Stenogramă plen

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută m-am aflat în capitala Italiei unde am participat, alături de colegii deputați Valeriu Zgonea, Mircea Costache și domnul senator Eckstein Kovács Péter, la o reuniune având ca scop negocierea susținerilor reciproce dintre România și Italia în ceea ce privește departajarea obligațiilor pe care trebuie să le aibă fiecare stat european în scopul eficientizării consumului de energie până în 2020.

Vă mărturisesc că înainte de plecare eram preocupat de atmosfera în care se va desfășura vizita, ținând cont de starea de spirit creată în această țară în urma cazului Mailat. Dar, ca și cum acest lucru nu ar fi fost destul de neplăcut pentru noi românii, a venit, ca un trăsnet, și panseul domnului președinte Băsescu aflat în vizită în Spania. Domnia Sa nici mai mult, nici mai puțin s-a apucat să elogieze politica Spaniei față de imigranți, adresându-i-se premierului Spaniei în felul următor: „Slavă Domnului, voi nu ați ajuns ca Italia!”.

După această gafă uriașă toate celelalte teme aflate pe agenda discuțiilor noastre au rămas în umbră, iar subiectul despre situația romilor a fost reluat. Interlocutorii noștri, stupefiați, ca și noi de altfel, au remarcat că fraza rostită a pus gaz pe foc. În acest sens s-au exprimat domnul senator Andrea Manzella, președintele Comisiei pentru Politici ale Uniunii Europene a Senatului italian, doamna deputat Franca Bimbi, președintele Comisiei pentru Politici ale Uniunii Europene a Camerei Deputaților, și alți deputați, precum și domnul Gabriele Frigato, care au avut intervenții dure.

Ca și cum remarca nefericită a Președintelui României nu ar fi fost de ajuns, delegația parlamentară română a mai avut de îndurat o umilință: Ambasada României la Roma, care a organizat o manifestare prilejuită de sărbătorirea zilei naționale, a fost bombardată cu fax-uri prin care ambasadorii își exprimau regretul de a nu putea participa.

Cât despre conaționali de-ai noștri care muncesc oficial în Italia, pe care i-am și întâlnit în această deplasare, am fost uimit să constat că aceștia se tem să mai vorbească românește.

## Stimați colegi,

Nu mi-am propus în declarația mea politică un rechizitoriu la adresa lui Traian Băsescu, dar pentru un șef de stat care nu omite nicio ocazie de a puncta erorile ministrului de externe român mi se pare inadmisibil să facă afirmații care aduc prejudicii grave României, tocmai în acest moment când imaginea țării noastre este profund afectată, mai cu seamă în Italia. Ieșirea Domniei Sale demonstrează nu numai o crasă necunoaștere a regulilor democrației, dar probează un adevăr devenit de acum evident: șefului statului român puțin îi pasă de România și de românii din afara țării. Și dacă gafele ministrului Cioroianu sunt taxate nemilos atât de mass-media, cât și de comentatorii politici, atunci mi se pare corect să măsurăm cu aceeași unitate și declarațiile lui Traian Băsescu în calitate de șef al statului român.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt convins că în Comisiile pentru politică externă ale celor două Camere și în Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României se va discuta acest aspect.

În ceea ce vă privește, domnule președinte Băsescu, la întrebarea dumneavoastră pe care o tot repetați: „Am greșit eu, oare?”, răspunsul este afirmativ: „Ați greșit!”.

Fiți cetățean european, domnule președinte Băsescu! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: „Dreaptastânga, de fapt stânga”.

Pictorul Nicolae Dărăscu, dacă nu mă înșel, venise cândva într-un București ambiental și primitor și a dorit să-și bea cafeaua liniștit într-o dimineață luminoasă pe o terasă oarecum retrasă. Cu aerul său nici de _ouvrier_ , nici de _high class_ , ca toți artiștii, a fost luat la întrebări de un tânăr filfizon, „studinte” la drept și publicist cu ecuson liberal, care epata cu sârg în fața a două doamne. Dărăscu a răbdat ce a răbdat, apoi s-a ridicat de la masă, calm în aparență, și l-a pocnit pe filfizon atât de puternic încât a căzut peste mese. S-a întors la ceașca lui cu cafea și a continuat să o savureze. Morala: nu este bine să sari calul și să te dai drept ceea ce nu ești. Pot spune că îmi doresc, în anumite momente, să am legitimitatea și forța fizică ale unui pugilist în încercarea de a-i lovi pe unii figuranți în plex, de a-i îngrămădi în colțul ringului, ca să fie spălați cu apă rece, să vadă pe ce lume trăiesc, să-și cunoască locul.

Să vă explic de ce am, adesea, aceste accese, s-ar părea colerice: nu-mi place ca eu să trudesc, și alții să culeagă nemeritat roadele. Nici mama mea, nici biserica, nici școala nu m-au învățat o altă regulă despre viața aceasta.

## Stimați colegi,

În actualitatea politică românească s-a încercat în ultimii ani să se consacre linii politice clare, de dreapta și de stânga, foarte bine reprezentate prin partide politice parlamentare și nu numai. Face excepție U.D.M.R., care reprezintă și militează pentru interesele mai mult sau mai puțin conștientizate ale minorității maghiare în România.

Așadar, de dreapta sunt astăzi P.N.L., P.D., P.L.D. și altele. De stânga certă și explicit afișată este doar doctrina P.S.D. Noi prin proiectul „România socială” ne-am exprimat punctual opțiunea de program, politici și legislativ.

_Nota bene_ : am afirmat peste tot, inclusiv de la această tribună, ce anume promovăm – repet esența –, milităm pentru susținea de către stat a clasei de mijloc și a claselor defavorizate, vrem să încurajăm școala și cercetarea, dorim măsuri economice și fiscale echitabile și echilibrate. Cu toate acestea, nu mică îmi este mirarea – de fapt nu-mi revin din stupoare – să văd în teritoriu, ori de câte ori vin și plec, că lideri ai puterii de dreapta, unii plecați recent spre opoziție, intră cu toate armele în competiția politică pentru a obține votul electoratului, afirmând și susținând cu nonșalanță tocmai tezele social-democrate. Parcă istoria se repetă – pentru cine are o bună memorie și nu se lasă prins în amețeala știrii de senzație care ne abrutizează zilnic –, Alianța D.A. când a preluat puterea, așa cum a preluat-o, s-a prezentat cu un proiect-program de guvernare, zice-se, de dreapta, care nu prea conținea măsuri de stânga.

De doi ani și jumătate, cu rare excepții, guvernarea se ține aproape în totalitate cu măsuri de stânga din programul cu care în 2004 P.S.D. a câștigat cu adevărat alegerile. Acum, lideri ai P.N.L., dar și ai P.L.D. sau P.D., valori locale, cum tocmai afirma aseară un lider național de importanță locală de la Cluj, apar în media din provincie politicoși, sentimentali și afectați, plini de îngrijorare publică, zâmbitori și aferați, susținând, culmea!, tocmai tezele denigratului P.S.D. Îi auzi cu nonșalanță pe distinșii vorbind despre agenda cetățeanului, despre, vezi Doamne!, coșul zilnic al lui „badea Gheorghe”, despre bugetul local sau național mult prea sărac, despre curățenia străzilor, despre visate fonduri europene, despre creșterea nivelului de trai – al cui oare? – și despre averea socială sau ce este de feliat în fiecare an când vine vorba de buget. Dar nu gestica individuală aleasă de mine aleatoriu este importantă, ci tezele de care se prevalează acești domni de dreapta în argumentare: o prezentare cu fraze alambicate, firesc, fără predicat, o ritmică șleampătă pe care nu o poate salva nici cea mai prezentabilă și mai reprezentativă figură.

Ei bine, respectivul sau respectivii își propun, în mod original, să implementeze ca teze de viitor tocmai produsul P.S.D. Nu au curajul de a se proclama de dreapta deschis. Merg, ca totdeauna, la cacealma, cu alte cuvinte prostesc opinia publică. De aceasta sunt indignat.

Vreau să văd și eu, spre exemplu, obiectivele partidelor declarate mai recent sau mai demult de dreapta, obiective pe termen mediu și lung, doresc confruntări de ideologii, de programe, de soluții pentru realitatea românească. Poate așa am putea discuta, în timp, și despre existența unui electorat de stânga sau de dreapta.

Stimate coleg politician, dacă ești de dreapta, afirmă clar că nu ai de gând ca odată ajuns la putere să distribui venitul național pentru încurajarea păturilor sociale defavorizate. Dacă te consideri elitist, afirmă clar că această elită contemporană este, îți place sau nu, o elită exclusivă a banului. Elita noastră nu este nici boieria franțuzită a secolului al XIX-lea, nici aristocrația începutului de secol XX, ci este, mai degrabă, oligarhia începutului de secol XXI.

Spuneți limpede, exprimați-vă clar, nu mai mințiți, de fapt nu mai păcăliți oamenii. A avea curajul de a spune ce și pe cine protejezi ar putea fi un gest admirabil, cu profit politic pe termen lung. Or, ce este dreapta de astăzi? Atunci când este vorba de voturi își asumă toate tezele stângii, vorbind oamenilor sunt aproape socialiști, iar în culise încurajează și militează în permanență pentru avantajele celor bogați.

Vă rog, vă cer, stimați reprezentanți ai partidelor din Senat, ce vă considerați sau poate numai vă pretindeți de dreapta, să vă lămuriți ideologia și să v-o asumați în mod public, nu să vă raportați mereu la doctrina P.S.D., mai veche sau mai nouă.

Cred că o separație publică trebuie făcută. Așa, apreciez că nu se vor limpezi apele niciodată. Când este vorba de alegeri, toți iubiți poporul și mușcați strașnic din electoratul stângii prin fraudă clară de ordin moral sau ideologic.

Nu cred că ar fi rău ca electoratul să știe care sunt marile teme politice susținute de fiecare partid, care sunt soluțiile propuse pentru România de astăzi și pentru România de mâine și, mai ales, cum mâine se poate trăi mai bine ca astăzi.

Cred că trebuie să fi trecut timpul în care unii muncesc, elaborează proiecte, acoperă arii largi de necesități ale țării, inclusiv găsind resurse financiare, iar alții, care s-au ridicat sub degetul unui lider idolatrizat, nu au nici măcar simțul necesar de a-și prezenta crezul politic și modul în care doresc să-l pună în practică. Aceștia consideră că fiind stăpâni pe sondaje, pe mijloace de informare și pe servicii pot fi întotdeauna siguri de victorie.

De aceea, vă poftesc, cu toată considerația, domnilor de dreapta, să vă prezentați în prima linie și să spuneți electoratului ce înseamnă în realitate pentru viața lui doctrina sub faldurile căreia v-ați așezat. Poate că acest decembrie, deloc liniștit și fals sărbătoresc, o să vă dea și gândul cel bun.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Onaca, pentru a prezenta o declarație politică.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Formularul E 112 a provocat la nivel național reacții din cele mai diverse. Formularul miraculos care ar fi putut salva acum multe vieți, dacă nu ar fi fost ascuns de autorități, a fost descoperit întâmplător, presa fiind cea care a scos la iveală secretomania din jurul acestui act european. Atât Ministerul Sănătății Publice, cât și Casele de asigurări de sănătate nu au mediatizat o informație vitală pentru mulți bolnavi din România.

O prevedere europeană permite tratamentul la clinici din Europa pe baza asigurării pe care o avem în țară.

Nu mai este o noutate pentru nimeni că sistemul sanitar românesc nu dispune de aparatură performantă sau de diferite tratamente pentru bolnavi.

Mulți s-au trezit în fața unor medici care ridică din umeri și care le spun că singura lor șansă este X sau Y țară, care ar avea aparatura necesară și tratamentul necesar vindecării. Mulți dintre ei s-au văzut, de cele mai multe ori, în imposibilitatea de a mai avea o șansă la viață sau de a fi nevoiți să scoată mulți bani pentru a ajunge în clinici din străinătate, asta în cazul norocoșilor care și-au permis acest lux.

Formularul minune există la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și însoțit de analize și de o adresă de la medicul curant, prin care se specifică faptul că tratamentul nu poate fi făcut în România, dă bolnavilor posibilitatea să beneficieze de plata sau reducerea costurilor pentru tratamente și operații în străinătate. Condiția de bază este numai aceea de a fi asigurat.

Autoritățile din domeniul sănătății, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nu au făcut niciun gest pentru a informa populația de existența unui formular european denumit E 112 care poate salva vieți prin simplul fapt că prin completarea acestuia bolnavul poate beneficia de tratament în orice unitate medicală din spațiul Uniunii Europene, iar costurile sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate.

Prevederea este veche de zeci de ani în Uniunea Europeană, iar România beneficiază de ea din ianuarie 2007, odată cu integrarea.

Îi rog, pe această cale, pe reprezentanții Ministerului Sănătății Publice, pe cei ai Societății Române de Televiziune și ai Societății Române de Radiodifuziune să informeze cetățenii imediat și necondiționat despre beneficiile formularului E 112 și ale altor formulare asemănătoare benefice pentru cetățenii români în Europa. Poate că multe vieți ar fi fost salvate dacă măcar o frază ar fi fost rostită de către cei care erau obligați să o facă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu, pentru a prezenta declarația politică.

Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Două evenimente de aspect diferit – discriminarea negativă a cetățenilor români în Italia și Congresul spiritualității românești desfășurat recent la Alba Iulia – pun în discuție dezinteresul condamnabil al guvernelor române față de românii din afara granițelor României. Acestea s-au arătat mult mai interesate de pretențiile minorității maghiare din România decât de situația dramatică a minorităților române din statele vecine cu România, împinse, practic, într-o deznaționalizare din ce în ce mai accentuată.

Facem deosebire între minoritățile române din vatra veche a Romaniei Orientale, prezente în zece state ale Europei Centrale, plus în fostele republici sovietice, și emigrația română postbelică amplificată major după 1989. Contactul cu ele și susținerea lor ridică numeroase și diferențiate probleme de tip legislativ și financiar, în primul rând, ceea ce presupune o vie și diferențiată acțiune a Ministerului Afacerilor Externe din România și a fundațiilor care au în statutul lor acest obiect de activitate.

Vechea atitudine a partidului-stat din România comunistă față de românii minoritari din statele vecine era de a-i lăsa în plata Domnului pradă deznaționalizării. Cât despre emigrația română din Europa Occidentală, ea a fost scindată prin politici și metode speciale.

Întrunirile anuale ale Congresului spiritualității românești, la care vin români expatriați de pe toate continentele, se desfășoară dezordonat și pompieristic, în condiții inferioare titulaturii și scopului său. Recentul Congres al spiritualității românești de la Alba Iulia, al 11-lea ca număr, venit după campania recentă desfășurată împotriva cetățenilor români din Italia, a adus la rampă reprezentanți ai comunităților române din Europa și din toată lumea interesați de acțiuni care să promoveze identitatea românească, să stabilească o bună comunicare cu statul român, să prezinte reale succese românești în diverse domenii de activitate, părăsind tipul de declarații sentimentale și de discursuri inoperante. Din Italia au venit cu un excelent film românesc, realizat cu concursul cunoscutului pictor și grafician român Eugen Drăguțescu, fiii acestuia. Preotul comunității românești din Africa de Sud s-a înfățișat cu un raport de activitate. Comunitatea română din Belgia a tipărit un frumos album despre România pentru a-l difuza acolo. Alți români organizează concerte Enescu la Düsseldorf, totul pe speze proprii. Altcineva a venit cu scopul de a prezenta succese ale școlii românești de arhitectură peste hotare, fără a-și putea face proiecțiile obligatorii din lipsă de mijloace tehnice.

O surpriză, un șoc al congresului, l-a constituit apariția unor primari români din Karaganda, Kazahstan, reprezentând comunități românești necunoscute în România, care vorbesc bine românește, tipărind cărți pentru copii în limba română.

Este evident că oferta acestor români de pretutindeni a depășit în acest an, cel puțin, previziunile și posibilitățile organizatorilor, înțelegând prin organizatori statul român și ministerul de resort.

Congresul spiritualității românești este menținut, din păcate, de departamentul Ministerului Afacerilor Externe într-o stare de subdezvoltare, fără respect pentru românii de pretutindeni și pentru congresul propriu-zis. Ministerul de resort și fundația intermediară se fac că țin un Congres al spiritualității românești, desconsiderând acțiunea care poate fi benefică pentru România.

Exigențele oaspeților au fost numeroase și îndreptățite. Ei au constatat că acest al 11-lea Congres al spiritualității românești nu are dotări elementare specifice simpozioanelor și congreselor moderne. Cu dotări de case de cultură de acum 40 de ani nu se poate susține un congres atât de important! Oaspeții care au pregătit demonstrații și proiecții de incontestabil interes nu le-au putut susține.

Mult mai importante sunt, însă, constatările acestor români care vor să rămână români și să reprezinte România acolo unde trăiesc, privitoare la ambasadele și consulatele române care nu le oferă asistența necesară privind legătura cu țara.

Un val de critici s-a îndreptat împotriva Institutului Cultural Român, condus de Horia Roman Patapievici, și împotriva acestuia, ca răspunzător de orientarea institutului. Vorbitorii au afirmat că activitatea Institutului Cultural Român nu susține cultura și identitatea națională, ci un set de valori minore și laterale, și au cerut, în mod repetat, demiterea președintelui Institutului Cultural Român.

Activitatea Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni de la Ministerul Afacerilor Externe a fost pusă sub semnul întrebării. Înțelegerile și finanțările la care este angajat departamentul respectiv nu funcționează, evident, cu românii din afară, aducând grave prejudicii, multe financiare, acelor comunități românești care au încercat, în mod firesc, să se bazeze pe departamentul de la București.

Reprezentanții acestor comunități se consideră sabotați de departamentul în cauză și au cerut demiterea secretarului de stat Mihai Gheorghiu, care nu și-a respectat angajamentele și nu respectă emigrația română.

Importantă rămâne seria de observații pe care românii din emigrație, prezenți la Congresul spiritualității românești, au făcut-o la adresa Legii nr. 150/1998 privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni. Aceștia consideră că legea are o carență fundamentală, deoarece nu identifică și nu-i trece în nomenclatorul său pe românii mascați de oficialitățile diverselor state sub alte nume decât cel de român. Ei cer ca titulaturile „vlaș”, „aromân”, „moldovean”, „rumân”, „rumen” și așa mai departe să fie introduse în lege pentru a-i identifica pe toți românii și a-i cuprinde într-un larg program cultural identitar. Obiecția este primordială.

Suntem convinși că aceste observații și multe altele vor fi înaintate Parlamentului României de conducerea Congresului spiritualității românești, al cărui președinte este poetul și senatorul Adrian Păunescu, în vederea înlăturării inerțiilor și carențelor.

Este bine că acest Congres al spiritualității românești s-a înființat. A venit vremea să dea roade. Congresul de la Alba Iulia s-a arătat profitabil pentru viitorul legăturilor cu românii de pretutindeni, cu condiția, însă, ca Parlamentul și Guvernul României să acționeze în consens pe această direcție și în urma acelor critici și doleanțe pe care oaspeții de la Alba Iulia le-au prezentat.

Nu putem trece cu vederea absența totală a Televiziunii Române, programul 1, a TVR Cultural, ca și a TVR Internațional de la lucrările Congresului spiritualității românești, a 11-a ediție, deși rolul acestor canale ale Televiziunii publice este primordial, tocmai pentru realizarea între românii din patrie și cei de peste hotare a unei legături. Și în acest caz TVR și-a ignorat îndatoririle precizate de legea care îi garantează existența, dezertând de la obligațiile unei televiziuni publice.

În ce ne privește, considerăm că Legea privind organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român trebuie revizuită pentru a face funcțional acest institut față de exigențele reale ale culturii române peste hotare, ca și Legea nr. 150/1998 privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni, înaintată de Ministerul Afacerilor Externe și votată de Parlament, pentru a satisface exigențele inevitabile.

Indiferența TVR, care are canale specializate pentru a reflecta aceste evenimente, trebuie să intre în atenția Comisiilor pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă ale Senatului și Camerei Deputaților, cerând Consiliului de administrație al TVR îndreptarea lucrurilor.

Fără îndoială, la Ministerul Afacerilor Externe este necesară formularea unei strategii noi privindu-i pe românii de pe toate meridianele, conformă cu complexitatea hărții culturale și a problematicii ei, pentru a scoate relația cu ei din

sfera mediocrității și a face din Congresul spiritualității românești nu numai un instrument important pentru afirmarea identității românești în lume, ci și un eveniment cultural major.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, doamna președinte.

Tema declarației mele politice este „3 decembrie – Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități”.

Sărbătorirea anuală a Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități, la 3 decembrie, are ca obiectiv promovarea înțelegerii dizabilității și mobilizarea pentru asigurarea unei vieți demne din punct de vedere al drepturilor și bunăstării persoanelor cu dizabilități.

Regulile standard privind egalizarea șanselor persoanelor cu dizabilități au fost adoptate de Organizația Națiunilor Unite în anul 1993, cu scopul de a asigura persoanelor cu dizabilități aceleași drepturi ca și celorlalți cetățeni.

Toți oamenii sunt născuți liberi și egali în demnitate și drepturi, de aceea persoanele cu dizabilități nu trebuie să fie discriminate nici pozitiv, nici negativ, ci să beneficieze de șanse egale. Pentru a putea atinge aceleași condiții de trai ca și ceilalți cetățeni persoanele cu nevoi speciale au nevoie de mai mult sprijin din partea comunității. Acest sprijin nu trebuie văzut niciodată ca un privilegiu, ci ca un drept al omului.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene confirmă că, pentru a realiza egalitate pentru persoanele cu dizabilități, dreptul la nondiscriminare trebuie suplimentat cu dreptul de a beneficia de măsuri menite a le asigura independența, integrarea și participarea la viața comunității.

Dreptul la viață în comunitate înseamnă dreptul de a se bucura de aceleași beneficii ca și celelalte persoane din comunitate: a avea o locuință, o familie, timp liber, o viață sănătoasă, acces la educație și la locuri de muncă. Din păcate, există încă multe situații de încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități.

În România anului 2007, deși politicile naționale au început să prevadă nevoia de dialog social, de colaborare și abordare integratoare în probleme ce privesc persoanele cu dizabilități, schimbările promovate la nivelul autorităților și instituțiilor care se ocupă de problematica persoanelor cu dizabilități nu sunt suficiente pentru a determina o schimbare la nivel comunitar și social larg. Statisticile recente făcute pe marginea acestui subiect sunt sumbre. Practic, drepturile fundamentale sunt încălcate nu prin modul în care sunt formulate și stipulate în legislație, ci prin imposibilitatea de a avea acces real la ele.

Conform Organizației Internaționale a Muncii, doar 10% din persoanele cu deficiențe mintale reușesc să-și găsească un loc de muncă, în vreme ce jumătate din persoanele cu dizabilități fizice sau senzoriale reușesc să se angajeze. Patronii au, încă, o mare reticență față de această categorie de persoane, deși beneficiază de anumite facilități fiscale. Conștiința și percepția socială continuă să fie dominate de modelul medical. Convingerea larg răspândită este că persoanele cu dizabilități sunt persoane limitate, fără posibilități de a învăța și participa la activități importante. Ca atare, ele sunt considerate dependente de alții. Alte atitudini frecvente sunt indiferența, disprețul ori teama față de problematica dizabilității. Din păcate, persoanele cu dizabilități nu au încă o voce adecvată la nivelul proiectării politicilor sociale și nu li se acordă încă locul cuvenit ca participanți și decidenți în elaborarea strategiilor de dezvoltare ale societății. Ele fie nu sunt consultate, nu li se acceptă sau nu li se integrează punctele de vedere, fie nu sunt informate deloc.

## Stimați colegi,

Fără a nega pașii importanți pe care i-a făcut Parlamentul României în elaborarea și adoptarea unei legislații moderne care să apere drepturile persoanelor cu dizabilități, ca parlamentar consider că în fața societății civile și a patronatelor trebuie adoptată o strategie privind integrarea persoanelor cu dizabilități și eliminarea barierelor pentru a participa deplin la fiecare aspect al vieții politice, sociale, economice și culturale.

Astăzi, mai mult ca oricând, să dăm dovadă înainte de orice interese politice sau de oricare altă natură de faptul că toți dorim o societate care să includă persoanele cu dizabilități, în care statutul de cetățean să devină o realitate pentru toată lumea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

_Multum in parvo_ era un principiu sănătos al înaintașilor noștri romani. Cred că nici astăzi el nu și-a pierdut nimic din semnificație, mai ales atunci când se aplică discursului politic al unora, mult prea adesea sufocant – am în vedere aici, sigur, scena publică din România –, sufocat de vorbe goale și de exasperate redundanțe.

Respectând principiul în literă și spirit vă supun atenției, stimați colegi, o scurtă declarație politică care, eventual, ar putea fi rezumată în două vorbe: protest și dezamăgire.

Să mă explic. Mai întâi, protestez față de toate discursurile de dinainte și după dublul moment electoral din 25 noiembrie 2007, prin care domnul Traian Băsescu, Președintele României, culpabiliza în termeni perfizi și mincinoși clasa politică pentru toate relele din această țară. În viziunea temporarului deținător al celei mai înalte demnități din stat, clasa noastră politică, mai exact cea grupată în partidele care nu fac sluj în deal la Cotroceni, este coruptă și ticăloasă până în ultima fibră, și ea, vezi Doamne, se opune cu încăpățânare autoreformei întregului sistem politic autohton, fiind, pe cale de consecință, pur și simplu, inamicul public numărul unu în țara în care i s-ar deschide porțile raiului dacă cutezanța, clarviziunea, altruismul și, în final, de-a dreptul genialitatea președintelui în exercițiu ar putea să se pogoare ca Sfântul Duh peste mai mult de 22 de milioane de cetățeni.

Vreau să fac și o paranteză. Se tot vorbește de reformarea, de întinerirea clasei politice.

## Stimați colegi,

Vă învederez faptul că, față de 1996, Parlamentul din 2004 este cu aproximativ 10 ani mai tânăr, ca medie de vârstă, și, de asemenea, că actualul Parlament are aproape jumătate din parlamentari la primul mandat.

Până când se dorește reformarea și întinerirea clasei politice? Până la dispariția Parlamentului? Până la dispariția partidelor, așa cum a spus un „lăudac” al președintelui Băsescu, Cătălin Avramescu?

Puterile mele sunt prea firave pentru a polemiza mai aprins cu domnul Traian Băsescu pe această falsă – în substanță a ei – și grosolană – în exprimare a ei – temă de așa-zisă dezbatere publică, drept pentru care mă limitez a-l întreba – retoric, evident! – pe domnul președinte un singur lucru: Chiar admițând că aveți sută la sută dreptate, domnule președinte, dumneavoastră nu faceți parte din clasa politică românească? Nu vă considerați un exponent al ei? După cum vorbiți în orice împrejurare, se pare că sunteți, în orice caz, așa credeți dumneavoastră despre propria augustă personalitate, trimisul lui Dumnezeu printre „bicisnicii” de politicieni români care, în nemernicia lor funciară, nu fac altceva decât să se pună de-a curmezișul tuturor marilor gânduri și fapte pe care dumneavoastră le-ați înfăptui, chiar și cu prețul vieții, spre binele și fericirea țării și poporului.

Știu, cu certitudine, domnule președinte, că nu vă vor face plăcere nici rândurile care au fost, și nici cele care vor veni, cu atât mai mult autorul celor care vor veni, dar vă îndemn, cu tot respectul datorat locului pe care vremelnic îl ocupați în configurația noastră politică, așadar în clasa noastră politică, să meditați la înțelesul adânc al acestor corecte și incisive opinii.

Citez: „Traian Băsescu nu se consideră parte din clasa politică românească. Aceasta este șmecheria fundamentală pe care se bazează construcția de imagine din mandatul său. Nu este un om ales de oameni, ci este o divinitate coborâtă cu hârzobul din cer să rezolve nemernicia celor care au condus țara până azi”. Semnează Adrian Năstase, într-un excelent articol publicat în Jurnalul Național pe 14 noiembrie anul curent.

Pe scurt, Traian Băsescu încearcă să acrediteze ideea că istoria României după 1989 are două etape: până la mandatul său și după mandatul său. Toți dictatorii au, însă, aceeași tentație și același demers. Pe unul l-am avut și noi în România până acum 18 ani.

Din cele de mai sus decurge și dezamăgirea de care vorbeam la început, dezamăgire pentru felul în care președintele Traian Băsescu înțelege să persevereze în a duce un război când pe față, când de gherilă împotriva tuturor acelora dintre politicienii români care refuză să abdice de la credința că România democratică și europeană nu se mai poate conduce sub nicio formă și nicicând cu zăhărelul populismului și cu biciul omului providențial. Iar de la dezamăgire la respingere se știe că nu este decât un pas. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere semnificația zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, pe care am sărbătorit-o în urmă cu două zile, doresc să expun o declarație politică care să elogieze personalitatea unui mare om de stat, un om a cărui contribuție la momentul 1 Decembrie 1918 a fost crucială, Vasile Goldiș. Evidențiind câteva coordonate ale profilului personalității politice a lui Vasile Goldiș, Octavian Goga avea în vedere calitățile acestuia de a fi, citez, „bun să conducă o țară, să croiască legi pentru o viață nouă, diriguitor spiritual, codificatorul voinței populare de la Alba Iulia, părinte al patriei”.

Considerate în totalitatea lor, aceste caracteristici conturează profilul unei personalități politice, istorice, de tip prometeic, care și-a identificat viața, sufletul și acțiunea practică cu interesele și aspirațiile poporului în cadrul căruia s-a format, cu idealul creștin al solidarității oamenilor și popoarelor, în vederea realizării practice a drepturilor lor naturale, a afirmării în Europa și în lume a unei ordini politice în care națiunile să se dezvolte și să se exprime liber, să fie independente și egale.

Concepția politică, crezul doctrinar politic al lui Goldiș sunt componente ale viziunii sale filozofice generale asupra lumii, societății și omului, ale concepției filozofice asupra istoriei, toate fiind centrate pe pilonul axiologic creștin ortodox. De aici s-ar putea deduce că orientarea politică a lui Goldiș a fost creștin-democrată și națională. Ceea ce individualizează concepția și programul politic lansate de Goldiș în contextul epocii în care a trăit este realismul, obiectivitatea, recursul permanent la argumente logice, la justificări de natură istorică, sociologică, economică, juridică, din sfera psihologiei sociale, demersuri specifice gândirii unui mare cărturar angajat în efortul de a întemeia proiectul politic pe baze multidisciplinare și multiculturale. Aceasta deoarece el consideră că politica este o parte constitutivă a vieții sociale cu misiunea de a cârmui în direcția cea bună, motiv pentru care atât programul, cât și acțiunea politică trebuie să se armonizeze, să se adapteze situației sociale, culturale, economice, juridice existente. Utilizând calea științifică de cunoaștere a vieții economice, sociale, instituționale, juridice, ca suport pentru stabilirea proiectelor, discuțiilor și priorităților de acțiune politică, Vasile Goldiș constată că la începutul secolului al XX-lea în cadrul Imperiului austro-ungar s-au schimbat formele, esența a rămas, astfel încât puterea legislativă aflată exclusiv în mâinile feudalilor de odinioară păstrează formele constituționale și abuzează în mod iezuit de principiile rele. Legile impozitelor, ale contribuțiilor publice, ca măsurătoarea cea mai neînșelătoare a raporturilor de putere dintre clasele sociale ale fiecărui stat, lasă să se întrevadă că puterea economică aparține feudalismului în era unui constituționalism falsificat și a liberalismului capitalist, dar nefericitul popor este lăsat pradă satrapiilor administrative.

Față de această situație conturată obiectiv, conform convingerilor lui Goldiș, după care realitățile sociale înainte de a fi evaluate politic trebuie analizate științific pentru ca, pe această bază, să fie întocmite proiectele de realizare a dreptății, să fie căutate și propuse soluțiile programatice, în acest sens, calea de dezvoltare a problemei naționale fiind obținerea autonomiei naționale. Fiecare naționalitate trebuie să aibă libertatea garantată prin înseși instituțiile statului în contextul larg al egalei îndreptățiri a tuturor popoarelor din țară.

Omul politic Vasile Goldiș s-a detașat de destinul machiavelic, balcanic și oportunist de a face politică. Ca secretar consistorial al Episcopiei Aradului, credința sa în Dumnezeu și în valorile moralei creștine l-au plasat pe o altă traiectorie în întreaga sa carieră politică, aceea a cinstei, imparțialității și altruismului sacru, specifice celor care-i primesc responsabilitatea și datoria diriguirii afacerilor obștești.

La întrebarea dacă pentru politica noastră națională e mai bună ori nu e mai bună activitatea parlamentară decât pasivitatea, Vasile Goldiș a răspuns pasiviștilor că este

necesară schimbarea tacticii de luptă prin trecerea la activitatea parlamentară, fără a se autoiluziona că prin lupta parlamentară aspirațiile politice ale românilor din Imperiu vor fi împlinite.

Principalii făuritori ai politicii, după Goldiș, sunt partidele politice – o teză actuală și astăzi – și autoritățile publice ale statului. Partidele politice, ca organizații al căror cheag sau liant îl constituie ideologia adoptată, sunt o expresie a asocierii. Creșterea nivelului asocierii generează spor de eficiență în politică. Organizarea concentrică, închegată de jos în sus, promovarea conducerii conștiente asupra scopului și a mijloacelor necesare atingerii acestora, întărirea disciplinei și solidarității în partid pentru a apăra semenii de fărădelegi a câștigat dreptul neamului românesc.

Onorat și distins auditoriu,

Influența exercitată de Vasile Goldiș asupra oamenilor politici și cărturarilor contemporani a fost remarcată de importanți oameni de cultură. Astfel, Nicolae Iorga, în ședința Academiei Române din 7 iunie 1919, avansa propunerea ca Vasile Goldiș să fie ales ca membru de onoare al Academiei Române. Vasile Suciu îl considera pe Vasile Goldiș drept capul cel mai luminat, omul cel mai de valoare și mai înzestrat dintre fruntașii ardeleni ce au luptat pentru Marea Unire.

Iată de ce Guvernul României în ziua înmormântării lui Goldiș a dispus suspendarea ultimei ore de curs la toate unitățile de învățământ din țară și evocarea în sălile de clasă de către profesori a marii personalități a celui dispărut. Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator David Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele este următorul: „Probleme la căminele de bătrâni”.

În căminele de bătrâni din Timișoara și Jimbolia, pe care le-am vizitat de curând, își duc zilele pe care le mai au de trăit 87 și, respectiv, 92 de persoane. În afara acestora, locații similare mai există și la Ciacova, Comloșu Mare și Variaș, din același județ.

Fac precizarea că este vorba despre cămine de asistență socială, și nu de cămine spital cum ar fi cel din Gavojdia. De serviciile celor din prima categorie beneficiază persoanele care dintr-un motiv sau altul au ajuns la o vârstă când fie că nu au urmași, fie, chiar dacă-i au, aceștia nu au posibilitatea, ori pur și simplu refuză să-i îngrijească. Cea mai mare parte a celor aflați în această situație sunt pensionari, dar pensia lor este, cel mai adesea, de ordinul a 200-300 lei, bani care nu le-ar ajunge să plătească întreținerea locuinței, să cumpere de mâncare sau pentru acoperirea altor cheltuieli zilnice, ca să nu mai vorbim de medicamente.

Pentru acordarea asistenței necesare, ceea ce înseamnă un acoperiș deasupra capului, hrană, medicamente și alte facilități, numai în județul Timiș suma cu destinație socială alocată depășește 50% din bugetul județului. Precizez că este vorba de bani de care beneficiază toate instituțiile din rețeaua de asistență socială, de la copiii abandonați de părinți, până la bolnavii cronici fără niciun sprijin din alte surse. Mă voi referi, pe scurt, în continuare, doar la căminele de bătrâni, fiind convins că aspectele asupra cărora vă voi reține atenția sunt relativ similare la nivelul întregii țări.

Căminul din Timișoara, care din primăvară nu mai are personalitate juridică, cheltuiește lunar pentru întreținere între 1.000 și 1.200 lei. La această sumă, din primăvara acestui an, Consiliul Județean Timiș contribuie cu 424 lei pe persoană, diferența este acoperită de stat prin Direcția de asistență socială. Din pensia pe care o are, cel asistat plătește până la 60%, dar suma reținută nu poate depăși cei 424 lei. Sunt situații, și nu puține, când pensia asistatului este cu mult sub salariul mediu pe economie, de pildă, 200 lei, ceea ce înseamnă că cei 120 lei plătiți de el reprezintă abia o treime din plafonul amintit. Dar nici urmașii, la rândul lor bătrâni sau cu venituri mici, nu au de unde, deficitul este dizolvat în totalul cheltuielilor. Soluția ar putea fi introducerea în actul normativ H.G. nr. 539/2005 a unor prevederi exprese prin care să fie soluționate situațiile de acest gen.

În ceea ce privește schema personalului angajat, propunem reanalizarea actualului act normativ în așa fel încât în schemă să fie inclus un număr corespunzător de persoane calificate ca infirmiere.

Printre cei asistați în rețeaua unor astfel de cămine se află bătrâni care din cauza vârstei și a bolilor asociate acesteia, reumatisme, boli de inimă etc., abia de se pot mișca, având nevoie de asistență 24 de ore din 24. Într-o astfel de situație numai în cele două cămine amintite mai sus se află circa o treime dintre bătrâni. Or, în momentul de față, pe timpul nopții cei în cauză nu au cui cere sprijinul de care au nevoie, fiindcă, potrivit schemei, postul de infirmier este prevăzut doar în tura de dimineață și, prin rotație, după-amiază.

Potrivit normelor metodologice, unei infirmiere îi revin 20 de paturi spre îngrijire pe schimb. Acest neajuns devine și mai supărător în perioada concediilor, când acoperirea devine practic imposibilă.

Cu toate acestea, din cauza salariilor neatractive există situații când, inclusiv la Jimbolia și Timișoara, nici posturile din actuala organigramă nu sunt ocupate. Este vorba, în primul rând, de infirmiere, dar și de fochiști sau bucătari.

În urma vizitelor făcute și a discuțiilor avute cu conducerea fiecăruia dintre cămine, pentru soluționarea neajunsurilor semnalate a fost avansată propunerea ca acolo unde sunt găzduiți bătrâni cu probleme majore de sănătate, acestea să fie transformate în cămine spital.

Un alt argument pe care-l invoc în sprijinul propunerii mele este unul cu bătaie lungă. Studii recente făcute de echipe mixte formate din demografi, sociologi și evaluatori ai pieței muncii, abordate în contextul dezvoltării economiei naționale, au dovedit, fără tăgadă, că și România se va confrunta cu un tot mai pronunțat deficit al forței de muncă, un fenomen care devine tot mai vizibil, însoțit de creșterea numărului de persoane care se cer a fi asistate social, și nu este vorba doar despre alocarea de fonduri suplimentare în acest scop, ci și de crearea unui sistem bine pus la punct în ceea ce privește rețeaua unor astfel de locații la nivel național, pregătirea personalului și dotările materiale.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Neagoe Otilian, pentru a-și prezenta declarația politică.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă prezint în declarația politică de astăzi un demers la care s-au asociat toți membrii Grupului parlamentar al P.S.D. din Senat. Este vorba de o scrisoare deschisă adresată premierului Călin Popescu-Tăriceanu de către membrii Grupului parlamentar al P.S.D. din Senat pentru rezolvarea problemei chiriașilor care au fost sau urmează să fie evacuați din casele naționalizate.

„Domnule prim-ministru,

În 2005, Guvernul, în formula de atunci condus de dumneavoastră, și-a asumat răspunderea pe legile proprietății și, ca o consecință a modificărilor cuprinse în acel pachet de legi, alte mii de cetățeni au devenit chiriași, aflați acum în prag de evacuare. Iată de ce Grupul parlamentar al P.S.D. din Senat solicită intervenția imediată din partea Guvernului pentru rezolvarea problemei chiriașilor din casele naționalizate care riscă să rămână fără un acoperiș deasupra capului în plină iarnă.

La Camera Deputaților există, la ora actuală, în dezbatere mai multe acte normative pe această temă, care nu au devenit încă legi. Senatorii au aprobat două proiecte legislative privind asigurarea de către consiliile locale a unor locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați, precum și prelungirea cu 18 luni a contractului de închiriere pentru chiriașii ale căror contracte de închiriere au expirat sau expiră.

Cu toate eforturile noastre, situația chiriașilor rămâne dramatică, evacuările în plină iarnă continuând. La rândul lor, organizații ale pensionarilor au solicitat Guvernului, în repetate rânduri, respectarea și aplicarea legislației existente care prevede alocarea a 2% din fondurile realizate din privatizări către construcția de locuințe sociale pentru chiriașii evacuați din imobilele retrocedate.

Toate aceste doleanțe nu au primit rezolvarea cuvenită din partea guvernanților, deși au existat promisiuni ferme din partea Guvernului că printr-o ordonanță de urgență se va reglementa, în spiritul actelor normative votate în Senat, situația familiilor care urmează să fie aruncate în stradă din casele naționalizate. Peste 25 de mii de familii aflate în curs de evacuare sau care urmează să fie evacuate trăiesc cu speranța că vor primi locuințe de la administrațiile locale. Promisiunile guvernanților se dovedesc a fi simple amăgiri, iar fondul de 2% din privatizări destinat construirii de locuințe sociale continuă să fie utilizat necorespunzător.

Deoarece toate demersurile pentru protejarea chiriașilor au rămas fără rezultat, vă solicităm ca în calitatea dumneavoastră de prim-ministru să dispuneți măsuri eficiente pentru a rezolva de îndată problema chiriașilor, eventual prin cumularea reglementărilor din proiectele legislative aprobate în Senat și aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Cetățenii disperați așteaptă de la Guvern nu promisiuni, ci o acțiune energică printr-un act normativ urgent, al cărui scop să fie aplicarea unor soluții care să contribuie la protecția chiriașilor. Trebuie să li se facă dreptate chiriașilor.

## Domnule prim-ministru,

Protecția chiriașilor este un deziderat pe care Partidul Social Democrat îl susține constant în spiritul unei democrații care trebuie să se bazeze pe dreptate și solidaritate socială. Aceste realități trebuie să conducă la implicarea dumneavoastră fermă și urgentă în rezolvarea unei probleme cetățenești ale cărei proporții și consecințe sunt dramatice. Ne exprimăm încrederea că demersul nostru va determina aprobarea în Guvern a măsurilor necesare pentru rezolvarea situațiilor disperate a celor 25 de mii de familii.

Ne vedem obligați să subliniem că în momentul de față, în plină iarnă, grupul nostru nu consideră că există urgență mai mare decât această rezolvare a problemelor chiriașilor amenințați cu aruncarea în stradă.

Cu stimă...”, semnează membrii Grupului senatorial al P.S.D.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Prodan, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., și se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, care are, cu excepția a două minute, tot parcursul.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat Senat,

Am trăit s-o văd și pe asta: Traian Băsescu a recunoscut că referendumul a fost un eșec personal pe care și-l asumă. Domnia Sa nu-și asumă, însă, și inutilitatea acestui demers declanșat într-un moment total inoportun, nu ne spune nici că tema referendumului nu a fost impusă de realitate de vreme ce Guvernul tocmai își asumase răspunderea pentru legea votului uninominal.

Președintele pare atins de ușoară amnezie, adică nu-și aduce aminte de ce a convocat referendumul. Cu alte cuvinte, nu ne spune explicit că l-a declanșat împotriva clasei politice urmărind să-i mai dea un vot de blam. Ei bine, iată că, fie că-i place, fie că nu, Traian Băsescu trebuie să admită un fapt incontestabil demonstrat cu prilejul acestui referendum, acela că cetățenii români cu drept de vot care nu au participat la scrutinul pentru referendum, adică vreo 14 milioane, s-au cam plictisit de jocurile lui Traian Băsescu. Cetățeanul român nu mai vrea să fie folosit după bunul plac al președintelui. La 18 ani de la Revoluția Română cetățenii vor să fie respectați, iar respectul să se concretizeze în acțiuni menite să le servească interesele.

Traian Băsescu refuză, însă, să admită că înnoirea clasei politice nu se poate realiza de către un singur om, că nu recursul la popor prin referendum reprezintă soluția, ci tot Parlamentul, pe care-l hulește cu atâta energie, Parlamentul este cel care votează modificări de legi, fie că este vorba de Constituție, fie că este vorba de sistemul de vot, iar domnul Băsescu trebuie să înțeleagă că românii nu au venit la vot pentru că nu au fost convinși de necesitatea referendumului.

Din păcate, se pare că acest eșec cu referendumul nu i-a modificat câtuși de puțin președintelui atitudinea față de politicienii români. Așa se face că zilele trecute ne-a mai servit încă o mostră – a câta oară? – de comportament total inadecvat pentru un șef de stat, recurgând la un limbaj de mahala, nicidecum de un președinte de țară. Sau poate noi, ceilalți, nu-i înțelegem metaforele?! După ce îl arată cu degetul pe ministrul român de externe, susținând că acesta nu are educație și că este lipsit de viziune, ce face Traian Băsescu? Nemulțumit că liderii unor partide politice nu au răspuns invitației sale de a discuta, chipurile, despre pactul pentru educație, Domnia Sa aruncă asupra acestora un potop de vorbe insultătoare și inutile, de altfel ca și referendumul, avertizându-i „să nu zgârie la porțile Palatului de la Cotroceni pentru a cere să participe la guvernare”.

Din nou, Constituția se dovedește o vorbă goală pentru Traian Băsescu. Să nu fi aflat, oare, că Domnia Sa este abilitat să propună premierul, și nicidecum să desemneze Guvernul?! Ce rost au aceste amenințări? În loc să aibă insomnii pentru că nu a oferit nici acum, după trei ani de când ocupă fotoliul prezidențial, o viziune coerentă asupra viitorului României în ceea ce privește securitatea și politica externă, Traian Băsescu îi acuză pe alții de incompetență tocmai în domeniile prin care Domnia Sa și-a dovedit cu prisosință această incompetență. Singura sa ofertă politică pentru românii pe care pretinde că-i iubește este insulta, calomnia, menținerea unei stări permanente conflictuale, cam atât. Nici măcar de Ziua Națională a României nu și-a putut înfrâna impulsul de a critica vehement clasa politică. Cam acestea sunt limitele politice ale domnului președinte.

Îmi îngădui să-i atrag atenția că strategia populistdemagogică nu reprezintă nici pe departe o metodă de primenire a clasei politice, iar naivii care mai cred în spusele Domniei Sale sunt deja pe cale de dispariție.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

Domnule senator, am rugămintea să lăsați doar două minute din intervenție pentru un senator independent, deci nu până la ora 17,00, până la ora 17,00 fără două minute.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Mulțumesc, doamnă.

Aveți o părere prea bună despre mine. Nu mai sunt la vârsta când durează așa mult ( _Râsete. Aplauze.)_ ... un discurs parlamentar, despre asta e vorba.

Voi cita o frază pe care mi-a spus-o, la întâlnirea noastră din această sală, doamna senator Rodica Stănoiu despre un om despre care se vorbea aici că este la o vârstă critică. Și cum era, doamnă Stănoiu? „Este la o vârstă critică la care în fiecare zi violează Constituția”. Ce forță are violatorul? Ce penetrație?

Eu aș porni de la documentul pe care l-au semnat toți senatorii P.S.D. și pe care aș fi bucuros dacă și alți colegi l-ar semna, pentru că el vine în ajutorul unor oameni amenințați cu marea iarnă, document care cere Guvernului să nu permită scoaterea oamenilor din casă.

Nu am să mă refer la cazuri concrete și imediate, dar voi spune că între acești oameni amenințați cu scoaterea din locuințe, așa cum am mai spus, am repetat-o în câteva rânduri, se află și marele cântăreț român Dan Iordăchescu. Mie îmi este o rușine imensă de ceea ce se întâmplă. Nu găsesc instanța cu care să vorbesc. Să facă rău poate oricine în România, să facă un minimum de bine și să-i ofere lui Dan Iordăchescu la vârsta aceasta, a tuturor laurilor, o locuință, liniștea de care are nevoie și, cred eu, și aplauzele noastre văd că nu se întâmplă să apară nimeni. Vorbesc absolut degeaba!

I-am trimis prim-ministrului de-a lungul ultimilor ani câteva scrisori legate de soarta unor oameni amenințați cu scoaterea din locuințe, unele probleme s-au rezolvat, dumnealui nu mi-a răspuns la niciuna dintre scrisori. Bănuiesc că este foarte ocupat, însă cred că în istorie o corespondență cu Adrian Păunescu nici nu este așa de înjositoare, mai ales că Adrian Păunescu te poate și învăța, domn’ premier, să folosești bine acordul cu acuzativul, să nu spui mereu „lucrurile care le-am făcut”, să spui din când în când „lucrurile pe care le-am făcut”, mai ales că unele chiar le-ai făcut. Înțelegere am găsit pentru marele dramaturg Paul Everac la primarul de bun-simț al sectorului 2, Neculai Onțanu, spre cinstea lui.

Aici chestiunea citată de domnul coleg este nemaipomenită! Chiar să vină domnul președinte Băsescu și să judece pe un tânăr evident manierat, care poate face greșeli, poate face gafe, dar să îl judece dumnealui pentru educație, asta este ceva nemaipomenit, este ceva extraordinar! Asta era problema domnului Băsescu, preocuparea acută pentru educație?! Să nu fie cumva domnul Cioroianu lipsit de educație! „Hă, hă, hă-ul” e bun în orice ocazii! Și e semn de educație. Degetul acela al lui Cioroianu a devenit folclor, refren folcloric. Degetul mare al lui Cioroianu! Asta este deficiența politicii noastre externe, nu faptul că ne târâm de ani și ani, nu faptul că intrăm în Europa capitulard, nu faptul că nu ne apărăm demnitatea cum se cuvine nu cu unul sau altul dintre miniștri, ci cu totalitatea clasei politice. De ce „ticălosul” acela de Cioroianu este needucat? Îi trebuie 7 ani și jumătate de acasă! Domnul Băsescu îi are și poate și da din ei, ca și sfaturi tuturor.

Mă uit la lista parlamentarilor europeni din România și nu pot să trec peste acest aspect indiferent care ar fi relațiile mele cu unul sau cu altul dintre cei în cauză. Un Parlament al Europei din care lipsește dimensiunea pe care o reprezintă, orice am vrea noi să facem, Partidul România Mare și liderul său Corneliu Vadim Tudor, cu care putem să fim certați – eu acum am o relație de distanță cu Corneliu Vadim Tudor –, un Parlament în care e prezent László Tökes – cu toată dimensiunea lui proromânească vădită, la rădăcina neamului lucrează László Tökes să nu cumva neamul să nu se simtă încurajat de-acolo, de la rădăcină, unde îl roade –, un Parlament European astfel constituit e infirm.

Un Parlament din care lipsește Corneliu Vadim Tudor și este prezent László Tökes reprezintă, într-adevăr, dimensiunea românească a Europei. Vai de noi! Nu am decât să-mi exprim regretul că se merge până prea departe cu absurdul încât să existe comune în Moldova, unde 300-500, în genere cifre rotunde, de moldoveni, cică, să fi votat cu Tökes. Asta arată, cum spunea colegul nostru Frunda, că poporul român dorește o separație acolo în... De ce l-ar vota pe Tökes? Dacă Tökes este pentru ruperea de România înseamnă că pentru asta l-au votat moldovenii! Iată și înțelepciunea cea mai înaltă: Bravo! Așa ne trebuie!

Totul, însă, pornește de la scârba generală de politică, totul pornește de la faptul că și de 1 Decembrie noi am dat un spectacol măreț al dezunirii, ne-am batjocorit cât am putut, ba nu am dat mâinile unii cu alții, ba ne-am întors spatele, spatele cu care tocmai gândeam, ba am strecurat printre dinți înjurături, ba am amenințat, ba am terorizat, ba am șantajat. Asta este Unirea?! Colegul Mihai Ungheanu a făcut gestul generos, care se face mai rar, din păcate, de a vă vorbi despre Congresul spiritualității românești. De 14 ani există acest congres, eu am fost ales mereu președintele acestui congres și pentru că s-a ivit un conflict cu prefectul de Alba care trimisese niște scrisori, înaintea Congresului, să vină Cioroianu sau Iorgulescu să conducă ei Congresul, de parcă era proprietatea prefecturii congresul, am și vacantat pentru câteva minute postul, am redeschis bătălia pentru locul de președinte și am pus la vot o altă candidatură a mea, și am fost votat de toți cei prezenți acolo, cu o abținere. Și erau români din 42 de țări, și s-au discutat lucruri foarte serioase. Unii dintre cei cu care m-am întâlnit erau termeni ai unei vechi confruntări, ne-am regăsit în ideea națională. Însă lucrul pe care îl spun ei mereu, și acum l-au spus cu acuitate, și Mihai Ungheanu l-a subliniat, este că instituțiile de cultură ale României, mai ales cele care se referă la relația cu lumea

a culturii române, sunt ineficiente, sunt partizane, sunt „gășcare”.

Este un lucru foarte rău că pe banii poporului se face cultură de gașcă, și nu cultură națională.

Este un lucru foarte rău că nu sunt chemați la marile acțiuni ale noastre în lume românii de elită. Și sunt mulți români de elită.

Am avut, cum se spunea aici, mi-a dezamorsat bomba Mihai Ungheanu, oameni din Africa de Sud, oameni din Siberia, un academician român de la Moscova, oameni din Statele Unite ale Americii, și aici trebuie să subliniez, cu onestitate, chiar dacă a venit târziu, sprijinul Guvernului a existat, și eu le mulțumesc și prim-ministrului, și ministrului Varujan Vosganian, și ministrului Adrian Cioroianu pentru implicare, repet, chiar dacă s-a petrecut în ultima clipă, în bătălia pentru o reprezentativitate cât mai înaltă.

Am discutat și o să vedeți documentele, o să vi le pun la îndemână – unele dintre ele sunt adresate direct Senatului și președintelui Nicolae Văcăroiu, care a transmis un salut, bine primit de oamenii prezenți –, documentele privitoare la limba română, privitoare la ticăloșia de a fi susținută fărâmițarea românilor în vlahi, vlași, moldoveni și așa mai departe, pentru uzul imperiilor, nu pentru uzul românilor. Și noi nu ne dăm seama, dar nu că nu ne dăm seama științific, ci și emoțional. Tăcem, iar europarlamentarii care și-au legat numele de faptul că la nivel european a trecut acea reglementare care sacralizează limba moldovenească, aceia sunt niște nefericiți, niște vinovați, niște inconștienți. Îmi pare rău că sunt și de la P.N.L., și de la P.D., și de la U.D.M.R., și mă bucur că oamenii de la P.S.D. au avut o atitudine corectă. Nu există limba moldovenească, este invenția lui Iosif Visarionovici Stalin, ca să ne spargă în mai multe bucăți și să ne conducă în mod corespunzător. Indiferența, acest mod „belfelesc”, uneori lefteresc, de a privi problemele nației și ale țării, ne conduce la realitatea că drumul istoriei trece pe lângă noi. Repet: să le fie rușine celor care și-au legat numele de această trădare, și va trebui să aflăm despre ce este vorba în această reglementare europeană care calcă în picioare mormintele celor care s-au bătut în Basarabia pentru unitate națională și calcă în picioare mormintele românilor de această parte a Prutului, care s-au bătut pentru cauza regăsirii noastre. Aceste sunt fapte, din nefericire!

Vreau să vă spun, pe de altă parte, că românii de pretutindeni cer o comunicare permanentă cu țara. Noi nu avem mijloacele pe care le au americanii, care se adresează întregii lumi prin televiziunile lor, dar ceea ce avem în mâinile noastre trebuie folosit pentru această cauză, cauza regăsirii românilor de pretutindeni.

M-am bucurat împreună cu toți cei care au aflat că personalități ale vieții publice italiene, scriitori, jurnaliști, oamenii de știință, actori, în frunte cu regizorul Bernardo Bertolucci, au lansat un manifest intitulat „Triunghiul negru”, în care condamnă campania ce amplifică scandalurile implicându-i pe români și pe țigani, făcuți răspunzători pentru actele de violență din Italia. Este important ca intelectualitatea să fie de partea ta și de partea adevărului. Iată însă că, totodată, primim aceste șuturi nu din partea „Cizmei”, ci din partea unor oameni politici, unii români, alții direct transnistreni. Domnul Băsescu spune așa: „Avem două categorii ce creează imagine proastă în exterior: politicienii și infractorii.” Frumos! „Niciuna dintre ele, prin acțiunile lor, nu-i reprezintă pe români, dar poporul român nu se simte caracterizat nici de infracțiunile făcute de micii criminali, nici de neregulile făcute de parlamentari sau guvernanți.”, spune domnul Băsescu, și, aș spune eu, nici de președintele Băsescu. Toată chestiunea asta pe care o face, jocul acesta de glezne superioare, glezne lângă tâmplă, și anume că judecă dânsul clasa politică, și clasa politică e rea, arată că dânsul, vai, e bun! Toată șmecheria asta este atât de caraghioasă încât încep să se vadă și consecințele.

Mă arestați?

Nu, Excelență!

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Mă gândeam. Sănătate!

Da, domnule Stroe, știu că nu aveți impulsuri de acest fel. Ei bine, trebuie să se termine odată cu toată această învălmășeală. Lumea nu mai înțelege absolut nimic. Ceața care se află de câteva luni pe șosele se răspândește categoric și în conștiințe.

Este greu!

Ce țară este asta? Eu v-am mai spus: racul, broasca și o știucă..., un elicopter, o corabie, o râmă, toate trag în toate părțile! Unde ajungem? Ajungem la situația că domnul Valeri Lițcai, șeful diplomației transnistrene, auziți există diplomație trans-nis-treană!, a calificat România – este adevărat și Bulgaria –, într-un interviu, drept „păduchii Statelor Unite”. Păduchii? Stăm bine: infractorii, parlamentarii, politicienii și păduchii. Ce convergență de invective între domnul Băsescu și domnul Lițcai! Da. Lițcai consideră că noi suntem utilizați pentru ca să ne facem rolul de păduchi. Bineînțeles că la ora respectivă declarația lui Smirnov, liderul zonei, este: „Noi așa facem, cum ne dictează societatea, iar societatea noastră ne dictează să fim independenți” – frumos, dar fraza continuă – „și să ne dezvoltăm cu Rusia”. Foarte frumoasă independență, să te dezvolți cu Rusia Mare. Ceea ce și fac apologeții păduchilor.

Dar, doamnelor și domnilor, pentru minutele următoare aș vrea să vă anunț că domnul Iușcenko, președintele Ucrainei, a cerut, printr-o frază pe care v-o citez: „să-l trimită pe Băsescu pe o insulă singuratică din Marea Neagră...”.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

De acord!

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Domnul Hașotti este de acord.

Știți ce? Poate este o traducere proastă, dar verbul „a trimite” nu presupune și returul. Trebuie să fim scumpi la trimiteri. Așa ceva trebuie, după părerea mea, păstrat acasă. Că e o insulă singuratică, pe care vor ei să o facă țară, Insula Șerpilor. Și, iată, șerpii între ei se ademenesc pe insulă.

O altă veste bună pentru toată lumea: vom fi mai puțini! Căci medicamentele românești se scumpesc.

## **Doamna Paula Maria Ivănescu**

**:**

E de plâns!

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Are dreptate doamna senator, este de plâns!

Da. Dar aici trebuie văzut și cum dracu’ am ajuns noi aici.

Eu îmi amintesc că era un lider prin România pe care dacă îl jignea în felul acesta chiar un lider mare din lume ieșea un scandal internațional nemaipomenit, dar acela își crease un anumit postament în țară – a căzut postamentul –,

dar cât a fost pe postament nu i se putea spune să meargă pe o insulă singuratică. Avea demnitate.

Ei, ziceam că se scumpesc medicamentele de producție românească. SICOMED-ul va fi cumpărat. Morfina, vitamina C, efedrina, sulfatul de atropină, oxitocina, maleatul de ergometrină – cum sună acesta, parcă te și face bine, auziți, maleatul de ergometrină! –, dar și mialginul, glucoza, fenobarbitalul, efedrina, miastinul, digoxinul, etamsilatul, toate se vor scumpi de 5-6 ori.

S-a rezolvat, deci se poate muri mult mai repede.

Iată, de 10 ori se scumpește nitroglicerina, iar profesorul doctor Florin Mitu, de la Spitalul de recuperare din Iași, spune: „Domnilor, fără nitroglicerină bolnavii pot face infarct!”. Înseamnă că problema e rezolvată. Ni se ia nitroglicerina, ni se dă șansa de a ajunge mai repede la strămoși.

Nifedipinul a fost înlocuit cu un medicament care e mai scump de 6 ori, pentru că e ambalat mult mai frumos. Poți să iei ambalajul, dacă faci rost de bani, și ții ambalajul în vitrină și te lauzi: „Eu sunt baronul de nifedipin!”... Și toată lumea te respectă, și ai și căldură mai multă în zonele de jos ale pământului.

Nu mai insist asupra faptului că se dorește dărâmarea Pavilionului ROMEXPO. Mă rog, e bine, totul e bine... Să tot dărâmăm, pentru că oricum nu mai putem pune la loc. Dar prețurile terenurilor?

De la Hunedoara liderul Sindicatului „Solidaritatea”, inginerul Marin Mititelu, declară că închiderea celor două laminoare, de sârmă și de profile ușoare, va duce la falimentul societății și că este o situație foarte gravă. Atragem și noi atenția asupra acestui aspect, deși probabil că ar fi un fel de aliniere a industriei de profile ușoare și de sârmă de la Hunedoara la standardele industriale ale momentului, standarde falimentare firește. Numai că, iată, sindicatul de la Hunedoara nu se lasă răpus și anunță că se va ridica împotriva distrugerii combinatului. Suntem solidari cu Hunedoara!

Personal, credeam că indienii au mai mult har al focului, măcar în calitatea lor de rude ale fierarilor. Iată că „mittalii” nu.

Domnule senator, rugămintea mea este să vă apropiați de final.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Mă apropii, doamnă, cu pași grăbiți.

Mai fac următorul anunț: asociația evreiască numită „Centrul pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului” a trimis o scrisoare de protest către ministrul sănătății prin care solicită ca Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice – de la București, firește – să nu mai poarte numele savantului român, doctorul de geniu Nicolae Constantin Paulescu, descoperitorul insulinei, pentru că, zice scrisoarea: „ideologia și militantismul politic, și etica profesorului Paulescu au fost profund viciate de xenofobie, rasism și antisemitism. Ce exemplu uman moral poate reprezenta pentru tinerii de astăzi din România, țară europeană care și-a asumat valorile și principiile democrației, numele acesta, Paulescu?” Nu știu cum va soluționa Ministerul Sănătății Publice această scrisoare. Personal, cred că este o nerușinare să batjocorești numele unui asemenea savant, și asta nu pentru că Paulescu n-ar fi avut excesele lui, cum le avem și noi, cum le au – se vede de la distanță – și cei care scriu scrisoarea. Nu, eu aș fi vrut să ni se precizeze în scrisoare și un alt aspect, și anume că toți cei ce-l atacă pe Paulescu s-au lăsat de insulină în momentul în care s-au îmbolnăvit de diabet în semn de protest față de descoperitorul ei. Asta da forță morală!

Dacă sunt așa de indignați și dacă e o rușine că un român a descoperit insulina – iar faptul este disputat și i s-a și furat între timp acest brevet –, atunci să o facă până la capăt, să-i văd cum se întind pe jos și zic: „Ne-am săturat de descoperirile acestui xenofob nenorocit, nu mai vrem insulina. Mai bine moartea! Dați-mi zahăr!”

Un asemenea fundamentalism cu accente chiar xenofobe, antiromânești, e timpul, cred eu, să se termine. Acest mod ticălos, indiferent din partea cui ar veni, de a se amesteca în istoria științei unui popor, nu mai vorbesc de istoria politică, unde uneori amestecurile sunt și mai grosolane, este deprimant. Există și un astfel de fundamentalism.

Și închei cu următoarea problemă: am văzut în „România Liberă” de azi, de altfel un ziar în plină dezvoltare, o pagină dedicată Fundației Gojdu. Dumneavoastră țineți minte discuțiile care au avut loc aici. Colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și din Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă țin minte cu cât elan și cu câtă dăruire, și cu câtă disperare m-am bătut în comisii în ședințele pe care le-am avut inclusiv cu domnul ministru Răzvan Mihai Ungureanu, care avea o poziție foarte proastă, o poziție capitulardă, o poziție de trădare a interesului național — și o spun acum pentru că se discută despre dumnealui, să se știe, băiat deștept, figură interesantă, dar în chestiunea Gojdu a fost cinic —, i-am spus: „Domnule, informează-l pe prim-ministru că așa ceva nu se face.” L-am rugat și pe Teodor Meleșcanu, i-am zis: „Domnule Meleșcanu, dumneata ești ardelean, ești moț. Nu te simți jenat de faptul că guvernele de la Budapesta și de la București pun mâna pe Fundația Gojdu și pe banii ei, care sunt miliarde de euro, și pe casele Gojdu și așa mai departe, și noi stăm aici și facem nuanțe cum să le dăm ceea ce vor ei să ia? Și, în schimb, guvernele fac ele altă Fundație Gojdu, cu același nume, să dea unora dintre copiii acestei țări și dintre copiii Ungariei niște bursișoare. Fundația Gojdu are niște reguli precise și Biserica Ortodoxă Română nu trebuie să rămână pasivă. Este un lucru inadmisibil ce se întâmplă. S-au vândut și s-au făcut _mall-_ uri în casele lui Gojdu de la Budapesta.

Răspunsul pe care l-am primit de la același ministru de externe român a fost că Guvernul Ungariei n-a făcut retrocedări, n-a cedat nimic. Cum adică n-a făcut retrocedări? Păi ce, este la voia fiecăruia? Păi ce, fiecare țară își permite păreri personale într-o politică europeană generală?

Așa cum spuneam în discursul prin care am cerut să respingem această ordonanță nenorocită, spuneam precis: noi le-am dat lor grâul, ei ne-au luat porumbul, ca-n bancul cu relațiile noastre cu vecinii de la răsărit. Dar se poate așa ceva? Cum pot pune ei proprietatea unei fundații la dispoziția interesului economic al celor două guverne, de fapt cedând-o Ungariei?

Cer încă o dată Guvernului să se implice și să se termine cu această mizerie, cu această batjocură la adresa valorilor naționale. Sunt câteva miliarde, eu știu că sunt 13 miliarde euro, aflu acum că sunt numai 9. Păi probabil că sunt numai 9, că nu pot banii să stea așa, necăutați și nefolosiți, dar oricâți bani ar fi, dacă ar fi un leu, acel leu trebuie folosit în scopul pentru care fundația a fost creată, și nu în alte scopuri. Nimeni nu are dreptul să înfrângă voința testamentară a lui Gojdu. Dacă avem ceva de făcut, să

creăm noi de acum încolo fundații pentru copiii românilor de mâine.

Aceasta este problema pe care vreau să o aveți și dumneavoastră în conștiințe, și să nu lăsăm lucrurile să decurgă în acest mod absolut jenant, capitulard, din nou capitulard. Nu suntem niște barbari pe care-i educă nu știu ce capitală vecină. Avem calendarele noastre cu sfinți, avem calendarele noastre cu luptători-eroi, avem bunul nostru simț și, de aceea, protestez și cer Guvernului să se implice și să rezolve această problemă de o mare gravitate, problema Fundației Gojdu.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa văd că nu este.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Sunt aici!

Nu te vedeam.

Vă rog, aveți două minute.

Și mai puțin. Vreau să fac economie de timp. Stimați colegi,

Alegerile din 25 noiembrie 2007 au legitimat Partidul Liberal Democrat, electoratul acreditându-l cu aproape 8 procente din cele aproape 400.000 voturi.

Când această performanță se realizează doar în 9 luni, iar trendul în sondaje este crescător, înseamnă că am avut dreptate. Toți cei 8 senatori independenți, colegii mei, au avut dreptate. Era nevoie, într-adevăr, de un partid liberal de centru-dreapta, de un adevărat partid liberal de centrudreapta.

Veți vedea că în scurt timp, până în primăvară, raportul de forțe dintre petro-liberalii de stânga și cei de dreapta se va schimba în favoarea noastră.

Acești 8 senatori la care se adaugă alți independenți sunt, efectiv, astăzi, discriminați în Senatul României. Deși Statutul parlamentarului nu vorbește de două categorii de senatori, în fapt există o categorie pe care am numit-o _the second-hand_ . Nu avem cum și unde lucra, și este o realitate încă din februarie anul acesta, nu avem unde primi audiențe, nu avem nici unde lăsa pardesiul. De ce? Pentru că petiția noastră pe care am reintrodus-o la începutul lui septembrie, de fapt sfârșitul lui august, la Biroul permanent zace. A fost trimisă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și nu am avut încă un răspuns.

Vă spun foarte sincer, deși am mai spus-o, nu am sesizat nicio autoritate la nivel european, și vă spun și motivul: mi-a fost rușine să fac un asemenea lucru, dar cred că trebuie să las rușinea la o parte.

Eu cred că în termen scurt, și îi rog pe colegii mei, cei care sunt în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar și pe ceilalți, care sunt în conducerile grupurilor politice, să facă demersul cuvenit pentru ca, în scurt timp, Grupul de independenți, așa cum este el la Camera Deputaților, deci nu este un lucru care nu s-a mai întâmplat în Legislativul român, și în Senat a existat, să se rezolve.

Vă rog, fac un apel cât se poate de direct la dumneavoastră pentru a face demersurile necesare. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Întrucât timpul dedicat declarațiilor politice a expirat și domnul senator Ion Vărgău are și dânsul o declarație politică având ca subiect lecția dată de electorat la ultimele alegeri, rog să fie inclusă în stenogramă.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

25 noiembrie 2007 ar fi trebuit să reprezinte pentru toți românii un moment important în contextul în care România este acum membră a Uniunii Europene, iar noi eram chemați să ne desemnăm reprezentanții în Parlamentul European, cei care ar trebui să reprezinte interesele românilor și să depună eforturi pentru ca viața concetățenilor lor să fie mai bună.

A trecut o săptămână de la momentul alegerilor și pe chipul nostru, al tuturor politicienilor, încă se mai poate citi dezamăgirea indiferent de locul pe care s-a clasat fiecare formațiune politică, fie ea de dreapta sau de stânga.

Este cea mai dură lecție pe care electoratul ne-a dat-o în ultimii 17 ani, și acest lucru l-a recunoscut și președintele Băsescu, cel care se credea invincibil în lupta cu partidele politice, având ca aliat poporul român.

După acest moment, noi, toți oamenii politici, ar trebui să înțelegem că fiecare greșeală pe care o vom face de acum încolo nu va rămâne nesancționată de electorat.

Perioada de tranziție și de tatonare politică s-a cam încheiat. Este momentul să demonstrăm că prioritar pentru întreaga clasă politică ar trebui să fie binele românilor, și nu lupta între orgolii personale sau politice.

Disputele care au avut loc în ultimii 3 ani pe scena politică i-au dezamăgit pe români, încrederea lor în clasa politică a scăzut foarte mult, au refuzat să uzeze de dreptul la vot și au ales să ignore tot ce înseamnă sferă politică.

Prezența slabă la urne este rezultatul bâlciului politic din ultimii 3 ani, care i-a avut ca protagoniști pe liderii celor două Palate și în care actorul principal a fost însuși Președintele României, a cărui grijă permanentă a fost aceea de a alimenta disputele politice și de a discredita clasa politică românească, fără să țină seama, însă, de faptul că și Partidul Democrat face parte din această clasă politică, iar această luptă s-a dovedit a fi chiar împotriva sa.

Președintele Băsescu, cel care a promis că va fi președintele tuturor românilor și care, în realitate, a fost și este doar președintele Partidului Democrat, în încercarea disperată de a-și ajuta partidul în campania electorală, a recurs la a cheltui sume imense pentru organizarea referendumului pentru votul uninominal, deși pe această temă exista deja un proiect de lege depus în Parlament.

Dacă până acum discursurile populiste ale președintelui Băsescu, fără nici o acțiune concretă, au fost trecute cu vederea, de această dată irosirea a milioane de euro din bani publici pentru satisfacerea orgoliului său politic nu a rămas fără urmări, iar cine se crede invincibil în politică are eșecul asigurat din start.

Pe parcursul mandatului meu de senator am încercat în nenumărate rânduri prin intermediul declarațiilor politice să atrag atenția că ceea ce se întâmplă pe scena politică românească va fi sancționat de electorat la momentul oportun, iar unul dintre aceste momente s-a consumat pe 25 noiembrie.

Dacă lucrurile nu vor intra pe făgașul normal, în sensul încetării disputelor politice și acordării unei atenții deosebite problemelor reale ale populației printr-un dialog constructiv cu toate forțele politice, atunci la următoarele alegeri ne vom trezi singuri în fața urnelor de vot.

Desigur că cetățenii au dreptul consfințit prin Constituție de a vota, însă atunci când se văd în situația de a nu avea alternativă nimeni nu-i poate obliga să-și exercite acest drept, iar singura soluție pentru sancționarea clasei politice rămâne indiferența.

Vă mulțumesc pentru atenție. Senator Ion Vărgău.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi,

Doresc să vă informez că la biroul președintelui Senatului și-au depus demisia domnul senator Sógor Csaba, doamna senator Silvia Adriana Țicău, doamna senator Corina Crețu și doamna senator Petre Maria, ca urmare a alegerii Domniilor Lor în Parlamentul European.

Rugămintea mea este, stimate colege și stimați colegi, dacă sunt dispute, le reglați în afara plenului Senatului.

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Convenției privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2007 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adițional, semnat la București la 23 iulie 2007, la Convenția dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a cursului superior internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003, precum și a celui de-al doilea Protocol adițional, semnat la București la 23 iulie 2007, la Convenția de finanțare dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la cursul superior internațional al Școlii de Aplicație pentru ofițeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române, semnată la București la 11 iulie 2003.

Stimate colege și stimați colegi,

Ordinea de zi a ședințelor Senatului din această săptămână a început astăzi cu declarații politice, apoi vom da votul pe legi organice; mâine va fi ședința de plen a Senatului și ședințe de comisii după-amiază; poimâine este ședința Camerelor reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; joi urmează să fie ședințe ale comisiilor parlamentare.

Am un călduros apel către liderii politici: așa cum am convenit, la ora 17,00 urmează să începem votul pentru legile organice.

Înainte de a începe acest vot, permiteți-mi să supun aprobării dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 3–8 decembrie, așa cum vi l-am prezentat.

Cu privire la chestiuni care sunt de procedură pentru ordinea de zi a ședinței de astăzi?

Vă rog, domnule senator Cutaș. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte.

La ordinea de zi, am o rugăminte la colegi. Aș dori ca proiectul de lege de la punctul 9 să fiți de acord să-l retrimitem la comisie. Este un proiect de lege bun din punctul nostru de vedere.

Suntem Cameră decizională, deci nu suntem cumva, Doamne, ferește!, în situația de a-l trece prin adoptare tacită.

Este un proiect de lege care transpune o directivă europeană și eu cred că este bine ca toți colegii să-l susțină, iar în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă poate fi îmbunătățit.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Voi supune votului cererea dumneavoastră la momentul în care vom supune votului acest proiect de lege.

Vă rog.

Rugămintea mea este să vă ocupați locurile în sală pentru a supune votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru pentru ședința de astăzi.

Îi rog pe colegi să-și ocupe locurile în sală.

Stimate colege și stimați colegi,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

– Propunere legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției;

– Propunere legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea gazelor nr. 351/2004;

– Propunere legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, Legea protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

– Propunere legislativă pentru modificarea art. 2 indice 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997;

– Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice;

– Propunere legislativă privind declararea terenurilor și clădirilor dezafectate, aparținând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum și amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică și spații verzi;

– Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007;

– Propunere legislativă privind modificarea art. 7 indice 1 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

La punctul 4 din ordinea de zi...

- Stimate colege și stimați colegi, rugămintea mea este să

- vă ocupați locurile în sală.

Domnilor senatori, ocupați-vă, vă rog, locurile în sală. Este o chestiune care ține de cvorum.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007.

Urmează să

- raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 146 din 1 aprilie 2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București.

- Raport de respingere.

- Vot pe raport.

Lege organică.

-

- La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

- legislativă privind Legea comasării.

- Legea are caracter organic.

-

- La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

- legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

- Legea are caracter organic.

Raportul a fost respins, întrunind doar 32 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 8 abțineri.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de

lege pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă**

**:**

Suntem Cameră decizională!

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Știu.

Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă și 12 abțineri... Domnule senator Tărăcilă, înțeleg că nu ați votat? Contestați votul?

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă**

**:**

Vă rugăm să reluați votul.

La microfon!

Bun.

Reluăm votul atunci...

## Doamna președinte, Stimate colege și stimați colegi,

În momentul în care mi-am permis – și vă prezint scuze – să iau cuvântul din bancă, o făceam din cauza faptului că nu ați anunțat că Senatul este Cameră decizională, iar în momentul în care legea nu ar fi întrunit numărul de voturi necesar ar fi fost respinsă în mod definitiv.

Deci rugăm să atrageți atenția plenului Senatului în legătură cu votul care se va da pe raport și pe lege, ca vot final, motiv pentru care nici nu am apucat să votez.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Înțeleg că există un motiv serios pentru a relua votul.

Stimate colege și stimați colegi, este cert că suntem Cameră decizională, am avut această dezbatere și în ședința trecută.

Cred că este de prisos să tot fac apel la colegii mei care se plimbă prin sală.

Rugămintea mea este să vă ocupați locurile, stimate colege și stimați colegi, în sala de ședință pentru a resupune la vot această lege.

Raportul este de admitere.

Listă pentru Grupul parlamentar al P.N.L.

La punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Domnul senator Cutaș, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, a solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Stimați colegi, doresc să vă anunț că dezbaterile privitoare la acest proiect de lege, la ședința trecută, au fost abandonate înainte de a se da votul pe amendamentul formulat de Grupul parlamentar al P.S.D.

Înțeleg că mai există dorința domnului senator Chelaru de a-și expune punctul de vedere. Nu am rămas în aceeași postură.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Mărturisesc că am o problemă. Am lipsit data trecută de la dezbateri și domnul ministru, aici prezent, a încercat să vă păcălească.

Nu e prima dată, este adevărat. A luat un obicei de la un alt ministru care a fost înaintea dumnealui, pe care speram – și la învestitură i-am atras atenția – să nu-l ia.

Dar haideți să revenim la Legea Agenției Naționale de Integritate. După ce am aprobat în unanimitate Legea A.N.I., după ce am dezbătut-o un an de zile, la câteva zile Guvernul vine cu o ordonanță de urgență și pe ici pe acolo, uneori prin locurile esențiale, modifică legea. Am înghițit și acest lucru. Am spus că anumite lucruri din ordonanță sunt bune, unele europene, altele sunt mai puțin bune și așază legea într-o postură ca să nu poată fi aplicată, dar ordonanța, nu invers. Nu am fost la dezbateri, dar aud după dezbateri din gura domnului ministru...

Așa cum doriți dumneavoastră să modificați ordonanța, legea nu este aplicabilă. Înainte de a intra pe problema pe care aș dori să v-o prezint, îl întreb de la această înaltă tribună pe domnul ministru de ce legea nu este aplicabilă.

Domnule senator, dezbaterile au avut loc în ședința trecută, sunteți unul dintre inițiatorii amendamentului și, în această calitate, v-am dat cuvântul. Rugămintea mea este să concentrați...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Doamna președinte,

Eu pot să mă retrag de la cuvânt. Dacă este mai important pentru dumneavoastră să treacă o ordonanță proastă decât să votăm o lege bună, cu aplicabilitate la ceea ce se dorește, chiar dacă este unică în Europa, eu mă retrag și de la tribună, îmi retrag și amendamentul și faceți legea cum doriți, dar aici în Parlament să-mi puneți pumnul în gură în ideea că trebuie să treacă o ordonanță care este proastă, ca să nu spun altfel, nu sunt de acord. Deci îmi dați cuvântul sau nu?

Vă rog, domnule senator.

Nu v-am întrerupt de la cuvânt, v-am rugat doar să vă concentrați ideile.

Domnilor colegi, revenim la lege, deoarece este extrem de importantă, și v-aș ruga să-mi dați atenție zece secunde.

Esența acestei legi este posibilitatea acordată unui organism nou-înființat să propună instanței de judecată confiscarea averii. Asta este esența legii, nimeni nu a spus-o până acum. Rețineți: posibilitatea unui organism înființat de noi prin lege să propună instanței de judecată confiscarea averii pentru anumite categorii. În nicio legislație din lume, nici în România, confiscarea nu reprezintă o sancțiune de sine stătătoare, nicăieri. Am căutat și, vă rog să mă credeți, am făcut și un studiu de drept comparat pe această problemă. Noi facem o licență juridică, și o facem dacă Senatul o agreează. Întrebarea este: avem acoperire constituțională să facem această licență juridică? Răspunsul meu este: nu avem, pentru că textul din Constituție care ne ține legați este următorul: art. 44 alin. (8) spune așa: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.” Acesta este textul de Constituție de care, ne place, nu ne place, suntem în acest moment legați. Când vom modifica Constituția, avem altceva.

În forma inițială a legii, după ce am dezbătut la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități pe îndelete problema, pentru că ea a venit în forma propusă de Guvern într-un text special, noi am stabilit că textul de la art. 4 alin. 3 se referă la propunerea de confiscare a averii, făcută de către inspectorul respectiv în caz de avere ilicită, nu avere nejustificată. Vine domnul ministru, în ordonanță, iar, după aceea, și în media și în alte locuri, și spune că termenul introdus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și adoptat de Senat, de „avere ilicită”, face legea inaplicabilă. Am întrebat și am să continui să întreb, și sper că voi primi un răspuns, să mi se spună de ce. Pentru că dacă mergem cu textul propus de ordonanță vom observa că „averea nejustificată se constată de către inspector”, sesizează instanța, care constată ce? Tot o avere nejustificată. Poate dispune confiscarea ei, iar textul ne obligă să ne referim la averea ilicită, l-am citat un pic mai devreme. Ajungem în postura aproape imposibilă ca o avere, chiar dacă este licită – deci să rețineți, chiar dacă este licită –, fiind declarată nejustificată, poate fi confiscată, iar măsura confiscării în legislația actuală nu poate fi luată decât în caz de avere ilicită, adică faptă penală sau faptă contravențională.

De asta am spus și la comisie, și la dezbaterile asupra ordonanței cu care Guvernul a venit, putem discuta de avere nejustificată pe care să o constate inspectorul, deci organul A.N.I. poate constata o avere nejustificată, dar, când propune aceasta instanței, instanța nu poate constata decât o avere ilicită și să dispună confiscarea, pentru că, altfel, suntem în situația unui text neconstituțional. Nu ne place unora, sigur că putem inventa și argumente, dar juridic nu — nu politic, că politic se pune altfel problema —, juridic nu vom avea niciodată acoperire la această licență juridică. Mi s-a atras atenția să nu reintru în fondul problemei, deși, după părerea mea, reglementarea este necesară, pentru că anumite măsuri de siguranță, cum ar fi această confiscare specială, care nu mai este, așa cum bine știți, pedeapsă complementară, nu poate fi dispusă fără acoperire în

Constituție. Dacă noi vrem să votăm un text neconstituțional în cunoștință de cauză, este riscul nostru și, sigur, al celor care îl promulgă, dar din acest punct de vedere am discutat la Grupul parlamentar al P.S.D., și acesta nu are cum să voteze un asemenea text.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Eckstein, după care urmează domnul senator Tărăcilă.

Vă rog – microfonul 2 –, domnule senator Eckstein.

Sunt în aceeași situație cu colegul și prietenul meu antevorbitor. Concluziile mele sunt diametral opuse concluziilor exprimate de antevorbitorul meu. Eu am considerat că această ordonanță promovată de Ministerul Justiției este o ordonanță mai mult decât bine-venită, a adus unele corecturi actului normativ adoptat de noi aici cu o majoritate foarte largă și care așază la locul firesc unele lucruri.

Această confiscare prevăzută în ordonanță a fost introdusă ca urmare chiar a unei decizii a Curții Constituționale, ca atare problema constituționalității sau neconstituționalității ei nu se pune. Dacă renunțăm la sintagma „avere nejustificată” și introducem „avere ilicită,” atunci putem face un ghemotoc de hârtie din această lege plus ordonanța și îl putem arunca la gunoi, pentru că dacă este vorba de o avere dobândită ilicit suntem în sfera penalului, cu reglementări precise în Codul penal și în legile speciale în materie.

Ca atare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, a respins acest amendament, punctul de vedere al Ministerului Justiției este identic cu cel al comisiei, ca atare solicităm să respingeți acest amendament, altfel nu numai că ne supunem oprobriului public al cetățenilor români, al instituțiilor europene, dar, pur și simplu, ne facem de râs dacă golim de conținut o lege, spun eu, bună și la locul ei. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnul senator.

Domnule senator Tărăcilă, vă rog să luați cuvântul. Microfonul 3.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Solicitarea formulată de colegul meu Chelaru, în numele Grupului parlamentar al P.S.D., viza o chestiune de procedură, și nu o chestiune de fond.

Chestiunea de procedură era aceea că se intenționa rediscutarea soluțiilor propuse la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în cadrul acesteia pornindu-se de la faptul că toate grupurile parlamentare, deci inclusiv Grupul parlamentar al P.S.D., au susținut Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Astăzi Senatul trebuie să se pronunțe în calitate de Cameră decizională și, de aceea, nu trebuie să avem un vot divergent, ci, dimpotrivă, să existe un consens pe vot și un consens pe o lege care este extrem de importantă. De aceea, solicitarea grupului nostru parlamentar este să nu discutăm soluțiile oferite la nivel de comisie și să acceptați ca plenul să retrimită Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007, împreună cu raportul celor două comisii, pentru a clarifica chestiunile care, eventual, ar fi deduse plenului. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc, domnule senator. Închid dezbaterile generale.

Ați formulat o solicitare explicită, mai sunt și alte chestiuni care au fost omise de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului. Deși au fost discutate în cadrul comisiei, probabil, din eroare materială, aceste chestiuni nu sunt prezente în raport.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

S-a formulat o cerere, domnule senator _._

S-a formulat o cerere în numele Grupului Parlamentar al

P.S.D., o serie de chestiuni doresc să le discutăm la comisie.

Doresc să

Vă mulțumesc, stimați colegi.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) a art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Da.

Domnule general Popescu, în numele Grupului parlamentar al P.S.D., aveți o solicitare. Microfonul 3.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Din dezbaterile de miercuri au rezultat două probleme. Prima, de ce numai avizul C.S.A.T., și nu al Guvernului?

A doua, dacă C.S.A.T.-ul sau Guvernul nu dau avizul, atunci se mai discută sau nu legile?

Din lipsă de timp nu am putut analiza și da un răspuns la aceste probleme și cred că trebuie să dăm un răspuns, că precedentul l-am avut și am discutat.

De aceea, vă rog să fiți de acord ca această lege să revină la comisie, s-o rediscutăm și să revenim într-o ședință viitoare pentru a vă propune o soluție.

Da.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul Radu Stroe, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Și Grupul parlamentar al P.N.L. susține această propunere, și anume, propunerea legislativă să fie retrimisă la comisie.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

S-au făcut două propuneri de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative deosebit de importante, care urmează a fi analizată de comisii.

Vă mulțumesc.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 174 din Legea învățământului nr. 84/1995.

Stimați colegi, suntem în faza votului final.

Îi rog pe distinșii mei colegi să nu-și mai părăsească locurile din sală.

Stimați colegi,

Vă atrag atenția că este o lege organică, a avut parte de o dezbatere deosebită din partea plenului Senatului. Toate

grupurile parlamentare au susținut acest proiect de lege.

Rugămintea mea este...

Fac un apel la colegii senatori să-și ocupe locurile în sală.

Fac un apel la personalul tehnic să părăsească sala. Avem o dificultate, uneori, de a verifica cvorumul, pentru că sunt foarte multe persoane din personalul tehnic care se plimbă în sală.

Stimați colegi,

Este votul final.

Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 75 de voturi pentru, niciunul împotrivă și două abțineri.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 84 din 1995, republicată, Legea învățământului, prin introducerea unor măsuri de protecție a minorilor ai căror părinți nu se află alături de ei pe perioade îndelungate, din cauza deplasării la muncă în străinătate.

Ca atare, proiectul de lege a fost respins.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 90 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dezbaterile au fost încheiate. Suntem în faza votului final.

Stimați colegi,

Raportul este de admitere.

Cu 61 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Listă pentru Grupul parlamentar al P.D.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 18 din Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Este votul pe raport.

Legea are caracter organic.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru abrogarea lit. b) a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/1999 privind înființarea și utilizarea Fondului național de solidaritate.

Stimați colegi, este o lege socială foarte importantă, are caracter organic.

Cu 74 de voturi pentru, niciunul împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) din articolul unic din Legea nr. 449/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportul este de respingere. Legea are caracter organic.

Îi rog să nu se mai plimbe în sală, pentru că sala de vot nu este bulevard.

Cu 24 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 8 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Da. Raportul e de admitere. Sunt două.

Vă rog să repetăm votul.

Avem două propuneri legislative având același obiect. Supun votului dumneavoastră propunerea de la punctul 18, raport de admitere.

Legea are caracter organic.

Deci raport de admitere cu amendamente. Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 14 împotrivă și 10 abțineri, raportul a fost respins.

Cu 46 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 15 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Vot pe raport și vot final. Raportul favorabil, cu amendamente.

Legea are caracter organic, raportul este favorabil cu amendamente, domnule Vasilescu.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu**

**:**

Punctul 20?

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu, domnule Vasilescu.

Vă rog frumos să nu mă mai perturbați.

Raportul la propunerea legislativă de la punctul 19 a întrunit 77 de voturi pentru.

Supunem la vot propunerea legislativă, domnule Văcăroiu, numai că aveam o problemă cu domnul secretar.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă și 9 abțineri.

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind simplificarea modului de accesare a fondurilor comunitare destinate finanțării agriculturii și dezvoltării rurale.

Raport de respingere.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea literei i) a alineatului (2) al articolului 116 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Raportul este de respingere.

S-a solicitat în ședința trecută și nu a fost supusă votului dumneavoastră retrimiterea acestei propuneri legislative la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Când?! 60 de zile...

## **Doamna Norica Nicolai:**

După reluarea activității, domnule Hașotti.

Are termen de adoptare tacită în februarie.

Cu 49 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 5 abțineri, propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind votul electronic.

Raportul este de respingere.

Legea are caracter de lege organică. Vă rog să votați.

Nu...

Rugămintea este să dăm voturile finale și să lăsăm la urmă...

Da.

La punctul 22 este înscrisă Propunerea legislativă privind votul electronic.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări? Inițiatori sunt domnii deputați Buda, Oltean... Lipsesc. Domnul președinte Eckstein Kovács Péter. Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

## Doamna președinte,

Raportul este de respingere, adoptat cu majoritate de voturi.

Guvernul nu susține inițiativa.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a trimis un aviz negativ.

Ceea ce este mai important este că nici Consiliul Legislativ nu a dat un aviz favorabil.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor organice.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ, întrucât, deși această inițiativă legislativă își propune să rezolve o problemă practică, lipsesc multe moduri de reglementare absolut necesare, pe care nu prin norme metodologice le putem suplini. Problema categoriei cetățenilor care ar accede la votul electronic este o decizie pe care trebuie s-o adopte Parlamentul.

Pe de altă parte, autentificarea alegătorului trebuie să fie tot decizie parlamentară. De asemenea, pentru a evita o dublă votare, respectiv, cineva să apeleze la votul electronic, dar, în același timp, să-și exercite votul pe procedură comună, acest aspect trebuie reglementat prin lege.

De aceea, susținem acest punct de vedere negativ. Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale, dacă sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative. Constat că nu sunt.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule președinte Eckstein – microfonul 7 –, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Inițiatori sunt domnii deputați Adrian Năstase, Eugen Nicolicea, Valer Dorneanu, Dumitru Bentu, Florin Iordache și George Băeșu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Superior al Magistraturii și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ această propunere legislativă.

La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, care nu au susținut propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Ne menținem punctul de vedere negativ, cel puțin pentru două considerente. Există o recentă poziție a Curții Constituționale în materie, dar încă nu avem motivația și, mai ales, publicarea ei în Monitorul Oficial pentru a înțelege exact raționamentul și modul în care Curtea Constituțională înțelege să se reglementeze, pe viitor, această problemă extrem de sensibilă.

Celălalt argument este că se construiește noul Cod de procedură penală, absolut necesar pentru reforma în justiție, care va avea foarte multe modificări în ceea ce privește faza de urmărire penală. Una dintre ele este această fază destul de mult discutată – nici nu se regăsește în majoritatea legislațiilor europene –, respectiv, începerea urmăririi penale. Dacă noi renunțăm la această situație și vom discuta de o fază investigativă _in rem,_ respectiv, cunosc că există o faptă comisă, care este infracțiune, dar trebuie să identific autorul, aici nu putem vorbi de drept de apărare din moment ce nu am persoana vinovată. Abia din faza investigativă, care merge _in persona,_ unde se afirmă despre o persoană că a comis o infracțiune, să prevedem exact care sunt drepturile apărătorului.

De aceea, din această perspectivă, apreciem că această inițiativă legislativă este prematură, trebuie gândită în perspectiva modificării Codului de procedură penală și vă rugăm să dați votul în consecință.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Vasilescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă reamintesc un lucru pe care, de fapt, îl cunoașteți foarte bine. Constituția țării garantează dreptul la apărare. Ceea ce discutăm noi în momentul de față... Și inițiativa legislativă care ne este supusă dezbaterii și aprobării se referă la dreptul la apărare. Ceea ce susținea doamna secretar de stat, pe care, nu mai este cazul să spun, o respect și o apreciez extraordinar...

Atenție, suntem în situația unui învinuit sau a unui inculpat. Deci nu suntem în acea situație despre care s-a vorbit. Dacă s-a produs o faptă, facem verificări pentru a vedea dacă există cineva... Din clipa în care am constatat că sunt indicii care ne îndrumă spre cineva și suntem în situația de a-l învinui, din acel moment se naște dreptul la apărare. Nu se poate ca dreptul la apărare să apară într-o fază care îi convine unuia sau altuia, pentru că ceea ce face procurorul sau ceea ce fac toți factorii care sunt implicați în aflarea...

Ei, de fapt, ce fac? Vor să afle adevărul. Ei nu vor neapărat să-l învinuiască pe Ionescu, pe Popescu, pe Vasilescu, ci, pur și simplu, să afle adevăratul autor al unei fapte. În această situație nu văd – și pe mine m-a surprins, eu sunt civilist, nu sunt penalist – de ce nu am avut o asemenea dispoziție până în momentul de față. Penaliștii, oamenii de specialitate și cei care au lucrat mult cu dreptul penal, ar fi trebuit să înainteze această inițiativă mai demult, pentru că primul și cel mai important lucru este aflarea adevărului. La fel de importantă este garantarea dreptului la apărare pe toată perioada cercetărilor și verificărilor care se fac, dacă ești învinuit, iar în faza următoare dacă ești inculpat.

Deci acest lucru mi se pare normal, firesc, și vreau să vă spun că personal, și sunt convins că și grupul – nu l-am consultat, dar sunt convins că așa se va întâmpla –, vom susține această inițiativă legislativă care, de fapt, nu face altceva decât să consfințească ceea ce prin Constituție este garantat: dreptul la apărare.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu aș fi avut intenția să intervin dacă nu aș fi fost contrariată de o afirmație a doamnei secretar de stat.

Textul inițiativei legislative este foarte clar: vorbește de calitatea de învinuit sau de inculpat. Or, este cert că în faza actelor premergătoare, stimată doamnă secretar de stat, nu există această calitate. Ea presupune începerea urmăririi penale. Să nu credem că în Senat suntem doar oameni politici și acceptăm să ni se prezinte niște chestiuni de tipul acesta. Nu știu să existe vreo decizie a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, care să îngrădească dreptul la apărare al unei persoane care are această calitate prevăzută de lege. Deci este o certitudine că ceea ce se propune este să ne întoarcem la vechiul text al Codului de procedură penală, care a funcționat o perioadă îndelungată de timp. Este o garanție de apărare.

Da. Argumentul dumneavoastră, că lucrați la un Cod de procedură penală, poate fi susținut, dar să ne înțelegem

foarte clar, nu discutăm de persoane _no name_ în faza actelor premergătoare. Textul este foarte clar: să aibă calitatea de învinuit sau de inculpat.

Este o intervenție pe care am făcut-o pentru o chestiune care ține de rigoarea juridică. Deci să nu ne imaginăm...

Spuneți-ne clar: „lucrăm la un text, dăm garanții mai mari”, dar nu ne considerați oameni care nu citesc textele de lege și vin doar să le voteze în plenul Senatului.

- Mai sunt intervenții pe marginea acestei propuneri

- legislative?

- Sunteți lămuriți.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări

- a formulat un raport de admitere, fără amendamente. Legea are caracter organic.

Îi rog pe domnii colegi să-și ocupe locurile în sală. Stimați colegi, rugămintea mea este să vă ocupați locurile în sală.

Domnule președinte Iliescu, mi-ar face o deosebită plăcere să votați această propunere legislativă.

- Stimați colegi, vă

La punctul 24 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii

- nr. 18/1991, republicată.

- Domnul senator Crețu este prezent? Da. Vă rog frumos, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Pădurile grănicerești nu au fost menționate și nu au făcut obiectul retrocedării în Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 169/1997. Pentru prima dată apare o reglementare referitoare la aceste păduri în Legea nr. 1/2000, în care se prevede retrocedarea în întregime a fostelor proprietăți grănicerești.

În anul 2001, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102, se consfințește, practic, din nou. Abia în 17 iunie 2002, când ordonanța ajunge să fie discutată în Parlament și se adoptă Legea nr. 400/2002 pentru aprobarea ordonanței de urgență, în textul legii apare o modificare, un paragraf nou, care, de fapt, împarte proprietatea între moștenitorul de drept, comuna grănicerească, și comuna administrativă pe raza căreia se află pădurea grănicerească.

Vreau să vă spun că de la apariția Legii nr. 18/1991, reprezentanții comunelor grănicerești au făcut presiuni și au pregătit documente pentru a le reprimi, astfel că în 2000, când a apărut legea, marea majoritate a proprietăților grănicerești au fost reconstituite și retrocedate moștenitorilor. În 2002 au rămas extrem de puține. Eu știu un singur caz, în județul Bistrița-Năsăud. Comunei Monor i-au mai rămas 500 de hectare de pădure în județul Suceava, pe care, în baza Legii nr. 400/2002, trebuie să le împartă. Eu cred că se face o nedreptate prin această lege de aprobare a ordonanței, mai ales că aproape toate celelalte comune grănicerești și-au primit averea integral și, de aceea, am venit cu această propunere de modificare a Legii nr. 400/2002, astfel încât și cei care nu și-au primit în întregime suprafața de pădure să o primească. Acesta este, de fapt, scopul inițiativei legislative.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte. Raportul este de admitere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat un aviz negativ.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ propunerea legislativă cu care, de altfel, Guvernul nu este de acord. Poate că este relevant să citez din punctul de vedere al Guvernului, care susține că textul propus este în dezacord cu susținerile din expunerea de motive.

În expunerea de motive sunt prezentate argumente în favoarea retrocedării pădurilor comunale foștilor proprietari, iar în text se susține retrocedarea pădurilor, în întregime, unității administrativ-teritoriale.

Caracterul legii este organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Domnule secretar de stat – microfonul 9 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Procesul de retrocedare a proprietăților funciare se apropie de încheiere.

Considerăm că măsurile propuse ar conduce la înregistrarea de întârzieri în finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate și, nu în ultimul rând, ar genera inechități în rândul persoanelor care au beneficiat de dispozițiile în vigoare și celor cărora urmează să li se aplice dispozițiile propuse.

La această dată pădurile respective au intrat în circuitul civil, potrivit legii. În aceste condiții, modificarea ar crea confuzii, nemulțumiri și interpretări eronate care, din experiențele similare de până acum, au condus la interminabile procese pe rolul instanțelor judecătorești, concomitent cu distrugerea pădurilor în cauză.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Aș vrea să fac precizarea că la cele două comisii care au dat aviz negativ nu am fost invitat. Am sunat, dar nu am ajuns, din păcate, ca să pot oferi explicații, pentru că lucrurile sunt foarte simple.

În ceea ce privește adevărații moștenitori, aș vrea să precizez faptul că Regimentul 2 de graniță Năsăud avea 44 de comune. Acestea erau, de fapt, sate, cum sunt și acum, însă o parte dintre ele sunt în cadrul unor comune administrative. Așadar moștenitorii nu sunt organizați, satul respectiv nu are personalitate juridică și, în toate cazurile, retrocedarea s-a făcut către unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia se află fosta comună grănicerească.

În ceea ce privește intrarea în circuitul civil, așa cum vă spuneam, sunt în litigiu doar cele 500 de hectare de pădure de pe raza județului Suceava, care nu sunt exploatate nici de comuna grănicerească Monor, și nici de comuna Poiana Stampei. De aceea, cred că nu ar apărea niciun inconvenient. O să cer ministerului să-mi prezinte o situație detaliată, dar eu cred că, dacă îl întreb acum pe domnul secretar de stat, nu o să-mi poată da nicio informație. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați avut posibilitatea să-i informați cu mai multă exactitate pe colegi asupra conținutului propunerii legislative.

Stimați colegi,

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Inițiatorii lipsesc. Vă rog.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat în unanimitate raport de admitere, fără amendamente.

Inițiativa prevede ca în cazul spațiilor destinate sediilor partidelor politice să se vândă și terenul de sub construcții sau cota-parte ce revine spațiilor achiziționate, pentru că, în alt caz, nu se pot întreține aceste sedii de partide.

Referitor la caracterul legii, ea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține această propunere legislativă.

În primul rând, Guvernul consideră că partidele politice se află în imposibilitatea de a efectua lucrări de întreținere, reparare, amenajare sau alte construcții atâta timp cât nu dețin în proprietate terenul aferent sediului.

În al doilea rând, Guvernul apreciază că nu se justifică menținerea terenului aferent în administrarea persoanei juridice care realizează vânzarea construcției destinate sediului unui partid politic.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Stimați colegi, sesiunea de întrebări și interpelări începe la ora 18,10 și se transmite în direct la radio.

Având în vedere acest lucru, vă propun să încheiem aici... ( _Replică neinteligibilă din sală.)_

În aceste condiții, dacă acceptați, prelungim programul până la finalizarea celor trei inițiative legislative.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Funar, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am doar trei întrebări de formulat în legătură cu această propunere legislativă.

În expunerea de motive, inițiatorii se referă la întâmpinarea anumitor ilegalități. Ne pot spune despre ce este vorba?

Cea de-a doua întrebare se referă la suprafața de teren care poate fi cumpărată. Pot fi un hectar, două, zece hectare?

Și cea de-a treia întrebare la care nu am găsit niciun răspuns nici în expunerea de motive, nici în textul inițiatorilor: La ce preț se vinde terenul?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, s-au formulat o serie de întrebări.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul pentru a răspunde.

La prima întrebare...

E greu să răspundeți, pentru că a fost adresată inițiatorilor, care sunt absenți în acest moment, dar vă rog să răspundeți la cea de-a doua întrebare.

Este vorba despre terenul care este aferent sediului unui partid politic. În funcție de locul de amplasare a sediului, dacă este într-o clădire de condominium, este vorba de suprafața aferentă acestui sediu, dacă este vorba de alte situații, este vorba de suprafața aferentă sediului respectiv. În niciun caz nu poate să fie vorba de unul sau două hectare, pentru că știți foarte bine că astfel de sedii sunt în mediul urban, deci nu este vorba de suprafețe de acest gen.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative?

## Stimați colegi,

Întotdeauna există o lege specială care reglementează prețul. Este vorba de faptul că, printr-o lege, s-a luat decizia ca sediile partidelor politice să fie vândute partidelor politice. Această inițiativă legislativă prevede faptul că terenul aferent sediului sau cota-parte se vinde aceluiași partid politic titular. Deci cred că am explicat destul de amănunțit conținutul. Stimați colegi, mai sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative?

Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Foarte pe scurt. Acele imobile care sunt în litigiu nu pot fi cumpărate de partidele politice, deci nu este, ca să spun așa, un subterfugiu de a nu retroceda proprietățile, iar terenul se vinde la prețul stabilit de un evaluator autorizat.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Funar. Microfonul 2.

Doamna președinte, Onorat Senat,

Argumentația adusă de inițiatori este subțire și nu ține. Au venit cu ideea că trebuie vândut terenul pentru că partidele politice nu pot face lucrări de reparații și întreținere.

Vă dau un exemplu. În Cluj-Napoca sediul Partidului Democrat a fost pus la punct, este un sediu superb, au avut bani de cheltuit, s-au făcut toate lucrările cu aprobările legale și este o dovadă limpede că se pot face aceste lucrări de întreținere și reparații la sediile partidelor politice, însă textul propunerii legislative este extrem de vag și permite o mie și unu de abuzuri. Nu întâmplător am pus întrebările precedente. Cunosc situația unor sedii ale U.D.M.R.-ului. Inițiativa aparține unor colegi deputați U.D.M.R.-iști care vor să cumpere suprafețele mari de teren aferente sediilor acestora.

De aceea, v-aș sugera să acordați atenția cuvenită acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu este pentru prima dată când iau cuvântul.

Atunci când se pune problema înstrăinării unor construcții, a vânzării unor construcții, să se stabilească și regimul juridic al terenului aferent construcției respective. Și, când spun terenul aferent, înțeleg prin asta și terenul de sub construcție. Este o lacună în legislația românească. Se vând construcții și nu se stabilesc drepturile pentru teren. Or, construcția este accesoriul, iar terenul este principal. Acest lucru îl discut ca problemă de principiu. El este prins în această inițiativă legislativă care se referă la partidele politice. Numai că rog Guvernul sau noi să înțelegem o dată pentru totdeauna că nu există construcție care să stea suspendată în aer. Proprietarul construcției trebuie să aibă un titlu și pentru construcție, și pentru teren. Acest lucru este absolut elementar. Cei care au absolvit facultatea de drept știu acest lucru și știu foarte bine despre ce vorbesc.

Încă o dată, nu există construcție în legislația românească... Nu ar trebui să existe...

În momentul de față construim ceva care nu are nicio legătură cu niște principii de drept. Să fii proprietarul unei construcții fără să ai titlu pentru teren este un lucru absolut aberant pentru mine, ca jurist. Nu se poate. Este dat peste cap absolut tot ce am învățat în facultate, tot ce am aplicat în peste 30 de ani de practică. Un asemenea lucru nu este posibil. Dumneavoastră puteți să dați orice vot doriți...

Am înțeles.

Domnule senator, vă rog să vă concentrați intervenția.

...dar, ca problemă de conștiință, acest aspect este și rămâne de rezolvat de către Parlamentul României. Ați greșit în legislaturile trecute când ați ajuns într-o asemenea situație, haideți să o reparăm.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Domnule președinte Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

La punctul 26 din ordinea de zi este raportul cu privire la o inițiativă legislativă a colegilor noștri Liliana Lucia Tomoiagă, Terinte Radu și György Frunda, Propunere legislativă privind modificarea art. 11 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere cu două amendamente.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, iar Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

De asemenea, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat negativ inițiativa legislativă care, precizez, se încadrează în categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați pe scurt punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Marin Pătuleanu** – _secretar de stat_

_și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Inițial, Guvernul nu susținea această propunere legislativă.

Ținând seama de faptul că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au propus două amendamente care completează observațiile formulate de Guvern, suntem de acord să fie adoptată în această formă. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții? Constat că nu sunt.

Stimați colegi, mai sunt încă două propuneri legislative care au ca termen de adoptare tacită data de astăzi.

De aceea, insist să le dezbatem și să nu treacă prin adoptare tacită.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Domnule senator Eckstein, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7, vă rog.

Doamna președinte,

Raportul este de respingere, adoptat cu majoritate de voturi.

Comisiile avizatoare au trimis avize negative.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru motivele invocate în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții? Constat că nu sunt.

La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru prevenirea cruzimii față de animale și protecția acestora.

Raportul este de respingere.

legitimă, din punctul meu de vedere, fapt pentru care declar închisă ședința, urmând ca această propunere legislativă să meargă în procedură la Camera Deputaților.

Vom face o pauză de două minute, după care începe sesiunea de întrebări, interpelări, răspunsuri.

Sunt mai multe inițiative, una dintre ele are raport de admitere.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dezbătut această propunere legislativă și a întocmit un raport de respingere, întrucât în procedură legislativă avansată mai sunt două propuneri legislative care au aceleași prevederi și, ca atare, am dat un vot de respingere.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

**Domnul Tőke István** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc.

Bazat pe aceleași considerente, Guvernul este de acord cu raportul suplimentar de respingere.

Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Îmi pare rău că nu m-ați văzut mai devreme.

Proiectul de lege se referă la cruzimea față de animale, nu știu de ce nu sunteți mai blândă cu cei din sală. Nu v-a permis nimeni, doamna președinte, să nu respectați votul dat de plenul Senatului cu privire la ordinea de zi. Noi avem de la ora 18,10 transmisie în direct la radio. Vă rog să-mi citiți, doamna președinte, textul din regulament care vă permite să ignorați votul dat în plen.

Este o propunere legislativă la care și eu sunt coautor, nu accept modul acesta de discutare în mare viteză. Nici nu s-a prezentat propunerea legislativă, doamna președinte.

Deci, pe procedură, vă rog să lăsați să decidă Camera Deputaților asupra propunerii legislative în forma actuală. Mulțumesc.

## Domnule senator,

Noi am avut discuții în comisie cu privire la această propunere legislativă, sunt încă alte două propuneri legislative în acest sens.

Înțeleg că dumneavoastră invocați lipsa cvorumului de ședință și doriți suspendarea lucrărilor, o chestiune, de altfel,

Declar deschise dezbaterile cu privire la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Domnul senator Aurel Simionescu are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Întrebarea este următoarea:

Domnule ministru, cererea de locuințe a rămas o problemă importantă pentru locuitorii județului Brăila, atât în municipiul Brăila, cât și în orașele Ianca, Însurăței și Făurei. Vă întreb, domnule ministru, care este programul pentru locuințe sociale pentru tinerii din județul Brăila pentru anul 2008.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să dați citire și interpelării pe care ați adresat-o Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. Înțeleg că ați depus-o în scris și doriți răspunsul în scris, da?

Nu. Solicit răspuns oral și în scris și pentru întrebare, și pentru interpelare.

Interpelarea este adresată domnului ministru Attila Korodi și are ca obiect Insula Mică a Brăilei, ca rezervație naturală asemănătoare Deltei Dunării.

Întrebarea este legată de strategia ministerului pe care-l conduce domnul Attila Korodi în legătură cu protejarea habitatului Insulei Mici a Brăilei și punerea în valoare a acestui paradis natural din județul Brăila. Mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Are cuvântul doamna senator Lucia Tomoiagă, pentru a adresa câte o întrebare Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Ministerului Transporturilor.

Vă rog să le dați citire. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Domnule ministru,

Locuitorii comunei Sohodol, din județul Alba, mi-au semnalat faptul că, în prezent, primăria amână punerea în posesie a composesoratului la nivel de comună, cu scopul de a tăia de pe aceste terenuri cantități mari de masă lemnoasă. De exemplu, în anul 2006 toată cantitatea de masă lemnoasă a comunei a fost achiziționată de firma S.C. „Bogdano” – S.R.L., cu largul concurs al primăriei. Precizez că toate sesizările făcute în acest sens administrației locale au rămas fără niciun rezultat.

Domnule ministru Cristian David,

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să precizați ce măsuri veți lua pentru a remedia această situație.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Domnule ministru,

Prin desființarea trecerii peste calea ferată de la kilometrul 402 între Teiuș și Aiud, județul Alba, este afectat accesul a 70 de familii care dețin în zonă aproximativ 150 de hectare teren agricol, zona fostei grădini de zarzavaturi a fostului I.A.S. Aiud. Menționez că drumurile ocolitoare de acces, de 4-5 kilometri, sunt, practic, impracticabile.

Domnule ministru Ludovic Orban,

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să precizați ce măsuri veți lua pentru rezolvarea acestei situații.

Vă rog să prezentați și interpelarea, doamna senator.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru,

Ideea comasării unor școli, gândită din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere al calității învățământului, creează, din păcate, mari dificultăți în județul Alba. Cea mai acută este situația din satul Certege, Câmpeni, unde desființarea claselor gimnaziale a determinat transferarea elevilor la școli aflate la 5-7 kilometri distanță față de domiciliu. Satul este într-o zonă greu accesibilă, iar în timpul iernii nu se poate asigura transportul elevilor din cauza drumului impracticabil. Părinții amenință că nu-și vor mai lăsa copiii să meargă la cursuri, deoarece nu au bani suficienți să plătească cazarea în Câmpeni.

Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă interpelez pentru a afla ce măsuri veți lua pentru a veni în sprijinul elevilor și părinților din satul Certege.

La toate cele prezentate, solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, pentru a prezenta o întrebare adresată domnului prim-ministru și Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 1, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru al României, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În localitatea Bustuchin, sat Poiana, și în zona Seciuri au avut loc alunecări de teren care au distrus casele și gospodăriile cetățenilor. Autoritățile locale, județene și prefectura au uitat de acești cetățeni și nu i-au ajutat cu nimic pentru refacerea gospodăriilor.

Vă rog să mă informați referitor la situația acestor cetățeni:

1. Câte persoane mai sunt fără case și când vor beneficia

de locuințe?

2. Câte persoane sunt în situația că nu au primit nici loc

de casă, deși casele le-au fost distruse sau parțial distruse? Vă mulțumesc. Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Întrebare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Vosganian.

Din informațiile pe care le am, trebuia să se deplaseze la E.M.C. Motru, Cariera Roșiuța, o comisie guvernamentală pentru a analiza situația creată la Cariera Roșiuța prin redeschiderea Haldei Știucani, deoarece Cariera Roșiuța va fi pusă în pericolul de închidere.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați care este viziunea ministerului asupra Carierei Roșiuța și asupra Carierei Lupoaia, respectiv, dacă ele vor fi transferate la „Complexul Energetic Turceni” și „Complexul Energetic Craiova” sau la ROMAG Drobeta Turnu-Severin.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

V-aș ruga să adresați și interpelarea, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnului ministru al transporturilor, Ludovic Orban. În discuțiile avute cu cetățenii din localitatea Cărbunești, sat Ștefănești, mi s-a adus la cunoștință situația cu care se confruntă aceștia, în sensul că există un pod care face legătura între sat și restul zonei, pod care s-a rupt, lăsând cetățenii acestui sat, practic, izolați. Autoritățile locale nu au luat nicio măsură pentru remedierea acestei situații.

Vă solicit să mă informați când se va realiza în această zonă asfaltarea drumului și repararea podului, pentru a se simți și cetățenii acestei zone cetățeni europeni.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Vasile Dănuț Ungureanu, pentru a adresa două întrebări, una Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cealaltă Ministerului Apărării. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Paul Păcuraru.

Ministerul pe care-l conduceți are ca activitate și alocarea de bilete de tratament pentru pensionari în diverse stațiuni balneoclimaterice din țară. Această măsură este una de protecție socială, beneficiari fiind pensionarii care suferă de diferite afecțiuni și a căror pensie nu le permite accederea la astfel de tratamente, și, totodată, este o măsură care aduce o gură de oxigen unora dintre bazele de tratament neglijate în ultimii ani.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, câte bilete de tratament au fost acordate în acest an pentru stațiunile din județul Arad și care este numărul prevăzut pentru anul viitor.

Totodată, vă rog să-mi aduceți la cunoștință modul în care s-a făcut repartizarea pentru fiecare hotel sau altă formă de cazare în parte.

Solicit răspuns în scris și oral. Cealaltă întrebare este adresată domnului ministru Teodor Meleșcanu.

Conform reglementărilor legale în vigoare, personalul contractant din unitățile militare și alte instituții subordonate Ministerului Apărării, adică soldații, trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani. După împlinirea vârstei de 40 de ani, soldații angajați, unii dintre ei cu vastă experiență profesională, au ca unică șansă de a-și continua cariera militară acceptarea unor posturi ce impun mutarea lor cu familii cu tot. În caz de refuz, aceștia sunt trecuți în rezervă la împlinirea vârstei de 40 de ani, deși au deplină capacitate fizică.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă aveți vreo altă soluție pentru acești oameni în care statul a investit bani serioși, respectiv, aveți în vedere utilizarea expertizei și experienței dobândite de aceștia de-a lungul carierei.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Viorel Dumitrescu, pentru a adresa două întrebări, prim-ministrului și ministrului educației, cercetării și tineretului.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Doi dintre liderii Partidului Democrat, respectiv doamna Sulfina Barbu, fost ministru al mediului, și domnul Silvian Ionescu, fost șef al Gărzii de Mediu, prin firma lor, au contribuit la elaborarea documentației pentru defrișarea unei mari suprafețe din pădurea Băneasa în vederea construirii de vile.

Cei doi specialiști consideră că prin tăierea pădurii se atenuează zgomotele, se diminuează numărul câinilor, pisicilor, șoarecilor și șobolanilor, animale fără stăpân care dăunează zonei.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce a întreprins Guvernul pentru salvarea pădurii Băneasa.

A doua întrebare este adresată domnului ministru al educației, cercetării și tineretului Cristian Adomniței.

Cu toate că se știa că vine iarna, sunt încă multe localități unde există școli fără încălzire. În asemenea condiții inumane se străduiesc să facă școală mulți dascăli și numeroși elevi.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați, pe județe și localități, câte școli nu au asigurată încălzirea, cine sunt vinovații și ce sancțiuni le-au fost aplicate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri scrise și verbale.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ion Vărgău, pentru a adresa două întrebări prim-ministrului și ministrului mediului și dezvoltării durabile.

Microfonul 3, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Județul Tulcea se confruntă și anul acesta cu o nouă criză în ceea ce privește apariția virusului gripei aviare, care în anul 2005 a creat serioase probleme economice județului Tulcea, în special operatorilor din turismul Deltei.

Astfel, în anul turistic 2006 au fost anulate peste 80% din contractele de turism din cauza modului defectuos în care autoritățile centrale și locale au gestionat acest fenomen și a declarațiilor bombastice din această perioadă. Poate și din dorința unor miniștri de a-și crea capital politic.

Rezultatul unor astfel de acțiuni a fost trecerea turismului din Delta Dunării pe linie moartă, fapt ce a determinat eforturi foarte mari din partea operatorilor din turism pentru promovarea și refacerea imaginii fără ajutor guvernamental.

Domnule prim-ministru,

Ce măsuri veți lua la nivelul ministerelor implicate în gestionarea acestor probleme astfel încât fenomenul gripei aviare și alte fenomene să nu devină un factor perturbator în activitatea turismului din Delta Dunării și, totodată, să nu stârnească aceeași isterie creată în anul 2005 atât în România, cât și în lume?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului și gospodăririi apelor.

Inundațiile și seceta prelungită din ultimii ani au produs atât pagube materiale, cât mai ales victime omenești. Aceste schimbări climatice majore sunt o consecință a accentuării fenomenului de poluare atmosferică și, în special, a efectului de seră.

## Domnule ministru,

Ce măsuri va lua Ministerul Mediului și Gospodării Apelor la nivel național pentru a stopa evoluția acestor schimbări climatice, și aș vrea să mă refer, în primul rând, la mărirea suprafețelor ocupate de pădure și a suprafețelor ocupate de lacuri și bălți. Există în acest moment un program național de împădurire și de menținere a zonelor umede?

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea, doamna președinte, dacă-mi permiteți, este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării durabile.

Domnule senator, înțeleg de la domnul secretar Mihai Ungheanu că ați depus această interpelare astăzi...

Nu. Sunt depuse săptămâna trecută toate, nu știu când au ajuns la dumneavoastră.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Atunci vă rog să-i dați citire.

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

La grup, la dumneavoastră, nu la noi!

## **Domnul Ion Vărgău:**

Eu le-am depus miercurea trecută, domnule secretar.

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnul secretar Mihai Ungheanu dorește o intervenție pe această temă, pentru că în lista mea nu sunteți înscris, domnule senator, decât cu cele două întrebări.

Doamna președinte de ședință, Domnilor colegi,

Eventual, lideri de grup, dacă sunt în sală,

Pentru a se putea exercita controlul Parlamentului asupra Guvernului trebuie să respectăm o sumă de norme care țin de numărul întrebărilor și al interpelărilor. S-a hotărât ca luni să fie numai întrebări suplimentare și am primit astăzi 5 interpelări suplimentare. Dacă dumneavoastră credeți că se poate desfășura normal o relație cu Guvernul în aceste condiții... Pot să vă spun, din experiență, că nu.

Interpelarea dumneavoastră este venită astăzi, dar dacă doamna președinte de ședință vrea, sigur, se vor citi toate interpelările trimise astăzi, însă raporturile noastre cu Guvernul, posibilitatea ca domnii miniștri să poată să vină să răspundă, scad la zero.

Aveți data când am depus-o, 28 noiembrie.

Vă rog, domnule senator, dar aș dori să reglementăm această chestiune.

Cu mare plăcere, dar să începem de luni, 28 noiembrie anul curent, toate trei au fost depuse la secretariat.

## Obiectul interpelării:

Toamna anului 2005 a debutat pentru județul Tulcea cu apariția unui focar al virusului gripei aviare care a creat panică în rândul populației și a determinat pierderi masive în gospodăriile țărănești, acolo unde au fost eutanasiate mii de păsări.

Conducerea de atunci a ministerului agriculturii a dat dovadă de ineficiență în gestionarea fenomenului, alocând totodată sume imense pentru procurarea unor soluții dezinfectante care, însă, nu au avut efectul scontat.

În fiecare an, la începutul sezonului rece în Delta Dunării și județul Tulcea se înregistrează mortalități la păsări, așa cum se întâmplă și în acest an. În data de 28 noiembrie anul curent toate posturile de televiziune anunțau depistarea virusului gripei aviare într-o gospodărie din localitatea Murighiol, județul Tulcea, unde au murit 15 păsări.

## Domnule ministru Dacian Cioloș,

Ce măsuri va lua ministerul de această dată, astfel încât acest fenomen să nu capete proporții și, totodată, să nu creeze panică în rândul populației și al agenților economici din turism?

Deja populația este îngrijorată de faptul că și anul acesta va trebui să-și sacrifice păsările din gospodării exact în perioada sărbătorilor de iarnă.

Solicit răspuns oral și în scris domnului ministru. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Ion Florescu. Microfonul 4, domnule senator.

Aveți două întrebări adresate ministrului muncii și ministrului apărării.

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebările mele se adresează domnului ministru László Borbély. Cred că s-a produs o încurcătură, nu eu am pentru ministrul apărării.

Vă rog, prezentați-o.

Aici figurați și cu o întrebare pentru ministrul apărării. Vă rog. Microfonul 4.

Întrebarea, așa cum spuneam, este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

În proiectul de buget pe anul 2008, la Anexa 3/15/22, pagina 27, „Program pentru construirea de cămine culturale”, proiect nou, este înscrisă suma de 74.700 de mii lei.

Vă rog, domnule ministru, să precizați care este suma de care va beneficia județul Gorj și care sunt obiectivele programate în anul 2008. Aceasta a fost prima întrebare.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare este adresată aceluiași domn ministru și aceluiași minister.

În proiectul de buget pe anul 2001, la Anexa 3/15/22, pagina 13, respectiv, „Reabilitarea de blocuri în localitățile din zonele defavorizate”, sunt cuprinse toate județele, toate localitățile.

Vă rog, domnule ministru, să mă informați câte blocuri vor fi reabilitate în județul Gorj și care sunt acestea.

Dacă-mi permiteți, doamna președinte de ședință...

Vă rog, și interpelarea, domnule senator.

## Mulțumesc frumos.

Interpelarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor. Obiectivul și motivarea interpelării:

În presa din săptămâna trecută a fost publicat topul celor mai bogați români. Primii 300 cei mai bogați cetățeni ai României au acumulat averi ce însumează 33,5 miliarde dolari și reprezintă 27% din P.I.B.-ul țării.

Vă rog, domnule ministru, să ne faceți cunoscut topul primilor 30 de plătitori de taxe și impozite la bugetul statului. Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog, aveți două întrebări adresate prim-ministrului.

Microfonul 2, vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați oaspeți din partea Guvernului României, Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Se apropie sărbătorile de iarnă și în toate țările membre ale Uniunii Europene, la fel ca și în celelalte țări capitaliste, au loc mari reduceri de prețuri pentru a le da posibilitatea cetățenilor să cumpere cadouri și să facă bucurii celor dragi. La noi, în România, situația se prezintă invers. Înaintea sărbătorilor aproape toate produsele se scumpesc și românii își amintesc, și păcătuiesc în postul Crăciunului în vorbe sau în gând, de cei care i-au păcălit cu sloganul „Să trăiți bine!”.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să le explicați românilor și să-mi comunicați și mie de ce numai în România în preajma sărbătorilor cresc substanțial prețurile, iar pensiile și salariile sunt înghețate.

Cea de-a doua întrebare este adresată aceluiași premier Tăriceanu.

În ziua de 29 noiembrie 2007, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit piatra de temelie la Catedrala Mântuirii Neamului. Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu credincioșii, doresc să fie încheiate lucrările la această catedrală în timp de șase ani.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce sume a prevăzut Guvernul României să aloce în fiecare an pentru Catedrala Mântuirii Neamului?

Și, dacă-mi permiteți, doamna președinte de ședință...

Vă rog să adresați și interpelarea, domnule senator.

Am și o scurtă interpelare adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Specialiștii în domeniu susțin că datoria externă a României a ajuns în perioada 1990–2007 la peste 50 de miliarde euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru perioada 2005–2007, în timpul mandatului dumneavoastră, cu cât a crescut datoria externă a României și datoria publică internă.

Solicit răspunsuri în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul academician Emil Răzvan Theodorescu, aveți cuvântul pentru a adresa o interpelare domnului prim-ministru.

Doamna președinte de ședință,

Acea interpelare va fi săptămâna următoare pentru domnul prim-ministru, astăzi am o întrebare pentru domnul ministru al educației și cercetării, cu acceptul dumneavoastră.

Stimate domnule ministru,

Hotărârea Guvernului nr. 551/6 iunie 2007 pentru aprobarea Criteriilor și standardelor, precum și a Metodologiei de evaluare și atestare a capacității de a desfășura activități de cercetare-dezvoltare de către unități și instituții care au în obiectul de activitate cercetareadezvoltarea și de acreditare a unităților componente, prin prevederile ei, încalcă autonomia și independența științifică a Academiei Române. Nu înțeleg de ce prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, și Hotărârea de Guvern nr. 587/2003, prin care Academia Română și institutele ei erau exceptate de la o subordonare față de Agenția Națională pentru Cercetare Științifică, au fost anulate și abrogate, iar agenția

controlează toate fondurile publice destinate cercetării științifice. Sintagma „cercetare fundamentală și avansată” nu mai apare deloc în mod semnificativ în acest act normativ, iar științele socio-umane sunt subordonate nefiresc unor criterii de evaluare, atestare și acreditare total improprii lor. Adaug și faptul că academia țării are dreptul de evaluare a propriilor institute, însă accesarea fondurilor se face, contra unei taxe, tot prin agenție.

Doresc să știu cum apreciați, domnule ministru, acest raport total nefiresc dintre Academia Națională, academia țării, și o agenție, dacă nu credeți că este necesară modificarea Hotărârii de Guvern nr. 551/2007.

Doresc răspunsul în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Arcaș Viorel, pentru a adresa o întrebare Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Microfonul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președinte.

Care a fost numărul centrelor de plasament în anii 2005 și 2006?

Care este numărul centrelor de plasament existente la ora actuală la nivel național?

Care a fost numărul copiilor prinși în această formă de instituționalizare în anii 2005 și 2006?

Care este numărul copiilor prinși în această formă de instituționalizare la ora actuală? Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, pentru a adresa o interpelare ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Un obstacol serios în calea modernizării și eficientizării agriculturii îl reprezintă lipsa asocierii producătorilor agricoli, care are consecințe negative asupra producțiilor obținute și asupra posibilității utilizării fondurilor naționale și europene adresate agriculturii.

De exemplu, din cele 300 hectare teren arabil existent la nivelul județului Vaslui circa 130 de mii hectare sunt lucrate individual, deoarece aceste terenuri sunt fărâmițate în parcele de mici dimensiuni și sunt refuzate de către arendași. Conform Tratatului de aderare se acordă din fonduri de la Uniunea Europeană și din fonduri naționale sprijin în scopul facilitării constituirii și administrării grupurilor de producători.

Deși foarte mulți agricultori consideră constituirea grupurilor de producători o măsură foarte bună, nici Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și nici Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit n-au publicat sau difuzat niciun material privind condițiile necesare de accesare a fondurilor prevăzute în Măsura 142 – „Înființarea grupurilor de producători” din Planul Național de Dezvoltare Rurală, iar Agenția Națională de Consultanță Agricolă nu a elaborat niciun material de consultanță în acest sens.

Considerând înființarea acestora, îndeosebi în sectorul horticol, de o importanță capitală pentru asigurarea unei concurențe adecvate și în vederea aprovizionării cu produse de calitate a populației, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri ați dispus pentru cunoașterea de către agricultori a condițiilor de accesare a fondurilor în cadrul acestei măsuri.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

după-amiază. În plus, potrivit normelor metodologice, unei infirmiere îi revin spre îngrijire 20 de paturi pe schimb.

Vă rog să precizați și soluțiile pentru bătrânii asistați 24 de ore din 24.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ovidiu Crețu, pentru a adresa o întrebare prim-ministrului.

Microfonul numărul 3.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Domnule senator David, aveți cuvântul pentru a adresa o interpelare prim-ministrului. Microfonul numărul 2.

Mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Vă supun atenției situația căminelor de bătrâni din România, cu exemplificare directă asupra căminelor din Timișoara și Jimbolia, despre care am primit informații la cabinetul parlamentar și pe care le-am vizitat în mai multe rânduri.

Este vorba despre cămine de asistență socială, și nu de cămine spital. De serviciile acestora beneficiază persoanele care nu mai au posibilitatea să se îngrijească singure și nu pot conta pe ajutorul altora.

Cea mai mare parte a celor aflați în această situație sunt pensionari, iar pensia lor este, cel mai adesea, de ordinul a 200-300 lei, bani care nu le-ar ajunge să plătească întreținerea locuinței, să cumpere de mâncare, medicamente și să acopere alte cheltuieli zilnice.

Pentru acordarea asistenței necesare, județul Timiș, de exemplu, alocă peste 50% din bugetul județului. Desigur că de acești bani beneficiază toate instituțiile din rețeaua de asistență socială, de la copiii abandonați de părinți până la bolnavii cronici fără niciun sprijin din alte surse, nu numai cei de la căminul de bătrâni.

Căminul de bătrâni din Timișoara, care nu mai are personalitate juridică începând din primăvara acestui an, cheltuiește lunar pentru întreținere între 1.000 și 1.200 lei/persoană. La această sumă Consiliul județean contribuie cu 424 lei/persoană, diferența fiind acoperită de Direcția de asistență socială. Cel asistat plătește până la 60% din pensia pe care o are, dar suma reținută nu poate depăși cei 424 lei. Sunt situații, și nu puține, când pensia asistatului este cu mult sub salariul mediu pe economie. Astfel, după părerea mea, soluția ar putea fi modificarea Hotărârii Guvernului nr. 539/2005, în sensul unei prevederi exprese prin care să fie soluționate situațiile de acest gen.

Pe de altă parte, vă rog să-mi comunicați care sunt soluțiile pe care le preconizați în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai pentru persoanele aflate în situația de a locui în cămine de asistență socială.

Cât privește schema personalului angajat, propun reanalizarea actului normativ corespunzător, în așa fel încât în schemă să fie inclus un număr suficient de persoane calificate ca infirmier, și asta din cauza faptului că printre cei asistați se află bătrâni care din cauza vârstei și a bolilor asociate au nevoie de asistență 24 de ore din 24. Or, în momentul de față, pe timpul nopții cei în cauză nu au cui cere sprijinul necesar. Potrivit schemei, postul de infirmier este prevăzut doar în tura de dimineață și, prin rotație,

Domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Vă adresez întrebarea aceasta în urma întâlnirii pe care am avut-o cu reprezentanții Asociației morarilor și panificatorilor din județul Bistrița-Năsăud, în numele cărora mi-a solicitat intervenția domnul Emil Miclea.

Mulți dintre producătorii de pâine din județ au realizat în 2006 și 2007 investiții importante pentru modernizarea spațiilor de producție, astfel încât unitățile să corespundă normelor europene în materie.

Pe piață există o concurență neloială din partea celor care nu au realizat modernizările de conformare cu normele europene, din cauza faptului că în practică nu se aplică Hotărârea Guvernului nr. 924/2005, normativ care interzice activitatea brutăriilor ce nu îndeplinesc normele H.A.C.C.P. Termenul de încetare a activității acestora era 30.10.2006.

La un an de la termenul scadent, riscăm eliminarea de pe piață a acelor producători care livrează produse de calitate realizate în unități conforme.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informați asupra situației și stadiului aplicării în județul Bistrița-Năsăud a Hotărârii Guvernului nr. 924/2005.

Vă mulțumesc.

Senator Ovidiu Teodor Crețu. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Petre Daea, pentru a prezenta o întrebare ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Mai aveți și o interpelare adresată aceluiași ministru. Microfonul numărul 3.

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu respectul cuvenit, adresez următoarea întrebare: Care sunt culturile însămânțate în această toamnă, suprafețele ocupate de acestea? Situația pe județe și pe total țară.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată aceluiași ministru.

Cunoscându-se importanța deosebită a demersului tehnic, metodologic și operațional privind accesarea fondurilor de la Uniunea Europeană, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați în ce fază se află Planul Național de Dezvoltare Rurală.

Care este perspectiva primelor operațiuni privind accesarea fondurilor în domeniu? Aștept răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnul senator.

Are cuvântul domnul senator Ion Toma, pentru a adresa o întrebare ministrului muncii, familiei și solidarității sociale și o interpelare prim-ministrului.

Microfonul numărul 4.

Aveți cuvântul, domnul senator.

Mulțumesc, doamna președinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Paul Păcuraru.

## Domnule ministru,

În timpul vizitei dumneavoastră în municipiul Slatina, o doamnă pensionară v-a întrebat ce se întâmplă cu subvenția de 1.500 lei acordată de stat, conform Hotărârii Guvernului nr. 91/2005, pentru procurarea și montarea centralelor termice de apartament. Această doamnă v-a informat că în municipiul Slatina sistemul de încălzire centralizat este dezafectat, iar condiția obligatorie pentru acordarea subvenției – și anume ca apartamentul să fie dotat cu sobe de teracotă – este îndeplinită numai de locatarii a două scări de bloc din tot orașul.

Răspunsul dumneavoastră, că nu ați știut până acum de această problemă, este greșit, întrucât în data de 24 septembrie 2007 v-am adresat o interpelare, aducându-vă la cunoștință această problemă, și v-am cerut să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru ca acești oameni să poată beneficia de subvenția amintită în condițiile în care locuințele lor nu sunt dotate cu sobe de teracotă.

Răspunsul dumneavoastră a fost următorul: „Dacă potențialul beneficiar își poate permite suportarea cheltuielilor cu racordarea la rețeaua de gaze naturale, nu mai are nevoie de ajutorul primit de la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse”.

În aceste condiții, alături de pensionarii din municipiul Slatina, mă declar profund nemulțumit de modul în care ați tratat această problemă și vă adresez următoarele întrebări:

Care sunt măsurile reale pe care le veți lua pentru ca acești oameni să poată beneficia de ajutorul pentru achiziționarea unei centrale termice și ce măsuri veți lua pentru ca slătinenii care nu au apartamentele dotate cu sobe de teracotă să se poată încălzi în această iarnă care deja a început?

V-aș ruga, doamna președinte, dacă-mi dați voie, să dau citire și interpelării.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

## Stimate domnule prim-ministru,

În orașul Piatra-Olt, județul Olt, comunitatea romilor numără aproximativ 850 persoane, marea majoritate fără loc de muncă, beneficiari de ajutor social.

Primăria orașului a întocmit și depus proiecte pentru accesarea de fonduri guvernamentale în vederea creării de locuri de muncă și reabilitării locuințelor membrilor etniei rome. Aceste demersuri au avut, încă de la început, șanse minime de succes, întrucât fondurile alocate la nivel național de Guvernul României pentru acest tip de proiecte nu depășesc un milion de euro, în condițiile în care valoarea unui singur proiect se ridică la aproximativ 50.000 euro. Astfel, membrii etniei rome din Piatra-Olt, dar și din alte localități, sunt sortiți să trăiască în limitele subzistenței, ca beneficiari de ajutor social, din cauza nefinanțării unor proiecte menite să le creeze locuri de muncă, să le creeze condiții mai bune de trai.

În aceste condiții, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care sunt sumele totale alocate de Guvern pentru finanțarea proiectelor ce privesc crearea de locuri de muncă pentru membrii etniei rome?

Câte astfel de proiecte – și în ce localități – au fost aprobate și finalizate până astăzi? Aștept răspuns în scris și verbal. Senator de Olt, Ion Toma. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Sever Șter, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Aveți o interpelare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Obiectul interpelării:

Deși în ultimii doi ani am făcut 4 interpelări prin care am solicitat soluționarea problemei familiei Pop Terezia Rodica, din Satu Mare, care de peste 4 ani nu-și primește titlurile de valoare pentru un apartament de care a fost deposedată abuziv, continuați să tergiversați soluționarea acestui caz.

În baza Adresei nr. 718.518/16.09.2007, prin care mi-ați răspuns la ultima interpelare, petenta v-a solicitat în scris să-i comunicați datele de identificare ale evaluatorului pe care l-ați stabilit pentru a-l contacta direct. Deși au trecut 3 luni, nu i-ați comunicat datele solicitate.

Cu regret, constat că, în continuare, manifestați lipsă de răspundere în rezolvarea solicitărilor legitime ale cetățenilor.

Față de aceasta, vă cer insistent să dați curs cererii petentei și să-mi comunicați motivele pentru care solicitarea ei n-a fost rezolvată în termenul prevăzut de legile în vigoare, precum și numele, prenumele, adresa și numărul de telefon ale evaluatorului stabilit.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu stimă, senator Sever Șter.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Am rugămintea să trecem la răspunsuri.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, vă rog, aveți

de oferit un răspuns domnului senator Ion Vărgău. Microfonul numărul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Anton Niculescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc.

Unul dintre obiectivele prioritare ale politicii externe a statului român îl constituie sprijinirea păstrării, afirmării și dezvoltării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni.

Misiunile diplomatice poartă un dialog permanent și deschis cu membrii comunității, sprijinind și încurajând inițiativele mediului asociativ.

Informațiile transmise de misiunile diplomatice ale României, precum și raportările lunare privind relația cu comunitatea românească evidențiază implicarea personalului misiunilor diplomatice în cultivarea relațiilor cu organizațiile și membrii diasporei și participarea acestora la activitățile sociale și culturale organizate de asociațiile și parohiile românești.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul numărul 3.

## Doamna președinte de ședință,

Eu vreau să-l anunț pe domnul Anton Niculescu că sunt mulți cetățeni aflați în afara granițelor țării, care lucrează sau sunt turiști, ce se plâng de faptul că în momentul în care apelează la misiunile diplomatice, la ambasade pătrund foarte greu acolo.

Rugămintea mea este ca ministerul să aibă grijă să fie puțin mai atent la ambasadorii pe care-i avem în țările... Cel puțin cele ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Simionescu are de primit răspuns la două întrebări de la doamna Gabriella Pásztor.

Este prezentă?

Vă rog, microfonul numărul 8, doamnă.

## **Doamna Pásztor Gabriella** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

## Doamna președinte,

Ca urmare a întrebării formulate de domnul senator, răspundem următoarele:

Din bugetul ministerului s-au repartizat fonduri pentru finanțarea unor lucrări la unitățile de învățământ preuniversitar, pe bază de hotărâri de guvern, numai în completarea celor alocate de la bugetele locale.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar, și anume școli, grădinițe, licee, fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului București, și sunt în administrarea acestora.

De asemenea, în conformitate cu Legea bugetului de stat, începând cu anul 1999 obiectivele de investiții din învățământul preuniversitar au trecut în finanțarea autorităților locale, deci derularea achizițiilor și a investițiilor a fost făcută prin consiliile locale, la acestea găsindu-se datele solicitate de domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Fondurile alocate din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului s-au transferat consiliilor locale, care au derulat procedurile de achiziție și poartă toată răspunderea asupra legalității și corectitudinii contractelor.

Având în vedere că în anul 2007 au fost peste 11.000 de unități de învățământ care au beneficiat de fonduri, ar fi fost imposibil ca ministerul să aibă o evidență a tuturor firmelor care au câștigat execuția lucrărilor. O evidență asupra acestor aspecte o au inspectoratele școlare.

În situația în care, punctual, se dorește să se detalieze un anumit contract, în condițiile prevăzute de lege se poate face.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul numărul 3.

Doamna președinte, mulțumesc, dar ați zâmbit și dumneavoastră, am zâmbit și eu...

Dacă inspectoratele școlare au evidența, nu înțeleg de ce ministerul nu o are. Dar acesta este răspunsul, așa gestionăm niște bani guvernamentali și așa ne plângem, după aceea, că anumite școli nu și-au rezolvat problemele, pentru că s-au dat la consiliile locale, consiliile locale la inspectorate și așa mai departe.

Eu nu sunt mulțumit de răspunsul pe care mi l-a dat doamna secretar de stat, nu pentru că sună așa, ci pentru că, astăzi, continuăm să lucrăm în școli în loc să fi terminat tot ceea ce aveam de terminat încă de multă vreme. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg, doamna secretar de stat, că ați oferit răspunsul scris domnului senator Ilie Petrescu, da?

Da, doamna președinte.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, aveți de oferit un răspuns domnului senator Aurel Gabriel Simionescu? Vă rog.

Microfonul 9.

Da, domnule senator Simionescu.

Am primit răspuns de la domnul secretar de stat Marin Pătuleanu și de la doamna secretar de stat de la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Eu le mulțumesc dumnealor și domnilor miniștri care au rezolvat problema punctual, dar – am spus și o spun și în plenul Senatului – cred că trebuie să rezolvăm, în continuare, problemele de la Arhivele Naționale, crearea structurilor respective în teritoriu și angajarea funcționarilor respectivi, pentru că am rezolvat o problemă punctuală, dar rămâne problema la nivel național.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, în aceste condiții vă revine misiunea de a-i oferi un răspuns domnului senator Funar. Înțeleg că celelalte răspunsuri au fost oferite.

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să mai adaug la cele spuse de domnul senator că la nivelul Ministerului Internelor și Reformei Administrative în câteva zile se finalizează Proiectul legii privind Arhivele Naționale, în care va fi inclusă și această problemă deosebit de spinoasă nu numai în județul pe care îl reprezintă, ci în toată țara.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Sper să reglementați cu înțelepciune. Domnului senator Gheorghe Funar vă rog să-i oferiți un răspuns.

Pentru domnul senator Funar am două răspunsuri. În legătură cu combaterea turismului electoral, aș vrea să îl informez pe domnul senator că în atenția Ministerului Internelor și Reformei Administrative a stat această preocupare, astfel încât pentru limitarea și descurajarea oricăror manifestări ale fenomenului de turism electoral instituția noastră a promovat sau a contribuit la promovarea unor acte normative prin care au fost instituite o serie de norme de natură să elimine factorii favorizanți și exercitarea dreptului de vot de mai multe ori. În acest sens, se impune a fi remarcat faptul că pentru alegerile europarlamentare alegătorii care au fost înscriși în listele electorale suplimentare și-au exercitat dreptul de vot după completarea unei declarații pe propria răspundere, dată sub sancțiunea legii penale. Totodată, a fost instituită inclusiv o procedură ulterioară desfășurării procesului electoral, care permite Autorității Electorale Permanente să depisteze eventualele voturi multiple. Biroul Electoral, așa cum se cunoaște, a înaintat Autorității Electorale Permanente, în vederea verificării și identificării eventualelor voturi multiple, inclusiv dosarele cuprinzând listele electorale suplimentare și declarațiile pe propria răspundere.

În ceea ce privește sarcinile polițiștilor și jandarmilor, cele care le-au revenit în principal lor au fost sarcini pentru menținerea climatului de ordine și siguranță publică, fără a se implica în alte activități care le-ar depăși competența.

Acesta este răspunsul la prima întrebare, pe care îl semnează domnul ministru Cristian David.

Domnule senator Funar, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt lăudabile aceste eforturi ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru a zădărnici fraudele electorale. Am avut ocazia, în acest an, să fac parte din două Birouri Electorale Centrale și să constat – în stenogramă va rămâne și sper că nu numai acolo – faptul că a fost pus la cale un mecanism diabolic de fraudare a alegerilor din 1990 până în 2007 inclusiv.

Dumneavoastră, domnule secretar de stat, ați prezentat câteva aspecte minore. Eu insist asupra câtorva de esență, respectiv: listele permanente se arhivează la judecătorii, listele suplimentare și declarațiile de care ați amintit se arhivează la Autoritatea Electorală Permanentă. Ele nu se întâlnesc. În mod diabolic, nu a fost realizat, timp de 17 ani, un program pe calculator, ca să nu se depisteze persoanele care votează de două sau de mai multe ori.

Apare o întrebare la care până acum legiuitorul, nici Guvernul prin ordonanță, și nici Parlamentul, nu a răspuns. Au fost, de pildă, în 19 mai la referendumul național circa 2.000.000 de turiști electorali, din totalul de 8.000.000, cât au votat. S-a lucrat manual la depistarea lor, s-au verificat doar prin sondaj 6 județe – restul nu s-au verificat deloc –, și aici numai prin sondaj 15%.

Pentru a se rezolva această problemă este nevoie, în opinia mea, de o colaborare foarte bună între Guvern și Parlament pentru ca la alegerile de anul viitor să stăvilim, prin textele de lege, toate aceste proceduri care s-au utilizat până acum pentru inducerea în eroare a electoratului. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator Funar.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, mai aveți un răspuns?

L-am informat, și înainte de a da răspunsul, pe domnul senator în legătură cu preocuparea ministerului și îi explicam domnului senator că astăzi, în ședința colegiului ministerului, s-a discutat această problemă și s-au stabilit niște măsuri care să înlăture pe viitor fenomenul de care dânsul este preocupat și, de fapt, este preocupat și ministerul nostru.

La cea de-a doua întrebare doresc să-l informez pe domnul senator că, în conformitate cu dispozițiile art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, mijloacele de semnalizare rutieră, precum și orice alte dispozitive speciale de acest fel, inclusiv marcajele, se execută, se instalează și se întrețin prin grija administratorului drumului public.

Potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, administrarea drumurilor publice se realizează, după caz, de Ministerul Transporturilor, ori de consiliile județene sau consiliile locale.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative și structurile ministerului întreprind, în mod constant, măsuri susținute pentru asigurarea respectării de către administratorii drumurilor publice a obligațiilor ce revin acestora cu privire la domeniul în discuție. În acest sens, polițiștii rutieri participă activ la identificarea problemelor legate de semnalizarea rutieră, inclusiv la soluționarea celor semnalate de către cetățeni, acestea fiind aduse la cunoștință administratorului domeniului public în vederea înlăturării neajunsurilor.

Cu privire la situația existentă la nivelul municipiului Cluj-Napoca, menționăm următoarele:

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a încheiat, recent, un nou contract având ca obiect efectuarea marcajelor rutiere din localitate, întrucât societatea comercială anterior contractată în acest scop nu a respectat termenii conveniți. Din cauza intervalului foarte scurt avut la dispoziție, noua firmă contractată nu a reușit efectuarea marcajelor rutiere pe toate străzile localității, ci numai pe arterele principale ale municipiului, respectiv pe cele care asigură legătura cu drumurile naționale sau pe cele pe care circulă mijloacele de transport public de persoane.

Se impune a fi remarcat și faptul că planurile de semnalizare rutieră sunt permanent reactualizate în funcție de evoluția și dezvoltarea municipiului. Fac mențiunea că în cursul acestui an au fost reabilitate aproximativ 100 de străzi și un alt număr important se află în curs de finalizare.

În aceste condiții, avându-se în vedere că pe arterele importante, cu trafic intens, din municipiul Cluj-Napoca au fost aplicate marcajele prevăzute de lege, s-a considerat că nu se impune sancționarea administratorului drumurilor din această localitate. Situația existentă în municipiul Cluj-Napoca, cu privire la domeniul de referință, va fi monitorizată la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, urmând a fi dispuse, potrivit competenței, măsurile ce se impun pentru înlăturarea neajunsurilor constatate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Funar, aveți cuvântul pentru a vă exprima poziția față de răspuns. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Țin să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru partea teoretică a problemei, referitoare la administratorii drumurilor și așa mai departe, lucruri arhicunoscute.

Sunt profund nemulțumit de atitudinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, care nu respectă legea, nu este preocupat să respecte legea și nu are curajul să-l sancționeze pe primarul Emil Boc, care nu a respectat legea, și dumneavoastră, prin acest răspuns, ați confirmat acest lucru.

După cum cunoașteți, probabil, domnule secretar de stat, domnul primar Emil Boc, în medie, în trei ani nu a avut mai mult de 60 de minute pe zi în municipiu. El zboară cu avionul, are culoar de zbor și nu îl interesează dacă există sau nu marcaje în municipiu. Clujenii, însă, au dificultăți, municipiul nostru este așezat între niște dealuri, probabil cunoașteți, și, mai ales, de toamna până primăvara este foarte multă ceață. Nefiind marcaje rutiere, există mari dificultăți în circulația auto și se întâmplă foarte multe accidente ușoare, de cele mai multe ori, dar nu sunt de acord cu mentalitatea dumneavoastră, domnule secretar de stat, de a nu-l sancționa pe administratorul drumurilor, căutându-i și scuze. Eu știam că este dintr-un partid care nu face parte cu dumneavoastră, un partid aflat în opoziție care se străduiește să vă demoleze ca Guvern, și, totuși, nu îndrăzniți să-l sancționați fiindcă nu respectă legea. Clujenii nu au nevoie de scuze, că o firmă nu și-a făcut datoria, cealaltă acum este angajată... Eu am 12 ani experiență de primar al municipiului Cluj-Napoca, ca să nu ajung într-o asemenea situație angajam în fiecare an cel puțin trei sau patru firme. Dacă una, din diverse motive, nu își îndeplinea obligațiile contractuale, extindeam raza de activitate a celorlalte și rezolvam problemele. Nu am avut, niciodată, reclamații pe această temă.

Deci, v-aș ruga, domnule secretar de stat, să reveniți și să-l sancționați pe administratorul drumurilor din oraș, îndrăzniți să-l sancționați pe domnul primar Emil Boc și veți vedea că vă vor fi recunoscători cei care participă la circulația auto în municipiul nostru. Dar nu este vorba numai de municipiu. Eu, în interpelare, am făcut referire și la situația de pe drumurile naționale și județene. Foarte multe dintre ele – am circulat și eu, probabil ați participat și dumneavoastră în diverse deplasări în țară – nu sunt marcate, este ceață, se produc accidente, se iese din carosabil cu mașina din cauza lipsei marcajului și este păcat ca, în perioada postului, cei de la volan să zică de bine la adresa administratorului drumurilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, pentru a prezenta răspunsul la întrebarea adresată de domnul senator Ion Vărgău.

Microfonul 10.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Domnul senator Vărgău a adresat două întrebări. Eu, cu permisiunea domnului senator, nu aș mai citi întreg răspunsul, îl ofer, oricum, în scris.

În esență, în ceea ce privește întrebarea privitoare la cadrele medicale specializate în asistența medicală, privind situația deficitului de cadre medicale specializate în asistența medicală, cred că soluția pentru această situație este introducerea rezidențiatului pe post, și Ministerul Sănătății Publice elaborează un act normativ privind finanțarea rezidențiatului pe post, ceea ce înseamnă: cadrele medicale pot da examen de rezidențiat pentru acel post în spital și spitalele pot încheia un contract cu aceste cadre medicale, în care să se prevadă obligația lor de a rămâne în spital în cazul în care vor absolvi examenul.

Începând de anul viitor, deci în următoarea sesiune de rezidențiat, acest act normativ va intra în vigoare, și credem că va ameliora situația prezentă nu numai în județul Tulcea, ci în foarte multe zone din țară.

În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră referitoare la acordarea unor sporuri diferențiate pentru specialitățile de medicină internă și cardiologie față de specialitatea neurologie, acest lucru este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115 din 2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice și aceste sporuri au fost elaborate pe baza complexității și gradului de risc la care sunt expuse cadrele medicale care lucrează în diferite specialități.

În ceea ce privește compartimentele de neurologie, acestea beneficiază de un spor de până la 10% din salariul de bază, acordat pentru condiții periculoase în baza prevederilor din anexa nr. 1 din regulamentul de acordare a sporului.

Personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în secții și compartimente cu paturi în specialitatea medicină internă și cardiologie nu este nominalizat și nu poate beneficia de sporul acordat pentru condiții periculoase de muncă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Domnule senator Vărgău, v-aș ruga să-i dăm cuvântul și domnului secretar de stat István Tőke, care are de prezentat un răspuns la o întrebare adresată de dumneavoastră, după care vă rog să faceți comentarii pe marginea răspunsurilor. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Epidemia de pestă porcină clasică corespunde cu apariția în masă și pe arii extinse a acestei boli, caracterizată printr-o morbiditate și o mortalitate crescută la porcinele domestice și sălbatice afectate. Confirmarea unui caz de pestă porcină clasică la un cadavru de porc semisălbatic în Parcul natural Insula Mică a Brăilei nu corespunde unei epidemii. Cazul de pestă porcină clasică, confirmat la această categorie de porci asimilabili cu mistreții, ca urmare a pătrunderii legale sau ilegale a porcinelor domestice aflate în proprietatea locuitorilor din zonele limitrofe Bălții Brăilei, a fost gestionat corespunzător de autoritatea sanitară veterinară locală. Situația epidemiologică nou-creată în județul Brăila a fost comunicată de urgență autorităților similare din județele limitrofe, Tulcea, Constanța, Ialomița, care au luat măsuri pentru protecția porcinelor domestice din exploatațiile nonprofesionale, fiind declanșată, totodată, campania de toamnă a vaccinării de necesitate, aprobată de Comisia Europeană.

De la confirmarea acestui caz, din prima decadă a lunii octombrie, până la această dată nu au fost depistate alte cazuri de îmbolnăvire, moarte la populația de porcine semisălbatice sau la mistreți.

Ca urmare a confirmării unui focar de pestă porcină clasică în Parcul natural Insula Mică a Brăilei, în data de 10 octombrie 2007 s-a întrunit în ședință extraordinară Comitetul județean pentru situații de urgență, având ca obiectiv realizarea unui program de acțiune pentru lichidarea focarelor. Planul de măsuri prevede sacrificarea și incinerarea unui număr de 2.500 de porci, crearea unor țarcuri destinate prinderii animalelor și instituirea unui număr de opt puncte de trecere spre și dinspre Insula Mică a Brăilei, cu paza asigurată de poliție și jandarmerie pe toată durata carantinei.

În prezent, statusul imun este identic cu cel al porcilor din jurul Insulei Mari a Brăilei, iar în perioada imediat următoare se va trece la vânătoarea controlată a porcilor mistreți din Insula Mare a Brăilei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule senator Vărgău, vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Am rămas deja singur în sală.

Deci eu îl rog pe domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely să abordeze, știu eu?, într-un mod diferit problema în cazul medicilor cardiologi, de la interne și de la neurologie. Eu cred că și cardiologii, care stau nopți întregi la capul bolnavului să-l salveze, merită un spor, și la nivelul Parlamentului, dacă este cazul, să vă ajutăm și noi.

Îi mulțumesc domnului secretar de stat István Tőke, întotdeauna operativ, cu soluții, iar în zona dânsului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale funcționează bine. Să vedem gripa aviară. V-ați pronunțat din vreme, nu s-a dovedit că este H5N1 și este mare tragedie. Deci altădată să fim mai atenți când ieșim pe piață cu diagnosticul înainte de analiză.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Mulțumesc domnilor secretari de stat care au acceptat să rămână până la această oră.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 3 decembrie 2007.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202795]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 166/13.XII.2007 conține 36 de pagini.**

Prețul: 9,00 lei