Stenogramă plen

Domnilor colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile, ca s„ putem Óncepe cu declara˛iile politice, urm‚nd ca dup„ aceea s„ vot„m ordinea de zi, pentru a c‚∫tiga timp.

Fac un apel Óns„ la liderii de grup s„ Ón˛eleag„ c„ programul ∫edin˛ei de plen Óncepe la ora 15,00. Dac„ nu, schimb„m programul ∫i o s„ Óncepem la 16,30.

Trecem la declara˛ii politice, stima˛i colegi.

Invit la microfon pe doamna senator Paula Iv„nescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vedem c„ oamenii din Rom‚nia au mari probleme cu sistemul de s„n„tate ∫i cred c„ este momentul s„ vorbim deschis despre ce se Ónt‚mpl„ Ón sistemul sanitar rom‚nesc ∫i dac„ sunt motive de optimism pentru a Óncerca s„ mergem Ómpreun„ mai departe.

Dac„ ne g‚ndim la o defini˛ie simpl„ a sistemului sanitar rom‚nesc, am putea s„ zicem c„ este o combina˛ie Óntre performan˛„ ∫i subdezvoltare.

Caracteristicile subiectiv obiective ale sistemului sanitar din Rom‚nia nu sunt deloc pl„cute. Este dezorganizat, nesigur, ineficient, personal nemotivat, gestionare defectuoas„, nestandardizat, dezechilibrat ∫i statistici deformate. Toate acestea au cauze vechi ∫i multiple: management neperformant, finan˛are dezechilibrat„ ∫i ineficient„, descurajarea investi˛iilor competente private, politizarea excesiv„, educa˛ia medical„ deficitar„ a popula˛iei, demotivarea personalului medical, reac˛ie slab„ fa˛„ de marea corup˛ie din sistem.

Dac„ facem analize, putem s„ g„sim ∫i posibile solu˛ii pentru a Óndrepta aceast„ pat„ a sistemului sanitar rom‚nesc, ∫i anume:

— pentru Ómbun„t„˛irea sistemului public de s„n„tate, la nivelul administra˛iei medicale centrale ∫i locale este nevoie de o mai bun„ strategie de dezvoltare a sistemului sanitar pe termen lung, agreat„ de toate for˛ele politice, astfel Ónc‚t s„ nu sufere cutremure la fiecare schimbare politic„;

— implementarea de programe sociomedicale coerente, pe termen scurt ∫i lung;

— revizuirea competen˛elor ∫i a responsabilit„˛ilor conduc„torilor medicali, mini∫tri, directori de direc˛ii sanitare etc.

— ocuparea posturilor de conducere s„ aib„ loc numai prin concurs, pe baz„ de competen˛e manageriale reale, ∫i nu pe criterii politice;

— s„ existe o atitudine echilibrat„ fa˛„ de cele dou„ componente ale sistemului, de stat ∫i privat.

Descentralizarea sistemului, descentralizarea deciziei sunt componente foarte importante pentru clarificarea sistemului sanitar rom‚nesc. La fel sunt ∫i motivarea financiar„ a personalului medical, Ón func˛ie de rolul sociocomunitar, ∫i crearea de p‚rghii de Óngr„dire a c‚∫tigurilor ilicite, motivarea tinerilor medici pentru a merge Ón zone defavorizate ∫i, poate, de ce nu, reintroducerea stagiului de munc„ postuniversitar„ Ón mediul rural.

La nivelul Casei de Asigur„ri de S„n„tate este nevoie de reconsiderarea rolului prespitalului ∫i, Ón special, a medicului de familie, prin redistribuirea resurselor spre aceste structuri.

Reconsiderarea punctajului ∫i valorii punctului pentru medicul de familie ∫i specialistul din spital este de asemenea o condi˛ie de luminare a sistemului sanitar rom‚nesc.

Distribuirea bugetului trebuie f„cut„ pe criterii obiective. La punctaje egale trebuie finan˛„ri egale, indiferent de localizarea geografic„.

Selec˛ia personalului trebuie f„cut„ pe baza preg„tirii profesionale ∫i a experien˛ei directe medicale.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Va urma doamna senator Verginia Vedina∫.

## **Domnul Angel TÓlv„r:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ adresez dumneavoastr„ pentru a v„ supune aten˛iei problemele acute cu care se confrunt„ Ón acest moment sistemul educa˛ional vr‚ncean.

La Ónceputul mandatului actualului Guvern, domnul prim-ministru declara c„ tranzi˛ia s-a Óncheiat ∫i c„ Rom‚nia a intrat Óntr-o nou„ etap„ a evolu˛iei sale istorice.

Vreau s„ v„ spun c„ la acel moment nu aveam argumente solide pentru a-l contrazice pe domnul prim-ministru, pentru c„ Ón sprijinul afirma˛iei Domniei sale st„teau rezultatele remarcabile ob˛inute de Guvernul P.S.D. Ón perioada 2001—2004, ∫i anume, dup„ un declin serios a urmat o cre∫tere economic„ s„n„toas„, dup„ izolarea extern„ a venit certitudinea NATO, precum ∫i perspectiva rezonabil„ a integr„rii Ón Uniunea European„, iar dup„ umilin˛„ a venit speran˛a c„ vom putea tr„i mai bine.

Acum, la numai c‚teva luni de la acel moment, am Ónceput s„ m„ Óntreb din ce Ón ce mai des Óncotro se Óndreapt„ Rom‚nia, spre progres sau spre o societate de supravie˛uire, spre cre∫tere sau Ónapoi Óntr-o tranzi˛ie care dintr-un proces este pe cale de a deveni o stare. Sunt Óntreb„ri la care a∫tept„m cu to˛ii un r„spuns, sunt Óntreb„ri generate de lipsa de viziune a Guvernului, de faptul c„ actuala putere nu a Ón˛eles c„ nu cu vorbe ∫i lovituri de teatru se face o bun„ guvernare. Sunt Óntreb„ri generate de subfinan˛area cu care se confrunt„ educa˛ia, s„n„tatea, cultura.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Spre deosebire de intervalul 1997—2000, perioada 2001—2004 a Ónsemnat pentru Ónv„˛„m‚ntul vr‚ncean trecerea de la un sistem de finan˛are care s-a limitat, Ón principal, la asigurarea cheltuielilor de func˛ionare a unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt la unul care a vizat Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de desf„∫urare a procesului instructiv-educativ prin investi˛ii Ón infrastructura ∫colar„, stimularea cadrelor didactice ∫i derularea mai multor categorii de programe sociale.

Astfel, Ón intervalul men˛ionat, au fost investite 5 milioane dolari pentru reabilitarea a 21 unit„˛i ∫colare. S-a derulat, Óncep‚nd cu anul 2004, un program Ón valoare de 34 miliarde lei pentru modernizarea infrastructurii ∫colare deteriorate din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar cu construc˛ii noi. S-a dublat, fa˛„ de anul 2000, num„rul de calculatoare din ∫coli. S-a extins re˛eaua de transport ∫colar. Au fost aloca˛i 89,3 miliarde lei pentru 75.178 copii, beneficiari ai programului îlaptele ∫i cornul“. A fost sus˛inut„ construc˛ia unui num„r de 9 s„li de sport.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe doamna senator Vedina∫ Verginia, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Printr-o recent„ ordonan˛„ de urgen˛„, a fost modificat„ Legea privind statutul func˛ionarilor publici, ad„ug‚ndu-se la cazurile de Óncetare de drept a raportului de serviciu al func˛ionarului public ∫i situa˛ia Ón care func˛ionarul a Ómplinit v‚rsta legal„ de pensionare. Se impune precizat c„ ∫i Codul muncii prevede pentru salariat o solu˛ie identic„ celei consacrate acum pentru func˛ionarul public. Œn aplicarea acestui text au ap„rut Óns„ numeroase probleme, ceea ce a f„cut ca Ón propunerile de modificare a Codului muncii confedera˛iile sindicale ∫i patronale s„ convin„ asupra schimb„rii solu˛iei legislative. S-a c„zut astfel de acord ca Óntrunirea cumulativ„ a condi˛iei de v‚rst„ ∫i a stagiului minim de cotizare s„ nu mai reprezint„ o form„ de Óncetare de drept a contractului de munc„, ci s„ fie trecut„ Ón r‚ndul ipotezelor de desfacere a contractului de munc„.

A∫adar, ceea ce nu a fost considerat bun pentru salariat este considerat a fi bun pentru func˛ionarul public.

Faptul c„ Ómplinirea v‚rstei de pensionare atrage Óncetarea de drept a raportului de serviciu, Ón cazul func˛ionarului sau, dup„ caz, salariatului, Ónseamn„ c„, indiferent dac„ este bun, cu merite deosebite sau nu, unui func˛ionar public ajuns la v‚rsta pension„rii Ói va Ónceta, prin efectul legii, raportul de serviciu, institu˛ia public„ nemaiput‚nd s„-l men˛in„ Ón func˛ie, chiar dac„ ar dori acest lucru.

Sigur c„ nu putem fi prezum˛io∫i, dar este firesc s„ ne Óntreb„m ce anume a urm„rit legiuitorul atunci c‚nd a consacrat o asemenea solu˛ie juridic„. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care este cunoscut faptul c„ experien˛a, competen˛a dob‚ndite Ón activitate justific„ men˛inerea Ón func˛ia public„ ∫i peste v‚rsta de pensionare.

Œn statutul func˛ionarului public din structurile Uniunii Europene, pentru cunoscu˛ii func˛ionari comunitari este recunoscut„ posibilitatea ca ei s„ fie men˛inu˛i Ón func˛ie ∫i dup„ v‚rsta legal„ de pensionare ∫i reprezint„ o constant„ a dreptului aplicabil func˛ionarului public, recunoscut„ Ón toate statele civilizate, posibilitatea men˛inerii Ón func˛ie a func˛ionarilor competen˛i peste limita legal„ de pensionare. Œn America, judec„torii sunt ale∫i pe via˛„. Fac referire la judec„tori, pentru c„ sunt semnale c„ ∫i lor li se preg„te∫te ceva. Œn Germania, dep„∫irea v‚rstei de pensionare este o regul„.

Dau cuv‚ntul domnului senator Puskás Valentin Zoltán din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. Se preg„te∫te domnul senator fi‚buleac Mihai.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

A trecut mai bine de un an de c‚nd U.D.M.R.-ul a introdus dou„ proiecte, propuneri legislative care, dup„ aceea, s-au transformat Ón proiecte ale Guvernului ∫i am‚ndou„ se refereau la pensionari.

Acestea au fost aprobate, au fost sus˛inute la vremea respectiv„ de tot spectrul politic, de toate partidele parlamentare, Óns„ aplicarea lor Ón practic„ a r„mas Ón aer.

Acum a∫ vrea s„ vorbesc despre Legea privind acordarea unui ajutor lunar pentru so˛ul supravie˛uitor.

Colegii care au f„cut parte ∫i din legislatura trecut„ Ó∫i amintesc c„ am sus˛inut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, av‚nd Ón vedere pensiile foarte mici ∫i, Ón cazul Ón care unul dintre so˛i decedeaz„, cel„lalt dintr-o pensie nu are posibilit„˛i materiale de a tr„i, de aceea, am propus, la Ónceput 50%, p‚n„ la urm„ s-a aprobat 25%, ca so˛ul supravie˛uitor s„ primeasc„ dup„ so˛ul decedat un ajutor pentru a putea avea o via˛„ mai decent„.

P‚n„ aici totul este foarte clar ∫i foarte bine, dar ultimele dou„ articole, de fapt, din legea respectiv„, au prev„zut anumite sarcini pentru Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale ∫i pentru Guvern. Œns„, pentru ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 prevederile acestei legi s„ fie aplicabile, se solicit„ o munc„ Ón plus din partea Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, aceea de a elabora norme metodologice, ∫i din partea Guvernului, de a stabili prin hot„r‚re a Guvernului o dat„ la care vor fi finalizate opera˛iunile de recalculare a pensiilor, pentru ca legea s„ intre Ón vigoare, s„ poat„ fi aplicat„ numai dac„ aceste termene pot fi Óndeplinite.

BineÓn˛eles, sunt termenele incerte, dar Guvernul, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, are toate atribu˛iile prev„zute Ón acest act normativ de a stabili Ón fine aceast„ dat„.

Legea a intrat Ón vigoare, este vorba de Legea nr. 578/14 decembrie 2004, deci aproape de ∫apte luni, de o jum„tate de an este Ón vigoare, dar p‚n„ acum nici Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, nici Guvernul nu au Ónceput, despre finalizare ce s„ mai vorbim, acele acte normative prin care aceast„ lege devine aplicabil„.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator T‚buleac Mihai, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Dan Vasile Ungureanu.

## **Domnul Mihai fi‚buleac:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ultimele trei s„pt„m‚ni Ón Rom‚nia am asistat la tot felul de catastrofe ∫i evenimente neprev„zute: inunda˛ii, dezastre naturale, pr„bu∫iri de poduri.

Din p„cate s-a demonstrat Ónc„ o dat„ slaba eficien˛„ a autorit„˛ilor locale ∫i proasta calitate a infrastructurii transporturilor.

De 15 ani ne confrunt„m cu acelea∫i probleme, iar actualul Guvern Óncearc„ imposibilul, s„ refac„ ceea ce a distrus prin nep„sare, prin lucr„ri de m‚ntuial„ ∫i corup˛ie guvernarea V„c„roiu 1992 — 1996, N„stase 2000—2004.

Lipsa sau gestionarea mediocr„ a investi˛iilor din infrastructur„ a avut drept consecin˛„ urm„toarele rezultate:

— din 15.000 km de drum na˛ional, 12.000 km sunt nereabilita˛i;

— din 3.271 km de poduri la nivel na˛ional, 50% risc„ avarierea la o viitur„ mai mare;

— din 16.500 km2 de diguri din ˛ar„, 75% nu rezist„ la inunda˛ii majore;

— din 35.000 km conducte de gaz, apar˛in‚nd Distrigaz Nord ∫i Distrigaz Sud, mai bine de jum„tate din

re˛ea este supus„ uzurii accentuate ∫i poate crea precedentul unor incendii sau alte catastrofe;

— din 1.996 de sta˛ii electrice de 110 kW au fost modernizate 25, iar 68% din liniile electrificate sunt uzate, ca s„ nu mai spunem c„ 30% din sta˛iile de transformare au aparataj din anii ’60;

— 50% dintre liniile electrice subterane de medie tensiune dep„∫esc cu 80% gradul de Ómb„tr‚nire, iar bran∫amentele modernizate au o pondere de doar 6,5% din total.

Dup„ cum se poate observa, ne afl„m Óntr-o situa˛ie de gradul 0 ∫i, vrem nu vrem, dac„ nu vom lua m„surile necesare, exist„ riscul s„ ne trezim c„ toat„ Rom‚nia va fi transformat„ Óntr-o ruin„ atomic„ asem„n„toare filmelor SF pe care le vedem pe la televizor.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ceea ce v-am prezentat mai sus reprezint„ doar compendiul unei probleme dezastruoase c„reia nu i s-au g„sit dec‚t solu˛ii ineficiente sau scuze perpetue.

Vrem s„ fim membri ai Uniunii Europene, dar de 15 ani Óncoace nu ne asum„m r„spunderea pentru proiecte prost gestionate sau lucr„ri cu un grad sc„zut de calitate.

Desigur, fosta putere sau, mai corect, actuala opozi˛ie, mi-ar replica c„ au lipsit fondurile pentru realizarea unei infrastructuri europene care s„ acopere teritoriul Óntregii ˛„ri, dar eu m„ Óntreb ∫i Óntreb: din 1990 Óncoace au tot venit finan˛„ri interna˛ionale: Banca Mondial„, F.M.I., Uniunea European„, BERD, fonduri de dezvoltare japoneze etc., care ar fi trebuit s„ rezolve m„car 50% din infrastructura de drumuri, c„i ferate, poduri, conducte, re˛ele electrice, cl„diri etc. Unde s-au dus acestea?

Ca s„ nu mai vorbim despre contribu˛iile la bugetul statului prin impozite ∫i taxe pe care le pl„te∫te fiecare cet„˛ean.

Invit la microfon pe domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator György Frunda.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îIndustria rom‚neasc„, quo vadis?“

Cunoa∫tem cu to˛ii din programul Alian˛ei D.A. preocup„rile de politic„ industrial„. Trist e c„ generalit„˛ile din programul Alian˛ei rezid„ ∫i Ón contactele pe care anumi˛i industria∫i le au cu Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, c‚nd primii se hot„r„sc s„ sesizeze aspecte concrete rezultate din adaptarea industriei tradi˛ionale rom‚ne∫ti la realit„˛ile economice.

Pornind de la exemple concrete cred c„ situa˛ia particular„ de la care am plecat este comun„ industria∫ilor. Am Ón vedere pe aceia ce au valorificat capitalul industrial autohton ∫i p‚n„ Ón prezent au r„zb„tut Ón condi˛iile economiei de pia˛„ func˛ionale, realiz‚nd, Ón special Ón perioada premerg„toare noii politici industriale, profituri conjugate cu stabilizarea locurilor de munc„. Pre˛urile la produc„torii de energie, Ón majoritatea lor de stat, au crescut ∫i vor cre∫te f„r„ nici o strategie de control din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, ceea ce Ómpiedic„ fundamentarea unui plan de afaceri cu costuri stabile ori Ón cre∫tere predictibil„. Simpla afirma˛ie c„ pre˛urile ∫i tarifele aplicate vor trebui aduse treptat la nivelul celor din Uniunea European„ nu mai satisface pe nimeni c‚t„ vreme aceast„ cre∫tere nu poate fi cuantificat„ Ón procente lunare, consumuri ∫i costuri exprimate Ón moneda european„. C‚t de departe este stabilizarea pre˛urilor ∫i tarifelor la energie ∫i utilit„˛i nu ne r„spunde nici programul de guvernare al Alian˛ei D.A. ∫i nici Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului. Este inadmisibil ca motorina produs„ Ón industria rom‚neasc„ s„ creasc„ substan˛ial o dat„ cu subven˛ionarea motorinei pentru agricultur„ ∫i astfel o m„sur„ de sprijin s„ fie golit„ de con˛inut.

Programul de politic„ industrial„ al Alian˛ei D.A. este orfan ∫i pentru c„ nu s-a conjugat cu politica s„n„toas„ a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei de Ónt„rire a monedei na˛ionale. Œnt„rirea relativ accentuat„ a leului nu a reprezentat ∫i nici nu reprezint„ pentru Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului o tem„ de baz„ pentru sprijinirea Ón termeni reali a activit„˛ii industriale a industria∫ilor, astfel c„ descoperim disponibilitate la sugestii din sfera produc˛iei, f„r„ m„suri imediate ∫i concrete, ceea ce v„de∫te lipsa unui orizont pe termen scurt, incapacitatea de a reac˛iona imediat ∫i concret, Ón coeren˛„ cu principiile unei dezvolt„ri durabile pentru industria rom‚neasc„.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Frunda György, din partea Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia. Urmeaz„ domnul senator Marius Marinescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am avut emo˛ii c‚nd a˛i anun˛at c„ Ómi da˛i cuv‚ntul, pentru c„ a˛i spus Frunda Gheorghe la P.S.D. ( _Se amuz„.)_ E o dorin˛„ pe care...nu? E de-a... de la cre∫tindemocra˛i...

Nu se ∫tie niciodat„...

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Rezultatul de ieri al referendumului din Fran˛a ridic„ foarte serioase probleme Ón construc˛ia institu˛ional„ a Uniunii Europene. Dup„ c‚te ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, pentru a deveni valid„, Constitu˛ia European„ trebuie votat„ de 4/5 din cei 25 de membri, adic„ de 20 de ˛„ri. O dat„ acest precedent deschis vor urma probabil ∫i alte referendumuri cu acela∫i rezultat. Sondajele din Olanda arat„ c„ mai mul˛i sunt cei care se opun Constitu˛iei, la fel ca ∫i Ón Marea Britanie. Problema este grav„, pentru c„ dac„ mai pu˛in de 20 de ˛„ri vor ratifica referendumul atunci se pune problema inexisten˛ei actului fundamental al Uniunii Europene. Va trebui g‚ndit„ o nou„ construc˛ie a Constitu˛iei Europene, pentru c„ nu se prevede la ora actual„ o posibilitate a organiz„rii unui al doilea tur al referendumului. Aceasta este o problem„ care ne prive∫te Ón mod direct, chiar dac„ nu suntem Ónc„ membri ai Uniunii Europene, pentru c„ aceast„ mentalitate a cet„˛enilor europeni se va r„sfr‚nge, va fi urmat„ ∫i de o reac˛ie a oamenilor politici Ón ceea ce prive∫te ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

M„ Óngrijoreaz„ ∫i am sincere ∫i fundamentate re˛ineri Ón leg„tur„ cu ceea ce se va Ónt‚mpla Ón continuare Ón privin˛a ader„rii noastre la Uniunea European„. Toate cele 25 de state trebuie s„ ratifice Tratatul semnat de noi cu Uniunea European„. Cre∫tin-democra˛ii din Germania au declarat deja c„ Ón situa˛ia Ón care nu vom Óndeplini criteriile pe acest an, aten˛ie! pe acest an, ale ratific„rii, atunci Germania nu va ratifica Tratatul dintre Uniunea European„ ∫i Rom‚nia.

De aceea, cred c„ noi putem avea o singur„ conduit„ preventiv„. Œn mod foarte serios trebuie s„ Óndeplinim acquis-ul comunitar punct cu punct, virgul„ cu virgul„, capitol cu capitol, pun‚nd accent pe teritoriul J.A.I.-ului, al justi˛iei, al administra˛iei ∫i internelor. ™i aici evenimentele din ultimele zile dovedesc c„ este nevoie de o tratare foarte, foarte serioas„ a problemei justi˛iei. Cred c„ noi, ca una dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului, avem un rol deosebit de important. Trebuie s„ adopt„m foarte repede un pachet de legi privind justi˛ia. Sunt convins c„ trebuie s„ avem grij„ ca justi˛ia s„ r„m‚n„ independent„ de politic. Dac„ justi˛ia nu r„m‚ne...

Domnule senator, a˛i avut dou„ minute la dispozi˛ie din timpul r„mas. V-am mai dat dou„ ∫i v-a∫ ruga s„ Óncheia˛i.

## **Domnul Frunda György:**

## V„ mul˛umesc.

O s„ Ónchei, domnule pre∫edinte, printr-un apel, cu toate c„ voiam s„ discut dou„ minute, nu mai mult, pentru c„ este o problem„ care ne prive∫te direct, nu pentru zilele, s„pt„m‚nile, lunile urm„toare, dar pentru anii urm„tori va marca soarta Rom‚niei. De aceea, Ónchei, f„c‚nd un apel la toate partidele politice care doresc, Óntr-adev„r, ca Rom‚nia s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene Ón 2007 ∫i s„ nu se aplice acel articol de salvgardare, s„ adopt„m ∫i s„ contribuim prin acest pachet ca justi˛ia s„ fie euroconform„, cu judec„tori obiectivi ∫i independen˛i, cu procurori care s„ fie supu∫i exclusiv adev„rului pe baza probelor existente la dosar, care s„ fac„ arest„ri atunci c‚nd m„sura arest„rii se impune ∫i dovezile sunt de nezdruncinat ∫i s„ pornim de la prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i de bun„-credin˛„ a fiec„rui cet„˛ean al acestei ˛„ri ∫i a oric„rui om care are de-a face cu justi˛ia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu. Este? Nu. Bun.

Domnul senator Neagu Nicolae... Nu... A venit domnul senator Marinescu.

Domnule senator Neagu, mai a∫tepta˛i pu˛in, a venit domnul senator Marinescu ∫i e plin de av‚nt.

Dac„ pute˛i am‚ndoi o dat„...

Am‚ndoi atac„m P.S.D.-ul! V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ave˛i cuv‚ntul. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

## **Domnul Marius Marinescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn perioada 2000—2004, Rom‚nia a fost victima diverselor personaje dubioase care au beneficiat de sprijinul ∫i protec˛ia fostului partid de guvern„m‚nt.

Rom‚nia a fost victima acestora, economia ˛„rii fiind adus„ Ón pragul colapsului, Ón timp ce fostele autorit„˛i centrale ∫i locale beneficiau de favoruri din partea acestor personaje dubioase ∫i se pref„ceau c„ lupt„ Ómpotriva corup˛iei.

Œn s„pt„m‚nile precedente, am asistat cu to˛ii la c„derea a Ónc„ unui apropiat al P.S.D.-ului, acesta fiind nimeni altul dec‚t Zaher Iskandarani. Œn ultimii ani, presa ∫i societatea civil„ au avertizat Ón permanen˛„ asupra acestui afacerist care avea nenum„rate rela˛ii de prietenie cu diver∫i oameni din conducerea P.S.D.-ului, dar fosta guvernare nu a f„cut aproape nimic, dec‚t s„ arunce cu praf Ón ochii opiniei publice cu diverse anchete ∫i pedepse u∫oare aplicate afaceristului ∫i apropia˛ilor lui.

Fosta guvernare, Ón fa˛a Uniunii Europene ∫i a NATO, se l„uda cu lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a celor care sprijin„ financiar terori∫tii interna˛ionali, dar, pe plan intern, nu f„cea aproape nimic Ón acest sens, exemplul cel mai elocvent fiind chiar acela al lui Zaher Iskandarani care, dup„ ce a executat o parte din pedeapsa primit„, a continuat s„-∫i desf„∫oare activit„˛ile ilicite, f„r„ ca nimeni din fosta guvernare s„ ia vreo m„sur„ Ómpotriva sa.

Dup„ alegerile din 2004, noul Guvern ∫i pre∫edintele Traian B„sescu au Ónceput, cu adev„rat, lupta anticorup˛ie, iar Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Integr„rii Europene de-abia acum pot lupta cu adev„rat Ómpotriva corup˛iei, a∫a cum este normal.

Este regretabil c„ fosta guvernare P.S.D. a permis, timp de 4 ani, unor a∫a-zi∫i oameni de afaceri gen Zaher Iskandarani ∫i Omar Hayssam s„-∫i desf„∫oare activit„˛ile ilicite, aduc‚nd pagube iremediabile bugetului de stat ∫i, implicit, cet„˛enilor rom‚ni.

Sunt sigur c„ acum institu˛iile statului Ó∫i vor face datoria Ón cazul lui Zaher Iskandarani ∫i a baronilor din P.S.D. care l-au ajutat, iar cei care doresc s„ ajute aceast„ anchet„ vor fi lua˛i Ón seam„ de organele de urm„rire penal„ ∫i de instan˛ele de judecat„ care, acum, nu mai sunt supuse presiunilor politice ale P.S.D.-ului. Acum a venit vremea c‚nd baronii locali ai P.S.D.-ului Ómpreun„ cu acoli˛ii lor, care au contribuit la jefuirea ˛„rii, s„ r„spund„ pentru faptele lor, Ón fa˛a instan˛elor de judecat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu din partea Grupului parlamentar social-democrat.

Domnule senator P„unescu, cred c„ nu m-a˛i auzit.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Pofti˛i la microfon.

## **Domnul Adrian P„unescu**

_**:**_

Dar ∫i c‚nd v„ aud...

Am Ón˛eles. Urmeaz„ domnul senator Neagu Nicolae.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Rom‚nia produce oameni de valoare, Rom‚nia produce ∫i unicate. Unul dintre unicate, poate chiar un unicat absolut, este cosmonautul Dumitru Prunariu.

Am aflat de inten˛ia puterii de a-l schimba din locul s„u de ambasador la Moscova, unde se familiarizase, chiar anterior numirii, cu limba, cu civiliza˛ia ∫i cultura acelei zone, unde avea cuno∫tin˛e de om care Ómpline∫te un zbor Ón Univers Ómpreun„ cu colegi ai s„i, la Moscova, unde era necesar ca Rom‚nia s„ fie bine reprezentat„ ∫i s„ pariem c‚∫tig„tor.

Nu m„ amestec Ón treburile stricte de politic„ extern„ ale actualului Guvern. B„nuiesc c„ sunt ra˛iuni pentru care este rechemat Dumitru Prunariu, dar mai presus dec‚t aceste ra˛iuni pe care nu le ∫tim, ∫i ar fi bine ca tot ce se poate spune s„ se spun„ public...

Numai o secund„, domnul senator. Œl rug„m pe domnul senator Puiu Ha∫otti...

Domnule senator Puiu Ha∫otti, v„ rog eu, se aude Ón toat„ sala, v„ rog s„ pofti˛i pe hol ∫i discuta˛i c‚t dori˛i la telefon, acolo.

Ori mai tare, ori mai Óncet... Ori s„ auzim ∫i noi, ori s„ nu aud„ nimeni.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ziceam c„ sunt ra˛iuni pentru care Dumitru Prunariu ar trebui tratat neap„rat cu respect. Este, repet, un unicat ∫i eu n-a∫ avea puterea, dac„ a∫ fi titularul Ministerului de Externe, de exemplu, s„ semnez un act prin care, dup„ un an ∫i ceva, dac„ nu cumva mai pu˛in, un om excep˛ional cum e Dumitru Prunariu s„ fie rechemat inexplicabil la Bucure∫ti. Parc„ e prea mult„ prip„ Ón aceast„ m„sur„, mai ales judec‚nd Ón contextul Ón care, Ón locul s„u va merge un om nerecomandat principial de actuala guvernare, un om care nu este nici o t‚n„r„ speran˛„ — nici nu e obligatoriu ca, la toate posturile de semnifica˛ie, s„ fie tinere speran˛e, numai c„ ni s-a spus de c„tre actualii guvernan˛i c„, Ón rela˛iile externe, se va merge pe tinere speran˛e. Lui Dumitru Prunariu Ói e preferat un om al c„rui nume nu este lipsit de o anumit„ anecdotic„ noroioas„ care nu-l recomand„ pentru un asemenea post ∫i cred eu c„ nu e, Ón genere, numirea lui nu e o not„ bun„, nu d„ bine. E greu s„-˛i legi numele de scoaterea din jocul diplomatic a lui Dumitru Prunariu.

Spun asta parc„ tem‚ndu-m„ c„, din adversitatea noastr„ politic„, ar ie∫i cumva o brusc„ Ón˛elegere pentru ce spun eu ∫i ministrul de externe sau pre∫edintele s-ar opri ∫i ar spune: îNu, domnule, l„sa˛i-l acolo.“ Nu vreau s„ v„ fac, neap„rat, acest bine, dar v„ rog s„ v„ g‚ndi˛i dac„ sun„, istorice∫te, pozitiv ceea ce se decide, f„r„ consultarea, m„car, a Comisiilor pentru politic„ extern„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 ale celor dou„ Camere, Ón chestiunea Dumitru Prunariu. Ur‚t lucru. ™i ilogic.

Ne Óntoarcem la problemele noastre interne ∫i constat„m c„ nici una dintre ele nu este lipsit„ de o leg„tur„ direct„ ∫i, uneori, dureroas„ cu problemele noastre externe.

Iat„, dup„ o idil„ est-european„ a pre∫edin˛ilor Rom‚niei, Ucrainei ∫i ai altor ˛„ri din zon„, afl„m c„ adjunctul ministrului ucrainean al transporturilor ∫i telecomunica˛iilor, domnul Pavel Riabkin, a declarat, ieri la Odessa c„ Ucraina va finaliza Ón cur‚nd primul tronson al Canalului BÓstroe ∫i va demara lucr„rile pentru construirea tronsonului doi. Riabkin a mai spus c„ Ucraina are nevoie de o cale navigabil„ proprie spre Marea Neagr„ pentru dezvoltarea economiei na˛ionale ∫i c„ reac˛ia negativ„ a Uniunii Europene fa˛„ de acest proiect este influen˛at„ de pozi˛ia Rom‚niei.

Dac„ v-a∫ cere, domnule pre∫edinte, s„ fie pu˛in„ lini∫te, ce-a˛i zice?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da. Poate facem o pauz„, pentru ca U.D.M.R.-ul ∫i domnul senator Gheorghe Copos s„ termine discursul acolo.

Domnule senator Marius Marinescu, v„ rog eu foarte mult, ie∫i˛i pe hol ∫i discuta˛i c‚t vre˛i...

Domnule senator Markó Béla, dac„ a˛i r„m‚ne, a˛i afla ∫i un punct de vedere pe care m„ g‚ndeam s„-l spun, s„ nu-l spun?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator György Frunda, v„ rog foarte mult s„ lua˛i loc.

Cum? Ce spune˛i, doamn„?

Doamna senator, vede˛i-v„ de treab„, v„ rog eu foarte mult! C‚nd o s„ fi˛i pre∫edintele Senatului, conduce˛i dumneavoastr„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Da. Iat„ ce punct de vedere exprim aici fa˛„ de proiectul Legii minorit„˛ilor, aprobat de Guvern ∫i trimis Parlamentului spre aprobare.

Este, dup„ p„rerea mea, un moment important, un moment-cheie, Ón care va trebui s„ ne p„str„m con∫tiin˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 de sine ∫i curajul de a g‚ndi ceea ce se Ónt‚mpl„, cu seriozitate ∫i cu perspectiv„.

Œn orice caz, dup„ p„rerea mea, va fi greu, va fi imposibil de tr„it unitar Óntr-o ˛ar„ Ón care Ón unit„˛i ∫i institu˛ii de stat cu predare Ón limba matern„ la toate nivelurile, formele ∫i tipurile de Ónv„˛„m‚nt se vor afla tinerii aceleia∫i ˛„ri.

Cred c„ trebuie s„ ne g‚ndim bine ∫i cred c„ simplul fapt c„ Executivul actual trebuie s„ supravie˛uiasc„ prin generozitatea costisitoare a Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia n-ar trebui s„ conduc„ pe liderii coali˛iei la ced„ri at‚t de grave, la ced„ri Ómpotriva c„rora am fost ∫i c‚nd ele, Óntr-un fel mai pu˛in agresiv, veneau din partea liderilor P.S.D. ™i acum cred ∫i spun cu t„rie c„ nu e Ón interesul nim„nui ca Ónl„untrul aceleia∫i ˛„ri s„ existe acest separatism absolut imoral. A∫a ceva nu se poate Óng„dui.

La toate cele pe care le-am spus se adaug„ ∫i ni∫te cuvinte care merit„ s„ vi le Óncredin˛ez. Am Óncercat s„ duc situa˛ii ale oamenilor dinspre locul Ón care Ómi fac oficiul de senator c„tre autorit„˛i executive ale Guvernului Rom‚n ∫i trebuie s„ m„rturisesc public Ómprejurarea c„ am g„sit, p‚n„ acum, la cei mai mul˛i dintre cei pe care i-am c„utat, Ón numele oamenilor, Ón˛elegere ∫i dorin˛„ de cooperare, dincolo de diferen˛ele politice. Unul dintre cei la care m„ refer se afl„ acum Ón sal„ — e vorba de vicepremierul Gheorghe Copos —, altul probabil c„ va veni la votul final, e vorba de ministrul administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga, om profund ∫i doritor s„ fac„ administra˛ie, ∫i pe care l-am sesizat ∫i cu privire la lucrurile nepl„cute care se Ónt‚mpl„ Ón jude˛ul Hunedoara din proasta Ón˛elegere a situa˛iei de c„tre prefectul de acolo, ∫i un asemenea om mi s-a p„rut a fi ∫i ministrul Ioan Codru˛ ™ere∫.

A∫ vrea, Ón acest moment, s„ salut nevoia de cooperare a noastr„, a tuturor, Ón beneficiul oamenilor. Este imposibil ca Ón fiecare ocazie electoral„ s„ ∫tergem tot ce au f„cut ceilal˛i ∫i s„-i trimitem Ón pu∫c„rie. Este imposibil ∫i este un anumit mecanism al r„zbun„rii, care nu se va termina niciodat„. Faptul c„, Ón ciuda Ómprejur„rii c„ sunt component al Partidului Social Democrat ∫i voi r„m‚ne component al Partidului Social Democrat, nu i-a Ómpiedicat pe ace∫ti oameni s„ se comporte civilizat, cooperant ∫i s„ m„ oblige, Ón acela∫i timp, la o cau˛iune de con∫tiin˛„ ∫i a mea pentru dumnealor, atunci c‚nd rolurile se vor inversa ∫i vor pleca de la putere.

Mul˛umesc, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte, Ónchei: numai ceea ce ne folose∫te tuturor trebuie s„ ne uneasc„!

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Neagu Nicolae, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Alexandru Ioan Mor˛un.

## **Domnul Nicolae Neagu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ simt deosebit de onorat, Ón calitate de senator de Sibiu al Partidului Democrat, de a fi putut contribui, al„turi

de organizatorii Festivalului Interna˛ional de Teatru — Sibiu, 26 mai—6 iunie 2005, la realizarea a Ónc„ unei pun˛i de leg„tur„ Ónspre revenirea Rom‚niei la marea familie european„, acolo unde merit„ ∫i este locul dintotdeauna, ∫i nu numai geografic.

Fidel misiunii mele de a Ónt„ri ∫i confirma statutul de simbol cultural na˛ional Ón esen˛„ ∫i afinitatea european„ Ón caracter a Sibiului, al„turi de ini˛iatorii Festivalului Interna˛ional de Teatru de la Sibiu, edi˛ia a 12-a, ˛in s„ mul˛umesc, Ón primul r‚nd, pre∫edin˛iei ∫i pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, care a r„spuns prompt solicit„rii mele de a acorda patronajul pre∫edin˛iei acestei excep˛ionale manifest„ri culturale interna˛ionale, precum ∫i tuturor agen˛ilor economici din Sibiu, care au Ón˛eles, poate mai mult ca oric‚nd, c‚t de necesar„ este recunoa∫terea valorilor europene, a culturii ∫i spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti ca punct de plecare Ónspre integrarea economic„ ∫i social„ a rom‚nilor.

Timp de 11 zile, la Sibiu, peste 2.500 de participan˛i din 68 de ˛„ri de pe Óntregul mapamond se reunesc Ón cadrul acestui festival interna˛ional ∫i al evenimentelor sale conexe de prestigiu, transform‚nd Sibiul Óntr-o veritabil„ capital„ cultural„ european„. Oferta cultural„, ∫i Ón acest an deosebit de bogat„, cuprinde produc˛iile cele mai reprezentative ale marilor teatre rom‚ne∫ti, produc˛ii interna˛ionale importante, p‚n„ la spectacole de strad„ programate zilnic Ón Pia˛a Mare, pe str„zile ora∫ului vechi, Ón cet„˛i, biserici fortificate medieval din Ómprejurimile Sibiului.

Aflat an de an sub patronajul Delega˛iei Comisiei Europene de la Bucure∫ti, precum ∫i al unor prestigioase organiza˛ii interna˛ionale, evenimentul din acest an se bucur„, pentru prima dat„ Ón istoria de 12 edi˛ii, de patronajul pre∫edintelui Rom‚niei, ceea ce onoreaz„ Óntreg mediul socioeconomic ∫i politic sibian, conferind Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, viziunea managementului politic proeuropean de care d„ dovad„ pre∫edintele Traian B„sescu, precum ∫i Óncrederea, pe de alt„ parte, acordat„ Ón noiembrie 2004 actualului pre∫edinte ∫i Alian˛ei P.N.L.-P.D., Ón majoritate, de sibieni.

Are cuv‚ntul domnul senator Mor˛un Alexandru Ioan, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Io˛cu Nicolae.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ne place sau nu, Ón toate sondajele de opinie, pe drept sau pe nedrept, clasa politic„, Ón totalitatea ei, clas„ politic„ de presta˛ia c„reia depinde, Ón fapt, viitorul ˛„rii, este perceput„ ca rupt„ de interesele imediate ale popula˛iei pe care o reprezint„, drept incapabil„ s„-∫i dep„∫easc„ interesele personale sau de partid pentru binele na˛ional.

Lipsa de interes, care Ónt‚mpin„ orice eveniment politic, absenteismul electoral din ce Ón ce mai mare dovedesc c„ rom‚nii s-au plictisit de vorbe ∫i discursuri ∫i la acest dezinteres cea mai important„ contribu˛ie o aduc — vedem ∫i noi — unii dintre politicieni, deprimanta succesiune de certuri ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, jocul politic de culise, care este steril at‚t timp c‚t un vizibil progres economic, Ón planul vie˛ii fiec„ruia, nu s-a produs Ónc„.

Con∫tien˛i de toate acestea, de faptul c„ votul strict pe liste de partid nu are darul s„ schimbe Ón mod radical clasa politic„ rom‚neasc„, de∫i au existat, Ón ultimul timp, l„udabile ac˛iuni de Óntinerire a acesteia, parlamentari din aproape toate for˛ele politice, printre care m„ num„r ∫i eu, au ini˛iat, de-a lungul timpului, proiecte legislative ce prevedeau modificarea Legii electorale Ón sensul introducerii candidaturii uninominale Ón alegerile generale. Din p„cate, toate aceste proiecte au fost pasate din cauza lipsei voin˛ei politice ferme c„tre comisii parlamentare nelucrative.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cu to˛ii am propus alegerea parlamentarilor Ón baza candidaturii uninominale, av‚nd convingerea c„ electoratul rom‚n vrea s„ voteze, Ón fine, oameni Ón carne ∫i oase, ∫i nu liste de partid. Sus˛inem votul uninominal deoarece dorim ca viitorii parlamentari s„-∫i mute, Ón fine, responsabilitatea votului de la ierarhia de partid c„tre cet„˛enii pe care Ói reprezint„. Vot‚nd persoana, ∫i nu lista, aleg„torul va avea, evident, preten˛ia ca alesul s„u s„ fie o persoan„ capabil„, s„-i reprezinte interesele. Se va realiza astfel leg„tura dintre parlamentar ∫i cel ce Ól voteaz„ ∫i, obligatoriu, o mai bun„ cunoa∫tere a problemelor comunit„˛ii de c„tre acesta.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Io˛cu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## **Domnul Nicolae Petru Io˛cu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea face referire la modul p„gubos Ón care fosta guvernare P.S.D. a Ón˛eles s„ gestioneze contractele cu furnizorii din sistemul sanitar.

Vreau s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ o situa˛ie care preocup„ comunitatea din Arad, ∫i anume cazul firmelor fostului deputat P.S.D. de Bra∫ov, Dorin Laz„r Maior.

Astfel, firmele Medical Trust S.R.L. din Bra∫ov ∫i Medco S.R.L. din Arad, apar˛in‚nd fostului deputat P.S.D. de Bra∫ov, Dorin Laz„r Maior, au c‚∫tigat, Ón anul 2003, licita˛ia pentru prepararea hranei zilnice a bolnavilor de la Spitalul Jude˛ean Arad, sub bl‚nda supraveghere a puterii locale de atunci.

Œn ciuda faptului c„ cele dou„ firme nu ∫i-au respectat obliga˛iile contractuale fa˛„ de Spitalul jude˛ean, Ón anul 2004 acestea c‚∫tig„ Ónc„ o licita˛ie pentru acela∫i tip de servicii la Spitalul Municipal Arad. Œn acest moment, de∫i Spitalul jude˛ean ∫i Spitalul municipal se afl„ la zi cu plata facturilor emise de firmele Medical Trust S.R.L. din Bra∫ov ∫i Medco S.R.L. din Arad, aceasta din urm„ a reu∫it s„ acumuleze datorii de peste 10 miliarde lei fa˛„ de furnizorii de produse alimentare, persoane fizice ∫i juridice din Arad, fapt ce, pe de o parte, pune Ón pericol asigurarea hranei zilnice a bolnavilor din cele dou„ spitale, iar, pe de alt„ parte, provoac„ falimentul unor agen˛i economici.

Doar ca s„ v„ dau un exemplu, p‚inea care este oferit„ bolnavilor din cele dou„ spitale este adus„ din Timi∫oara, ca urmare a faptului c„ nici un furnizor de produse de panifica˛ie nu mai dore∫te s„ colaboreze cu aceste firme.

Pe l‚ng„ aceste prejudicii produse furnizorilor, cele dou„ firme ∫i-au mai b„tut joc de Ónc„ 30, 40 de persoane, a∫a cum rezult„ din informa˛iile noastre, pe care le-au angajat cu sau f„r„ forme legale ∫i c„rora nu le-au pl„tit drepturile salariale din luna decembrie a anului trecut.

Confirmarea acestui fapt vine Ón urma unui control efectuat de c„tre Inspectoratul Teritorial de Munc„ Arad care a descoperit 15 persoane angajate f„r„ forme legale, aplic‚nd firmelor Ón cauz„ amenzi ustur„toare de zeci de milioane de lei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,

Œncheiem declara˛iile politice de ast„zi, s-a epuizat timpul alocat.

Dac„ este o problem„ de procedur„, v„ invit la microfon.

Domnule ™erban Nicolae, v„ invit la microfon, dac„ este pe procedur„.

Stima˛i colegi, v„ anun˛ c„ din totalul de 137 de senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin votul electronic, un num„r de 117, avem 15 colegi care sunt absen˛i motivat.

Lucr„rile vor fi conduse, dup„ cum a˛i v„zut, de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnul secretar Mihai Ungheanu ∫i domnul secretar Antonie Iorgovan.

Dac„ ave˛i obiec˛ii la ordinea de zi?

Dac„ nu sunt obiec˛ii,

Œnainte de a trece la punctul urm„tor, v„ anun˛, stima˛i colegi, c„ Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucure∫ti la 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova referitor la Ómprumutul pe termen lung Ón valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucure∫ti la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumurile semnate la Bucure∫ti la 17 ianuarie 2000 ∫i 24 iulie 2002;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

— Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut Óntre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare pentru finan˛area Proiectului privind Ónchiderea minelor, refacerea mediului ∫i regenerarea socioeconomic„, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Comunitatea European„ pentru Energie Atomic„ (EURATOM) ∫i statele care nu sunt membre Ón Uniunea European„ privind participarea acestora din urm„ la reglementarea

schimbului de informa˛ii Ón timp util Ón cazul unei urgen˛e radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 ∫i la Bucure∫ti la 25 octombrie 2004.

Trecem la punctul urm„tor, avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe C„ile Ferate din Rom‚nia.

V„ rog s„ urm„ri˛i, stima˛i colegi, am avut trei texte Ón divergen˛„. Œn unanimitate, comisia de mediere ne propune textul de la Camera Deputa˛ilor.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Trecem acum la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie.

V„ rog, din partea Guvernului, Comisia economic„. Doamna secretar de stat Sulfina Barbu, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, o prezentare sintetic„.

Doamna ministru!

Doamna ministru, scuza˛i-m„!

**Doamna Sulfina Barbu** — _ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor_ **:**

## Bun„ ziua!

Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

Referitor la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, voi face o scurt„ prezentare.

Modificarea ∫i completarea acestei legi este Ón sensul armoniz„rii acesteia cu cerin˛ele Organiza˛iei Meteorologice Mondiale referitoare la condi˛iile generale privind accesul la produsele meteorologice ∫i la monitorizarea integrat„ a factorilor de vreme.

Se completeaz„ atribu˛iile Centrului Meteorologic Na˛ional cu asisten˛„ ∫i servicii meteorologice pentru protec˛ia instala˛iilor nucleare.

Se d„ posibilitatea Centrului Meteorologic Na˛ional s„ Óncheie contracte cu utilizatori sau s„ se asocieze cu operatori economici, pentru schimbul de informa˛ii.

Se introduce obligativitatea men˛ion„rii sursei de informa˛ii ∫i pentru site-urile web care prezint„ informa˛ii ∫i prognoze meteorologice.

Exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport. Din partea Comisiei economice exist„ un amendament pe care Ól accept„m.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ vota˛i acest proiect de lege.

Mul˛umesc doamnei ministru Sulfina Barbu.

Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte Gheorghe Constantin, pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport favorabil, cu amendamentul de care s-a f„cut vorbire, care face parte integrant„ din raport.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea raportului ∫i a proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan C‚rlan:**

Nu avem nimic de ad„ugat, fa˛„ de ce s-a spus Ón ∫edin˛a precedent„. S„

Deci considera˛i c„ legea e, Ón continuare, cu caracter ordinar?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stima˛i colegi, avem un amendament acceptat. Œn aceste condi˛ii,

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care vom opera, desigur, acest amendament.

Cu 108 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

Mul˛umesc doamnei ministru.

Trecem la punctul 4 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale.

Dau cuv‚ntul domnului senator...

Consider„m c„ legea are caracter ordinar, sigur c„ da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

A˛i re˛inut, domnule Solcanu. Trecem la votul final, da?

Stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i.

V„ rog, liste.

Supun acum votului, p‚n„ vin listele, ∫i proiectul de lege Ón care vom opera amendamentele.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 64 de voturi pentru, 42 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, Ón condi˛iile Ón care avem de-a face cu o lege ordinar„, a fost adoptat„.

Liste pentru liderii de grup.

Domnule pre∫edinte, Dac„-mi Óng„dui˛i, e o problem„ de procedur„.

V„ rog.

La acest proiect de lege suntem Ón faza votului final. Proiectul de lege a fost dezb„tut joia trecut„ ∫i au fost mai multe lu„ri de cuv‚nt Ón leg„tur„ cu caracterul acestui proiect de lege care, de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, mi se pare, a venit cu specificarea de îproiect de lege cu caracter ordinar“, dar care, de fapt, prin lu„rile de cuv‚nt, s-a ar„tat limpede c„ este vorba de o lege organic„.

Œn consecin˛„, noi atragem aten˛ia c„, dac„ va fi votat sub caracterul legii ordinare, vom contesta la Curtea Constitu˛ional„ ∫i, Ón acela∫i timp, rug„m pe colegi s„ ac˛ioneze numai cartelele dumnealor, ∫i nu cartelele vecinilor care sunt lips„.

Voi cere, de pe acum, o list„ de vot.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, referitor la caracterul legii, dac„ dori˛i s„ ad„uga˛i ceva, a˛i auzit comentariul.

Nu am nimic de ad„ugat fa˛„ de dezbaterile din ∫edin˛a precedent„.

Poftim?!

Domnule pre∫edinte, am solicitat list„.

Trebuie s„ ave˛i pu˛in„ r„bdare, pentru c„ lista nu iese automat. S-a dat comanda ∫i va veni lista.

Trecem mai departe, la proiectul de Lege privind declararea ca ora∫ a comunei Chitila, jude˛ul Ilfov.

V„ rog. Rug„m, ini˛iatorii.

Cine prezint„, care dori˛i dintre dumneavoastr„, v„ ascult„m.

## **Domnul Liviu Radu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Sunt onorat s„ prezint ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, proiectul de Lege privind declararea comunei Chitila ora∫.

Probabil cei mai mul˛i dintre dumneavoastr„ cunoa∫te˛i localitatea. Ceea ce, probabil, este mai pu˛in cunoscut, ar fi faptul c„, din cele 1.200 hectare c‚t are suprafa˛a acestei localit„˛i, 800 de hectare, au fost trecute Ón intravilan, printr-un plan urbanistic general aprobat, care a fost Óntocmit de asemenea manier„ Ónc‚t s„ permit„ o dezvoltare accelerat„ a acestei localit„˛i ∫i s„ corespund„, practic, presiunilor importante din punct de vedere al investi˛iilor care se a∫teapt„ Ón aceast„ localitate.

Eu am aici ∫i acest plan urbanistic general. Pentru acei dintre dumneavoastr„ care doresc s„-l vad„, o s„ aib„ aceast„ posibilitate oric‚nd. Ceea ce este foarte important este faptul c„ localitatea a beneficiat de un program SAPARD la partea de ap„ ∫i, mai ales, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 canalizare. Œn momentul de fa˛„ se lucreaz„ foarte serios la DN 7 — principala leg„tur„ a ora∫ului cu capitala —, un drum la modernizarea c„ruia se lucreaz„ pe patru benzi, cu canalizare, cu tot ce-i trebuie. N-o s„ insist cu mai multe detalii.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil la Guvern ∫i a fost adoptat Ón Camera Deputa˛ilor. Œn Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului de la Senat a primit, de asemenea, aviz favorabil.

Eu v„ mul˛umesc foarte mult ∫i contez pe votul dumneavoastr„, pentru a trece aceast„ localitate Ón categoria ora∫elor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umim.

Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Dan C‚rlan pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

V„ mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, constat‚nd c„ sunt Óndeplinite criteriile stabilite de lege pentru trecerea comunei Chitila la rangul de ora∫ ∫i c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, a adoptat raport favorabil ∫i propune adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ Ón Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt dac„ sunt, v„ rog? Œn˛eleg c„ nu sunt.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Am dorit list„...

Cine a vrut? La votul acesta? Pentru liderii grupurilor parlamentare, o list„, v„ rog.

Trecem la punctul urm„tor — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei.

Rog Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ pofteasc„...

Domnul secretar de stat Liviu Radu, da?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect crearea unui organism independent, pe l‚ng„ Curtea de Conturi, pentru a asigura cele trei verific„ri pentru programele ISPA, cele trei audituri de sistem, verificarea pe baz„ de e∫antion ∫i auditul final. Este o cerin˛„ — pe baza Memorandumului de finan˛are ISPA trebuie s„ cre„m acest organism de audit pentru a asigura buna func˛ionare a Óntregii finan˛„ri a proiectelor ISPA, ∫i am recurs la aceast„ variant„, pentru c„ exist„ posibilitatea s„ se creeze o singur„ autoritate de audit, pe l‚ng„ Curtea de Conturi, care s„ asigure toate cele trei func˛ii. Totodat„, am luat Ón calcul aceast„ variant„ ∫i pentru c„ exista expertiza la nivelul Cur˛ii de Conturi cu privire la efectuarea acestor audituri.

Œn numele Ministerului Finan˛elor Publice, v„ rog s„ sprijini˛i acest proiect de lege, care este foarte important pentru programele ISPA.

Mul˛umesc foarte mult.

## Mul˛umesc foarte mult.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter s„ prezinte raportul comun al celor dou„ comisii.

Raportul comun este de admitere, cu amendamente, ∫i ave˛i o list„ destul de lung„ de amendamente care Ó∫i are motiva˛ia ei, deoarece proiectul de lege ini˛ial avea numai dou„ articole ∫i l„sa Ón c„derea unei alte legi, noii legi, stabilirea condi˛iilor de func˛ionare a acestui organism. La Camera Deputa˛ilor proiectul a fost adoptat Ón procedura adopt„rii tacite, dar colegii de la Camer„ au lucrat ∫i Ón colaborare cu prietenii no∫tri de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci am adoptat, Ón unanimitate, amendamentele care se reg„sesc Ón anexa nr. 1. Aceast„ lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camer„ decizional„.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg c„ nu.

Stima˛i colegi...

Da, domnul senator ™erban Nicolae.

Domnule pre∫edinte, o Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului. Contesta˛ia la raportul de audit, pe care o face orice persoan„ interesat„: cui se adreseaz„, care este procedura ∫i cine r„spunde din partea autorit„˛ii?

Da, domnul secretar de stat Jakab István, v„ rog.

## **Domnul Jakab István** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Sunt Jakab István, domnule pre∫edinte, secretar de stat la Ministerul Finan˛elor Publice.

V„ rog. V„ ascult„m.

## V„ mul˛umesc.

Am avut discu˛ii ∫i Ón comisia de specialitate.

Œn cazul contesta˛iilor, aceea∫i autoritate de audit va trebui s„ r„spund„ la obiec˛iunile care se ridic„, pentru c„, constat„rile autorit„˛ii respective vor fi trimise c„tre Comisia European„, deci, practic, ei acolo vor trebui s„ prezinte rezultatele auditului lor cu privire la m„surile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 programului ISPA ∫i la finan˛„rile care au avut loc. Deci, practic, dup„ aceea, ∫i contesta˛iile se vor face la nivelul comisiei.

Mul˛umesc.

Da.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Domnul senator Liviu Doru Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea ca, Ón numele Partidului Popular Rom‚nia Mare, s„ subliniem importan˛a acestui act normativ. Este una dintre consecin˛ele exigen˛elor Uniunii Europene cu privire la fondurile care se vor derula Ón Rom‚nia Ón aceast„ perioad„ de preaderare, iar una din aceste exigen˛e este separarea managementului acestor fonduri de controlul lor. De asemenea, acest control se solicit„ — Ón mod firesc, de altfel — s„ fie f„cut de c„tre organisme independente, iar solu˛ia pe care a g„sit-o ini˛iatorul pentru acest organism independent, prin aceast„ formul„ specific„ ∫i Ón cadrul structurii Cur˛ii de Conturi, este una care vine s„ realizeze exigen˛ele Uniunii Europene ∫i s„ garanteze c„ acest control va fi un control foarte riguros ∫i care va da Óncredere Uniunii Europene c„ fondurile care vor fi derulate Ón Rom‚nia vor fi bine repartizate, vor fi eficient gestionate.

Sigur, ne punem speran˛a c„ acest organism va fi o gard„ pentru tendin˛ele care s-au manifestat p‚n„ acum Ón Rom‚nia de a fi folosite aceste fonduri Ón interesul unor persoane, Ón interesul unor grupuri politice ∫i al unor persoane, ∫i acest organism este, din punctul nostru de vedere, f„r„ Óndoial„, o speran˛„ c„ aceste lucruri nu se vor mai putea Ónt‚mpla. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare va sus˛ine ∫i va vota pentru acest proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt. Domnule secretar de stat Jakab István, sunte˛i de acord cu cele 5 amendamente?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru

modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„. Reexaminare.

Domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, v„ rog, foarte pe scurt.

Domnul pre∫edinte Eckstein se afl„ la comand„. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Reamintesc plenului c„ discu˛iile generale au avut loc Ón ∫edin˛a noastr„ de joi. Este un raport cu amendamentele admise ∫i un singur amendament respins. Am Ón˛eles c„ sunt discu˛ii ∫i cu privire la dou„ amendamente admise de c„tre comisie ∫i eu cred c„ de aici trebuie s„ relu„m discu˛iile.

Stima˛i colegi,

Amendamentul respins, Ón primul r‚nd. Dac„ se mai sus˛ine.

Da, domnule pre∫edinte.

Da, domnule senator Bindea, v„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Amendamentul care a fost respins la comisie este formulat Ón sensul ca solicit„rile pentru ca Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, atunci c‚nd se resimte nevoia, s„ se pronun˛e pentru uniformizarea practicii judiciare, s„ fie f„cute de c„tre Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, din oficiu, colegiile de conducere ale Cur˛ilor de Apel, de c„tre procurorul general, dar s„ se exclud„ ministrul justi˛iei. De ce am f„cut acest amendament? Este limpede c„ ministrul justi˛iei este un reprezentant al Executivului, la fel de limpede cum Ómprejurarea c„ o asemenea hot„r‚re de uniformizare a practicii judiciare Óntr-un domeniu este o chestiune care ˛ine exclusiv de Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i care ˛ine de atribu˛iunile acestui nivel de justi˛ie. S-a pus problema pentru o echilibrare Ón raport cu procurorul general. Lucrurile sunt total diferite. Dac„ procurorul are atribu˛iuni Ón domeniul procedural, e clar c„ i se justific„ o asemenea ini˛iativ„. Œn ce-l prive∫te pe ministrul justi˛iei, nu are nici o atribu˛iune Ón cadrul procedurilor jurisdic˛ionale, Ón consecin˛„, acceptarea ca ministrul s„ poat„ solicita o asemenea m„sur„ este, f„r„ Óndoial„, o ingerin˛„ a puterii executive Ón cadrul atribu˛iunilor puterii judec„tore∫ti. Nu vreau s„ subliniez aici lucruri arhicunoscute. De ani de zile se spune de c„tre to˛i cei care sunt la putere c„ lupt„ pentru a se asigura ∫i a se realiza efectiv independen˛a justi˛iei. O prevedere ca aceasta, Ón care ministrul justi˛iei s„ poat„ solicita, chiar ∫i prin procurorul general, o asemenea hot„r‚re de uniformizare a practicii judiciare Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie este, f„r„ Óndoial„, o ingerin˛„ ∫i este, dup„ p„rerea noastr„, netolerabil„ o asemenea prevedere. Acesta este deci textul amendamentului. Toate celelalte persoane juridice nominalizate suntem de acord c„ pot ∫i e normal s„ declan∫eze o asemenea solicitare c„tre Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, mai pu˛in ministrul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 justi˛iei, pentru considerentele pe care le-am ar„tat. De aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ vota˛i pentru amendamentul pe care l-am sus˛inut Ón fa˛a Domniilor voastre.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ reprezentan˛ii celorlalte grupuri parlamentare doresc s„ ia cuv‚ntul? Œn numele grupului?

Nu, nu...

Ave˛i r„bdare. Din partea grupurilor... Doamna senator Rodica St„noiu.

Grupul nostru sus˛ine amendamentul domnului senator Bindea ∫i m„ rezum numai la a spune urm„torul lucru: Ón leg„tur„ cu toate schimb„rile care se propun a fi f„cute Ón reforma justi˛iei, la nici 6 luni dup„ ce crezusem c„ ne-am stabilizat, Óntr-un anumit fel, m-a f„cut s„ iau Monitorul Oficial s„ citesc interven˛iile colegilor no∫tri care au luat cuv‚ntul de fiecare dat„ c‚nd noi am discutat, pe parcursul anilor trecu˛i, problemele legate de reforma justi˛iei. N-am s„ fac acum acest lucru. Am s„-l fac cu o alt„ ocazie, s„ le citesc colegilor no∫tri ce-au spus atunci. Ele sunt publicate, ele sunt negru pe alb ∫i sunt ru∫inoase Ón momentul Ón care unii se dezic cu o dezinvoltur„ la care ar trebui s„ pun„ m„car o oarecare surdin„. Cu at‚t mai mult, Ón acest moment Ón care am separat apele, cum am zis, Óntre atribu˛iile ministerului ∫i ministrului justi˛iei, efectiv, de a administra justi˛ia, ∫i acesta este rolul pe care i l-am dat, ∫i Óntre puterea judec„toreasc„, ca atare, cu tot ceea ce ˛ine de atribu˛iile ∫i competen˛ele acesteia Ón diferitele faze ale procesului penal, inclusiv Ón cea pe care o discut„m acum, chiar nu mai are nici un sens aceast„ introducere, dec‚t ca o Óncercare prin u∫a din dos ∫i printr-un subterfugiu s„-i m„rim din nou atribu˛iile ∫i s„ ajungem din nou la volumul de 37 de atribu˛ii pe care domnul ministru Stoica le introdusese la un moment dat Ón Legea de organizare judec„toreasc„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Celelalte grupuri doresc s„ intervin„? Œn˛eleg c„ nu. Domnul secretar de stat Eftimescu.

## Da.

Nu suntem de acord cu amendamentul. Este vorba despre un aspect care ˛ine de sesizarea Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Cea care se pronun˛„ Ón cauze este Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Nu exist„ nici pe departe o form„ de amestec administrativ Ón justi˛ie, Ón opinia mea.

## V„ mul˛umesc.

Pre∫edintele Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Kovács Eckstein Péter:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Amendamentul domnului senator Liviu Doru Bindea a fost respins cu majoritate de voturi Ón comisie. Œn momentul de fa˛„ suntem Ón procedur„ de reexaminare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000. Or, textul Ón vigoare din Codul de procedur„ civil„ prevede c„ acest drept de sesizare Ól are procurorul general din oficiu sau la cererea ministrului justi˛iei.

Textul Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 las„ neatins„ aceast„ prevedere. Deci nu este vorba de a ad„uga competen˛e ministrului. Noi, Ón discu˛iile din comisie, am fost de acord ca ∫i colegiile de conducere ale cur˛ilor de apel s„ aib„ acest drept de sesizare, ∫i mi se pare c„ este un lucru bun, pentru c„ sunt practicieni care v„d c„ la diferite instan˛e se sesizeaz„ Ón mod diferit chestiuni asem„n„toare sau identice deduse judec„˛ii.

Œn acela∫i timp, nu poate fi neglijat rolul ministrului justi˛iei care are o privire de ansamblu ∫i care este la r‚ndul lui sesizat de c„tre cet„˛eni, de c„tre magistra˛i c„ o lege nu se aplic„ unitar pe teritoriul Rom‚niei.

Ca atare, noi am considerat c„ e bine s„ d„m competen˛e at‚t procurorului general, c‚t ∫i ministrului, c‚t ∫i acestor colegii de conducere, pentru c„ decizia, desigur, este Ón m‚na Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i Ón astfel de cazuri nu se iau decizii de spe˛„, nu se spune ca Ón cazul X contra Y s„ se ia o decizie, ci o decizie de principiu de aplicare a legii.

Ca atare, comisia a respins acest amendament.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles.

Stima˛i colegi, a˛i auzit argumentele de o parte ∫i de alta.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

_**:**_

Domnule pre∫edinte...

V„ rog, domnule senator.

Œn foarte pu˛ine cuvinte. V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Nu trebuie s„ se fac„ confuzii. Tocmai de aceea am spus ∫i am salutat c„ se poate face aceast„ propunere ∫i de c„tre cur˛ile de apel, ∫i de c„tre procurorul general, deci de c„tre to˛i cei care particip„ la realizarea actului de justi˛ie. F„r„ nici o Óndoial„, ministrul justi˛iei nu are nici un atribut Ón realizarea actului justi˛iei. Nu are nici m„car atributul s„ vegheze care este consecven˛a practicii judiciare. Tocmai c„ acest text Ói d„ acest atribut Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

De ce simte cineva nevoia s„ permit„, chiar prin sesizarea Parchetului, acest atribut ministrului justi˛iei? Cade din start ∫i sus˛inerea c„ vin cet„˛eni. P„i vin, dar noi trebuie s„ Ónv„˛„m cet„˛enii c„ justi˛ia este independent„, ∫i problemele lor nu le poate rezolva ministrul justi˛iei, ci doar justi˛ia, prin exercitarea c„ilor de atac prev„zute de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 Iat„ c„ acum, Ón acest plen, ni se sugereaz„ c„ se dore∫te Ón continuare ca ministrul justi˛iei s„ devin„ o Mecca de pl‚ngeri Ómpotriva instan˛elor de judecat„. Nu trebuie s„ mai existe aceast„ p‚rghie! Pentru hot„r‚rile judec„tore∫ti, c„ sunt bune, c„ sunt proaste, c„ sunt... — aten˛ie, discut„m acum de spe˛a pe care o avem de legiferat! — diferit pronun˛ate pe teritoriul ˛„rii, este atributul justi˛iei, nu al ministrului.

Dac„ procurorul general, repet, este implicat procedural prin lege, ministrul nu este implicat dec‚t — a∫a cum s-a spus aici de c„tre doamna senator St„noiu — pentru administrarea efectiv„ a activit„˛ii, ∫i nu pentru chestiuni care ˛in de Ómp„r˛irea drept„˛ii, de activitatea jurisdic˛ional„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, s-au f„cut pledoariile ∫i de o parte, ∫i de alta.

La celelalte amendamente admise ave˛i obiec˛iuni? Domnul senator Iorgovan.

V„ rog s„ spune˛i ∫i pozi˛ia.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Exist„ o vorb„: gr„be∫te-te Óncet. Eu nu a∫ vrea s„ comentez mai mult dec‚t se cuvine, dar dintr-o pagin„ ∫i jum„tate de cerere de reexaminare, noi am reluat, interpret‚nd extensiv primul punct din cererea de reexaminare.

Dar aceast„ grab„, p‚n„ la urm„, risc„ s„ ne duc„ la pozi˛ia 6, la un text care este de neconceput Ón drept, Ón general. A∫ ruga respectuos, domnule pre∫edinte, am s„ citesc textul corect ∫i domnul pre∫edinte al Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri sunt convins c„ m„ va confirma.

Pozi˛ia 6. Alin. 1 r„m‚ne a∫a cum este Ón coloana a treia. Alin. 2 Óns„ este o combina˛ie Óntre cele dou„ coloane, ∫i atunci textul corect este a∫a:

îStr„mutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de b„nuial„ legitim„ sau de siguran˛„ public„.“

Urmeaz„ textul Ón continuare:

îB„nuiala se socote∫te legitim„ de c‚te ori se poate presupune“ — ∫i textul din coloana a doua curge — îc„ nep„rtinirea judec„torilor ar putea fi ∫tirbit„ datorit„ Ómprejur„rii pricinii, calit„˛ii p„r˛ilor ori vr„jm„∫iilor locale.“ Punem punct ∫i urmeaz„ precizarea din coloana a treia:

îConstituie motive de siguran˛„ public„ acele Ómprejur„ri care creeaz„ presupunerea c„ judecata procesului la instan˛a competent„ ar putea produce tulburarea ordinii publice.“

Deci pentru stenogram„, sper c„ s-a re˛inut.

V„ mul˛umesc.

Stenograma probabil c„ a re˛inut. Dar s„ vedem, domnul senator Eckstein.

Domnule pre∫edinte, cred c„ a fost o gre∫eal„ a staff-ului c„ a ajuns Ón aceast„ form„ ∫i cer scuze publice fa˛„ de plenul Senatului.

Ceea ce a spus domnul senator Iorgovan este foarte corect. Este, pe undeva, o cerin˛„ ca, Ón cazul Ón care exist„ o b„nuial„ legitim„, s„ fie str„mutat„ cauza la o alt„ instan˛„ egal„ Ón grad ∫i c„ am adopta textul care, v„ spun, din motive redac˛ionale, a ap„rut a∫a, atunci am ∫tirbi un drept fundamental, procesual al cet„˛enilor.

A∫a c„ v„ rog s„ fi˛i de acord s„ vot„m textul a∫a cum l-a citit domnul senator Iorgovan.

V„ mul˛umesc. Domnule Eftimescu, de acord?

Aceea∫i pozi˛ie.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Popa.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Asta voiam s„ spun. Trebuie eliminat„ modificarea pentru c„, Óntr-adev„r, textul ini˛ial este corect ∫i pot spune c„ nimeni nu l-a contestat Ón comisie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.

S-a aprobat cu 114 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Mai sunt interven˛ii la alte amendamente admise de comisie?

Domnul senator Roibu Aristide, v„ rog s„ spune˛i pozi˛ia.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Domnule pre∫edinte, pozi˛ia 24.

Este vorba de un amendament adoptat de comisie ∫i consider c„ este o eroare, fiindc„ se propune eliminarea de dispozi˛ii imperative ale legii ∫i Ónlocuirea cu dispozi˛ii ale legii.

Deci îhot„r‚rea arbitral„ poate fi anulat„ dac„ Óncalc„ ordinea public„, bunele moravuri ori dispozi˛ii imperative ale legii“ — spune art. 364 din Codul de procedur„ civil„.

™i se solicit„ ca îorice dispozi˛ii ale legii“, deci inclusiv cele imperative sau dispozitive, îs„ poat„ s„ duc„ la desfiin˛area hot„r‚rii arbitrale“. Vreau s„ v„ informez c„ aceasta contravine Conven˛iei pentru recunoa∫terea ∫i executarea sentin˛elor arbitrale str„ine, adoptat„ la New York Ón 10 iunie 1958, iar Rom‚nia a aderat din 1961 ∫i sunt p„r˛i peste 130 de state.

De asemenea, contravine legii model pentru arbitrajul comercial interna˛ional, ∫i ceea ce vreau s„ v„ spun este c„, din punct de vedere practic, am constatat c„ legile de drept interna˛ional privat prin care se recunosc la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 nivelul statelor, Ón special europene, hot„r‚rile arbitrale pronun˛ate Ón alte state, Óntruc‚t nu exist„ acorduri bilaterale Óntre state, de fiecare dat„ se solicit„ de c„tre arbitraj — c‚nd este vorba despre recunoa∫terea unei asemenea hot„r‚ri — sau de c„tre instan˛„ — care trebuie s„ dea execuatorul — care este legea na˛ional„. Pentru c„ dac„ nu exist„ reciprocitate Ó˛i respinge execuatorul.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, v„ rog s„ nu admite˛i acest amendament adoptat de Comisia juridic„, Óntruc‚t, pe de o parte, contravine unor acorduri interna˛ionale la care Rom‚nia a aderat ∫i este parte. Potrivit Constitu˛iei oricum se aplic„ acordul interna˛ional, ∫i nu ceea ce vom hot„rÓ noi aici, ∫i, de asemenea, va avea consecin˛e foarte negative pentru hot„r‚rile arbitrale care se vor pronun˛a Ón Rom‚nia ∫i, mai ales, pentru cele care ar urma s„ fie executate Ón str„in„tate.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie nu vreau s„ comentez mai mult, dar Ón doctrina juridic„ rom‚neasc„ un act juridic nu poate fi desfiin˛at pentru orice Ónc„lcare a dispozi˛iei legale. Aceasta este doctrina tuturor sistemelor de drept modern. Deci acest lucru v-a∫ ruga s„-l ave˛i Ón vedere ∫i s„ l„sa˛i a∫a cum a fost prev„zut Ón Codul de procedur„ civil„, Óntruc‚t aceast„ modificare este excesiv„ ∫i ne va aduce numai probleme.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Domnul senator Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Am crezut c„ domnul coleg Aristide Roibu nu insist„ Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

Œn ˛ara rom‚neasc„ exist„ o categorie de profesioni∫ti care se cheam„ avoca˛i, dar unii dintre avoca˛i vor s„ fie mai mult dec‚t avoca˛i.

Cred c„ Rom‚nia este una dintre pu˛inele ˛„ri unde avoca˛ii sunt ∫i arbitri, ∫i teza pe care o Ónf„˛i∫eaz„ domnul Aristide Roibu este o tez„ pentru avoca˛ii care sunt arbitri, adic„, noi d„m consulta˛ii la o societate comercial„, convingem adversarul nostru, cu care Óncheiem contractul, s„ Óncheiem o conven˛ie arbitral„ ∫i ajungem la arbitraj, unde tot noi ap„rem Ón postur„ de arbitraj sau, dac„ nu ap„rem noi, apar colegii no∫tri. O asemenea chestiune trebuie s„ reziste Ón dreptul rom‚nesc.

Mi-a∫ Óng„dui, dincolo de aceste aspecte care, p‚n„ la urm„, ˛in de breasl„ ∫i de o anume incorectitudine Ón legisla˛ia rom‚neasc„... Au fost unii care au avut grij„, Ón frunte cu... m„ rog, nu vreau s„ dau nici un nume, dar parc„, totu∫i, Victor Babiuc trebuie amintit aici, c„ este institu˛ia care s-a creat dup„ chipul ∫i asem„narea lui. Œmi Óng„dui Óns„ s„ precizez — ∫i o spun cu responsabilitatea celui care a trudit Ón Parlamentul ˛„rii pentru normalitate — c„ una este situa˛ia Ón ˛ara îX“, Ón ˛ara îY“ ∫i alta este situa˛ia Ón Rom‚nia, care, cumnecum, are o Constitu˛ie care nu-i Óng„duie, sub nici o form„, s„ se finalizeze o judecat„ pe l‚ng„ instan˛„. Este art. 21 — ∫i oricine poate s„ m„ verifice pe Constitu˛ie — dup„ ce Ón alin. 1 spune c„ îorice persoan„ se poate adresa justi˛iei pentru ap„rarea drepturilor, a libert„˛ilor ∫i a intereselor sale legitime“, Ón alin. 2 este o norm„ imperativ„: îNici o lege nu poate Óngr„di exercitarea

acestui drept“. Or, acest text din Codul de procedur„ civil„, crea˛ie conjunctural„ Ón aceast„ perioad„ tulbure — este o perioad„ Ónc„ tulbure Ón Rom‚nia, dup„ Revolu˛ie —, practic, Ól duce pe cet„˛eanul rom‚n Óntr-o situa˛ie pe l‚ng„ justi˛ie. Dac„ am Óncheiat o conven˛ie arbitral„... ∫i care e problema? Am fost la arbitraj ∫i... de ce Ómpotriva arbitrajului?

Oameni buni, este foarte simplu s„ spunem c„ sunt tratate interna˛ionale ∫i nu mai ∫tiu ce. Nici un tratat interna˛ional, p‚n„ la urm„, nu poate s„ produc„ efecte peste Constitu˛ia Rom‚niei. Deci, ca s„ l„murim lucrurile. Iar noi nu ducem lips„ de abuzuri Ón sfere prejudiciare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Aristide Roibu**

_**:**_

Drept la replic„, v„ rog, domnule pre∫edinte.

Numai o secund„, ave˛i r„bdare.

Dac„ din partea celorlalte grupuri mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

Intervin Ón calitate de legiuitor, nu de avocat, ∫i sunt independent, nu fac parte din nici o comisie sau jurisdic˛ie arbitral„, dar cred c„ e bine s„ respect„m ni∫te principii ∫i institu˛ii care func˛ioneaz„ bine.

Prin aceste institu˛ii de jurisdic˛ie arbitral„ nu se Óncalc„ liberul acces la justi˛ie, prev„zut Ón Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului ∫i Ón Constitu˛ia Rom‚niei. Este o cale alternativ„ de justi˛ie. Œn anumite domenii bine determinate de lege, anumite p„r˛i din proces au dreptul s„-∫i aleag„ o jurisdic˛ie special„. Aceasta o numim jurisdic˛ia arbitral„. Dac„ ei Ó∫i aleg aceast„ justi˛ie arbitral„ e normal s„ mearg„ pe aceast„ singur„ cale, pentru c„, dac„ noi prevedem c„ hot„r‚rile definitive ale acestora pot fi atacate Ón instan˛ele de drept comun, atunci oamenii degeaba au ales varianta justi˛iei arbitrale.

De ce aleg justi˛ia arbitral„? Pentru c„ ei vor o justi˛ie mai scurt„ Ón timp, au dreptul, fiecare dintre ei, s„-∫i aleag„ un arbitru, iar un al treilea arbitru este neutru. Pe l‚ng„ acestea, fiecare parte Ó∫i alege propriul avocat care Ói sus˛ine cauza, ele sunt legate pe un termen scurt ∫i se na∫te o hot„r‚re arbitral„.

Œntrebarea la care trebuie s„ r„spundem ast„zi este: c‚nd ∫i Ón ce condi˛ii hot„r‚rea arbitral„ este supus„, dup„ ce r„m‚ne definitiv„, instan˛elor de drept comun?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 Vrem s„ deschidem poarta posibilit„˛ii atac„rii acestora oric‚nd Ón instan˛ele de drept comun, ∫i atunci reducem aceast„ jurisdic˛ie arbitral„ la fostele consilii de Ómp„ciuire, care func˛ionau Ónainte de 1989, sau vrem ca acestea s„ func˛ioneze a∫a cum sunt prev„zute Ón conven˛iile interna˛ionale, cum func˛ioneaz„ ele Ón marea majoritate, nu numai a ˛„rilor europene, ci ∫i a Statelor Unite — de fapt, Ón parantez„ spun, este una dintre pu˛inele, foarte rarele institu˛ii care sunt reglementate aproape identic sau foarte apropiat Ón Statele Unite ∫i Ón Europa — sau vrem ca aceast„ institu˛ie s„ fie, cum v„ spuneam, o comisie de Ómp„ciuire arbitral„, pe care, pe urm„, pot s-o atac pentru orice motiv de fond sau form„, Ón instan˛ele de drept comun?

Mul˛umesc. Deci, formula cu dispozi˛ie imperativ„. Domnul senator Athanasiu Alexandru.

## Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Nu este cazul s„ personaliz„m o pozi˛ie sau alta Ón aceast„ chestiune. Eu nu practic avocatura — ca s„ fac o prim„ delimitare Ón leg„tur„ cu pozi˛ia pe care o voi exprima. Œn al doilea r‚nd, Óns„, vreau s„ punem la punct ∫i Ómi cer scuze colegilor care nu sunt juri∫ti, voi Óncerca s„ fiu c‚t mai concret ∫i explicit, f„r„ pre˛iozitatea terminologiei juridice.

Sunt dou„ chestiuni de l„murit.

Domnul senator Aristide Roibu, autorul amendamentului, Ón mod legitim, spune c„ nu exist„ Ónc„lcarea legii dec‚t atunci c‚nd ea vizeaz„ nerespectarea unei norme imperative, adic„ o norm„ care instituie o regul„ de conduit„ obligatorie Ón orice situa˛ie, pentru orice subiect de drept c„ruia i se adreseaz„ norma juridic„.

Œntr-adev„r, lucrurile stau a∫a. Ori de c‚te ori norma are caracter dispozitiv ori supletiv, adic„ ofer„ un tip de conduit„ Óntr-un anumit act juridic, dar nu oblig„ la urmarea acelei reguli de conduit„, nu se poate socoti c„ subiectul de drept care ∫i-a ales un alt tip de conduit„ ar Ónc„lca legea. Dac„ lucrurile ar sta altfel, ar Ónsemna c„ trei sferturi, dac„ nu mai mult, din prevederile Codului Civil rom‚nesc — Codul Cuza, cum este bine cunoscut — ar trebui s„ fie abrogate, pentru c„ ele nu con˛in norme imperative. Aceasta este o prim„ chestiune ∫i are perfect„ dreptate domnul senator Roibu, nu este Ónc„lcarea legii dac„ legiuitorul nu instituie o norm„ obligatorie, ci doar una de recomandare sau de op˛iune pentru o conduit„ juridic„.

Problema a doua, jurisdic˛iile. Aici, Ómi pare r„u pentru amicul ∫i colegul Iorgovan. Originea sa ∫tiin˛ific„ de practician al dreptului public vede Óntotdeauna Ón

Constitu˛ie exclusivul izvor obliga˛ional. Œntr-adev„r, a∫a se Ónt‚mpl„ de multe ori, dar nu totdeauna. Jurisdic˛ia arbitral„ este o jurisdic˛ie, cum bine spunea domnul coleg Frunda, o jurisdic˛ie alternativ„, prin care, la voin˛a concordant„ a p„r˛ilor litigante, se alege un alt sistem de solu˛ionare a litigiului. Œn acest sens, arbitrajul este cuprins Ón Cartea de procedur„ civil„, tocmai ca alternativ„ la procesul judiciar care se desf„∫oar„ de c„tre organele de justi˛ie Ón sistemul Codului de procedur„ civil„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, este foarte interesant„ dezbaterea. Sigur, putem continua ∫i joi, pentru c„ va trebui s„ ne oprim la timp.

Eu cred c„ argumentele au fost de o parte ∫i de alta, cu o precizare. Domnul Aristide Roibu nu a venit cu amendament. Domnul Aristide Roibu vine cu p„strarea textului de la art. 364 din Codul de procedur„ civil„. Domnul Iorgovan a cerut s„ scoat„ îimperativ“... sau nu ∫tiu cine, la comisie. A∫a scrie aici, m„ rog, dac„ e gre∫it...

Dac„, totu∫i, Óntr-un minut, dou„, mai are cineva de spus...

## **Domnul Aristide Roibu**

**:**

Un drept la replic„. Mi s-a men˛ionat numele.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„, domnule Roibu, c„ sunt dou„ drepturi la replic„. Unul este al domnului Iorgovan, unul al dumneavoastr„.

## **Domnul Aristide Roibu**

**:**

Eu nu i-am men˛ionat numele. Dumnealui a men˛ionat numele meu, spun‚nd c„...

V„ rog, ave˛i un minut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

... am interes, c„ a∫ fi arbitru ∫i avocat. Nu sunt arbitru. Eu am ridicat aceast„ problem„, nu fac parte din nici o comisie de arbitraj, nu am interese personale, am vrut doar s„ semnalez aspectul c„, prin modificarea acestui articol, care este bun Ón Codul de procedur„ civil„, deci prin acest amendament, noi nu facem altceva, dec‚t vom Ónc„lca ni∫te acorduri interna˛ionale pe care Rom‚nia le-a ratificat ∫i la care este parte...

S-a Ón˛eles, da.

... ∫i vom crea ni∫te probleme Ón tot sistemul jurisdic˛ional arbitral. Dar personal — asta vreau s„ se re˛in„ — nu am nici un interes, nu sunt arbitru, nu sunt parte interesat„ pentru acest lucru.

S-a Ón˛eles. P„cat. S„ ∫ti˛i c„ un arbitru c‚∫tig„ bine. Domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

C‚ndva, s-a pus problema, la Facultatea de drept, s„ ne complet„m asisten˛ii ∫i, din trei, Óntre care ∫i Severin, eu l-am propus pe Alexandru Athanasiu.

Œn˛eleg c„ nu dau dovad„ de bun-sim˛ juridic. Mi-a∫ Óng„dui s„-i spun domnului coleg c„ Ón Constitu˛ie nu se vorbe∫te, Ón art. 21, despre jurisdic˛ie. Tocmai asta este problema de fond. Jurisdic˛ie vine de la îJuris dico dicere dixi“ — a spune dreptul.

Œn Constitu˛ie, Ón art. 21, se vorbe∫te despre justi˛ie, ∫i justi˛ia nu poate s„ fie altceva dec‚t cea pe care o realizeaz„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i celelalte instan˛e. Restul Ónseamn„ altceva. Œntr-adev„r, Ónseamn„ jurisdic˛ie, dar cet„˛eanului rom‚n nu i s-a reglementat dreptul la o jurisdic˛ie, i s-a reglementat dreptul la justi˛ie. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, stima˛i colegi. Domnul Eftimescu, v„ rog.

Textul art. 364, nu numai litera care a n„scut disputa, ci Óntregul text, este copiat liter„ cu liter„ dintr-o rezolu˛ie a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite. Legiuitorul rom‚n a absorbit-o Ón dreptul rom‚n, Ón anul 1993, deci, consider c„ acesta este un argument suplimentar peste dizerta˛ia elegant„ a domnului Roibu, f„r„ a minimaliza cu ceva inteligen˛a demersului domnului Iorgovan, dar cred c„ textul actual trebuie men˛inut, ∫i amendamentul trebuie respins.

Sunt convins, nu cred.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Stima˛i colegi, V„ rog s„ m„ urm„ri˛i.

Repet Ónc„ o dat„, stima˛i colegi.

Aici a fost o Óntreag„ disput„, legat„ de art. 364 din Codul de procedur„ civil„.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu un vot de 7 la 3, ne-a propus o modificare a acestui articol ∫i s„ spunem c„ aceast„ hot„r‚re a Comisiei arbitrale, deci, dac„ hot„r‚rea îÓncalc„ ordinea public„, bunele moravuri sau dispozi˛ii imperative“ — asta era Ón Codul de procedur„ civil„ actual — prin propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ast„zi, comb„tut„ aici prin domnul Roibu, Athanasiu, domnul Frunda, s-a scos sintagma îdispozi˛ii imperative“ ∫i a r„mas sintagma îdispozi˛iile legii“.

Deci, dac„ vota˛i îDa“, vota˛i cu comisia, dac„ vota˛i îNu“, ca s„ fie mai clar pentru dumneavoastr„, vota˛i cu ceea ce a spus domnul Roibu, domnul Frunda, domnul Athanasiu.

S-a Ón˛eles acum?

Deci, cu p„strarea actualei reglement„ri din Codul de procedur„ civil„.

- V„ rog s„ vota˛i.

Cu 90 de voturi Ómpotriv„, amendamentul propus de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost respins.

Deci au fost 10 voturi pentru ∫i 9 ab˛ineri, deci, se p„streaz„ formularea de articol 364 din Codul de procedur„ civil„.

Dac„ mai sunt interven˛ii la celelalte amendamente? Nu mai sunt.

-

- ∫i 5 ab˛ineri.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛e de serviciu pe care le are Ón administrare, ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de c„tre Ministerul Justi˛iei a prevederilor Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛ele de serviciu pe care le are Ón administrare.

Domnul secretar de stat Marian Eftimescu, v„ rog, sintez„, foarte pe scurt, pentru c„ avem expunerea de motive.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rug„m s„ aproba˛i aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ care are ca finalitate conservarea portofoliului de locuin˛e de serviciu al Ministerului Justi˛iei. Aceasta este de natur„ a da o garan˛ie de stabilitate personalului care beneficiaz„ de aceste locuin˛e.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Eckstein, v„ rog, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de respingere, adoptat Ón urm„toarea configura˛ie.

S-a supus votului, ceea ce cred c„ este normal, adoptarea unui raport de admitere, fa˛„ de care au existat trei voturi pentru, trei voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Potrivit practicii din plen, dac„ o solicitare de raport sau un amendament nu Óntrune∫te majoritatea votului membrilor plenului ∫i, raportat aceasta la comisie, comisia a considerat c„ acest raport este de respingere.

Repet, 3 voturi pentru, 3 voturi contra ∫i o ab˛inere.

Aici am ascultat argumente Ón favoarea adopt„rii acestei ordonan˛e de urgen˛„, potrivit c„reia fiecare minister, viz‚nd situa˛ia specific„ Ón care se afl„, poate aproba sau respinge, nu este obligat s„ v‚nd„ locuin˛ele de serviciu.

Pe de alt„ parte, opinia contrar„ a eviden˛iat c„ s-ar crea o discriminare Óntre angaja˛ii altor institu˛ii publice, cum ar fi Ministerul Economiei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, serviciile secrete, care au beneficiat prin lege de acest drept de a cump„ra locuin˛ele de serviciu pe care le ocup„.

Repet, raportul este de respingere, Óntr-o egalitate de voturi.

Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Doresc s„ se Ón˛eleag„ foarte clar, deci, ce Ónseamn„ acest raport de respingere. Este de anulare a ordonan˛ei de urgen˛„ date Ón 2005 prin care se abrog„ legea care d„ dreptul v‚nz„rii locuin˛elor de serviciu, a∫a cum am dat la toate institu˛iile, celelalte institu˛ii centrale ale statului.

Corect, a∫a este...

Deci acesta este subiectul.

Domnul senator Popa, dezbateri generale, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, o scurt„ explica˛ie.

Sigur c„ este bine ca fiecare minister s„ aib„ spa˛ii pe care s„ le ofere — vorbesc de locuin˛e de serviciu — spre v‚nzare. Situa˛ia Ón Ministerul Justi˛iei este alarmant„ ∫i din aceast„ situa˛ie de for˛„ major„ a reie∫it aceast„ ordonan˛„.

Exist„, deci, posibilitatea ca ministerul s„ nu aib„ nici un fel de locuin˛„ de serviciu. ™i nu este o certitudine, Ón situa˛ia Ón care nu se abrog„ ordonan˛a ini˛ial„.

Ca atare, sutele de judec„tori tineri care vor da examen ∫i care, cu siguran˛„, nu sunt Ón posesia sau Ón proprietatea unor apartamente nu vor beneficia de aceste spa˛ii. Exist„, Ón schimb, anumi˛i beneficiari dintre oamenii care puteau foarte bine s„-∫i cumpere nu una, ci dou„ sau trei locuin˛e, ∫i poate nu au f„cut-o, pentru c„ e mai ieftin ∫i mai avantajos s„ beneficiezi de o astfel de locuin˛„. Eu sunt pentru acei tineri care trebuie s„ aib„ sprijinul pe aceast„ direc˛ie, ∫i anume a unui spa˛iu de locuit, s„ fie atra∫i Ón profesia de magistrat datorit„ acestui sprijin, c„ci la tinere˛e, e bine s„ ∫tim foarte bine, nu ai de unde s„ ai rezerve s„-˛i procuri un apartament. Este motiva˛ia unic„, dar foarte important„ pentru care v„ rog s„ vota˛i Ómpotriva raportului ∫i apoi Ón favoarea ordonan˛ei.

Domnul senator Liviu Doru Bindea.

Domnul Bindea, ca s„ nu v„ sup„ra˛i pe mine, mai avem patru minute ∫i o s„ am‚n„m discu˛iile pentru joi. Dac„ pute˛i face expozeul laborios Ón patru minute, bine. Oricum, ne oprim aici ∫i continu„m dezbaterile joi.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dezbaterile ar trebui s„ fie mult mai ample dec‚t apare la prima vedere. Aici este o chestiune, dac„ vre˛i, foarte important„ de inconsecven˛„ a unei politici ∫i, care este cel mai important lucru, de Óncercare a deturna votul prin argumente false. Cei la care se referea colegul meu antevorbitor c„ ar dori s„ fie sunt cei care sunt tineri Ón justi˛ie, pentru c„ ceilal˛i ∫i-au rezolvat problemele ∫i pot pune concluzii la aceast„ lege, cum pune domnul secretar de stat sau al˛i ∫efi din justi˛ie, or acest proiect de lege ini˛ial dorea chiar pe ace∫ti tineri s„-i fac„ proprietari, a∫a cum sunt ∫i al˛ii.

Œncerc s„ fiu foarte scurt. Printr-o recent„ decizie irevocabil„, Curtea Constitu˛ional„ a Rom‚niei a declarat neconstitu˛ional„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului care se referea la retrocedarea propriet„˛ilor funciare ale Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, cu motivarea c„ Óncalc„ dispozi˛iile nr. 115 alin. (3) din Constitu˛ie, c„ a∫a este ∫i acum, obiectul reglement„rii nu constituie o situa˛ie extraordinar„. Este neconstitu˛ional„ aceast„ ordonan˛„.

Numai o secund„, domnule senator, v„ rog.

Apoi a∫ eviden˛ia, pentru colegii de la Alian˛„, punctul de vedere al pre∫edintelui B„sescu, care Ón cererea de reexaminare privind Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 130/2004 privind m„sura v‚nz„rii la unit„˛ile din Ministerul Economiei, spune: îPentru identitate de ra˛iuni sus˛inem identitatea de solu˛ii!“, î _Idem ratio, idem jus“_ ∫i se refer„ Ón mod expres la Legea nr. 579/2004, pre∫edintele Traian B„sescu a motivat cererea de reexaminare sus˛in‚nd c„ solu˛ia din cadrul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului trebuie s„ fie aceea care se refer„ la justi˛ie.

Opresc aici argumentele ∫i vreau doar s„ v„ exprim un punct de vedere politic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 Prin aceast„ conduit„ a Ministerului Justi˛iei se arat„ limpede care este raportul dintre Ministerul Justi˛iei ∫i judec„tori.

Ministerul Justi˛iei nu vrea s„ administreze justi˛ia, Ministerul Justi˛iei vrea s„ subjuge justi˛ia ∫i o s„ Ó∫i creeze instrumente prin care s„-∫i fac„ aceast„ ac˛iune de subjugare ∫i, ca s„ v„ dau argumentul suprem, este acela c„ Ón luna februarie 2005 ministrul justi˛iei a semnat Normele de aplicare a Legii de v‚nzare a acestor imobile c„tre judec„tori.

Ce s-a Ónt‚mplat de atunci v„ spun imediat. S-a sup„rat pentru hot„r‚rea Cur˛ii Supreme din 16 mai care se referea la cele trei proiecte de lege a∫a-zis reformatoare a justi˛iei, iar acest proiect de lege, aceast„ ordonan˛„ este un instrument cu care Domnia sa dore∫te s„ se r„fuiasc„ cu cei pe care ar trebui s„-i apere.

S.R.I.-ul le-a primit, armata le-a primit, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului le-a primit, Ministerul de Interne le-a primit, doar un singur sistem Óncalc„ toate regulile sistemelor Ón conformitate cu care fiecare sistem se fortific„ Ón„untrul lui.

Doamna ministru Óncalc„ aceast„ regul„ ∫i, Ón loc s„ Óncerce s„ fortifice din„untru sistemul justi˛iei, Óncearc„ s„-l dinamiteze, inclusiv cu asemenea m„suri Ómpotriva interesului judec„torilor ∫i a celor tineri pe care dorim cu to˛ii s„ Ói ap„r„m Ón interesele lor.

Domnule senator, V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Vom continua joi dezbaterile. Va fi primul punct din ordinea de zi. Peste trei minute intr„m cu punctul urm„tor al ordinii de zi îŒntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri“.

Rog domnii mini∫tri s„ pofteasc„ Ón primul r‚nd. Stima˛i colegi,

Trecem la ultima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Invit la microfon pe domnul Mario Ovidiu Oprea. Este aici?

Da.

V„ rog, ave˛i de adresat o Óntrebare. Reprezenta˛i Alian˛a P.N.L.-P.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o Óntrebare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Primarii localit„˛ilor Bechet, din Rom‚ni, ∫i Oreahovo, din Bulgaria, au identificat surse financiare private care ar putea fi folosite pentru construirea unui pod Ón dreptul celor dou„ localit„˛i men˛ionate.

V„ rog, domnule ministru, s„ ne preciza˛i dac„ demersurile Ón vederea construirii podului ar putea fi oprite de refuzul ministerului din conducerea c„ruia face˛i parte?

V„ adresez aceast„ Óntrebare ˛in‚nd cont de faptul c„ a fost deja aprobat„ construirea unui alt pod pe raza jude˛ului Dolj, Ón dreptul localit„˛ilor Calafat-Vidin, proiect ce face parte din obiectivul de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru Coridorul 4 Pan European.

R„spund acum?

## Pute˛i s„-i da˛i ∫i r„spunsul?

L„sa˛i-l s„pt„m‚na viitoare, pentru c„ deja un pod cost„ vreo 250 de milioane de dolari. Nu este o glum„ ∫i nu se lanseaz„... V„ rog s„ v„ documenta˛i.

Invit pe domnul senator ™erban Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a adresa o Óntrebare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ ministrului justi˛iei Monica Macovei.

Cu prilejul dezbaterii Ón Senatului Rom‚niei a modific„rilor propuse prin ordonan˛„ de urgen˛„ la formularele declara˛iei de avere ∫i a declara˛iei de interese a˛i insistat asupra aspectelor ce privesc exactitatea datelor Ónscrise Ón aceste formulare, necesitatea caracterului complet al datelor ∫i r„spunderea angajat„ Ón cazul unor declara˛ii incomplete sau inexacte. Presa rom‚neasc„ a semnalat faptul c„ declara˛iile de avere ∫i de interese depuse de domnul C„lin Popescu T„riceanu, prim-ministru al Guvernului, sunt incomplete, lucru confirmat at‚t de doamna Oana Marinescu, purt„toare de cuv‚nt a Guvernului, c‚t ∫i de domnul C„lin Popescu T„riceanu Ónsu∫i, atunci c‚nd a depus alte declara˛ii de avere ∫i de interese, dup„ expirarea termenului prev„zut de Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 14/2005.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, Ón temeiul art. 112 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i art. 153 din Regulamentul Senatului, v„ adresez urm„toarea Óntrebare: care este r„spunderea domnului C„lin Popescu-T„riceanu Ón condi˛iile Ón care pe de-o parte a depus declara˛ie de avere ∫i interese, dovedite ca fiind incomplete, iar pe de alt„ parte a f„cut complet„rile necesare dup„ semnalarea public„ a acestora, respectiv dup„ expirarea termenului prev„zut de lege, ∫i ce m„suri se vor lua pentru o asemenea situa˛ie, din perspectiva celor declarate de dumneavoastr„ cu prilejul dezbaterilor pe aceast„ tem„, din cadrul Senatului Rom‚niei?

A∫tept r„spuns scris ∫i verbal. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Œl invit la microfon pe domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a adresa o Óntrebare Ministerului S„n„t„˛ii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de o Óntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, respectiv domnului ministru Mircea Cintez„.

Con˛inutul este urm„torul:

Œn Programul de guvernare 2005—2008, Ón Capitolul VIII — Politica Ón domeniul s„n„t„˛ii, sunt descrise mai multe obiective ∫i numeroase responsabilit„˛i ale Cabinetului, pe care dorim s„ le vedem Óndeplinite.

Printre acestea nu este Ónscris„ modificarea Ón fiecare lun„ a listei medicamentelor compensate ∫i consecin˛ele acesteia asupra bolnavilor.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost modific„rile aduse Ón fiecare lun„ din acest an pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 lista medicamentelor compensate ∫i din ce cauz„ pe list„ au ap„rut aceste modific„ri.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mircea Cintez„.

Din nefericire, ∫i Rom‚nia s-a integrat Ón r‚ndul ˛„rilor unde consumul de droguri face victime. Spre deosebire Óns„ de statele dezvoltate, ˛ara noastr„ nu are, cu excep˛ia Bucure∫tiului, institu˛ii medicale specializate Ón care toxicomanii s„ poat„ fi recupera˛i.

Mai mult, mare parte din medicii ∫colari nu au cuno∫tin˛e suficiente ca s„ abordeze eficient lupta contra drogurilor.

V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd se vor crea Ón restul ˛„rii centre specializate de dezintoxicare astfel ca dependen˛ii de droguri s„ poat„ fi recupera˛i.

Cum Ó∫i propune ministerul pe care Ól coordona˛i s„ preÓnt‚mpine consumul de droguri Ón ∫coli.

C‚te stagii de perfec˛ionare a medicilor ∫colari au fost organizate de minister pe tematica consumului de droguri. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, dosarul Ro∫ia Montan„ este Ónc„ deschis. A∫a-zi∫ii investitori mizeaz„ pe bun„voin˛a Guvernului pentru a transforma Óntreaga zon„ Óntr-un de∫ert ca urmare a utiliz„rii cianurii Ón exploatarea z„c„mintelor de aur ∫i argint din zon„, procedur„ interzis„ Ón Uniunea European„.

Dovedind c„ sunte˛i la curent cu acest caz, a˛i declarat Ón timpul campaniei electorale, Ón publica˛ia îFormula As“ nr. 18/25 din octombrie 2005 c„: îŒn momentul Ón care Alian˛a D.A. va fi la guvernare, vom salva Ro∫ia Montan„!“.

Œn aceste condi˛ii, permite˛i-mi s„ v„ Óntreb, doamna ministru, ce ac˛iuni a˛i Óntreprins concret pentru a v„ respecta angajamentul electoral.

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Am o Óntrebare complex„, format„ din mai multe Óntreb„ri ∫i o interpelare, acum pentru ca s„ nu mai stau la îInterpel„ri“.

Este posibil, da? Ne Óng„duim?

Da.

A∫ vrea s„ Óntreb autorit„˛ile, Ón primul r‚nd pe domnul ministru de externe, ce Óntreprinde Guvernul rom‚n pe l‚ng„ Guvernul Ucrainei, dar ∫i pe l‚ng„ autorit„˛ile europene de referin˛„ Ón chestiunea Canalului BÓstroe. Cele pe care le-am aflat ast„zi ∫i care sunt de c‚teva zile prezente pe telexuri, pe e-mail-uri, pe faxuri, dinspre Kiev, nu ne Óncurajeaz„ deloc Ón direc˛ia unei speran˛e.

Eu cred c„ este momentul s„ discut„m cu sinceritate cu Guvernul nostru. Repet, Guvernul este al opozi˛iei numai Ón detaliile lui tehnice, Guvernul este al Rom‚niei, nu avem trei Guverne, cu unul singur trebuie s„ lucr„m ∫i trebuie s„ ne acomod„m pozi˛iile Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ob˛inem maximul de profit na˛ional din aceast„ conlucrare. Este, a∫adar, Guvernul nostru, ∫i Guvernul trebuie s„ ne spun„ nou„, tuturor, ce s-a f„cut pentru oprirea acestei calamit„˛i pe care, deocamdat„, p‚n„ la ora la care vorbim, nimeni din Rom‚nia ∫i, iat„, nici dintre autorit„˛ile interna˛ionale nu au considerat-o un fleac care poate fi dep„∫it Ón vitez„ ∫i se poate trece la alte subiecte.

Este, de altfel, ∫i un fapt semnificativ pe care va trebui s„-l urm„rim cu aten˛ie, cum se poart„ cei Ón m‚inile c„rora am Óncredin˛at o parte din suveranitatea noastr„ na˛ional„, suveranitate la care mul˛i dintre noi ˛ineau ∫i ˛in ca la o valoare suprem„... Am Óncredin˛at, a∫adar, o parte din aceast„ suveranitate suveranit„˛ii de tip NATO.

V„ rog s„ sintetiza˛i. Nu avem dec‚t 9 minute pentru to˛i cei care pun Óntreb„ri.

Da, domnule pre∫edinte, voi sintetiza.

...cum se comport„ Ón aceast„ situa˛ie cei la care avem obliga˛ia s„ ne pl‚ngem.

Œntrebarea, domnule pre∫edinte, care este un alt capitol.

De mai mult„ vreme am tot Óntrebat, dar, sigur, nu am f„cut-o la capitolul îŒntreb„ri“: c„tre ce ne Óndrept„m? C„tre ce se Óndreapt„ ˛ara, c„tre ce se Óndreapt„ jude˛ele? ™i, iat„, Óntreb pe ministrul economiei ∫i pe ministrul finan˛elor, ∫i pe premierul Rom‚niei: ce soart„ vor avea aceste jude˛e? Ce soart„ va avea jude˛ul Hunedoara? Œn fiecare Ónt‚lnire cu oamenii, ace∫tia ne Óntreab„: îCe vom face m‚ine? Acum ne disponibiliza˛i, m‚ine ne disponibiliza˛i, ce anume ne a∫teapt„?“ ™i este Óntrebarea pe care o adresez Ón numele lor: c„tre ce fel de ocupa˛ii de baz„ Ón societatea rom‚neasc„ ne Óndrept„m? C‚t ne vom mai hr„ni din dosare de securitate, din lustra˛ii, din, m„ rog, procese penale Óntre noi ∫i din reconversii f„r„ orizont?

Este o Óntrebare fundamental„ c„reia, Óntr-o zi, trebuie s„-i r„spund„ totu∫i cei responsabili. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

Mul˛umesc. Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Ave˛i de pus dou„ Óntreb„ri, da?

Da, domnule pre∫edinte. Onorat Senat, Stima˛i invita˛i, Am dou„ Óntreb„ri.

O prim„ Óntrebare este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu, primul-ministru al Rom‚niei.

Œn condi˛iile Ón care Ón numai dou„ luni au fost pierdute dou„ mari investi˛ii str„ine, Compania Montupet Ón Cluj-Napoca, respectiv MAN Ón Arad, se impune, Ón opinia mea, ca prim„ m„sur„, demiterea pre∫edintelui ARIS, doamna Anamaria Cristina, pe motiv de ineficien˛„ Ón activitate.

V„ reamintesc c„ investi˛ia Companiei Montupet ar fi fost de 120 milioane euro, la Cluj-Napoca, iar cea a Companiei MAN se ridica la 40 milioane euro, la Arad.

Aceste e∫ecuri nu sunt altceva dec‚t un rezultat al strategiei noii puteri, de Ónsc„unare pe pozi˛ii esen˛iale a unor neprofesioni∫ti, Ón baza algoritmului politic, av‚nd ca unic criteriu apartenen˛a sau simpatia fa˛„ de unul dintre partidele ori uniunea cultural„ la guvernare.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi r„spunde˛i dac„ ve˛i demite pre∫edintele ARIS pe motiv de lips„ de eficien˛„ Ón activitate, ca urmare a pierderii acestor investi˛ii importante sau Ói acorda˛i un premiu pentru ineficien˛„.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnului Mircea Miclea.

Pornind de la programul de guvernare 2005—2008 la politica Ón domeniul educa˛iei, Ói solicit domnului ministru s„-mi comunice c‚nd se aloc„ suma de 5,3 miliarde lei pentru finalizarea lucr„rilor la ™coala general„ cu 16 s„li de clas„ din ora∫ul Huedin, f„c‚nd astfel posibil„ Ónceperea anului ∫colar 2005—2006 Ón noul local.

La ambele Óntreb„ri solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Ave˛i ∫i interpelare?

Da.

V„ rog s„ o prezenta˛i.

Interpelarea este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul ministru Vasile Blaga.

Ea porne∫te de la o Ónc„lcare a legii care a fost s„v‚r∫it„ Ón municipiul Cluj-Napoca, unde, unui revolu˛ionar i-a fost atribuit„, prin hot„r‚rea instan˛ei de judecat„, o suprafa˛„ de 1.281 metri p„tra˛i, Ón intravilan.

Men˛ionez c„ Ón baza legisla˛iei Ón vigoare se poate acorda o suprafa˛„ de 500 metri p„tra˛i.

Sunt o seam„ de ilegalit„˛i care au fost s„v‚r∫ite Ón leg„tur„ cu atribuirea acestui teren, ajung‚ndu-se p‚n„ la

falsificarea unui proces-verbal de punere Ón posesie ∫i alte detalii. Men˛ionez c„ acest caz, la care fac referire pe larg Ón aceast„ interpelare, a fost prezentat Ón cotidianul îBun„ ziua, Ardeal!“, altfel o publica˛ie favorabil„ noii puteri ∫i noii administra˛ii locale.

Œn condi˛iile Ón care am fost sesizat cu Óntocmirea acestui se pare proces-verbal fals Ón urma unei ∫edin˛e de consiliu...

V„ rog s„ sintetiza˛i, stimate coleg.

Œnchei imediat, domnule pre∫edinte.

V„ solicit s„-mi r„spunde˛i, domnule ministru, ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru a stabili adev„rul Ón cazul acestei sesiz„ri ∫i Ón general pentru rezolvarea acestei probleme.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Petre Daea, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a adresa o Óntrebare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Decizia privind scoaterea de la rezerva de stat a unor cantit„˛i de gr‚u a produs schimb„ri esen˛iale pe pia˛„, nemul˛umind produc„torii agricoli.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i ce s-a avut Ón vedere c‚nd s-a luat aceast„ decizie, dac„ s-au evaluat implica˛iile pe pia˛a gr‚ului acum ∫i Ón perspectiva noii recolte.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Invit pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a adresa o Óntrebare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ∫i o interpelare. Dac„-mi Óng„dui˛i s„ le prezint pe am‚ndou„.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului ∫i ea vizeaz„ urm„torul aspect.

R‚ul Cri∫ul Negru nu a beneficiat Ón ultimii 15 ani de nici un program de regularizare ∫i Óndiguire. Aceasta face ca Ón fiecare prim„var„ ∫i toamn„, Ón cazul ploilor abundente, s„ se produc„ inundarea terenurilor agricole din imediata vecin„tate ∫i par˛ial a unor case ∫i gospod„rii.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i, domnule ministru, ce program ave˛i pentru rezolvarea acestei situa˛ii, Ón ce perioad„ urmeaz„ s„ se efectueze lucr„rile ∫i ce fonduri sunt alocate Ón acest scop?

Interpelarea este adresat„ doamnei ministru al culturii ∫i cultelor, Mona Musc„ ∫i ea vizeaz„ faptul c„ Ón jude˛ul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 Bihor, ca ∫i Ón alte jude˛e ale ˛„rii, situa˛ia c„minelor culturale ∫i bibliotecilor este dezastruoas„. Acestea au r„mas la nivelul anilor ’90, ca fond de carte, ori s-au desfiin˛at, iar c„minele culturale se deschid doar cu ocazia nun˛ilor sau a botezurilor. Cu to˛ii suntem con∫tien˛i c„ s-a f„cut foarte pu˛in din acest punct de vedere ∫i c„ nu ne putem permite s„ continu„m astfel, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón urma revizuirii Constitu˛iei printre drepturile fundamentale s-a prev„zut ∫i accesul la cultur„.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ ave˛i un program de revitalizare a institu˛iilor de cultur„ din mediul rural, Ón ce perioad„ se va derula el ∫i ce fonduri vor fi alocate Ón acest scop.

A∫tept„m r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru o Óntrebare adresat„ ministrului justi˛iei.

Œntrebarea este adresat„ ministrului justi˛iei, doamnei ministru Monica Macovei.

Œn campania electoral„ din toamna anului 2004 ∫i Ón Programul de guvernare 2005—2008 to˛i candida˛ii ∫i toate partidele politice au abordat problema corup˛iei ∫i s-au angajat s„ ac˛ioneze cu fermitate Ómpotriva corup˛ilor. Dup„ alegeri ∫i dup„ c‚∫tigarea puterii multe dintre promisiunile electorale au fost uitate.

V„ solicit„m, doamna ministru, s„ ne comunica˛i ce dosare noi Ón domeniul corup˛iei sunt instrumentate de Parchet sau au ajuns Ón justi˛ie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru o interpelare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interpelarea mea este adresat„ ministrului mediului ∫i gospod„ririi apelor.

Degradarea mediului Ónconjur„tor este o problem„ la nivel mondial, cu o multitudine de aspecte regionale dependente de stadiul de dezvoltare a fiec„rei ˛„ri.

Desp„duririle masive din ultimii ani Ón scopul valorific„rii lemnului sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii au contribuit tot mai mult la degradarea solului, la cre∫terea aridit„˛ii climatului, intensificarea vitezei v‚ntului ∫i apari˛iei inunda˛iilor. Faptul c„ p„durile reprezint„ factorul determinant Ón men˛inerea echilibrului ecologic, climatic ∫i hidric, cu o capacitate de regenerare de 3—5 ori mai mare dec‚t a oric„rui alt ecosistem natural, o m„sur„ esen˛ial„ Ón domeniul protec˛iei mediului trebuie s„ fie oprirea desp„duririlor, concomitent cu replantarea p„durilor.

Œn jude˛ul Tulcea, datorit„ precipita˛iilor abundente din ultima perioad„, debitul Dun„rii a crescut foarte mult, digurile au suferit procese de eroziune, din cauza lipsei vegeta˛iei...

V„ rog, stimate coleg, nu suntem la declara˛ii politice. V„ rog, mai pe scurt.

C„tre doamna ministru.

Cunosc‚nd situa˛ia dezastruoas„ la nivel na˛ional, provocat„ de precipita˛iile abundente ∫i av‚nd Ón vedere faptul c„ p„durile reprezint„ veritabile bariere biologice Ómpotriva polu„rii atmosferei prin capacitatea lor de a asimila bioxidul de carbon, principalul generator al efectului de ser„, precum ∫i capacitatea de fixare ∫i stabilizare a terenurilor, cet„˛enii tulceni solicit„ prezentarea unei strategii care s„ includ„ zonele afectate de factorii naturali ∫i antropici din jude˛ul Tulcea Ón programul de Ómp„durire pentru urm„torii ani.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Eugen Mih„escu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru o interpelare adresat„ Ministerului Afacerilor Externe.

Excelen˛ei Sale, domnului Mihai R„zvan Ungureanu. Domnule ministru,

Œn r„spunsul dumneavoastr„ din 20.02.2005 men˛iona˛i modernizarea administrativ„ care trebuie s„ conduc„ la îrecunoa∫terea prestigiului, ˛inutei ∫i tradi˛iei corpului de diploma˛i ai ˛„rii noastre“. Pentru c„ aceste atribute ale diploma˛iei m„ preocup„ ∫i pe mine Ón mod deosebit ∫i pentru c„ sunt membru al Comisiei pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei, a∫ dori s„ aflu urm„toarele:

1. Cum se explic„ prezen˛a Ón Misiunea permanent„ de la Bruxelles a domnului R„zvan Rab, protagonistul unui scandal care a f„cut obiectul unui raport Óntocmit de Comisia de disciplin„ a M.A.E., condus„ la acea vreme de domnul Cristian Diaconescu, care s-a soldat cu rechemarea Ón central„ a diplomatului?

De altfel, a∫ dori s„-mi trimite˛i la Senat acest raport care analizeaz„ incidentele de la Viena, ai c„ror protagoni∫ti au fost domnul Rab ∫i doamna Florentina Voicu, care a fost numit„, totu∫i, ulterior, director adjunct ∫i se afl„ Ón prezent la Geneva.

2. Autorit„˛ile canadiene au trimis Ministerului Afacerilor Externe Ón vara anului 2004 o scrisoare prin care cereau rechemarea consulului general Michaela Marta Botez. A∫ dori ca documentul s„-mi fie transmis la Senat, pentru a nu fi nevoit s„ m„ adresez ministerului canadian.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator George Sabin Cuta∫, Partidul Conservator, pentru o interpelare adresat„ Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Teodor Athanasiu.

Œn cadrul activit„˛ilor desf„∫urate la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii 16 — 22 mai Ón circumscrip˛ia electoral„ pe care o reprezint, jude˛ul Teleorman, din discu˛iile purtate cu autorit„˛ile locale ∫i reprezentan˛ii Direc˛iei pentru S„n„tate a Jude˛ului Teleorman, a rezultat c„ ar fi foarte benefic ca o parte din inventarul Unit„˛ii Militare 01462 din cadrul M.Ap.N., care este Ón curs de desfiin˛are, s„ fie transferat unor unit„˛i de s„n„tate de pe raza jude˛ului.

Men˛ionez faptul c„ o parte din unit„˛ile de s„n„tate teleorm„nene sunt cuprinse Ón programul de dislocare a unor unit„˛i militare Ón caz de calamit„˛i naturale, dezastre, atac nuclear, bacteriologic ∫i chimic.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia precar„ at‚t financiar„, c‚t ∫i material„ a majorit„˛ii unit„˛ilor de s„n„tate din jude˛ul Teleorman, solicit repartizarea unei p„r˛i din inventarul Unit„˛ii Militare 01462 c„tre aceste unit„˛i sanitare, precum ∫i precizarea modului Ón care se va face transferul acestor bunuri.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Sógor Csaba, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, pentru o interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Stimate domnule ministru,

Œn ultima perioad„, biroul meu parlamentar din teritoriu a fost sesizat de mai mul˛i cet„˛eni Ón leg„tur„ cu aplicarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.550/2004 privind efectuarea opera˛iunilor de evaluare Ón vederea recalcul„rii pensiilor stabilite Ón fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, potrivit legisla˛iei anterioare datei de 1 aprilie 2001. Œn conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, potrivit prevederilor art. 7 ∫i 8 din Anexa la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.550/2004, Ón situa˛ia Ón care pensionarul, Óndrept„˛it la recalcularea pensiei, nu prezint„ acte care s„ dovedeasc„ salariile de care beneficia Ón perioadele Ón care documenta˛ia existent„ la Casele teritoriale de pensii nu con˛in informa˛iile necesare, la determinarea punctajului lui mediu anual se vor utiliza salariile minime pe ˛ar„, brute sau nete, dup„ caz, prev„zute pentru acele perioade. Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i Ón cazurile c‚nd pensionarii trebuie s„ ob˛in„ documentele necesare recalcul„rii de la fostele Óntreprinderi, institu˛ii de stat etc. Consider c„ este total inechitabil„ aceast„ prevedere, din mai multe motive: sunt lipsi˛i de drepturile lor acei cet„˛eni care, cu toate c„ nu pot dovedi scriptic, Ón mod cert au avut salarii peste nivelul minim din acea perioad„, dac„ lu„m Ón considerare func˛ia lor de˛inut„ Ón acea vreme.

2) Este foarte scurt„ perioada Ón care pot depune la Casele teritoriale de pensii documentele prin care se dovedesc salariile avute anterior — 30 de zile. Dat fiind

faptul c„ de multe ori cet„˛enii sunt plimba˛i de la o arhiv„ la alta sau unele institu˛ii nu r„spund Ón timp util la solicitare, iar, Ón anumite situa˛ii, este nevoie de trimiterea multor adrese c„tre institu˛iile abilitate s„ emit„ asemenea adeverin˛e.

3) Œn foarte multe cazuri, nivelul salariilor nu poate fi dovedit din motive care sunt neimputabile solicitantului. Exist„ situa˛ii c‚nd persoanele care cad sub inciden˛a Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.550/2004 au desf„∫urat activit„˛i de proiectare sau au lucrat la mare altitudine, unde au beneficiat ∫i de sporuri suplimentare: spor de altitudine, spor de izolare etc. Este greu de crezut c„ ace∫ti cet„˛eni cu v‚rste Ónaintate s„ fi avut chiar salarii minime la vremea respectiv„.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Partidul Social Democrat, pentru o interpelare.

Domnule pre∫edinte, am s„ renun˛ la prima parte, pentru c„ este cunoscut„. Este legat„ de problema gazelor naturale ∫i a tarifelor la acestea. Œntrebarea sau interpelarea solicit„ conducerii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale s„ prezinte care sunt, Ón mod oficial, m„surile pe care inten˛ioneaz„ s„ le Óntreprind„ pentru a solu˛iona problema respectiv„. Noi consider„m c„ trebuie ∫i o alt„ dimensiune dec‚t cea care apare Ón pres„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit pe doamna senator Viorica Moisuc pentru o interpelare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i Ministerului S„n„t„˛ii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Mircea Cintez„, Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Pu˛in mai tare, v„ rog, s„ se aud„ la radio.

Doamnei ministru Sulfina Barbu ∫i domnului ministru — cum am spus — Mircea Cintez„.

Obiectul interpel„rii este urm„torul: comuna Grin˛ie∫ din satul Brad, jude˛ul Neam˛, se Ónvecineaz„ cu comuna Tulghe∫, jude˛ul Harghita. Œn comuna Tulghe∫ se afl„ un spital de neuropsihiatrie care deverseaz„ Ón p‚r‚ul Putna toate dejec˛iile, materialele sanitare uzate, seringi, ace de seringi, fiole sparte, substan˛e toxice, vat„, fe∫e etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 P‚r‚ul Putna se vars„ Ón r‚ul Bistricioara, care traverseaz„ comuna Grin˛ie∫. Ca urmare, vitele care se adap„ Ón acest r‚u Ónghit, o dat„ cu apa poluat„, aceste substan˛e nocive, Ónregistr‚ndu-se multe cazuri de animale moarte pentru c„ au Ónghi˛it ace de sering„ ori cioburi de sticl„.

Solicit„m celor dou„ ministere verificarea st„rii de lucruri mai sus expuse, care este incalificabil„, ∫i luarea m„surilor de urgen˛„ Ómpotriva abuzurilor Spitalului din Tulghe∫ ∫i pentru protejarea mediului, implicit a vie˛ii oamenilor ∫i animalelor din aceast„ zon„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Trecem la r„spunsuri.

Œl invit pe domnul viceprim-ministru Markó Béla.

Domnule viceprim-ministru, ave˛i o Óntrebare adresat„ de domnul senator Neculai Apostol, o interpelare pe problema pension„rii profesorilor universitari.

**Domnul Markó Béla** _— ministru de stat_

_pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene_ **:**

Domnule pre∫edinte, am primit o interpelare din partea domnului senator privind situa˛ia profesorilor universitari pensionari.

Domnule senator, am fost informat c„ a˛i primit deja un r„spuns din partea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei la interpelarea dumneavoastr„ referitoare la majorarea pensiilor cadrelor didactice universitare.

BineÓn˛eles c„ sunt de acord cu faptele, cifrele ∫i principiile Ón∫irate Ón r„spunsul ministerului respectiv. Totu∫i, a∫ vrea s„ completez aceste date cu anumite idei ∫i principii.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ accentuez c„ sunt Óntru totul de acord cu inten˛ia dumneavoastr„ de a atrage aten˛ia asupra pensionarilor universitari ∫i de a c„uta o solu˛ie pentru remedierea situa˛iei lor materiale. Orice societate care vrea s„ se relanseze economic ∫i, Ón general, s„ se alinieze la sistemul occidental, trebuie s„ se preocupe de calitatea Ónv„˛„m‚ntului. Or aceast„ calitate nu poate fi asigurat„ f„r„ un trai decent al tuturor cadrelor didactice.

Œn perioada actual„, dup„ p„rerea mea, Ón pofida dificult„˛ilor bugetare, trebuie s„ avem o strategie foarte clar„ pentru Ónt„rirea clasei medii din Rom‚nia ∫i, Ón mod special, pentru sus˛inerea c‚t mai consistent„ a celor care r„spund de procesul educa˛ional.

Œntrebarea este, bineÓn˛eles, c‚t putem s„ facem, pe termen scurt, Ón aceast„ privin˛„.

Sunt de acord c„ ∫i Ón cazul cadrelor didactice universitare se impun m„suri de cre∫tere a cuantumului salariilor ∫i pensiilor acestei categorii profesionale. Programul de guvernare, Capitolul VII, art. I/1 prevede majorarea pensiilor, astfel Ónc‚t, p‚n„ Ón anul 2008, pensiile s„ creasc„ Ón termeni reali cu aproximativ 30%.

Domnule viceprim-ministru, Ón˛eleg c„ s-a l„murit. Dac„-i da˛i ∫i r„spunsul scris pentru detalii, este ∫i mai bine.

Da.

Eu m-am l„murit, Ón felul meu, dar bie˛ii profesori care mai au c‚˛iva ani de tr„it nu ∫tiu Ón ce m„sur„ o s„ se l„mureasc„. Cu 4 milioane, 4 milioane ∫i ceva pensie, v„ spun, este efectiv, cred, o umilin˛„ pentru ei, oameni care ne-au format, pe unii dintre noi ne-au adus aici, iar noi, acum, nu suntem Ón stare m„car s„ facem o majorare...

Haide˛i s„-i lu„m pe cei care sunt mai Ón v‚rst„, m„car, m„car pe aceia.

S-a Ón˛eles. V„ rog s„ lua˛i loc.

Eu sunt de acord cu dumneavoastr„ Ón ceea ce prive∫te situa˛ia universitarilor pensionari ∫i sunt de acord c„ trebuie s„ g„sim o solu˛ie c‚t mai rapid„. Œn acela∫i timp, unii ar putea s„ aib„ dileme Ón ceea ce prive∫te propunerea dumneavoastr„, ∫i anume de a considera elita universitar„ ca ∫i un grup privilegiat Ón societatea noastr„, a∫a cum ∫i magistra˛ii sau militarii au asigurat un procentaj de 80%.

Dar trebuie s„ v„ spun c„ eu sunt de acord cu dumneavoastr„, sunt de acord c„, Ón cazul universitarilor, Óntr-adev„r, trebuie s„-i consider„m ca o elit„, elita intelectual„ a Rom‚niei, care trebuie abordat„ ca atare ∫i sunt de acord cu dumneavoastr„ ca, Óntr-un termen c‚t mai scurt — dar nu cred c„ v-am putea promite c„ imediat, Ón aceast„ perioad„ de austeritate a bugetului —, Óntr-adev„r, s„ g„sim o modalitate de a asigura un trai decent pensionarilor universitari.

## **Domnul Neculai Apostol** _**(** din sal„)_ **:**

Ne-au f„cut oameni, ne-au trimis aici, domnule!

S-a Ón˛eles. Toate-s bune, surse financiare nu prea avem.

Mul˛umesc, domnule viceprim-ministru. Œl invit pe domnul ministru László Borbély.

Domnule ministru, ave˛i o Óntrebare din partea domnului senator Ilie S‚rbu, de la P.S.D., sprijinirea sinistra˛ilor Ón urma inunda˛iilor. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 ## **Domnul Borbély László** _— ministru delegat_

## _pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi ∫i stimate colege, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urma inunda˛iilor, din p„cate, cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, este o situa˛ie dezastruoas„ Ón mai multe jude˛e ale ˛„rii. Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, zona pe care o coordonez a fost Óns„rcinat„, prin ordonan˛a de urgen˛„ care a fost aprobat„ de dumneavoastr„ Ón plen s„pt„m‚na trecut„, s„ reconstruim peste 1.100 de case care au fost distruse Ón urma inunda˛iilor.

A fost un calendar care a fost comunicat pe site-ul ministerului, aprobat de c„tre ministru prin ordin, ∫i, conform acestui calendar ∫i planului de m„suri, deja am selec˛ionat 8 firme de proiectare care au c‚∫tigat licita˛ia ∫i deja am lansat ∫i licita˛ia pentru execu˛ie, m‚ine fiind ultima dat„ p‚n„ c‚nd firmele de construc˛ie pot s„ Ónregistreze solicitarea lor s„ participe la aceast„ licita˛ie, urm‚nd ca, p‚n„ pe 15 iunie, s„ finaliz„m ∫i contractele de execu˛ie ∫i, pe 20 iunie, s„ pornim cu reconstruc˛ia caselor, probabil, mai Ónt‚i Ón zona G„taia, unde s-au retras apele ∫i putem s„ reconstruim, e vorba de circa 60 de case, urm‚nd ca ∫i Ón celelalte zone, care sunt mult mai afectate, s„ Óncepem reconstruc˛ia acestor case care sunt distruse.

Vreau s„ v„ mai informez c„ este o echip„ comun„ cu consiliul jude˛ean, Inspec˛ia de stat care a identificat casele bob cu bob, cum se spune, num„rul familiilor, Ón ce modalitate va trebui s„ debaras„m locurile unde sunt aceste situa˛ii ∫i eu sper — pentru c„ este o provocare pentru noi s„ reconstruim 1.100 de case Ón cele 5 luni care ne-au mai r„mas p‚n„ Ón iarn„ — s„ putem reconstrui. Aceasta Ónseamn„ mai mul˛i constructori, Ónseamn„ organizare de ∫antier, Ónseamn„ un centru de comand„ care va fi acolo Óncep‚nd de s„pt„m‚na viitoare ∫i Ónseamn„, evident, asigurarea resurselor financiare. Vreau s„ v„ spun c„ deja sunt Ón contul A.N.L.-ului 24,2 milioane de euro care asigur„ resursele financiare pentru a reconstrui aceste case.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule senator Ilie S‚rbu, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

## Par˛ial, sunt mul˛umit.

A∫ vrea, dac„ poate domnul ministru, s„ clarifice ∫i celelalte Óntreb„ri pe care le-am adresat. E vorba de materialul din care vor fi construite locuin˛ele, ∫tiind, din teritoriu, c„ oamenii nu agreeaz„ formulele acestea moderne, case tip canadian sau altele.

De asemenea, sumele care sunt alocate. Din c‚te ∫tiu eu, 24 de milioane sau c‚t a˛i spus dumneavoastr„ nu ajung pentru cele o mie ∫i ceva de case. Œn zona Banatului, cred c„ sunt mai pu˛ine, numai 500 ∫i ceva.

## V„ mul˛umesc pentru Óntrebare.

Œntr-adev„r, n-am spus despre materiale. E un inventar al tuturor materialelor de construc˛ie.

Vreau s„ v„ spun c„ 90%, p‚n„ acum, din datele pe care le avem, 90% din casele distruse sunt din v„iug„ sau din chirpici, cum se spune. Oamenii vor primi case civilizate. Eu sunt adeptul ∫i al unor construc˛ii care se construiesc mai u∫or, din schelet metalic sau chiar din lemn. Din cele 8 proiecte, 4 sunt pe zid„rie portant„, 3 pe schelet metalic ∫i dou„ pe lemn. Vom construi case civilizate care s„ corespund„ ∫i normelor Legii locuin˛ei ∫i, conform inventarului pe care-l avem, evident, aceste materiale de construc˛ie vor fi folosite Ón timpul reconstruirii acestor case.

Vreau s„ v„ spun c„ cele 24,2 milioane euro ajung pentru a reconstrui circa 1.100 case. Œntr-adev„r, deocamdat„ avem inventariate circa 780 de case, dar, probabil, num„rul acestora va cre∫te.

Mul˛umesc.

Ave˛i de r„spuns ∫i la o Óntrebare a domnului senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, de la P.S.D., legat„ de licen˛ierea autoturismelor.

Domnule senator, referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, v„ spun c„, Ón Rom‚nia, ca ∫i Ón Uniunea European„, autovehiculele cu o capacitate mai mic„ sau egal„ cu 8 plus 1 locuri sunt considerate autoturisme.

Reglement„rile privind transportul rutier de persoane ∫i de m„rfuri, conform unui ordin al ministrului lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuin˛ei, au Ón vedere capacit„˛i mai mari de 8 plus 1 locuri ∫i, respectiv, 3,5 tone.

Œn consecin˛„, autovehiculele la care face˛i referire Ón Óntrebarea dumneavoastr„ nu se supun autoriz„rii sau licen˛ierii, conform ordinului mai sus men˛ionat. Acestea pot fi utilizate Ón regim de taxi sau Ónchiriere, activitate reglementat„ prin Legea nr. 38/2002 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere, a c„rei avizare este f„cut„ de c„tre administra˛ia public„ local„. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ungureanu, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Mul˛umesc pentru documentarea f„cut„, dar aici nu intr„m pe fondul problemei, ∫i anume c„ au existat autoriz„ri pe vehicule 8 plus 1, trafic intern, trafic interna˛ional, iar acum, prin retragerea acestor licen˛ieri, nu s-a f„cut dec‚t s„ se protejeze interesele marilor firme de transport, f„r„ a se lua o perioad„ de conformare pentru cei care au fost astfel licen˛ia˛i. Or, dumneavoastr„ a˛i retras licen˛ele ∫i a˛i favorizat marile firme, introduc‚nd o discriminare fa˛„ de ace∫ti transportatori Ón regim intern ∫i interna˛ional. A˛i l„sat f„r„ loc de munc„, la nivelul Aradului, cel pu˛in 200 de firme. Asta a fost problema.

Deci ordinul ministrului dateaz„ din 2001, domnule senator. Din 2001 acest ordin func˛ioneaz„ ∫i cei care au fost aten˛iona˛i ∫tiu, pentru c„ eu am fost deputat Ón acea perioad„ ∫i au venit ∫i la mine transportatorii, le-am putut spune acela∫i lucru, nu este inventat de noi, nu e

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 inventat Ón Rom‚nia, ne-am supus regulilor Uniunii Europene.

Mul˛umesc foarte mult, domnule ministru.

Œl invit pe domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Domnule secretar de stat, ave˛i o Óntrebare a domnului senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, legat„ de Piscicola-Cluj.

A doua Óntrebare este a domnului senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al P.S.D.: eliberarea din func˛ie a directorului Direc˛iei pentru dezvoltare agricol„ ∫i dezvoltare rural„ Vrancea.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Bun„ seara, domnule pre∫edinte! Bun„ seara, doamnelor ∫i domnilor senatori!

Domnule senator Gheorghe Funar, la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 19 mai 2005, v„ comunic„m urm„toarele:

Œn data de 11 martie 2005, la numai o lun„ de la numirea unui nou Consiliu de administra˛ie al Companiei Na˛ionale de Administrare a Fondului Piscicol, prin mandatul special nr. 1.229 din 10 martie 2005, a fost desemnat domnul Dorin M„rginean Ón func˛ia de pre∫edinte director general la S.C. Piscicola — S.A. Cluj. La acea dat„, respectiva unitate se afla Óntr-o situa˛ie financiar„ dezastruoas„, Garda Financiar„ av‚nd fixat„ deja, pentru data de 23 martie 2005, o licita˛ie public„ pentru v‚nzarea a 4 spa˛ii comerciale din municipiul Cluj, inclusiv a sediului societ„˛ii, acestea reprezent‚nd cele mai valoroase active ale unit„˛ii.

Pentru gestionarea acestei situa˛ii de criz„, s-a luat hot„r‚rea desemn„rii unui nou consiliu de administra˛ie. Astfel, s-a avut Ón vedere c„ domnul Dorin M„rginean este de˛in„torul unui pachet de peste 40% din ac˛iunile societ„˛ii respective, precum ∫i faptul c„ acesta a prezentat certificatul de cazier judiciar nr.374879, din 2 martie 2005, din care a reie∫it c„ nu a suferit nici o condamnare penal„. Ca urmare, s-a decis desemnarea temporar„ a acestuia Ón calitatea respectiv„, deci de pre∫edinte director general la S.C. Piscicola — S.A. Cluj.

Pentru m„surile administrative nestatutare adoptate de c„tre acest domn, prin mandatul special nr.3.223 din 10 mai 2005, ce va fi pus Ón aplicare Ón data de 6 iunie 2005, la prima Óntrunire a adun„rii generale a ac˛ionarilor, domnul Dorin M„rginean a fost revocat, practic va fi revocat din calitatea de pre∫edinte director general de la S.C. Piscicola — S.A. Cluj.

Domnul senator Gheorghe Funar, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Regret c„, Ón prima faz„, a˛i pus lupul paznic la st‚n„, dar m„ bucur c„, Ón sf‚r∫it, a˛i luat o decizie corect„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ r„spunde˛i la a doua Óntrebare a domnului senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnule senator Ilie S‚rbu, la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 19 mai 2005, v„ comunic„m urm„toarele:

1. Eliberarea din func˛ie a directorilor executivi adjunc˛i ai Direc˛iei pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ s-a dispus — Ón temeiul dispozi˛iilor art. 84 alin. 4 lit. b) ∫i alin. 7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici, republicat„, cu modific„rile ulterioare, ca urmare a reorganiz„rii activit„˛ii acestor unit„˛i. Œn cadrul acestor institu˛ii au fost Ónfiin˛ate noi func˛ii de conducere, pentru care sunt prev„zute atribu˛ii modificate Ón propor˛ie de peste 50% fa˛„ de cele anterioare, Ón conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 342...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule secretar de stat, este stilul pe care l-au practicat to˛i, reorganizarea. Altceva ce ne mai spune˛i?

P„i, at‚t...

Am Ón˛eles, s-a reorganizat, au fost da˛i afar„ ∫i au fost pu∫i al˛ii, au modificat trei virgule... Asta-i via˛a.

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Ómi da˛i voie?

V„ rog, domnule senator Ilie S‚rbu.

## **Domnul Ilie S‚rbu:**

Deci, sub masca reorganiz„rii, au fost da˛i afar„ to˛i. Sigur, am Ón˛eles, Ón prima etap„, c‚nd a˛i dat directorii generali, dar acum a˛i dat afar„ to˛i directorii — ∫i directori economici, ∫i directori tehnici, tot ce era acolo. Chiar vre˛i s„ schimba˛i toat„ conducerea direc˛iilor? De fapt, a˛i f„cut-o.

C‚nd eu am f„cut interpelarea, m„ refeream la cea de la Vrancea, pentru c„ aceasta era sesizarea pe care am primit-o, dar, c‚nd am f„cut-o de la tribun„, am spus c„, Óntre timp — noi depunem interpel„rile cu o s„pt„m‚n„ Ónainte —, am constatat c„, la nivelul Óntregii ˛„ri, s-a procedat la fel. Dar oamenii ace∫tia r„m‚n f„r„ loc de munc„, sunt oameni care se apropie de pensionare. Ce se Ónt‚mpl„ cu ei? Aceasta era, dac„ v„ aminti˛i, Ón subsidiar, o alt„ Óntrebare: ce se Ónt‚mpl„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005 ei? Mai pot participa la concurs, nu mai pot participa?

V„ rog, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, Ómi permite˛i?

Spune˛i, domnule secretar de stat!

Pentru func˛iile publice de conducere nou-Ónfiin˛ate, vacante, urmeaz„ a se organiza concurs de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, Ón conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici. Cu alte cuvinte, la concurs se poate Ónscrie oricine, deci inclusiv cei care sunt acum disponibiliza˛i.

S-a Ón˛eles. Asta-i procedura. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Invit pe domnul secretar de stat Cornel Chiriac. Este aici?

Domnule secretar de stat, v„ rog, cu abonamentul la gaz metan, r„spuns pentru Óntrebarea domnului senator Otilian Neagoe. Œn˛eleg c„ s-a renun˛at la abonament ∫i se introduce tarif.

## **Domnul Cornel Chiriac** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Œn bun„ parte, problemele s-au rezolvat, Óntrebarea numai Ón parte mai are sens, Ón noile condi˛ii.

Domnule secretar de stat, o rug„minte avem aici.

V„ rog.

Vorbim foarte serios, pentru c„ eu am discutat ∫i cu primul-ministru aceast„ poveste ∫i ne-am Ón˛eles pe formul„, a Ónceput ofensiva distribuitorilor pentru a introduce abonamentul Ón tarif ∫i rug„mintea este s„ g‚ndi˛i cu Agen˛ia de Reglementare, str‚n∫i pu˛in, pentru c„ e p„cat de popula˛ie.

™i mai facem un lucru: tot ce este de la 1 aprilie p‚n„ la 10 iunie o s„ le retragem din noile facturi ca valoare. Deci ∫i perioada anterioar„ nu va fi taxat„ la sumele respective.

Domnul senator Otilian Neagoe, v„ rog.

Deci abonamentul nu se mai practic„, b„t„lia acum este ca distribuitorii s„ nu-l introduc„ Ón tarif.

Da.

Eu vreau s„ rog conducerea ministerului s„ g‚ndeasc„, Óntr-adev„r, tarifele corelat ∫i cu gradul de suportabilitate al popula˛iei. Jude˛ul Bra∫ov este un jude˛ care are ierni lungi ∫i friguroase, este vorba de 6, 7 luni de iarn„, facturile erau ∫i a∫a foarte mari, exist„ o Óngrijorare foarte mare la Bra∫ov, Ón r‚ndul cet„˛enilor, Ón leg„tur„ cu costurile iernii viitoare. Pe de alt„ parte, trebuie s„ v„ spun c„ ∫i Ón r‚ndul agen˛ilor economici exist„ aceea∫i Óngrijorare ∫i sigur c„ sunt deja Óntreprinderi mici ∫i mijlocii care sunt aproape Ón pragul falimentului.

Deci aceste tarife, dac„ nu sunt corelate cu gradul de suportabilitate a cet„˛enilor ∫i a agen˛ilor economici, vor genera tot felul de dificult„˛i, mai ales ∫omaj, s„r„cie ∫i arieratele, de asemenea, vor fi foarte mari.

V„ mul˛umesc.

S-a Ón˛eles. Cred c„ acestea sunt preocuparea ∫i b„t„lia...

Sigur, f„r„ nici un fel de discu˛ii, de∫i au mai fost Óncheiate ∫i ni∫te acorduri, acest lucru creeaz„ ni∫te probleme suplimentare, ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ foarte bine, dar mergem pe aceast„ linie, ca ∫i gradul de suportabilitate s„ fie...

Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu a mai avut o Óntrebare pus„ de domnul senator Gheorghe Funar Ón leg„tur„ cu Statusul Romano-Catolic.

Nu este aici, a cerut am‚nare, domnule senator Funar. Deci, s„pt„m‚na viitoare o s„ fie ∫i o s„ v„ dea r„spunsul. I s-a aprobat aceast„ am‚nare.

Dac„ Ómi permite˛i un mic comentariu, domnule pre∫edinte...

V„ rog.

Este de dou„ s„pt„m‚ni aceast„ Óntrebare, este foarte simpl„. Eu am solicitat s„ Ómi comunice Ón leg„tur„ cu Statusul Romano-Catolic: unde s-a Ónregistrat ca persoan„ juridic„, pe ce baz„, la ce dat„ ∫i dac„ mai exist„, Ón prezent, ca persoan„ juridic„. Este posibil ca un Minister al Justi˛iei, Ón dou„ s„pt„m‚ni, s„ nu fie Ón stare s„ dea r„spunsuri la o Óntrebare at‚t de simpl„?

A venit ast„zi aici ∫i a avut o problem„ urgent„. Deci s„pt„m‚na viitoare, luni, va fi sigur.

Domnule pre∫edinte, v„ rog, dac„ la Ministerul Justi˛iei mai exist„ vreun alt func˛ionar Ón afar„ de persoana pe care a˛i men˛ionat-o, s„ fiu Ón∫tiin˛at. Cred c„ nu st„ ministerul Óntr-un singur angajat?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/6.VI.2005

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

Domnul viceprim-ministru Gheorghe Seculici, de asemenea, a solicitat am‚narea r„spunsului pentru s„pt„m‚na viitoare, luni, la o Óntrebare tot a domnului senator Gheorghe Funar legat de abonamentul la gaz metan. Acum povestea e Ónchis„ cu gazul metan. Dar, m„ rog...

Nu, nu este Ónchis„, domnule pre∫edinte. Este vorba de un jaf na˛ional, ∫tie toat„ popula˛ia acestei ˛„ri. Rom‚nii sunt fura˛i, ∫i noi, cei de la Partidul Popular Rom‚nia Mare, nu accept„m un asemenea jaf. Se Óncearc„ acum ca banii pe care au c„utat s„-i fure de la rom‚ni pe baza abonamentului s„-i introduc„ Ón factura la gaz metan.

Eu am solicitat un r„spuns domnului Gheorghe Seculici, ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor Ón domeniul economic, din 11 mai. Era, de fapt, o interpelare. Nu mi-a r„spuns din 11 mai.

V„ rog s„ nu mai accepta˛i, domnule pre∫edinte al Senatului...

Nu, nu, nu am acceptat, nu a fost la mine.

S„ nu accepta˛i Guvernului ca timp de trei s„pt„m‚ni s„ nu r„spund„ la Óntrebare. Se Óncalc„ o lege, este Regulamentul Senatului ∫i...

Nu, are dreptul dou„ s„pt„m‚ni am‚nare, pe procedur„.

Dar sunt trei s„pt„m‚ni.

Domnule pre∫edinte, transmite˛i-i o invita˛ie...

Œnt‚mpl„tor, domnul viceprim-ministru Gheorghe Seculici nu a solicitat am‚nare, ci nu s-a putut prezenta.

Domnule pre∫edinte, nu l-am v„zut dec‚t la televizor pe domnul viceprim-ministru. Invita˛i-l s„ vin„ Ón Senat, s„ ne onoreze cu prezen˛a ∫i, mai ales, s„ ne r„spund„ la aceast„ Óntrebare. Nu-i va fi u∫or, pentru c„ Óncearc„ s„ jefuiasc„ rom‚nii, Ón continuare, pe tema gazului metan.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Iar Óntrebarea doamnei Viorica Moisuc, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, privind starea de degradare a unor monumente, Ón˛eleg c„ a primit r„spunsul scris de la Adrian Lemeny, secretar de stat la Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Am Óncheiat, stimate colege ∫i stima˛i colegi, Óntreb„rile ∫i interpel„rile de ast„zi.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Œnchidem ∫edin˛a Senatului.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007727]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 75/6.VI.2005 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 61.600 lei vechi/6,16 lei noi