Stenogramă plen

## Stimați colegi, vă invit în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 8 septembrie 2008, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ivan Cismaru și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori absentează motivat de la lucrările Senatului 9 colegi: 4 sunt membri ai Guvernului,

4 sunt în delegații și un coleg este în concediu medical, respectiv doamna senator Irina Loghin.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 19.30, cu ordinea de zi standard pentru ședințele de luni, pe care dumneavoastră o cunoașteți, respectiv declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi și întrebări, dacă va fi cazul, deși intenționăm ca pe parcursul a patru ore sau a trei ore să reușim să epuizăm actele normative înscrise în ordinea de zi.

Înainte de a oferi cuvântul primului coleg înscris la declarații politice, vă rog să-mi permiteți să adresăm colegilor noștri senatori, distinselor doamne, colaboratorilor noștri din Senat un „La mulți ani!” cu multă sănătate și bucurii. Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Duca. Este prezent în sală? Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinse doamne și distinși domni senatori,

În declarația mea politică din această ultimă sesiune parlamentară a actualului Legislativ mi-am propus să insist asupra unui aspect legat îndeosebi de modalitatea prin care alegătorii români din afara granițelor țării își vor exprima voința politică prin votul uninominal.

Formula votului uninominal, inedită chiar și pentru românii din țară, are o serie de implicații de ordin tehnic asupra cărora doresc să atrag atenția.

În primul rând, este vorba de locul secțiilor de votare. În opinia mea, acestea ar trebui amplasate în apropierea orașelor în care numărul românilor este ridicat, punct de vedere exprimat și de asociațiile românilor din diaspora.

Aș sublinia, în aceeași ordine de idei, faptul că românii din aceste localități nu sunt menționați în evidența Ministerului Afacerilor Externe din cauza unei lacune legislative legate de acordarea cetățeniei române tuturor acelora care au pierdut-o din motive politice.

Dar, pentru ca acest argument să devină un punct de vedere valid, demn de a fi luat în considerare în viitorul apropiat, dați-mi voie, domnule președinte, să prezint pe scurt modul în care unele parlamente europene încorporează în legislatura lor ceea ce Parlamentul României va experimenta la sfârșitul acestei toamne fierbinți, și anume alegerea noului Legislativ printr-o formulă cu totul atipică față de aceea practicată de România după 1989.

Să privim acest aspect al dreptului constituțional al tuturor compatrioților noștri, indiferent de locul unde trăiesc sau doresc să-și exprime votul pentru Parlamentul nostru, un drept constituțional pe care și alte state europene sau din afara Europei îl onorează fără echivoc pentru expatriații lor.

Așadar, în raportul Comisiei de migrări și refugiați al Consiliului Europei, din martie 1999, se stipulează faptul că în câteva țări din Comunitatea Europeană se exersează cu succes practica votului alocat cetățenilor ce trăiesc în afara granițelor țărilor lor de origine.

Iată ce a confirmat această comisie.

Din numărul multiplu al punctelor enumerate în raport, aș vrea să ne focalizăm doar asupra câtorva dintre ele.

Punctul 49:

„După cum se vede, un număr de țări permite cetățenilor din diaspora să voteze în alegerile parlamentare naționale atât în Camera Superioară, cât și în Camera Inferioară a parlamentelor naționale, dar foarte puține state atribuie o anumită reprezentare specifică acestor membri ai Parlamentului.”

Punctul 50 al raportului:

„Portugalia permite expatriaților săi să voteze prin corespondență pentru membrii Parlamentului în două circumscripții electorale destinate diasporei, una fiind Europa, cea de-a doua fiind circumscripția din afara Europei.

Aceasta presupune alegerea a 4 MPs din totalul de 230 de membri ai Parlamentului.

Guvernul portughez a propus în 1980 mărirea la trei a numărului de circumscripții electorale destinate diasporei portugheze: una dintre ele înființată pentru locurile unde se

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc, în numele Grupului parlamentar al PRM, se pregătește domnul senator Gheorghe David.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi se referă la „grija” Guvernului României pentru concetățenii noștri din afara hotarelor.

Orice stat civilizat și cu o politică externă rațională și cinstită își face din grija pentru concetățenii aflați în afara frontierelor sale unul dintre obiectivele majore și permanente ale activității sale politico-diplomatice. Așa a fost și la noi în vremurile mai vechi.

Când Austro-Ungaria stăpânea 3 milioane de români, Regatul României se implica puternic, direct și indirect, în sprijinirea luptei acestora pentru drepturi sociale, culturale, politice. Așa, de pildă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Viena și Budapesta au înscenat un mare proces memorandiștilor, pronunțând pedepse de zeci de ani de temniță pentru liderii mișcării naționale românești în frunte cu Ion Rațiu, regele Carol I a intervenit personal pe lângă împăratul-rege Francisc Iosif pentru stingerea procesului și eliberarea condamnaților fără vină, și a făcut-o în condițiile în care România semnase un tratat secret cu Puterile Centrale în 1883, neratificat de Parlament, iar relațiile cu Ungaria erau extrem de tensionate.

Întrebarea este: de ce a făcut-o? Răspunsul este unul singur: era o moralitate în politica externă, o orientare clară în ceea ce privește servirea interesului național. Adevărata elită a societății românești, în frunte cu marii scriitori, profesori universitari, ziariști, oameni de cultură, oameni politici de diferite orientări, a făcut front comun pentru acest interes național.

Astăzi, când imperiul sovietic s-a destrămat, îl auzim pe președintele Medvedev declarând mereu că Rusia îi va apăra pe concetățenii săi oriunde s-ar afla ei. Medvedev îi are în vedere, de fapt, pe cetățenii ruși urmași ai acelora care au colonizat cândva teritorii cotropite de Rusia sau de URSS în dauna statelor vecine. Asimilați sau nu, ei constituie un bun pretext atât de amestec în treburile interne ale acelor state, acum independente și suverane, cât și de declarații de principii în relațiile internaționale, gen autodeterminare, autoguvernare etc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Apostol Neculai, senator independent.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este „Pe când investiții și în susținerea calității învățământului?”

Faptul că noul an de învățământ care începe peste doar câteva zile ne surprinde din nou cu foarte multe școli unde, deși s-au alocat fonduri, investițiile nu s-au finalizat este o realitate despre care mass-media a relatat pe larg în ultimele săptămâni. De aceea, nu voi insista prea mult asupra acestui aspect, rezumându-mă la a spune doar că, și de această dată, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care este principalul ordonator de credite, a rămas corigent la acest important capitol, dacă nu și la altele, cum ar fi promovabilitatea elevilor la sfârșitul anului în curs la testele de capacitate și la bacalaureat.

Motivele invocate pentru a explica de ce nu au fost reabilitate integral proiectele aprobate au rămas, în general, aceleași: licitațiile pentru desemnarea constructorului, care se organizează greoi și doar în Capitală; obținerea autorizațiilor și avizelor obligatorii pentru începerea lucrărilor s-a dovedit a fi și ea anevoioasă; achiziția materialelor necesare s-a făcut, de asemenea, anevoios.

Altfel spus, cauzele sunt cunoscute, ceea ce mă îndreptățește să pun întrebarea: în documentația necesară de susținere a solicitării de fonduri destinate reabilitării spațiilor de învățământ s-a ținut seama de toate aceste realități? De pildă, de cât timp este nevoie pentru obținerea unui aviz de mediu sau pe ce forță de muncă ne putem bizui, la nivel de județ și localitate, în stare să acopere, în limita unor termene de execuție bine fundamentate, volumul de lucrări aprobate?

Agregați, toți acești factori se regăsesc în calitatea finală a actului de învățământ.

Voi insista puțin, în continuare, asupra acestui aspect, cu sublinierea că am în vedere învățământul gimnazial și liceal, învățământ în care, practic, se pune temelia personalității viitorului adult prin acumularea de cunoștințe și însușirea deprinderilor de comportament.

Față de ce ne-am dori să realizăm pentru ca elevii să beneficieze de condiții optime de pregătire, atât din punctul de vedere al echipării școlilor cu material didactic necesar asimilării disciplinelor înscrise în programă, cât și din cel al condițiilor de confort adecvate vârstei elevilor, de la căldură și alimentare cu apă până la săli și terenuri de sport, banii nu vor fi suficienți niciodată. Esențial este ca banii pe care îi putem aloca să fie folosiți cu maximum de chibzuință. Or, tocmai această cerință veche de când e lumea nu a fost avută în vedere de responsabilii aflați în fruntea ministerului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Apostol Neculai și se pregătește domnul senator Vasile Dîncu. Este în sală? Da. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Oare trebuie să devenim eurosceptici?”

Recent, Comisia Europeană a decis suspendarea temporară a plăților pentru România aferente Programului SAPARD, decizie cu consecințe extrem de grave asupra noastră, inclusiv prin eventuala compromitere a Planului național de dezvoltare rurală.

Motivația acestui gest unilateral nu este foarte explicit definită, invocându-se când unele carențe în corecta gestionare a fondurilor europene, când necesitatea de a solicita părții române date suplimentare.

Sigur că proiectele aflate în diverse stadii de implementare suportă o permanentă auditare și periodice raportări de etapă, la fel cum proiectele deja acceptate au fost superverificate, extrem de exigent, anterior validării acordului de finanțare.

Explicația acestei decizii duce la scenarii destul de pesimiste. Astfel, fie la nivelul Uniunii Europene sunt unele probleme financiare mai delicate, și atunci se caută pete în soare, motive artificiale pentru blocarea finanțării pentru România, fie, și mai grav, cei care gestionează politica agricolă comunitară au intuit că potențialul agricol românesc poate deveni o concurență periculoasă pentru piața vest-europeană, alimentând tensiuni interne în agricultura țărilor Uniunii inițiale. Adică a apărut riscul ca România să redevină un important și competitiv producător agricol, în loc de a se consacra drept un simplu importator și consumator.

Or, noi oricum plecăm în această competiție cu un handicap destul de mare pe care trebuie să-l recuperăm, pentru că agricultura statelor din Uniunea Europeană anterioară lărgirii are o performanță și un randament în contul unor decenii de subvenții acordate de stat pentru retehnologizare și modernizare.

În condițiile în care Uniunea Europeană a întrerupt finanțarea proiectelor SAPARD, chiar și pentru o perioadă limitată de timp, ce percepție asupra stabilității și predictibilității mediului de afaceri din România poate să mai aibă un investitor serios când au loc asemenea distorsiuni?

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă gândeam ca în intervenția mea să vă vorbesc despre fotbal și politică. Nu ne referim la fotbal ca fenomen sportiv prin excelență, vreau însă să constatăm câteva lucruri pe care ne-am obișnuit să nu le băgăm în seamă.

Ieri, toată țara a văzut zece mii de timișoreni care, într-o revoltă spontană, au umplut Piața Operei din capitala Banatului.

La prima vedere, am putea spune că este un fapt particular, o problemă doar a fotbalului sau a „Ligii lui Mitică”, cum numim, chiar oficial, Liga națională de fotbal, Liga României. Fotbalul este o parte importantă a spectacolului politic și o parte a emoției colective.

Ca spectator la înfrângerea cu Lituania de la Cluj-Napoca, am văzut însă și 20.000 de ardeleni care la Cluj au strigat minute în șir „Timișoara!”.

Nu știu cum a ajuns bucureșteanul Iancu să vândă unui italian simbolurile clubului timișorean, și nici nu știu cine are dreptate, juridic vorbind, în această dispută, dar, în aceste manifestări de revoltă publică, nu este vorba despre fotbal sau nu este vorba numai despre fotbal.

Fotbalul este o parte a procesului de transformare a României într-o feudă a Capitalei, o recentralizare care, din când în când, are aspectele centralismului comunist. Și aș vrea să vă spun că, dacă ne uităm în politică, o să vedem bine că la noi politica seamănă cu fotbalul. Sunt multe similarități între politică și fotbal. Mulți oameni de fotbal se ocupă și de politică. Sunt mazete și în fotbal, și în politică, așa cum am văzut și în meciul de sâmbătă.

Arbitrajele din fotbal funcționează la noi cum funcționează de multe ori justiția sau Curtea Constituțională, în sensul că înțelegem foarte greu unde este adevărul.

Performanța noastră politică în Uniunea Europeană, dacă ne gândim numai la modul în care aducem resurse în țară, este la nivelul performanței pe care fotbalul a avut-o în Elveția la ultimul campionat european și la nivelul performanței meciului de sâmbătă. Și pentru fotbal, dar și

pentru politică, parcă nu mai avem bază de selecție sau avem o bază de selecție tot mai restrânsă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM, și se pregătește domnul senator Ioan Nasleu.

Aveți cuvântul, domnule senator Viorel Dumitrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Despre sărăcia unei Românii la aproape 20 de ani de istorie postrevoluționară”.

De ce sărăcia? De ce un nivel de trai material scăzut? De ce privatizări frauduloase? De ce privatizări păguboase? De ce o cotă unică de impozitare, indiferent de veniturile realizate? De ce injustiție? De ce a devenit învățământul primar inaccesibil multora? De ce mai bine turism în Bulgaria sau în Grecia decât în România? De ce oameni evacuați și aruncați în stradă, oameni a căror singură vină este că au locuit cu titlu legal în anumite case? De ce suprafețe mari de păduri sunt defrișate și rămase cioturi? De ce gunoaie aruncate sau de ce gunoaie neridicate? De ce puține apartamente noi în fiecare an? De ce o mortalitate ridicată? De ce românii de succes pleacă? De ce pleacă oamenii simpli la orice muncă în Occident? De ce și cum au reușit alte foste țări comuniste ca Slovenia, Cehia sau Ungaria să aibă un alt standard de viață în acești ani care au trecut de la schimbarea regimurilor?

În urmă cu aproape 20 de ani, cei mai curajoși dintre români, gata să înfrunte gloanțele, au ieșit în stradă împinși de disperare, de degradarea condițiilor umane, de un trai umilitor. Fiii acestui popor, cei mai mulți tineri, au dat sacrificiul suprem, viața lor, pe baricadele revoluției dintr-un decembrie blând din preajma Crăciunului. 50 de ani de comunism s-au spulberat în câteva zile devenite istorie.

În decembrie 2009 se împlinesc 20 de ani de istorie postrevoluționară. Ne-am împotmolit de la început, divizându-ne în tabere intolerante prin lipsa dialogului și a argumentelor raționale, contestând revoluția, contestând adevăratele valori morale, afișând atitudini de frondă și impulsive, în numele unei opinii opuse unui regim ales democratic prin alegeri libere, al unei opinii declarative de antineocomunism. Aceasta s-a tradus cel mai bine prin evenimentele din 1990, când fenomenul „Piața Universității” sau „Zonă liberă de neocomunism” a escaladat, în cele din urmă, prin atacurile și incendierile Ministerului de Interne, Poliției Capitalei și Televiziunii.

Vă adresez rugămintea, stimați colegi, să faceți liniște în sală.

Vă rog să continuați, domnule senator.

...că pe lângă victimele inocente ale unor atacuri teroriste, de exemplu în Spania, nu avem de ce ne lăuda când este vorba de fărădelegea unor compatrioți de-ai noștri care au speriat cetățenii patriei, mai ales în țări ca Italia, Spania și Franța.

Suntem o problemă pentru noi aici. Suntem o problemă pentru alții în afară. Va trebui să înțelegem că avem nevoie, în primul rând, de solidaritate și onestitate, de modestie și responsabilitate, intransigență față de cei fărădelege, pentru ca prin muncă și noblețe de caracter să ajungem să depășim greutățile ce par a nu avea sfârșit pentru cei mai mulți dintre români.

Suntem cetățeni ai comunității europene prin tot ceea ce ține de istorie, cultură, valori științifice. În aceleași timp însă, prin racile care au măcinat și care încă mai macină societatea românească, suntem pe cale să transformăm o Românie frumoasă și bogată în resursele ei materiale și spirituale, cu potențial agrar extraordinar, turistic, cu profesioniști de înaltă calificare în toate domeniile, într-o Românie cenușăreasă. Mai mult ca oricând, avem nevoie de oameni potriviți la locul potrivit, de buni conducători, buni organizatori, capabili, avem nevoie de legi bune și drepte, adaptate la actuala situație economică, financiară, de aplicarea și respectarea legilor, de eliminarea diferențelor sociale și de tot ceea ce ne dorim, de fapt, de 20 de ani încoace.

Așa cum în anii ʼ90 Providența a făcut ca regimul Iliescu să dea un echilibru vieții sociale tulburate de evenimentele care au dus la înlocuirea unui regim totalitar cu un regim democratic, așa și astăzi, vă spun cu toată convingerea, Partidul România Mare și președintele său, domnul Corneliu Vadim Tudor, nu pot fi ocoliți. Aceștia, prin corectitudinea de care au dat dovadă, prin denunțarea neajunsurilor și abuzurilor de orice fel, prin clarviziune în aprecierea evenimentelor, fermitate în promovarea și exprimarea concretă a soluțiilor, pot să-și aducă o esențială contribuție la salvarea morală, spirituală și materială a societății noastre.

Deșteaptă-te române, fă-ți auzit glasul când încă se mai poate alege calea redresării!

Înainte se spunea: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, acum s-ar putea spune: „Oameni de bine, uniți-vă pentru viitorul vostru și al copiilor voștri!”

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nasleu, se pregătește domnul senator Adrian Păunescu – Grupul parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la evenimentele care se succed la Timișoara.

Îi mulțumesc și domnului Dîncu pentru că este solidar cu Politehnica Timișoara, cu timișorenii.

Dragi colegi,

Aveți idee ce se întâmplă la Timișoara? Aveți idee de faptul că în aceste momente cineva își bate joc de un oraș întreg? Aveți idee că suntem pe punctul să ne îngropăm de rușine ca țară? Aveți idee că zilnic mii de oameni vă strigă că cineva își bate joc în ultimul hal de Timișoara? Aveți idee că din cauza unor mizerabili 10 mii de timișoreni au ieșit în Piața Victoriei, tot acolo unde au ieșit în urmă cu 18 ani în timp ce mulți se uitau liniștiți la telejurnal? Vă aduceți aminte că datorită Timișoarei suntem acum aici?

Dacă aveți măcar un pic de onoare, vă rog, ba nu, vă implor să facem ceva ca să ștergem porcăria care se întâmplă la Timișoara. Cred că este obligația noastră, ca parlamentari, să fim primii care sar în ajutorul a zeci de mii de oameni care se văd furați de un lucru sfânt pentru ei și pentru mine, Poli Timișoara.

Cum este posibil ca Federația Română de Fotbal să stea pasivă, de luni întregi, în fața acestei situații? Cum este posibil ca șeful acestei instituții să reacționeze cu sictir la un lucru care aduce România într-o situație penibilă?

Suntem la un pas să retragem o echipă din Cupele Europene, să desființăm un club istoric pentru simplul motiv că cineva, un italian șmecher, a pus mâna pe niște hârtii. De unde? De la Federație!

Cum este posibil ca cineva de la FRF să nu lămurească această problemă și să nu iasă în față ca să explice: „Am făcut o porcărie sau am fost niște dobitoci sau nu ne-am priceput să evităm situația sau noi nu ne pricepem la legislație”. Să spună ceva, orice.

Din păcate, Federația nu răspunde în fața nimănui din România pentru greșelile făcute și, poate, pentru cele pe care o să le facă în viitor.

Fac un apel către dumneavoastră, stimați colegi, un apel disperat. De fapt, vă cer un sprijin moral, pur și simplu. Vă rog, pe cei care sunteți alături de Timișoara, să ne ajutați acum, ca să știu cine este cu Timișoara și pe cine mă pot baza.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu. Sigur, și în funcție de timp, vă voi ruga să mai acceptați o ultimă declarație politică.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Ar trebui ca astăzi, când sărbătorim Nașterea Fecioarei Maria, să ne gândim nu numai la faptul că, în ordine mistică, ea urmează să-l nască pe Mântuitor, ci și la faptul că avem nevoie de mântuire noi oamenii, noi românii în special.

Trăim, într-adevăr, vremuri complicate în care dreptatea umblă cu masca spartă. Se petrec tot felul de lucruri care ne costă pe toți și care, până la urmă, își exprimă nenorocirea pe care o conțin în felul cum se moare. Sigur că aș putea trece peste o împrejurare, dar v-o evoc pentru a vedea și dumneavoastră cum se poate lucra.

În ultimii ani, și cu deosebire de un an încoace, am susținut în fața dumneavoastră, repetat, poate plicticos, poate agasant, ideea că în zona Hunedoarei și a Albei cetățile dacice ar trebui să se bucure de o considerație reală sau măcar de o considerare reală. Am cerut premierului asistența, sprijinul pentru aceste cetăți, și sătul de minciună, sătul de amânări, anul trecut, în august, am depus un proiect de lege pe care l-am lucrat împreună cu autoritățile județene din Hunedoara, cu oamenii de cultură, cu oamenii politici din toate partidele parlamentare și neparlamentare din județul Hunedoara.

A fost prioritar rolul fostului prefect, s-a schimbat prefectul de Hunedoara, noul prefect a consimțit să facem împreună, în continuare, demersurile necesare pentru ca să nu se mai risipească această avere, într-adevăr fenomenală, care este zestrea dacică.

După ce ministrul culturii, în câteva rânduri, a respins în termeni aroganți preocuparea noastră și rugămintea noastră de a da atenție cetăților dacice, iată că în acest august a lansat pe site-ul guvernamental propunerea de ordonanță a Guvernului în chestiunea cetăților dacice. Așadar, la un an de când am depus această propunere a mea, la un an de când ea a fost luată în seamă și la multă vreme de când ea a trecut prin Senat și se află la Cameră la una dintre comisii, deși membrii comisiilor m-au asigurat de sprijinul lor, iată că ministrul culturii dorește să marcheze dumnealui acest punct.

Nu este vorba numai de orgoliul de autor, care în cazul de față este un autor colectiv, ci este vorba și de dreptate. Și, în acest sens, cer conducerii Senatului să intervină pentru a se face dreptate. Este o rușine ca un ministru să fure, cu viclenie, startul și să încerce să dea o soluție, după părerea mea, stupid-călduță unei situații fierbinți, pentru că eu am propus o lege și niște drepturi pentru cei care trebuie să apere cetățile dacice, iar ministrul culturii a propus niște reglementări care să oblige consiliile județene la mai multă atenție, un fel de nimic, cum se zice în termen populari, un fel de „spanac intercontinental”. Ei bine, sigur că mă amărăște chestiunea aceasta și sigur că tot încerc să găsim calea de a rezolva și nu am cu cine vorbi.

Vă rog să nu lăsăm lucrurile să se degradeze și să ajungă în situația de a nu mai putea fi oprite.

Înainte de a pleca încoace, am primit un telefon de la avocata Paula Iacob, care mi-a spus cu o voce stinsă că vărul ei, prietenul meu, colegul meu de literatură, scriitorul Vintilă Ivănceanu, un om de 67 de ani, român trăitor în Austria, a murit. Îl văzusem în urmă cu zece zile la Viena, fusesem oaspetele lui și făceam planuri de viitor. Atenție la planurile de viitor! Nu le întindeți prea departe, pentru că nu se știe niciodată ce urmează. Vintilă era la o casă pe care o închiriase în Maroc, să lucreze literatura lui. A căzut din picioare și a murit. Sigur că și el a avut dușmani, sigur că și pe el îl regretă prietenii, așa cum îl regretă pe marele actor care a fost până ieri omul viu Ilarion Ciobanu.

Eu cred însă că altceva ar trebui să învățăm. Este un apel pe care-l repet: să ne obișnuim să nu ne mai urâm până la moarte. Este destul că suntem adversari, este destul că vremurile noi ne-au învățat diferența, este destul că moartea este foarte grăbită și că se află mereu printre noi. Nici nu știm unde se găsește, în ce bancă, pe ce scaun, moartea acum, dar este sigur că nu avem dreptul s-o ajutăm. Este sigur că nu ar trebui să lucrăm cu uneltele morții. Este sigur că nu este corect ca un ziarist, într-un ziar românesc, să scrie despre Ion Iliescu că îi urează „să ajungă în formol!”. Aceasta este o chestiune sinistră.

Există o morală și a fiarelor și iată, deodată, vine vestea rea.

Mântuirea despre care vorbeam ar trebui să vină și, dacă asta e calea, prin Sfânta Maria prin Fiul Ei și al lui Dumnezeu Mântuitorul, atunci să o urmăm.

În condițiile în care totul este murdar, nici nu trebuie să ne mai mirăm de faptul că echipa națională de fotbal pierde un meci acasă, la Cluj-Napoca, în bătălia cu niște fotbaliști inexistenți, care nu știu nici să-și lege ghetele bine, nu au încă obiceiul acesta, dar totul este în contul României. Și organizarea sportivă face parte din organizarea defectuoasă a României însăși, și anume toată lumea are drepturi, nimeni nicio obligație. Asta este ecuația criminală în care trăim. Toata lumea are drepturi, președinți de federație, antrenori pe care i-am apărat, dar nu-i mai putem apăra, jucători, purtători ai tricolorului național, oameni semnificativi care au făcut și multe lucruri bune se duc la Cluj-Napoca pe un stadion frumos, în fața unui public extraordinar și pierd în numele României, nu în numele lor. Nici nu vom mai ține minte peste 10 ani cine erau componenții echipei naționale în ziua nenorocită de septembrie în care au pierdut cu 0–3 cu Lituania. Vom ține minte România.

Trebuie să fiu atent mereu la ce se întâmplă în spatele meu, pentru că vremurile noi ne-au învățat că trebuie să avem o viziune totală asupra celor ce ne înconjoară.

Nu știu, domnul reprezentant al democrat-liberalilor zice că domnul liberal este periculos, știe dumnealui ce zice.

Până mai ieri au fost frați.

Poftim?

Vă rog, aveți cuvântul în continuare, domnule senator. Spuneam doar că până mai ieri au fost frați.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

În ordine istorică, lucrurile acestea vor fi cele mai interesante, acestea care sunt enervante pe moment.

În fine, să-l ascult pe președintele de ședință.

Sigur că eu am aici multe, foarte multe lucruri pe care aș putea să vi le spun, dar le las pentru altă dată fiindcă tot nu se vor rezolva.

Am aflat doar o veste bună: au trebuit să moară atâția români la Mărășești ca, în fine, până în 2018, când se va aniversa un secol de la sfârșitul Primului Război Mondial, locul bătăliei de la Mărășești să poată intra în patrimoniul UNESCO, probabil că va fi o întrecere și acolo. Vom ieși la bătălie pentru top cu toți morții, cu toate oasele.

Am primit de la Chișinău un lucru extraordinar, o scrisoare foarte limpede și tulburătoare de la Andrei Vartic, unul dintre numele mari ale culturii române din toată România, adică și de la Chișinău. El îmi scrie în numele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova și cere partidelor politice din România să respecte drepturile Basarabiei în ceea ce privește felul în care vor fi selectați acei oameni semnificativi ai Basarabiei pentru Senatul și Camera Deputaților din România, și rugămintea fierbinte a lui Andrei Vartic și a celorlalți mari intelectuali români care semnează scrisoarea, Nicolae Dabija, Alexandru Moșanu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Petru Sultan, Sergiu Chircă, membrii de onoare ai Academiei Române, și Ion Ungureanu, fost ministru, Andrei Vartic, fost deputat, Constantin Tănase, fost deputat, Ion Costaș, fost ministru, Valeriu Dorogan, profesor universitar, Valeriu Dulgheru, profesor universitar, și Ion Melniciuc, profesor universitar, este ca și viitorul senator, și viitorii deputați să fie selectați din societatea civilă. La Chișinău societatea civilă este foarte puternică, iar Forul Democrat se oferă să ne fie sprijin.

Ultima chestiune. Am primit din partea liderilor sindicali Dumitru Costin și Nicolae Valeriu o propunere care mă privește și ne privește. Ea se referă la campania pe care sindicatele – spre cinstea lor – doresc să o înceapă privind reapropierea tineretului de carte. Într-o zi de septembrie, mi se pare că în 17 sau 18 septembrie, va avea loc în București o întrunire în care să se lanseze ideea „Citește cu mine!”, o idee nobilă în situația grea în care se află cartea în România și în care se află cititorii în România.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Verginia Vedinaș.

Rugămintea este să concentrați expunerea în trei minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Săptămâna trecută, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat o decizie care sper că va influența pozitiv mersul justiției în țara noastră și viața publică, în general.

Este vorba despre modul în care se face numirea șefilor Parchetului General, DNA, DIICOT sau din alte structuri din cadrul Ministerului Public.

Pe acest tărâm s-au dat și continuă să se dea bătălii determinate, în principal, de dorința factorilor politici de a-și subordona acest domeniu important și influent în structura autorităților publice.

Constituția consacră pentru președinte numai prerogativa de a-i numi pe procurori și judecători, cu excepția celor stagiari. Niciun text din legea noastră fundamentală nu prevede dreptul președintelui de a numi șefii structurilor din cadrul Ministerului Justiției și Ministerului Public.

Este un truism al dreptului public că o autoritate publică nu poate exercita decât acele atribuții pe care i le prevede, în mod expres, legea, în speță cea fundamentală.

În ciuda acestei realități, cu depășirea limitelor constituționale, s-a consacrat formula numirii procurorului-șef din fruntea DNA de către Președintele României.

Dorința de a fi aservită justiția a mers până acolo încât în 2005, printr-o lege privind o pretinsa reformă în justiție, s-a schimbat și procedura numirii judecătorilor și procurorilor, distribuindu-se competența între președinte și ministrul justiției – primul numește, celălalt propune –, iar Consiliului Superior al Magistraturii i-a rămas numai rolul de a da un aviz consultativ, ceea ce înseamnă că nu este obligatoriu să fie respectat, și a atras, de altfel, scoaterea din joc a unei autorități publice căreia Constituția îi rezervă dreptul de garant al independenței justiției și îi prevede _expressis verbis_ competența de a propune președintelui numirea în funcția de judecător și procuror.

Prin soluția propusă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a stabilit ca procedura de numire a șefilor acestor autorități publice să-l implice pe ministrul justiției, care formulează propunerea, secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care dă un aviz și, în final, Consiliul Superior al Magistraturii, plenul acestei autorități care, încă o dată subliniez, este garantul independenței justiției, să facă numirea. În acest fel s-a intrat în starea de constituționalitate care fusese perturbată până atunci.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Stimați colegi,

Practic, această primă parte a ședinței noastre a fost epuizată, atât prin intervențiile tuturor colegilor înscriși, cât și prin timpul alocat dezbaterii.

Înainte de a trece la următoarele chestiuni pe care le avem de rezolvat, dați-mi voie să vă aduc la cunoștință că au semnat ca fiind prezenți 93 de domni senatori, cvorumul de ședință fiind de 69 de domni senatori.

## **Domnul Adrian Păunescu**

**:**

Pentru contabilitate!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Pentru contabilitate nu, pentru istorie da, cu o singură condiție, să aibă intervenții de la tribuna Senatului.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că în urmă cu o oră și jumătate aminteam că programul de lucru este până la ora 19.30, având înscrise pe ordinea de zi mai multe inițiative legislative.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru.

Nu sunt observații.

Atunci vă invit să vă ocupați locurile și vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru.

La probleme organizatorice!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Imediat vă dau cuvântul la probleme organizatorice. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

La probleme organizatorice, ofer cuvântul domnului senator Neagu Nicolae.

De asemenea, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare, dacă au de făcut propuneri pentru modificarea componenței unor comisii, având în vedere faptul că avem mai mulți colegi senatori noi, să ia cuvântul.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Poftiți la microfonul central.

## **Domnul Nicolae Neagu:**

Domnule președinte de ședință, mulțumesc. Stimați colegi,

Aș vrea să fac o declarație astăzi, care cred că este foarte importantă pentru ceea ce cred eu că trebuie să fie demnitatea unui om politic.

Am luat cunoștință săptămâna trecută că am fost desemnat, cu acordul dumneavoastră, al Grupului parlamentar al PD-L, din care fac parte sau făceam parte, să preiau președinția Comisiei economice, industrii și servicii. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o. Cred că, din punctul de vedere al conducerii, al prezidării, al coordonării activității unei comisii de asemenea importanță, am pregătirea profesională necesară, dar cred că demnitatea și caracterul uman sunt mai importante, din punctul meu de vedere, și atunci când realizezi că, în definitiv, această mare și înaltă demnitate publică ți-a fost conferită ca urmare a unei negocieri politice pe care eu n-o pot aproba în calitate de senator, motiv pentru care sunt nevoit să renunț la președinția Comisiei economice, industrii și servicii. Eu îi respect și îi stimez pe colegii senatori ai Grupului parlamentar al PRM, dar politica în ale cărei virtuți eu cred este de dreapta și trebuie să rămână de dreapta.

Eu sunt un om politic cu convingeri de dreapta în politica românească. Eu cred în Dumnezeu – este și o zi sfântă astăzi –, eu cred în aceste virtuți, în demnitatea și onorabilitatea noastră ca senatori, motiv pentru care, pentru a nu aduce și alte prejudicii, îmi înaintez și demisia din Grupul parlamentar al PD-L și din Partidul Democrat Liberal.

Vă mulțumesc.

Un exemplar va fi transmis Biroului permanent, Secretariatului general, liderului de grup și președintelui PD-L.

Sunt senator sau, din acest moment, rămân senator independent și, pentru că electoratul care m-a trimis în plenul Senatului este sau a fost un electorat al Alianței DA, rămân senator independent afiliat Grupului parlamentar al PNL. Mulțumesc mult de tot.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Se pare că vom avea probleme în continuare. Numai puțin.

În legătură cu această demisie, având în vedere că mâine avem ședințe în comisii, rog colegii din Grupul parlamentar al PD-L să încerce să ofere o soluție pentru reluarea activității în condiții normale în Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog, domnule senator Iorga. Doriți să interveniți? Vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PRM nu dorește să facă modificări la nivel de președinți de comisii, vicepreședinți, secretari. Deci lucrurile rămân așa.

Eu voiam să spun însă altceva. Distinsul antevorbitor – nu vreau să-i dau prilej de drept la replică – ar face foarte bine dacă și-ar păstra toate frustrările sau nemulțumirile pe care le are față de partidul din care a făcut parte acolo. Nu e vinovat Partidul România Mare de nimic. Dumnealui voia să plece la PNL demult, așa că să nu mai vină cu fițe din astea cu care nu impresionează pe nimeni.

Și, ca să fiu cinstit, în aproape 4 ani mă bucur că a făcut această declarație, că l-am văzut și eu și l-am și auzit. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, alte grupuri parlamentare.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog să nu facem comentarii în legătură cu un act de demisie, pentru că este o chestiune personală a unui coleg senator.

## Domnule președinte,

Dacă am depășit momentul, atunci dați-mi voie să fac câteva anunțuri pentru colegi. Unele din ele trebuie supuse aprobării plenului, altele trebuie transmise mai departe, altele merg la comisii. Este vorba de chestiuni organizatorice.

În acest sens, Grupul parlamentar al PSD îl nominalizează pe domnul senator Traian Mândru, din Circumscripția Galați, pentru a fi membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții pe locul devenit vacant ca urmare a unei demisii mai vechi.

De asemenea, o desemnează pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă ca membru în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pe locul devenit vacant în urma demisiei domnului senator Otilian Neagoe.

Grupul parlamentar al PSD îl nominalizează – urmează să fie supus dezbaterii și votului Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului – pentru funcția de vicepreședinte al acestei comisii pe domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, membru în Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Îl nominalizăm pe domnul senator Radu Cătălin Mardare – rugăm să fie transmisă această nominalizare către Birourile permanente reunite, în vederea derulării procedurilor de aprobare în cadrul Camerelor reunite – pentru a face parte din Delegația Parlamentului României la Inițiativa Central-Europeană – Dimensiunea Parlamentară pe locul rămas vacant ca urmare a demisiei domnului senator Sorin Oprescu.

Cred că am epuizat chestiunile organizatorice. Vă mulțumesc.

Nu, vă cer scuze.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai aveam de făcut un anunț. Grupul parlamentar al PSD îl nominalizează pe domnul senator Marin Bobeș pentru a prelua funcția de secretar al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului pe locul devenit vacant tot ca urmare a demisiei domnului senator Otilian Neagoe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

În legătură cu penultima chestiune pe care ați ridicat-o, în ceea ce-l privește pe domnul senator Radu Cătălin Mardare, rog Grupul parlamentar al PSD să facă propunerea în scris pentru ședința Birourilor permanente reunite.

Mulțumesc.

Celelalte două chestiuni le

Vă consult dacă mai sunt alte probleme cu caracter organizatoric.

## Nu mai sunt.

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea a 18 inițiative legislative.

Vă reamintesc că Senatul a decis să supună dezbaterii și adoptării numai acele solicitări pentru care inițiatorii sunt prezenți.

Domnul senator Marius Marinescu.

Mulțumesc, mulțumesc.

Vă rog să păstrați liniște în sală.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Inițiativele mele pe fond – nu sunt numai ale mele, ci și ale altor colegi senatori – se referă, pe de o parte, la declararea de utilitate publică a unor parcuri, fiindcă vrem să stopăm ca aceste spații verzi să mai fie distruse.

O altă inițiativă legislativă se referă la obligarea Consiliului General al Municipiului București să restabilească, să reamenajeze piețe mobile, ceea ce a și început să facă domnul senator Oprescu, acum primar general al Capitalei. Ne reprezintă cu demnitate în Primăria Generală a Capitalei.

Și ultima inițiativă se referă la interzicerea demnitarilor de a mai face parte din consilii de administrație sau comisii de privatizare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Întreb colegii senatori dacă doresc să formuleze întrebări în legătură cu solicitările domnului senator Marius Marinescu.

În situația în care nu sunt intervenții,

Întreb dacă ceilalți inițiatori sunt prezenți pentru a-și susține cererile.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

Stimați invitați,

Propunerea noastră legislativă vizează prorogarea termenului înscris în Legea nr. 35/2008, respectiv ca votul uninominal să fie amânat pentru 2012.

Permiteți-mi să vă prezint motivele.

Legea nr. 35/2008 nu reglementează o serie de aspecte privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat. Dintre acestea amintim: modalitatea de constituire și componența birourilor electorale organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, modalitatea de exercitare a dreptului de vot de către cetățenii români cu reședința în străinătate, persoanele invalide sau aflate în imposibilitatea de a se deplasa, precum și de către deținuții care nu au fost lipsiți de drepturile electorale, organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale, efectuarea sondajelor de opinie cu caracter electoral.

Totodată, Legea nr. 35/2008 nu sancționează o serie de fapte care pot aduce atingere bunei desfășurări a operațiunilor electorale, cum ar fi: păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiții necorespunzătoare, neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente, efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate, necomunicarea către judecătorie a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie, neaplicarea pe cartea de alegător sau, după caz, pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea „votat” sau a timbrului autocolant, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare, precum și încredințarea de către titular a cărții de alegător altor persoane, încălcarea de către primari a obligației de a asigura locuri speciale pentru afișaj electoral, acceptarea de către un cetățean a candidaturii în mai multe colegii uninominale atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat.

Vă rog, stimate domnule senator, să vă referiți mai mult la caracterul urgent, nu la conținutul propunerii legislative.

Este o urgență.

Permiteți-mi să mai precizez încă un motiv, domnule președinte, și apoi urgența.

Legea nr. 35/2008 reglementează într-o manieră incompletă alianțele electorale, actele în baza cărora se votează birourile și oficiile electorale, modalitatea de delimitare a secțiilor de votare, cuprinsul proceselor-verbale, circuitul acestora, repartizarea și alocarea mandatelor și așa mai departe.

Toate acestea, domnule președinte, onorat Senat, sunt motivele pe care le-a înscris Guvernul României în susținerea Ordonanței de urgență nr. 97/2008, ordonanță care încalcă Constituția României.

Deci Guvernul României a ajuns la concluzia că Legea nr. 35/2008 este o lege incompletă și v-am prezentat câteva dintre aspectele care trebuie reglementate.

Pentru că toate acestea și multe altele pe care nu mi-ați mai permis, domnule președinte, să le prezint nu sunt reglementate corect în Legea nr. 35/2008 și, practic, dacă s-ar lucra conform actualei legi, s-ar ajunge la un adevărat haos în ceea ce privește alegerile și stabilirea mandatelor, parlamentarii PRM au solicitat ca în procedură de urgență să fie luată în discuție propunerea noastră legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să îi adresați întrebări domnului senator Funar.

Nu sunt întrebări.

Doriți să susțineți aprobarea procedurii de urgență pentru vreo propunere legislativă? Da?

Vă rog, domnule deputat Canacheu.

Cutuma este să vorbesc de aici sau de acolo?

De acolo de unde sunteți dumneavoastră. Aici, data viitoare, dacă veți candida la Senat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senatori,

Stimați domni senatori,

Legea nr. 562/2004 a stabilit un drept pentru angajații Ministerului Apărării, Ministerului Internelor și Reformei Administrative și ai celorlalte instituții din sistemul de apărare și ordine publică să poată cumpăra unele dintre locuințele de serviciu.

Pentru că normele de aplicare a legii au întârziat să apară, câțiva dintre angajații acestor instituții, în acest interval până la apariția normelor de aplicare, s-au transferat de la o instituție la alta, în mare parte de la Ministerul Apărării la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, dar sunt și alte instituții, la Serviciul de Telecomunicații Speciale sau la SPP. Așa se face că 14 cetățeni români, angajați fie la Ministerul Apărării, fie la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, au rămas cu situația locativă nereglementată. Am documentat această situație din toamna anului trecut. Am avut, inițial, acordul celor două ministere principale, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Apărării, de a reglementa această situație pe calea hotărârilor de guvern, dar nu s-a întâmplat. În sesiunea de primăvară am adresat rugămintea prim-ministrului ca prin hotărâre de guvern să reglementeze această situație. Avem aceste 14 situații în Carei, Satu Mare, Caracal, Târgoviște, Slobozia, Călărași și București.

Caracterul de urgență este dat de situația: contractele de închiriere nefiind reînnoite nu pot fi preschimbate actele de identitate, iar unele familii nu pot înscrie copiii la instituțiile de învățământ. Nu pot fi contractate credite de consum.

La Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională avem o întreagă corespondență pe această problematică.

Am încercat să obținem reglementarea pe celelalte căi, dar nu s-a reușit până la acest moment.

Vă rog să susțineți procedura de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Suplimentar, vreau să vă spun că există demersuri făcute și către Senat. Există cadre militare care se găsesc în situația de a fi evacuate din aceste case, întrucât s-au mutat în interiorul sistemului național de apărare, dar de la o instituție militară la alta.

Vă consult dacă doriți să puneți întrebări. Domnule senator Mihail Lupoi, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dumneavoastră ați fost ministru de interne, iar eu am fost ofițer, așa că, să zicem, într-un fel, ambii suntem implicați sentimental, cel puțin în legătură cu acest subiect. Totuși, o lege nu se face pentru 14 oameni, ci...

Vă rog, domnul deputat Canacheu a dat exemplu de 14 cazuri pe care le cunoaște dânsul.

...stabilim un principiu ca la transferul dintr-o instituție într-alta să se aplice legea în oricare instituție din sistemul de apărare în care se mută. Dar, cum bine spunea dânsul, eu am înțeles că este vorba de 14 cazuri și nu cred că facem legi pentru 14 persoane.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Aveți dreptate, sunt mai multe cazuri. Eu așa am înțeles, că dânsul a dat exemplu cele 14 cazuri pe care le cunoaște.

Nefiind alte observații,

Dacă nu mai sunt alte solicitări, trecem la punctul 3 din ordinea de zi.

Întrucât Președintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis o scrisoare președintelui Senatului, domnul senator Nicolae Văcăroiu, potrivit prevederilor legale, respectiv art. 7 din Legea nr. 42/2004, avem obligația să informăm plenul deoarece Președintele României a aprobat participarea României cu 15 polițiști la misiunea Organizației Națiunilor Unite din Republica Democrată Congo MONUC.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

Raportoare, Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Executivului participă doamna secretar de stat Cristina Pocora, căreia îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

Vă rog.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege constă în ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

La negocierea acordului s-a ținut seama de directivele și reglementările Uniunii Europene în domeniu.

De aceea, vă rog să adoptați prezentul proiect de lege în forma acceptată prin vot de către comisie. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Repet invitația către Comisia economică, industrii și servicii, comisie care am înțeles că de circa 5 minute nu mai are președinte.

Vă rog, unul dintre colegi, vicepreședinte, secretar, membri...

Domnul senator Dumitru? Am văzut că erați în picioare și am crezut că doriți să...

Mulțumesc.

Îl invit pe unul dintre colegii din Comisia economică, industrii și servicii să prezinte raportul.

Domnul senator Sabin Cutaș? ## **Domnul George Sabin Cutaș**

**:**

Nu mai fac parte din comisie!

## Nu mai sunteți în comisie.

Vă rog, domnul senator Neagu și-a prezentat demisia... Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, poftiți, aveți de la mine raportul, este favorabil.

Comisia a fost sesizată cu adresa L437, a luat în dezbatere proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

Raportul comisiei este pozitiv. Acordul este cerut de situația _de facto_ , creșterea traficului de circa cinci ori în ultimii trei ani și așteptarea și altor acorduri importante cu asemenea țări.

Supunem plenului Senatului spre adoptare acest proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Proiectul de lege constituie prioritate legislativă a Guvernului, a fost adoptat de Camera Deputaților, are caracter de lege ordinară, iar Senatul urmează să se pronunțe în calitate de Cameră decizională.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000. De asemenea, adoptat de Camera Deputaților. Raportoare, Comisia economică, industrii și servicii. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat Cristina Pocora.

Acordul a fost adoptat pentru stabilirea unor principii și reguli uniforme în scopul creșterii siguranței transporturilor internaționale ale mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare.

De aceea, vă rugăm să adoptați raportul de admitere întocmit de Comisia economică, industrii și servicii. Mulțumesc.

Proiectul de lege privind aderarea României la acest acord nu ridică probleme deosebite, raportul este favorabil, acordul este un acord tehnic care permite creșterea siguranței transporturilor pe Dunăre.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul senator Viorel Ștefan, Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, așa cum spunea reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii, este o chestiune tehnică, nu ridică probleme, nici eu nu vreau să intru pe fondul acestui acord, însă am o nelămurire, și poate reușim să o clarificăm cu reprezentantul Executivului, în legătură cu prevederile art. 3 din legea pentru aderarea României la acest acord. Deci ne aflăm în situația în care prin lege, conform prevederilor constituționale, validăm actul Executivului de a adera la un acord internațional, dar tot prin această lege, la art. 3, se inserează o mențiune conform căreia „orice modificare ulterioară a acestui acord va fi preluată în legislația internă prin ordin al ministrului”. Personal, sunt derutat, pentru că orice modificare poate să însemne chiar schimbarea sensului acestui acord.

Pe de altă parte, chiar dacă am accepta această idee, dat fiind termenul foarte scurt de preluare în legislația internă a părților contractante, de trei luni, care se stabilește de principiu în conținutul acordului, observăm că până și în conținutul acordului se face diferențiere. Sunt modificări care nu aduc atingere altor acorduri și, atunci, rămâne valabil termenul de trei luni, dar sunt modificări care ar putea să inducă efect asupra altor acorduri internaționale sau asupra altei problematici importante pentru țara respectivă pentru care însuși acordul stabilește că termenul de adoptare, de preluare în legislația internă a părților contractante va fi stabilit de la caz la caz în funcție de importanța, de dimensiunea, de conținutul acestor modificări.

Or, așa cum este formulat proiectul de lege care vine de la Guvern și a trecut și de Camera Deputaților, a trecut și de Comisia economică, industrii și servicii, cred că era o chestiune mai degrabă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Dacă ar fi fost un aviz, poate ne lămuream mai mult. Mie personal nu mi se pare că este în concordanță cu prevederile constituționale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Petru Șerban Mihăilescu. Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc.

Dacă puteți să oferiți răspunsuri, vă rog. Microfonul 9.

La art. 3 s-a stipulat că eventualele amendamente vor fi preluate în legislația internă prin ordin al ministrului, pentru că s-a constatat că, din punct de vedere tehnic, apar amendamente foarte des și, pentru urgență, s-a convenit, inclusiv la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției, ca aceste amendamente ulterioare să se facă prin ordin al ministrului transporturilor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Mai mult, vă rog să observați că textul art. 3 nu privește acordul, ci privește regulamentul care este anexă la acord.

Este parte integrantă!

Este parte integrantă fiind discutat și negociat. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, precizez caracterul legii, de lege ordinară.

Senatul se pronunță în calitate de Cameră decizională. Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu.

## Domnule președinte,

Noi am discutat această problemă la comisie și există deja un număr important de ordine care reglementează aceste chestiuni, ele trebuie modificate în concordanță cu ce s-a aprobat până la ora actuală și cred că nu vor fi probleme, din acest punct de vedere, dacă miniștrii sunt responsabili. Dacă miniștrii au, într-adevăr, o anumită problemă, nu vor exista, din punct de vedere al Dunării, probleme pe această chestiune.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot atât asupra raportului favorabil întocmit de Comisia economică, industrii și servicii, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu.

Legea are caracter de lege ordinară.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007.

Raportoare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Din partea Executivului participă la dezbateri doamna secretar de stat Cristina Pocora.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Prevederile acestui acord vor asigura cadrul juridic privind îmbunătățirea condițiilor pentru derularea traficului feroviar de mărfuri și călători dintre România și Republica Bulgaria.

De asemenea, suntem în deplin acord cu Comisia economică, industrii și servicii în ceea ce privește raportul de admitere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile, iar comisia noastră a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Precizez că legea are caracter de lege ordinară, este prioritate legislativă a Guvernului României și este adoptată de Camera Deputaților, urmând ca Senatul să se pronunțe în calitate de Cameră decizională.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 9 noiembrie 2007 și la Stockholm la 20 noiembrie 2007.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este sesizată în fond.

Din partea Executivului participă doamna secretar de stat Georgeta Ionescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării conține prevederi referitoare la: scopul și domeniile de cooperare, protecția informațiilor clasificate, drepturile de proprietate intelectuală, aspectele financiare, jurisdicție, interpretare și aspectele privind intrarea în vigoare, precum și responsabilitățile părților în ipoteza ieșirii din vigoare a documentului. Deoarece părțile urmează să coopereze și în domenii precum cel tehnico-militar, cercetare-dezvoltare și industria de apărare, din categoria instituțiilor de execuție face parte și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez respectuoasa rugăminte de a vota prezentul proiect de lege.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aveți cuvântul, domnule general.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Documentul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a fiecăruia dintre cele două state.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

Analizând conținutul acestui memorandum, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale.

Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară.

A fost adoptată de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra proiectului de lege, cât și asupra raportului.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliție aeriană, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu, pentru a prezenta expunerea de motive.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

După aderarea României la NATO a fost o preocupare constantă a forțelor aeriene din România și Republica Ungară aceea de a putea răspunde, în mod eficient, noilor amenințări prin perfecționarea serviciului de poliție aeriană și, de asemenea, pentru a putea îndeplini obligațiile referitoare la asigurarea securității aeriene a spațiului aerian național, cât și a spațiului aerian integrat al NATO.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la definiții, aspecte generale, scop, structuri și organisme care cooperează, responsabilitățile părților, aprobarea mișcării aeronavelor, utilizarea spațiului aerian și a aerodromurilor, căutarea și

salvarea, precum și investigarea accidentelor de zbor, pregătire și vizite, sprijin la sol și în aer pentru aeronavele din serviciul de poliție aeriană, compensarea daunelor, precum și alte prevederi.

Menționăm că textul acordului este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a celor două state, în special, în ceea ce privește România, cu dispozițiile Legii nr. 257/2001 privind modul de acțiune.

Vă mulțumesc mult.

Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul comisiei.

Aș vrea să subliniez în fața Senatului că acest acord reprezintă primul document internațional având acest obiect atât pentru România, cât și pentru Republica Ungară, iar semnarea lui a urmărit să ofere un model de cooperare în acest domeniu între state vecine și aliați.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

Analizând conținutul acordului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Senatul este Cameră decizională.

Legea are caracter de lege ordinară.

Stimați colegi,

Vă propun să dezbatem, în continuare, cele trei legi înscrise la punctele 9, 10 și 11 din ordinea de zi – două legi au caracter ordinar –, întrucât au termen de adoptare tacită pe 9 septembrie 2008, după aceea să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi, pentru care sunt prezenți mai mulți participanți din partea invitaților.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Termen de adoptare tacită – 9 septembrie 2008.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital sunt raportoare.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Mihai Toti.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Domnul Mihai Toti** – _președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost emisă ca urmare a procedurii Comisiei Europene asupra taxei de primă înmatriculare. Comisia Europeană a declarat procedura de _infringement_ nu pentru legalitatea taxei, ci pentru modul de calcul.

Ordonanța a început să-și producă efectele pe 1 iulie 2008 și, deja, din fondurile obținute s-a finanțat Programul național de reînnoire a parcului auto, Programul „Rabla”, și Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități, urmând ca banii să se întoarcă la cetățeni prin înlocuirea sistemelor de încălzire cu combustibili produși de energii regenerabile.

Domnilor senatori, având în vedere cele spuse,

Mulțumesc.

Îl invit pe unul dintre cei doi președinți de comisii, domnul senator Cârlan sau domnul senator Popa, să prezinte raportul comun.

Domnule senator Popa, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au fost sesizate cu acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Comisiile reunite au hotărât, cu 10 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri, să adopte raport favorabil, cu 16 amendamente admise, amendamente pe care le-am prezentat în anexa nr. 1 la raport. De asemenea, amendamentele respinse de comisie sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit art. 76 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Este ceva ce nu înțeleg aici în anexa nr. 2.

Sunt doi colegi care sunt deputați și au formulat amendamente la noi?! Nu este posibil acest lucru. Sunt amendamente respinse.

Nu este nimic, discutăm imediat amendamentele admise. Intrăm în legalitate, nu vă faceți probleme.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Dan Cârlan.

După aceea, urmează să ia cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am propus 15 din cele 16 amendamente care au fost admise în raportul favorabil pentru adoptare, dar modificarea

substanțială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, propunând, în esență, desființarea taxei numite „taxă pe poluare pentru autovehicule”, în fapt, alt nume și o modalitate de calcul un pic schimbată pentru taxa de primă înmatriculare care a funcționat vreme de un an și jumătate.

Motivele principale sunt legate de faptul că această taxă, deși botezată a fi „taxă de poluare”, aparent o taxă de mediu, este, în fapt, preponderent, după modul de calcul, o taxă de natură fiscală, cu elemente de dublă impozitare și cu un caracter profund discriminatoriu.

Dau doar două elemente ciudate din această taxă care ar trebui să fie de mediu, și anume că, potrivit modului de calcul, cu cât crește vechimea autovehiculului, știm cu toții, crește și poluarea datorată uzurii motorului, dar taxa scade.

De asemenea, raportarea la criteriul de capacitate cilindrică este un element de dublă impozitare atâta timp cât același criteriu – capacitatea cilindrică – este luat în considerare și atunci când se calculează și se percepe taxa locală pentru mijloacele de transport.

Dacă ar fi o taxă cu adevărat de mediu, ea ar fi plătită de către toți posesorii de autovehicule, și nu doar de către o mică parte a acestora, aceia care au ghinionul să-și cumpere și să înmatriculeze un autovehicul după data introducerii acestei taxe.

Din acest motiv, este o taxă profund discriminatorie pentru că sunt milioane de autovehicule care circulă pe drumurile României care poluează și doar o mică parte dintre proprietari, cei deveniți proprietari după 1 ianuarie 2007, plătesc această taxă numită „pe poluare”.

Avem în vedere și poziția exprimată în Camera Deputaților în această primăvară, prin moțiunea simplă care a fost adoptată și care obliga Guvernul să desființeze taxa de primă înmatriculare și să restituie sumele încasate până atunci. Guvernul a recurs la un subterfugiu: a scos taxa de primă înmatriculare din Codul fiscal și a introdus-o în această Ordonanță de urgență nr. 50/2008, a dus încasările, ca venit, la Fondul de mediu, dar, în esență, avem de-a face cu o taxă preponderent fiscală.

Mulțumesc.

O invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

V-aș ruga respectuos să mă urmăriți cu atenție, deoarece vă supun atenției o problemă referitoare la procedura parlamentară pe care să o aplicăm în această speță.

Țin să precizez, de la început, că atât eu, cât și Partidul România Mare suntem pentru conținutul raportului, în sensul desființării acestei taxe aberante care face parte din noianul de taxe, impozite și alte servituți financiare cu care Guvernul nu mai știe cum să ne împovăreze, însă avem o chestiune de procedură parlamentară: cum să facem acest lucru, cum să desființăm această taxă?

Domnule președinte, sunteți apreciat și recunoscut de noi toți ca un mare cunoscător al procedurii parlamentare, așa că sper să fiți de acord și să mă sprijiniți în problema pe care v-o supun atenției.

## Dragi colegi,

Dacă analizăm conținutul acestui raport constatăm că, de fapt, toate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 sunt desființate, se elimină, existând numai câteva prevederi prin care se spune că se restituie toată taxa, se schimbă perioada etc. Acest lucru mă determină să susțin în fața dumneavoastră că nu avem de-a face cu un raport de aprobare a ordonanței respective, ci avem de-a face cu un raport prin care trebuie să respingem ordonanța respectivă, pentru că noi asta facem prin conținutul raportului, iar acele așa-zise amendamente prin care cele două comisii au hotărât să se restituie integral suma de bani nu sunt altceva decât aplicarea prevederilor art. 115 alin. (8) din Constituția României, care dispun că „prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței”. Amendamentele colegilor noștri spun că urmează a fi restituite în integralitate aceste sume.

Pentru aceste considerente, punctul meu de vedere este că trebuie modificat raportul comun în sensul în care să nu avem de-a face cu o aprobare, ci cu o respingere a ordonanței respective și de instituire a unor măsuri prin care să se stabilească ce facem cu efectele care deja s-au produs. Conținutul este destul de asemănător, însă trebuie să îi schimbăm calificarea și modul de redactare.

Nu mai avem timp, doamna senator, întrucât se adoptă tacit.

Atunci îl modificăm pe loc. Modificăm titlul.

Vă rog să înaintăm cu discuția. Alte intervenții? Domnul senator Viorel Ștefan. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Poziția Partidului Social Democrat față de această taxă – indiferent cum a fost ea botezată, pe poluare sau de primă înmatriculare – o cunoașteți, am făcut-o cunoscută atât în dezbaterile publice, cât și în conținutul unor inițiative legislative care, din păcate, nu au avut finalitate.

Ca urmare, considerăm că, venind pe cale de consecință, votul nostru pozitiv, în sensul anulării acestei taxe, indiferent sub ce formă vrea Guvernul să o prezinte, nu este un demers conjunctural.

Aș vrea să vă reamintesc că în perioada anilor 1997–1998 am retrăit această avalanșă de încurcături fiscale. Erau zeci și zeci de ordonanțe care veneau să modifice alte ordonanțe, dar un singur lucru era cert: creșterea numărului de taxe și a gradului de fiscalizare a contribuabililor, a cetățenilor din România.

Asta se întâmplă și acum cu această taxă. Ea nu a apărut din grija pentru mediu, nu a apărut din grija pentru mai știu eu care alte obiective nobile, ci a apărut ca o necesitate a găsirii de surse alternative de venituri la bugetul de stat pentru a compensa golul generat de celebra cotă unică de impozitare. Odată cu adoptarea cotei unice de impozitare, s-a declanșat sarabanda altor impozite și taxe botezate în fel și chip.

Am auzit aici o afirmație cu care eu nu sunt de acord. S-a susținut că aceasta este taxă de mediu, și nu este fiscală.

## Stimați colegi,

În opinia mea, taxa nu poate fi decât fiscală. Că dorește Guvernul să o vopsească, că o pune la dispoziția ministrului, a prim-ministrului sau a secretarului de stat nu are nicio relevanță, ea este suportată de către cetățean și, în contrapartidă, cetățeanul nu primește nimic. Este un instrument de politică fiscală a Executivului. Să nu ne ascundem după deget.

Vrea Executivul să ducă o anumită politică în domeniul mediului, are oala mare a bugetului de stat, are multele miliarde de euro cu care se laudă că au venit ca urmare a creșterii economice fantastice. De ce nu se finanțează politica de mediu de acolo? De ce vrea să o finanțeze introducând o altă taxă pe seama cetățenilor?

1 3 Art. 214 –214 .

Da.

...și atunci taxa s-ar încasa în continuare pe sistemul vechi.

Acestea fiind spuse, vă mulțumesc și reconfirm că vom vota raportul favorabil cu amendamentele admise, așa cum au fost prezentate.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Sabin Cutaș. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Conservator s-a pronunțat constant împotriva oricărei taxe de primă înmatriculare, pe poluare și, mai mult decât atât, pentru restituirea banilor care, din perspectiva noastră, au fost percepuți ilegal.

Practic, noi vom susține raportul cu amendamente, așa cum a fost propus, pentru că nu mai este timp să facem un alt raport și există pericolul ca proiectul de lege să fie adoptat tacit.

Aș vrea să reamintesc colegilor faptul că plenul Senatului s-a mai pronunțat o dată pe o astfel de inițiativă, o inițiativă a Partidului Conservator care spunea același lucru: se elimina taxa auto și se restituiau banii. Eu cred că poziția noastră trebuie să fie constantă și, drept urmare, rog colegii să voteze pentru raportul cu amendamente al comisiei, așa cum a fost prezentat.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Alte intervenții în numele grupurilor parlamentare care nu au luat cuvântul?

Suntem la dezbateri generale. A vorbit doamna senator Vedinaș. În turul doi va lua cuvântul cine dorește.

Vă rog, domnule senator Constantin Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi se pare în plus să am un punct de vedere atât timp cât colegul nostru, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, a inițiat nu mai puțin de 15 amendamente care au modificat chiar fondul acestei legi.

De aceea, este ușor de spus că susținem raportul și proiectul de lege în forma adoptată de comisie. Vă mulțumesc.

Și noi vă mulțumim. Domnul senator Gheorghe Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Onorat Senat,

Vă rog să-mi permiteți o scurtă intervenție pe procedură.

Numai să nu ne încurcați mai tare.

Nu.

Nu, simplific lucrurile.

Rugămintea este de a se supune votului raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar argumentele imbatabile ale doamnei senator Verginia Vedinaș le vom transmite colegilor aparținând Partidului România Mare din Camera Deputaților, care este decizională, iar Domniile Lor le vor susține, pentru că nu mai avem timp și nu dorim ca proiectul de lege să fie adoptat tacit.

Mulțumesc.

Doamna senator Vedinaș a ridicat o chestiune de constituționalitate, o problemă extrem de interesantă, iar acele amendamente erau în acord cu scopul ordonanței sau, dimpotrivă, veneau ca măsuri reparatorii care decurgeau din intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.

Vă rog, alte intervenții.

Vă rog, domnule președinte Aron Ioan Popa.

Doresc să fac o scurtă precizare.

Într-adevăr, în comisii au fost dezbateri destul de ample și aprinse pe modalitatea în care se va întocmi raportul: un raport de respingere a ordonanței sau un raport de admitere, și atunci în plenul comisiei am hotărât ca, printr-un amendament, proiectul de lege să fie intitulat „Proiect de lege pentru aprobarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008...”, și textul curge. Într-adevăr, este un raport de admitere pentru o lege pe care o aprobăm și am modificat...

Nu vă supărați, explicați-ne și nouă, cum o aprobați și o modificați, când, în realitate, o respingeți?!

Deci dumneavoastră respingeți taxa și nu numai atât, dați și banii înapoi, apoi spuneți că ați modificat-o, deoarece, în loc să ajungă la buget sau la Ministerul Economiei și Finanțelor, banii ajung înapoi la cetățeni. Vă rog.

## **Domnul Aron Ioan Popa:**

Marea majoritate care s-a format la nivelul comisiilor reunite a hotărât această, să spunem, „poziție neconstituțională”.

Mai sunt două chestiuni extrem de complicate pe care trebuie să le rezolvăm în plenul Senatului, pentru că Guvernul trebuie să stabilească prin niște norme metodologice cum înapoiază banii cetățenilor de la care au fost încasați, aceasta fiind prima chestiune, iar a doua chestiune, ridicată de domnul senator Viorel Ștefan, viza, printr-o eventuală respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, reintrarea în vigoare a dispozițiilor art. 214[1] –214[3] din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și îi puneam pe oameni să plătească în continuare taxa. Deci ele trebuie să fie abrogate și să rămână abrogate.

De aceea, este bine că suntem prima Cameră sesizată, că ați schimbat soluția, sigur că este târziu și nu putem face texte în grabă în sală _. (Discuții în sală.)_

Soluția nu este legată decât de raport.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Aș fi fost de acord cu argumentația cu o precizare: deocamdată, nu suntem în ipostaza în care, prin aprobare sau prin respingere, să creăm situația constituțională a reglementării unor efecte deja produse. De aceea, eu propun să lăsăm Camerei Deputaților decizia în această chestiune în funcție de modificările pe care dânșii, în calitate de Cameră decizională, vor înțelege să le facă sau poate ca urmare a respingerii acestei ordonanțe.

Remarc doar faptul că era bine dacă Grupul parlamentar al PD-L se opunea acestei ordonanțe încă din anul 2006 în Guvern și nu am mai fi avut această taxă despre care să discutăm atât.

Mulțumesc.

Eu nu am înțeles care este soluția pe care o propuneți. Să aprobăm raportul sau să respingem ordonanța? Lucrurile sunt diferite.

Vă rog, domnule senator Dan Cârlan.

Stimați colegi,

Cred că discutăm cam mult pe o chestiune de un aparent viciu.

Domnul senator Viorel Ștefan a punctat foarte corect. Avem o ordonanță de urgență care a venit ca efect al adoptării moțiunii simple în Camera Deputaților, moțiune care obliga Guvernul să desființeze taxa și să dea banii înapoi. Primul element de conținut, prima teză a acestei ordonanțe de urgență este desființarea taxei de primă înmatriculare prin abrogarea unui număr de articole din Codul fiscal. Această prevedere din ordonanța de urgență este păstrată neatinsă în raport.

După desființarea taxei de primă înmatriculare Guvernul, prin ordonanță de urgență, a venit cu o soluție pe care noi nu am acceptat-o. Guvernul introduce o nouă taxă, numită „taxa pe poluare pentru autovehicule”, și dispune să se restituie doar o parte din banii fostei taxe de primă înmatriculare. Cu acest lucru comisiile reunite nu au fost de acord, astfel încât noi venim și propunem un raport de admitere a ordonanței pe partea care privește abrogarea taxei de primă înmatriculare și modificarea ei, în sensul că nu suntem de acord cu introducerea altei taxe și nu suntem de acord cu restituirea parțială a sumelor, ci cu restituirea integrală, conform procedurii stabilite prin raportul de admitere.

De asemenea, tot prin raport, Guvernul are 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi pentru a emite, a elabora normele metodologice prin care aplică legea așa cum este ea adoptată de noi astăzi. Chiar nu este niciun fel de problemă, este vorba de adoptarea ordonanței de urgență, dar și de modificarea ei.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Oricum, la Camera Deputaților va fi o problemă, pentru că, deși vor trebui să dea o lege de respingere a ordonanței de urgență, un articol este pozitiv, respectiv faptul că art. 214[1] –214[3] sunt și rămân abrogate. Acelea trebuie să le abroge în continuare.

Stimați colegi, eu

Liste pentru grupurile parlamentare. Mulțumesc.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2008 privind autorizarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative de a încheia angajamente legale pentru unele acțiuni prioritare.

Invit Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, legea este ordinară.

Raport de respingere.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat, domnul Marin Pătuleanu.

Aveți cuvântul.

Invit colegii din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Microfonul 10, vă rog

## **Domnul Marin Pătuleanu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență supusă aprobării vizează adoptarea prin lege a unui cadru normativ menit să asigure finanțarea pentru dotarea structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative în vederea îmbunătățirii serviciilor pentru populație și comunitate.

Astfel, se solicită finanțarea modernizării tehnologice a bazelor de date existente în cadrul Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar pentru cooperarea optimă cu Sistemul informatic Schengen, creșterea capacității de intervenție a unității de aviație pentru misiuni SMURD, dar și altele prin achiziții de elicoptere, precum și completarea dotării Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu autospeciale și mijloace tehnice de intervenție.

Față de cele menționate, vă adresăm rugămintea să examinați și să adoptați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Popa să prezinte raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere, raport de respingere care a rezultat ca urmare a votului în comisie. Membrii comisiei au votat astfel: un vot pentru, trei voturi împotrivă și două abțineri.

În consecință, raportul este unul de respingere.

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți. Vă rog, domnule senator Viorel Ștefan, ați venit cu forțe serioase.

Încerc să fiu scurt.

## Domnule președinte,

O singură precizare. Ordonanța are două articole, ambele sunt în afara cadrului constituțional. O problemă face obiectul dezbaterilor la Legea bugetului, aprobare de limită de

cheltuieli, aceasta nu se poate face, conform Constituției, decât prin Legea bugetului, iar Guvernul vrea s-o facă printr-o ordonanță dată pe picior, pentru că este ultima sută de metri și s-ar putea face acum niște contracte de vreo 600-800 de milioane de euro. Nu cred că este corect nici măcar din punct de vedere moral să procedăm de maniera asta.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Domnule președinte,

Vreau să precizez faptul că această ordonanță de urgență a fost ca o normă derogatorie de la lege, noi asta am cerut prin această ordonanță.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Așa și începe art. 1: „Prin derogare de la prevederile legale...”.

Vă rog, dacă nu mai sunt alte intervenții,

Numai o secundă, vă rog.

Este doar raport de respingere și, în această situație, în mod firesc, proiectul de lege, care este un proiect pozitiv, se transformă dintr-un proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență într-un proiect de lege pentru respingere a ordonanței de urgență.

Acesta este titlul cu articol unic: „Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2008 privind autorizarea Ministerului Administrației și Internelor de a încheia angajamente legale pentru unele acțiuni prioritare”.

## Domnule președinte,

Sunteți de acord să formulați aceste două amendamente la titlul legii și un articol unic în lege?

V-am aprobat raportul de respingere.

Acum ce supun la vot, legea pozitivă sau legea negativă?

Comisia a dat un raport de respingere, nu știam care va fi votul în plenul Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raportoare.

Dezbateri generale.

Termen de adoptare tacită, 9 septembrie 2008.

Doamna președinte Norica Nicolai, vă rog să prezentați raportul suplimentar.

## Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, menținându-și punctul de vedere după discuția pe care a avut-o cu comunitățile profesionale relevante, în speță Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor.

Legea are caracter organic, așa cum am subliniat anterior, și noi suntem prima Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc.

Dezbateri generale pe raportul suplimentar, dacă doriți să interveniți.

Vă rog, domnule senator, să-i permiteți domnului senator Eckstein Kovács Péter.

Vă rog,

Microfonul 1.

## Mulțumesc.

Invit colegii senatori în sală, întrucât acest proiect de lege are caracter de lege organică, fiind nevoie de alt cvorum. Domnul senator Viorel Ștefan.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Nu mi-o luați în nume de rău, dar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-a păstrat punctul de vedere față de observațiile pe care le-a făcut la dezbaterile precedente în plen și vreau să anunț faptul că și eu mi-am păstrat punctul de vedere. Nu sunt de acord cu amendamentele admise și încerc să fac un inventar succint.

La primul amendament, textul inițiatorului spune că transferul extern, transferul transfrontralier este așa cum este definit el în legislația națională, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vine și spune că transfer extern înseamnă transfer între două persoane dacă una este în România și cealaltă este afară. Ar putea fi și asta o ipoteză de lucru, dar nu acoperă definiția transferului transfrontralier, care este mai amplă și este reglementată în alte legi. Se creează un conflict de legi, dacă rămâne așa. La amendamentul privind...

## Numai puțin.

Aceste amendamente nu sunt o inovație a colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. A fost o dezbatere la care au participat reprezentanții Băncii Naționale a României, Asociației Române a Băncilor.

Am s-o rog pe doamna președinte să intervină.

Dați-mi voie să fac o precizare pe care voiam să o fac la final. Aș vrea să pun întrebarea: cui aparțin amendamentele?, pentru că, inițial, ele au venit de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital la reexaminare. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital le-a retras și le regăsim în raport fără autor, iar Banca Națională a României nu a fost prezentă, nu poate avea un astfel de punct de vedere și nu poate face amendamente. Totuși, cine le-a făcut? Asociația Română a Băncilor este o parte interesată în acest demers, nu are calitatea să arbitreze regimul spălării banilor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dumneavoastră știți foarte bine, pentru că ați participat la lucrările Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am avut invitați de la Ministerul Justiției, de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, de la Banca Națională a României, de la Asociația Română a Băncilor.

I-am ascultat pe toți, dacă au fost obiecțiuni față de texte discutate o dată, am dat câștig de cauză obiecțiunilor realiste și bine formulate.

Ca atare, cred că raportul suplimentar aduce o claritate textului actului normativ, iar Grupul parlamentar al UDMR va vota acest raport suplimentar.

O rog pe doamna președinte să facă precizările de rigoare.

Este interesantă această întrebare, pentru că în faza primului raport Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a promovat aceste amendamente. Deși nu aveați calitatea să reexaminați, pentru că era trimisă spre formularea unui raport suplimentar, ne-ați trimis un alt punct de vedere.

Conform procedurilor parlamentare și Regulamentului Senatului, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și-au însușit aceste amendamente care au fost supuse votului în plenul comisiei.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Deci ele au venit din partea Băncii Naționale a României, Asociației Române a Băncilor, Ministerului Justiției.

Am avut discuții și în perioada vacanței de vară și săptămâna trecută.

Vă rog, dacă mai sunt alte intervenții.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, invit colegii senatori în sală.

Vă rog să nu mai plecați.

Pentru amendamente, potrivit Regulamentului Senatului, nu se solicită un vot de lege organică.

Voi supune votului raportul comisiei și proiectul de lege la ora 18.30, atunci când vom face apel nominal, invitând toți colegii senatori în sală.

Vă propun să luăm în dezbatere și vă rog să vă pronunțați prin vot în sensul de a lua în dezbatere cu prioritate proiectul de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Există o solicitare și sigur că există o asistență numeroasă de peste 200 de persoane.

- Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu discutarea

- cu prioritate a acestui proiect de lege.

- Președintele de ședință vă solicită.

Amendamentele, în principiu, păstrează o chestiune care a fost și în intenția inițiatorilor și în legătură cu care s-a pronunțat și Președintele României, în sensul că, așa cum se întâmplă în toate contractele juridice din România, buna-credință se prezumă. Același lucru se aplică și în cazul contractelor de vânzare a imobilelor în baza Legii nr. 112/1995, se prezumă buna-credință a părților, implicit a cumpărătorului. De asemenea, în cazul imobilelor care au făcut obiectul unui contract de vânzare pe baza Legii nr. 112/1995 restituirea se face în echivalent, și nu în natură.

Cu aceste precizări, supunem aprobării raportul de admitere a cererii de reexaminare a Președintelui României, cu amendamentele formulate în anexa la raport.

Menționăm că această lege are caracter organic, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu cererea de reexaminare sau cu raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

- Domnul senator Marius Marinescu. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Marius Marinescu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Soarta a circa 10 milioane de cetățeni care și-au cumpărat locuințele de la statul român în anul 1990, în baza Decretului nr. 61/1990 și în baza Legii nr. 112/1995, stă astăzi în mâinile noastre, în votul dumneavoastră.

La balcoane se află reprezentanții acestor oameni pe care vă rog să-mi permiteți să-i salut.

a luat în dezbatere cererea Președintelui României.

- Ofer cuvântul doamnei președinte Norica Nicolai.

Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, voi prezenta eu.

## Atunci schimb.

Domnul vicepreședinte Șerban Nicolae.

Nu cumva să creadă cineva că v-ați schimbat numele.

## Vă mulțumesc. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea de reexaminare formulată de Președintele României, domnul Traian Băsescu, privind Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv

Vă rog să continuați, domnule senator.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Față de cei un milion de cetățeni care și-au achiziționat locuințele conform Legii nr. 112/1995, statul se comportă abuziv, nu le recunoaște dreptul de proprietate, prin urmare șmecherii imobiliari, încurajați de stat, le iau casele, îi aruncă în stradă fără milă.

## Stimați colegi,

Suntem ultima speranță a acestor nefericiți și doar noi mai putem opri tragedii precum cele pe care deja le cunoașteți. Atenție!, nicio țară fostă socialistă, actualmente membră a Uniunii Europene, nu a retrocedat în natură imobilele naționalizate. La noi, șmecherii imobiliari, cu concursul unor autorități locale, al unor notari, avocați și judecători corupți, au început să revendice cartiere întregi în numele vechilor familii boierești. Este și cazul unor impostori care, pretinzând că reprezintă familia Ghica, revendică cu acte dubioase – atenție! – întregul sector 2 al Capitalei. Ce ar însemna dacă instanța i-ar împroprietări cu ceea ce cer?

Toți cei aproximativ 300.000 de locuitori ai sectorului 2 care și-au cumpărat locuințele după 1990 ar fi evacuați.

Nu numai noii proprietari sunt escrocați, ci și vechii proprietari care își vând drepturile litigioase pe nimic rețelelor de șmecheri imobiliari.

Această lege inițiată de conservatori este singura soluție, după modelul european, care rezolvă atât situația vechilor proprietari, cât și pe cea a noilor proprietari în mod echitabil. Noii proprietari își păstrează locuințele, iar vechii proprietari primesc despăgubiri la valoarea de piață.

Stimați colegi, să arătăm că suntem oameni, că ne pasă de cei care așteaptă cu inima strânsă votul nostru și să le facem dreptate.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Conservator susține raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și vă roagă pe dumneavoastră să votăm prin ridicare de mână.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dumneavoastră solicitați să ne asumăm răspunderea votului, de fapt.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș, apoi domnul senator Eckstein Kovács Péter.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt puțin emoționată după acest discurs al colegului nostru, dar, în general, îmi revin repede și devin rațională și vă spun că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a discutat destul de mult – dumneavoastră și ceilalți colegi știu – și s-a convenit să dăm un raport prin care să admitem unele modificări ale acestei cereri de reexaminare, unele amendamente.

Ceea ce vreau să vă spun este că și noi am susținut, în mod constant, teza că nu se poate îndrepta o nedreptate creând alte nedreptăți, pe de o parte, iar, pe de altă parte, eu nu-mi permit să vorbesc de la tribuna Parlamentului de judecători corupți și de corupția din justiție, pentru că mi se pare că nu este demn de mine să fac lucrul acesta. Justiția este o instituție care trebuie să rămână respectată în statul de drept și nu trebuie să generalizăm unele accidente care se mai întâmplă, aruncând cu noroi în instituțiile fundamentale ale statului.

Nu pot însă să nu recunosc, ca avocat, că, în practică, în jurisprudența instanțelor judecătorești, se întâmplă foarte multe interpretări aberante care sfărâmă, practic, principii ale dreptului, în general, cum ar fi principiul bunei-credințe, prezumția legală de bună-credință, și sunt puși oamenii să-și dovedească buna-credință când, de fapt, ceilalți ar trebui să dovedească reaua-credință. Sunt multe lucruri care sunt nelalocul lor. Noi credem că prin această inițiativă legislativă și prin legea care a fost adoptată mai reașezăm, într-un fel, pe un făgaș normal lucrurile, este adevărat că puțin mai târziu, dar românul spune „mai bine mai târziu decât niciodată!”.

Partidul România Mare va vota raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc respectuos.

Vă mulțumesc. Microfonul central. Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că una dintre activitățile sau hotărârile parlamentelor care s-au succedat din 1990, o activitate care a făcut mult rău României și românilor, a fost legislația cu privire la bunurile preluate abuziv de către stat și soarta acestora.

Cunoaștem cu toții că au fost acte normative consecutive, unele care au nesocotit drepturile legitime ale foștilor proprietari deposedați abuziv, după aceea, prin schimbarea Guvernului, practic, s-a schimbat optica legiuitorului, s-a schimbat practica și, cunoaștem cu toții, instanțele de judecată, în unele cazuri, judecă și acum cauze care au pornit acum 10-15 ani. Ca atare, aici cred că eu însumi port o parte din vină și legiuitorul, în ansamblul lui, poartă o parte din vină.

În 2001 s-a adoptat Legea nr. 10, care cred că a fost rodul unui compromis între interesele foștilor proprietari, respectiv ale foștilor chiriași deveniți proprietari. Cred eu că a fost o înțelegere chiar transpartinică să lăsăm ca, pe baza acestui act normativ, în sfârșit, să se așeze lucrurile și să ajungem la capătul retrocedărilor, respectiv al clarificării relațiilor de proprietate. Acest lucru a fost respectat, nu l-am modificat până acum.

Eu vreau să aduc la cunoștința dumneavoastră că această inițiativă legislativă – că vorbim de o inițiativă legislativă – a fost respinsă de Senat, fiind prima Cameră care a luat-o în discuție. Ulterior, Camera Deputaților a avut un alt punct de vedere și a adoptat inițiativa într-o formă oarecare.

Președintele României, prin cererea de reexaminare, aduce critici deosebit de severe acestui act normativ care se află în procedura de reexaminare: „Actul normativ transmis spre promulgare este echivoc și imprecis, conținând formulări neclare, multe dintre prevederi fiind adoptate cu nerespectarea principiilor constituționale și normelor de tehnică legislativă.

Legea trimisă spre promulgare nu corespunde nici exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului.”

Sunt două chestiuni importante în această inițiativă legislativă.

O problemă este compensarea persoanelor care au cumpărat locuințele în baza Legii nr. 112/1995 și care le-au pierdut definitiv și irevocabil în instanță, compensarea acestora să fie la valoarea de circulație a locuinței.

Solicitarea o faceți în numele Grupului parlamentar al UDMR?

Da.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încep, deși nu eram pregătit pentru asta, cu o precizare față de solicitarea domnului senator Eckstein Kovács Péter.

Retrimiterea la comisie ar presupune că la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu s-a

rezolvat problema supusă dezbaterii, ar însemna că am făcut ceva erori, ar însemna că au fost neînțelegeri sau că nu s-au adus toate argumentele. A revedea în aceeași echipă, în același format, aceeași cerere de reexaminare nu ar conduce decât la același rezultat. Și aici aș vrea să fac câteva precizări. Nimic din legislația europeană, nimic din legislația internațională nu ne poate obliga, așa cum nu obligă niciun alt stat să răstoarne un principiu vechi al prezumției bunei-credințe a dobânditorului cu titlu oneros, adică pe bani, a unui bun imobil. Toate principiile care vorbesc despre posibilitatea lui _restitutio in integrum_ precizează ca excepție acest principiu al dobânditorului de bună-credință și cu titlu oneros al unui bun imobil.

De aceea, eu cred că moral, legal, cinstit, dacă vreți, până la urmă, este să recunoaștem că oamenii care au cumpărat, persoanele care au cumpărat imobilele în care locuiau de 30-40 de ani, în baza Legii nr. 112/1995, au fost cumpărători de bună-credință.

Faptul că titlul statului poate fi pus în discuție nu afectează buna-credință a cumpărătorului. Dacă îmi arătați o singură persoană care avea posibilitatea înainte de 1989 să verifice la repartiție cum a dobândit statul, dacă există un titlul valabil sau nu, dacă s-a pronunțat o hotărâre judecătorească cu privire la titlul statului, atunci ar însemna să dăm peste cap tot, dar eu vă spun că așa ceva nu există. Toți cei care au avut, din punctul meu de vedere, neșansa de a primi repartiție într-un imobil naționalizat – pentru că altfel n-ar fi avut atâtea probleme în zilele noastre – au fost de bună-credință. Toți s-au supus acelorași legi ca toți cetățenii patriei.

În legătură cu posibilitatea de a merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – că bănuiesc că la asta vă refereați, nu la Curtea Constituțională – și de a obliga statul român să plătească despăgubiri, înseamnă că nu ați citit foarte atent ceea ce am spus noi. Noi nu am spus că nu se restituie nimic, n-am spus că nu se mai respectă dreptul de proprietate al celor care au fost deposedați de stat, ci am spus că vor primi deja despăgubiri. Prin această lege se acordă despăgubiri.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Să știți că era cât pe-aici să dați satisfacție dușmanilor. Noroc că aveți echilibrul necesar să le îndreptați repede.

Așa este, dar am și memorie față de poziția din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Domnule președinte,

Eu am să pun problema din alt punct de vedere. Absolut tot ce s-a spus la microfoanele acestei săli a fost susținut și valabil, într-un fel, dar eu pun o întrebare către toți colegii mei antevorbitori. Această lege, în această formă, rezolvă problema? E retorică sau e de actualitate? Asta e întrebarea mea: rezolvă problema?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină? Vă rog, domnule senator. Vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Ilie Ionel Ciuclea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, dragi colegi.

Eu cred că nu este întâmplător că astăzi noi suntem aici și decidem un lucru extraordinar de important. Este Sfânta Maria și, în numele acestei sărbători a creștinilor, eu cred că noi nu avem dreptul să fim blestemați în viitor de copiii acelor domni.

Ați văzut, sunt milioane, sunt sute de mii, și nu sunt numai case, sunt terenuri, sunt păduri. Toate au trecut în discreția unor cavaleri ai răului – nu-i pot numi altfel, avem dovezi suficiente, știm despre ce este vorba – și, dacă 18 ani s-a tăcut sub o formă sau alta, trebuie să ne recunoaștem astăzi vina, pentru că și vina recunoscută poate fi îndreptată.

Eu cred că nu se poate îndrepta un rău cu altul, așa cum s-a mai precizat, iar eu cred că nu se face nicio nedreptate nimănui, ci, pur și simplu, îi împăcăm și pe cei ale căror proprietăți au fost naționalizate de vechiul stat român sub autoritate de ocupație, și ceea ce a încercat statul român să facă după 1990. Sunt două greșeli de stat uriașe, după părerea mea, și eu cred că trebuie să le îndrepte cine a greșit.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă rog să nu mai aplaudați.

Stimați colegi, s-au pronunțat toate grupurile parlamentare.

Eu vă propun să sistăm discuțiile...

Nu v-ați pronunțat?

Vă rog.

Grupul parlamentar al PD-L, aveți cuvântul.

Vă cer scuze. Am avut impresia că s-a pronunțat.

Da!

Eu vorbeam cu colegii mei senatori și este o întrebare justificată.

Să știți, doamnelor și domnilor, este justificată, pentru că s-ar putea să ne confruntăm cu foarte multe probleme. De ce spun asta?

Președintele Traian Băsescu, când a trimis spre reexaminare acest proiect de lege, a făcut 11 observații de fond. În actuala formă – și sunt membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – nu sunt rezolvate toate aceste probleme. Și atunci pun întrebarea: facem o lege care să devină inaplicabilă?

Vă dau numai un exemplu: punctul 6 din cererea de reexaminare. Spune președintele Traian Băsescu: „Astfel, se prevede că restituirea sumelor se va realiza de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit la momentul încasării prețului plafonat. Pentru ca legea să poată fi pusă în aplicare, trebuie garantate efectiv existența acestor fonduri, modalitatea și termenele de plată. Altfel, se creează legi care nu au finalitate decât la nivel electoral, și nu în plan social.”

Este o problemă de fond, stimați colegi. Facem legi la nivel electoral sau la nivel social? Cum garantăm noi acestor oameni când și din ce fonduri își vor primi banii, despăgubirile? Este o problemă importantă. E foarte simplu să fii pe placul oamenilor. E foarte simplu să te faci plăcut și să le spui, să-i încurajezi, că le vrei binele, dar de multe ori acest bine e, de fapt, un rău imens.

Mai departe, ca să pună în balanță niște lucruri, președintele spune: „Este nevoie ca pentru situații identice să fie prevăzute aceleași soluții. Or, prezenta lege transmisă spre promulgare prevede că persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii le sunt acordate despăgubiri din Fondul Proprietatea, iar persoanelor ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate li se restituie sume de bani.” O altă inechitate.

De aceea, eu vă propun să reflectați la ceea ce a spus colegul meu Eckstein Kovács Péter. Poate încă o zi de dezbatere în comisie mai rezolvă câteva aspecte punctuale chiar din cererea făcută de președintele Traian Băsescu. Nu cred că, dacă noi acum dăm un vot pe placul multora, se și rezolvă problema și se rezolvă la nivelul așteptărilor, pentru că este foarte important ca o lege să fie aplicabilă și să fie o lege care să rezolve toate problemele, toată cazuistica necesară.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Deci – ca să înțeleg bine – susțineți cererea de restituire și vă întrebați de unde ar putea să vină banii pentru această chestiune.

Vă aduceți aminte că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a spus să vină de acolo de unde s-au dat bani și s-a propus să se dea bani și regelui Mihai pentru despăgubiri: din bugetul de stat.

Stimați colegi, eu vă propun să încheiem dezbaterile...

Vă rog.

Ce probleme de procedură aveți? Microfonul 2.

Domnule senator Iorga, vă rog.

Domnule președinte,

Problema mea de procedură este că ni se tot dă la cap cu Europa și comisiile ei. N-am auzit încă...

În care dintre articolele regulamentului?

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Un coleg, fie el și Eckstein Kovács Péter, să ne spună că o comisie a Europei intervine la statul maghiar să restituie Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal, Arhiepiscopiei Sibiului, Curțile Gojdu din Budapesta!

Domnule senator...

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Acolo Europa tace? Eu nu profit de faptul că sunt niște oameni aici, dar nu pot fi de acord cu niște puncte de vedere hilare, efectiv. E posibil ca niște oameni să fie aruncați în stradă? N-am nimic cu proprietarii, dar unii proprietari sunt pe la Berlin, prin alte țări... unii sunt și prin Australia și revendică niște proprietăți. Se pot găsi soluții în timp, dar sunt oameni în România care nu au unde să locuiască, efectiv, și atunci eu zic că această lege stopează, cât de cât, aceste evacuări. Ca să nu intru acum și în mafia caselor naționalizate și așa mai departe.

Da. Vă rog să păstrați liniștea. Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am avut emoții, pentru că, stând acolo în spate și fiind cam micuț, credeam că nu-mi vedeți mâna care solicită cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Știam doar că faceți parte dintr-un grup parlamentar și am spus să se prezinte poziția grupului parlamentar...

Nu. Nu mai fac parte dintr-un grup parlamentar, sunt independent.

Aveți dreptul la cuvânt. Vă rog.

## **Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că noi ar trebui să trăim un sentiment destul de grav. Nu facem deloc socoteala că trebuie să ne îndreptăm gândurile spre niște oameni care sunt în suferință, iar unii au ajuns chiar la nivelul disperării. Încercăm să aducem în fața Parlamentului, a Senatului, tot felul de idei plecate de la Uniunea Europeană, plecate de la juriștii domnului președinte al țării, dar nu ne gândim, de fapt, ce se întâmplă cu sutele de mii de familii care sunt într-o situație de impas. Ne gândim că nu-i nimic, trece legea, bine...

..., nu trece legea, iar este bine, noi mergem înainte, ei n-au decât să-și vadă de treaba lor.

Eu cred că dânșii au fost cumpărători de bună-credință, pentru că au venit de undeva sau au ajuns în orașele unde au cumpărat aceste case întâi în calitate de chiriași în timpul unui regim. Noi nu putem să călcăm în picioare istoria pe care am trăit-o, istoria pe care am făcut-o. Majoritatea dintre noi am trăit în acea perioadă, am muncit, am construit, am dus mai departe tot ceea ce românul a avut în suflet. Lăsăm, fără discuție, în spate tot ce a fost rău, dar acești oameni au muncit, au construit țara, au ajutat la reconstrucția țării unii dintre ei, iar acum trebuie neapărat să-i călcăm în picioare și să-i aruncăm, pur și simplu, din casele lor, ai căror proprietari sunt de drept, și să-i ducem într-o pădure sau poate că ar fi bine să le acordăm niște fonduri din care să le construim niște corturi în care să se mute? Deci e bine să venim cu societatea înapoi și să nu mergem înainte?

A venit Revoluția din 1989 și, iată, lucrurile s-au schimbat. S-a decis, nu?, tot în acest Parlament ca acești oameni să-și poată cumpăra casele, prin Legea nr. 112/1995, în care ei au stat, au fost chiriași, cum spunea un coleg de-al nostru, au locuit 10 ani, 20 de ani, 30 de ani. Legea se votează, oamenii își cumpără casele, sunt, fără discuție, de bună-credință, pentru că nimeni nu le-a spus că statul comunist care, prin diverse metode, a luat aceste imobile, nu le-a spus, domnule, să știți că acestea au avut proprietari de drept și acum dumneata cumperi o casă care s-ar putea, cine știe când, dacă vin americanii, o vom lua înapoi. Și, atunci, ce facem cu acești oameni? Reușim oare cu acest gest să-i satisfacem pe cei care au avut aceste case cândva? Dar ei, unii, nu mai există! Acești oameni care au cumpărat casele conform Legii nr. 112/1995 nici nu știu, uneori, că participă la niște procese ca reclamanți. Este cineva dintre noi care nu știe ce se întâmplă în tribunale cu această situație a Legii nr. 112/1995? Este cineva care nu știe că cohorte de avocați vin și falsifică acte, vin cu martori falși...

...și scot 30% din câștigul pe care-l ia acel invizibil proprietar? Cred că nu e nimeni care să nu știe acest lucru! Și, atunci, trebuie să ne îndreptăm, în orișice caz, gândurile și ochii spre acești oameni.

Înainte de a încheia, aș vrea să spun ceva, să răspund prietenului și colegului meu. Dacă acești oameni au vreun câștig? Da. Au un câștig, că vor rămâne în casele lor, iar cei care trebuie să-și ia despăgubirile să le ia dacă le merită. Poate că atunci judecătoriile, tribunalele vor fi mai atente și nu vor mai exista atâtea recuperări, nici plata nu va fi atât de mare, dar, în orice caz, bugetul de stat are posibilități. Avem bani de la privatizările astea care nu se mai termină și care vin la bugetul de stat.

Cred că o singură soluție este – și am să vă rog pe dumneavoastră, domnilor colegi, să țineți cont de cuvântul meu și de rugămintea mea și, mai ales, de aceste sute de mii de familii care riscă să ajungă în stradă și să stea pe la colțuri de păduri – să le dăm dreptul acestor oameni să rămână în casele lor, ai căror proprietari sunt de drept.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Nu mai ofer cuvântul niciunui coleg senator, pentru că altfel vom risca să discutăm între noi, nu să rezolvăm o problemă.

Nu. Nu vă supărați.

Este foarte clar că sunt două puncte de vedere diametral opuse.

Voi supune votului, voi oferi dreptul la replică acum, pentru că un coleg v-a pronunțat numele.

Dați-mi voie, nu vă supărați, toți avem aceleași drepturi. Ați luat cuvântul în numele grupurilor parlamentare, am oferit cuvântul și senatorilor independenți.

Ofer cuvântul domnului senator Eckstein Kovács Péter, drept la replică.

Două minute, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi vorbi mai puțin.

Nu este vorba de o inițiativă legislativă pentru drepturile chiriașilor, nu e vorba de prelungirea termenului în care pot să stea în case, nu este vorba despre evacuare fără a primi o altă locuință, este vorba de a acorda dreptul de proprietate în

natură foștilor chiriași. Aici sunt cauze pe rol, sunt cauze care au fost soluționate definitiv, irevocabil și puse în aplicare. Una dintre părți a fost într-un regim juridic și sunt absolut discriminați de...

Deja ați intrat pe fond, iar soluțiile sunt date de noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru cele două cazuri...

Pentru colegul meu, domnul senator Iorga, vreau să precizez că, într-adevăr, nu există o directivă europeană. Fiecare țară își rezolvă problemele cum vrea.

În schimb, există o Curte Internațională a Drepturilor Omului care a statuat în chestiuni asemănătoare fără echivoc, și pe asta statul român s-a obligat să o respecte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

A doua chestiune pe care trebuie să o rezolvăm prin vot. Colegul Marius Marinescu a propus ca votul să fie deschis, pentru a ne asuma fiecare dintre noi răspunderea votului.

Nu vă supărați, nu vă încruntați, nu fiți triști, există un articol în regulament în baza căruia orice coleg senator, în numele unui grup parlamentar, are dreptul să propună modalitate de vot.

Domnule senator Dumitru, doriți să luați cuvântul?

Vă rog, la microfon.

Stimați colegi,

Un grup parlamentar are dreptul, potrivit regulamentului, să ceară vot deschis, să ceară vot secret, să ceară vot cu bile și așa mai departe. Am înțeles că domnul senator Marius Marinescu a făcut propunerea în numele Grupului parlamentar al PC.

Bun.

Da. Vă cer scuze, așa este...

Mi-am notat, dar am uitat să spun că domnul senator Eckstein Kovács Péter a solicitat restituirea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în favoarea unui raport suplimentar.

Vă rog.

Am aprobat procedura de vot deja.

La această solicitare venită din partea Grupului parlamentar al UDMR s-au raliat și colegii de la Grupul parlamentar al PD-L.

Supun votului dumneavoastră cine este de acord cu această cerere.

Voturi pentru?

Vă rog să numărați.

S-a aprobat vot prin ridicare de mână. Plenul este suveran.

32 de voturi în favoarea cererii. Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă. Cine se abține? Nicio abținere.

În această situație, solicitarea venită din partea Grupurilor parlamentare UDMR și PD-L a fost respinsă.

Vă rog să nu mai aplaudați.

Vă rog să păstrați ordinea în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la cererea de reexaminare a legii transmisă Parlamentului de către președintele Traian Băsescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă. Cine se abține? Vă rog să numărați.

8 colegi s-au abținut, 99 de colegi au fost prezenți, potrivit semnăturilor date în condica de prezență, deci cu 91 de voturi pentru și 8 abțineri raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este aprobat de plen.

Vă mulțumesc.

Vă rog să păstrați liniștea. Stimați colegi,

Pentru că în urmă cu jumătate de oră am discutat o lege la fel de importantă, dar pe care nu am dat vot decât pe amendamente, și este vorba de punctul 10 din ordinea de zi, Legea privind prevenirea și sancționarea spălării banilor,

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În preajma împlinirii a 150 de ani de la înființarea statisticii oficiale în România, Institutul Național de Statistică a inițiat prezentul proiect de lege. Acesta a fost elaborat în conformitate cu regulamentele și directivele Uniunii Europene privind statisticile europene și a fost motivat, în special, de următoarele obiective: întregirea și perfecționarea cadrului legal de reglementare a organizării și funcționării statisticii oficiale în România, în scopul armonizării legislației naționale cu legislația europeană în materie și al integrării sistemului național statistic în sistemul statistic european.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a analizat proiectul de lege cu multă satisfacție, deoarece este singurul proiect de lege pe care l-am primit într-un an de zile, restul au fost numai ordonanțe.

S-a acordat un aviz favorabil, ținând cont că reglementarea veche era din 1992, am intrat în Europa, iar regulamentul Consiliului European din 1997 impunea modificarea acestei legi.

În aceste condiții, s-a întocmit un raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îmi fac datoria să-l întreb pe reprezentantul Guvernului dacă este de acord cu amendamentele cuprinse în anexă. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

Da, doamna președinte, suntem de acord cu amendamentele cuprinse în anexă.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

## **Domnul Constantin Teodorescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației_ **:**

Prin proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului se asigură aplicarea prevederilor Regulamentului 717 al Parlamentului European și Consiliului European privind _rooming_ -ul în rețelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunității Europene.

În ceea ce privește atribuțiile de monitorizare și verificare a respectării obligațiilor prevăzute în regulamentele comunitare, este necesară clarificarea prevederilor legale potrivit cărora pot fi solicitate informații.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Raportul la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea Ordonanței nr. 79/2002 a necesitat mai multe ședințe. Au fost analizate împreună cu specialiștii în domeniu, există un regulament al Parlamentului European aprobat în 2007, precum și alte hotărâri ale Consiliului European pentru _rooming_ în rețelele publice.

Reglementarea actuală aduce și în România prevederile europene. De asemenea, au fost modificate o serie întreagă de atribuții ale ANRCTI, astfel încât să poată efectua sarcinile care sunt pentru sancționarea furnizorilor de rețele și servicii de comunicații care nu aplică reglementările.

S-a întocmit un raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexă, pe care vă rugăm să-l aprobați.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, sunteți de acord cu amendamentele cuprinse în anexă?

Vă rog să vă precizați poziția. Microfonul 9, vă rog.

Am studiat amendamentele și suntem de acord cu cele propuse.

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Votul pe raport și pe proiectul de lege se va da săptămâna viitoare, marți, 16 septembrie 2008.

Vă mulțumesc.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval.

Va prezenta raportul Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se prevede exceptarea navelor Poliției de Frontieră Române și Poliției Române de la legislația aplicabilă navelor civile, întrucât aceste prevederi afectează fundamental îndeplinirea atribuțiilor specifice ale structurilor sus-menționate, stabilite prin acte normative proprii de organizare și funcționare privind supravegherea, controlul și intervenția în apele maritime, fluviale și pe căile navigabile interioare.

De asemenea, generează influențe negative asupra activității de asigurare tehnică și financiară, precum și pe linia pregătirii de specialitate a personalului navigant.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul.

Ordonanța de urgență are un singur articol, și anume exceptarea navelor Poliției de Frontieră Române, Poliției Române și Autorității Naționale Navale, având în vedere legislația aplicabilă navelor civile.

Comisia economică, industrii și servicii a analizat și, cu majoritate de voturi, a hotărât întocmirea unui raport de admitere fără amendamente.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Pătuleanu, bănuiesc că tot dumneavoastră susțineți, da?

Da.

Aveți cuvântul, vă rog să prezentați pe scurt. Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă cu amendamentul propus la comisie. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc.

Această propunere legislativă are o importanță deosebită. Este vorba de repartizarea cotelor de încălzire între cei care au sisteme proprii de încălzire termică și cei care se încălzesc prin branșament de la rețeaua orașului.

Propunerea legislativă a solicitat ca între 30 și 50% din totalul energiei termice înregistrate de grupul de măsură să fie împărțit cu cei care au sisteme individuale.

Din analizele și discuțiile făcute, Comisia economică, industrii și servicii a făcut un amendament prin care partea din energia termică care se consumă pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate comună să fie de maxim 10%. Este o chestiune foarte importantă. Noi apreciem că este suficient pentru a elimina o serie întreagă de presiuni și există posibilitatea, prin lege, ca organele administrative să modifice un asemenea coeficient.

Vă supunem spre aprobare acest raport de admitere, cu rugămintea de a fi de acord, pentru a putea să meargă mai departe la Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentul formulat de comisie? Vă rog să vă precizați poziția.

Da.

Suntem de acord cu amendamentul formulat.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții privind această propunere legislativă? Da.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Sigur că, în conformitate cu raportul, acest procent propus de Guvern a fost de 30-50%, dar trebuie să se înțeleagă că acest procent, în prima fază între 30 și 50%, ar fi fost stabilit, ar fi fost hotărât de către președinții asociațiilor de proprietari. Președinții asociațiilor de proprietari sunt în cunoștință de cauză.

A venit propunerea de 10%. Sigur, este o propunere bună. Din experiența pe care am avut-o în ultimii patru ani de când m-am ocupat de această problemă procentul este foarte mic. Mă miră altceva. În raport se pomenește despre ordinul nr. 255/2006 și ordinul nr. 233/2004, prin care ANRSC ar fi trebuit să spună, pentru a fi corect, pentru a înțelege colegii că părțile comune înseamnă total țevi, deci țevile care se găsesc în fiecare apartament. Anul trecut i-am defavorizat pe cei cu repartitoare, iar în Brașov au fost facturi imense de plată, de 20 și 30 de milioane de lei. Acum, dacă am fi păstrat acel procent de 30%, i-am fi defavorizat pe cei cu centrale termice.

Din informațiile pe care le am, știu că ANRSC a aprobat modul de calcul pe suprafață echivalentă termic. Adică, un cetățean va plăti – și o spun juridic, nu inginerește – suprafața țevilor care se află în proprietatea sa în apartament. Atât trebuie să plătească un cetățean. Acest procent, acest mod de calcul pe suprafață echivalentă termic este un mod corect de calcul.

Solicitarea mea este ca această lege să fie trimisă înapoi comisiei tocmai pentru a se lua în calcul și aceste aspecte.

Din experiență, acel 10% este un procent mic, pentru că cei cu centrală termică au plătit procente începând de la 0%, 5%, 10%, 15% și, cu toate acestea, au apărut facturi foarte mari la cei cu repartitoare.

Rugămintea mea este să nu-i defavorizăm pe unii în favoarea celorlalți, să nu reparăm o nedreptate cu o altă nedreptate.

## Mulțumesc, domnule senator.

Nu suntem în prezența unei formulări procedurale de restituire, însă vreau să vă subliniez faptul că opinia pe care ați formulat-o astăzi în plenul Senatului va însoți acest proiect de lege la Camera Deputaților și cred că ar da o șansă ca aceste chestiuni să fie rezolvate cu celeritate, dacă ne-am pronunța asupra proiectului de lege cu care suntem sesizați.

Comisia de specialitate, probabil, a avut o activitate de evaluare foarte serioasă și eu nu văd nicio rațiune pentru a nu susține punctul de vedere al colegilor noștri specialiști din comisie.

Mai sunt intervenții? Vreți să completați?

De asemenea, menționez că însuși Guvernul, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, a inițiat un proiect de ordonanță de urgență cu același conținut ca și proiectul de act normativ promovat de domnii senatori, sperând să fie adoptat în ședința viitoare a Guvernului, adică mâine.

O singură precizare aș vrea să fac.

Aveți cuvântul.

Doamna președinte,

Fac o singură precizare, nu este inițiativa Guvernului, este o propunere legislativă inițiată de câțiva parlamentari. Vă mulțumesc.

Da

Este o propunere legislativă inițiată de un grup de deputați PNL și PSD.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Toate aceste aspecte au fost discutate de nenumărate ori în ultimele două luni.

Din acest motiv, vă rugăm, stimați colegi, să dăm drumul la această propunere utilă în care cota propusă de comisie este de 10%, urmând ca la Camera Deputaților, care este și Camera decizională, să se poată discuta îndeaproape. Mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Constat că nu sunt. Declar închise dezbaterile generale. Stimați colegi,

Legea are caracter organic.

Votul pe raport și votul pe proiectul de lege se vor da în ședința de marți, 16 septembrie 2008.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale „Loteria Română” – SA.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul încă nu și-a precizat un punct de vedere oficial. Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost împotriva proiectului de act normativ.

Ca atare, din punctul nostru de vedere, urmează să ne exprimăm punctul de vedere în cadrul Camerei Deputaților, care este și Camera decizională.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Nu pot să nu constat ce convergență de opinii au Parlamentul României și Guvernul României.

Îi dau cuvântul domnului senator Șerban Mihăilescu. Mă scuzați, domnul senator George Sabin Cutaș. Microfonul 7, vă rog.

Loteria Română are tradiție la PC, am confundat calitățile...

Aveți cuvântul, cu scuzele de rigoare, la microfonul 6.

Să știți că propunerea noastră legislativă nu vine decât să rezolve și să elimine un caracter discriminatoriu aplicat Companiei Naționale „Loteria Română”, să alinieze, practic, această companie la schema general valabilă pentru toți agenții economici din economia națională în ce privește participarea salariaților la profitul net al companiei, prin repartizarea unei cote de până în 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar, realizat la nivelul agentului economic.

Eu mulțumesc că Guvernul susține și că s-a gândit, dar cred că inițiativa parlamentară are prioritate, așa că aș ruga toți colegii să voteze alături de noi.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Domnul Șerban Mihăilescu, apoi domnul Carol Dina.

Vă rog, microfonul 7 pentru domnul senator Șerban Mihăilescu.

Doamna președinte,

Noi am discutat în mai multe rânduri această problemă legislativă generoasă privind modificarea unei ordonanțe și am așteptat 3 luni proiectul acela de la Guvern, care nu a venit nici acum, și atunci vă rugăm, fără să mai intrăm în amănunte, să acceptați să trecem de Senat această propunere legislativă, ea se va duce la Cameră, unde, iarăși, are un lung drum și poate, între timp, Guvernul vine cu propunerea care să rezolve chestiunile legate de asigurarea unor fonduri pentru finanțarea de locuințe pentru tineret și să putem merge mai departe cu împărțirea profitului la „Loteria Română”.

Vă mulțumesc.

Am o singură chestiune pentru stenogramă. Avem o eroare în text, a rămas exercițiul financiar al anului 2007 și rog să se modifice în „exercițiul financiar al anului 2009”, pentru că nu mai există timp fizic pentru a lucra în 2007. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Carol Dina – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să remarc că profiturile realizate de Compania Națională „Loteria Română”, atunci când această instituție a fost creată în România, aveau drept scop soluționarea unor probleme sociale deosebite, în special pentru susținerea spitalelor.

Noi am considerat că acest act normativ vine să accentueze discriminările salariale care există în România, mai cu seamă la instituțiile care au capital majoritar de stat. Discriminările acestea sunt continuarea a ceea ce s-a întâmplat cu „Petrom-ul”, unde un pachet de 9% a fost cedat salariaților, cu BCR-ul la privatizare, când un pachet de 10% s-a acordat salariaților, dar alte mii și zeci de mii de salariați care sunt încă în întreprinderi unde există capital majoritar de stat nu au parte de asemenea privilegii, întrucât nu au prieteni sau relații în Parlament.

De aceea, noi ne opunem categoric ca sume importante de bani care revin la buget să capete alte destinații decât cele prevăzute în bugetul de stat și, eventual, dacă Guvernul apreciază că are excedente, cum ne-a obișnuit în ultima vreme, dar cum vor veni acestea, nu știm încă, să fie îndreptate, efectiv, pentru soluționarea problemelor sociale grave existente în momentul de față în România.

Deci Grupul parlamentar al PRM nu votează așa ceva. Vă mulțumesc.

Domnule senator George Sabin Cutaș, aveți cuvântul. Microfonul 6, vă rog.

Eu doar voiam să-l informez pe colegul meu din Grupul parlamentar al PRM faptul că, practic, toate destinațiile prevăzute de lege rămân aceleași. Noi nu facem decât să încercăm să modificăm, încă o dată, repet, un caracter discriminatoriu, să aibă și ei această posibilitate de a-și repartiza profitul, pentru că de acest lucru beneficiază orice societate care acționează în România. Eu cred că este corect ca și societatea „Loteria Româna”, nu este vorba de pile sau de prieteni, să aibă același caracter corect pe care îl au toate societățile românești.

Noi asta am propus, nu propunem o direcționare în alte scopuri a profitului Loteriei, și cu asta sper că am fost înțeles. Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Mai doriți să interveniți?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul pe raportul fără amendamente și pe propunerea legislativă se va da în data de 16 septembrie.

Stimați colegi, declar încheiată ședința plenului Senatului de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la 19.10._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268241]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/18.IX.2008 conține 36 de pagini.**

Prețul: 14,40 lei