Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„! Invit colegii din grupurile parlamentare P.R.M., P.N.L., P.D., U.D.M.R. ∫i P.S.D. Ón sal„!

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Domnule pre∫edinte,

Constat c„ presa nu este Ón cvorum Ón aceast„ diminea˛„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Reamintesc tuturor c„ ∫edin˛a de ast„zi a Senatului este public„ ∫i c„, deci, pot fi prezen˛i, nu-i putem obliga s„ fie prezen˛i. Trebuie s„ fie prezen˛i, Óns„, senatorii, pe care Ói invit Ón sal„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„! Invit colegii senatori Ón sal„!

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„!

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile!

V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 14 octombrie 2004, ∫edin˛a fiind

condus„ de subsemnatul, senator Doru Ioan T„r„cil„, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan ∫i Paul P„curaru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, p‚n„ Ón acest moment, un num„r de 105 colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 9 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, respectiv, domnii senatori Athanasiu Alexandru, Popescu Dan-Mircea ∫i Theodorescu R„zvan, 4 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ii externe, respectiv, domnii senatori Bela∫cu Aron, Pan„ Aurel, Rah„u Dan Nicolae ∫i Verestóy Attila, un coleg este Ónvoit, domnul senator Oprescu Sorin, ∫i un coleg este bolnav, domnul senator Ion Seche.

Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 13,00 sau p‚n„ la epuizarea ordinii de zi, iar Ón ordinea de zi avem Ónscris„ dezbaterea mai multor proiecte de lege.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestuia.

V„ rog s„ vota˛i. Rog domnii senatori s„ voteze!

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi este aprobat de plen, cu 74 de voturi pentru.

Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ave˛i obiec˛iuni? Domnul senator György Frunda.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ lu„m, la Ónceputul dezbaterilor, propunerea legislativ„ privind desp„gubirea persoanelor care au depus, p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990, diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme îDacia“, Óntruc‚t, Ón calitate de ini˛iator, voi cere s„ retrimitem acest proiect de lege la comisie, pentru a vedea ce ne r„spunde Ministerul Finan˛elor Publice ∫i a da posibilitate Guvernului s„ aib„ un aviz favorabil.

Deci punctul 14.

Da.

Mul˛umesc.

™i aici putem hot„rÓ. Propun direct retrimiterea la comisie, dac„ toat„ lumea e de acord.

Trebuie s„ avem votul pozitiv al plenului.

Corect.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ mai sunt alte observa˛ii Ón leg„tur„ cu proiectele de lege ∫i propunerile legislative Ónscrise Ón ordinea de zi? Nu mai sunt.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

A˛i auzit propunerea domnului senator György Frunda, Ón sensul de retrimitere la dou„ comisii — am Ón˛eles din dezbaterea de ieri Ón Biroul permanent, domnule senator Frunda — deci, la dou„ comisii, a∫a s-a discutat, ieri, Ón Biroul permanent...

## **Domnul Frunda György**

**:**

La Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

...la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru a Óntocmi un raport comun.

Deci, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu solicitarea ini˛iatorului, respectiv, a domnului senator György Frunda, cu privire la propunerea legislativ„ Ónscris„ Ón ordinea de zi la punctul 14.

V„ rog s„ vota˛i.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Pentru s„pt„m‚na viitoare, stimate colege ∫i stima˛i colegi, Biroul permanent al Senatului, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, v„ propun urm„torul program:

Luni, 18 octombrie, Ón afara ∫edin˛ei s„pt„m‚nale a grupurilor parlamentare, propunem o ∫edin˛„ comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor.

De asemenea, o ∫edin˛„ de plen a Senatului, de data aceasta, Ón ziua de joi, 21 octombrie.

Mar˛i ∫i miercuri, lucr„ri Ón comisiile permanente.

Miercuri, desigur, ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului.

Vineri ∫i s‚mb„t„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Dac„ Ón leg„tur„ cu aceste propuneri, discutate la nivelul Biroului permanent, ave˛i observa˛ii?

Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Programul de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na viitoare este aprobat de plen Ón unanimitate, cu 87 de voturi pentru.

La punctul 2 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul bugetului Senatului pe anul 2005, Óntruc‚t, dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón aceast„ s„pt„m‚n„, Guvernul va aproba...

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Domnule pre∫edinte, Ónainte de a Óncepe dezbaterea acestui punct, doresc o interven˛ie la propuneri organizatorice.

## Dori˛i o interven˛ie?

Deci Ónainte de a trece la dezbaterea proiectului bugetului Senatului pe anul 2005, a solicitat cuv‚ntul domnul senator Victor Apostolache.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i peti˛ii Ól propun pe domnul senator Rovinaru Nicolae, membru al grupului nostru, ca urmare a descomplet„rii acestei comisii.

Da, face˛i o propunere din partea Grupului parlamentar al P.S.D., o nominalizare? Pe locul vacant, pe locul P.S.D.-ului?

Da, domnule pre∫edinte, pe locul P.S.D.-ului.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Consult liderii de grup dac„ mai sunt ∫i alte propuneri, Ón urma schimb„rilor care au avut loc Ón grupurile parlamentare. Dac„ sunt colegi care nu activeaz„ Ón comisiile permanente?

Dac„ nu mai sunt alte propuneri, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

S„ intr„m Ón punctul 2 din ordinea de zi, respectiv, dezbaterea ∫i adoptarea proiectului bugetului Senatului pe anul 2005.

Ofer cuv‚ntul domnului secretar Paul P„curaru.

Rog colegii din staff-ul Senatului s„ fie aten˛i, Ón situa˛ia Ón care colegii vor pune Óntreb„ri, s„ vin„ la tribun„ ∫i s„ ofere r„spunsuri.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Mul˛umesc.

Raport de prezentare a proiectului de buget al Senatului pe anul 2005.

Œn baza art. 64 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, a art. 34 alin. 2 din Legea finan˛elor publice nr. 500/2002 ∫i a art. 32 lit. j) din Regulamentul Senatului, Biroul permanent prezint„ plenului Senatului, spre aprobare, proiectul de buget pe anul 2005.

Pentru anul 2005, cheltuielile necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii Senatului Ón sediul actual sunt de 818.265.696.000 lei, structurate pe titluri de cheltuieli astfel:

a) Cheltuieli curente: 715.665.696.000 lei, din care Cheltuieli de personal: 522.347.210.000 lei; Cheltuieli materiale ∫i servicii: 193.303.486.000 lei; Transferuri: 15.000.000 lei;

b) Cheltuieli de capital: 102.600.000.000 lei.

I. 1. La titlul îCheltuieli de personal“ creditele Ón sum„ de 522.347.210.000 lei sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu: fondul de salarii, care a fost fundamentat pornind de la salariul de baz„ stabilit pentru luna decembrie 2004, conform preciz„rilor metodologice privind elaborarea propunerilor de buget pentru anul 2005 primite de la Ministerul Finan˛elor Publice. Fondul de salarii mai cuprinde premiul anual aferent anului 2004, a c„rui plat„, potrivit prevederilor art. 9 alin. 5 din Legea nr. 507/2003 a Bugetului de stat pe anul 2004, se va efectua din prevederile bugetare pe anul 2005, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2005.

Men˛ion„m c„ s-a luat Ón considerare un num„r de personal de 1.144, considerat strict necesar, Ón conformitate cu sarcinile ∫i atribu˛iile ce le are de realizat institu˛ia, din care: 141 persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„, 420 salaria˛i pentru birourile senatoriale ∫i 583 salaria˛i pentru aparatul central.

Suplimentarea structurii organizatorice a serviciilor Senatului cu 50 de posturi Ón anul 2005 este necesar„, totodat„, ∫i ca urmare a sporirii atribu˛iilor parlamentelor na˛ionale, conform Constitu˛iei Europei ∫i noului Statut al Parlamentului European, care reclam„ crearea unei structuri distincte, direc˛ie Ón cadrul aparatului Senatului ∫i format„ din speciali∫ti cu Ónalt„ calificare Ón problemele Uniunii Europene ∫i dreptului comunitar.

Mul˛umesc, domnule secretar.

Consult colegii senatori dac„ doresc s„ formuleze anumite Óntreb„ri sau dac„ solicit„ explica˛ii. Domnul senator Szabó.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Este un subiect deosebit de important chestiunea bugetului Camerelor Parlamentului, ∫i el trebuie privit prin prisma acelei prevederi care stipuleaz„, Ón mod expres ∫i f„r„ nici un echivoc, chestiunea suveranit„˛ii absolute a Camerelor Ón adoptarea propriului buget. Prin urmare, a conecta chestiunea aceasta a adopt„rii bugetului Senatului cu urgen˛a ∫edin˛ei de Guvern de ast„zi, Ón care figureaz„ la ordinea de zi proiectul bugetului pe anul 2005, nu este relevant„. Sper, c„ a∫a o interpreteaz„ ∫i onorabilii din Executiv, care adopt„ hot„r‚rea respectiv„. Am de f„cut c‚teva observa˛ii referitoare la con˛inutul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 acestui raport ∫i, deci, al proiectului de buget. Este foarte Ómbucur„tor faptul c„ ne g‚ndim la integrarea european„, ∫i Ón conexiune cu aceasta s„ Ónt„rim cantitativ ∫i calitativ staff-ul Senatului. Œn ce m„ prive∫te, trebuie s„ pun neap„rat c‚teva Óntreb„ri la acest capitol. Dac„ este neap„rat„ nevoie de suplimentarea cu cele 50 de posturi chiar Ón anul 2005? Cine ∫i cum, ∫i Ón baza c„rui principiu va angaja acest personal, ∫i dac„ parlamentarul, Ón general, are vreun cuv‚nt de spus Ón angajarea personalului, Ón staff-ul Parlamentului, Ón afar„ de ∫ofer, secretar„ ∫i ∫eful biroului senatorial. M„ refer la staff-ul acesta de aici ∫i la cel care este avut Ón vedere, Ón primul r‚nd, la cele 50 de posturi. Deci, aici, poate c„ s-ar fi putut lua o hot„r‚re, eu zic, mai economicoas„. Nu sunt sigur c„ trebuie angaja˛i neap„rat cei 50 de oameni, de Óndat„ Ón anul 2005, ∫i mi-a∫ Óng„dui chiar s„ fac o propunere, ca o anex„, Ón leg„tur„ cu nevoia ca decizia privind angajarea s„ fie f„cut„ dup„ consultarea membrilor Parlamentului, aceia care vor c‚∫tiga mandatele dup„ alegerile din 2004, pentru ca cineva, peste capul lor, s„ le angajeze, de cadou, persoane care s„ le gireze ideile mi se pare nelalocul s„u.

Urm„toarea chestiune este aceea legat„ de cele 78 de miliarde, Ón leg„tur„ cu mutarea Ón noul sediu. N-am Ón˛eles de ce se fac referiri... De ce nu s-a inclus Ón proiectul de buget al Senatului, dac„ aceasta este o chestiune tran∫at„, hot„r‚t„ ∫i, oricum, cheltuiala va avea loc, cu at‚t mai mult cu c‚t este o sum„, nici m„car rotund„, extrem de precis„. Am impresia c„..., mai precis„ nici c„ se poate — 78.672.123.000 lei cheltuielile cu mutarea. Atunci trebuia cuprins„ Ón proiectul de buget ∫i nu Ónc„rcat acel sac f„r„ fund, din care Guvernul s„ nu mai aib„ ce scoate c‚nd vin alegerile din 2008. Deci, v„ rog mult, s„ fie introdus„ aici, dac„ se ∫tie c‚t este, f„r„ nici un fel de echivoc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt ∫i alte observa˛ii?

V-a∫ ruga s„ nu fi˛i Óngrijorat Ón leg„tur„ cu rela˛ia dintre Senat ∫i Executiv. Cu siguran˛„ c„ Executivul va ˛ine cont de proiectul de buget adoptat de c„tre Senat. Œl invit, totu∫i, pe domnul secretar general al Senatului, Constantin Sava, dac„ dore∫te s„ ofere r„spunsuri.

Fiind vorba de bugetul pe anul viitor, Ól asigur pe domnul senator Szabó c„ nu se pune problema ca noi, Ón acest moment, s„ angaj„m o singur„ persoan„ Ón Senat, ci este vorba de bugetul anului 2005 ∫i, sigur, c„ acest lucru va fi rezolvat de c„tre viitoarea conducere a Senatului din legislatura cealalt„. Œn leg„tur„ cu suma necesar„ pentru mutare, pot s„ v„ spun doar c„ ea este necesar„ Ón acest an ∫i de aceea nu este inclus„ Ón bugetul pe anul viitor, ci este vorba de o aprobare de suplimentare, prin hot„r‚re de guvern, ea se reg„se∫te Ón bugetul Senatului, c„ va Ónsemna o suplimentare la bugetul pe care noi Ól avem.

V„ rog, domnule secretar general.

## **Domnul Constantin Sava** — _secretar general al Senatului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De fapt, domnule pre∫edinte, a˛i r„spuns la una dintre Óntreb„ri. Referitor la bugetul suplimentar de 78 de miliarde, este vorba de un program de mutare a Senatului, care a fost ∫i anul acesta, a fost ∫i anul trecut, dar nu a fost folosit, pentru c„ nu a Ónceput efectiv mutarea Senatului Ón noua cl„dire. Suma este repartizat„ Senatului ∫i

inclus„ Ón bugetul Senatului, Ón momentul declan∫„rii mut„rii, printr-o hot„r‚re de guvern, din Fondul de rezerv„ al Guvernului.

Referitor la num„rul de persoane, am considerat necesar„ pentru activitatea de integrare Ón Uniunea European„ crearea unor structuri speciale, care s„ urm„reasc„ aceast„ activitate. Vreau s„ v„ informez c„ pe l‚ng„ crearea unor structuri care s„ asigure o continuare legislativ„ coerent„, Ón ceea ce prive∫te integrarea european„ ∫i activitatea cu Comisia European„, mai sunt ∫i alte nevoi de Óncadrare de personal. De fapt, acestea sunt prinse Ón bugetul Senatului pentru anul 2005. Biroul permanent, la Ónceputul anului 2005, va analiza noul stat de func˛ii ∫i va aproba, Ón mod concret, c‚te persoane vor fi Óncadrate ∫i care este atribu˛ia fiec„rei structuri.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii? Doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am s„ reiau ni∫te observa˛ii, pe care le-am f„cut ∫i cu ocaziile precedente, c‚nd subiectul Ón discu˛ie era proiectul de buget al Senatului pe anul urm„tor. Eu cred c„ pentru fiecare dintre noi ar fi fost necesar„ o prezentare comparativ„ pe fiecare categorie de cheltuieli ce urmeaz„ a fi inclus„ Ón bugetul Senatului pentru anul 2005. Deci o compara˛ie Óntre bugetul pe acest an ∫i bugetul pentru anul 2005, sub toate aspectele, pe fiecare categorie, a∫a cum men˛ionam, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem analiza Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ dac„ aceste cre∫teri de clasifica˛ie bugetar„ sunt sau nu justificate. Am ni∫te Óntreb„ri foarte concrete, plec‚nd chiar de la premisa c„ Senatul va avea, Ón anul 2005, un alt sediu. Deci, uit‚ndu-m„ pe detalierea care ne-a fost prezentat„, constat c„ sunt prev„zute pentru dou„ categorii de cheltuieli, ∫i anume repara˛ii curente ∫i repara˛ii capitale, ni∫te sume care mie mi se par importante ∫i a∫ vrea s„ ∫tiu la ce categorii de repara˛ii curente ∫i capitale... deci e vorba de articolele 27, 7.690.000.000 lei, ∫i 28, repara˛ii capitale, 100 milioane lei, ˛in‚nd cont c„ vom func˛iona Óntr-un sediu nou, unde asemenea cheltuieli sunt, eventual, cele care se refer„ la parcul de ma∫ini ∫i alte mijloace fixe, ∫i Ón nici un caz la cl„diri. ™i a∫ vrea, de asemenea, s„-l rog pe domnul secretar general sau pe colegii care au lucrat la fundamentarea acestui buget s„ ne prezinte ni∫te cre∫teri pe principalele categorii de cheltuieli incluse Ón acest buget. Deci care este cre∫terea pe ansamblu ∫i cre∫terile pe principalele capitole. V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul secretar general pentru a oferi r„spuns.

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ informez c„ cre∫terile bugetare pentru anul 2005 sunt determinate, Ón mod deosebit, de schimbarea parcului auto de la birourile senatoriale ∫i Ónlocuirea unor aparate care deja sunt ie∫ite din uz, ∫i ele trebuie Ónlocuite, pentru c„ cheltuielile sunt mult mai mari. La îRepara˛ii capitale“ avem numai 100 de milioane, pentru c„ avem aparatur„ Ón func˛iune ∫i care necesit„ repara˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Deci o parte din aparatura care exist„ acum Ón Senat va fi preluat„ dincolo, dar trebuie s-o aducem Ón stare de func˛ionare.

La îRepara˛iile curente“ sunt 7 miliarde, pentru c„ noi, deocamdat„, nu ne-am mutat. Nu se ∫tie programul mut„rii, iar chiar Ón situa˛ia Ón care ne vom muta acolo unde vom avea noul sediu, va trebui s„ avem ∫i unele lucr„ri care trebuiau prev„zute Ón program. Avem la fiecare capitol Ón parte, pentru cel care dore∫te s„ vad„, o documentare, o fundamentare pentru fiecare leu care este prev„zut Ón buget. S-a ˛inut cont la toate acestea ∫i de rata infla˛iei de 9%, pe care ne-a comunicat-o Ministerul Finan˛elor Publice.

Deci alte cre∫teri nu exist„ Ón buget, dimpotriv„, Ón discu˛iile din Biroul permanent exist„ o prim„ variant„ a bugetului, aceea care a fost discutat„ cu Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Ón care bugetul Senatului era la nivelul anului 2004, deci f„r„ a interveni nici cel pu˛in aceast„ cre∫tere determinat„ de infla˛ie, ceea ce nu este corect.

Sigur c„ dumneavoastr„ ave˛i dreptate, a∫ spune, doar par˛ial. Œn situa˛ia Ón care ne mut„m Óntr-un sediu nou, este corect c„ nu vor exista acolo repara˛ii curente, ci, eventual, vor exista cheltuieli importante legate de amenaj„ri, de dot„ri, pentru c„ nu toate sunt... Dar nu repara˛ii. Tot noi, Ómpreun„, vom stabili dac„ vom muta din acest capitol Óntr-un alt capitol, acolo unde va fi nevoie... Noi, impropriu spus... Noi, practic, Parlamentul viitor, cei din legislatura viitoare vor hot„rÓ ce este de f„cut.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi cer scuze, o informa˛ie foarte util„... Birourile senatoriale unde-∫i desf„∫oar„ activitatea domnii senatori, o parte dintre ele, trebuie Óntre˛inute, chiar la unele dintre ele trebuie s„ execut„m lucr„ri de Óntre˛ineri capitale.

## Da, v„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Dac„ nu mai sunt alte observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu bugetul prezentat, ast„zi, Ón plenul Senatului, de c„tre domnul secretar Paul P„curaru.

V„ rog s„ vota˛i.

Bugetul Senatului a fost aprobat de plen, cu 92 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Bucure∫ti la 23 octombrie 2003.

O invit pe doamna secretar de stat Manolescu s„-∫i ocupe locul ∫i s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

## **Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin acest act normativ se ratific„ Conven˛ia de evitare a dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital dintre Rom‚nia ∫i Estonia. Aceast„ Conven˛ie cuprinde reglement„ri specifice din legisla˛ia fiscal„ rom‚n„ ∫i estonian„, corelat cu principiile din mediul-cadru de conven˛ie de evitare a dublei impuneri, elaborat de Organiza˛ia de Dezvoltare ∫i Cooperare Economic„.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón data de 28 septembrie a.c. Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare f„r„ amendamente, motiv pentru care propunem ∫i sus˛inem adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia noastr„ a adoptat raport favorabil f„r„ amendamente ∫i, f„c‚nd precizarea c„ legea are caracter ordinar, v„ rug„m s„ vota˛i proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente ∫i c„ legea are caracter de lege ordinar„, motiv pentru care o

La punctul 4 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Federal„ Democrat„ Etiopia pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2003.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

Prin acest act normativ se reglementeaz„ impunerea veniturilor din activit„˛i dependente, salarii ∫i alte drepturi salariale, a veniturilor ob˛inute dintr-o activitate desf„∫urat„ Ón mod independent, Ón calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, medic stomatolog ∫i activitate contabil„, a veniturilor sub form„ de burse ale studen˛ilor, a veniturilor Óncasate de profesori ∫i cercet„tori reziden˛i ai unui stat contractant care desf„∫oar„ activitate Ón cel„lalt stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 Conven˛ia reglementeaz„, de asemenea, ∫i problemele referitoare la schimbul de informa˛ii, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabil„, intrarea Ón vigoare ∫i problematica legat„ de denun˛area conven˛iei.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón data de 28 septembrie 2004, comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare f„r„ amendamente, motiv pentru care propunem ∫i sus˛inem adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Œl invit pe domnul pre∫edinte s„ prezinte raportul.

Domnule pre∫edinte, de asemenea, comisia noastr„ a adoptat raport favorabil f„r„ amendamente ∫i v„ rug„m s„ vota˛i proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Nu sunt interven˛ii din partea domnilor senatori. V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, printr-un singur vot, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„, Senatul adopt„ raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, cu 92 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 5 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Canada pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Ottawa la 8 aprilie 2004.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru Manolescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Canada pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital.

Conven˛ia cuprinde actualizarea reglement„rilor specifice din legisla˛ia fiscal„ rom‚n„ ∫i cea canadian„, precum ∫i actualizarea cadrului juridic ca urmare a renegocierii acordului care a fost semnat Ón anul 1978. Cotele de impozit prev„zute pentru veniturile care intr„ Ón sfera de reglementare a prezentei conven˛ii de asemenea sunt actualizate, problemele referitoare la schimbul de informa˛ii, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabil„, intrarea Ón vigoare ∫i denun˛area conven˛iei fac obiectul acestui acord.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón data de 28 septembrie, iar comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare f„r„ amendamente, motiv pentru care sus˛inem adoptarea actului normativ, Ón forma rezultat„ din raport. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte,

™i Ón acest caz comisia noastr„ a adoptat raport favorabil f„r„ amendamente ∫i, preciz‚nd c„ legea face parte din categoria legilor ordinare, v„ rug„m s„ vota˛i proiectul Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii, nu au fost formulate amendamente.

V„ rog s„ v„ exprima˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„, Senatul adopt„ raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, cu 85 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre Rom‚nia ∫i Fondul Monetar Interna˛ional, convenit la Bucure∫ti ∫i la Washington, prin Scrisoarea primului-ministru al Rom‚niei ∫i a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei din 22 iunie 2004 ∫i Decizia Consiliului Executiv al F.M.I. din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice ∫i financiare pentru perioada 2004—2006, precum ∫i a Memorandumului tehnic de Ón˛elegere. Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea a 3 documente:

— Aranjamentul stand-by de tip preventiv pe 24 de luni, cu acces la 367 milioane dolari, dac„ necesit„˛ile de finan˛are extern„ a Rom‚niei vor impune astfel de cump„r„turi;

— Memorandumul de politici economice ∫i financiare care stabile∫te obiectivele de politic„ economic„ pentru perioada 2004—2006 ∫i cuprinde m„suri destinate s„ consolideze progresul Ónregistrat Ón stabilizarea macroeconomic„ ∫i s„ accelereze reformele structurale;

— Memorandumul tehnic de Ón˛elegere.

Principalele obiective macroeconomice ale programului cuprinse Ón Memorandum sunt urm„toarele:

Ón primul r‚nd, consolidarea stabiliz„rii ∫i sc„derea gradual„ a infla˛iei la 5—6% p‚n„ Ón anul 2006;

Ón al doilea r‚nd, men˛inerea deficitului de cont curent sub 5,5% din PIB;

Ón al treilea r‚nd, men˛inerea rezervelor corespunz„tor gradului de acoperire a importurilor, pe 3 luni ∫i jum„tate;

Ón al patrulea r‚nd, Ómbun„t„˛irea guvernan˛ei ∫i a climatului de afaceri ∫i finalizarea agendei de privatizare, conform angajamentului ferm asumat de Rom‚nia Ón privin˛a ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„ Ón anul 2007.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón data de 28 septembrie, iar comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare, cu un amendament cu care noi am fost de acord, de fapt l-am propus: îNu vom apela la aceste Ómprumuturi dec‚t Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 m„surile Ón care vom avea nevoie de astfel de cump„r„turi ∫i numai atunci Legea privind datoria extern„ a Rom‚niei va fi actualizat„ corespunz„tor.“

Motiv pentru care v„ propunem adoptarea proiectului de act normativ.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte raportul.

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a adoptat raport favorabil, propun‚ndu-v„ amendamentul din anex„, pe care l-a prezentat ini˛iatorul. V„ rug„m s„ vota˛i proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, cu amendamentul prezentat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ dezbaterea acestui proiect de lege ar trebui s„ fie extrem de substan˛ial„ Ón con˛inut, pentru c„, practic, c‚nd discut„m un acord cu F.M.I discut„m despre politicile practicate Ón Rom‚nia Ón perioada imediat urm„toare.

Dincolo de declara˛iile de zi cu zi ale Guvernului, ale autorit„˛ilor, dac„ rom‚nii doresc s„ ∫tie foarte precis ce li se va Ónt‚mpla Ón perioada imediat urm„toare, este suficient s„ citeasc„ acest acord ∫i vor vedea, sector cu sector, domeniu cu domeniu, capitol cu capitol, ce-i a∫teapt„ pe durata acordului.

Nu am acum inten˛ia de a face discu˛ii asupra politicilor sectoriale, asupra tuturor domeniilor pe care le are Ón vedere acordul, dar a∫ vrea totu∫i s„ Óntreb Guvernul de ce, de exemplu, acum, c‚nd suntem deja Ón precampanie electoral„, nu discut„ cu popula˛ia Ón termeni reali ce i se va Ónt‚mpla Ón perioada urm„toare, ci discut„ doar Ón angajamente, hai s„ le numim a∫a, îde bun„ inten˛ie“, care, Ón bun„ m„sur„, sunt diferite de ceea ce vedem negru pe alb c„ scrie Ón acord.

M-a∫ fixa pe dou„ puncte, pe care a∫ dori s„ le prezint Guvernului, de∫i cu siguran˛„ toate vor fi un subiect important de luat Ón discu˛ie.

A∫ vrea s„ Óntreb reprezentantul Guvernului care va fi politica salarial„ Ón Rom‚nia pe durata acordului. Vom Óncepe cu salariul minim care, negru pe alb, spune˛i c„ va fi limitat ∫i ve˛i limita cre∫terea salariului minim pe economie pe durata realiz„rii acordului. Din discu˛iile pe care le facem cu sindicatele, precum ∫i presiunile salariale din diverse sectoare arat„ c„ Guvernul este Óntr-o mare Óncurc„tur„ la acest capitol.

Œn fine, mai important dec‚t asta, mi se pare s„ discut„m despre evolu˛ia pensiilor. Dou„ direc˛ii care ating Ón mare m„sur„ situa˛ia existen˛ei cotidiene a popula˛iei, pensiile, sub cel pu˛in dou„ aspecte: Ón primul r‚nd, nivelul pensiilor din Rom‚nia ∫i, Ón al doilea r‚nd, v‚rsta de pensionare.

Nu am auzit Guvernul s„ spun„ p‚n„ acum: îDragi rom‚ni, v„ anun˛„m c„ vom cre∫te v‚rsta de pensionare

∫i vom aplica egalitatea de ∫anse, Ón sensul egaliz„rii v‚rstei de pensionare a femeilor cu a b„rba˛ilor“. Ar fi o tem„ de dezbatere interesant„ Ón Rom‚nia ∫i, din p„cate, un astfel de subiect, care este condi˛ionat ∫i restrictiv, este ca ∫i absent Ón depozi˛iile Guvernului ∫i Ón oferta pe care acesta o prezint„ Ón momentul de fa˛„.

Da. V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii?

V„ rog, domnul senator Petre Roman.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ acest document este mult mai important dec‚t ceea ce ne apare nou„ la prima vedere Ón dezbatere, pentru c„ documentul, de fapt, fixeaz„ toate reperele politicii care intereseaz„ cet„˛eanul Ón perioada urm„toare. ™i sunt destul de surprins c„ el are o mic„ expunere ∫i beneficiaz„ de o prea mic„ dezbatere Ón plan public, de aceea am considerat necesar s„ spun c‚teva lucruri cu prilejul dezbaterii generale.

La politica fiscal„ se spune Ón mod c‚t se poate de corect: îPolitica bugetar„ Ón anul 2004 va sus˛ine obiectivele de dezinfla˛ie ∫i limitarea deficitului de cont curent extern, cre‚nd, Ón acela∫i timp, condi˛ii pentru cre∫terea Ón continuare a investi˛iilor sectorului privat“, a∫a cum spuneam, este un lucru corect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 Dar, din p„cate, ceea ce se propune Ón concret pare a intra Ón contradic˛ie cu toat„ dezbaterea electoral„ actual„. ™i am vrea s„ nu fim Ón situa˛ia foarte sup„r„toare ca, pe de o parte, noi, ast„zi, Senatul, s„ adopt„m un document care Ónchide dezbaterea electoral„ din multe puncte de vedere. Deci noi l-am aproba ast„zi, dar v„ asigur c„ asta Ónchide multe dintre dezbaterile electorale actuale.

De exemplu, la punctul 16, se spune: îR„m‚nem ferm angaja˛i s„ p„str„m salariile Ón sectorul bugetar ∫i pensiile Ón limitele bugetului pe 2004“. Asta Ónseamn„ c„ dezbaterea actual„ Ón aceste materii pare Ónchis„, din punctul de vedere al acestui document, de∫i discu˛iile, repet, sunt extrem de vii Ón leg„tur„ cu ce se face.

A∫a cum a precizat ∫i domnul senator P„curaru, se spune c„ nu vom decide nici o nou„ recorelare a pensiilor dup„ Óncheierea recorel„rii actuale.

O alt„ chestiune, la politica salarial„, se spune — la punctul 21 — c„, pentru a proteja competitivitatea economiei noastre, am crescut numai Ón mic„ m„sur„ salariul minim Ón 2004 ∫i se precizeaz„ c„ Guvernul va instrui reprezentan˛ii companiilor de stat s„ nu accepte un salariu minim diferit de salariul minim aprobat.

Iar„∫i, acest punct 21 Ónchide ni∫te dezbateri care au loc Ón acest moment.

Mul˛umesc. Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii... V„ rog, domnule senator Iuliu P„curariu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am o singur„ Óntrebare, pe care o adresez doamnei ministru, ∫i anume: rea∫ezarea pre˛urilor Ón sectorul energetic determin„, Ón ultim„ instan˛„, factura pe care o pl„te∫te cet„˛eanul acas„. Problema este dac„ s-a f„cut o evaluare a num„rului de asista˛i social pe care Rom‚nia trebuie s„-i sprijine Ón 2005—2006 ∫i care sunt posibilit„˛ile reale ale bugetului de stat pentru acoperirea acestor costuri? Pentru c„ ajungem Ón situa˛ia Ón care avem o fiscalitate, aceea pe care o ∫tim cu to˛ii, toat„ lumea vorbe∫te de reducerea ei, dar avem aceste costuri crescute ale bugetului de stat, pe care nu v„d cum le evit„m.

Mul˛umesc. Doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Formulez, Ón numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat ∫i Partidului Na˛ional Liberal, o cerere foarte concret„, ∫i anume aceea c„ ar trebui s„ Óntrerupem dezbaterea Ón acest moment, s„ am‚n„m votul pentru acest proiect de Lege de aprobare a Memorandumului de tip preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional, ∫i dezbaterea noastr„ s„ continue, eventual, la urm„toarea ∫edin˛„ de plen a Senatului, care am Ón˛eles c„ va fi joia viitoare, Ón prezen˛a domnului prim-ministru Adrian N„stase, a domnului Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice, ∫i, eventual, a guvernatorului B„ncii Na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Sigur c„ nu pot s„ iau Ón considerare aceast„ cerere, at‚ta timp c‚t nu a rezultat necesitatea ei din dezbateri. P‚n„ Ón acest moment, practic, au fost exprimate de c„tre colegii senatori puncte de vedere ∫i voi cere reprezentantului Executivului s„ ofere r„spunsuri. Abia dup„ aceea putem s„ discut„m.

O invit pe doamna ministru Manolescu s„ prezinte argumente la Óntreb„rile puse de colegi ∫i, de asemenea, la comentariile f„cute s„ prezinte contraargumente.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ Óncepe prezentarea mea cu cerin˛a care a rezultat din lu„rile de cuv‚nt ale domnilor senatori, referitoare la dezbaterea mai ampl„ a acestui document.

A∫ vrea s„ v„ spun c„, pe tot parcursul analizelor pe care ministerele implicate, de fapt, reprezentan˛ii Guvernului le-au avut cu reprezentan˛ii Fondului Monetar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 Interna˛ional, dezbaterile au fost foarte ample, Ón primul r‚nd, cu mediul de afaceri, care este ferm implicat Ón toate aceste m„suri cuprinse Ón acest acord.

Œnt‚lnirile au fost cu partenerii sociali, respectiv, cu patronatele, Ón ceea ce prive∫te problematica salariilor. Aici s-a adus Ón discu˛ie raportul salariul minim, raportul... cre∫terile de salarii care ar putea fi avute Ón vedere Ón perioada urm„toare.

Œn ceea ce prive∫te solicitarea pe care domnul senator Paul P„curaru a ridicat-o, Ón ce prive∫te cre∫terea salariului minim, vede˛i, lucrurile ar trebui s„ fie avute Ón vedere prin prisma capabilit„˛ii agentului economic, Ón condi˛iile Ón care toat„ lumea ar dori ca salariul minim, care se stabile∫te prin hot„r‚re de guvern, s„ fie c‚t mai ridicat, dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ avem Ón vedere nivelul de suportabilitate de c„tre agen˛ii economici a acestui salariu minim. Din aceste motive, dezbaterea pe problema salariului minim a fost l„sat„ la Ón˛elegerea dintre patronate ∫i sindicate. Ce dorim? S„ d„m un salariu minim mare ∫i, Ón aceste condi˛ii, s„ fim Ón situa˛ia de a renun˛a la multe locuri de munc„, ˛in‚nd seama de nivelul de competitivitate a economiei rom‚ne∫ti, sau s„ avem Ón vedere c„ Ón perioada de preaderare toate eforturile prin politic„ fiscal„ ∫i politic„ bugetar„ sunt Óndreptate spre cre∫terea competitivit„˛ii, astfel Ónc‚t s„ se a∫eze, de la sine, acest nivel.

Deci, iat„ c„ s-a ajuns la concluzia ca aceste cre∫teri ale salariului minim s„ fie rezonabile ∫i s„ fie cele pe care mediul de afaceri recunoa∫te c„ le poate suporta. S-a ajuns la concluzia c„ un salariu minim pentru anul 2005 de 3.100.000 lei este un salariu rezonabil, astfel Ónc‚t s„ nu avem un impact foarte mare Ón ceea ce prive∫te cre∫terea ∫omajului prin disponibiliz„rile de for˛„ de munc„.

## Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator ™tefan Viorel, dac„ dore∫te, s„ ofere ∫i Domnia sa r„spunsuri colegilor senatori.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

## Domnule pre∫edinte,

Sigur, subiectul este deosebit de interesant, cu implica˛ii majore Ón ceea ce Ónseamn„ evolu˛ia economiei rom‚ne∫ti spre integrarea european„. Sigur c„ Ón cadrul comisiei noastre subiectul a fost tratat ca atare.

Œmi pare r„u c„ Ón dezbaterile din plen se ridic„ obiec˛ii pe o sumar„ documentare, mai exact, spicuind textul îpe picior“, Ón plen, facem tot felul de obiec˛ii, aducem critici, ne d„m cu p„rerea. E greu s„ r„spundem la astfel de obiec˛ii. Ar fi fost mult mai interesant ∫i constructiv dac„ cei interesa˛i, realmente, de consecin˛ele pe care le aduce acest angajament al Guvernului ar fi participat la dezbaterile comisiilor noastre. Poate discutam mai pe Óndelete, cu documentare corespunz„toare, Ón prezen˛a ini˛iatorilor, ∫i am fi evitat astfel de discu˛ii, mai mult de campanie electoral„ dec‚t tehnice, Ón plenul Senatului, pentru c„ s-a f„cut trimitere, Ón mai multe r‚nduri, de c„tre colegii no∫tri vorbitori, la punctul 16 de la Capitolul îPolitici fiscale“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 Domnilor colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ punctul 16 fixeaz„ m„suri exclusiv Ón contul anului 2004. Aceste obiective au fost realizate, sunt dep„∫ite.

Dumneavoastr„ vorbea˛i despre punctul 16 ca ∫i cum Ón acest punct din acord se — ∫tiu eu — angajeaz„ viitorul Rom‚niei.

Punctul 16 vorbe∫te despre politica Ón domeniul salariilor ∫i pensiilor Ón 2004, ∫i ce scrie acolo, milimetric, s-a executat de Guvernul P.S.D. Nu v„d care este problema.

Cred c„ singura problem„ este c„ ai no∫tri colegi au spicuit îpe picior“ textul ∫i au vrut s„ fac„ ni∫te discu˛ii cu iz electoral, aici, ∫i nu ni∫te discu˛ii tehnice ∫i la obiect.

V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul senator ™tefan Viorel s„ nu intre Ón discu˛ie cu colegii din sal„.

Doamna ministru,

Fac abstrac˛ie de aprecierile colegului nostru, domnul pre∫edinte al comisiei, sigur c„ ∫i d‚nsul este Ón campanie, ∫i atunci este obligat s„ ia aceast„ pozi˛ie, sunt Óns„ obligat, ca s„ Ónchidem acest subiect, s„ vorbim c„ punctul 16 nu se refer„ la trecut, ci se refer„ ∫i la viitor. ™i citez pentru domnul coleg: îNu vom decide nici o recorelare a pensiilor, dup„ Óncheierea recorel„rii actuale, p‚n„ la mijlocul anului 2004, f„r„ consultarea, Ón prealabil, cu exper˛ii Fondului.“ Asta Ónseamn„ c„ programul de recorelare al Guvernului, ∫ase etape, Ónceput Ón 2002, finalizat Ón 2004, trebuie s„ fie continuat.

Deci punctul 16 spune: îDup„ ce termin„m recorelarea, nu vom decide nimic altceva“, deci din 2004 Óncolo, înu decidem nimic altceva“, nici recalculare, nici nimic — vezi angajamentele Guvernului — îf„r„ s„ v„ consult„m pe dumneavoastr„, Fondul Monetar“. Asta vizeaz„ deja 2005.

Acum, doamna ministru, am Ón˛eles de la dumneavoastr„ un lucru: c„ salariul minim pe economie, Ón 2005, Ónseamn„ doar actualizarea cu rata infla˛iei a nivelului lui 2004. Una dintre Óntreb„rile pe care vi le-am pus este — foarte bine, am convenit c„ salariul minim pe economie trebuie s„ reflecte sustenabilitatea etc., ceea ce pot agen˛ii economici, s„ nu conduc„ la o cre∫tere artificial„ a ∫omajului, de∫i suntem mult sub jum„tatea situa˛iei ∫omajului din ˛„rile europene, e o alt„ discu˛ie —, Óntrebarea este urm„toarea: deci, dac„ noi nu reu∫im dec‚t s„ acoperim rata infla˛iei Ón 2005, pe salariul minim, da, pentru c„ asta se Ónt‚mpl„, 10% la 2.800.000 ∫i venim la 3.800.000...

™i cre∫terea economic„....

Asta Ónseamn„ c„, de fapt, Ón termeni reali, da, venitul minim scade ca putere de cump„rare, pentru c„ toate analizele au ar„tat c„ puterea de cump„rare nu este obligatoriu corelat„ cu rata infla˛iei. Rata infla˛iei poate s„ aib„ o anumit„ dinamic„, un anumit procent, dar, Ón termeni reali, aceste procente nu le reg„se∫te popula˛ia. Popula˛ia se g„se∫te Ón fa˛„ cu cre∫teri mult mai semnificative ale pre˛urilor.

A doua Óntrebare pe care am pus-o este: C‚t va fi salariul mediu? Pe c‚t a˛i calculat bugetul anului 2005?

Pentru c„ salariul minim este un indicator de referin˛„, salariul mediu este urm„torul indicator de referin˛„ privind modul cum se va tr„i Ón Rom‚nia Ón 2005. ™i v„ rog s„ ne da˛i aceast„ precizare care nu are nici un caracter electoral, este o informare necesar„ opiniei publice.

™i, Ón fine, ultimul lucru de care a∫ vrea s„ v„ Óntreb este clar. Dumneavoastr„, Guvernul, cu de la sine ini˛iativ„, sunte˛i Ón Ónc„lcare de lege Ón momentul Ón care nu mai publica˛i Ón Rom‚nia co∫ul minim.

Deci ca s„ Ón˛elegem ce se Ónt‚mpl„ cu veniturile, salariul minim sau salariul mediu trebuie s„-l compar„m tot timpul cu evolu˛ia co∫ului de consum al popula˛iei. Pentru c„ dac„ nu-l compar„m cu asta, putem s„ spunem orice. Exist„ o lege — num„rul exact acum Ómi scap„ — care a fost aprobat„ chiar de Guvernul dumneavoastr„, deci introdus„ de Guvernul Is„rescu ∫i aprobat„ de Guvernul dumneavoastr„, prin care obliga˛i autorit„˛ile publice, prin Institutul Na˛ional de Statistic„, s„ publice trimestrial co∫ul minim, pentru c„ nici un indicator nu are Ón˛eles dac„ nu-l compari Ón co∫. Nu Ón˛elegi nimic din el. Poate Ónsemna orice. Sunt deja doi ani de zile de c‚nd dumneavoastr„, chiar Ón condi˛iile Ón care noi am intervenit permanent s„ publica˛i co∫ul, ca s„ vedem Ón ce m„sur„, Óntr-adev„r, anumi˛i indicatori ai vie˛ii se modific„ Ón Rom‚nia, ∫i pe care nu-i prezenta˛i.

Deci, practic, singurul indicator de referin˛„ pentru popula˛ie este rata infla˛iei. Nu este edificator pentru popula˛ie. Co∫ul minim Ónsemna grupe de produse, categorii de produse, un num„r de evolu˛ii Ónregistrate Ón dinamica lor, de evolu˛ii ale pre˛urilor Ónregistrate Ón dinamic„, ∫i atunci Ón˛elegeai pe categorii de m„rfuri alimentare, nealimentare, servicii, ce se Ónt‚mpl„ cu fiecare component„ Ón parte. Pentru c„ este cu totul Óndrept„˛it„ Óntrebarea care v-a fost pus„, cum p„stra˛i puterea de cump„rare, dac„ serviciile, agentul termic, agentul electric, gazele ∫i a∫a mai departe cunosc dinamica pe care o cunosc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Petre Roman.

Nu a∫ fi dorit s„ revin la microfon, Óns„ resping categoric prejudecata potrivit c„reia orice discu˛ie care are loc Ónseamn„ c„ atac„m Guvernul sau facem propagand„ electoral„, ∫i, mai ales, de pe pozi˛ia de pre∫edinte al unei comisii este inadmisibil, dar ar trebui s„-∫i cear„ scuze domnul pre∫edinte al comisiei pentru c„ nu a fost Ón stare s„ citeasc„ chiar titlul acestui memorandum, îMemorandum de politici economice financiare pentru perioada 2004—2006, deci cel pu˛in doi ani din mandatul urm„tor.

Œmi pare r„u, dar doamna ministru nu a dat r„spuns la Óntrebarea mea, ∫i anume cum se Ómpac„ — pentru c„, probabil, exist„ ni∫te corela˛ii pe care minimal ar trebui s„ le Ón˛elegem —, cum se Ómpac„ ˛inta de dezinfla˛ie — o cifr„ cu o, adic„ o singur„ cifr„, un digit, cum se spune — cu cre∫terile de pre˛uri despre care am vorbit. ™i dac„ tot sunt aici vreau s„ mai adaug ceva ∫i chiar v„ rog s„ lua˛i Ón considerare urm„toarea situa˛ie, la politici fiscale, care, dup„ p„rerea mea, este pu˛in insuficient„. ™i eu v„ fac o propunere. Am f„cut-o din punct de vedere legislativ. Acolo unde se spune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 îcombaterea evaziunii fiscale“, deci la punctul 18 se men˛ioneaz„ dou„ m„suri:

Unu, eliminarea comer˛ului ilegal cu produse petroliere ∫i ˛ig„ri ∫i, al doilea, lupta Ómpotriva corup˛iei Ón administra˛ia v„milor. Eu v„ propun s„ lua˛i Ón considerare legea, pe care am depus-o la Senat, privind controlul pl„˛ii impozitelor ∫i taxelor pe averea dob‚ndit„, care, Óntr-adev„r, este m„sura european„ de combatere a evaziunii fiscale. ™i v-ar aduce un plus Ón memorandum. Crede˛i-m„.

Este cuprins„ Ón Programul de guvernare m„sura respectiv„...

P„i, nu, eu vorbesc de memorandum.

Da, domnul senator Iuliu P„curariu. Ultimul coleg care s-a Ónscris la cuv‚nt.

Sigur, cele spuse de domnul senator Petre Roman, aproape, fac, Óntr-un fel, inutil„ interven˛ia mea. Eu am s„ m„ refer la partea a doua Ón ceea ce vreau s„ spun. Sigur, se spune c„ prima cre∫tere anual„ a pre˛ului, administrat la consumatorul final, Ón conformitate cu punctul 23 din memorandum, Ón conformitate cu noul sistem al pre˛urilor, va intra Ón vigoare la 1 ianuarie 2005, c‚nd pre˛ul intern la produc„tor pe pia˛a organizat„ va cre∫te cu cel pu˛in 25 dolari/1.000 m[3] , Óncep‚nd cu nivelul estimat al anului 2004, de 60 dolari S.U.A./1.000 m[3] . Œn clipa de fa˛„, pre˛ul la gaz metan este undeva pe la 120 dolari/1.000 m[3] . Deci, 5.300 m[3] Ónmul˛it cu 1.000 fac 15,3 milioane, ∫i dolarul este la cursul pe care Ól ∫tim.

Deci, atunci, aceast„ cifr„ de 60 dolari/1.000 m[3] este aiurea, este gre∫it„. Œntrebarea pe care eu am pus-o ini˛ial — ∫i am un r„spuns — este: costul de Óntre˛inere a apartamentului, salariul mediu pe economie, salariul minim pe economie, ∫i dac„ aceste trei cifre duc la situa˛ia Ón care num„rul de asista˛i pe anul 2005—2006 s„ creasc„ cu ni∫te costuri bugetare care, p‚n„ la urm„, influen˛eaz„ direct politica fiscal„ pe care o putem pune Ón aplicare. Asta era Óntrebarea la care eu m-am referit.

Da, v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, declar Ónchise dezbaterile generale.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

V„ ofer cuv‚ntul imediat. S„ nu relu„m discu˛iile.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón leg„tur„ cu Ónchiderea dezbaterilor generale.

Dac„ va exista caz de drept la replic„, acela se ofer„.

Potrivit votului Senatului, cu 53 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri dezbaterile generale au fost Ónchise.

Ofer cuv‚ntul doamnei secretar de stat Manolescu. V„ rog s„ oferi˛i r„spuns colegilor senatori.

Da, pe scurt, voi face urm„toarele men˛iuni.

Referitor la politicile privind salariul minim, salariul mediu, Ón permanen˛„, ∫i cred c„ nici un astfel de acord care preg„te∫te o ˛ar„ pentru perioada de aderare la Uniunea European„ Ón condi˛ii de cre∫tere a

competitivit„˛ii nu poate s„ aib„ Ón vedere mai mult dec‚t doi indicatori: infla˛ie ∫i cre∫tere economic„. Orice cre∫tere de salarii care se rupe de aceste informa˛ii nu poate s„ fie realist„, ∫i, Ón aceste condi˛ii, indicatorii care sunt prev„zu˛i ∫i sunt agrea˛i prin Acordul cu Fondul Monetar Interna˛ional vizeaz„ respectarea acestor reguli.

Œn aceste condi˛ii, tot ceea ce Ónseamn„ procesul de monitorizare pentru economia de stat, limit„rile Ón ceea ce prive∫te cre∫terile de salarii Ón corelare cu productivitatea, Ón corelare cu performan˛ele, reducerile de pierderi ∫i tot ceea ce Ónseamn„ reduceri de arierate au Ón vedere aceste restric˛ii, pentru c„ nu ne putem rupe niciodat„ de performan˛a pe care fiecare agent economic o are.

Œn ceea ce prive∫te raportul politic„ de dezinfla˛ie ∫i politic„ de cre∫teri de pre˛uri, ∫tim cu to˛ii c„, de cele mai multe ori, efortul de acoperire a diferen˛elor, atunci c‚nd prin pre˛uri am protejat, aplic‚nd acele pre˛uri de protec˛ie, care nu acopereau costurile, indiferent c„ era vorba de intern sau de extern, efortul se reg„sea asupra bugetului.

Deci orice astfel de efort Ón perioada urm„toare nu mai poate fi agreat. Economia trebuie s„ lucreze pe principiile legate de intr„rile cu costurile reale, ie∫irile, de asemenea, cu costurile reale. Œn aceste condi˛ii, indiferent care ar fi Guvernul care ar trebui s„ ia o decizie, trebuie s„ se aib„ Ón vedere aceste lucruri de apropiere treptat„ de costurile reale care particip„ la realizarea produselor, serviciilor ∫i activit„˛ilor dintr-o ˛ar„.

Œn ceea ce prive∫te capacitatea de sus˛inere a protec˛iei sociale, Ón ceea ce prive∫te num„rul de asista˛i care beneficiaz„ ca urmare a apari˛iei unor dezechilibre Óntre veniturile pe care le realizeaz„ o familie, iat„, pentru aceste situa˛ii de distorsiune, c‚nd veniturile pe un membru de familie ca urmare a faptului c„ unul lucreaz„ ∫i sunt ∫apte membri de familie intervin politicile de protec˛ie social„ care sunt prev„zute corespunz„tor cu acoperire prin subven˛ie, astfel Ónc‚t elementele de s„r„cie pe care le-am sim˛it cu to˛ii prin toate articolele care au ap„rut Ón afar„, vizavi de faptul c„ nu reu∫eam s„ st„p‚nim acest fenomen de s„r„cie profund„, iat„ c„ Ón ultima perioad„ de timp, prin aceste m„suri care au corelat protec˛ia cu veniturile, s-a dat un semnal c„, Óntr-adev„r, pe aceast„ cale reu∫im s„ rezolv„m ∫i aceast„ problem„ a direc˛ion„rii protec˛iei sociale c„tre cei care au nevoie de ea.

C‚t va fi salariul mediu, doamna secretar de stat?

Salariul mediu va fi corelat exact cu infla˛ia.

Œn buget, doamna secretar de stat.

Deci, ce se Ónt‚mpl„, bugetul nu lucreaz„ cu salariul mediu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Dumneavoastr„ ave˛i o disput„ personal„.

## Doamna ministru,

C‚nd calcula˛i indicatorii bugetului de asigur„ri sociale, nu pleca˛i de la salariul mediu? O Óntrebare simpl„ v-am pus: c‚t va fi salariul mediu Ón 2005?

Va fi...

Baza se calculeaz„.

V„ intereseaz„ o cifr„, va fi peste 8 milioane.

Domnule pre∫edinte ™tefan Viorel, Ón numele comisiei, v„ rog s„ mai puncta˛i anumite chestiuni.

Œmi cer scuze c„ am intervenit cu o apreciere Ón nume personal de la acest microfon, dar este singurul aspect Ón leg„tur„ cu care Ómi cer scuze. Restul r„m‚ne valabil, pentru c„ dac„ vom citi cu aten˛ie angajamentele din acest acord, 80% dintre obiective sunt Óndeplinite, pentru c„ vizeaz„ anul 2004.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

A˛i ascultat dezbaterile, eu pot s„ v„ spun c„ de fiecare dat„ Ón Parlament, atunci c‚nd s-a discutat un acord, discu˛iile au fost extrem de importante, indiferent din ce parte a s„lii sau din ce parte a spectrului politic au venit aceste dezbateri.

Deci Ói rog pe colegii care au asistat ast„zi ∫i nu au fost implica˛i direct s„ Ón˛eleag„ c„ de fiecare dat„ discursurile au fost extrem de importante.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu raportul Óntocmit de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i cu proiectul de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i!

Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului, ca lege cu caracter ordinar, cu 62 de voturi pentru, 23 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

V„ adresez rug„mintea din partea colegilor veni˛i de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ lu„m cu prioritate dou„ legi extrem de importante, de la punctele 11 ∫i 12. Ele sunt venite Ón reexaminare, sunt dou„ legi importante, organice, ∫i mi-e team„ s„ nu plece colegii din sal„, s„ le putem discuta Óntr-un cvorum mai sus˛inut, a∫ zice eu.

Deci, la punctul 11 avem Ónscris„ Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/999 privind regimul st„rii de asediu ∫i regimul st„rii de urgen˛„.

Se reg„se∫te Ón reexaminare. Comisiile sesizate, Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a luat cuno∫tin˛„ de faptul c„ acest proiect de lege constituie o prioritate pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Am procedat la vot Ón procedur„ de urgen˛„, raportul nostru comun este favorabil ∫i v„ rog s„-l supune˛i plenului Senatului pentru aprobare.

Exist„ amendamente, v„ rog s„ v„ uita˛i la anexe, exist„ patru pagini de amendamente cu care ministerul a fost de acord.

Scuza˛i-m„, v„ rog, domnule pre∫edinte!

Deci m-am uitat la cel„lalt dosar, ierta˛i-m„!

Deci Ón aceast„ situa˛ie nu avem nici un amendament.

Avem de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri

Singurul care a fost a fost al domului Antonie Iorgovan, pe care ∫i l-a retras.

Deci din moment ce ∫i-a retras, comisiile nu au fost de acord cu amendamentul respectiv, Ón aceast„ situa˛ie nu avem amendamente.

Mul˛umesc.

Punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sus˛inem Óntru totul punctul de vedere exprimat de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, Óntr-adev„r a fost formulat un amendament de domnul senator Antonie Iorgovan, pe care ∫i l-a retras Ón mod expres printr-o cerere olograf„, depus„ la comisie, dumnealui nu mai sus˛ine acest amendament, iar concluzia noastr„ este c„, Óntr-adev„r, nu se impune sus˛inerea lui ∫i, de asemenea, nici cel de la punctul 1, care vizeaz„ doar o schimbare a titulaturii, nu-∫i g„se∫te justificarea Ón mod deosebit.

De aceea, v„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege f„r„ amendamente, Ón forma venit„ de la Camera Deputa˛ilor.

Mul˛umesc.

Rog reprezentan˛ii Executivului s„-∫i spun„ punctul de vedere.

## **Domnul Florin Sandu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Bun„ diminea˛a!

Suntem de acord cu textul venit de la Camera Deputa˛ilor.

Sus˛inem acest proiect.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Prima chestiune pe care o avem de rezolvat la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, noi, Ón urma discu˛iilor, am formulat un amendament, Ónsu∫it de domnul Antonie Iorgovan, se renun˛„ asupra amendamentului respectiv, Óntruc‚t noi ar Ónsemna c„ extindem cererea de reexaminare a pre∫edintelui la alte chestiuni dec‚t la cele discutate.

De acord, s„ se renun˛e?

De acord.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Œnc„ un vot!

Deci nu exist„ nici un fel de modific„ri Ón lege, pentru c„ dac„ ar fi existat, sigur, ar fi trebuit s„ vin cu al doilea vot ca s„ aprob„m legea cu modific„rile respective.

La punctul 12 din ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„.

V„ rog, punctul de vedere al comisiilor noastre, Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Comisiile au dezb„tut ∫i au adoptat raport de admitere, cu amendamente la cererea de examinare.

V„ rog, punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Acela∫i punct de vedere, domnule pre∫edinte, raport de admitere cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

V„ mul˛umesc. Mul˛umesc. Punctul de vedere al Executivului, v„ rog.

Suntem de acord cu amendamentele propuse, ele se refer„ la tipurile de risc, sunt minime ∫i sus˛inem amendamentele.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Rog colegii senatori dac„ doresc s„ intervin„ la dezbateri generale sau la dezbaterea solu˛iilor g„site Ón cele dou„ comisii pentru a aduce legea Ón stare de constitu˛ionalitate.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, Ón primul r‚nd, prin vot asupra amendamentelor existente Ón anexa la raport.

V„ rog s„ vota˛i!

Cu 72 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri amendamentele sunt adoptate.

Nu am votat.

Rog colegii senatori s„ voteze!

Proiectul de lege adoptat Ón forma venit„ de la Pre∫edin˛ie pentru reexaminare, cu 78 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.

Nu v-a˛i exprimat votul anterior ∫i mi-a˛i creat emo˛ii. V„ mul˛umesc.

- ™i punctul 10, v„ rog!

- ™i punctul 10 tot al dumneavoastr„ este?

Da.

Nu am ∫tiut. Numai pu˛in, s„ not„m. Stima˛i colegi,

V„ adres„m rug„mintea s„ lu„m ∫i punctul 10, care vizeaz„ proiectul de Lege privind protec˛ia civil„, av‚nd ca ini˛iator Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor,

Elaborarea acestui proiect de lege concretizeaz„ realizarea unui obiectiv prev„zut Ón Programul de guvernare 2001—2004.

De asemenea, a fost determinat de schimb„rile din societate, de modificarea statutului interna˛ional al Rom‚niei, ca ˛ar„ membr„ NATO, de aliniere la noile principii consacrate de Constitu˛ia revizuit„ ∫i, de asemenea, este o necesitate privind alinierea la acquis-ul comunitar.

Principalele prevederi vizeaz„ armonizarea proiectelor de legisla˛ie cu noul Sistem Na˛ional de Management Asistat ∫i al Situa˛iilor de Urgen˛„. Sunt legate de cele dou„ legi care au fost votate anterior, de concentrarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 prevederilor domeniilor Óntr-o reglementare nou„ ∫i unitar„, de asemenea, pentru eliminarea paralelismelor ∫i neconcordan˛elor.

Œn proiect, ca elemente de noutate sunt cre∫terea rolului autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, prin asigurarea unei autonomii reale Ón rezolvarea situa˛iilor de protec˛ie civil„, de asemenea, Ónfiin˛area forma˛iunilor de interven˛ie comunitare Ón cadrul serviciilor de urgen˛„ Óncadrate cu personal profesionalizat specializat, crearea bazei legale pentru constituirea de echipe de interven˛ie ∫i exper˛i compatibili cu alte structuri ∫i cu Uniunea European„, eliminarea num„rului mare de structuri intermediare paralele existente la nivel jude˛ean ∫i stabilirea Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„ ca punct na˛ional unic de contact cu autorit„˛ile interna˛ionale.

Apreciem c„ structurile propuse a fi institu˛ionalizate, prin proiect, sunt capabile Ón condi˛iile repartiz„rii pentru aceast„ destina˛ie a fondurilor bugetare, a fondurilor comunitare ∫i a altor resurse la nivelul local, c‚t ∫i na˛ional, Ón condi˛iile concep˛iei de ansamblu privind prevenirea ∫i interven˛ia Ón situa˛ii de urgen˛„.

Pentru aceste considerente, v„ adresez rug„mintea s„ adopta˛i prezentul proiect de lege. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛a na˛ional„.

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi, acum se explic„ confuzia mea, pentru c„ este punctul 10, ∫i eu am crezut c„ dumneavoastr„ lua˛i Ón ordine, dar a˛i Ónceput cu 11. Am revenit la punctul 10, v„ mul˛umesc.

Deci confuzia are o explica˛ie ∫i v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ repet, exist„ patru pagini Ón anexe, anexa nr. 1, patru pagini de amendamente care au fost aprobate de c„tre comisie ∫i cu care ministerul a fost de acord.

V-a∫ ruga s„ supune˛i votului, ˛in‚nd cont de votul comisiei, cu observa˛iile trecute Ón anexa nr. 1.

Mul˛umesc, domnule senator, declar deschise dezbaterile generale.

V„ invit s„ lua˛i cuv‚ntul.

Domnul senator Petre Roman, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum a spus domnul secretar de stat, aceast„ lege face parte din categoria acelor legi de care este nevoie pentru a fi integra˛i ∫i pentru a putea beneficia de coordonarea din cadrul sistemului de ap„rare civil„, de protec˛ie civil„, care a fost ini˛iat„ la ultimul Summit NATO, la Praga. Am avut prilejul s„ realizez un raport, ca raportor special NATO pe aceast„ tem„. Eu Óns„ l-a∫ ruga pe domnul secretar de stat s„ precizeze un lucru care cred c„ este important ∫i care cred c„ este, dup„ c‚te ∫tiu, realizat, cel pu˛in a∫a rezult„ din ceea ce am examinat noi, ∫i anume c„ acest proiect de Lege privind protec˛ia civil„ este deplin corelat cu proiectul pe care tocmai l-am aprobat privind Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„. S-ar putea s„ se creeze impresia c„ sunt dou„ lucruri care se bat cap Ón

cap, mai ales c„ la noi Sistemul de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„ a avut raport Ón fond de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, iar acesta este de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, ca ∫i cum ar fi... Œn realitate sunt dou„ lucruri care se refer„, din multe puncte de vedere, la acelea∫i situa˛ii ∫i e foarte important s„ sublinia˛i c„ aceste dou„ lucruri, ambele, trebuie s„ existe ca atare, evident cu o anumit„ corelare, ∫i nu cu o anumit„ suprapunere, ∫i, bineÓn˛eles, Ónc„ o dat„ s„ subliniem c„ adoptarea acestor legi face parte din tot complexul de asociere efectiv„ a Rom‚niei la sistemul euroatlantic sau la sistemul european.

Mul˛umesc. Domnule senator Szabó, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

P‚n„ acum auditoriul a luat la cuno∫tin˛„ at‚t din expunerea de motive, c‚t ∫i din raportul comisiei de anumite elemente de baz„ Ón leg„tur„ cu acest proiect de lege. Œn ce m„ prive∫te, ∫i eu am participat la dezbaterile din comisie ∫i mi-am exprimat punctul de vedere, chiar propun‚nd amendamente. Sigur, este o chestiune fundamental„ reforma aceasta din mers a institu˛iilor ∫i adoptarea acquis-ului comunitar Ón materie.

Un element principal de structur„ institu˛ional„ a legii este definirea rolului acelei institu˛ii care a luat fiin˛„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 88/2001, ∫i anume Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„. Œn acest mod nu numai defini˛ia, dar ∫i con˛inutul, substan˛a, cu alte cuvinte, aria de responsabilitate a unor autorit„˛i se adapteaz„ la ceea ce vrem s„ facem prin adoptarea acestor legi, ∫i anume includerea protec˛iei civile ca o component„ a managementului situa˛iilor de urgen˛„. Urmeaz„, Ón consecin˛„, un lucru care nu apare suficient de clar din lege, ∫i anume c„ actualul Inspectorat General al Protec˛iei Civile, ca structur„ cu responsabilit„˛i, cu abilitare concret„ Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, nu mai poate avea acela∫i rang, lucr„torii ei nu mai pot avea acelea∫i salarii, ∫i competen˛ele nu mai pot fi acelea∫i, ba chiar ∫i num„rul de personal ar trebui s„ se adapteze la situa˛ia pe care legea aceasta o instituie Ón leg„tur„ cu, repet, caracterul de autoritate suprem„ Ón materie a Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„. Asta e o chestiune.

A doua chestiune care poate c„ ar fi putut sau, Ón mod cert, Ón opinia mea, ar fi trebuit s„ fac„ obiectul unor dezbateri Ón cercuri avizate este chestiunea utiliz„rii personalului, care actualmente st„ Ón stare latent„. M„ refer la rezervi∫ti, cu diverse vechimi, ca rezervi∫ti. Œn chestiunea aceasta pe care o trateaz„ legea, de baz„, Ón leg„tur„ cu a da con˛inut legii ∫i ac˛iunii demersului, atunci c‚nd intr„ Ón func˛iune sistemul acesta, Ón diverse cazuri de catastrofe, dezastre... nu numai ca urmare a unor ac˛iuni militare care ar avea consecin˛e asupra teritoriului na˛ional, conceptul, ca atare, care este Óntr-adev„r Ón consonan˛„ cu reforma for˛elor armate ∫i cu noul concept de securitate Ón leg„tur„ cu noile misiuni ale for˛elor, ∫i Ón aceast„ chestiune, cu noua ipotez„ Ón care s-ar afla for˛ele de rezerv„, pentru c„ ele — nu-i a∫a?! — nu vor mai fi, cu mare probabilitate se poate afirma c„ nu vor mai fi utilizate ca for˛e combatante, dar Ón cadrul ap„r„rii civile, repet, ∫i-ar fi putut g„si un loc mai concret, ∫i aceasta este o chestiune care nu e un

Da, mul˛umesc. Alte interven˛ii? V„ rog, domnule senator Tiberiu Buza.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt de acord cu toate observa˛iile f„cute de antevorbitor. Œntr-adev„r, se pare c„ Ón cazul declan∫„rii unor situa˛ii, st„ri de necesitate autorit„˛ile nu sunt Óntotdeauna preg„tite, ∫i acest cadru legal care se preconizeaz„ a fi adoptat este bine venit, dar, Ónc„, se pare c„ mai sunt anumite zone care nu sunt reglementate Ón mod suficient. M-a∫ referi chiar la recenta situa˛ie dintr-o comun„, Ón care un recipient mare cu oxigen lichid a fost Ón stare de pericol, a declan∫at o stare de necesitate, popula˛ia a fost alertat„, alarmat„, avertizat„ ∫i somat„ foarte sec s„ p„r„seasc„ un perimetru stabilit de autorit„˛i, dar mai mult nu s-a f„cut. Nu s-a f„cut altceva, dec‚t c„ popula˛ia respectiv„ a fost l„sat„ Óntr-o total„ neinformare. Au trecut practic peste 30 de ore de la declan∫area st„rii de necesitate ∫i de alertare a popula˛iei, interval de timp Ón care persoanele vizate s-au refugiat care pe unde au reu∫it s„ se refugieze, pe la rude, pe la prieteni, dar m„ Óntreb ce s-ar fi Ónt‚mplat Ón cazul Ón care Óntreaga localitate trebuia s„ fie dislocat„, s„ fie deplasat„ Ón alt„ parte? Deci ar trebui ca autorit„˛ile competente Ón aceast„ materie s„-∫i stabileasc„ ∫i ni∫te planuri coordonate de alertare a popula˛iei, de explicare a situa˛iei de necesitate, de preluare a popula˛iei care urmeaz„ s„ fie dislocat„ ∫i, totodat„, s„ se stabileasc„, eventual s„ fie informat„, c‚te ore va dura starea respectiv„ de necesitate. Deci conchid cu aceea c„ aceast„ reglementare este bine venit„, dar se pare c„ autorit„˛ile trebuie s„ fie foarte bine informate, foarte bine instruite pentru a evita situa˛iile Ón care, practic, sunt improvizate anumite situa˛ii care pericliteaz„ activitatea ∫i via˛a normal„ a cet„˛enilor.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe domnul secretar de stat Sandu Florin ∫i pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ ofere r„spunsuri colegilor.

Doresc s„ mul˛umesc pentru interven˛iile domnilor senatori ∫i s„ fiu de acord cu d‚n∫ii.

Nega˛ia mea se refer„ la faptul c„ nu exist„ neconcordan˛e Óntre cele dou„ legi. Deci legile se completeaz„ reciproc. Legea privind protec˛ia civil„ are caracter de informare public„ ∫i Ón scopul prevenirii ∫i reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, pe c‚nd acolo este modul de ac˛iune Óntr-o situa˛ie deosebit„ care nu sunt reglementate Ón am„nunt de c„tre Legea privind protec˛ia civil„.

Referitor la observa˛iile domnului senator Szabó sunt, de asemenea, de acord. Problema salariz„rii ∫i a statutului acestui personal se va reglementa printr-o nou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 lege, ∫i de aceea nu g„sim reglementarea aici. Iar referitor la modul de unde vor fi pl„ti˛i, sus˛in teza celuilalt domn senator. ™i, de asemenea, vizavi de corelarea ∫i modurile de preg„tire, Ón lege sunt prev„zute centrele de preg„tire care se vor realiza pentru acest lucru.

Œn situa˛ia dat„, Ón mod concret, dac„ trebuia s„ fie p„r„sit„ localitatea, se puneau la dispozi˛ie mijloace de transport ∫i... Aici, Ón situa˛ia respectiv„, s-a mers la o Óndep„rtare de zon„ — cam peste 500 metri —, iar durata disloc„ri nu a fost bine estimat„. Dac„ v„ aminti˛i ∫i la televizor a fost prezentat faptul c„ a sc„pat dintr-o ching„, motiv pentru care a fost necesar un timp mai Óndelungat pentru a interveni Ón aceast„ problem„. ™i noi sper„m ca speciali∫tii s„ poat„ stabili exact, s„ prognozeze foarte bine timpul c‚t popula˛ia nu poate s„ intre Ón zon„, pentru a lua m„surile prevenirii ∫i neutraliz„rii efectelor, dac„ ele s-au produs.

V„ mul˛umesc mult.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl invit pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.

Am s„ sus˛in puncte de vedere ale comisiei. Observa˛iile domnului senator Szabó au fost apreciate ∫i considerate juste, dar formula pe care ar fi trebuit s„ o g„sim ar fi Ónsemnat ca Ministerul Finan˛elor Publice s„ fie cel care suport„ salariile respective. Asta ar fi dat Ónapoi legea ∫i Dumnezeu ∫tie c‚nd am fi avut vreun r„spuns. Deci e un compromis pe care l-am f„cut ∫i prin care, prin vot, domnul senator Szabó a fost Ónvins.

De asemenea, observa˛iile domnului coleg ∫i exemplul dat cu acea ma∫in„ cu oxigen lichid, sigur, sunt cazuri absolut Ónt‚mpl„toare ∫i de excep˛ie. E foarte greu s„ avem preten˛ia ca, Ón Rom‚nia, o situa˛ie de genul „sta, Ón momentul de fa˛„, s„ decurg„ absolut matematic ∫i perfect. Genul acesta de accidente... v„ asigur c„ Ón orice ˛ar„ din lume ma∫ina respectiv„ se putea da peste cap Ón interiorul satului, Ón curtea bisericii, oriunde, deci situa˛ia putea s„ fie mult mai grav„. Dar, iat„, c„ via˛a ne pune Ón situa˛ii Ón care vom Ónv„˛a. Recunosc c„ legea nu este complet„, c„ — a∫a cum a spus ∫i domnul secretar de stat — se va mai lucra la ea ∫i i se vor aduce perfec˛ion„ri. Avem nevoie de ea. Este una din condi˛iile, a∫a cum am spus Ónc„ de la Ónceput, intr„rii noastre — ∫i cum a spus ∫i domnul senator Petre Roman —, intr„rii noastre Ón Uniunea European„ ∫i adapt„rii noastre acestor condi˛ii.

## V„ mul˛umesc.

## Declar Ónchise dezbaterile generale.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, domnule pre∫edinte, Ón leg„tur„ cu — de data aceasta Ón mod direct — amendamentul sus˛inut Ón plen, e adev„rat, la dezbateri generale, de c„tre domnul senator Szabó Károly-Ferenc, care viza eliminarea alin. 1 din art. 74. Sigur c„ dumneavoastr„ a˛i dat explica˛iile, dar doresc s„ r„m‚n„ Ón stenogram„. Este vorba de acea situa˛ie c‚nd persoanele care beneficiaz„ de cursuri, convoc„ri, cu scoatere din produc˛ie, trebuie s„-∫i primeasc„ drepturile — potrivit textului de lege, conform legisla˛iei Ón vigoare — de la agen˛ii economici sau institu˛iile Ón care sunt Óncadra˛i. Sigur c„, Ón situa˛ia Ón care am elimina acest text, am crea, Ón mod obligatoriu, o alt„ situa˛ie, care ar trebui s„ fie definit„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra acestui amendament.

Ne men˛inem p„rerea, domnule pre∫edinte.

Deci nu sunte˛i de acord cu eliminarea textului respectiv.

Da.

B„nuiesc c„ scoaterea nu este foarte Óndelungat„. Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, insista˛i Ón amendament, sunt convins, de aceea l-a˛i sus˛inut ∫i la dezbateri generale, da?

## Domnule pre∫edinte,

Insist cu precizarea c„ nu este nevoie de nici un alt text la el. Ar rezulta c„, Ón cazul Ón care aceast„ prevedere — s„ spunem — ar Óntruni acceptul colegilor senatori de aici, ar disp„rea din lege, n-ar avea nici o consecin˛„ dec‚t aceea c„ ministerul ar prevedea Ón bugetul acestei autorit„˛i, a Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„, acele cheltuieli care aici, acum, sunt cu mult„ larghe˛e trecute Ón contul agen˛ilor economici, cu care eu nu sunt de acord.

Ministerul sau organiza˛ia local„? Organiza˛iile locale?

Aici, dup„ caz, ministerul trebuie s„ gestioneze, la nivel de ˛ar„, chestiunea la care se refer„ alin. 1 al art. 74. Celelalte sarcini sunt de acord c„ vor c„dea la bugetul local, dar aia de acolo este...

Deci, practic...

Da, domnul secretar de stat, v„ rog, punctul de vedere Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Da, Ón condi˛iile acestea, ar trebui s„ fie Ón buget ∫i cheltuieli neprev„zute Ón caz de situa˛ii de urgen˛„. Deci acolo se prevede c„, Ón mod excep˛ional, atunci c‚nd convoci alte persoane, din alte structuri, agentul economic, pe acea perioad„, s„ suporte aceste cheltuieli.

Domnul senator Puskás Valentin Zoltán ∫i, apoi, domnul senator Roman Petre.

## Domnule pre∫edinte,

Œn leg„tur„ cu aceast„ problem„, nu ∫tiu dac„ domnii din Guvern s-au g‚ndit pe ce baz„ deconteaz„ agentul economic aceste cheltuieli, pentru c„ vin organele de control ∫i nu au ei o baz„ de decontare, n-au trimis Ón delega˛ie pe omul respectiv, n-au f„cut o deta∫are a omului respectiv. Deci toate acestea ar trebui s„ fie decontate.

Pe baza legii, domnul senator.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Or... Cum?

Pe baza acestei legi.

Nu, nu, c„ aici nu scrie.

Dac„ trecem textul...

Eu provin din mediul economic, ∫tiu care este situa˛ia. Deci, aici, acest articol trebuie, Óntr-adev„r, eliminat, pentru c„ Óncarc„ agen˛ii economici cu ni∫te sarcini care nu sunt ale lor.

Domnul senator Petre Roman. Numai pu˛in, am oferit cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Colegul Sergiu Nicolaescu, pre∫edintele comisiei, spunea c„ textul pe care l-am vota acum este rezultatul unui compromis. Dar de ce s„ nu mergem c„tre un compromis care mi se pare mai logic. La ora actual„, compromisul ne pune Ón situa˛ia — pentru c„ e nevoie de lege, cum foarte bine s-a spus — s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ o prevedere neconstitu˛ional„. Nu e un compromis bun.

Compromisul pe care Ól propune domnul senator Szabó Károly-Ferenc e unul mai acceptabil, pentru c„ eliminarea las„, aparent las„ f„r„ subiect cine pl„te∫te, dar e clar c„ logica textului este: cine convoac„ pl„te∫te. Or, pe cale de consecin˛„, dac„ convoac„ — s„ zicem — Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale sau convoac„ administra˛ia public„, ele pot spune urm„torul lucru: îNu avem aceste fonduri prev„zute!“, se adreseaz„ Guvernului ca din Fondul de rezerv„, pentru o situa˛ie excep˛ional„, s„ ob˛in„ fondurile respective, ∫i situa˛ia pare rezolvat„, dar e un compromis mai rezonabil, nu acela de a vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ o prevedere neconstitu˛ional„.

Eu cred c„, p‚n„ la urm„, e mai bun compromisul care rezult„ din propunerea domnului senator Szabó Károly-Ferenc.

Mul˛umesc. Domnul senator Szabó Károly-Ferenc.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ Ónl„tur o informa˛ie care e pe cale de a genera o confuzie. Aici m-am referit, ∫i textul se refer„ numai ∫i numai la situa˛iile Ón care sunt activit„˛i planificate, pentru c„ zice textul: îPe timpul activit„˛ilor de preg„tire privind protec˛ia civil„...“, iar nu de punere Ón mi∫care a mecanismului, care este preg„tit atunci c‚nd intervine situa˛ia ∫i e decretat„, instituit„ — ierta˛i-m„! — starea aceea la care se refer„ chestiunea. Acolo, evident c„ agentul economic nu mai are timp ∫i nici nu are voie s„ se g‚ndeasc„ dac„ trimite sau nu ma∫ina sau omul. Dar aici e vorba de preg„tire, preg„tirea aceasta se planific„ ∫i se urm„re∫te de c„tre autoritatea aceasta superioar„, care ∫tie din timp c‚nd va avea loc, ∫tie din

timp c‚t personal o va face. S„ fac„ bine s„-∫i planifice bugetul acestei activit„˛i, pentru c„ evident c„ eliminarea alin. 1 de la art. 74 nu prejudiciaz„ cu nimic punerea Ón mi∫care a mecanismului ca atare Óntr-o situa˛ie — s„-i spunem a∫a — dat„, atunci c‚nd ea are loc, ci se refer„ la activit„˛ile de preg„tire — am citit din text — care sunt planificate — nu-i a∫a? — tocmai de c„tre aceast„ autoritate, care trebuie s„-∫i prevad„ ∫i cheltuielile legate de Ónv„˛„m‚nt ∫i preg„tire.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este incontestabil c„, de-a lungul vremii, Camerele parlamentare au votat, c‚te o dat„, mai rar, prevederi neconstitu˛ionale.

Rog colegii senatori s„ p„streze lini∫te Ón sal„!

Deci prevederi neconstitu˛ionale, din neobservare, din grab„.

De data aceasta, suntem Ón fa˛a unui exemplu tipic de Ónc„lcare a prevederilor Constitu˛iei ∫i, cunosc‚nd consecin˛ele, nici un alt risc nu poate fi mai mare dec‚t acesta.

Or, modalitatea Ón care colegul Szabó Károly-Ferenc cere amendarea acestui text este infinit mai pu˛in riscant„ dec‚t aceea de a constata, p‚n„ la urm„, c„ Curtea Constitu˛ional„ ne restituie ca neconstitu˛ional„ aceast„ prevedere.

Mul˛umesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, pre∫edintele comisiei.

Toate lucrurile acestea le-am discutat Ón cadrul comisiei ∫i, Ón final, eu trebuie s„ m„ supun, ca pre∫edinte, votului care a avut loc Ón comisie.

Punctul meu de vedere este dac„ trebuie s„ ˛inem cont de urm„torul lucru: a∫a cum spunea ∫i domnul senator Szabó Károly-Ferenc, sunt ac˛iuni planificate, trimi˛i omul la un instructaj. Dac„ vrei Ól trimi˛i, dac„ nu vrei, nu-l trimi˛i. Asta e economia de pia˛„. Vrei s„ ai un om Ón institu˛ia ta care se pricepe la treaba asta, Ól trimi˛i. Nu-l trimi˛i, nu-l trimi˛i. Nu e Ómpotriva Constitu˛iei. Œmi pare foarte r„u.

Deci Ón economia de pia˛„, directorul institu˛iei respective hot„r„∫te dac„ vrea s„-l trimit„ sau nu. Nu e obligat.

Dac„ e lege?

Nu e obligat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Dac„ e lege?

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Nu, nu e obligat. Ierta˛i-m„!

Nu e obligat. Nu mai trimite omul respectiv.

Deci, Ón aceast„ situa˛ie, eu recunosc ∫i am recunoscut c„ este un compromis, dar ceva trebuie s„ faci.

Eu sus˛in hot„r‚rea comisiei. Deocamdat„, e mai bine a∫a dec‚t nimic.

Mul˛umesc.

Rog pe domnul ministru, punctul de vedere final.

Dac„ Ómi permite˛i, sunt de acord cu domnul senator Szabó Károly-Ferenc c„ se refer„ la activitatea de preg„tire, dar Óns„∫i legea, aceast„ lege a∫a este construit„, nu numai pentru personalul din inspectorat care poate s„ intervin„ Óntr-o situa˛ie de urgen˛„. Deci se bazeaz„ ∫i pe alte for˛e din societatea civil„, alte for˛e, de la ceilal˛i... Œn felul „sta, bugetul lui s-ar umfla foarte mult, pentru a putea s„ aib„ fondurile necesare s„ preg„teasc„ fiecare persoan„ din celelalte structuri. ™i atunci, s-a venit Ón legea respectiv„ ca aceste cheltuieli s„ fie suportate de c„tre agentul economic respectiv, mai cu seam„ c„ ∫i el este instruit ca s„ ac˛ioneze ∫i Ón folosul societ„˛ii respective.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament, respins de c„tre Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i sus˛inut Ón plen de c„tre domnul senator Szabó Károly-Ferenc.

A˛i ascultat punctele de vedere.

Amendamentul a trecut, Óntrunind 49 de voturi pentru, 30 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Deci v„ rog s„ observa˛i c„ Ón art. 69 era prev„zut„ aceast„ posibilitate, ca finan˛area s„ se fac„ ∫i din bugetele agen˛ilor economici, dar asta este o alt„ problem„, deja este istorie.

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rog s„ mai da˛i Ónc„ un vot, pentru c„ alin. 2 ∫i 3 — de fapt art. 74 va avea doar dou„ alineate — s„ devin„ alin. 1 ∫i 2.

V„ rog s„ vota˛i renumerotarea art. 74.

Solicitare aprobat„ de plen cu 74 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, dac„ dori˛i, Ón leg„tur„ cu... sau asupra amendamentelor admise ∫i existente Ón raportul comisiei.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i. Amendamente aprobate de plenul Senatului, cu 83 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc mult.

Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Noi suntem Camer„ decizional„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Exist„ rug„mintea, adresat„ subsemnatului, din partea colegului deputat Adrian Severin, Ón sensul de a lua Ón dezbatere propunerea legislativ„ existent„ la punctul 20: propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea institutelor de teorie politic„ ∫i educa˛ie democrat„, pentru care formuleaz„ o cerere de retrimitere la comisie, motiv pentru care v„ propun s„ accepta˛i s„ lu„m Ón dezbatere, cu prioritate, aceast„ propunere legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea institutelor de teorie politic„ ∫i educa˛ie democrat„.

Ofer cuv‚ntul domnului deputat, Ón sensul de a-∫i sus˛ine aceast„ solicitare de retrimitere...

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Supune˛i la vot.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

P„i, d„m un vot doar ca s„ trimitem la comisie, n-are rost.

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Da. Supune˛i la vot.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

S-o supunem la vot? De ce?

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

Da, pentru c„ ordinea de zi a fost aprobat„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De acord.

Deci, la solicitarea domnului senator Tri˛„ F„ni˛„...

Totu∫i, este colegul nostru, v„ rog... Nu spun colegul nostru de partid, spuneam colegul nostru de Parlament ∫i trebuie s„-l trat„m cu aceea∫i considera˛ie pe care ne-o arat„ ∫i deputa˛ii atunci c‚nd noi mergem acolo.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Adrian Severin** _— deputat_ **:**

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cuv‚ntul meu este foarte scurt, este doar rug„mintea de a accepta retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru ca s„ Óncerc„m s„ punem de acord observa˛iile Guvernului, Ón special, ∫i observa˛iile f„cute de Consiliul Legislativ cu propunerea ini˛ial„. ™i sper c„, Ón felul acesta, vom putea s„ promov„m legea Óntr-o etap„ ulterioar„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare venit„ din partea ini˛iatorului.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului, cu 71 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Deci este bine c„ Óntre dumneavoastr„, cei care apar˛ine˛i domeniului agricol, v„ gratula˛i cu aceste termene.

™i dac„ v„ r„spunde I.A.S.-ul, domnul Matei...

N-am avut treab„ cu I.A.S.-ul. Am fost ˛„ran cooperator.

Deci revenind la ordinea de zi, a∫a cum cerea domnul senator Tri˛„ F„ni˛„, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 7, cel care urma, de altfel, la dezbatere, respectiv, proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Din partea Executivului cine este prezent?

Domnule pre∫edinte... Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi Óng„dui˛i...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Numai pu˛in. (

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Este vorba despre un proiect de lege care nu face dec‚t s„ modifice, Ón anex„, un detaliu tehnic cu privire la adresa Studioului de Radioteleviziune din Cluj. Acolo, Ón anex„, figureaz„ la donat 107 ∫i el se afl„ la donat 160. Asta este modificarea pe care o propune acest proiect ∫i, respectiv, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu aceast„ modificare strict tehnic„.

Da, v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i c„ este o propunere legislativ„ care a trecut prin Camera Deputa˛ilor. Ini˛iatorul nu este prezent, dar fiind adoptat de Camer„, noi avem posibilitatea s„-l lu„m Ón dezbatere. Propunerea legislativ„, de aceast„ dat„, apar˛in‚nd Camerei, ∫i nu parlamentarului Ón cauz„.

Propunerea legislativ„ are raport favorabil, am Ón˛eles, da, din partea comisiei noastre.

V„ consult dac„ sunt interven˛ii. Este o chestiune tehnic„, nu at‚t juridic„. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón aceast„ situa˛ie, at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i. Legea are caracter de lege ordinar„.

Rog colegii senatori s„ voteze. Invit colegii senatori Ón sal„.

Raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului, cu 72 de voturi pentru ∫i unul Ómpotriv„.

La punctul 8 avem Ónscris proiectul de Lege privind coopera˛ia agricol„.

Ne Óntoarcem la cooperativele agricole...

Rog punctul de vedere al Executivului Ón leg„tur„ cu propunerea legislativ„.

## **Domnul Gheorghe Predil„** _— consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Ini˛iativa promov„rii acestei legi s-a bazat pe ideea de a crea cadrul juridic necesar, al organiz„rii ∫i func˛ion„rii structurilor cooperatiste din agricultura rom‚neasc„, Ón condi˛iile noi ale economiei de pia˛„, precum ∫i integrarea acestora Ón mi∫carea cooperatist„ interna˛ional„ ∫i structurile cooperatiste europene — COPACOGECA — respectiv, mi∫carea lor, Confedera˛ia General„ a Agriculturii Europene. Œn ˛ara noastr„, ideea de coopera˛ie este foarte veche, peste 150 de ani. Coopera˛ia a fost un fenomen social la Ónceput, o mi∫care social„, care a reprezentat interesele celor cu venituri mici ∫i mijlocii, pentru ameliorarea situa˛iei prin mijloace economice.

C.A.P.-urile de ce n-au fost bune?

Pentru c„ nu mai corespundeau etapei actuale.

S„-l ascult„m pe domnul... V„ rog.

Dup„ 1848, mi∫carea cooperatist„ a suferit multe modific„ri ∫i, mai ales, Ón vremea respectiv„, partidele politice au intervenit asupra legilor ∫i s-au creat multe mi∫c„ri sociale Ón vremea respectiv„, iar dup„ 1949, coopera˛ia a fost subordonat„ altor scopuri ∫i s-a f„cut cea mai dur„ protec˛ie social„ pentru restul categoriilor popula˛iei din Rom‚nia.

Noua lege este inspirat„ din legile coopera˛iei at‚t din Uniunea European„, c‚t ∫i din Statele Unite. Au fost grupuri de oameni care s-au documentat la fa˛a locului. Œn acela∫i timp, vreau s„ informez plenul Senatului c„ Uniunea European„ a finan˛at, prin dou„ proiecte, acest proiect de lege ∫i au fost prezen˛i Ón Rom‚nia, timp de aproape doi ani ∫i jum„tate, mai mul˛i exper˛i care ne-au sprijinit Ón elaborarea acestei legi. Dar trebuie s„ v„ asigur c„ legea este o lege rom‚neasc„, care ˛ine cont de condi˛iile concrete din Rom‚nia ∫i, Ón acela∫i timp, are Ón vedere ∫i perspectiva, Ón conformitate cu strategia de p‚n„ Ón 2025, de organizare ∫i dezvoltare a agriculturii rom‚ne∫ti.

Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Matei Viorel s„ prezinte raportul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ spun c„ nu este o lege a C.A.P.-urilor. Este o lege prin care stimul„m cooperarea at‚t Óntre persoane fizice, c‚t ∫i Óntre persoane juridice, spre un obiectiv de dezvoltare a agriculturii. Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege ∫i, Ón urma dezbaterilor generale pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexe, care fac parte din prezentul raport. S-au ab˛inut la vot, domnii senatori Tri˛„ F„ni˛„ ∫i Aurel Pan„.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ propunem spre dezbatere ∫i adoptare raportul la proiectul de lege.

Mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i? Domnul senator Petre Roman.

Motiva˛ia prezentat„ de domnul secretar de stat este fireasc„ ∫i, Ón orice caz, nu poate fi comb„tut„. Mi∫care cooperatist„ exist„ Ón foarte multe ˛„ri europene Ón care economia de pia˛„ este o realitate evident„. Œn Italia, Ón Spania, Ón Fran˛a exist„ asemenea cooperative ∫i ele sunt prospere. Nu despre asta este vorba Ón ceea ce prive∫te combaterea eventual„ a acestei legi. Ceea ce, Óns„... ∫i, Ón plus, s-a adus argumentul c„ aceast„ lege ar face parte, ∫i, m„ rog, Ón sensul acesta m-a∫ declara de acord, ar face parte din perspectiva dezvolt„rii pentru termen lung, aceea care s-a ini˛iat la nivelul Pre∫edin˛iei Rom‚niei, pe perioada p‚n„ Ón anul 2025. Numai c„, intervin, totu∫i, chestiuni de ordin foarte practic. Exist„ Legea nr. 36/1991, aceea care s-a str„duit s„ pun„ imediat ceva Ón loc, dup„ ce cooperativele agricole de produc˛ie au fost f„r‚mate, Legea asocia˛iei produc„torilor agricoli ∫i Legea societ„˛ilor agricole — Legea nr. 36/1991, Ón baza c„reia func˛ioneaz„ ∫i ast„zi toate asocia˛iile, toate societ„˛ile. Prin urmare, a fost o lege bun„ din moment ce toate func˛ioneaz„ ast„zi. Ce se Ónt‚mpl„ cu aceast„ lege cu care venim acum? Se destram„ asocia˛iile? Adic„, s„ nu cumva s„ fim din nou Ón situa˛ia...

... s„ mai gre∫im o dat„...

Deci f„r‚marea C.A.P.-urilor a fost, m„ rog, o voin˛„, ca s„ spun a∫a, a ˛„ranilor care aveau impresia c„ nu-∫i pot recupera proprietatea. N-am putut s„ evit„m aceast„ situa˛ie. Trebuia f„cut„ deosebirea net„ Óntre proprietate ∫i exploatarea agricol„, dar Ón condi˛iile acelea s-a pornit un fel de r„zbunare pentru tot ceea ce fusese ∫i... Am pus Ón loc, Óns„, destul de repede Legea nr. 36/1991 ∫i aceea a readus lucrurile Óntr-o anumit„ normalitate. Œns„, acum, ce facem? D„r‚m„m ∫i treaba aia care func˛ioneaz„? Pentru c„ altfel e o confuzie. Da, asta e Óntrebarea.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Alte interven˛ii? Domnul senator Tri˛„ F„ni˛„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La toate dezbaterile, cele trei din comisie, m-am Ómpotrivit acestei legi, pentru c„, numai dac„ o judeca˛i din punct de vedere optic, ne duce Ónapoi la fostele C.A.P.-uri, iar Uniunea..., U.N.C.A.P.-ul tovar„∫ului V‚lcu, care func˛ioneaz„ ∫i acum sub conducerea domnului Predil„, ∫i-ar dori ca dup„ expirarea acestui mandat s„ punem la loc ce-a fost, s„ renun˛„m la aplicarea Legii nr. 36/1991, care, pur ∫i simplu, a fost bruiat„. Tot ce s-a spus c„ se d„ ˛„ranilor... ™ti˛i foarte bine, nu? Colegii din sal„ au ridicat problema de nenum„rate ori. îDomnule, s-a zis c„ se d„ ajutor de motorin„“. Unde e motorina? A trecut campania. Dar Óngr„∫„minte? Dar cutare? Deci aceste asocia˛ii n-au putut func˛iona Óntr-un climat normal ∫i nici s„ dea rezultatele a∫teptate — de∫i legea e foarte bun„ — din aceste motive, pentru c„ n-a fost sprijinit„ agricultura. ™ti˛i bine c„ Ón fiecare an r„m‚n 3—4 milioane de hectare nelucrate. Deci trebuia ∫i trebuie s„ se fac„ ceva. Dar nu c„ facem U.N.C.A.P.-ul la loc, domnule. Hai, s„-i spunem altfel. S„ nu ne Óntoarcem la colhozurile tovar„∫ului V‚lcu. Nu s-a dorit, c‚tu∫i de pu˛in, s„ se schimbe aceast„ denumire — Legea coopera˛iei agricole — care se confund„ cu Legea CENTROCOOP-ului, cu Legea coopera˛iei, Ón general. De ce? Nu ∫tiu. Ambi˛ii!

Sunt Ómpotriv„. Eu nu vreau s„-mi leg numele de aceast„ lege. Mai mult de aceea am luat cuv‚ntul. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Pete ™tefan.

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ multe probleme ridic„ o lege nou„ a coopera˛iei, dar trebuie s„ pornim din start cu g‚ndul c„ acest proiect de lege nu este o reÓnfiin˛are a unei situa˛ii cooperatiste existente p‚n„ la un moment dat. Acest proiect de lege, pe fond, are o diferen˛„ enorm de mare, fundamental„, ∫i anume: faptul c„ nu este vorba despre o lege care s„ reglementeze produc˛ia agricol„, ceea ce au fost fostele cooperative agricole de produc˛ie, ci este vorba despre un sistem cooperatist, pe ni∫te principii cooperatiste existente peste tot Ón aceast„ lume ∫i care sunt nu altceva dec‚t cooperative de servicii.

Deci trebuie s„ pornim de la aceste considerente din start, c„ nu este vorba de o asociere pe produc˛ie, ci este vorba despre o asociere pe anumite nivele de servicii, ∫i tocmai, zic eu, c„ aceast„ lege completeaz„ reglement„rile actuale pe care le avem, pentru c„ nici Legea nr. 36/1991, nici Legea nr. 31/1990 ∫i nici celelalte legi care sunt pentru exploata˛ia agricol„ nu sunt pe principii cooperatiste. Sunt pe principii economice de asocieri ∫i de alt„ natur„, dar Ón nici un caz nu pe principii cooperatiste. Iar Ón agricultur„ zicem noi c„ produc„torii mici au o ∫ans„ prin faptul c„ se pot asocia Óntre ei Ón astfel de cooperative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 Legea nr. 36/1991, Óntr-adev„r, este o asociere, dar nu pe principii cooperatiste. Trebuie s„ recunoa∫tem acest lucru, domnule coleg. Principiile cooperatiste, ∫tim foarte bine, printre altele, lucreaz„ cu totul altfel dec‚t principiile economice. ™tim cum se dau voturile Ón cooperative ∫i cum se dau Ón societ„˛i agricole. ™tim care este scopul cooperativelor ∫i care este scopul asocia˛iilor ∫.a.m.d. Nu vreau s„ intru Ón detalii, Ón acele principii, pe care le ∫tim c„ sunt interna˛ionale, Ón ceea ce prive∫te coopera˛ia. Eu zic c„ aceast„ lege, Ón completare venind, d„ o ∫ans„ produc„torilor mici din agricultur„ pentru a se asocia Óntr-un sistem nou. Noi sus˛inem ∫i am sus˛inut Óntotdeauna mi∫carea cooperatist„. Aceast„ lege nu este...., sau a∫ putea s„ spun altfel: este Ón total„ concordan˛„ cu Legea-cadru a cooperativei. Multe amendamente au fost Ón comisie. Foarte multe lucruri trebuiau corectate, pentru ca s„ se revin„ pe aceste principii cooperatiste interna˛ionale existente ∫i aceast„ form„ este, zic eu, o form„ Ómbun„t„˛it„ ∫i acceptabil„ Ón ceea ce prive∫te coopera˛ia. Nu cred c„ este vreun pericol Ón sistemul agricol, dac„ apare aceast„ lege, ca s„ distrug„ altceva. Eu cred c„ ea completeaz„, Ón mod foarte clar, ceea ce ast„zi nu este reglementat Ón acest domeniu. Noi vom sus˛ine aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Elena Sporea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Este un moment politic extrem de important c„ noi, ast„zi, Ón Senat, dezbatem una dintre cele mai importante legi pentru dezvoltarea agriculturii ∫i pentru ca agricultura rom‚neasc„ s„ poat„ fi competitiv„, fiindc„ ne preg„tim de aderarea Ón Uniunea European„.

Am lucrat la acest proiect de lege mai mul˛i ani cu U.S.A.I.D., am lucrat Ómpreun„ cu J.I.C.A., care este o organiza˛ie japonez„ care se ocup„ de sistemul cooperatist, vreau s„ v„ spun c„ este o lege modern„, o lege nou„ ∫i aceasta nu are nimic comun cu legea exploata˛iilor agricole, cu legea asocia˛iilor agricole. Aceast„ lege se ocup„ de marketingul produselor agricole, exact ceea ce noi, Ón Rom‚nia, suntem deficitari.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón S.U.A. am v„zut o cooperativ„ de prelucrare a laptelui Ón care erau 200 de membri ∫i prelucrau zilnic 5 milioane litri de lapte. Aceste cooperative au dus la dezvoltarea agriculturii franceze, germane, tocmai prin marketingul competitiv pentru valorificarea competitiv„ a produselor agricole, pentru ca micii produc„tori agricoli s„ nu mai fie nevoi˛i s„ apeleze la acest sistem care este acum, c‚nd suntem Ón fel de fel de crize agricole, ba de subproduc˛ie, ba de supraproduc˛ie, ∫i anumite grupuri de interese c‚∫tig„.

Rog colegii no∫tri s„ aib„ Óncredere c„ este o lege bun„, o lege care era necesar„, o lege care va duce ca agricultura s„ fie prosper„, competitiv„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Codreanu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca lucr„tor al agriculturii de stat de peste 21 de ani consider c„ Legea coopera˛iei agricole de ast„zi este bine venit„, av‚nd Ón vedere faptul c„ C.A.P.-urile, Ónainte — C.A.P.-uri care pentru unii Ónseamn„ team„, mai ales pentru agricultori, m„ refer Ón special la colegul nostru Tri˛„, care a lucrat numai Ón sistemul I.A.S., ca ∫i mine —, au contribuit Óndeaproape sau substan˛ial la ob˛inerea unor produc˛ii vegetale ∫i animaliere. Consider c„ aceast„ lege este Ón concordan˛„, a∫a cum a spus ∫i doamna senator Sporea, cu cerin˛ele Comunit„˛ii Europene ∫i nu numai.

Personal, Ómpreun„ cu o parte dintre colegii din Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, Óntr-o deplasare f„cut„ Ón Slovenia, am v„zut multe asemenea coopera˛ii care func˛ionau destul de bine ∫i de la care putem s„ Ónv„˛„m. Noi ∫tim foarte bine c„ Ón Olanda exist„ asemenea sisteme de coopera˛ie: Ón amontele procesului de produc˛ie, coopera˛ii care aduc inputurile pentru procesul de produc˛ie din agricultur„, coopera˛ia cu procesul de produc˛ie ∫i coopera˛iile din avalul procesului de produc˛ie.

Se stipula aici c„ Legea nr. 31/1990, Legea nr. 36/1991, legea exploata˛iilor agricole, sunt afectate de aceast„ lege. Eu consider c„ nu sunt afectate, ci legea coopera˛iei permite ca ∫i aceste — s„ zicem — exploata˛ii agricole, aceste asocia˛ii de la Legea nr. 36/1991 s„ poat„ intra Ón aceste coopera˛ii pe zonele respective ∫i pe domeniile de activitate respective.

Parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare, senatorii, vor fi de acord ∫i vor vota pentru aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Antonie Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Realit„˛ile politice, vrem, nu vrem, conduc — ∫i fire∫te via˛a creat„ Ón baza acelor realit„˛i, care, Ónainte de toate, Ónseamn„ ideologii ∫i norme, principii, inclusiv cele consacrate prin Constitu˛ie — f„r„ s„ vrem noi, chiar ∫i cei mai a∫eza˛i cu normele juridice, la ceea ce se cheam„ percep˛ie, anumite stereotipii din care este foarte greu s„ ie∫im.

Am s„ v„ dau numai c‚teva exemple. C‚nd ne-am apucat s„ scriem Ón 1990 noile reglement„ri cu privire la organizarea statului, ne-am dat seama c„ nu putem folosi no˛iunea de pre∫edinte al republicii. Era practic o imposibilitate fa˛„ de percep˛ia popular„.

Fusese un pre∫edinte al republicii, de∫i acum da˛i-mi voie s„ o spun — ∫i domnul Quintus a fost acolo, poate confirma sau infirma —, riguros ∫tiin˛ific, pre∫edintele este al republicii, pentru c„ forma de guvern„m‚nt este republica ∫i este pre∫edintele republicii, pentru c„ statul se cheam„ Rom‚nia. Dar noi am venit cu aceast„ inova˛ie, pentru c„ altfel toat„ lumea ar fi spus c„ reiter„m institu˛ia care a fost creat„ Ón Rom‚nia Ón 1960...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

1974.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

1974, deci Constitu˛ia din 1965 s-a modificat, ∫i exemplele pot continua. Dar ∫i invers. Œn trecutul regim politic, institu˛ii care erau cardinale erau a∫ezate Ón dreptul rom‚nesc Ón perioada interbelic„. Una dintre ele, pentru c„ a venit la Senat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„: Contenciosul administrativ, a ap„rut ca fiind o institu˛ie... Aoleo! Contenciosul administrativ, spuneau mai marii vremii, nu se poate. Cum? S„ poat„ fi dat Ón judecat„ Sfatul Popular, Guvernul? Este ceva de neconceput. ™i chiar ∫i atunci c‚nd s-a adoptat, Ón sf‚r∫it, o lege, pentru c„ trebuia, formal, ∫i Rom‚nia s„ aib„ o lege, c„ nu rezista la atacurile externe, ea s-a chemat — re˛ine˛i titlul, renun˛‚ndu-se la sintagma foarte simpl„ ∫i clasic„, cunoscut„ pe tot p„m‚ntul — Legea nr. 1/1967 privind judecarea de c„tre tribunale a cererilor celor v„t„ma˛i Ón drepturile lor prin acte administrative ilegale. Deci Ó˛i trebuia o jum„tate de or„, ca student, numai s„ termini titlul legii. Exemplele pot continua.

Unul dintre fenomenele care a creat o reac˛ie ∫i ne-a condus la o percep˛ie, pe urm„, deformat„ asupra fenomenului, Ón matca lui fireasc„, Ón mediul lui natural, deci Ón mediul occidental ∫i Ón mediul nostru p‚n„ la cooperativizarea for˛at„, este coopera˛ia. Eu sunt fiu de ˛„ran, de gospodar b„n„˛ean. Œn 1959, aveam 11 ani, ˛in minte c„ ne-am dus cu carul cu boi acolo ∫i am venit pe jos. ™i tot m-am Óntrebat Ón mintea mea de copil, ∫i lucrurile mi s-au l„murit pe urm„, dar unde e carul? Bunicul s-a Ómboln„vit ∫i a murit de inim„ rea ∫i a∫a mai departe. Deci asta a fost percep˛ia cu privire la ceea ce s-a chemat cooperativizarea socialist„ a agriculturii. Dar haide˛i s„ convenim c„ acest fenomen, aceast„ realitate dur„, aceast„ barbarie a acelei perioade ˛ine de acea perioad„ pe care am Ónmorm‚ntat-o odat„ cu 22 decembrie. Œnmorm‚ntarea Óns„ a acelei perioade cu realit„˛ile ei economice, sociale ∫i, fire∫te, juridice, ∫i cu toate implica˛iile de ordin psihologic, psihosocial, Ón sufletul oamenilor, cu toate r„nile care au fost l„sate Ón societatea rom‚neasc„, de care nu am sc„pat nici la ora actual„, nu poate s„ fie de natur„ a ne Óntuneca mintea ∫i s„ nu mai vedem institu˛iile care m„r∫„luiesc — Óng„dui˛i-mi s„ folosesc aceast„ expresie — Ón toat„ lumea civilizat„.

**:**

Este o lege abstract„.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Ceea ce Ónseamn„, domnule pre∫edinte Roman, c„ ordinea juridic„ care exist„ p‚n„ la momentul Ón care aceast„ lege intr„ Ón vigoare va intra Ón consonan˛„ cu ordinea juridic„ pe care... ™i vom avea reglement„ri din 1990, care nu vedem de ce s„ le abrog„m, at‚ta vreme c‚t structurile respective func˛ioneaz„.

Apoi, Ón leg„tur„ cu Uniunea Central„ a Cooperativelor. A fost asemuit„ cu fostul... nu am re˛inut exact cum.

U.N.C.A.P. se numea. U.S.C.A.P. la jude˛. U.N.C.A.P. aici, chiar peste drum.

Cel care vorbe∫te este — se ∫tie —, ∫i maestrul Quintus, Óntr-o asemenea uniune. Noi, avoca˛ii, suntem organiza˛i pe barouri Ón fiecare jude˛, ∫i la nivel na˛ional exist„ o uniune na˛ional„ a barourilor. Notarii sunt organiza˛i Óntr-o uniune a notarilor. Aceste coopera˛ii se structureaz„ la nivel jude˛ean ∫i pe specializ„ri, dar este firesc ca Ón acest sistem de organizare s„ existe un centru. Sub ce form„?

S„ ne uit„m la art. 70: îUniunea Central„ a Cooperativelor Agricole este o organiza˛ie profesional„.“ Uniunea Na˛ional„ a Barourilor poate fi altceva dec‚t sunt barourile? Deci suntem o organiza˛ie de profesioni∫ti, deci uniunea este o organiza˛ie la nivel na˛ional a profesioni∫tilor, a structurilor profesionale, ceea ce se ∫i spune, reiau textul:

îUniunea Central„ a Cooperativelor Agricole este o organiza˛ie profesional„, coordonatoare, nonprofit, cu personalitate juridic„“ — pentru c„ trebuie s„ intre Ón raporturi juridice _proprio nomine_ cum spunem noi — îpentru a realiza obiectivele uniunii.“ ™i sunt at‚tea obiective.

Sunt motive, cred eu, necesare care pledeaz„ pentru Ón˛elepciunea colegilor no∫tri de la Camera Deputa˛ilor care au votat aceast„ lege ∫i sunt ferm convins Senatul Rom‚niei se va ridica la nivelul Ón˛elegerii colegilor no∫tri. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Petre Roman ∫i apoi domnul senator Matei Viorel.

™i Ónchidem dezbaterile.

**Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

™i eu drept la replic„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da.

**Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

M-a pomenit de dou„ ori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Pozitiv.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M-a st‚rnit pledoaria colegului Iorgovan ∫i chiar mi-a confirmat c„, din p„cate, aceast„ lege este o construc˛ie abstract„.

Atunci c‚nd am dat Legea nr. 36, Ón 1991, ea trebuia s„ refac„ structurile de exploatare agricol„, aduc‚ndu-i pe produc„torii agricoli cu p„m‚ntul lor Óntr-o formul„ mai eficient„.

Œmi pare r„u c„ nu mai este aici Adrian Severin, fiindc„ prima formul„ am g‚ndit-o noi atunci. Foarte europeni, cum am fost ∫i cum suntem, am vrut s„-i spunem exact a∫a, legea coopera˛iei. A∫a cum a zis foarte corect domnul Iorgovan, percep˛ia public„ ne-a Ómpiedicat s„-i d„m aceast„ denumire. Cum, desfiin˛„m C.A.P.-urile, c„ sunt odioase, ∫i facem o lege tot cooperatist„? Nu se poate. ™i i-am zis Legea asocierii produc„torilor agricoli ∫i a societ„˛ilor agricole.

Temerea mea, din p„cate, nu a fost disipat„ Ón acest moment. Faptul c„ aceast„ lege nou„ nu face nici o referire la ceea ce exist„ deja, ca legi, ar trebui s„ Ónsemne c„ terenul pe care ea opereaz„ va fi cu totul altul, ceea ce nu se poate. Dup„ mine, este o mare sc„dere a acestei legi, ea r„m‚ne o construc˛ie abstract„. Este o construc˛ie _ex novo_ , ∫i nu _ab novo_ , dac„-mi permite domnul Iorgovan s„ spun acest lucru. _Ex novo_ , Ón sensul c„ trebuie s„ ia totul de la Ónceput, ceea ce mie Ómi d„ frisoane, av‚nd Ón vedere c„ prea multe din reformele din 1990 Óncoace nu au fost dec‚t experimente, ∫i experimentele s-au f„cut pe spinarea oamenilor. Asemenea experimente nu sunt politic„ bun„, fiind f„cute pe spinarea oamenilor.

Deci eu r„m‚n cu temerea c„ aceast„ lege este o construc˛ie abstract„. Aceast„ lege nu se leag„, nu se Ómbin„ cu ceea ce exist„. Poate c„ produc„torii agricoli, ˛„ranii, Ó∫i vor pune mii de probleme Ón leg„tur„ cu... De ce s„ plece din asocia˛ii, ca s„ fac„... C„ e clar c„ cine intr„ Óntr-o cooperativ„ nu mai poate fi ∫i Ón asociere. Nu are cum.

Poate.

Asta n-o s„ m„ convinge˛i nici Ón 1.000 de ani, pentru c„ nu se poate! Nu are cum s„ fie Óntr-o asociere ∫i Óntr-o cooperativ„. Nu se poate. Atunci, Ónseamn„ c„ nu mai vorbim de acela∫i lucru. ™i chiar faptul c„ a˛i zis îpoate“ mie Ómi d„ ∫i mai mari semne de Óntrebare. Am fost Ón c‚teva cooperative, Ón Italia ∫i Ón Spania. ™tiu ce Ónseamn„ cooperative, Ón sensul Ón care legea vrea s„ le instituie. Cooperativele de stil european. Am fost Ón Italia, Óntr-o mare cooperativ„ de produse lactate, ∫i Ón Spania, Óntr-o mare cooperativ„ de legume ∫i de carne. Prin urmare, v-a∫ ruga s„ nu Óncerca˛i s„ induce˛i Ón eroare.

Dar nu se poate... O simpl„ Óntrebare: cum o s„ fie oamenii ∫i Ón asociere, ∫i Ón cooperativ„? Nu se poate. Vor trebui s„ plece din asociere, s„ intre Ón cooperativ„. De ce? Au aici avantaje mai mari?

Deci eu cred c„ se introduce o b‚z‚ial„ legislativ„, care nu este bine explicat„.

Nu sunt Ómpotriva acestei legi, dar mi se pare a fi o construc˛ie abstract„ ∫i nu matur„, nu e maturizat„, adic„

Ómbinat„ cu ceea ce Ónseamn„, la ora actual„, sistemul de legi, inclusiv Legea arendei.

Legea arendei tot Óntr-acolo ne duce. Are omul p„m‚nt, Ól d„ Ón arend„, ∫i iar„∫i Ónseamn„ un tip de exploatare agricol„ a p„m‚ntului.

Œmi pare r„u, dar nu m-a˛i convins c„ aceast„ lege nu este o crea˛ie abstract„, ∫i anume excesiv de abstract„, Ón sensul c„ ea ori face _tabula rasa_ de ceea ce exist„, ori, dac„ exist„ o Ómbinare, nu este precizat„ ∫i nu este clar„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Matei Viorel ∫i, dup„ aceea, domnul senator Frunda György.

## **Domnul Viorel Matei:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu doream s„ iau cuv‚ntul, dar faptul c„ unii oameni care nu au lucrat niciodat„ Ón acest sistem vin ∫i aduc argumente pro ∫i contra m„ determin„ s„ intervin ∫i eu.

Am lucrat Ón acest sistem 22 de ani. ™i am s„ revin. Modul de organizare era foarte bun, dar modul Ón care a fost apreciat„ munca ˛„ranului a fost dezastruos.

Mi-am permis, Ón 1986, atunci c‚nd prin ordin al lui Ceau∫escu s-a spus c„ se dau 130 kg gr‚u pe membru cooperator, am dat 1.500 kg. N-am murit, pentru c„ n-am furat eu, am dat oamenilor.

De pe acest sistem cooperatist s-au construit multe Ón ˛ara rom‚neasc„. Nu vrem s„ recunoa∫tem. Acest sistem cooperatist a ˛inut acel colos, COMTIM, care se l„uda c„ face, cu 5 kg de furaj, 1 kg de carne. Nu era adev„rat. Am fost fura˛i ca Ón codru.

Vreau s„ merg mai departe. Acest sistem cooperatist este o nou„ form„ de organizare, lucrativ„, care se pune la dispozi˛ia proprietarilor. De ce nu vrem s„-i l„s„m s„ aleag„? Este Legea nr. 36/1991... Spunea distinsul senator, domnul Petre Roman, cu care ne cunoa∫tem din 1990, eram cei care am format F.S.N.-ul, cei care am cerut atunci, la Legea nr. 18/1990, s„ fim asculta˛i, domnule Petre Roman, ∫i am fost bloca˛i la Craiova. Legea nr. 18/1990 a fost o lege bun„? Nu. Nu s-a ˛inut cont de proprietate. S-au f„cut constituiri. Nu ne-am g‚ndit c„ trebuie s„ d„m mai t‚rziu proprietatea. Nu am fost consulta˛i to˛i cei care lucram Ón acest sistem, iar dezmembrarea unit„˛ilor cooperatiste le-au f„cut acei membri cooperatori care erau la ora∫, care nu au ˛inut cont ce se va Ónt‚mpla cu p„rin˛ii lor, nu au ˛inut cont c„ nu vor avea un suport sau o pensie. Legea nr. 36/1991 a fost o lege salvatoare pentru zonele Ón care au fost c‚˛iva cu curaj ∫i au vrut s„ lucreze, dar avem Legea arendei, avem Legea nr. 31/1990, avem Legea exploata˛iilor agricole, avem aceast„ Lege a coopera˛iei.

Domnilor, eu v„ rog, da˛i ∫ansa acelor proprietari, acelor lucr„tori ai p„m‚ntului, indiferent de forma de proprietate, da˛i-le ∫ansa s„ aleag„ forma cea mai bun„ din punct de vedere economic pentru d‚n∫ii. Nu venim s„ spunem c„ aceast„ lege a coopera˛iei interzice celelalte activit„˛i. Nimeni nu opre∫te ca o exploata˛ie agricol„, o societate agricol„ pe Legea nr. 36/1991 s„ intre Ón cooperare cu celelalte unit„˛i.

Nu, nu, nu...

Eu v„ spun, care lucrez. ™i e ca o continuitate. Nu v-am Óntrerupt, am un respect deosebit pentru dumneavoastr„. ™ti˛i c‚nd v-am Óntrerupt? Œn 1993, c‚nd ne-am desp„r˛it. Aduce˛i-v„ aminte... Timi∫oara, c‚nd aveam alte idei.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Nu v„ Óntrerup.

Deci nu v-am.... V„ respect foarte mult.

Deci asculta˛i-m„. Lucrez... ∫i, dac„ v„ aduce˛i aminte, dup„ Revolu˛ie, am fost una dintre cele mai mari asocia˛ii din ˛ar„, pe Legea nr. 36/1991. Era C.E.N.A.D.-ul, Ón jude˛ul Timi∫, cu 6.300 de hectare, dup„ ce s-a f„cut lichidarea total„ a C.A.P.-ului, cum s-a f„cut, oamenii au venit numai cu acele terenuri ∫i am avut aceast„ form„ de organizare. A fost foarte greu. Toat„ lumea controla, toat„ lumea jecm„nea, aveam impozit 25% pe venit. Deci aici a fost... Sistemul I.A.S. a beneficiat de alte drepturi. Dar trecem ∫i peste asta.

Eu v„ rog s„ d„m... ™i am omis s„ v„ spun. Continuu. Din 1968, fac agricultur„. Deci, dup„ 1990, am lucrat circa 6.000 de hectare. La ora actual„ mai lucrez 3.000 de hectare. Am sistem de arend„, Ón baza exploata˛iilor agricole, ∫i proprietatea pe care o am... c„ am fost f„cut îmo∫ier al Senatului“.... da, am 237 hectare de p„m‚nt. Nu e o ru∫ine s„ fii agricultor.

Dar da˛i-mi voie s„ v„ spun, l„sa˛i-i pe ace∫ti agricultori s„ decid„ ei forma Ón care vor s„ lucreze. Noi le d„m posibilitatea, prin aceast„ Lege a coopera˛iei, s„ decid„, s„ aleag„. ™i, totdeauna, ˛„ranul are capacitatea de a g‚ndi, ∫i acolo unde este benefic acolo se va duce. Eu v„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, haide˛i s„... Sigur c„ discu˛iile sunt extrem de interesante Ón acest domeniu...

V„ ofer cuv‚ntul, imediat.

..., dar v„ rog s„ ne raport„m la prevederile propunerii legislative.

V„ rog s„ observa˛i c„, Ónc„ din pornire, ini˛iatorii au stabilit foarte clar ce Ónseamn„ o cooperativ„ agricol„. V„ rog s„ observa˛i art. 1, art. 2, atunci c‚nd se discut„ despre persoane fizice ∫i juridice, f„r„ a se face nici o men˛iune. Œn aceast„ situa˛ie, Óngrijorarea domnului senator Petre Roman nu trebuie s„ existe, pentru c„ nu este vorba doar de o societate agricol„ cu personalitate juridic„, format„ Ón baza Legii nr. 36/1991, ci orice societate agricol„, care are personalitate juridic„, poate intra Ón cooperativ„. V„ rog s„ observa˛i c„ art. 2 prevede expres: îCooperativa reprezint„ asocia˛ia autonom„ de persoane fizice ∫i/sau juridice...“. Nu le specific„. Toate. Chiar dac„ este societate comercial„, poate intra, Ón urma deciziei, Óntr-o astfel de form„. De ce? Datorit„ interesului de exploatare, pentru a realiza una dintre cele 7 forme care sunt prev„zute Ón lege. Deci, Ón func˛ie de interesul ac˛ionarilor, Ón mod cert, ei

decid ce vor face, chiar dac„ sunt Ón cadrul sistemului comercial sau Ón sistemul agricol.

Are cuv‚ntul domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Eu cred c„ aceste discu˛ii au fost foarte aprofundate ∫i foarte serioase ∫i cred c„ este locul unde noi trebuie s„ fim aten˛i la dou„ lucruri foarte importante. Pe de o parte, dreptul la proprietate, care este esen˛a unui stat de drept ∫i a unui sistem democratic, ∫i, pe cealalt„ parte, dreptul la asociere, dreptul la cooperare, ∫i, a∫a cum foarte mul˛i colegi au spus, accentul Ón aceast„ lege este coopera˛ia de servicii, posibilitatea acord„rii serviciilor de c„tre membrii cooperatori. ™i vreau s„ spun c„ asocierea ∫i cooperarea nu se exclud una pe cealalt„. Interven˛ia dumneavoastr„ a fost corect„

Art. 2 arat„ c„ at‚t persoanele fizice, c‚t ∫i persoanele juridice pot s„ fac„ parte din aceea∫i coopera˛ie.

Eu cred c„ acest lucru, la fel cum a subliniat colegul meu, domnul senator Pete, este nu numai benefic, dar este un instrument, un mijloc Ón plus, dat proprietarului de terenuri agricole, pentru o exploatare mai bun„ a acestora, pentru un randament mai mare ∫i pentru ajutorul proprietarului de p„m‚nt, acolo unde veriga lan˛ului este cea mai slab„, de la semin˛ele necesare pentru Óns„m‚n˛are p‚n„ la valorificarea produsului.

Pot s„ existe asocia˛ii Óntre diferi˛i proprietari, ei pot deveni membri cooperatori, pentru o utilizare mai bun„ a terenurilor pe care le au, ∫i cred c„ legea este foarte bun„ din punct de vedere al propriet„˛ii, pentru c„, oric‚nd, membrul cooperator poate intra sau poate ie∫i cu proprietatea lui, respect constitu˛ionalitatea dreptului de proprietate, baza, esen˛a propriet„˛ii ∫i a func˛ion„rii sistemului, acord‚nd un instrument, un mijloc juridic Ón plus proprietarului pentru folosirea terenului.

De ce e nevoie de coopera˛ie? La ora actual„, noi avem propriet„˛i mici. Eu Ól felicit pe domnul pre∫edinte ∫i Ói doresc la mai mare, Ói doresc s„ aib„ 2.000 de hectare. C‚nd vor fi aceste propriet„˛i mari, agricultura Ón Rom‚nia va merge mult mai bine.

Dac„ merge˛i cu avionul Ón oricare ˛ar„ din Uniunea European„, ve˛i vedea, atunci c‚nd avionul aterizeaz„, c„ sunt terenuri mari, sunt lucrate compact. Se vede c„ aceste terenuri sunt exploatate Ón comun. C‚nd vii Ón Rom‚nia, c‚nd avionul se apropie de sol, vezi c„ aceste terenuri sunt foarte mici, sunt geometric nearanjate, sunt de-a latul, de-a lungul, Ón cruce, sunt por˛iuni interioare, care nu sunt lucrate. Or, cred c„ aceasta este esen˛a problemei. Dac„ vrem s„ ajungem Ón Uniunea European„ ∫i s„ Óndeplinim capitolul din acquis-ul comunitar, atunci trebuie s„ prevedem ∫i aceast„ form„ a coopera˛iei agricole.

Da, mul˛umesc. Declar Ónchise dezbaterile generale.

Ofer cuv‚ntul pentru dreptul la replic„ domnului senator Mircea Ionescu-Quintus.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am venit la aceast„ tribun„ pentru c„ este vorba de un drept la replic„ ∫i de aici s-a rostit numele meu.

Vreau s„-l asigur pe domnul pre∫edinte al comisiei c„ nu m„ voi referi la problemele de fond ale acestei legi, pentru c„ sunt prea pu˛in priceput Ón problemele de agricultur„ ∫i de aceea nu am luat nici m„car suprafa˛a de teren care mi se cuvenea, ca veteran de r„zboi, pentru c„ nu ∫tiu s„ cultiv nici m„car o suprafa˛„ restr‚ns„.

M„ voi ocupa Óns„ de problema ridicat„ cu privire la titlul acestei legi care, pe ici pe colo, se pare c„ a produs frisoane.

Vreau s„ spun c„ dreptul meu la replic„ Ól confirm„ Óntru totul pe colegul meu, distinsul nostru coleg, domnul Antonie Iorgovan. Ne obsedeaz„ din p„cate ni∫te termeni, ni∫te denumiri. Noi nu vorbim despre securitatea statului, ci de siguran˛a statului. Ne este team„. Mie ar trebui s„-mi fie ∫i mai team„ de cuv‚ntul securitate. Nu trebuie s„ ne temem de denumirea de coopera˛ie ∫i cooperativ„, pentru c„ ea a existat de c‚nd exist„ activitate agricol„ ∫i de exploatare agricol„ Ón Rom‚nia. Vreau Óns„ s„-i amintesc colegului meu — ∫i cu aceasta am s„ m„ opresc, pentru c„ dreptul la replic„ se Ónscrie Ón dou„ minute — cu c‚t„ greutate, Ón prima noastr„ interven˛ie, la Constitu˛ie, Ón 1991, am putut s„ schimb„m ni∫te termeni. Se spunea îTribunalul Suprem“. La noi, tradi˛ia era de îCurte“ ∫i, ar fi trebuit, ∫i am Óncercat, pentru c„ pe amendamentul meu s-a produs aceast„ schimbare, am Óncercat s„ spun îŒnalta Curte Suprem„ de Justi˛ie“. Nu s-a putut. Pentru c„ veneam prea repede Ónapoi. ™i atunci am spus îCurtea Suprem„ de Justi˛ie“. A trebuit s„ treac„ 12 ani pentru ca, acum, Ón fine, la revizuirea Constitu˛iei, s„-i d„m denumirea ei adev„rat„, îŒnalta Curte Suprem„ de Justi˛ie“.

Nu este cazul cu aceast„ lege ∫i nu trebuie s„ ne temem de titulatura ei. Cu privire la problemele ridicate, Ónc„ o dat„ spun, nu m„ amestec pentru c„ nu sunt Ón nici un fel agricultor, ∫i-mi pare r„u c„ nu mai este Ón sal„ colegul nostru, domnul Tri˛„ F„ni˛„, c„ruia i-am cerut adesea explica˛ii, Ónainte de a vota o lege Ón acest domeniu.

V„ mul˛umesc.

## Da, mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere Ón leg„tur„ cu amendamentele existente Ón raport.

## Domnule pre∫edinte,

Amendamentele au fost Ónsu∫ite ∫i de c„tre reprezentan˛ii ministerului, ∫i ai Guvernului. Ele au fost puse de comun acord, Ónainte de a se Óntocmi raportul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Dac„ sunt interven˛ii pe amendamentele existente? Nu sunt interven˛ii.

La punctul 9 Ón ordinea de zi avem, de asemenea, un proiect de lege care vizeaz„ agricultura.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

Sper„m c„ de ast„ dat„ pescuitul s„ nu determine tot at‚tea dezbateri, c‚t agricultura terenului.

## Domnule pre∫edinte,

A fost nevoie s„ modific„m aceast„ lege pentru c„ trebuia s„ definim mai clar responsabilit„˛ile administratorilor resurselor acvatice vii, cei patru mari administratori. Din aceast„ cauz„, s-a propus s„ se Ónfiin˛eze îAgen˛ia Na˛ional„ pentru Pescuit ∫i Acvacultur„“, ca autoritate a statului care are ca principal obiectiv elaborarea ∫i implementarea strategiei na˛ionale cu privire la gestionarea durabil„ a resurselor acvatice vii at‚t Ón apele maritime continentale, c‚t ∫i Ón amenaj„rile piscicole ∫i, mai ales, Ón func˛ionarea pie˛ei produselor pesc„re∫ti.

Un alt motiv a fost s„ asigur„m o coordonare unitar„ a activit„˛ilor de pescuit, de acvacultur„, de inspec˛ie ∫i de control ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ promov„m politicile piscicole, toate, Ón concordan˛„ cu politicile de mediu, cu cele sociale, cu cele economice ∫i de protec˛ia consumatorilor, Óncadr‚ndu-ne Ón obliga˛ia general„ pe care o avem ∫i ca viitori membri ai Uniunii Europene. Acestea au fost, Ón primul r‚nd, motivele.

## Da, mul˛umesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond spre dezbatere ∫i avizare cu acest proiect de lege. Proiectul de lege are avizul pozitiv al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport ∫i al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu amendamentele care sunt cuprinse Ón anexa la raport.

Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege. La dezbateri a participat domnul Predil„ Gheorghe, consilier al ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

La votul final al proiectului de lege s-au retras domnii senatori Codreanu Dumitru, Ofileanu Vasile ∫i Ciocan Valentin, motiv‚nd c„ la dezbateri nu a participat ministrul sau ministrul secretar de stat.

Œn urma dezbaterilor ∫i pe alte articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa de la raport.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Numai pu˛in, s„ ofer, Ón primul r‚nd, cuv‚ntul domnului senator Codreanu. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Au fost pomenite numele celor ce reprezent„m Partidul Rom‚nia Mare Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„. Mi se pare c„ atitudinea noastr„ a fost corect„, av‚nd Ón vedere c„ acest proiect de lege a fost dezb„tut pe durata a dou„ zile.

Am Ón˛eles participarea celor Ón drept s„ participe la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, m„ refer la personalul tehnic, la directorii din Compania Na˛ional„ de Pescuit, la directorul care r„spunde cu piscicultura din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, la domnul Predil„, dar la votul final ∫i la sus˛inerea proiectului de lege... de fapt, este o practic„ veche la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ c‚nd, nu ∫tiu dac„ Ón cei patru ani de zile c‚t am stat Ón Senat s-a prezentat vreodat„ ministrul agriculturii la aceast„ comisie. ™i de obicei veneau ni∫te directori. M„ mir c„ Ón unele zile nu au trimis, eu ∫tiu, femeia de serviciu sau portarul. Rog s„ fiu scuzat de c„tre domnul Predil„ care are, eu ∫tiu, o experien˛„ Ón acest domeniu, dar mi se pare c„ prezen˛a unui secretar de stat era benefic„ la sus˛inerea unui asemenea proiect de lege, av‚nd Ón vedere c„ vine cu ni∫te complet„ri la Legea nr. 192/2001, care este o lege destul de important„, av‚nd Ón vedere dorin˛a de integrare Ón Comunitatea European„ a noastr„, a tuturor. Nu s-a putut. Am intervenit de dou„ ori la domnul pre∫edinte, de dou„-trei ori, m„car s„ vin„ la sus˛inere, dar am fost informa˛i c„ domnul secretar de stat Cr„ciunescu, care de obicei mai vine ∫i el, din c‚nd Ón c‚nd, prin plenul Parlamentului, era plecat Ón campanie, nu de plantat puie˛i de p„dure, copaci de p„dure, ci, probabil, campanie electoral„.

Proiectul de lege este, a∫a dup„ cum a prezentat ∫i domnul Predil„, o necesitate de completare a Legii nr. 192/2001, dar nu am Ón˛eles, poate nu sunt eu prea priceput Ón piscicultur„, nu am Ón˛eles de ce a fost

necesar„ Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Pescuit pe l‚ng„ Compania Na˛ional„ de Pescuit.

Deci, ori mai cre„m o structur„ paralel„... av‚nd Ón vedere, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ urm„ri˛i, la art. 7 punctul 3 sunt atribu˛iile Agen˛iei Na˛ionale, iar la art. 10 punctul 5 sunt atribu˛iile Companiei Na˛ionale, care sunt aproximativ unele ∫i acelea∫i. Una are 10 atribu˛ii, cealalt„ are 9 atribu˛ii. Au alt„ formularistic„, e drept, una preia p„m‚ntul de la A.D.S., cealalt„ se uit„ de sus, Ól supravegheaz„, s„ vad„ nu cumva s„ nu se mi∫te p„m‚ntul Óntr-o parte ∫i alta. Nu ∫tiu dac„ Agen˛ia Na˛ional„ mai avea rost, dar tocmai asta are rost s„ fie, dar Compania Na˛ional„ trebuia s„ dispar„ ca structur„ Ón acest domeniu.

Alte interven˛ii? Domnul senator Pete ™tefan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i-mi, pentru scurtarea interven˛iei, s„ intervin acum punctual pe o problem„ din lege, chiar dac„ suntem la dezbateri generale, ∫i nu mai intervin a doua oar„, ∫i anume este vorba despre amendamentele adoptate de comisie, la art. 56 alin. 2, unde s-a adoptat un amendament din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, dar s-a strecurat, zic eu, poate chiar o gre∫eal„ de dactilografiere sau poate o neÓn˛elegere. ™i anume, la art. 56 alin. 2 lit. e), textul ini˛ial sun„ a∫a...

Deci suntem de acord... ∫tiu la ce vre˛i s„ v„ referi˛i... îpescuitul electric autorizat“...

Exact. Pentru cercetare ∫i Ón alte cazuri este nevoie s„ se autorizeze ∫i pescuitul electric.

Deci rug„mintea este ca s„ r„m‚n„ Ón text.

Acest lucru Ól discutam cu domnul senator Iorgovan, ca noi, care am sus˛inut Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ introducem acest amendament, s„ renun˛„m ∫i s„ revenim la textul ini˛ial. Pentru c„ este îpescuit electric autorizat“. Œn cercetare, am Ón˛eles, ∫i nu mai ∫tiu Ón ce domeniu.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Deci textul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ r„m‚n„, dar cu modificarea îpescuitul electric neautorizat“.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci trebuie ad„ugat îneautorizat“.

V„ rog, alte interven˛ii.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, declar Ónchise dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea amendamentelor.

O prim„ observa˛ie, ridicat„ Ón cadrul dezbaterilor generale de c„tre domnul senator Pete ™tefan, Ón sensul agreat de colegii din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, art. 56 lit. e), la acel amendament, trebuie completat cu termenul îneautorizat“.

Deci textul trebuie s„ curg„ îpescuitul electric neautorizat, pescuitul cu materiale...“ ∫i a∫a mai departe. Alte observa˛ii, dac„ mai sunt, la acest text, f„cute Ón plen? Nu sunt.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament de la art. 56 alin. 2 lit. e).

Acceptate de plenul Senatului, cu 82 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Dac„ nu mai ave˛i alte observa˛ii,

V„ mul˛umesc foarte mult.

La punctul 13 din ordinea de zi avem Ón Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al funda˛iilor jude˛ene pentru tineret ∫i a municipiului Bucure∫ti ∫i al Funda˛iei Na˛ionale pentru Tineret.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Rog reprezentantul Executivului s„ prezinte punctul de vedere al acestuia. **Domnul Ionu˛ Ivor** _— vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale pentru Tineret_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte!

Prezentul proiect de lege prive∫te aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 166/2002, care a fost necesar„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al funda˛iilor jude˛ene pentru tineret ∫i a municipiului Bucure∫ti.

Noi consider„m c„ ordonan˛a a solu˛ionat unele aspecte legate de activitatea funda˛iilor care nu erau prinse Ón reglementarea ini˛ial„ ∫i credem c„ implicarea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón activitatea de tineret ∫i mai cu seam„ Ón sus˛inerea financiar„ a acestei activit„˛i e o solu˛ie modern„ ∫i pe care ar trebui s„ o adopt„m ∫i noi.

Suntem de acord cu amendamentele admise de comisie ∫i v„ propunem adoptarea proiectului de lege Ón forma rezultat„ din raport.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Emilian Prichici s„ prezinte raportul suplimentar.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Acest proiect de lege a mai fost Ón dezbatere Ón plenul Senatului Ón ∫edin˛a din 19 decembrie 2002, c‚nd, Ón urma discu˛iilor purtate, s-a hot„r‚t retrimiterea la comisie, Ón vederea Óntocmirii unui raport suplimentar.

La nivelul comisiei s-a constituit o subcomisie, constituit„ din trei colegi, care au purtat discu˛ii ample at‚t cu Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret, c‚t ∫i cu Conven˛ia Na˛ional„ pentru Tineret ∫i cu Biroul de Turism pentru Tineret.

Fa˛„ de concluziile acestei subcomisii, Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón plenul s„u, Ón ∫edin˛a din 29 septembrie 2004, a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ se men˛in„ concluziile primului raport ∫i, ca atare, a adoptat un raport suplimentar de admitere a proiectului de lege cu cele dou„ anexe, care nu au fost modificate.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule senator.

Au fost dezbateri prelungite, proiectul de lege este dinainte de Constitu˛ie, sigur c„ vom avea mediere, pentru c„ sunt texte diferite la Camer„ ∫i la Senat, vom Óncerca ∫i Ón cadrul raportului de mediere s„ punem de acord punctul de vedere al Senatului cu al ini˛iatorului, cu al Camerei Deputa˛ilor, avem aceast„ posibilitate spre deosebire de alte legi.

V„ consult dac„ dori˛i s„ mai interveni˛i?

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ ne pronun˛„m prin vot Ón primul r‚nd asupra amendamentelor existente Ón raportul nr. 1 sau nr. 2, nu mai ∫tiu care.

Nu se poate!

Ba da!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

P„i, stima˛i colegi, b„nuiesc c„ este o glum„, Ón momentul Ón care aproba˛i raportul, aproba˛i amendamentele...

Este o glum„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

Glum„ e ∫i ordonan˛a!

Glum„ Ónseamn„ c„ este ∫i prezen˛a noastr„ Ón Senatul Rom‚niei, pentru c„, nu v„ sup„ra˛i, Ón momentul Ón care a˛i votat amendamentele ∫i a˛i votat raportul, exprim‚nd un punct de vedere politic, nu se poate s„ spune˛i c„ la proiectul de lege a˛i votat altfel. Eu Ón˛eleg prin mod constant faptul c„ nu ave˛i cum s„ vota˛i Óntr-un fel o dat„ ∫i altfel alt„ dat„.

S„ facem apelul!

S„ facem apelul.

Deci domnul senator Antonie Iorgovan Ómi propune s„ relu„m votul ∫i s„ facem apelul.

Pe procedur„, v„ rog! Domnule pre∫edinte,

Votul nu are nici un viciu, v„ rug„m s„-l consemna˛i a∫a cum am votat, domnule pre∫edinte.

Are viciu de moralitate ∫i de fond.

Sigur c„ nu este nici o problem„, deci nu v„ mai bucura˛i ∫i vorbi˛i de moralitate, c„ vorbim de funie Ón casa sp‚nzuratului _...(Discu˛ii agitate Ón sal„. Comentarii.)_

Domnule pre∫edinte, Eu nu agreez...

V„ rog s„-mi permite˛i s„-mi exprim regretul...

Nu v-am oferit cuv‚ntul.

...pentru acest mod de a pune problema.

Nu v-am oferit cuv‚ntul ∫i nu vorbi˛i de unul singur pentru c„ v„ pune˛i Óntr-o situa˛ie penibil„ Ón Senatul Rom‚niei.

Domnule pre∫edinte...

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog foarte mult s„-mi permite˛i...

## Domnule pre∫edinte,

Este problema ∫i con∫tiin˛a fiec„ruia dintre cei ale∫i, dintre domnii senatori, modul Ón care au votat nu poate s„-l cenzureze dec‚t aleg„torii atunci c‚nd vine sorocul. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Deci v„ felicit pentru cuno∫tin˛ele Ón domeniu, de acord, plenul Senatului, cu 53 de voturi pentru ∫i 33 de voturi Ómpotriv„ adopt„ proiectul de Lege privind Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 166/2002...

Este lege organic„!

Deci, v„ rog s„ m„ asculta˛i p‚n„ la cap„t, dac„ nu, stima˛i colegi, haide˛i s„ citim regulamentul ∫i legea, Ómpreun„.

Senatul adopt„, cu 53 de voturi pentru ∫i 33 de voturi Ómpotriv„, proiectul de Lege privind Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 166/2002, sigur c„ votul dat, fa˛„ de caracterul legii, care este lege organic„, este insuficient ∫i, pe cale de consecin˛„, legea este respins„, neÓntrunind 71 de voturi pentru. Ceea ce nu a˛i re˛inut dumneavoastr„, Óns„, este c„ Ón momentul Ón care o lege este respins„ de noi, ea merge Ón mediere mai departe. V„ mul˛umesc.

Deci v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere...

Nu este nici o problem„...

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.

Domnule pre∫edinte, Nu se poate s„...

V„ rog s„ cere˛i cuv‚ntul.

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul.

## Domnule senator,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul. Sau vre˛i s„ v„ justifica˛i votul jenant pe care l-a˛i dat? Vorbi˛i, v„ rog!

Nu, domnule pre∫edinte, vreau s„-mi exprim regretul c„ pune˛i problema Ón aceast„ manier„, Ón raport cu senatorii care ∫i-au exprimat votul.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Eu pun problema ca un om cu responsabilitate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004 **Domnul Liviu-Doru Bindea:** Ciocan Valentin prezent Cioc‚rlie Alin Theodor absent V„ rug„m s„ nu ne caracteriza˛i, nu v„ d„ nimeni Codreanu Dumitru prezent Constantinescu Eugen Marius prezent V„ mul˛umesc.

Cozm‚nc„ Octav absent **Din sal„:** Cr„ciun Avram prezent Cristolovean Ioan prezent Este p„rerea dumneavoastr„! Dan Dumitru absent **Domnul Liviu-Doru Bindea:** Dina Carol absent Dinescu Valentin prezent Am vorbit Ón numele meu, domnule senator. Dinu Marin absent **Domnul Grigore Zanc**

**:** Dobrescu Maria Antoaneta absent„ Dumitrescu Viorel absent Nu îm„“ pe mine! Du˛„ Vasile absent Eckstein-Kovács Péter absent **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** F„ni˛„ Tri˛„ absent Stima˛i colegi, Feldman Radu Alexandru absent S„ consider„m Óncheiat acest incident care a fost Filipa∫ Avram absent determinat doar din necunoa∫terea prevederilor Filipescu Cornel absent Regulamentului Senatului ∫i nu de altceva, pentru c„ Florescu Eugeniu Constantin absent b„nuiesc c„ dumneavoastr„ avea˛i ∫i t„ria de a spune pe Flutur Gheorghe absent fa˛„ atunci c‚nd g‚ndi˛i c„ o lege nu este bun„. Frunda György absent Punctul 14 a fost restituit la comisie, la solicitarea G„ucan Constantin absent domnului senator György Frunda. Gogoi Ion prezent Punctul 15, proiect de Lege privind aprobarea Guga Ioan absent Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2004 pentru Hanganu Romeo Octavian absent completarea art. 209 din Codul de procedur„ penal„. HÓr∫u Ion prezent Invit colegii senatori Ón sal„! Hoha Gheorghe absent V„ rog, ave˛i cuv‚ntul Ón numele Executivului, pentru Honcescu Ion prezent a prezenta expunerea de motive. Horga Vasile absent **Doamna Maya Simona Teodoroiu** _— secretar de stat_ Hri˛cu Florin prezent _Ón Ministerul_ Ila∫cu Ilie absent Iliescu Ion absent _Justi˛iei_ **:** Ionescu-Quintus Mircea prezent Doamnelor ∫i domnilor senatori, Iorga Nicolae Marian absent Ordonan˛a de urgen˛„ pentru completarea... Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor absent **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** Kereskényi Alexandru prezent Numai pu˛in, v„ rog s„ m„ ierta˛i! Pentru a nu exista Leca Aureliu prezent discu˛ii dup„ dezbaterea proiectului de lege, Ól invit pe Lupoi Mihail absent domnul senator Paul P„curaru, secretar al Senatului, s„ Marcu Ion absent fac„ apelul, ca s„ nu avem discu˛ii dup„ aceea c„ Marinescu Simona absent„ suntem Ón cvorum, nu suntem Ón cvorum, cine ∫tie ce! Markó Béla absent Rog staff-ul s„ pun„ la dispozi˛ie lista de prezen˛„. Matei Vintil„ absent Invit colegii senatori Ón sal„. Matei Viorel prezent **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:** M„rgineanu ™tefan Gheorghe absent Mih„ilescu Ion absent Acatrinei Gheorghe absent Mihordea Mircea absent Alexandru Ionel absent Mocanu Vasile absent Andrei Victor prezent Munteanu Tudor Marius prezent Apostolache Victor prezent Nedelcu Mircea prezent Athanasiu Alexandru absent Németh Csaba prezent Avram Dan prezent Nica Dumitru prezent Balcan Viorel prezent Nicolaescu Ioan absent Balint Iosif prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent B„lan Angela Mihaela absent„ Nicolai Norica absent„ Bela∫cu Aron absent Novolan Traian prezent Belu Ioan absent Ofileanu Vasile absent Bindea Liviu-Doru prezent Onaca Dorel-Constantin absent BÓciu Constantin prezent Oprescu Sorin Mircea absent Br„di∫teanu ™erban Alexandru absent Otiman P„un-Ion absent Bucur Dionisie prezent Paleologu Alexandru absent Bunea Doina absent„ Pan„ Aurel absent Buza Tiberiu Simion absent Pan„ Viorel Marian absent Buzatu Gheorghe absent Pa∫tiu Ioan absent Cauti∫ Vasile prezent P„curariu Iuliu absent C‚rciumaru Ion prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Ciocan Maria prezent„ P„unescu Adrian absent

Mul˛umesc.

P‚n„ c‚nd domnul secretar va constata dac„ suntem Ón cvorum pentru a continua dezbaterile...

54 de senatori prezen˛i.

55, v„ rog s„ observa˛i. ( _Domnul senator Ion C‚rciumaru intr„ Ón sal„.)_

Cu domnul senator Ion C‚rciumaru, 55.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da˛i-mi voie s„ precizez urm„toarele lucruri. Potrivit Constitu˛iei din 1991, art. 72 lit. k): îPrin lege organic„ se adopt„ doar regimul juridic general al propriet„˛ii ∫i al mo∫tenirii.“ Prin Constitu˛ia modificat„, art. 73 lit. m): îPrin lege organic„ se adopt„ doar regimul juridic general al propriet„˛ii ∫i al mo∫tenirii.“ Pe cale de consecin˛„, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón mod gre∫it proiectul de lege pe care l-am dezb„tut Ón Senat a fost calificat ca lege organic„.

Av‚nd Ón vedere votul care a fost dat, respectiv 53 de voturi pentru, 33 voturi Ómpotriv„, proiectul de lege a trecut prin Senat.

## **Domnul Ion C‚rciumaru**

**:**

Dar Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a hot„r‚t asta.

Gre∫e∫te ∫i comisia...

Oricine gre∫e∫te.

Da, v„ rog, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ce s„ Ón˛eleg eu din aceast„ chestiune? Biroul permanent nu este calificat s„ observe caracterul unei legi? Dumneavoastr„ asta vre˛i s„ ne sugera˛i nou„?

Nu.

Mul˛umesc.

Nu, dimpotriv„. Eu vreau s„ v„ sugerez c„ Biroul permanent nu are competen˛„ Ón acest domeniu.

Nu are competen˛„ s„ observe caracterul unei legi care se Ónscrie Ón ordinea de zi? Atunci Ón cine s„ mai avem Óncredere?

Plenul Senatului... Ón Constitu˛ie.

Plenul Senatului nu cred c„ este... Nu cred c„ este rostul plenului Senatului s„ fac„ aceast„ modificare. A∫a cum s-a votat cred c„ este corect...

Sunt de acord cu dumneavoastr„.

Nici nu Ón˛eleg care este interesul dumneavoastr„ personal de insista˛i a∫a tare pe aceast„ lege. Mul˛umesc.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/21.X.2004

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Interesul meu personal este c„ sunt ast„zi conduc„tor de ∫edin˛„ ∫i sunt obligat s„ conduc ∫edin˛a Ón conformitate cu regulamentul ∫i Constitu˛ia.

Repet precizarea pe care am f„cut-o. Plenul Senatului a votat proiectul de lege mult disputat, cu 53 de voturi pentru, 33 voturi Ómpotriv„.

Gre∫eala a fost f„cut„ doar Ón sensul c„ legea a fost apreciat„ ca lege cu caracter organic, ∫i nu cu caracter ordinar.

Potrivit Constitu˛iei, legea are caracter ordinar ∫i este adoptat„ de Senat.

Av‚nd Ón vedere lipsa de cvorum, declar Ónchise dezbaterile din Senat.

V„ mul˛umesc. Succes Ón activit„˛ile din teritoriu.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 138/21.X.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei