discuta ºi foarte serios despre calitatea picturilor care au fost expuse de-a lungul anilor ºi despre care eu, personal, cred cã nu au avut un nivel de reprezentativitate care sã fie de nivelul Senatului, totuºi rãmânem cu discuþia în sfera artisticului ºi a unei aprecieri care poate sã fie personalã, dar sunt ºi profesioniºti care pot sã confirme valoarea acelor lucrãri.
Acum, în momentul de faþã însã am depãºit un prag ºi am fãcut din clãdire, din holul Senatului, un loc unde se manifestã politic. Politic se manifestã aici, de la tribuna Parlamentului, ºi cred cã a fost o greºealã gravã, fie cã a fost a secretarului general, sau chiar a Biroului
permanent, de a permite ca unul dintre colegii noºtri sã aibã aceastã posibilitate de a expune în nume personal.
Desigur, este vorba de o colecþie care are... majoritatea exponatelor au o înaltã valoare arhivisticã ºi intrã, dacã vreþi, în fondul cultural al þãrii. Dar concepþia acestei expoziþii în care, iertat sã-mi fie, eu protestez ca în aceeaºi casetã sã fie alãturi o scrisoare a rabinului ªafran ºi a lui Ion Antonescu, nemaivorbind cã în clãdirea Senatului sã vedem chipul, de altfel foarte reuºit redat, al lui Nicolae Ceauºescu, în contextul în care ºi celelalte exponate sunt de valoare, deja reflectã o opþiune politicã care nu avea ºi nu are loc în Senatul României. Nu trebuie sã fie loc în clãdirea Senatului, pe clãdire, pe spaþiul public, de disputã politicã.
În al doilea rând, faþã de declaraþia domnului senator Vadim Tudor...
Vã rog sã pãstraþi liniºtea!
## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**
În declaraþia politicã se poate spune orice.
Eu gãsesc profund populist faptul cã îºi motiveazã aceastã aversiune foarte suav prin aceea cã se interzice sã se sãrute pe stradã populaþia anumitor þãri ºi a Irakului. Nu vorbeºte despre faptul cã partidul dumnealui a avut relaþii, ºi cred cã are ºi în momentul de faþã, cu Irakul. Cã în ziarul Domniei sale au fost o serie de schimburi de amabilitãþi între Ambasada Irakului ºi persoana Domniei sale, cã o delegaþie de parlamentari au adus deservicii imaginii României, mergând în vizitã în Irak, când condiþiile internaþionale deja erau foarte dificile cu aceastã þarã. Nu spune nimic despre faptul cã Irakul a atacat þãri independente, Kuweitul, Iranul, cã are arme cu care poate sã punã în pericol pacea mondialã.
Desigur, nu cunosc decizia C.S.A.T.-ului, situaþia politicã este una foarte dificilã ºi situaþia noastrã este dificilã, dar cred cã vom gãsi împreunã rãspunsul la aceste provocãri, ºi nicidecum pe baza unei atitudini populiste, cum a exprimat domnul preºedinte al P.R.M.-ului.
Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Nimeni nu contestã cã ne aflãm într-o situaþie internaþionalã extrem de complexã. Agenþiile de presã, guvernele, parlamentele, opinia publicã îºi exprimã poziþiile, deseori diferit. România nu face excepþie ºi este firesc sã se întâmple aºa. Aceasta reflectã de fapt rãspunderea pentru soarta þãrii ºi pentru soarta situaþiei internaþionale. Dar nu cred cã existã o contradicþie între politica externã a României ºi poziþia Partidului Social Democrat. Ne-am pronunþat în mod constant ºi ne pronunþãm ºi acum pentru o soluþie politicã pentru ca Irakul sã se conformeze în întregime ºi cu bunã-credinþã Rezoluþiei 1441 a Consiliului de Securitate, ca echipa de inspectori ai Naþiunilor Unite sã-ºi desfãºoare activitatea consacratã dezarmãrii în conformitate cu mandatul primit.
Pe 14 februarie, Consiliul de Securitate se va întruni din nou, pentru a asculta un nou raport al inspectorilor O.N.U., ºi este posibil ca pe 14 februarie sã se adopte o nouã rezoluþie a Consiliului de Securitate. Aceasta depinde de membrii Consiliului de Securitate. Dar vreau sã vã reamintesc, stimaþi colegi, ce-i spunea un diplomat englez lui Mihail Kogãlniceanu, pe atunci ministru de externe, în timpul Congresului de la Berlin: ”Domnule ministru, în politica externã, un stat face nu ceea ce vrea, ci doar ceea ce poate.Ò Noi nu facem neapãrat ceea ce ar vrea fiecare dintre noi. Avem niºte obiective de politicã externã clare ºi, în acelaºi timp, trebuie sã ne respectãm angajamentele internaþionale. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii ºi credem cã procedând astfel noi procedãm bine.
ªi vã mai reamintesc un lucru, stimaþi colegi. Spusele unui diplomat englez, Bruce Lockard, ºi anume cã: ”În afacerile externe, doar marile puteri îºi pot permite luxul sã greºeascã.Ò Nu cred cã noi ne putem permite sã greºim. În plus, sunt convins cã, respectându-ne angajamentele ºi calitatea de aliaþi, vom putea avea un cuvânt de spus ºi în situaþia postconflict.
Dar, în acelaºi timp, stimaþi colegi, nu cred cã este o contradicþie între poziþia noastrã ºi cea a Uniunii Europene exprimatã de Preºedinþia greacã. Pentru cã majoritatea þãrilor membre ale Uniunii Europene, precum Grecia, dar ºi Marea Britanie, Spania, Italia, fac ºi ele parte din Uniunea Europeanã ºi exprimã poziþii diferite.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Ion Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar P.R.M., pentru trei minute.
## **Domnul Ioan Aurel Rus:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Printre cuvintele cãrþii de cãpãtâi Ñ adicã ”Sfânta ScripturãÒ Ñ se gãseºte porunca a ºasea, care spune rãspicat: ”Sã nu ucizi!Ò. Aceste cuvinte rãmân peste veacuri nu doar ca un îndemn, ci ca o poruncã. Acum, când norii grei ai unui conflict mondial se ridicã peste ocean, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii aluat hotãrârea de a susþine rãzboiul Americii contra omenirii.
Secretarul apãrãrii din S.U.A. cere þãrilor proaspãt invitate în NATO, între care ºi România, sã contribuie la rãzboiul împotriva lui Saddam Hussein. Þãrile din ”noua EuropãÒ, cum le numeºte, ºi în special România, vor trebui sã punã la dispoziþie spaþiul aerian, aerodromurile ºi instalaþiile aeroportuare. De asemenea, se cere fiecãrui stat proaspãt invitat în NATO de a contribui în mãsura posibilitãþilor cu forþe militare, inclusiv în perioada postconflict, în zona Golfului Persic.
Solicitarea S.U.A. ameninþã pacea ºi stabilitatea lumii, practic este primul rãzboi din secolul al XXI-lea ºi din mileniul III.
Partidul România Mare este un partid creºtin ºi pacifist ºi solicitã actualei puteri sã nu târascã þara în acest rãzboi.
Acum, când în România se minte, se furã, se ucide, când factorul moral suferã, când tinerii iau calea Apusului pentru a-ºi câºtiga o pâine, de ce suntem forþaþi sã dãm ºi tributul suprem Ñ viaþa?! Trei membri ai Consiliului de Securitate O.N.U Ñ Franþa, Rusia ºi China Ñ cer o soluþie paºnicã pentru reglementarea crizei irakiene. Niciodatã un rãzboi de agresiune nu a rezolvat nimic, nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Aºa-zisele dovezi prezentate de secretarul de stat al S.U.A., Colin Powell, n-au reuºit sã convingã nici un om serios, cu atât mai puþin opinia publicã internaþionalã. Preºedinþii Franþei, Rusiei, Chinei, cancelarul Germaniei, secretarul general O.N.U., fostul preºedinte al Africii de Sud, laureat al premiului Nobel pentru pace, legendarul Nelson Mandela, a acuzat S.U.A. cã aruncã omenirea în Holocaust ºi alte celebritãþi ale lumii contemporane nu se aratã deloc convinse de argumentele unui pustiitor rãzboi care va aduce pe pãmânt bãtaia lui Dumnezeu Ñ focul mistuitor ºi scufundarea Americii.
Are cuvântul domnul senator Dan Nicolae Rahãu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) care mai are la dispoziþie încã 10 minute.
## **Domnul Dan Nicolae Rahãu:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege,
## Stimaþi colegi,
Nu demult, la unul din cele mai populare jocuri de noroc, ”6 din 49Ò, s-a acordat un câºtig de peste 1,2 milioane de dolari. Numai în ultima fazã a acestui joc au participat peste douã milioane de oameni, fiecare cu speranþa de a fi câºtigãtor, dacã nu al premiului cel mare, cel puþin al unuia de mai micã valoare.
Speranþa fiecãrui participant, conºtient de probabilitatea foarte micã de a câºtiga ºi sperând într-o minune, se numea zeiþa Fortuna, cea care hotãrãºte fericirea unuia sau a mai multor participanþi.
Agitaþia creatã de acest premiu record de peste un milion de dolari a fãcut sã treacã mai puþin observat un altfel de ”6 din 49Ò cu premii mult mai mari. Rambursãrile ilegale de TVA, un ”6 din 49Ò la care participã permanent, direct sau indirect, nu douã milioane de participanþi, ci 22 de milioane de participanþi, în care câºtigãtorii sunt cunoscuþi de foarte puþini oameni, câºtigãtorul sau câºtigãtorii fiind unul sau mai mulþi haiduci financiari, plus câþiva lucrãtori din Ministerul Finanþelor Publice, care se substituie câteodatã zeiþei Fortuna ºi care faciliteazã acest gen de operaþiuni.
În urmã cu douã sãptãmâni, lansam un apel tuturor oamenilor politici, la care unii colegi au ºi rãspuns ºi cãrora le mulþumesc, sã nu mai permitem astfel de haiducii financiare în care sã ia de la sãraci, de la sãnãtate, învãþãmânt, dar de fapt tuturor categoriilor de bugetari, pensionari, copii orfani, handicapaþi sau infectaþi HIV ºi se dau aceºti bani bogaþilor.
Cine sunt aceºti bogaþi se poate afla.
Cei care au profitat de aceste rambursãri ilegale de TVA de peste cinci milioane de dolari au beneficiat de înþelegerea unor lucrãtori ai Ministerului Finanþelor Publice, care sunt ºi acum în aceleaºi posturi la Administraþia Financiarã a Municipiului Constanþa.
S-au gãsit ºi apãrãtori ai celor care au facilitat aceste returnãri ilegale de TVA, afirmând inocenþi cã de vinã sunt cei care au cerut banii ºi scãpãrile din alineatul 2 articolul 2 din Legea nr. 345/2002 Ñ de reþinut cã a intrat în vigoare la 1 octombrie anul trecut Ñ ce au determinat rambursarea ilegalã de TVA.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Iuliu Pãcurariu, din partea Grupului parlamentar P.D.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aceastã declaraþie politicã a fost determinatã de unul din subiectele pe care le-a prezentat astãzi domnul senator Adrian Pãunescu aici, ºi anume subiectul BANCOREX.
În cursul anului 1998, în cadrul unei ºedinþe comune a celor douã Comisii pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului României, am avut ocazia sã ascult prezentarea situaþiei financiare BANCOREX de cãtre domnul Dãnilã, preºedinte BANCOREX, în cadrul regimului de supraveghere specialã instituit de Banca Naþionalã la BANCOREX.
Ce ne-a spus domnul Dãnilã atunci, acum preºedintele Bãncii Comerciale Române? Ne-a arãtat cã în acea perioadã BANCOREX-ul avea o pierdere sãptãmânalã de 6 milioane de dolari.
Domnia sa a spus cã, dacã am pune pe acoperiºul Bãncii BANCOREX 600 milioane de dolari ºi cineva ar cumpãra-o ºi ar prelua-o cu active ºi pasive, ar fi o afacere extraordinarã a statului român.
Sigur, s-au prezentat în continuare ”gãurileÒ care au creat aceastã situaþie la BANCOREX ºi am sã vã prezint douã dintre ele: una a fost cele 600 de milioane de dolari reprezentând creditul acordat de BANCOREX Companiei Române de Petrol pentru importul de þiþei în perioada 1992Ñ1996, þiþei care s-a dus la rafinãrii ºi de acolo a intrat în economia româneascã sub formã de carburant, de unde nu s-a mai întors nimic.
Alte 300 sau 400 de milioane de dolari au fost bani pe care, imprudent, conducerea din 1995Ñ1996 a Bãncii BANCOREX a acordat împrumuturi unor firme private ºi persoane fizice.
Dacã þineþi bine minte, în acea perioadã cursul dolarului a fost slab, undeva la 4.000 Ñ 4.500 un dolar, circa un an ºi jumãtate, un curs care a fost þinut artificial ºi care la schimbarea din 1997, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaþional, l-am lãsat sã se ducã acolo unde îi era locul, pe condiþii de deficit de cont curent, de balanþã comercialã ºi aºa mai departe ºi a sãrit la 7.500 de lei dolarul.
Sigur cã acele afaceri finanþate în 1995Ñ1996 au devenit credite neperformante, dar asta a fost greºeala pe care au fãcut-o oamenii de afaceri ºi, dacã vreþi, conducerea de atunci a Bãncii BANCOREX.
Dacã vreþi, termin în 30 de secunde, domnule preºedinteÉ ce s-a întâmplat exact în acel an în cadrul unui faliment din Rusia.
Sigur, luarea mea de cuvânt a fost determinatã exact de alt punct al domnului senator, cu care am fost de acord, cã nu este nevoie în societatea româneascã sã aruncãm suspiciuni.
Din salã
#76786Dreptul la replicã!
Vã mulþumesc, domnule senator.
Voci din salã
#76893Dreptul la replicã! A pronunþat numele!
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
L-a pronunþat, dar permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator George Pruteanu, care era înscris, ºi, în final, dumneavoastrã.
Vã rog, domnul senator George Pruteanu.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Poate sã nu mai fie timp, dar, dacã e drept la replicã, e drept la replicã.
Nu, dreptul la replicã este în afara timpului alocat. Vã rog.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi, Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Deºi se anunþã furtuni mari atât pe planetã, cât ºi în þara noastrã, existã totuºi ºi alte probleme ºi, chiar dacã
nu sunt de amploarea celor care ne îngrijoreazã ºi ne înspãimântã, îngãduiþi-mi sã vã reþin atenþia câteva minute cu o urmare a situaþiei pe care v-o prezentam lunea trecutã de la aceleaºi microfoane, o urmare, închipuiþi-vã, pozitivã, favorabilã, chiar dacã, încã o datã spun, problema aceasta nu este o gaurã în cer.
Lunea trecutã vã vorbeam despre scandaloasa fotografie cu care Dicþionarul ”Petit RobertÒ Ñ ediþia 2002 ilustra capitolul consacrat limbii române, o imagine cu un grup dintr-o ºatrã de þigani, cam nespãlaþi, stând pe pãmânt la gura corturilor cu cãrþile de joc ºi cu sticla de bere în mânã.
Vã prezentam aceastã situaþie în ziua de 3 februarie. A doua zi informaþia apãrea în presã, care presã împãrtãºea, în mod firesc, indignarea noastrã.
În ziua urmãtoare, miercuri, 5 februarie, pe la ora 8 dimineaþa m-a sunat de la ”RompresÒ vechiul meu amic, Dorin Suciu, care, cu o voce foarte voioasã, mã anunþa: ”E bine, francezii ºi-au cerut iertare.Ò Dupã o orã am fost sunat ºi de Ambasada Franþei. Domnul ambasador Philippe Etienne ºi-a exprimat regretul pentru gafa sãvârºitã de Editura ”Les Dictionnaires Le RobertÒ ºi m-a înºtiinþat la rândul sãu cã, în ziua anterioarã, luând act de protestul nostru, editura a organizat o conferinþã de presã în care a prezentat scuze pentru aceastã greºealã. Domnul ambasador al Franþei a avut amabilitatea sã-mi trimitã, prin fax, ºi depeºa Agenþiei ”France PressÒ care informa în legãturã cu acest eveniment. E o datorie a mea sã v-o citesc integral. E scurtã.
Subiect: Fotografie cu þigani. Scuze ale Editurii ”Les Dictionnaires Le RobertÒ.
Paris, 4 februarie, Agenþia ”France PressÒ.
Editura ”Les Dictionnaires Le RobertÒ Ñ citat Ñ ”regretã profund greºeala sãvârºitã prin publicarea imaginii cu þigani citat în iconografia albumului care însoþeºte Dicþionarul _Petit Robert_ al limbii franceze ºi prezintã cele mai sincere scuze poporului românÒ Ð a precizat marþi într-un comunicat Pierre Varod, director general al editurii.
ªi eu vã mulþumesc. Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu, din partea Grupului parlamentar socialdemocrat ºi umanist.
Stimaþi colegi,
Vã mãrturisesc cã am fost ºocat atunci când am citit în ziare cã rãmãºiþele fostului rege Carol al II-lea vor fi aduse la Curtea de Argeº ºi puse alãturi de cele ale fostului, minunatului rege Carol I ºi Ferdinand.
De ce m-am cutremurat la aceastã idee? Deoarece Carol al II-lea ºi-a trãdat familia ºi þara de trei ori. ªi pentru cã acest om, care a fost un ucigaº, omul care a introdus ºi a legalizat crima politicã în România, acest
om nu merita ºi nu meritã sã-i acordãm omagiile care se dau eroilor neamului românesc.
Din fericire, am aflat cã hotãrârea a fost ca el sã nu fie înmormântat totuºi la Curtea de Argeº, ci undeva, alãturi.
Vreau sã amintesc câteva lucruri despre Carol al II-lea. În afarã de faptul cã, v-am spus, a trãdat de trei ori: în 1917, pe urmã, dupã moartea lui Ferdinand, a doua oarã (de fiecare datã pentru câte o femeie) ºi-a trãdat familia ºi þara. Om care... Avem scrisorile pãrinþilor lui care îl condamnã ºi nu-l iartã. E vorba de Maria ºi de Ferdinand.
Deci ar fi fost o imensã greºealã dacã i-am fi acordat onoruri naþionale sau dacã-i vom acorda aceste onoruri naþionale pe care nu le meritã. Cred cã el, cu ”Noaptea cuþitelor lungiÒ în Germania, sau Stalin, mai târziu, este singurul conducãtor de stat din România, din Europa, din lume, poate, careÉ în decurs de douã zile ºi douã nopþi, din ordinul lui, au murit 278 de tineri.
În afarã de acest fapt, alãturi de Armand Cãlinescu ºi Morozov, alþi doi ucigaºi profesioniºti, el a adus nenorocire în lumea politicã a României. A reuºit sã dezmembreze partidele. Partidul Liberal l-a împãrþit în trei bucãþi, dacã nu mai multe. La fel a fãcut ºi cu þãrãniºtii. A mers atât de departe în dispreþul lui faþã de lumea politicã încât a înfiinþat un partid unic, înaintea comuniºtilor, înainte ca bolºevicii din Uniunea Sovieticã sã vinã sã ne ocupe þara.
Sper ca Guvernul, condus de partidul din care fac parte, sã nu îi acorde onorurile militare, pentru cã acest om a dezonorat uniforma Armatei Române de trei ori.
Mai mult decât atât. În legãturã cu comportamentul lui cu evreii, cineva spunea aici de... a fãcut o comparaþie apropo de Ion Antonescu. Acest om, acest Carol al II-lea, a vrut sã fie conducãtorul Miºcãrii Legionare. Mai mult decât atât. La un moment dat, când a înfiinþat un aºa-zis partid ”Frontul Renaºterii NaþionaleÒ, nu-mi aduc aminte, deºi am trãit acele momente, ca vreun evreu sã fi purtat aceastã uniformã. Deci nu a primit evreii în acest partid. El a încurajat Miºcarea Legionarã în România ºi, aº putea spune, chiar rasismul. Îmi aduc aminte... Sigur cã spicuiesc acum, grãbit fiind ca sã nu vã mai reþin, faptul cã, la un moment dat, a plecat într-un turneu în Europa, ca un aventurier, ºi, angajând România, a umblat prin Franþa, Anglia, unde a fost primit nu rece, ci cu o indiferenþã totalã ºi chiar antipatie. Ca sã împace lucrurile, la întoarcere, bineînþeles, a trecut pe la Hitler. Deci acesta a fost...
Vã mulþumesc, domnule senator.
Am încheiat acest punct al ordinii de zi a Senatului. Îl rog pe domnul senator Adrian Pãunescu, un scurt drept la replicã în legãturã cu intervenþia colegului Pãcurariu.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Sigur cã, înainte de a rãspunde colegului de la P.D., domnului Pãcurariu, mãrturisesc aici cã sunt consternat de ”infamiaÒ pe care crede colegul meu de partid, domnul Sergiu Nicolaescu, cã o facem îndreptându-ne cãtre normalitate. Pentru cã, zic eu, orice discuþie Ñ ºi despre oase, ºi despre fapte Ñ trebuie dusã cu toþi cei implicaþi de faþã.
Nu e nici un gest infam, nu e nici un gest eroic. E un simplu fapt de normalitate ca toþi cei care au condus aceastã þarã sã-ºi gãseascã locul lor în pãmântul þãrii ºi discuþia despre ei sã aibã loc atunci când, sã zic aºa, ei sunt de faþã.
Cred cã prea multã pasiune ºi ranchiunã Ñ care e cam de un verde înrourat, aºa dupã cum îmi dau eu seama Ñ ne poate consterna. Nu se poate pe aceastã cale a intoleranþei permanente! Totuºi, sunt decenii întregi care au trecut. Sã lãsãm seninãtatea sã se aºeze peste noi, ºi între noi, sã putem judeca faptele cu rãceala de cuget care trebuie sã se instaureze în noi.
Cum o sã ne putem noi judeca unii pe alþii, cum o sã ne putem noi compatibiliza pentru marile fapte la care suntem chemaþi ºi obligaþi, dacã nu putem avea obiectivitate în judecata despre Antonescu, cãruia nu-i ºtim mormântul, indiferent ce pãreri existã despre el, despre
Carol al II-lea, cãruia îi dorim ce? Sã rãmânã în debaraua insalubrã de la Lisabona? Cum o sã le putem face pe toate cele ce urmeazã, dacã suntem ranchiunoºi chiar ºi cu trecutul?
Eu cred cã, pentru exerciþiul democratic de fiecare zi, asemenea probe de obiectivitate istoricã sunt profund necesare.
Domnule coleg, îmi cer iertare, m-am interesat, ”Verde înrouratÒ este... Nu-mi închipuiam cã un partid ca al dumneavoastrã poate sã-ºi asocieze verdele, deºi cântecul este superb ºi cântãreþul este remarcabil.
## **Domnul Iuliu Pãcurariu**
**:**
Iar suspiciuni?
Nu suspiciuni. Nu mi-am închipuit. E ecologic, cum zice colegul Solcanu.
În chestiunea cu BANCOREX, pe care eu n-am calificat-o ca pozitivã sau negativã, am cerut doar sã se instituie o comisie obiectivã, formatã din toþi cei ce compun, conform algoritmului, Parlamentul de azi, pentru a afla, în sfârºit, la atâþia ani de când s-au petrecut lucrurile, mecanismul ºi motivul prãbuºirii celei mai importante bãnci comerciale a României. E ceva negativ în faptul cã doresc lucrul acesta? ªi colegul Pãcurariu a adus, aici, în discuþie, niºte cifre care pot fi luate în calcul, pot fi discutate. Dar infirmã ele cele cerute de mine? Se aruncã în permanenþã cu noroi asupra unor oameni, asupra unor angajaþi ai Internelor, ai Armatei ºi aºa mai departe. Nu trebuie sã ºtim despre ce e vorba? Se aruncã noroi în Temeºan, un bancher eminent.
Faptul cã un om este întâi arestat ºi dupã aceea se cautã probele pentru arestarea lui nu ne spune nimic? Cum v-aþi simþi dumneavoastrã dacã aþi participa la un asemenea fapt, fãcut de puterea actualã, ºi aþi fi obligat sã tãceþi? Nu se poate! Asta am cerut: obiectivitate!
Nu anticipez, nu mã pot pronunþa decât cã e nevoie de o comisie obiectivã. Eventual, la aceastã comisie sã participe ºi specialiºti, experþi internaþionali din marile bãnci, din marile societãþi de audit, pentru ca lucrul sã fie, în sfârºit, tranºat în favoarea adevãrului. Atât!
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu**
**:**
Am o precizare.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã rog!
**Domnul Sergiu Nicolaescu**
**:**
Infamie am spus dacã era alãturi de Mihai...
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
La Curtea de Argeº.
**Domnul Sergiu Nicolaescu**
**:**
De Carol ºi Ferdinand.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Într-adevãr.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu**
**:**
Atunci era infamie!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Întreaga activitate de cercetare în agriculturã este organizatã în structura Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice (A.S.A.S.). În subordinea Academiei funcþioneazã institute de cercetãri pe profile ºi staþiuni de cercetare ºi producþie. Practic, nu este un forum ºtiinþific, cum ar fi normal, ci un mic minister care administreazã aproape 90 mii hectare cu o armatã uriaºã de salariaþi fãrã nici o legãturã cu cercetarea ºtiinþificã ºi a cãrui problemã majorã nu este cercetarea ºtiinþificã fundamentalã, ci realizarea de producþie agricolã în vederea comercializãrii.
O asemenea caracatiþã amorfã cum este reþeaua A.S.A.S. nu poate fi decât în România, þarã cu un guvern mai numeros decât al S.U.A.
”RezultateleÒ cercetãrii ºtiinþifice de dupã 1989 sunt: Ð importul masiv de soiuri ºi hibrizi (seminþe) la aproape toate speciile de plante cultivate;
Ð dispariþia unor importante fonduri genetice atât în sectorul vegetal, cât ºi în cel animal;
Ð migrarea cercetãtorilor de valoare cãtre alte activitãþi din cauza câºtigurilor mizerabile;
Ð scoaterea din funcþiune a unor importante investiþii (plantaþii, fitotroane, depozite frigorifice, spaþii de cazare pentru animale, laboratoare etc.);
Ð utilizarea neraþionalã a fondurilor bugetare pentru aºa-zisa cercetare aplicatã în detrimentul adevãratei cercetãri, cea fundamentalã (noi soiuri de plante ºi rase de animale, inginerie geneticã etc.);
Ð ºi, nu în ultimul rând, e acumularea de datorii care depãºesc 3.000 miliarde.
Unele staþiuni ºi institute au activitate paralelã. De exemplu, nu departe de Institutul Fundulea (de altfel, onorabil) se aflã Staþiunea de la Mãrculeºti, cu acelaºi profil; la nici 40 km de Institutul de Viticulturã Valea Cãlugãreascã se aflã Staþiunea Viticolã Pietroasele; în Bucureºti, la doar 2-3 km de A.S.A.S. (chiar nu vede nimeni?!) se afla o staþiune pomicolã care cerceteazã umbra pomilor din parcurile capitalei.
Institutele ºi staþiunile din reþeaua A.S.A.S. sunt niºte I.A.S.-uri uitate de Guvern în tranºeele întrecerii socialiste, aºa cum au fost uitaþi soldaþii japonezi dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial în junglele asiatice. ªi n-ar fi nimic rãu dacã aceste staþiuni numeroase (mult peste 100!) ar obþine producþii mari, însã, în realitate, nivelul acestora este de-a dreptul ruºinos.
Am epuizat acest punct de pe agenda de astãzi a Senatului.
Trecem la urmãtorul punct, ºi anume programul legislativ.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Tratarea apei potabile ºi a apei uzate din oraºul Braºov ºi localitãþile învecinate situate în judeþul Braºov, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 7 iunie 2002.
Rog, din partea iniþiatorului, prezentarea pe scurt. Vã rog, doamna ministru.
Din partea comisiei, domnul preºedinte Ilaºcu. Vã rog, doamna ministru, aveþi cuvântul.
## **Doamna Hildegard Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene_ **:**
## Vã mulþumesc.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
În anul 2002, a continuat finanþarea prin programul ISPA a unor proiecte în marile municipii.
În cadrul programului ISPA, se finanþeazã un proiect de tratare a apei potabile ºi a apei uzate, care va ajuta la reabilitarea staþiilor de pompare, a reþelei de distribuire a apei, contorizarea serviciilor, instalarea unor noi reþele, completarea ºi extinderea canalului colector ºi construirea din Poiana Braºov pânã la Râºnov a canalului colector.
Valoarea acestui proiect este de peste 70 milioane euro, din care asistenþa comunitarã de 41 milioane, iar cofinanþarea, asiguratã din resurse proprii ºi printr-un acord de împrumut de la Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, de 14 milioane. Beneficiarul final este Regia Autonomã ”ApaÒ Braºov.
Vã rog sã aveþi amabilitatea sã ratificaþi acest memorandum de finanþare care a intrat în vigoare la momentul semnãrii sale, 17 iunie 2002.
Vã mulþumesc, doamna ministru.
Din partea comisiei, vã rog, domnule preºedinte.
Comisia a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
În ºedinþa din 29 ianuarie, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, fãrã modificãri.
Þin sã menþionez cã legea face parte din categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La dezbateri generale, invit reprezentanþii grupurilor parlamentare.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Acest grant european este nu numai necesar pentru Braºov, dar mai ales oportun, pentru cã poate opri poluarea pânzei freatice, ce se întâmplã astãzi, a þãrii Bârsei ºi cea a râului Olt.
Toate forþele politice din Braºov prezente în consiliul judeþean au susþinut accesarea acestui grant ºi, evident, grupul nostru parlamentar va vota pentru.
Vã mulþumesc, domnul senator.
Dacã sunt intervenþii din partea celorlalte grupuri parlamentare?
Întrucât constatãm cã nu sunt, iar raportul nu conþine amendamente, cu precizarea caracterului ordinar al legii, supun direct votului dumneavoastrã proiectul de lege prezentat de cãtre iniþiator.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Adoptat cu 100 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri.
O rugãm pe doamna ministru Puwak sã prezinte ºi urmãtorul punct Ñ proiect de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Sistem integrat de management al deºeurilor în oraºul Râmnicu Vâlcea, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002.
Aveþi cuvântul, doamna ministru.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Un alt tip de proiecte finanþate în cadrul aceluiaºi fond de preaderare ISPA se referã la sistemele integrate de management al deºeurilor, municipiul Râmnicu Vâlcea fiind unul din beneficiarii acestuia, primãria este instituþia beneficiarã a acestei finanþãri.
Costul total al proiectului este de aproape 21 milioane euro, din care Comisia Europeanã finanþeazã 11 milioane, iar, printr-un acord de împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii, cofinanþarea este asiguratã pentru 3,6 milioane euro.
ªi acest proiect a început la data de 11 aprilie 2002.
Vã mulþumesc, doamna ministru. Domnule preºedinte, vã rog!
Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a primit, în privinþa acestui proiect de lege, avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
În urma dezbaterii, membrii comisiei, în unanimitate, au hotãrât întocmirea raportului favorabil, fãrã modificãri.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?
Constatând cã nu sunt ºi, de asemenea, nu sunt nici amendamente la raport,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în oraºul Paºcani, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie 2001.
Doamna ministru, aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc.
Prin acest memorandum de finanþare se acoperã integral costul proiectului din finanþare ISPA. Costul total este de peste 16 milioane, finanþarea ISPA reprezintã 12 milioane, iar cofinanþarea se asigurã de bugetul local printr-un acord de împrumut cu Banca Europeanã de Investiþii.
Proiectul are trei componente: modernizarea sursei de alimentare cu apã Motca, modernizarea staþiei de tratare a apelor uzate Paºcani ºi îmbunãtãþirea reþelei de canalizare.
Proiectul se va desfãºura de acum ºi pânã la sfârºitul anului 2005.
Vã mulþumesc, doamna ministru.
Domnule preºedinte Ilaºcu, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.
Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, ca ºi la celelalte proiecte de lege pe care le-am discutat mai înainte, a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului.
În ºedinþa sa, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil fãrã modificãri.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc.
Dezbateri generale. Nu sunt înscrieri la cuvânt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Urmãtorul punct este proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã la memorandumurile de finanþare ISPA aprobate de Comisia Europeanã în perioada 2000Ð2001, convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 14 mai 2002.
Doamna ministru, aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În cazul acestui proiect de lege, Comisia Europeanã a solicitat o completare a memorandumului de finanþare, întrucât pânã la sfârºitul anului 2001 la licitaþiile publice pentru asigurarea parteneriatului public privat nu erau admise ºi persoane fizice Ñ juridice din Cipru, Malta ºi Turcia.
Comisia Europeanã a completat lista participanþilor la licitaþiile internaþionale, inclusiv pentru aceste 3 þãri candidate la aderarea la Uniunea Europeanã, eliminând astfel acea departajare între unii posibili participanþi ºi alþii excluºi de la licitaþiile internaþionale care fac parte din procedurile de contractare în cadrul acestor proiecte ISPA.
## Vã mulþumesc.
Doamna senator Ciocan, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii proiectului de lege, a întocmit raport favorabil pe care îl propune plenului Senatului pentru dezbatere ºi adoptare, fãrã amendamente.
Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru politicã externã.
De asemenea, legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie. Vã mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, doamna senator.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?
Constatând cã nu sunt, nu sunt nici amendamente,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Urmãtorul punct, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre România ºi Comunitãþile Europene privind asocierea României la cel de al ºaselea Program-cadru al Comunitãþii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi activitãþi demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spaþiului European de Cercetare ºi Inovare (2002Ñ2006) ºi la cel de-al ºaselea Program-cadru al Comunitãþii Europene pentru Energia Atomicã (Euratom) pentru activitãþi
de cercetare ºi instruire cu scopul de a contribui la crearea Spaþiului European de Cercetare (2002Ñ2006), semnat la Bruxelles la 29 octombrie 2002.
Vã rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat. **Domnul Radu Damian** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**
## Mulþumesc.
Doamnelor ºi domnilor senatori, prin ratificarea acestui memorandum se asigurã condiþiile pentru participarea României la cel de-al ºaselea Program-cadru, în care sunt reprezentate toate þãrile din Uniunea Europeanã, inclusiv Turcia. Sunt numeroase avantaje, în primul rând, pentru cercetarea româneascã, intensificarea procesului de inovare ºi transfer tehnologie, dezvoltarea unor centre de excelenþã, plus promovarea formelor moderne de management în proiecte de cercetare-dezvoltare.
În memorandum se precizeazã cheltuielile de participare, modul în care acestea sunt dimensionate ºi cum se suportã, sprijinul financiar acordat participanþilor ºi, de asemenea, unele avantaje pe linia scutirilor de taxe vamale. Este în concordanþã cu deciziile ºi reglementãrile Uniunii Europene ºi vã propun aprobarea. Mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul preºedinte Otiman, vã rog sã prezentaþi raportul.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Vã rog sã îmi daþi voie sã nu mai citesc titlul, e foarte lung, dar, având în vedere importanþa excepþionalã pentru cercetarea ºtiinþificã româneascã, mai cu seamã la componenta care se referã la introducerea þãrii noastre în programele europene de cercetare, mã refer în speþã la cel de-al ºaselea Program-cadru, comisia a aprobat în unanimitate proiectul de lege ºi-l propunem plenului Senatului pentru a fi adoptat.
Menþionez faptul cã avem un aviz favorabil, de asemenea, dat în unanimitate de cãtre colegii noºtri senatori de la Comisia economicã.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
## Vã mulþumesc.
Invit grupurile parlamentare, prin reprezentanþii acestora, sã ia cuvântul la dezbateri generale, dacã doresc. Nu sunt înscrieri la dezbateri generale. Nu existã amendamente la proiectul de lege. Vi-l
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Punctul 7 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea articolului 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 120/1998 pentru ratificarea de cãtre România a Convenþiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalierã a colectivitãþilor sau autoritãþilor teritoriale, adoptatã la Madrid la 21 mai 1980.
Vã rog, din partea iniþiatorului, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Fleºariu. ## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Cu ocazia ratificãrii Convenþiei-cadru pe care aþi amintit-o, s-au fãcut de cãtre România douã declaraþii interpretative.
Întrucât Comisia juridicã a Consiliului Europei a avut dificultãþi în înþelegerea ºi corecta interpretare a declaraþiilor fãcute de România, ni s-a cerut sã revedem formulãrile respective, le-am revãzut, le-am îmbunãtãþit ºi am elaborat proiectul de lege pe care vi-l supunem astãzi spre aprobare, pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa de aprobare a Convenþiei-cadru privind cooperarea transfrontalierã.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, domnul preºedinte Seres DŽnes.
## Domnule preºedinte,
Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege. De fapt, este vorba de o ratificare care s-a realizat în 1999. Sigur, cu cele susþinute de reprezentantul Guvernului suntem de acord. S-au primit ºi avize favorabile de la Comisia de politicã externã ºi Consiliul Legislativ.
Menþionez cã proiectul de lege are caracter ordinar ºi îl propun spre adoptare, fãrã nici un amendament, aºa cum a fost prezentat de cãtre Guvern. Mulþumesc.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La dezbateri generale înscrieri la cuvânt dacã sunt? Constatãm cã nu sunt.
Vã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vã rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Alexandru Farcaº, aveþi cuvântul.
## **Domnul Alexandru Farcaº** _Ñ secretar de stat în_
## _Ministerul de Interne_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002...
Domnule secretar de stat, nu existã o problemã prealabilã legat de proiectul de lege?
Ba da.
V-aº ruga.
Deci a fost adoptat, practic, un nou act normativ referitor la regimul strãinilor, este un act normativ complex, care suscitã de ultimã orã o dezbatere, drept pentru care, în acord cu Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului, solicitãm retrimiterea textului în comisie.
Este vorba, încã o datã, de un act complex, care introduce inovaþii în ceea ce priveºte politica României în materia migraþiilor, introduce garanþii noi pentru protejarea drepturilor omului ºi introduce instrumente suplimentare pentru combaterea migraþiei ilegale.
Existã, în continuare, controverse în ceea ce priveºte nivelul sau plafonul minim solicitat cetãþenilor strãini care doresc sã deschidã o afacere în România.
Pentru acest motiv solicitãm, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, ca discuþia sã fie reluatã în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Din partea Ministerului Afacerilor Externe, dacã aveþi ceva de completat la cele susþinute de domnul secretar de stat Alexandru Farcaº?
**Domnul Mihai Tãtuþ** _Ñ consilier în Ministerul de Interne_ **:** Nu, nu am.
Domnul preºedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Aristide Roibu, aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, suntem de acord cu retrimiterea proiectului de lege la comisie, întrucât aspectele ridicate de Ministerul de Interne ºi Ministerul Afacerilor Externe necesitã o mai profundã analizã ºi de aceea v-aº ruga sã supuneþi aprobãrii retrimiterea pentru reanalizare la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã.
## Vã mulþumesc.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu solicitarea fãcutã de cãtre iniþiator ºi însuºitã ºi de preºedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri? Domnul senator Szab— K‡roly.
## Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Iatã cã lucrurile capãtã o turnurã absolut de agreat ºi, fãrã a intra în detalii, vreau sã fac un mic comentariu.
Aºa, ca orice ordonanþã de urgenþã, ea este în vigoare. De aceea, þin sã subliniez nevoia ca dezbaterea parlamentarã în legãturã cu aceasta ºi procedura de adoptare a legii de aprobare a ordonanþei sã-ºi urmeze cursul ei firesc, dar cu o oarecare celeritate, pentru cã, altminteri, s-ar crea impresia cã Ñ ºi aceasta este procedura utilizatã în numeroase cazuri când, tocmai prin tergiversarea adoptãrii unui act normativ, de fapt, atunci când el este în vigoare datoritã prevederilor constituþionale referitoare la ordonanþele de urgenþã Ñ, practic, sã nu-ºi spunã opinia Parlamentul.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/20.II.2003
Ceea ce solicit eu este ca sã se reia în asemenea mãsurã ºi de o asemenea manierã dezbaterile, încât sã se poatã depune amendamente, ca ºi cum acum ar fi început procedura de dezbatere a legii. Pentru cã, iatã, existã numeroase comentarii pe care, de pildã, înaltul comisar pentru refugiaþi le-a fãcut ºi cu care putem sã nu fim de acord. ªi eu, personal, consider cã unele prevederi de acolo sunt excesiv de permisive, dacã se poate pronunþa un astfel de cuvânt.
Cu toate acestea, sub toate aspectele, trebuie dezbãtut în mãsura în care fiecare coleg posesor al unui mandat de parlamentar ºi, desigur, cã fiecare are o opinie, sã ºi-o poatã exprima sub forma unui amendament, care sã poatã fi trecut prin comisiile sesizate în fond. Mulþumesc.
Vã mulþumesc. Doamna senator Norica Nicolai.
Mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Este o decizie corectã de a retrimite aceastã ordonanþã în cele douã comisii, care va trebui, procedural, sã se întruneascã ºi sã lucreze în plen, pentru a da posibilitatea tuturor colegilor sã îºi spunã un punct de vedere.
Cred cã trei lucruri trebuie subliniate: trebuie pusã aceastã ordonanþã de acord cu exigenþele Uniunii Europene în materie de justiþie ºi afaceri interne. ªtiþi foarte bine cã sunt o serie de discuþii în Uniunea Europeanã cu privire la instituþiile pe care le reglementãm în ordonanþã, trebuie sã punem de acord cu solicitãrile înaltului comisar O.N.U. pentru migraþii ºi, dacã vreþi, sã o punem de acord cu viitoarele provocãri în contextul unei crize militare ºi unui rãzboi cu privire la riscul de refugiaþi pe care l-ar putea suporta România.
Vã mulþumesc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
Vã mulþumesc.
Credeam cã colegii mei vor sublinia ceea ce vreau eu sã spun. Este nevoie, evident, de o analizã mai profundã a acestei legi, o dezbatere parlamentarã, dar cred, þinând seama de importanþa acestei legi, în raport de interesul nostru de a ne corela cu legislaþia europeanã, toatã aceastã procedurã sã se desfãºoare în timp cât mai scurt posibil.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã alte observaþii nu sunt.
Vã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor.
Este vorba de o cerere de reexaminare, care a fost formulatã de cãtre preºedintele României. S-a întocmit de
cãtre comisiile de specialitate un raport comun, este vorba de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã.
Îl rog pe reprezentantul Executivului sã exprime punctul de vedere vizavi de cererea de reexaminare ºi de faptul cã, potrivit raportului întocmit, existã amendamente la textul iniþial.
Vã rog, pe scurt, sã le exprimaþi, domnul secretar de stat Farcaº.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Executivul, Ministerul de Interne, a examinat în amãnunt cele 6 motive invocate în cererea de reexaminare a Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor. Pentru fiecare din aceste motive, Ministerul de Interne considerã cã solicitarea sau justificarea solicitãrii nu îºi gãseºte acoperire. Ministerul de Interne considerã cã motivele prezentate nu sunt nici oportune ºi nici suficient de justificate.
Prin urmare, în ansamblu, susþinem ºi rugãm onoratul Senat al României sã voteze în favoarea textului legii, aºa cum a fost promovat iniþial.
Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul preºedinte Aristide Roibu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Comisiile au luat în dezbatere cererea de reexaminare trimisã de preºedintele României ºi, constatând cã motivele sunt întemeiate, în raport cu Legea nr. 182 din 2002 privind protecþia informaþiilor clasificate ºi cu Legea nr. 191 din 1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, au hotãrât cu unanimitate de voturi sã adopte raport de admitere.
În urma dezbaterii celor 6 motive ale cererii de reexaminare, comisiile au adoptat texte corespunzãtoare, al cãror conþinut este cuprins în anexa care face parte integrantã din raportul comun.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã sã fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Constituþia României.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Adãugãm la cele relatate ºi faptul cã amendamentele propuse ºi admise de cãtre comisii au fost votate. Într-un cvorum unanim, deci nu cu majoritate, ci unanim. Toþi reprezentanþii celor douã comisii au votat în favoarea acestor amendamente care, de cele mai multe ori, vizeazã o mai bunã circumstanþiere în aplicarea textelor proiectului de lege.
Legea are caracter organic. Invit reprezentanþii grupurilor parlamentare la dezbateri generale, dacã doresc sã ia cuvântul.
Nu doresc sã ia cuvântul, nu existã amendamente respinse, existã doar amendamente admise în cuprinsul anexei nr. 1 la raport. Vã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vã
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vã mulþumim, domnilor secretari de stat.
Trecem la propunerea legislativã privind retrocedarea cãtre Biblioteca Academiei a unor documente istorice reþinute în mod abuziv la Arhivele Statului.
Domnul senator Eugen Florescu este? Vã rog, poftiþi. Mulþumim reprezentanþilor Guvernului.
Domnule senator, poftiþi în banca iniþiatorilor!
Din salã
#123624Nu are loc!
Se face. Locul ori se cucereºte, ori se goleºte ºi aºtepþi pânã se elibereazã. Într-un caz trebuie sã ai putere, în celãlalt sã ai rãbdare.
Este vorba de o propunere legislativã formulatã de domnul senator Eugen Florescu, pe care îl rog sã o prezinte succint, întrucât conþinutul ei este bine cunoscut colegilor senatori, totodatã ºi raportul întocmit de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.
În cazul de faþã, domnule preºedinte, este valabilã varianta dacã ai putere, nu dreptate.
Rãbdare era alternativa.
Nu, la rãbdare aþi spus alternativa putere.
Eu nu am avut puterea sã înving o comisie în care dominã anumite pãreri, câteva persoane, de la P.S.D., din pãcate, partid faþã de care nu am respect, dar în cazul acesta cred cã oamenii greºesc fundamental.
Este vorba de faptul cã într-o perioadã în care solicitãm sã se procedeze la retrocedãri, fie ºi la mãrunþiºuri ºi lucruri neînsemnate, comisia noastrã juridicã nu a vrut sã admitã sã retrocedãm Bibliotecii Academiei valori de patrimoniu pe care mari personalitãþi ale culturii române le-au donat Bibliotecii Academiei, ºi nu Arhivelor Statului.
Eu cunosc foarte bine istoria acestor treceri la Arhivele Statului, era vorba de o perioadã când plecau mulþi din þarã ºi la conducerea þãrii de atunci s-a nãscut ideea sã se punã sub protecþie aceste valori pentru a nu dispãrea într-o împrejurare sau alta.
La ora actualã, Biblioteca Academiei dispune de toate condiþiile pentru a proteja în cele mai bune condiþii aceste valori. Iar aceste valori, vã repet, au fost donate de Kogãlniceanu etc. Bibliotecii Academiei, ºi nu Arhivelor Statului.
Eu ºtiu, am înþeles cã o retrocedare ar produce anumite modificãri în situaþia de la Arhivele Statului, administrativ-organizatorice, dar este inacceptabil Ñ dupã pãrerea mea Ñ sã se meargã cu varianta cã ele nu pot fi pãstrate la ora actualã la Biblioteca Academiei, dotatã cu mijloace moderne foarte bune ºi cu o clãdire foarte bunã.
Din punctul acesta de vedere eu continuu sã susþin iniþiativa mea care ar constitui un moment cultural deosebit de important, ele nu au fost luate abuziv, este greºit, mi s-a adãugat aceastã formulã, nu au fost luate abuziv, au fost transferate pentru o anumitã protecþie, dar aceastã perioadã a protecþiei a trecut ºi aceste valori trebuie, dupã pãrerea mea, mai devreme sau mai târziu, sã se întoarcã la Biblioteca Academiei cãreia i-au fost donate.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul preºedinte Roibu pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În ºedinþa din 5 februarie 2003, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere propunerea legislativã a domnului senator Eugen Florescu ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport de respingere. Fac precizarea cã înºiºi colegii de partid au votat pentru raport de respingere.
În scopul întocmirii raportului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a solicitat punctul de vedere al Guvernului, conform art. 110 din Constituþie, al Ministerului de Interne, precum ºi al Academiei Române.
Având în vedere rãspunsurile primite, precum ºi legislaþia în vigoare, comisia a constatat urmãtoarele:
1. Preluarea documentelor istorice de la Biblioteca Academiei Române s-a realizat în perioada februarie-iunie 1979, în condiþiile aplicãrii legislaþiei în vigoare la acea datã, respectiv Decretul nr. 472/1971, devenit Legea nr. 20/1972 republicatã. Procesele verbale de predare-primire a documentelor istorice de la Biblioteca Academiei Române la Arhivele Statului s-au fãcut cu acordul conducerii Academiei Române ºi nu s-a prevãzut cã ar fi fost predate în custodie.
Legislaþia de mai sus a fost valabilã pânã în aprilie 1996, când a fost adoptatã Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naþionale. Aceste documente, care fac parte din Fondul arhivistic naþional, au fost predate Arhivelor spre administrare permanentã, ºi nu în custodie, deoarece forma de predare în custodie apare o datã cu Legea nr. 16/1996.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1279532. Arhivele Naþionale ca instituþie specializatã, potrivit legii, în pãstrarea ºi conservarea documentelor ce fac parte din Fondul arhivistic naþional oferã cele mai bune condiþii pentru pãstrarea acestora, iar depozitele sunt dotate cu instalaþii de alarmã contra incendiilor ºi efracþiei, precum ºi cu pazã permanentã, asiguratã cu sprijinul Ministerului de Interne.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1283233. De asemenea, s-a luat mãsura protejãrii tuturor documentelor prin microfilmare ºi, în mod eºalonat, Arhivele Naþionale au dat Bibliotecii Academiei documentele istorice preluate pentru a le microfilma ºi pentru a le pune la dispoziþia cercetãtorilor interesaþi.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1285894. Potrivit art. 19 din Legea nr. 16/1996, documentele care fac parte din Fondul arhivistic naþional al României, o datã intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naþionale ºi ale direcþiilor judeþene ale Arhivelor Naþionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepþia celor predate în custodie.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1289125. Având în vedere valoarea deosebitã a acestor documente pentru istoria þãrii noastre, atât din punct de vedere al vechimii lor, fiind cuprinse între secolele XIV ºi XX, cât ºi sub aspectul conþinutului ºi al caracterului lor de unicitate, Arhivele Naþionale au luat mãsuri de protejare deosebite ºi au încadrat personal de strictã specialitate, specialiºti paleografi în slavã, româno-chirilicã, greacã, turco-osmanã, latinã, germanã, maghiarã care nu se regãsesc în Biblioteca Academiei.
· other · adoptat
88 de discursuri
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Adrian Pãunescu, vã rog.
ªtiu, dar...
Sã ascultãm explicaþia....
ªtiu asta, am aflat, unanimitate... Academia are alt punct de vedere decât cel pe care l-aþi exprimat? Doi sau, de fapt, prima întrebare: foºtii...
Nu poate deroga Academia de la legea adoptatã de Parlamentul României, chiar dacã doreºte.
Dar poate un intelectual care lasã un manuscris, un document, poate sã hotãrascã el asupra destinaþiei?
Absolut, dar nu uitaþi cã, dupã ce persoana a hotãrât, deci proprietarul iniþial al documentului, sã le transmitã Academiei, Academia le-a cedat...
Le-a cedat în condiþii de presiune politicã, 1979 nu este un an exemplar pentru democraþia din România.
Înainte de a exprima un punct de vedere, care este absolut personal, îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã ne rãspundã la douã întrebãri: care a fost voinþa celor care au lãsat aceste documente ºi care este punctul de vedere al Academiei?
Dumneavoastrã ne-aþi spus cã s-a discutat la Guvern, s-a discutat la Ministerul de Interne ºi la Academie. Vã rugãm sã ne spuneþi care este opinia Academiei.
Eu trebuie sã vã spun în primul rând ce prevede legea ºi acestea au fost argumentele care au fost avute în vedere de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Sigur cã Academia a fost dornicã ca niºte documente care au fost supuse unor procese de conservare ºi restabilire a lor sã revinã în patrimoniul lor, dar noi trebuie sã avem în vedere cã legea adoptatã în 1996 spune clar Ñ tot de acest Parlament aprobatã Ñ cã numai cele care sunt date în custodie pot fi restituite deþinãtorului care le-a avut anterior. Deci acestea au fost predate.
Asta am înþeles din prima!
Acum, dacã îmi permiteþi, domnule senator...
Nu, dar asta am înþeles din prima clipã, ne-aþi spus.
În al doilea rând, înºiºi colegii de partid ai domnului senator...
Nici asta nu mã intereseazã!
Staþi puþin, deci documentele care au fost preluate Ñ din cele ce ni s-au relatat Ñ au fost preluate într-un stadiu avansat de distrugere, a trebuit sã fie refãcute. Prin urmare, Academia nu a manifestat un interes la vremea respectivã.
Iar în ceea ce priveºte legea, a fost adoptatã în 1996, aceasta se referã foarte clar ºi spune cã în situaþia în care documentele au fost transmise la Arhivele Naþionale în custodie pot fi restituite, în alte situaþii, nu. Deci indiferent de dorinþa ºi alte aspecte care apar, noi trebuie sã respectãm legea.
Din aceste considerente, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a dat raport pentru respingerea iniþiativei legislative a domnului senator Florescu. Dacã dorim sã facem altfel, va trebui sã modificãm legea.
Domnule preºedinte...
Vã rog.
Nu ºtiu dacã existã ceva mai puternic în discuþia noastrã, ca argument, decât voinþa celor care au lãsat aceste documente, aceste averi spirituale Academiei, de fapt forului ºtiinþific cel mai înalt al Þãrii Româneºti.
Faptul cã în 1979 s-a dat aceastã avere Arhivelor Statului nu este semnificativ pentru þinta cãtre care trebuia sã se îndrepte ele. Au existat ºi legi bune, în perioada respectivã, aceasta nu e una pe care noi trebuie s-o lãudãm, deºi, probabil, aºa se manifesta grija faþã de puterea realã pe care o aveau Arhivele Statului de a restaura sau de a pãstra aceste documente.
Nu cred cã legea pe care o invocã domnul preºedinte al Comisiei juridice trebuie sã aibã atotputernicie, când e vorba de a restabili o dreptate pentru niºte acte de o importanþã excepþionalã, care aparþin culturii naþionale ºi care nu înceteazã sã aparþinã celor ce le-au fãurit, celor ce le-au fãcut, celor ce le-au emis. Nu putem sã trecem, ca ºi când ar fi nimenea, peste cei care tocmai din faptul cã au lãsat asemenea documente, pe care noi le apãrãm (ºi gestul nostru de a le apãra confirmã valoarea lor ºi confirmã forþa spiritualã a celor care au avut aceastã voinþã), nu le putem destina noi, astãzi, într-o democraþie realã, altei þinte decât cea care a fost hotãrâtã de ei. Nu poate nimeni sã treacã peste voinþa lui Mihai Eminescu, peste voinþa lui Nicolae Iorga ºi peste voinþa oricãruia dintre cei pe care noi îi considerãm valori naþionale, care ne exprimã.
Aºa cã eu cred, domnule preºedinte, cã trebuie rediscutatã aceastã situaþie. Mi se pare cã sãvârºim un act de impietate ºi cã ne prevalãm de niºte forme goale, când e vorba sã facem un gest de dreptate pentru cultura naþionalã ºi sã nu stingem în valorile existente azi, vii încã în România, cheful, bucuria de a lãsa unde cred cã trebuie sã lase Domniile lor ceea ce au de lãsat viitorimii. Nu ne putem pune în locul marilor valori care au hotãrât în aceastã direcþie. Aºa cã eu voi vota Ñ dacã se va pune problema Ñ cu hotãrâre împotriva acestui raport de respingere.
Dacã mai sunt alþi colegi care mai doresc sã ia cuvântul? Da, domnul senator Ungheanu.
O întrebare pentru domnul preºedinte al Comisiei juridice, pentru cã nu a rãspuns, de fapt, apelului pe care l-a fãcut colegul nostru: A fost chemat cineva de la Academie? A fost consultat cineva de la Academie în cadrul comisiei în acest caz?
A fost, a fost!
Cine anume?
Ne putem uita înÉ
Da, bun, deci a fost.
Domnul senator Florescu.
Domnul senator Otiman.
Sã rãspund la întrebare!
O sã facem o sumã a întrebãrilor ºi dupã aceea rãspundemÉ Da, vã rog.
## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Nu sunt istoric, nu mã pot pronunþa cu privire la valoarea documentelor care intrã în dezbaterea noastrã de astãzi, dar doresc mai întâi sãÉ
Domnilor senatori, sã-l ascultãm pe domnul senator Otiman!
Mai întâi, aº dori sã pun o întrebare: Dacã Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri a fost la deschiderea noii Biblioteci a Academiei, care a avut loc în decembrie 2001, ºi dacã cunoaºte noile spaþii ºi mai cu seamã noile tehnologii în domeniul pãstrãrii, arhivãrii ºi mai cu seamã al consultãrii, al constituirii fondului de cercetare în acest domeniu.
Pentru cã, mi se pare cã o lege care vine din nu ºtiu câþi ani în urmã nu poate sã fie cea care sã blocheze un anumit curent cu privire la utilizarea acestui fond excepþional care ar trebui, de fapt, sã-l aibã Academia Românã, întrucât este nevoie sã fac o precizare: la aceastã datã Academia Românã lucreazã la câteva proiecte fundamentale ale culturii noastre, este vorba de Dicþionarul ”Tezaur al limbii româneÒ, este vorba de ”Dicþionarul limbii româneÒ, este vorba de ”Istoria literaturii ºi teoriei literare în RomâniaÒ ºi aºa mai departe, or, acest fond excepþional ar trebui, de fapt, sã fie la dispoziþia Institutului de Lingvisticã, a Institutului de Teorie ºi Istorie Literarã al Academiei, deoarece acestea sunt cele mai puternice la aceastã datã în România ºi ar trebui sã fie primele beneficiare.
Nu cred cã o lege apãrutã în urmã cu 30 sau 40 de aniÉ
Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naþionale. La ea m-am referit.
Aþi fãcut referire ºi la o lege din 1972. Eu am fost atent.
Din 1972. Aia e altceva, dar noi aplicãm Legea nr. 16/1996.
La acea datã, domnule preºedinte, Academia Românã nu dispunea de un spaþiu, de o bibliotecã, de un spaþiu de depozitare, de conservare ºi mai cu seamã de punere în valoare, de cercetare, aºa cum este cel pe care îl are Academia astãzi, fiind unul dintre cele mai moderne, dupã pãrerea mea, din Europa.
În consecinþã, cred cã nu ne putem prevala de acea lege sau de ºtiu eu ce altã prevedere ºi cã e nevoie sã dãm curs acestei iniþiative legislative ºi sã punem în valoare, aºa cum se cuvine, acest tezaur excepþional al culturii noastre naþionale.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul senator Ion Predescu.
Da, imediat, dupã aceea ºi domnul Buzatu. Vã rog, domnule senator Buzatu.
Aº vrea sã rãspund la întrebarea pe careÉ
Nu, nu. Întrebãrile au fost adresate preºedintelui comisiei. Dar deocamdatã ascultãm pe toþi colegii, ca sã adunãm aceste întrebãri ºi sã nu facem aºa, un pingpong, pentru cã nu se mai înþelege dupã aceea ansamblul dezbaterii, dacã se rãspunde fragmentar.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Problema este foarte importantã, fiind vorba de documente care þin de patrimoniul naþional. Astãzi, din fericire, aceastã chestiune a venit în atenþia noastrã de douã ori: o datã prin expoziþia la care s-au fãcut referiri aici ºi care este ceva excepþional, poate fi vizitatã la început, iar în al doilea rând, cu proiectul de lege pe care l-a avansat colegul nostru, domnul senator Florescu.
Ca sã fiu foarte scurt: aceste documente, pentru istorici, de acum au un destin care este foarte, foarte clar. Ele au fost studiate pânã acum, lumea, specialiºtii le cunosc cã sunt la Biblioteca Academiei. Volumele mari de documente fac trimitere la cutare act sau la cutare act din Colecþia ”Bibliotecii AcademieiÒ. Cercetãrile din ultimul deceniu indicã ca sursã Arhivele Naþionale ale Statului. În cazul în speþã, moral este sã ascultãm poziþia Academiei Române, care trebuie sã-ºi recapete bunurile pe care le-a avut.
În anul 1979, când s-a fãcut transferul, Academia Românã era în degringoladã. Era, ca sã spun aºa, iresponsabilã. I se impunea ce sã facã: trece acest fond, pentru cã s-a sesizat cutare ºi cutare. Deci acel transfer nu poate fi luat de bun.
În ceea ce privesc condiþiile, dacã, aºa cum a precizat domnul academician, Academia se angajeazã, întradevãr, sã asigure ceea ce este mai bun Ñ este vorba de posibilitatea de a cerceta, de a veni la Academie oameni de ºtiinþã din toatã lumea Ñ, atunci eu opinez cã trebuie adoptat acest proiect pe care l-a supus colegul nostru, domnul senator Florescu, în sensul ca documentele sã revinã la Academie. Vor trece ani ºi ani, conducerea Academiei vã poate preciza cã în urmãtorii 20-30 de ani Academia Românã ºi-a propus sã recapete toate valorile, inclusiv proprietãþile, inclusiv pãmânturile, ºi în acest cadru este inevitabil cã, dacã noi acum decidem într-un fel, pânã la urmã Academia Românã va intra ºi în posesia acestor documente.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul senator Predescu.
## **Domnul Ion Predescu:**
## Domnilor colegi,
Cred cã au semnificaþie ºi alte câteva date. Peste zece, dacã nu 15 termene a avut aceastã propunere legislativã la Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri. Domnul coleg iniþiator s-a prezentat la câteva. Nu cred cã poate contesta cã am amânat peste trei luni de zile, cât a fost plecat dânsul în strãinãtate, perioadã în care n-a produs nici o dovadã. ªi n-au demonstrat nici un interes, decât o simplã ambiþie.
Aþi întrebat dacã s-au cerut relaþii la Academie? Da. Repetate adrese scrise, nu vorbe sau telefoane. Ne-a rãspuns la prima ºi, mi se pare, ºi la a doua, directorul Bibliotecii Academiei, care s-a prezentat constant alãturi de iniþiator, ºi, o datã, un vicepreºedinte, un rãspunsÉ nu-mi permit o expresie olteneascã, dar foarte semnificativã, care zice ”în dorul leliiÒ. Adicã niciodatã nu s-a
demonstrat un interes deosebit, ci mai degrabã a rezultat-o ambiþie care a susþinut-o directorul bibliotecii, acela care le predase, de altfel.
Ce ne-a ghidat pe noi? În schimb, au venit repetat ºi expuneri, nu aºa, cum lasã a se înþelege directorul Arhivelor Naþionale ale Statului (un specialist reputat, nimeni nu l-a contestat ºi nu-l poate contesta în aceastã privinþã), ne-au fost prezentate documente cu fotocopii în stadiul ºi starea în care se aflau la luarea în primire ºi în starea ºi stadiul în care se aflã astãzi. ªi ce operaþiuni au desfãºurat Arhivele Naþionale ale Statului pentru conservarea ºi reconsiderarea lor, aducerea cãtre aproape de forma originalã. Acte scrise se gãsesc la dosarul cauzei propunerii despre condiþiile ºi posibilitãþile care le au Arhivele Naþionale ale Statului. Ce ne-a ghidat pe noi? În Franþa toate documentele interesând istoria Franþei nu se aflã nicãieri în alt loc decât la Arhivele Naþionale ale Franþei. În Italia la fel, în Spania la fel. Nu mai vorbim de Germania ºi Anglia. De ce în România sã se afle în altã parte, sã aibã altã destinaþie, altã conservare, alþi titulari, altã circulaþie, alte _riscuri?_ De ce la noi altfel? În al doilea rând, documentele, domnilor colegi, nu sunt documente de familie sau privind viaþa particularã a titularilor, Kogãlniceanu ºi alte mari personalitãþi ale istoriei, sunt documente de stat ale activitãþii publice, ale marilor personalitãþi ale istoriei naþionale. Vã rog sã reþineþi aceste elemente. Nu reþineþi eroarea strecuratã în legãturã cu documentele.
**:**
Nu erau ale Academiei?
Un moment, vã rog, domnule senator!
Domnule coleg, în faþa istoriei naþionale, voinþa autorului, care a fost om de stat, este determinatã ºi a fost direcþionatã cãtre stat, nu cãtre un interes privat al bibliotecarului sau al ºtiu eu cui. ªi când constat cã dispar, se degradeazã, se distrug ºi nu se îngrijesc de ele trebuie sã le las ca atare, cã a zis donatorul acum 4, 5 sau 7 secole?! Nu mã intereseazã. Pãi, înseamnã sã privesc lucrurile din altã opticã. Noi am privit-o din optica interesului naþional al României. ªi din aceastã opticã am respins propunerea legislativã.
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc.
Domnul senator Ungheanu.
Domnilor colegi, chestiunea, dupã cum vedeþi, este litigioasã ºi uimirea mea este sã constat cã asistãm la un act insistent de discreditare a Academiei Române ºi a Bibliotecii Academiei Române, cãreia i se suprapune o altã instituþie.
Cine a fãcut istoria naþionalã ºi cum s-a scris? Ce rol a avut Academia Românã? Ce rol a avut Biblioteca Academiei Române? Este bine sã ne gândim mai mult la asta ºi sã vedem ºi îndreptãþirile pe care le are, de fapt, acest lot de documente, pentru cã este limpede cã argumentele nu cântãresc atât de tare pe cât ni s-a spus aici ºi cã un factor subiectiv existã ºi din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
De altfel, vreau sã mã opresc puþin ºi asupra acestei comisii...
Acum vreþi sã faceþi un profil.
...care este, domnule senator, un fel de supracomisie în acest Parlament. Ea face ºi desface tot. Ea taie ºi spânzurã. Nu este vremea sã-ºi limiteze puþin rolul? Eu vreau sã vã spun urmãtorul lucru.
Acest document, propunerea pe care o discutãm acum, trebuia sã meargã în egalã mãsurã ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi la Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, pe la care nu a trecut. Pe unde nu au trecut nici alte iniþiative legislative, aºa cum trebuia, deoarece a fost preferatã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Aceastã propunere legislativã este normal sã treacã ºi pe la Comisia pentru culturã, arte ºi mijloace de informare în masã, deoarece este normal sã aibã un referat comun cu aceastã Comisie juridicã ºi cred cã este normal sã cerem sã se întoarcã în comisie ºi sã facã un referat comun. Nu putem continua sã trecem cu vederea opinii ale oamenilor de culturã reputaþi: ale unor academicieni, ale unor literaþi ºi ale unui istoric cunoscut, în temeiul pãrerii cã, domnule, Arhivele Naþionale sunt alfa ºi omega depozitului românesc.
Prestigiul Academiei Române ºi al Bibliotecii Academiei Române este foarte mare. Discreditarea pe care, poate, involuntar, colegul nostru a fãcut-o aici nu trebuie sã se producã sub cupola Parlamentului României, pentru cã pe baza acestei biblioteci s-a constituit, în bunã mãsurã, cultura românã ºi marile lucrãri ale istoriografiei române.
Deci eu sunt, ca ºi ceilalþi colegi ai mei, pentru ideea cã trebuie sã se facã dreptate acestei revendicãri ºi cer întoarcerea la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi la Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, pentru un raport comun.
Vã mulþumesc, domnule senator. Doamna senator Dobrescu.
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**
Domnule preºedinte de comisie, Stimaþi colegi,
Interesul pentru aceastã propunere legislativã, iatã, este foarte mare. Ora este ºi înaintatã, pãrerile sunt foarte contradictorii ºi nu cred cã putem în acest cadru sã definitivãm ºi sã
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acor- datã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în oraºul Paºcani, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
Suntem alt regim, nu? Privat. Da, da...
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Vã mulþumesc, doamna senator.
Mai sunt argumente noi? Pentru cã celelalte le-am reþinut ºi deja noi am depãºit timpul. Voiam, dupã acest proiect de lege, sã vã cer acceptul sã depãºim cu jumãtate de orã ora 18,00.
Numai un moment, domnule senator. Dacã îmi permiteþi, sã spun ºi eu douã cuvinte.
Eu mi-aº permite, în raport cu ceea ce s-a spus aici, ºi s-a spus corect ºi fundamentat ºi de o parte ºi de alta, sã spun cã problemele reale, dupã pãrerea mea, sunt unele juridice, pe care le-a spus iniþial domnul senator Adrian Pãunescu.
1. Dupã mine, esenþial este de a stabili care este regimul de voinþã juridicã a celui care a lãsat ca lãsãmânt succesoral Academia drept succesor. Asta e prima problemã.
2. Dacã dupã legislaþia româneascã poate fi modificatã aceastã voinþã a defunctului.
3. Dacã Academia poate, în lumina legislaþiei româneºti, sã pãstreze aceste documente ºi ele nu trebuie sã fie exclusiv în depozitul Arhivelor Naþionale.
4. Dacã este vorba doar de documente istorice propriu-zise sau sunt ºi alte tipuri de documente.
ªi la aceste 4 întrebãri pe care eu mi le pun firesc ºi cred cã au legãturã, cel puþin de contingenþã, cu subiectul, sunt toate întrebãrile pe care ºi le pun colegii, motiv pentru care susþin sã
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acor- datã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în oraºul Paºcani, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie
Domnule preºedinte, în primul rând salut luciditatea cu care aþi rezumat ºi aþi venit cu o propunere menitã sã scoatã situaþia din impasul în care se aflã, dar vã rog sã fiþi de acord cu propunerea pe care a fãcut-o domnul senator Mihai Ungheanu, ca ºi Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, totuºi, sã aibã dreptul de a examina ºi de a susþine, împreunã cu Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, respectivul raport.
Vã mulþumesc.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 6/20.II.2003
## **Domnul Alexandru Athanasiu:**
Da. Cu o precizare aici. Nu acum putem face acest lucru. Va fi o propunere în Biroul permanent, care o va analiza în lumina argumentelor care au fost aici promovate.
Vã
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acor- datã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în oraºul Paºcani, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie
Voci din salã
#152508## **Voci din salã:**
O abþinere! o abþinere!
Încã o datã, vã mulþumesc ºi pentru votul tãcut cu privire la depãºirea programului cu jumãtate de orã.
Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi: ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.
Rugãm pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa sã prezinte întrebarea pe care vrea sã o adreseze conducerii Ministerului Turismului.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
Domnule preºedinte, de fapt sunt douã întrebãri scurte adresate domnului ministru Dan Matei-Agathon.
Având în vedere conflictul de interese în care s-a aflat fostul secretar de stat Alin Burcea, vã întreb...
Un moment, domnule senator.
Am rugãmintea ca ºedinþa de minigrup sã o faceþi ori în afara pretoriului sãlii de plen, ori ascultaþi întrebãrile colegului Popa.
Vã rog, domnule senator.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
1. Dacã în conducerea ministerului ºi în staff se aflã persoane care au firme în proprietate, acþiuni sau pãrþi sociale în societãþi din domeniul turismului ºi, dacã da, ce mãsuri veþi întreprinde?
2. Dacã proprietãþile mai sus-menþionate au fost obþinute prin acþiunile de privatizare ale Ministerului Turismului ºi dacã ministerul a cunoscut aceastã situaþie?
Mai am o întrebare pentru domnul ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu.
Vã rog sã o formulaþi.
Un numãr mare de cetãþeni, mai ales din zona oraºului Râºnov, judeþul Braºov, unde rata ºomajului depãºeºte 15%, m-au sesizat în legãturã cu imposibilitatea plãþii impozitului agricol.
Faþã de aceastã situaþie, vã rog sã precizaþi:
1. Ce mãsuri veþi lua în cazul în care cetãþeanul impozitat se aflã în imposibilitate de a plãti, având un venit de subzistenþã?
2. Este posibilã reducerea sau anularea impozitelor pentru cei care nu numai cã nu au venituri pentru a plãti acest impozit, dar nici nu obþin vreun venit de pe terenul impozitat?
Solicit rãspunsul scris ºi oral.
Scris ºi oral sau oral?
Nu. Scris.
În scris. Exclusiv în scris.
În scris.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit pe domnul secretar de stat Nicu Rãdulescu sã rãspundã la întrebãrile adresate Ministerului Turismului de cãtre domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
La cealaltã veþi primi rãspunsul în scris la o datã ulterioarã.
Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Nicu Rãdulescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**
Stimate domnule senator,
Doresc sã precizez încã de la început cã susþinerea dumneavoastrã privind faptul cã domnul Alin Burcea s-a aflat în conflict de interese este falsã.
În momentul numirii în funcþia de secretar de stat, domnul Alin Burcea a demisionat din funcþia de administrator al S.C. ”Paralela 45Ò Ñ S.R.L. Astfel, în perioada în care a îndeplinit funcþia de secretar de stat în Ministerul Turismului, acesta nu s-a aflat în nici o situaþie de incompatibilitate în sensul art. 4 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor.
Susþinerile dumneavoastrã sunt probabil bazate pe speculaþiile apãrute în presã privind participarea S.C. ”Paralela 45Ò Ñ S.R.L. la licitaþiile de privatizare organizate de Ministerul Turismului.
Menþionez cã participarea acestei societãþi la aceste licitaþii a fost legalã, având în vedere faptul cã domnul Burcea la acea datã nu mai deþinea nici o funcþie în cadrul S.C. ”Paralela 45Ò.
În aceste condiþii, Ministerul Turismului nu putea respinge aceastã societate de a participa la licitaþia publicã cu strigare, întrucât acest fapt ar fi contravenit legii.
În acest context, întrebarea dumneavoastrã cu privire la existenþa sau nu a unor persoane în conducerea Ministerului Turismului sau în cabinetul ministrului turismului Ñ probabil cã la aceasta se referã formularea ”staffÒ Ñ care ar deþine în proprietate acþiuni sau pãrþi sociale la societãþi comerciale de turism, considerãm cã nu are nici un fel de conexiune cu domnul Alin Burcea.
Persoanelor din cadrul Ministerul Turismului la care vã referiþi le-am solicitat în mod expres sã declare pe propria rãspundere dacã deþin funcþii de administrator la societãþi comerciale de turism, dacã au acþiuni sau pãrþi sociale la asemenea societãþi.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Trecem mai departe.
Domnul senator Corin Penciuc, care are o întrebare de pus ministrului sãnãtãþii ºi familiei. Vã precizez cã se radiodifuzeazã punctul ”întrebãri ºi interpelãriÒ.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vreau sã adresez solicitarea doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, pentru a explica motivele ºi, eventual, cauzele reale potrivit cãrora a fost stopatã publicarea în Monitorul Oficial a normelor aferente contractului-cadru de furnizare a serviciilor medicale pe anul 2003, ºtiut fiind faptul cã lipsa acestor norme pune casele de asigurãri de sãnãtate judeþene în imposibilitatea de a încheia contractele de furnizare a serviciilor de sãnãtate pe acest an, în conformitate cu prevederile contractului-cadru pe anul în curs.
Aº dori un rãspuns scris.
Exclusiv scris?
Da.
Vã mulþumesc, domnule senator. Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi a ºedinþei noastre, ºi anume la ”InterpelãriÒ.
Îl invit pe domnul senator Mircea Nedelcu, care are o interpelare având ca obiect privatizarea Societãþii Comerciale ”SiderurgicaÒ, societate anonimã.
Vã rog, domnule senator.
Interpelarea este adresatã domnului Ovidiu Muºetescu, ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.
Domnule ministru,
Vã solicit sã vã exprimaþi ferm poziþia cu privire la privatizarea S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. din municipiul Hunedoara, judeþul Hunedoara.
Care este programul avut în vedere, strategia? Care sunt implicaþiile sociale, numãrul de disponibilizaþi? Ce soluþii aveþi în vedere pentru a le oferi acestora o alternativã viabilã?
Doresc un rãspuns sincer, precis, mai ales având în vedere cã conducerea judeþeanã a P.S.D., Prefectura Judeþului Hunedoara s-au delimitat de programul de privatizare aflat în desfãºurare la S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., de conducerea managerialã de acolo. Solicit rãspuns în scris ºi oral. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit pe domnul senator Ionel Alexandru, din partea Grupului parlamentar P.R.M., sã prezinte, de asemenea,
interpelarea adresatã ministrului administraþiei publice ºi ministrului finanþelor, privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 192/2002.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,
Prin recenta Ordonanþã de urgenþã nr. 192/2002 privind salariile funcþionarilor publici, a apãrut o discriminare materialã flagrantã între drepturile salariale ale funcþionarilor publici din prefecturi ºi consiliile judeþene, care au o creºtere anualã de peste 40% pentru anul 2003, ºi cele ale funcþionarilor publici din aparatul public al consiliilor locale, al instituþiilor subordonate acestora ºi al consiliilor judeþene, ce vor avea o creºtere de numai 15% pe an.
Realizând o analizã a activitãþilor consiliilor locale, care sunt egale, dacã nu superioare celor de la consiliile judeþene ºi prefecturi, constatãm cã în retribuþie apare o discrepanþã invers proporþionalã cu gradul de responsabilitate al sarcinilor acestora, ca cã nu mai vorbim de faptul cã trei sferturi dintre cererile ºi reclamaþiile cetãþenilor sunt adresate tot acestora, numãrul lor fiind impresionant în reºedinþele de judeþ. Cu alte cuvinte, greul activitãþilor cade pe umerii consiliilor locale.
De aceea, vã solicit sã-mi prezentaþi mãsurile pe care le aveþi în vedere pentru înlãturarea de urgenþã a acestor discriminãri salariale. În caz contrar, ne rezervãm dreptul de a rezolva noi aceastã problemã, prin modificarea prevederilor ordonanþei sus-menþionate.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Corneliu Bichineþ, pentru a prezenta interpelarea legatã de situaþia economicã ºi socialã din judeþul Vaslui, adresatã primului-ministru al Guvernului României.
Vã rog, domnule senator.
Am ales aceastã metodã de a mã adresa primuluiministru întrucât toate celelalte interpelãri adresate miniºtrilor nu au nici o eficienþã.
În interpelarea mea spun cã situaþia economicã ºi socialã din judeþul nostru s-a agravat cumplit în ultimii ani ºi cã s-au fãcut ºi în judeþul Vaslui destule privatizãri, aproape toate cu cântec. Presa localã semnaleazã de mai bine de trei ani de zile fraude ºi nereguli, însã, fapt ciudat, nu se gãseºte nici un vinovat.
ªi spun mai departe, selectiv: Pârghiile puterii, domnule prim-ministru, sunt în mâinile dumneavoastrã. Deocamdatã. Aºa cã vã rog sã desemnaþi o echipã zdravãnã, care sã controleze ce, cum, în ce fel ºi cu cât s-au privatizat unitãþile economice ale judeþului, urmând ca rezultatele verificãrilor sã fie fãcute publice. Se înþelege, vinovaþii, cãci sunt vinovaþi, se impune a fi pedepsiþi.
De asemenea, spun cã au trecut doi ani de când sunt senator al României ºi n-am avut prilejul sã zãresc paºii primului-ministru prin instituþia noastrã. ªi întreb: De ce nu onoraþi niciodatã la lucrãrile Senatului colegii senatori? Credeþi cã este sub demnitatea dumneavoastrã sã ne vedem aici, sã dialogãm ºi sã încercãm împreunã sã rezolvãm problemele grave ale þãrii?
Trag nãdejdea cã o sã citiþi chiar dumneavoastrã, domnule prim-ministru, aceastã interpelare ºi cã, dupã o suficientã meditaþie intelectualã, o sã formulaþi un alt fel de rãspuns decât au fãcut-o miniºtrii dumneavoastrã. Un rãspuns scris ºi oral, susþinut la tibuna Senatului...
ªi mai ales altfel.
În premierã!
Deci scris, oral ºi mai ales altfel sã fie rãspunsul. Da.
...având astfel ºi dumneavoastrã posibilitatea sã cunoaºteþi un tânãr senator cãruia nu-i sunt strãine problemele ºi necazurile cetãþenilor judeþului sãu ºi care mai crede în posibilitatea rezolvãrii acestora.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc ºi vã doresc sã rãmâneþi cât mai mult timp tânãr.
Domnul senator Dumitru Pop, vã rog, aveþi cuvântul. Interpelare legatã de staþiunea ”SovataÒ, de asemenea, adresatã primului-ministru.
Domnule prim-ministru,
Vã învederez din nou cã, în baza contractului nr. 6/18.05.2001, a fost vândutã Societãþii ”SalinaÒ din Budapesta staþiunea ”SovataÒ, cu infima sumã de 40 miliarde lei.
Activele acestei societãþi balneoclimaterice erau compuse din peste 100 de vile, 5 hoteluri, bazã de tratament, toate complet utilate, cu o capacitate de peste 2.000 de locuri pe serie, plus lacul Ursu ºi peste 300 de hectare teren intravilan.
În rãspunsul dumneavoastrã motivaþi cã aþi vândut acþiuni, ºi nu active ºi cã A.P.A.P.S. nu ar fi fost parte în proces, ceea ce înseamnã, dupã explicaþia datã de dumneavoastrã, cã activele ar fi rãmas în continuare în proprietatea statului.
În rãspunsul dumneavoastrã la ultima mea interpelare privind aceastã societate nu aþi fost deloc concret ºi, de fapt, aþi ocolit realitatea, deoarece stãrui ºi vã arãt cã în momentul vânzãrii activele trebuiau reevaluate, dacã nu la nivelul pieþei, cel puþin la nivelul ofertelor fãcute de
persoanele care deþineau în locaþie de gestiune sau chirie activele Societãþii ”SovataÒ, operaþiune în urma cãreia ar fi rezultat o sumã de peste 500 miliarde lei.
Totodatã, vã rog a lua notã cã A.P.A.P.S. a fost parte în dosarul nr. 1.642/2001.
Domnule prim-ministru,
Hotãrârea definitivã pronunþatã de Curtea Supremã de Justiþie în cauza dosarului sus-menþionat este în favoarea S.C. ”AluniºÒ, societate care a ofertat numai pentru hotelul ”AluniºÒ peste 20 de miliarde lei, timp în care Societatea ”SalinaÒ l-a cumpãrat cu 3 miliarde lei.
Cu hotãrârea Curþii Supreme de Justiþie, S.C. ”AluniºÒ s-a prezentat la A.P.A.P.S. pentru a plãti diferenþa de bani în vederea cumpãrãrii hotelului, dar au fost refuzaþi ºi îndrumaþi sã meargã la firma ”SalinaÒ din Budapesta. Contactând reprezentanþii S.C. ”SalinaÒ, aceºtia au cerut pentru respectivul activ peste 33 de miliarde lei.
Cum este posibil, domnule prim-ministru, ca pentru acest activ aflat în administrarea Societãþii ”AluniºÒ din anul 1991, intrat ilegal în proprietatea Societãþii ”SalinaÒ, cu suma de numai 3 miliarde lei, dumneavoastrã sã refuzaþi la bugetul statului 20 de miliarde lei, iar fraudulosul zis proprietar sã pretindã 33 de miliarde lei? Cum e posibilã o asemenea mârºãvie?
Scris ºi oral. Vã mulþumim.
Precizez pentru colegii senatori cã, prin aceastã ultimã interpelare formulatã de domnul senator Dumitru Pop, am încheiat acest punct al ordinii de zi, referitor la întrebãri ºi interpelãri, aºa cum au fost prezentate de cãtre colegii senatori ºi aduse la cunoºtinþa ascultãtorilor prin intermediul postului naþional de radio.
Cu aceasta, închidem ºi lucrãrile ºedinþei plenului Senatului din 10 februarie 2003.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,55._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#167327Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 6/20.II.2003 conþine 28 de pagini.**
Preþul 34.608 lei
nic nevinovãþia. Lucrurile stau exact invers într-un stat de drept! Trebuie doveditã de cãtre cei ce acuzã vinovãþia, nu trebuie doveditã de cãtre cetãþeni, în fiecare dimineaþã, pe inima goalã, nevinovãþia lor!
Trãim un climat de suspiciune generalã. El nu þine de un guvern, în nici un caz, de actualul Guvern, nu þine de un parlament, þine de o naivitate a unor forþe politice ºi a unor forþe publice care cred cã, aruncând un virus, cum este suspiciunea, într-o comunitate, virusul respectiv va alege numai duºmanii personali sau politici ai celor ce aruncã virusul respectiv. Or, este evident: orice boalã de acest fel este endemicã, orice virus aruncat într-o societate a devãlmãºiei ºi a lipsei criteriilor, într-o societate tulbure, va ataca pe toatã lumea ºi nu se ºtie dacã producãtorii ºi propagatorii de viruºi nu îºi vor înmormânta pãrinþii, copiii ºi rudele atacate de acel virus pe care l-au introdus între noi ca sã îºi distrugã duºmanii politici.
Nu se poate construi o Românie puternicã prin permanenta producere de energii care sã ajute la dezvinovãþirea unor categorii, a unor personalitãþi, a unor oameni, ºi nu la progresul spiritual, economic, tehnologic, social. Dacã în cartea mea ”De la Bârca la Viena ºi înapoiÒ lãudam legea cererii ºi a ofertei ºi organizarea capitalistã, cu care mã întâlneam la Viena, o fãceam pentru cã mi se pãrea cã societatea capitalistã trebuie sã fie societatea libertãþii asumate, a libertãþii responsabile, a iniþiativei ºi vieþii mai bune, prin muncã mai multã ºi mai eficientã.
Trecem printr-o perioadã grea, printr-o perioadã în care, în loc sã lãudãm ºi sã instaurãm diferenþa, acolo unde ea este necesarã, ºi sã pãstrãm genul proxim, care sã ne uneascã ºi sã ne dea forþa solidarã de a salva aceastã þarã de noroi, de subdezvoltare ºi de marºarier, am ajuns sã facem din diferenþã singura noastrã legãturã, singura noastrã trãsãturã de unire. Or, diferenþa este o componentã a unei dialectici care presupune ºi gen proxim. Noi, totuºi, suntem cetãþeni ai aceleiaºi þãri, chiar dacã suntem membri ai unor partide politice diferite, chiar dacã facem parte din orientãri diferite, chiar dacã suntem diferiþi ca indivizi.
Iatã, primesc o scrisoare de protest a Miºcãrii Legionare, cu toate însemnele ei, cu ”Garda de fierÒ, cu gardul respectiv, care protesteazã împotriva aducerii oaselor lui Carol al II-lea ºi ale soþiei sale în România. Trebuie sã-mi asum faptul cã am fost primul parlamentar român, de fapt, primul om public din aceastã þarã, care a crezut cã este un fapt de normalitate ca toþi foºtii conducãtori ai României sã îºi doarmã somnul de veci acasã ºi cã nu este drept ca fostul rege al României Ñ indiferent de pãrerile despre el, indiferent de analizele fireºti care se vor face, de delimitãrile ºi de îmbrãþiºãrile pe care le vor primi aceste oase Ñ sã stea de veghe ca un geamantan într-o debara insalubrã de la Lisabona. Nu am crezut cã este firesc, nu am crezut cã este moral, nu am crezut cã este altfel decât descalificant pentru noi, care ºtim ºi tãcem.
Nu vreau nici onoruri militare, nu vreau nici exagerãri ºi nu vreau nici altceva decât normalitate pentru Carol al II-lea!
Miºcarea Legionarã îmi trimite acest protest ºi cere nici mai mult, nici mai puþin decât sã se anuleze operaþiunea de înhumare a lui Carol al II-lea în pãmântul României. Parcã suntem Uniunea Sovieticã din vremea lui Hruºciov, când se muta din Marele Mausoleu în mausolee mai mici, când se retrograda prin cimitire de rang diferit, mã rog, ce rãmãsese din Stalin. E oare normal?! Oare Miºcarea Legionarã ºi-a terminat propriile ei autoanalize, propriile ei remuºcãri, propriile ei limpeziri de a ajunge sã fie aºa de grijulie încât umple þara de proteste cã se întorc oasele lui Carol al II-lea?!
Chiar aºa de fricã sã le fie unora de Carol al II-lea, încât sã nu suporte nici ideea cã în acelaºi pãmânt Ñ care, totuºi, este al tuturor Ñ încap ºi oasele acestui rege despre care unii spuneau cã a fost ”regele culturiiÒ, despre care alþii spuneau cã a fost un trãdãtor, dar a fost, cu siguranþã, Regele Constituþional al României? Nu se mai terminã ranchiuna? Când începe reconcilierea?
Avem noi dreptul sã facem, ºi în aceastã privinþã, acest mod de curãþenie ºi sã dãm la o parte gunoiul ºi regii, ºi preºedinþii, ºi demnitarii, care s-au aflat în faþa opiniei publice ºi au rãspuns pentru faptele lor?! Eu cred cã nu! Poftiþi?!
## **Domnul Gheorghe Buzatu**
nu invers. Birocraþia este cea care nu produce. Ea trebuie eliminatã, ºi nu producãtorii, indiferent cã sunt parlamentari, cã sunt artiºti sau, mã rog, directori de opinie. Producãtorii trebuie încurajaþi. Problema e cã România nu produce. ªi a vorbi despre corupþie ºi a nu vorbi despre producþie înseamnã a participa la o diversiune. Singura care va putea salva situaþia socialã din România este producþia performantã, producþia-marfã, producþia vândutã ºi încasatã.
Nici o þarã din lume nu e lipsitã de corupþie. La noi, discuþia despre corupþie e dureroasã ºi oamenii o resimt ca pe faptul esenþial ce trebuie eliminat, pentru cã suntem sãraci ºi pentru cã respectiva corupþie ia, pe nemerit, din puþinul pe care-l avem. Statele Unite ale Americii nu reprezintã o þarã a cristalelor în devenire, ci o þarã în care diverse fapte de corupþie zguduie societatea, dar ele nu distrug decisiv nivelul de trai, pentru cã societatea americanã este suficient de bogatã ºi, uneori, suficient de inteligentã ca sã-ºi creeze eventuale diversiuni ale petrolului ºi sã-ºi ia, din alte pãrþi, ceea ce America nu poate obþine din respectiva producþie proprie.
La noi, lucrurile sunt foarte clare: vorbim excesiv despre corupþie, pentru cã nu vorbim aproape deloc despre producþie. Numai atunci când producþia va fi reinstauratã ºi repusã în drepturile ei, corupþia îºi va gãsi locul ei, care nu este fruntaº, locul ei cuvenit în societate ºi se va putea lupta eficient împotriva ei. Nu pot accepta, repet, cã suntem vinovaþi din naºtere sau vinovaþi prin faptul cã unii dintre parlamentari se aflã în AGA sau nu ºtiu unde. Personal, sunt atât de liber de chestiunea asta, pentru cã n-am fost, nu sunt ºi nu voi fi niciodatã membru al nici unui consiliu de administraþie, nici o AGA, nimic din toate astea.
Problema este însã cum suntem priviþi. ªi se creeazã aceste þinte otrãvite: parlamentarii devin vinovaþi nu pentru fapte ale lor, ci pentru incriminãri care li se aduc în principiu sau indiferent de ce fac.
În acest context, în care vorbim despre corupþie, trebuie sã vorbim ºi despre acel virus pe care-l aruncãm ºi nu mai ºtim sã scãpãm de el. Iatã, existã o comisie instituitã, dar deocamdatã ea nu lucreazã. Ea trebuie neapãrat sã-ºi intre în prerogative, o comisie cu privire la BANCOREX. Astãzi e nevoie de limpeziri, e nevoie sã ºtim, din partea unei comisii parlamentare corecte, obiective, cum s-au întâmplat toate. Am asistat în ultima perioadã la reînnoite atacuri imunde ale unor foºti directori de cabinet (nu ºtiu dacã ãsta era rangul de la care trebuia atacatã o asemenea problemã, dar, mã rog, asta e!, fiecare pasãre, ca sã zic aºa, inclusiv Pãun, inclusiv Ciuvicã, pe limba ei naºte ºi piere contra lui Temeºan). Nu se poate aºa. Trebuie sã ºtim adevãrul. ªi eu vã ajut cu un amãnunt, pe care l-am spus ºi la o emisiune de televiziune recentã de la ”RealitateaÒ, ºi doresc sã fiu infirmat sau sã fiu confirmat. Ministrul de interne al primei perioade a guvernãrii 1996Ð2000 ºi inspectorul general al Poliþiei din aceeaºi perioadã au chemat un colonel de poliþie care avea, între sarcinile de serviciu, acest fel de probleme ºi i-au spus: ”Te duci ºi-l arestezi pe Temeºan.Ò ªi omul a zis: ”Da, cu plãcere, sigur cã daÒ, ca orice poliþist, ”darÒ, zice, ”daþi-mi dosarulÒ. ”Pãi, dosar nu e, îl facem dupã aia.Ò ”Pãi, nu, daþi-mi dosarul ca sã ºtiu pe ce motiv îl arestez.Ò ”Lasã, dragã, îl arestezi ºi dupã aia îi facem dosarul.Ò Respectivul colonel de poliþie se numeºte Croitoru ºi a demisionat din acest motiv: cã a fost pus sã aresteze un om înainte de a exista probe, înainte de a exista dosarul pe care orice fel de arestare trebuie sã-l cuprindã, sã se bazeze pe el la începutul acestei grozave acþiuni. Doresc sã ºtiu dacã ºi cum a fost posibil aºa ceva, sã fie audiat colonelul Croitoru, ca ºi ceilalþi implicaþi, ca sã ºtim cum s-au petrecut lucrurile ºi dacã nu cumva marea bancã numitã BANCOREX a fost falimentatã cu voia pentru ca respectivii autori ai falimentului sã vinã ºi sã acuze fapte pe care chiar ei le-au fãcut. Am spus la acea emisiune, e ca ºi când ai doborî un avion ºi, dupã ce el cade, te duci ºi spui celor aflaþi de faþã: ”Uitaþi-vã la acest avion, e vinovat, nu zboarã!Ò
Dar sunt încã multe alte lucruri de spus. Sunt alte lucruri de spus despre imaginea publicã a unei þãri în care cel mai mare artist-muzician al ei, Gheorghe Zamfir, nu a fost încã decorat. I-am scris domnului preºedinte Ion Iliescu, în urmã cu câteva luni, o scrisoare în care-l rugam ca, împotriva unor relaþii ale lui Gheorghe Zamfir cu preºedinþii, cu guvernele, sã facã tot ceea ce se poate face ca un mare artist, repet, cel mai mare muzician român în viaþã, cel mai cunoscut în lume, sã se bucure acum, în timpul vieþii, de respectul cuvenit, sã fie decorat, aºa cum au fost ºi sunt atâþia (oameni de culturã ºi oameni de scenã publicã) decoraþi.
Rog, încã o datã, pe preºedintele României, care a ºtiut ºi ºtie sã treacã peste multe reacþii personale la care ar avea dreptul, sã facã gestul care se cuvine sã-l facã: sã-l decoreze pe Gheorghe Zamfir. Nu cred cã suntem nemuritori înainte de a muri o datã. ªi n-aº vrea ca Gheorghe Zamfir întâi sã moarã ºi dupã aia sã fie recunoscut în þara lui.
I-am scris preºedintelui Academiei, marelui om de culturã Eugen Simion, în urmã cu câþiva ani, când Ioan Alexandru era încã în viaþã, am vorbit în acest Senat despre asta. Nu mã poate bãnui nimeni cã aº fi avut relaþii personale cu P.N.Þ.C.D. din care fãcea parte Ioan Alexandru. Dacã nu mi-a plãcut ceva în viaþã, nu mi-a plãcut P.N.Þ.C.D. Dar Ioan Alexandru a fost ºi este un poet de geniu, rãmâne un poet de geniu. ªi, iatã, a murit înainte de deveni membru al Academiei. Mi se pare cã avem de-a face cu un nemuritor. ªi nimeni nu e un nemuritor dacã nu moare o datã, repet. Asta e plata. Ãsta e impozitul. ªi este un impozit natural.
Acum, degeaba am mai încerca sã-l mai decorãm sau sã-l primim în Academie pe Ioan Alexandru. Cred cã, ºi în privinþa lui Gheorghe Zamfir, trebuie sã fim atenþi, pentru cã, vorba unui poet dintre cele trei rãzboaie mondiale, cã oricum douã nu sunt: ”Nimenea nu ºtie pânã mâne/ ce s-o mai alege ºi din noi.Ò
Mã voi mai referi la un caz care priveºte ºi pe doi dintre membrii Senatului Ñ pe Corneliu Vadim Tudor ºi pe Adrian Pãunescu. Mi-a scris poetul Gavril Matei Albastru, directorul Editurii ”România PressÒ, întors în urmã cu câþiva ani din Germania pentru, cum zice el, ”a sluji interesele culturii româneÒ, cã, în urma unui articol apãrut în ”România literarãÒ sub o semnãturã _Pârvulescu Ioana,_ Curtea de Conturi a efectuat la aceastã editurã un control financiar contabil ºi a imputat acestui poet remarcabil suma de 84 milioane de lei, plus 24 milioane majorãri, pentru cã a editat urmãtoarele lucrãri: Bãrnuþiu Ñ ”Istoria filosofieiÒ, Bãlcescu Ñ ”Istoria românilor supt Mihai Voievod ViteazulÒ, Ioan Chindriº Ñ ”Culturã ºi societate în contextul ªcolii ArdeleneÒ. ªi, nenorocitul, ce i-a dat lui prin cap?! Sã punã într-o antologie româno-germanã pe Vadim Tudor ºi pe Adrian Pãunescu. În primul rând, n-avem noi ce cãuta nici împreunã, nici separat în cãrþi care apar în timpul vieþii noastre. De ce? Noi trebuie sã fim, de cãtre forþe diferite, împuºcaþi. El, de exemplu, mã poate împuºca pe mine, eu îl pot împuºca pe el. Nu? Ei, nu? Cum sã nu! Bine, atunci se ocupã domnul Mihai Ungheanu. Cum?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Revin la apãrarea capitalismului românesc. Nu este productiv, nu este sãnãtos, nu este în folosul nostru ca, în fiecare sãptãmânã, sã ne apucãm de alt tip de societate. Cred cã trebuie sã urmãm proiectul asupra cãruia toate forþele politice raþionale au cãzut de acord, sã-l punem în operã, sã-l transformãm într-o realitate care sã dea echilibru condiþiei umane în România acestor timpuri ºi sã încetãm de a mai lansa ”viruºiÒ care se vor întoarce împotriva noastrã. Cred, cu toatã sinceritatea, în dreptul ºi în datoria parlamentarului de a participa la toate procesele politice, economice ºi sociale ale vremii sale. Pornim de la ideea cã, în Parlament, sunt aleºi de oameni cei mai reprezentativi, cei mai capabili ºi cei mai dãruiþi dintre cetãþeni. A-i pune sub suspiciune ºi a-i transforma în vinovaþi, pentru cã sunt parlamentari, este, dupã pãrerea mea, mai mult decât o crimã, este o eroare.
iului. Sau, în orice caz, sunt pentru aºteptarea unei rezoluþii a Consiliului de Securitate O.N.U., cu care suntem ºi noi de acord, pentru cã O.N.U., pânã una-alta, este acea instituþie în care noi suntem membri de zeci de ani cu drepturi depline. România nu este membrã NATO, ci are statut de invitat ºi eu sunt pentru respectarea acestui statut ºi sunt Ñ împreunã cu partidul pe care îl conduc Ñ pentru respectarea cuvântului dat: trebuie sã fim oameni de onoare.
Aºa este. Nu putem ca acum douã luni sã venim la microfon ºi sã ne bucurãm cã am fost invitaþi la aderarea NATO ºi acum sã spunem cã nu mai suntem de acord. E bine sã rãmânem oameni de caracter. Nicolae Iorga spunea cã boala de care suferã societatea româneascã este lipsa de caracter.
Mãcar generaþia noastrã sã dovedeascã faptul cã are caractere cu prisosinþã sau cã ºi le formeazã ºi le forjeazã. Dar nu putem fi noi mai rãzboinici decât alþii.
Am invitat întotdeauna la prudenþã în aceste chestiuni în care sunt implicate mari colectivitãþi de oameni ºi complexe militaro-industriale foarte greu de evaluat.
Poziþia P.R.M. rãmâne neschimbatã în aceastã problemã. Noi suntem un partid creºtin ºi pacifist. ªi spun pentru prima oarã într-un asemenea mediu politic cã suntem un partid creºtin, având ºi asentimentul membrilor de altã religie din P.R.M. Avem ºi musulmani, deputatul nostru de Constanþa, Gelil Eserghep, avem ºi un deputat evreu, deputatul de Cluj, Ioan Miclea, avem ºi alþi oameni de alte confesiuni ºi le-am cerut consimþãmântul dacã nu cumva s-ar simþi lezaþi în orientarea lor religioasã ºi mi-au spus cã nu, cã sunt onoraþi sã facã parte dintr-un partid care se revendicã de la o carte mult mai importantã ºi decât Carta O.N.U. ºi decât constituþiile tuturor þãrilor. Acea carte este Biblia noastrã, a tuturor, de la care se revendicã ºi creºtinii, ºi evreii, pentru cã ar trebui sã se ºtie cã, dacã în viaþa de toate zilele un nou testament anuleazã un testament vechi, în Biblie, Noul Testament completeazã în mod fericit Vechiul Testament.
Mã întreb cum am putea recupera noi cele circa 3 miliarde de dolari pe care are sã ni le dea Irakul, în condiþiile în care dovedim atâta ostilitate nu faþã de un regim caduc. Haideþi sã acceptãm, la urma-urmei, cã Sadam Husein s-ar putea sã aibã soarta lui Ceauºescu de acum 13 ani. Se poate ºi aºa. Existã o ciclicitate a oamenilor care au un anumit mod de a conduce, în cazul de faþã este clar cã este vorba de un dictator, ºi vine sorocul ca ei sã pãrãseascã scena istoriei, s-ar putea ca ºi scena vieþii, dar asta nu o hotãrâm noi, ci doar bunul Dumnezeu. Nu am nici o simpatie faþã de nici un regim care mutileazã fiinþa umanã ºi libertãþile umane!
Am fost în Iran în urmã cu aproape 4 ani. Ce am vãzut acolo m-a zguduit. Am ºi scris în revista mea, _România Mare_ , despre teroarea în care trãieºte o populaþie frumoasã, care nu este de origine arabã, ci are numai religie musulmanã. Este vechea Persie. Este un popor cu calitãþi excepþionale artistice, ºtiinþifice ºi sportive, în general în plan uman.
Dacã în Irak, pe care nu l-am vizitat, existã aceastã torturare a fiinþei umane numai pe jumãtate cât am vãzut în Iran, atunci, da, comunitatea internaþionalã este datoare sã facã ceva pentru salvarea semenilor noºtri. Nimeni nu are dreptul sã-i îngenuncheze, nimeni nu are dreptul sã aresteze de pe stradã tineri Ñ cum se întâmpla la Teheran Ñ numai pentru pãcatul de a se sãruta. Nimeni nu dã dreptul sã fii judecãtorul suprem al traseelor fireºti ale vieþii. Cu orice preþ, viaþa trebuie lãsatã în cursurile ei fireºti. Revenind la situaþia creanþelor pe care Irakul are sã ni le dea, mã întreb de ce toate regimurile care s-au succedat de 13 ani încoace la putere în România nu au fãcut nimic pentru aceste creanþe?
Mã întreb, de asemenea, cum vom mai lua noi aceºti bani? Ni-i vor da americanii? Cu toatã simpatia pe care o port marii civilizaþii americane, vã întreb pe dumneavoastrã, colegii mei de Senat Ñ dintre care foarte mulþi nu eraþi în primele legislaturi, în 1992Ð1996 ºi 1996Ð2000 Ñ dacã aþi aflat de vreun exemplu în care americanii au dat mai mult de 100.000 de dolari ajutoare unei þãri? României au dat mai mult de 50.000 sau 100.000 de dolari vreodatã? Nu au dat ºi poate nici nu trebuie sã dea, pentru cã nu suntem la pomana nimãnui, dar nici sã ne împiedice, prin jocurile lor politice, sã luãm ceea ce ni se cuvine.
Stimaþi colegi, acum ne vine nota de platã pentru ºampania de la Praga. Asta este realitatea. Aceia care au votat în C.S.A.T. pentru rãzboi ºi-au asumat o mare rãspundere în faþa þãrii, a umanitãþii ºi a lui Dumnezeu, pentru cã ei trimit oameni la moarte, indiferent în ce straie se înveºmântã frazele meºteºugite ale unora ºi altora: ”umbrelã de securitateÒ, ”garanþii internaþionaleÒ, ”rândul lumii civilizateÒ. La urma-urmelor se ajunge la moarte, mor oameni ºi mor oameni nevinovaþi, cum s-a întâmplat în fosta Iugoslavie. Chiar ºi acum mai mor oameni de cancer pe malul românesc al Dunãrii, datoritã contaminãrii cu uraniu sãrãcit.
Domnul preºedinte Ion Iliescu, dar ºi o serie de oameni din jurul Domniei sale tot apar pe posturile de televiziune ºi spun cã noi vom trimite, printre alte ajutoare ºi unitãþi, ºi o unitate de decontaminare nuclearã.
Cine va da cu bomba? Cine va folosi bombã cu încãrcãturã nuclearã acolo?!? Irakul? Irakul nu are aºa ceva ºi inspectorii O.N.U. au stabilit foarte clar. Atunci cine? Probabil NATO. Mai mult ca sigur NATO. Asta îi trebuie Armatei Române acum? Asta trebuie românilor? Sã se ducã acolo unde testeazã unii arme din ultima generaþie!
_Cui prodest?_ Cui foloseºte? Ce se doreºte prin aºa ceva? Sã se demonstreze cã s-a creat o forþã infailibilã care îngenuncheazã pe oricine, oricând ºi la orice orã din zi ºi din noapte? S-a demonstrat asta, se ºtie! De ce este nevoie de atâtea victime?
Cum va rezista acolo, la Bagdad, un guvern instalat de eventuala nouã ocupaþie americanã? Un guvern proamerican va rezista acolo? Rezistã în Afganistan unde este o pustietate îngrozitoare? Nu prea rezistã. Dar vã spun cã la o populaþie de zeci de milioane de oameni, întãrâtatã dupã mãcelul care mai mult ca sigur cã va fi, nu va rezista nici un guvern ºi se complicã rãu lucrurile.
Dacã iubim America adevãratã, profundã, în care cred, haideþi sã o ajutãm sã nu piardã legãtura cu Dumnezeu. În privinþa clasei politice, nu ºtiu cum au înþeles unii democraþia ºi pluripartitismul, dar noi nu am vãzut nicãieri sã stea scris cã trebuie sã ne încolonãm toþi ca la ºcoala elementarã sau la grãdiniþã.
Majoritatea partidelor parlamentare ºi-au anunþat decizia ºi vor vota în conformitate cu statutul ºi platforma lor vor vota pentru trimiterea chiar de trupe româneºti acolo. Le priveºte! Noi suntem partid de opoziþie, partid cu valori profund umaniste ºi ne vom abþine de la vot. Nu vom vota nici contra, nici pentru. Existã ºi instituþia votului prin abþinere ºi, uneori, în asemenea cazuri, ea se poate folosi.
În definitiv, cum spunea ºi preºedintele Rusiei, Vladimir Putin, ”nu este antiamerican acela care se opune rãzboiuluiÒ. Chiar senatorii democraþi din SUA se
opun dezlegãrii câinilor rãzboiului. Înseamnã cã ei sunt antiamericani? Ce Dumnezeu, nu mai avem proprietatea cuvintelor?!
Dar nu este o chestiune de moralitate politicã. În aceastã salã se aflã oameni care, în campania electoralã a P.D.S.R.-ului din anul 2000, au dezinformat grav opinia publicã, spunând cã eu voi bãga þara în rãzboi. Au trecut mai bine de doi ani de atunci ºi iatã cã nu eu bag þara în rãzboi. Eu pledez pentru pace.
Chiar partidul acelora care mã demonizau pe mine atunci, în special la acest post antinaþional ºi evazionist fiscal care este ”Pro TvÒ, chiar acel partid bagã þara în rãzboi.
Ar fi bine sã se repunã lucrurile în perimetrul lor firesc ºi logic!
Eu cred cã abia acum se poate vorbi de o foarte gravã crizã a începutului mileniului III, întrucât America nu mai þine cont nici de Consiliul de securitate al O.N.U. ºi nici de promotorii Europei Unite.
S-a mers pânã acolo încât secretarul de stat al apãrãrii, domnul Donald Rumsfeld, a schimbat el Ñ cu de la sine putere Ñ centrul Europei. Ne-am trezit sã-l auzim vorbind cã centrul Europei s-a mutat hai-hui, undeva pe coclauri, probabil cã este în Uzbekistan ºi Kazahstan.
Iertaþi-mã, faptul cã cineva nu are istorie decât foarte recentã nu-i dã dreptul sã modifice istoria bãtrânului continent. ªi cu atât mai puþin geografia. Azi, mâine, o sã iasã ºi Donald Rumsfeld din istorie, cum au ieºit ºi alþi secretari de stat ºi alþi secretari ai apãrãrii. N-a mai auzit nimeni de ei. Dar Franþa ºi Germania, în care s-au pregãtit marii cãrturari ai þãrii Ñ marii cãrturari ai poporului român s-au pregãtit, în special, în aceste þãri Ñ vor rãmâne la locul lor, cu sau fãrã aprobarea acestui domn foarte greu de pronunþat.
Partidul România Mare cere, de asemenea, în mãsura în care conteazã vocea noastrã Ñ ºi s-ar putea sã conteze, pentru cã roata politicã este schimbãtoare ca mersul vremii Ñ cere Organizaþiei Pactului Nord-Atlantic sã-ºi respecte în primul rând propriul statut, cel din 1949, ºi anume acela de a fi o alianþã defensivã.
Existã ceva mult mai important decât puþurile de petrol. Existã lacrimile ºi sângele oamenilor inocenþi, precum ºi poruncile biblice: ”Sã nu furi!Ò, ”Sã nu minþi!Ò, ”Sã nu ucizi!Ò. Existã forþa irepresibilã a omului care s-a nãscut liber de a gândi cu propria lui minte, de a refuza conserva. Eu ºi cei care formãm acest grup redutabil, de monolit, al Partidului România Mare gândim cu mintea noastrã. Nimeni nu are dreptul sã ne impunã, în numele unor dovezi care nu au fost produse, sã judecãm aºa cum vor unii ºi alþii.
Le aduc tuturor aminte cã reþeaua Al Qaeda a fost fondatã de C.I.A. Al Qaeda, în arabã, înseamnã ”bazã de dateÒ ºi era o bazã de date împotriva ocupaþiei sovietice. Atunci era bunã ºi pe atunci era finanþatã de americani. Acum a devenit teroristã. Probabil. Nu zic, n-am dovezi. Probabil, din punctul ãsta de vedere, America are dreptate ºi îºi urmeazã traseul, dar, pentru numele lui Dumnezeu, nimeni nu poate sã piseze cu bombe o þarã veche ºi un oraº care este de 4.000 de ani vechime! Atât are Bagdadul, aproape cât Damascul.
Am sã mã apropii de sfârºit, spunând colegilor mei cã astãzi am avut o mare bucurie. În mapa de corespondenþã care mi-a venit am vãzut un mesaj de la Sanctitatea sa Papa Ioan Paul al II-lea, care mi-a mulþumit, prin Secretariatul de Stat al Vaticanului, dar în numele suveranului pontif, pentru ultimele mele cãrþi pe care i le-am trimis cu dedicaþie, pentru felicitãrile de Crãciun ºi de Anul Nou, mi-a binecuvântat familia ºi, în încheiere, scrie cã se roagã la bunul Dumnezeu sã fie oprite opresiunea ºi violenþa în lume.
Aºtept o poziþie oficialã a celui pe care eu îl consider cel mai puternic om al planetei, cu adevãrat cel mai puternic om al planetei, pentru cã este urmaºul Sfântului Petru, acel Petru care era frate cu apostolul care ne-a evanghelizat pe noi, Andrei.
”Carte cu literã de foc e rãzboiulÒ Ñ spune înþelepciunea anticã. ªi mai este o pildã din înþelepciunea Greciei antice, cu care voi încheia: ”În vreme de pace, copiii îi îngroapã pe pãrinþi, care se sting în mod firesc, dar în vreme de rãzboi pãrinþii îi îngroapã pe copii.Ò Sã dea bunul Dumnezeu sã nu vinã sub drapelul tricolor sicriele flãcãilor de români din pustietãþile Orientului, unde, vã jur cu mâna pe inimã cã, efectiv, românii nu au ce cãuta. Nu putem sã ne clãdim fericirea þãrii noastre pe tragedia altor þãri.
Vã mulþumesc.
Explozia preþurilor la toate formele de energie, creºterea necontrolatã a acestora, urmare a condiþiilor impuse ºi a modului în care s-au negociat aceste condiþii în Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaþional, a condus la starea limitã în care a fost adusã populaþia.
E greu de uitat nonºalanþa cu care domnul ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor, ne explica, la dezbaterea moþiunii ”ÎntreþinereaÒ, cum gazele din import au fost achiziþionate în 2001 cu 110 dolari/1000 m.c., cu circa 20% mai puþin decât o lua Guvernul anterior, dar nici un cuvânt despre faptul cã aceste gaze au fost date populaþiei cu un preþ dublu faþã de anul anterior.
Astãzi, dupã 12 luni, situaþia nu numai cã nu s-a îmbunãtãþit, ba s-a deteriorat în mod simþitor. Creºterile preþurilor în 2002, bineînþeles, ca ºi atunci, în termeni reali, deci în dolari, au fost de cele mai multe ori superioare celor din 2001, de douã sau chiar de trei ori. Astfel, gigacaloria a crescut cu 39%, kilowattul cu 30%, motorina ºi benzina cu 30%, respectiv 27%, numai gazele menþinându-se, de data aceasta, între 14% ºi 19%, cele care crescuserã de douã ori în anul anterior.
Sigur cã avem un tabel cu absolut toatã evoluþia aceasta a preþurilor.
Urmarea în plan social este evidentã. Pentru tot mai mulþi români, cheltuielile cu întreþinerea depãºesc veniturile, iar eforturile financiare din perioada de iarnã nu pot fi recuperate, de multe ori, în tot anul.
Este unul din motivele majore ale sãrãcirii populaþiei, în pofida unor rezultate macroeconomice favorabile: inflaþie scãzutã, creºtere economicã.
Oricum, Guvernul actual reuºeºte performanþa de a fi primul, dupã 50 de ani, care schimbã raportul cheltuielilor în bugetul familiei, cheltuind cea mai mare parte a banilor cu întreþinerea, ºi nu cu procurarea alimentelor.
Mãsurile luate sunt, de cele mai multe ori, formale, de tipul transferãrii termocentralelor la autoritãþile locale, sau paleative, de genul ajutoarelor sub diferite forme, menite sã cârpeascã situaþia pe moment, pe ici, pe colo, dar folosite de cele mai multe ori propagandistic pentru Guvern ºi umilitor pentru cei cãrora li se atribuie.
Suntem, în continuare, martorii unei politici de guvernare prin ajutoare, despre care trebuie sã se ºtie, obligatoriu, cã sunt de la Guvern, ºi nu a unei politici normale de creºtere a veniturilor, în condiþiile scumpirilor excesive.
În privinþa soluþiilor, în privinþa rezolvãrii acestor probleme Ñ poate cã, cu voia dumnealui, o sã-l citez pe domnul profesor, domnul senator Leca Aureliu, în declaraþia fãcutã în urmã cu o sãptãmânã: ”România are trei opþiuni fundamentale: dezvoltarea resurselor energetice convenþionale, valorificarea potenþialului de eficienþã energeticã prin reducerea pierderilor, în special în clãdiri, ºi dezvoltarea resurselor regenerabile de energie.Ò
Este limpede cã numai o strategie energeticã pe termen lung, necesarã a fi elaboratã, poate conduce la o evoluþie pozitivã a sectorului energetic în România, tot aºa cum este limpede cã numai cu o voinþã politicã clarã aceastã strategie poate fi pusã în practicã.
A doua parte a declaraþiei politice este legatã de una din sãrbãtorile importante ale poporului român. De multã vreme nu am asistat la o sãrbãtoare atât de tristã ca 24 ianuarie, Ziua Unirii, din acest an.
De exemplu, la Ploieºti, în afara oficialitãþilor, a celor invitaþi sau a celor cu obligaþii de partid, nici mãcar trecãtorii întâmplãtori nu s-au oprit, nici o fereastrã nu s-a deschis pentru a se urmãri ceremonia obiºnuitã. La sfârºit, când s-a încercat a se încropi hora tradiþionalã, entuziasmul a fost aºa mare, încât a fost nevoie sã fie scoºi militarii din dispozitiv pentru a se închide cercul. ªi tot aºa în multe oraºe din þarã.
La Iaºi, locul în care m-am nãscut ºi în care melodia lui Flechtenmacher, pe versurile lui Alecsandri, era un simbol de demnitate naþionalã, am înþeles cã a fost mai multã agitaþie. Poate ºi prin prezenþa pitoreascã a colegilor noºtri liberali, care ºi-au expus sigla pe fular, motiv de mare supãrare, în special pentru domnul ministru Cozmâncã, care a acuzat P.N.L. cã foloseºte sãrbãtoarea naþionalã în scopuri electorale.
Ce pãrere are însã domnul Cozmâncã de faptul cã acest simbol naþional, acest imn sacru, care este ”Hora UniriiÒ, este utilizat de mult timp ca ºi cântec de partid, nu de unul oarecare, ci chiar de cãtre partidul din care face parte domnul ministru Cozmâncã?
ªtim cu toþii cã mijloacele prin care P.S.D. vrea sã intre cu forþa în inimile românilor sunt multiple, dar folosirea acestei adevãrate ode a bucuriei românilor ca horã de partid mi se pare o dezonorare, o adevãratã deturnare a celebrei ”Hore a UniriiÒ. Iar rezultatele sunt exact opuse celor urmãrite. Este ºi acesta un motiv, alãturi de apãsarea problemelor de zi cu zi, al dezinteresului cetãþenilor pentru aceastã sãrbãtoare.
Sunt ferm convins cã P.S.D.-ul are suficienþi oameni care sã creeze oricând un imn al partidului. Iar dacã va fi unul reuºit, vom fi primii care vom cânta ºi dansa pe aceastã melodie, aºa cum fac mulþi dintre dumneavoastrã atunci când se cântã ”Verde înrouratÒ, imnul Partidului Democrat.
Eliberaþi, stimaþi colegi, ”Hora UniriiÒ de sub statutul de imn de partid!
Mai mult decât atât, în timpul programului prelungit, s-a renunþat la exercitarea votului în cabine ºi s-a votat la vedere sub privirile vigilente ale autoritãþilor P.S.D.
Toate partidele care au avut candidaþi pentru funcþia de primar au contestat imediat în justiþie legalitatea scrutinului. Contestaþiile au fost susþinute cu imagini video ºi cu alte dovezi de netãgãduit.
Cu toate acestea, prefectul Cristian Marciu, hotãrât sã-ºi impunã candidatul primar, a declanºat un val de presiuni inimaginabile asupra judecãtorilor, cerându-le sã respingã contestaþiile cu privire la fraudarea alegerilor, ºi a obþinut, printr-o ordonanþã prezidenþialã, instituirea funcþiei de primar vremelnic, titlu ce-ºi va gãsi cu siguranþã locul în orice antologie a fraudelor electorale.
Spre cinstea ei, justiþia ºi-a fãcut datoria. A fãcut-o azi, aºa cum ºi-a fãcut-o, cel puþin din acest punct de vedere, ºi în anii 1992Ð1996. Atunci, ºeful Departamentului administraþiei locale al Guvernului era domnul Octav Cozmâncã, actualul ministru al administraþiei publice.
În acea vreme, P.D.S.R.-ul era slab reprezentant în administraþia localã ºi avea nevoie de primari. Mai mulþi primari pot trage sforile cum vrei ºi la alegerile parlamentare. Domnul Cozmâncã, ºcolit temeinic în regimul ceauºist în tainele unei democraþii autentice, vajnic slujitor al partidului de guvernãmânt, s-a pus pe lucru ºi a suspendat într-un singur an peste 400 de primari ai opoziþiei, i-a dat pe mâna justiþiei, unii dintre ei fiind chiar arestaþi. În locul lor, viceprimarii P.D.S.R. au devenit, peste noapte, primari interimari.
Scandalul a ajuns la Congresul puterilor locale de pe lângã Consiliul Europei ºi numai dupã expertiza fãcutã de comisarii europeni ºi intervenþia acestora zelul demolator al domnului Cozmâncã s-a mai potolit. Cu rare excepþii, majoritatea primarilor suspendaþi au avut câºtig de cauzã în justiþie. Azi, liderii partidului de guvernãmânt încearcã sã ne convingã ºi sã convingã ºi comunitatea internaþionalã cã lucrurile s-au schimbat. Scandalul fraudãrii alegerilor din comuna Roata de Jos de cãtre reprezentanþii P.S.D., în frunte cu prefectul Marciu, vorbeºte de la sine de felul în care actuala putere se pregãteºte pentru viitoarele alegeri, oricând ar avea ele loc.
Pentru a dovedi cã nu este vorba totuºi decât de un grav accident, de care se dezice ºi pe care îl condamnã, cer premierului Adrian Nãstase, în numele Partidului Naþional Liberal, demiterea imediatã a ministrului administraþiei publice Octav Cozmâncã ºi a prefectului Cristian Marciu. Pânã atunci, toate angajamentele legate de mult reclamata reformã în administraþia localã nu sunt decât poveºti de adormit copiii.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
De aceea, eu cred cã Partidul Social Democrat, grupurile parlamentare ale P.S.D.-ului, ºi sper cã ºi alte partide parlamentare vor sprijini în Parlament solicitãrile preºedintelui, în baza deciziei C.S.A.T.-ului.
Sã nu uitãm cã ºi alte þãri aflate în situaþia României, precum Bulgaria, Slovacia ºi þãrile baltice, dar ºi Polonia, Cehia, Ungaria procedeazã la fel.
Rãzboiul nu este o fericire pentru nimeni, dar este limpede cã, în acest caz, rãspunderea pentru un eventual rãzboi, care încã nu a fost declanºat, revine în întregime regimului irakian.
Vã mulþumesc.
Dupã ce omenirea a fost pierdutã prin potop, Dumnezeu a fãcut un legãmânt cu Noe: ”Iatã, Eu închei legãmântul meu cu voi, cu urmaºii voºtri cã nu voi mai pierde tot omul cu apele potopului ºi nu va mai fi potop ca sã pustiascã pãmântul. Iatã, ca semn al legãmântului pe care îl închei cu voi, pun curcubeul Meu în nori ca sã fie semn al legãmântului dintre Mine ºi pãmânt.Ò _(Facerea,_ 9.9.Ð14.)
Pãrintele teatrului modern, Anton Pavlovici Cehov, care a fost rus, ºi nu american, are o maximã ce ar trebui sã ne dea de gândit: ”Dacã în actul I al unei piese pe perete apare o puºcã, atunci în ultimul act puteþi fi siguri cã acea puºcã va trage.Ò Aºa ºi cu armamentul acesta care nu prea pare fãcut sã rugineascã ºi sã fie vândut la fier vechi. Ce atitudine trebuie sã aibã România într-o crizã politico-militarã în continuã miºcare, cu o geometrie variabilã? Fireºte cã nu mai putem rãmâne neutri, fiindcã am optat pentru N.A.T.O. ºi trebuie, ca oameni de onoare, sã ne þinem cuvântul dat. Dar nici nu putem fi noi mai rãzboinici decât alþii, de exemplu, chiar decât foarte mulþi senatori democraþi americani, care condamnã acest rãzboi aberant.
Dacã America vrea sã dea sângele copiilor ºi lacrimile mamelor ºi ale iubitelor contra petrol, nu are decât sã o facã, nu o putem împiedica, dar este pãcat de-atâtea vieþi care pier de ambele pãrþi.
Partidul România Mare considerã cã ºansa pãcii încã nu este pierdutã. Ne rugãm la Dumnezeu ca familia de petroliºti din Texas, Bush, sã priceapã cã existã ceva mai important decât puþurile de petrol ºi conturile bancareÉ Tocmai pentru cã iubim mult America, America aceea profundã, care a cucerit lumea prin literaturã, prin muzicã, prin filme, prin ºtiinþã, nutrim speranþa cã binele va triumfa întâi la ea acasã, în familia ei. În definitiv, aici avem de-a face cu o chestiune de cavalerism, iar americanii au dovedit-o cã pot fi maeºtri ai fair-play-ului: nici un campion profesionist la categoria super-grea nu se luptã cu un adversar de la categoria muscã, aºa ceva îl compromite pentru restul carierei.
Aºadar, nu Partidul România Mare bagã þara în rãzboi, ci alþii se strãduiesc sã se facã remarcaþi ºi sã ne arunce în aer bruma de liniºte pe care o mai avea societatea româneascã.
Partidul România Mare este singura formaþiune politicã din þarã care militeazã statornic ºi ferm, pe faþã, cu orice risc, pentru pace ºi pentru apãrarea interesului naþional, iar interesul naþional ne cere sã fim prudenþi ºi înþelepþi, nu mercenari de ocazie, dupã cum bate vântul. Biserica Ortodoxã Românã prin vocea patriarhului sãu Ñ cãruia ºi cu aceastã ocazie îi adresãm un cãlduros ”La mulþi ani!Ò cu prilejul împlinirii celor 88 de ani de viaþã Ñ trebuie sã cearã Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii sã nu trimitã tineri nevinovaþi în rãzboi. Sã le cearã celor împricinaþi sã facã apel la raþiune, înþelepciune, iar confraþii preoþi ºi slujitori ai altor culte sã înalþe rugãciuni pentru pacea întregii lumi, pentru buna întocmire a vãzduhului, pentru pacea celor ce cãlãtoresc pe ape, pe uscat ºi prin aer ºi pentru înmulþirea dragostei pe pãmânt.
Vã mulþumesc.
Astfel, în 2 octombrie anul trecut, o firmã, nu are importanþã numele, solicitã 51,2 miliarde lei, bani pe care îi primeºte dupã 7 zile.
În 2 noiembrie anul trecut, aceeaºi firmã solicitã 55,5 miliarde lei, pe care îi primeºte dupã 9 zile.
În 2 decembrie, aceeaºi firmã solicitã 58,1 miliarde lei, pe care Ñ pentru cã, probabil, veneau sãrbãtorile Ñ îi primeºte în 3 zile.
În acest an firma respectivã cere 56,4 miliarde lei. Spre cinstea lor, tot lucrãtori ai Ministerului Finanþelor Publice ºi ai Direcþiei de control a Administraþiei Financiare Judeþene a Judeþului Constanþa au descoperit aceste rambursãri ilegale de TVA ºi au sesizat instituþiile abilitate.
Sã ne mai mirãm cã dupã ce s-a refuzat returnarea acestor ultime sume cel în cauzã a plecat din þarã? Au fost aceste cereri soluþionate în ordinea depunerii solicitãrilor, indiferent de sumã ºi de firmã? Categoric nu, din moment ce alte firme aºteaptã cu anii rambursãri de TVA sau unele nu le mai primesc. Numai cine a depus o astfel de cerere ºtie de câte hârtii este nevoie pentru a demonstra legalitatea unei astfel de solicitãri ºi cât de greu se verificã acestea, mai ales dacã este vorba de câteva zeci de milioane, ºi nu de miliarde.
Instituþii abilitate trebuie sã stabileascã toþi vinovaþii, care nu au culoare politicã, ci doar culoarea banilor.
Suntem chiar atât de naivi încât sã credem în bunacredinþã a celor care au aprobat cu o aºa vitezã rambursarea a peste 5 milioane de dolari, fãrã o temeinicã verificare, în condiþiile în care firme care solicitã zeci de milioane sunt plimbate cu anii?
Voi urmãri ca, în acest caz, cei în drept sã soluþioneze cazul pe care l-am prezentat ºi sã nu fie cuprinºi de obosealã, chiar dacã se va mai întâmpla sã primeascã sugestii despre cum ar trebui sã conducã verificãrile ºi sper sã nu fie semne de obosealã. Mulþumesc.
Vreau sã vã spun cã aveam douã opþiuni: sã declarãm falimentul Bãncii BANCOREX sau sã preluãm la datoria publicã ºi sã lichidãm banca, toate dosarele ºi toate activele respectivei bãnci. Personal, am fost tentat sã votez pentru faliment.
Þin sã vã anunþ cã la acea datã la BANCOREX erau 25% din economiile populaþiei din România. Probabil, dacã am fi luat aceastã mãsurã, a doua zi, cetãþenii români s-ar fi repezit la ghiºeele tuturor bãncilor din România ºi, probabil, în trei-patru zile sistemul bancar s-ar fi prãbuºit, ce s-a întâmplatÉ
”Un senator român...Ò Citez în continuare din depeºa ”France PressÒ: ”Un senator român, George Pruteanu, membru al Partidului Social Democrat Ñ P.S.D., partid de guvernãmânt, a blamat dicþionarul al cãrui supliment ilustreazã limba românã prin fotografia unui grup de þigani, apreciind cã acest fapt este, _o ofensã adusã demnitãþii naþionale a românilor._ Fotografia publicatã marþi de un cotidian din Bucureºti prezintã un grup de þigani printre care ºi copii cu feþe murdare lângã corturile lor pe un câmp cu noroi. Dupã opinia domnului Pruteanu, aceastã imagine este _degradantã nu doar pentru români, ci ºi pentru þigani. De altfel,_ a subliniat el, _e vorba de o eroare, întrucât limba românã nu e limba maternã a þiganilor.Ò_
Citez în continuare depeºa ”France PressÒ. În comunicatul menþionat Editura ”Les Dictionnaires Le RobertÒ þine sã precizeze cã ”nu a intenþionat sã ofenseze ºi subliniazã cã nici o ilustraþie a acelui album nu reprezintã sistematic limbile descrise sau apartenenþa naþionalã a vorbitorilorÒ. ”Nu este prevãzutã, spune Editura Robert, nici o reeditare a respectivului album, dar, în caz contrar, Editura _Les Dictionnaires Robert_ promite ferm cã va suprima fotografia incriminatã. Editura _Les Dictionnaires Robert_ îl roagã pe senatorul George Pruteanu sã aibã amabilitatea de a fi purtãtorul ei de cuvânt faþã de poporul român ºi prezintã încã o datã scuzeÒ, conchide comunicatul.
Am încheiat citatul din depeºa Agenþiei ”France PressÒ. Aceasta este ºtirea. Chiar dacã faptul rãmâne împlinit ºi chiar dacã dicþionarul circulã cu acea pozã nedemnã, nu putem, stimate colege ºi stimaþi colegi, sã nu recunoaºtem eleganþa comportamentului care este vãditã, pe de o parte, în tonul categoric, corect, ceremonios al scuzelor, cât ºi, pe de altã parte, deloc neglijabil, în promptitudinea reacþiei. Aº vrea sã vãd cât mai des instituþii româneºti prezentând public scuze atât de limpede ºi fãrã codeli ºi practic în aceeaºi zi sau în ziua imediat urmãtoare.
Cu aceastã ocazie însã s-a mai evidenþiat o datã o meteahnã a noastrã, pe care nu pot sã n-o remarc. E ceva simplu ºi sãritor în ochi. ªtirea cã o instituþie francezã ne-a vexat a fost iute difuzatã de presa noastrã. În schimb, ºtirea cã imediat instituþia francezã ºi-a recunoscut greºeala ºi ºi-a pus cenuºã în cap nu a mai fost consideratã interesantã ºi nici un organ de presã românesc nu a difuzat-o. Rectific. Am elaborat ieri aceastã declaraþie politicã, astãzi existã o excepþie: cotidianul numit ”Ultima orãÒ. Toate celelalte, în continuare, nimic. Cu aceastã excepþie, rãmâne valabil ce spun. Scuzele prezentate de francezi nu au interesat. Putem, deci, spune cã poporul francez a fost lipsit de posibilitatea de a afla cã i s-a cerut iertare.
Vãd în acest fapt un reflex al voluptãþii noastre naþionale de a ne victimiza uneori, de a ne complace în postura de nedreptãþiþi. Faptul cã editura a fãcut ceea ce se cuvenea sã facã ºi a produs de îndatã reparaþia moralã pe care o aºteptam parcã i-ar fi sâcâit pe unii, stricându-le plãcerea de a rãmâne în ipostaza de umiliþi ºi obidiþi. Cred cã la aceastã proastã deprindere mai trebuie umblat puþin.
Înainte de a vã mulþumi pentru atenþie, vreau sã adaug ceva. ªi în ziarul ”Le MondeÒ a apãrut cu un titlu, bineînþeles, exagerat, cum procedeazã adesea presa, cu titlul: ”Mare furie la Bucureºti împotriva lui _Petit RobertÒ_ . Deºi articolul este corect, numai titlul este umflat, dar, în afara corectitudinii articolului din ”Le MondeÒ care relateazã bine ce s-a întâmplat în Senat, dar ºi ce s-a întâmplat în anumite comunitãþi din Franþa, care ºi ele au protestat împotriva acestei ignominii, în afara, deci, a corectitudinii grosului, existã un final scris de un compatriot al nostru, un corespondent al ziarului ”Le MondeÒ, care sunã astfel: ”Candidatã la Uniunea Europeanã, România s-a angajat sã protejeze mai bine minoritatea þiganilor, dar discriminarea la adresa lor rãmâne încã o problemã nerezolvatã.Ò
Este o minciunã, dupã pãrerea mea, stimaþi colegi, ºi dovedeºte încã o datã maliþia de a strecura asemenea veninuri, chiar dacã ansamblul este corect. Nu se putea sã fie corect pânã la capãt.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
E adevãrat, a fost conducãtor al României. Poate are drept sã fie înmormântat pe teritoriul þãrii, pentru cã aici s-a ºi nãscut. Dar nu întâmplãtor s-a înmormântat în Portugalia, pentru cã el a fugit din Spania, deci a colindat chiar mai multe continente, din Spania a fugit în Portugalia Ñ avea sânge portughez Ñ ºi avea cetãþenia portughezã. Din acest motiv, mormântul lui în Portugalia era un lucru la fel de firesc ca cel pe care l-ar avea în România, nãscut fiind în România. Dar întrebarea este acum pe altã linie: A scris el vreodatã vreun document, o hârtie, cuvinte lãsate, mãcar din vorbã în vorbã, cã ar vrea ca trupul lui sã fie adus înapoi în þarã? Nu cumva am fãcut o infamie, trecând peste chiar dorinþele lui de a nu se întoarce în România? Mai mult decât atât. Cine are dreptul sã despartã un soþ de soþie? ªi, dacã aº face un film, aº face un film în care aº admira dragostea care a existat între el ºi Elena Lupescu. Deci cine are dreptul sã despartã aceºti doi oameni pentru vecie?
Trec la un alt subiect. S-a vorbit aici de rãzboi. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Azi am fost invitat la C.S.A.T. ºi vã mãrturisesc cã nu s-a vorbit de rãzboi. Deci am fost la aceastã ºedinþã de la început pânã la sfârºit ºi nici nu a fost problema, nici o singurã clipã, cã România va participa la un rãzboi. Mã mir de Vadim, cã prietenul meu Vadim Ñ cã nu ascund nimãnui faptul cã îmi e prieten Ñ a putut sã facã astfel de greºeli, în sensul sã vorbeascã de rãzboi, de specialiºti în arma atomicã Ñ nici nu avem aºa ceva, vã garantez cã nu avem.
Într-adevãr, hotãrârea care a fost luatã a fost sã sprijinim în domeniul unui spital militar, în domeniul chimic Ñ împotriva armelor chimice Ñ niºte geniºti. Deci, în total, vreo 200 de oameni. Cam asta va fi aprobarea pe care o vom supune Parlamentului, în mod democratic. ªi atunci puteþi, în numele oricãrui partid, sã refuzaþi votul, aºa cum a ºi promis-o, de fapt, prietenul meu Vadim.
Dar sã nu uitãm cã în politica externã a României au trecut cam 100 ºi ceva de ani de când noi nu am mai dovedit consecvenþã ºi loialitate. Am trecut prin douã rãzboaie mondiale ºi, poate, prin al treilea, regimul comunist, care a fost un rãzboi permanent, ca sã nu spun ”revoluþia permanentã a lui CeauºescuÒ, ºi nu suntem trecuþi nici pe lista învingãtorilor, nici pe lista învinºilor.
Nu putem, dupã ce am pronunþat doi-trei ani de zile în toate discursurile noastre ºi am spus cã România _de facto_ face parte din NATO, nu avem dreptul acum sã spunem cã nu avem nici o legãturã cu NATO. Nu ne-a cerut nimeni, vã garantez. Cerul ºi aeroporturile noastre încã de anul trecut le-aþi aprobat, domnilor parlamentari, fãrã nici un vot împotrivã, pentru avioanele NATO ºi baze militare, dacã e cazul. În aceastã situaþie, nu fac nimic altceva decât sã vã conving cã nimeni nu vrea sã ”bageÒ România în rãzboi ºi nimeni nu vrea sã ”tragãÒ România în vreun rãzboi. Dar noi ne-am angajat în lupta împotriva terorismului ºi nu putem da înapoi.
Vã mulþumesc.
Nu puþine sunt cazurile când unitãþi de cercetare s-au profilat mai degrabã pe închirierea spaþiilor disponibile (birouri, ateliere, remize, depozite, spaþii de cazare pentru animale etc.) ºi chiar terenuri agricole.
Colac peste pupãzã, speculând înþelegerea generalã de a sprijini ºtiinþa, administratorii unitãþilor de cercetare au obþinut prea uºor legiferarea încadrãrii întregului patrimoniu funciar ca domeniu public pentru a fi la adãpost de orice ingerinþã.
S-a motivat nevoia de administrare a 90.000 ha pentru a produce seminþe ºi material sãditor din verigi biologice superioare, dar în realitate ºmecheria este grosolanã, pentru cã majoritatea seminþelor ºi materialului sãditor produse în staþiuni sunt din categorii biologice comune.
În toatã lumea civilizatã, aceastã activitate se desfãºoarã în firme private, adevãrate case de top. Republica Francezã, de exemplu, are pe întregul sãu teri-
toriu o suprafaþã de numai 700 ha în cadrul INRA (Institutul Naþional de Cercetãri Agricole), iar în România numai A.C.C.P.T. Fundulea are de 7 ori mai mult!! Ca sã nu mai vorbim de diferenþa de valoare dintre cercetãrile fundamentale din Franþa ºi România. Suprafeþele de teren agricol din reþeaua A.S.A.S. reprezintã 25% din toatã suprafaþa agricolã a statului Israel!
O uriaºã avere funciarã este scoasã din circuitul economic normal, în afara sistemului concurenþial, scutitã de taxe, adevãrate moºii dãruite câtorva chilipirgii pe degeaba.
Solicitãm Ministerului Agriculturii ºi Pãdurilor:
Ð stabilirea cu rigurozitate a suprafeþelor necesare cercetãrii, producerii seminþelor, materialului sãditor ºi animalelor de rasã, din categorii biologice superioare, care sã nu depãºeascã 200 ha, aºa cum este în tarife Uniunii Europene;
Ð trecerea cãtre ADS a suprafeþelor excedentare care sunt scutite de redevenþã, în formula actualã fiind pagubã pentru stat;
Ð restructurarea staþiunilor ºi institutelor de cercetare, cu trecerea pãrþii economice la Ministerul Agriculturii care prin lege este obligat sã monitorizeze modul de folosire a terenurilor, iar A.S.A.S. sã rãmânã cu coordonarea ºtiinþificã;
Ð eliminarea tuturor structurilor birocratice care paraziteazã munca cercetãtorilor.
Concluzia finalã este cã cercetarea ºtiinþificã din agricultura României se aflã în mare suferinþã, ea trebuie repusã în drepturile sale legitime, deziderat care nu se poate atinge dacã nu se face o restructurare fundamentalã. Starea de umilire a cercetãtorilor agronomi ºi a cercetãtorilor în general trebuie sã înceteze. Este nenorocire pentru þara care-ºi pierde cercetãtorii.
Iar în al treilea rând, actul de dispoziþie, de pildã, al lui Kogãlniceanu, n-a fost pentru bibliotecari sau pentruÉ ci pentru istoria naþionalã, aºa cum ºi-a desfãºurat Mihail Kogãlniceanu întreaga sa activitate.
În al patrulea rând, când au fost preluate n-au fost preluate dintr-oÉ ci din douã considerente principale: dispãreau acte, documente din arhive, ºi prin dispariþie fizicã, sau se degradau ºi dispãreau, de asemenea, fizic documente, aºa cum ni s-a demonstrat de cãtre directorul Arhivelor Naþionale ale Statului. Acele documente determinante atunci, activitatea desfãºuratã pentru conservarea ºi refacerea stãrii acestor documente, unele de o deosebitã importanþã, cum este un hrisov domnesc, nu intereseazã istoria neamului? Trebuie lãsat sã se distrugã, aºa cum era, sigiliul unuia din marii domnitori ai Moldovei?!
Daþi-ne voie ºi credeþi-ne cã noi am apreciat propunerea legislativã în prisma, în lumina ºi din considerentele acestea. Am avut ºi discuþii aprinse cu iniþiatorul ºi cu directorul bibliotecii, dar, repet, repet ºi stãrui: ele nu relevau decât ambiþia de a se returna toate documentele acestea de deosebitã semnificaþie. Încolo, n-au putut invoca nici mãcar încercarea aceea, n-au mai putut stãrui asupra ei, a dificultãþii ºi greutãþii accesului la ele. Arhivele Naþionale au demonstrat ºi au fãcut dovada, aºa cum se menþioneazã în raport, cã au pus la dispoziþia Academiei documentele microfilmate pe care le-a solicitat biblioteca. Vrem toate astea, daÕ de ce sã le aibã în original?
Ne-am întrebat ºi noi de ce. ªi am gãsit explicaþia, pe care noi am conjugat-o poate ºi din temerile pe care le avem deformate de profesie, dar intuiþia practicii profesionale ne-a dus cãtre aceasta.
Dar de ce vor originalele, când le au fotocopiate, când le au studiate?!
## **Domnul Adrian Pãunescu**
În acest sens, le-am cerut acestora fie sã se conformeze prevederilor legale prin renunþarea la funcþiile deþinute în societãþile comerciale de turism, fie sã demisioneze din Ministerul Turismului. Ca urmare a acestor declaraþii, un singur consilier avea o societate comercialã cu alt obiect de activitate decât turismul care, de altfel, ºi-a dat demisia. Având în vedere cã dreptul de a deþine pãrþi sociale sau acþiuni la societãþi comerciale nu se numãrã printre incompatibilitãþile propuse de lege pentru funcþionarii publici sau pentru persoane aflate în cabinetul demnitarului, consider cã am întreprins toate mãsurile legale pentru a evita existenþa unor conflicte de interese în cadrul Ministerului Turismului.
Semneazã ministrul turismului, Dan Matei-Agathon.
Precizez cã în asemenea situaþie se aflã mai mulþi locatari ºi chiriaºi ai activelor Societãþii Balneoclimaterice ”SovataÒ.
Mai mult, domnule prim-ministru, vã rog sã nu mai ocoliþi rãspunsul la întrebarea: De ce aþi încãlcat prevederile ordonanþelor nr. 32/1998, nr. 7/2001 ºi nr. 50/2001 privind privatizarea Societãþii Balneoclimaterice ”SovataÒ? Cu multã stimã, solicit rãspuns scris ºi oral.