Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a!

Deschid ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor de ast„zi ∫i Óncep anun˛‚ndu-v„ prezen˛a. Din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 268, fiind absen˛i 77. 37 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œnainte de Ónceperea dezbaterilor proiectelor care sunt Ónscrise ast„zi pe ordinea de zi, v„ voi prezenta o informare cu privire la ini˛iativele legislative care au fost Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente:

— proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii

∫i municipiul Bucure∫ti pentru finan˛area proiectului privind reabilitarea infrastructurii educa˛ionale Ón Bucure∫ti, semnat la Bucure∫ti la 1 octombrie 2003 ∫i la Luxemburg la 7 octombrie 2003.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, iar pentru avize, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 19 februarie 2004;

— proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.

Œn fond, a fost sesizat„ Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 27 februarie 2004;

— proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 func˛ionarea ∫i finan˛area asisten˛ei de urgen˛„ acordat„ cu elicopterele achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i repartizate operatorilor medicali din Institutul clinic Fundeni ∫i Spitalul clinic jude˛ean de urgen˛„ T‚rguMure∫.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen pentru depunerea raportului: 16 februarie 2004.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„;

— proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

Au fost sesizate de c„tre Birourile Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, urm‚nd a elabora un raport comun, Ón fond, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, iar pentru aviz, Comisia juridic„.

Termen pentru depunerea raportului: 18 februarie 2004.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint pentru aprobare comisia de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 privind aloca˛ia familial„ ∫i complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„.

Au fost propu∫i deputa˛ii Dumitru Buzatu, Pavel Todoran, Ioan Andrei, Emil Cri∫an, Eugen Popescu, Böndi Gyöngyike, Longher Ghervazen.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

## Stima˛i colegi,

La ultima ∫edin˛„ Óntrerupsesem dezbaterile la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003. Ministerul de resort este Ón drum spre noi.

La punctul 23 avem propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 189 din 1999. Dau cuv‚ntul ini˛iatorului. Domnul deputat Chiliman, unul dintre ini˛iatori.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc. Onora˛i colegi,

Legea nr. 189 din 1999 era o lege care reglementa exercitarea ini˛iativei legislative de c„tre cet„˛eni. Aceast„ lege a avut o serie de imperfec˛iuni Ón cadrul ei. O s„ enum„r doar c‚teva. Una, poate cea mai important„, era c„ toate listele cet„˛enilor trebuiau f„cute Ón dou„ exemplare originale, lucru care, v„ da˛i seama, e destul de complicat de ob˛inut. ™i a∫a cet„˛enii, c‚nd semneaz„ listele, hai s„ zicem, de candidaturi pentru diverse func˛ii, au reticen˛„ s„ semneze o singur„ dat„, darmite de dou„ ori.

Mai erau ∫i o serie de alte imperfec˛iuni legate de modul Ón care se verificau aceste liste la prim„rii ∫i de faptul c„ primarii puteau s„ blocheze aceste liste Ón anumite situa˛ii. Toate aceste imperfec˛iuni am Óncercat s„ le Ónlocuim prin textele propuse, ele au fost avizate favorabil ∫i de Guvern, cu o serie de observa˛ii, de

asemenea, cu o serie de observa˛ii de la Consiliul Legislativ.

Ca urmare a dezbaterilor de la Comisia juridic„, am ref„cut aceast„ ini˛iativ„ ˛in‚nd cont de toate aceste observa˛ii f„cute Ón cadrul Comisiei juridice ∫i, ca atare, textele respective, toate care v„ sunt propuse Ón raportul Comisiei juridice, de data asta, sunt cele acceptate de Comisia juridic„ ∫i care ˛in cont ∫i de observa˛iile Guvernului ∫i ale Consiliului Legislativ.

Œn afar„ de aceasta, av‚nd Ón vedere c„, Óntre timp, fa˛„ de momentul Ónregistr„rii ini˛iativei legislative s-a revizuit ∫i Constitu˛ia, Ómpreun„ cu colegii de la Comisia juridic„, unde am sus˛inut aceast„ ini˛iativ„, am considerat c„ este necesar s„ modific„m ∫i s„ corel„m de fapt art. 1, cele dou„ alineate, cu noile prevederi ale Constitu˛iei, respectiv cu noua numerotare a articolelor din Constitu˛ie ∫i sigur c„ aceste lucruri au fost prinse Ón raport.

Ca atare, eu v„ rog s„ sus˛ine˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón forma adoptat„ de comisie, care este de fapt a Óntregii Comisii juridice a Parlamentului, nu are un caracter politic, ci mai degrab„ unul tehnic. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei...

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia juridic„. Domnul deputat Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia juridic„ a luat Ón discu˛ie aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i face urm„toarele observa˛ii.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative const„ Ón modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/1999 privind exercitarea ini˛iativei legislative de c„tre cet„˛eni.

Interven˛iile legislative propuse au Ón vedere prelungirea termenului de depunere la Parlament a propunerii legislative, Óntocmirea listelor cu semn„turile cet„˛enilor numai Óntr-un singur original, eliminarea obliga˛iei pentru semnatari de a prezenta ∫i cartea de aleg„tor, stabilirea unui termen Ón„untrul c„ruia se public„ propunerea legislativ„.

Dup„ discu˛ii s-a trecut la dezbaterea pe articole a ini˛iativei legislative concomitent cu examinarea amendamentelor propuse.

Prin supunerea la vot, toate amendamentele au fost Ónsu∫ite de comisie ∫i adoptate Ón unanimitate de voturi. La finalul examin„rii s-a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/1999.

Œn acest sens, s-a Óntocmit prezentul raport favorabil, cu amendamentele admise.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale pe marginea acestui proiect?

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative. La titlu. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Nu ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 1. Adoptat. Modificat titlul legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 Comisia, prin amendamentul 2, propune un art. I, potrivit normelor de tehnic„ legislativ„, text-cadru pentru modificarea legii care se propune a fi supus„ interven˛iei de modificare.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 2? Nu ave˛i. Adoptat amendamentul. Introdus preambulul art. I.

Prin amendamentul 3, comisia propune punctul 1, modificarea art. 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3?

Adoptat, Ón consecin˛„, amendamentul 3. Se introduce punctul 1 cu privire la modificarea art. 1 alin. 1 ∫i 2.

Prin amendamentul 4, comisia propune modificarea alin. 5 din art. 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 4? Admis amendamentul, se modific„ acest text.

Prin amendamentul 5, comisia propune, la punctul 3 din propunerea legislativ„, modificarea alin. 3, mai exact, introducerea dup„ alin. 3 a unui alin. nou, 3[1] . Urm„ri˛i, v„ rog, la pagina 5 amendamentul. Admis amendamentul, introdus alin. 3[1] .

Prin amendamentul 6, comisia, la punctul 4, propune modificarea alin. 2 ∫i 8 din art. 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat cele dou„ alineate.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea alin. 2 al art. 5. Urm„ri˛i raportul la pagina 7.

Admis amendamentul, modificat textul respectiv.

Prin amendamentul 8, comisia propune modificarea alin. 1 din art. 6, la punctul 6 al proiectului de lege. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat alin. 1 al art. 6.

Prin amendamentul 9, comisia propune introducerea la art. 6 a unui alineat nou Ón afara textului de baz„, 1[1] . Urm„ri˛i la pagina 9. Admis amendamentul, se introduce alin. 1[1] la art. 6.

Prin amendamentul 10, comisia, la punctul 8 din propunerea legislativ„, ne propune s„ se introduc„ un nou articol, 10[1] . Urm„ri˛i amendamentul 10. Admis amendamentul, se introduce acest articol.

Am avut cinstea adineauri s„ dau m‚na cu domnul ministru care a fost invitat Ón mod expres pentru sus˛inerea acestui proiect de lege de c„tre colegul nostru, domnul deputat Boc.

Asta este curtoazie, nu e procedur„.

Mi se pare c„ to˛i suntem ni∫te oameni civiliza˛i ∫i cred c„ trebuie s„ ne purt„m Ón consecin˛„. ™i curtoazia este o procedur„ a convie˛uirii civilizate.

Œn aceste condi˛ii, invita˛ia domnului ministru trebuie s„ se materializeze ∫i rug„mintea mea procedural„ este s„-i da˛i cuv‚ntul Ón sus˛inerea proiectului de lege ∫i Ón a r„spunde Óntreb„rilor ∫i problemelor care s-au pus Ón cauz„.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg, desigur, de aceea a venit domnul ministru, dar v„ amintesc c„ noi am adoptat procedura de urgen˛„ pentru acest proiect, care Ónseamn„ o anumit„ modalitate de dezbatere ∫i dezbateri generale au avut loc. M-am g‚ndit c„ domnul ministru o s„ r„spund„ la fiecare text unde exist„ obiec˛iuni.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Vede˛i, eu nu respect numai persoanele, ci respect ∫i func˛iile. Nu cred c„ un ministru al actualului Cabinet a fost invitat Ón fa˛a Parlamentului numai ca s„ ne priveasc„ pe noi ∫i noi pe Domnia sa, oric‚te simpatii am avea. Este normal ca din respect pentru aceast„ invita˛ie s„-i acorda˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Domnule ministru, sunte˛i invitat cu aplauze s„ explica˛i. Trebuie s„ aprecia˛i gestul opozi˛iei.

**Domnul Miron Tudor Mitrea —** _ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului_ _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

Nu numai c„ apreciez gestul, dar ∫i respect Óntotdeauna ∫i opozi˛ia, la fel ca ∫i pe ceilal˛i colegi ai mei. Este lucrul pe care l-am Ónv„˛at Ómpreun„ Ón cei c‚˛iva ani — eu mai pu˛ini, al˛i colegi mai mul˛i — de parlamentarism.

Sigur, Ómi pare r„u c„ ieri n-am fost, mar˛i n-am fost la discu˛ii. N-am putut. ™i azi am Ónt‚rziat un pic. Se circul„ foarte greu Ón Bucure∫ti ∫i am r„mas Ón trafic vreo trei sferturi de or„. De fapt, ma∫ina am ∫i p„r„sit-o Ón trafic, a trebuit s„ iau altceva ca s„ ajung, a nins pu˛in azi-noapte ∫i sunt ceva probleme Ón Bucure∫ti.

Rom‚nia a avut de luat o decizie extrem de important„ din punct de vedere al dezvolt„rii infrastructurii rutiere Ón ultimii 14 ani.

Œn perioada 1990-2000, ca s-o scurtez, decizia pe care a luat-o Rom‚nia, indiferent de ministru sau de guvern, a fost: îN-avem nevoie de autostr„zi!“

La un moment dat aceast„ decizie a fost f„cut„ public„. Œn 1992, dac„-mi aduc aminte, prima oar„, Ón 1993, a doua oar„, ∫i Ón 1999, ultima oar„, c‚nd oficial, politica de guvern a Rom‚niei — ∫i dac„ v„ uita˛i ve˛i vedea c„ au fost guverne diferite, chiar dac„ la un moment dat a fost acela∫i ministru Ón dou„ din guverne, s-a luat aceast„ decizie.

Sigur, trebuie s„ recunoa∫tem c„ a existat ∫i o presiune a organismelor interna˛ionale, care au v„zut lucrurile Ón acest mod. V„ reamintesc c„ Banca Mondial„ vorbea de faptul c„ Rom‚nia nu are nevoie de autostr„zi Ón 1992. Pot s„ v„ spun c„ ∫i Ón anul 2001, c‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 aceast„ pozi˛ie s-a schimbat, Banca European„ de Investi˛ii, Ón prima faz„, a fost Ómpotriva unui program de autostr„zi Ón Rom‚nia, sigur, pe motive tehnice.

Cu creionul ∫i cu h‚rtia am demonstrat c„ avem nevoie de autostrad„, iar Banca European„ de Investi˛ii a Ónceput s„ discute cu noi o finan˛are. Prima lucrare de autostr„zi din Rom‚nia — fac o mic„ istorie — a Ónceput Ón 1991, autostrada Bucure∫ti-Constan˛a. A fost ∫i repede p„r„sit„ aceast„ lucrare, lucru care a f„cut ca Ón 2001, c‚nd am reÓnceput-o, s„ avem probleme tehnice deosebite, pe care Óns„ sper c„ pot s„ v„ anun˛ c„ le-am dep„∫it, ∫i Ón anul 2004, prima oar„ din 1968 Óncoace, Rom‚nia va construi primii aproximativ 97 km, sigur, 60 km de autostrad„ sunt prev„zu˛i, sper s„ facem o dep„∫ire de plan, dac„-mi permite˛i jocul de cuvinte.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

A˛i fost at‚t de conving„tor Ónc‚t colegii mei v„ a∫teapt„ deja cu aten˛ie s„ veni˛i, c‚t de cur‚nd posibil, cu un proiect pentru urm„toarele re˛ele.

Domnul Boc, dumneavoastr„ v-a˛i anun˛at prezen˛a regulamentar„, juridic„ ∫i fizic„ la Comisia electoral„,

Ónc‚t am un impediment s„ v„ dau cuv‚ntul aici. Nu pute˛i fi Ón dou„ locuri. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am f„cut uz de regulament ∫i, atunci c‚nd Ón plen se discut„ probleme foarte importante, mi-am permis, cu aprobarea pre∫edintelui comisiei, s„ vin s„ sus˛in un punct de vedere ∫i s„-i mul˛umesc domnului Mitrea pentru c„ a r„spuns solicit„rii noastre. O spun cu sinceritate. Regret c„ nu face mai des acest lucru atunci c‚nd se discut„ probleme care ˛in de resortul ministerului pe care-l conduce.

Œnc„ din start vreau s„ spun c„ Partidul Democrat nu contest„ oportunitatea construc˛iei acestei autostr„zi, nu contest„ oportunitatea Ón ansamblu a construc˛iei de autostr„zi Ón Rom‚nia. Ele sunt necesare. Cu acest lucru vreau s„ fim bine Ón˛ele∫i. Nimeni nu pune sub semnul Óndoielii oportunitatea construc˛iei acestor autostr„zi.

Ceea ce ne intereseaz„ Óns„ pe noi, Ón calitate de oameni politici, este s„ ∫tim Ón ce m„sur„ o asemenea construc˛ie afecteaz„, pe de o parte, bugetul public, pe de alt„ parte, Ón ce m„sur„ regulile instituite Ón aceast„ ˛ar„ sunt respectate ∫i, dac„ exist„ explica˛ii pozitive la aceste dou„ Óntreb„ri, totul poate merge Ónainte f„r„ nici un fel de problem„. Noi sus˛inem ∫i construc˛ia unei alte autostr„zi pe culoarul 4 european, f„r„ nici un fel de problem„.

Œntrebarea care se ridic„ aici este urm„toarea: Ón ce m„sur„ este afectat bugetul public de acest angajament?

A doua Óntrebare: Ón prima variant„ din ordonan˛„, contractul cu firma îBechtel“ urma s„ fie sus˛inut financiar de c„tre aceasta, prin intermediul b„ncilor cu care ea ar fi venit ∫i probabil c„ ea ar fi avut un regim privat, ∫i sumele investite ar fi fost recuperate prin taxele care s-ar fi aplicat Ón decursul timpului.

L-a∫ ruga pe domnul ministru s„ ne explice de s-a modificat aceast„ concep˛ie ini˛ial„. Care a fost argumentul pentru care acum Ómprumuturile vor fi f„cute prin intermediul b„ncilor comerciale? Ce Ónseamn„ aceste Ómprumuturi Ón materie de dob‚nzi? C‚t ne va costa pe noi, pe mine, contribuabil, c‚t m„ va costa, din buzunar, construc˛ia acestei autostr„zi? C‚t va fi afectat bugetul public na˛ional pe urm„torii ani, ca rat„ de Óndatorare, pentru a ∫ti ∫i a explica oamenilor, a∫a cum se cuvine, un asemenea proiect. Noi nu cerem altceva dec‚t transparen˛„. Repet, nu contest„m oportunitatea, dorim transparen˛„.

Stima˛i colegi,

Am permis deliberat dep„∫irea cadrului procedurii de urgen˛„, tocmai pentru a da posibilitatea unor dezbateri c‚t se poate de transparente.

Pofti˛i, domnule ministru.

Domnule deputat, sigur, m„ bucur c„ a˛i ajuns la concluzia c„ ∫i Ón Ardeal este nevoie de autostr„zi.

1. Sigur, dumneavoastr„ personal sunt convins c„ a˛i avut aceast„ pozi˛ie veche. Din fericire, se pare c„ este ∫i pozi˛ia partidului pe care-l conduce˛i. Œn 1999, primulministru de atunci avea o alt„ pozi˛ie. ™i salut acest lucru. Faptul c„ P.D.-ul sprijin„ programul de autostr„zi Ón Rom‚nia este important. Sigur, sunt patru ani. Cu to˛ii, Ón patru ani, am mai schimbat punctele de vedere.

2. Oric‚nd, c‚nd Parlamentul Rom‚niei va solicita ca eu s„ fiu prezent aici, Ómi va face foarte mare pl„cere s„ fiu.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Domnule Bolca∫, ave˛i probleme de procedur„ sau de alt„ natur„? Pentru c„ mai este un coleg de-al dumneavoastr„. S„ ∫tiu cum tratez interven˛iile. Cere cuv‚ntul, ∫i a cerut Ónaintea dumneavoastr„ domnul Paul Magheru.

Lua˛i-o ca o interven˛ie civilizat„, Ón raport de explica˛iile pe care le-a dat domnul ministru Ón fa˛a noastr„.

Œmi permite˛i s„-l felicit pentru sinceritatea de care a dat dovad„, Ón sensul c„ a afirmat c„ aceast„ opera˛iune comercial„ este legal„, din moment ce a fost dedus„ Parlamentului ca s„ fie aprobat„ printr-o lege.

Sinceritatea domnului ministru, care se Ónvecineaz„ cu cinismul, este Óns„ incorect„. Pentru c„ nu tot ceea ce este dedus Parlamentului este legal. Nu se putea urma o alt„ procedur„ ∫i se for˛eaz„ m‚na Parlamentului pentru a adopta o lege care s„ acopere o nelegalitate de principiu.

Aici sunt trei probleme. N-o s„ reiau dezbaterile de fond, ci numai le voi enun˛a.

Punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare a fost enun˛at clar ∫i categoric de la 1 august 2003, c‚nd s-a publicat Ón revista îRom‚nia Mare“ prima interven˛ie raportat„ la nelegalit„˛ile care s-au produs cu privire la aceast„ opera˛iune. Este vorba...

Domnule coleg, trece˛i de pe planul dezbaterii politice pe planul reclamei comerciale. V„ face˛i reclam„, propagand„ revistei dumneavoastr„.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi da˛i voie s„ continuu, accept cu pl„cere totdeauna Óntreruperile dumneavoastr„, pentru c„ sunt Óntreruperile unui coleg c„ruia Ói acord tot respectul. V„ solicit acela∫i respect din partea dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Deci problemele sunt altele aici ∫i sunt fundamentale. Sunt probleme care nu ˛in de aspectele tehnico-financiare care, cu foarte mult„ larghe˛e, au fost discutate ∫i interpretate Ón fa˛a Domniilor voastre, ci ˛in de ni∫te aspecte politico-juridice.

Sub masca unor activit„˛i comerciale profitabile ∫i sub acoperirea unui pretins lobby politic, se Óncearc„ s„ se impun„ de fapt interesele particulare ale unei companii private. Aceasta este esen˛a problemei.

C„ este nelegal este clar ∫i categoric, Ón raport de Legea achizi˛iilor publice, pentru c„, dac„ nu ni se supune — ∫i este corect c„ achizi˛ia prin ofert„ direct„ este prev„zut„ Ón aceast„ lege —, dar nu ni se spune c„ aceast„ achizi˛ie prin ofert„ direct„ se face numai Ón anumite condi˛ii, care aici nu au fost respectate. ™i nu au fost respectate tocmai pentru a se da satisfac˛ie intereselor unor companii private, nu unui lobby politic care de data aceasta se dovede∫te falimentar Ón raport de criticile pe care le-am primit recent de la Uniunea European„. Se dovede∫te falimentar Ón raport de respectul pe care trebuie s„-l avem fa˛„ de legile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 adoptate. Nu putem acoperi, prin votarea acestei legi de aprobare a unei ordonan˛e, o nelegalitate categoric„, Ón raport de legisla˛ia rom‚n„. Nu putem acoperi un act care contravine intereselor politice de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Aceasta este problema: f„r„ gramajul necesar construirii sau constituirii acestei autostr„zi, f„r„ diferen˛ele de pre˛ ∫i de investi˛ii bugetare. Problema este de principiu.

V„ mul˛umesc.

V-a∫ ruga, totu∫i, cu tot respectul, s„ ne amintim m„car c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i c„ au mai avut loc o dat„ dezbateri generale.

Domnul deputat Magheru.

Stimate domnule pre∫edinte, Stimate domnule ministru,

## Dragi colegi,

Fac parte din grupul de ini˛iativ„ ∫i am semnat Declara˛ia de la Oradea, care sus˛inea includerea Ón programul de priorit„˛i, introducerea m„car a tronsonului Cluj—Bor∫.

Ca or„dean, ca bihorean, am sus˛inut de la Ónceput — ∫i eu, ∫i partidul meu — necesitatea c‚t mai multor autostr„zi. Nu se Óndoie∫te nimeni de acest lucru.

N-a trecut nici un an de zile de c‚nd domnul ministru Mitrea, trec‚nd prin Oradea, a avut o Ónt‚lnire cu Senatul Universit„˛ii din Oradea. Eu eram prezent ∫i l-am Óntrebat — probabil Ó∫i aminte∫te — ce ∫anse au demersurile noastre, grupul nostru de ini˛iativ„, ca s„ se introduc„ m„car tronsonul Cluj—Oradea Ón planul de priorit„˛i. Mi-a r„spuns c„ este un vis, c„ este o utopie, pentru c„ sunt angajamente cu Uniunea European„ cu alt„ prioritate. Se referea la tronsonul nr. 4, motiv pentru care noi am fost foarte ferici˛i c„ Ón timpul respectiv s-a acceptat includerea Ón planul de priorit„˛i m„car a acestui tronson Cluj—Bor∫.

Œntre timp, la Satu Mare s-au Ónt‚lnit mini∫trii celor dou„ ˛„ri. S-a Ónt‚lnit Adrian N„stase cu Medgyessy.

Œl Óntreb pe domnul ministru dac„ nu exist„ o leg„tur„ Ón inversarea priorit„˛ilor celei mai mari investi˛ii din Rom‚nia Óntre cei doi prim-mini∫tri ∫i, mai ales, c„ se Óncredin˛eaz„, se concesioneaz„, trec‚nd peste Legea achizi˛iilor publice, unei firme americane.

Œl rog s„ ne r„spund„ la aceste Óntreb„ri.

## Stima˛i colegi,

Mai sunt ∫i alte Óntreb„ri? Sta˛i numai pu˛in, domnule ministru, c„ o s„ ne juc„m ca la ping-pong aici.

Mai ave˛i alte Óntreb„ri? Nu.

Pofti˛i, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule Bolca∫, Ómi pare foarte r„u c„ a˛i folosit cuv‚ntul îcinism“. N-am fost cinic. Am vrut doar s„ spun c„, a∫a cum foarte bine ∫ti˛i, o excep˛ie de la regul„ poate fi stabilit„ doar prin aceea∫i metod„ prin care regula a fost stabilit„. Legea achizi˛iilor publice,

Ordonan˛a nr. 60 au fost aprobate de c„tre Parlament prin lege.

Dac„ propunem un alt tip de abordare, cum este Óncredin˛area direct„, singura solu˛ie este o lege special„.

V„ voi ˛ine la dispozi˛ie, dac„ dori˛i, toate situa˛iile asem„n„toare care au avut loc Ón ultimii trei ani de zile Ón Italia, Ón Fran˛a, Ón Germania ∫i, sigur, ˛„ri mai apropiate: trei Ón Ungaria, dou„ Ón Cehia, una Ón Slovacia ∫i una Ón Slovenia, pe care le avem. Probabil c„ au fost mai multe, m„ refer la marile investi˛ii, care, Ón ˛„rile de care vorbesc, au fost Óncredin˛ate prin lege special„, pe aceea∫i procedur„.

Faptul c„ venim Ón Parlament ∫i Comisia de industrii ∫i servicii a avut posibilitatea s„ studieze contractul cu totul, Comisia economic„ din Senat, Comisia de industrii ∫i servicii din Camer„, cred c„ Ónchide discu˛ia lipsei de transparen˛„. Chiar discu˛ia noastr„ de ast„zi. S„ ∫ti˛i c„, personal, m„ bucur c„ a avut loc o discu˛ie Ón Camer„ pe aceast„ tem„.

™i acum voi r„spunde colegului. Da, Ómi aduc aminte de discu˛ia de la Oradea. Sigur c„ a fost o discu˛ie, n-a fost acum un an, a fost Ón 2002, dac„ nu m„ Ón∫el, Ón toamn„, sau Ón 2001 Ón toamn„. Deci, poate Ón 2002, Ón toamn„, a fost discu˛ia de care m-a˛i Óntrebat ∫i a˛i f„cut referire la Scrisoarea comun„ pe care au scris-o cei doi prim-mini∫trii — al Rom‚niei ∫i al Ungariei — c„tre domnul Romano Prodi referitor la acest proiect. A existat o Óncercare a primului-ministru rom‚n ∫i a primuluiministru maghiar, domnul Medgyessy, ca, Ómpreun„, s„ conving„ Uniunea European„ s„ vin„ cu ni∫te fonduri speciale pe acest traseu. Atunci eu v-am r„spuns c„ nu cred c„ a∫a ceva este posibil ∫i nici n-a fost posibil. R„spunsul a fost politicos, amabil, Óns„, sigur, r„spunsul a fost un îda“ Ón momentul Ón care proiectul va veni la r‚nd. Atunci a fost momentul Ón care Rom‚nia a fost preocupat„ de alt mod de a atribui aceast„ lucrare.

Cu aceasta, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei.

La titlul legii, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Grupul nostru parlamentar are obiec˛iuni la titlul legii, care este de aprobare a ordonan˛ei. Va vota Ómpotriv„, pentru o lege care s„ nu aprobe aceast„ ordonan˛„. Am spus tot, nu voi mai interveni pe parcurs, v„ rog s„ supune˛i la vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

-

- Voturi Ómpotriv„? 24 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? Nu sunt.

- Titlul a fost aprobat cu 72 voturi pentru, 24 Ómpotriv„,

- nici o ab˛inere.

- Textul articolului unic. Dac„ sunt obiec˛iuni?

-

- Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

- Adoptat cu 72 de voturi pentru, 23 voturi Ómpotriv„ ∫i

- nici o ab˛inere.

- Titlul ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului. Sunt

- obiec˛iuni?

- Cine este pentru? 74 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? 23 de voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? Nu sunt.

Titlul a fost adoptat.

Art. 1. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

- Art. 1 al ordonan˛ei a fost adoptat cu 74 voturi pentru,

- 23 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Art. 2. Sunt obiec˛iuni?

Cine este pentru art. 2? 75 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

- Art. 2 a fost votat cu 75 voturi pentru, 23 voturi

- Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Am parcurs textul proiectului de lege ∫i al ordonan˛ei. Vom supune mar˛i votului final acest proiect de lege. Œi mul˛umim domnului ministru Mitrea pentru prezen˛„ ∫i Ól asigur„m c„ are reÓntoarcerea asigurat„. Ne-a sunat

primarul general al capitalei c„ v-a decongestionat traseul p‚n„ la Ministerul Transporturilor.

La punctul 17, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2004. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Cine propune timpii de dezbatere? Pofti˛i, din partea Comisiei pentru buget.

V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere complexitatea, propunem 20 de minute Ón total, cu dou„ minute pentru fiecare articol.

Dac„ sunte˛i de acord pentru aceast„ propunere? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Dac„ dore∫te cineva s„ aib„ vreo interven˛ie prealabil„? Nu.

La titlul proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 6, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic — dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2 din ordonan˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate.

La art. 3 ∫i 4, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului III ∫i art. 5. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

Art. 7 ∫i 8. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

Art. 9. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat Ón unanimitate.

Art. 10, 11, 12 ∫i 13. Votate Ón unanimitate. Art. 13 a fost ∫i ultimul, a∫a Ónc‚t v„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei.

Vom supune proiectul votului final la data stabilit„ Ón acest scop de c„tre Comitetul ordinii de zi.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ lua˛i locurile Ón sal„. L„sa˛i-l pe domnul ministru s„ se ocupe de tronsoanele urm„toare.

La punctul 24, stima˛i colegi, avem propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Orlat, jude˛ul Sibiu. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune respingerea.

V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i aceast„ propunere ∫i Óntreb dac„ ini˛iatorul este aici.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din examinarea documenta˛iei care sus˛ine propunerea legislativ„ de trecere a comunei Orlat Ón rangul de ora∫ a rezultat Óns„ c„ principalii indicatori cantitativi ∫i calitativi minimali de definire a localit„˛ilor urbane nu sunt Óndeplini˛i, Ón consecin˛„, comisia a propus respingerea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004

Dac„ dintre ini˛iatorii propunerii cineva dore∫te s„ intervin„? Dac„ al˛i colegi doresc s„ intervin„ la propunerea comisiei? Socotim Óncheiate dezbaterile cu privire la propunerea comisiei, de respingere a ini˛iativei. Vom supune propunerea votului final la ∫edin˛a pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi, Ómpreun„ cu Biroul permanent.

La punctul 25, propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Miercurea Sibiului. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ne propune respingerea, iar domnul vicepre∫edinte Bara motiveaz„ aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón urma discu˛iilor care au avut loc Ón comisie ∫i complet„rii documenta˛iei privind Miercurea Sibiului, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost cuprins„ Ón Legea privind declararea ca ora∫ a unor comune, venit„ de la Guvern, ∫i Ón acest sens, Ón leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, propun respingerea ei, av‚nd Ón vedere c„ a fost cuprins„ Ón anex„ la legea mare.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ intervin„? Dac„ al˛i colegi doresc s„ intervin„ la propunerea de respingere? Nu.

Am Óncheiat dezbaterile pe tema acestei ini˛iative ∫i vom supune propunerea de respingere votului final de s„pt„m‚na viitoare.

Urm„torul proiect este cel de la punctul 29?

Domnul Bara Ómi amintea de punctele 26, 27, 28. Œn aceste cazuri plenul Camerei a decis restituirea la comisii.

Punctul 29, propunerea legislativ„ privind constituirea ∫i func˛ionarea comunit„˛ilor urbane. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ne propune respingerea, iar domnul vicepre∫edinte Bara va argumenta. Nu, Ónt‚i propunerea comisiei, de respingere. Asta este procedura.

S„ fie discutat, domnule pre∫edinte!

Pentru a elimina aceste discu˛ii, pofti˛i, domnule deputat, ∫i sus˛ine˛i. Dar p‚n„ acum Óntotdeauna am luat, stimate domnule Chiliman, raportul comisiei prin care ne propunea, ∫i pe urm„ d„deam cuv‚ntul.

Stima˛i colegi,

Nu a∫ fi intervenit dac„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ar fi fost discutat„ Ón comisie, ori ea a fost eliminat„ _ab initio_ , f„r„ a fi discutat„.

Prin urmare, f„r„ a intra Ón detalii, solicit plenului Camerei votul pentru a retransmite aceast„ ini˛iativ„ la comisie pentru a fi discutat„, deoarece Óncearc„ s„ rezolve o problem„ foarte important„, ∫i anume, s„ reduc„ disparit„˛ile dintre comunele periurbane ∫i Óntre 5

sau 6 mari municipii care, prin dezvoltarea lor, tind s„ sufoce dezvoltarea economic„ a acestor comune periurbane. Comunit„˛ile urbane nu sunt o inven˛ie a noastr„. Œmpreun„ cu zonele metropolitane pot constitui o alternativ„ prin care s„ se dezvolte o Óntreag„ zon„, mai ales Ón domeniul serviciilor publice.

V„ solicit respectuos retransmiterea la comisie, discutarea ini˛iativei ∫i formularea unui raport al comisiei pe text, nu pe faptul c„ a fost discutat„ sau nu. V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte Bara, care este opinia comisiei cu privire la aceast„ propunere ∫i aceast„ sus˛inere?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ dumneavoastr„ o s„ supune˛i plenului ∫i, ce va hot„rÓ plenul…

Eu a∫ vrea s„ ar„t totu∫i c„ aceast„ propunere legislativ„ s-a discutat Ón cadrul comisiei ∫i examin‚nd ∫i propunerea legislativ„ ∫i avizul Consiliului Legislativ, negativ, comisia a re˛inut urm„toarele. ™i am s„ explic de ce am propus respingerea. Propunerea legislativ„ nu concord„ cu normele constitu˛ionale ∫i nici cu prevederile Legii administra˛iei publice locale nr. 215, care stabilesc cadrul general de organizare ∫i func˛ionare a autorit„˛ilor administra˛iei publice Ón comune ∫i ora∫e.

Astfel, potrivit art. 121 alin. (1) din Constitu˛ie: îAutorit„˛ile administra˛iei publice, prin care se realizeaz„ autonomia local„ Ón comune ∫i ora∫e, sunt consiliile locale alese ∫i primarii ale∫i, Ón condi˛iile legii“. Œn acela∫i sens sunt ∫i dispozi˛iile art. 21 al Legii nr. 215 din 2001. Contrar acestor dispozi˛ii, actul normativ propus are Ón vedere constituirea ca autorit„˛i ale administra˛iei publice, consiliile comunit„˛ilor urbane ∫i comitetele de primari care ar func˛iona Ón paralel cu consiliile locale ∫i primarii din localit„˛ile care se constituie Ón comunitatea urban„.

Comunitatea urban„ propus„ se constituie astfel ca o nou„ structur„ administrativ-teritorial„ cu atribu˛ii similare cu ale consiliilor locale.

Potrivit art. 17 din propunerea legislativ„, consiliul comunit„˛ii urbane ∫i comitetul primarilor au atribu˛ii Ón cea mai mare m„sur„ identice cu cele prev„zute de Legea administra˛iei publice locale nr. 215 din 2001.

Atribu˛iile consiliului comunit„˛ilor urbane se suprapun cu cele ale consiliului jude˛ean, dar, spre deosebire de atribu˛iile consiliului jude˛ean, cele ale consiliului comunit„˛ilor urbane lezeaz„ principiul autonomiei locale.

De asemenea, se constat„ numeroase paralelisme cu prevederile Legii administra˛iei publice locale nr. 215 din 2001, Ón ceea ce prive∫te serviciile publice ale comunit„˛ilor urbane, aparatul propriu de specialitate.

Propunerea legislativ„ nu are Ón vedere reglement„rile prev„zute la art. 87 din Legea nr. 161 din 2003, referitoare la incompatibilit„˛ile pentru ale∫ii locali, Óntruc‚t se reglementeaz„ alegerea primarilor ∫i ca pre∫edin˛i ∫i ca vicepre∫edin˛i Ón comitetul primarilor, astfel cum rezult„ din art. 20 alin. 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul deputat Coifan.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu tot respectul, dar s-a citit avizul Consiliului Legislativ care este consultativ, ∫i nu imperativ. ™i, ca dovad„, exact textul, este..., sigur c„ eu nu doresc s„ polemizez, vreau s„ spun doar c„ la art. 3 din lege se spune: îComunitatea urban„ nu este unitate administrativteritorial„, este o structur„ asociativ„ de cooperare, de drept public, ce regrupeaz„ mai multe comune Ón jurul unui ora∫ ∫i reprezint„ o aglomerare urban„ de cel pu˛in 200 de mii de locuitori“. Deci Ómi pare r„u c„ domnul Drago∫ Iliescu nu a re˛inut ceea ce am Ónceput. Am spus clar c„ nu este o unitate administrativ-teritorial„. Din aceast„ cauz„ doresc s„ se rediscute.

Aduc aminte, avizul Consiliul Legislativ este doar op˛ional, nu este imperativ. ™i nu s-a dezb„tut articol cu articol la comisie. Deci, f„r„ nici un fel de sup„rare, solicit s„ se discute jum„tate de or„ articol cu articol, pentru c„ o serie de argumente aduse Ón avizul Consiliului Legislativ pot fi demontate.

## Stimate coleg,

## Domnule vicepre∫edinte,

## Domnule secretar Ha∫otti,

V-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ conduc totu∫i ∫edin˛a. Distinse coleg, eu constat cu oarecare surpriz„ c„ dumneavoastr„ Óntr-un fel v„ Ónscrie˛i Ón fals Ómpotriva unui proces-verbal semnat de colegii dumneavoastr„. Aici se spune c„ s-a supus votului: 9 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri. Dumneavoastr„ spune˛i c„ nu s-a discutat.

Nu s-a discutat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. V-am ascultat, a˛i propus s„ fie restituit din acest punct de vedere, a˛i ascultat ∫i pozi˛ia comisiei, colegii no∫tri au ∫i con˛inutul raportului,

Voturi Ómpotriv„? 31 voturi Ómpotriva respingerii. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea de restituire.

Dac„ la dezbateri mai sunt ∫i alte interven˛ii?

Eu consider c„ propunerea legislativ„ a colegului de la P.N.L. ar fi bine venit„. Chiar dac„ exist„ o lege privind libera asociere, totu∫i, ceva special, legat de asocierea comunelor aflate Ón imediat„ apropiere cu ora∫ele, municipiile este necesar. Apar interese care se Óntrep„trund, se interfereaz„ ∫i atunci un consiliu al acestor localit„˛i ar putea s„ dezbat„ ∫i s„ adopte deciziile care sunt cele mai bine venite.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnul vicepre∫edinte Bara, dori˛i s„ mai r„spunde˛i?

Nu.

Œncheindu-se dezbaterile cu aceast„ ini˛iativ„, vom supune votului final propunerea de respingere a ei, f„cut„ de c„tre comisie.

La punctul 30, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 48/2003. ™i aici avem o propunere de respingere. Ini˛iatorii sunt aici? Dori˛i s„ interveni˛i? Nu.

Domnule Bara, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea comisiei, de respingere.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta ini˛iativ„ legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 63 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, Ón sensul c„ avizul comisiei de atribuire de denumire jude˛ean„ s„ fie motivat ∫i s„ fie obligatoriu pentru consiliile locale.

Modific„rile propuse a fi aduse prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, respectiv motivarea ∫i caracterul obligatoriu al avizului comisiei de atribuire de denumiri pentru consiliile locale este de natur„ a Ónc„lca principiul autonomiei locale, o comisie tehnic„ infirm‚nd practic o hot„r‚re a unui consiliul local care este Ón drept s„ decid„ asupra schimb„rii sau atribuirii de denumiri la acele obiective pentru care este competent, conform legii. Sigur, mai sunt ∫i alte motive pentru care comisia a propus respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ Ón dezbateri cu privire la aceast„ propunere? Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final la data pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

La punctul 32 avem propunerea legislativ„ privind constituirea zonelor metropolitane. ™i aici Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ne propune respingerea. Dac„ din partea ini˛iatorilor exist„ dorin˛a de a interveni? Nu.

V„ rog, domnule vicepre∫edinte, sus˛ine˛i-v„ propunerea comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a fost sesizat„ Ón fond cu propunerea legislativ„ privind constituirea zonelor metropolitane, ˛in‚nd cont de punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine promovarea propunerii legislative. Examin‚nd propunerea comisia a constatat urm„toarele: Ónfiin˛area zonelor metropolitane este reglementat„ de art. 7 din Legea nr. 351 din 2001, iar parte din articolele existente Ón propunerea legislativ„ se reg„sesc ∫i Ón cuprinsul legii men˛ionate, ceea ce contravine prevederilor Legii nr. 24 din 2002 privind Normele de tehnic„ legislativ„, potrivit c„reia, Ón procesul de legiferare trebuie evitat„ instituirea acelora∫i prevederi Ón mai multe acte normative.

Œn prezent, Guvernul elaboreaz„ un proiect de lege privind constituirea ∫i regimul juridic al zonelor metropolitane, care dup„ finalizare va fi transmis Parlamentului. Unele prevederi ale propunerii legislative sunt declarative, insuficient precizate din punct de vedere al statutului juridic, cum sunt cele de la art. 11, sau f„r„ a fi definite, cum sunt cele de la art. 15: îprin zone metropolitane cu caracter deosebit...“.

f n‚nd cont ∫i de alte considerente pe care nu le mai citesc aici, comisia a propus Ón unanimitate respingerea propunerii legislative privind constituirea zonelor metropolitane.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru urm„toarele motive: prevederile acestei propuneri legislative sunt similare cu cele din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul de mediu, care a fost dezb„tut„ ∫i votat„ favorabil Ón ∫edin˛a Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic din 22 octombrie 2003.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, alte motiva˛ii nu le mai citesc aici, fiindc„ sunt mai multe. Oricum, raportul comun de respingere a fost adoptat cu 46 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Nu sunt. Vom supune votului final aceast„ propunere a comisiei.

La punctul 36, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 39 din Lega nr. 1/2000. Comisia pentru agricultur„ ne propune respingerea. Dac„ ini˛iatorii doresc s„ intervin„? Nu sunt.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule profesor Nicolescu, pentru a sus˛ine propunerea de respingere.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final la data care se va stabili.

## Stima˛i colegi,

Mi se semnaleaz„ c„ la punctul 18, propunerea legislativ„ privind declararea comunei Potcoava, jude˛ul Olt, ora∫ nu a fost de fapt nici restituit„, nici dezb„tut„. Exist„ propunere de respingere. Dac„ din partea ini˛iatorilor exist„ dorin˛a de a interveni? Nu.

Domnule Bara, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea de respingere.

Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ propunere a fost prins„ Ón legea care a venit de la Guvern, Ón anexa nr. 1, privind transformarea unor comune Ón ora∫e, propunem ca aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ s„ fie respins„, ea fiind cuprins„ Ón legea respectiv„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, cu privire la aceast„ propunere? Nu. O vom supune votului final.

Punctul 35. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Comisiile pentru buget ∫i pentru administra˛ie au propus respingerea. Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte Bara, pentru a-∫i motiva propunerea de respingere.

Propunerea legislativ„ a fost dezb„tut„ ∫i avizat„ Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ Ón ∫edin˛a din 22 octombrie.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ Ón fond spre dezbatere ∫i avizare cu propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, ∫i ale Legii nr. 169/1997, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, transmis„ cu Adresa nr. 443 din 25 august 2003.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului. Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederile Legii nr. 18/1991, republicat„, ∫i ale Legii nr. 169/1997.

Prin proiect se propune s„ se restituie, pe l‚ng„ suprafe˛ele de p„∫uni ∫i f‚ne˛e prev„zute de lege, ∫i bazinele piscicole naturale ∫i amenajate, iazurile ∫i hele∫teiele ce au apar˛inut formelor asociative.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.

La lucr„rile comisiei au participat 32 de colegi, din totalul de 33. Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu dou„ voturi Ómpotriv„ din voturile celor prezen˛i Ón ∫edin˛a din 25 noiembrie 2003.

Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea proiectului de lege pentru urm„toarele considerente: potrivit dispozi˛iilor art. 45 ∫i 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, bazinele piscicole naturale ∫i amenajate nu pot face obiectul cererii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 restituire a dreptului de proprietate c„tre formele asociative.

Doi. Propunerea legislativ„ Óncalc„ prevederile art. 136 alin. (4) din Constitu˛ie, potrivit c„rora bazinele piscicole naturale ∫i amenajate, care pot fi bunuri aflate Ón proprietate public„, sunt inalienabile.

Dac„ mai exist„ vreo interven˛ie din partea dumneavoastr„ la propunerea comisiei? Nu. O vom supune votului final.

Punctul 37. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 19 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 519/2002. Comisia pentru munc„, de ast„ dat„, ne propune respingerea.

Este cineva din partea Comisiei pentru munc„? Nu este nimeni de la Comisia de munc„? Nu este. Am‚n„m aceast„ propunere.

Punctul 38. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. III din Cartea a II-a, Titlul I îAsigurarea transparen˛ei Ón exercitarea func˛iilor publice“, din Legea nr. 161/2003.

Comisia juridic„ propune respingerea; solu˛ia de respingere o sus˛ine domnul deputat Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La aceast„ propunere legislativ„, Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Guvernul Rom‚niei a transmis punctul de vedere, Ón sensul c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative, iar Comisia juridic„, analiz‚nd pe fond propunerea legislativ„, a ajuns la urm„toarele concluzii: propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea art. III din Legea nr. 115/1996, modificat„ prin Legea nr. 161/2003, cu un nou alineat, prin care se preconizeaz„ l„rgirea con˛inutului declara˛iei de avere a persoanelor obligate a completa un asemenea document.

Cu ocazia examin„rii propunerii legislative, membrii comisiei au constatat c„ o parte din modific„rile cuprinse Ón ea se reg„sesc Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003. De altfel, ini˛iatorii la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 au formulat amendamente cu acela∫i con˛inut.

Referitor la nominalizarea ˛„rilor ∫i a b„ncilor la care se depun sumele respective, cu precizarea numerelor de cont, membrii comisiei consider„ c„ o astfel de reglementare contravine normelor privind secretul bancar, fapt ce nu poate fi acceptat. Œn plus, propunerea legislativ„ nu respect„ normele de tehnic„ legislativ„ Ón ceea ce prive∫te redactarea textelor.

Fa˛„ de considerentele men˛ionate mai sus, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative.

Œn raport de obiect ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final.

La punctul 39, propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Comisia juridic„, de asemenea, propune respingerea. Dac„ sunt ini˛iatorii? Nu doresc s„ intervin„. V„ rog, domnule deputat.

La Óntocmirea acestui raport am avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, punctul de vedere al Guvernului, prin care Guvernul declar„ c„ nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea art. 2 alin. 2 ∫i a art. 10 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu unele prevederi care s„ permit„ investitorilor s„ le fie concesionate f„r„ licita˛ie public„, prin negociere direct„ cu consiliile locale, terenurile proprietate public„ sau privat„ a statului pe care s-au realizat construc˛ii definitive.

Analiz‚nd propunerea legislativ„, membrii comisiilor au constatat c„ aceasta nu ˛ine cont de o seam„ de importante dispozi˛ii legale ce reglementeaz„ acest domeniu. Astfel, textul propus la art. 2 alin. 2, care se refer„ la terenurile proprietate public„ sau privat„, nu se armonizeaz„ cu reglementarea din Legea nr. 219/1998, care se refer„ doar la bunurile proprietate public„.

Totodat„, Óntr-un contract de societate comercial„, proprietatea bunurilor care fac parte din domeniul public nu poate fi adus„ ca aport, deoarece bunurile din domeniul public sunt inalienabile.

De asemenea, art. 10 din Legea nr. 219/1998 prevede dou„ proceduri de concesionare, respectiv, procedura concesion„rii prin licita˛ie public„ ∫i procedura concesion„rii prin negociere direct„, astfel Ónc‚t terenurile Ón discu˛ie nu pot fi exceptate de la ambele proceduri de concesionare.

Pe baza acestor considerente, Comisia juridic„ ∫i Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Mul˛umesc. Vom supune propunerea votului final. La punctul 40...

Stimate coleg, eu v-a∫ ruga s„ nu mai vorbi˛i la telefon ∫i s„ urm„ri˛i exact dezbaterile.

Punctul 39 tocmai l-a sus˛inut. La punctul 39 domnul Chiliman nu are nici un interes.

Œntreb Ónc„ o dat„: la punctul 39 dore∫te cineva s„ intervin„ la propunerea de respingere a ini˛iativei? Nu. O vom supune votului final.

La punctul 40, Comisia juridic„ a f„cut propunere de respingere a propunerii legislative privind solu˛ionarea conflictelor prin mediere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„ Ónaintea prezent„rii raportului comisiei? Nu dore∫te. Pofti˛i, domnule Iordache.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ privind solu˛ionarea conflictelor prin mediere. f n‚nd cont de avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, c‚t ∫i de avizul Guvernului Rom‚niei, care nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, ˛in‚nd cont c„ aceast„ propunere legislativ„ are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru solu˛ionarea pe cale amiabil„ a litigiilor prin mediere, g„sirea unei alternative viabile la procesul Ón instan˛„, fa˛„ de cele men˛ionate, membrii comisiei au considerat c„ este necesar„ o reglementare mai coerent„ ∫i, Ón concordan˛„ cu normele europene, au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei propuneri legislative.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la propunerea comisiei, de respingere? Nu.

V„ vom supune votului final propunerea de respingere Ón ∫edin˛a destinat„ acestui scop.

La punctul 41, propunerea legislativ„ privind organizarea activit„˛ii de lobby.

Comisia juridic„ are acela∫i raport de respingere. Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul dintre ini˛iatori? Pofti˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ ini˛iativ„ am depus-o Ón anul 2000, Ómpreun„ cu fostul nostru coleg Valeca ∫i fostul ministru. Am revenit Óntr-o alt„ form„ Ón 2001, ca singur ini˛iator.

Am preluat-o integral ∫i am transpus-o Ón termeni juridici rom‚ne∫ti din legisla˛ia american„. N-a fost de loc simplu, a fost destul de greu s„ ∫tim s„ traducem ce vor americanii „∫tia cu activitatea de lobby. Ne-a ajutat ∫i un studiu al nostru, al departamentului de specialitate, de 100 de pagini, privind grupurile de interes. Interes, pentru c„ Schiller ne-a spus: îLumea e condus„ numai de interese“, iar dac„ vre˛i s„ transpunem, îUn om avertizat face c‚t doi“.

Cu to˛ii folosim termenii din dic˛ionar despre lobby. ™i aceasta o facem de foarte mult timp. îDomnul Stoica face lobby“, citez din presa central„. îDomnul Geoan„ face lobby Ón S.U.A. pentru integrarea Ón NATO“. ™i regele Mihai face lobby pentru integrarea Rom‚niei Ón NATO ∫i Uniunea European„, inclusiv ministrul agriculturii. Acum c‚teva zile, domnul Romano Prodi a f„cut lobby pentru Uniunea European„, ∫i nu pentru adop˛ii. Comisia noastr„ de integrare face lobby f„r„ s„ ∫tie ce are de f„cut.

Pe partea cealalt„, am remarcat ∫i reac˛ia public„ c„ îlobby“ ar Ónsemna o influen˛„ Ón dezvoltarea firmelor personale, c„ ar fi un acces la informa˛ii de grad 0. Este vorba de seduc˛iile politicii. Dar tot reac˛ia civic„ ne arat„

c„ îlobby“, nefiind reglementat prin lege, r„m‚ne Ón zona ocult„ a suspiciunilor de corup˛ie.

De fapt ∫i Guvernul Is„rescu, Ón programul de guvernare Ón 2000, a dorit introducerea unui proiect de lege Ón acest sens, iar Guvernul actual, 2001—2004, are Ón programul de guvernare acest lucru cuprins. Din p„cate, Ministerul Justi˛iei nu s-a obosit s„ ne propun„ o variant„ optim„ de armonizare Óntre ceea ce am dori noi ∫i, respectiv, ceea ce crede Ministerul Justi˛iei c„ ar fi corect.

Altfel, Ón Europa, ca s„ pot Óncheia, lobby-ul este recunoscut, Bundestag-ul are un registru special al grup„rilor de interes, Ón Camera Comunelor s-a creat un registru al grupurilor de presiune ∫i de elaborare a unui cod deontologic; la fel ∫i Marea Adunare Na˛ional„ ∫i Senatul Ón Fran˛a; Ón Danemarca, lobbyi∫tii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón interiorul Fólketing-ului, trebuind s„ fie Ónregistra˛i ∫i numele lor publicate.

Domnul deputat Timi∫, v„ rog s„ v„ motiva˛i propunerea dumneavoastr„ ∫i s„ v„ pronun˛a˛i ∫i asupra solicit„rii ini˛iatorului, de restituire la comisie.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn analiza acestei propuneri legislative, am avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, care a fost un aviz favorabil, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, de asemenea, aviz favorabil, ∫i adresa Guvernului, prin care s-a precizat s„ nu se sus˛in„ adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ilor de lobby, preciz‚ndu-se sfera de ac˛iune a unor asemenea activit„˛i, subiec˛ii care le pot desf„∫ura, autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice asupra c„rora se poate exercita o activitate de lobby, precum ∫i sanc˛iunile pentru desf„∫urarea activit„˛ii Ón scopuri ilicite.

Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia a examinat acest proiect de lege Ón prezen˛a secretarului de stat Maria Mari˛escu din Ministerul Justi˛iei. Cu ocazia dezbaterii, membrii comisiei au constatat c„ activitatea de lobby prezint„ un caracter de noutate pentru legisla˛ia noastr„, ra˛iune pentru care apar o serie de probleme teoretice ∫i practice, cu implica˛ii politice, juridice ∫i etice Ón cele mai diverse domenii ∫i sectoare de activitate la nivel central ∫i local, Óntruc‚t, a∫a cum se propune a fi reglementat„, ea prive∫te at‚t activitatea puterii legislative, c‚t ∫i a celei executive, precum ∫i a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Ca atare, se impune o reglementare mai riguroas„ Ón aceast„ materie, care s„ exclud„ posibilitatea constituirii lobbyi∫tilor Ón factori autoriza˛i ai traficului de influen˛„, fa˛„ de autorit„˛ile publice cu putere de decizie politic„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 juridic„, c„rora ar putea s„ le determine o anumit„ conduit„ Ón luarea deciziilor.

Totodat„, membrii comisiei au constatat c„ la nivelul legisla˛iei Uniunii Europene nu au fost Ónc„ reglementate organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ii de lobby. Asemenea activit„˛i de lobby sunt acceptate tacit, f„r„ a exista o reglementare legal„ care s„ le prevad„ Ón mod expres.

Œn fa˛a acestor considerente, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Supun Ónt‚i votului solicitarea ini˛iatorului de a restitui proiectul la comisie.

Cine este pentru? 8 voturi pentru. Œmpotriv„? 35 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Propunerea de restituire a fost respins„. Vom supune votului final propunerea comisiei la ∫edin˛a destinat„ acestui scop.

La punctul 42, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judec„tore∫ti.

Comisia juridic„ propune respingerea. Dac„ ini˛iatorii sunt? Nu sunt prezen˛i.

Domnule secretar al Comisiei juridice, v„ rog s„ v„ motiva˛i propunerea de respingere.

Comisia juridic„ are propunere de respingere. Dac„ ini˛iatorii doresc s„ intervin„? Nu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Timi∫, pentru a v„ sus˛ine propunerea comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea anexei nr. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„, Ón vederea reÓnfiin˛„rii Judec„toriei ora∫ului Dr„g„ne∫ti-Olt.

Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei, Comisia juridic„ a examinat aceast„ propunere legislativ„. La lucr„rile comisiei a luat parte, Ón calitate de invitat, doamna Maria Mari˛escu, director Ón Ministerul Justi˛iei, care a adus la cuno∫tin˛a membrilor faptul c„ Senatul a adoptat noul proiect de lege privind organizarea judiciar„, acesta urm‚nd s„ fie transmis spre dezbatere Camerei Deputa˛ilor.

Fa˛„ de aceste considerente, membrii comisiei au opinat c„ prevederile din propunerea legislativ„ supus„ dezbaterii ar trebui sus˛inute ca amendamente la noul proiect privind organizarea judiciar„.

Œn consecin˛„, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate de voturi s„ propun„ Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative. Œn func˛ie de con˛inut ∫i de obiect, aceast„ propunere legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Mul˛umesc.

## ™i eu mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Vom supune propunerea votului final Ón ziua stabilit„.

La punctul 44, propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 87 din Legea nr. 92/1992.

Comisia juridic„ are o propunere de respingere. Dac„ ini˛iatorul dore∫te...

Domnul deputat Boc, pofti˛i. V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, analiz‚nd avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, a analizat Ón plenul comisiei ∫i propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/2000.

Aceast„ propunere legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu. O vom supune votului final Ón ∫edin˛a destinat„ acestui scop.

La punctul 43, propunerea legislativ„ pentru completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„.

Propunerea legislativ„ pe care o avem Ón vedere vizeaz„ modificarea art. 87 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„.

Dup„ cum se poate observa, ea a fost depus„ la Parlament Ón 23 aprilie 2003. Œn ce context a fost formulat„ aceast„ propunere legislativ„? Era imediat dup„ procedura desemn„rii de c„tre Parlamentul Rom‚niei a noilor membri care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii. Œn condi˛iile Ón care s-a constatat c„ procedura de desemnare a unor membri din Consiliul Superior al Magistraturii a fost profund politizat„, datorit„ ∫i probabil unor inconsecven˛e legislative, am venit cu aceast„ propunere legislativ„.

Œn ce const„ modificarea pe care o propunem noi? Pornind de la textul actual al Legii de organizare judec„toreasc„, text modificat succesiv prin mai multe ordonan˛e de urgen˛„ ∫i legi, candida˛ii pentru Consiliul Superior al Magistraturii, desemna˛i de c„tre adun„rile generale ale judec„torilor ∫i procurorilor, trebuie s„ fie valida˛i de c„tre Comisiile juridice ale Parlamentului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 Ce s-a Ónt‚mplat, Ón fapt? Au venit propunerile din partea judec„torilor, respectiv procurorilor, prin structurile lor, ∫i anume adun„rile generale ale procurorilor, respectiv judec„torilor de la tribunale ∫i judec„torii, pe de o parte, de la cur˛ile de apel, pe de alt„ parte, de la Curtea Supem„ de Justi˛ie, pe de alt„ parte, iar Comisiile juridice trebuia s„ verifice dac„ sunt Óndeplinite condi˛iile legale.

Ce Ónseamn„ condi˛ie legal„? S„ fi avut un num„r de ani vechime, 15 ani Ón cazul de fa˛„, s„ fi avut calificativul îfoarte bine“ ∫i s„ nu fie acuzat de fapte care s„-l fac„ incompatibil cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Œn Comisiile juridice ale Parlamentului, mai multe persoane nominalizate de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, de exemplu, sau de adunarea judec„torilor de la tribunale, mai multe persoane nu au fost acceptate, f„r„ nici un fel de motiva˛ie legal„. Deci nu au fost acceptate, Ón sensul c„ nu li s-a explicat de ce nu sunt acceptate. Pur ∫i simplu prin votul secret au fost respinse acele persoane.

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnule secretar, ave˛i cuv‚ntul, pentru a v„ sus˛ine propunerea de respingere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Colegul meu, domnul Boc, ne-a dat un exemplu de discurs politic. Declara˛iile politice sunt mar˛i diminea˛a.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, analiz‚nd aceast„ ini˛iativ„ ∫i ˛in‚nd cont de faptul c„ Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i avem deja pe rol proiectul Legii privind organizarea judiciar„ ∫i proiectul de Lege privind statutul magistra˛ilor, precum ∫i de faptul c„, de asemenea, se afl„ Ón stadiu de finalizare, pentru a fi trimis la Parlament, proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, ∫i, totodat„, ˛in‚nd cont c„ noi avem Ón fa˛„ — Parlamentul —, la aceast„ or„, c‚teva proiecte de lege pentru armonizarea legisla˛iei privind finalizarea Capitolului XXIV, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Óntrunit„ Ón plenul s„u, au hot„r‚t respingerea acestei propuneri legislative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 Aceast„ propunere legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ mai intervin„? Pofti˛i. Domnul Cristian Dumitrescu ∫i, apoi, domnul Timi∫.

## Domnule pre∫edinte,

Ar trebui s„ fim de-a dreptul onora˛i de faptul c„, ast„zi, prin acest amendament, a∫a cum a spus antevorbitorul — ini˛iatorul acestui amendament —, Óncepe reforma justi˛iei.

Datorit„ acestui amendament, apare o raz„ de soare care, Ón mod normal, va fi salutat„ de la Bruxelles prin toate capitalele occidentale ∫i va lumina, inclusiv la Bucure∫ti, justi˛ia din Rom‚nia, Ón procesul de reform„.

Sigur, nu am s„ intru pe fond asupra amendamentului Ón sine, pentru c„ este o discu˛ie care trebuie f„cut„ mult mai larg ∫i prev„z‚nd Ón aceast„ discu˛ie, sau av‚nd Ón vedere Ón aceast„ discu˛ie rolul Parlamentului Ón raportul care trebuie s„ existe Óntre cele trei puteri ale statului.

Comisia, Ón sine, dac„ este chemat„ s„ dea o astfel de rezolvare, are dreptul s„ fac„ acest lucru, dar nu formal, pentru c„ nu este un organ administrativ, ci este un organ al puterii legislative. Aceast„ formalitate de a consulta un dosar pentru a avea o pozi˛ie vizavi de legalitatea Ónscrisurilor respective nu cred c„ este de apanajul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, dar nu sunt Ón tem„ cu acest aspect ∫i nici nu vreau s„-l aduc Ón discu˛ie.

Mi se pare corect punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ca aceast„ problem„ sau aceast„ posibilitate s„ fie discutat„ Ón contextul Óntregului pachet legislativ care se afl„ Ón acest moment Ón dezbaterea Parlamentului, Ón diferite etape, pentru a fi modificat„ legisla˛ia Ón vigoare.

Nu sunt de acord ∫i nu mi se pare, din punct de vedere politic, normal ca, de fiecare dat„ c‚nd apuc„m acest microfon ∫i vorbim despre reforma Ón justi˛ie, s„ spunem c„ nu s-a f„cut nimic, c„ de-abia de acum Óncolo. P„i, Ónsu∫i amendamentul care se aduce la acest proiect de lege este o dovad„ c„ Ón domeniul justi˛iei se face o reform„ fundamental„.

Vorbe∫te domnul Boc, l-am nominalizat ∫i-i ofer posibilitatea s„-mi dea drept la replic„, despre acest Parlament, care este Consiliul Superior al Magistraturii, dup„ care, practic, nu exist„ nici un fel de reform„ Ón justi˛ie, de∫i, prin adoptarea acestei viziuni noi asupra justi˛iei, se schimb„ toat„ concep˛ia, toat„ credibilitatea ∫i se modernizeaz„, Ón conformitate cu standardele europene, Óntregul proces din justi˛ie.

Domnul deputat Timi∫ ∫i apoi domnul deputat ™tirbe˛.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

M„ ab˛in Ón a face o apreciere politic„ asupra sus˛inerilor domnului deputat Boc, pentru c„ acest tip de aprecieri a fost f„cut de c„tre colegii mei ∫i eu m„ opresc doar asupra unor chestiuni de fond privind amendamentul propus de domnul Boc.

Amendamentul domnului Boc scoate Ón eviden˛„ o preocupare constant„ a Domniei sale privind soarta Consiliului Superior al Magistraturii. Dar dumnealui gre∫e∫te foarte mult. Vorbind de Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind Parlamentul Justi˛iei, vorbind de aceast„ institu˛ie ca de o institu˛ie autonom„, gre∫e∫te, pentru c„ nu forma pe care o propune Domnia sa este forma pe care trebuie s-o Ómbrace procedura de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Domnia sa vine ∫i ne spune c„ Parlamentul, care este o autoritate legiuitoare, s„ se supun„ pur ∫i simplu hot„r‚rii adun„rilor generale ale judec„torilor ∫i procurorilor din instan˛ele judec„tore∫ti. Gre∫it! Pentru c„, Ón primul r‚nd, suntem autoritate legiuitoare ∫i trebuie s„ verific„m aceste condi˛ii. Œn al doilea r‚nd, suntem organismul reprezentativ al poporului rom‚n ∫i, de asemenea, trebuie s„ verific„m aceste condi˛ii ∫i, apoi, nu putem s„ l„s„m adun„rile judec„torilor ∫i procurorilor s„ verifice ele Ónsele condi˛iile ∫i criteriile pentru care ∫i-au propus oamenii. Cineva, o autoritate — ∫i Ón acest caz este Parlamentul —, trebuie s„ vin„ ∫i s„ verifice aceste condi˛ii, s„ vad„ dac„ sunt Óndeplinite ∫i s„ fie de acord sau nu cu astfel de propuneri.

Propunerea pe care ne-o avanseaz„ domnul deputat Boc r„stoarn„ un sistem de g‚ndire, un sistem juridic bine pus la punct, care nu are de-a face cu politica. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul deputat ™tirbe˛.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„rturisesc c„ nu aveam de g‚nd s„ intervin la aceast„ dezbatere, dar interven˛ia unor colegi ai no∫tri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 care s-au sim˛it leza˛i de aceast„ propunere legislativ„ a domnului deputat Boc m-a determinat s„ vin la microfon.

A∫ vrea s„ v„ spun c„, sub nici o form„, aceast„ propunere — ∫i ceea ce spunea ∫i domnul Boc aici — nu are caracter politic ∫i nu are con˛inutul unei declara˛ii politice.

Dac„ ne referim la numirea sau alegerea, s„-i spunem, alegerea Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a f„cut anul trecut, pot s„ sus˛in cu foarte multe argumente ∫i foarte clar c„, de fapt, nu a fost o alegere, ci a fost o numire a judec„torilor ∫i procurorilor, f„r„ s„ se ˛in„ seama de voin˛a adun„rilor generale. Sigur c„ ajungerea la aceast„ form„ de numire s-a f„cut cu o anumit„ procedur„ specific„, s„ spun, Ón Parlamentul actual, prin care voin˛a ministrului justi˛iei, Ón spe˛„, Ón aceast„ cauz„, se impune cu destul„ u∫urin˛„, prin intermediul majorit„˛ii parlamentare.

Din acest punct de vedere, cred, f„r„ s„ politiz„m sub nici o form„ acest subiect, c„ propunerea este foarte bine venit„ ∫i trebuie sus˛inut„.

Referitor la ideea c„ reforma Ón justi˛ie se face ∫i c„ facem o reform„ structural„ profund„ Ón acest moment, cred c„ nu trebuie s„ mai sus˛inem noi acest lucru, din moment ce toate organismele europene sau to˛i oamenii care se raporteaz„ la Rom‚nia Ón acest moment fac referire la lipsa reformei Ón justi˛ie, la cazurile ∫i situa˛ia general„ a justi˛iei din Rom‚nia.

Cred c„ ar trebui ca to˛i colegii no∫tri s„ nu bagatelizeze sau s„ nu transfere acest subiect, at‚t de u∫or, Ón latura politic„ ∫i a demagogiei — de fapt, politice —, profit‚nd de majoritatea ∫i de num„rul mai mare al celor care ridic„ m‚na.

V„ mul˛umesc.

supradimensiona˛i la reforma justi˛iei, la combaterea corup˛iei, la adop˛iile interna˛ionale ∫i la rezolvarea tuturor problemelor.

Este subiectul adop˛iilor, Ón sf‚r∫it, Ón Parlament ∫i nu ∫tiu eu? Este cumva? Ar fi chiar o pl„cere ∫i chiar ar Ónsemna o intrare Ón normalitate, dac„ l-am discuta Ón Parlamentul Rom‚niei, acolo unde-i este locul. ™i poate-i sugera˛i ∫i domnului Adrian N„stase s„ vin„ ∫i s„ prezinte explica˛ii aici, Ón fa˛a...

Domnule coleg, discut„m orice problem„. Cu at‚t mai mult asta important„, a reformei. Dar, haide˛i, totu∫i, s„ nu exager„m. Dintr-un alineat oarecare, pe care-l propune˛i ∫i a c„rui solu˛ie se reg„se∫te Ón bun„ parte Ón Legea de organizare judec„toreasc„, cum ∫ti˛i, acum Ól lu„m ∫i-l transform„m Ón p‚rghia lui Arhimede, cu care r„stoarn„ P„m‚ntul. Nu cred c„ v„ avantajeaz„ ∫i v-a∫ ruga, cu toat„ colegialitatea, s„ v„ g‚ndi˛i la acest lucru. Este un proiect, sus˛ine˛i-vi-l, dar nu s„ transform„m acest alineat Ón tema esen˛ial„ a dezbaterilor Parlamentului, din aceast„ sesiune.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dar la noi, Ón Partidul Democrat, c‚nd cineva ia cuv‚ntul, nu i se spune: asta ai voie s„ spui, asta n-ai voie s„ spui. Spui ce g‚nde∫ti cu privire la un subiect. Iar cei care sunt Ón fa˛„, sunt Ón m„sur„ s„ aprecieze; opinia public„. Suntem Óntr-un for public, Óntr-un for de dezbatere.

Domnule Boc, vrea ∫i domnul secretar Puiu Ha∫otti s„ v„ sus˛in„ proiectul.

Cum ∫ti˛i, v„ respect mult ∫i din grij„ fa˛„ de cariera dumneavoastr„ didactic„ o fac.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ aici nu vorbesc ca jurist, dar am dou„ chestiuni la care vreau s„ m„ refer foarte pe scurt.

Prima chestiune este aceea c„ Ón raportul comisiei s-a invocat, Ónainte de toate, faptul c„ Guvernul are de g‚nd... ™i Ónc„ o dat„ mi-am amintit c„ noi, Parlamentul, suntem o anex„ a Guvernului, c„ noi, Parlamentul, suntem un oficiu, un ghi∫eu unde Guvernul Ó∫i depune proiectele legislative. M„ Óntreb: de ce este mai important un proiect al Guvernului dec‚t o ini˛iativ„ a unui parlamentar?

Al doilea lucru — ∫i-l constat cu triste˛e ∫i Ónc„ o dat„ spun c„ nu intru Óntr-o dezbatere pe fond, este o chestiune strict politic„ — este c„ vehemen˛a cu care a fost contrazis domnul Emil Boc de c„tre un fost coleg de partid pe mine m-a jenat. Dac„ nu am putut s„ evit„m aceast„ migrare politic„ care, din p„cate, este at‚t de ampl„, cel pu˛in s„ existe o cutum„ ca fo∫tii colegi de partid s„ nu fie ataca˛i Ón maniera Ón care s-a Ónt‚mplat ast„zi.

Pofti˛i, domnule Boc.

Mi-a∫ permite s„ v„ sugerez, totu∫i, s„ face˛i un raport corect Óntre un amendament la un articol ∫i s„ nu-l

Acolo are altcineva grij„ s-o monitorizeze. Fi˛i lini∫tit, domnule pre∫edinte, dar, oricum, apreciez grija dumneavoastr„, domnule profesor. ™i, acolo, c„r˛ile vorbesc, ∫i nu activitatea politic„.

Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, unii colegi au f„cut unele aprecieri pe care eu le iau ca atare, este un for unde dezbatem, dar, sub aspectul consisten˛ei lor, ele pot fi puse sub semnul Óntreb„rii.

Domnule Cristian Dumitrescu, este, dup„ p„rerea mea, o gre∫eal„ impardonabil„ — ∫i se sus˛ine ∫i poate fi argumentat„ pe lipsa experien˛ei dumneavoastr„ Ón materie juridic„ ∫i, din acest punct de vedere, eu o Ón˛eleg — de a asimila numirea ambasadorilor cu numirea magistra˛ilor; absolut lamentabil. M„ a∫teptam, la un jurist de talia dumneavoastr„, s„ nu amestece cele dou„ componente. V-a∫ putea recomanda lucrarea lui Montesquieu îSpiritul legilor“, la separa˛ia puterilor Ón stat. Ambasadorii ˛in de puterea executiv„. Or, regula fundamental„ a separa˛iei puterilor Ón stat este c„ dac„ Óntre Legislativ ∫i Executiv pot exista mecanisme de echilibru ∫i control reciproc, Ón ceea ce prive∫te puterea judec„toreasc„, trebuie s„ se defineasc„ printr-o singur„ dimensiune: independen˛a acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 Or, confuzia regretabil„ pe care dumneavoastr„ o face˛i denot„ c„ nu v-a˛i aplecat suficient de mult asupra acestui subiect. Dar niciodat„ nu este prea t‚rziu.

Œn al doilea r‚nd, le mul˛umesc domnilor deputa˛i ™tirbe˛ ∫i Ha∫otti, pentru c„ au sesizat esen˛a. Eu am depus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón aprilie 2003. A ni se invoca la infinit îVa veni Guvernul, va face ∫i va drege“ reprezint„ nimic mai mult dec‚t a accepta rolul de ghi∫eu de Ónregistrare a ordonan˛elor de c„tre Parlament. Asta Ónseamn„ ceea ce ne propunem Ón continuare.

De asemenea, solu˛ia mea era una punctual„: de a rezolva o problem„ pe care unii dintre noi ne prefacem c„ n-o vedem.

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, spunea˛i c„ eu vorbesc din amintiri despre reforma sistemului judiciar, c„ aceste lucruri nu se justific„. Uita˛i, este Comisia European„ — îRaportul periodic privind progresele Ónregistrate de Rom‚nia pe calea ader„rii — 2003“, traducere a Guvernului Rom‚niei, deci nu este traducerea opozi˛iei, a mea sau a altcuiva, da?

Stimate coleg, ierta˛i-m„, dar propunerea dumneavoastr„, ca judec„torii, magistra˛ii care s„ fie desemna˛i de c„tre Comisiile juridice, care s„ poat„ fi determinante, asta nu Ónseamn„ tot politizare?

Nu, domnule pre∫edinte, asta este diferen˛a.

Comisiile juridice sunt tehnice, nu sunt alc„tuite din politicieni, din parlamentari, s„ Ón˛eleg de la dumneavoastr„.

## **Domnul Emil Boc:**

## Domnule pre∫edinte,

Nici domnul Timi∫... Se pare c„ n-a citit propunerea. De fapt, prin sus˛inerea d‚nsului, Ómi d„ dreptate. ™i cred c„ va ridica m‚na Ón momentul c‚nd va fi votul final, pentru c„ eu propun exact ceea ce Domnia sa a spus: noi s„ verific„m Óndeplinirea de c„tre magistra˛ii propu∫i a condi˛iilor prev„zute de lege. Asta cer eu Ón propunerea legislativ„.

## **Domnul Ioan Timi∫**

**:**

Nu numai Óndeplinirea, ci s„ hot„r‚m asupra...

P„i, dumneata cum hot„r„∫ti, dac„ nu analizezi pe baza unor criterii? Hot„r„∫ti, a∫a.

Domnule Timi∫, eu cer ca Ón acest moment, Ón acest moment, a∫a cum s-a Ónt‚mplat, din nefericire, la selec˛ia anteriorului Consiliu Superior al Magistraturii — de exemplu, Ómi amintesc c„ domnul Tiuc„, de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie, judec„tor propus, avea cel mai mare num„r de voturi din cadrul membrilor Cur˛ii Supreme; a venit Ón comisie, Ón comisiile reunite, to˛i l-am l„udat frumos: ce frumos e∫ti, ce de∫tept e∫ti, c‚te c„r˛i ave˛i publicate, titlul de doctor..., la vot a c„zut. Omului acela nu i-a spus nimeni: domnule, e∫ti respins, pentru c„ nu ai 15 ani vechime, pentru c„ nu ai calificativul îfoarte bine“, pentru c„ planeaz„ suspiciuni de corup˛ie asupra ta. Nimeni nu i-a spus.

Noi nu putem face selec˛ia magistra˛ilor pe criterii politice Ón Consiliul Superior. Trebuie s„ respect„m ni∫te criterii. C„, dac„ nu le respect„m, atunci nu are rost s„ mai vorbim de statul de drept. Or, amendamentul depus tocmai asta urm„re∫te: s„ limiteze arbitrariul politic Ón selec˛ia magistra˛ilor. Noi s„ fim riguro∫i, competen˛i, avem criterii pe care le punem Ón lege, putem ad„uga, dac„ sunt insuficiente. Dar s„ putem judeca numai Ón baza acestor criterii ∫i argumentat. ™i a∫a s-a Ónt‚mplat cu al doilea judec„tor de la Curtea Suprem„ — a fost respins; a∫a s-a Ónt‚mplat cu un judec„tor de la tribunale — a fost respins. Nu vreau s„ intru aici Ón detalii. Cazul Andreea Ciuc„ poate avea o pornire din selec˛ia magistra˛ilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Ea a fost propus„ de c„tre Adunarea judec„torilor de la tribunale ∫i judec„torii. A fost respins„, dup„ care s-a cerut urm„rirea penal„. Procesul este pe rol, Ón curs, ∫i nu m„ pronun˛. Am dat doar un exemplu cu privire la ceea ce se poate Ónt‚mpla.

Deci ori venim ∫i spunem: aceste lucruri trebuie s„ fie respectate de c„tre to˛i, criteriile trebuie s„ fie avute Ón vedere la selec˛ie, c„ atunci nu mai este selec˛ie, este pur ∫i simplu luarea omului din instan˛a de unde activeaz„ ∫i punerea lui Ón Consiliul Superior. Nu are rost s„ mai trecem prin Parlament. L„s„m acest drept majorit„˛ii parlamentare, o face pre∫edintele partidului majoritar prin dispozi˛ie ∫i spune a∫a: sunt membri Ón Consiliul Superior al Magistraturii. N-are rost s„ mai venim Ón Parlament, Ón comisii, ∫i s„ dezbatem, din moment ce nu ˛inem cont de nici un criteriu ∫i de nici un alt aspect.

## Stima˛i colegi,

Pentru numele lui Dumnezeu, discut„m de dou„ ore despre un text despre care nu are nici o oportunitate discu˛ia. Textul respectiv din lege a fost abrogat. Urmeaz„ un nou proiect de Lege pentru organizarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004 Consiliului Superior al Magistraturii, care acesta va stabili lucrurile — ∫i domnul Boc ∫tie foarte bine acest lucru — ∫i discut„m numai ca s„-i d„m posibilitatea domnului Boc s„ vorbeasc„.

O rog pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea s„ arate exact care este textul legii care va reglementa acest lucru.

## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Eu ∫tiu c„ Óntotdeauna problema justi˛iei ∫i a reformei Ón justi˛ie a fost un motiv copios de discurs, inclusiv politic — culmea! — atunci c‚nd vorbim de justi˛ie.

Dar nu am s„ cad Ón aceast„ capcan„ ∫i am s„ prezint lucrurile din punct de vedere strict tehnic. L„s‚nd la o parte fondul propunerii legislative, propunerea aceasta, dac„ va fi adoptat„, este o lege moart„ din momentul adopt„rii ei, pentru c„, la ora actual„, Consiliul Superior al Magistraturii func˛ioneaz„ Ón mod legal, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind Ón vigoare.

Sigur c„ da, Ón urma modific„rilor constitu˛ionale, este necesar s„ se reglementeze statutul Consiliului Superior al Magistraturii printr-o nou„ lege, pentru c„ Constitu˛ia prevede reglement„ri de substan˛„. Acea lege este Ón curs de finalizare Ón cadrul Ministerului Justi˛iei, dar, p‚n„ Ón momentul Ón care acea lege va intra Ón vigoare, mandatul actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este legal ∫i nu vor mai avea loc nici un fel de alegeri Ón cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea fi aplicat„ aceast„ propunere legislativ„. ™i, oricum, Legea nr. 92/1992 este abrogat„ prin cele dou„ proiecte de lege care sper„m c‚t de cur‚nd s„ intre Ón vigoare, proiectele de lege privind statutul magistra˛ilor — deocamdat„, este Ón vigoare, sigur c„ da. Dar, repet, asemenea propunere legislativ„, cu toat„ considera˛ia pentru domnul deputat — am Ón˛eles c„ Óntr-adev„r este depus„ cu mult timp Ónainte —, vine prea t‚rziu ∫i este o lege moart„ de la Ónceput.

Domnul deputat Bolca∫ dore∫te s„ intervin„.

Eu am venit s„ v„ m„rturisesc c„-mi place foarte mult Shakespeare: îMult zgomot pentru nimic“.

Refuz ∫i eu argumentul c„ existen˛a unui proiect ini˛iat de Guvern exclude votarea unei modific„ri la o lege ce este Ón vigoare. Dar, Ón asemenea condi˛ii, scopurile propuse de domnul deputat Boc, generoase pentru pres„, pentru c„ a f„cut apel ∫i la opinia public„, nu-∫i g„sesc finalitatea Ón propunere, din dou„ considerente: a spune c„ prin aceasta se Ónl„tur„ caracterul politic al votului Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este o absurditate, raportat„ la activitatea Parlamentului, care este activitate politic„. Dac„ vre˛i ca Parlamentul s„ nu mai desf„∫oare o activitate politic„, atunci s„ facem un club de discu˛ii, nu altceva. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i reflect„ ponderea politic„ a Camerei Deputa˛ilor, ∫i eu, Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, totdeauna Ómi exprim un vot politic.

Œn al doilea r‚nd, totdeauna m-am exprimat, chiar Ón una din primele ∫edin˛e ale acestei legislaturi, c‚nd s-a

pus problema modific„rii Regulamentului Camerei, cu privire la orice form„ de Óngr„dire a opiniei pe care ∫i-o exprim„ un deputat.

Domnul deputat Boc Óncearc„ s„ stabileasc„ ni∫te criterii dup„ care membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i deputa˛i trebuie s„ se exprime, ceea ce este Ón contradic˛ie flagrant„ cu dreptul nostru la orice fel de opinie, motivat„ sau nu, este Ón contradic˛ie flagrant„ cu r„spunderea pe care o avem fa˛„ de aleg„torii no∫tri, ∫i vrea s„ ne transforme, probabil dup„ chipul ∫i Ónf„˛i∫area sa, Ón ni∫te simpli func˛ionari de percep˛ie de provincie care s„ completeze ni∫te c„su˛e ∫i ni∫te tabele.

De aceea m„ pronun˛ Ómpotriva acestei propuneri.

Domnul Boc este maestru Ón a transforma r‚nduri, c‚t este amendamentul dumnealui, Ón dezbateri de 3 ore. Vorba marelui Shakespeare, ca s„ nu invoc aici un nume, care, pe urm„, s„ vin„ la microfon s„ cear„ dreptul la replic„, îMult zgomot pentru nimic“.

Cred c„ f„r„ s„ vre˛i a˛i spus exact fraza care define∫te reforma sistemului judiciar din Rom‚nia f„cut„ Ón ace∫ti ultimi 3 ani: îMult zgomot f„r„ nimic“. A˛i spus exact ceea ce se Ónt‚mpl„. Asta este realitatea.

Este regretabil c„ domnul Bolca∫, un cunoscut ∫i rafinat avocat, trebuie s„ o recunoa∫tem, n-o spun eu, recunosc foarte mul˛i al˛ii, utiliz‚nd subterfugii juridice, filozofice ∫i logice, Óncearc„ s„ deplaseze centrul discu˛iei Óntr-o cu totul ∫i cu totul alt„ direc˛ie. Este explicabil„ aceast„ evolu˛ie, aceast„ Óncremenire Ón proiect a domnului Bolca∫, Ón condi˛iile Ón care Domnia sa pune semnul egalit„˛ii Óntre membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i care dezbat ∫i-∫i expun un punct de p„rere, Óntre dezbaterile politice din plen ∫i ni∫te criterii legale existente Ón lege pe care nici Domnia sa nu le-a citit.

V„ recomand cu toat„ prietenia ∫i colegialitatea, domnule deputat Bolca∫, s„ vede˛i c„ Ón lege exist„ criterii pe baza c„rora s„ fie selecta˛i membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Dar dumneavoastr„ spune˛i c„ nu v„ intereseaz„, probabil c„ nu v„ intereseaz„, probabil c„ dac„ P.R.M.-ul va ajunge la putere, nici m„car prin Parlament nu va mai trece cu ace∫ti membri ∫i va da direct prin dispozi˛ie, pentru c„ totul e politic Ón aceast„ ˛ar„. Totul e politic. De la administra˛ie la justi˛ie, la orice, nu, domnule Bolca∫?

Œntr-un stat de drept, nu totul este politic. Œntr-un stat de drept justi˛ia este independent„ ∫i ferit„ de ingerin˛ele politice. Dac„ vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„, putem intra numai cu asemenea mentalitate, nu cu mentalitatea pe care nu ∫tiu de unde o ave˛i dumneavoastr„, nu ∫tiu, de∫i pot ghici c„ totul trebuie s„ fie politic.

Ei, domnule Bolca∫, nu totul trebuie s„ fie politic Óntr-un stat de drept. Exist„ domenii, ∫i m„ refer aici la sistemul judiciar, unde politicul trebuie s„ fie limitat de reguli, c„ altfel de la democra˛ie la dictatur„ nu e dec‚t un singur pas. Sistemul confuziei puterilor, îconfuziunii puterilor“ Ón expresia lui Montesquieu...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004

Stimate coleg,

Totu∫i, nu pute˛i s„ p„stra˛i m„car aparen˛ele de echilibru ∫i de Ónsemn„tate real„ a lucrurilor? Mai r„m‚ne s„ veni˛i s„ vorbi˛i ∫i despre NATO ∫i de pacea mondial„ aici.

V„ mul˛umesc. Nu merit„ nici o replic„. V„ mul˛umesc.

Domnul Cristian Dumitrescu.

Sunt aprecierile unui om provincial ∫i da˛i-mi voie s„ le spun, a∫a sunt, nu am ce face.

Ave˛i o propunere legislativ„. V„ rog eu frumos referi˛i-v„ la ea. L„sa˛i Uniunea European„, l„sa˛i NATO, o s„ veni˛i ∫i cu O.N.U. acum Ón sprijinul argument„rii.

Ave˛i vreo propunere despre NATO ∫i nu ∫tiu eu? Nu am discutat nici despre NATO, nici despre O.N.U., discut despre un raport al Comisiei Europene pe care dumneavoastr„ l-a˛i editat, traduc‚nd raportul Comisiei Europene.

Din acest punct de vedere, domnul pre∫edinte a reu∫it s„ fac„ ceea ce ∫i-a propus: s„ Ómi distrug„ firul logic pe care doream s„-l duc p‚n„ la cap„t, dar concluzionez. Aceast„ propunere legislativ„ a fost de bun„-credin˛„. Nu eu sunt vinovat c„ ea ajunge pe rolul Parlamentului aproape la un an de la depunerea ei. Nu eu sunt vinovat c„ p‚n„ Ón momentul de fa˛„ Ministerul Justi˛iei nu a depus Ón termen pentru a trece prin Parlament noile proiecte de lege de organizare judiciar„. Ce garan˛ii avem c„ acele proiecte vor trece? Deocamdat„ suntem Ón fa˛a unui proiect pe care Ól discut„m Ón Parlament. ™i oricum solu˛iile ministerului, din dezbaterile publice pe care le-am observat, nu vin s„ se plieze exact pe ceea ce am propus Ón aceast„ solu˛ie.

Deci r„m‚n la concluzia c„ politica este politic„ ∫i justi˛ia e justi˛ie. Œn desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie s„ limit„m c‚t se poate de mult influen˛a politic„ ∫i ea trebuie s„ fie circumscris„ prin lege, ∫i nu prin arbitrariul majorit„˛ii parlamentare trec„toare, care este la un moment dat. Acei magistra˛i sunt pe 6 ani acolo, nu sunt pe 4 ani de aici Ónainte. Sunt pe 6 ani viitorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Vor fi transpolitic, transmajoritate parlamentar„. Dac„ ei vor fi numi˛i pe criterii politice, imagina˛i-v„ ce va fi. Toate puterile vor veni ∫i vor acuza. îEu te-am pus, eu te omor, Ómi r„spunzi mie politic“. Asta se va Ónt‚mpla dac„ Ói numim pe criterii politice.

De aceea s-a pus un mandat de 6 ani, tocmai pentru a nu plana nici un fel de suspiciune politic„ asupra lor, iar noi venim aici ∫i spunem î™ti˛i, nu ne intereseaz„ criterii, eu votez politic Ón Parlamentul Rom‚niei“. Votul este politic, dar unul con∫tient.

V„ mul˛umesc.

Domnule Bolca∫, ave˛i dreptul la replic„. V-a∫ ruga Óns„ s„ nu-i mai pronun˛a˛i numele domnului Boc, pentru c„ p‚n„ la urm„ o s„ Óncheiem ∫edin˛a de ast„zi m‚ine, ceea ce ∫i urm„re∫te domnul Boc, de fapt.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

De fapt, a cam spus domnul deputat Bolca∫ ce era de spus Ón leg„tur„ cu forma f„r„ fond. Acest tip speculativ de a se ag„˛a de un cuv‚nt ∫i pe urm„ a spune, a da doct lec˛ii, domnule Boc, este infantil. Este infantil ∫i dac„ v‚rsta Óntr-un fel ar putea s„ v„ scuze, totu∫i sunte˛i de 3 ani Ón aceste b„nci ale Parlamentului ∫i a˛i putea s„ Ón˛elege˛i un pic din mecanismele acestei institu˛ii care, datorit„ unor discursuri ca ale dumneavoastr„, au reu∫it s„ devin„, din p„cate, una din institu˛iile cele mai blamate de c„tre publicul rom‚nesc. Asta este, asta este situa˛ia.

Da, domnule coleg, sunt de 12 ani Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i am s„ r„spund c„, de fapt, pentru domnul deputat Ha∫otti am venit la microfon.

Domnule deputat, am multe p„cate ∫i cine nu are p„cate poate s„ fie acuzat c„ e un fariseu, dar fa˛„ de unele comportamente publice ale mele nu am nici un fel de emo˛ie Ón ceea ce m„ prive∫te c„ m-am comportat normal. Nu m-a˛i auzit pe mine de la acest microfon, Ón virtutea faptului c„ am fost Óntr-o fost„ guvernare ∫i nu am spus atunci ni∫te lucruri care ar fi trebuit s„ le spun sau, dac„ le-am spus, nu s-au auzit ∫i nu am putut, de∫i aveam o anumit„ pozi˛ie, s„ le influen˛ez, nu am atacat acele lucruri sau acele situa˛ii. Dar asta nu Ónseamn„ c„ eu, ca om politic, nu pot ∫i nu am dreptul la ceea ce se ap„r„ cu at‚ta vehemen˛„ Ón Parlamentul acesta, dreptul la opinie. ™i vreau s„ v„ spun c„ nu pot s„ stau impasibil ∫i cu totul neinteresat Ón aceast„ banc„, Ón momentul c‚nd Ón mod constant de la aceast„ tribun„ se prolifereaz„ tot felul, v„ rog s„ m„ scuza˛i, nu am folosit Ón cei 12 ani a∫a des acest cuv‚nt, de inep˛ii.

Domnule Boc, a˛i venit adineauri ∫i a˛i dat ca ∫i contraargument, nu po˛i s„ spui orice de la acest microfon, c„ se prev„d Ón lege criterii cu privire la alegerea magistra˛ilor. P„i, sigur, dar nu pentru Parlament, ci pentru chiar consiliul Ón sine. ™i dumneavoastr„ a˛i interpretat: vede˛i, Parlamentul are criterii! Domnule, nu se poate, unde suntem, domnule?

Domnule coleg, poate o s„ ave˛i curiozitatea s„ v„ uita˛i Ón... Vorbi˛i de c„r˛i, domnilor, s„ v„ citim c„r˛ile... Domnule, ∫i asta vre˛i s„ ne obliga˛i s„ facem? Ei, nu se poate a∫a ceva!

Lua˛i lec˛ii de moral„ de la clasici. E∫ti traseist politic, domnule!

Domnule Boc, e∫ti infantil, domnule! Cum s„ fiu eu un traseist politic, c„ am fost singurul dintr-un anumit partid care am stat al„turi de pre∫edinte ∫i nu l-am tr„dat. E o ru∫ine ce spui, domnule!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2004

Eu refuz s„ mai particip la o ∫edin˛„ Ón care din nimic am f„cut un obiect de o asemenea tensiune de dezbatere. Da˛i-mi voie. ( _Vocifer„ri Ón sal„_ .) Nu, da˛i-mi voie s„ Ónchid ∫edin˛a de ast„zi.

lege moart„ sau nu. Este Ónc„ o dat„ ∫i Ónc„ o dovad„ c„ Guvernul ne trateaz„ Óntr-o manier„ incalificabil„, care nu este compatibil„ cu sistemul democratic.

Stima˛i colegi,

Chiar vre˛i s„ transform„m ∫edin˛a aceasta Ón... Cred c„ nici domnul Boc n-a urm„rit acest lucru.

Pofti˛i, sunt convins c„ ve˛i aduce o not„ de calitate ∫i de substan˛„ acestei lungi dezbateri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da, Óntr-adev„r, voi aduce o claritate Ón dezbateri.

Am s„ spun, Ón primul r‚nd, — î _Qui s’exuse, s’accuse_ “, pentru c„ ∫tiu c„ exist„ un important vorbitor de limb„ francez„ aici. Dar, uita˛i, v„ spuneam Ónainte despre atitudinea Guvernului. Doamna secretar de stat nici m„car n-a avut decen˛a s„ stea p‚n„ la sf‚r∫itul dezbaterilor noastre. De ce acest lucru nu este observat de distin∫ii colegi de la putere?

Œn al doilea r‚nd, doamna secretar de stat vine aici Ón Parlament ∫i spune c„ o lege este moart„. F„r„ s„ fie membru al Parlamentului.

A˛i spus de propunere, stimate coleg.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Nu, l„sa˛i-m„ c„ mai am Ónc„ o fraz„ ∫i am terminat. Deci doamna secretar de stat poate aprecia c„ o lege este moart„ sau nu la Domnia sa la minister, nu aici Ón Parlament. Aici, Ón Parlament, noi apreciem dac„ este o

Nu ∫tiu cum ne trat„m noi pe noi, stima˛i colegi, pentru c„ atunci c‚nd este vorba de o dezbatere cu o lege important„, cu solu˛ii contradictorii, cu elemente de mare substan˛„, nu lua˛i cuv‚ntul ∫i aici v-a˛i Ónvolburat to˛i ∫i au dat apele afar„ din Parlament.

Da˛i-mi voie s„ Ónchei ∫edin˛a de ast„zi, nu Ónainte de a v„ anun˛a c„ respingerea o s„ o supunem la vot Ón ∫edin˛a destinat„ votului final. Au avut loc dezbateri cu propunerea comisiei de respingere a acestei ini˛iative.

V„ anun˛ c„ se afl„ la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vedere sesiz„rii de c„tre dumneavoastr„ a Cur˛ii Constitu˛ionale, Legea pentru Ónfiin˛area comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, jude˛ul Covasna, ∫i Legea pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul Ómpotriva fabric„rii ∫i traficului ilegale de arme de foc, piese ∫i componente ale acestora, precum ∫i de muni˛ii, adoptat la New York la 31 mai 2001, adi˛ional la Conven˛ia Na˛iunilor Unite Ómpotriva criminalit„˛ii transna˛ionale organizate, adoptat„ la New York la 15 noiembrie 2000.

V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc o activitate mult mai rodnic„ Ón teritoriu dec‚t am avut noi ast„zi Ón ∫edin˛„.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 10/23.II.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 45.600 lei