Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 29 martie 2005 · monitorul.ai

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S-a discutat Ón ultimii ani cu insisten˛„ despre siguran˛a cet„˛eanului, securitatea sau securizarea

grani˛elor Rom‚niei, condi˛ii, de altfel, obligatorii, pentru a deveni un partener serios Ón comunitatea european„ spre care tindem.

Zilele trecute s-a petrecut Óns„ un incident care, consider eu, ar trebui s„ dea de g‚ndit Parlamentului Rom‚niei, dar ∫i altor institu˛ii ale statului, care ar trebui s„ priveasc„, cu maxim„ seriozitate, responsabilit„˛ile ce le revin.

Incidentul s-a petrecut Ón jude˛ul Bac„u, jude˛ pe care-l reprezint aici ∫i am s„ v„ relatez Ón c‚teva cuvinte ce s-a Ónt‚mplat.

M„icu˛ele de la o m„n„stire romano-catolic„ au descoperit Óntr-o cutie de conserve o bomb„ artizanal„. Conserva provenea din Italia ∫i a ajuns la m„icu˛e acum aproape un an, cu un ajutor umanitar de la o biseric„ italian„ Ónfr„˛it„. C‚nd ∫i-au dat seama c„ ceva este Ón neregul„, m„icu˛ele au anun˛at poli˛ia, iar speciali∫tii au ajuns la concluzia c„ este vorba despre acela∫i dispozitiv pe care Ól folose∫te îUnabomber“-ul care terorizeaz„ de c‚teva luni nordul Italiei.

La sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, am fost Ón teritoriu. Am stat de vorb„ cu prieteni, cu rude ∫i cu oameni veni˛i cu probleme la biroul parlamentar.

Stima˛i colegi parlamentari,

Nu v„ Ónchipui˛i, cum nu mi-am Ónchipuit nici eu, c‚t„ nesiguran˛„ ∫i semne de Óntrebare poate crea un astfel de eveniment. Oamenii sunt speria˛i, u∫or poate panica˛i, c„ oricine se poate trezi cu o bomb„ Óntr-o cutie de conserve ∫i c„ aceasta chiar poate exploda.

M„icu˛ele au sc„pat doar protejate de Cel de Sus. Dar oamenii nu vor ca siguran˛a lor s„ stea doar la latitudinea divinit„˛ii. Exist„ institu˛ii ale statului pl„tite din banii cet„˛enilor s„ le asigure securitatea.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

O bomb„ dintr-un colet umanitar putea exploda Óntr-o m„n„stire din jude˛ul Bac„u. Nu neag„ nimeni necesitatea unor rela˛ii cu caracter umanitar, dar nu m„ pot opri s„ nu m„ Óntreb cum de a fost posibil ca, printre alte cutii cu pe∫te ∫i br‚nz„, s„ scape ∫i o bomb„. Este o demonstra˛ie clar„ a modului superficial Ón care, Ón primul r‚nd, organele vamale ∫i-au f„cut datoria. Orice lucru intrat Ón ˛ar„ trebuie privit cu aceea∫i seriozitate, pentru a putea vorbi Óntr-adev„r despre siguran˛„ ∫i securitate.

Boala din v„mile rom‚ne∫ti e veche ∫i nu poate fi tratat„ nici cu un nou sistem informatic, nici cu dot„ri. Boala ˛ine de mentalit„˛i, de practici pentru care ne arat„ cu degetul Óntreaga Europ„. Mica ciupeal„ e Ónc„ la mod„ ∫i o demonstreaz„ autocarele care au pornit spre Europa cu sutele de pasageri care nu aveau documentele Ón ordine. Coletele care, iat„, pot con˛ine bombe sunt privite cu superficialitate, dac„ din asta nu iese nimic.

Vrem s„ intr„m Ón Europa, dar trebuie s„ fim con∫tien˛i de imensa responsabilitate pe care o vom avea la grani˛a Uniunii Europene. Securizarea frontierelor nu este nici joac„, nici motive de demagogie. Trebuie s„ fie una dintre priorit„˛ile na˛ionale pe care s„ o con∫tientizeze Ón primul r‚nd cei care lucreaz„ Ón sistem, dar, Ón egal„ m„sur„, ∫i speciali∫tii de la S.R.I. ∫i Poli˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Dac„ aceste institu˛ii ∫i-ar fi f„cut datoria f„r„ s„ fie nevoie de exces de zel, probabil c„ bomba din conserv„ nu mai ajungea la m„n„stire. Acum, Interpolul, Poli˛ia italian„ ∫i cea rom‚n„ Óncearc„ s„ deslu∫easc„ acest caz. Nu ∫tiu ce vor descoperi, dar eu, ca parlamentar rom‚n, am Ón˛eles c„ grani˛ele Rom‚niei sunt Ónc„ nesigure ∫i c„ acest lucru trebuie s„ ne preocupe. Altfel, vom face din m‚n„ lumii civilizate de pe partea cealalt„ a frontierei.

Gra˛iela Denisa Iordache

#21296

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dup„ opera˛ionalizarea celor dou„ entit„˛i bursiere, Bursa de Valori Bucure∫ti ∫i Bursa electronic„ RASDAQ, pia˛a de capital rom‚neasc„ a avut un Ónceput promi˛„tor ∫i a cunoscut un adev„rat _boom_ Ón cursul anului 1997, principalul motor al cre∫terilor realizate Ón acea perioad„ fiind investitorii de portofoliu str„in.

Sc„derea timp de trei ani consecutiv a produsului intern brut, la care s-au ad„ugat Ón anul 1998 efectele crizei financiare din Asia de sud-est ∫i Rusia, au f„cut ca pia˛a bursier„ din Rom‚nia s„ func˛ioneze pentru o bun„ perioad„ de timp Ón regim de avarie, cu valori sc„zute ale capitaliz„rii bursiere ∫i ale valorii tranzac˛iilor.

O cauz„ suplimentar„ care a ˛inut indicatorii cantitativi ∫i calitativi ai pie˛ei bursiere la valori reduse a fost ∫i reticen˛a autorit„˛ilor Ón a utiliza mecanismele pie˛ei de capital ca vehicul transparent Ón procesul de privatizare. Cre∫terea interesului investitorilor pentru pia˛a bursier„ s-a reg„sit ∫i Ón evolu˛iile spectaculoase Ónregistrate Ón ultimii ani de indicii bursieri ∫i de dinamica valorii tranzac˛iilor.

Valoarea medie zilnic„ a tranzac˛iilor cu ac˛iuni Óncheiate la Bursa de Valori Bucure∫ti a cunoscut o cre∫tere semnificativ„, de la 1,1 milioane euro, Ón 2003, la peste 2,3 milioane euro, Ón 2004. Tendin˛a de cre∫tere s-a accentuat Ón prima parte a acestui an, media zilnic„ a valorii tranzac˛iilor, dup„ primele 39 de ∫edin˛e de tranzac˛ionare, situ‚ndu-se la peste 11 milioane de euro.

Tot cei trei indici ai Bursei de Valori Bucure∫ti au evoluat Ón ultimii ani pe un trend ascendent, tendin˛„ care s-a continuat ∫i Ón anul 2005. Dup„ nici dou„ luni din acest an, indicele _Blue Cheps Bad_ a dobor‚t Ón serie propriile valori de maxim istoric ∫i este calculat Ón prezent la o maxim„ de peste 6.000 de puncte, marc‚nd Ón aceast„ perioad„ o cre∫tere cu aproape 40%.

Œn primul r‚nd, ca efect al apari˛iilor cota˛iilor, dar ∫i a c‚torva situa˛ii Ón care companiile listate la cota bursei au reu∫it s„-∫i valorifice acest statut ∫i au realizat major„ri de capital, atr„g‚nd resurse financiare din pia˛„, valoarea capitaliz„rii bursiere cumulat„ a celor dou„ pie˛e bursiere din Rom‚nia a urcat la 16,7 miliarde euro, ceea ce

reprezint„ o pondere Ón produsul intern brut de peste 27%. Acesta este un prag important pentru pia˛a bursier„ peste care a trecut ∫i care aduce foarte aproape dimensiunea pie˛ei de capital din Rom‚nia de cea a burselor din celelalte ˛„ri din Europa Central„.

Dincolo de dimensiunea lor absolut„, cifrele men˛ionate mai sus sunt sugestive mai ales prin dinamic„ ∫i dau o imagine asupra interesului sporit pe care investitorii Ól manifest„ pentru valorile mobiliare tranzac˛ionate la Bursa de Valori Bucure∫ti ∫i pentru emiten˛ii acestora, ar„t‚nd o cre∫tere a cererii investitorilor pentru valorile mobiliare emise de companiile rom‚ne∫ti.

Este de presupus c„ acest ritm Ónalt de cre∫tere a cererii a fost stimulat de perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, de tendin˛a de apreciere a monedei na˛ionale, cobor‚rea vertiginoas„ a dob‚nzilor din sistemul bancar, dar ∫i de accentul pus pe pie˛e Ón ceea ce prive∫te cre∫terea transparen˛ei.

Av‚nd Ón vedere realiz„rile exprimate Ón cifre ale acestor pie˛e bursiere, al„turi de care notific„m pentru prima oar„ lansarea unui indice comun al Bursei de Valori Bucure∫ti cu Bursa de Valori Viena, deci integrarea bursei rom‚ne∫ti Ón pia˛a european„, lansarea programului îInvestor“ de educare a investitorilor ∫i de educare a tinerilor Ónc„ din ∫coal„, precum ∫i lansarea, ieri, a primului ghid de investi˛ii al juc„torului Ón burs„, Grupul umanist dore∫te s„ felicite ∫i s„ Óncurajeze pia˛a de capital rom‚neasc„, institu˛iile pie˛ei, pentru toate realiz„rile din acest drum, din aceast„ perioad„ ∫i, Ón acela∫i timp, dore∫te s„-∫i afirme sprijinul pentru Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ care s„ duc„ la o mai bun„ protec˛ie a dreptului ac˛ionarilor ∫i la o cre∫tere a transparen˛ei pe aceste pie˛e.

V„ mul˛umesc.

Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

#25876

## Dou„ minute!

Œntre 12 ∫i 15 martie 2005, a avut loc la Cairo prima sesiune a Adun„rii Parlamentare Euro-Mediteraneene, APEM, care pune bazele unui parteneriat politic, economic, social ∫i cultural Óntre statele Uniunii Europene ∫i zece state din zona M„rii Mediteraneene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 APEM Ó∫i propune s„ ofere un cadru pentru cooperarea interparlamentar„ asociat„ Procesului Barcelona, r„spunz‚nd preocup„rilor Parlamentului European ∫i ale parlamentelor na˛ionale din ˛„rile Uniunii Europene ∫i din zece state euro-mediteraneene, dup„ cum am spus, pentru a consolida acest proces prin dotarea lui cu o dimensiune parlamentar„ institu˛ionalizat„.

Œn cadrul sesiunii plenare de la Cairo a fost consacrat statutul de observator permanent pentru Rom‚nia din cadrul APEM, ceea ce este foarte important. Amintim c„ la 30 iunie 2004, la Cairo, biroul APEM a aprobat cererea Parlamentului Rom‚niei de a ob˛ine statutul de observator permanent la APEM. Conform regulamentului Óns„ procedura se consider„ Ónchis„ numai dup„ aprobarea acordat„ de plenul APEM.

Œn cadrul adun„rii func˛ioneaz„ trei comisii, ale c„ror competen˛e corespund celor trei dimensiuni ale parteneriatului euro-mediteraneean: Comisia politic„ de securitate, Comisia pentru promovarea calit„˛ii vie˛ii, a schimburilor umane ∫i a culturii, Comisia economic„, pentru probleme financiare, sociale ∫i de educa˛ie.

P‚n„ la prezenta sesiune, lucr„rile au fost preg„tite de aceste trei comisii, la care ∫i Rom‚nia a avut particip„ri.

Subsemnata, Ón calitate de vicepre∫edinte a Comisiei de politic„ extern„, am luat parte la reuniunea Comisiei pentru promovarea calit„˛ii vie˛ii, a schimburilor umane ∫i a culturii, care a avut loc la Roma la data de 31 ianuarie 2005, ∫i la reuniunea Comisiei economice pentru probleme financiare, sociale ∫i educa˛ionale, care a avut loc la Aman la data de 14—15 februarie 2005.

Œntre 12—15 martie 2005, subsemnata am participat din partea Camerei Deputa˛ilor, Ómpreun„ cu domnul deputat Cezar Preda, la prima sesiune a Adun„rii Parlamentare Euro-Mediteraneene, care a avut loc la Cairo ∫i s-a desf„∫urat sub conducerea domnului Ahmed Fathi Sorour, pre∫edintele APEM, ∫i Ón prezen˛a pre∫edintelui Parlamentului European, M. Josep Borrell Fontelles, a Secretarului general al Ligii Statelor Arabe, M. Amre Moussa, ∫i a multor altor personalit„˛i politice.

La lucr„rile Comisiei economice, subsemnata am avut o ini˛iativ„ personal„, propun‚nd constituirea unei comisii ad-hoc pentru reprezentarea ∫i ap„rarea drepturilor femeii. Aceast„ propunere a fost aprobat„ ∫i introdus„ Ón rezolu˛ia final„ cu ocazia sesiunii APEM, la data de 15 martie 2005 la Cairo.

Totodat„, Ón timpul lucr„rilor Ón plen, am luat cuv‚ntul deoarece, conform regulamentului, Rom‚nia, Ón calitate de observator, avea acest drept s„ se Ónscrie la cuv‚nt ∫i am ini˛iat ∫i un amendament referitor la forumul femeilor parlamentare, care a fost supus votului ∫i aprobat de parlamentarii APEM.

A fost remarcat„ ini˛iativa ˛„rii noastre, pe care o reprezentam Ón calitate de parlamentar, reu∫ind s„ conving prin ini˛iativele propuse ∫i s„ ob˛in aprobarea acestor dou„ propuneri.

Urmeaz„ ca, Ómpreun„ cu parlamentarii care au sus˛inut aceste ini˛iative, s„ se elaboreze regulamentul pentru func˛ionarea noii comisii ∫i s„ fie creat cadrul de colaborare cu Forumul Femeilor Interparlamentare.

V„ mul˛umesc.

Aurel Vl„doiu

#29480

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea se refer„ la modul Ón care actuala putere aduce Ón sapa de lemn ˛„ranul rom‚n.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la cuponiada declan∫at„ Ón domeniul agriculturii de actuala putere, m„sur„ copiat„ la indigo dup„ modelul de trist„ amintire promovat Ón perioada 1997—2000 de defuncta Conven˛ie Democrat„. Prin aceast„ m„sur„, este evident faptul c„ Alian˛a P.N.L.-P.D., aflat„ la guvernare, inten˛ioneaz„ s„ aduc„ la sapa de lemn ˛„ranul rom‚n. Œn ultima perioad„, m-am deplasat Ón mai multe localit„˛i din jude˛ul V‚lcea ∫i am constatat c„ cea mai mare nemul˛umire a produc„torilor agricoli este legat„ tocmai de aceast„ m„sur„ ineficient„ de atribuire a unor bonuri valorice, promovat„ cu at‚ta tam-tam de Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Oamenii s-au pl‚ns c„ Ón locul unui sprijin financiar concret de 2,5 milioane de lei pe hectar, bani pe care-i puteau folosi la orice lucrare agricol„, a∫a cum beneficiau Ón perioada guvern„rii social-democrate, primesc acum bonuri valorice de 1,5 milioane de lei, pe care sunt Óngr„di˛i s„ le utilizeze doar pentru anumite lucr„ri din prim„vara anului 2005.

De asemenea, un lucru foarte grav este faptul c„ nu se mai subven˛ioneaz„ culturi precum cele de porumb, ov„z, lucern„ ∫i trifoi.

Œn calitate de parlamentar social-democrat, m„ opun categoric introducerii bonurilor valorice agricole, pretinz‚nd c„ sistemul va fi extrem de dezavantajos pentru ˛„ranul simplu, mai ales c„ valoarea bonurilor este mai mic„ cu un milion de lei fa˛„ de anul trecut, iar pre˛urile au crescut substan˛ial, un hectar cost‚nd peste 16 milioane de lei la porumb ∫i 15 milioane la cultura gr‚ului.

Œn finalul declara˛iei politice, Ómi exprim certitudinea c„ Rom‚nia nu va avea niciodat„ o agricultur„ modern„, a∫a cum se cere Ón Uniunea European„, dac„ ne Óntoarcem Ón timp ∫i promov„m m„suri ineficiente, haotice ∫i p„guboase, pentru c„ produc„torii agricoli pot fi sprijini˛i Ón mod concret ∫i onest numai prin acordarea subven˛iilor sub form„ de bani pentru a-∫i putea pl„ti lucr„rile agricole, ∫i nu prin intermediul cupoanelor.

V„ mul˛umesc.

Gabriel Sorin Zamfir

#31746

Bun„ diminea˛a!

îGarantarea propriet„˛ii, respect fa˛„ de proprietar ∫i proprietate“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Tratarea propriet„˛ii Ón viziune liberal„ Ónseamn„ ca statul, prin serviciile pe care le asigur„, s„ fie pus Ón slujba propriet„˛ii ∫i a individului, ca proprietar. Ca urmare, Partidul Na˛ional Liberal are Ón vedere restituirea integral„ ∫i cu prioritate Ón natur„, pe vechile amplasamente, a terenurilor, restituirea cl„dirilor aflate Ón patrimoniul statului, indiferent de destina˛ia lor actual„, eliminarea birocra˛iei excesive ∫i fluidizarea procedurilor Ón toate opera˛iunile de dob‚ndire, Ónregistrare ∫i transfer ale propriet„˛ii, stabilirea unor m„suri concrete, Ón spiritul respectului fa˛„ de proprietate ∫i proprietar cu privire la lucr„rile tehnice care, Óntr-un fel sau altul, influen˛eaz„ Ón parte sau Ón Óntreg posesia sau utilizarea propriet„˛ilor.

Œn via˛a de zi cu zi s-a constatat c„ unii proprietari au fost umili˛i de sistem atunci c‚nd au fost angaja˛i Ón reconstituirea dreptului de proprietate, uneori prin abuzuri grave aferente punerilor Ón posesie, inclusiv prin prevederile legii care au permis ca proprietarii s„ nu fie pu∫i Ón posesie pe vechile amplasamente, chiar dac„ acest lucru era posibil.

De asemenea, sistemul a permis ca unii proprietari s„ fie pu∫i Ón posesie pe terenuri cu lucr„ri tehnice (Ómbun„t„˛iri funciare, electrice, gaze etc.) f„r„ ca statul s„ aib„ nici un fel de responsabilitate ∫i f„r„ s„ g„seasc„ o cale de reglementare just„ a raporturilor stat-cet„˛ean, Ón ceea ce prive∫te problemele pe care cet„˛eanul le-a preluat o dat„ cu punerea Ón posesie. Uneori, punerile Ón posesie au fost f„cute parc„ Ónadins ca terenurile s„ nu poat„ fi lucrate corespunz„tor sau cel pu˛in s„ fie greu de Ónstr„inat, ∫i aici ne referim la terenurile Ónguste ∫i lungi.

Œn ceea ce prive∫te sistemul de cadastru ∫i carte funciar„, adesea s-a constatat c„ proprietarii au fost supu∫i la adev„rate umilin˛e cu prilejul deschiderii c„r˛ilor funciare sau ob˛inerii de extrase de carte funciar„, nemaivorbind de legisla˛ia care a permis apari˛ia a numeroase litigii de gr„ni˛uire, amplasament sau suprafe˛e, prin acceptarea documenta˛iilor cadastrale Ón sistem local ∫i nu Ón sistem stereo 70, a∫a cum ar fi fost normal de la Ónceput.

Legea nr. 18 a permis numeroase abuzuri, iar unul dintre acesta se refer„ la scoaterile terenurilor din circuitul agricol. Astfel, proprietarii terenurilor trecute Ón intravilan dup„ 1990 sau investitorii care doreau s„ dezvolte proiecte pe aceste terenuri s-au confruntat cu un sistem birocratic rigid ∫i aberant care a f„cut ca abuzurile ∫i corup˛ia legate de aceste scoateri din circuitul agricol s„ produc„ grave deservicii proprietarilor, investitorilor, c‚t ∫i statului.

Prin urmare, P.N.L. sus˛ine adoptarea rapid„ a unor reglement„ri legislative de natur„ s„ redea demnitatea care se cuvine proprietarilor, care s„ determine schimbarea rapid„ Ón atitudine a tuturor func˛ionarilor angaja˛i Ón procesul restituirii, Ónregistr„rii ∫i transferului de propriet„˛i.

Concluzion„m c„ at‚t factorii de decizie, c‚t ∫i func˛ionarii publici trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ schimbarea profund„ a Rom‚niei, pe care noi o promov„m, Ónseamn„ respect fa˛„ de cet„˛ean ∫i proprietate ∫i

solicit„ oameni a c„ror mentalitate ∫i atitudine s„ fie Ón concordan˛„ cu politica noastr„. Mul˛umesc.

Paul Magheru

#35323

îCultura, armata ∫i U.D.M.R.-ul“

S‚mb„t„, 5 martie, Ón week-end, neav‚nd altceva mai bun de f„cut, doi mini∫tri ai Alian˛ei guvernamentale, Mona Musc„, ministrul culturii, ∫i Teodor Atanasiu, ministrul ap„r„rii na˛ionale, au descins la Oradea s„ fac„ minuni de vitejie: mutarea Muzeului fi„rii Cri∫urilor din Palatul Baroc Ón ruinele fostei cl„diri a Comandamentului garnizoanei din Oradea. Ca deputat Ón opozi˛ie, de∫i bihorean, n-am fost invitat la aceast„ vizit„, nici nu mi-ar fi f„cut pl„cere, dar a∫ fi putut s„ le spun ceva pe ∫leau, lucru pe care Ól fac acum. Dac„ s-ar fi documentat bine Ónainte de aceast„ vizit„, cei doi mini∫tri ar fi realizat probabil c„ s-au comportat ca doi agen˛i penibili ai Protocolului P.S.D.-U.D.M.R., care prevedea ca punct distinct retrocedarea Palatului Baroc Episcopiei RomanoCatolice.

Retrocedarea a fost rezultatul unui troc politic cu ajust„ri legislative instrumentate de P.S.D., care satisf„cea U.D.M.R.-ului orice preten˛ie, cu condi˛ia s„ le asigure majoritatea parlamentar„. Mae∫tri Ón jocul la dou„ capete, fric„-mi este ca, de la noua putere, U.D.M.R.-ul s„ nu ob˛in„ mai multe beneficii Ón dauna interesului na˛ional. Contrar Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, care la art. 16 alin. (1) stipuleaz„ c„: îŒn situa˛ia imobilelor ocupate de unit„˛i bugetare din Ónv„˛„m‚nt, din s„n„tate, a∫ez„minte social-culturale sau institu˛ii publice fo∫tilor proprietari li se acord„ m„suri reparatorii prin echivalent.“ Printr-o hot„r‚re a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie din iulie 2004, imobilul muzeistic a fost retrocedat Episcopiei Romano-Catolice. ™mecheria a fost posibil„ prin for˛area de c„tre U.D.M.R. a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, devenit„ Legea nr. 501/2002, care la art. 1 alin. (6) d„dea posibilitatea restituirii unor asemenea imobile ∫i Ón natur„. La comand„ politic„, reprezentan˛ii jude˛eni ai intereselor statului rom‚n au adoptat o atitudine noncombat, s-au prezentat la proces de form„ ∫i au pierdut.

Uniunea Na˛ional„ îVatra Rom‚neasc„“, sus˛inut„ de juri∫ti din Filiala P.R.M. Bihor, a f„cut o cerere de interven˛ie Ón interes propriu, acceptat„ de I.C.C.J. la data de 27 noiembrie 2003, prin care solicita respingerea retroced„rii cl„dirii M.T.C. sau, Ón caz contrar, obligarea Episcopiei la plata real„ indexat„ la zi a investi˛iilor efectuate de statul rom‚n pentru cl„direa Ón litigiu. S-au adus Ón sprijinul acestei revendic„ri legitime urm„toarele motive:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Muzeul fi„rii Cri∫urilor din Oradea, a cincea institu˛ie ca valoare patrimonial„ din ˛ar„, Ó∫i are sediul Ón Palatul Baroc, cl„dire ridicat„ Ón a doua jum„tate a secolului al XVIII-lea ∫i inclus„ pe lista monumentelor de arhitectur„ din jude˛ul Bihor. Protopopiatul romano-catolic, prin reprezentan˛ii s„i legali, a cedat Ón favoarea statului rom‚n folosin˛a ve∫nic„ a acestui imobil printr-un act de dona˛ie. Œncep‚nd din 1996, func˛ionarea M.T.C. ∫i Ónsu∫i statutul acestuia au fost marcate negativ de demersurile judiciare ∫i extrajudiciare f„cute de c„tre Episcopia Romano-Catolic„ din Oradea pentru contestarea dreptului de folosin˛„ ve∫nic„ dob‚ndit de c„tre statul rom‚n printr-un act de dona˛ie al ierarhelor de atunci ai bisericii romano-catolice. Men˛ion„m ca M.T.C. a fost g„zduit Ón cl„direa respectiv„ dup„ ample ∫i costisitoare lucr„ri de repara˛ii ale unor ruine, estimate la circa 22 milioane lei Ón banii de atunci. Œn prezent, Ón patrimoniul institu˛iei se afl„ circa 380.000 piese muzeale, restaurate ∫i conservate de personalul muzeului. Aici sunt expuse ∫i conserv„ m„rturii definitorii pentru cultura ∫i tradi˛iile din acest important areal geografic al Rom‚niei ∫i al Europei, apar˛in‚nd nu numai rom‚nilor, dar ∫i celorlalte na˛ionalit„˛i conlocuitoare, maghiarilor, slovacilor, ∫vabilor.

Comisia a venit, a v„zut ∫i a plecat. Banii necesari, circa 7,8 milioane de euro, nu-i are nimeni. Oficialit„˛ile locale au ∫i declarat c„ nu pot contribui cu nimic la aceast„ costisitoare mutare.

De aceea, Ón spiritul respectului fa˛„ de proprietate, îVatra Rom‚neasc„“ a cerut Episcopiei Romano-Catolice desp„gubirea unui bun la care a renun˛at pe veci ∫i care a fost salvat de statul rom‚n de la demolare. Chiar dac„ se va invoca faptul c„ ac˛iunea a fost respins„, nu putem face abstrac˛ie de faptul c„ motivul respingerii a fost netimbrarea ac˛iunii de c„tre ini˛iator, Consiliul Jude˛ean Bihor, ceea ce denot„ ori dezinteres, ori rea-credin˛„, ori amatorism.

Grupul de consilieri jude˛eni ai P.P.R.M. va uza de dreptul de ini˛iativ„ legislativ„ ∫i va solicita votul Consiliul Jude˛ean Bihor Ón vederea introducerii ac˛iunii Ón preten˛ii pentru desp„gubirea investi˛iilor efectuate de statul rom‚n Ón complexul M.T.C., Óncep‚nd cu 1968 p‚n„ Ón prezent. Mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezsö Kálmán

#40524

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn cursul lunii februarie 2005, Ón jude˛ul Harghita, prefectura jude˛ului a declarat r„zboi Ómpotriva mafiei lemnului, efectu‚nd numeroase controale la diver∫i agen˛i economici care au ca obiect de activitate exploatarea ∫i prelucrarea masei lemnoase. Controalele erau organizate ca ∫i Ónainte, d‚nd telefoane la firmele respective, d‚ndu-le posibilitatea acestora sist„rii activit„˛ii.

Din partea popula˛iei am primit numeroase sesiz„ri privind acest mod de verificare, prin care principalii

vinova˛i pentru distrugerea fondului forestier nu numai c„ erau aten˛iona˛i, dar erau ∫i proteja˛i de c„tre organele de control.

Caracterul acestor controale o dovede∫te faptul c„ erau ocolite de control ocoalele silvice de stat, ale c„ror personal a contribuit efectiv la s„v‚r∫irea infrac˛iunilor, iar echipele de control erau conduse de c„tre ∫efii de paz„ ai Direc˛iei Silvice Mircurea-Ciuc, mai precis de personalul silvic de la Serviciul de paz„ al Direc˛iei Silvice MircureaCiuc, care, pe c„i indirecte, sunt patronii unor gatere, av‚nd tot interesul Ón men˛inerea exploat„rii ilegale a masei lemnoase.

Principalii vinova˛i Ón distrugerea fondului forestier sunt ocoli˛i, cum este cazul furturilor mu∫amalizate de c„tre personalul silvic de la Ocolul Silvic Gheorgheni, din zona Ditr„ului. De∫i s-a depus pl‚ngerea de dou„ luni, a lipsei de 249 m3 de mas„ lemnoas„ a composesoratului Ditr„u, nimeni nu a cercetat cazul p‚n„ Ón prezent, de∫i notele de constatare dovedesc clar c„ infrac˛iunea s-a comis de c„tre personalul silvic, mai concret de ∫eful de district, Incze Jozsef, de subinginerul Görffy Dénes ∫i ∫eful de ocol, inginerul Mih„il„ Florin.

Paralel cu aceste controale formale Ón jude˛ul Harghita, inspectorii din Bucure∫ti au descoperit probleme grave, care stau la baza st„rii infrac˛ionale, cu participarea personalului silvic de stat de la Ocoalele silvice de stat din Gheorgheni, Topli˛a, Borsec ∫i Tulghe∫, care au efectuat un jaf nemaiÓnt‚lnit Ón p„durile harghitene.

Nu Ón˛eleg pozi˛ia autorit„˛ilor competente fa˛„ de cei care au prejudiciat ∫i prejudiciaz„, Ón continuare, fondul forestier, ∫i blocheaz„ retrocedarea p„durilor proprietarilor de drept, pentru a avea beneficii personale, prin organizarea unor licita˛ii cu p„durile care trebuie retrocedate.

Organele prefecturii de ce nu Ói pedepsesc pe acei ∫efi de ocoale care retrocedeaz„ p„durile cu condi˛ia ca masa lemnoas„ existent„ pe terenul cu vegeta˛ie forestier„ care urmeaz„ s„ fie retrocedat s„ fie v‚ndut lui sau clientelei sale?

De ce se permite ca aceast„ tradi˛ie Óncet„˛enit„ Ón jude˛ul Harghita s„ fie practicat„ ∫i Ón prezent, cum este cazul ∫efului de ocol Mih„il„ Florin — la UP1 Ditr„u — UA29210, 214, 218, 221 ∫i UP7 Remetea, UA 33, 38 ∫i alte suprafe˛e din teritoriul neretrocedat Ón bazinul Gheorgheni?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dumitru Bentu

#43668

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îOglinda“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Scena Ón care discursul introspectiv se desf„∫oar„ Ón fa˛a unui martor fidel ∫i t„cut — oglinda — a fost resuscitat„ Ón campania electoral„.

Mimetic sau nu, ea revine Ón actualitate sub forma unui Óndemn neechivoc adresat de ministrul Ionu˛ Popescu subordona˛ilor s„i, stimulat probabil ∫i de interven˛ia premierului, care reabiliteaz„ un alt concept, realizarea planului, Ón acest caz, de Óncas„ri la buget.

Spunea domnul ministru al finan˛elor publice: îŒntreba˛i-v„ fiecare, diminea˛a, Ón fa˛a oglinzii, de ce a˛i avut o atitudine tolerant„ fa˛„ de unele companii cu datorii?. Recunoa∫tem valoarea de adev„r a acestei atitudini sugerate.

Ce s-ar Ónt‚mpla, Óns„, dac„ unii mini∫tri ai Guvernului T„riceanu ar face aceea∫i opera˛iune Ónainte de a pleca spre locul de munc„? Astfel, domnul ministru al s„n„t„˛ii ar trebui s„ converteasc„ s„geata liberal„ Óntr-un acut semn de Óntrebare, de fapt Ón mai multe:

De ce din cele 214 medicamente gratuite (pentru SIDA, TBC, diabet, boli oncologice etc.) au r„mas doar 150?

De ce r„m‚n doar 230 de medicamente compensate din 248?

De ce s-a optat pentru compensarea variabil„ (Óntre 40% ∫i 80%) ∫i nu se men˛ine cota de 90%, operat„ de Guvernul P.S.D.?

De ce nu-l mai sensibilizeaz„, ca pe vremea c‚nd se afla Ón fruntea Colegiului Medicilor, soarta a sute de mii de bolnavi, Ón majoritate pensionari?

De ce domnul ministru al muncii dore∫te modificarea Codului muncii, declan∫‚nd ample manifest„ri de protest sub lozinci de tipul: îNu periclita˛i siguran˛a locurilor de munc„!“, îSalva˛i Codul Muncii!“

De ce doamna ministru al justi˛iei recurge la diferite tipuri de imixtiuni Ón actul de justi˛ie, sigil‚nd, suger‚nd, ordon‚nd sau coment‚nd diferite aspecte specifice?

De ce nu se Óntreab„ domnul ministru al ap„r„rii na˛ionale de reducerea substan˛ial„ a num„rului de locuri rezervate femeilor Ón diferite institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt militar?

De ce nu se Óntreab„ domnul ministru al administra˛iei ∫i internelor asupra presiunilor la care sunt supu∫i Ón teritoriu actualii ∫efi ai serviciilor deconcentrate pentru a demisiona ∫i a l„sa locul liber clientelei, care a∫teapt„ cu Ónfrigurare fotoliile respective?

™i pentru c„ am Ónceput cu un citat dintr-un discurs al domnului ministru al finan˛elor, s„ Óncheiem Ón aceea∫i not„. Cu realism ∫i premoni˛ie, parc„ av‚ndu-i Ón fa˛a sa pe mini∫trii respectivi, spunea: îMulte dintre lucrurile pe care crede˛i c„ le cunoa∫te˛i numai dumneavoastr„, de care nu sunte˛i foarte m‚ndri, sunt mai bine cunoscute dec‚t v„ pute˛i imagina.“

Dar dac„ oamenii, simplii cet„˛eni, nu mai sunt nici ei foarte m‚ndri ∫i, cunosc‚nd mai bine dec‚t ne putem imagina realitatea, vor g‚ndi ∫i vor ac˛iona altfel, anticipat sau nu?

V„ mul˛umesc.

Cornel Popa

#46711

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia se afl„ ast„zi mai aproape dec‚t oric‚nd de integrarea Ón Uniunea European„. Acest proces nu poate fi asumat sau confiscat de o putere, de un partid politic sau asociat cu o doctrin„.

Efortul de Óndeplinire a obliga˛iilor care deriv„ din demersul de integrare — demers, de altfel, dorit de c„tre marea majoritate a rom‚nilor — apar˛ine tuturor: oameni politici, reprezentan˛i ai mass-media, ai societ„˛ii civile, dar mai cu seam„ cet„˛enilor acestei ˛„ri. Fiecare locuitor al Rom‚niei suport„, con∫tient sau nu, efortul integr„rii.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ Ón˛elegem c„ dorita calitate de cet„˛ean al Uniunii Europene implic„ mult„ responsabilitate. Nu putem acum, Ón pragul integr„rii, s„ d„m dovad„ de iresponsabilitate ∫i s„ dovedim c„ nu suntem capabili s„ respect„m regulile de circula˛ie Ón spa˛iul european.

Acesta este ∫i cazul rom‚nilor care au dorit s„ intre Ón Spania neÓndeplinind condi˛iile necesare pentru intrarea ∫i ∫ederea lor Ón acest spa˛iu.

Œn aceste condi˛ii, salut ini˛iativa Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor de a lua m„suri ferme de sanc˛ionare a responsabililor ce controleaz„ activitatea de frontier„. M„surile de a suplimenta num„rul de poli˛i∫ti de frontier„ din punctele de trecere din vestul ˛„rii, de a deta∫a personalul din 3 Ón 3 luni pe alt punct de vam„, pentru evitarea form„rii unor grupuri de interese, precum ∫i cea a demiterii din func˛ie a conducerii Poli˛iei de Frontier„ Arad sunt binevenite ∫i necesare Ón vederea prevenirii ∫i combaterii migra˛iei ilegale spre Occident, Ón condi˛iile Ón care ∫i securizarea frontierelor este un punct important Ón politica de integrare.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a dovedit c„ ∫tie s„ reac˛ioneze prompt Ón fa˛a unor situa˛ii de maxim interes ∫i importan˛„ at‚t pentru opinia public„ interna˛ional„, c‚t ∫i pentru cet„˛enii rom‚ni, lucru pe care am vrut s„-l subliniez, Ón mod deosebit, Ón aceast„ declara˛ie politic„.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#48855

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îReformarea mediului de afaceri, succes garantat“

Œn ultimul an, investitorii str„ini ∫i-au schimbat preferin˛ele Ón ceea ce prive∫te Europa de Est. Dac„ p‚n„ Ón acel moment se Óndreptau cu prec„dere spre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Europa Central„, anul 2004 a marcat o schimbare de optic„ a celor cu bani ∫i cu dorin˛a de a investi. Astfel spus, ace∫tia ∫i-au aruncat privirile spre Europa de Est, pentru c„ profitul ob˛inut din banii investi˛i este imens fa˛„ de cel ob˛inut din ˛„rile Europei Centrale, ˛„ri care au aderat la Uniunea European„ ∫i au f„cut mari progrese economice ∫i sociale, dar, Ón acela∫i timp, cre∫terile salariale au determinat ∫i un cost ridicat al for˛ei de munc„, fapt care i-a determinat pe investitori s„ caute alte areale economice, mult mai prielnice dec‚t cele existente.

Astfel, privirile lor s-au a˛intit asupra unor ˛„ri ca Rom‚nia, Bulgaria, Croa˛ia, Turcia, a c„ror situa˛ie economic„ s-a Ómbun„t„˛it Ón ultimii doi ani.

Anul 2004 a fost un an de v‚rf pentru investi˛iile str„ine directe din Rom‚nia, valoarea acestora fiind de 2,25 miliarde de euro, bani investi˛i cu prec„dere Ón petrol, construc˛ii de automobile, b„nci, siderurgie, telecomunica˛ii etc.

Importan˛a investi˛iilor str„ine este dat„ ∫i de privatizarea îPetrom“, a societ„˛ilor de distribu˛ie a energiei electrice ∫i gaze naturale, fapt care va determina ∫i un flux financiar eficient, Ón sensul c„ trebuie s„ pl„tim c‚t consum„m ∫i Ón condi˛iile stabilite de noii proprietari.

Pentru a reu∫i s„ atrag„ c‚t mai mul˛i investitori str„ini Ón urm„toarea perioad„, Rom‚nia va trebui s„ imprime un nou suflu reformelor profunde din economia autohton„. De ce? Foarte simplu: pentru a reu∫i s„ aduc„ bani serio∫i, bani care, investi˛i, s„ reu∫easc„ s„ sus˛in„ motoarele economiei autohtone, ca la r‚ndul ei s„ determine o cre∫tere ∫i mai mare a puterii economice, dar ∫i a puterii financiare a popula˛iei.

De∫i s-au f„cut unele progrese, Ón Rom‚nia nu s-a reu∫it s„ se creeze un mediu de afaceri atractiv. Actualul climat de afaceri este, Ónc„, perceput ca ostil de c„tre investitorii str„ini, care repro∫eaz„, Ón special guvernan˛ilor, discrimin„rile care se fac Ón domeniul taxelor ∫i impozitelor, faptul c„ investitorii rom‚ni beneficiaz„ de diferite facilit„˛i, iar atunci c‚nd intr„ Ón conflict cu partenerii str„ini sunt favoriza˛i de justi˛ia rom‚n„ aservit„ politic, dup„ cum bine ∫tim cu to˛ii.

Actualul Guvern este format din oameni politici care sunt ∫i oameni de afaceri sau, mai corect spus, sunt oameni de afaceri Ónainte de a fi oameni politici, a∫a c„ ∫tiu foarte bine greut„˛ile pe care le-au Ónt‚mpinat ∫i le Ónt‚mpin„ oamenii de afaceri str„ini corec˛i ∫i one∫ti care doresc s„ investeasc„ Ón economia rom‚neasc„.

Deja un prim semnal de alarm„ tras de ace∫ti investitori se refer„ la Codul muncii, care, practic, a blocat at‚t intrarea, c‚t ∫i ie∫irea de pe pia˛a muncii. Modificarea lui, hulit„ ∫i de patronate ∫i de sindicate, este Ónceputul drumului lung de transformare a economiei rom‚ne∫ti Óntr-un mediu atractiv de afaceri, care reprezint„ cheia succesului, a∫a cum putem observa ∫i la ˛„rile din jurul nostru.

Concluzia este una simpl„: cheia succesului spre o economie eficient„, care s„ corespund„ cerin˛elor integr„rii europene, este un mediu de afaceri atractiv. F„r„ investi˛ii str„ine serioase, economia rom‚neasc„ nu

va putea r„spunde cerin˛elor de integrare european„ ∫i mondial„.

V„ mul˛umesc.

Vasile Mocanu

#52533

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ast„zi voi vorbi despre gunoiul din Ia∫i ∫i alte lucruri ur‚t mirositoare.

C‚nd gunoiul Óncepe s„ miroase, Ónseamn„ c„ avem o problem„ grav„. Din cauza unei lipse de comunic„ri Óntre doi primari de culori diferite, Ia∫iul este pe cale s„ piard„ o finan˛are ISPA de 25 de milioane de euro, este vorba de realizarea depozitului ecologic din imediata apropiere a municipiului Ia∫i, numai c„ primarul liberal din Tome∫ti, comun„ pe al c„rei teritoriu ar urma s„ fie construit„ groapa ecologic„, se opune cu Ónver∫unare acestui proiect.

Este dreptul fiec„rei comunit„˛i de a hot„rÓ ce este mai bine pentru dezvoltarea ei. Œn acela∫i timp, este dreptul oric„rui primar de a reprezenta c‚t mai bine interesele comunit„˛ii. Acesta este chiar scopul pentru care a fost ales de electorat.

Totu∫i, subliniem c‚teva aspecte care se pare c„ nu au fost Ón˛elese. Œn primul r‚nd, depozitul de gunoi este unul ecologic, dup„ cum Ól arat„ ∫i numele. El respect„, Ón totalitate, toate normele europene, a∫adar nici cet„˛enilor din Tome∫ti ∫i nici primarului liberal nu are de ce s„ le fie team„. Mai mult, Ón respectiva comun„ exist„ de mul˛i ani o v„rs„toare mizerabil„, care ar fi fost neutralizat„ de noul proiect. Œn plus, noul amplasament se afl„ la o distan˛„ mai mare de zona reziden˛ial„ dec‚t cel de acum.

Œn al doilea r‚nd, dac„ Prim„ria Ia∫i nu depune documenta˛ia complet„ Ón luna mai, Ia∫iul, at‚t ora∫ul, c‚t ∫i jude˛ul, r„m‚n f„r„ depozit ecologic pentru mul˛i ani de acum Ónainte. Aceast„ lips„ se va vedea ∫i Ón buzunarul ie∫enilor, care vor avea parte de cheltuieli sporite pentru a se alinia cerin˛elor europene, Ón ceea ce prive∫te depozitarea gunoiului. Nu sunt excluse nici penaliz„rile Ón acest caz, pe care tot contribuabilul le va pl„ti.

Œn al treilea r‚nd, ne mir„ lipsa de comunicare Óntre Prim„ria Ia∫i ∫i Prim„ria Comunei Tome∫ti. Toate argumentele de bun-sim˛ au fost respinse de c„tre conducerea comunei. Prefectura Ia∫iului ezit„ s„ se implice Ón blocaj, fiind ocupat„ mai degrab„ de aspecte colaterale. Poate c„ de vin„ pentru acest blocaj este limbajul politic. Poate c„ argumentele primarului de Ia∫i, care apar˛ine Partidului Social Democrat, sunt greu de Ón˛eles pentru un primar liberal. E p„cat. Dincolo de orice nuan˛e politice, r„m‚ne limbajul de bun-sim˛. Noi credem c„ am ar„tat exact care sunt avantajele acestui proiect.

Totu∫i, pentru a epuiza toate argumentele, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ cerem interven˛ia grabnic„ a noilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 guvernan˛i Ón favoarea derul„rii acestui proiect care aduce Ia∫iului 25 de milioane de euro ∫i un nou depozit de gunoi. De data aceasta, ecologic, adic„ european. Mul˛umesc.

Emil Strung„

#55571

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îScrisori persane“.

Opozi˛ia parlamentar„ trece prin momente grele. Dup„ lungi perioade de umiliri ∫i suferin˛e, Óncearc„ acum s„ dep„∫easc„ dificult„˛i interne insurmontabile, ∫i a trecut la ofensiva parlamentar„, Óncerc‚nd s„ elaboreze o mo˛iune simpl„ pe tema schimb„rii, de c„tre actuala putere, a armatei de func˛ionari P.S.D. r„ma∫i vremelnic pe func˛ii Ón administra˛ia local„ ∫i central„.

Cu siguran˛„, dac„ ar fi c„utat cu aten˛ie, ar fi g„sit subiecte mai importante sau mai vulnerabile din exerci˛iul actualei puteri, dar P.S.D. r„m‚ne, din p„cate, un partid ancorat Ón trecut, neg‚nd logica ∫i ordinea fireasc„ a lucrurilor.

Plec‚nd de la aceste considerente, am ales pentru interven˛ia mea titlul îScrisori persane“, parafraz‚ndu-l pe Montesquieu, care Ón debutul renumitei sale capodopere omonime descria istoria neamului troglodi˛ilor, un popor mitic care renun˛ase, la un moment dat, la orice ordine ∫i ra˛iune, ca reper comprehensiv ∫i obligatoriu al vie˛ii cotidiene.

Urmarea? O anarhie generalizat„, un r„zboi s‚ngeros al tuturor contra tuturor; finalul fericit va readuce totu∫i ordinea ∫i ra˛iunea Ón mintea ∫i via˛a troglodi˛ilor Ón˛elep˛i˛i.

Nu doresc colegilor social-democra˛i soarta troglodi˛ilor, dar s-ar p„rea c„ istoria se repet„, ∫i P.S.D.-i∫tii autohtoni agit„ cu patim„ securea r„zboiului. Dup„ ce s-au r„zboit Ón interior p‚n„ c‚nd a devenit un partid ilizibil, care Ói decep˛ioneaz„ p‚n„ ∫i pe simpatizan˛ii s„i, a trecut acum la ofensiv„ parlamentar„ ∫i insist„ cu o pasiune demn„ de o cauz„ mai bun„ ca puterea s„ nu se ating„ de c„peteniile P.S.D.-iste Ónfipte Ón func˛ii, din care au generat timp de patru ani corup˛ie ∫i dezm„˛ politic.

S„ ne aducem aminte c„ Ón 2001, c‚nd vehemen˛ii no∫tri adversari au venit la putere, au schimbat tot ce mi∫c„ Ón ˛ara asta; mai mult dec‚t at‚t, au absorbit, ca un Gargantua uria∫, tot ce intra Ón sfera lor de influen˛„ politic„ sau administrativ„: senatori ∫i deputa˛i, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i de consilii jude˛ene, primari ∫i viceprimari, consilieri locali ∫i jude˛eni, umfl‚ndu-se ca broasca din fabula lui La Fontaine; ajuns Ón aceast„ stare ezoteric„, dar pu˛in indigest„, a crezut c„ a descoperit piatra filozofal„ care Ól va face s„ fie ve∫nic

la putere; etern„ eroare: dac„ ∫i zeii mor, ce soart„ pot avea troglodi˛ii?

Reveni˛i acum din ceruri Ónalte la cele lume∫ti prin meandrele concretului ∫i sinergia faptelor, nu au devenit mai Ón˛elep˛i, ca troglodi˛ii lui Montesquieu; vor Ón continuare ca nimeni s„ nu se ating„ de func˛ionarii pu∫i Ón func˛ii-cheie, cu at‚ta dib„cie, spre prosperitatea ∫i fericirea lor personal„, dar, din p„cate, spre dezam„girea ∫i s„r„cirea neamului.

Œn concluzie, este limpede chiar ∫i pentru un troglodit Ón˛elep˛it c„ nu se poate face reform„ cu func˛ionari r„ma∫i din vremuri de mult apuse, ei pot doar bloca reforma, cum au f„cut ∫i Ón 1997, c‚nd tendin˛a de schimbare a fost mai puternic„ dec‚t ra˛iunea, ∫i, de aceea, ace∫ti spini f„r„ trandafiri trebuie Ónl„tura˛i f„r„ menajamente, pentru a da cale liber„ oamenilor cu voin˛„ politic„, capabili s„ gireze reforma ∫i mersul Rom‚niei spre progres ∫i integrare Ón Uniunea European„. V„ mul˛umesc.

Ilie Merce

#59083

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ evenimentele din decembrie 1989, fiecare rom‚n tr„ia cu speran˛a c„, Ón sf‚r∫it, Ón aceast„ ˛ar„ se va spune adev„rul ∫i numeroasele afaceri tenebroase vor fi f„cute publice. Era necesar„ nu numai o ampl„ reform„ politic„, economic„, social„ ∫i institu˛ional„, ci ∫i o reform„ moral„, menit„ s„ schimbe din temelii mentalitatea unei na˛iuni pervertit„ de o ideologie de import, str„in„ spiritului ∫i tradi˛iei noastre cre∫tine. To˛i credeam, atunci, c„ vom Ónvinge sub semnul adev„rului. Dup„ 15 ani de la aceste evenimente, dezam„girile au dep„∫it cu mult nivelul speran˛elor.

Una dintre afacerile murdare, veroase, dar mai ales p„guboase pentru poporul rom‚n, care mai a∫teapt„ Ónc„ s„ fie clarificat„, este risipirea colec˛iei de tablouri a Coroanei Rom‚niei, l„sat„ mo∫tenire statului, prin testament, de c„tre primul rege al rom‚nilor, Carol I. Protagonistul acestei Ónv‚rteli scandaloase este ultimul suveran al Rom‚niei, nefericitul Mihai I, v‚nat pe aeroportul Otopeni ∫i fug„rit pe str„zile valahe de c„tre caraulele noii puteri de la Bucure∫ti cu ocazia primelor tentative de revenire Ón ˛ar„, dup„ c„derea comunismului. Œntre timp, prigonitorii abdicatului i-au devenit prieteni, ba chiar vor s„-l gratuleze cu propriet„˛i ∫i desp„gubiri, f„r„ s„ ˛in„ seama c„ acesta s-a autoÓndestulat destul din avu˛ia na˛ional„, Ónainte de îdivor˛ul civilizat“ de liderii comuni∫tilor, fo∫ti colaboratori la lovitura de palat Ón urma c„reia a fost arestat mare∫alul Ion Antonescu.

Repara˛ia unei nedrept„˛i constituie nu numai o obliga˛ie moral„, ci ∫i una legal„. Orice persoan„ p„gubit„ printr-un act samavolnic are dreptul la restabilirea situa˛iei anterioare ∫i la compensarea daunelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 suferite. Asta nu Ónseamn„ c„ victima trebuie s„ fie c„l„u. Œnainte de orice discu˛ie cu privire la restituirea propriet„˛ilor ∫i plata unor compensa˛ii c„tre fostul monarh, actuala putere trebuie s„ fac„ lumin„ cu privire la bunurile din patrimoniu na˛ional scoase din ˛ar„ de c„tre acesta cu ocazia particip„rii la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii ∫i cu ocazia abdic„rii din 30 decembrie 1947. Potrivit documentelor din arhivele statului, cu ocazia vizitei efectuate Ón Anglia pentru a participa la un eveniment monden, fostul rege a scos din ˛ar„, printre altele, 41 de tablouri de mare valoare, care f„ceau parte din colec˛ia Coroanei Rom‚niei, proprietate public„, a∫a cum am ar„tat mai sus. Tablourile au fost depozitate la o banc„ Ón Elve˛ia, de unde au fost v‚ndute, ulterior, prin intermediari, pentru sume imense. Toate actele de Ónstr„inare sunt lovite de nulitate, deoarece au fost Óncheiate de c„tre neproprietari.

Statul rom‚n a Óncercat s„ recupereze aceste valori ∫i Ónainte de 1989, dar tentativele s-au dovedit infructuoase din cauza diletantismului ∫i corup˛iei. A venit vremea ca acum, Ón prag de aderare la Uniunea European„, Guvernul Rom‚niei s„ dispun„ efectuarea unei anchete serioase, care s„ stabileasc„ bunurile proprietate public„ scoase de c„tre fostul monarh din ˛ar„, situa˛ia juridic„ a acestora ∫i posibilit„˛ile de recuperare a lor. Numai dup„ aceste clarific„ri se poate pune problema restituirii propriet„˛ilor ∫i acord„rii de compensa˛ii fostului rege al Rom‚niei, pentru c„, Ón definitiv, nimeni nu este mai presus de lege.

V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#63646

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia de ast„zi se nume∫te îR„zbunare ∫i politizare“.

Œn spiritul unei pozi˛ii constructive, consider„m necesar s„ facem o analiz„ critic„ felului Ón care guvernarea Alian˛ei D.A. Ó∫i traduce Ón practic„ principiile cu care ∫i-a atras electoratul, pentru a stabili legitimitatea actualei puteri. BineÓn˛eles c„ nu este vorba de o legitimitate juridic„, Óntruc‚t aceasta exist„ formal, ci una moral„, Ón˛eleg‚nd prin aceasta p„strarea identit„˛ii de inten˛ii, declarate Ón timpul campaniei electorale ∫i pe baza c„rora a primit voturile electoratului, sedus de ele.

Pentru a nu m„ lansa Ón considera˛ii speculative generale ∫i deci pasibile de a fi trecute Ón derizoriu, am s„ m„ refer concret la ce se Ónt‚mpl„ Ón jude˛ul Ia∫i, unde cunosc exact situa˛ia aflat„ Ón plin„ desf„∫urare Ón acest moment.

Œntruc‚t postul de inspector general al Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Ia∫i a r„mas liber prin plecarea mea Ón Parlament, Partidul Na˛ional Liberal a instalat la Ónceputul lunii februarie pe doamna profesor Camelia Gavril„, membru P.N.L., Ón aceast„ func˛ie. Domnia sa este, deci, Ón prezent, inspector general cu delega˛ie, urm‚nd s„ sus˛in„ un concurs pentru atestarea pe post abia Ón luna decembrie a anului curent.

Cu tot statutul de interimar pe care Ól are, declara˛iile pe care le-a f„cut at‚t doamna, c‚t ∫i cei care veniser„ s„ o instaleze, au fost contradictorii: pe de o parte, au afirmat c„ nu au nimic de Ómp„r˛it cu cei care ∫i-au f„cut datoria ∫i c„ va respecta dreptul celor veni˛i prin concurs, dup„ cum este ∫i legal, de altfel, iar, pe de alt„ parte, au afirmat c„ inten˛ioneaz„ s„-∫i formeze o echip„ proprie.

f n s„ fac precizarea c„, din cei 34 de inspectori, doar 3 erau membri P.S.D. ∫i c„ absolut to˛i au fost angaja˛i pe baza competen˛ei, prin concurs.

Trebuie s„ stabilim: deci respect„m legisla˛ia care se refer„ la existen˛a unui concurs sau facem echip„ cu cine dorim, Óntr-un dispre˛ suveran fa˛„ de lege, a c„rei respectare este totu∫i fundamentul oric„rei democra˛ii din lumea asta?

Œn consecin˛„, doamna inspector general ∫i-a trimis emisari prin toate compartimentele, care s„ anun˛e cine trebuie s„-∫i dea demisia ∫i cine poate s„ mai a∫tepte. Au plecat astfel inspectori nealinia˛i politic ∫i au venit Ón loc numai membri de partid, P.D. ∫i mai ales P.N.L.

Ne Óntreb„m deci ce mai r„m‚ne din afirma˛ia electoral„ c„ vom depolitiza Ónv„˛„m‚ntul?

Atmosfera instaurat„ Ón Inspectoratul ™colar al Jude˛ului Ia∫i este una de teroare, Ón sensul c„ inspectorii se feresc s„ discute Óntre ei, pentru c„ nu ∫tiu cine e proscris ∫i cine nu, cine ∫i ce Ói raporteaz„ doamnei inspector general. Mai mult dec‚t at‚t, s-a pierdut autoritatea inspectorilor fa˛„ de re˛eaua ∫colar„, c„ci toat„ lumea a citit Ón pres„ c„ dup„ primul val de Ónlocuiri va urma un al doilea, drept care intrarea Óntr-o unitate ∫colar„ a unui reprezentant al Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Ia∫i este privit„ cu ironie ∫i luat„ Ón der‚dere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Ideea c„ nu se poate conduce dec‚t cu echipa proprie este p„guboas„ ∫i ilegal„, c„ci la nivelul unei ∫coli, dac„ un profesor s-a titularizat prin concurs, directorul nu poate spune c„ nu lucreaz„ cu el pentru nu ∫tiu ce motive subiective, ci trebuie s„-l accepte ca atare, pentru a respecta legile ∫i drepturile acestui om. Œn fond, politica unui partid ∫i programul de guvernare al acestuia se exprim„ prin legisla˛ie ∫i ordine de ministru, care nu au cum s„ fie Ónc„lcate de nimeni f„r„ a r„spunde juridic, indiferent de opiniile personale pe care le-ar putea avea cineva.

Urmarea acestei situa˛ii, dac„ se va continua Ón acest fel, va fi Ónl„turarea periodic„ a celor competen˛i din structurile de conducere ∫i Ónlocuirea lor cu o clientel„ politic„ nesigur„ din punct de vedere calitativ, Ómprejurare din care va avea de suferit nu neap„rat o persoan„ sau alta, ci ansamblul societ„˛ii, progresul poporului nostru Ón ansamblul s„u.

Ne putem Óntreba, desigur, cum vor fi privite aceste atitudini arbitrare, discre˛ionare, de c„tre Europa, c„tre care ˛intim cu to˛ii? Atitudinile fanariote nu ne Óndreapt„ c„tre civiliza˛ia occidental„, ci, mai degrab„, c„tre un trecut istoric penibil.

Mai mult de at‚t, s-au trimis mesaje scrise Ón re˛eaua ∫colar„ c„ oricine are ceva de reclamat Ón leg„tur„ cu inspectorii, directorii sau alte cadre didactice s„ o fac„ de urgen˛„.

Acelea∫i presiuni de intimidare se fac ∫i la nivelul conducerilor de ∫coli ∫i a cadrelor didactice din localit„˛ile Costuleni, B„l˛a˛i, P‚rcovaci, H‚rl„u, Valea Lupului de c„tre consilierii locali ∫i jude˛eni ai Alian˛ei D.A. Ómpreun„ cu cei de la conducerea Prefecturii Jude˛ului Ia∫i.

E de la sine Ón˛eles ce valuri revendicative a st‚rnit aceast„ invita˛ie ∫i la ce num„r de dela˛iuni a condus.

Doresc s„-mi exprim Ón mod ferm indignarea fa˛„ de atitudinea tipic comunisto-securist„ instaurat„ de aceast„ ac˛iune, care i-a asmu˛it pe oameni, unii Ómpotriva altora. Mesajul pe care vi-l transmit Ón Óncheiere dumneavoastr„ ∫i Óntregului popor este c„ nu ceea ce spune cineva c„ va face este important sau Ól motiveaz„, ci ceea ce face Ón mod efectiv la vedere.

Mul˛umesc.

Ioan Ghi∫e

#69047

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ie politic„ cu titlul îAcord politic pentru servirea interesului na˛ional“.

Ultimii 15 ani au demonstrat dificultatea cu care reu∫e∫te Rom‚nia, iar majoritatea cet„˛enilor ˛„rii c‚t de greu suport„ ∫i cum efectele proceselor de democratizare, transformarea economiei de la o economie de comand„ la una de pia˛„ ∫i c‚t de dificil„ este consolidarea statului de drept.

A devenit tradi˛ie ca guvernele s„ conduc„ ineficient, politicile s„ fie conjuncturale ∫i inconsecvente, iar

guvernan˛ii prezentului, oricare ar fi acel prezent, s„ acuze fostele guvern„ri de dificult„˛ile actuale.

Acum, mai mult ca alt„ dat„, se deschid ˛„rii noastre perspective de integrare Óntr-o familie a ˛„rilor civilizate ∫i dezvoltate economic.

Riscul major este s„ r„m‚nem ultimii dintre ˛„rile europene Ón privin˛a consolid„rii democra˛iei ∫i a performan˛elor economice.

Ac˛iunea politic„ bazat„ pe o viziune pe termen mediu ∫i lung devine condi˛ie de baz„ pentru progresul mai rapid al Rom‚niei.

Fenomenele de globalizare ∫i integrare european„ impun cre∫terea intensit„˛ii ∫i a nivelului de competitivitate ∫i performan˛„ Ón toate domeniile.

Rom‚nia are nevoie s„ g‚ndim ∫i s„ aplic„m Ón mod pragmatic politici multianuale care decurg firesc dintr-o strategie de dezvoltare durabil„, larg Ómp„rt„∫it„ de c„tre clasa politic„ ∫i societatea rom‚neasc„ Ón ansamblul ei.

O astfel de abordare presupune, Óns„, un foarte serios acord politic, ca fundament al ac˛iunilor de guvernare.

Vom face fa˛„ cu mai mult succes efectelor fenomenelor de globalizare ∫i integrare european„ doar dac„ Rom‚nia va vorbi ∫i ac˛iona coordonat ∫i consecvent pentru servirea unui interes na˛ional explicit ∫i con∫tient asumat.

Din aceste considerente, propunem realizarea c‚t mai grabnic„ a unui acord politic pentru servirea interesului na˛ional.

Semnarea generoas„ ∫i mai mult formal„ la Snagov, Ón 1999, a Declara˛iei de inten˛ii privind viitorul Rom‚niei spre U.E. ∫i NATO a reprezentat un Ónceput dar, totu∫i, prea simbolic ∫i mai mult la nivel de deziderat. Aceast„ declara˛ie a fost necesar„ pentru a completa cererile Rom‚niei de aderare la NATO ∫i U.E.

Dup„ aceast„ declara˛ie, indiferent de alternan˛ele la putere, au crescut ∫ansele ∫i s-au consolidat at‚t pozi˛ia Rom‚niei ca partener strategic ∫i apoi membru NATO, c‚t ∫i posibilitatea ca din 2007 s„ devenim membri ai U.E.

Este adev„rat c„ prevederile acquis-ului comunitar european r„spund Ón mare m„sur„ la clarificarea principalelor direc˛ii de ac˛iune ale ˛„rii noastre.

Totu∫i, lipsa p‚n„ acum a unui model cultural na˛ional privind integrarea european„ ∫i care s„ fie completat de acest acord politic a f„cut ca de cele mai multe ori procesul de negociere cu U.E. pentru aderarea Rom‚niei s„ devin„ o acceptare a noastr„ pentru asumarea de valori ∫i de reguli fa˛„ de care nou„ ne-a lipsit, ca ∫i alternativ„, orice proiect na˛ional specific valorilor ∫i tradi˛iei statale ∫i culturale rom‚ne∫ti.

Impresia multora dintre noi este c„ negocierile cu U.E. au fost de fapt accept„ri ∫i bif„ri de politici ∫i ac˛iuni dintr-o list„ lung„, situa˛ii pentru care va trebui s„ facem ce ni s-a propus, pentru c„ reprezentan˛ii ˛„rii noastre oricum nu au avut pe ce s„ negocieze, Ón lipsa unui proiect alternativ na˛ional rom‚nesc de dezvoltare. Apreciem c„ aceasta este una dintre cauzele pentru care procesul de negociere a ader„rii Rom‚niei la U.E. s-a desf„∫urat de multe ori Óntr-un mod netransparent, aproape ocult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Guvernele care au condus ˛ara Ón ultimii ani ne-au obi∫nuit s„ ne anun˛e festivist, din c‚nd Ón c‚nd, despre Ónchiderea unui num„r de capitole de negociere, f„r„ s„ ni se spun„ exact ce, c‚t, cum, p‚n„ c‚nd ∫i c‚t ne vor costa pe noi, cet„˛enii, rezultatele acordurilor la care ne-au angajat reprezentan˛ii ˛„rii noastre, cei care au negociat aderarea Rom‚niei la U.E.

Faptul c„ timp de 15 ani i-a lipsit Rom‚niei un acord politic serios, cu misiune ∫i viziune na˛ionale asumate, a f„cut ca procesele de integrare european„ ∫i globalizare s„ ne fac„ s„ r„m‚nem Ón urm„ ∫i la dispozi˛ia altora.

S„r„cia a crescut, reformele au fost inconsistente, Ónt‚rziate, ∫i guvernan˛ii nu au explicat clar c‚nd ∫i cum se termin„ reforma, tranzi˛ia s-a prelungit prea mult, iar efectele integr„rii europene ∫i globaliz„rii vin peste noi f„r„ ca noi s„ fim proactivi, ci doar reactivi ∫i de cele mai multe ori prea pu˛in eficien˛i.

Finalizarea negocierilor ∫i obliga˛iilor asumate pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ pun ˛ara noastr„ Ón fa˛a unei noi etape de dezvoltare.

Acum apare cu at‚t mai necesar ca din perspectiva unui major interes na˛ional s„ se realizeze un acord al partidelor parlamentare, al principalelor for˛e politice extraparlamentare, al societ„˛ii civile, reprezentan˛i ai principalelor uniuni sindicale, patronate, culte ∫i mass-media.

Acest acord trebuie s„ aib„ ca reper central strategia de dezvoltare durabil„ a Rom‚niei pentru urm„torii 20 de ani.

Mai mult, plec‚nd de la condi˛iile ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, plec‚nd de la calitatea de membru NATO a ˛„rii noastre, apare acum ca foarte util un acord politic girat de pre∫edintele ˛„rii, acord prin care toate for˛ele politice mai sus men˛ionate s„ convin„ pe o perioad„ mai lung„ de timp pe un set minimal de principii ∫i valori care s„ fundamenteze principalele obiective strategice na˛ionale ∫i care s„ fie urmate ∫i aplicate indiferent de succed„rile la guvernare ale diferitelor for˛e politice.

Domenii fundamentale ale statului de drept, cum ar fi s„n„tatea, justi˛ia, ap„rarea na˛ional„ ∫i ordinea public„, Ónv„˛„m‚ntul ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„, administra˛ia de stat central„ ∫i local„ merit„ ∫i trebuie s„ constituie domenii prioritare, fundamentale, Ón privin˛a obiectivelor strategice na˛ionale, pentru ca asupra lor, cel pu˛in, s„ se evite luptele politice neprincipiale ∫i neconstructive, care consum„ inutil resurse ∫i energii.

Un astfel de acord politic na˛ional va putea defini limitele Óncep‚nd de la care partidele politice ∫i celelalte principale for˛e sociale implicate Ón dezvoltarea ˛„rii s„ poat„ ca, func˛ie de doctrine ∫i orient„ri, s„ propun„ ∫i s„ lupte pentru aplicarea unor politici proprii, astfel Ónc‚t s„ nu se afecteze decisiv ∫i negativ bunul mers al ˛„rii pentru dezvoltare civilizat„ ∫i progres.

Acest acord politic na˛ional ar putea stabili mai precis minimul necesar pe care Ól accept„ to˛i c„ reprezint„ îinteresul strategic na˛ional“, explicit definit ∫i responsabil asumat pentru urm„torii 10—15 ani.

Altfel, mul˛i invoc„ interesul na˛ional pentru a-∫i promova interesele m„runte, personale sau de grup, uneori chiar meschine.

Pentru conduc„torii ˛„rii, ierarhia corect„ a judec„˛ii ∫i ac˛iunii lor politice trebuie s„ fie interesul na˛ional, apoi cel regional, jude˛ean, local ∫i cel personal.

Acum, mai accentuat dec‚t alt„ dat„, apare nevoia efectiv„ de participare ∫i ac˛iune con∫tient„, pentru s„n„tatea na˛iunii, educa˛ie modern„, crea˛ie, competitivitate ∫i performan˛„ economic„ ∫i institu˛ional„, pentru ca noi, cet„˛enii Rom‚niei, s„ avem ∫anse Ón viitoarele evolu˛ii cu care globalizarea va implica ˛ara noastr„ ∫i pe noi, ca cet„˛eni europeni.

Asta avem nevoie acum, unirea na˛ional„ pe o misiune ∫i o viziune cuprinse Óntr-un acord politic pentru servirea interesului na˛ional.

V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#76601

Mul˛umesc.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îDe c‚nd cunoa∫terea limbii maghiare este un criteriu obligatoriu?“.

Voi Óncepe cu dou„ citate de la una dintre manifest„rile prilejuite de Ziua Na˛ional„ a Ungariei pe teritoriul Rom‚niei ∫i s„rb„torit„ cu fastul acordat de guvernan˛i ∫i la Monumentul secuilor martiri din T‚rgu-Mure∫.

Primul citat apar˛ine pre∫edintelui U.D.M.R. ∫i, Ón acela∫i timp, ministru de stat al Rom‚niei, domnul Markó Béla, care Ón cuv‚ntul s„u i-a mul˛umit poetului Petöfi Sándor pentru c„ îne-ai l„sat, nou„, maghiarilor, ca mo∫tenire voin˛a de libertate ∫i trimitem acest mesaj ∫i altor na˛iuni, fiindc„ noi vrem s„ fim liberi Ómpreun„ cu ele, nu Ómpotriv„“. Oare ce o fi vrut s„ spun„? Nu pot ∫i nici nu vreau s„ concep c„ un ministru de stat ar fi f„cut, cu aceast„ ocazie, o incitare Ómpotriva ˛„rii al c„rei ministru de stat este!

Al doilea citat este din mesajul prezentat Ón limba maghiar„, al domnului prim-ministru al Rom‚niei, C„lin Popescu-T„riceanu, care printre altele spunea: îPentru Cabinetul pe care Ól conduc, garantarea drepturilor minorit„˛ilor reprezint„ nu numai un angajament, ci ∫i un principiu de guvernare. Participarea reprezentan˛ilor U.D.M.R la guvernare este o garan˛ie suplimentar„ Ón ceea ce prive∫te acest angajament al Executivului _._ “

De data aceasta am Ón˛eles: domnul prim-ministru dore∫te s„ ofere minorit„˛ilor drepturi mai multe dec‚t acord„ Constitu˛ia! Este Domnia sa Ónvestit cu acest drept?

Totodat„, am s„ v„ prezint dou„ anun˛uri ale Prim„riei Municipiului Reghin, jude˛ul Mure∫, prim„rie unde primarul ales este membru al U.D.M.R., de∫i ungurii tr„itori Ón Reghin nu dep„∫esc propor˛ia de maximum 30%.

Œn condi˛iile Ón care se aduce la cuno∫tin˛„ disponibilitatea a 13 posturi vacante Ón cadrul aparatului propriu, unul de referent de specialitate ∫i altul de referent principal treapta I la Compartimentul mass-media, rela˛ii interna˛ionale, ∫i un al treilea de consilier superior treapta II la Compartimentul control comercial ∫i protec˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 consumatorului, pentru ocuparea acestora este cerut„ o prevedere restrictiv„ de cunoa∫tere a limbii maghiare. Œn acest fel, candida˛ii vor fi testa˛i la limba maghiar„.

Dac„ despre cunoa∫terea limbii oficiale a ˛„rii, respectiv a limbii rom‚ne, potrivit art. 13 din Constitu˛ie, ∫tim c„: îŒn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„“, nu se specific„ nic„ieri c„ pentru a accede la o func˛ie administrativ„ public„ pe teritoriul Rom‚niei exist„ obligativitatea de a cunoa∫te limba unei minorit„˛i na˛ionale.

Art. 120 alin. (2) al aceleia∫i Constitu˛ii, care se refer„ la dreptul unor cet„˛eni apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale de a putea folosi limba minorit„˛ii Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i cu serviciile publice deconcentrate, nu are nimic cu un post de referent la Compartimentul mass-media, rela˛ii interna˛ionale, unde se presupune c„ func˛ionarul are, prin natura func˛iei ocupate, rela˛ii cu audiovizualul ∫i cu exteriorul ˛„rii, iar pentru a duce spre exteriorul institu˛iei un anumit mesaj, aceasta se poate realiza prin intermediul unui traduc„tor.

Ideea este asem„n„toare ∫i Ón cazul postului de referent la Compartimentul comercial ∫i protec˛ia consumatorului, unde cel care are de adresat o reclama˛ie are, pe de o parte, obliga˛ia de a cunoa∫te limba oficial„ sau, eventual, Ón cazul Ón care are anumite afec˛iuni psihice, se poate folosi de serviciile aceluia∫i traduc„tor.

Oare rom‚nilor tr„itori Ón Ungaria, Ón zona ora∫ului Gyula, li se asigur„ posibilitatea de a se adresa la prim„rie, unor func˛ionari publici ai statului ungar, Ón limba rom‚n„?

Dac„ aceste prevederi ale concursului au fost stabilite cu aprobarea consilierilor locali, m„ Óntreb, ace∫tia ce au f„cut, au dormit atunci c‚nd au votat; iar dac„ primarul le-a stabilit f„r„ aprobarea acestora, Ónseamn„ c„ el trebuie sanc˛ionat pentru dep„∫irea atribu˛iunilor ce i-au fost Óncredin˛ate!

Œn ambele cazuri, concursul pentru aceste posturi trebuie anulat, iar aceast„ anulare st„ Ón sarcina prefectului, care trebuie s„-l atace imediat, conform art. 123 alin. (5) din Constitu˛ia Rom‚niei, Ón fa˛a instan˛ei de contencios administrativ!

Nu sunt xenofob, dar nu doresc federalizarea Rom‚niei ∫i nu accept ca prin politica pa∫ilor m„run˛i, prin mi∫c„ri Ón∫el„toare, ∫mechere, s„ se ating„ acest deziderat.

Rom‚nii ardeleni ∫i Ón special cei mure∫eni au suferit prea mult Ón timpul defunctei Regiuni Mure∫ Autonome Maghiare, pentru a lupta ∫i cu hungarismul ∫i cu segrega˛ionalismul pe care le practic„ uniunea-partid care Ói reprezint„ pe unguri ∫i secui, pe l‚ng„ neajunsurile vie˛ii de zi cu zi care Ói identific„ cu fra˛ii lor tr„itori Ón celelalte provincii ale ˛„rii, ∫i care ar fi s„r„cia, mizeria, boala, ∫i corup˛ia devastatoare.

Ei vor s„ intre Ón Uniunea European„ cu capul ridicat, dar membri ai unui stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil, Ón mod demn!

V„ mul˛umesc.

Roberta Alma Anastase

#81827

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Tema declara˛iei mele politice de ast„zi este îSiguran˛a copiilor Ón ∫coli“.

Trei copii de numai 11 ani au ajuns s„pt„m‚na trecut„ din banca de clas„ direct la spital. Erau Ón timpul orei de matematic„ c‚nd o bucat„ din tavanul clasei s-a desprins ∫i a picat peste ei. Spre norocul majorit„˛ii, numai trei dintre elevii clasei a 5-a din ™coala general„ nr. 25 din Ploie∫ti au necesitat interven˛ia medicilor de la spitalul de urgen˛„ ∫i doar unul a avut nevoie de internare. De speriat s-au speriat, Óns„, cu to˛ii, ∫i copii, ∫i profesori, ∫i p„rin˛i.

A trebuit, din nefericire, ca trei copii s„ aib„ nevoie de sutur„ ∫i copci pentru ca Prim„ria Ploie∫ti s„ afle c„ ™coala general„ nr. 25 este construit„ Ón anul 1970 ∫i c„ de 35 de ani nu s-a investit niciodat„ Ón repara˛ii capitale.

Administra˛ia a Óncercat s„ gestioneze evenimentul departe de ochii presei. La Ploie∫ti, Ón ultimii ani, aloc„rile de fonduri pentru repararea ∫colilor se fac, mai degrab„, pe criterii clientelare, dec‚t pentru diminuarea riscurilor la care sunt supu∫i elevii.

A trebuit, din nefericire, ca trei elevi s„ fie victimele unui stupid accident, pentru a vorbi deschis despre riscurile la care sunt supu∫i copiii, chiar Ón ∫coal„, acolo unde p„rin˛ii Ói trimit diminea˛a pentru a fi instrui˛i, supraveghea˛i ∫i, mai ales, Ón siguran˛„.

Cine le poate garanta aceast„ siguran˛„? Cine Ói ap„r„ de elementele infrac˛ionale? De ho˛ii de buzunare sau de dealerii de droguri?

Œn cele mai fericite cazuri, ∫colile din Ploie∫ti sunt p„zite de gardienii publici care sunt pl„ti˛i tot de p„rin˛i.

Proiectul poli˛iei comunitare Ón Ploie∫ti ar urma s„ intre Ón ac˛iune Óncep‚nd cu 1 aprilie ∫i el prevede 500 de angaja˛i. Dintre ace∫tia, numai 44 sunt poli˛i∫ti comunitari care asigur„ ordinea Ón locurile publice, ∫i nici unul Ón ∫coli. Dac„ p„rin˛ii vor dori s„-∫i ∫tie copiii Ón siguran˛„, vor putea Óncheia contracte cu poli˛ia comunitar„, a∫a cum, p‚n„ acum, au f„cut-o cu Corpul Gardienilor Publici. ™i aceast„ cheltuial„ se va face tot din banii acestora, ai p„rin˛ilor.

Recapitul„m: paza ∫colilor este pl„tit„ de p„rin˛i, mobilierul este pl„tit de p„rin˛i, cur„˛enia general„ din timpul vacan˛elor este pl„tit„ ∫i uneori chiar f„cut„ de p„rin˛i, perdelele, creta, bure˛ii de la tabl„, fa˛a de mas„ de pe catedr„, ghivecele cu flori, toate sunt pl„tite de p„rin˛i.

R„spunderea pentru tavanul c„zut peste copii Ón timpul unei ore de matematic„ Óntr-o ∫coal„ din Ploie∫ti trebuie, Óns„, s„ ne-o asum„m cu to˛ii.

Œn asemenea situa˛ii nu mai pot interveni p„rin˛ii cu banii lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Administra˛iile locale trebuie s„-∫i repozi˛ioneze atitudinea fa˛„ de Ónv„˛„m‚nt Ón ansamblul sistemului, dar mai ales Ón ceea ce prive∫te siguran˛a copiilor.

Grigore Cr„ciunescu

#84835

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sistemul sanitar din Rom‚nia trece printr-o situa˛ie grea Ón aceast„ perioad„, fapt constatat de Óntreaga popula˛ie ∫i recunoscut de actuala guvernare. De∫i explica˛iile nu ˛in loc de re˛ete compensate sau gratuite, trebuie s„ ar„t„m celor ce au nevoie de tratament cum s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie.

O prim„ explica˛ie este aceea c„ Ón campania electoral„ de la sf‚r∫itul anului trecut P.S.D.-ul nu a mai g‚ndit ce se va Ónt‚mpla dup„ alegeri ∫i a aruncat pe pia˛„ toate facilit„˛ile posibile, ca s„ nu spun c„ a Ómp„r˛it pomeni peste tot, f„r„ a avea acoperire Ón bugetul pe anul 2004.

Œn cazul bugetului Ministerului S„n„t„˛ii s-au cheltuit aproape 4.000 de miliarde pe re˛ete compensate ∫i gratuite din bugetul pe anul 2005. Prin eforturi deosebite s-a disponibilizat suma de 3.500 de miliarde pentru a pl„ti la farmacii restan˛ele din anul 2004.

Guvernul trecut, condus de Adrian N„stase, nu a analizat care vor fi consecin˛ele Ón urma cheltuirii banilor din bugetul s„n„t„˛ii pe 2005 Ón anul 2004, de∫i ∫tia c„ a mai deturnat din banii destina˛i s„n„t„˛ii Ónc„ 23.000 de miliarde lei Ón perioada 2002—2004, prin urm„toarele metode:

Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate construia bugete anuale excedentare, astfel Ónc‚t banii colecta˛i de la angaja˛i ∫i angajatori nu se Óntorceau Ón totalitate Ón sistem. S-a ajuns Ón situa˛ia Ón care exista un excedent de 15.000 de miliarde lei provenit din diferen˛a dintre banii colecta˛i ∫i cei cheltui˛i.

Œntruc‚t toat„ lumea a Ónceput s„ Óntrebe ce ∫i cum, pacien˛i, medici ∫i chiar reprezentan˛i de marc„ ai Partidul Social Democrat — cazul senatorului Sorin Oprescu —, Guvernul a g„sit o solu˛ie ideal„, ∫i anume trecerea Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate Ón subordinea sa. Prin aceast„ solu˛ie s-au Ómpu∫cat doi iepuri dintr-o dat„, ∫i anume, pe de o parte, popula˛ia nu mai avea informa˛ii despre sumele vehiculate, iar Guvernul face ce crede de cuviin˛„ cu banii colecta˛i.

O alt„ modalitate de a scoate bani din sistemul de s„n„tate, pus„ la cale de guvernarea P.S.D.-ist„, caracteristica acestui partid a fost aceea de a-i min˛i pe cei 6 milioane de pensionari c„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2003 nu vor mai pl„ti asigur„ri de s„n„tate. Bucuro∫i la Ónceput, ace∫tia ∫i-au dat seama c„ au fost fura˛i la drumul mare. C‚nd au primit primul cupon de pensie au constatat c„ suma care era aferent„ Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate nu se mai eviden˛iaz„ Ón cuponul

de pensie, dar, Ón acela∫i timp, pensia lor nominal„ nu a crescut cu suma echivalent„.

A∫adar, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate nu mai avea bani pentru a sus˛ine starea de s„n„tate a pensionarilor ∫i nici ace∫tia nu aveau bani Ón plus pentru a-∫i cump„ra medicamentele necesare singuri. Œn acest fel, s-au mai scos din sistem Ónc„ 8.000 de miliarde lei.

Oric‚t de mult„ voin˛„ ai avea, atunci c‚nd pleci la drum cu o gaur„ de 27.000 miliarde, este foarte greu s„ rezolvi problemele existente Ón domeniul sanitar.

Popula˛ia trebuie s„ cunoasc„ aceste aspecte, pentru a Ón˛elege situa˛ia prin care trecem, dar, Ón acela∫i timp, dorim s„-i asigur„m pe to˛i cet„˛enii Rom‚niei c„ vom face tot posibilul ca s„ dep„∫im acest moment dificil existent Ón domeniul sanitar.

V„ mul˛umesc.

Liviu C‚mpanu

#89593

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Vin dintr-un jude˛ cu peste 450.000 de locuitori, jude˛ eminamente agrar, cu o infrastructur„ slab dezvoltat„, neatractiv economic, unde exist„, dup„ 15 ani de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 democra˛ie, multe localit„˛i Ón care singurii salaria˛i sunt cei de la prim„rie sau de la ∫coal„.

Boto∫aniul a fost condus dup„ 1989 ∫i, din p„cate, mai este Ónc„ condus de c„tre reprezentan˛ii P.S.D.-ului sau cum s-o mai fi chem‚nd el Ón metamorfoza perpetu„ de schimbare a bl„nii, nu ∫i a n„ravului.

S-a vehiculat mult termenul de îbaroni locali“ atribuit celor ce ∫i-au f„cut averi, neav‚nd alt merit dec‚t acela c„ îÓn v‚rful stiloului“ ˛ineau banii comunit„˛ii; Óns„ acest termen este prea elegant pentru cei care au avut ∫i au un comportament de vechil, tr„ind Óntr-o riguroas„ sfidare a legii ∫i a cet„˛eanului.

Peste 65% din popula˛ia jude˛ului tr„ie∫te Ón mediul rural, iar P.S.D. a cosmetizat acest procent Ón stilul caracteristic, ∫mecheresc, prin transformarea peste noapte a unor comune Ón ora∫e, pierz‚ndu-se milioane de euro din programele de dezvoltare rural„.

Ce fac acum ∫efii Partidul Social Democrat la Boto∫ani?...

Se pl‚ng de sufocare, de presiuni din partea actualei guvern„ri pentru schimbarea directorilor de la direc˛iile deconcentrate, clameaz„ respectarea legii, dar uit„ soborurile electorale conduse de ∫efii acestor institu˛ii, Óncearc„ s„ mu∫amalizeze escrocheriile de la finan˛e sau uit„ c„ art. 400 a existat vreodat„, pentru a-i scoate basma curat„ pe directorii care Ó∫i Óneac„, din ce Ón ce mai des, amarul Ón aburii alcoolului Ón timpul programului de lucru.

Peste dou„ treimi din primarii Boto∫aniului sunt ai P.S.D.-ului. S„ nu crede˛i cumva c„ principala preocupare a acestora ∫i a aparatului administrativ din prim„rii este dezvoltarea localit„˛ilor pe care le conduc. Œn momentul actual scopul acestora este de a ∫icana contribuabilul, purt‚ndu-l s„pt„m‚ni Óntregi pe la prim„rii, pentru eliberarea unor adeverin˛e sau altor documente, spun‚ndu-i-se Ón acela∫i timp s„ nu se gr„beasc„, c„ doar a votat Alian˛a ∫i pe B„sescu.

BineÓn˛eles c„ aceste ∫icane vor fi rezolvate pe cale legal„, ac˛ion‚nd acele autorit„˛i Ón contencios administrativ, dar ceea ce se Ónt‚mpl„ acum nu face altceva dec‚t s„ eviden˛ieze, Ónc„ o dat„, zicala c„ îho˛ul este primul care strig„: Ho˛ii!“

V„ mul˛umesc.

D„nu˛ Liga

#92169

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ pe care o voi prezenta ast„zi se intituleaz„ îGiurgiu, jude˛ul ru∫inii pentru Partidul Na˛ional Liberal“.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Domnule lider al Grupului P.N.L.,

Din respect pentru aceast„ ˛ar„ ∫i cet„˛enii ei, ∫i Ón mod deosebit, pentru cet„˛enii jude˛ului Giurgiu, nu voi Ónceta s„

atrag aten˛ia asupra abuzurilor ∫i ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite de c„tre baronul local Lucian Iliescu Ón jude˛ul Giurgiu.

Am prezentat aceste nereguli institu˛iilor abilitate, premierului C„lin Popescu-T„riceanu, iar dac„ nu se vor lua m„suri concrete, le voi prezenta Ón cele din urm„ ∫i pre∫edintelui ˛„rii, domnului Traian B„sescu.

Dumnealui a cerut ca asemenea lucruri s„ ias„ la suprafa˛„ ∫i a declarat d‚nsul c„ îs-ar bucura dac„ primul ar fi chiar de la Alian˛„“. ™i de aceast„ dat„ ∫ansa a fost de partea domnului pre∫edinte.

Œntr-o ocazie anterioar„ spuneam c„ domnul deputat Ujeniuc are toate motivele s„ fie Óngrijorat de declara˛iile mele Ón plenul Camerei cu privire la abuzurile ∫i ilegalit„˛ile baronului local Lucian Iliescu, deoarece este parte la toate acestea. Dar cred c„ este corect ∫i normal ca to˛i colegii no∫tri, institu˛iile abilitate ∫i cet„˛enii acestei ˛„ri s„ cunoasc„ ∫i ei unele adev„ruri ˛inute ascunse p‚n„ acum, ∫i, de ce nu, domnul deputat P.N.L. de Giurgiu, Ujeniuc, s„ dea socoteal„ pentru ele.

1. Lucian Iliescu, Ujeniuc Drago∫ ∫i ™oricic„ Ion ∫i alte persoane au fost membri asocia˛i ai Societ„˛ii Comerciale îComprod Danish Cattle Import-Export“ — S.A., Ónfiin˛at„ la 19.10.1992, conform certificatului de Ónmatriculare ∫i statutului societ„˛ii. Societatea respectiv„, Ón 1993, a luat un credit neperformant de peste dou„ miliarde de lei de la Banca Agricol„, credit care nu a fost restituit nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi. Œn 1998, datoria societ„˛ii a fost preluat„ de c„tre A.V.A.B., iar, dup„ 2000, societatea a intrat Ón faliment.

2. Œnt‚mpl„tor, de c‚nd asociatul Lucian Iliescu, a devenit primar al municipiului Giurgiu, biroul de avocatur„ al domnului deputat Ujeniuc a Óncasat miliarde de lei de la prim„rie, printr-un contract de consiliere juridic„.

05 · other · respins

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005 29–30

48 de discursuri

Corneliu Ciontu
#96973
Dau cuv‚ntul domnului Iuliu Furo, ultimul vorbitor.
Iuliu Ioan Furo
#97058
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Doresc s„ m„ refer foarte pe scurt la dou„ probleme. Pre∫edintele Rom‚niei a declarat la un post de televiziune c„ Rom‚nia nu poate intra Ón Uniunea European„ cu pre˛ul energiei sub nivelul Comunit„˛ii Europene.
Acest aspect se refer„ ∫i la energia electric„, termic„, gaze naturale, precum ∫i la telefonia fix„ ∫i mobil„, la pre˛urile produselor alimentare, Ómbr„c„minte, Ónc„l˛„minte ∫i altele, care trebuie ∫i ele s„ fie aliniate la standardele europene.
Œn acord cu aceste m„suri referitoare la modul de via˛„ european se pune Óns„ problema ca, o dat„ cu aducerea costurilor la nivelul ˛„rilor europene, s„ se aduc„ ∫i veniturile popula˛iei, salariile ∫i pensiile la un nivel corespunz„tor, f„r„ s„ mai existe o pr„pastie Óntre pre˛uri, tarife ∫i venituri.
Cum este posibil s„ pl„te∫ti pre˛urile ∫i tarifele la standardele europene cu venituri caracteristice ˛„rilor din lumea a treia?
Cum se Ómpac„ sloganul electoral îS„ tr„ie∫ti bine!“ cu ofensiva m„surilor luate de Guvern Ómpotriva standardului de via˛„ al popula˛iei ∫i a∫a s„r„cite?
Ca Ón fiecare Ónceput de an, ∫i Ón prezent popula˛ia se confrunt„ cu problema medicamentelor compensate ∫i gratuite. Consider c„ se impune implicarea ∫i a Parlamentului c‚t mai urgent pentru reglementarea c‚t mai rapid„ a acestor probleme. Asigurarea acestor medicamente pentru bolnavii cronici este o problem„ vital„ de care depinde supravie˛uirea lor. Nimeni nu are dreptul s„ se joace cu aceste cerin˛e Óndrept„˛ite ale oamenilor, de care depinde Óns„∫i via˛a lor.
V„ mul˛umesc.
Corneliu Ciontu
#98678
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Mul˛umesc foarte mult.
V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„.
V„ urez o zi interesant„, pe placul dumneavoastr„.
Costache Mircea
#98935
îRom‚nia subteran„“
C„ societatea rom‚neasc„ actual„ este una bolnav„ a devenit un truism, o constatare banal„, cvasicunoscut„. Diagnosticul e greu de pus Óntr-un singur cuv‚nt. Bazarul turco-arabo-˛ig„nesc poate fi doar sugerat Ón maniera caragialesc„ din schi˛a îLa Mo∫i“: debusolare, blazare, disolu˛ia statului, disponibiliz„ri, dezmembr„ri, corup˛ie, manipulare, diversiuni, ˛ara ∫p„gii, comisioane, comand„ politic„, regl„ri de conturi, euroentuzia∫ti, na˛ional-sceptici, imoralitate, violen˛„, droguri, prostitu˛ie, nesiguran˛„, insecuritate, panteism, intoxic„ri, abulie, labilitate, campanii pseudoelectorale, fraude, dezintegrare economic„, integrare european„, polaritate excesiv„, divizare, experimente fiscale, incapacitate administrativ„, injusti˛ie, magistra˛ii mafiei politice, poli˛ie complice cu infrac˛ionalitatea, politicieni afaceri∫ti, guvernare de dealeri, cabinete de brokeri, actorie ieftin„, lacrimi perfide, comisioane, copii fl„m‚nzi ∫i descul˛i, aurolaci, boschetari, inunda˛ii, gropi, ∫omaj mascat, munc„ la negru, economie neagr„, sp„lare de bani, industria petrolului sus˛inut„ de la buget, defri∫„ri, lohn, c„p∫unari respin∫i la vam„, discursuri cretino-politice, canalia de uli˛i, germani criminogeni, c„m„tari, oameni m‚nca˛i de lei, execu˛ii Ón ceaf„ la rampa de gunoi, furturi auto, furtul g„le˛ilor de la f‚nt‚ni, furtul cablurilor electrice, furtul ∫inei de cale ferat„, macarale la fier vechi, furtul pietrelor funerare, c„ut„tori de comori de la Sarmisegetuza, furtul operelor de art„ din parcuri ∫i cimitire, caz„ri Ón cavouri, v‚nz„ri pe un euro, industria la topit, magna˛ii lemnului, vile, palate, castele, piscine, iahturi, debarcadere, motonave, limuzine, devaliz„ri de b„nci, fonduri de investi˛ii, deturnare de fonduri, programe externe, SAPARD, ISPA, PHARE etc., alegeri, veste albastre, geci orange, promisiuni de∫„n˛ate, anticorup˛ie la televizor, corectitudine la televizor, adev„r la îAdev„rul“, recalcularea pensiilor la televizor, ieftinirea vie˛ii la televizor, ∫antaj, politica îdoor to door“ cu saco∫ele pline, turism electoral, milioane de voturi nule, milioane de votan˛i pe liste speciale, s„ tr„i˛i bine la televizor, criza medicamentelor, scumpirea carburan˛ilor, a gazului, a curentului, schimbarea ∫efilor alba∫tri cu cei portocalii, burt„verzimea, licita˛ii trucate, clientelism, lichelism, lipsa de scrupule, interlopi, aventurieri, femei prefect, iabra∫e preziden˛iale, prezident n„r„va∫, premier striper fotomodel, saloane auto, bursa trucat„, noua er„ a tic„lo∫ilor Ómbuiba˛i, unde sunt ai lui Petrini? Patrio˛i prigoni˛i, faliment, colaps, marasm, 25 de milioane de euro m‚nca˛i de z„pada Capitalei, foamete, evacu„ri for˛ate, neplata Óntre˛inerii, mor˛i de frig, hipotermie, b„uturi falsificate, genocid, scumpirea motorinei, anularea subven˛iei la gr‚u, ajutor social, e∫ec maxim garantat,
Gheorghe S‚rb
#103580
Facilit„˛i fiscale pentru Cooperativa îMunca invalizilor“ Prin interven˛ia mea de azi doresc s„ atrag aten˛ia asupra unui fenomen social deosebit care tinde s„ treac„ neobservat prin t„v„lugul vie˛ii cotidiene.
Semenii no∫tri mai pu˛in favoriza˛i de soart„, ∫i aici nu m„ refer numai la aspectul social, au nevoie de ajutorul nostru. Persoanele invalide din Rom‚nia au ajuns s„ îvegeteze“ datorit„ unei situa˛ii de tranzi˛ie care nu pare s„ Ó∫i g„seasc„ rezolvarea. Œn toat„ ˛ara au mai r„mas doar 5 unit„˛i economice cu personal majoritar format din persoane cu dizabilit„˛i.
De∫i oficial sunt Ónregistra˛i numai circa 13.000 de persoane Óncadrate Ón munc„, noile estim„ri pentru persoanele cu dizabilit„˛i cu v‚rsta Óntre 18 ∫i 35 de ani se ridic„ la peste 300.000 persoane. Aceste persoane au nevoie de protec˛ie social„, integrare Ón societate ∫i de Óncadrare Ón munc„.
Stima˛i colegi, persoanele cu invaliditate sunt oameni care doresc ∫i t‚njesc integrare social„, oameni care, dac„ sunt ajuta˛i, doresc s„ contribuie la dezvoltarea societ„˛ii. Ace∫ti oameni nu doresc s„ fie povara nim„nui, dimpotriv„, doresc s„ aib„ contribu˛ia lor la producerea plusvalorii societale, s„ aib„ sentimentul utilit„˛ii sociale, Ón limitele fiec„rui caz Ón parte.
Dar politica Guvernului tinde spre conota˛ii inumane, persoanele care nu produc fiind marginalizate ∫i ignorate din toate punctele de vedere. Oameni cu diabet ∫i alte afec˛iuni, alt„dat„ tratate f„r„ eforturi deosebite, ast„zi sunt
muribunzi pe holurile de spital sub privirile neputincioase ale medicilor care invoc„ lipsa medicamentelor.
Ne pl‚ngem c„ nu avem bani suficien˛i, dar oare exist„ o gestionare eficient„ a acestora?
Actualul Guvern nu ∫i-a terminat Ónc„ de Ómp„r˛it por˛iile din îciolan“ ∫i nu pare deloc interesat de realitatea de fapt a Rom‚niei. Executivul se ascunde de aleg„tor prin lovituri de imagine care nu sunt, Óns„, suficiente pentru a lini∫ti mi∫c„rile de protest din ce Ón ce mai vehemente.
Se ajunge astfel la situa˛ii conflictuale care nu avantajeaz„ Óns„ nici o parte, defect‚ndu-se canalul care asigur„ o minim„ comunicare Óntre guvernan˛i ∫i guvernan˛i.
Florin Aurelian Popescu
#108891
Guvernul Rom‚niei a mai f„cut un pas important Ón aducerea educa˛iei Óntr-o stare de normalitate, dup„ ce la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a aprobat majorarea salariilor personalului didactic cu 12% Ón 2005. De fapt, ceea ce s-a Ónt‚mplat reprezint„ un dublu succes, dac„ st„m s„ ne g‚ndim c„ era vorba de cre∫terile salariale promise de fosta guvernare, pentru care nu existau bani Ón bugetul anului 2005. Cinismul de care a dat dovad„ P.S.D. Ón ultimele luni ale guvern„rii a atins cote alarmante. At‚t cadrelor didactice, c‚t ∫i minerilor sau altor categorii sociale le-au fost promise f„r„ nici un fel de acoperire economic„ anumite drepturi ∫i sporuri salariale, doar pentru a schimba op˛iunea politic„ a acestora. S„ faci promisiuni de mii de miliarde profesorilor, de∫i se ∫tia c‚t se poate de clar c„ nu exist„ o acoperire bugetar„, coroborat cu ∫tergerea unei datorii de 16.000 miliarde de lei la o societate comercial„ (RAFO), care a func˛ionat ani la r‚nd ca un izvor financiar al P.S.D., ni se pare a fi culmea umilin˛ei ∫i a minciunii la care au fost supu∫i zeci de mii de cadre didactice.
Pentru c„ datoria moral„ o cerea, at‚t fa˛„ de promisiunile anterioare, c‚t mai ales fa˛„ de realitatea cu care se confrunt„ cadrele didactice, Guvernul a g„sit resursele financiare necesare estimate la 6.600 miliarde de lei, bani care vor proveni din unele economii f„cute la alte capitole de cheltuieli la Ministerul Educa˛iei. Majorarea se va face Ón dou„ etape. O prim„ m„rire va fi aplicat„ Óncep‚nd cu salariile din 1 martie 2005, a spus ministrul educa˛iei Mircea Miclea. Majorarea va reprezenta 55% din totalul m„ririi aferent acestui an, 12%, urm‚nd ca Ón octombrie s„ se majoreze cu 45% din totalul m„ririi.
- Œnv„˛„m‚nt superior: conferen˛iar universitar, 35—40 ani,
- 1.180.200 (19.062.400).
- ™ef lucr„ri, 25—30 ani 862.400 (13.921.600).
- Asistent universitar, p‚n„ la 3 ani, 420.000 (6.780.000). Œnv„˛„m‚nt preuniversitar:
- Profesor cu grad didactic I, peste 40 ani, 1.029.875
- (16.623.750).
- Profesor debutant, p‚n„ la 2 ani, 375.000 (5.762.000). Profesor cu grad didactic II, peste 40 ani, 874.500
Nini S„punaru
#113127
M„ adresez ast„zi dumneavoastr„ pentru a v„ supune aten˛iei un aspect extrem de grav legat de activitatea baronului de Vrancea Marian Opri∫an, care continu„ practica institu˛ionalizat„ a regimului P.S.D. de aservire ∫i subjugare a institu˛iilor statului de drept.
Dup„ numeroasele ingerin˛e Ón activitatea diferitelor institu˛ii locale, baronul vr‚ncean a ∫ocat Óntreaga opinie public„ ∫i, folosindu-se de calitatea sa de pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Vrancea, a solicitat din partea serviciilor secrete note informative ∫i supravegherea activit„˛ii adversarilor s„i politici.
Practicile sale nedemocratice, ilegale ∫i chiar anticonstitu˛ionale sunt un fapt obi∫nuit pentru baronul Opri∫an, fiind singurul mod Ón care acesta Ón˛elege s„ evolueze pe scena politic„, opinia public„ vr‚ncean„ fiind la curent cu acestea.
Mai mult dec‚t at‚t, nici m„car acoli˛ii s„i politici pe care i-a recrutat ∫i le-a acordat func˛ii nu mai pot suporta stilul s„u dictatorial ∫i, de cur‚nd, un grup de primari vr‚nceni ai fostului partid de guvern„m‚nt s-au pl‚ns lui Ion Iliescu Ón leg„tur„ cu activitatea lui Opri∫an.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Continu‚nd s„ ac˛ioneze Ón stilul s„u feudal, baronul P.S.D. ofer„ un premiu de 50 milioane de lei celor care Ói vor da informa˛ii Ón leg„tur„ cu identitatea semnatarilor scrisorii c„tre Iliescu.
Œn acest context, trebuie s„ m„ declar Ón total dezacord cu practicile ilegale ridicate la rang de politic„ realizate de c„tre Opri∫an, care nu face altceva dec‚t s„ foloseasc„ institu˛iile statului de drept ca instrumente prin care s„-∫i ating„ propriul s„u interes. Mai grav este faptul c„ astfel se aduc atingeri siguran˛ei na˛ionale ∫i statului de drept, care Ón Vrancea sunt no˛iuni necunoscute pentru cel care Ó∫i permite s„ exercite o func˛ie public„ dup„ bunul s„u plac.
Consider‚nd c„ epoca politicii Ón stil feudal, utiliz‚nd ∫antajul, constr‚ngerea ∫i violen˛a Ón detrimentul argumentelor ∫i respect„rii legilor, a apus de ani mul˛i Ón Rom‚nia, condamn cu t„rie modul Ón care baronul P.S.D. ac˛ioneaz„, dezv„luind astfel Óntregii opinii publice partea cea mai hidoas„ a ceea ce a Ónsemnat fosta guvernare, aspect pe care conduc„torii P.S.D.-ului au Óncercat f„r„ succes s„ o cosmetizeze ∫i s„ o ascund„, at‚t rom‚nilor, c‚t ∫i opiniei publice interna˛ionale, poz‚nd Óntr-un partid de con∫tiin˛„ european„.
Ioan Hoban
#115571
Declara˛ie politic„: îMaramure∫ul are nevoie de un program care s„-i conserve identitatea“.
Pentru o mai bun„ leg„tur„ cu electoratul ∫i eficientizarea activit„˛ii parlamentare, am creat, pe l‚ng„ sediul din Baia Mare, la Sighetul Marma˛iei ∫i Bor∫a, c‚te un birou parlamentar, puncte unde cet„˛enii pot s„ vin„ cu problemele care-i fr„m‚nt„ ∫i la care a∫teapt„ solu˛ii de la parlamentari. Cel pu˛in o dat„ pe lun„ voi avea Ónt‚lniri zonale, pentru a cunoa∫te c‚t mai bine cu ce se confrunt„ cet„˛enii ∫i ce solu˛ii pot fi g„site ∫i aplicate pentru solu˛ionarea acestora.
Interven˛ia mea de ast„zi porne∫te de la prima Ónt‚lnire, care a avut loc la Sighetul Marma˛iei, cu reprezentan˛i ai administra˛iilor locale, cu primari, agen˛i economici ∫i cet„˛eni din zona Maramure∫ului istoric.
Trei au fost problemele asupra c„rora s-a discutat mai bine de patru ore ∫i pe acestea doresc s„ le aduc Ón aten˛ie:
— nevoia de informare ∫i consiliere a prim„riilor de c„tre direc˛ia agricol„, pentru cunoa∫terea ∫i Óntocmirea proiectelor SAPARD;
— dezvoltarea agroturismului, care poate aduce venituri importante cet„˛enilor;
— retrocedarea p„durilor.
Sunt realit„˛i presante, dac„ ne g‚ndim la ceea ce se va Ónt‚mpla Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. ™i nu este un secret c„ exist„ o lips„ de informare a cet„˛enilor Ón ceea ce prive∫te integrarea european„, mai ales Ón lumea satului. A∫a Ónc‚t, am beneficiat de prezen˛a Ón Maramure∫ a secretarului de stat Flaviu Lazin ∫i am creat, la nivelul direc˛iei agricole, un dialog cu speciali∫tii, al c„rui scop a fost exact r„spunsul la prima problem„: nevoia de informare ∫i consiliere a prim„riilor pentru cunoa∫terea ∫i Óntocmirea proiectelor SAPARD. Aceste aspecte, la care
s-au ad„ugat nu numai cerin˛ele, ci ∫i oportunit„˛ile de care va beneficia agricultura rom‚neasc„ p‚n„ Ón 2007 ∫i dup„, au fost f„cute publice Ón presa local„. Este un Ónceput al discu˛iilor interactive cu popula˛ia.
Retrocedarea p„durilor constituie, de asemenea, un subiect mereu prezent Ón r‚ndul popula˛iei. Œn Maramure∫ exist„ Ónc„ suprafe˛e de p„dure neretrocedate, iar noi am promis Ón campania electoral„ c„ vom retroceda propriet„˛ile. S„ sper„m c„ m„surile luate de Guvern vor reu∫i s„ accelereze procesul de retrocedare.
Ion Mocioalc„
#120009
Declara˛ie politic„: îVe∫ti proaste pentru rom‚ni“.
Œn momentul de fa˛„, nici o firm„ din Rom‚nia nu mai poate s„-∫i fac„ un plan de afaceri, nu e Ón m„sur„ s„-∫i preg„teasc„ o viziune economic„ m„car pe un orizont mediu, din cauza politicilor financiare ∫i economice ezitante ale actualului Guvern. Negocierile cu F.M.I. ar putea aduce modific„ri majore Ón cadrul a ceea ce au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 promis actualii guvernan˛i Ón campania electoral„. Una dintre modific„ri ar putea-o reprezenta revenirea la o cot„ unic„ de impozitare de 19%. Dac„ nu va dori aceasta, dup„ cum se ∫tie, Cabinetul T„riceanu va fi nevoit, conform F.M.I., s„ majoreze T.V.A.
Ambele ac˛iuni ar pune Ón pericol viziunea economic„ a Guvernului, obligat s„ nu se ˛in„ de cuv‚nt. Noi am avertizat Ón numeroase r‚nduri asupra unor decizii aventuriste ale actualului Executiv, ce vor fi foarte greu de pus Ón practic„.
Iat„ c„ acum prestigioase foruri interna˛ionale ne dau dreptate ∫i avertizeaz„ Guvernul c„ merg‚nd pe aceast„ linie se va bloca efectiv. Mai mult, Ón loc s„ scad„ contribu˛ia la asigur„rile sociale, Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu o men˛ine la 49,5%. Ve∫tile proaste nu se opresc, Óns„, aici. Major„rile de accize la carburan˛i vor afecta ˛„ranii, chiar Ón prim„var„, c‚nd debuteaz„ lucr„rile agricole. Acestei situa˛ii i se adaug„ subven˛ia de 5.000 lei la litrul de motorin„, subven˛ie, Óns„, care Ón termeni reali e ∫i mai mic„, pentru c„ pre˛ul motorinei a crescut deja de dou„ ori Óntr-un interval scurt de timp. Asta face ca subven˛ia real„ pentru motorin„ s„ r„m‚n„ de numai circa 3.000 lei. Dar majorarea accizelor va afecta pe toat„ lumea, reflect‚ndu-se Ón pre˛uri. Vom avea de-a face cu un adev„rat lan˛ de scumpiri, Ón urma acestor decizii. La toate astea se adaug„ scumpirea cu 25% a gazului metan.
Œn aceste condi˛ii, nimeni nu-∫i mai poate face un plan serios de viitor, a∫a cum spuneam, nici m„car pe termen scurt sau mediu. Se anun˛„ a∫adar o prim„var„ grea pentru rom‚ni, din cauza unei guvern„ri ezitante ∫i neprofesioniste.
Ion Luchian
#122141
Referitor la situa˛ia at‚t de disperat„ Ón domeniul acord„rii medicamentelor compensate, situa˛ie care reiese din declara˛iile politice ale actualei opozi˛ii, trebuie men˛ionate c‚teva aspecte care se pare c„ scap„ din P.S.D.
Domnilor parlamentari ai fostului partid de guvernare, trebuie s„ v„ reamintesc c„ timp de at‚˛ia ani, Ón interpel„rile ∫i Óntreb„rile pe care personal vi le-am adresat, am cerut l„murirea situa˛iilor de eludare a legilor Ón domeniul s„n„t„˛ii?
Trebuie s„ v„ aduc aminte c„ v-am cerut de at‚tea ori l„muriri Ón ceea ce prive∫te situa˛ia rela˛iilor cu S.C. Euromedic — S.R.L.?
Chiar nu v„ mai aduce˛i aminte c„ datorit„ abera˛iilor economice c„rora le-a˛i acordat putere de lege bugetul s„n„t„˛ii la ora actual„ este unul sec„tuit ∫i, Ón mare parte, sus˛inut din resurse pe care puterea actual„, una Óntr-adev„r democratic„, trebuie s„ le g„seasc„ pentru a acoperi g„urile l„sate de Guvernul P.S.D.?
Œn cazul acord„rii de medicamente compensate ∫i gratuite, nu cred c„ mai este nevoie s„ v„ spun c„ sistemul de compensare este cel care a func˛ionat ∫i Ón 2004 ∫i, p‚n„ la epuizarea bugetului pe anul 2005, va r„m‚ne acela∫i, pentru ca dup„ aceea s„ se poat„ aplica un sistem de compensare care s„ nu aib„ la baz„ o campanie electoral„ ci, a∫a cum e normal, ni∫te calcule economice.
De asemenea, pentru a v„ da exemple de crize reale ale s„n„t„˛ii, de situa˛ii Óntr-adev„r disperate, trebuie s„ v„ men˛ionez, probabil, decizia Ministerului Finan˛elor din guvernarea P.S.D., de a bloca conturile spitalelor, pun‚ndu-le Ón imposibilitatea de a achizi˛iona medicamente ∫i materiale de strict„ necesitate, sau poate criza de autoritate a sistemului prin lipsa total„ de colaborare Óntre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate ∫i Colegiul Medicilor, conflictele Óntre furnizorii de medicamente sau, ca s„ nu v„ Óncarc memoria prea mult, tendin˛a de centralizare la nivelul ministerului de resort, Ón locul descentraliz„rii ∫i dereglement„rii pe care o promitea˛i tuturor Ón campania electoral„.
Œn consecin˛„, v„ rog, domnilor parlamentari ai P.S.D., crea˛i furtuni Ón vase mai mari dec‚t Ón pahare de ap„, deoarece, m„rind vasul, poate ve˛i Ón˛elege, de fapt, ce Ónseamn„ o criz„ Ón domeniul s„n„t„˛ii, uit‚ndu-v„ Ón propria ograd„ ∫i Ón propria guvernare, din fericire apus„.
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#124508
Una dintre principalele preocup„ri ale actualului Guvern ∫i ale parlamentarilor din coali˛ia majoritar„ este restabilirea atribu˛iilor de drept ce revin presei, aceea de a fi cu adev„rat a patra putere Ón stat, independent„ ∫i neinfluen˛at„ de interese politice.
Œn aceste condi˛ii, credem c„ reglementarea corect„ a acord„rii publicit„˛ii de stat poate reprezenta un prim pas Ón readucerea mass-media la rolul s„u fundamental.
Declara˛ia mea de ast„zi se dore∫te a fi o referire direct„ la situa˛ia existent„ la ziarul îAdev„rul“.
Anul precedent a adus mai multe cutremure Ón cadrul unor mari institu˛ii de pres„ din Rom‚nia, precum TVR, îEvenimentul Zilei“ sau îRom‚nia Liber„“. Experien˛a lucrurilor tr„ite a demonstrat c„ orice fel de ingerin˛„ a politicului Ón astfel de evenimente nu poate fi dec‚t de natur„ s„ d„uneze intereselor presei rom‚ne∫ti. Presa trebuie s„ func˛ioneze ca un mecanism autonom care se autoregleaz„ ∫i care nu trebuie s„ sufere nici un fel de presiuni din partea politicului.
Singura atribu˛ie a puterii politice este acea de a veghea ca nici un fel de reglementare sau ac˛iune s„ nu Óngr„deasc„ libertatea de expresie ∫i de informare a institu˛iilor de pres„.
Ultimele evenimente de la ziarul îAdev„rul“ demonstreaz„ c„ ac˛ionariatul este suveran ∫i liber s„ hot„rasc„. Deciziile luate trebuie respectate de Óntreaga societate rom‚neasc„.
De asemenea, jurnali∫tii sunt cei care aduc prestigiu unei publica˛ii ∫i ei trebuie privi˛i cu respect ∫i cu toat„ considera˛ia pentru profesionalism, deontologie ∫i munc„ sus˛inut„ Ón slujba adev„rului.
Œn acest context, urez succes ziarului îAdev„rul“, ca institu˛ie de pres„, cu g‚ndul de a trece cu bine peste Óncerc„rile pe care le tr„ie∫te ∫i doresc ca acest cotidian s„ Ó∫i p„streze acela∫i spirit incisiv ∫i impar˛ial de p‚n„ acum.
Viorel Oancea
#126368
îP.S.D Ón siguran˛„, pentru o Rom‚nie Ón siguran˛„“ Œn urm„ cu aproximativ o s„pt„m‚n„, sediul luxos al P.S.D. Timi∫ a fost vandalizat de ni∫te m‚ini criminale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 De∫i au fost provocate nenum„rate pagube, de disp„rut, conform celor relatate Ón presa local„, a disp„rut doar whisky-ul partidului.
Mai ieri Ól puteam observa pe fostul ministru al ˛„rii, senatorul Ilie S‚rbu, foarte sup„rat de faptul c„ la deja trei zile de la amenin˛area siguran˛ei noastre, a tuturor, poli˛ia nu a g„sit Ónc„ nici un vinovat.
Trei zile de cercet„ri Ón cazul unei vandaliz„ri i se par domnului senator o ve∫nicie, nu aminte∫te nimic de lunile Óntregi de cercet„ri f„r„ rezultat Ón cazul Ion Ardelean, Bebe Costina∫ sau multe altele.
Probabil c„ Ón concep˛ia domnului senator siguran˛a sticlelor de whisky din sediul partidului este cu mult mai important„ dec‚t siguran˛a cet„˛enilor acestei ˛„ri.
Domnule senator, ace∫tia sunt conduc„torii poli˛iei pe care Guvernul din care a˛i f„cut ∫i dumneavoastr„, cu m‚ndrie, parte, i-a˛i impus ∫i p„storit Ón ultimii patru ani. Ace∫tia sunt conduc„torii poli˛iei pe care dumneavoastr„ i-a˛i ap„rat atunci c‚nd presa Ói acuza de partizanat politic. M„ ∫i mir, de unde, acum, at‚ta sup„rare?
Toate acestea le spune, resping‚nd ferm orice form„ de agresiune, vandalism, dar activitatea poli˛iei trebuie s„ se bazeze doar pe litera ∫i spiritul legii, ∫i nu pe amenin˛„ri ∫i comenzi politice, din pozi˛ia îcu arma la picior“, ale domnului v‚n„tor-senator Ilie S‚rbu.
Viorel Pupez„
#127959
îVremea... cumetrilor“
M„ v„d obligat s„ reac˛ionez din cauza neadev„rurilor pe care le promoveaz„ unul dintre conjude˛enii mei Óntr-ale politicii, liderul jude˛ean P.D., deputatul Ioan Oltean, care Óncearc„, prin orice mijloace, s„ introduc„ Ón opinia locuitorilor jude˛ului ideea c„ tot ce s-a f„cut Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud a fost contrar legilor ∫i normelor morale.
Pentru liderul jude˛ean P.D., aritmetica se pare nu a fost disciplina forte, av‚nd Ón vedere c„ n-a reu∫it s„ fac„ o simpl„ adunare. Jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud are 60 unit„˛i administrativ-teritoriale, Ón 46 dintre acestea, ∫i nu 56, a∫a cum afirm„ Domnia sa, primarii erau ai P.S.D. Ast„zi, Ón urma alegerilor locale din 2004, Ón 36 unit„˛i administrative primarii sunt ai P.S.D. ∫i v„ asigur c„, de∫i suntem Ón opozi˛ie, vor veni al„turi de noi ∫i al˛ii. Ar fi foarte bine dac„ deputatul Oltean ar face dovada c„ asupra vreunuia dintre primarii care au venit Ón P.S.D. au fost f„cute presiuni ∫i de c„tre cine.
Noi n-am procedat a∫a cum a lucrat liderul Ioan Oltean, care a Óncercat, Ón s„pt„m‚na premerg„toare primului tur de scrutin al alegerilor locale din 2004, s„ distribuie scrisori prin care s„ denigreze primarii unor localit„˛i care ∫i-au depus candidatura pentru un nou mandat. Poate l-a sup„rat r„u pe deputatul Ioan Oltean faptul c„ Ón 80% din comunele ale c„ror primari au fost jigni˛i prin respectivele scrisori distribuite la fiecare cas„, au c‚∫tigat alegerile din primul tur.
Declara˛ia politic„ prezentat„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ón 15 martie a.c. este plin„ de generalit„˛i ∫i minciuni. Despre ai cui fii, fiice, nepo˛i, neveste ∫i amante este vorba? De ce nu are curajul s„ spun„ concret Ón care serviciu deconcentrat au fost numite aceste categorii de persoane pe care le enumer„ Ón declara˛ia politic„?
Nu poate face acest lucru, deoarece nu a∫a au fost numi˛i Ón func˛ii de conducere cei care conduc serviciile deconcentrate.
De fapt, deputatul Ioan Oltean a reu∫it s„ fac„ o bre∫„ prin presiunea pe care a f„cut-o asupra prefectului: a fost numit Ón func˛ia de director executiv la Direc˛ia pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„... cum„trul, Mititean Pop Valentin.
Romeo Marius Raicu
#134035
Declara˛ie politic„: îEduca˛ia, o prioritate na˛ional„.“ Dup„ patru ani de guvernare pesedist„, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc trebuie s„-∫i elaboreze o viziune proprie ∫i clar„. Aceasta trebuie s„ serveasc„, Ónainte de toate, interesele celor care Ónva˛„, dar ∫i interesele societ„˛ii rom‚ne∫ti, care este Óntr-o continu„ schimbare. Dac„ patru ani de zile ne-am confruntat cu o lips„ acut„ de voin˛„ politic„ privind schimbarea educa˛ional„, cu o lips„ acut„ de imagina˛ie reformatoare, dar ∫i cu o izolare de tot ceea ce Ónseamn„ achizi˛ie de ultim„ or„ Ón domeniul educa˛iei, consider c„ ne afl„m Ón fa˛a unei mari provoc„ri. Principalele direc˛ii consider c„ sunt descentralizarea, dezvoltarea profesional„ a personalului didactic, c‚t ∫i calitatea Ónv„˛„m‚ntului.
La nivelul politicii educa˛ionale este nevoie de democratizarea ∫i transparentizarea deciziei de politic„ educa˛ional„. Pentru ca aceast„ decizie s„ fie benefic„ Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, este nevoie de voin˛a ∫i sprijinul tuturor celor interesa˛i. Œn acest sens, este necesar s„ se elaboreze un studiu de analiz„ a progreselor f„cute p‚n„ acum Ón sistem, Ón raport cu obiectivele stabilite Ón Declara˛ia Consiliului European de la Lisabona.
Este necesar ∫i vital pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ca el s„ fie reorganizat Ón lumina Declara˛iei de la Bologna.
Acest lucru se va reflecta Ón primul r‚nd pe pia˛a for˛ei de munc„. Dac„ Ón prezent st„m foarte prost la capitolul Ónv„˛„m‚nt superior — Rom‚nia nu figureaz„ Ón clasamentul celor 500 de universit„˛i din lume —, este nevoie de o reorganizare a Ónv„˛„m‚ntului de lung„ durat„. Acest lucru trebuie realizat c‚t mai cur‚nd posibil ∫i pe specializ„ri c‚t mai largi. Schimb„rile Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului sunt necesare ∫i Ón vederea recunoa∫terii Ón ˛„rile Uniunii Europene a diplomelor universitare. Aceast„ m„sur„ se impune a fi aplicat„ tuturor universit„˛ilor din Rom‚nia, indiferent dac„ sunt private sau de stat.
Este necesar s„ d„m Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc rolul de coeziune social„, s„ profesionaliz„m profesia de dasc„l prin asigurarea unei motiv„ri financiare decente ∫i s„ depolitiz„m real ∫i serios sfera educa˛iei. Œn vederea form„rii viitorilor absolven˛i pentru Europa, se impune
Petru T„rniceru
#136780
Am fost Óntotdeauna fascinat de societatea civil„. Nu este timpul ∫i nici locul s„ Óncerc o vedere istoric„ asupra acestui fenomen, Óns„ cred, f„r„ a Óncerca s„ jignesc pe cineva anume, c„ societ„˛ii civile rom‚ne∫ti i se potrive∫te, mai mult dec‚t unui album de fotografii, supranumele de îeterna ∫i fascinanta societate civil„“...
Fostele vedete ale societ„˛ii civile, ajunse azi la putere, se comport„ ca ∫i cum s-ar fi n„scut Ón haina militar„ ∫i ar fi tr„it Ón caz„rmi. Comploturi meschine, aranjamente dubioase ∫i f„˛arnice, la asta se reduce contribu˛ia celor ce reprezentau simbolul schimb„rii Ón Rom‚nia. De∫i aprecierea este din 1999 ∫i apar˛ine domnului Mircea Mih„ie∫, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, cu o singur„ excep˛ie, ∫i anume cea a doamnei Monica Macovei.
Poate c„ tranzi˛ia economic„ s-a Ónf„ptuit, a∫a cum afirma nu demult domnul T„riceanu, Óns„ tranzi˛ia ideilor bate pasul pe loc, ceea ce ar trebui s„ dea de g‚ndit societ„˛ii noastre civile. Unde sunt programele de asanare civic-moral„ a societ„˛ii noastre, amintite de politicieni, ani de-a r‚ndul? C‚t de mult le pas„ oamenilor de cultur„ de tinerii dezorienta˛i care Ó∫i a˛intesc privirile spre capitalele occidentale? S„ nu fi v„zut liderii societ„˛ii civile c„ tinerii nu mai sunt interesa˛i de o etic„ a muncii, c„ ∫efii studen˛ilor seam„n„ flagrant cu cei de sindicat, care nu fac altceva dec‚t s„ cear„ privilegii?
Lipsa unei atitudini clare a ceea ce a mai r„mas neangajat din societatea civil„, la atacul furibund al domnului T„riceanu Ómpotriva marilor corup˛i ai neamului — i-am numit aici pe profesori — Ómi dovede∫te c„ ceea ce noi dorim s„ numim îsocietatea civil„“ nu exist„ ori interesele acesteia sunt orientate Ón alte domenii. Nici m„car st„p‚nii talk-show-urilor nu au sesizat — ca societate civil„ ce sunt — c„ profesorii prin nedeclararea sumelor provenite din medita˛ii greveaz„ ireparabil bugetul ˛„rii. Am urm„rit cu uimire cum corifeii acestui gen jurnalistic, s„pt„m‚na trecut„, h„r˛uiau Guvernul Ón leg„tur„ cu recalcularea pensiilor, c‚nd, de fapt, m„ a∫teptam ca liderii societ„˛ii civile s„ Óntrebe public ce caut„ Ón Ónaltele pozi˛ii ale statului indivizi despre care se ∫tie c„ sunt compromi∫i.
Rare∫ ™erban M„nescu
#139914
Zilele trecute am realizat cu to˛ii motivul pentru care fostul Guvern a refuzat sistematic s„ deconspire sumele cheltuite pentru publicitatea de stat, acestea fiind sume exorbitante, care puteau fi cheltuite Ón favoarea popula˛iei, dat„ fiind situa˛ia grea Ón care majoritatea rom‚nilor se aflau, unii dintre ei tr„ind la limita subzisten˛ei. Ei, bine, se pare totu∫i c„ imaginea era mult mai important„ dec‚t îpleava“, pentru Guvernul N„stase, care a cheltuit 57 de milioane de euro Ón perioada 2001—2004 pe publicitatea din mass-media, ceea ce Ónseamn„, Ón medie, aproximativ 1,2 milioane de euro lunar, adic„, 40 de mii de euro zilnic, cam c‚t cost„ o limuzin„ Mercedes.
Actualul Executiv a declasificat, Ón Ón˛elegere cu Centrul pentru Jurnalism Independent, adresa cu caracter de secret de serviciu, care stipula c„ banii cheltui˛i de 35 de entit„˛i guvernamentale pentru reclam„ trebuie aviza˛i de primul-ministru personal. De asemenea, s-a mai ob˛inut o list„ cu 35 de ministere, autorit„˛i ∫i comisii na˛ionale, care au primit adresa îBejenariu“.
Ce s„ Ón˛elegem din ezitarea ini˛ial„ a fostului Guvern, respectiv a doamnei Despina Neagoe, Ón calitate de purt„tor de cuv‚nt, ∫i a domnului Eugen Bejenariu, Ón calitate de secretar general al fostului Guvern, semnatar al adresei care afirma c„ toate contractele de publicitate trebuie s„ treac„ pe la Adrian N„stase? Fo∫tii guvernan˛i au dovedit, prin ac˛iunile Óntreprinse, c„ nu au Ón˛eles ∫i c„ nici nu le-a p„sat de respectarea rolului fundamental al presei, acela de paznic al democra˛iei.
De altfel, popula˛ia a sanc˛ionat prin votul de anul trecut inten˛iile, din ce Ón ce mai evidente, de a anexa Ón structurile partidului-stat P.S.D. orice form„ de exprimare independent„.
Trebuie s„ Ón˛elegem cu to˛ii c„ fostul Guvern a dorit s„ sugrume libertatea presei Óntr-un mod inadmisibil Óntr-o ˛ar„ care se presupune a fi democrat„. Iat„ c„ fostul Guvern a Ón˛eles s„ cheltuiasc„ sume exorbitante Ón dorin˛a de a cenzura presa, fapt dovedit prin numeroasele monitoriz„ri f„cute de-a lungul timpului.
Sunt convins c„, de acum Óncolo, presa Ó∫i va exercita Ón mod normal rolul de a patra putere Ón stat.
Florin Iordache
#142134
îRaportul «Freedom House», un raport gre∫it asupra activit„˛ii P.N.A.“
Recentul raport de audit executat de «Freedom House» Inc., Washington D.C., efectuat la cererea ministrului de justi˛ie Monica Macovei, este f„˛i∫ tenden˛ios, arunc‚nd o lumin„ gre∫it„ asupra activit„˛ii P.N.A. Dac„ se dorea un raport obiectiv asupra P.N.A., Ministerul de Justi˛ie putea solicita acest lucru C.S.M.-ului, acesta fiind singurul organism de autoritate suprem„ Ón materie judiciar„.
De asemenea, Ón raport, o serie de declara˛ii ale procurorului general Ilie Boto∫ sunt scoase din contextul declara˛iilor, dar, ∫i mai grav, acestea sunt modificate. Explica˛ia este una singur„, cei care au f„cut auditul P.N.A. au Óndeplinit o anume comand„, iar experien˛a lor juridic„ nu le-a permis s„ fac„ o munc„ de calitate.
Nu este normal ca o institu˛ie important„ precum P.N.A. s„ fie auditat„ de o organizare neguvernamental„.
Œn raport se Óncearc„ politizarea P.N.A. prin coordonarea acestei institu˛ii de c„tre Ministerul Justi˛iei. Œn mod normal, astfel de ac˛iuni stric„ imaginea justi˛iei ∫i, implicit, a Rom‚niei, iar, pe viitor, astfel de ac˛iuni trebuie l„sate Ón sarcina celor competen˛i s„ o fac„.
Vlad Gabriel Hogea
#143357
## Jubileu îTricolorul“
Primul num„r al cotidianului na˛ional îTricolorul“, al c„rui redactor-∫ef este cel care v„ vorbe∫te, a ap„rut Ón 2004, la 27 martie, ziua unirii Basarabiei cu patria-mam„, Ón 1918. Vineri, 18 martie a.c., el a ajuns la num„rul 300.
Acum, c‚nd a trecut aproape un an de la Ónfiin˛area acestui îziar popular, cre∫tin ∫i european“, cum scrie pe frontispiciu Ónc„ de la num„rul 1, parc„ vestind Ómbog„˛irea numelui P.R.M., efectuat„ recent, putem afirma c„ munca noastr„ n-a fost Ón zadar. Nucleului ini˛ial — Corneliu Vadim Tudor, Dan Claudiu T„n„sescu, Gelil Eserghep, Vlad Hogea — i s-au ad„ugat, cu timpul, ∫i al˛i patrio˛i, care au Ón˛eles c„ societatea rom‚neasc„ are nevoie de o publica˛ie cu caden˛„ zilnic„, menit„ s„ toace m„runt toate gre∫elile puterii ∫i s„ dema∫te f„r„delegile mafiei care a pus m‚na pe economia na˛ional„.
Nu le-a fost u∫or celor care s-au implicat Ón editarea îTricolorului“ s„ se lupte cu greut„˛ile financiare pe care le implic„ proiectarea, tip„rirea ∫i difuzarea unui ziar curajos, cinstit ∫i, implicit, incomod, ca dovad„ reac˛iile din toate p„r˛ile, replicile venite spre publicare etc. Avem, cu siguran˛„, cel mai restr‚ns colectiv de redac˛ie din presa central„ ∫i dispunem de cel mai mic buget de cheltuieli, dar, Ón ciuda acestor realit„˛i dureroase, am mers mai departe, g‚ndindu-ne c„ cititorii no∫tri a∫teapt„ de la noi fermitate, dinamism, competen˛„ ∫i, mai ales, tenacitate.
Unii ar fi vrut s„ disp„rem dup„ prima s„pt„m‚n„ sau dup„ prima lun„. Din fericire pentru Rom‚nia, îTricolorul“ a rezistat. Mai mult dec‚t at‚t, ziarul e votat Ón unanimitate, e interesant, e captivant; cel pu˛in a∫a ne-au m„rturisit academicieni, profesori universitari, parlamentari, mini∫tri, ambasadori, oameni de afaceri ∫i mul˛i, mul˛i al˛ii care s-au uitat Ón paginile îTricolorului“ de 300 de numere Óncoace, ca Óntr-o oglind„ a propriului suflet. Ziarul nu mai e de mult al celor care Ól fac, ci al celor c„rora le este adresat.
Sigur c„ ne-am fi a∫teptat la mai mult din partea filialelor jude˛ene ale P.P.R.M., dar Ónc„ nu e timpul pierdut pentru cre∫terea num„rului de abonamente, Ón fiecare zon„ din ˛ar„.
Mircea Ciopraga
#145847
## **Domnul Mircea Ciopraga:**
îArgumente pentru nevoia modific„rii ∫i consolid„rii cadrului legislativ Ón materia legilor propriet„˛ii“
Œn ultima perioad„ de timp, societatea rom‚neasc„ s-a confruntat cu o stare de confuzie greu de imaginat. Aceasta deoarece putem eviden˛ia, pe de o parte, un cadru deosebit de larg al legisla˛iei practic Ón vigoare, iar, pe de alt„ parte, imposibilitatea chiar ∫i a celor mai cutez„tori dintre noi de a Ón˛elege ceva din aceast„ legisla˛ie dezl‚nat„.
Toate ar fi bune ∫i frumoase dac„ legisla˛ia rom‚neasc„ ar fi caracterizat„ printr-o logic„ de continuitate, adaptare sau coeren˛„. At‚ta timp c‚t exist„ acte normative Ónc„ neabrogate, de∫i nu mai sunt compatibile cu noul cadru economic, social ∫i politic, legi amendate prin ordonan˛e, ordonan˛e la ordonan˛e, cu hot„r‚ri de Guvern duble sau multiple pentru acela∫i aspect, coeren˛a legislativ„ dorit„ are mult de suferit.
Actele normative sunt f„r‚mi˛ate, contradictorii Ón foarte multe privin˛e ∫i, din p„cate, Ónc„ mai constituie o platform„ pentru to˛i aceia care doresc s„ ocoleasc„ legea, din considerente care servesc intereselor de grup, ∫i nu interesului na˛ional. A face referire la cine este vinovat devine superfluu, Ón condi˛iile Ón care se impune nevoia vital„ de a adopta legi conform cu priorit„˛ile ∫i necesit„˛ile socioeconomice ∫i cu normele Uniunii Europene.
Rom‚nia are un cadru legislativ prea larg, prea stufos, al c„rui con˛inut conduce la concluzia evident„ a lacunelor, contradic˛iilor ∫i a unui nivel de corelare cvasiinexistent. Cred c„ acele legi organice care trebuie adoptate trebuie s„ fie astfel concepute Ónc‚t s„ prezinte viabilitate pentru cel pu˛in 4—5 mandate electorale, d‚ndu-ne astfel speran˛a c„ totul este reglementat ∫i stabil.
De acest aspect sunt interesa˛i, Ón special, investitorii str„ini, care vor vedea Ón aceast„ stabilitate a legisla˛iei rom‚ne∫ti c„ perspectiva lor este a investi ∫i de a c‚∫tiga Ón Rom‚nia. Nu Ón ultimul r‚nd, o astfel de perspectiv„ intereseaz„ direct punerea la punct a economiei rom‚ne∫ti, a vie˛ii sociale ∫i plasarea pe un f„ga∫ demn de cerin˛ele ∫i criteriile anului 2005.
Miron Tudor Mitrea
#150198
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 332 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 238. Sunt absen˛i 94, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 9.
Voi prezenta o informare din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„:
îPrin prezenta, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ aduce la cuno∫tin˛a plenului Camerei Deputa˛ilor c„, prin adresa nr. 184 BP/14.03.2005, Biroul permanent a trimis comisiei, Ón vederea Óndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputa˛ilor, Recomandarea nr. 195 privind valorificarea resurselor umane, educarea ∫i formarea pe Óntreaga durat„ a vie˛ii, revizuit„ 2004, adoptat„ de Conferin˛a Interna˛ional„ a Muncii cu ocazia celei de-a 92-a sesiuni, Geneva, iunie 2004.
Preciz„m c„, Ón conformitate cu prevederile articolului 19 din Constitu˛ia Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, guvernele statelor membre ale O.I.M. au obliga˛ia de a supune autorit„˛ilor na˛ionale competente, Ón termen de un an de zile de la Ónchiderea sesiunii, normele interna˛ionale ale muncii, adoptate de Conferin˛a Interna˛ional„ a Muncii.
Drept urmare, inform„m plenul Camerei Deputa˛ilor de acest document care se g„se∫te la comisie, unde poate fi consultat de cei interesa˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Informarea va fi notificat„ Biroului Interna˛ional al Muncii de c„tre Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, aceste informa˛ii urm‚nd a fi incluse Ón raportul Óntocmit de B.I.M. ∫i prezentat Conferin˛ei Interna˛ionale a Muncii Ón anul 2005.“
A fost depus„ la pre∫edintele de ∫edin˛„ o mo˛iune simpl„, semnat„ de 96 de deputa˛i. Mo˛iunea este Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor ∫i va fi discutat„ Ón ∫edin˛a de mar˛i, 29 martie. Tema mo˛iunii este îDeprofesionalizarea ∫i politizarea administra˛iei publice, principii ale guvern„rii T„riceanu“.
Repet, discutarea mo˛iunii va avea loc mar˛i, 29 martie.
Intr„m Ón ordinea de zi, stima˛i colegi, suntem la punctul 18, unde ne-am oprit asear„.
Miron Tudor Mitrea
#155272
Mul˛umesc. Comisia?
Mihai Nicolae T„n„sescu
#155328
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a fost sesizat„ pe fond cu acest proiect de lege. La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere ∫i avizul Consiliului Legislativ.
Œn conformitate cu prevederile acestei Ordonan˛e nr. 81/2003 privind reevaluarea ∫i amortizarea activelor fixe aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice, aprobat„ prin Legea nr. 493/2003, bunurile din patrimoniul cultural na˛ional vor fi reevaluate de c„tre evaluatori autoriza˛i, Ón condi˛iile legii, p‚n„ la 31 decembrie 2004, iar rezultatele reevalu„rii vor fi cuprinse Ón bilan˛ul contabil al anului 2004.
Reevaluarea se face Ón baza unor norme ce trebuie s„ aib„ Ón vedere criterii specifice pentru fiecare categorie, cum sunt: numismatic„, istorie, ∫tiin˛e, bunuri arhivistice ∫.a.m.d.
Aceast„ reevaluare nu s-a efectuat p‚n„ la data respectiv„ din unele motive: fiindc„ nu au fost elaborate criterii, nu este asigurat num„rul necesar de evaluatori, lipsa de fonduri necesare pentru plata evaluatorilor.
Av‚nd Ón vedere motivele men˛ionate, prin prezentul act normativ se propune extinderea desf„∫ur„rii acestei ac˛iuni de reevaluare a patrimoniului cultural p‚n„ la 31 decembrie 2007.
A∫a cum spunea ∫i reprezentantul Ministerului Finan˛elor, Ón cadrul comisiei s-au f„cut unele amendamente, care sunt prezentate Ón anex„. Suntem de acord s„ renun˛„m la aceste amendamente, av‚nd Ón vedere complexitatea acestui lucru.
Deci propunem plenului aprobarea acestei legi Ón varianta aprobat„ de Senat.
Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#156891
Mul˛umesc.
Grupurile parlamentare, dac„ vor s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?
Domnule Nicol„escu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#157055
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„ este foarte important„ aceast„ ordonan˛„ ∫i acest proiect de lege, Ón sine, care ar trebui s„ fac„ lumin„ ∫i Ón ceea ce Ónseamn„ patrimoniul public.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Este salutar„ ini˛iativa unui asemenea proiect de lege. Din p„cate, el n-a putut fi dus p‚n„ la cap„t ∫i acum ne afl„m Ón situa˛ia Ón care trebuie s„ prorog„m termenul, a∫a cum, de fapt, Guvernul T„riceanu a f„cut-o prin ordonan˛a de urgen˛„ pe care o discut„m ast„zi.
De aceea, cred c„ solicitarea Ministerului Finan˛elor Publice este Óntemeiat„, este ∫i corect„ ∫i trebuie s„ aprob„m respingerea amendamentelor formulate de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i, de asemenea, cred c„ ∫i pozi˛ia pre∫edintelui comisiei, de a se retrage amendamentul, este, de asemenea, salutar„.
Œn aceast„ situa˛ie, propun colegilor mei deputa˛i s„ aprobe ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului T„riceanu Ón forma Ón care ea a fost propus„ Parlamentului ∫i s„ se renun˛e la amendamentele pe care comisia le-a f„cut. V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#158175
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## ™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.
Eu am, Óns„, o situa˛ie foarte clar„, am un raport pe care am s„-l
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005 29–30
Miron Tudor Mitrea
#160331
sc.
Cine este Ómpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri.
Œn unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.
Punctul 19 pe ordinea de zi Ón aceast„ s„pt„m‚n„: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005.
Ini˛iatorul?
Ave˛i cuv‚ntul.
Drago∫ Neac∫u
#160682
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea stabilirii plafonului de Óndatorare public„ intern„ ∫i extern„ pentru anul 2005. Plafonul de Óndatorare public„ intern„, a∫a cum este definit Ón art. 2 din Legea nr. 313/2004 a datoriei publice, reprezint„ totalitatea obliga˛iilor financiare pe care le pot contracta ∫i garanta autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale pe o perioad„ de un an, fiind stabilit anul prin lege.
Plafonul de Óndatorare public„ extern„ reprezint„ suma maxim„ a Ómprumuturilor externe pe care le pot contracta ∫i garanta autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i autorit„˛ile publice locale pe o perioad„ de un an ∫i se determin„ prin corelarea indicatorilor datoriei publice cu o serie de indicatori macroeconomici, ∫i anume: produsul intern brut, volumul exporturilor de bunuri ∫i servicii, deficitul balan˛ei comerciale ∫i rezerva valutar„ a statului.
Plafonul de Óndatorare public„ intern„ se stabile∫te ca sum„ maxim„ a Ómprumuturilor interne pe care le pot contracta ∫i garanta autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale pe o perioad„ de un an.
Prin acest act normativ se stabile∫te plafonul de Óndatorare public„ intern„ pe anul 2005 la nivelul sumei de 110.000 miliarde de lei, iar cel extern la 3.500 milioane euro, respectiv 4.400 milioane dolari S.U.A.
Limitarea plafonului de Óndatorare public„ extern„ la 3.500 milioane euro s-a realizat pentru a nu genera presiuni asupra serviciului datoriei din anii urm„tori, de∫i,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 urmare a corel„rii indicatorilor macroeconomici, se constat„ c„ se pot angaja Ómprumuturi externe Ón sum„ de 9.945,5 milioane euro.
Senatul a adoptat actul normativ Ón 14 februarie 2005, iar Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a Óntocmit raport de adoptare, f„r„ amendamente.
Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine, Ón numele Guvernului, adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport. Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#162869
™i eu v„ mul˛umesc.
Domnule T„n„sescu, comisia sesizat„ Ón fond.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#162971
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei nr. 4/2005 are ca obiect, a∫a cum spunea domnul secretar de stat, aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pe anul Ón curs.
Plafonului de Óndatorare public„ intern„ a Rom‚niei pe anul 2005 se stabile∫te la suma de 110.000 miliarde lei, cuprinde, Ón principal, refinan˛area titlurilor de stat Ón valoare de 82.500 miliarde, finan˛area deficitului bugetului general consolidat pentru anul 2005, din surse interne, Ón sum„ de 10.000 miliarde, garan˛ii de stat pentru Ómprumuturi interne, Ón limita sumei de 2.500 miliarde, Ómprumuturi interne contractate direct sau garantate de autorit„˛ile administra˛iei publice locale, Ón limita sumei de 15.000 miliarde.
A∫a dup„ cum se ar„ta, pentru a nu genera presiuni asupra serviciului datoriei din anii urm„tori, se propune un plafon pentru anul 2005 de 3,5 miliarde euro.
Comisia a dezb„tut acest proiect de lege ∫i l-a adoptat Ón forma propus„ de c„tre Senat, ceea ce v„ propunem ∫i noi, ca Ón ∫edin˛a de ast„zi s„ aprob„m aceast„ ordonan˛„ Ón forma aprobat„ de Guvern ∫i, respectiv, de c„tre Senat.
Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#164165
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Grupurile parlamentare dac„ doresc s„ intervin„? Nu. Œn acest caz, trecem la dezbaterea legii pe articole. Titlul legii.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Titlul legii a fost adoptat Ón unanimitate.
Articolul unic al legii, dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Articolul unic al legii a fost adoptat Ón unanimitate. Fiind o lege cu caracter ordinar, am s-o
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005 29–30
Mihai Nicolae T„n„sescu
#165120
Domnule pre∫edinte, propunem 5 cu dou„ minute.
Miron Tudor Mitrea
#165208
Fiind vorba de un proiect de respingere, Ón primul r‚nd vom vota respingerea. Dac„ ea nu trece, vom trece ∫i la dezbatere.
Deci rug„mintea mea este s„ spune˛i dac„ sus˛ine˛i respingerea ordonan˛ei de urgen˛„.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#165454
Da, comisia a votat Ón majoritate de voturi respingerea acestei ordonan˛e.
Miron Tudor Mitrea
#165570
## V„ mul˛umesc.
Grupurile parlamentare dac„ au interven˛ii la acest punct? Nu.
Œn acest caz am s„ v„ supun dumneavoastr„ proiectul
de respingere a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 127/2004.
Cine este pentru proiectul de lege?
V„ mul˛umesc.
Cine este Ómpotriv„? Nu avem voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri.
Proiectul de lege a fost aprobat.
Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i alin. (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior.
Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
Rog comisia s„ ne fac„ propuneri privind timpul.
Aurel Gubandru
#166469
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Av‚nd Ón vedere importan˛a modific„rii acestei ordonan˛e de urgen˛„, comisia v„ propune 15 minute pentru dezbateri generale ∫i dou„ minute pentru fiecare interven˛ie Ón parte.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#166749
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## V„ mul˛umesc.
Œmi Ónsu∫esc propunerea comisiei, dou„ cu 15 minute
- ∫i o
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005 29–30
Miron Tudor Mitrea
#168875
inistratorilor B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. nu reprezint„ numai o simpl„ neconcordan˛„ a unor prevederi legale ∫i excepteaz„ modul de func˛ionare al acestei institu˛ii de la principiile privind transparen˛a Ón exercitarea func˛iilor Ón mediul de afaceri ∫i prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.
Ca urmare a acestora, Autoritatea pentru Valoarea Activelor Statului se pronun˛„ Ón sensul aprob„rii prezentei ordonan˛e de urgen˛„.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#169342
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia?
Aurel Gubandru
#169407
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii Rom‚ne de Comer˛ Exterior, B„ncii Rom‚ne de Import-Export a Rom‚niei — EXIMBANK, ∫i instrumentele de sus˛inere a comer˛ului exterior, Ón sensul elimin„rii condi˛iilor speciale actuale necesare modific„rii
componen˛ei consiliului de administra˛ie, inclusiv revocarea din func˛ie a pre∫edintelui ∫i vicepre∫edin˛ilor.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.
La dezbaterea proiectului a participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, din partea Guvernului, domnul Gyerkö Lászlö, vicepre∫edinte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
La lucr„rile comisiei au participat 25 de deputa˛i din totalul de 27 de membri ai comisiei, exprim‚ndu-∫i votul 11 pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, din num„rul celor prezen˛i.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 28 februarie 2005 ∫i, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.
Comisia propune supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#170880
™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din partea grupurilor parlamentare, dac„ exist„ interven˛ii?
Domnul T„n„sescu.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#171037
Da. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, vreau s„ Óncep cu concluzia. Grupul parlamentar al P.S.D. va vota Ómpotriva acestui proiect de lege. Este un fapt absolut Óngrijor„tor ce se Ónt‚mpl„ ∫i care ia amploare, vizavi de acest atac asupra stabilit„˛ii sistemului bancar rom‚nesc.
Urgen˛a ∫i situa˛ia excep˛ional„ este legat„ de faptul c„ ast„zi Consiliul de administra˛ie de la EXIMBANK trebuie schimbat, stima˛i colegi.
Œn anul 2000, aceast„ banc„ avea cu totul ∫i cu totul alte atribu˛ii. F„cea opera˛iuni comerciale, d„dea credite, unele mai bune, altele mai pu˛in bune. S-a reu∫it, Ón ace∫ti 4 ani, c„ aceast„ institu˛ie trebuie s„ devin„, Óntr-adev„r, o institu˛ie a statului, o institu˛ie care s„ poat„ s„-∫i defineasc„ rolul pe care Ól are stabilit de lege. Actuala putere, cred eu, se folose∫te de sistemul ordonan˛elor de urgen˛„ pentru a putea s„ modifice aceast„ lege de func˛ionare a EXIMBANK-ului, lege care a mai fost modificat„ de Parlament, Ón urm„ cu foarte pu˛in timp, Ón conformitate cu cerin˛ele Uniunii Europene ∫i, totodat„, cu cerin˛ele Programului de Ajustare Structural„ PAL cu Banca Mondial„.
™i ce modific„ri aduce Guvernul T„riceanu la acest proiect de lege? Scoate din Legea de func˛ionare a EXIMBANK-ului prevederile conform c„rora revocarea din func˛ie a oric„rui membru al consiliului de administra˛ie al EXIMBANK Ón timpul mandatului se face de c„tre adunarea general„ a ac˛ionarilor, modificare care, dup„ caz, ∫i vreau s„ citez, prevede eliminarea acelui paragraf
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 care se refer„ c„ îunul dintre ace∫ti membri a fost condamnat la o pedeaps„ privativ„ de libertate pentru fapte s„v‚r∫ite Ón leg„tur„ cu exercitarea atribu˛iilor de administrator sau se afl„ Ón imposibilitate de a-∫i exercita mandatul pentru o perioad„ de cel mult 45 de zile“.
P„i, stima˛i colegi, Ón˛elegem c„ actuala putere las„ posibilitatea, prin modificarea acestei legi, ca administratorii EXIMBANK Ón cazul Ón care s„v‚r∫esc ilegalit„˛i ∫i sunt condamna˛i cu suspendare s„ r„m‚n„ Ón fruntea unei institu˛ii care gestioneaz„ fondurile statului. Acestea, oare, sunt m„surile care se iau pentru a lupta Ómpotriva corup˛iei? Eu cred c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ cu acest proiect de ordonan˛„ pentru a schimba doar conducerea EXIMBANK-ului este un lucru care nu poate s„ fie admis ∫i permis.
Miron Tudor Mitrea
#175320
Domnul Bolca∫. Dup„ aceea, domnul Ru∫anu.
Lucian Augustin Bolca∫
#175398
Problema pentru noi nu este Ón primul r‚nd politic„, pentru c„ algoritmul politic aici este simplu. Este, evident, tendin˛a Alian˛ei de a schimba toate conducerile, acolo unde se pot schimba, pentru a le prelua, spun eu,
responsabilit„˛ile, pentru c„ vor r„spunde Ón m„sura Ón care aceste conduceri sunt preluate de c„tre reprezentan˛i ai Alian˛ei. Dar, pe de alt„ parte, exist„ ∫i o obstina˛ie care este cantonat„ Ón p„strarea vechilor structuri, care nu totdeauna au fost eficiente ∫i nu totdeauna sunt maleabile actualei guvern„ri.
Cum ie∫im din acest impas? Eu spun c„ moral este a∫a: Ón condi˛iile Ón care dispozi˛iile legale Óntr-un domeniu oarecare, nu numai Ón acest caz, prev„d condi˛ii normale ∫i absolut irefutabile privind schimb„rile, modific„rile, revoc„rile — cum vre˛i s„ le numi˛i — trebuie s„ le Óndeplinim pe acelea.
Œn al doilea r‚nd, Óns„, exist„ o categorie de legi, ∫i printre ele se num„r„ ∫i aceasta privind EXIMBANK-ul, Ón care nu exist„ trecute condi˛ii de revocare. Nu este moral ∫i nu este normal s„ fie a∫a. M„ refer ∫i la aceast„ lege, dac„ vre˛i m„ refer ∫i la Legea privind constituirea ∫i activitatea C.N.A.-ului, din punct de vedere juridic trebuie s„ existe o simetrie, procedura de numire trebuie s„ fie simetric„ cu o procedur„ de revocare.
Œn aceste condi˛ii, am discutat foarte mult la grup cu privire la pozi˛ia ce o vom adopta aici. Vom da gir unei schimb„ri de dragul schimb„rii sau vom da gir acestei teze juridice care const„ Ón a permite schimb„rile care trebuie s„ fie ∫i care au fost obstruc˛ionate p‚n„ acum? Nu vreau s„ v„ Ónf„˛i∫ez concluzia, pentru c„, independent de aceste ipoteze, aceast„ ordonan˛„, poate, cu inten˛ii bune, este profund gre∫it„ juridic ∫i n-o putem adopta, ca atare, independent de pozi˛ia pro sau contra, profund gre∫it„ juridic, pentru c„ ignor„ un lucru esen˛ial, ∫i anume c„ activitatea bancar„ este reglementat„ printr-o lege special„: Legea nr. 58/1998, republicat„ Ón 2005. ™i, atunci, textul care ni se Ónf„˛i∫eaz„ face trimitere la revocare Ón condi˛iile generale stabilite de Legea nr. 31/1990. Dar aceasta Ónsemneaz„ c„ acele cazuri de dec„dere, care sunt prev„zute Ón art. 40 al Legii nr. 58, care exist„ ∫i care nu se aplicau p‚n„ acum la EXIMBANK, ar putea fi ignorate. Nu se poate.
Miron Tudor Mitrea
#178567
Da. V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Ru∫anu, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005
Dan Radu Ru∫anu
#178732
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ Óncep cu sf‚r∫itul.
Ieri, Óntr-adev„r, nu s-a votat, A.V.A.S.-ul nu a putut s„ voteze desc„rcarea de gestiune ∫i raportul auditului, pentru c„ îPrice Water House“ a prezentat ac˛ionarului majoritar o prim„ variant„ a raportului de audit. Deci consiliul de administra˛ie actual ∫i pre∫edinta consiliului de administra˛ie s-au gr„bit s„ ia o desc„rcare de gestiune pe o prim„ form„ a raportului de audit, ∫i nu pe varianta final„. Se ∫tie foarte bine c„ nimeni, nici un ac˛ionar nu poate s„ dea desc„rcare de gestiune dec‚t pe varianta final„ a raportului de audit.
Œn leg„tur„ cu abuzul care se face ast„zi, a∫ vrea s„ v„ spun c„ actuala pre∫edint„ a consiliului de administra˛ie a venit, a luat mandatul Ón martie 2001, mandat pe 4 ani de zile, care expira Ón martie 2005. Œnt‚mpl„tor, Ón decembrie, imediat la Ónceputul lunii decembrie, dup„ primul tur al alegerilor, ∫i-a prelungit acest mandat ∫i a mai fost votat„, Ónc„ o dat„, pentru Ónc„ 4 ani de zile, nea∫tept‚nd s„ expire vechiul mandat.
Œn aceste condi˛ii, mi se pare foarte normal ca o lege special„, a∫a cum o are EXIMBANK-ul acum, ∫i care a fost aprobat„ Ón noiembrie 2004, ∫i care e singura lege care prevede, Ón contradic˛ie cu prevederile Legii nr. 31, c„ nu poate fi schimbat„ dec‚t Ón anumite situa˛ii deosebite. Este adev„rat c„, timp de 4 ani de zile, nu s-a prelevat ∫i nu s-au luat aceste m„suri ale modului de schimbare a consiliului de administra˛ie, r„m‚n‚nd m„surile obi∫nuite Ón Legea nr. 31. Aceste m„suri excep˛ionale ∫i condi˛ionale de schimbare a consiliului de administra˛ie s-au luat Ón decembrie 2004. Noi am propus acolo, prin Guvern, ca ∫i Legea EXIMBANK-ului s„ se adopte Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 31, care spune c„, Ón aceste condi˛ii, administratorul are dreptul s„ schimbe consiliul de administra˛ie atunci c‚nd consider„ c„ motivele sunt Óntemeiate ∫i, nicidecum a∫a cum spunea acolo, numai dac„ este arestat, dac„ este condamnat sau dac„ este numit parlamentar. Atunci, unde ar mai fi independen˛a administratorului? Indiferent de condi˛iile Ón care gestioneaz„ administratorul acea societate, el nu poate fi schimbat dec‚t dac„ este arestat sau condamnat. Am considerat c„ este o m„sur„ mult prea larg„ ∫i care nu este Ón concordan˛„ cu prevederile Legii nr. 31.
Miron Tudor Mitrea
#181100
™i eu v„ mul˛umesc. Mai exist„ alte interven˛ii? Da, v„ rog, domnule deputat.
Augustin Zegrean
#181214
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Semnalele de alarm„ care se trag ast„zi aici Ón leg„tur„ cu modificarea Legii de organizare a EXIMBANK sunt false. Nu este vorba de nici un atac la activitatea bancar„, nu este vorba de nici o imixtiune Ón activitatea b„ncilor, este pur ∫i simplu vorba de a aduce legisla˛ia la
normalitate. Este anormal ca o societate comercial„ cum este aceast„ banc„ s„ aib„ alte reguli de numire ∫i revocare din func˛ie a consiliului de administra˛ie dec‚t celelalte societ„˛i comerciale.
Ideea celor care sus˛in respingerea acestei ordonan˛e de urgen˛„ ar fi ca pentru fiecare societate comercial„ s„ existe o modalitate de Ónlocuire, de numire Ón func˛ie, ceea ce este total gre∫it. Abia acum, prin aceast„ modificare, Legea de organizare a b„ncii se aduce la normalitate ∫i este firesc ca acest consiliu de administra˛ie s„ fie numit ∫i revocat din func˛ie de c„tre ac˛ionari.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#182188
™i eu v„ mul˛umesc.
Au trecut cele 15 minute care au fost alocate dezbaterii proiectului de lege, intr„m pe dezbaterea pe articole, nu Ónainte Óns„ de a supune votului dumneavoastr„ propunerea pe care a f„cut-o domnul deputat Bolca∫, ∫i anume de a retrimite raportul la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Deci, cine este de acord cu propunerea domnului deputat Bolca∫?
- V„ rog, num„ra˛i. Da. V„ mul˛umesc.
- Cine este Ómpotriv„? Nimeni.
Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.
Deci, Ón unanimitate, proiectul de lege a fost retransmis Comisiei de buget finan˛e, b„nci.
Este ora 11,05, stima˛i colegi, trecem la votul final. Avem 8 proiecte de legi pentru votul final.
1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior.
Voturi pentru raportul comisiei de mediere, v„ rog? V„ mul˛umesc.
- Voturi Ómpotriv„? Nu avem.
- Ab˛ineri? Nu avem.
Raportul comisiei de mediere a fost adoptat Ón unanimitate.
2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003 privind m„suri pentru reglementarea unor obliga˛ii bugetare ale Societ„˛ii Comerciale îRompetrol Rafinare“ — S.A. Constan˛a. Are caracter organic.
Voturi pentru? V„ rog num„ra˛i. Este vot organic ∫i trebuie s„ ∫tim. 243 de voturi pentru.
Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? 12 ab˛ineri.
Cu 243 de voturi pentru ∫i 12 ab˛ineri, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.
3. Reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate. Caracter organic.
- Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nici una.
Este vorba de adoptarea Ón unanimitate a reexamin„rii, la cererea pre∫edintelui, a Legii privind
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor, adoptat„ Ón unanimitate, cu 225 de voturi.

06 · final vote batch · adoptat

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e neperformante de la Banca Rom‚n„ pentru Dezvoltare — S.A. — Groupe Société Générale 30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 7. Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei) 8. Supunerea la votul final a: 30–33 - raportului comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior (adoptat); — raportului comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003 privind m„suri pentru reglementarea unor obliga˛ii bugetare ale Societ„˛ii Comerciale îRompetrol Rafinare“ — S.A. Constan˛a (adoptat); — reexamin„rii, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate (adoptat„); — reexamin„rii, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Codul penal referitoare la infrac˛iuni contra demnit„˛ii ∫i infrac˛iuni contra autorit„˛ii, precum ∫i a unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„ (adoptat„); — proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat (adoptat); — propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Valea Teilor prin reorganizarea comunei Izvoarele, jude˛ul Tulcea (adoptat„); — propunerii legislative pentru completarea art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor (adoptat„); — proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2004 pentru completarea Codului penal (adoptat) 9. Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, a urm„toarelor legi: 33–34; 48 — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea ∫i amortizarea activelor fixe aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e neperformante de la Banca Rom‚n„ pentru Dezvoltare — S.A. — Groupe Société Générale; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2003 privind m„suri pentru reglementarea unor obliga˛ii bugetare ale Societ„˛ii Comerciale îRompetrol Rafinare“ — S.A. Constan˛a; — Lege privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2004 pentru completarea Codului penal; MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2005 privind reorganizarea activit„˛ii de consultan˛„ agricol„; — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2005 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale ∫i a altor drepturi ale func˛ionarilor publici pentru anul 2005; - Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate

1 discurs

<chair narration>
#185107
6. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Valea Teilor, prin reorganizarea comunei Izvoarele, jude˛ul Tulcea. Caracter organic.
Voturi pentru? V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Nu avem.
Ab˛ineri? Nu avem.
Cu 251 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri, propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

07 · other · adoptat

Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)

59 de discursuri

Mihai Nicolae T„n„sescu
#188676
Domnule pre∫edinte, propunem 10 minute cu dou„ minute.
Miron Tudor Mitrea
#188772
Œmi Ónsu∫esc propunerea comisiei. Dou„ minute pentru dezbaterea pentru fiecare articol, 10 minute dezbaterea Óntregului proiect de lege.
Rog ini˛iatorul s„ ia cuv‚ntul.
™i rog colegii parlamentari din dreapta s„ ia loc Ón b„nci.
Drago∫ Neac∫u
#189039
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi deputa˛i,
Prin acest act normativ s-a realizat restr‚ngerea perioadei de acordare a scutirii de la plata impozitului pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 profit Ón cazul Societ„˛ii Comerciale îSidex“ — S.A., de la 31 decembrie 2006, a∫a cum este reglementat„ prin Codul fiscal, la 31 decembrie 2004, pentru compatibilizarea cadrului fiscal intern cu reglement„rile comunit„˛ii europene Ón privin˛a ajutorului de stat.
Aceast„ m„sur„ a fost necesar„ pentru implementarea m„surilor fiscale Ón vederea Óncheierii negocierilor tehnice la capitolul 6 — îPolitica Ón domeniul concuren˛ei“. Capitolul a fost Ónchis pe 8 decembrie 2004.
Totodat„, pentru asigurarea concordan˛ei dintre prevederile na˛ionale ∫i acquis-ul comunitar privind libera circula˛ie a capitalurilor, s-au eliminat prevederile privind obligativitatea agen˛ilor economici de a anun˛a organelor fiscale inten˛ia de cesionare, Ónstr„inare sub orice form„ a ac˛iunilor, a p„r˛ilor sociale sau a activelor fixe, Ón vederea efectu„rii controlului financiar-fiscal.
Alte modific„ri ∫i complet„ri ale Legii nr. 571/2003, ale Codului fiscal, se refer„ Ón primul r‚nd la suspendarea temporar„ a aplic„rii prevederilor alin. (5) ∫i al art. 221 din Codul fiscal p‚n„ la data de 1 iulie 2005, dat„ la care accizele pentru alcool vor fi majorate cu peste 46%. Condi˛ionarea eliber„rii banderolelor utilizate la marcarea b„uturilor alcoolice de plata anticipat„ a accizelor de c„tre antrepozitari autoriza˛i pentru produc˛ia de astfel de produse impune pentru agen˛ii economici o perioad„ necesar„ elabor„rii unui nou plan financiar, Ón vederea asigur„rii sumelor necesare derul„rii continue a activit„˛ii. Œn al doilea r‚nd, acordarea unei reduceri a taxelor de timbru pentru activitatea notarial„ Ón cazul Ón care actele translative de proprietate au ca obiect terenuri f„r„ construc˛ii.
Senatul a adoptat actul normativ Ón 28 februarie 2005, iar Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a Óntocmit raport de adoptare cu amendamente, Ón calitate de Camer„ decizional„.
Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#191333
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#191398
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Œn primul r‚nd, o prim„ modificare este legat„ de finalizarea negocierilor la capitolul 6, îPolitica Ón domeniul concuren˛ei“, ˛in‚nd seama de recomand„rile Comisiei Europene cu privire la m„surile fiscale care trebuie implementate, impun‚ndu-se astfel restr‚ngerea perioadei de acordare a scutirii de la plata impozitului pe profit Ón cazul Societ„˛ii Comerciale îSidex“, care trebuie s„ se Óncheie la data de 31 decembrie 2004, ∫i nu la 31 decembrie 2006, a∫a cum era reglementat„ Ón vechiul Cod fiscal.
O alt„ reglementare este legat„ de eliminarea prevederilor privind obligativitatea agen˛ilor economici de
a anun˛a organelor fiscale inten˛ia de concesionare, Ónstr„inare, sub orice form„, a ac˛iunilor, a p„r˛ilor sociale sau a activelor fixe, Ón vederea efectu„rii controlului financiar-fiscal. Aceast„ reglementare este necesar„ pentru asigurarea unei concordan˛e Óntre prevederile legisla˛iei na˛ionale ∫i cele ale acquis-ului comunitar privind libera circula˛ie a capitalului.
O alt„ prevedere se refer„ la acordarea unei reduceri a taxelor de timbru pentru activitatea notarial„ Ón cazul Ón care actele translative de proprietate au ca obiect terenuri f„r„ construc˛ii.
Totodat„, pentru autentificarea actelor Óntre vii translative ale drepturi de proprietate ∫i ale altor drepturi reale ce au ca obiect terenuri f„r„ construc˛ii taxele de timbru sunt stabilite tot procentual, potrivit art. 4 alin. (1).
S-au f„cut unele amendamente, pe care ini˛iatorul le agreeaz„ a∫a cum au fost discutate Ón comisie. Œn unanimitate de voturi, acest proiect de lege a fost adoptat ∫i aprobat de c„tre comisie, ceea ce propunem ∫i plenului Parlamentului: adoptarea acestei decizii, ∫i anume aprobarea, cu amendamentele prezentate Ón anex„, a proiectului de lege.
Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#193372
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Mul˛umesc.
Grupurile parlamentare dac„ au interven˛ii? Œn˛eleg c„
nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Fac din nou apel la colegii parlamentari s„ ia loc Ón b„nci, ca s„ continu„m lucr„rile.
Titlul legii.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Titlul legii a fost adoptat Ón unanimitate.
Articolul unic al legii, a∫a cum a fost el formulat de c„tre Senat ∫i adoptat ∫i de comisia din Camera Deputa˛ilor.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Articolul unic al legii a fost adoptat. Art. I al ordonan˛ei de urgen˛„.
Art. I Ól
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
Miron Tudor Mitrea
#194813
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„ este o institu˛ie cu personalitate juridic„, organ de specialitate Ón subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i are ca obiectiv prioritar compatibilizarea structurilor agrare rom‚ne∫ti cu cele europene, precum ∫i modernizarea agriculturii ∫i revigorarea economiei rurale.
La Ónfiin˛are, Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„ a avut Ón subordine oficiile jude˛ene de consultan˛„ agricol„, precum ∫i centrele locale de consultan˛„ agricol„.
Prin Legea bugetului pe anul 2000, Legea nr. 216, aceste oficii jude˛ene de consultan˛„ agricol„, precum ∫i centrele locale de consultan˛„ agricol„ au trecut Ón subordinea administra˛iei publice locale.
Av‚nd Ón vedere c„ nivelul asisten˛ei tehnice ∫i economice, precum ∫i de afaceri, dar ∫i transferul de informa˛ii sunt nesatisf„c„toare, ceea ce Óngreuneaz„ accesul produc„torilor agricoli ∫i a popula˛iei rurale la programele de dezvoltare rural„, dintre care cel mai important Ón aceast„ perioad„ este programul SAPARD, consider„m c„ este necesar„ reorganizarea activit„˛ii de consultan˛„ agricol„.
Œn acest sens, prin prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ se prevede ca A.N.C.A. s„ fie reprezentat„ Ón teritoriu de structuri proprii, care s„ acorde asisten˛„ tehnic„, economic„ ∫i managerial„ de specialitate, aceste structuri urm‚nd s„ asigure un sistem de preg„tire profesional„ ∫i de transfer a informa˛iilor c„tre popula˛ia rural„.
Pentru realizarea acestor obiective este necesar„ trecerea oficiilor ∫i a centrelor jude˛ene de consultan˛„ agricol„, respectiv a Oficiului de Consultan˛„ Agricol„ Bucure∫ti ∫i a centrelor locale de consultan˛„ agricol„ care apar˛in acestora din subordinea consiliilor jude˛ene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, Ón subordinea Agen˛iei Na˛ionale de Consultan˛„ Agricol„.
De asemenea, se prevede ∫i trecerea Caselor Agronomului Ón subordinea Agen˛iei Na˛ionale de Consultan˛„ Agricol„, ˛in‚nd cont de nevoile de instruire ∫i perfec˛ionare ale produc„torilor agricoli.
Miron Tudor Mitrea
#197289
Domnule deputat, pre∫edintele comisiei.
Kelemen Attila Béla Ladislau
#197365
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2005 privind reorganizarea activit„˛ii de consultan˛„ agricol„.
La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22 privind reorganizarea activit„˛ii de consultan˛„ agricol„ face parte din categoria legilor ordinare.
La dezbaterea proiectului, din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a participat domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, iar to˛i cei 26 de deputa˛i au fost prezen˛i la lucr„rile comisiei.
Proiectul de lege a fost adoptat Ón Senat Ón ∫edin˛a din 10 februarie 2005.
Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.
Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea propunerii, cu modific„rile aduse de membrii comisiei.
Propunem c‚te un minut pentru articole ∫i 10 minute pentru totalul legii.
Miron Tudor Mitrea
#198765
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
N-am s„ supun timpul votului, este vorba de o ordonan˛„ simpl„, deci nu este o procedur„ de urgen˛„.
Dac„ exist„ din partea grupurilor parlamentare colegi care vor s„ intervin„?
V„ rog, domnule deputat Popa.
Nicolae Popa
#199043
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Umanist din Rom‚nia va vota pentru ∫i va sus˛ine acest proiect de lege, pentru c„ el vine s„ stabileasc„ o stare de normalitate Ón ceea ce prive∫te organizarea ∫i func˛ionarea acestei Agen˛ii Na˛ionale de Consultan˛„, pentru c„, Óntr-adev„r, au existat c‚teva disfunc˛ionalit„˛i. Œn primul r‚nd, era o dubl„ subordonare. Aceast„ agen˛ie la nivel central era subordonat„ Ministerului Agriculturii, la nivel jude˛ean era subordonat„ consiliului jude˛ean, deci duplicit„˛ile acestea bineÓn˛eles c„ nu au dus la nimic bun, fiind impietat„ activitatea acestei agen˛ii de consultan˛„.
Ea este foarte important„ ∫i m„ bucur c„ se discut„ ast„zi, pentru c„ este un instrument care e impus ∫i de Uniunea European„ privind implementarea fondurilor SAPARD pentru agricultur„, dar, bineÓn˛eles, se are Ón vedere ∫i rezolvarea celorlalte probleme.
Nu trebuie s„ uit„m c„ anul acesta noi avem de la Uniunea European„ 590 de milioane de euro care trebuie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 folosi˛i Ón investi˛ii pentru agricultur„, iar aceast„ Agen˛ie Na˛ional„ de Consultan˛„ este o modalitate de a sprijini modul de accesare a acestor fonduri. P‚n„ Ón 2009, pentru agricultur„ ∫i pentru zona rural„ se vor acorda din partea Uniunii Europene 4 miliarde de euro, deci iat„ c„ trebuie s„ constituim, s„ Ónfiin˛„m acele institu˛ii, dar, Ón acela∫i timp, s„ ne form„m ∫i speciali∫tii care trebuie s„ ne ajute, s„ ne sprijine s„ folosim ∫i s„ acces„m aceste fonduri pentru agricultur„.
Este adev„rat c„ poate va mai trebui Ómbun„t„˛it acest proiect de lege, nimic nu este perfectibil. S„ vedem care sunt consecin˛ele Ón teritoriu, s„ vedem care sunt urm„rile ∫i s„ vedem cum putem veni cu modific„ri ∫i cu Ómbun„t„˛iri la acest proiect de lege, pentru c„ eu am avut un punct de vedere la vremea respectiv„ ∫i spuneam c„ aceast„ modalitate de finan˛are, ∫i de la buget, ∫i din fonduri proprii, nu ∫tiu dac„ va da rezultate Ón prima faz„, dar, v„ spuneam, noi vom sus˛ine ∫i vom aproba acest proiect de lege, pentru c„ este necesar ∫i nu numai necesar, dar mi se pare o institu˛ie vital„ pentru a accesa fondurile europene.
Miron Tudor Mitrea
#201327
Mul˛umesc. Domnul deputat Mocanu.
Vasile Mocanu
#201397
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Domnilor colegi,
Ordonan˛a nr. 22, care se refer„ la un domeniu deosebit de important pentru agricultur„, mai ales pentru produc˛ia vegetal„ ∫i produc˛ia zootehnic„, at‚t pentru diversificarea structurii acestor produc˛ii, c‚t ∫i pentru ob˛inerea de randamente foarte bune la unitatea de produc˛ie, nu las„ Óndoial„.
Noi, la comisie, at‚t deputa˛ii din partea puterii, c‚t ∫i din partea opozi˛iei, am avut un punct de vedere foarte clar asupra modului de reglementare Ón acest domeniu foarte important, ∫i anume ne a∫teptam ca la Comisia pentru agricultur„ s„ vin„ din partea Guvernului un proiect de lege pe m„sura acestei importante reglement„ri.
Trebuie s„ ne g‚ndim c„ aceast„ Agen˛ie Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„, ast„zi, Ón 2005, nu se mai aseam„n„ cu cea din 2000, c‚nd noi, la acea or„, am f„cut c‚teva reglement„ri care erau cerute de momentul 2000. Graba prin care se cere reorganizarea Agen˛iei Na˛ionale de Consultan˛„ Agricol„ prin ordonan˛„... Grupul de deputa˛i P.S.D. din Comisia pentru agricultur„ nu sunt de acord ∫i am votat Ómpotriva acestui proiect de lege.
De asemenea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota Ómpotriva acestui proiect de lege, dat fiind c„ la nivel european ∫i pe Óntreg parcursul negocierilor cu Uniunea European„, la capitolul 7, îAgricultur„“, aceast„ agen˛ie are un rol deosebit Ón atragerea, Ón absorb˛ia fondurilor europene.
Noi, pe parcursul celor patru ani din legislatura trecut„, am creat condi˛ii deosebite de aplicare, de manifestare ca materie prim„ a acestei Agen˛ii Na˛ionale
de Consultan˛„. Cu toate c„, dinainte de 2000, Ón Parlamentul Rom‚niei se g„sea, la Birourile permanente, Legea cu privire la cercetarea agricol„ ∫i la reorganizarea institutelor ∫i sta˛iunilor de cercet„ri agricole, nu s-a f„cut absolut nimic, noi, Ón legislatura trecut„, am discutat acest proiect de lege extraordinar de complex pe o durat„ de trei ani de zile, am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, l-am adoptat, ∫i ast„zi agricultura rom‚neasc„ beneficiaz„ de o lege clar„, cu tot ceea ce au cerut cei mai mari cercet„tori Ón domeniul agricol, de la Academia Agricol„.
Miron Tudor Mitrea
#204404
Mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat Tab„r„, ave˛i microfonul.
Valeriu Tab„r„
#204510
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œn primul r‚nd fac precizarea... sau, concluzia lu„rii mele de cuv‚nt, Partidul Democrat va vota aceast„ ordonan˛„, respectiv aceast„ lege. ™i spun acest lucru pentru c„, prin el, de∫i nu este complet — a∫a cum spunea ∫i predecesorul vorbitor de la acest microfon, se reglementeaz„ din punct de vedere institu˛ional ceea ce Ónseamn„ consultan˛a pentru agricultura rom‚neasc„. ™i spun acest lucru pentru c„ era absolut necesar ca printr-o astfel de ordonan˛„ — eu a∫ spune c„ era poate nevoie chiar printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i Ónc„ mai demult, s„ reglement„m statutul unei institu˛ii de o importan˛„ deosebit„ pentru ceea Ónseamn„ agricultura ∫i dezvoltarea rural„.
Din p„cate, de∫i a Ónceput preg„tirea speciali∫tilor pentru consultan˛a agricol„ Ónc„ din 1993 — Ón perioada 1994—1997 au fost peste 300 de speciali∫ti tineri trimi∫i fie Ón ˛„ri ale Uniunii Europene, pe fonduri europene, dar ∫i Ón ˛„ri asiatice, pe diverse domenii pe care Uniunea European„ nu le avea — Ón anii care au urmat, modul cum a fost v„zut„ consultan˛a agricol„ ∫i, mai ales, accesul speciali∫tilor spre consultan˛a agricol„ nu s-a mai f„cut pe specializ„rile respective, ci s-a f„cut dup„ prieteniile care erau cu cei care erau destina˛i sau au fost destina˛i ∫i numi˛i Ón fruntea acestei institu˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Din p„cate, institu˛ia — a∫a cum a func˛ionat prin statutul dat de precedentele reglement„ri — a fost Ómp„r˛it„ Ón dou„, pl„tit„ de c„tre consiliile jude˛ene, dar dirijat„, de altfel, de directorii direc˛iilor agricole, o astfel de institu˛ie nu ar fi avut cum s„ func˛ioneze.
Din fericire — spunem noi — ordonan˛a care a venit a putut s„ fie ∫i completat„ sau amendat„. ™i eu cred c„, la aceast„ dat„, ea corespunde Óntr-o mare m„sur„ pentru condi˛iile ∫i pentru ceea ce trebuie s„ fac„ Ón agricultura Rom‚niei. Spun acest lucru pentru c„ consultan˛a agricol„ nu trebuie privit„ numai prin ceea ce a fost. ™i vreau s„ spun de la acest microfon c„ am avut ∫i am multe Óndoieli fa˛„ de modul cum a fost destituit de la conducerea acestei institu˛ii profesorul L„c„tu∫u. Eu cred c„ trebuie s„ le mai analiz„m pu˛in lucrurile ∫i s„ nu le lu„m doar a∫a, ca o t„iere ∫i, mai ales, prin jocurile politice care s-au f„cut.
Miron Tudor Mitrea
#208301
## Mul˛umesc.
Domnule Kelemen, ave˛i cuv‚ntul.
Kelemen Attila Béla Ladislau
#208385
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
BineÓn˛eles, Ón deschidere, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota aceast„ ordonan˛„, fiindc„ ∫i noi consider„m c„ este un element foarte important Ón integrarea mediului rural Ón structurile europene ∫i consider„m c„ este un lucru pentru care, peste promisiunile electorale pe care le-am f„cut cred cu to˛ii,
indiferent de culoarea politic„ din acest Parlament, to˛i avem o responsabilitate major„, pentru acest sector, sectorul rural.
Œmi pare foarte r„u c„ colegul meu, domnul inginer Mocanu — pentru care am o stim„ deosebit„ — a declarat aici, ast„zi, c„ nu vor vota aceast„ ordonan˛„. Eu cred c„ ordonan˛a este important„. Chiar Ón modific„ri se g„se∫te ∫i modificarea acceptat„ de comisia domnului coleg Mocanu. Cred c„ aici, Ón problema mediului rural, a agriculturii Ón general din Rom‚nia, cu to˛ii ar trebui s„ vorbim acela∫i limbaj. ™i eu consider c„ este loc de mai bine ∫i Ón cazul acestei ordonan˛e, dar rezolv„ o problem„.
Cei care venim din diferite jude˛e, cu to˛ii ∫tiam c„ acea consultan˛„ era Ón subordinea consiliului jude˛ean, unde majoritatea func˛ionarilor nu prea au avut interes pentru mediul rural. Cred c„ acum Ó∫i va g„si un loc mult mai propice ∫i organic legat de agricultur„. Doar se nume∫te consultan˛„ agricol„. Deci nu cred c„ aceast„ ordonan˛„ face vreo gre∫eal„ Ón acest sens.
Propun, stima˛i colegi, s„ Óncerc„m s„ ajut„m acest sector at‚t de important, care, sper c„, spre bucuria mediului rural din toate jude˛ele ˛„rii, va aranja pu˛in mai bine aceste probleme multiple din mediul rural.
Miron Tudor Mitrea
#210017
Mul˛umesc. Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
Liviu Timar
#210139
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ nu rezolv„ problema de fond a consultan˛ei agricole, Ón ceea ce prive∫te perspectiva integr„rii agriculturii Ón Uniunea European„.
Da˛i-mi voie s„ dau c‚teva exemple. Aceast„ ordonan˛„ se refer„ mai mult la Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„. Noi ∫tim c„ consultan˛a agricol„ trebuie s„ se desf„∫oare la nivel de comun„, la nivel de sat, la nivel de produc„tor agricol, ∫i aici avem noi aceast„ problem„, fiindc„ aici trebuie dat„ aceast„ consultan˛„. Aceast„ ordonan˛„ de Guvern nu face nici o referire la ce segment, foarte important, trebuie s„-∫i desf„∫oare activitatea consultantul agricol.
Consultantul agricol de la nivel de comun„, de la centrul local de consultan˛„ agricol„ nu dispune de nici o baz„ material„ pentru a face consultan˛„ agricol„. Exist„ o vorb„ la rom‚ni: îCe v„d ochii, crede inima.“ Din moment ce consultantul nu poate s„ arate produc„torilor agricoli nimic, cum poate s„-i conving„ pe produc„torii agricoli s„ fac„ ceea ce trebuie?
De asemenea, un consultant agricol, la aceast„ dat„, potrivit acestei ordonan˛e de urgen˛„, are Ón r„spundere 5 sau 8 comune, Óntre 5 ∫i 8 comune, care, fiecare comun„ — ∫ti˛i dumneavoastr„ — mai are Ónc„ 5 sau 10 sate. Deci un consultant r„spunde de 40 de sate. Ce consultan˛„ poate s„ dea un singur om la 40 de sate? De asemenea, acest act normativ nu este motivat, nu exist„ o motivare a celui care face consultan˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 De aceea, noi, Grupul parlamentar al P.S.D., nu suntem de acord cu acest act normativ. Acest act normativ a fost f„cut Ón prip„. Trebuia s„ facem un act normativ, chiar dac„ mai a∫teptam o lun„ de zile, un act care, Óntr-adev„r, s„ r„spund„ preten˛iilor.
Invit conducerea ministerului s„ vin„ Ón jude˛ul Mure∫ ∫i s„ vad„ un centru de formare profesional„ a fermierilor, pus pe alte principii.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#212107
Domnul Kelemen.
Kelemen Attila Béla Ladislau
#212159
## **Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:**
## Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Œmi pare foarte bine c„ prietenul ∫i colegul meu din jude˛ul Mure∫, de fapt, suntem din acela∫i jude˛, ne-a povestit cum a fost ∫i cum a func˛ionat consultan˛a agricol„ Ón ultimii 4 ani.
Din p„cate, Óntr-adev„r, a∫a e, cum domnul coleg Timar a spus aici: nu a func˛ionat, n-a existat baz„ material„, nu erau mijloace de locomo˛ie, nu func˛iona la nivelul comunelor, func˛iona Ón 6—8 comune c‚te o persoan„, dar f„r„ nici un mijloc de locomo˛ie. Deci tot ce a spus domnul coleg este perfect adev„rat. Exact acest lucru dorim noi s„ schimb„m, ce a fost p‚n„ acum.
Deci mul˛umesc pentru observa˛iile dumneavoastr„ foarte pertinente ∫i sper c„, Ómpreun„, Ón jude˛ul Mure∫, dar ∫i Ón alte jude˛e, vom rezolva aceste probleme.
Miron Tudor Mitrea
#212980
Domnul Tab„r„.
Valeriu Tab„r„
#213031
V„ m„rturisesc sincer c„ n-a∫ fi vrut s„ dau o replic„, mai ales colegului Timar, cu care am colaborat Ón perioada Ón care eram ministru, ∫i nici altor colegi. Dar eu cred c„ trebuie s„ se aplece acum to˛i cei care fac analiza trecutului mai apropiat sau mai Óndep„rtat a modului cum au func˛ionat unele institu˛ii.
Fac parte dintre acei oameni care lucreaz„ ∫i Ón Ónv„˛„m‚nt, ∫i Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, ∫i cu eforturi deosebite facem leg„tura cu produc„torii agricoli, mai ales atunci c‚nd sunt lucruri noi. ™i nu trebuie s„ v„ reamintesc dec‚t unul singur: cel legat de calitatea soiurilor de gr‚u, cu implica˛ii deosebite Ón economia agricol„.
Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ Ón jude˛ul Timi∫ — unul dintre marile jude˛e ale ˛„rii, poate c„, din punct de vedere agricol, undeva printre primele pe ˛ar„ — m-am Ónt‚lnit Ón ace∫ti ani extrem de pu˛in cu consultan˛a agricol„, ∫i nu pentru c„ ace∫ti foarte pu˛ini oameni de care vorbea domnul Timar aici n-ar fi vrut s„ fie prezen˛i acolo, ci pentru c„ celelalte institu˛ii, aduse Óntr-o anumit„ zon„ de politizare ∫i de nevoin˛„ de a Ónregistra acel nou, care trebuia dus c„tre produc„torii agricoli, nu le permiteau acestor oameni foarte pu˛ini, speciali∫ti, s„ vin„
Ón contact cu ceea ce trebuiau s„ ∫tie ∫i s„ transmit„ mai departe oamenilor.
Din p„cate, n-au putut intra ∫i nu puteau intra f„r„ anumite greut„˛i nici m„car Ón contact cu firmele care prezentau rezultate deosebite pentru produc„torii agricoli. Eu nu mai vorbesc de ceea ce Ónseamn„ promovarea c„tre produc„tori a noilor politici agricole, politici care n-au fost negociate Ón ultimele dou„ luni. Ele sunt apanajul Consultan˛ei Agricole. ™i ceea ce face aceast„ lege acum, a∫a cum am spus, este tocmai dezvoltarea aceasta institu˛ional„.
Trebuie s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ Ón structura organiza˛iilor ∫i cea institu˛ional„ a ceea ce Ónseamn„ politica agricol„ ∫i rural„, Consultan˛a Agricol„ trebuie s„ fie mai important„ dec‚t direc˛iile agricole. Nu direc˛iile agricole vor dirija ceea ce Ónseamn„ politici agricole, ci Consultan˛a. Ea va duce c„tre produc„tor, mai mare sau mai mic, ceea ce este nou ∫i eficient Ón agricultura Rom‚niei.
Miron Tudor Mitrea
#216501
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe articole. Titlul legii.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu.
Titlul legii, Ón formula prezentat„ de Senat, a fost adoptat Ón unanimitate.
Articolul unic al legii, Ón formula Senatului. Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu avem. Trecem la dezbaterea ordonan˛ei. Titlul ordonan˛ei.
Cine este pentru? Mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? Nu sunt.
40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005
Art. 1 al ordonan˛ei este modificat de c„tre comisia din Camer„ a∫a cum Ól vede˛i Ón raport.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Supun art. 1 Ón formularea Comisiei pentru agricultur„ din Camer„.
Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 107 voturi pentru.
Cine este Ómpotriv„? 90 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.
Art. 1 a fost adoptat cu 107 voturi pentru, 90 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Art. 2. Comisia propune s„-l adopt„m Ón forma prezentat„ de c„tre ini˛iator.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Voturi pentru? 107 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 60 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Art. 3 — lit. a), b), c), d), e), f) ∫i g) sunt propuse de
comisie ca s„ fie adoptate nemodificate.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru? 113 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 69 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.
La art. 3, dup„ lit. g) comisia propune introducerea lit. h).
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru? 117 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 66 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Lit. h) a fost introdus„ cu 117 voturi pentru, 66 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Comisia propune ca la art. 3 s„ se introduc„ un alineat nou, alin. (2), a c„rui formulare o vede˛i Ón raport. Dac„ exist„ interven˛ii?
Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri. Alin. (2) a fost introdus. La art. 4 comisia propune s„ adopt„m formularea Senatului.
Miron Tudor Mitrea
#219315
Art. 7 alin. (1), Ón continuare lit. a), b), c), d), e),
comisia propune s„ fie adoptate Ón formularea Senatului. Cine este pentru? 114 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 59 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
S-au adoptat textele Ón formularea Senatului. Art. 7 alin. (2). Domnul Kelemen Attila.
Kelemen Attila Béla Ladislau
#219622
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Pentru coeren˛a textului, de∫i noi am venit aici la comisie cu un nou text, dar mai corect sun„ dac„ trecem: îstructura serviciilor specifice prin care se constituie veniturile.“ Deci trebuie o reformulare: î...specifice prin care se constituie veniturile“. ™i tot pe aceast„ pagin„, Ón prima coloan„ atunci trebuie nu îcuantumul tarifelor“, ci îstructura tarifelor se aprob„“. Deci nu îcuantumul“, ci îstructura“, cu noul text propus.
Miron Tudor Mitrea
#220142
Este vorba de alt alineat? Deci alin. (2), comisia propune modificarea pe care v-a prezentat-o îstructura serviciilor specifice prin care se constituie“, ∫i textul curge.
Exist„ alte puncte de vedere?
Cine este de acord cu aceast„ formulare? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Alin. (3), comisia a propus modificarea. Œn loc de îcuantumul tarifelor“, îstructura tarifelor“.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Cine este de acord? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri. Alin. (4) de la art. 7, comisia ne propune formularea pe care o avem Ón raport.
Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 115 voturi pentru.
Voturi Ómpotriv„? 62 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.
Deci a fost adoptat, Ón formularea comisiei, alin. (4). Art. 8. Comisia Ól propune Ón formularea ini˛iatorului. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Cu dou„ ab˛ineri, art. 8 a fost adoptat.
Art. 9. Comisia propune reformulare conform textului din raport.
Domnul Kelemen Attila, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005
Kelemen Attila Béa Ladislau
#221301
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn art. 9, r‚ndul 4, îinclusiv sumele defalcate“. Deci, Ón loc de îinclusiv modificarea sumelor defalcate“, propunem îinclusiv sumele defalcate“, ∫i textul curge.
Miron Tudor Mitrea
#221546
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Dac„ exist„ alte puncte de vedere privind modificarea pe care a f„cut-o pre∫edintele comisiei?
Œn cazul acesta,
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
113 pentru
Miron Tudor Mitrea
#222078
Voturi Ómpotriv„? 66 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Trimitem legea la vot pentru ∫edin˛a de mar˛i.
Kelemen Attila Béla Ladislau
#222191
## **Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Eu cred c„ nu este Ón inten˛ia nim„nui s„ Óncetinim mersul lucrurilor. Deci eu propun ca acum s„ supun„ domnul pre∫edinte la vot final aceast„ lege. Am trecut prin text, articolele sunt votate. Deci putem face ∫i votul final ast„zi.
Miron Tudor Mitrea
#222520
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Legea este o lege cu caracter ordinar. Poate fi votat„ ast„zi.
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
119 pentru
Miron Tudor Mitrea
#222705
Voturi Ómpotriv„? 63 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Proiectul de lege a fost adoptat. Domnul Mocanu pentru explicarea votului.
Vasile Mocanu
#222849
## **Domnul Vasile Mocanu:**
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Dup„ interven˛ia pe care am avut-o la dezbateri generale, au intervenit doi colegi de la opozi˛ie... de la putere...
Vasile Mocanu
#223057
M-am Ónv„˛at cu dumneavoastr„ a∫a.
... care au sus˛inut c„ ceea ce a spus aici domnul Timar Liviu sunt lucruri care ni s-ar datora nou„, celor care am fost la putere Ón legislatura trecut„.
Eu vreau s„ v„ spun c„ ordonan˛a a fost dat„ cu o grab„ extraordinar„, nu a avut Ón obiectivul ei de a rezolva absolut nimic dec‚t schimbarea locurilor de
munc„ a celor de la consultan˛„, de la consiliile jude˛ene, la Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„, la oficiile jude˛ene. Eu a∫ fi foarte bucuros ca dumneavoastr„ s„ veni˛i ∫i s„ Óntregi˛i reorganizarea ∫i s„ pute˛i aduce o eficien˛„ Ón plus acestor agen˛ii, nu prin ceea ce se Óncearc„ acum, s„ se mute publicitatea de la posibilit„˛ile pe care le ave˛i acum la agen˛iile de consultan˛„ agricol„ ∫i cu totul ∫i cu totul alte rezultate.
De aceea, noi nu am votat pentru, fiindc„ am g„sit de cuviin˛„ c„ un proiect de lege adus Ón Comisia de agricultur„ rezolva Ón Óntregime problemele Agen˛iei Na˛ionale de Consultan˛„ Agricol„.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#224050
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Urm„torul proiect pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2005 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor.
Ini˛iatorul, ave˛i cuv‚ntul.
## **Doamna Georgeta Ionescu** — _secretar de stat_
_Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Georgeta Ionescu, secretat de stat. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, reprezint„ m„sura legislativ„ cu caracter orizontal pe care se bazeaz„ procesul de transpunere ∫i implementare a directivelor europene din noua abordare.
Œn luna iunie a anului 2002 a fost demarat„ ∫i acceptat„ de c„tre Comisia European„ misiunea de evaluare a cadrului legislativ ∫i institu˛ional, dezvoltat la nivel na˛ional, pentru deschiderea negocierilor ce privesc Óncheierea Protocolului la Acordul european privind evaluarea conformit„˛ii ∫i acceptarea produselor industriale PECA.
Prin semnarea PECA, pe de o parte, Comisia European„ recunoa∫te c„ legisla˛ia comunitar„ este preluat„ ∫i aplicat„ Ón Rom‚nia, conform cerin˛elor ∫i exigen˛elor comunitare, dar, pe de alt„ parte, Rom‚nia beneficiaz„ de avantajele extinderii pie˛ei unice pe teritoriul s„u, anterior ader„rii la Uniunea European„, pentru fiecare din sectoarele incluse Ón anexele sectoriale ale PECA.
Urmarea evalu„rii legisla˛iei orizontale, care include ∫i Legea nr. 608/2001, Ón scopul excluderii oric„rui echivoc Ón leg„tur„ cu unele prevederi legale, Ón luna august 2004, Ón baza observa˛iilor ∫i propunerilor concrete formulate de c„tre exper˛i comunitari, Legea nr. 608/2001 a fost modificat„ ∫i completat„ conform prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2004.
Ulterior, potrivit prevederilor punctului 1 din Legea nr. 406/2004 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii, defini˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 termenului îcertificat de examinare de tip“, prev„zut„ la art. 4 alin. (1) lit. e), a fost modificat„.
Miron Tudor Mitrea
#227204
Mul˛umesc. Comisia pentru industrii.
Antal István
#227277
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Senatul a adoptat proiectul de lege Ón discu˛ie Ón ∫edin˛a din 17 februarie 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.
Acest proiect de lege, a∫a cum vi s-a prezentat, are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Aceast„ lege a mai fost modificat„ ∫i, totodat„, completat„ Ón baza observa˛iilor ∫i propunerilor exper˛ilor comunitari prin Ordonan˛a nr. 62 din 2004, iar, ulterior, prin Legea nr. 406 din 2004 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62 din 2004.
A fost modificat„ defini˛ia no˛iunii îcertificat de examinare de tip“. Prin aceast„ modificare s-a cerut eliminarea din cuprinsul legii a sintagmei finale: îrespect„ cerin˛ele reglement„rii tehnice.“
Eliminarea acestei sintagme respect„ cerin˛ele reglement„rii tehnice din cuprinsul defini˛iei men˛ionate, modific„ pe fond Ón˛elesul acesteia, stabilind Ón mod eronat c„ acest document se emite de c„tre un organism notificat pentru orice produs care a fost supus evalu„rii conformit„˛ii, indiferent dac„ produsul se dovede∫te sau nu a fi conform cu cerin˛ele reglement„rii tehnice aplicabile.
Comisia pentru industrii ∫i servicii a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 2 martie 2005. La dezbateri au participat reprezentan˛ii ministerului de resort ∫i, Ón urma dezbaterilor, am hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ aviz„m favorabil.
Totu∫i, este de datoria mea s„ v„ mai informez despre evenimentul care a condus la aceast„ modificare
∫i uite c„ ne afl„m Ón fa˛a unui fapt destul de interesant, care cred c„ pentru colegii no∫tri care au venit Ón aceast„ legislatur„ Ón Camera Deputa˛ilor va fi o informa˛ie util„. La dezbaterea legii, Ón legislatura trecut„, s-a creat un precedent. Un fost coleg s-a ridicat ∫i a avut nefericita solicitare ca sintagma care se reintroduce acum s„ fie scoas„ din avizul comisiei de pe vremea respectiv„, care a avizat Ón mod corect ∫i foarte precis, iar pe vremea respectiv„ s-a trecut peste Regulamentul Camerei ∫i s-a admis un amendament care nu era prezentat ∫i respins de comisia de specialitate. ™i a∫a s-a creat acest precedent ∫i, uite, acum, noul Parlament a fost pus Ón situa˛ia ca s„ revin„ asupra acestei sintagme care, de fapt, Ón mod corect, odat„ a fost trecut„ Ón raportul comisiei. ™i dac„, la vremea respectiv„, cine a condus ∫edin˛a n-ar fi admis acel amendament care nu era Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, ast„zi, practic, n-am fi pierdut 10—15 minute cu aceast„ dezbatere ∫i nu ar fi avut nevoie nici ministerul de acele modific„ri, nici comisia, de o nou„ ∫edin˛„.
Miron Tudor Mitrea
#230110
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii Ón plen din partea grupurilor? Dac„ nu, trecem la dezbaterea legii pe articole.
Titlul legii.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Titlul legii a fost adoptat Ón unanimitate. Articolul unic al legii.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu.
Articolul unic al legii a fost adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Titlul ordonan˛ei a fost adoptat Ón unanimitate. Articolul I al ordonan˛ei.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Articolul I al ordonan˛ei a fost adoptat Ón unanimitate. Articolul II al ordonan˛ei.
Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.
Articolul II al ordonan˛ei a fost adoptat Ón unanimitate. Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
Stelian Du˛u
#231482
## Domnule pre∫edinte,
Comisia propune 5 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru dezbateri pe articole.
Miron Tudor Mitrea
#231629
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
Miron Tudor Mitrea
#231827
## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Ordonan˛a supus„ aprob„rii a fost ini˛iat„ pentru Óndeplinirea celei de-a doua etape Ón reforma salarial„ a func˛ionarilor publici, prima realiz‚ndu-se prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2004.
Textul ordonan˛ei Ón discu˛ie a fost negociat de Guvern Ómpreun„ cu organiza˛iile sindicale reprezentative ale func˛ionarilor publici.
Œn cadrul dezbaterilor din Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor au fost adoptate mai multe amendamente fa˛„ de textul proiectului adoptat de Senat, amendamente pe care le sus˛inem ∫i v„ adres„m rug„mintea s„ le aproba˛i.
Av‚nd Ón vedere toate aceste aspecte, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma propus„ de comisie.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Miron Tudor Mitrea
#232729
™i eu v„ mul˛umesc. Comisia?
Stelian Du˛u
#232794
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare drepturile salariale ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici pe anul 2005.
Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t m„surile adoptate reprezint„ o nou„ etap„ a reformei salariale a acestei categorii de bugetari ∫i au la baz„ negocierile reprezentan˛ilor Guvernului Rom‚niei cu organiza˛iile sindicale, reprezentative ale func˛ionarilor publici.
Comisia a aprobat cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege respectiv.
Miron Tudor Mitrea
#233371
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu.
Trecem la adoptarea legii pe articole.
Titlul legii, Ón formularea propus„ de Senat, adoptat„ ∫i de comisia noastr„.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.
Articolul unic al legii, adoptat de comisie Ón forma propus„ de Senat.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.
Titlul ordonan˛ei, Ón forma ini˛iatorului, propus„ ∫i de comisia noastr„.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Titlul ordonan˛ei, adoptat Ón unanimitate. Titlul capitolului I, Ón forma propus„ de ini˛iator. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Art. 1, Ón forma propus„ de ini˛iator. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Art. 2, Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Art. 3, Ón forma ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Titlul capitolului II, Ón formula propus„ de ini˛iator. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Capitolul II, adoptat Ón unanimitate. Art. 4, Ón forma propus„ de ini˛iator. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Art. 5, Ón forma ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Art. 5, adoptat Ón unanimitate.
Art. 6. Comisia noastr„ propune adoptarea formei ini˛iatorului.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Art. 6, adoptat Ón forma ini˛iatorului. Art. 7. Comisia propune formularea ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 8. Textul ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Art. 9, forma ini˛iatorului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Art. 9 Ón forma ini˛iatorului, adoptat Ón unanimitate. La art. 9 comisia propune introducerea a dou„ alineate noi: alin. (11) ∫i alin. (12). Exist„ interven˛ii? Nu. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. La art. 10 comisia propune p„strarea textului propus de ini˛iator.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
Miron Tudor Mitrea
#240301
nanimitate. Capitolul III. Titlul. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 30. Textul ini˛iatorului. Interven˛ii? Nu avem. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Capitolul IV. Titlul. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 31, forma ini˛iatorului. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Art. 31, adoptat Ón unanimitate.
Art. 32, forma ini˛iatorului. Interven˛ii? Nu avem. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Art. 32, adoptat Ón unanimitate. Art. 33, forma ini˛iatorului. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 34, forma ini˛iatorului. Interven˛ii? Nu avem. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Art. 34 adoptat Ón unanimitate. Art. 35. Interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Art. 35, adoptat Ón unanimitate. Art. 36. Se propune o formulare nou„, pe care o ave˛i Ón raport.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
Marcu Tudor
#242512
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am rug„mintea, poate supune˛i la vot Óntreg capitolul, pentru c„ noi ne-am pus de acord, nu mai are nimeni nimic de spus Ón plus. Dac„ aveam, le spuneam p‚n„ acum. Nu avem nici amendamente... Deci am vrea s„ treac„ c‚t mai multe ast„zi, unele dintre ele chiar sunt stringente. Pune˛i pe capitole. Dac„ are cineva, revenim pe articol Ónainte, dac„ nu are, trecem mai departe. Este posibil ∫i a∫a!
Miron Tudor Mitrea
#242972
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
L„sa˛i-m„ s„ conduc, v„ rog mult, a∫a cum am Ónceput. O s„ termin„m. Mai avem 50 de minute p‚n„ la 13,30.
Art. 42. Formularea ini˛iatorului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 43. Formularea ini˛iatorului. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 44. Formularea ini˛iatorului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Cine este Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Art. 45. Formularea ini˛iatorului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Anexele. Anexa nr. 1, Ón formularea ini˛iatorului. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 2. Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 3. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 4. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat„ Ón unanimitate. Legea are caracter ordinar, motiv pentru care o
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
Stelian Du˛u
#244723
Comisia propune 3 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru dezbateri pe articole.
Miron Tudor Mitrea
#244846
Cine este de acord cu propunerea comisiei? V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. A fost adoptat„. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Articolul unic al legii. Interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Articolul unic al ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.
Legea are caracter organic, o trimitem pentru mar˛i, la vot final.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Ini˛iatorul?
**Domnul Marius B„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Soldele ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului militar se acord„ Ón baza Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Œn actele normative prin care s-au stabilit cre∫terile salariale acordate personalului din institu˛iile publice Ón anul 2005 nu au fost reglementate major„rile salariale ∫i pentru personalul militar.
Deoarece parametrii care stau la baza form„rii soldelor lunare sunt diferi˛i, comparativ cu sistemul civil, singurul determinant mobil al venitului salarial militar ce poate genera cre∫teri financiare Ól reprezint„ valoarea de referin˛„ sectorial„. Ordonan˛a Guvernului nr. 13 stabile∫te, astfel, o cre∫tere a acestei valori la 1.658.222 lei, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2005, urm‚nd ca pentru luna octombrie s„ fie majorat„ la 1.728.648 lei. Aceste
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 major„ri, cumulate, reprezint„ o cre∫tere cu 8% fa˛„ de valoarea de referin˛„ sectorial„ din anul 2004.
Cu convingerea c„ Ón acest fel se va realiza o legal„ echitate financiar„ Óntre categoriile de personal bugetar, v„ adresez rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiect de lege. Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#247041
Mul˛umesc. Comisia?
Stelian Du˛u
#247097
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Ón sensul major„rii valorii de referin˛„ sectorial„ pentru determinarea soldelor de func˛ie ∫i de grad ale personalului militar la 1.658.222 lei, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2005, ∫i la 1.728.648 lei, Óncep‚nd cu data de 1 octombrie 2005.
Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, pentru a se elimina decorel„rile Ón planul drepturilor b„ne∫ti existente Óntre militari ∫i alte categorii de personal din sectorul bugetar.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 21 februarie 2005.
Comisia propune admiterea proiectului de lege, cu unanimitate de voturi.
Miron Tudor Mitrea
#247987
## Mul˛umesc.
Grupurile parlamentare, dac„ au interven˛ii? Domnul Tudor.
Marcu Tudor
#248097
Mai cur‚nd dec‚t ca reprezentant al grupului parlamentar, vreau s„ fac referire ∫i la faptul c„ acest proiect a trecut ∫i pe la Comisia pentru ap„rare, pentru aviz. Am fost Óntru totul de acord cu el, pentru este o lege tehnic„, pune de acord ni∫te discrepan˛e ap„rute Óntre timp Óntre anumite categorii salariale, Ón deficitul celor din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.
Cu aceast„ ocazie, se niveleaz„, Ón virtutea dreptului Guvernului de a asigura astfel de aliment„ri financiare, toate celelalte categorii sociale, Ómpreun„ cu cele din Ministerul Ap„r„rii.
Deci Ól sus˛inem ∫i ca grup parlamentar, dac„ vre˛i, dar ∫i Ón Comisia pentru ap„rare, sesizat„ de Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, pentru aviz, ∫i suntem Óntru totul de acord.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#248888
V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Nu sunt. Trecem la dezbaterea legii pe articole. Titlul legii. Interven˛ii? Nu sunt. Deci titlul legii a fost adoptat Ón unanimitate.
Articolul unic al legii. Interven˛ii? Nu sunt.
Articolul unic al legii a fost adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Titlul ordonan˛ei a fost adoptat Ón unanimitate. Art. 1 al ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Art. 1 a fost adoptat Ón unanimitate. Art. 2 al ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Art. 2 a fost adoptat Ón unanimitate. Art. 3 al ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Art. 3 a fost adoptat Ón unanimitate.
Deoarece avem de a face cu o lege cu caracter ordinar, supun legea, Ón ansamblu, votului dumneavoastr„. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Legea a fost adoptat„ Ón unanimitate.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i ale drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate. Ini˛iatorul?
**Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Este vorba de un num„r redus de salaria˛i, iar ministerul dispune de bani pentru aceste cre∫teri, nu va fi nici un fel de efort bugetar suplimentar pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Din aceste motive, v„ rug„m s„ aproba˛i acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#250577
Mul˛umesc. Comisia?
Stelian Du˛u
#250633
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cre∫terilor salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i ale drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.
Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t, Ón contextul cre∫terilor salariale acordate func˛ionarilor publici Ón anul 2004 ∫i Ón anul 2005, prezenta ordonan˛„ prevede majorarea valorii de referin˛„ sectoriale Ón vigoare Ón luna decembrie 2004, astfel Ónc‚t s„ se asigure un nivel de salarizare corespunz„tor cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/29.III.2005 obliga˛iile, r„spunderile, interdic˛iile ∫i incompatibilit„˛ile ce revin personalului diplomatic ∫i consular ∫i personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 21 februarie 2005, iar comisia propune admiterea, f„r„ modific„ri, a proiectului de lege.
Miron Tudor Mitrea
#251823
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## V„ mul˛umesc.
Grupurile parlamentare, dac„ au interven˛ii? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu. Adoptat Ón unanimitate. Articolul unic.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu. Adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Adoptat Ón unanimitate.
Art. 1 al ordonan˛ei. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Art. 2 al ordonan˛ei. Interven˛ii? Nu sunt. Art. 2, adoptat Ón unanimitate. Art. 3.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Art. 3, adoptat Ón unanimitate. Art. 4.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Art. 4, adoptat Ón unanimitate.
Legea are caracter ordinar, de aceea am s„ o
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (3) ∫i (4) ale art. 6 din Legea nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior (retrimis comisiei)
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#254230
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|007321]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 35/ 29.III.2005 con˛ine 48 de pagini.**
Pre˛ul: 92.400 lei vechi/9,24 lei noi

Cuprins

Stenograma

Informare privind normele interna˛ionale ale muncii adoptate de Conferin˛a Interna˛ional„ a Muncii

Informare privind depunerea unei mo˛iuni simple cu tema îDeprofesionalizarea ∫i politizarea administra˛iei publice, principii ale guvern„rii T„riceanu“, semnat„ de 96 deputa˛i 28

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea ∫i amortizarea activelor fixe aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice 28–29

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2005 29–30