Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a, celor mai vrednici deputa˛i! Œncepem ∫edin˛a dedicat„ interven˛iilor.

Cine este primul pe list„? Primul pe list„ a depus la secretariat domnul St„nescu; domnul Timi∫ a depus la secretariat, doamna Lia Olgu˛a Vasilescu, la secretariat. Domnul Bara.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îO parodie cinematografic„ ieftin„“.

Fiind un om politic ∫i gospodar, Óncerc s„-mi organizez zilnic timpul astfel Ónc‚t s„-mi Óndeplinesc onorabil obliga˛iunile ce-mi revin, pentru fiecare din calitatea mai sus men˛ionat„, concomitent cu dorin˛a mea de a fi c‚t mai bine informat cu elementele politice, sociale sau culturale, elemente pe care mijloacele massmedia ni le ofer„ din plin.

M„rturisesc c„, din acest punct de vedere, nu Óntotdeauna reu∫esc s„ citesc ziare sau s„ vizionez emisiuni TV la nivelul dorin˛elor mele. C‚nd totu∫i o fac, urm„resc Ón special posturile rom‚ne∫ti de televiziune ∫i, dac„ timpul Ómi permite, vizionez ∫i alte programe str„ine.

A∫a st‚nd lucrurile, recunosc c„, personal, nu am ∫tiut c„ exist„ un post de televiziune franco-german intitulat ARTE dec‚t atunci c‚nd Antena 1 a difuzat un documentar cinematografic intitulat foarte pompos î™ah mat“, preluat de la postul ARTE, film ce a provocat ∫i provoac„ Ónc„ multe valuri at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón afara ˛„rii.

Evident c„, dup„ rularea filmului, o mul˛ime de anali∫ti politici au comentat c‚t mai divers posibil cele vizionate, dar, din p„cate, am sesizat la mul˛i a∫a-zi∫i anali∫ti politici dorin˛a de a denigra tot ceea ce ˛ine de demnitatea na˛ional„, sus˛in‚nd vehement c„ evenimentele prezentate sunt absolut reale.

Filmul realizat la ini˛iativa unei doamne, Sussane Brandstatter, suficient de t‚n„r„ ca s„ nu m„ conduc„ la g‚ndul c„ a fost greu s„ aib„ acces la informa˛iile din acea perioad„, reprezint„ o Óns„ilare de scene surprinse Ón timpul Revolu˛iei rom‚ne, imagini Ón care se reg„sesc personalit„˛i de notorietate care, prin fraze scoase din context, fac s„ induc„ Ón r‚ndurile popula˛iei o stare de nelini∫te.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Filmul este o f„c„tur„ ordinar„, o Óncercare de minimalizare a rolului poporului rom‚n Ón declan∫area ∫i izb‚nda propriei noastre revolu˛ii, o manipulare abil regizat„ ∫i lansat„ pe pia˛a european„ Óntr-un momentcheie pentru viitorul Rom‚niei.

Ideea c„ Óntreaga mi∫care de r„sturnare a fostului regim a fost organizat„ ∫i instrumentat„ de c„tre serviciile de informa˛ii str„ine, Ón spe˛„ CIA sau KGB, este agrementat„ de declara˛ii vagi ∫i evazive, se merge p‚n„ acolo Ónc‚t se afirm„ c„ domnul Iliescu era Ón vederile americanilor ca posibil Ónlocuitor al dictatorului Ónc„ din anii 1980.

Se exagereaz„, de asemenea, rolul pastorului Tökés Ón declan∫area mi∫c„rilor de protest de la Timi∫oara. Œntr-o confuzie ∫i Óntortocheat„ interven˛ie, nesprijinit„ de imagini, fostul premier maghiar din anul 1989, Miklós Németh, afirma c„ pe teritoriul ungar au fost organizate tabere de instruire a disiden˛ilor rom‚ni.

Filmul mai con˛ine ∫i unele imagini transmise de zeci de ori pe posturile noastre de televiziune, montate Óns„ neconform cu ordinea acestora Ón timp, unele fiind chiar f„r„ leg„tur„ cu Revolu˛ia rom‚n„.

Am apreciat promptitudinea canalului 1 al televiziunii maghiare, organizatorul unor dezbateri ample despre Revolu˛ia rom‚n„, prilej cu care, prin contribu˛ia unor personalit„˛i de seam„ ale anilor 1989, ca ∫i prin contribu˛ia actualilor demnitari maghiari, se neag„ ∫i se anuleaz„ toate tezele sus˛inute Ón film.

Este interesant de ∫tiut din ce motive, cel care a comandat, finan˛at ∫i difuzat aceast„ parodie cinematografic„ a f„cut-o tocmai acum, c‚nd suntem primi˛i ca membru deplin Ón NATO.

G‚ndindu-m„ mai bine, Ómi amintesc de un fost general de securitate, fugit cu mul˛i ani Ón urm„, ∫i m„ Óntreb: îS„ fie o simpl„ coinciden˛„ Ón alegerea acestui moment?“

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Bruda∫cu. Va urma domnul Aurel Gubandru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ∫edin˛a de ast„zi doresc s„ adresez o scrisoare deschis„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

îDup„ cum cunoa∫te˛i, Ón aceast„ perioad„ premerg„toare alegerilor locale, programate pentru data de 6 iunie a.c., toate partidele politice ac˛ioneaz„ pentru stabilirea listelor de candida˛i pentru func˛iile de primar ∫i consilier local. Filialele jude˛ene ∫i organiza˛iile locale ale P.R.M. ac˛ioneaz„ Ón conformitate cu legile Ón vigoare Ón Óntocmirea acestor liste.

Œn orice ˛ar„ democratic„, o asemenea ac˛iune se poate desf„∫ura Ón condi˛ii normale, f„r„ nici un fel de ingerin˛„ din partea autorit„˛ilor publice sau a altor institu˛ii ale statului.

Din p„cate, acest lucru nu se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Rom‚nia. De mai mult„ vreme, o serie de parlamentari din opozi˛ie

au semnalat, inclusiv de la acest microfon, faptul c„ primarii P.S.D., adesea sprijini˛i de Poli˛ie ∫i Jandarmerie, Ómpiedic„ organizarea de Ónt‚lniri cu electoratul, refuz‚nd s„ le pun„ la dispozi˛ie, inclusiv contra cost, spa˛ii Ón unit„˛i ∫colare sau c„mine culturale.

Acest lucru s-a Ónt‚mplat ∫i Ón jude˛ul Cluj. Eu Ónsumi am fost Ómpiedicat de autorit„˛ile din comunele Bob‚lna ∫i Vad s„ organizez Ón condi˛ii civilizate asemenea Ónt‚lniri cu electoratul, fiind obligat s„ le desf„∫or sub cerul liber.

Recent, constat un fapt mult mai grav. Candida˛ii P.R.M. la func˛iile de consilier local ∫i primar sunt amenin˛a˛i de actualii primari — Ón majoritatea lor P.S.D. — ∫i de organele de poli˛ie sau organele silvice. Œn mod concret, primarii din localit„˛ile Chinteni, Mica, M„ri∫el, Bob‚lna, Beli∫, Vad, Apahida, M„rg„u, M„n„stireni ∫i B„i∫oara, din jude˛ul Cluj, exercit„ presiuni pentru a-i determina pe poten˛ialii contracandida˛i ai P.R.M. s„ renun˛e s„ se mai prezinte Ón alegeri. Œn majoritatea cazurilor, ace∫tia au ∫i concursul organelor de poli˛ie din comunele respective, care, atunci c‚nd candida˛ii respectivi desf„∫oar„ activit„˛i comerciale private, trec la aplicarea de amenzi firmelor Ón cauz„, invent‚nd tot felul de motive fantasmagorice.

Un alt caz, la fel de grav, este cel din comuna Beli∫, unde directorul S.C. ROMSILVA — S.A. Cluj a dispus retrogradarea din func˛ia de tehnician a consilierului P.R.M. pentru c„ acesta a refuzat s„ treac„ la partidul de guvern„m‚nt, iar, Ón prezent, Ól amenin˛„ cu desfacerea contractului de munc„, f„r„ absolut nici un alt motiv dec‚t participarea la viitoarele alegeri tot pe listele de consilieri ai P.R.M. Nu este singurul caz.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Aurel Gubandru. Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnii deputa˛i Pavel T‚rpescu ∫i Codrin ™tef„nescu au depus declara˛iile la secretariat.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îPrimarul Buz„ului este favoritul cet„˛enilor la alegerile locale“.

Constantin Bo∫codeal„, primarul municipiului Buz„u din anul 1996, va intra sigur Ón istoria noastr„, a buzoienilor, pentru implementarea celui mai mare program de infrastructur„ din istoria urbei de pe malul r‚ului cu acela∫i nume.

La reabilitarea termic„ a municipiului, la modernizarea celor dou„ pie˛e centrale, la modernizarea str„zilor, a bazarului, iat„, se adaug„ aceast„ superlucrare: reabilitarea sta˛iei de epurare, a re˛elei de canalizare ∫i a re˛elei de distribu˛ie a apei Ón municipiul Buz„u.

Proiectul, Ón valoare total„ de 35.433.550 euro, urm„re∫te reabilitarea sta˛iilor de pompare a apei, reabilitarea ∫i extinderea re˛elei de distribu˛ie a apei ∫i a re˛elei de canalizare, precum ∫i a Sta˛iei de epurare Buz„u. Aceasta Ónseamn„ c„ peste 50 de kilometri de re˛ea veche va fi Ónlocuit„, iar re˛eaua de canalizare va fi extins„ cu 20—27 de kilometri Ón cartierele Po∫t„ ∫i Mihai Viteazul.

Œn conformitate cu obiectivele generale ale Programului ISPA pentru sectorul de mediu, proiectul pentru Buz„u va urm„ri Ómbun„t„˛irea calit„˛ii mediului ∫i a condi˛iilor de via˛„ ale oamenilor prin reabilitarea infrastructurii de ap„ potabil„ ∫i canalizare; Ómbun„t„˛irea sistemului de tratare a apelor uzate care sunt deversate Ón r‚ul Buz„u ∫i, indirect, Ón Siret, cu consecin˛e favorabile asupra calit„˛ii apei din Dun„re ∫i Marea Neagr„; reducerea impactului negativ asupra p‚nzei freatice datorit„ componentelor chimice, biologice ∫i bacteriologice.

La evenimentul desf„∫urat Ón Palatul Comunal au participat reprezentan˛i ai Ministerului Integr„rii, Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, ai Ministerului Finan˛elor ∫i ai Comisiei Europene la Bucure∫ti. Au fost prezen˛i: dr. Ion Vasile, prefectul jude˛ului Buz„u, Viorel Constantinescu, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean, ∫i ing. Constantin Bo∫codeal„, primarul municipiului Buz„u.

Apropiatele alegeri locale creeaz„ frisoane candida˛ilor la func˛ia de primar al Buz„ului, pentru c„ actualul edil-∫ef are, pe l‚ng„ tinere˛ea sa, ∫i o bogat„ experien˛„, realiz„ri multiple, dar ∫i perspectiva de a face din municipiul nostru un ora∫ european.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îAm c‚∫tigat b„t„lia, dar ne a∫teapt„ r„zboiul“.

Primirea Rom‚niei ca membru cu drepturi depline Ón Alian˛a Nord-Atlantic„ reprezint„ o victorie imens„ ∫i r„sun„toare, poate cea mai important„ Ón ultimii 14 ani de tranzi˛ie postrevolu˛ionar„. Nu ne ˛ine nici de foame, nici de frig, dar ne red„ Óncrederea Ón noi ∫i, mai ales, Ón faptul c„ ni s-a recunoscut adev„rata valoare, c‚t ∫i eforturile depuse pentru a merita aceast„ onoare.

A fost un traseu lung ∫i anevoios, pres„rat ∫i cu gre∫eli, ∫i cu piedici puse pe nedrept, Ónsemnat cu momente grele ∫i de umilin˛„ pe care nu trebuie s„ le uit„m niciodat„, pentru c„ aceast„ victorie nu ar fi real„, dac„ nu am ˛ine cont ∫i de gre∫elile f„cute. Privind Ón urm„, nu putem s„ nu remarc„m c„ pu˛ini dintre noi ∫i-ar fi Ónchipuit, Ón urm„ cu 14 ani, c„ drapelul Rom‚niei va flutura la Cartierul General NATO de la Bruxelles.

Rememor‚nd, f„r„ patim„, clipele care au trecut de la depunerea cererii de aderare din 1994, putem s„ spunem c„ soarta ne-a fost c‚nd potrivnic„, c‚nd ne-a z‚mbit Ón aceast„ curs„, care trebuia dus„ la final. Am reu∫it s„ trecem to˛i de motivele politice invocate, unele drepte, altele nedrepte, cum ar fi apropierea fa˛„ de Rusia. Am reu∫it s„ demonstr„m c„ suntem parteneri ∫i alia˛i de n„dejde Ón conflictul din Serbia, Kosovo, Afganistan, Irak etc., iar evenimentele din 11 septembrie 2001 din S.U.A. au demonstrat c„ dorim ∫i putem s„ facem parte din aceast„ mare alian˛„ a lumii. Durerea respingerii din primul val al extinderii NATO este uitat„ acum de bucuria ∫i ceremoniile care marcheaz„ azi acest moment istoric ∫i care nu vor putea fi u∫or uitate, mai ales c„ ˛ara noastr„ demonstrase de mult c„ poate sta al„turi de puterile lumii, prin participarea la campaniile militare din zonele fierbin˛i de pe glob.

Desigur, apartenen˛a Rom‚niei la NATO presupune ∫i avantaje, dar ∫i costuri asumate. Pun‚nd Ón balan˛„ cele dou„ p„r˛i, c‚∫tigul nu ar fi imediat, ci pe termen mediu ∫i lung. Œn primul r‚nd, ˛ara noastr„ va ob˛ine un plus de stabilitate ∫i garan˛ii de securitate sporit„ fa˛„ de orice tendin˛„ revizionist„. Apoi, ne vom reg„si Óntr-un sistem de ap„rare colectiv„ ∫i vom avea acces la mai multe informa˛ii, informa˛ii care ne vor putea oric‚nd pune Ón alert„ la cea mai mic„ amenin˛are ∫i la informa˛ii Ón leg„tur„ cu problemele cu care se confrunt„ lumea. Un alt avantaj — ∫i poate cel mai important — Ól reprezint„ pozi˛ia ∫i statutul politic pe care le va avea Rom‚nia Ón cadrul negocierilor cu Uniunea European„, deoarece acest lucru reprezint„ un alt obiectiv vital care este urm„rit de peste 14 ani. Statutul nostru de membru al Alian˛ei Nord-Atlantice ne va conferi noi atuuri Ón tratativele cu oficialii europeni.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma domnul Nicu Spiridon.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn b„t„lia Ómpotriva corup˛iei, organele judec„tore∫ti, de multe ori, prin hot„r‚rile lor, mu∫amalizeaz„ fraude ∫i infrac˛iuni grave — ori la presiuni politice, ori se las„

mitui˛i. Or, necunoa∫terea corect„ a cazurilor contribuie la decizii eronate.

Premisele unor asemenea decizii le reprezint„ faptul c‚nd petentul prezint„ unilateral evenimentele, iar constat„rile organelor de control r„m‚n necunoscute pentru judec„tori.

Un caz asem„n„tor este pe rol la Tribunalul din Miercurea-Ciuc ca litigiu de munc„, prin care cei care au p„gubit statul ∫i comunitatea cu zeci de miliarde de lei sunt nemul˛umi˛i de eliberarea lor din func˛ie, pe linie administrativ„.

Pentru a cunoa∫te mai bine cazul, a∫ prezenta detaliile. Autoritatea Na˛ional„ de Control a sesizat Regia Na˛ional„ a P„durilor privind abaterile grave pe linia exploat„rii, prelucr„rii ∫i comercializ„rii masei lemnoase ∫i a propus sanc˛ionarea persoanelor vinovate pentru abaterile constatate.

Pe baza acestui raport Ónregistrat la Regia Na˛ional„ a P„durilor sub nr. 22.762 din 21 noiembrie 2003, s-a efectuat un control intern Ón perioada 4—5 decembrie 2003 la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc ∫i la Ocolul Silvic Gheorgheni, c‚nd s-au confirmat aspectele negative constatate de c„tre Garda Na˛ional„ de Mediu, material care era prezentat Biroului juridic al regiei.

Av‚nd Ón vedere analiza aspectelor semnalate ∫i confirmate Ón cadrul controlului, Biroul juridic din cadrul Regiei Na˛ionale a P„durilor ROMSILVA, prin raportul nr. 4 din 7 ianuarie 2004, a luat urm„toarele m„suri: eliberarea din func˛ie a directorului tehnic al Direc˛iei Silvice Harghita, domni∫oara Laczkó, eliberarea din func˛ie a ∫efului Ocolului Silvic Gheorgheni, domnul Melles; sanc˛ionarea, cu reducerea salariului cu 10% pe o lun„, a domnului tehnician Mihoc Ion, din cadrul Direc˛iei Silvice Harghita.

Se pare c„ at‚t angaja˛ii Direc˛iei Silvice, c‚t ∫i cei ai Ocolului Silvic Gheorgheni Óncearc„ anularea acestei decizii printr-o sentin˛„ judec„toreasc„ premeditat„. Se folosesc de faptul c„ so˛ia tehnicianului Mihoc Ion este grefier la Tribunalul Jude˛ean Harghita ∫i c„ doamna Mateiu Mariana, consilier juridic al Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc, care este implicat„ direct Ón acest caz prin semnarea contractelor nelegale, devine ap„r„toarea cauzei din partea Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc Ómpotriva lui Melles privind litigiul de munc„, cauz„ care se afl„ pe rol la Tribunalul Harghita.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicu Spiridon. Va urma domnul Iulian Mincu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îReprezentan˛ii Coali˛iei «Dezastru ∫i Amnezie» vor s„ pun„ biruri pe rom‚nii care lucreaz„ Ón str„in„tate“.

Incredibil ∫i, totu∫i, adev„rat!

De∫i nu au nici o ∫ans„ s„ ajung„ la guvernare, dup„ cum arat„ sondajele de opinie, reprezentan˛ii Coali˛iei îDezastru ∫i Amnezie“ Ó∫i fac planuri referitoare la modul cum vor aduce noi biruri pe bie˛ii rom‚ni, Ón cazul c„ vor conduce ˛ara, din 2005.

Una dintre metode a fost exprimat„ de cur‚nd de un membru marcant al P.D. Acesta a spus c„ ar trebui s„ se pun„ impozit pe veniturile rom‚nilor care lucreaz„ Ón str„in„tate.

O asemenea idee trebuie comb„tut„ cu vehemen˛„, iar cei care o sus˛in, ar„ta˛i opiniei publice, pentru a fi cunoscu˛i ∫i sanc˛iona˛i.

Partidul nostru nici nu pune problema ca veniturile realizate de c„tre rom‚nii care lucreaz„ Ón str„in„tate s„ fie supuse dijmuirii, a∫a cum a cerut Partidul Democrat.

Dezaprob„m modul Ón care Ón˛eleg reprezentan˛ii Coali˛iei îDezastru ∫i Amnezie“ s„ stimuleze munca, s„ Óncurajeze cet„˛enii rom‚ni care contribuie la crearea unui aflux de valut„ Ónspre ˛ar„.

Lupta P.N.L.-P.D. Ómpotriva rom‚nilor care-∫i c‚∫tig„ existen˛a cinstit, muncind Ón diferite ˛„ri europene — ∫i nu numai — nu reprezint„ pentru noi o noutate.

De altfel, se ∫tie foarte bine c„ Ón perioada c‚nd aceast„ coali˛ie a fost la putere, sub o alt„ denumire, nu a f„cut nici un efort pentru ca rom‚nii s„ poat„ beneficia de o circula˛ie liber„ pe pia˛a for˛ei de munc„ extern„.

Mai mult, Ón perioada ’96—2000 au ap„rut o mul˛ime de firme specializate, al c„ror obiectiv era spolierea oamenilor care sperau la un loc de munc„ Ón afara ˛„rii. Se cunoa∫te de toat„ lumea c„ unul dintre primele succese ale guvern„rii P.S.D. a reprezentat-o eliminarea vizelor Schengen ∫i posibilitatea ca rom‚nii s„ circule f„r„ probleme Ón Europa.

Stima˛i colegi,

S‚mb„t„, 3 aprilie, pre∫edintele P.D., primarul general al Capitalei, Traian B„sescu, a fost prezent la R‚mnicuV‚lcea, la lansarea candida˛ilor la func˛ia de primar din jude˛ul V‚lcea.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Iulian Mincu. Va urma domnul Cristian Sandache.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi referi la corup˛ia din Rom‚nia la Ónceputul anului 2004, a∫a cum este v„zut„ ea Ón mass-media din str„in„tate.

Œn raportul avansat de asocia˛ia îTransparency International“ Uniunii Europene, publicat Ón martie 2004, se consider„, referitor la Rom‚nia, c„ m„surile anticorup˛ie sunt ineficiente ∫i vor r„m‚ne astfel at‚t timp c‚t îrechinii“, marii corup˛i, vor r„m‚ne neatin∫i.

Conform acestui raport, dup„ anul 2000 s-a Ónregistrat Ón Rom‚nia o tendin˛„ de Ónt„rire a capacit„˛ii legislative ∫i institu˛ionale de contracarare a corup˛iei Ón majoritatea domeniilor, dar, din p„cate, aceast„ îtendin˛„ nu s-a reflectat corespunz„tor Ón practica institu˛ional„, limitat„ fiind doar la sanc˛ionarea corup˛ilor mici ∫i mijlocii“.

Raportul consider„ c„ este necesar ca autorit„˛ile s„-∫i Óndrepte aten˛ia c„tre marii corup˛i.

Œncep‚nd din mai 2000, au fost adoptate Ón Rom‚nia 24 de ini˛iative legislative — legi, ordonan˛e, hot„r‚ri —, care vizau crearea cadrului legislativ pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, dar transpunerea acestora Ón practic„ s-a dovedit ineficient„ ∫i concluzia este c„ percep˛ia public„ cu privire la gravitatea corup˛iei Ón Rom‚nia nu s-a Ómbun„t„˛it Ón aceast„ perioad„ (îAmnesty International“).

Cui se datoreaz„ acest fenomen? Este u∫or de sesizat: direc˛ionarea ac˛iunilor anticorup˛ie c„tre func˛ionarii de rang mediu din cadrul structurilor guvernamentale sau c„tre fo∫tii demnitari sau mica func˛ion„rime este evident„.

Scandalurile de corup˛ie din ultima perioad„ sugereaz„ popula˛iei un nivel Ónalt al cauzelor politice ale corup˛iei. S„ reamintim scandalul Costea — P.D.S.R., scandalul Consiliului General al Corup˛iei, scandalul V‚ntu, Radu S‚rbu, Fane P„v„lache, Dan Jiga, Ioan Mure∫an, Hildegard Puwak, ™erban Mih„ilescu ∫.a.

Acestea sunt motive pentru a Óndrepta suspiciunile popula˛iei c„tre corup˛ia politic„.

Nu toate aceste cazuri au primit o rezolvare, iar, uneori, rezolvarea a fost discriminatorie. Pentru îTransparency International“, conduita oficial„ conduce la ideea c„ tendin˛a puterii actuale este de a l„sa aceste cazuri nel„murite sau a le subestima gravitatea, pentru a nu impieta cu ceva aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i alegerile locale ∫i generale.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

Urm„torii parlamentari au depus la secretariat declara˛iile: Dumitru Bentu, Petre Posea, Ioan Mocioalc„, Eugenu Arn„utu, Mihai Tudose, Tiberiu Sb‚rcea ∫i ™tefan L„p„dat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„ îEterna Ónv„˛„tur„“.

Patimile M‚ntuitorului nostru Iisus Cristos reprezint„ un exemplu Ón„l˛„tor despre ce Ónseamn„ credin˛a nestr„mutat„ Ón biruin˛a luminii asupra Óntunericului. S-ar cuveni, poate, ca m„car din c‚nd Ón c‚nd ∫i noi, cei afla˛i Ón arena politicii, s„ reflect„m asupra valorii Ónv„˛„turii cristice. S„ ne reamintim c„ Iisus a condamnat trufia de∫art„, dragostea nes„buit„ de argin˛i, egoismul ∫i ura. S„ ne g‚ndim la semnifica˛ia modestiei, sobriet„˛ii ∫i echilibrului ca elemente ale Ómplinirii noastre ca locuitori ai cet„˛ii. Cu to˛ii suntem trec„tori pe marea scen„ a vie˛ii, ca rom‚ni s„ cultiv„m ceea ce ne une∫te, spre binele colectiv ∫i prosperitatea ˛„rii. Iisus Cristos ne mai Ónva˛„ c„ fiecare om poart„ Ón sine gr„untele divin al binelui, c„ iubirea aproapelui poate sf„r‚ma bariere aparent insumortabile. Cel mai u∫or lucru este s„ ur„∫ti ∫i s„ faci r„u. Pilda vie˛ii lui Iisus echivaleaz„ cu un adev„r fundamental. Singura putere real„ este aceea a Ón˛elegerii ∫i a umilin˛ei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul Mircea Toader.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Academicianul Ion Bor∫evici, din Chi∫in„u, a semnalat, Ón ziua de 15 august 2000, la Primul Congres de Dacologie care s-a ˛inut Ón Bucure∫ti, c„ la Centrul Na˛ional de Manuscrise din Ulan Bator, Mongolia, se afl„

un manuscris despre daci de mare importan˛„ pentru poporul nostru.

Din dorin˛a de a ob˛ine o copie a acestui manuscris, Ón vederea studierii ∫i a folosirii informa˛iilor cuprinse Ón el, am f„cut mai multe demersuri la institu˛iile de resort.

M-am adresat oficial Ministerul Afacerilor Externe al Rom‚niei, Academiei Rom‚ne ∫i Ministerului Culturii ∫i Cultelor s„ intervin„ pe c„i specifice spre a se ob˛ine respectiva copie. Solicitarea noastr„ a r„mas f„r„ urm„ri.

Œn ziua de 16 martie 2004, scriitorul basarabean Haralambie Moraru a publicat articolul îEu ∫i Genghis-han“ Ón pagina a 13-a a cotidianului îJurnal de Chi∫in„u“.

Domnul Haralambie Moraru a v„zut acest manuscris ∫i declar„ c„ Ón acesta sunt narate evenimente despre dacii din secolele al VI-lea sau al VIII-lea.

Detaliile pe care le furnizeaz„ sunt de natur„ s„ produc„ un ∫oc Ón lumea ∫tiin˛ific„. El spune: îEste un manuscris voluminos, de culoare bej. S„ aib„, Ón lungime, p‚n„ la 70 cm. L„˛imea, p‚n„ la 50 cm. Œn grosime, c‚t palma unui om s„n„tos. Ghidul mi-a spus c„ l-a citit... Oricum, am v„zut acest manuscris.“

Ne afl„m Ón fa˛a unui eveniment de propor˛ii. Similar celui descoperirii Diplomei Ioani˛ilor dup„ Primul R„zboi Mondial, c‚nd interven˛ia energic„ a lui Ion I. C. Br„tianu s-a materializat cu ob˛inerea unei copii al c„rei con˛inut este ast„zi un capitol de istorie rom‚neasc„.

Prin prisma celor de mai sus ∫i a declara˛iei atribuite ghidului mongol: îAve˛i un manuscris cum nu are popor Ón lume“, este timpul s„ ac˛ion„m.

Imobilismul condamnabil manifestat p‚n„ acum timp de aproape patru ani de c„tre importante institu˛ii ale statului Ón acest domeniu ne acuz„.

Pe aceast„ cale, de la Ónalta tribun„ a Parlamentui Rom‚niei, cer domnului prim-ministru Adrian N„stase s„ intervin„ cu promptitudine, pe c„i specifice, spre a se ob˛ine o copie lizibil„ a manuscrisului la Centrul Na˛ional de Manuscrise din Ulan Bator.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Toader Nicu. Va urma domnul deputat Radu Vasile Ro∫ca.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ are titlul îPartidul Social Democrat ∫i Adrian N„stase chiar doresc stoparea migra˛iei?“

Dup„ cum ∫ti˛i, duminic„ 25 martie 2004, cu ocazia manifest„rii festive îPrim„vara Social Democrat„“, Pre∫edintele Partidului Social Democrat ∫i primul-ministru al Guvernului, Adrian N„stase, a f„cut o declara˛ie care, cel pu˛in pe mine, m-a ∫ocat ∫i sunt convins c„ a ∫ocat nu numai clasa politic„, ci ∫i Óntreaga popula˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Concret, este vorba despre declara˛ia domnului N„stase prin care solicita luarea unor m„suri urgente pentru stoparea fenomenului de migra˛ie a ale∫ilor locali.

Auzindu-l pe d‚nsul, parc„ m„ auzeam pe mine c‚nd Ómi sus˛ineam amendamentul la Legea pentru alegerea administra˛iei locale, prin care se stabilea ca alesul local care p„r„se∫te partidul pe a c„rui list„ a fost promovat s„-∫i piard„ mandatul respectiv, ∫i m„ Óntrebam dac„ nu cumva domnul N„stase a citit stenograma cu declara˛ia mea din ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor, c‚nd s-a dezb„tut aceast„ lege.

Nu numai c„ domnul N„stase a sus˛inut c„ migra˛ia este un fenomen grav, care distorsioneaz„ voin˛a electoratului ∫i permite deplasarea ale∫ilor locali, Ón func˛ie de interes, dar a promis c„ se vor lua rapid m„suri legislative pentru stoparea acestui fenomen.

Dup„ aceast„ surprinz„toare declara˛ie, m-am Óntrebat dac„ este o declara˛ie sincer„ sau una dictat„ de strategia electoral„ a P.S.D.

La prima vedere, am crezut c„, Ón sf‚r∫it, domnul N„stase a crezut c„ mai presus de interesul de partid se afl„ necesitatea cre„rii unei reale democra˛iei ∫i a respect„rii voin˛ei electoratului, care se manifest„, prin vot, o dat„ la 4 ani.

Mai mult dec‚t at‚t, toate sondajele de opinie arat„ c„ marea majoritate a popula˛iei dore∫te stoparea acestui fenomen, dar, dup„ un minut de reflec˛ie, mi-am dat seama c„ declara˛ia domnului N„stase este una de inducere Ón eroare a electoratului rom‚n, conform„ cu strategia de campanie electoral„ a P.S.D. pentru anul 2004.

Am s„ argumentez, d‚nd ca exemplu jude˛ul Gala˛i, al c„rui deputat sunt, unde, dup„ alegerile din anul 2000, P.S.D. de˛inea 12 mandate de consilier local — la municipiul Gala˛i — din 31, ∫i 11 mandate de consilieri jude˛eni din 41, iar din 56 de prim„rii, la nivelul comunelor, P.S.D. ob˛inuse 19 prim„rii.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Radu Vasile Ro∫ca. Va urma domnul Virgil Popescu.

Deputa˛ii Mircea Costache, Ioan Sonea, Ioan Miclea, Puiu Ha∫otti ∫i Marin Anton au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Interven˛ia mea se refer„ la integrarea Rom‚niei Ón NATO, un succes al clasei politice rom‚ne∫ti.

Genera˛ia mea a aflat despre NATO ca fiind balaurul cu ∫apte capete, n„scut cu dorin˛a nestr„mutat„ de a strangula socialismul victorios ∫i a Óncerca s„ impun„ la ora∫e ∫i sate capitalismul Ón putrefac˛ie.

Tr„im ziua Ón care steagul NATO flutur„ pe cel mai Ónalt catarg oficial al Rom‚niei, iar drapelul nostru na˛ional se afl„ desf„∫urat la sediul Organiza˛iei NordAtlantice din Bruxelles.

Istoria a vrut astfel.

V„d Ón aceast„ spectaculoas„ schimbare de situa˛ii mai multe posibile surse de reflec˛ie ∫i Ónv„˛„minte.

NATO num„r„ Ón prezent 26 de state ∫i are Ón cap„tul coloanei cea mai puternic„ for˛„ militar„ a lumii — Statele Unite ale Americii. Arsenalul militar de care dispune ∫i poten˛ialul de concep˛ie ∫i ac˛iune definesc NATO drept garantul echilibrului planetar, factorul de suprem„ autoritate Ón supravegherea existen˛ei pe Terra, vectorul acreditat s„ impun„ reguli Ón lumea Ón care tr„im.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 A te afla sub umbrela NATO Ónseamn„, Ónainte de orice, ∫ansa de a aspira la lini∫te, pace ∫i Ón˛elegere cu alte state ∫i alte popoare, aproape sau departe de casa ta. Œnseamn„, s-o recunoa∫tem, s„ po˛i s„ reduci din grijile furnizate de siguran˛„, insecuritate ∫i spaim„ ∫i s„ c‚∫tigi Ón siguran˛„ ∫i securitate, s„ abandonezi frisoanele, spaime proprii celui aflat Ón b„taia v‚ntului.

Ne-am aflat Ón b„taia v‚ntului de at‚tea ori Ón istorie. Cronicarii ∫i scriitorii au trudit Óndelung pentru a consemna dramatice situa˛ii Ón care, lipsi˛i de protec˛ia celor puternici, a trebuit s„ accept„m gesturile pline de cruzime ale altora, puternici ∫i ei, dar mai ales convin∫i c„ Ó˛i po˛i c„lca Ón picioare dup„ propria voie sentimente, sim˛ na˛ional, teritorii, avu˛ie, cultur„.

Œn politic„, se spune, conteaz„ nu prieteniile, ci doar interesele. Ei bine, am sim˛it pe pielea noastr„ ce Ónseamn„ falsele prietenii ∫i felul Ón care prieteni declara˛i ∫i-au servit interesele cum au putut mai bine, doar pentru c„ se ∫tiau Ón stare s„ comande orchestra ∫i s„ dicteze regulile jocului. Suntem obliga˛i s„ ne cunoa∫tem trecutul, dar nu avem dreptul s„ sacrific„m Óndatoririle ce privesc viitorul. Trebuie s„ ∫tim de unde ne tragem ∫i toate prin c‚te au trecut cei de dinaintea noastr„, dar s„ nu uit„m c„ to˛i cei de dup„ noi ne vor c‚nt„ri meritele doar Ón raport de c‚te am reu∫it s„ facem Ón a le limpezi g‚ndurile ∫i a le lumina calea, Óntr-o lume strivit„ de evolu˛ii dramatice, globalizat„ ∫i, prin aceasta, greu de cuprins ∫i dirijat, imprevizibil„, provocatoare de interoga˛ii, dileme, incertitudini.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Victor Berc„roiu.

Parlamentarii Daniela Barto∫, Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Iriza Scarlat ∫i Eugen Gheorghe Nicol„escu au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei mele politice Ól constituie dezvoltarea transparen˛ei activit„˛ii parlamentare Ón beneficiul societ„˛ii civile.

Construirea ∫i Ónt„rirea societ„˛ilor democratice din zona central-estic„ a Europei sunt puternic ∫i determinant influen˛ate de activitatea parlamentar„, de capacitatea acesteia de a contribui la destinderea atmosferei Ón care au loc ample schimburi regionale de natur„ politic„, social„ ∫i economic„.

Tranzi˛ia — simultan„ pentru mai multe ˛„ri — c„tre societ„˛i guvernate de principii noi privind organizarea, mecanismele economice, scopurile politice ∫i consecin˛ele Ón plan social creeaz„ pentru parlamente obliga˛ia de a dezvolta toate canalele de comunicare cu societatea civil„.

Implicarea eforturilor parlamentare Ón transform„rile democratice nu are numai un scop tehnico-legislativ, ea are Ón esen˛„ un caracter reprezentativ, prin transferarea voin˛ei ∫i convingerilor electoratului Ón actul legislativ.

Pentru aceste scopuri este necesar„ o adev„rat„ integrare Óntre parlamentari ∫i societatea civil„, care poate conduce la aflarea nevoilor, op˛iunilor, solu˛iilor dorite ∫i a∫tept„rii cet„˛enilor pentru a fi preluate Ón procesul legislativ.

Abordarea deschis„ ∫i direct„ a problemelor societ„˛ii Ón Ónt‚lnirile dintre parlamentari ∫i societatea civil„ este util„ ∫i pentru a fi explicate varietatea pozi˛iilor politice, ariile de competen˛„, parcursurile procedurale, prezentarea comparativ„ a solu˛iilor legislative interna˛ionale ∫i coeren˛a cu legisla˛ia european„ sau practicile interna˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Cooperarea ∫i colaborarea permanent„ dintre Parlament ∫i societatea civil„, reprezentat„ de O.N.G.-uri, poate instaura un climat de normalitate Ón care rolul societ„˛ii civile este nu numai cu mult mai puternic dec‚t Ón prezent, dar creeaz„ reflexe democratice utile societ„˛ii Ón ansamblul ei.

Exist„ multe domenii de interes imediat a c„ror discutare cu cet„˛enii, Óntr-o form„ direct„ ∫i aprioric„, ar conduce la o mai bun„ Ón˛elegere, explicare ∫i aplicare practic„: rolul parlamentarului Ón activitatea din teritoriu, aspecte ∫i tehnici ale aplic„rii principiului separa˛iei puterilor, distribu˛ia competen˛elor Óntre guvernarea central„ ∫i administra˛ia local„, rolul ∫i scopul reformelor administrative.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul Florin Iordache, ultimul vorbitor.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ am intitulat-o îNichita St„nescu — personalitate a culturii rom‚ne∫ti; poet european al mileniului III“.

Œn perioada 29—31 martie 2004, Ploie∫tiul a fost gazda festivalului de poezie dedicat marc„rii a 71 de ani de la na∫terea poetului.

Œn martie anul acesta, Nichita St„nescu ar fi Ómplinit 71 de ani, dar a plecat spre Œmp„r„˛ia Cereasc„ mai repede. S-a gr„bit s„ ne lase mai s„raci cu o stea. Una

greu calculabil„, pe care, Óns„, nu putem s„ o m„sur„m ∫i s„ o aducem la vedere pentru c‚t mai mul˛i, pentru prieteni ∫i neprieteni. E o datorie pe care Ploie∫tiul Óncearc„ s„ ∫i-o asume ∫i s„ o respecte, din dragoste, din fermitate ∫i din credin˛„ pentru adev„r.

La reu∫ita festivalului ∫i-au adus contribu˛ia: Academia Rom‚n„, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, Prefectura Jude˛ului Prahova, Consiliul Jude˛ean, Direc˛ia jude˛ean„ pentru cultur„, culte ∫i patrimoniul cultural na˛ional, Prim„ria Municipiului Ploie∫ti ∫i Inspectoratul ™colar Prahova.

Prezen˛a numeroaselor personalit„˛i, printre care amintesc pe academicianul R„zvan Theodorescu, ministerul culturii ∫i cultelor, academicianul Eugen Simion, pre∫edintele Academiei Rom‚ne, scriitorul Eugen Uricaru, pre∫edintele Uniunii Scriitorilor din Rom‚nia, academicianul Mihai Cimpoi, pre∫edintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, academicianul Adam Puslojic, membru al Academiei Rom‚ne, poetul Adrian P„unescu, prefectul jude˛ului Prahova, primarul municipiului Ploie∫ti, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Prahova, precum ∫i alte personalit„˛i culturale.

Œn cele trei zile c‚t a durat festivalul au fost prezentate o multitudine de manifest„ri culturale, lans„ri de carte, din care, cu voia dumneavoastr„, am s„ exemplific:

— Concurs îCine ∫tie, c‚∫tig„“ — îNichita St„nescu, poet european al mileniului III“, organizat de Liceul Teoretic îNichita St„nescu“, Ón colaborare cu Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune;

— Lans„ri de carte — volumele 4 ∫i 5 din colec˛ia îNichita St„nescu“, editate sub egida Academiei Rom‚ne;

— îLeoaica t‚n„r„, iubirea“, de Nichita St„nescu, volum editat sub egida Academiei Rom‚ne;

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Florin Iordache.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ î2 aprilie 2004, zi de s„rb„toare ∫i Ón jude˛ul Olt“.

Vineri, 2 aprilie, la Bruxelles a fost ridicat drapelul Rom‚niei, al„turi de celelalte 25 de drapele ale ˛„rilor membre NATO. Cu aceast„ ocazie, Ón Slatina, Caracal, Bal∫, dar ∫i Ón alte localit„˛i mai mari sau mai mici din jude˛ul Olt au avut loc spectacole ∫i manifest„ri de bucurie ale popula˛iei fa˛„ de aderarea Rom‚niei la NATO.

La aceste manifest„ri, locuitorii Oltului ∫i-au exprimat bucuria ∫i satisfac˛ia fa˛„ de acest succes al poporului rom‚n, al clasei politice, fa˛„ de aderarea noastr„ la cea mai puternic„ alian˛„ economico-politic„ din lume. Via˛a Ón Rom‚nia, dar ∫i Ón Olt va fi mai sigur„, iar investitorii str„ini vor avea mai multe motive de a veni ∫i investi pentru a se crea noi locuri de munc„. Acesta este un prim pas, urmat Ón scurt timp de confirmarea eforturilor noastre pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea European„, locuitorii olteni exprim‚nd speran˛a c„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.

## V„ mul˛umesc.

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îDrapele“. F„r„ nici o Óndoial„, aderarea Rom‚niei la NATO este un moment de referin˛„ Ón istoria Rom‚niei.

Reinser˛ia Ón spa˛iul de valori ale civiliza˛iei occidentale, care se va des„v‚r∫i o dat„ cu integrarea Ón U.E., la 1 ianuarie 2007, marcheaz„ profund destinul statului rom‚n.

îR„zboiul Rece“ s-a Óncheiat ∫i pentru Rom‚nia.

Dup„ ce vom fi ∫i membri ai Uniunii Europene, îne vom putea construi Ón lini∫te via˛a decent„ pe care ne-o dorim cu to˛ii“, a spus premierul Adrian N„stase.

Aceasta s-a Ónt‚mplat dup„ ce Palatul Parlamentului a fost gazda ultimei etape a ceremoniei de aderare a Rom‚niei la NATO — Ón„l˛area, al„turi de tricolor, a drapelelor Alian˛ei.

Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i la Bruxelles, la cartierul general al celei mai puternice alian˛e militare din istorie.

Este clar c„, din acest moment, Rom‚nia îare nu doar garan˛ii de securitate, ci ∫i obliga˛ia de a fi solidar„ cu ceilal˛i membri ai organiza˛iei“.

îTrebuie s„ fim preg„ti˛i s„ facem fa˛„ cerin˛elor Alian˛ei, s„ ne asum„m cu demnitate ∫i determinare obliga˛iile care ne revin“, a spus Ón acela∫i context pre∫edintele ˛„rii, domnul Ion Iliescu.

Drapelele Rom‚niei ∫i ale NATO flutur„ Ómpreun„ Óntr-o al„turare ce se vrea simbolic„ ∫i perpetu„.

Completate, totu∫i, nu peste mult timp de drapelul Uniunii Europene, cele trei simboluri de maxim„ identitate vor veghea Ómpreun„ destinul european al unui stat, Rom‚nia, care se reg„se∫te pe sine.

A∫ dori s„ v„ re˛in aten˛ia ast„zi cu o problem„ intens discutat„ Ón ultima vreme, aceea a bazelor americane care, probabil, urmeaz„ s„ fie amplasate pe teritoriul Rom‚niei.

Pentru americani, cel mai mare ∫oc Ón timpul r„zboiului din Irak a fost faptul c„ n-au putut s„ foloseasc„ Turcia ca baz„ de lansare a ofensivei Ómpotriva Irakului. Œn urma refuzului, de∫i Turcia era ˛ar„ membr„ a NATO, la Pentagon concluzia a fost clar„: este nevoie de dublarea eforturilor Statelor Unite pentru a-∫i diversifica facilit„˛ile, poten˛ialul ∫i capacitatea de reac˛ie Ón cazul unei crize militare. F„r„ posibilitatea de a exploata bazele turce∫ti, militarii americani au folosit baza aerian„ de la îMihail Kog„lniceanu“, de l‚ng„ Constan˛a, ca s„ transporte solda˛i ∫i echipament militar Ón nordul Irakului. Œnc„ de pe atunci se vorbea de posibilitatea Ónfiin˛„rii unor baze americane permanente pe teritoriul Rom‚niei. Subiectul a prins un contur ∫i mai pronun˛at dup„ precizarea pozi˛iei Rom‚niei fa˛„ de conflictul din Irak, pentru ca ast„zi lucrurile s„ fie c‚t se poate de clare: fiind membr„ _de facto_ a Alian˛ei Nord-Atlantice, este doar o chestiune de timp p‚n„ c‚nd americanii ori ceilal˛i alia˛i ai no∫tri din NATO Ó∫i vor stabili baze militare la noi.

Œn urm„toarele luni vor avea loc mai multe runde de convorbiri Óntre oficialii rom‚ni ∫i cei americani pentru stabilirea efectiv„ a loca˛iilor acestor baze, decizia de a renun˛a la actualele amplasamente din Europa Occidental„ fiind, se pare, deja luat„ la nivelul oficialit„˛ilor de la Washington.

Din 1944, rom‚nii i-au tot a∫teptat pe americani s„ vin„ Ón Rom‚nia. Œn aceast„ a∫teptare, mii de compatrio˛i ai no∫tri au luptat ∫i au murit, Ónfrunt‚nd dictatura comunist„. Acum, Ón fine, vor ajunge Ón Rom‚nia. Interesul Statelor Unite pentru loca˛iile din Rom‚nia este evident. Americanii sunt Ón special interesa˛i de zona Constan˛a. Aici exist„ excelente condi˛ii de amplasare a unei baze navale, portul fiind cel mai mare de la Marea Neagr„ ∫i printre primele zece din lume. L‚ng„ Constan˛a, la îMihail Kog„lniceanu“, se afl„ aeroportul militar care a fost utilizat de trupele americane Ón timpul conflictului din Irak, acesta beneficiind de instala˛ii foarte moderne, ca ∫i de o infrastructur„ realizat„ chiar de armata american„, anul trecut. Œn plus, foarte aproape exist„ o important„ baz„ de antrenament, utilizat„ ocazional. Œn timpul R„zboiului Rece, baza respectiv„, socotit„ cea mai mare din sud-estul european, a fost folosit„ de trupe ale Tratatului de la Var∫ovia, inclusiv sovietice.

îDomnul Ion Iliescu a dovedit, Ónc„ o dat„, c„ are m‚n„ bun„ la necinsti˛i ∫i turn„tori“

Ieri, 5 aprilie 2004, i-a ridicat rangul lui Niculescu Constantin, deputat de Tulcea, at‚t prin participarea la serbare, c‚t ∫i prin acordarea unei distinc˛ii.

Ca ∫i Ón alte ocazii, a premiat un turn„tor consecvent la Securitatea de dinainte de 1989 ∫i un profitor f„r„ scrupule al vremurilor actuale, pe baza ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite la ad„postul rela˛iilor cu care se afi∫eaz„, cu oamenii puterii.

Legea nr. 161/2003 este un nimic pentru cel care este ∫i deputat ∫i pre∫edinte A.C.R., de unde se pare c„ Óncaseaz„ un venit de peste 2.000 de dolari pe lun„, ∫i pensionar, ∫i amestecat Ón alte afaceri bine acoperite. Este omul care a blocat un Jeep, un Mercedes ∫i un Ford — ale A.C.R.-ului — numai pentru el ∫i familia sa. Omul care construie∫te ∫i demoleaz„, f„r„ jen„, ∫i mai ales f„r„ autoriza˛ie, c„ doar e îprotejat“ …P‚n„ c‚nd?

Œl vom invita pe Pre∫edintele Rom‚niei la inaugurarea îlocuin˛ei de prim„var„“ a unor evacua˛i nevinova˛i, de pe trotuarul str„zii ™tirbei Vod„, la nr. 128.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ia mea se intituleaz„ îFolosirea paji∫tilor ca p„∫une, politic„ agrar„ de sus˛inere permanent„“.

Paji∫tile, ca suprafa˛„ agricol„ Ón Rom‚nia, reprezint„ un procent ridicat ∫i Ón mod deosebit Ón zona submontan„ ∫i de deal, unde de fapt sunt concentrate cele mai mari efective de animale.

Din punct de vedere gospod„resc, p„∫unatul reprezint„ nu numai un mod de folosire a paji∫tilor, dar ∫i un sistem de Óntre˛inere a animalelor.

Folosirea paji∫tilor face posibil„ eliminarea unor cheltuieli ∫i lucr„ri precum recoltatul, transportul, prepararea ∫i distribu˛ia furajelor, prin hr„nirea animalelor direct pe suprafe˛ele de p„∫unat.

De asemenea, la p„∫une, datorit„ mi∫c„rii animalelor Ón libertate, beneficiind de aer curat ∫i influen˛a favorabil„ a razelor solare, organismul lor se dezvolt„ armonios, se fortific„ ∫i devin mai rezistente la boli ∫i intemperii.

Œn situa˛ia actual„ a paji∫tilor din ˛ara noastr„ capacitatea de produc˛ie este mic„, situ‚ndu-se Óntre 7—12 tone mas„ verde/ha, neefectu‚ndu-se lucr„ri de Óntre˛inere, prin faptul c„ organizarea asigur„rii lor nu este rezolvat„, exist‚nd proprietari de paji∫ti sau Ón proprietatea prim„riilor care nu se preocup„ de Ómbun„t„˛irea lor, din neglijen˛„ sau lips„ de fonduri financiare.

Proprietarii, c‚t ∫i asocia˛iile cresc„torilor de animale trebuie s„ aib„ Ón vedere folosirea ra˛ional„ a celor dou„ componente de baz„: p„∫unatul ∫i cositul pentru f‚n.

Pentru p„∫unatul ra˛ional trebuie s„ avem Ón vedere durata optim„ de p„∫unat, Ónc„rc„tura de animale pe unitatea de suprafa˛„ ∫i respectarea unor cicluri de folosire.

Œn ceea ce prive∫te durata optim„ de p„∫unat, se apreciaz„ la aproximativ 180 de zile pe an, dup„ care se interzice, pentru c„ p„∫unatul Ón afara perioadei amintite, mai ales cu oile, provoac„ mari daune, ˛in‚nd cont de principiile agriculturii durabile. La fel de mare importan˛„ are Ónc„rc„tura de animale pe p„∫une, care poate fi supra sau subp„∫unat„, ambele st„ri de fapt fiind la fel de nocive pentru covorul ierbos.

Exist„ metode de calcul precise privind Ónc„rcarea cu animale a paji∫tilor, aceasta fiind legat„ de produc˛ia poten˛ial„, asigurarea apei, existen˛a c„ilor de acces, ad„posturi durabile pentru animale, centre de procesare a laptelui, sisteme de colectare ∫i aplicare a dejec˛iilor animalelor ∫i alte dot„ri care pot spori mult atractivitatea ∫i eficien˛a unor zone izolate de paji∫ti.

## îTerori∫tii cuv‚ntului“

Œn ultima perioad„ de timp, Ón concep˛ia mea, declara˛ia politic„ a devenit o arm„ inofensiv„, totu∫i, cu ceva î˛epi“ pe ea, de lupt„ Ómpotriva a tot ce este r„u, nedrept ∫i nelegal, prin intermediul c„reia, din momentul adopt„rii, am Óncercat s„ tratez cazuri ∫i fenomene care prin implica˛iile lor influen˛eaz„ Óntr-un fel sau altul via˛a de zi cu zi a oamenilor, a unor segmente ale acestora

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 ∫i, Ón principal, a diferitelor forma˛iuni politice. Au predominat, ca atare, aspecte din domeniile politic, economic ∫i social, dar de fiecare dat„ propun‚ndu-mi s„ realizez c‚t mai fidel o imagine real„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Dac„ prin scrierea de ast„zi fac o excep˛ie de la regul„ este c„ Ón ultima vreme au izbucnit ∫i ne-au inundat, ca lava din craterul vulcanului ce p„rea adormit, anumite imagini deocheate pe sticla televizorului, pe care Consiliul Na˛ional al Audiovizualului le catalogheaz„ deja ca îpornografice“. M„ refer Ón special la _reality show_ -ul îBig Brother“, dar ∫i destule vorbe ∫i expresii desprinse dintr-un lexic marginal, care nici m„car nu se Óncadreaz„ Ón clasica formul„ a limbajului de cartier.

Deci aceste r‚nduri ale mele se vor de aceast„ dat„ mai degrab„ un comentariu asupra fenomenului polu„rii morale. Acest fenomen tinde s„ ias„ din tiparele clasice, transform‚ndu-se Óntr-un fel de bomb„ cu explozie Ónt‚rziat„, arm„ curent„ Ón m‚inile terori∫tilor cuv‚ntului. Asist„m la un iure∫ al atacurilor dominate de o vulgaritate pe care nici de mahala nu o putem numi, f„r„ a jigni respectiva no˛iune. Œn via˛a de zi cu zi, un propagator al acestei polu„ri este televiziunea, fie ea de stat sau particular„.

Aproape c„ s-a iscat un fel de Óntrecere Óntre diferitele posturi pentru ca emisiunile s„ fie c‚t mai îcolorate“ cu putin˛„, pe canalele acestora scurg‚ndu-se l„turile vorbirii de∫ucheate, argotice, de care s-ar jena p‚n„ ∫i galeriile slobode la gur„ ale dinamovi∫tilor ∫i steli∫tilor, ori ale fanilor de sub podul Grant. E de mirare chiar c„ micile ecrane nu ro∫esc dincolo de culorile obi∫nuite c‚nd Ó∫i dau drumul la produc˛ii in∫i ca Oreste, Badea, Garcea, fiociu, Palade ∫i toat„ pleiada de a∫a-zi∫i umori∫ti sau prezentatori ∫i interpre˛i de manele.

Declara˛ie politic„ despre Legea tineretului.

M„ adresez dumneavoastr„ Ón calitatea mea de ini˛iator al Legii nr. 15/2003, devenit„ Óntre timp îLegea tinerilor“ ∫i, prin dumneavoastr„, m„ adresez factorilor de decizie din administra˛ia public„ local„ ∫i central„, pentru a sus˛ine mediatizarea prevederilor acestei legi, care a trezit un interes deosebit printre tinerii care vor ∫i pot s„-∫i construiasc„ un c„min. A∫a cum a subliniat ∫i colegul meu Romeo Raicu, pentru aplicarea Legii nr. 15/2003 nu este nevoie dec‚t de voin˛„ ∫i responsabilitate politic„ pentru a ne sus˛ine tinerii pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„.

Deoarece Ón zonele Ón care organele administra˛iei centrale ∫i locale ∫i-au f„cut datoria de a mediatiza corespunz„tor aceast„ oportunitate s-a Ónregistrat o afluen˛„ fr‚nat„ numai de lipsa efectiv„ a terenurilor, v„ solicit s„ sus˛ine˛i continuarea campaniei de mediatizare a demersurilor ce trebuie Óntreprinse de tineri pentru a beneficia de sprijinul comunit„˛ii Ón vederea construirii de locuin˛e.

De asemenea, consider c„ implicarea cu responsabilitate Ón aplicarea acestei legi prin promovarea unor proiecte de acte normative pentru suplimentarea suprafe˛elor de teren ce pot fi puse la dispozi˛ia tinerilor, precum ∫i prin acordarea de sprijin tehnic de c„tre serviciile publice de specialitate existente la nivel jude˛ean va oferi timpul necesar pentru ca ace∫tia s„ lucreze la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 case Ón lunile favorabile efectu„rii lucr„rilor de construc˛ii. Aceasta face diferen˛a Óntre ac˛iunea responsabil„ ∫i cea îde ochii lumii“, pentru c„, a da Ón septembrie un teren unor tineri nu Ónseamn„ dec‚t a le impune un termen efectiv de lucru la cas„ de numai 6—7 luni, ceea ce este irealizabil, date fiind mijloacele de care ace∫tia dispun.

V„ solicit, pentru a le da o ∫ans„ real„ acestor tineri îantreprenori“, s„ Ói sprijini˛i Ón demersurile lor c„tre autorit„˛ile publice, mai ales Ón localit„˛ile Ón care exist„ suficiente suprafe˛e de teren pentru construirea de locuin˛e, Ón special pentru gr„birea adopt„rii hot„r‚rilor de trecere din domeniul public Ón domeniul privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Œn ultima perioad„ de timp, sectorul privat din Rom‚nia s-a transformat Ón cel mai mare generator de ∫omeri. La nivelul Óntregii ˛„ri, Ón mai mult de jum„tate din jude˛e, ∫omajul a crescut Ón februarie, comparativ cu ianuarie. O analiz„ a Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ (A.N.O.F.M.) arat„ c„ aceste major„ri ale num„rului persoanelor f„r„ serviciu sunt determinate de îdisponibiliz„ri colective ∫i curente de personal, dar ∫i de Ónscrierile Ón ∫omaj pentru solicitarea adeverin˛ei necesare la ob˛inerea venitului minim garantat“.

Nivelul cel mai mare de ∫omeri se afl„ Ón Hunedoara (13,4%), iar cel mai mic Ón Bihor (7%). Œn ˛ar„, 11 jude˛e au o rat„ a ∫omajului peste 10%: Hunedoara, Gala˛i, Olt, Ialomi˛a, Cara∫-Severin, Vaslui, Boto∫ani, Teleorman, Mehedin˛i, Bra∫ov ∫i Prahova. Aceste jude˛e sunt caracterizate fie de activit„˛i preponderent agricole, afectate de ∫omaj Ón lunile de iarn„, fie de restructur„ri ale diverselor sectoare de activitate. Sud-vestul ∫i nordestul ˛„rii sunt afectate de cea mai mare rat„ a ∫omajului, la polul opus afl‚ndu-se zona de nord-vest.

Œn februarie, au intrat Ón eviden˛a A.N.O.F.M. 118.793 persoane, din care 77.166 sunt îÓnscrieri noi“ (32.584 ∫i-au pierdut locul de munc„, 5.120 sunt proasp„t absolven˛i, iar peste 32.000 sunt ∫omeri neindemniza˛i), iar 41.627 sunt îreactualiz„ri“ de cereri de locuri de munc„ ∫i îreactiv„ri“ de drepturi.

Cea mai mare parte a ∫omerilor o reprezint„ persoanele cu studii primare, gimnaziale ∫i profesionale (75%), 20,8% cu studii medii, iar circa 4% cu studii superioare. Œn r‚ndul tinerilor, ∫omajul se situeaz„ la 20,3%.

Se constat„ c„ sectorul privat a fost cel care a îfurnizat“ cel mai mare num„r de ∫omeri. Per total, din cei 701.431 de oameni f„r„ serviciu, 401.836 provin din sectorul privat. Cei mai mul˛i disponibiliza˛i sunt constructori ∫i montatori de structuri metalice, muncitori necalifica˛i din industria prelucr„toare ∫i mecanici, montatori ∫i reparatori de ma∫ini agricole industriale.

Pentru cei peste 700.000 de ∫omeri, statul cheltuie∫te mai mult de 2.500 de miliarde de lei din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj.

Analiza efectuat„ de A.N.O.F.M. arat„ c„, Ón loc s„ fie principalul generator de locuri de munc„, sectorul privat a ajuns s„ fie generator de ∫omeri, Ón condi˛iile Ón care mai bine de jum„tate dintre cei f„r„ serviciu provin de la firmele particulare. Mai mult, nici privatizarea unor mari societ„˛i nu a rezolvat problema ∫omajului, ci, dimpotriv„, Ón jude˛ele unde s-au v‚ndut unele unit„˛i importante, cu ani Ón urm„ chiar, nu numai c„ ∫omajul nu a sc„zut dup„ privatizare, dar nici dup„ o lung„ perioad„ de timp lucrurile nu s-au redresat ∫i nu s-au creat noi posturi.

Impertinen˛a cu care liderul democrat Traian B„sescu Ón˛elege s„ Ó∫i atrag„ sus˛in„tori ∫i s„ se fac„ remarcat Ón rela˛ia cu P.S.D. este de acum Ón m„sur„ s„ ˛in„ loc de politic„ de partid ∫i de strategie electoral„. Intrat Ón agonia primarului care Ó∫i vede mandatul Óncheiat f„r„ nici o ∫ans„ de reÓnnoire, B„sescu este Ón stare de orice favoruri. Mai nou, Óncurajeaz„ p‚n„ ∫i manifest„ri spontane ∫i sporadice care nu au nimic de a face cu realitatea imediat„.

™i, dac„ tot este Ón criz„ de subiecte, i-a∫ sugera primarului general o atitudine lesne de abordat pentru comportamentul s„u, devenit de mult timp atipic Ón conduita politicianului: s„ Óncerce s„ dea anun˛ la mica publicitate, lans‚ndu-∫i oferta de a da îbun de defilare“ oric„ror solicit„ri care au ca loc de desf„∫urare sediile P.S.D.

Sigur, sunt mul˛i bucure∫teni de bun-sim˛, care realizeaz„ c‚t de penibil a devenit liderul P.D. prin pronosticurile pe care le face nu numai la Bucure∫ti, dar ∫i la Craiova, la Cluj sau la Buftea.

C‚t despre... î˛epele“ pe care inten˛ioneaz„ s„ le planteze Ón Pia˛a Victoriei, dup„ ce a ciuruit sute de kilometri de str„zi, nu pot dec‚t, cu un gust amar, s„-i spun: îAi grij„, domnule primar, c„ ai toate ∫ansele s„ ajungi ca personajul din... Caragiale, care, Ónv‚rtindu-se de zor la Foi∫orul de Foc, spunea Óntruna: îViceversa... Viceversa!“

Pentru c„, dac„ Óntr-adev„r vrea un pronostic, asta e soarta unora ca el!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

îRom‚nia sub umbrela NATO“

Œn declara˛ia pe care doresc s„ o prezint Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Óncerc cu m‚ndrie ∫i emo˛ie s„-mi exprim c‚teva g‚nduri cu privire la integrarea Rom‚niei Ón NATO.

Ziua de 2 aprilie 2004 a intrat Ón istorie ca o dat„ memorabil„ Ón con∫tiin˛a tuturor rom‚nilor, marc‚nd momentul c‚nd tricolorul rom‚nesc a fluturat pentru prima dat„, la aceea∫i Ón„l˛ime, al„turi de celelalte simboluri na˛ionale ale ˛„rilor care fac parte din Alian˛a NordAtlantic„, la Cartierul general al NATO din Bruxelles.

Prin integrarea Ón cea mai puternic„ alian˛„ militar„ a tuturor timpurilor ˛ara noastr„ are, dup„ o lung„ perioad„, securitatea asigurat„, permi˛‚ndu-ne accesul la cea mai puternic„ garan˛ie de securitate din lume, ceea ce Ó∫i doreau at‚tea genera˛ii de rom‚ni.

Ader‚nd la NATO, Rom‚nia a l„sat Ón urm„ o lung„ perioad„ de nesiguran˛„, put‚nd afirma c„ R„zboiul Rece s-a terminat ∫i pentru noi.

La realizarea acestui obiectiv au contribuit Ón primul r‚nd cet„˛enii rom‚ni, care au dorit s„ ocupe locul pe care Ól merit„ Ón marea structur„ european„ ∫i mondial„ de securitate. La aceasta trebuie s„ remarc„m contribu˛ia Óntregii clase politice rom‚ne∫ti, a oamenilor de pres„ ∫i a societ„˛ii civile, dovedindu-se c„ atunci c‚nd este vorba de interesele fundamentale, oamenii politici pot s„ lucreze Ómpreun„ pentru binele ˛„rii ∫i al cet„˛enilor ei. Prin integrarea Ón NATO nu vom mai avea nevoie de protec˛ia altora, dimpotriv„, putem oferi protec˛ie celor care au nevoie pentru dezvoltare.

Au ∫i dovedit-o deja exerci˛iile comune ∫i misiunile la care Rom‚nia particip„ cu rezultate excelente, demonstr‚nd c„ are for˛e militare profesioniste, fiind gata s„ Ó∫i asume cu seriozitate noul rol, de membru deplin al NATO.

Am f„cut un pas important spre lumea civilizat„ ∫i democra˛ie. Urm„torul pas este aderarea la Uniunea European„. Aceasta este voin˛a expres„ a poporului rom‚n. Sunt sigur c„ vom reu∫i, numai Ómpreun„. S„ fim m‚ndri c„ suntem rom‚ni!

Societ„˛ile comerciale îAvicola“ din jude˛ul D‚mbovi˛a au fost date pe m‚na îafaceri∫tilor“ arabi, la comanda politic„ a liderilor P.S.D.

La sf‚r∫itul lunii noiembrie 2003, Ón cadrul unei ∫edin˛e convocate din ordinul domnului Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, directorul general al S.C. îAvicola“ T„rt„∫e∫ti, jude˛ul D‚mbovi˛a, domnul inginer Mihalcea, a fost destituit din func˛ie.

Se ∫tie c„ aceast„ societate comercial„ se afl„ sub patronajul Academiei de ™tiin˛e Agricole, fiind o unitateetalon a cercet„rii avicole rom‚ne∫ti ∫i singura care produce material de selec˛ie a raselor de p„s„ri grele.

M„sura schimb„rii din func˛ie a inginerului Mihalcea, specialist de marc„ Ón domeniu, care lucra la aceast„ unitate de elit„ de peste 20 de ani, a fost dictat„ de interese politice. Cunosc‚nd bine valoarea acestei unit„˛i profitabile, el s-a opus sistematic tentativelor unor cet„˛eni

libanezi, ac˛ionari majoritari la: îAvicola“ Buftea, îAvicola“ Crevedia, îAvicola“ G„ie∫ti, precum ∫i F.N.C. Crevedia ∫i Titu, toate din jude˛ul D‚mbovi˛a, care Óncercau s„ achizi˛ioneze ∫i S.C. îAvicola“ T„rt„∫e∫ti la un pre˛ derizoriu, av‚nd îrecomand„ri“ favorabile din partea unor nume sonore, printre care, Ilie S‚rbu, Adrian N„stase ∫i chestorul Toma Zaharia, ultimii doi chiar din T„rt„∫e∫ti. Nu cu mult timp Ónainte de destituirea inginerului Mihalcea, Adrian N„stase ∫i Toma Zaharia s-au deplasat la aceast„ unitate, interes‚ndu-se, chipurile, de problemele cu care se confrunt„, dac„ este rentabil„ etc. Œn context, Adrian N„stase, Ón stilul lui caracteristic, n-a omis s„-l aten˛ioneze pe inginerul Mihalcea c„ Ón birourile institu˛iei erau prea pu˛ine postere cu persoana lui. De∫i l-a pus oarecum pe g‚nduri acest avertisment, inginerul Mihalcea n-a vrut s„ cread„ c„ Ól pa∫te schimbarea. El ˛ine, cu orice pre˛, ca privatizarea societ„˛ii pe care o conduce s„ se fac„ Ón condi˛ii legale, ∫i nu pe c„i frauduloase, cum s-a Ónt‚mplat cu celelalte unit„˛i avicole men˛ionate mai sus, cump„rate pe mai nimic de aceia∫i cet„˛eni libanezi.

Œnc„p„˛‚narea inginerului Mihalcea de a nu ceda presiunilor politice l-a costat func˛ia, Ón prezent S.C. îAvicola“ T„rt„∫e∫ti este Ón pericol de faliment planificat. Œn locul inginerului Mihalcea a fost impus un oarecare inginer Ignat, fost inginer mecanic la Serele 30 Decembrie, aflate Ón faliment, care nu are nici cele mai vagi cuno∫tin˛e despre avicultur„ ∫i cercetare Ón acest domeniu. Singura lui calitate este aceea de a fi un apropiat al lui Adrian N„stase ∫i Toma Zaharia ∫i foarte priceput Ón a agonisi avere, reu∫ind s„ acumuleze, Ón perioada 2000—2003, mai multe apartamente Ón Bucure∫ti, o vil„ la periferia ora∫ului ∫i dou„ limuzine de lux etc.

Partidul Rom‚nia Mare a receptat cu Óngrijorare concluziile Raportului privind corup˛ia din Rom‚nia elaborat de îTransparency International“.

A∫a cum era de a∫teptat, raportul surprinde dezechilibrul acut dintre pachetele de legi anticorup˛ie, strident promovate, ∫i ineficien˛a m„surilor concrete privind combaterea acestui flagel. De fapt, acest studiu confirm„ un adev„r de notorietate: prezumtiva lupt„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 anticorup˛ie a actualului Guvern este purtat„ la nivel strict declarativ ∫i cu inten˛ii exclusiv propagandistice.

Din nefericire, consecin˛ele acestei guvern„ri iresponsabile, preocupat„ doar de calcule ∫i scenarii electorale, sunt extrem de grave. Rom‚nia se plaseaz„ ast„zi Ón r‚ndul ˛„rilor cu un nivel foarte ridicat de corup˛ie, al„turi de state precum Angola, Bangladesh, Bolivia, Trinidad Tobago sau Madagascar. Devaliz„ri de b„nci, faliment„ri ∫i privatiz„ri frauduloase, abuzuri ∫i corup˛ie p‚n„ la nivel guvernamental, acestea sunt realit„˛i curente Ón Rom‚nia anului 2004.

Œntr-o asemenea situa˛ie, integrarea Ón Uniunea European„ r„m‚ne un obiectiv imposibil de atins ∫i nu ar mai trebui s„ mire pe nimeni faptul c„ doi deputa˛i P.S.D. — Ion Olteanu ∫i Ovidiu Petrescu — doresc s„ apere infractorii de ochii presei ∫i ai opiniei publice printr-un proiect de lege privind protec˛ia drepturilor nepatrimoniale sau c„ Legea anticorup˛ie a fost amendat„ de partidul de guvern„m‚nt pentru a le permite func˛ionarilor publici accesul Ón A.G.A. ∫i C.A.

Partidul Rom‚nia Mare someaz„ Guvernul, Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i celelalte institu˛ii abilitate s„ renun˛e la actuala pasivitate ∫i s„ declan∫eze conjugat ac˛iuni ferme Óndreptate Ómpotriva marilor acte de corup˛ie.

Declara˛ie politic„ privind stadiul aplic„rii Legii nr. 15/2003.

Œn calitate de ini˛iator al Legii nr. 15/2003, m„ adresez principalilor factori de decizie din administra˛ia public„ local„ ∫i le reamintesc pe aceast„ cale c„ pentru aplicarea Legii nr. 15/2003 nu este nevoie dec‚t de voin˛„ ∫i responsabilitate politic„. Aceast„ ini˛iativ„ este un instrument legal prin care t‚n„ra genera˛ie este efectiv sprijinit„ acum, la 14 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Legea are ca obiect de reglementare regimul atribuirii, la cerere, c„tre tinerii cu v‚rsta cuprins„ Óntre 18 ∫i 35 de ani a unui teren Ón suprafa˛„ de 250 m[2] p‚n„ la 500 m[2] , din terenuri aflate Ón domeniul privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„.

Œn urma Óntreb„rii privind stadiul aplic„rii Legii nr. 15/2003 adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i prin amabilitatea domnului ministru delegat pentru administra˛ia public„, Gabriel Oprea, am primit toate datele necesare organiz„rii aplic„rii acestei legi.

Œn r„spunsul dat de c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor se precizeaz„ c„:

— au fost respectate procedurile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 15/2003, aprobate de Hot„r‚rea Guvernului nr. 896/2003, cu Óncadrarea Ón termenele fixate;

— au fost mediatizate Ón r‚ndul tinerilor demersurile ce trebuie f„cute pentru a beneficia de sprijin Ón construirea unei locuin˛e proprietate personal„;

— au fost organizate ∫edin˛e de preg„tire ∫i de consiliere juridic„ a secretarilor unit„˛ilor administrativteritoriale;

— au fost constituite 2.580 de comisii pentru identificarea ∫i inventarierea terenurilor disponibile ∫i libere de sarcini din domeniul privat al unit„˛ilor administrativteritoriale, situate Ón intravilanul localit„˛ilor;

— au fost identificate p‚n„ la sf‚r∫itul lunii ianuarie 2004 terenuri disponibile Ón suprafa˛„ de 2.591 hectare, din care 67% din terenuri sunt Ón mediul rural, iar 33% Ón mediul urban;

— p‚n„ Ón prezent, consiliile locale au adoptat 413 hot„r‚ri privind inventarierea terenurilor disponibile ∫i libere de sarcini care pot fi atribuite Ón folosin˛„ gratuit„;

Declara˛ie cu privire la riscul cump„r„rii f„r„ re˛et„ a unor medicamente.

Oficialii sistemului farmaceutic sus˛in c„ Ón legisla˛ia actual„ sunt introduse prevederi care oblig„ la eliberarea anumitor medicamente numai pe baz„ de re˛ete, dar, din p„cate, tot mai multe farmacii nu le respect„.

Exemplul cel mai elocvent care ni se d„ Ón aceast„ privin˛„ este cel al somniferelor, unele de mare putere ∫i cu efect de dependen˛„ recunoscut, care mai scap„ c‚teodat„ din aten˛ia farmaci∫tilor. Astfel de medicamente, ca Romerganul ∫i Diazepamul, care sunt considerate tranchilizante, fiind consumate Ón cantitate exagerat„ provoac„ o stare de halucina˛ie similar„ cu cea creat„ de heroina injectat„. Medicamentul Calmant 3 este Ón realitate mult mai puternic dec‚t Algocalminul.

Pentru Ómp„timi˛ii drogului, efectul acestuia este sinonim cu cel al marijuanei. Resturile de flacoane de astfel de medicamente se g„sesc Ón baruri, discoteci, toaletele liceelor ∫i chiar pe strad„. Drogurile eliberate f„r„ re˛et„ din farmacii au dat na∫tere la fenomenul social de îfarmacodependen˛„“, care este semnalat tot mai mult de medici ∫i Ón special de psihiatri, care vorbesc Ón ∫oapt„, argumentul fiind: îS„ nu cre„m panic„“. Dar, Ón realitate, ceea ce nu vor autorit„˛ile s„ recunoasc„ este teama de reac˛ia firmelor produc„toare ∫i refuzul de a accepta propria dezorganizare, sprijinit„ ∫i de lipsa unor prevederi care s„ legifereze cump„rarea f„r„ re˛et„ a medicamentelor cu risc.

Controalele Ón farmacii pentru depistarea acestor aspecte destul de alarmante nu s-au efectuat, deoarece nu exist„ reclama˛ii sau sesiz„ri din partea cump„r„torilor, care se mul˛umesc cu ce li se vinde pentru s„n„tate, neav‚nd cuno∫tin˛ele necesare Ón domeniul medicamentelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Mul˛i farmaci∫ti scot profituri semnificative pe seama neaten˛iei pacien˛ilor, b„t‚ndu-∫i joc de s„n„tatea celor mul˛i.

Alegerile locale se apropie cu repeziciune ∫i, Ón pofida tuturor presupunerilor sumbre f„cute de oponen˛i, se poate vedea concret faptul c„ singura forma˛iune politic„ ce a reu∫it s„ Ó∫i desemneze candida˛ii ∫i s„ se apropie de aceast„ campanie cu fruntea sus este cea din care fac ∫i eu parte.

Œn afara Partidului Social Democrat, toate celelalte partide politice se afl„ sub semnul incertitudinii. Numiri de candida˛i care se schimb„ de la o zi la alta, declara˛ii contradictorii din interiorul aceluia∫i partid Ón ce prive∫te alegerile locale ∫i programele pe care urmeaz„ s„ le adopte.

Acestea sunt condi˛iile Ón care se desf„∫oar„ activitatea unor partide, ∫i asta arat„ dorin˛a lor de a ocupa func˛iile de conducere locale. Cum putem crede c„ cei care sunt acum nehot„r‚˛i pe cine s„ numeasc„ ∫i s„ sus˛in„ vor avea puterea dup„ alegeri s„ concretizeze planurile pe care le vor prezenta pompos Ón campania electoral„ care va Óncepe peste scurt timp?

Cine poate avea Óncredere Ón cameleonismul politic ar„tat de diferite persoane care candideaz„ azi la un partid, m‚ine, independent ∫i apoi se lipesc altuia care le ofer„ sus˛inere? La ce ne putem a∫tepta de la aceste persoane ∫i partide? Este clar deja c„ ei v„d Ón alegerile ce se apropie doar un singur scop — c‚∫tigarea scaunelor consiliilor locale, de unde ar putea s„ se Ómbuibe cu bani din afaceri necurate, pe spinarea popula˛iei. P„cat c„ se ajunge la astfel de manifest„ri, pentru c„ rom‚nii ∫tiu s„ sanc˛ioneze mai bine ca oricine pref„c„toria. Un singur lucru cred c„ mai este de f„cut: candida˛ii Partidului Social Democrat trebuie s„ mearg„ Ón continuare pe linia adoptat„ ∫i se va vedea c„ nimeni nu va putea s„ Ónl„ture dorin˛a de a realiza cu adev„rat ceva. Œn ce prive∫te jocurile politice care se fac acum pentru alegerile locale se pot spune multe, Óns„ prefer s„ atrag aten˛ia asupra unui alt aspect: la fel se va Ónt‚mpla ∫i la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale. Cei care s-au n„scut pentru a juca perfid ∫i murdar nu vor renun˛a, Óns„, revin, sunt convins c„ nu au ∫anse de reu∫it„, tocmai pentru c„ am Óncredere Ón capacitatea rom‚nilor de a decide spre binele lor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ultimele sondaje efectuate de companiile specializate Ón domeniu arat„, realist, preferin˛ele rom‚nilor Ón ceea ce prive∫te clasa politic„. Una dintre ultimele investiga˛ii sociologice a ar„tat o cot„ de preferin˛„ de 42% pentru Partidul Social Democrat, la o distan˛„ de 13 procente fa˛„ de alian˛a P.D.-P.N.L., care Óncearc„ pe toate canalele s„ smulg„ efectiv adeziuni ∫i simpatii.

De remarcat Ón acest context este faptul c„ partidul de guvern„m‚nt de˛ine totu∫i aproape jum„tate dintre preferin˛ele rom‚nilor, r„m‚n‚nd primul dup„ to˛i ace∫ti ani Ón care a condus destinele ˛„rii.

Prin compara˛ie, v„ rog s„ v„ aminti˛i de sf‚r∫itul perioadei de guvernare trecute, c‚nd sondajele ∫i, apoi, voturile au ar„tat clar neÓncrederea — de altfel fondat„ — a popula˛iei Ón cei care i-a condus. Cu toate atacurile ∫i Óncerc„rile de discreditare a opozi˛iei ∫i a celor interesa˛i din diferite considerente de distrugerea imaginii Partidului Social Democrat, nu s-a reu∫it acest lucru. Sunt convins c„ nici nu va reu∫i. Sunt convins c„ toate eforturile partidului din care fac parte pentru Óndeplinirea unor obiective extrem de importante pentru viitorul ˛„rii sunt de natur„ s„ arate Ón mod real interesul forma˛iunii politice de la guvernare de a consolida pas cu pas democra˛ia ∫i valorile acesteia.

Cred c„ ar mai trebui s„ precizez ∫i faptul c„ toate sec˛iunile sondajului arat„ acela∫i lucru. Arat„ c„ nu numai partidul Ón Óntregul s„u este agreat de popula˛ie, ci ∫i persoanele care fac parte din el pot fi demne de Óncrederea acordat„. Dac„ m‚ine ar fi alegeri preziden˛iale, preferin˛ele electoratului s-ar Óndrepta asupra primului-ministru Adrian N„stase. La capitolul Óncredere conduce ministrul de externe, Mircea Geoan„, urmat de Adrian N„stase ∫i de pre∫edintele Ion Iliescu, care a fost unul dintre membrii marcan˛i ai P.S.D. ∫i care a candidat la pre∫edin˛ie din r‚ndurile P.S.D.

Œn privin˛a alegerilor locale lucrurile stau la fel — partidul care se afl„ acum la guvernare este Ón topul preferin˛elor. Œn concluzie, vreau s„ eviden˛iez un singur lucru. Partidul Social Democrat se men˛ine Ón topul preferin˛elor popula˛iei ∫i aceasta este dovada incontestabil„ a seriozit„˛ii de care a dat dovad„.

Ultimul sondaj de opinie, realizat de CURS la solicitarea cotidianului îAdev„rul“, crediteaz„ P.S.D. cu 42% la alegerile parlamentare ∫i pe domnul Adrian N„stase cu 41% la alegerile preziden˛iale. Œn mod sigur, rezultatele sondajului vor fi contestate de partidele aflate Ón opozi˛ie, dar asta conteaz„ mai pu˛in. Important este, c„ P.S.D. continu„ s„ se afle Ón frunte, s„-∫i men˛in„ Ón absolut toate sondajele, acela∫i procent, de peste patru luni.

Explica˛ia e, dup„ p„rerea mea, extrem de simpl„: Ón afara partidului de guvern„m‚nt, nici o alt„ for˛„ politic„ a ˛„rii, c‚t de c‚t credibil„, nu a convins prin presta˛ia sa din ultima vreme. P.S.D. continu„ s„-∫i men˛in„ imaginea bun„ nu numai datorit„ politicii inteligente pe plan extern, care a dat rezultate excep˛ionale, c‚t ∫i datorit„ presta˛iei constant bune pe plan intern. Vrem, nu vrem, trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ón fosta guvernare nu au existat cazuri de autosuspendare a unor demnitari acuza˛i de corup˛ie. Cazul domnilor Nicolae Mischie ori Bebe Ivanovici, oric‚t au fost ele de ridiculizate Ón pres„, arat„ c‚t se poate de clar c„ partidul de guvern„m‚nt, cu doar c‚teva s„pt„m‚ni Ónaintea alegerilor, Ó∫i ridic„ m‚na de pe c‚˛iva membri de frunte asupra c„rora planeaz„ acuza˛ii de corup˛ie. Gestul lui Nicolae Mischie, demn de toat„ lauda, fere∫te P.S.D. de probleme care pot deveni nepl„cute. El a men˛ionat c„ face acest gest pentru a permite P.N.A. s„ continue anchetele pe care le-a Ónceput, f„r„ ca ulterior s„ fie invocate eventuale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 influen˛e politice Ón derularea cercet„rilor. El a afirmat, de asemenea, c„ a∫teapt„ ca P.N.A. s„ Ói clarifice situa˛ia juridic„, urm‚nd s„ revin„ Ón postul de conducere Ón cazul Ón care nu va fi g„sit vinovat de comiterea vreunei ilegalit„˛i.

Datorit„ unor asemenea gesturi b„rb„te∫ti, aten˛ia opiniei publice este fixat„, Ón sensul bun al cuv‚ntului, asupra partidului de guvern„m‚nt. ™i, f„r„ nici un dubiu, P.S.D. acumuleaz„ bile albe, ridic‚ndu-i cota Ón sondaje. P.S.D. are curajul, iat„, s„ fie ferm c‚nd vine vorba de propria-i imagine, fie ∫i pentru a da un simplu semnal. Nu am avut de-a face cu semnale de felul acesta Ón fosta guvernare. E mai mult ca sigur c„ e∫ecul Ón alegerile trecute al celor care s-au aflat la conducere s-a datorat proastei strategii adoptate de lideri. P.S.D. nu va face aceea∫i gre∫eal„. Acesta este un alt motiv pentru care P.S.D. va c‚∫tiga, Ón mod sigur, alegerile din acest an.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îZiua de 2 aprilie a.c., moment istoric“

Ziua de 2 aprilie 2004 a reprezentat un moment istoric care a marcat intrarea oficial„ a Rom‚niei Ón structurile NATO, conferind un nou statut Rom‚niei ∫i oferind fiec„rui cet„˛ean rom‚n apartenen˛a la cea mai puternic„ for˛„ de securitate colectiv„.

Data de desf„∫urare a ceremoniei de primire a Rom‚niei Ón NATO al„turi de alte ∫ase state candidate a fost s„rb„torit„ la nivelul fiec„rui cet„˛ean rom‚n ∫i, a∫a cum era ∫i firesc, Guvernul a decis printr-un act normativ ca data de 2 aprilie s„ fie o zi nelucr„toare.

Pe mul˛i din opozi˛ie i-a deranjat acest fapt, tem‚ndu-se ca acest c‚∫tig al poporului rom‚n s„ nu fie asociat numai ca un efort Óncununat de succes al partidului de guvern„m‚nt.

Nu Ón˛eleg nemul˛umirile ∫i tr‚mbi˛area unor afirma˛ii conform c„rora, de∫i este recunoscut„ importan˛a momentului, totu∫i, îcel mai bine ar fi ca oamenii s„ fie l„sa˛i s„ s„rb„toreasc„ Ón lini∫te“. Amintesc colegilor no∫tri c„ intrarea Ón NATO nu era motiv de priveghi, oamenii au fost Óncuraja˛i s„ se bucure Ómpreun„ de aceast„ realizare.

Afirma˛ii de genul îm„suri populiste, festivism care invit„ la nemunc„ etc.“ sunt doar cuvintele guturale ale unor ofensa˛i care nu las„ oamenii s„ se bucure de un real c‚∫tig ∫i care se tem de propria incapacitate, dorind ∫i de data aceasta, cu o jalnic„ disperare, s„ fie asocia˛i evenimentului, fie ∫i sub forma patetic„ a celui care face rolul de îGic„ contra“.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îN„stase ∫i-a dat cravata pe fa˛„!“

Manifesta˛ia Tineretului Social Democrat de s‚mb„t„, intitulat„ îPrim„vara Social Democrat„“, mi-a adus aminte de vremuri pe care le credeam apuse. Din dorin˛a de a-∫i pl„ti postul de ministru, t‚n„rul Victor Ponta a organizat o tribun„ pentru Adrian N„stase, Ón Óncercarea

de a mai drege imaginea ∫ifonat„ a liderului P.S.D. Tinerii P.S.D.-i∫ti, adu∫i care cu promisiuni de posturi Ón administra˛ie, care cu tot felul de alte presiuni, au fost dota˛i cu cravate ro∫ii, probabil Ón amintirea vremurilor c‚nd liderii de ast„zi ai P.S.D. erau frunta∫i Ón organiza˛iile de pionieri. A lipsit doar imnul neoficial îAm cravata mea, sunt T.S.D.-ist!“

Prin discursul s„u, îmicul Titulescu“ recunoa∫te e∫ecurile guvern„rii 2001—2003, admi˛‚nd corup˛ia ∫i clientelismul promovat de liderii partidului de guvern„m‚nt. S-a afirmat, de asemenea, c„ îTinerii social-democra˛i reprezint„ viitorul!“ Vai de poporul rom‚n! Dup„ ce ∫i-au b„tut joc de trecut, dup„ ce ne-au distrus prezentul, iat„, P.S.D. ∫i T.S.D. vor s„ ne confi∫te ∫i viitorul! îViitorul sun„ bine, de v„zut se vede r„u!“

Cum spuneam, Victor Ponta i-a oferit pre∫edintelui P.S.D. o tribun„ de la care s„ reafirme ata∫amentul partidului de guvern„m‚nt fa˛„ de valorile europene, de reforma justi˛iei ∫i a administra˛iei, dar, nu Ón ultimul r‚nd, fa˛„ de lupta anticorup˛ie. Adrian N„stase a prezentat Ón mod triumfalist decizia delega˛iei permanente a P.S.D. referitoare la suspendarea celor opt baroni locali. Faptul c„ suspendarea nu atrage dup„ sine, a∫a cum era normal, retragerea sprijinului politic ∫i interdic˛ia de a candida la urm„toarele alegeri ne arat„ c„ aceast„ ac˛iune nu este dec‚t o alt„ Óncercare de a îsp„la“ imaginea p„tat„ a partidului ∫i de a p„c„li, o dat„ Ón plus, opinia public„, at‚t din ˛ar„, c‚t ∫i din str„in„tate. Dac„ se dorea cu adev„rat combaterea corup˛iei, ciocoii locali trebuiau schimba˛i de la conducerea consiliilor jude˛ene, acolo unde stau Ón continuare cu m‚na Ón borcanul de miere, ∫i nu de la îjude˛eana“ de partid. Explica˛iile gen Mischie, cum c„ suspendarea din func˛ia de pre∫edinte P.S.D. Gorj va da posibilitatea P.N.A. s„ se pronun˛e asupra faptelor acestora, sunt tipice pentru tot partidul. Feudalii din P.S.D. cred c„ func˛ia de pre∫edinte al organiza˛iei jude˛ene a P.S.D. le confer„ imunitate Ón rela˛ia cu organele de anchet„. Acest tip de imunitate poate exista doar Óntr-o ˛ar„ Ón care justi˛ia este aservit„ guvernan˛ilor. Iat„ de ce rezervele europarlamentarilor cu privire la independen˛a justi˛iei sunt justificate! Partidul lui Adrian N„stase are alt„ viziune ∫i alte concep˛ii despre imunitate dec‚t adev„ratele democra˛ii europene.

Interven˛ie intitulat„ îSpiritul critic rom‚nesc Ón actualitate“

Œn pragul marii s„rb„tori a Œnvierii Domnului facem cu to˛ii, ca buni cre∫tini, eforturi pentru a mai st„vili valul nemul˛umirilor ∫i insatisfac˛iilor pricinuite de dificult„˛ile vie˛ii aspre de azi. Cu toate acestea, spiritul critic at‚t de ascu˛it al rom‚nului g„se∫te Óntotdeauna forme de manifestare, pe c‚t de diverse, pe at‚t de specifice temperamentului nostru latin.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Una dintre aceste forme de afirmare a spiritului nostru critic o reprezint„ epigrama, ca sintez„ de ironie fin„, satir„ ascu˛it„ ∫i umor s„n„tos.

Pe fundalul unei mi∫c„ri epigramistice locale efervescente, a ap„rut necesitatea organiz„rii unui festival de gen, care a luat repede amploare, ajung‚nd ast„zi de nivel na˛ional.

Astfel, la ini˛iativa energicului avocat Mihai S„lcu˛an ∫i cu sprijinul forurilor ∫i institu˛iilor culturale locale, s-a desf„∫urat recent la Buz„u cea de a V-a edi˛ie a Festivalului Na˛ional de Epigram„ îC‚t e Buz„ul de mare“. A participat un num„r impresionant de epigrami∫ti Óncep„tori, elevi ∫i studen˛i, dar ∫i epigrami∫ti consacra˛i, din majoritatea jude˛elor ˛„rii ∫i din Basarabia. Œn cadrul galei de premiere au fost distin∫i cu diplome ∫i premii Ón bani participan˛i din Ploie∫ti, Br„ila, Gala˛i, Cluj-Napoca, Pite∫ti, Constan˛a, Caransebe∫, Sibiu, Buz„u ∫i Chi∫in„u. Juriul a fost prezidat de nume prestigioase ale genului, precum senatorul Mircea Ionescu-Quintus ∫i deputatul ™tefan Cazimir. Gala laurea˛ilor a fost marcat„ de prezen˛a distinsului om de cultur„ rom‚n, academicianul Mihai Cimpoi, Ónrudit recent cu buzoienii prin c„s„toria fiului cu o buzoianc„.

De∫i apropierea s„rb„torilor pascale a mai domolit accentele critice acide, epigrama ∫i epigrami∫tii ∫i-au f„cut din nou datoria. Au st‚rnit ropote de aplauze ∫arjele umoristice ale doamnei Elis R‚peanu ∫i ale domnului George Zarafu, precum ∫i florilegiul de epigrame suculente prezentat de basarabeanul Efim Tarlapan, s„rb„torit cu acest prilej la Ómplinirea v‚rstei de 60 de ani, ∫i al˛i doi basarabeni talenta˛i: Ion Diviza ∫i Gheorghe B‚lici.

î«Prim„vara Social Democrat„», prim„var„ a integr„rii Ón NATO“

Evenimentele din ultima s„pt„m‚n„ sunt o dovad„ clar„ c„ Rom‚nia se Óndreapt„ Óntr-o direc˛ie corect„. Prin integrarea ˛„rii noastre Ón structurile euroatlantice, spa˛iul rom‚nesc nu mai reprezint„ o zon„-tampon Óntre Vest ∫i Est, ci a devenit o ˛ar„ care apar˛ine unui nou spa˛iu de securitate.

Aceast„ reu∫it„ a Rom‚niei face ca poporul rom‚n s„ renasc„ Óntr-o lume civilizat„, c„reia Ói apar˛ine ∫i Ón care se simte membru cu drepturi ∫i obliga˛ii depline. Votul de Óncredere acordat Rom‚niei de c„tre ˛„rile membre ale Tratatului Atlanticului de Nord trebuie s„ ne determine s„ continu„m condi˛ia de stat exportator de securitate regional„, c„reia trebuie s„ Ói ad„ug„m, de ast„zi, o dimensiune nou„: condi˛ia de stat care particip„ cu drepturi ∫i responsabilit„˛i depline, Ón cadrul unei alian˛e euroatlantice, la p„strarea p„cii ∫i a democra˛iei Ón lume.

Acest nou statut al rom‚nilor, aceast„ rena∫tere Ón mijlocul unei lumi civilizate reprezint„ un mediu propice pentru genera˛ia t‚n„r„, care are rolul de a continua sincronizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti cu valorile ∫i standardul de via˛„ al Occidentului. A∫tept„rile tinerilor rom‚ni, at‚t de limpede exprimate de îPrim„vara Social Democrat„“, au ast„zi ∫anse mai mari de a se converti Ón realit„˛i, acum, c‚nd spa˛iul Ón care tr„iesc le ofer„ ∫ansa de a se forma ca oameni Óntr-o lume rom‚neasc„ ce apar˛ine _de facto_ ∫i _de iure_ de valorile democra˛iei ∫i civiliza˛iei contemporane.

Drapelul rom‚nesc s-a ridicat zilele acestea Ón Occident. Drapelul NATO s-a ridicat la Bucure∫ti Ón fa˛a Palatului Parlamentului Rom‚niei.

Putem s„ vedem Ón acest dublu eveniment semnul trecerii peste un prag, semnul unei reÓnnoiri, al intr„rii Óntr-un nou ciclu de civiliza˛ie.

Intrarea Rom‚niei ca ˛ar„ cu drepturi depline Ón Tratatul Atlanticului de Nord este o rena∫tere Óntru siguran˛„ politico-militar„, este o rena∫tere prin confirmarea valorilor na˛ionale ca valori integrate Óntr-o matrice a democra˛iei euroamericane.

Un astfel de eveniment poate fi Ón egal„ m„sur„ definit sub forma unui examen pe care l-am dat ca politicieni afla˛i la guvernare ∫i Ón opozi˛ie, ca Guvern, ca partide, ca cet„˛eni simpli, ca popor.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sub egida Uniunii Interparlamentare ∫i a Centrului pentru Controlul Democratic al For˛elor Armate de la Geneva, recent a fost tip„rit volumul îControlul parlamentar al sectorului de securitate — principii, mecanisme ∫i practici“, lansat cu prilejul desf„∫ur„rii la Bucure∫ti, s„pt„m‚na trecut„, a seminarului interna˛ional cu tema îControlul parlamentar asupra sectorului de securitate“.

Volumul men˛ionat reprezint„ un ghid concis ∫i accesibil, oferind un set de practici ∫i mecanisme care pot sprijini contribu˛ia Parlamentului la controlul securit„˛ii. Lucrarea a fost scris„ pornind de la ideea c„ nu exist„ un model unic al controlului parlamentar pentru toate ˛„rile. Regulile ∫i practicile care sunt acceptate ∫i eficiente Óntr-un loc pot fi de neconceput sau irelevante Ón altul.

Ghidul este Ómp„r˛it Ón opt sec˛iuni, fiecare con˛in‚nd mai multe capitole. O lectur„ complet„ a ghidului va furniza o Ón˛elegere profund„ a problemelor de securitate ∫i a rolului controlului parlamentar. Este Óns„ posibil„ ∫i o lectur„ selectiv„ a acelor sec˛iuni ∫i capitole care sunt de interes pentru cititor.

Pe parcursul ghidului exist„ casete separate care clarific„ problemele complexe din textul principal, ofer„ exemple de legi sau reglement„ri ori subliniaz„ practici ale controlului parlamentar al sectorului de securitate din diferite ˛„ri. La sf‚r∫itul celor mai multe capitole exist„ o sec˛iune intitulat„ îCe pute˛i face ca parlamentar“, care con˛ine recomand„ri specifice. Ele trebuie Óns„ privite prin prisma contextului na˛ional.

Primele dou„ sec˛iuni — poate cele mai importante — ofer„ cadrul teoretic ∫i analitic pentru examinarea controlului parlamentar al sectorului de securitate.

Sec˛iunea I se axeaz„ pe evolu˛ia conceptului de securitate ∫i ofer„ o trecere Ón revist„ la nivel global a rolului Parlamentului ∫i al altor institu˛ii de stat Ón problemele de securitate. Principalele chestiuni tratate Ón sec˛iunea I sunt: ultimele evolu˛ii din domeniul securit„˛ii, noile amenin˛„ri la adresa securit„˛ii ∫i posibilit„˛ile de contracarare, despre necesitatea controlului parlamentar asupra sectorului de securitate, principiile de baz„ ale guvern„rii democratice Ón sectorul de securitate, rolul Parlamentului fa˛„ de Executiv ∫i justi˛ie.

## Stima˛i colegi,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am putut studia recent rezultatele unui sondaj de opinie efectuat Ón Bucure∫ti. Spre surprinderea mea, ∫i probabil ∫i a dumneavoastr„, bucure∫tenii consider„ c„ principala problem„ a Capitalei este lipsa de siguran˛„ a cet„˛enilor. Nu gropile, nu mizeria, nu c‚inii comunitari, nu traficul haotic, ci lipsa de siguran˛„ public„. O astfel de concluzie demonstreaz„ c„ reforma poli˛iei ∫i jandarmeriei nu ofer„ rezultatele scontate. Oamenii simt Ónc„ faptul c„ for˛ele de ordine se afl„ departe de ei, c„ nu Ói protejeaz„ nemijlocit. Œncercarea de a introduce Óntre m„surile de siguran˛„ practica poli˛istului de strad„ nu d„ rezultate. Cine este acest poli˛ist? Cum poate fi el contactat? L-a v„zut cineva, Ól cunoa∫te cineva? Œn mod firesc, pentru comunit„˛ile locale, poli˛istul stradal ar trebui s„ reprezinte o prezen˛„ continu„, eficient„ ∫i lini∫titoare. Teoretic, ideea este una str„lucit„ (∫i natural„, contemporan„ cu na∫terea ora∫elor). Ea d„ rezultate Ón statele occidentale, acolo unde spiritul comunitar este antrenat ∫i unde for˛ele de ordine au dezvoltat o mentalitate responsabil„ ∫i modern„.

Œn Bucure∫ti, Óns„, lucrurile se Ónt‚mpl„ altfel. Œn urm„ cu c‚teva luni, o t‚n„r„ a fost ucis„ Ón fa˛a propriei locuin˛e, iar acest lucru tr„deaz„ siguran˛a cu care infractorii ac˛ioneaz„, ∫tiind c„ nu pot fi opri˛i. O situa˛ie extrem de grav„ este ∫i cea a furturilor de ∫i din automobile, care au c„p„tat propor˛ii de neb„nuit. S-a ajuns Ón situa˛ia Ón care cet„˛enii nu mai depun pl‚ngere, ∫tiind c„, oricum, cazul lor nu poate fi solu˛ionat. Din acest motiv, ne Óntreb„m retoric: chiar nu cunoa∫te Poli˛ia Rom‚n„ re˛ele sp„rg„torilor de ma∫ini? Chiar sunt necunoscute modurile de plasare a pieselor furate? Chiar sunt mai inventivi ho˛ii dec‚t poli˛i∫tii? Exist„ str„zi unde infractorii ac˛ioneaz„ cu st„ruin˛„. Cet„˛enii mi-au adus la cuno∫tin˛„ faptul c„, pe o strad„ din sectorul 3, aproape jum„tate din ma∫ini au fost vizate de ho˛i. De ce nu plaseaz„ poli˛ia for˛e de supraveghere Ón aceste zone fierbin˛i? Œn cooperare cu cet„˛enii, care sunt sincer dispu∫i s„ ofere o m‚n„ de ajutor, s-ar putea ob˛ine rezultate surprinz„toare, dar e nevoie de o real„ voin˛„ Ón acest sens.

Rom‚nia a fost aspru criticat„ de Uniunea European„, dar ∫i de popula˛ie, care sesizeaz„ c„ fenomenul corup˛iei este deosebit de amplu ∫i c„ via˛a public„ este marcat„ profund de o corup˛ie generalizat„. Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea Ón Parlament pe un pachet de legi, dup„ opinia noastr„, imperfect ∫i incapabil s„ contribuie efectiv la diminuarea corup˛iei.

Pe zi ce trece, presa central„ ∫i local„, opozi˛ia politic„ aduc Ón fa˛a opiniei publice multe cazuri mai mult dec‚t evidente de corup˛ie, Óns„ reac˛ia autorit„˛ilor statului este palid„ ∫i deseori neserioas„, cuprins„ de b‚lb‚ieli care ne sugereaz„ c„ nu se poate face mai mult ∫i c„ unii trebuie s„ fie l„sa˛i Ón pace.

Constat„m de multe ori o lupt„ a reprezentan˛ilor puterii cu trecutul, cu vechea guvernare, dar ∫i amenin˛„ri la adresa adversarilor politici, iar corup˛ii zilei Ó∫i v„d lini∫ti˛i de treab„, popula˛ia ∫i presa ocup‚ndu-se de ˛intele false propuse de putere. Exemplul concludent a fost cazul Bivolaru — MISA.

Cu pu˛in timp Ón urm„, un om de afaceri din Vaslui, Ion Vr‚nceanu, Óntr-o conferin˛„ de pres„ a prezentat cazul grav de implicare a unor importan˛i oameni de afaceri membri P.S.D. ∫i politicieni ai puterii Ón devalizarea rafin„riei îRafo“ One∫ti.

Acesta a avut curajul s„ rup„ t„cerea ∫i s„ prezinte public Óncreng„tura de interese ∫i rela˛ii, inclusiv firele Óncurcate ale puterii Ón aceast„ afacere.

De atunci ∫i p‚n„ Ón prezent nu s-a mai Ónt‚mplat nimic, puterea tace, dar cel care a sesizat este cel care trebuie s„ fac„ fa˛„ unor presiuni de nedescris.

Nu putem Ón˛elege dec‚t c„ se dore∫te mu∫amalizarea acestui caz serios de Ómpletire a corup˛iei unor afaceri∫ti cu politicul, cu cei care au puterea temporar„ s„ decid„ Ón statul rom‚n.

Evident c„ Óntr-o asemenea situa˛ie se pot face specula˛ii sau afirma˛ii dintre cele mai diverse, fiecare parte av‚nd preten˛ia c„ are dreptate.

De aceea cred c„ institu˛iile statului trebuie s„-∫i asume r„spunderea ori a punerii la dispozi˛ia opiniei publice a constat„rilor pe care le au p‚n„ Ón prezent, ori a neÓnceperii nici unei ac˛iuni prin care s„ dovedeasc„ lipsa de interes pentru acest caz.

Indiferent ce s-ar spune sau Óncerc„m s„ credem, anul 2004 nu poate fi definit altfel dec‚t ca un an prin excelen˛„ electoral, marcat de alegeri locale, parlamentare ∫i preziden˛iale.

Nici nu s-au adoptat toate legile electorale de c„tre Parlament, ∫i au Ónceput regrup„rile diferitelor for˛e politice pe criterii arbitrare ∫i deja asist„m la campanii mediatice susceptibile de promovarea anumitor interese; Ón sf‚r∫it, am Ónceput s„ ne d„m seama c„ asist„m la o

lupt„ primitiv„ Ón arena public„, care nu are nimic comun cu activitatea politic„, doar c„, Ón mod regretabil, e pe banii ∫i nervii cet„˛enilor!

Semnal„m Ón ultima perioad„ de timp mi∫c„ri subterane care transform„ campania electoral„ Óntr-o lupt„ murdar„, Ón jigniri, minciuni, calomnii, manipul„ri ∫i diversiuni, unele mai ciudate ca altele.

Œn condi˛iile prezentate se g„sesc at‚t competitorii politici, dar ∫i cet„˛enii care trebuie s„ fac„ fa˛„ discursurilor agresive, distorsiunii adev„rurilor dar, mai grav ∫i de neiertat, orientarea aten˛iei lor c„tre ˛inte folositoare numai Óntre adversari politici.

Se mai constat„ c„ unii dintre actorii de pe pia˛a politic„ au informa˛ii îspeciale“ despre unele persoane, despre activitatea lor, chiar cu referiri la contracte si clauze confiden˛iale, abordare care te duce cu g‚ndul la existen˛a unor surse oculte care furnizeaz„ anumite informa˛ii Ón func˛ie de un interes sau altul.

La nivel general de imagine mai asist„m la spectacole cu implicarea unor persoane din cercuri dubioase (vezi cazul Gregorian Bivolaru), la dela˛iuni complicate ∫i mizerabile, la atragerea de persoane nevinovate ∫i implicarea acestora Ón v‚rtejul instrumentat ca urmare a diverselor comenzi politice.

Œn felul acesta devine clar c„, cu c‚t se va Ónainta Ón campaniile electorale, cu at‚t lupta va deveni mai ur‚t„, mai de necontrolat ∫i mai greu de suportat de c„tre cet„˛eni, Óns„ cu rezultat negativ ∫i vot de neÓncredere pentru noi, Óntreaga clas„ politic„. Nu cred c„ avem dreptul de a influen˛a op˛iunile popula˛iei folosind aceste metode.

De asemenea, consider important ca principalii competitori, Ón special cei din opozi˛ie, s„ aib„ puterea s„ nu r„spund„ Ón acela∫i mod ∫i cu o asemenea atitudine s„ salveze ce mai poate fi salvat dintr-o moralitate politic„ oricum Óndoielnic„.

îMaghiarii U.D.M.R. dau ultimatum Universit„˛ii Babe∫-Bolyai din Cluj-Napoca“

F„r„ Óndoial„ c„ opusul democra˛iei este dictatura. Ne-am obi∫nuit s„ vedem dictatura sub forma nazismului sau comunismului ∫i ne-a sc„pat din vedere dictatura sub forma ∫antajului.

Aceast„ form„ de dictatur„ o folose∫te U.D.M.R. de c‚nd se g„se∫te Ón alian˛„ cu P.S.D. Ón actuala legislatur„. Fra˛ii lor mai mari, P.S.D.-i∫ti, Ón repetate r‚nduri, realiz‚nd formele nedemocratice ale U.D.M.R. de a-∫i impune voin˛a, au Óncercat prin varii forme s„ dreag„ busuiocul. Uneori mai bl‚nd, p„rinte∫te, alteori mai categoric.

Se pare Óns„ c„ str„dania lor a fost zadarnic„. Colegii no∫tri din U.D.M.R. s-au n„r„vit ∫i, cunosc‚nd c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 dictatura ∫antajului este o arm„ sigur„, Ón fa˛a c„reia P.S.D. a dat Óntotdeauna Ónapoi, o folosesc de data aceasta f„˛i∫, frust, murdar ∫i grobian.

M„ refer aici la impunerea cu for˛a a Ónfiin˛„rii a dou„ facult„˛i cu predare Ón limba maghiar„, facult„˛i ce urmeaz„ a avea o anume autonomie Ón cadrul Universit„˛ii Babe∫-Bolyai ∫i care s„ reprezinte s„m‚n˛a din care urmeaz„ s„ r„sar„ mult dorita, dar inutila ∫i ∫icanatoarea Universitate Bolyai, cu predare exclusiv Ón limba maghiar„.

Noua conducere a Universit„˛ii Babe∫-Bolyai s-a pronun˛at ferm Ómpotriva Ónfiin˛„rii a∫a-ziselor facult„˛i, argument‚nd c„ ele sunt inutile at‚ta timp c‚t Ón cadrul universit„˛ii exist„ linii de Ónv„˛„m‚nt Ón limba maghiar„ Ón toate domeniile ∫i c„ acestea mai pot fi extinse.

Maghiarii transilv„neni nu pot ocupa cu candida˛i proprii nici num„rul de locuri ce le este afectat prin liniile existente, precum ∫i cele de la Universitatea maghiar„ îSapientia“, dar s„ mai aib„ candida˛i ∫i pentru nouÓnfiin˛atele facult„˛i. Aceasta este logica ∫i argumentul noii conduceri a universit„˛ii, la care, culmea, s-au raliat ∫i profesorii maghiari din aceast„ institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt.

Se pare c„ la nivelul conducerii universit„˛ii clujene a Ónvins realismul ∫i bunul-sim˛, lucru ce nu s-a Ónt‚mplat ∫i la nivelul conducerii U.D.M.R. Nu s-a Ónt‚mplat, deoarece, cel pu˛in Ón acest caz, logica r„m‚ne Ón urma interesului politic ∫i a strategiei uniunii, strategie care are drept scop principal ve∫nica tracasare, jignire ∫i umilire a popula˛iei majoritare rom‚ne∫ti din Transilvania ∫i, Óntr-un final apoteotic, ob˛inerea autonomiei administrative a acestei p„r˛i a Rom‚niei.

Declara˛ie politic„: îAsocierile periculoase revin“ Filialele maramure∫ene ale P.N.L.-P.D., P.R.M. ∫i P.N.fi.C.D. au anun˛at, s‚mb„t„, semnarea unui protocol de colaborare prin care Ó∫i doresc îs„ Óntemeieze o construc˛ie politic„ apt„ a Ónl„tura P.S.D.“.

Acest tip de protocol nu este singular, alte asemenea protocoale au fost Óncheiate ∫i anterior de c„tre alian˛„ Ómpreun„ cu P.R.M., la nivel local.

Caravana protocoalelor probabil c„ nu se va Óncheia prea cur‚nd. Ceea ce este derutant este, ca Óntotdeauna, limbajul duplicitar al alia˛ilor care Ó∫i schimb„ opiniile ∫i principiile de la o zi la alta.

Probabil c„ mesaje ∫i crezuri de genul celor evocate cu t„rie de Partidul Democrat precum acela c„ îorice alian˛„ sau cooperare cu partidele extremiste este exclus„ din start“ nu mai are Ón prezent nici un Ón˛eles pentru acesta. Mesajul sub umbrela c„ruia se asigur„ o imagine curat„, cel pu˛in pentru Interna˛ionala Socialist„, devine Ón prezent unul f„r„ con˛inut.

La fel de vehement Ón mesaje ∫i principii era ∫i P.N.L. care se pronun˛a contra oric„ror forme de extremism sau radicalism, con∫tient de faptul c„ nimeni nu dispune de re˛ete salvatoare sau de îtruse universale“.

Mesajele mai sus citate au devenit acum doar amintire, o amintire a unor demersuri demne de toat„ admira˛ia. Œns„ pentru a-∫i confirma de fapt adev„rata valoare, alian˛a a trecut la parteneriate de strategie local„ pentru a Óntemeia, a∫a cum este declarat Ón protocolul citat mai sus, îo construc˛ie politic„ apt„ de a Ónl„tura P.S.D.“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Amintesc acestor temerari c„ acest tip de protocol nu face dec‚t s„-i discrediteze ∫i s„ dovedeasc„ c„ disperarea de a acapara puterea nu are limite.

Prin acela∫i protocol citat este ar„tat c„ îP.S.D. a Ónceput deja o campanie electoral„ bazat„ pe intimid„ri ∫i promisiuni de favoruri viitoare f„r„ nici o acoperire“. Aceast„ afirma˛ie nu se justific„, P.S.D. este singurul partid care a Ónceput s„ priveasc„ Ónt‚i Ón ograda proprie ∫i s„ ia m„surile adecvate situa˛iei prezente, ∫i de aceea recomand alian˛ei, dup„ o scurt„ recapitulare a propriilor statute, o atitudine adecvat„ ∫i conform„.

îŒnc„ o societate jefuit„ de P.S.D.“

Œn ultimele zile, presa const„n˛ean„ a sesizat opiniei publice cazul Societ„˛ii Comerciale îMeconst“ Constan˛a, adus„ Ón stare de faliment prin contribu˛ia prefectului P.S.D., Gheorghe Martin. Av‚nd Ón vedere situa˛ia grav„ a societ„˛ii, reiau acest caz Ón declara˛ia politic„ de ast„zi pentru a trage un semnal de alarm„ privind distrugerea din temelii a societ„˛ii comerciale ∫i pentru a determina autorit„˛ile s„ pun„ cap„t jafului pesedist de la S.C. îMeconst“ Constan˛a. Ce s-a Ónt‚mplat?

Scoas„ la privatizare Ón anul 2001, S.C. îMeconst“ a ajuns Ón proprietatea îG&T Consulting“, una dintre firmele familiei Martin, prefectul Gheorghe Martin cesion‚ndu-∫i ac˛iunile de la aceast„ firm„ cu pu˛in timp Ónainte de a fi instalat Ón func˛ie. La licita˛ia Ón baza c„reia s-a f„cut îtranzac˛ia“ s-a Ónscris ∫i o alt„ firm„, a c„rei ofert„ a fost refuzat„ Ón favoarea îG&T Consulting“, care nu prezentase nici o garan˛ie financiar„ la Ónceputul licita˛iei.

Din dosarul de prezentare a ofertei de privatizare, capitalul social al S.C. îMeconst“ Constan˛a era de aproape 20 miliarde lei, iar obiectul s„u de activitate era producerea de utilaje, construc˛ii metalice grele, ansambluri ∫i accesorii navale, repara˛ii navale, precum ∫i diverse utilaje tehnologice. Œn anul 1999, veniturile estimate erau de 32 de miliarde lei, la care se ad„ugau cele din export, Ón valoare de 22 miliarde lei. Œn ciuda acestor sume, S.C. îMeconst“ a fost achizi˛ionat„ de firma familiei Martin cu 6 (∫ase!) miliarde lei, Ón condi˛iile Ón care numai s‚rma de cupru din motoarele utilajelor valora peste 10 miliarde lei, a∫a cum reiese din analiza societ„˛ii de evaluare.

Poten˛ialul societ„˛ii pe care îa pus m‚na“ firma pesedist„ a fost mult mai mare. Societatea comercial„ const„n˛ean„, fost„ îŒntreprinderea Mecanic„ Naval„“, dispunea de o cale ferat„ industrial„, locomotiv„ de manevr„, macara, instala˛ii de ridicat, depozite acoperite, hale, depozite-platform„ ∫i multe alte utilaje.

Œn plus, la data Óncheierii contractului de privatizare ∫i prelu„rii de c„tre îG&T Consulting“, S.C. îMeconst“ Constan˛a de˛inea aproximativ 125 de hectare suprafa˛„ de teren, o cantin„ ∫i un c„min de nefamili∫ti pentru a ad„posti o parte dintre cei 485 de angaja˛i.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la îIntrarea Rom‚niei Ón NATO, o s„rb„toare pentru gorjeni“.

Eforturile Rom‚niei depuse Ón ultimii ani au fost Óncununate cu succes prin intrarea oficial„, cu drepturi depline, Ón Alian˛a Nord-Atlantic„.

F„r„ Óndoial„, apartenen˛a la aceast„ alian˛„ are semnifica˛ii importante pentru ˛ara noastr„, at‚t sub aspectul avantajelor pe care le confer„, c‚t ∫i al r„spunderii asumate.

Cet„˛enii jude˛ului Gorj, al„turi de cet„˛enii Rom‚niei, s-au bucurat de acest eveniment, Óntr-adev„r istoric prin semnifica˛iile sale.

La mitingul popular care a avut loc la T‚rgu-Mure∫ Ón ziua de 2 aprilie a.c., au fost subliniate c‚teva din aceste semnifica˛ii. Ele s-au referit la:

1. recunoa∫terea apartenen˛ei Rom‚niei la un spa˛iu de valori Ómp„rt„∫ite de ˛„rile membre ale Alian˛ei NordAtlantice;

2. garan˛ia suplimentar„ privind securitatea Rom‚niei, prin intrarea Ón grupul ˛„rilor care beneficiaz„ de umbrela de securitate oferit„ de apartenen˛a la NATO;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

3. Óncrederea ar„tat„ de membrii alian˛ei Ón dezvoltarea unei democra˛ii credibile Ón ˛ara noastr„, precum ∫i faptul c„ valorile democra˛iei au fost Ón˛elese, iar sensul de mers c„tre Ómbun„t„˛irea acestui sistem este ireversibil;

Declara˛ie politic„: îAceea∫i M„rie, cu alt„ p„l„rie“

Orice edificiu nou, indiferent de domeniu, trece prin chinurile na∫terii, care nu pot fi u∫oare. Arhitec˛ii acestor crea˛ii au mari probleme de compatibilizare a elementelor din compozi˛ia edificiului. Construc˛iile cele mai dificile sunt Ón domeniul politic, unde se impune, dac„ nu armonizarea, m„car apropierea Óntre doctrine, ideologie, tradi˛ii pe scena politic„, Óntre ambi˛ii ∫i orgolii, personalit„˛i, interese, cauze, obiective ∫i principii. De asemenea, sunt luate Ón calcul, ∫i nu Ón ultimul r‚nd, problemele de imagine, de aderen˛„ la electorat ∫i raportul de reprezentare.

Sunt semnale c„ Ón acest an electoral se g‚nde∫te la o nou„ coali˛ie politic„, unde locul C.D.R.-ului s„ fie luat de un P.N.L. Ómbog„˛it, care, pe l‚ng„ fuziunile ∫i absorb˛iile f„cute (ApR, U.F.D., P.N.L. — C‚mpeanu etc.) ∫i cu ce a mai r„mas din P.N.fi.C.D., iar locul P.D.-ului va fi luat de ce va mai r„m‚ne din acest partid, care este Óntr-un accentuat proces de disolu˛ie sau de o nou„ variant„ ref„cut„ ∫i Ómbun„t„˛it„ — For˛a Democrat„. Taton„rile ∫i discu˛iile au Ónceput, urm‚nd s„ se stabileasc„ dac„ P.N.L. absoarbe sau fuzioneaz„ cu P.N.fi.C.D., precum ∫i data la care va avea loc acest act.

Liantul Óntre aceste partide nu poate fi cel doctrinar, h„˛i∫ul de idei ∫i diferen˛e de ideologie va Óngreuna realizarea unui program de guvernare concret ∫i unitar ∫i cu ∫anse de realizare, ci va fi cu totul altul: dorin˛a de guvernare.

Statul pe tu∫„ al liderilor a devenit deranjant, de nesuportat, problemele de moralitate, decen˛„ ∫i responsabilitate legate de fosta guvernare se consider„ uitate, s-a trecut, pentru moment, peste certurile ∫i scandalurile politice din fosta coali˛ie, unde P.D. era c‚rcota∫ul, P.N.fi.C.D., neputinciosul, iar P.N.L. copilulminune ∫i groparul C.D.R. Setea dup„ privilegii fiind de nest„p‚nit, dorin˛a de a face politic„ cu orice pre˛, indiferent de aptitudini sau calitate, ∫i stoparea pelerinajului politic sunt considerate suficiente argumente pentru a se trece la ac˛iune, negocieri ∫i troc pentru rena∫terea vechii coali˛ii Ón form„ nou„ ∫i, cred ei, sp„lat„ de p„cate.

Declara˛iile pe linia unific„rii P.N.L. — P.N.fi.C.D. sunt diferite ∫i fiecare partid caut„ s„-∫i ascund„ g‚ndurile ∫i s„-∫i prezinte ofertele. Fuziunea nu poate fi realizat„ pe principii de egalitate, av‚nd Ón vedere diferen˛a foarte mare de imagine ∫i audien˛„ dintre ele. La realizarea acestei colabor„ri care vizeaz„ crearea unei for˛e de dreapta, P.N.fi.C.D. promite c„ va netezi afilierea la Interna˛ionala Cre∫tin-Democrat„ European„, o dolean˛„ nerealizat„ de P.N.L.

Tot Ón favoarea fuziunii P.N.L. cu P.N.fi.C.D., pledeaz„ ∫i nesiguran˛a tr„iniciei actualei Alian˛e P.N.L.-P.D., insisten˛ele interna˛ionale de a se crea Ón Rom‚nia o for˛„ de dreapta, fr„m‚nt„rile din P.D. ∫i aplanarea unor tendin˛e sau cerin˛e de integrare Ón P.N.L.

Œn calea acestei fuziuni mai sunt ∫i obstacole: apropierea alegerilor locale, dep„∫irea unor orgolii ∫i nostalgii fa˛„ de trecut Ón P.N.fi.C.D., clarificarea problemelor interne din acest partid, titulatura nouÓnfiin˛atei forma˛iuni, anun˛area ∫i a altor candida˛i la aceast„ construc˛ie politic„.

îRom‚nia Ón cerc“

Nu a trecut bine ziua ridic„rii drapelului Rom‚niei pe catargul NATO ∫i Ón ˛ar„ apar, din ce Ón ce mai dese, stegule˛ele baronilor. R„sar ca ciupercile dup„ o ploaie radioactiv„, care produce muta˛ii. R„sar ∫i acoper„ sub blazoanele supradimensionate ale baronilor firavele flori ale speran˛ei ∫i transparen˛ei r„s„dite pentru trei zile, ca s„ Ónfrumuse˛eze imaginea Gvernului Ón ochii integratorilor. Au fost Ómpl‚ntate, ∫i nu plantate. F„r„ r„d„cin„, doar pentru trei zile. Acum pot fi duse la gunoi. Cei care au pictat ∫i au fotografiat le-au v„zut ∫i a fost destul. Afl„m c„ marii autosuspenda˛i ai P.S.D.-ului sunt capete de liste pentru alegerile locale. Nimic nu trebuie s„ ne mire. îCentrul“ se ˛ine tare Ón declara˛ii, dar pe teren lucrurile se desf„∫oar„ conform scenariului ∫i au la baz„ axioma îc‚inii latr„, caravana trece“, iar ∫efii numai c„ nu ∫i-au cerut scuze de la îÓmpricina˛i“. Se adevere∫te c„ totul a fost doar o chestiune de imagine. Dup„ opera˛iunea îSuspendarea“ Óncepe ac˛iunea îReabilitarea“, care trebuie s„ se desf„∫oare rapid, pentru c„ trebuie rec‚∫tigat electoratul derutat. Sondajele trebuie s„ arate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 bine, trebuie s„ exprime clar c„ voin˛a maselor este cea care cere partidelor, ∫i Ón special celor de la putere, s„ ac˛ioneze a∫a cum o fac. Ne tot Óntreb„m dac„ aceste ac˛iuni de sondare sunt pentru falimentarea imaginii adversarilor sau pentru ascunderea imaginii falimentului puterii.

Corup˛ia ∫i mizeria ar putea fi elementele de identificare ale politicii puterii actuale.

îExist„ mult„ corup˛ie Ón actualul Guvern al Rom‚niei?“ 62% dintre cei chestiona˛i r„spund îda“, 23% c„ este oarecum adev„rat ∫i doar 8% spun înu“. 75% consider„ c„ Executivul sus˛ine îcu prec„dere firmele private Ón care sunt implicate rude, prieteni sau cu prec„dere firmele private care sponsorizeaz„ partidul de guvern„m‚nt“. Tot 75% consider„ c„ privatizarea marilor Óntreprinderi de stat a fost f„cut„ Ón folosul unui grup restr‚ns ∫i mai pu˛in Ón cel al Rom‚niei. Cu toate acestea, puterea îc‚∫tig„“ Ón toate sistemele de sondare. S„ fie rom‚nii oameni care uit„ de la m‚n„ p‚n„ la gur„, s„ fie ei acei care se contrazic printr-un dat al naturii lor, s„ fie sorti˛i s„ fie min˛i˛i la nesf‚r∫it ∫i f„cu˛i s„ cread„ Ón adev„rul minciunii lor? Dac„ am accepta logica relativismului actual am putea spune c„ îasta nu se poate“, dar c„ îcu tehnica de ast„zi, se poate orice“.

îLa TAROM, managementul dezastruos al actualei guvern„ri Ó∫i arat„ roadele“

Compania na˛ional„ de transport aerian TAROM trece de trei ani printr-o criz„ profund„. De la preluarea guvern„rii Ón anul 2000, Ministerul Transporturilor nu a fost interesat dec‚t s„ plaseze clientela P.S.D. Ón posturi bine pl„tite Ón cadrul managementului companiilor na˛ionale. ™i cum TAROM este o astfel de societate, nici aceasta nu a sc„pat din vizorul partidului-stat. Astfel, la desemnarea reprezentan˛ilor statului Ón Consiliul de

Administra˛ie al TAROM nu a contat competen˛a acestora, unii dintre ei reputa˛i ingineri metalurgi, ci rela˛iile de rudenie cu pre∫edintele P.S.D., Adrian N„stase.

îCapitalism de cumetrie“ era expresia pe care o folosea Ion Iliescu Ón urm„ cu un an ∫i jum„tate la adresa guvern„rii pesediste, iar situa˛ia de la TAROM ilustreaz„ cel mai bine aceast„ stare de lucruri.

Œn to˛i ace∫ti ani, situa˛ia TAROM s-a deteriorat constant. Astfel, compania ∫i-a diminuat continuu activitatea, renun˛‚nd la o parte dintre cursele c„tre anumite destina˛ii sau renun˛‚nd la alte c‚teva trasee. îGolul“ l„sat de aeronavele TAROM a fost repede compensat de concuren˛„, Ón mare parte companii private, dar ∫i companii na˛ionale.

Recentul protest al personalului navigant, care refuz„ s„ mai zboare Ón condi˛ii mult sub cele oferite omologilor lor europeni, indic„, Ónc„ o dat„, starea grav„ Ón care a ajuns TAROM nu numai din cauza nepriceperii actualilor manageri, dar ∫i ca urmare a lipsei de voin˛„ politic„, absolut necesar„ continu„rii procesului de restructurare a companiei.

Cred c„ este necesar ca ministrul transporturilor, Miron Mitrea, s„ prezinte c‚t mai urgent Ón fa˛a Parlamentului strategia ministerului privind restructurarea TAROM, strategie care trebuie acceptat„ ∫i de partenerii sociali.

Declara˛ia politic„: îRezolvarea situa˛iei locative a personalului armatei“

Problem„ de larg interes, protec˛ia social„ a militarilor reprezint„ un aspect care a preocupat Óndeaproape conducerea institu˛iei militare, interesat„, Ón mod deosebit, de rezolvarea situa˛iei locative a cadrelor militare.

S-a constatat c„ lipsa locuin˛elor a avut influen˛e negative asupra evolu˛iei Ón carier„ a militarilor, Ón sensul c„ au existat numeroase cazuri Ón care s-a preferat chiar renun˛area la cariera militar„. Este, astfel, regretabil c„ atractivitatea, stabilitatea ∫i prestigiul de notorietate oferite de institu˛ia militar„ au de suferit pentru o cauz„ at‚t de elementar„, Óns„ decisiv„.

O cauz„ a penuriei de locuin˛e o constituie, printre altele, ∫i necesitatea promov„rii unei anumite politici de personal dedicat scopului primordial al integr„rii euroatlantice. Modelul piramidal, axat pe intrarea Ón sistem a unui num„r mare de militari tineri, concomitent cu trecerea Ón rezerv„ a celor Ónainta˛i Ón v‚rst„, a generat cre∫terea solicit„rilor de locuin˛e, av‚nd Ón vedere c„ cei care se Óndreapt„ spre o via˛„ militar„ provin din categorii cu venituri mai degrab„ modeste ale popula˛iei.

O alt„ cauz„ cu repercusiuni asupra posibilit„˛ii asigur„rii, prin for˛e proprii, a spa˛iului locativ o reprezint„ veniturile relativ mici ale militarilor, comparativ cu explozia pre˛urilor practicate pe pia˛a imobiliar„ sau cu costurile ridicate ale produselor ∫i serviciilor achizi˛ionate de pe pia˛a liber„, Ón domeniul construc˛iilor.

Asigurarea condi˛iilor de cazare pentru personalul militar Ón c„minele de garnizoan„, ca solu˛ie de moment, a reprezentat pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale un obiectiv prioritar. Œn prezent, gradul de ocupare a acestora este chiar excedentar, Ón condi˛iile Ón care, pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 de o parte, spa˛iile de locuit oferite sunt departe de a fi adecvate ∫i mul˛umitoare, de∫i num„rul cererilor este din ce Ón ce mai ridicat ∫i, pe de alt„ parte, costul crescut al locuin˛elor, comparativ cu nivelul salariilor, exclude orice posibilitate de cump„rare a unei locuin˛e proprietate personal„.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc ∫i da˛i-mi voie, fiind Ón s„pt„m‚na pascal„, s„ v„ urez ca, Ómpreun„ cu familiile dumneavoastr„, cu prietenii dumneavoastr„, s„ petrece˛i c‚teva zile Ón tihn„ ∫i Ón dragoste.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Bun„ diminea˛a!

Œncepem programul nostru de ast„zi cu prezentarea prezen˛ei. Din totalul de 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 262, din care sunt absen˛i 83 ∫i din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 30.

Vom Óncepe dezbaterile cu punctul 8 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 150/1998 privind acordarea de sprijin comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de pretutindeni.

A∫ ruga Comisia de administra˛ie public„… S„ vedem ini˛iatorul dac„ este…

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 150 privind acordarea de sprijin noi am discutat-o Ón comisie.

Av‚nd Ón vedere c„ termenul este 15 aprilie, sigur, Ón m„sura Ón care ∫i plenul este de acord, noi am propus am‚narea acestei ini˛iative, av‚nd Ón vedere c„ Ón primul r‚nd structurile care s-au propus acolo nu au putut fi sus˛inute ∫i din punct de vedere financiar. Nu s-a g„sit sursa pentru o asemenea ini˛iativ„ legislativ„. Œn cazul c‚nd se propune Camerei am‚narea pentru data de 15 aprilie, s„ mai putem s-o discut„m, dac„ eventual ini˛iatorul va avea timp s„ vin„ cu noi propuneri, atunci suntem de acord, adic„ propun ca plenul s„ fie de acord cu am‚narea.

Œn caz c„ acest lucru nu se va Ónt‚mpla, atunci vom propune respingerea.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„-l salut ∫i pe domnul pre∫edinte al comisiei, domnul deputat Oltean. Sunt ini˛iatorul acestei propuneri Ómpreun„ cu al˛i colegi de-ai mei.

Œntr-un cotidian, ast„zi, se f„cea referire la faptul c„ Guvernul, Ón prea multe r‚nduri, ∫i-a Ónsu∫it, a preluat, f„r„ s„ men˛ioneze m„car, ini˛iative legislative ale parlamentarilor opozi˛iei ∫i ∫tiu foarte bine c„ ∫i ale parlamentarilor din arcul guvernamental.

Permite˛i-mi, stima˛i colegi, s„ v„ spicuiesc din punctul de vedere al Guvernului, pentru c„, repet, aceasta este ini˛iativa mea legislativ„. Dar Ónainte de aceasta s„ v„ spun c„ ∫i aceasta, ca ∫i cea care f„cea referire la mormintele de eroi, la cimitirele de eroi ∫i la monumentele comemorative, nu avea nici un fel de conota˛ie politic„. ™i nu Ón˛eleg de ce Guvernul insist„ Ón a-∫i Ónsu∫i Ón mod necinstit, samavolnic, a∫ spune, ini˛iativele legislative care vin din Parlament.

Este, sunt convins, o agresiune la adresa parlamentarismului ∫i cred c„ to˛i, nu numai parlamentarii opozi˛iei, trebuie s„ sesiz„m acest lucru.

Am depus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón luna februarie ∫i am s„ v„ citesc acum ce spune Guvernul, am s„ spicuiesc doar: îDepunerea Ón Parlament a propunerii legislative ∫i supunerea sa dezbaterii parlamentare f„r„ consultarea prealabil„ a statelor interesate...“, ia auzi˛i aici: î... f„r„ consultarea prealabil„ a statelor interesate ar reprezenta o copiere a modelului ungar, care a fost supus criticilor formulate de alte state, inclusiv Rom‚nia, precum ∫i o serie de organisme europene...“ etc., etc.

Nu are nici un fel, dar nici un fel de leg„tur„ cu a∫anumita lege a statutului. Nu are nici un fel de asem„nare cu ceea ce se spune aici. ™i cu aceast„ ocazie vreau s„ spun c„, prin raportul, prin punctul de vedere pe care l-a formulat, Guvernul dezinformeaz„ parlamentarii. O spun cu regret, ∫i Ón S„pt„m‚na Mare m„ feresc s„ fiu suficient de critic sau justificat de critic fa˛„ de aceast„ ac˛iune a Guvernului.

Da˛i-mi voie ca, Ón continuare, s„ v„ mai redau c‚teva r‚nduri din punctul de vedere al Guvernului: îReferitor la angajamentul Guvernului de a promova o reglementare Ón materie...“, eviden˛iem, angajamentul Guvernului, a∫adar, un parlamentar depune o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i Guvernul Ón punctul s„u de vedere care, evident, propune respingerea, spune c„ Guvernul s-a angajat s„ fac„ o ini˛iativ„ legislativ„. Deci noi trebuie s„ a∫tept„m trei ani, trei ani ∫i jum„tate, ca Guvernul s„ vin„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ pe care ∫i-a propus-o la Ónvestitur„.

## Da, mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte al comisiei, Ion Oltean, v„ rog s„ comenta˛i pu˛in.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ cer scuze c„ n-am fost chiar de la Ónceputul ∫edin˛ei, pentru c„ absen˛a mea a determinat luarea unor atitudini care nu sunt corespunz„toare cu starea de fapt ∫i de drept existent„.

Comisia a fost sesizat„ cu aceast„ propunere legislativ„ ∫i a avut-o pe ordinea de zi s„pt„m‚na trecut„. Din considerente absolut obiective, comisia a am‚nat dezbaterea acestei propuneri legislative pentru s„pt„m‚na aceasta. P‚n„ Ón acest moment, noi nu suntem Ón posesia unui punct de vedere Ón scris, exprimat de c„tre Guvernul Rom‚niei fa˛„ de aceast„ propunere legislativ„. Unul dintre motivele care a determinat am‚narea.

Doi: absen˛a ini˛iatorilor de la dezbaterea acestei ini˛iative Ón cadrul comisiei a fost un alt motiv pentru care aceast„ propunere legislativ„ a fost am‚nat„.

V„ rog, domnule pre∫edinte, Óntruc‚t termenul de dec„dere este numai Ón 15 aprilie, exist‚nd la Óndem‚n„ o s„pt„m‚n„, s„ fi˛i de acord ca dezbaterea Ón plenul Camerei Deputa˛ilor s„ fie am‚nat„ pentru s„pt„m‚na viitoare din aceste considerente, iar m‚ine, Comisia pentru administra˛ie public„ o are pe ordinea de zi ∫i va exprima un punct de vedere scris, un raport scris fa˛„ de aceast„ propunere, Ón prezen˛a ini˛iatorilor ∫i Ón prezen˛a unui reprezentant al Guvernului, pentru a avea o atitudine absolut responsabil„ ∫i con∫tient„ Ón raport cu aceast„ propunere legislativ„.

Stima˛i colegi, dac„ propunerea este pentru trimitere la comisie, pentru raport, ce rost are s„ mai coment„m? V„ rog, face˛i preciz„rile cuvenite, v„ rog, dar pe scurt! Nu facem declara˛ii politice!

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Nu! Nu, domnule pre∫edinte! Nu, Ón nici un caz! C‚teva preciz„ri Óns„ se impun!

Stimate domnule pre∫edinte, punctul de vedere al Guvernului iat„-l aici! Din punctul de vedere al Guvernului am lecturat!

Adic„ ajunge la mine ∫i nu ajunge la dumneavoastr„?! Interesant!

Doi: eu am depus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón luna februarie. Cum este posibil ca din luna februarie p‚n„ Ón luna aprilie s„ nu fi fost trimis la comisie?

Trei. Stima˛i colegi, nu am fost chemat la comisie pentru discutarea acestei ini˛iative.

Domnule pre∫edinte, domnule vicepre∫edinte, chema˛i aici pe orice angajat al comisiei s„ confirme dac„ eu am fost chemat pentru discutarea acestei ini˛iative. Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ nu s-a discutat Ón comisie! Nu pentru c„ a lipsit ini˛iatorul! Pentru c„, pur ∫i simplu, nu s-a discutat!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da, mul˛umesc.

**Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Este o problem„ pe care vreau s-o semnalez!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Numai pu˛in!... S„ ia cuv‚ntul ∫i domnul deputat Bruda∫cu, ∫i apoi dumneavoastr„!

## Domnule pre∫edinte,

Salut o asemenea ini˛iativ„, este Óntr-adev„r necesar„ g„sirea unei modalit„˛i legale de sprijinire a comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de pretutindeni, entit„˛i care au fost vreme de decenii uitate, dar a∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ nu este chiar at‚t de inedit„ c‚t pare la prima lectur„.

Reamintesc c„, vreme de circa doi ani de zile, Ón vechea legislatur„, Guvernul Ómpreun„ cu comisiile de specialitate, inclusiv Comisia de politic„ extern„, din care fac parte, au discutat ∫i au ajuns la o form„ destul de perfec˛ionat„ a unei legi av‚ndu-l ca ini˛iator pe fostul deputat P.D. de Timi∫, domnul ™tefan Gl„van, actualmente ambasador al Rom‚niei la Belgrad.

Acest proiect de lege mi se pare mult mai complex ∫i mult mai apropiat de scopurile pe care ∫i le propune ini˛iatorul acestei propuneri legislative. Par˛ial, unele dintre aspecte, cele care ˛in de problema conserv„rii ∫i promov„rii identit„˛ii, le-am cuprins ∫i Óntr-un proiect de lege care a avut aceea∫i soart„, deci a fost cu aceea∫i u∫urin˛„ respins de c„tre Guvern.

Pe de alt„ parte, mie mi se pare nepotrivit capitolul IV din acest proiect de lege. Se ∫tie c„ exist„ de la 1871 constituit„ Funda˛ia îEmanoil Gojdu“ care ∫i-a propus s„ asigure fonduri pentru tineretul studios din Óntregul spa˛iu rom‚nesc. Dac„ noi ast„zi venim ∫i Ónfiin˛„m un fond îEmanoil Gojdu“ nu Ónseamn„ oare c„ renun˛„m la a recupera de la autorit„˛ile maghiare mo∫tenirea Funda˛iei Gojdu? Ce ∫anse mai avem, dup„ ce exist„ deja constituit„ aceast„ institu˛ie, s„ mai insist„m pe l‚ng„ autorit„˛ile maghiare ca, Ón sf‚r∫it, s„ elibereze ceea ce apar˛ine de drept Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, respectiv Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului?

Mi se pare acest proiect de lege c„ ar trebui Ómbun„t„˛it. Poate c„, dac„ tot se dore∫te retrimiterea sa la comisie, s„ se aib„ Ón vedere ∫i propunerea anterioar„, care ajunsese Óntr-o form„ destul de avansat„ ∫i care rezolv„ foarte multe dintre problemele care privesc asisten˛a obligatoriu de acordat minorit„˛ilor rom‚ne∫ti de pe teritoriul altor state.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Este adev„rat c„ Guvernul n-a avut r„bdarea s„ citeasc„ p‚n„ la cap„t acest proiect de lege. El nu are nici un fel de asem„nare cu odioasa lege a maghiarilor, adoptat„ de Parlamentul de la Budapesta.

Da... Domnule ministru Gaspar, v„ rog!

## **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Da. Stima˛i colegi, eu a∫ vrea s„ Ónchidem aceste dezbateri ∫i s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege, ∫i haide˛i s„ vot„m, ∫i pe urm„ v„ spune˛i punctul de vedere, dac„ mai ave˛i ceva... v„ rog.

## Stima˛i colegi,

N-am s„ intru pe fondul problemei, Óns„ c‚teva referiri la ceea a spus aici ini˛iatorul acestei propuneri legislative m„ simt obligat s„ fac. Nu este pentru prima dat„ c‚nd, ca ∫i ini˛iatorul de ast„zi, de regul„, opozi˛ia acuz„ Guvernul de a∫a-zisul furt al propunerilor legislative ale Parlamentului, ale parlamentarilor, de Ónsu∫ire a acestora, f„r„ Óns„ s„ aib„ Ón vedere c„ punctele de vedere care se comunic„ prezint„ argumenta˛ia pentru care Guvernul nu este de acord cu propunerea legislativ„ promovat„.

Pe de alt„ parte, punctul acesta de vedere este obligatoriu de solicitat de c„tre Parlament, Ón baza articolului 111 din Constitu˛ie, ori de c‚te ori propunerile au influen˛e asupra bugetelor statului. Sigur c„ parlamentarii pot s„ cear„ ori de c‚te ori au nevoie anumite informa˛ii, anumite documente de la Guvern ∫i care are obliga˛ia, tot constitu˛ional„, s„ le prezinte.

De asemenea, a∫ vrea s„ spun c„, totu∫i, Guvernul este cel care, Ón enumerarea Constitu˛iei, are ini˛iativa legislativ„. Guvernul are un program legislativ de natur„ s„ asigure cadrul juridic pentru reglementarea problemelor din programul de guvernare acceptat de Parlament.

Nu o dat„ propunerile legislative s-au reg„sit Ón cadrul acestui program legislativ al Guvernului ∫i, ca atare, Ón mod firesc, Guvernul ∫i-a sus˛inut punctul de vedere, legat de ini˛iativele care au fost promovate. Era firesc s„ se dea prioritate Ón primul r‚nd proiectelor Guvernului, care, a∫a cum am men˛ionat, sunt de natur„ s„ asigure sus˛inerea guvernamental„ a programului de guvernare.

Pe de alt„ parte, trebuie s„ v„ spun, cu toat„ p„rerea de r„u, sunt multe ini˛iative legislative care sunt redactate cu totul ∫i cu totul necorespunz„tor. Las la o parte cele care vin Ón contradic˛ie cu dispozi˛iile constitu˛ionale, nu se respect„ normele de tehnic„ legislativ„. Nu se urm„re∫te o anumit„ finalitate Ón promovarea, Ón corelarea proiectelor promovate cu restul legisla˛iei. Apar deseori anumite necorel„ri Óntre reglement„rile Ón vigoare ∫i reglement„rile propuse.

V„ mul˛umesc pentru Óng„duin˛„, dar, Óntr-adev„r, asta este solu˛ia.

Vreau Óns„ s„ spun domnului ministru Gaspar, care este un eminent jurist, nu e vorba c„ Guvernul trebuie s„ aib„ o anumit„ ini˛iativ„, s„ aib„ prioritate fa˛„ de ini˛iativa parlamentarilor. Eu am spus c„ Guvernul nu avea nici un fel de ini˛iativ„ legislativ„ Ón momentul c‚nd am depus eu ini˛ial proiectul. Dar nici una!

A doua, domnule ministru, cu tot respectul, sigur, nu to˛i avem experien˛a dumneavoastr„, dar aici dumneavoastr„ practic ne-a˛i f„cut incompeten˛i, cel pu˛in pe unii dintre noi, a˛i spus c„ nu ∫tim tehnic„ legislativ„, nu ∫tim aia, nu ∫tim s„ armoniz„m. V„ rog, este totu∫i un reflex pe care Guvernul v„d c„-l are fa˛„ de Parlament!

Domnule Cherescu, un minut!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œntr-adev„r, Funda˛ia îGojdu“ ∫i-a reluat activitatea Ón 1996, Ón decembrie anul trecut a fost declarat„ funda˛ie de utilitate public„, iar recent noi am depus la O.S.I.M. documenta˛ia pentru protejarea numelui lui Emanoil Gojdu. Ca atare, rog ini˛iatorii s„ ˛in„ cont ∫i de aceste preciz„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da. ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comuna P„t‚rlagele din jude˛ul Buz„u are aproximativ 8.500 de locuitori, este situat„ la 50 km nord de municipiul Buz„u ∫i o atestare documentar„ de peste 500 de ani. Œn numele locuitorilor din aceast„ comun„, av‚nd Ón vedere dezvoltarea sa economic„ din ultimul timp, crearea de institu˛ii publice, a institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, cultur„, v„ solicit s„ vota˛i favorabil declararea ca ora∫ a acestei comune de pe Valea Buz„ului. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog, punctul de vedere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei P„t‚rlagele, jude˛ul Bac„u, a fost analizat„ de c„tre Comisia pentru administra˛ie, ˛in‚nd cont de avizul Consiliului Legislativ ∫i avizul dat de c„tre Guvern. Œndeplinind prevederile Legii nr. 351 din 2001, sec˛iunea a IV-a, Re˛eaua de localit„˛i, comisia propune plenului Camerei aprobarea acestei ini˛iative legislative, cu amendamentele admise Ón cadrul comisiei.

V„ rog frumos.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva? Domnul deputat Bruda∫cu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi, Domnilor mini∫tri,

Ideea de a extinde c‚t mai mult re˛eaua urbanistic„, de a crea noi a∫ez„ri de tip urban ar trebui s„ ne bucure, pentru c„ ea este semnul c‚nd societatea rom‚neasc„ a ajuns la acel nivel de dezvoltare care-i permite s„ creasc„ de la o zi la alta num„rul a∫ez„rilor urbane. Numai c„, vede˛i dumneavoastr„, noi facem o confuzie foarte grav„: noi declar„m localitatea P„t‚rlagele drept ora∫, nu comuna P„t‚rlagele. Unu la m‚n„.

Doi la m‚n„. Un lucru care ni se pare c„ Ómpinge Ón derizoriu ∫i chiar Ón ilar aceast„ idee de extensie a a∫ez„rilor de tip urban. Eu nu-mi aduc aminte ca Parisul, Londra sau chiar Bucure∫tiul sau Budapesta s„ aib„ Ón componen˛a sa sate; are orice a∫ezare urban„ care se respect„, Ón componen˛a sa, eventual sectoare sau, dup„ caz, cartiere.

Eu m„ Óntreb dac„ toate aceste sate, aceste c„tune, eventual, aceste organisme administrativ-teritoriale din componen˛a comunei P„t‚rlagele se ridic„ la standardul pe care trebuie s„-l aib„ un ora∫. Nu facem din ideea de ora∫ o chestiune rizibil„ Ón ochii str„in„t„˛ii?

Pe de alt„ parte, de ce aceast„ febr„ a realiz„rii de ora∫e acum, c‚nd mai exist„ a∫a de pu˛in timp p‚n„ c‚nd cet„˛enii vor fi chema˛i s„ aleag„ din nou? Nu le

deturn„m aten˛ia de la problemele importante, oferindu-le aceast„ cirea∫„ amar„ de ridicare a localit„˛ii lor, f„r„ s„ existe toate condi˛iile materiale necesare, la rangul de ora∫? S„ nu fiu Ón˛eles gre∫it de colegii care sunt ini˛iatori, m„ bucur„ ori de c‚te ori se g„sesc formule pentru sporirea gradului de dot„ri edilitar-gospod„re∫ti a a∫ez„rilor ˛„rii, dar Ón cazul Ón spe˛„, av‚nd Ón vedere cele men˛ionate, ca ∫i ideea de a salva totu∫i no˛iunea de ora∫ de la ridicol, eu, personal, nu sunt pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Da. Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar Leon„chescu, apoi domnul deputat Posea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O simpl„ problem„ de procedur„. Domnul deputat Bara Liviu a anun˛at Ón raportul din partea comisiei c„ aceast„ localitate, viitor ora∫, face parte din jude˛ul Bac„u. Eu am un material care plaseaz„ aceast„ localitate Ón jude˛ul Buz„u. Œl rog pe domnul Bara s„ specifice unde se g„se∫te P„t‚rlagele.

Da, evident, Ón jude˛ul Buz„u. A gre∫it domnul Bara. Domnul Posea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Vreau s„ ridic urm„toarea problem„: sus˛inerea localit„˛ii P„t‚rlagele ca s„ devin„ ora∫ este sus˛inut„ de Óntreg grupul parlamentar al jude˛ului Buz„u, de cei cinci deputa˛i P.S.D. ∫i doi senatori.

A∫ vrea s„-i spun stimatului coleg de la Rom‚nia Mare c„ noi ∫tim foarte bine ce avem de f„cut Ón jude˛ul Buz„u, avem asentimentul tuturor locuitorilor din aceast„ comun„. Eu a∫ vrea s„-l informez c„ aceast„ localitate frumoas„ de pe Valea Buz„ului ani de zile a fost raion, sediul raionului Cisl„u, e o localitate important„ ∫i a∫ ruga colegii s„ ne sprijine pentru acest proiect legislativ. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. La titlul legii comisia a propus modificarea titlului. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

La art. 1, de asemenea, comisia a amendat textul ini˛ial, Ómp„r˛ind Ón dou„ subpuncte: art. 1, deci cu subpunctele 1 ∫i 2.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

Art. 2, de asemenea, comisia a propus modificarea textului ini˛ial.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Adoptat textul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Vom supune proiectul de lege votului final de s„pt„m‚na viitoare.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mih„ile∫ti, jude˛ul Buz„u.

Ini˛iatorul este aici...? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Satul Florica are o istorie cu totul aparte. Œn anul 1879, pe aceste meleaguri s-au stabilit un num„r de 250 de familii din zona de munte a jude˛ului Buz„u, respectiv Chijdu Mic, Col˛i, P„lt‚neni, Sibiciu ∫.a.m.d.

Documentele istorice relev„ apartenen˛a administrativ„ Ón timp a satului Florica, astfel: 1889—1910, a apar˛inut comunei Glodeanu S„rat; 1910—1923, a apar˛inut comunei Mih„ile∫ti; 1923—1968, comun„ de sine st„t„toare; 1968—prezent, sat component al comunei Mih„ile∫ti.

Satul Florica este situat Ón partea de sud-vest a jude˛ului Buz„u. Ocupa˛ia principal„ a locuitorilor o constituie cultivarea cerealelor ∫i cre∫terea animalelor. Œn localitate func˛ioneaz„ 7 magazine mixte, dou„ mori pentru m„lai, una pentru f„in„, trei uruitoare pentru prelucrarea cerealelor, dou„ instala˛ii pentru prelucrat lemn ∫i una brut„rie.

Suprafa˛a agricol„ este de 2.200 hectare ∫i se lucreaz„ cu 27 de tractoare. Œn localitate mai sunt amplasate o ∫coal„, o biseric„, un c„min cultural ∫i o ferm„ zootehnic„ modern„. Œn perspectiv„ se dore∫te Ónfiin˛area unui complex de sere, pe o suprafa˛„ de 5 hectare.

Popula˛ia satului Florica este de 1.631 locuitori. Referendumul s-a ˛inut la data de 22.02.2004 Ón satul Florica, unde s-au Ónregistrat urm„toarele rezultate: num„rul persoanelor Ónscrise Ón liste, 1.421; num„rul participan˛ilor la vot, 1.298; num„rul voturilor valabil exprimate, 1.283.

Fa˛„ de cele relatate, consider c„ satul Florica, comuna Mih„ile∫ti, jude˛ul Buz„u, Óndepline∫te criteriile legale pentru a fi declarat„ comun„, iar proiectul de lege Ón acest sens poate fi aprobat.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„ a luat pentru a dezbate ∫i a Óntocmi raportul Ón fond propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mih„ile∫ti din jude˛ul Buz„u.

Comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, aviz favorabil, dar Ón acela∫i timp a avut Ón vedere ∫i punctul de vedere al Guvernului, care prin adresa nr. 910/16.03.2004 precizeaz„ c„ nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.

De∫i comisia a apreciat c„ sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute Ón legisla˛ia Ón vigoare, Ón spe˛„, Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului ∫i Legea nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului, din motive de oportunitate, av‚nd Ón vedere c„ alegerile locale se vor desf„∫ura la Ónceputul lunii iunie, neexist‚nd practic timpul necesar pentru adoptarea acestui act normativ ∫i pentru alegeri la nivelul acestei comune, din aceste considerente a apreciat c„ Ón acest moment nu este oportun„ adoptarea acestei propuneri legislative, ∫i, Ón consecin˛„, a Óntocmit un raport pe fond nefavorabil, propun‚nd respingerea acesteia, raport pe care v„ rog ca ∫i dumneavoastr„ s„-l sus˛ine˛i prin votul pe care o s„-l exprima˛i.

V„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule Gubandru.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i Ón calitatea mea de ini˛iator am vrut s„ intervin ast„zi aici pentru a prezenta faptul c„… ∫i s„ repet ce a spus domnul pre∫edinte Oltean, c„ sunt Óntrunite condi˛iile din punct de vedere legal pentru declararea satului Florica Ón calitatea sa de comun„, Óntruc‚t Guvernul a promis c„ va introduce Óntr-un proiect de act normativ separat, cu termen 31 martie 2004, acest proiect de lege, ∫i acest lucru nu s-a Ónt‚mplat, eu v„ propun dumneavoastr„ s„ v„ exprima˛i prin vot pentru aprobarea acestui proiect legislativ.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Stima˛i colegi, regulamentul spune foarte clar, c„ atunci c‚nd avem raportul comisiei de respingere, el va fi supus votului final, care va avea loc s„pt„m‚na viitoare. Eu v„ propun s„ ave˛i aceast„ interven˛ie. Eu nu fac altceva dec‚t s„-l

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia a analizat pe fond aceast„ propunere legislativ„ privind declararea satului T„lm„cel comun„ prin reorganizarea ora∫ului T„lmaciu, jude˛ul Sibiu. Au fost luate Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, care a fost un aviz favorabil, dar ∫i punctul de vedere al Guvernului, care, prin adresa nr. 1.639/22 martie, nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Av‚nd Ón vedere c„ pe fond comisia a apreciat c„ nu sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute Ón actele normative Ón vigoare, s-a apreciat c„ nu poate fi sus˛inut„ aceast„ propunere legislativ„ ∫i, Ón consecin˛„, raportul a fost de respingere, raport pe care Ól supunem aten˛iei dumneavoastr„, Ón aceast„ privin˛„.

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva? V„ rog, domnule ™tirbe˛.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ sunt mirat c„ ini˛iatorii acestei propuneri legislative nu sus˛in Ón fa˛a plenului transformarea satului T„lm„cel Ón comun„.

De ce spun acest lucru? Pentru c„ aceia∫i ini˛iatori, prezen˛i Ón sal„ de altfel, colegi de-ai no∫tri, au transformat ora∫ul T„lmaciu Óntr-un c‚mp de b„t„lie politic„, bineÓn˛eles, ∫i juridic„ Ón acest moment. Œns„, pentru Ónfiin˛area comunei T„lm„cel ∫i a comunei Boi˛a, din acela∫i ora∫, T„lmaciu, desprinderea, respectiv, a celor dou„ sate ∫i Ónfiin˛area a dou„ noi comune s-au derulat, la ini˛iativa acelora∫i colegi de-ai no∫tri, trei referendumuri.

Dou„ din referendumuri au fost respinse; al treilea a fost admis, cu anumite — spun — interven˛ii care s-au manifestat ∫i la referendumul pentru Constitu˛ie. Dar, Ón orice caz, ultimul referendum, care arat„ voin˛a locuitorilor ora∫ului T„lmaciu de a se desprinde Ón satele T„lm„cel ∫i Boi˛a, a fost f„cut comun.

Œntrebarea era: dac„ satele T„lm„cel ∫i Boi˛a se pot transforma Ón comun„, ambele? Deci nu separat, T„lm„celul separat ∫i Boi˛a separat.

Œn cazul referendumului pentru satul T„lm„cel ∫i pentru satul Boi˛a, separat, nu s-a Óndeplinit num„rul de prezen˛i la vot necesar pentru a fi validat referendumul.

De aceea, acum av‚nd Ón vedere ∫i avizul Consiliului Legislativ, care prevede c„ acest proiect de lege ar trebui discutat o dat„ cu proiectul de lege privind Ónfiin˛area sau declararea satului Boi˛a, din acela∫i ora∫, din raza administrativ-teritorial„ a aceluia∫i ora∫, ca ∫i comun„, cred c„ ar trebui discutate cele dou„ proiecte Ómpreun„, ∫i Ón nici un caz unul s„ se aprobe, iar cel„lalt s„ nu se aprobe.

Mai mult, dac„ nu sunt Óndeplinite condi˛iile legale pentru Ónfiin˛area celor dou„ comune, cred c„ cei care au organizat trei referendumuri, care le-au ini˛iat, trebuie s„ suporte ∫i costurile, ∫i s„-∫i asume responsabilit„˛ile necesare, ca urmare a efectu„rii ∫i scoaterii la urne de trei ori, pentru anumite scopuri electorale sau de alt„ natur„, politic„, a locuitorilor ora∫ului T„lmaciu.

Deci propunerea mea este ca acest proiect s„ se discute o dat„ cu proiectul pentru Ónfiin˛area comunei Boi˛a. Pentru c„, repet, referendumul care s-a validat ∫i care este luat Ón considerare este referendumul prin care cele dou„ comune au fost supuse simultan voin˛ei populare de a deveni comune.

Domnul secretar Leon„chescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege pe care Ól discut„m ridic„ o problem„ de procedur„. Exist„ un ora∫ din care decup„m buc„˛ele spre a Ónfiin˛a comune. Ce se Ónt‚mpl„ cu ora∫ul, cu restul ora∫ului, devine ∫i el comun„? ™i atunci ar trebui s„ r„spund„ la aceast„ Óntrebare ∫i ini˛iatorii, dar ∫i Guvernul. A∫tept„m aceste r„spunsuri. P‚n„ atunci, eu cred c„ propunerea de respingere a proiectului este logic„.

Mul˛umesc.

La dezbateri generale, mai dore∫te cineva? Nu.

Vom trimite proiectul de lege la votul final de s„pt„m‚na viitoare.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de Urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne.

Ini˛iatorul, dac„ dore∫te s„ spun„ c‚teva cuvinte, pe scurt.

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Principalele aspecte vizate de proiectul actului normativ se refer„ la: stabilirea categoriilor de personal din Poli˛ia de Frontier„, respectiv, poli˛ist de frontier„, al˛i func˛ionari publici, poli˛i∫ti de frontier„ angaja˛i pe baz„ de contract ∫i personal contractual, ca urmare a faptului c„ aceast„ institu˛ie a fost demilitarizat„ Óncep‚nd cu anul 2002; precizarea statutului poli˛i∫tilor de frontier„, angaja˛i pe baz„ de contract, Ón sensul c„ ace∫tia sunt Ónvesti˛i cu exerci˛iul autorit„˛ii publice ∫i c„ acestora li se aplic„ prevederile legale referitoare la militarii angaja˛i pe baz„ de contract; stabilirea termenului de 1 ianuarie 2007

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 pentru finalizarea procesului de transformare a posturilor de militari Ón termen, respectiv, poli˛i∫ti de frontier„, angaja˛i pe baz„ de contract, Ón posturi de poli˛i∫ti de frontier„.

Av‚nd Ón vedere toate aceste aspecte, precum ∫i raportul favorabil Óntocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputa˛ilor, v„ adresez rug„mintea de a aproba proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Comisia, domnul pre∫edinte Oltean, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru administra˛ie public„ a fost sesizat„ pentru analiz„ ∫i dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„.

La dezbatere, Ón prezen˛a ini˛iatorului, reprezentantului Guvernului, comisia, lu‚nd Ón calcul ∫i avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ∫i a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, a apreciat ca temeinic acest proiect de lege ∫i a sus˛inut punctul de vedere al Guvernului, Óntocmind un raport favorabil, raport pe care v„ rug„m s„-l sus˛ine˛i Ón forma pe care ∫i Senatul l-a adoptat.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. La dezbateri generale dore∫te cineva? V„ rog, domnule deputat Bruda∫cu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, problema Poli˛iei de Frontier„ este una dintre problemele Ónc„ nesolu˛ionate corespunz„tor de c„tre actualul Executiv. S-au Óncercat o serie de paliative, enun˛ate Ón expunerea de motive a domnului prim-ministru, dar nici solu˛iile la care se ajunge prin aceast„ ordonan˛„ nu sunt cele mai adecvate ∫i am convingerea, a∫a cum va rezulta ∫i din cele ce voi spune, c„ va fi nevoie ca acest proiect de lege s„ fie retrimis comisiei, pentru a se finaliza Ón interesul institu˛iei pe care dorim s„ o rezolv„m.

Œn primul r‚nd, trebuie s„ observ„m — eu m„ folosesc de materialul clientului —, nu inventez nimic, g„si˛i Ón expunerea de motive toate argumentele pe care le folosesc. Œn primul r‚nd, constat„m o reac˛ie extrem de Ónt‚rziat„ a Executivului Ón elaborarea, dup„ trecerea a opt luni de zile, a acestui act normativ. Dup„ opt luni de zile, Guvernul constat„ c„ a expirat termenul pe care tot el ∫i l-a propus, respectiv acela ca p‚n„ Ón 29 iunie 2003 s„ fie solu˛ionat„ Ónlocuirea posturilor din Poli˛ia de Frontier„, din militari Ón termen Ón poli˛i∫ti angaja˛i.

Pe de alt„ parte, mai constat Ónc„ un element: este vorba de faptul c„ proiectul de fa˛„ nu solu˛ioneaz„ dezideratul pe care-l men˛ionez. Œn primul r‚nd, am Ón

vedere — citez din expunerea de motive: îPrin modificarea art. 48 se urm„re∫te prelungirea cu 3 ani a termenului de transformare a posturilor de militari Ón termen Ón posturi de poli˛i∫ti de frontier„, termenul fiind calculat astfel Ónc‚t la mijlocul anului 2006, Ónainte de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, procesul de profesionalizare deplin„ a poli˛i∫tilor de frontier„ s„ fie Óncheiat.“

Dar, iat„ ce spune proiectul de lege: art. 48, modificat, spune a∫a: îTransformarea posturilor de militari Ón termen ∫i militari (poli˛i∫ti de frontier„ angaja˛i) se va realiza p‚n„ la 1 ianuarie 2007.“

P„i, s„ l„murim: ori este p‚n„ la mijlocul anului 2006, ori este p‚n„ la 1 ianuarie 2007. Av‚nd Ón vedere aceste inadverten˛e, ca ∫i necesitatea abord„rii mai aprofundate a acestei probleme, eu sugerez comisiei ∫i ini˛iatorului s„ fie rediscutat acest proiect de lege al Guvernului, pentru c„, Ón formula Ón care ni s-a prezentat, mi se pare insuficient ∫i mi se pare ∫i superficial.

Ini˛iatorul, ce p„rere ave˛i despre propunerea domnului deputat Bruda∫cu?

## Domnule pre∫edinte,

## Domnule deputat,

Aspectele au fost discutate serios Ón comisie ∫i s-au avut Ón vedere inclusiv cele ridicate de dumneavoastr„. Profesionalizarea este un proces. Deci nu po˛i s„ spui c„ la jum„tatea anului 2006 s-a Óncheiat ca atare procesul Ón sine.

Procesul trebuie Óncheiat la data de 1 ianuarie 2007, a∫a cum prevede legea, pentru c„ profesionalizarea este un proces care are o anumit„ durat„. Se are Ón vedere ∫colarizarea, anterior acestui moment, preg„tirea formatorilor, la care deja se lucreaz„ Ón acest moment cu exper˛i ai Uniunii Europene.

Din aceast„ cauz„, este numai aparent„ diferen˛a de date pe care dumneavoastr„ a˛i invocat-o. V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule Bruda∫cu.

Domnule secretar de stat, nu pe mine m„ contesta˛i dumneavoastr„, de fapt. Dumneavoastr„ contesta˛i pe cel care a semnat expunerea de motive ∫i acest proiect de lege, ∫i numele s„u este Adrian N„stase ∫i Óndepline∫te func˛ia de prim-ministru.

Domnia sa spune urm„torul lucru, permite˛i-mi s„ citez: îProcesul de profesionalizare deplin„ a poli˛i∫tilor de frontier„ s„ fie Óncheiat.“ At‚t!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Eu Ómi fac datoria s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Cine este Ómpotriv„? Majoritatea, adic„ 45 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 45 de voturi Ómpotriv„, propunerea a fost respins„. Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, domnul Bruda∫cu.

Permite˛i-mi s„ fac propunerea ca legea s„ aib„ urm„toarea formulare: îLege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne de Frontier„“, pentru c„ mie mi se pare c„ felul Ón care este acum, este pu˛in neclar„: poli˛ie de frontier„ rom‚n„. Eu zic c„ este Poli˛ia Rom‚n„, care are Ón sarcin„ paza frontierelor ˛„rii. Deci, Poli˛iei Rom‚ne de Frontier„, cu modific„rile aferente la punctul 1 ∫i, respectiv, punctul 4 a acestei denumiri.

V„ rog, ini˛iatorul ∫i comisia s„-∫i spun„ cuv‚ntul.

Deci problema este nu s„ schimb„m titlul ordonan˛ei, ci titlul autorit„˛ii respective. Deci este vorba, se propune schimbarea denumirii de Poli˛ie de Frontier„ Rom‚n„ Ón Poli˛ie Rom‚n„ de Frontier„. Œn fond, asta dori˛i dumneavoastr„. Œn realitate, Poli˛ia de Frontier„, deci este Poli˛ia de Frontier„ o entitate de sine st„t„toare, a∫a cum este Poli˛ia Rom‚n„. Œn statul rom‚n, autorit„˛i ale statului Ón materie, exist„ Poli˛ia Rom‚n„, Jandarmeria Rom‚n„ ∫i Poli˛ia de Frontier„ Rom‚n„.

Deci s-a analizat aceast„ chestiune Óndelung ∫i eu v„ propun s„ r„m‚n„ textul a∫a cum este. Este Poli˛ia de Frontier„ Rom‚n„, care difer„ de Poli˛ia Rom‚n„, de exemplu.

Comisia, ce p„rere are?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Deci titlul Ordonan˛ei nu face dec‚t s„ reflecte titlul institu˛iei pe care o reglementeaz„, aceea a Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne. Or, legea Ón sine avea Ón vedere organizarea acestei institu˛ii, ∫i nu schimbarea denumirii acesteia. ™i, Ón consecin˛„, noi ne men˛inem punctul de vedere exprimat prin raport ∫i, evident, men˛inerea titlului Ón forma ini˛iatorului.

Domnul Bruda∫cu.

Pe deplin convins de cele expuse aici de c„tre comisie ∫i ini˛iator, renun˛ la propunerea pe care am avut-o, av‚nd Ón vedere complica˛iile pe care o corec˛ie necesar„ ar impune-o.

Mul˛umim pentru Ón˛elegerea dumneavoastr„.

La articolul unic din aceast„ lege, comisia propune ordonan˛a modificat„ pe patru puncte.

La punctul 1, prin modificarea art. 39, dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Nu.

Votat„ varianta ini˛iatorului.

Punctul 2. Dup„ alin. 4 art. 39 se introduce alin. 4[1] . Comisia nu a avut observa˛ii.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu.

Votat varianta ini˛iatorului.

Punctul 3. Dup„ art. 39 din ordonan˛„, se introduce un articol nou, art. 39[1] .

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Comisia nu a avut.

Votat Ón unanimitate varianta ini˛iatorului.

Punctul 4, art. 48, care se modific„. Comisia nu a avut observa˛ii.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Vom trimite proiectul la votul final, s„pt„m‚na viitoare.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere, modificat„ prin Legea 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat Boc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc ∫i pentru faptul c„ mi-a˛i permis s„ putem sus˛ine acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere programul comisiei.

Domnule pre∫edinte, este vorba de o propunere legislativ„ ini˛iat„ de Grupul parlamentar al Partidului Democrat ∫i care vizeaz„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996 privind controlul averii demnitarilor.

Este cunoscut faptul c„, mai ales Ón ultima perioad„, au fost subliniate multiple deficien˛e ale acestei legi ∫i, ca urmare ale acestor deficien˛e, au existat propuneri, inclusiv din partea primului-ministru, a pre∫edintelui Rom‚niei, merg‚nd la impozitarea cu 90% a averilor ilicite, disputa fiind dac„ este vorba de impozitare sau confiscare.

S-a ajuns aici ∫i datorit„ faptului c„ aceast„ lege care vizeaz„ averile demnitarilor este total ineficient„. ™i o s„ v„ dau un exemplu: prin aceast„ lege din 1996 ∫i prin modificarea ei, prin Legea nr. 161/2003, lege privind pachetul anticorup˛ie, a fost instituit„ o comisie privind cercetarea averilor demnitarilor, format„ din judec„tori de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie. Iat„, de∫i aceast„ lege are Ón acest an 7 ani de existen˛„, nici o persoan„ nu a f„cut obiectul cercet„rii averilor demnitarilor, nici un demnitar nu a intrat sub inciden˛a acestei legi.

Ce ne demonstreaz„ acest lucru? C„ aceast„ lege este inexistent„ ∫i, Ón consecin˛„, ineficient„. De ce este ineficient„? Pentru c„ mecanismul de control prev„zut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 ini˛ial Ón lege ∫i men˛inut prin Legea anticorup˛ie las„ Ón cazul demnitarilor numai ministrului justi˛iei ∫i procurorului general dreptul de a sesiza comisia cu privire la cercetarea averilor demnitarilor. ™i, Ón consecin˛„, eficien˛a acestei legi a˛i putut-o observa cu to˛ii.

Am v„zut c„ ∫i noul ministru al justi˛iei a propus, practic, îdeschiderea“ acestei legi, reformarea acesteia, pentru a face din Legea declar„rii averilor demnitarilor o lege func˛ional„. Propunerea noastr„ exact Ón aceast„ direc˛ie este formulat„.

Œn privin˛a mecanismului de control, am propus ∫i propunem prin aceast„ ini˛iativ„ dreptul oric„rei persoane de a putea sesiza Comisia cu privire la declararea averilor demnitarilor, ∫i nu restr‚ngerea acestui drept doar la ministrul justi˛iei ∫i procurorul general.

Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vreau s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ faptul c„ aceast„ propunere legislativ„ a fost discutat„ Ón Comisia juridic„ prima dat„ Ón 9 decembrie 2003, a doua oar„ Ón data de 17 martie. Dac„ v„ uita˛i la ini˛iatori, al„turi de domnul Boc sunt to˛i reprezentan˛ii Partidului Democrat. Œn comisie, foarte mul˛i din colegii dumnealui au venit ∫i au sus˛inut-o.

Eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ at‚t prima dat„, c‚t ∫i a doua oar„ comisia nu a fost de acord sau nu a acceptat punctul de vedere al ini˛iatorilor, ˛in‚nd cont c„ o parte din elementele propuse pentru a fi cuprinse Ón declara˛ia de avere au un caracter personal, iar prin adoptarea modific„rii respective s-ar aduce atingere dreptului constitu˛ional la via˛„ intim„, familial„ ∫i privat„, conform art. 26 din Constitu˛ie.

Fiind o cerere sau o solicitare a colegului meu pentru a fi retrimis„ la comisie, supun plenului aceast„ solicitare.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

De ce nu m„ l„sa˛i s„ supun la vot ∫i dup„ aceea intr„m Ón dezbateri generale?

Domnule ministru, dori˛i ∫i dumneavoastr„ s„ interveni˛i? Adic„, Guvernul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ fa˛„ de reactivarea problemei ∫i de unele discu˛ii ∫i comentarii care se fac pe marginea ei, ∫i cu at‚t mai mult cu c‚t domnul deputat Emil Boc nu a fost la comisie Ón ziua c‚nd s-a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„, fiind, a∫a cum a declarat aici, membru al Comisiei pentru elaborarea propunerilor legislative electorale, suntem de acord s„ fie retrimis„ la comisie. Mai ales c„ este bine ca ∫i ministrul justi˛iei, care ∫i-a exprimat opinia Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„, s„ participe ∫i, Ón final, comisia s„ g„seasc„ solu˛ia care va fi cea mai potrivit„.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

Mul˛umesc foarte mult

Pentru un minut, domnule Bruda∫cu, nu pot s„ nu v„ dau cuv‚ntul, av‚nd Ón vedere c„ v„ cunosc de vreo 25 de ani.

Domnule pre∫edinte, mul˛umesc frumos.

Apreciez elegan˛a domnului ministru Gaspar, pentru trimiterea la comisie a acestei propuneri legislative.

Reamintesc c„ pe ordinea de zi este Ónscris„ ∫i propunerea legislativ„ nr. 13/2002, pu˛in mai veche dec‚t aceast„ ini˛iativ„ democrat„, care se refer„ tot la declara˛ia de avere ∫i controlul veridicit„˛ii acesteia. Ca urmare, v„ solicit, Ón acela∫i spirit ∫i Ón aceea∫i elegan˛„, s„ ave˛i Ón vedere dezbaterea ∫i a acestei propuneri legislative a P.R.M.-ului, poate se completeaz„ cele dou„ propuneri legislative ∫i rezult„ un text care s„ fie deosebit de eficient Ón combaterea posibilelor fraude ∫i Ón asigurarea transparen˛ei necesare pentru aceast„ categorie de demnitari, magistra˛i, func˛ionari publici ∫i persoane cu func˛ii de conducere.

Sper„m c„ ∫i comisia va ˛ine cont de acest lucru.

Trecem la punctul 27 de pe ordinea de zi: proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.

Comisia pentru s„n„tate, v-a∫ ruga s„ veni˛i Ón loj„. Ini˛iatorul, dac„ este aici, v„ rog s„ prezenta˛i pe scurt proiectul de lege.

## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Legea spitalelor nr. 270/2003 prevedea intrarea acesteia Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Œntruc‚t Ón con˛inutul legii se prevede ca o condi˛ie obligatorie, pentru a intra Ón rela˛ie contractual„ cu Casele de Asigur„ri de S„n„tate, a unit„˛ilor sanitare de a fi acreditate, or, institu˛ia acredit„rii, care este atributul Comisiei na˛ionale de acreditare a spitalelor, nu func˛iona,

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

a fost necesar s„ fie prorogat termenul de intrare Ón vigoare a acestei legi prin ordonan˛a men˛ionat„, astfel Ónc‚t toate unit„˛ile sanitare — cele 433 — s„-∫i poat„ negocia contractele ∫i Óncheia bugetele de venituri ∫i cheltuieli pentru anul Ón curs, Ón scopul desf„∫ur„rii activit„˛ii spitalice∫ti.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a dezb„tut acest proiect de prorogare a termenului aplic„rii Legii spitalelor ∫i este de acord cu acest fapt, Óntruc‚t a reprezentat o necesitate.

V„ rug„m s„ vota˛i aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva? Nu dore∫te.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Mul˛umesc.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 40/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.

Ini˛iatorul, dac„ dore∫te s„ spun„ c‚teva cuvinte?

Pentru punerea Ón practic„ a prevederilor acestei legi se impune emiterea unor acte normative care s„ reglementeze unele aspecte pe care le-am constatat Ón cuprinsul legii ∫i ale c„ror estim„ri, uneori neclare sau neconcordante, pot crea confuzii Ón aplicarea legii. Acestea au fost sesizate de c„tre direc˛iile de s„n„tate public„, spitalele clinice ∫i universitare ∫i jude˛ene.

De asemenea, era necesar„ modificarea atribu˛iilor ∫i competen˛elor organelor de conducere: consiliu de administra˛ie, comitet director, asigurarea cadrului legal privind constituirea consiliilor medicale la spitale, dar, mai ales, clasificarea spitalelor Ón func˛ie de competen˛e ∫i stabilirea gradelor de acreditare.

Totodat„, proiectul de modificare a legii are Ón vedere modificarea sistemului de finan˛are, cre∫terea num„rului de surse de finan˛are a bugetelor spitalelor, constituirea fondului de dezvoltare a spitalelor.

Fa˛„ de cele men˛ionate, rog Camera Deputa˛ilor s„ sus˛in„ proiectul de Ordonan˛„ pentru modificarea Legii spitalelor.

Mul˛umesc. Comisia, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Privind Ordonan˛a Guvernului nr. 40/2004, care modific„ Legea spitalelor, aceast„ ordonan˛„ s-a impus pentru c„, o dat„ cu apari˛ia Legii spitalelor ∫i cunoa∫terea ei Ón teritoriu, am constatat c„ exist„ anumite lucruri care trebuie perfec˛ionate. V-a∫ da un singur exemplu: din p„cate, Ón Legea spitalelor a ap„rut faptul c„ clinicile universitare sunt acele spitale care au dou„ clinici de specialit„˛i diferite — dac„ aplicam a∫a, am fi fost Ón situa˛ia s„ desfiin˛„m spitalele universitare de contagio∫i, de oftalmologie, de ginecologie. Deci era nevoie s„ dispar„ cuv‚ntul îdiferite“.

De asemenea, de pild„, erau reprezentan˛ii senatelor universitare, ceea ce era, de asemenea, imposibil, chiar dac„ puneam to˛i membrii senatului ca s„ fac„ parte din consiliile de administra˛ie.

Œn aceste condi˛ii, s-a impus Ordonan˛a nr. 40/2004, care a fost realizat„ de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Comisiile de s„n„tate Óntr-un acord deplin, drept pentru care v„ rug„m s„ vota˛i aceast„ propunere de lege. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia nu a avut nici un amendament, dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

Votat Ón unanimitate textul ini˛ial.

Articolul unic. Urm„ri˛i pagina 3 punctul 2 din raport, comisia propune s„ devin„ art. I, nemodificat, deci Ón varianta ini˛ial„.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii aici? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 din lege, v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i la pagina 8 din raport, punctul 5. Comisia propune ca punctul 1 s„ devin„ punctul 3, cu cuprinsul din varianta ini˛ial„.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 2 din lege, urm„ri˛i la pagina 20 din raport, punctul 12. Punctul 2 devine punctul 10 din lege ∫i cu varianta comisiei.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Punctul 3 din lege. Urm„ri˛i la pagina 22, punctul 15, punctul 3 devine astfel punctul 13 din lege, Ón varianta ini˛ial„, comisia neav‚nd observa˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

Votat conform raportului, punctul 3 din lege.

Punctul 4. Urm„ri˛i pagina 23 punctul 16, unde comisia propune ca, la art. I, dup„ punctul 19, s„ se introduc„ punctul 19[1] ∫i 19[2] .

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Comisia a propus modificarea acestui punct. Nu ave˛i.

La punctul 4 din ordonan˛„, urm„ri˛i la pagina 6, punctul 4. Comisia a avut amendament, respectiv la lit. b), f) ∫i k).

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

La alin. 7, de asemenea, comisia a avut modific„ri. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii, v„ rog?

Votat Ón unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonan˛ei.

La titlul ordonan˛ei, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

La art. I, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

Alin. 1, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate. Alin. 2, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

La punctul h), s„ fie preluat„ din forma ini˛ial„, dup„ îclinici universitare“: îcare desf„∫oar„ asisten˛„ medical„, activitate de Ónv„˛„m‚nt, cercetare ∫tiin˛ific„ medical„ ∫i educa˛ie medical„ continu„.“ Finalul punctului h) va fi astfel: îSpitalul clinic este spitalul care are Ón componen˛„ cel pu˛in dou„ clinici universitare, care desf„∫oar„ asisten˛„ medical„, activitate de Ónv„˛„m‚nt, cercetare ∫tiin˛ific„ medical„ ∫i educa˛ie medical„ continu„. Institutele, centrele medicale ∫i spitalele de specialitate care au Ón componen˛„ o clinic„ universitar„ sunt spitale clinice.“

Comisia ce p„rere are, v„ rog?

Con˛inutul alin. 7 s„ fie urm„torul: îRegulamentul de organizare ∫i func˛ionare al Comisiei Na˛ionale de Acreditare a Spitalelor se stabile∫te prin lege“, fa˛„ de actualul: îOrganizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Acreditare a Spitalelor se stabile∫te prin lege.“

Comisia este de acord cu modificarea ini˛iatorului. Dac„ ave˛i observa˛ii la aceast„ pozi˛ie? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului, cu modific„rile aduse Ón plen.

La punctul 5 din ordonan˛„, respectiv alin. 8 al art. 13, comisia nu a avut observa˛ii.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu. Votat Ón unanimitate.

La punctul 6, respectiv art. 15, urm„ri˛i pagina 9 punctul 6, dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia a modificat alin. 3 din art. 15, alin. 1 ∫i 2 r„m‚n neschimbate.

Dac„ ave˛i observa˛ii la acest lucru? Nu. Votat„ varianta comisiei.

Dup„ punctul 6, se introduce punctul 6[1] , comisia propune acest lucru, cu subpunctele 1 ∫i 3 ale art. 19, care vor avea un alt cuprins.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la aceast„ modificare? Nu.

Votat„ Ón unanimitate varianta comisiei.

La art. I punctul 7, art. 23 va avea un alt cuprins. Urm„ri˛i pagina 11 din raport, punctul 8, deci, art. 23, cu modific„rile la alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ∫i 8.

La care ave˛i observa˛ii?

Suntem de acord cu cele propuse de Ministerul S„n„t„˛ii.

V„ rog, domnule deputat.

Pentru Ómbun„t„˛ire, eu cred c„ ar trebui s„ introducem acolo: îCare asigur„ asisten˛„ sanitar„, desf„∫oar„...“ ∫.a.m.d., pentru c„ nu îdesf„∫oar„“ asisten˛a, asisten˛a îeste asigurat„“.

Este corect„ observa˛ia. Deci v-a∫ ruga s„ modifica˛i acest punct, conform celor stabilite de comisie ∫i de domnul Bruda∫cu.

Dac„ mai sunt observa˛ii la punctul 3, Ón totalitate? Nu sunt.

Votat Ón totalitate, Ón varianta comisiei.

Propunem ca alin. 8 s„ fie eliminat, Óntruc‚t reglementarea, ca ∫i norm„, la acest alineat, este cuprins„ Ón alin. 7.

Comisia este de acord, dac„ dumneavoastr„ sunte˛i de acord?

De acord cu eliminarea alin. 8.

Punctul 9 ∫i 10 Ón varianta comisiei, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Deci punctul 7 din ordonan˛„ este votat Ón varianta comisiei, cu excep˛ia punctului 8, care se anuleaz„.

La punctul 8 din ordonan˛„, dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut.

R„m‚ne votat„ varianta ini˛iatorului.

La punctul 9 din raport, urm„ri˛i pagina 16, alin. 2, 3 ∫i 5 ale art. 25 se vor modifica, dup„ amendamentul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 Deci, la art. 25, cu subpunctele 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu, este adoptat„ varianta comisiei.

La punctul 10 din ordonan˛„, urm„ri˛i la pagina 19, punctul 10, comisia propune abrogarea.

Dac„ sunt observa˛ii la acest lucru? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

La punctul 11, urm„ri˛i, tot la pagina 19, punctul 11. Ave˛i observa˛ii, domnule ministru? V„ rog.

La ultima parte a con˛inutului articolului: îPentru institutele ∫i centrele medicale clinice, pot participa ∫i cercet„tori ∫tiin˛ifici gradul I“, pentru corelare cu definirea func˛iilor de cercet„tori, potrivit Legii cercet„rii.

Comisia este de acord cu propunerea ini˛iatorului.

Comisia este de acord?

De acord cu propunerea ini˛iatorului.

Art. 26 va avea modificarea adus„ de c„tre ini˛iator. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ aceast„ variant„.

La punctul 12, urm„ri˛i punctul 2, care devine punctul 10. Comisia a modificat acest punct. Dac„ mai sunt observa˛ii, domnule profesor? V„ rog.

V-am ruga s„ scoatem punctul. Vine: îrevocarea membrilor Comitetului director, ∫i anume a directorului general adjunct, medical ∫i a directorului economic“, s„ scoatem îdirector economic“, pentru c„ el nu mai exist„. Deci s„ dispar„ îdirector economic“, la punctul 2.

De acord ini˛iatorul, da? De acord.

Punctul 2, care devine punctul 10, votat Ón varianta comisiei, cu modificarea adus„ de c„tre comisie Ón momentul de fa˛„.

La punctul 13 din ordonan˛„ comisia nu a avut observa˛ii.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu. Votat Ón unanimitate.

La punctul 14, dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut.

Votat Ón unanimitate, varianta ini˛iatorului.

La punctul 15, art. 35 comisia a avut amendament la alin. 1 din art. 35.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu.

Votat, varianta comisiei.

La punctul 16, alin. 1 ∫i 3 se vor modifica conform amendamentelor comisiei.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la aceste amendamente? Nu.

Votat„ varianta comisiei.

La punctul 17, dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut.

Votat„ varianta ini˛iatorului.

La punctul 18, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta ini˛iatorului.

La punctul 19, dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 20, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei.

La punctul 21, dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 22, dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate. Art. II. Urm„ri˛i la pagina 25 punctul 17. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia a modificat acest punct. Adoptat„ varianta comisiei. V„ rog.

Avem o modificare.

V„ rog, domnule profesor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. La art. 45, s„ introducem cuv‚ntul îminim“ Ónainte de î50%“: îBeneficiaz„ de o indemniza˛ie minim„ de 50% din drepturi“. Comisia propune acest lucru.

Este o observa˛ie corect„.

La art. I punctul 19, din p„cate, aici nu s-au f„cut modific„rile, punctul 19 art. 39. La punctul 3 devine punctul 13, Ón varianta ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Votat Ón unanimitate.

La art. I, dup„ punctul 19 se introduce un nou punct, 19[1] . Este vorba de art. 40.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu. Votat Ón unanimitate.

Punctul 19[1] devine punctul 19[2] prin renumerotare ∫i r„m‚ne Ón varianta ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. III. Urm„ri˛i pagina 26, punctul 18, Ón varianta comisiei.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea centrelor de permanen˛„ pentru asigurarea asisten˛ei medicale Ón regim de continuitate. Ini˛iatorul, v„ rog.

Procedur„!

V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Propunerea mea procedural„ ar consta Ón retrimiterea legii la comisie.

Permite˛i-mi s„ o motivez. Noi salut„m aceast„ ini˛iativ„ ∫i Óns„∫i aceast„ idee. Consider„m, totodat„, c„ varianta ie∫it„ de la comisie este mult Ómbun„t„˛it„ fa˛„ de varianta ini˛ial„, Óns„, aceast„ lege nu rezolv„ problema finan˛„rii acestor centre.

Œn art. 7 se vorbe∫te de servicii medicale Ón pachetul de servicii medicale de baz„, prev„zute Ón normele metodologice de aplicarea a contractului-cadru.

Œn contractul-cadru Ón vigoare pentru anul acesta nu exist„ o prevedere de surs„ de finan˛are a acestei activit„˛i. Mai mult, un medic de familie, dac„ este arondat, deci, dac„ pornim de la ideea c„ sunt cinci medici de familie, va trebui, Ómpreun„ cu cadrul mediu, s„ asigure, cel pu˛in de patru ori Ón zilele lucr„toare ∫i Ón medie de dou„ ori Ón zilele libere, o permanen˛„ de mai mult de 12, respectiv de 24 de ore, Ón func˛ie de zilele respective, neprimind nici o sum„ de bani Ón plus pentru o activitate dincolo de activitatea normal„.

Mai mult, din banii pe care-i prime∫te cabinetul s„u trebuie s„ acopere indemniza˛ia primit„ de cadrul mediu Ón mod normal, conform tarifului orar.

Eu cunosc situa˛ia din jude˛ul Covasna. Acolo, un medic de familie, care are Óntre 1.500—2.000 de persoane asigurate, r„m‚ne cu Óntre 3 ∫i 5 milioane lei, dup„ ce a pl„tit toate cheltuielile sale. Evident c„ cei care au sub 1.500 au o sum„ ∫i mai mic„.

Œn zonele izolate despre care vorbim, fiind zone rurale, ∫tim c„ foarte multe persoane, locuitori ai acestor zone nu sunt asigura˛i.

Ca atare, medicul de familie va avea un fond ∫i mai mic, ∫i din aceasta va trebui s„ pl„teasc„ suma pe care am spus-o, cadrului mediu. Este normal. Practic, medicul va r„m‚ne f„r„ nici o surs„. El nu numai c„ nu va primi pentru o activitate Ón plus un leu Ón plus, dar va trebui s„ pl„teasc„ din ceea ce are. ™i atunci, eu cred c„ prin aceast„ lege nu se rezolv„ problema ci, din contr„, o agrav„m. Pentru c„ nu vom l„sa f„r„ o permanen˛„ acele zone ci, din contr„, le vom l„sa f„r„ medici. C„ medicii vor pleca ∫i mai repede din aceste zone izolate, din cauza poverii mai mari pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„.

Din partea ini˛iatorului, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i, pentru c„ la dezbateri generale trebuia spus„ chestia aceasta, a luat-o Ónainte domnul deputat.

Ini˛iatorul, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œnainte de a face referire la interven˛ia colegului meu, a∫ vrea s„ adresez mul˛umiri comisiei de specialitate

pentru profesionalismul ∫i acurate˛ea tehnicii legislative cu care s-a aplecat asupra acestui proiect de lege. Vreau s„ mul˛umesc, de asemenea, Prefecturii Teleorman, Consiliului Jude˛ean, Direc˛iei de s„n„tate public„, Serviciului de ambulan˛„ ∫i celor 15 administra˛ii locale pentru modul cum s-au implicat Ón aplicarea Ordinului Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei nr. 151/2002, domnule coleg, ∫i cu ocazia aceasta afla˛i Ón baza c„ror norme func˛ioneaz„ Ón jude˛ul Teleorman, de mai bine de un an, aceste centre de permanen˛„. ™i, de asemenea, s„ v„ spun c„ Ón urma evalu„rii, dup„ mai bine de 6 luni de func˛ionare a acestor centre de permanen˛„, am s„ v„ prezint situa˛ia numai dintr-o lun„, din luna ianuarie 2004, c‚nd din cele 4.574 de situa˛ii Ónregistrate la centrele de permanen˛„, au fost 1.942 de urgen˛e, reprezent‚nd 50% din solicit„ri. Din cele 1.942 de urgen˛e, 1.658 au fost rezolvate Ón centre de permanen˛„, adic„ 85%, ∫i numai 284 trimise la spital, adic„ 14%.

Este, dac„ vre˛i, o cifr„ care ilustreaz„ eficien˛a centrelor de permanen˛„.

A∫a cum v„ spuneam, Ón 2002, prin Ordinul nr. 1.151, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei a instituit aceast„ form„ de organizare a acord„rii asisten˛ei sanitare Ón jude˛ul Teleorman, experimental, ∫i unde func˛ioneaz„ 15 centre de permanen˛„. Aceste centre de permanen˛„ noi credem c„ au fost eficiente Ón perioada c‚nd au func˛ionat, noi credem c„ ele constituie forme organizatorice de acordare a asisten˛ei sanitare cu caracter de continuitate, Ón special Ón mediul rural. Vreau s„ v„ spun c„ s-a experimentat ∫i Ón mediul urban ∫i nu s-au bucurat de succes.

Œn aceste centre, programul medicului de familie asigur„ asisten˛a medical„ 24 de ore zilnic, inclusiv s‚mb„ta, duminica ∫i s„rb„torile legale. Œn acest mod, scade presiunea exercitat„ asupra camerelor de gard„ ale spitalelor. Erau necesare aceste centre, pentru c„ ∫tim foarte bine to˛i c„ drumurile jude˛ene ∫i comunale Óngreuneaz„ accesul la asisten˛a medical„. Exist„, Óntr-adev„r, o insuficient„ dotare la cabinetele medicale ale medicilor de familie ∫i vreau s„ v„ spun c„ Ón centrele de permanen˛„ s-a reu∫it o dotare minimal„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cred eu c„ aceste centre, f„r„ personalitate juridic„, au avut un succes deosebit ∫i pentru faptul c„ Ón fiecare din aceste centre a func˛ionat ∫i serviciul de salvare.

Comisia, v-a∫ ruga, raportul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

Noi am analizat cu toat„ seriozitatea aceast„ propunere legislativ„ privind func˛ionarea ∫i organizarea centrelor de permanen˛„.

A∫ dori s„ subliniez c„ este o necesitate. Mul˛umesc colegului de la Comisia de Ónv„˛„m‚nt pentru cele spuse despre Comisia de s„n„tate. Sper s„ fie un bun Ónceput. Œncepem s„ colabor„m dup„ 3 ani mult mai bine, pentru c„ am fost obstruc˛iona˛i suficient de Comisia de Ónv„˛„m‚nt, Ón multe probleme. Sper„m c„ de acum nu vom mai fi.

A∫ dori s„ subliniez faptul c„ aceste centre de permanen˛„ sunt o necesitate, ele ∫i func˛ioneaz„. Noi, Ón acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, am g„sit ∫i formula ca s„ existe posibilit„˛i de finan˛are Ón acest sens, a∫a Ónc‚t, stima˛i colegi, eu v-a∫ ruga s„ ne aproba˛i acest proiect de lege, care reprezint„ un plus pentru asisten˛a medical„ a acelor zone Ón care omul la dou„ noaptea nu poate g„si un medic, ∫i uneori este extrem de dramatic acest lucru.

V„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te cineva, v„ rog?

Domnul pre∫edinte al comisiei, distinsul profesor Ifrim a f„cut o afirma˛ie c„ respectiva comisie, Ómpreun„ cu ministerul, a g„sit solu˛ii de finan˛are. Cum? Pentru c„ aici este discu˛ia. Deci a fost un proiect-pilot la Teleorman, legea nu prevede cu exactitate sursele de finan˛are. Atunci despre ce solu˛ie este vorba, c„ a crea o institu˛ie de acest fel, f„r„ o finan˛are clar„, poate duce la un e∫ec. De aceasta poate ar fi bine s„ fie explicitat„ aceast„ solu˛ie care s-a g„sit cu Ministerul S„n„t„˛ii sau, dac„ nu, cred c„ propunerea de a fi retrimis„ la comisie este cea mai corect„.

V„ mul˛umesc.

Eu sunt obligat s„ supun la vot propunerea domnului deputat Márton, dup„ care o s„ trecem la dezbaterea articolelor.

Cine este pentru retrimiterea la comisie?

Cine este pentru? 10 voturi pentru. Œmpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

S-a respins propunerea de retrimitere la comisie.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ da˛i r„spunsul domnului deputat.

Domnule ministru, v„ rog.

Aceste centre de permanen˛„ au fost Ónfiin˛ate ∫i ele func˛ioneaz„. Œn prezent, sunt 239, care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea ∫i deservesc popula˛ia din zonele rurale sau greu accesibile.

Au existat tendin˛e s„ fie Ónfiin˛ate astfel de centre ∫i Ón localit„˛i urbane, care s-au dovedit a fi neeficiente, Óntruc‚t nu erau solicitate.

De regul„, un bolnav noaptea se duce la camera de gard„ sau la unitatea de primire urgen˛„, dac„ exist„ spital.

Ca atare, ele nu mai func˛ioneaz„ Ón localit„˛ile urbane ∫i func˛ioneaz„ 239 Ón mediul rural.

Vizavi de sursa de finan˛are. Av‚nd Ón vedere aceast„ necesitate, c‚t ∫i faptul c„ evalu‚nd toate serviciile prestate Ón centre de permanen˛„, inclusiv s‚mb„ta ∫i duminica, am ajuns la concluzia c„ presiunea financiar„ pe spitale se diminueaz„. Bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate este proiectat, structurat pe trimestre ∫i pe activit„˛i. O asemenea activitate face parte din medicina primar„.

Ca atare, la rectificarea bugetar„ din acest an, avem posibilitatea, din fondurile alocate medicinei spitalice∫ti, s„ fie transferate fonduri pentru a acoperi serviciile prestate de medicii de familie. Este adev„rat ce spune domnul deputat, c„, neav‚nd o surs„ corect„, este foarte greu, pentru c„ atunci facem o discriminare pozitiv„ pentru medicii care lucreaz„ Ón centrele de permanen˛„ ∫i una negativ„, prin diminuarea valorii punctului, pentru cei care nu lucreaz„ Ón astfel de centre de permanen˛„.

Discut‚nd cu ini˛iatorii, ieri, ∫i Ón Comisia de s„n„tate a Camerei Deputa˛ilor, am convenit s„ asigur„m cadrul legal ca aceast„ institu˛ie a centrului de permanen˛„ s„ fie aprobat„, s„ intre Ón vigoare cu data de 1 ianuarie 2005, cu o finan˛are separat„ ca ∫i capitol Ón Fondul na˛ional unic al asigur„rilor sociale de s„n„tate.

Viziunea noastr„ este ca aceste centre de permanen˛„ s„ fie legate Óntr-un sistem integrat cu substa˛iile ∫i sta˛iile jude˛ene de salvare.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea legii pe articole. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, domnule deputat.

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i membri ai comisiei, s„-mi permite˛i s„ v„ propun ca aceast„ lege s„ aib„ urm„toarea formulare: îPropunere legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea centrelor pentru asisten˛„ medical„ permanent„“. De fapt, acesta este scopul lor, asisten˛„ medical„, pentru c„ este aici o redundan˛„: îpermanent„ ∫i Ón regim de continuitate“. Regimul de continuitate sugereaz„ tot ideea de permanen˛„.

De aceea, prin simplificare se poate transmite exact acela∫i mesaj ca ∫i cel pe care-l avea anterior propunerea.

V„ rog, domnule profesor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

Comisia nu este de acord cu aceast„ propunere, Óntruc‚t propunerea ar schimba con˛inutul. Este vorba de centrele de permanen˛„ pentru asigurarea asisten˛ei medicale. Asisten˛a medical„, vorbind metaforic, se asigur„ Ón permanen˛„. Dorim s„ men˛inem aceea∫i formulare ∫i v„ rog s„ ne-o vota˛i.

Sunt obligat s„ supun la vot propunerea.

Cine este pentru varianta comisiei, pentru c„ Ónt‚i trebuie s„ vot„m varianta comisiei? V„ rog s„ vota˛i. Cine este pentru varianta comisiei? 37 voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Se accept„ varianta comisiei. Votat„ varianta comisiei. La titlul capitolului I, dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut.

Votat„ varianta ini˛ial„.

La art. 1, comisia a amendat acest articol.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Art. 2, de asemenea, comisia a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

Votat„ varianta comisiei.

Comisia propune eliminarea art. 3 ∫i 4.

Dac„ sunt observa˛ii din partea dumneavoastr„? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La art. 5, se propune ca art. 5 s„ devin„ art. 3, Ón variant„ modificat„.

Dac„ sunt observa˛ii? Comisia a avut o observa˛ie. Nu sunt.

V„ rog. Cred c„ ar fi bine, domnule ministru, s„-l l„s„m pe domnul secretar Leon„chescu, s„ vedem care sunt observa˛iile Domniei sale, ∫i apoi s„ veni˛i dumneavoastr„.

V„ rog, domnule.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La amendamentul nr. 11, care se refer„ la art. 12, cel care devine art. 8 alin. 1, propun o redactare Ómbun„t„˛it„. La r‚ndul al doilea: îcentre de permanen˛„ vor func˛iona cu un num„r de minimum“, Ón loc de actuala redactare, îcu un num„r minim de...“.

V„ mul˛umesc.

Comisia, de acord? De acord.

V-a∫ ruga s„ modific„m îminim“ cu îminimum“.

V„ propunem ca num„rul minim s„ fie 3. Din experien˛a de p‚n„ acum, avem zone Ón care nu putem asigura 5 medici ∫i, prin urmare, nu poate func˛iona, ∫i sunt zone izolate greu accesibile, unde trebuie s„ func˛ioneze astfel de centre.

Comisia este de acord? Da.

Dac„ dumneavoastr„ sunte˛i de acord cu num„rul de 3 medici, ∫i nu de 5? De acord.

Votat„ varianta adoptat„ de c„tre ini˛iator ∫i comisie. La subpunctele 2 ∫i 3, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Mai ave˛i ∫i acolo?

V„ rog frumos. La care subpunct ave˛i?

Votat„ varianta comisiei.

Art. 6 va deveni art. 6, Ón reformularea comisiei.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Titlul capitolului II.

Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut observa˛ii. Votat„ varianta ini˛iatorului.

Comisia propune ca art. 7, 8, 9, 10 ∫i 11 s„ se elimine.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune introducerea a trei texte noi, respectiv art. 5, cu alin. 1, 2.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat art. 5, Ón varianta comisiei.

Art. 6, de asemenea, cu alin. a), b), c), d).

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Art. 7, cu alin. a), b). Dac„ sunt observa˛ii? Votat„ varianta comisiei.

Se propune ca art. 12 s„ devin„ art. 8, Ón reformularea comisiei, cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii?

V„ propunem 2 s„ fie eliminat, Óntruc‚t medicii din unit„˛ile ∫colare nu pot intra Ón rela˛ie contractual„ cu casa, s„ presteze servicii, Ón astfel de centre de permanen˛„. Sunt medici de medicin„ general„.

Comisia este de acord.

Plenul este de acord? Ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ eliminarea alin. 2.

La alin. 3 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.

Se propune ca art. 13 ∫i 14 s„ se elimine.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ eliminarea acestor articole.

Articolul 15 va deveni art. 9, cu reformularea comisiei, cu subpunctele 1 ∫i 2.

Dac„ sunt observa˛ii aici?

- V„ rog, domnule deputat.

Œn ideea de a include cele spuse de la acest microfon Ón acest proiect de lege, propun ca alin. 2 s„ fie completat cu urm„toarea fraz„: îfinan˛at din fondul special

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 prev„zut Ón contractul-cadru pentru acoperirea cheltuielilor asisten˛ei medicale Ón regim de continuitate.“

Deci plata personalului medical sanitar s„ se realizeze din aceast„ surs„ de venit. Va ap„rea Ón contractulcadru. Evident, voi avea ∫i eu o propunere, ca s„ scriem Ón îdispozi˛ii tranzitorii ∫i finale“ c„ îlegea intr„ Ón vigoare de la 1 ianuarie 2005“.

De acord cu modificarea? Comisia?

V„ rog s„ v„ consulta˛i.

De acord ∫i comisia cu varianta domnului deputat Márton.

Articolul 9 cu alin. 1 ∫i 2. La alin. 1 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2. Varianta comisiei, cu modificarea adus„ de domnul deputat Márton.

De asemenea, comisia propune eliminarea art. 16 ∫i 17.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ eliminarea, Ón varianta comisiei.

Articolul 18 va deveni art. 10, Ón reformularea comisiei.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Art. 19, se propune eliminarea.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„ observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ eliminarea, Ón varianta comisiei.

Art. 20, care devine art. 11, Ón reformularea comisiei.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu Votat„ reformularea comisiei. Art. 21. Se propune eliminarea. Dac„ ave˛i observa˛ii. Nu. Votat„ eliminarea.

Titlul capitolului III. Comisia a modificat denumirea acestui capitol.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.

Comisia propune introducerea a dou„ noi texte — art. 12 cu lit. a), b), c) ∫i d) ∫i art. 13.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. Art. 13, cu punctele 1 ∫i 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. Art. 22, 23, ∫i 24. Comisia propune eliminarea. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu. Votat„ varianta comisiei. Art. 25. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Art. 25 s-a propus nemodificat, ∫i sun„ astfel: îCentrele de permanen˛„ Ónfiin˛ate p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare.“ Cred c„ Ónaintea acestui articol trebuie s„ ar„t„m c‚nd intr„ Ón vigoare aceast„ lege. Astfel, s„ spunem: îPrezenta lege intr„ Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2005.“

V„ rog s„ observa˛i c„ art. 25 este: îCentrele de permanen˛„ Ónfiin˛ate p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare“, art. 26 sun„: îŒn termen de 30 de zile de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi“, iar art. 27: îLa data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi se abrog„ orice alte dispozi˛ii.“ Deci avem trei articole care ne trimit la data intr„rii Ón vigoare.

Sunt de acord s„ scriem la finalul acestora c‚nd intr„ Ón vigoare, dar mi se pare corect ca prima dat„ s„ enun˛„m c‚nd intr„ Ón vigoare, ∫i de atunci s„ avem cele trei prevederi. Dar eu sunt de acord cu oricare dintre propunerile dumneavoastr„ de a∫ezare a acestui articol, dar dumneavoastr„ a˛i spus de la acest microfon c„ îLegea va intra Ón vigoare“, ∫i Óntr-adev„r sunt ni∫te prevederi corect formulate, c„ p‚n„ atunci se va face a∫a.

Da, domnule deputat, am Ón˛eles.

S„ vedem ce p„rere au ini˛iatorul ∫i comisia.

Consider„m c„ nu este necesar, Óntruc‚t este clar, conform Constitu˛iei, c„ la trei zile dup„ publicare intr„ Ón vigoare.

Iar Ón ceea ce prive∫te celelalte termene, Ministerul S„n„t„˛ii, de comun acord cu noi, va propune ni∫te modific„ri pentru punctul 23 din raport.

V„ rog, domnule deputat.

Conform Constitu˛iei, orice lege care nu are o prevedere expres„ intr„ Ón vigoare Ón momentul public„rii ei Ón Monitorul Oficial, dar nu acest lucru este important. De la acest microfon s-a enun˛at c„ îva intra Ón vigoare de la data de 1 ianuarie 2005.“ A∫a am Ón˛eles eu. Poate nu am auzit bine. ™i, dac„ este a∫a, s„ o includem. Nu este nici o problem„. ™i, p‚n„ atunci, avem prevederile care derog„ ∫i care ne spun c„ p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare se vor aplica aceste articole.

Atunci, Ól rog pe ini˛iator s„ reformuleze ∫i s„ spun„ exact cum trebuie s„ arate art. 25.

V„ rog.

Toate aceste discu˛ii nu ar avea loc dac„ s-ar fi l„sat s„ treac„ art. 25, ∫i s„ trecem la art. 26 care devine art. 15, ∫i Ón acest articol, art. 15, de comun acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, comisia ∫i ini˛iatorul, am spus nu îÓn termen de 60“, ci: îŒn termen de 90 de zile de la publicare, Ministerul S„n„t„˛ii, Ómpreun„ cu Ministerul Administra˛iei Publice vor elabora norme.“ Mai departe, punctul 27, care devine art. 16, va avea urm„torul text: îPe data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi orice dispozi˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 contrare se abrog„. Legea va intra Ón vigoare la data de 1.01.2005.“ Aceste lucruri au fost f„cute Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii, cu acordul ini˛iatorului.

De acord cu aceast„ variant„? De acord. Atunci, vot„m art. 25, care devine art. 14, ∫i r„m‚ne nemodificat, Ón varianta ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 26 devine art. 15. Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi cer iertare pentru interven˛ie ∫i v„ Ón˛eleg starea de nervozitate, dar poate c„ este bine s„ ne asculta˛i ∫i pe noi.

Aceasta este o chestiune de metodologie. Aici este denumit îMinisterul Administra˛iei Publice ∫i Internelor“. Nu mai avem un asemenea minister; avem îMinisterul Administra˛iei ∫i Internelor“ ∫i, ca lege general„, oriunde avem a∫a ceva prezent Ón lege, s„ facem corectura ∫i reactualizarea terminologiei oficiale.

Domnule ministru, suntem total de acord ∫i v„ mul˛umim pentru ajutorul de specialitate.

Dorim s„ fie î90 de zile de la publicarea Ón Monitorul Oficial“.

Deci legea va avea îÓn termen de 90 de zile de la publicarea Ón Monitorul Oficial“. Este corect.

Deci art. 15 va fi reformulat Ón aceast„ variant„, nu? Ascult„m o nou„ variant„.

V„ rog.

S„ elimin„m termenul 60 sau 90 ∫i s„ spunem: îp‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi vor elabora...“

De acord toat„ lumea cu aceast„ variant„?

V„ mul˛umesc.

Votat Ón aceast„ variant„ art. 15.

Art. 27, care devine art. 16. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón varianta comisiei, cu precizarea c„ legea intr„ Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule ministru.

Dac„ mai sunt alte observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Legea o vom supune votului final.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sugerez ∫i ini˛iatorului ∫i comisiei s„ corel„m totu∫i art. 15, din punct de vedere al termenului, cu data intr„rii Ón vigoare a legii.

Sigur c„ textul era valabil Ón situa˛ia Ón care legea ar fi intrat Ón vigoare la trei zile de la publicare, dar, Ón momentul Ón care am spus c„ legea intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2005, ∫i acum vin la art. 15 ∫i spun c„ îÓn termen de 60 de zile de la intrarea Ón vigoare“, mai stau Ónc„ dou„ luni dup„ ce intr„ legea Ón vigoare. Or, Ón perioada aceasta, p‚n„ la 1 ianuarie 2005, ar trebui ca normele metodologice s„ fie aprobate, astfel Ónc‚t legea ∫i normele metodologice s„ intre Ón vigoare concomitent, ca s„ se poat„ aplica. Astfel, degeaba o adopt„m noi, Ói stabilim termenul de intrare Ón vigoare 1 ianuarie 2005, pentru c„ legea nu se poate aplica, pentru c„ nu am norme metodologice, ∫i mai stau Ónc„ 60 de zile. Iar domnul academician profesor Ifrim spunea de 90 de zile.

V„ rog s„ v„ hot„r‚˛i, 60 sau 90, dar Ón cadrul acestui termen de intrare Ón vigoare a legii — la 1 ianuarie 2005 — s„ se elaboreze ∫i normele ∫i s„ fie aprobate, astfel Ónc‚t la 1 ianuarie s„ se poate aplica reglementarea.

Observa˛ia este corect„.

V„ rog, domnule profesor, s„ modifica˛i acest articol.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale.

Procedur„ de urgen˛„.

Rog Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ ne propun„ timpii pentru dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ propun timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

Cine este pentru?

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog, domnul deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫teptam totu∫i Ón primul r‚nd interven˛ia ini˛iatorului, respectiv a Guvernului, pentru c„...

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004

P„i, suntem Ón procedur„ de urgen˛„!

... aceast„ ordonan˛„ sau aceast„ procedur„ s-a discutat foarte mult ∫i sunt probleme deosebite.

Ce vreau s„ remarc este faptul c„, din 2001 p‚n„ Ón prezent, Guvernul a suspendat toate adop˛iile interna˛ionale, cu excep˛ia celor efectuate de domnul premier N„stase ∫i de domnul ™erban Mih„ilescu. ™ti˛i c„ Ón aceast„ perioad„ s-au...

Domnule coleg, suntem Ón procedur„ de urgen˛„! V„ rog, nu face˛i declara˛ii politice!

Nu facem declara˛ii politice! Este vorba de 1.200 de adop˛ii care au fost aprobate...

V„ rog, dac„ ave˛i observa˛ii la titlul legii?

... peste aceast„ ordonan˛„! Ca urmare, are o leg„tur„ direct„!

Œn consecin˛„, acum v„d c„ Guvernul vine cu o ordonan˛„ de urgen˛„, Ón ianuarie 2004, care suspend„ toate suspend„rile de fapt ∫i anuleaz„ prevederile Ordonan˛ei nr. 121, care interzicea, de fapt, adop˛iile interna˛ionale.

Cum r„m‚ne cu aceast„ lege care este Ón vigoare, dac„ suspend„m prevederile Ordonan˛ei nr. 121?

De ce Guvernul nu a venit acum cu un proiect de lege de modificare a prevederilor vechi? Dac„ ele au fost suspendate oficial ∫i cu bun„-credin˛„, de ce acum nu a∫tept„m p‚n„ c‚nd lu„m Ón dezbatere proiectul de lege care am Ón˛eles c„ se discut„ Ón Guvern?

Dup„ ce lege func˛ion„m acum, dup„ aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„?

Eu cred c„ este necesar„ respingerea acestei ordonan˛e ∫i discutarea ei o dat„ cu proiectul de lege adus de Guvern.

Mai mult, vreau s„ precizez c„ Grupul parlamentar din Camera Deputa˛ilor al Partidului Na˛ional Liberal are depus„ o propunere legislativ„ pentru reglementarea adop˛iilor interna˛ionale din anul 2001, care nu a fost luat„ Ón discu˛ie, ∫i b„nuiesc c„ are aceea∫i soart„ ca ∫i Codul penal, ca ∫i Codul de procedur„ penal„, ca ∫i celelalte acte normative. Se va discuta dup„ ce se adopt„ propunerile Guvernului. Este o procedur„ care nu este de admis, ∫i nu cred c„ este constitu˛ional„ o astfel de luare Ón discu˛ie a proiectelor ini˛iate de opozi˛ie. V„ mul˛umesc.

## Este Ón regul„.

La titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i punctul 1 din raport, varianta comisiei.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. I.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. II. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i pagina 3, punctul 2. V„ rog, domnule ministru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Art. II, a∫a cum a fost promovat de c„tre Guvern ∫i cum a fost adoptat ∫i de Senat, avea menirea s„ reglementeze situa˛ia cererilor care erau Ón curs de solu˛ionare. Comisia a modificat acest text, Óns„, din p„cate, nu d„ o solu˛ie care s„ fie Ón concordan˛„ cu normele de tehnic„ legislativ„.

Art. 50 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ prevede urm„torul lucru: îDispozi˛iile tranzitorii cuprind m„suri ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice n„scute Ón temeiul vechii reglement„ri, care urmeaz„ s„ fie Ónlocuit„ de noul act normativ.“

Deci prin noul act normativ noi abrog„m toate textele privitoare la procedura special„ referitoare la adop˛ii ∫i, Ón mod firesc, trebuia s„ ar„t„m ce se Ónt‚mpl„ cu cererile care deja sunt Óntr-o procedur„ ce a fost declan∫at„. Iar solu˛ia nu poate fi dec‚t una singur„: aceea ca ele s„-∫i continue pe mai departe cursul, fiind un num„r de cereri destul de redus, astfel Ónc‚t s„ se Óncheie Ón mod firesc tot acest sistem.

V„ propunem, domnule pre∫edinte, s„ se men˛in„ textul art. II Ón formularea adoptat„ de Senat, care, de altfel, reprezint„ forma promovat„ de c„tre Guvern.

Comisia, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Nu vorbesc Ón numele comisiei, ci vorbesc Ón nume personal.

Trebuie s„ decidem aici.

La prima vedere, domnul ministru, pe subterfugiul legislativ, are dreptate: orice act normativ care modific„ sau completeaz„ trebuie s„ reglementeze ∫i situa˛iile tranzitorii, este o chestiune fireasc„. Vreau s„ spun doar c„ ∫i solu˛ia avut„ Ón vedere de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este o solu˛ie care poate fi acceptat„.

Œi amintesc domnului ministru c„, prima dat„, ordonan˛a care a sistat adop˛iile interna˛ionale ∫i a prev„zut un moratoriu nu avea nici o excep˛ie, spun‚nd: îSe sisteaz„ sau se suspend„ toate adop˛iile interna˛ionale p‚n„ la o dat„ ulterioar„, ce va viza

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 elaborarea pachetului legislativ cu privire la adop˛ii.“ Dup„ aceea a venit o alt„ ordonan˛„, care a instituit o procedur„ derogatorie. Deci acest lucru a fost posibil ∫i Ónainte, ∫i acest lucru se dore∫te ∫i acum.

Acum, prin aceast„ ordonan˛„, p‚n„ c‚nd vine pachetul cu privire la adop˛ii, s-a dorit s„ suspend„m toate cererile de adop˛ii, indiferent dac„ se afl„ sau nu pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti.

Guvernul ne propune, spun‚nd a∫a: î (...) cele care se afl„ pe rol, cele care vizeaz„ situa˛ia unor familii care sunt Ón procedura de adop˛ie ∫i au cet„˛enia rom‚n„ — unul dintre so˛i sau am‚ndoi — s„ continue aceste proceduri potrivit ordonan˛elor Ón vigoare.“ Aceasta este pozi˛ia Guvernului.

Pozi˛ia comisiei a fost: se suspend„ absolut orice demers Ón acest moment; practic, se Ónghea˛„ p‚n„ c‚nd vine noua lege.

Care a fost ideea comisiei la data dezbaterii, ∫i dumneavoastr„ ve˛i aprecia dac„ am judecat corect sau nu: am spus c„ tocmai aceste adop˛ii care se afl„ pe rol acum au f„cut obiectul scandalului interna˛ional ∫i, acum, ar fi nefiresc ca tocmai acestora care ne-au pus probleme Ón plan interna˛ional s„ le d„m drumul ∫i s„ suspend„m. Ce s„ suspend„m? Pe celelalte, p‚n„ c‚nd vine legea adop˛iilor.

Oricum, din c‚te suntem informa˛i, acest pachet de legi cu privire la adop˛ii este la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i din Senat.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ supun aten˛iei punctul de vedere al Guvernului. A fost un amendament la comisie, care s-a votat, a∫a este democratic, dar eu v„ propun dumneavoastr„ s„ vot„m punctul de vedere al Guvernului.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Nu ∫tiu Ón numele cui vorbe∫te domnul secretar al comisiei acum. V„d c„ reprezint„ comisia, dar, de fapt, sus˛ine punctul de vedere al Guvernului!

Sigur c„ procedura normal„ ∫i fireasc„ ar fi ca Domnia sa s„ sus˛in„ punctul de vedere al comisiei, nu punctul de vedere al Guvernului, mai ales c„ s-a votat democratic, a∫a cum spune ∫i a∫a cum Ón mod foarte frecvent se sus˛ine aici: c„ punctul de vedere al comisiei, de fapt, este regula general„ ∫i numai prin excep˛ie se adopt„ alt„ solu˛ie propus„ de noi sau propus„ de altcineva. Deci nu v„d cum, acum, reprezentantul comisiei vine ∫i sus˛ine punctul de vedere al Guvernului!

Mai mult, cred c„ dac„ s-ar adopta punctul de vedere al Guvernului, s-ar confirma teza c„ pentru ace∫ti copii s-au ob˛inut ni∫te sume de bani sau ni∫te foloase care trebuie s„ se duc„ a∫a, ca s„ nu se rezolve problema Ón momentul Ón care se suspend„ prevederile Ordonan˛ei nr. 121.

Deci v„ rog s„ fi˛i de acord ca aceast„ solu˛ie a comisiei s„ fie adoptat„ de plenul Camerei Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Intr„m la vot. Nu are rost s„ ne pierdem timpul Ón dezbateri sterile.

Deci sunt dou„ op˛iuni: op˛iunea Guvernului ∫i op˛iunea comisiei.

Sunt obligat, conform regulamentului, s„ supun la vot op˛iunea comisiei.

Cine este pentru varianta comisiei?

V„ rog s„ num„ra˛i. 18 pentru. Œmpotriv„? 37 Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Varianta comisiei a c„zut.

Supun aprob„rii varianta Guvernului. Cine este pentru? 37 pentru. Œmpotriv„? 18 Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Votat„ varianta Guvernului.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege va fi votat Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na viitoare.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

Ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„. V„ rog s„ preciza˛i timpii necesari.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a fost retrimis„ comisiei de dou„ ori, eu propun c‚te un minut pentru fiecare articol ∫i cinci minute pentru Óntreaga ordonan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/15.IV.2004 A∫ vrea foarte pe scurt s„ ar„t c„ proiectul de lege a fost retrimis comisiei ∫i rediscutat ∫i Ón data de 8 martie, ∫i Ón data de 27 martie, iar Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, prin raportul ∫i amendamentele admise, propune plenului Camerei Deputa˛ilor discutarea Ón plen ∫i men˛inerea avizului favorabil pentru raportul prezentat Ón ultima variant„, Ón 18 martie.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule ministru.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ reamintesc plenului Camerei Deputa˛ilor c„, la o ∫edin˛„ anterioar„, acest proiect de lege, la propunerea domnului deputat Lucian Bolca∫, a fost retrimis comisiei pentru a se avea Ón vedere noile modific„ri care au intervenit Ón structura ∫i componen˛a Guvernului, ca urmare a adopt„rii de c„tre Parlament a Hot„r‚rii nr. 5 din 10 martie ∫i, Ón temeiul acestei hot„r‚ri, Guvernul a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11 pentru punerea Ón aplicare a ei, cu privire la modific„rile Ón componen˛a ∫i structura Guvernului.

Aceast„ ordonan˛„ a fost transmis„ plenului Camerei Deputa˛ilor, care a Ónaintat-o la comisie ∫i, deci, Ón momentul de fa˛„ ar trebui ca la comisie s„ fie puse de acord, pentru c„ Ordonan˛a nr. 11 aduce o serie de modific„ri Ordonan˛ei nr. 64, se abrog„ ni∫te texte, se modific„ unele texte ∫i, deci, v„ propun ca proiectul s„ fie restituit la comisie, pentru a se veni cu reglementarea necesar„ potrivit noii ordonan˛e.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 47/15.IV.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei