Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Bună ziua!

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 10 septembrie 2007, ședința fiind

condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 24 colegi, 5 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt europarlamentari, 4 colegi sunt plecați în delegații, un coleg este învoit și doi colegi sunt în concediu medical.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi: lucrări în plen până la ora 19,30, cu ordinea de zi care v-a fost distribuită, respectiv, declarații politice, dezbateri legislative și vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă reamintesc că această ultimă parte a ședinței noastre este transmisă la radio.

Vă propun, stimați colegi prezenți, să trecem la primul punct înscris pe ordinea de zi.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

La probleme organizatorice, vă rog să-mi dați cuvântul!

La probleme organizatorice? Doriți să interveniți? Vă rog. Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimai colegi,

Aș vrea să vă supun atenției o rugăminte din partea Grupului parlamentar al P.N.L., anume, o schimbare în comisii.

Domnul senator Constantin Dumitru, membru în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să treacă la Comisia pentru privatizare și administrare a activelor statului în locul domnului senator Ilie Stoica, iar domnul senator Ilie Stoica să se mute la Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule lider.

Dacă mai sunt alte intervenții cu caracter organizatoric?

Nu sunt!

Dacă nu mai sunt alte propuneri, vom supune votului plenului Senatului după reluare.

Mulțumesc.

O să supun la vot.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice. Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., și se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă rog, domnule senator Angel Tîlvăr. Aveți cuvântul.

## **Domnul Angel Tîlvăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Pentru milioane de elevi, părinți și dascăli debutul unui nou an școlar reprezintă, cu siguranță, un motiv de bucurie.

Acest lucru este exprimat într-un mesaj postat pe site-ul ministerului de către domnul Cristian Adomniței, în care acesta declară: „În curând veți păși pragul școlii, unii pentru prima oară, cu emoția începutului, alții cu bucuria reîntâlnirii. Să sperăm că cei mai mulți veți găsi o școală mai frumoasă și mai curată, poate chiar una nouă”.

Într-adevăr, domnule ministru, să sperăm, pentru că, așa cum se spune, „Speranța moare ultima.”, dar dincolo de bunele intenții ale celor care au ocupat portofoliul de ministru al educației și cercetării după decembrie 2004, neconcretizate în cele mai multe cazuri, începuturile ultimilor doi ani școlari au scos la iveală condiții neverosimile — pur și simplu, de neacceptat în multe cazuri — de desfășurare a activității didactice și, din păcate, nici începutul anului școlar 2007—2008 nu arată foarte promițător din acest punct de vedere.

O scurtă trecere în revistă a situației existente în Vrancea, județ pe care îl reprezint, este mai mult decât edificatoare. Astfel, peste 80% din unitățile de învățământ din județ nu au autorizație sanitară de funcționare, 200 de școli nu au sisteme de alimentare cu apă potabilă, 2.000 de elevi din Adjud riscă să nu înceapă anul școlar din cauza sistării fondurilor, peste 300 de elevi din satele Haret, Pădureni și Călimănești nu vor putea merge la școală pe 15 septembrie din cauza stării proaste a unităților de învățământ, iar situații similare sunt și în localitățile Fitionești, Reghiu și Poiana Cristei.

Pentru 40 de unități școlare din Reghiu, Adjud, Panciu, Odobești, Milcov, Garoafa și din alte localități vrâncene nu au fost alocate fonduri de la Guvern, valoarea totală a sumelor necesare fiind de circa 7-8 milioane de lei și, din păcate, această enumerare ar putea continua, situația din județul Vrancea nefiind, cu siguranță, o excepție, în condițiile în care la nivel național 82% din clădirile în care se află unități de învățământ sunt construite dinainte de 1970, multe dintre ele fiind lipsite de facilitățile de bază.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Se pregătește domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Așa cum știm cu toții, atât în cursul acestui an, cât și anul viitor ne vom înfrunta, aliați sau adversari politici, în câteva runde electorale, cea mai apropiată fiind campania pentru Parlamentul European. Campania electorală nu a început oficial, în opinia analiștilor politici alegerile din această toamnă vor reprezenta pentru toate formațiunile politice aflate în cursă un test relevant pentru alegerile locale și generale din 2008.

În opinia mea, ele vor reprezenta un test important nu numai pentru clasa politică, ci și pentru întreaga societate românească. De ce fac această afirmație? Pentru că nu trebuie să fii neapărat specialist în ale politicii pentru a constata cu fără prea mare dificultate că numitorul comun al tuturor campaniilor electorale de mai bine de 17 ani de când exersăm democrația în România a fost ura, ura față de cei care „nu au mâncat salam cu soia”, ura față de intelectuali, ura față de cei care au alte idei decât ale noastre, ura față de cei care au reușit într-o afacere.

Cu alte cuvinte, după ce am denunțat ura de clasă pe care s-a fundamentat comunismul, am descoperit că ea nu a dispărut, ba, dimpotrivă. Tocmai de aceea, sper ca în următoarele confruntări electorale noi, cei pe care cetățenii acestei țări ne-au creditat cu încrederea și speranța lor, vom fi în stare să demonstrăm că putem face politică fără ură, căci a privi totul prin intermediul urii, în cazul de față al urii față de adversarul politic, este, în opinia mea, o eroare strategică ce ne poate costa scump pe termen mediu și lung.

Zilele trecute domnul Barroso spunea că intrarea României în Uniunea Europeană este o poveste frumoasă, eu aș adăuga că toate poveștile sunt frumoase, dar rămân, totuși, povești.

Toată lumea, de la stânga la dreapta, de la moderatori, analiști sau pseudoanaliști la așa-zișii lupi tineri din politică, cu toții nu contenesc să invoce necesitatea reformării clasei politice.

Constat cu amărăciune că ceea ce-i mână în luptă nu este dorința de înnoire, de a schimba o stare de fapt, ci o nesfârșită ură. Priviri încruntate, ridicări de ton, violență de limbaj, gesticulație inadecvată, iată ceea ce observăm în dezbaterile noastre pe teme politice.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al P.D. Aveți cuvântul, domnul senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Rana destrămării României Mari”.

Nefastul an 1940 avea să aducă, la 30 august, consumarea ultimului episod din drama destrămării României Mari. La acea dată, Basarabia și Bucovina de Nord erau deja ocupate de sovietici. Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, iar Transilvania de nord-vest și de est a fost — printr-o arbitrară și samavolnică sentință impusă României de Germania nazistă și de Italia fascistă — atribuită Ungariei horthyiste.

România a pierdut, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, 43.492 de kilometri pătrați de pământ, cu o populație de 2.609.007 de locuitori, în majoritate absolută română. Au căzut în întregime sub jug străin județele Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Someș, Năsăud, Odorhei, Ciuc, Trei Scaune și, parțial, județele Cluj, Bihor și Mureș.

În primele zile ale lunii septembrie a anului 1940, după retragerea armatei noastre, românii, populație majoritară, au fost supuși unui regim fascist brutal și sângeros de persecuție, urmărindu-se exterminarea și alungarea acestora. Numai în răstimpul 1 septembrie 1940 până la 1 iulie 1942 — scria Gazeta „Telegraful Român” —, „dușmanii noștri de veacuri au săvârșit în Ardealul de nord 951 de omoruri, 4.013 maltratări, 13.359 de arestări, 7.840 de internări, 13.500 de expulzări, ca să nu mai vorbim de 200 de mii de refugiați români, evrei și slovaci”. În această perioadă au fost expropriate sute de case particulare și publice, au fost desființate 2.000 de școli românești, s-au distrus din temelii 13 biserici românești, dreptul de proprietate a fost atacat prin procese ce depășeau ca număr 35.000.

Practic, nu a existat nicio localitate din cele 11 județe ocupate în care românii să nu fi suferit de persecuții, schingiuri, asasinate sau alte măsuri brutale de suprimare fizică și morală, după cum urmează:

1) Omoruri și crime în masă: la Ip — 157 de persoane, Treznea — 3.925 de persoane, din care 6 evrei, Marca — 13, Sălaj — 6, Zalău — 6, toate în județul Sălaj, Moisei,

Maramureș — 35, Rediu, Cluj — 42, Cerișa, Sălaj — 17, Cosniciu de Sus — 19, Meseșenii de Câmpie — 13, Sărmașu, Mureș — 126 de evrei și 39 de români, și în multe alte localități.

Și eu vă mulțumesc, domnul senator.

Este adevărat că declarația politică a fost deosebită, dar ați epuizat integral timpul pus la dispoziția Grupului parlamentar al P.R.M., deși mai erau înscriși domnii senatori Dina Carol, Verginia Vedinaș și Nicolae Iorga.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește domnul senator Sógor Csaba, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Unul dintre sectoarele economice cu cele mai mari probleme ca urmare a schimbărilor climaterice, precum și ca urmare a multiplelor calamități naturale este, desigur, sectorul agricol.

De când e lumea, agricultura, deci, și agricultorii au fost și vor fi dependenți de condițiile climatice, de soare, de precipitații și temperaturi.

În ultimii ani, însă, șocurile termice, ploile torențiale, grindina, fenomenele extreme — tornadele — și, mai nou, seceta excesivă, cu temperaturi constant de peste 40, 50 și chiar 60 de grade la soare, au bulversat calculele economice și chiar viața obișnuită a multor români care muncesc și trăiesc de pe urma agriculturii și a creșterii animalelor.

Guvernele postdecembriste, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și sistemul de asigurări au tratat mai mult sau mai puțin responsabil problema asanării sau, cel puțin, a reducerii efectelor negative pe care le produce schimbarea climei.

Modul șovăielnic și precar al ministerului de resort în refacerea sistemului de irigații și lipsa unei legislații coerente și ferme, aplicarea defectuoasă a Legii nr. 18/1991 și a celorlalte legi de retrocedare provoacă haos și pierderi economice majore atât producătorului agricol, cât și economiei naționale.

Ca urmare, din nou vom fi obligați să stăm și să dăm bani serioși pentru a compensa necesitățile zilnice ale populației, apelând la importuri, finanțând astfel piața externă în detrimentul celei românești.

Promisiunile ministrului agriculturii de a apela la bugetul de stat pentru a compensa pierderile, ca urmare a calamităților naturale, se înscriu într-o obișnuită, înrădăcinată și chiar păguboasă situație pentru finanțele românești.

Legea nr. 381/2002, Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, a fost un prim pas, dar nu suficient. Ea nu a reușit și nu va reuși să acopere pagubele din ce în ce mai mari, ducând la disperare, la falimentarea unor societăți agricole și la abandonarea lucrării mai multor suprafețe agricole și, desigur, și a creșterii animalelor.

Mulțumesc, domnule senator.

Colegii din Grupul parlamentar al U.D.M.R. au clarificat cine intervine?

Domnule senator Verestóy Attila, aveți cuvântul — microfonul 2 sau microfonul central, unde doriți —, se pregătește domnul senator Popa Nicolae.

Rugămintea pentru domnul senator Popa, doar un minut, pentru că mai este înscris la cuvânt domnul senator Ștefan Antonie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur că putem să facem anumite confruntări chiar aici, în fața dumneavoastră, privind anumite aspecte din istorie, dintr-o parte sau dintr-o altă parte.

Eu mă mir că sunt, încă, câțiva colegi, cu mai puțină experiență, care confundă această tribună a Parlamentului cu prelegeri tipic incitatoare, care se uită pe anumite pagini ale istoriei, și numai pe o singură parte.

Noi știm că istoria noastră a fost încărcată, dar această istorie este încărcată cu fel de fel de fapte reprobabile, abominabile, deseori, dintr-o parte și din cealaltă parte — țin să accentuez acest lucru! —, și cel care a vorbit trebuia să știe, să-și aducă aminte că putem să vorbim și de alte localități, de alți sacrificați, crucificați, și așa mai departe.

Nu este cazul, nu este tribuna Parlamentului făcută pentru așa ceva, iar în acești 17 ani de zile să afirmi că U.D.M.R.-ul a continuat sau a avut ceva legat de astfel de fapte este un lucru care consider că este de competența Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care va analiza acest text spus, întrucât a atinge o formațiune politică prezentă în Parlamentul României datorită alegerilor și a căuta legături între fapte reprobabile condamnate, de altfel, chiar de autoritățile și organele de justiție de pe vremea aceea și a lega aceste lucruri cu formațiunea noastră, eu cred că este o gravă greșeală și nu ar fi trebuit să fie făcută.

În rest, sigur, noi vom face, în continuare, ceea ce am făcut și până acum, deschis, la tribuna Parlamentului, prin propuneri, prin inițiative, prin amendamente pe care vi le supunem cântarului votului tuturor.

U.D.M.R. nu va impune și nu poate să impună altceva, decât ceea ce este susținut de o majoritate din acest Parlament.

Am avut deseori succes, am avut și eșecuri.

Din partea celor care au vorbit, ca antevorbitorul, nu am avut niciodată sprijin și, probabil, nici nu vom avea.

Nu voi apela, în continuare, la înțelegerea dânșilor, pentru că sunt legați de un trecut pe care noi l-am depășit. Sunt prinși în secolul al XVIII-lea, al XIX-lea, nu știu care, dar nu au ajuns nici măcar la înțelepciunea pe care mulți au dobândit-o spre sfârșitul secolului al XX-lea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului sau la microfonul 2 pe domnul senator Nicolae Popa, un minut. Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică „Ministrul Tudor Chiuariu, garant al legalității Executivului Tăriceanu II”.

Ministrul justiției Tudor Chiuariu, un tânăr jurist susținut de fostul său client, deputatul penal Relu Fenechiu, a primit un cec în alb din partea P.S.D.-ului la numirea în funcție, odată cu întregul Guvern Tăriceanu II.

În multe situații relatate de presă s-a adeverit că acest minister este o pălărie mult prea mare pentru dânsul, cu toate că prim-ministrul Tăriceanu a garantat că acest lucru nu se va întâmpla.

Aflăm, acum, că însuși ministrul justiției a ajuns în atenția D.N.A. pentru o faptă incredibilă, și-a pus semnătura de legalitate — și subliniez, de legalitate! — pentru aprobarea unui aranjament imobiliar în care un metru pătrat, în București, a fost subevaluat la 300 de euro, respectiv, de 10 ori mai ieftin decât prețul pieței în acea zonă.

Sigur că acest teren intră în folosul unei societăți cu capital privat și urmează să îmbogățească acei proprietari. Cine a câștigat banii negri, va stabili D.N.A.-ul.

Problema este că cel mai important reprezentant al justiției din Executiv, cu rea-credință, închide ochii la o asemenea potlogărie.

Ce încredere mai pot avea cetățenii României într-un asemenea ministru?

Personal, nu-i mai pot cere o demisie de onoare, dar o demisie de dezonoare tot cer.

Vă mulțumesc.

## Și noi vă mulțumim.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu. Se pregătește domnul senator Constantin Dumitru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Aveți cuvântul, domnule senator Păunescu.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Sigur, domnilor colegi, că avem fiecare gândurile noastre, frământările noastre, obligațiile noastre față de electorat, față de conștiința noastră, dar nu putem să nu observăm că în fața noastră se desfășoară, câteodată, adevărate spectacole verbale de ipocrizie și eludare a adevărului.

S-a luat apărarea, aici, U.D.M.R.-lui de către un udemerist, și bine s-a făcut, pentru că îmi închipui că nu poți să fii membru al unui partid fără să crezi că este bun acel partid, dar adevărul este nițel altul. În momentul în care un candidat udemerist anunțat la europarlamentare declară că va susține nici mai mult, nici mai puțin decât schimbarea administrației în toate datele ei de azi și va impune regiuni în care să se vorbească nu ca limbă maternă, de familie, ci ca a doua limbă oficială a zonei și chiar a țării limba maghiară, în momentul în care se declară nevoia predării geografiei și istoriei unor copii care vor trăi în această geografie și în această istorie, în această Românie, eu cred că lucrurile nu sunt așa de simple și că nu este vorba doar de jigniri, ci de dezbateri care trebuie să aibă loc. Și se încalcă brutal Constituția.

Eu nu sunt pentru condamnarea niciunui partid la penalități pentru opiniile sale, dar nici nu pot să cred că oamenii care ridică problemele din Ardeal, așa cum sunt ele — este cazul colegilor de la Partidul România Mare —, chiar dacă, uneori, o spun mai răspicat decât alți colegi din Parlament, sunt vinovați.

Vedeți, la ora la care vorbim este în curs procesul unui mare criminal de război, Wass Albert. Este un recurs la Cluj prin care se încearcă de către fiul lui Wass Albert, pe care, de asemenea, îl înțeleg, căci este om și vrea ca tatăl său să fie o icoană, și nu un criminal, vrea să ne dovedească, împotriva adevărului, că nu tatăl său a făcut crimele, ci bunicul său ar fi dat acele ordine de omorâre a românilor pentru vinovăția de a fi români. Bunic... Tot maghiar, firește.

Aici vine colegul nostru care mi-e foarte drag, de altfel, ca partener de dialog — ne contrazicem aproape tot timpul —, dar cred că este un real partener de dialog, colegul nostru Verestóy — căruia, rostindu-i intenționat numele, îi dau posibilitatea să mă contrazică — și spune că vinovăția este de ambele părți. Eu știu? Nu e nedrept? Sigur că istoria noastră, istoria României, scoate în relief, cu deosebire, tragedia românească, din punctul nostru de vedere, și că noi nu am scris, încă, din perspectiva Turciei sau a Ungariei istoria noastră. Dar în România a apăra România poate fi considerat un fapt vinovat?

Vă rog să mă iertați că stau cu fața la spatele dumneavoastră, domnule coleg.

Da. Tocmai ziceam că vă rog să mă iertați, domnule coleg, că stau cu fața la spatele dumneavoastră. Da... Ziceam că îmi cer eu iertare. N-am să uit niciodată ce priveliște tandră mi-ați oferit.

Este o problemă și a noastră. Se aduce în discuție mereu statalitatea Moldovei. Statalitatea Moldovei este căderea de la marele abuz al pactului Ribbentrop-Molotov și, firește, Hitler—Stalin, la mai micul abuz al declarării independenței Moldovei. Adevărul e că noi am crezut că facem un bine recunoscând independența Moldovei față de Imperiu, dar independența aceasta devine un zid și, din cauza slăbiciunii noastre, un zid între noi și Moldova. După părerea mea, trebuie să protestăm și la nivelul organismelor din externe în numele și pentru frații din Moldova. Așa ceva, să creezi o pușcărie în văzul lumii și să nu-i mai lași pe oameni să-și facă drumurile pe care le au de făcut, este intolerabil în 2007. A fost întotdeauna intolerabil, dar parcă altfel arăta Europa din proiectul anului 1989, pe care l-a îmbrățișat răsăritul Europei.

Concomitent, în România, are loc un atac aproape criminal la adresa generației vârstnice. Îl semnalez, pentru că el vine și din partea unor oameni politici, și din partea unor gazetari, și din partea unor cercuri de interese, deocamdată, fără chip. Dar se încearcă eliminarea generației vârstnice din scenă, ca parte, ca depozitar, de fapt, al memoriei și al înțelepciunii. Semnalez faptul, și voi reveni la el, pentru că și prin „pensionație”, și prin expirație, și prin lustrație, și prin „minciunație” tot în aceeași direcție se bate: Șo, pe ei!

La 17 ani de la declarația de independență a atotproclamatei republici Transnistrene, Smirnov spune: „Cu cât vom fi mai datori față de Rusia, cu atât mai repede ne va lua Rusia!”. Asta este, de fapt, gândirea liderilor zonei respective, așa că nu trebuie să ne așteptăm la cine știe ce miracole.

Semnalez încă un fapt. Mergem prost în domenii în care eram străluciți, de exemplu, în gimnastică, și ne închipuim că acest lucru se va repara foarte repede și că vom redeveni ce am fost. Aș vrea să semnalez miracolul, ca parte componentă a condiției umane. Câtă vreme nu vom înțelege că nu apar mereu mari valori și că, atunci când apar, ele trebuie apărate, nu vom face niciun pas înainte. Am avut mari valori, putem avea în continuare mari valori, deocamdată, nu le putem programa, însă, pentru asta nu trebuie scoși din uz oameni ca Belu și Bitang, nu trebuie dată la o parte experiența de profesori și, repet, încă este timp să înțelegem tehnica miracolului, care nu ține de voința noastră.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 3 minute.

Grupul parlamentar al P.N.L., domnul senator Constantin Dumitru — aveți cuvântul, domnule senator —, se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al P.D.

După cum știți, se dă cuvântul în ordine, iar ultimii colegi sunt cei independenți.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori...

Nu contează când se înscriu, ci contează ordinea la care se dă cuvântul.

Mă iertați. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noua sesiune parlamentară deschisă acum o săptămână devine o reluare a sfârșitului sesiunii trecute. Tema populistă a moțiunii de cenzură prinde din nou contur atunci când interesele de grup nu coincid cu interesele naționale privind o stabilitate politică până la alegerile parlamentare din 2008.

În prag de alegeri pentru Parlamentul European, opoziția de stânga, cât și cea așa-zis de dreapta formată tot pe un pilon stângist se întrec în a-și arăta mușchii prin utilizarea

instrumentului decizional cel mai important al Legislativului, moțiunea de cenzură.

După cum se știe, moțiunile de cenzură au un caracter benefic, constructiv, prin rolul lor de a trage semnale de alarmă asupra politicii Executivului căruia i se adresează, dar au și un rol negativ, destabilizator, din perspectiva socioeconomică, mai ales când un Guvern nu are nici măcar 6 luni de mandat pentru a justifica performanțele sau neîmplinirile sale. Astfel, se ajunge la un abuz, mai ales când, pentru a satisface nevoile populiste, plimbi această sabie a lui Damocles pe deasupra capului unui Guvern care se luptă pentru a impune politicile economice necesare reformării instituționale, reformă cerută insistent de Bruxelles.

În speranța captării unui electorat dezamăgit, o parte din opoziție încearcă să-și arate colții tocmai într-un moment care este neindicat, mai ales dacă luăm în considerare ultimul sondaj INSOMAR, în care aproape 60% dintre români cred că actualul Guvern nu ar trebui să rămână în funcție, dar, vorba proverbului, „Fiecare pasăre pe limba ei piere”. Nu este exclus să o pățească și colegii de la P.S.D. sau P.D., cărora le place de la un timp încoace să se joace cu moțiunile.

Stimați colegi,

Să nu uităm că există și un revers al medaliei, mai ales că populația punctează aceste destabilizări politice, fiind sătulă de promisiuni și discursuri oratorice.

Cu toți consultanții politici străini angajați să stabilească strategii...

...strategii cu tentă populistă, se uită un fapt: alegătorii acestei țări s-au maturizat și ei din 1990 încoace, nu mai înghit așa ușor gogoși de genul sporurilor salariale, privilegiilor financiare pentru diferite categorii sociale promise de anumiți politicieni prin programele de guvernare propuse de aceștia, mai ales că la nivelul mental al oamenilor de rând se conștientizează că promisiunile cu creșterea nivelului de trai s-au concretizat mai mult în taxe și impozite, atunci când creșteau cu câteva procente salariile sau pensiile.

Stimați colegi, pentru a se ajunge la stabilitate și creștere economică reală este nevoie de o stabilitate politică. Acest fapt nu-l înțelege opoziția, care înțelege stabilitatea politică doar atunci când este ea la guvernare.

Apropierea de alegerile parlamentare și lipsa fondurilor guvernamentale pentru anumite administrații locale obișnuite să câștige alegerile numai din pomeni electorale forțează cele două partide majore din opoziție, P.D. și P.S.D., să dovedească lipsă de maturitate politică europeană, mai ales acum când ne așteaptă ani grei de reformă instituțională și de fiscalitate ridicată, datorate corelării politicilor românești la cele europene.

Jocurile politicianiste de imagine dovedite de anumiți lideri care trăiesc cu speranța că vor conduce această țară chiar și pentru câteva luni, având încăpățânarea personală să fie morțiș pe fotoliul de premier la Palatul Victoria, dovedesc să tranziția mentalităților și ideilor politice de la comunism la democrație continuă la nesfârșit.

Ce este dramatic în tot ce afirm este faptul că această piesă de teatru — să o intitulăm „Jocul de-a moțiunea” — devine dintr-o dramă cu iz comic o tragedie a cărei costuri nu sunt suportate de noi, parlamentarii, ci de poporul acesta amărât, care-și pierde orice dram de speranță în a vedea politicieni interesați și de soarta acestei țări, nu numai de interesele lor proprii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Deși vă reamintesc că în urmă doar cu o legislatură era un slogan frumos, interesant: „Nicio sesiune fără o moțiune!”.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David. Se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pariul privind reabilitarea și construcția de noi școli a fost pierdut de actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării.

Prezent la audieri în calitate de candidat pentru funcția de ministru al educației și cercetării în plenul celor două comisii parlamentare de specialitate, domnul Cristian Adomniței făcea afirmația: „Nu vor exista școli care la 15 septembrie să nu fie reabilitate și nici construcții nefinalizate”.

Ne aflăm cu câteva zile înainte de începerea unui nou an școlar și în toate județele din țara noastră există, încă, multe lucrări de reparații și construcții nefinalizate de pe urma cărora va avea de suferit procesul de învățământ. Desigur că aceste nerealizări se datorează, în mare măsură, neimplicării suficiente a autorităților locale, dar și nefinanțării în timp util a acestor obiective.

În cele ce urmează am să mă refer doar la județul Timiș, pe care îl reprezint în Parlament și unde am efectuat mai multe deplasări, mai ales în zona rurală, cu scopul de a afla stadiul în care se găsesc aceste unități de învățământ la început de nou an școlar.

Astfel, din cele constatate și potrivit datelor centralizate la nivelul Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, din totalul unităților școlare, 715, numărul acelora la care s-au finalizat lucrările de reparație este de 228, la alte 442 de unități lucrările se află în curs de desfășurare, din care cu lucrări executate în proporție mai mică de 50% sunt 53, iar în alte 389 procentul realizărilor se situează între 50 și 90%.

Autorizație sanitară dețin un număr de 416 unități, 89 au depus documentația pentru autorizare, însă, mai există 210 unități școlare neautorizate. Desigur, în mare parte, sunt școli din localități rurale cu număr mic de elevi, cu precădere din clasele primare.

Motivele pentru care nu s-au finalizat aceste lucrări sunt mai multe. Am să amintesc doar câteva. Astfel, pe perioada vacanței din vara acestui an au fost alocate fonduri pentru reabilitarea consistentă a 11 școli din mediul rural. Din informațiile pe care le dețin, punerea în operă a acestor fonduri se desfășoară anevoios, existând chiar riscul ca ele să nu fie cheltuite până la sfârșitul acestui an. Fiind vorba despre bani destul de mulți, cheltuirea lor obligă ordonatorul de credite să organizeze licitații pentru adjudecarea lucrărilor.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ștefan Antonie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că mulțumirea mea este cu atât mai mare cu cât mă recunoașteți că sunt membru P.D. și că sunt pe lista celor propuși de P.D. pentru declarația politică.

Să vă prezint declarația mea politică.

Pentru că suntem la începutul anului școlar, Guvernul, în stil pompieristic, ia măsuri. Prefecții fac controale peste controale, dar mare lucru nu se întâmplă, pentru că banii de investiții pentru școli au venit târziu și, de preferință, în comunele unde sunt primarii puterii.

Am făcut o verificare în județul Mureș și 80% din fonduri au fost dirijate spre primăriile conduse de P.N.L. și U.D.M.R. Vă reamintesc, domnilor guvernanți, că elevii nu merg la vot.

După ce a reușit să numere steluțele europene și să desființeze cea mai mare tabără de vară din țară, domnul ministru Adomniței nu reușește să ne spună ce se va întâmpla cu învățământul românesc. Ni se spune de teste naționale, de bacalaureat, de curricule școlare, dar nu ni se spune cum ajung copiii la școală, câte posturi sunt neocupate, câte sunt ocupate temporar de suplinitori, cum putem motiva cadrele didactice să rămână la catedră.

Calitatea învățământului depinde major de calitatea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, de implicarea lor în procesul educațional.

Sunt curios să aflu care este viziunea domnului ministru asupra evoluției învățământului românesc. Probabil, capitolul educație din Legea bugetului pe 2008 va aduce un răspuns satisfăcător, căci, altfel, va fi jale!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, din partea domnilor senatori independenți mai solicită cuvântul — și vă rog să acceptați — domnul senator Țâbuleac.

Microfonul 2, dar pentru o intervenție care să nu fie mai lungă de două minute.

Adresez, de asemenea, rugămintea colegilor senatori Ioan Chelaru, Ion Vărgău, Dina Carol, Verginia Vedinaș și Nicolae Iorga, care nu mai pot prezenta declarațiile politice, să le înregistreze la secretariat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Țâbuleac:**

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru generozitate. Declarația politică mi-am intitulat-o „România și spiritul democrației europene”.

Cu mare interes l-am ascultat pe domnul José Manuel Durão Barosso, președintele Comisiei Europene, vorbind despre faptul că Guvernul României are obligația să respecte spiritul democrației europene.

Contextul se referea la faptul că, deși Parlamentul României a adoptat Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Guvernul a intervenit brutal și a introdus prevederi contrare care au anihilat principiul egalității de șanse. Chestiunea este deosebit de importantă și merită a fi dezbătută pe larg.

Pentru o mai bună înțelegere trebuie găsit răspunsul potrivit la mai multe întrebări:

1. Acuzația este reală sau ține de lupta și rivalitatea politică?

2. Avem sau nu un Guvern cu comportament nedemocratic în România?

3. Egalitatea de șanse este anihilată doar în zona politică sau și în cea economică sau și în alte domenii?

4. Putem progresa doar adoptând directive și înființând instituții sau mai avem nevoie și de un anumit comportament, adică de un anumit caracter?

Dovada că Guvernul a acționat împotriva principiului egalității de șanse se regăsește într-o ordonanță de urgență adoptată în februarie anul curent, prin care au fost stabilite criterii diferite pentru accederea reprezentanților partidelor politice în birourile electorale.

Astfel, partidele parlamentare au loc de drept, iar partidele neparlamentare vor fi supuse procedurii de tragere la sorți. Numai pentru că are vechime în Parlamentul României și calitatea de membru permanent al Guvernului, U.D.M.R. beneficiază de un regim privilegiat în raport cu un partid sau cu o alianță politică ce s-a înființat cu respectarea întocmai a prevederilor legale în intervalul de după precedentele alegeri parlamentare. Ordonanța pare că este emisă special pentru U.D.M.R.

Citez: „Biroul se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au un grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului.” Am închis citatul. Decât așa o exprimare elaborată, nu era mai simplu să fi spus U.D.M.R.?

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Practic, timpul repartizat grupurilor parlamentare a fost epuizat.

Repet rugămintea adresată colegilor senatori care nu au reușit să-și prezinte declarațiile politice, din cauza epuizării timpului, să le înainteze la secretariat.

## _Declarații politice neprezentate în plenul Senatului_

## Stimate domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ploile din săptămâna trecută au lovit năprasnic și județul Galați. Primul oraș din România care a căzut, aproape în totalitate, pradă viiturilor este Tecuciul.

Potrivit bilanțului provizoriu întocmit de Prefectura Galați, au fost afectate 27 de localități, au decedat 3 persoane, iar 1.295 de persoane au fost evacuate, din care 762 în municipiul Tecuci. Din cele 1.335 de case care au fost inundate, 500 se găsesc în Tecuci. Au mai fost afectate, semnificativ, 646 de anexe gospodărești, 30 de poduri și 46 de podețe.

Municipiul Tecuci a fost lovit din două direcții de apele dezlănțuite, de ploaia torențială care a depășit 130 litri pe metrul pătrat și de puhoaiele de apă care veneau dinspre nord, din zona Vasluiului.

Coloanele uriașe de apă s-au format, inițial, pe versanții apropiați orașului, care au fost despăduriți cu brutalitate în ultima perioadă de oameni iresponsabili tolerați de autorități.

Tecuciul este traversat de pârâul Tecucel, a cărui adâncime nu depășește în mod normal 50 de centimetri și care se varsă în râul Bârlad.

Oamenii disperați nu înțeleg cum de a fost posibil ca pârâul Tecucel să crească cât casa. Ei afirmă că apa a venit atât de mare pentru că pârâul era colmatat cu gunoaie și buruieni.

Realitatea inundațiilor catastrofale din Tecuci și din zonele limitrofe prinde contur. Lipsa digurilor de apărare cu înălțarea malurilor la cele două ape curgătoare din zonă, precum și nerespectarea normelor de mediu au dus la transformarea albiei Tecucelului în groapa de gunoi a orașului.

Această situație trebuie să fie asumată de autoritățile locale care nu au manifestat exigență pentru protejarea mediului, pentru respectarea normelor legale.

Premierul Tăriceanu, care imediat după dezastru a vizitat zona calamitată, a constatat urmările dezastrului și a dispus măsuri urgente pentru ajutorarea oamenilor.

Din păcate, intervenția factorilor responsabilizați de prim-ministru nu este pe măsura situației grave în care se află de aproape o săptămână peste 1.200 de oameni care nu au adăpost și hrană.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Integrarea în Uniunea Europeană a însemnat pentru mulți un nou curent, în domeniul economic și social, în care au crezut și au sperat că le va aduce un trai mai bun și condiții de viață civilizate.

Toți românii își doresc o educație și un viitor mai bun pentru copiii lor, dar, din păcate, învățământul românesc este încă foarte departe de europenizare.

Începutul anului școlar a scos la iveală problemele cu care se confruntă de ani de zile sistemul de învățământ.

În ultimii ani de guvernare, 15 septembrie nu a mai reprezentat o bucurie pentru elevi, părinți și profesori, acest sentiment fiind înlocuit cu unul de îngrijorare.

Din nefericire, județul Tulcea nu face excepție din acest tipar, și aici începerea anului școlar întâmpină probleme: nu toate unitățile școlare vor putea să își primească elevii în clase.

Cauzele sunt multiple, fie cei care trebuiau să se ocupe de acest aspect nu și-au îndeplinit atribuțiile, fie este vorba doar de neglijență din partea autorităților.

Întreaga țară se confruntă cu o situație dezastruoasă, unele școli arată ca un șantier, iar profesorii sunt nevoiți să

strângă bani pentru a-și vărui clasele, multe unități școlare nu au sistem de încălzire, surse de iluminat și au fost declarate focare de infecție.

## Domnule ministru,

Toate acestea se întâmplă într-o țară proaspăt integrată în Uniunea Europeană, unde învățământul trebuie promovat și susținut, iar calitatea actului educațional este foarte importantă.

Îmi amintesc cu tristețe de anul școlar 2005—2006, când dascălii nu au mai suportat indiferența guvernanților și au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile. Chiar și în aceste condiții, nu au fost respectate cererile profesorilor, care au fost nevoiți să se întoarcă la catedră, fiind amenințați că nu își vor mai primi salariile.

Din păcate, statisticile arată că și în acest an au fost încadrați mulți profesori necalificați, deoarece unii nu au promovat examenul de calificare, iar foarte mulți nu s-au prezentat, deoarece nu sunt motivați, încercând o reorientare profesională.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Vă rețin câteva minute atenția pentru a da citire luării de poziție a participanților bisericilor reformate participante la manifestările ecumenice de la Sibiu, în legătură cu un abuz al Poliției locale.

„Lumina strălucește în întuneric.” (Ioan 1, versetul 5.)

Participanții Bisericii Reformate la marea Adunare ecumenică de la Sibiu, delegații oficiali participanți la cea de a III-a Adunare ecumenică europeană organizată la Sibiu au aflat, cu stupoare, de arestarea a cinci tineri de religie reformată și reținerea lor timp de trei ore în sediul Poliției din Sibiu.

Tinerii, membri ai comunității reformate din Eparhia reformată de pe lângă Piatra Craiului, la cererea Eparhiei și cu știința și cu acordul organizatorilor, transportau material informativ la locul manifesărilor. În centru Sibiului, trei mașini ale Poliției i-au obligat să oprească, agenții le-au solicitat cărțile de identitate și, apoi, fără explicații, au condus grupul la Inspectoratul Județean de Poliție. Cei cinci tineri — Nagy József Barna, Szabó Attila, Szűcs Orsolya, Kriza Tamás și Ambrus Sándor — au relatat mai târziu că ofițerii care i-au interogat au insistat să recunoască diferite presupuse infracțiuni. Țichindelean Ovidiu și Vlad Ionel, ofițeri de Poliție, în civil, în primă instanță, i-au acuzat de comercializarea ilegală de publicații religioase. Mai târziu, i-au acuzat de transport ilegal de persoane. Tinerii reținuți nu au fost de acord să semneze procesul-verbal nr. 30.595 din 5.09.2007, redactat în timpul reținerii lor, pe motiv că acesta conținea acuzații fără temei.

După trei ore de reținere și interogatoriu, Poliția a eliberat grupul de tineri.

Considerăm inadmisibil ca forțele de ordine, prin acuzații imaginare, să limiteze nelegal drepturile personale și de libertate ale tinerilor reformați.

Delegații bisericilor din Elveția, Olanda, Germania și Austria au fost uluiți de cele întâmplate și grupul de organizatori ai Conferinței Bisericilor Europene (K.E.K.) a intervenit la Poliție pentru eliberarea tinerilor reținuți. În afară de cele relatate, și în alte împrejurări s-a constatat discriminarea participanților maghiari prezenți la manifestări.

## Biserica Ortodoxă Română și Întâiul Ei Stătător

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În această săptămână, mai precis, miercuri, 12 septembrie, Biserica Ortodoxă Română, Maica Poporului Român, cum o numea poetul nostru național Mihai Eminescu, își va alege păstorul, cel care va conduce de acum înainte destinele ortodoxismului nostru și va desăvârși munca apostolică începută de Preafericitul Părinte Teoctist.

De-a lungul istoriei noastre milenare, începând de la Sfântul Apostol Andrei, care ne-a învățat tainele Evangheliei, Biserica Ortodoxă a fost leagănul românității, fiind un factor important pentru păstrarea și afirmarea identității noastre naționale. Cu toții avem datoria de a trata cu evlavie, respect și recunoștință Biserica noastră străbună și pe slujitorii săi, din rândul cărora s-au ridicat adevărați oameni sfinți, ca fostul Mitropolit al Ardealului, Înalt Preasfințitul Antonie Plămădeală, care a avut multe de pătimit în timpul regimului comunist.

În tonul obișnuit al răfuielilor politice, al acuzațiilor de tot soiul aduse adversarilor politici, la comanda clienților săi, atotștiutorul Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adevărată instituție parazitară, nu a lăsat deoparte nici Sfânta Biserică Ortodoxă, aruncând cu acuzații în prelații săi și inflamând spiritele, când, încă, trupul Patriarhului Teoctist nici nu se răcise bine în cripta unde își doarme somnul veșnic.

Din declarațiile bombastice făcute de Mircea Dinescu ar fi reieșit că nici mai mult, nici mai puțin decât douăzeci de înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române sunt suspectați că ar fi colaborat cu Securitatea, indiciile fiind solide cu privire la patru dintre ei.

Singurul partid care a condamnat modul barbar în care au fost tratați slujitorii Bisericii Ortodoxe a fost Partidul România Mare, și considerăm că toate aceste acțiuni au reprezentat un atac de anvergură la adresa Bisericii și a spiritualității românești. În loc să cinstim cum se cuvine Biserica pentru meritul de a fi păstrat aprinsă flacăra credinței în perioada comunistă, pentru suferințele îndurate în temnițele comuniste de înalți ierarhi, promotorii „dosariadei” au hotărât să se joace de-a Dumnezeu și să îi judece ei pe preoți.

Colegul nostru, domnul senator Verestóy Attila, a solicitat dreptul la replică.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Onorat Senat,

Domnului senator Păunescu, care a avut, așa, o sclipire, să mă amintească, îi aduc la cunoștință că nicidecum nu m-am referit și nu am vrut să mă refer... Ar fi fost o jignire să comit o eroare așa de mare, să pun laolaltă uciși și ucigători. Nicidecum nu era vorba de așa ceva.

Din păcate, istoria are o altă listă, pe care eu o amintesc numai fugar, dar, după aceea, nu vreau să revin la ea. Dumneavoastră știți că exista și un Tărcaia în Bihor, chiar în 1919, cu 93 de morți, copii, bătrâni, femei etc. Pot să iau și lista de la Ginta, Aghireș, Sândominic, Aita Seacă.... Nu are sens. Noi am fost și la Treznea, știți dumneavoastră asta foarte bine, unde jelim, comemorăm, deplângem, dar nu le aducem ca argumente în bătălia politică la tribuna Senatului. Am vrut și vreau să depășim acest lucru odată pentru totdeauna. Știm ce sunt greutățile, poverile pe care le ducem mai departe. Au avut probleme și popoare mai mari — să spunem în ghilimele, că mie nu-mi place să denumesc un popor mai mare sau mai mic, cum sunt germanii și francezii — și au ajuns departe, de la acele războaie sângeroase, au ajuns să fie pilonii Europei, unde tindem și vom vrea, și vom fi și noi prezenți, ca o țară demnă și mare în toate, așa cum am spus când am avut ocazia să rostesc.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul Sógor Csaba va depune și dânsul o interpelare sau o declarație politică la secretariat. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Stimați colegi, primul punct al ordinii de zi, încă neaprobată de plenul Senatului, a și fost epuizat.

Vă reamintesc că pentru astăzi, potrivit deciziei Biroului permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare, se propun, ca program al Senatului, lucrări în plen până la ora 19,30, cu ordinea de zi: declarații politice, dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege organică, întrebări, interpelări și răspunsuri, cu precizarea că această ultimă parte a ședinței noastre este radiodifuzată.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru de astăzi, respectiv, lucrări în plen până la ora 19,30. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi. Sigur, dacă vor fi anumite legi mai grele, o să le lăsăm în finalul ordinii de zi, încercând să o epuizăm.

Dacă nu sunt observații,

Domnule președinte, mulțumesc.

Și Grupul parlamentar al U.D.M.R. a ajuns în situația de a avea în componență o doamnă, doamna senator Szabó Ilona. Dânsa va ocupa locurile pe care le are repartizate U.D.M.R. în Comisia economică, industrii și servicii și în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt observații legate de această propunere.

Domnul senator Gheorghe Funar, deși era problema Grupului parlamentar al U.D.M.R... Nu vă supărați. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu avem nimic cu propunerea respectivă, este a dânșilor.

Dacă îmi permiteți să mă refer la un alt aspect al punctului pe care îl avem în discuție. S-a acceptat în Biroul permanent — și toți liderii de grupuri am fost de acord — ca luni după-amiază, de la ora 17,00, să dăm votul final pe legi organice, fiind prezenți și colegii noștri care sunt europarlamentari.

Ajungem și acolo imediat.

N-am văzut niciunul în sală, domnule președinte. Dacă pot fi numărați și nominalizați, ca să știm cum procedăm.

Mai sunt 3 minute.

Nu merge!

Bine!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Numai puțin... Nu am supus votului, pentru că, într-adevăr, am constatat și eu că...

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi. Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru și două abțineri.

## Stimați colegi,

Domnul senator Puiu Hașotti, în numele Grupului parlamentar al P.N.L., a făcut două propuneri, în sensul realizării unei rocade, în sensul schimbării locurilor între colegii senatori Constantin Dumitru și Ilie Stoica, care devin membri în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, respectiv, în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă propun să luăm act de această solicitare venită din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

- Dacă la probleme organizatorice mai aveți intervenții? Domnul senator Verestóy Attila.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mai sunt 3 minute.

Dacă mai sunt chestiuni de ordin organizatoric? Vă rog.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat anunță o modificare, și anume, domnul senator Gheorghe Constantin va fi membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar domnul senator Dorel Jurcan va activa în Comisia pentru egalitatea de șanse.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă consult dacă sunt observații

Dacă nu sunt observații, stimați colegi, vă propun să ne pronunțăm prin vot și asupra acestei propuneri venite din partea colegilor de la Grupul P.D.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Îi rog pe cei doi secretari să verifice cvorumul de ședință.

Până atunci, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către noi a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse un număr de 5 legi, respectiv:

— Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2007 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare instituțională;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2007 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov;

— Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului;

— Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați;

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În situația în care apreciați că oricare dintre aceste legi conține prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în sală sunt 76 de colegi parlamentari, motiv pentru care vom trece la adoptarea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

La punctul 2 avem înscrisă o atenționare a colegilor senatori, întrucât Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2007 pentru modificarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului a fost adoptat tacit prin împlinirea termenului la data de 6 septembrie 2007, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, motiv pentru care acest proiect de lege adoptat tacit de către Senat va fi înaintat spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților.

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism. Procedură de urgență, vot final. Legea are caracter de lege organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul întocmit de....

Vă rog să faceți liniște în sală.

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile și îi invit pe cei care nu sunt parlamentari să-și ocupe celelalte locuri rezervate în sală.

Reamintesc, stimați colegi, legea are caracter de lege organică, raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este favorabil. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Nu există listă! Există doar listă în numele grupurilor parlamentare, solicitată de către liderii de grup.

Vă mulțumesc.

Listă în legătură cu votul dat la proiectul de lege înscris la punctul 4 în ordinea de zi, pentru grupurile parlamentare.

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Este adoptat de Camera Deputaților, deci Senatul este Cameră decizională. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raport de respingere. Urmează să dăm vot final atât pe raport, cât și pe lege.

Vă reamintesc că la acest proiect de lege a fost întocmit și un raport suplimentar.

Deci atât raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și proiectul de lege trebuie să întrunească un număr de voturi, respectiv, 69 de voturi pentru.

Vă rog.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ar trebui să clarificăm un aspect. Acest proiect a fost retrimis la comisie și, din câte cunosc, s-a întocmit un raport suplimentar de admitere cu amendamente și aș vrea să verificăm dacă e vorba că votăm raportul suplimentar de admitere cu amendamente sau raportul inițial care este de respingere. Poate mă înșel eu, aș vrea să verificăm.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Raportul este de respingere a formei Camerei Deputaților, care era de respingere a legii.

Aveți dreptate, raportul este favorabil... Dacă vom vota aprobarea raportului, respingem forma Camerei Deputaților, care era de respingere, și vom aproba legea.

Încă o dată. Bănuiesc că toți colegii parlamentari au raportul suplimentar la Domniile Lor, motiv pentru care îi rog să privească spre cele două amendamente acceptate, care sunt în sensul modificării atât a titlului legii, cât și a articolului de aprobare din legea pentru respingerea ordonanței de urgență, în lege pentru admiterea ordonanței de urgență.

Deci raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului este favorabil, dar este diametral opus față de legea venită de la Cameră, care era de respingere.

Deci, dacă veți vota „da”, aprobând raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, votați în favoarea legii de aprobare a ordonanței, așa cum a venit de la Guvern, nu în favoarea Camerei.

E clar?

De data aceasta situația este delicată. Să vedeți în continuare...

După ora 19,30 stăm la o cafea cu cine nu a înțeles și putem să mai explicăm.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae. După aceea, domnul senator Dan Cârlan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este vorba de o înțelegere greșită a situației. Proiectul de lege venit de la Camera Deputaților și care face obiectul dezbaterii în Senat, în calitate de Cameră decizională, este unul de respingere a ordonanței, dar ordonanțele se aprobă sau se resping printr-o lege cu caracter organic.

De aceea, chiar dacă noi considerăm respinsă legea venită de la Cameră, ordonanța, ca atare, este respinsă, întrucât nu a fost aprobată printr-un număr de lege organică.

Este un punct de vedere...

De acord. Bineînțeles că este un punct de vedere, dar, chiar dacă noi am pus în dezbaterea Senatului și la vot legea venită de la Camera Deputaților, nu putem să considerăm că ordonanța, ca atare, a fost aprobată sau că nu a fost aprobată și rămâne să-și producă în continuare efectele în condițiile în care Camera decizională s-a pronunțat.

Vă mulțumesc.

Am spus, este un punct de vedere. Știți că între Senat și Camera Deputaților sunt puncte de vedere diferite pe această temă. În Regulamentul Senatului, sigur, există o normă care stabilește ce este de făcut. Vom discuta pe ea după aceea.

Vă rog. Domnul senator Dan Cârlan.

Cu permisiunea dumneavoastră, aveți și un al doilea punct de vedere.

Vă rog!

Exact același cu al domnului senator Șerban Nicolae. Potrivit Constituției, noi luăm în dezbatere ordonanța de urgență. Dacă în prima Cameră sesizată raportul comisiei sesizate în fond a fost unul care recomanda respingerea, putem spune că, din start, Camera Deputaților a votat o lege care avea titlul: Lege privind respingerea ordonanței..., dar, pe fond, noi discutăm o ordonanță. Ce se întâmplă în situația în care ordonanța, având caracter de lege organică, nu întrunește numărul de voturi necesare în prima Cameră și pică, pur și simplu? Atunci se redactează și se trimite spre a doua Cameră sesizată, spre Senat, o chestie pe care scrie: Lege privind respingerea ordonanței..., că asta s-a întâmplat. S-a dezbătut ordonanța și aceasta nu a fost adoptată. Aici nu suntem, eu știu, la matematică, să aplicăm logica booleană, cu negarea negației și așa mai departe. Foarte clar, suntem sesizați cu dezbaterea unei ordonanțe. Ori o adoptăm, ori o respingem, nu este loc de întors.

Deci până în acest moment am parcurs, să înțeleg eu mai bine, jumătate din procedură.

S-a respins raportul comisiei sesizate în fond, care recomanda adoptarea ordonanței, și se pune la vot obiectul proiectului...

S-a pus la vot și a căzut, stimate coleg, o dată...

Nu. Trebuia supusă la vot însăși ordonanța, nu proiectul de respingere a respingerii legii de respingere a ordonanței, ca să ajungem nicăieri. Punem la vot ordonanța și vedem ce spune plenul Senatului.

făcut-o în această idee, adică ne-ați întrebat dacă suntem de acord ca proiectul de lege să fie aprobat.

Votul nostru a fost insuficient pentru a se adopta această opțiune.

Ca urmare, eu cred că trebuie să faceți și pasul doi și să supuneți votului plenului proiectul de lege de adoptare a ordonanței cu amendamente, așa cum au fost operate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Supunând votului plenului doar proiectul în forma venită de la Cameră, nu ajungem la nicio concluzie. Eu cred că trebuie să mergem pe ceea ce ne propune comisia de specialitate și să întrebăm plenul dacă e de acord sau nu. Vă mulțumesc.

Este puțin mai greu, doar dacă modificăm Constituția punem la vot și ordonanțele. Deocamdată, punem la vot legi de aprobare sau de respingere a ordonanțelor.

Domnul senator, domnul ministru Teodor Meleșcanu.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu** _**—** ministrul apărării_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, să aduc și un al doilea punct de vedere în discuție...

Vă rog, al treilea...

Noi am supus la vot raportul care nu a întrunit numărul de voturi necesar. Potrivit procedurilor noastre, pe bună dreptate, dumneavoastră ați supus la vot proiectul de lege adoptat de prima Cameră. Acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat.

În consecință, după părerea mea, este foarte discutabil faptul dacă noi... Adică mi se pare total imposibil să reîncepem o procedură de discutare a ordonanței în cadrul Senatului atât timp cât prima Cameră sesizată s-a pronunțat, a adoptat o lege. Singurul lucru pe care noi îl putem discuta aici, în Senat, este proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților.

Acest proiect de lege nu a fost adoptat de Senatul României și eu consider că, din punctul meu de vedere, din punctul nostru de vedere, interpretarea dumneavoastră este corectă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, stimați colegi, dacă există și al patrulea punct de vedere?

Domnul senator Ștefan Viorel, după aceea domnul Gavrilă Vasilescu, cu al cincilea punct de vedere. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am neapărat un punct de vedere personal, ci încerc să citesc cât mai corect raportul comisiei de specialitate. Acest raport ne propune să admitem proiectul de lege amendat. Când dumneavoastră ați supus votului raportul, ați

Nu avem o poziție nouă, ci susțineți cea de-a treia poziție exprimată de domnul ministru Meleșcanu.

Vă rog. Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Stimați colegi, suntem la început de sesiune, ne mai aducem aminte regulamentul, Constituția... E foarte bine.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Conform Constituției și regulamentului nostru, Senatul adoptă legi, hotărâri, deci în momentul în care am adoptat o lege de respingere, în momentul în care votăm și aprobăm ceva și suntem de acord cu legea respectivă am adoptat o lege propusă de inițiator sau modificată de noi.

Iată că, acum, suntem într-o situație în care respingând adoptăm ceva. Și vom fi cu o ordonanță, deci cu o lege pe care noi o adoptăm, de fapt, respingând ceea ce ni se propune, și rămânem cu ordonanța — cel puțin, așa v-ați pronunțat, domnule președinte de ședință —, lucru care este de neacceptat. Este de neacceptat!

Vă cer scuze, domnule secretar...

În această situație, în momentul în care punem la vot raportul comisiei pentru adoptarea legii, așa cum a fost el întocmit...

Numai puțin, domnule secretar Gavrilă Vasilescu.

Deci plenul Senatului a parcurs deja două etape. A avut în dezbatere proiectul de lege și votul pe raportul suplimentar întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport care a fost respins. Doi — am supus votului dumneavoastră proiectul de lege în varianta Camerei, deci de respingere, care a căzut.

Voi supune votului plenului Senatului varianta favorabilă, pozitivă, de adoptare a unei legi privind aprobarea ordonanței Guvernului.

Domnule președinte, ceva asemănător voiam să vă propun și eu, pentru că nu putem să venim, la un moment dat, cu situația aceasta, că avem o lege pe care, de fapt, noi nu am votat-o.

Mulțumesc.

Cum să avem o lege pe care noi nu am votat-o? Nu, nu... În acest moment, stimați colegi, noi discutăm despre o ordonanță care este în vigoare și despre un proiect de lege de aprobare sau de respingere a ordonanței.

Prima formă a raportului, care însemna modificarea legii de respingere, prin raportul pozitiv a căzut. A căzut proiectul de lege venit de la Cameră, care era de respingere. De data aceasta, voi supune votului dumneavoastră pozitiv, în sensul aprobării votării unei legi de aprobare a ordonanței de urgență.

Consecința?

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

În această situație, vă rog să observați că raportul a întrunit votul pe amendamente, amendamentele erau favorabile și au fost aprobate de către plen în mod tacit cu jumătate plus unu, nu cu vot de lege organică, s-au pronunțat 54 de senatori în favoarea raportului. Deci amendamentul este de transformare a legii venite de la Cameră din lege de respingere în lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Dacă în favoarea legii de aprobare vă veți pronunța 69 de senatori, atunci vom trimite la Monitorul Oficial o lege de aprobare a ordonanței de urgență emise de către Guvern. Dacă nu vă veți pronunța în favoarea ordonanței 69 de senatori, vom trimite la Monitorul Oficial o lege de respingere a ordonanței de urgență.

Mai aveți neclarități? Nu.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raport de respingere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră decizională.

Deci atât raportul, cât și legea, având caracter organic, trebuie să fie votate favorabil cu 69 de voturi.

d înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este favorabil, cu un amendament.

Legea are caracter de lege organică, Senatul este Cameră decizională.

Deci, dacă nu vom aproba raportul și proiectul de lege, proiectul de lege și ordonanța sunt respinse.

Vă rog să vă ocupați locurile.

ă, iar 18 colegi s-au abținut.

La punctul 9 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, deci este de respingere.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 4 al Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ, raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerii legislative în ansamblu.

Listă!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

La propunerea legislativă de la poziția 12 din ordinea de zi, listă pentru Grupul parlamentar P.R.M.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter de lege organică.

Înțeleg că doriți să mai reflectăm asupra textelor și să o lăsăm la urmă, să nu o

Să dăm vot!

Așa este. Așa se spune în popor: „Unde a mers mia, să meargă și suta.”, adică să le respingem pe toate, dar este vorba de o directivă sau chiar de două, dacă nu mă-nșel.

Stimați colegi, vă rog să mai reflectăm asupra conținutului acestei propuneri legislative și o votăm la final.

Mergem la vot!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Eu sunt pățit la punctele 4, 5, 6. Sigur că le supun la vot imediat, dar, după aceea, sunt obligat să citesc rezultatul votului.

Nu mai avem intervenții pe legi, intervențiile au fost făcute. Liderii de grup spun că doresc să voteze.

Vă rog să-mi dați cuvântul!

Pe ce doriți să interveniți? Dezbaterile au fost epuizate.

Pe procedură.

Vă rog. Aveți cuvântul pe procedură.

Deci propunerea legislativă a fost dezbătută cu procedură de urgență.

Aveți cuvântul, vă rog.

Sigur că ați anticipat oarecum ce voiam să spun, ordinea de zi s-a votat, este inutil acum să mai încercăm să schimbăm cursul, poate există o altă metodă ca să treacă vreun proiect de lege astăzi... pe care îl știți foarte bine, liderii pot să stabilească.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Există, cum să nu? Există posibilitatea ca toate celelalte care urmează să treacă, dar cu o singură condiție: voința senatorilor prezenți la dezbateri să fie favorabilă. Altă condiție nu există.

La punctul 13 din ordinea de zi, în situația în care v-ați privit în ochi liderii grupurilor parlamentare și ați spus că există un acord în susținerea acestei legi care are caracter organic,

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este negativ, de respingere, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

- 38 voturi împotrivă și 11 abțineri.

La punctul 17 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este raport de respingere, legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială are raport de respingere, lege organică.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Raportul este negativ.

Raport respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunțat 43 colegi senatori.

Pauză de consultări!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu, nu... Nu pauză de consultări. Rămâne în ordinea de zi și votăm sau doriți să mai discutați cu grupurile parlamentare?

Adevărul este că, stimați colegi, toate celelalte legi sau pentru toate legile care urmează de la punctul 21 până la final comisiile noastre au dat rapoarte favorabile și sunt proiecte de lege care au trecut prin Camera Deputaților.

Pauză!

La acesta, de exemplu, sunt zeci de amendamente admise.

În această situație, la solicitarea liderului Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare timp de 10 minute.

Vă așteptăm, domnule lider, să ne spuneți ce ați discutat.

Vă propun să reluăm ședința. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Am înțeles că în urma discuțiilor cu liderii grupurilor parlamentare din această pauză proiectele de lege care urmează sunt extrem de importante și că ele urmează să fie luate în dezbatere și adoptare într-o ședință viitoare, având în vedere caracterul acestora de legi organice și din cauza faptului că în acest moment în Senat nu mai există cvorum de lucru pentru legi organice.

Vă rog, domnule senator.

Propuneți o altă majoritate parlamentară, bănuiesc.

Discuția, într-adevăr, a fost între liderii grupurilor parlamentare, referitor la importanța acestor legi pentru aprobarea unor ordonanțe, dar aș solicita un apel nominal, să vedem cine dintre cei care mai susțin Guvernul au rămas în sală, pentru că, se pare, fuga este rușinoasă, dar este sănătoasă... pentru a evita Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2007 din ordinea de zi de astăzi.

Deci putem să punem o întrebare deschisă în sală, nu acelora care vor semna viitoarea moțiune de cenzură, ci la solicitarea colegului nostru, senator P.D., vă rog, dacă doriți, cei care susțineți Guvernul să ridicați mâna sus.

## **Din sală:**

Eu, eu!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Deci cu 3 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere... Sunt 3 colegi care s-au manifestat public. Stimați colegi, mergem mai departe.

Mai avem un punct în ordinea de zi.

Sigur... O glumă, pentru că vom discuta la moțiunea de cenzură celelalte chestiuni. Trecem la ultimul punct din ordinea de zi, care nu necesită cvorum de lucru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s-au înscris la întrebări domnul senator Ion Vărgău, domnul senator Adrian Păunescu, care am înțeles că a depus întrebările la secretariat.

Domnule senator Vărgău, aveți cuvântul.

Nu sunteți trecut, domnule senator, la întrebări. La interpelări, poate. Am înțeles că nu sunt refăcute, încă, listele.

Îl rog pe domnul senator Vărgău să mai aștepte.

Solicit staff-ului să-mi dea listele actualizate. Solicit acest lucru pentru că este ora 18,04 și n-a început transmisiunea radio, dacă vreți chiar să vă explic de ce.

Mai avem încă 3 minute în care putem să schimbăm replici în care verbul poate zbura.

Domnul senator Popa dorește să vadă moțiunea. L-aș întreba pe domnul senator Popa de ce nu era atât de grabnic și atât de bucuros atunci când am promovat moțiunea în sesiunea trecută?

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Nu. Nu, am fost pentru.

Și atunci ați fost pentru? Domnul senator Iorga. Microfonul numărul 2, vă rog. Am înțeles că aveți o replică de la pauză.

Domnule președinte de ședință, dumneavoastră poate n-ați observat că distinsul nostru coleg Nicolae Vlad Popa este de acord cu dumneavoastră întotdeauna, lucru care îmi dă foarte multe idei și îmi creează mari bănuieli.

Bănuiesc că nu vorbim despre același Doru Tărăcilă și despre același Nicolae Popa, că eu știu că are altă părere.

Domnule președinte, e aici. Are dreptul la replică.

Eu zic să ne abținem sau, cel puțin, îl rog eu pe domnul senator Popa să se abțină.

De data aceasta, minutele sau secundele trec greu.

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile, pentru a putea intra în ultima parte a programului nostru de lucru.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Petru Nicolae Ioțcu, pentru a adresa o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu acceptul din partea celorlalți colegi, întrucât participă la o emisiune la televiziune și este corect să fim de acord.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați menționat și dumneavoastră, interpelarea este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Decebal Traian Remeș.

Mă adresez ministrului întrucât recent a fost semnalată o situație ce poate constitui un exemplu de aplicare neuniformă a Ordinului nr. 355 din 10.05.2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 323 din 15.05.2007. Prin acest ordin s- au aprobat criteriile de încadrare-delimitare, precum și lista unităților administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată. Pentru județul Arad, conform anexei nr. 2 la ordinul menționat, au fost încadrate 8 comune.

Printr-un memoriu ce mi-a fost înaintat de primarul comunei Hășmaș, mi s-a adus la cunoștință că aceasta nu a fost inclusă în anexă, în condițiile în care comuna vecină, Archiș, având un relief similar, a fost inclusă în această prevedere.

Solicit respectuos expunerea motivelor pentru care prevederile ordinului nu s-au aplicat și în cazul comunei Hășmaș, județul Arad.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al P.S.D., pentru a adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru,

În decembrie 2006 a fost promulgată Legea nr. 509/2006, Lege privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolarii și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional. Drepturile prevăzute în această lege trebuie acordate copiilor de la începutul anului școlar 2007—2008.

Având în vedere că până la această dată în teritoriu nu s-a demarat nicio acțiune în acest sens, vă întreb, domnule ministru, când veți elabora normele de aplicare ale acestei legi, astfel încât copiii să primească mierea de albine mult așteptată în cel mai scurt timp după începutul anului școlar. Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră. Stimați colegi,

V-aș ruga să fiți de acord să solicităm ministerelor și miniștrilor să-și deschidă cel puțin aparatele de radio, întrucât văd că această parte a ședinței noastre se desfășoară între noi, în absența oricărui reprezentant cu drept de a răspunde în plenul Senatului, respectiv, ministru sau secretar de stat din partea Guvernului.

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Chelaru, pentru a prezenta atât întrebarea, cât și interpelarea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Parafrazându-vă, nu este prima dată când reprezentanții Guvernului nu vin să răspundă la întrebările și interpelările parlamentarilor, deși este o obligație constituțională.

Revenind la întrebare, aceasta este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Obiectul întrebării: Ministerul Sănătății Publice a achiziționat prin Serviciul de ambulanță al județului Neamț un număr de 23 de autosanitare, repartizate până la sfârșitul anului. Numărul și tipul acestor autosanitare nu vor putea acoperi necesarul județului Neamț, în condițiile unei populații de 600 mii locuitori, unui relief predominant muntos, cu zone greu accesibile, lucru dovedit și de necesarul obiectivului de ambulanțe stabilit de evaluatorul desemnat de comisia de urgență a ministerului.

Domnule ministru, care sunt măsurile pe care le-ați luat sau le veți lua pentru a aproba cererea de suplimentare a repartiției de autosanitare pentru județul Neamț?

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu și are ca obiect înlăturarea consecințelor inundațiilor din 4—6 august 2007, pentru comuna Bicaz-Chei și pentru comuna Grințieș, județul Neamț.

În perioada 4—6 august anul curent, pe teritoriul județului Neamț au căzut precipitații sub formă de aversă ce au dus la creșteri de niveluri și de debite pe majoritatea cursurilor de apă, în special, pe cele mici sau cu regim torențial. Pentru diminuarea efectelor viiturilor s-au executat apărări operative de maluri, s-au înlăturat blocajele, s-a scos apa din gospodăriile inundate, s-au executat poduri provizorii pentru traficul ușor.

Potrivit art. 30 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Fondul de intervenții la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetelor locale, pe baza hotărârilor de guvern pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități.

Deși prin Adresa nr. 16.184/2007 am adus la cunoștință ministrului internelor și reformei administrative situația gravă din aceste comune, nu s-au luat măsuri.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nicolae Iorga, cu o întrebare și o interpelare adresate Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea și interpelarea sunt adresate domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Întrebarea: Domnule ministru, vă rog să-mi comunicați veniturile nete obținute în anul 2007 de doamna Liliana

Ghervasuc, director general al Companiei Naționale „Loteria Română”, precum și cele ale consilierilor acesteia, Nicolae Cristea și Valer Drăghici, defalcate pe luni.

Interpelare: Domnule ministru, liderul sindicatului de la „Nitramonia” Făgăraș, Lucian Cucu, a anunțat miercuri, 5.09.2007, pichetarea Prefecturii Brașov începând cu data de 10 septembrie anul curent, adică de astăzi. Sindicaliștii cer Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului stabilirea în regim de urgență a lichidatorului combinatului, în vederea lichidării voluntare, emiterea unei hotărâri de guvern pentru plățile compensatorii ale celor 569 de salariați ce urmează a fi disponibilizați până la sfârșitul anului și acordarea salariilor restante din decembrie 2006.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru:

1. Când se vor lua aceste măsuri, având în vedere faptul că A.V.A.S.-ul a hotărât, încă din 17 august 2007, lichidarea voluntară a Combinatului „Nitramonia” și disponibilizarea salariaților până la sfârșitul anului, cu plăți compensatorii, dar nici până la ora actuală nu ați stabilit lichidatorul?

Mai nou, alaltăieri, li se spune muncitorilor brașoveni că va fi o licitație, în vederea stabilirii acestuia, peste vreo lună și jumătate.

2. Ce măsuri de pază, întreținere și conservare aveți în vedere pentru a nu se produce o catastrofă în zonă, știut fiind profilul special al societății: nitroglicerină, amoniac, pulberi și explozive?

Vă mulțumesc și solicit la întrebare și interpelare răspuns în scris și oral.

Nicolae Iorga, senator P.R.M. de Brașov.

Vă mulțumesc.

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., cu o interpelare adresată prim-ministrului și o întrebare, de asemenea, adresată prim-ministrului și Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Se știe că la marginea marilor orașe ale României au luat ființă numeroase rampe clandestine, ca urmare a aruncării în zonele respective a unor materiale de construcții, diverse deșeuri și ambalaje.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care sunt firmele care la cererea prezidențială de la începutul lunii august anul curent au executat lucrări de curățenie la ieșirea din București, spre Popești-Leordeni, care este valoarea lucrărilor și cum au fost înregistrate acestea, respectiv, pe cheltuielile firmelor sau ca sponsorizări.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Întrebarea este adresată prim-ministrului, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Se știe că un număr foarte mare de tineri români pleacă să muncească și se stabilesc în străinătate. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce programe a elaborat Guvernul pe care-l conduceți pentru a asigura locuri de muncă în țara noastră pentru tinerii români și câte astfel de locuri de muncă au fost ocupate de către tineri în anii 2005 și 2006.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată, într-adevăr, domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii.

În cursul anului 2006, am inițiat, împreună cu alți colegi parlamentari ai Partidului Democrat, un proiect de lege privind acordarea de trusou pentru nou-născuți.

Acest proiect legislativ a devenit Legea nr. 482/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1.028 bis/27 decembrie 2006.

Prin această lege se instituie acordarea de către autoritățile publice locale a unui trusou cuprinzând haine, lenjerie și produse de îngrijire pentru fiecare copil nou-născut.

Având în vedere faptul că Legea nr. 482/2006 se aplică, după ce a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 3/2007, prin acordarea în lei a contravalorii trusoului, măsură care a avut un caracter temporar, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare:

Care este motivul pentru care nu a fost promovată hotărârea de guvern prevăzută la art. 5 al Legii nr. 482/2006, astfel încât, chiar cu o întârziere de un an, nou-născuții să primească trusoul instituit prin lege?

Vă mulțumesc și solicit, urgent, răspuns în scris.

Cea de-a doua întrebare se adresează domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Drumul Național care cuprinde porțiunea dintre municipiile Pitești, Câmpulung și Brașov este, probabil, unul dintre cele mai des utilizate din țară.

Întreținerea acestui drum este, sau ar trebui să fie, una dintre prioritățile din domeniu. Cu toate acestea, starea sa, în special în județul Argeș, este proastă și în continuă și rapidă degradare. În lunile de iarnă care se apropie, traficul pe acest traseu este intens și, deseori, se desfășoară cu dificultate.

În acest context, vă adresez, domnule ministru, întrebarea:

Cine întreține acest drum, ce sume au fost alocate și când se vor repara porțiunile afectate din județul Argeș?

Solicit, urgent, răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe David. Întrebarea este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

În urma întâlnirilor avute cu mai mulți cetățeni români din străinătate, vă semnalez existența unor probleme legate de transcrierea actelor de stare civilă, transcriere care se efectuează cu aprobarea Ministerului Administrației și Reformei Administrative, conform Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Cetățenii sunt nemulțumiți de termenul mult prea lung în care sunt soluționate cererile privind transcrierea actelor de stare civilă, precum și de birocrația excesivă.

Întrebarea pe care v-o adresez se referă la demersurile pe care le are în vedere Ministerul Administrației și Reformei Administrative pentru descentralizarea activității de transcriere a actelor de stare civilă și de reducere a termenului de eliberare a documentelor respective.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Sever Șter, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

În cursul anului trecut și la începutul acestui an am făcut trei interpelări factorilor competenți, ministrul finanțelor, prim-ministrul și una pentru președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin care am cerut clarificarea situației doamnei Pop Terezia Rodica, îndreptățită să primească titlul de evaluare pentru un apartament de care a fost deposedată abuziv, care, timp de aproape patru ani, nu și-a putut realiza acest drept, deși a făcut demersurile necesare.

Pe seama răspunsului pe care mi l-ați dat, Adresa nr. 706.589/27 februarie 2007, petenta v-a înaintat o cerere temeinic motivată de soluționare cu prioritate a dosarului, la data de 20 aprilie 2007, cerere la care nu a primit răspuns.

Față de acestea, vă rog să-mi comunicați motivele nesoluționării cererii și măsurile luate pentru remedierea acestei deficiențe.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator Sever Șter.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Angel Tîlvăr. Întrebarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și interpelarea este adresată Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte Doru Ioan Tărăcilă, și doresc să-mi exprim și eu dezaprobarea față de faptul că reprezentanții Guvernului nu sunt în sală. Este o formă de a disprețui solicitările pe care cetățenii le fac prin intermediul nostru. Nu este în regulă și cred că ar trebui să intervenim cumva.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

## Domnule ministru,

În satul Văleni din comuna vrânceană Ruginești se află o clădire veche utilizată ca școală cu clasele I—IV. Acest imobil donat acestei comunități de ilustrul academician Sava Atanasiu se află într-o stare avansată de degradare.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de importanța pe care această clădire o are pentru comunitatea din Ruginești, și nu numai, vă întreb:

Când veți aloca fonduri pentru executarea, cât mai urgentă, a unor lucrări de reparații capitale, strict necesare pentru a evita degradarea iremediabilă a acestui imobil?

Vă mulțumesc.

Voi citi acum și întrebarea adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru,

În urma deplasărilor și a întâlnirilor pe care le-am avut la fața locului cu primarii din Adjud, Ruginești, Corbița, Tănăsoaia și Ploscuțeni, am constatat existența unor probleme privind starea infrastructurii școlare, generate de insuficiența fondurilor pentru efectuarea unor lucrări strict necesare.

Astfel, la Școala nr. 2 din Adjud nu s-au alocat fonduri pentru reparații capitale, iar Liceul „Emil Bota” are nevoie urgentă de bani pentru finalizarea investiției începute la această unitate.

La Ruginești sunt necesare fonduri pentru efectuarea unor reparații capitale.

La Școala Copăcești — pentru continuarea investițiilor la grădinița din centrul comunei și pentru dotarea cu instalații corespunzătoare a școlilor din Ruginești și Anghelești.

La Corbița este necesară suplimentarea fondurilor pentru reabilitarea școlilor din comună, iar la Tănăsoaia, pentru unitățile de învățământ din satele Vlădici și Feldioara, este nevoie urgentă de circa 50 de mii de lei.

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Vărgău, cu o interpelare adresată prim-ministrului și o întrebare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Sper să aibă aparatul de radio deschis, să audă și glasul Parlamentului, pentru că dânsul a venit la Tulcea într-o vizită, a promis oamenilor suficient de mult și a uitat să se țină de cuvânt.

În urma deplasărilor din județul Tulcea, am constatat că locuitorii din mediul rural se află într-o stare dezastruoasă și sunt puternic afectați de seceta din ultima perioadă, care le-a distrus culturile și le-a diminuat efectivele de animale.

Repet, tot județul Tulcea este calamitat.

Consecințele secetei sunt deosebit de grave pentru economia românească și, în special, pentru județul Tulcea, care, în ultima perioadă, a fost supus unor grele încercări care au creat dificultăți agricultorilor și crescătorilor de animale.

Practic, animalele, în județul Tulcea, se vând la un preț de nimic sau se dau de pomană.

Lipsa dotărilor cu mașini agricole, inexistența unor programe de instruire și informare, populația îmbătrânită și puternic afectată de imigrarea tinerilor la orașe și în străinătate fac aproape imposibilă adaptarea la normele europene.

Domnule ministru,

Ce măsuri veți lua pentru îmbunătățirea nivelului de trai al țăranului român, care sunt programele de sprijin în contextul integrării în Uniunea Europeană și cu ce metode de promovare veți acționa în perioada imediat următoare?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Ovidiu Ioan Silaghi, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale.

În ultima perioadă a fost extrem de mediatizat exodul turiștilor români către Bulgaria, iar bilanțul sezonului turistic arată că în ultimii ani România s-a confruntat cu o lipsă de turiști străini.

Delta Dunării are un potențial turistic foarte mare, dar care, din păcate, nu poate fi exploatat din cauza problemelor de infrastructură, a dificultăților care privesc transportul și cazarea, absența apei potabile și lipsa canalizării în multe localități din zonă, serviciile de slabă calitate la prețuri nejustificat de mari.

Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, întrebare și interpelare adresate Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul.

Numai o secundă.

Îl întreb și pe domnul senator Talpeș dacă are interpelare sau întrebare?

Nu.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator Viorel Dumitrescu.

Întrebarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian.

La începutul lunii august au apărut în presă mai multe declarații ale unor persoane avizate, cu privire la evaziunea fiscală de circa un miliard de euro înregistrată în domeniul panificației.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. De ce s-a acceptat această situație?

2. Cine sunt autorii și responsabilii pentru această

evaziune fiscală?

3. Ce sancțiuni ați dispus împotriva persoanelor vinovate și pentru recuperarea prejudiciului adus bugetului statului român?

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Varujan Vosganian.

S-a vorbit mult, dar cu puține date concrete referitoare la sumele compensatorii acordate celor care au fost nevoiți să-și înceteze activitatea în diverse domenii.

Vă solicit, domnule ministru, să îmi comunicați, pentru perioada 1990—2006, pe fiecare an în parte, care a fost totalul sumelor compensatorii achitat la nivel național.

Interpelarea este adresată tot domnului ministru Varujan Vosganian.

În această vară fierbinte, mass-media a abordat mai multe aspecte cu privire la domeniul energiei, făcându-se referire la diverse ilegalități și la unele contracte încheiate în mod preferențial.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Care sunt firmele mari care au beneficiat de contracte avantajoase pentru achiziționarea de energie electrică ieftină?

2. Care sunt prețurile de furnizare a energiei electrice

pentru populație, pentru marii consumatori și pentru export? Vă mulțumesc.

Senator de Vâlcea, Viorel Dumitrescu.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar — interpelare și întrebare adresate prim-ministrului și ministrului culturii —, Grupul parlamentar al P.R.M.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Respectând Regulamentul Senatului și încercând să ajut în muncă Guvernul, am formulat două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată prim-ministrului, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Atât dumneavoastră, cât și președintele Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, ați declarat public că nu ați avut acces la contractul încheiat de statul român prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale cu firma „Roșia Montană Gold Corporation”, pentru jefuirea celui mai mare zăcământ de aur și argint din Europa.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când veți face public acest contract și când v-ați programat să vă adresați Parlamentului României pentru a face cunoscut jaful și cel mai mare dezastru ecologic din Europa, puse la cale și susținute, în continuare, de liderii Partidului Democrat.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

După emisiunea „În clar obscur” de la „Radio România Actualități”, realizată de doamna Diana Nedelcu, din data de 13.07.2007, în legătură cu plăcile de plumb de la Sinaia, datând din perioada dacică, care se află acum în subsolul clădirii Institutului de Arheologie, vă solicit să-mi comunicați următoarele:

1. De ce, până acum, nu au fost inventariate aceste plăci?

2. În ce stadiu s-a ajuns cu traducerea textelor moștenite de la daci?

3. Ce ați întreprins pentru punerea în valoare a acestor plăci de plumb și, mai ales, pentru valorificarea prețioaselor informații pe care ni le-au transmis strămoșii noștri daci?

Interpelarea este adresată tot prim-ministrului.

După cum cunoașteți, din anul 1990 și până în septembrie 2007 cele mai multe dintre bogățiile naturale ale României au fost date, de regulă, prin concesionare sau pe calea privatizărilor, către firme private sau de stat din străinătate.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 1990—2006, care dintre bogățiile naturale ale țării noastre au fost înstrăinate, în ce condiții și pentru ce sume, care sunt avantajele, respectiv, pierderile suferite de poporul român.

## Mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, cu o întrebare și o interpelare adresate domnului ministru al educației, cercetării și tineretului și domnului ministru al economiei și finanțelor.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Dată fiind importanța deosebită a surselor energetice din România, din ce în ce mai puține și mai scumpe, vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți dacă s-au alocat fonduri în bugetul pe 2008 pentru finalizarea și punerea în funcțiune a Acumulării Răstolnița din județul Mureș, obiectiv de investiții de interes național care modifică potențialul hidrotehnic și hidraulic al bazinului Mureșului Superior. Lucrările de construcții și amenajare au început odată cu Revoluția, în trimestrul IV al anului 1989.

Menționez că principalele obiective ale investiției sunt: asigurarea unui debit suplimentar de 6,6 metri cubi pe secundă, în perioade deficitare, în secțiunea Târgu-Mureș, care să permită dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă în Câmpia Transilvaniei; controlul viiturilor și protecția zonelor din aval, în caz de pericol de inundații; protecția mediului înconjurător prin asigurarea diluției apelor râului Mureș pe secțiunea Târgu-Mureș, precum și producerea de energie electrică, circa 116.500.000 kilowați-oră pe an.

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Dincolo de problemele majore legate de starea de degradare accentuată a școlilor și grădinițelor din România, probleme de care Guvernul își amintește în perioada 1—15 septembrie, există o problemă mult mai gravă, care nu se poate rezolva în pripă cu un sac de var și cu o cutie de cuie. Este problema resurselor umane din învățământul românesc, problemă pentru care este nevoie de un plan național și de acțiune pe termen mediu și lung.

## Domnule ministru,

Doresc să răspundeți ce programe și ce sume ați prevăzut în bugetul pe 2008 pentru ameliorarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, cunoscut fiind faptul că la școlile din mediul rural nu mai vin să predea nici suplinitorii.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Alexandru Pereș, pentru a adresa o întrebare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, sper ca întrebarea domnului senator Gheorghe Funar să primească răspuns din partea domnului

prim-ministru, deși constat că nici în acest moment nu a venit niciun reprezentant al Guvernului. Totuși, avem noroc cu Radioul public pentru ca aceste doleanțe ale noastre să ajungă acolo unde trebuie.

Și, acum, voi trece la întrebarea pe care o adresez domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În urmă cu aproximativ 3 luni, pe data de 8 iunie 2007, membrii Asociației Crescătorilor de Bovine „Agromontana” Ponor, județul Alba, vă sesizau, în scris, că aproximativ 50% din numărul de deținători de bovine din zona montană a județului Alba nu vor beneficia de plățile directe complementare la care ar avea dreptul conform Ordinului nr. 295 din 3 aprilie 2007. Vă erau enumerate și motivele întârzierii: sate izolate la 40—50 de kilometri de medicul veterinar concesionar, lipsa crotaliilor, înregistrări cu greșeli de ortografie în Registrul Național al Exploatațiilor Agricole, schimbări de proprietari în timp, iar ordinul nu era clar cu privire la beneficiarul subvenției, precum și la solicitarea de prelungire a prevederilor art. 2 lit. c) din Ordinul nr. 295/2007, cu privire la înregistrarea bovinelor în acest registru de la 31 ianuarie 2007 la 15 iunie 2007.

Având în vedere că situația poate fi sau chiar este la fel și în alte județe cu zone montane, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri considerați că trebuie luate pentru a veni în ajutorul crescătorilor de bovine din zonele cu probleme — din punct de vedere al difuzării informațiilor —, precum și al celor din zonele deficitare — din punct de vedere al asistenței sanitar-veterinare —, și asta deoarece, vă reamintesc cu respect, această sesizare v-a parvenit în urmă cu trei luni, iar cetățenii nu au primit nici răspuns la memoriu, și nici Ordinul nr. 295/2007 nu a fost modificat, conform solicitării petenților. Doresc răspuns în scris și oral.

Cu stimă, senator P.D. de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

## Mulțumesc domnule senator.

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al P.S.D.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței.

## Domnule ministru,

La contestațiile privind Testele naționale din 2007, municipiul Slatina a fost centrul zonal de soluționare a contestațiilor. Conform Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 501 din 31.08.2006, art. 16 alin. 1, anexa nr. 2, profesorii evaluatori din comisiile de soluționare a contestațiilor au, de regulă, gradul didactic I și sunt desemnați pentru corectarea a maximum 100 de lucrări contestate. Deși la fiecare disciplină — matematică, limba română, istorie, geografie — s-au înregistrat peste 800 de lucrări contestate, au fost desemnați doar patru profesori corectori. Astfel, fiecărui profesor i-au revenit peste 400 de lucrări în numai trei zile, timp insuficient pentru a corecta aceste lucrări, pentru a cere o altă opinie în cazul diferențelor mari între notele acordate și pentru a trece în borderou noile note. De asemenea, unii dintre profesorii desemnați pentru aceste activități nu îndeplineau condițiile prevăzute de Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 501/2006, neavând nici măcar gradul didactic II.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, cine se face vinovat de compromiterea rezultatelor la Testele naționale din județul Olt, prin încălcarea prevederilor Ordinului nr. 501/2006, și ce măsuri veți lua pentru rezolvarea situației create.

Aștept răspuns în scris și verbal. Senator de Olt, Ion Toma.

Interpelarea este adresată domnului ministru Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Conform art. 9 alin. 3 din Ordonanța de urgență nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în agricultură, se acordă plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care dețin, cresc și exploatează animale de producție identificate și înregistrate în sistemul național. Pentru a beneficia de aceste plăți crescătorii de animale trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Ordinul nr. 295/2007, cu modificările și completările ulterioare, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Astfel, în județul Olt, peste 200 de crescători care și-au înregistrat animalele și care au depus cerere pentru subvenții la A.P.I.A. au primit răspunsul că animalele lor nu se regăsesc înregistrate în calculator și riscă să rămână fără subvenții din cauza acestor neconcordanțe.

## Mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Carol Dina, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Interpelarea este adresată prim-ministrului.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Recent, Compania „Rompetrol” a vândut 75% din acțiunile companiei firmei „KazMunayGaz” din Kazahstan.

Potrivit Contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 29 din 31.10.2002, încheiat între Fondul Proprietății de Stat, în calitate de „vânzător”, și „Rompetrol Group”, cu sediul în Rotterdam, Olanda, denumit în contract „cumpărător”, la capitolul 10 — Cesiunea acțiunilor se prevede: „Cumpărătorul se obligă ca până la îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate prin prezentul contract să nu cesioneze toate sau o parte din acțiunile cumpărate de la vânzător și să nu transmită unui terț prezentul contract fără acordul prealabil al vânzătorului”.

Această clauză obligă statul român să stabilească dacă cumpărătorul și-a îndeplinit toate obligațiile asumate, așa cum sunt prevăzute în contract.

Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți verificarea modului în care s-au îndeplinit, în totalitate, obligațiile asumate de cumpărător, prin contract, și să fiu informat în mod corespunzător.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Valentin Dinescu. Întrebare și interpelare adresate domnului prim-ministru și ministrului economiei și finanțelor. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că este o eroare. Am două întrebări și o interpelare.

Îmi permiteți?

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Începând cu anul 1990, un număr tot mai mare de români, în special tineri, au fost nevoiți să plece să lucreze în străinătate. Nu se cunoaște, în mod oficial, care este numărul acestora și, mai ales, numărul pe fiecare țară în parte.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, din datele pe care le dețineți, care a fost numărul cetățenilor români care au plecat să lucreze în străinătate în anii 1990, 1995, 2000, 2005 și 2006.

Solicit răspuns în scris și verbal.

De asemenea, o întrebare adresată domnului ministru Varujan Vosganian.

În perioada 1990—2006 datoria externă a României a ajuns la circa 30 miliarde euro. Această datorie trebuie rambursată și trebuie suportate dobânzile.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt sumele ce vor fi prevăzute în bugetele anilor 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 și 2013 pentru achitarea datoriei externe.

Vă mulțumesc.

O interpelare adresată domnului prim-ministru.

Se știe că în perioada 1990—2007 sărăcia a atins cote alarmante în România.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Care este numărul cetățenilor români care trăiesc sub

pragul sărăciei?

2. Ce programe concrete ați aplicat în perioada 2005—2007 pentru a-i ajuta pe românii săraci și foarte săraci?

3. Care sunt programele Guvernului în perioada

2008—2010 pentru combaterea sărăciei extreme? Vă mulțumesc.

Răspunsul pe care îl solicit este în scris și verbal. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe colegul nostru Cristian Cucuian, Grupul parlamentar al P.D., interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe, și mi-a fost sugerată de un memoriu adresat Comisiei pentru politică externă, semnat de un grup de reprezentanți ai Asociației Românilor din Italia.

Personal, mă consider responsabil de situația românilor din afara granițelor României, simt că trebuie să-i reprezint în Parlamentul României și, de aceea, nu pot să rămân indiferent la problemele pe care ei le sesizează.

Se pare că activitatea Departamentului Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni este asemănătoare cu cea a Guvernului în cadrul acestei ședințe, când niciun membru nu este prezent. Sper ca, măcar prin intermediul radioului, aceștia să asculte interpelările și întrebările care le-au fost adresate și, în cel mai scurt timp, să poată să răspundă la ele, și nu numai să răspundă, ci să și remedieze deficiențele pe care eu și colegii mei le sesizăm.

După cum vă spuneam, Asociația Românilor din Italia a sesizat încă din luna iulie atât ministerul pe care îl conduceți, cât și pe prim-ministru, pe președintele Senatului și pe președintele Camerei Deputaților asupra lipsei de activitate și a dezinteresului manifestate de Departamentul Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni față de problemele diasporei românești, în special, ale românilor din Italia.

Asociația Românilor din Italia consideră că respectivul departament aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe este inactiv și indiferent la problemele românilor și la acțiunile organizate de comunitatea românească din Italia.

În plus, interesul acestui organism plătit din bugetul de stat s-ar îndrepta, de cele mai multe ori, spre boicotarea acțiunilor organizate de asociațiile românilor din afara granițelor. Atât Departamentul Relațiilor pentru Românii de Pretutindeni, cât și ambasada României la Roma sunt acuzați de aroganță, rea-voință și de blocarea oricărei acțiuni care nu laudă Guvernul sau din care nu se pot trage foloase politice.

În mod special, Asociația Românilor din Italia acuză faptul că departamentul a înjumătățit, în ultima clipă, fondurile promise pentru organizarea la Roma, în Piața Tor Vergata, la data de 15 aprilie, a celei mai mari întâlniri a românilor ortodocși organizată în străinătate. Acest demers ar fi creat organizatorilor probleme economice și juridice foarte mari, din cauza faptului că au rămas mulți furnizori neplătiți.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mihai Țâbuleac, interpelare adresată prim-ministrului și două întrebări adresate Ministerului Transporturilor și Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Întrebarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

Domnule ministru,

Am fost impresionat când am aflat că, recent, v-ați supărat foarte tare din cauza întârzierilor înregistrate la lucrările de reparații ale Gării C.F.R. din Iași. Sunt solidar cu dumneavoastră, dar vă întreb de ce nu ați fost la fel de supărat și în luna mai anul curent, atunci când ați fost la Botoșani și ați constatat că gara C.F.R. din localitate se află într-o stare jalnică tot din cauza întârzierilor, și nu este vorba de câteva luni, un an sau doi ani, ci de aproape toată perioada de tranziție?

Ritmul de executare a lucrărilor a fost de câțiva metri pătrați de tencuială pe an, în timp ce ritmul de degradare a imobilului, determinat de nefinalizarea investiției într-un interval optim de timp, a fost cu mult mai mare.

Îmi veți răspunde că la Iași, unde ați alocat fondurile necesare, v-ați supărat pe constructori, iar la Botoșani nu ați avut pe cine să vă supărați, pentru că nu au fost alocate fonduri de investiții. Desigur, pe dumneavoastră înșivă nu vă puteți supăra.

Vă asigur, însă, domnule ministru, că noi, botoșănenii, suntem foarte dezamăgiți și pentru că ministerul pe care îl conduceți a avut grijă să asigure bani pentru finalizarea gării din Iași, dar nu și pentru cea din Botoșani, cât și pentru faptul că am fost obligați să suportăm atât imaginea dezolantă a clădirii, parcă lovită de bombe, cât și praful rezultat de la acest șantier care nu se mai termină.

Nu mai vorbesc despre faptul că nu am putut beneficia, în condiții normale de funcționalitate, de gara C.F.R.

Vă rog să-mi comunicați cine se face vinovat pentru pagubele produse la obiectivul de investiții de la Gara C.F.R. Botoșani, ce măsuri ați adoptat pentru sancționarea celor vinovați și pentru recuperarea pagubelor și care este angajamentul dumneavoastră privind finalizarea acestei lucrări.

Solicit răspuns verbal și în scris.

A doua întrebare este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnului ministru Cristian David. Domnule ministru,

Printre măsurile de modernizare și de armonizare în raport cu reglementările europene din domeniul serviciului de furnizare a energiei termice au fost și cele privind renunțarea la sistemul de subvenții bugetare și descentralizarea către autoritățile administrației publice locale. Ca o consecință, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2004 s-a decis ca statul să aloce și resursele necesare pentru reabilitarea și modernizarea capacităților de producere a energiei termice aparținând sistemului centralizat, baza pentru cuantificare, pe fiecare operator economic și localitate în parte, fiind nivelul subvenției bugetare acordate în anul 2004, acest program urmând a se desfășura în perioada 2005—2007. Analizând modul în care s-au respectat prevederile actului normativ menționat, am constatat că, dacă în anul 2005 fondurile de investiții au fost alocate integral atât la nivel național, cât și pentru S.C. „Termica” — S.A Botoșani, în anul 2006 operatorul economic din Botoșani a fost deposedat de o diferență de 4.168 milioane lei, deși alocarea la nivel național s-a făcut la nivelul prevăzut de lege. S-a respectat, deci, legea per total, dar nu s-a mai respectat și în structură, ceea ce înseamnă că acești bani au fost luați de la Botoșani și dați unei alte localități.

Vă mulțumesc, dar rugămintea este să încercați să concentrați întrebările sau interpelările, pentru că, altfel, sunt declarații politice. Doar le enunțați și noi le trimitem. Aveți cuvântul, domnule senator.

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Acum câteva zile în Botoșani a avut loc un eveniment care pare că vrea să treacă neobservat. A fost demis prefectul și a fost nominalizată o altă persoană, cu delegare de atribuții. În felul acesta, încrederea în promisiunile de depolitizare a acestei instituții s-a prăbușit pe loc. Avem chiar o lege în acest sens, nu numai o promisiune, și ne-am lăudat foarte mult față de Uniunea Europeană și față de cetățenii României cu această măsură de depolitizare.

În fapt, s-au săvârșit o serie întreagă de greșeli. În primul rând, nu este permisă nicio schimbare fără motiv. Abuz se numește fapta! În cazul nostru situația este și mai gravă, având în vedere că persoana pusă pe liber avea calitatea de înalt funcționar public, apolitic, după lege. Eu consider că un prefect apolitic, după lege, nu poate fi îndepărtat imputându-i doar că are niște gânduri sau sentimente, este nevoie de un motiv serios, și nu neapărat persoana în cauză are nevoie de acest motiv, ci cetățenii județului Botoșani. Pentru că acest motiv nu a existat, cetățenii județului Botoșani sunt îndreptățiți să nu mai aibă încredere în acest Guvern.

În al doilea rând, au fost utilizate zeflemeaua și minciuna. S-a vorbit despre „promovare” și „legea mobilității”. Obiceiul provine de la comuniști, pentru că ei obișnuiau să scape de

persoanele incomode atribuindu-le funcții înalte, eventual, cu salarii mai mari, dar în totală discordanță cu importanța muncii. Tot comuniștii considerau că șefii tuturor județelor trebuie să provină din Oltenia, că oamenii din celelalte zone nu dispun de inteligența necesară. De fapt, ei au inventat legea mobilității.

În al treilea rând, s-a pus în loc nu un alt prefect, ci o persoană căreia i s-a atribuit o delegare de atribuții. Delegația a fost trimisă de Guvern...

Vă rog să concentrați interpelarea, stimate coleg. Vă ascult de 8 minute.

Mai am câteva rânduri.

...și trebuia în 30 de secunde.

Vă rog să aveți răbdarea să termin.

Eu am răbdare, dar modul în care formulați interpelarea este incorect.

Aveți cuvântul, domnule senator.

În al treilea rând, s-a pus în loc nu un alt prefect, ci o persoană căreia i s-a atribuit o delegare de atribuții. Delegația a fost trimisă de Guvern, adică de una dintre cele mai politizate instituții din țară, care oricând poate retrage împuternicirea cu aceeași ușurință cu care a emis-o.

Acum am înțeles și noi că ceea ce înțelege Guvernul României prin depolitizarea Instituției Prefectului înseamnă că prefectul nu trebuie să răspundă la comenzile politice... cu excepția celor care vin de la P.N.L.

Deja în Prefectura Botoșani s-au aciuat toți „apoliticii” de la P.N.L.: vicepreședinte birou județean, secretar-general de birou județean, președinte organizație municipală.

Vă dați seama cât aplomb va avea noul prefect în lupta împotriva corupției când i se va flutura mereu în fața ochilor importantul document: uite delegația, nu e delegația. În fine, în al patrulea rând...

Nu vă supărați, stimate coleg. Declarații politice s-au făcut mai devreme. De 8 minute vă ascultăm și v-am oferit cuvântul, deși aveați dreptul legal la 30 de secunde.

Dacă tot m-ați răbdat până aici, vă rog să-mi permiteți să termin...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Pot să stau și până mâine dimineață. Și, dacă scrieți și „1.001 de nopți”, putem să stăm până la calendele grecești, dar, nu vă supărați, au un rost și o logică și întrebările, și interpelările.

Domnul senator Ungheanu solicită cuvântul. Nu vă supărați, acesta este abuz de drept. ## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Să termine dânsul...

Vă rog.

Aveți cuvântul, dar vă rog să concluzionați.

Da, domnule președinte.

În al patrulea rând, s-a emis de la Botoșani un important, dar foarte păgubos mesaj pentru țară. Aici, președintele consiliului județean, respectiv, șeful P.S.D., trimis în judecată de D.N.A. și încăpățânându-se să-și deruleze afacerile...

Domnule senator, poate nu ați înțeles. Vă rog să concluzionați! Dacă mi-ați spus „în al patrulea rând”, mai urmează și al 417-lea rând.

Urmează doar concluzia, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Față de toate acestea, eu nici nu vreau să vă solicit un răspuns la prezenta interpelare, ci doar să vă adresez rugămintea de a repara urgent răul făcut județului pe care îl reprezint și democrației românești, în general.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Sunt senator al Partidului Liberal Democrat, de Botoșani, Mihai Țâbuleac.

Nu. Sunteți senator independent, nu vă supărați, pentru că și dumneavoastră, și eu, și toți cei care suntem în această sală, toți suntem obligați să respectăm Constituția, și în Constituție scrie foarte clar că nu aveți dreptul să reprezentați în Parlament un partid care nu a participat la alegeri. Deci sunteți senator independent. Sigur că aveți dreptul, în afară — libertatea de asociere —, să vă înscrieți în orice partid, cu tot respectul, dar în Senat nu puteți reprezenta pe altcineva. Vă rog, domnule senator.

O scurtă replică. Vă rog să-mi permiteți.

Trebuia s-o trageți în urmă cu 10 minute, când ați început să vorbiți. Vă rog să verificați în regulament. Deci vă rog să spuneți concluzia sau întrebarea adresată prim-ministrului.

Vorbeam despre faptul că, aici, președintele consiliului județean, respectiv, șeful P.S.D., trimis în judecată de D.N.A., și încăpățânându-se să-și deruleze afacerile personale doar în zona reparării drumurilor, adică exact acolo unde se află într-un evident conflict de interese, a fost sancționat de fostul prefect. S-a dat o dovadă de dreptate și de curaj. Din cauza aceasta...

Acestea sunt concluzii, domnule coleg. Care este întrebarea?

Dumneavoastră răspundeți și în locul prim-ministrului, și în locul ministrului?!

Imediat... Imediat vin și cu solicitarea. Din cauza aceasta...

Păi, nu, dar dumneavoastră puneți concluziile întâi și creați impresia că ceea ce spuneți este adevărat. Întrebarea și interpelarea se formulează tocmai pentru a afla dacă o chestiune este reală sau nu.

Aceea este o întrebare. Prin interpelare cer ceva anume, și vă rog să-mi permiteți să fac această cerere.

Vă rog s-o faceți!

Vă permit. Eu am spus numai pentru stenogramă.

Dumneavoastră vă place să spuneți că sunt senator independent, eu, cu mândrie, mă prezint ca senator al Partidului Liberal Democrat, un partid care este înregistrat în România cu respectarea tuturor legilor. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă pentru dumneavoastră Constituția României este un simplu petic de hârtie pe care îl interpretăm doar atunci când avem interes, este o altă problemă. Eu nu din dorința de a pune la punct apartenența dumneavoastră politică, ci doar pentru stenogramă, în calitate de conducător de ședință, eram obligat să fac această rectificare, pentru că, altfel, nu aveam dreptul să vă ofer cele 12 minute în care ați vorbit.

Vă rog.

Domnul senator Mihai Ungheanu.

Intervenția mea este de procedură. Este un caz excepțional, în acești 7 ani de zile în care, sub pretextul unor întrebări sau interpelări, se fac declarații politice lungi și foarte expresive din punct de vedere politic.

Îl rog pe colegul nostru să înțeleagă că nu se poate proceda așa. Altă dată, pe viitor, am să mă și uit pe textele acestor false întrebări și interpelări sau cum vreți să le numiți dumneavoastră, pentru că trebuie să intrăm în normă și dacă ele vor fi la fel de lungi și la fel de politice și nu vor respecta norma, care înseamnă întrebare, interpelare, un text scurt și la obiect, înseamnă că încălcăm Regulamentul Senatului cu deliberare, și nu putem să-l încălcăm.

Aș vrea să ne înțelegem de acum încolo în legătură cu asta.

Mulțumesc.

Eu cer scuze de la domnul senator Țâbuleac. Nu am dorit să pun la punct intervenția Domniei Sale, dar era corect să fac precizarea pentru stenogramă.

Domnul senator Petru Stan, două întrebări și o interpelare, adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Economiei și Finanțelor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Decebal Traian Remeș.

Domnule ministru,

După cum se cunoaște, producțiile agricole obținute în acest an la culturile de grâu, orz, orzoaică și rapiță au fost mult diminuate din cauza secetei.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. suprafețele recoltate, producțiile medii și totale la aceste culturi;

2. balanța acestor culturi din care să rezulte locul de depozitare a producțiilor obținute — vânzări la procesatori, depozitat în custodie la angrosiștii de cereale și depozitat la gospodăriile populației.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Teodor Meleșcanu, ministrul apărării.

Domnule ministru,

Este lăudabilă strădania dumneavoastră pentru a asigura, în proiectul bugetului de stat pe anul 2008, fondurile necesare pentru armata română.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este procentul din P.I.B. care a fost alocat în anul 2007 pentru apărare în țările membre ale N.A.T.O.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Decebal Traian Remeș.

După cum se cunoaște, la începutul lunii august Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a confirmat existența a două focare de pestă porcină la fermele Cenei și Igriș, județul Timiș, aparținând Societății „Smithfield”, cea mai mare societate de creștere a porcilor din România.

Din cauza incapacității autorităților veterinare de a gestiona situația în ultimul timp a mai apărut un focar de pestă porcină tot la această societate. Din constatările specialiștilor de la Institutul Național de Medicină Veterinară Pasteur, dacă evoluția bolii nu va fi stopată, sunt în pericol 450.000 de porci, care trebuie distruși, cu repercusiuni grave economice și de mediu.

Legat de cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, care am înțeles că dorește să ridice o chestiune de procedură. Vă rog.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe procedură, permiteți-mi să vă supun atenției și împreună, mâine, în Biroul permanent al Senatului să aducem în atenția membrilor acestui for de conducere al Senatului ce s-a întâmplat astăzi la primul experiment vizând participarea europarlamentarilor. Nu a fost niciunul prezent. Noi ne-am modificat programul, am fost de bună intenție toți liderii grupurilor parlamentare, am dorit să sprijinim Guvernul, dar am constatat că nici măcar europarlamentarii din partea P.N.L. și U.D.M.R. nu au fost prezenți.

În plus, s-a ajuns în situația — pare-mi-se că e unică, până acum, în actuala legislatură — în care un singur proiect de act normativ a fost admis, majoritatea fiind respinse, și, în această situație, pe măsură ce erau respinse proiectele de lege sau propunerile legislative, dar, în special, proiectele de lege ale Guvernului, am remarcat că senatori P.N.L. și U.D.M.R. au plecat din sală, să nu poată trece aceste proiecte. Se întâmplă lucruri nefirești.

În ceea ce privește ultimul punct al ordinii de zi de astăzi, iar este o situație care nu cred că este bine să o tolerăm, să fim sfidați de reprezentanții Guvernului, care, sunt convins, nu ne-au ascultat nici la radio.

Nu cred că este bine să acceptăm un asemenea tratament din partea Guvernului și sperăm să nu se mai repete lucrurile acestea, iar, pe procedură, domnule președinte, dacă mai vin colegi independenți și nu știu că sunt independenți, îi rugăm să nu abuzeze de timpul tuturor și să respecte regulamentul.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc, domnule senator. De aceea am și intervenit.

Sigur că două chestiuni sunt de principiu, din cele trei ridicate de dumneavoastră. În legătură cu prezența europarlamentarilor sau a parlamentarilor români observatori la Parlamentul European la dezbaterile din plen, este importantă, la fel și prezența miniștrilor, pentru că, dacă ar citi cu atenție Regulamentul Senatului, ar observa că primii, colegii noștri, sunt obligați să vină la dezbatere atunci când nu au ședință în Parlamentul European, iar, în legătură cu cea de-a doua chestiune, rostul unei întrebări este tocmai acesta de a vedea dacă ministrul în cauză sau secretarul de stat responsabil de resortul respectiv este capabil să cunoască și să prezinte problematica ministerului, deci nu trebuie să-i facă cineva un material pe care să-l citească în plenul Senatului. Doar atunci când este vorba de o documentație serioasă sau de o interpelare se acordă un termen de 2, 3 săptămâni, pentru a se putea pregăti corespunzător pentru răspuns.

În ceea ce privește a treia chestiune, dumneavoastră sunteți un susținător al tradițiilor populare românești și știți că

„Fuga este rușinoasă, dar, de multe ori, este sănătoasă”. Așa că să-i lăsăm să-și stabilească strategia de apărare — ca să nu mai zic strategia de atac! — în adoptarea legilor în Parlament.

Dați-mi voie, stimați colegi, să declar închisă ședința Senatului pentru ziua de astăzi și să sperăm că mâine vom avea o zi mai bună și mai ușoară.

Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202290]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 116/20.IX.2007 conține 36 de pagini.**

Prețul: 9,00 lei