Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să vă ocupați locurile ca să putem începe lucrările ședinței noastre de astăzi.

Rog, de asemenea, ca și colegii care încă mai sunt în ședința de grup parlamentar să vină către sală.

Avem în față ordinea de zi pentru ședința de astăzi și programul de lucru.

Stimate colege, Stimați colegi, Doresc să încep această nouă sesiune parlamentară cu o scurtă analiză a bugetului pe anul 2009.

După cum știm, la sfârșitul săptămânii trecute, noul Guvern a adoptat noul proiect de buget care a fost trimis în Parlament pentru dezbatere și vot.

Ca urmare a crizei economice mondiale, ale cărei efecte se fac resimțite și în țara noastră, Executivul s-a văzut nevoit să recurgă la o serie de măsuri care pot părea, la prima vedere, austere.

Trebuie însă specificat că, în pofida perioadei nefaste pe care o traversează România, repartizarea noului buget s-a făcut în concordanță cu programul de guvernare asumat în timpul campaniei electorale.

În primul rând, trebuie specificat faptul că noul Guvern dorește foarte mult ca oamenii care lucrează în sectoarele active ale economiei românești să nu fie afectați de șomaj în următoarea perioadă. În acest sens, prim-ministrul Emil Boc

a dat asigurări că va finanța din investiții publice atât menținerea persoanelor care sunt angajate în prezent, cât și crearea de noi locuri de muncă.

De altfel, Guvernul se și angajează prin acest buget să susțină cu 50% formarea profesională continuă pentru angajați și șomeri.

Noul Guvern a alocat o sumă importantă, de peste 10 miliarde de euro, în vederea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, din educație și sănătate. Trebuie menționat faptul că alocarea aceasta, de 20 de procente din buget, pentru investiții publice generale este superioară celei realizate de Guvernul Tăriceanu.

Mediul de afaceri este și el sprijinit prin măsuri ca neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul al doilea al anului 2009, sau operaționalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri și înființarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Consecvent angajamentelor din campania electorală, Guvernul Boc a majorat nivelul cheltuielilor privind asistența socială, care ar urma să crească cu 16% față de cele din 2008, la 62,3 miliarde de lei, circa 15,5 miliarde de euro, ponderea lor în PIB urmând să crească ușor la 10,8%.

Guvernul Boc va sprijini pensionarii ale căror venituri sunt foarte mici. Astfel, începând cu luna aprilie a acestui an, fiecărui pensionar îi va fi garantată o pensie minimă de 300 de lei, urmând ca nivelul acesteia să crească, începând cu luna octombrie a acestui an, la 350 de lei. În aceste condiții, multe persoane, în special din mediul rural, vor putea să iasă din sărăcia cronică în care i-a menținut vechiul Guvern.

Tot în beneficiul pensionarilor, Guvernul are în vedere prin acest buget compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 RON.

Pentru îmbunătățirea situației financiare, România trebuie ca în acest an să acceseze cât mai mulți bani de la Uniunea Europeană. Pentru a se evita contraperformanțele fostului Guvern, premierul a decis crearea unei structuri care va monitoriza permanent progresul făcut de România în acest domeniu. Absorbția de fonduri va deveni astfel o prioritate a actualului Guvern.

Vă mulțumesc, doamna senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC, îl invit pe domnul senator Ioan Chelaru, pentru a susține declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Temeinicia și strigoii (Aspecte privind noua și, totuși, vechea reformă a justiției)”.

Stimați colegi,

Dacă avem în minte întreaga reacție europeană, de opt ani încoace, cu privire la starea justiției românești, am putea întocmi un dosar complet al manifestărilor suscitate de poziții politice pe care noi le-am avut cu diverse ocazii.

Eu cred că noi, oamenii politici români, suntem în culpă majoră pentru că nu am fost obiectivi cu noi înșine. Am patinat în derizoriu și nu am procedat la lucrul cel mai evident: reformarea și actualizarea, respectiv codificarea legislației pe domeniile vitale ale justiției și ordinii publice. Ne-am concentrat pe o gestică reformistă inutilă, pe jocuri de imagine și pe orgolii justițiare.

Acum, ne place sau nu, suntem expuși la două pericole:

1. să fim considerați în extrascadență, cu posibile consecințe de continuare a monitorizării din partea Comisiei Europene în raportul din iunie 2009;

Mulțumesc domnului senator Ioan Chelaru.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnule senator Emilian Frâncu, aveți cuvântul pentru a susține o declarație politică din partea grupului parlamentar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Unde nu-i cap, vai de picioare!”.

De la o săptămână la alta, începem să asistăm la un _remake_ al eșecurilor politice și economice ale guvernării FSN din anii ’90, când s-a prăbușit moneda națională, când inflația

creștea văzând cu ochii și când produsul intern brut al României scădea întruna.

Similitudinile sunt izbitoare. Nu există un plan de guvernare coerent, iar politicienii de la putere sunt preocupați mai ales de acaparările de funcții administrative pentru clientelele politice din județe, în vreme ce pentru salvarea aparențelor se inventează „vinovați de serviciu”.

Invocând greaua moștenire a guvernului anterior, premierul a anunțat „măsuri de austeritate”.

Nu mai departe decât în noiembrie trecut, PSD și PD-L susțineau sus și tare că, dacă vor ajunge la putere, salariile profesorilor vor fi imediat majorate cu 50%. Acum, aceste salarii vor crește, dacă vor crește, cum va da Dumnezeu... după 15 aprilie.

Oare ce s-a întâmplat cu promisiunile electorale?!

Nici PD-L, și nici PSD nu erau în noiembrie un fel de copilițe ingenue care nu știau nimic despre criza economică și financiară. Fie și numai avertismentele repetate ale Guvernului Tăriceanu ar fi trebuit să le dea de gândit, ca să nu mai vorbim despre datele statistice actualizate săptămânal pe paginile de internet ale ministerelor de resort.

Conștient de dificultățile viitoare prin care va trece țara, Guvernul Tăriceanu a adoptat, atunci, un program anticriză pe care, ulterior, noul Executiv l-a desființat în doi timpi și trei mișcări, adoptând măsuri total anapoda în contextul actual. Vă ofer numai trei exemple.

Guvernul Boc a anulat stimulentele pentru achitarea la timp a dărilor către stat — și se tot vaită cu foc că i-au scăzut încasările la buget —, a anulat stimulentele pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă, dar se victimizează în legătură cu creșterea ratei șomajului, și a majorat, prin CAS, cheltuielile cu forța de muncă din economie, mirându-se, în același timp, că investitorii serioși dau semne că vor începe să ocolească România.

Colac peste pupăză, iată și un al patrulea exemplu de incompetență: în locul măsurilor anticriză, Guvernul Boc adâncește povara crizei, stimulând agenții economici, prin scutiri de contribuții la salarii, să efectueze trimiterea angajaților în șomaj tehnic, iar acest lucru anulează, practic, șansele de redresare în piață a agenților economici.

Dezamăgită cu ceea ce primește acum, în urma votului pe care l-a dat pe 30 noiembrie 2008, populația României începe să-și aducă aminte de strămoșeasca zicală: „Unde nu e cap, va fi vai de picioare!”

Din păcate, la fel ca în precedentele guvernări FSN-iste, și de această dată, tot talpa țării este cea care suferă. Guvernanții PSD și PD-L își exprimă doar regretul ori compasiunea și... pășesc mai departe pe drumul erorilor și al gafelor impardonabile.

## Mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul domnul senator Cseke Attila Zoltán.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația politică de astăzi „Marea descentralizare a început cu naționalizarea resurselor financiare ale comunităților locale”.

Programul de guvernare al noului Executiv instalat la Palatul Victoria în data de 22 decembrie 2008 proclama prin măsurile propuse „o descentralizare reală”, un adevărat Eldorado în administrația publică locală pentru perioada imediat următoare.

„Descentralizarea, inclusiv financiară, a administrației publice locale prin delimitarea clară a competențelor, pe principii europene, în scopul creșterii autonomiei administrative, cu respectarea principiului subsidiarității”, iată unul dintre obiectivele fundamentale pe care și le-a asumat Guvernul Boc în angajamentul său numit program de guvernare.

Este însă pentru prima oară când un guvern postdecembrist își permite să oblige autoritățile locale să restituie resurse financiare importante, necesare pentru realizarea unor proiecte și programe multianuale de mare anvergură ale acestora.

Pe românește, avem de-a face cu o naționalizare a resurselor financiare ale comunităților locale, a banilor membrilor comunităților locale.

Este total inacceptabil de la un guvern care ne promite o adevărată descentralizare — pe care noi, Grupul parlamentar al UDMR, o susținem de ani de zile și vom susține măsurile reale în acest sens — să vină și, practic, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare să naționalizeze banii comunităților locale.

Din punctul nostru de vedere, odată intrați acești bani în bugetul local, ei nu mai pot fi retrași de către stat, mai ales că este vorba de sume de bani care întotdeauna au putut fi transferate prin fondul de rulment în bugetul local al anului viitor.

Suma acestor resurse financiare de care au fost private bugetele locale se ridică la ordinul sutelor de milioane de lei noi.

Este o gravă încălcare a principiului autonomiei locale, inclusiv a celei financiare prevăzute de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Mulțumim domnului senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, are cuvântul domnul senator Șerban Valeca, pentru a prezenta declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că declarația mea și a domnului senator Moga Nicolae am intitulat-o „Managementul «victoriei»”.

Aflam zilele trecute că, după atâta amar de ani, România reușește să-și obțină drepturile legitime asupra porțiunii ce i se cuvenea din platoul Mării Negre.

Succesul pare a fi total: în primul rând, s-a stins un conflict între două state, țări vecine, iar, în al doilea rând, este un succes al diplomației române și al Guvernului care au decis această cale de soluționare și, nu în ultimul rând, este o definire a drepturilor țării noastre asupra platoului Mării Negre cu o suprafață suplimentară de mii de kilometri pătrați.

Odată devenită publică, aceasta a provocat o mare bucurie și, din reacția mass-mediei, am constatat că această bucurie a devenit o victorie a milioane de români.

După cum se știe, această zonă atât de disputată are o rezervă importantă de hidrocarburi, adică de combustibili energetici clasici, petrol și gaze naturale, atât de necesari economiei românești și consumatorilor casnici din țara noastră.

Dacă ar fi să comparăm funcționarea economiei unei țări cu funcționarea corpului uman, resursele energetice și energia ar reprezenta „sângele” economiei unei țări moderne. Fără energie nu vom avea posibilitatea de a ne lumina casele seara, de a le încălzi iarna, transportul se va reduce la mersul pe jos și așa mai departe.

Țara noastră are în fiecare an, în prag de iarnă, probleme cu energia, în primul rând cu încălzirea locuințelor, și iată că săptămâna trecută s-a deschis un orizont, chiar dacă acesta este destul de îndepărtat: șase-opt ani în care am fi obținut siguranța asigurării unor resurse energetice atât de necesare populației pentru următoarele decade. Reușisem să fim victorioși..., dar la câteva ore apare știrea: Guvernul trecut a concesionat și a dat, se pare, unei firme și un drept suplimentar de exploatare apriori — adică în luna noiembrie a anului 2008 — pentru o parte importantă din suprafața câștigată săptămâna trecută prin decizia Curții de la Haga.

S-au produs multe „stângăcii” în ultimii ani, dar a lua în Guvern o hotărâre pentru ceva ce încă era în litigiu cu un alt stat mi se pare cel puțin aberant.

Mulțumim domnului senator.

În continuare, din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Nu știu cum se întâmplă, dar noi, românii, vrem să fim totdeauna mai cu moț. Chiar și acum, la 20 de ani de la prăbușirea regimului comunist și la doi ani de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se pare că nu izbutim deloc să fim cu adevărat democrați. Adică nu ne mai place democrația, ne creează opreliști. Și ce să facem ca să scăpăm de ea? E simplu: României anului 2009, amenințată de iminența crizei economice, i se propune de către actualul șef al statului o altă temă, de stringentă urgență în opinia Domniei Sale, și anume revizuirea Constituției.

Motivația acestui demers rezidă în faptul că elitele politice, chipurile, i-au dezamăgit pe români și, ca urmare, trebuie neapărat sporite prerogativele președintelui — aceasta nu este o elită politică, provine dintr-o clasă separată de politicieni, să nu ne ascundem după deget —, în realitate, obiectivul domnului Băsescu este unul singur: instaurarea unui regim semiprezidențial, cu creșterea atribuțiilor președintelui.

Alăturându-se celor care pun la îndoială în bloc calitatea morală a membrilor Parlamentului, președintele Băsescu, în spiritul celei mai pure demagogii, și nu oricare, ci al unei demagogii populiste, lansează ideea Parlamentului unicameral, invocând necesitatea modernizării României, a unei noi clase politice și, de ce nu?, a reducerii cheltuielilor. Efectul? Consolidarea propriei puteri și subminarea importanței Parlamentului, adică a instituției fundamentale a oricărei democrații.

Pentru economie de bani, de ce nu se gândește Domnia Sa la reducerea numărului de membri ai celor două Camere și păstrarea structurii bicamerale?

Sunt sute de teme care pot fi considerate bune, drepte și populare. Domnul Băsescu a ales-o pe aceasta fiindcă, nu-i așa?, tot este scăzută credibilitatea Parlamentului în rândul populației și, astfel, ideea unicameralismului devine, în mâinile sale, o armă redutabilă împotriva partidelor politice și, totodată, un instrument de consolidare a propriei puteri tocmai prin slăbirea acestora din urmă.

Întrebarea care se pune este: În loc să schimbăm Constituția, n-ar fi mai bine să schimbăm președintele?

Sau poate ar fi mai bun următorul scenariu: Parlamentul va fi dizolvat când vrea președintele, președintele va decide când este criză, iar de la Parlament unicameral până la zerocameral nu rămâne decât un pas, iar acest din urmă deziderat poate fi atins prin referendum.

„Nu-i așa că nu mai e nevoie de Parlament?”, vor fi întrebați românii care, copleșiți de propriile probleme agravate de criza economică, vor răspunde, probabil: „Da!”. Stimați colegi,

Vă invit pe toți să reflectați cu seriozitate la propunerile domnului Băsescu. Ele reprezintă o capcană periculoasă, ale cărei consecințe pot fi de necontrolat.

Vă reamintesc totodată că înainte de 1989 am ieșit în stradă nu pentru că România nu avea președinte. Avea președinte. Pentru ce au murit oamenii atunci? Pentru libertate și democrație.

Mulțumesc.

Mai este înscris pe ordinea de zi, domnule senator Hașotti, încă un coleg din Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Ghișe.

Am rugămintea, dacă doriți să faceți declarația, să vă încadrați într-un interval scurt de timp, pentru că timpul grupului dumneavoastră s-a epuizat.

Domnule senator Ghișe, vă invit să prezentați declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Distinse doamne și domni senatori colegi,

Vreau să vă rog frumos, ca o chestiune de procedură, să aveți amabilitatea ca textul integral al declarației politice să fie inclus în ceea ce înseamnă document public afișat și, pentru a nu vă reține prea mult, să citesc doar câteva propoziții.

În declarația mea politică intitulată „Decât Guvern așa de performant, mai bine altul” am enumerat 17 evenimente și situații care evidențiază, în opinia mea, ceea ce înseamnă o lipsă de performanță la guvernare, o abordare, în unele situații, mincinoasă, incompetentă, necunoscătoare și generatoare de haos.

Concluzia declarației politice este următoarea: dacă cele descrise în declarația politică demonstrează minciună, incompetență, necunoaștere și haos, asta rămâne să aprecieze cetățenii țării.

Dacă așa arată, după primele două luni, evoluția și performanțele Guvernului visat și dorit timp de doi ani de către președintele Băsescu și declarat de către premierul Emil Boc ca fiind „cel mai performant Guvern al României”, dacă pentru Guvernul Boc nu contează respectarea Constituției României, nu contează politicile europene pe domenii sectoriale, nu contează prevederile din programul de guvernare aprobat de Parlament și nu contează nici obligația

de a executa legile în vigoare pentru care s-a angajat în campania electorală, atunci, în mod sigur, România are nevoie, spun eu, de un alt premier și de un alt Guvern.

În consecință, cred că asta este pentru binele cetățenilor români și pentru a se opri seria de „țepe” de la Palatul Victoria, anunțate de președintele Băsescu la alegerea sa ca președinte al țării.

_Textul declarației politice neprezentat în plenul Senatului:_ 1. În 24 septembrie 2008, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului, președintele Traian Băsescu anunța că România are nevoie „de creșterea coerenței și predictibilității bugetare și de bugete multianuale”.

2. La începutul mandatului Guvernului condus de domnul Emil Boc, premierul ne-a anunțat că va fi cel mai performant Guvern din istoria României. În perioada de o lună și jumătate de la începutul mandatului, s-au petrecut următoarele evenimente și au avut loc următoarele evoluții:

4. Prin ordonanță de urgență a Guvernului Boc s-a decis eliminarea din posturile bugetare a pensionarilor, deși prevederile din programul de guvernare aprobat de Parlament susțin exact contrariul, și anume atragerea în muncă a pensionarilor.

5. Curtea Constituțională a invalidat această ordonanță, dar premierul ne-a anunțat că va relua acțiunea pentru eliminarea pensionarilor din funcții publice printr-o inițiativă legislativă a Guvernului. Această decizie este în flagrantă contradicție cu politicile europene în domeniu, cu prevederile din programul de guvernare și cu angajamentul PD-L din campania electorală de acum două luni.

6. Premierul a anunțat că vor fi eliminați 20% din funcționarii publici, pentru ca, după două zile, tot premierul să anunțe renunțarea la o astfel de intenție. Pe subiect nu s-a emis niciun act normativ.

7. Președintele României a anunțat într-o seară la TVR că pensiile și salariile bugetarilor vor crește, pentru ca, în dimineața zilei următoare, să ne anunțe că ar fi de acord cu înghețarea salariilor, dacă Guvernul va propune așa ceva.

8. Conform primelor decizii guvernamentale, punctul de pensie nu va avea în acest an valoarea de 45% din salariul mediu brut, salariile cadrelor didactice nu vor crește cu 50%, conform legii, veniturile salariaților la stat vor scădea prin anularea primelor și sporurilor salariale, iar multe dintre salariile bugetarilor vor îngheța în acest an.

9. La 22 decembrie 2008, în Parlament, Guvernul Boc s-a angajat că va proteja „interesele economice ale populației (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă)” — capitolul 2, obiectivul 3 din programul de guvernare.

10. În campania electorală, președintele PD-L, actualul premier Boc, cerea demisia premierului Tăriceanu pentru incompetență, deoarece acesta arăta că mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice este o decizie greșită economic, pentru ca acum premierul Boc să blocheze aplicarea acestei legi susținute de PD-L, promulgată de președintele Băsescu și declarată constituțională de Curtea Constituțională.

11. Guvernul Boc a anunțat creșterea cu 3% a contribuției CAS, deși în programul de guvernare aprobat de Parlament și în politicile europene asumate de România se prevede exact invers, și anume reducerea contribuțiilor de asigurări sociale.

12. Cele mai multe dintre anunțurile publice ale premierului Boc nu sunt concretizate în acte administrative (hotărâri sau ordonanțe de guvern).

13. Proiectul de buget propus de Guvern către Parlament s-a construit pe cursul de schimb 4 lei/1 euro, deși cursul variază la peste 4,2 lei/1 euro, iar previziunile pentru 2009 dau ca certă continua devalorizare a leului față de euro.

14. Demnitarilor și instituțiilor publice, precum și cetățenilor li se cere de către premierul Boc „strângerea curelei” prin reducerea cheltuielilor publice, deși președintelui Băsescu i se oferă, în acest an electoral, un buget aproape dublu față de anul trecut.

15. Prin programul de guvernare aprobat de Parlament, Guvernul Boc s-a angajat „să reducă drastic cheltuielile publice și să reducă birocrația”, dar a creat trei noi ministere, conduse, evident, de către miniștri PD-L.

16. Guvernul Boc a invocat public aproape zilnic greaua moștenire lăsată de Guvernul Tăriceanu, dar nu a prezentat public niciun document oficial sau raport de specialitate în acest sens.

Mulțumesc.

Evident, textul integral al declarației politice va fi publicat pe site ca declarație politică prezentată în plenul Senatului României.

Vă propun, epuizând intervențiile de la acest punct din ordinea de zi, să vă informez cu privire la exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004 — Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2007 pentru modificarea art. 13 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2008 privind unele măsuri pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2008;

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2007 pentru stabilirea orei de începere și de închidere a votării la referendumul național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2007 pentru completarea destinației unor părți din imobile situate în municipiul București;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2008 privind modificarea art. 482 din Codul de procedură penală;

— Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2006 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 3 martie 2008;

— Lege pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996;

— Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007;

— Lege pentru ratificarea amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2006;

— Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe, semnat la Praga la 22 ianuarie 2008, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 8 noiembrie 1993;

— Lege pentru ratificarea Protocolului adițional dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 26 ianuarie 2008, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Rabat la 28 ianuarie 1994;

— Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007.

Prin această procedură, am făcut informarea oficială a plenului Senatului.

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise Rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrele I, II și în semestrul I ale anului 2008.

Conform Regulamentul Senatului, acestea se prezintă plenului Senatului. Le aveți în mape și considerăm că ele au fost prezentate, conform art. 170 alin. (4) din regulamentul nostru. ## Trecem la proiectele de legi din ordinea de zi.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecției și securității civile privind asistența și cooperarea în situații de urgență, semnat la Paris la 22 aprilie 2008.

Invit reprezentantul Guvernului la pupitru.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Radu Stancu —** _secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stați jos.

Sunt Radu Stancu, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul supus ratificării cuprinde prevederi referitoare la domeniile și formele cooperării, la autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor acordului, la constituirea unei comisii mixte, precum și prevederi referitoare la modalitatea solicitării și acordării asistenței în caz de situații de urgență.

În acest sens, părțile au convenit asupra responsabilității privind conducerea operațiunilor de acordare a ajutorului și transmiterea instrucțiunilor către responsabilul echipei de asistență, asupra modalității de întoarcere a echipelor de asistență după încetarea activității, asupra responsabilității utilizării transportului aerian, precum și asupra suportării cheltuielilor sau pagubelor materiale produse ca urmare a acordării asistenței în caz de dezastre.

Având în vedere cele precizate, domnule președinte, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecției și securității civile privind asistența și cooperarea în situații de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumim frumos.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

## Domnule președinte,

Sunt senatorul Mircea Banias, din Grupul parlamentar al PD-L.

Cu adresa nr. 600/2008, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiză și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze în domeniul protecției și securității civile privind asistența și cooperarea în situații de urgență, semnat la Paris la 22 aprilie 2008, adoptat de Camera Deputaților.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile și formele cooperării, la autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor acordului, la constituirea comisiei mixte, precum și prevederi referitoare la modalitatea solicitării și acordării asistenței în caz de situații de urgență.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Analizând conținutul acordului, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat în baza dispozițiilor art. 76 din Constituția României, republicată, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumim foarte mult.

Sunt intervenții sau observații din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt, vă propun să votăm acest proiect de lege prin vot electronic.

În continuare, punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul supus ratificării creează cadrul juridic necesar pentru cooperarea și facilitarea acordării de ajutor reciproc în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia.

Documentul bilateral de cooperare cuprinde prevederi referitoare la autoritățile competente pentru implementarea dispozițiilor acestuia, la reglementarea modului de solicitare a ajutorului privind schimbul de informații.

Se stabilesc, de asemenea, modalitățile de acordare a ajutorului, coordonarea și desfășurarea operațiunilor de acordare a ajutorului, formalitățile necesare pentru trecerea frontierei de stat de către echipele de acordare a ajutorului, utilizarea aeronavelor, precum și modul de acordare a despăgubirilor pentru daune produse de un membru al echipei de asistență.

Având în vedere cele precizate, domnule președinte, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog, domnule senator.

Cu adresa nr. 606/2008, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiză și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 25 octombrie 2007, adoptat de Camera Deputaților.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Analizând conținutul acordului, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat pe baza dispozițiilor art. 76 din Constituția României, republicată, Senatul fiind Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă propun să

În continuare, punctul 5, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei privind cooperarea polițienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori.

Prin acordul supus ratificării se stabilește cadrul legal pentru acordarea asistenței reciproce între părți pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității naționale.

De asemenea, acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile și formele de cooperare, la autoritățile competente desemnate pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului, la formele specifice de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a traficului ilicit de droguri și precursori, precum și în domeniul combaterii migrației ilegale și a traficului de persoane. De asemenea, cuprinde dispoziții privind protecția datelor personale și informațiilor clasificate, dispoziții privind refuzul asistenței, modalitățile de soluționare a diferendelor, precum și dispozițiile referitoare la intrarea în vigoare și denunțarea acordului.

Având în vedere cele precizate, domnule președinte, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei privind cooperarea polițienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În ședința din 27 ianuarie...

## Domnule senator,

Pentru stenogramă și pentru a facilita publicarea pe site-ul nostru, vă rog să prezentați și numele dumneavoastră, și calitatea în care expuneți acest raport.

Sunt senatorul Filip Petru, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Cu adresa nr. 599 din 2008, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei privind cooperarea polițienească, semnat la Oslo la 14 martie 2008.

S-a discutat acest proiect în 27 ianuarie 2009, comisia a dezbătut și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere.

Mai sunt avize favorabile din partea Comisiei pentru politică externă și a Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Nu sunt alte intervenții.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 56/2005 privind aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții pentru proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la București la 15 martie 2004 și la Luxemburg la 19 martie 2004.

Din partea Guvernului, vă rog, doamna secretar de stat.

**Doamna Grațiela Denisa Iordache** — _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Legea nr. 56/2005 privind aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, în baza Legii nr. 56/2005, acest contract a fost aprobat, finanțat din granturi ISPA — împrumutul are o valoare de 29.000.000 de euro — și din venituri proprii ale beneficiarilor finali ai împrumuturilor.

Obiectivul proiectului vizează reabilitarea infrastructurii în domeniul alimentării cu apă și al epurării apei uzate în municipiile Buzău, Piatra-Neamț și Satu Mare.

Amendamentele solicitate vizează schimbarea beneficiarilor finali ai proiectului, în sensul schimbării denumirii acestora: Regia Autonomă Municipală Buzău se înlocuiește cu SC „Compania de Apă” — SA Buzău, iar Regia Autonomă Comunală Satu Mare este înlocuită cu SC APASERV Satu Mare — SA.

Necesitatea acestui amendament: conform Memorandumului de finanțare încheiat între Guvernul României și Comisia Europeană, beneficiarii finali ai proiectului urmau să îndeplinească, până la data de 31 decembrie 2007, condiționalitatea prevăzută la art. 8 punctul 4.b, respectiv existența unor sisteme separate de contabilitate pentru serviciile din domeniul apei și al apei uzate și pentru activitățile din domeniul energiei termice, și totodată eliminarea subvențiilor încrucișate.

Amendamentele menționate nu majorează obligațiile financiare ale României față de BEI, și nici nu determină noi condiționalități economice față de cele convenite inițial între părți.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte, punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut și a analizat acest proiect de lege în 28 ianuarie 2009.

Raportul este de admitere.

Doamna secretar de stat a prezentat în ce constă modificarea.

Există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Avem în față o lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții,

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC — SA în vederea achiziționării de autoturisme.

Doamna secretar de stat, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2008 au fost aduse următoarele amendamente:

— a fost modificat cuantumul sumei aferente valorii totale a despăgubirilor, deoarece s-a constatat că în urma calculului făcut, bazat pe niște evidențe întârziate și foarte vechi ca perioadă, au fost omise unele persoane care puteau da în judecată Guvernul României și, dorindu-se a se evita acest aspect, a fost modificat cuantumul sumei aferente, incluzând și aceste valori;

— a fost, de asemenea, modificată data de răscumpărare a obligațiunilor de stat emise conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156 din 2007 de la 21 decembrie 2008 la 30 octombrie 2008;

— de asemenea, a fost eliminată anexa care făcea parte integrantă din Ordonanța de urgență a Guvernului

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu amendamente.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări l-a avizat favorabil, iar raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de asemenea, este favorabil.

Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Există intervenții?

Domnule senator Frunda, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Atunci când am discutat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156 din 2007 — care este ordonanța ce rezolvă problema de bază a despăgubirii celor care au constituit depozite pentru cumpărarea autoturismelor până în 1992 —, era vorba despre 37.000 de deponenți care urmau să primească despăgubiri, iar marea majoritate a și primit despăgubirile.

Ordonanța în discuție astăzi este, de fapt, o încuviințare _post factum_ , pentru că ea s-a aplicat cu bună-credință și era nevoie de această ordonanță.

Vreau însă să profit de prezența doamnei secretar de stat pentru a supune atenției ministerului de resort și a Guvernului, în ansamblul său, problema celor aproximativ 2.000 de cetățeni români care și-au transferat banii pentru cumpărarea unui autoturism Dacia la BRD, care era, la vremea aceea, o bancă cu capital exclusiv de stat. Acești oameni, care au fost de bună-credință, trebuie să fie despăgubiți.

Când s-a discutat ordonanța, pe fond, am făcut acest amendament, care a fost adoptat de plenul Senatului, dar nu a trecut de Camera Deputaților.

De aceea, fac apel la Guvern să rezolve problema acestor oameni.

Sunt alte intervenții?

Această problemă a fost luată în considerare, la nivelul Guvernului, de anul trecut și a fost contactată Banca Română de Dezvoltare. Procesul este în desfășurare. BRD face eforturi pentru a reface baza de date de două mii de persoane și pentru a rezolva problema.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Camera decizională este Camera Deputaților.

Acest subiect poate fi pus în discuție de către Ministerul Finanțelor Publice, eventual, acesta să se pronunțe asupra lui.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Este o cerere de reexaminare formulată de Președintele României.

Doamna secretar de stat Iordache, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) din art. 173 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul ca producția de țuică și rachiu de fructe, destinată consumului propriu în gospodăriile individuale, să fie exceptată de la plata accizelor.

Totodată, se propune abrogarea alin. (4) al art. 234, care prevede că „în momentul desigilării instalațiilor sau a cazanelor, reprezentantul autorității fiscale competente va verifica, prin probe de producție, timpii de fabricație și randamentul în alcool pentru fiecare tip de materie primă în parte, stabilind numărul de fierberi în 24 de ore și întocmind un proces-verbal de constatare”.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea unui astfel de proiect de act normativ, având în vedere următoarele considerente:

— prevederile capitolului I privind accizele armonizate, de la Titlul VII „Accize și alte taxe speciale”, reglementează, în conformitate cu prevederile directivelor comunitare în domeniu, regimul accizelor pentru produsele supuse obligatoriu acestui regim în toate statele membre;

— în domeniul alcoolului și al băuturilor alcoolice, regimul accizelor este reglementat de Directiva CE nr. 92/83/CEE privind armonizarea accizelor pentru aceste produse, prin care se precizează, expres, sfera de aplicare și principiile generale de impozitare și, respectiv, de Directiva CE nr. 92/84/CEE privind apropierea valorii accizelor, în care este prevăzut nivelul minim obligatoriu al cotelor de accize, pe categorii de produse.

De asemenea, menționăm că Directiva CE nr. 92/83/CEE a suferit unele modificări și completări, ca urmare a actelor care sunt parte la tratatele de aderare, privind condițiile de aderare la Uniunea Europeană, astfel încât aceste modificări care au constat în precizarea derogărilor obținute de statele membre, admise cu ocazia negocierilor de aderare, nu au drept obiect și acest tip de produs.

Potrivit prevederilor directivelor comunitare menționate mai sus, spre deosebire de producția de bere și vinuri, producția de țuică și rachiuri de fructe nu poate fi realizată și deținută în afara unui antrepozit fiscal, indiferent de destinația lor — pentru consumul propriu sau pentru comercializare.

Doamnă secretar de stat, care este punctul de vedere al Guvernului în ceea ce privește acest proiect de lege?

Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Completările fiind făcute de către doamna secretar de stat, în ședința din 27 ianuarie 2009 comisia a analizat și a hotărât admiterea cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Celelalte comisii sesizate au avut un punct de vedere la cererea de reexaminare, domnule președinte?

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis, în data de 28 ianuarie 2009, respingerea cererii de reexaminare.

Și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de acord cu cererea de reexaminare?

Da.

Sunt intervenții pe acest subiect? Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Actul normativ pus astăzi în dezbatere sub formă de cerere de reexaminare, solicitată în mod corect și legal de către președintele Traian Băsescu, ne aduce nouă în față o problematică extrem de complexă și tot atât de sensibilă. Am discutat-o în legislatura trecută, am avut puncte de vedere care s-au armonizat atunci într-un act normativ care prevedea o reglementare pentru a face față presiunii producătorilor agricoli.

Sigur, doamna secretar de stat, cu limbajul specific domeniului de activitate pe care-l reprezintă acum aici, a pus în operă un sistem greu de înțeles pentru oamenii care se ocupă de acest domeniu.

Eu vreau să îl descifrez, cunoscând, întrucâtva, preocuparea acelora care au solicitat, pe bună dreptate, intervenția în domeniu.

Colegii care cunosc îndeaproape mecanismul au și pus în mișcare o serie întreagă de intervenții pentru a avea lămuririle necesare de la Bruxelles.

Vă spun și informez Senatul României că avem un răspuns care se manifestă în direcția preocupării Comisiei Europene pentru reglementare în acest sens, dat fiind faptul că explicațiile date de români, explicațiile date de polonezi și de alte țări au, din acest punct de vedere, o sorginte reală, într-o logică de reglementare.

Noi, în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, am dezbătut acest proiect de lege. Am fost, evident, puși în situația de a cumpăni bine ce înseamnă reglementarea, Directiva nr. 92/83/CEE, și ce înseamnă solicitarea concepută în proiectul de act normativ de către colegii noștri, și am dat un aviz favorabil. De ce? Pentru că am văzut semnale, și avem documente în acest sens, trimise de ambasadorul nostru, domnul Moțoc, la Bruxelles, care spune că există această preocupare pe masa de lucru a specialiștilor de la Bruxelles.

Eu cred că în parcursul acesta legislativ, folosind metodologia juridică pe care o avem la dispoziție, trebuie să avem înțelegere pentru producătorii agricoli și, poate, până la dezbateri în Camera Deputaților, care este primă Cameră, să avem un răspuns pe măsura interesului pe care-l manifestăm cu toții pentru acest domeniu.

Dacă înțeleg bine, este vorba de găsirea unui echilibru între un punct de vedere al Guvernului, pe care și Președintele României l-a susținut, cu privire la riscul de evaziune fiscală printr-un astfel de procedeu, în interesul legitim al producătorilor, cred că din Transilvania în principal, pentru a-și putea valorifica în condiții mai bune, într-o

competiție foarte dură pe piață, produsele care reprezintă o sursă de venit și de activitate tradițională, și preocuparea față de reglementările europene care, în anumite situații, au dat unor țări, ținându-se cont de produsele naționale specifice, un anumit tip de flexibilitate pe un astfel de subiect.

Tema este, într-adevăr, sensibilă, pentru că și producătorii noștri au dreptate, dar și Ministerul Finanțelor Publice, care, evident, este într-o cursă pentru a obține resurse suplimentare din economia „gri” și „neagră”, în așteptarea unui răspuns oficial din partea Comisiei Europene.

În condițiile acestea, mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator.

După aceea, urmează domnul senator Frunda și vom trece la vot.

Aș vrea să o întreb pe doamna secretar de stat care este valoarea totală prognozată a acestor accize.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Îmi pare rău, nu vă pot da acum, pe loc, această valoare. V-o pot transmite în interval de jumătate de oră, dacă se poate aștepta. Acesta este unul dintre răspunsuri.

Al doilea răspuns, dacă-mi permiteți, nu este vorba, neapărat, de o valoare, pentru că această accizare nu s-a făcut pentru a obține neapărat venituri suplimentare la buget, deși sunt bine-venite, ci, pur și simplu, pentru că există un regim al accizelor în Uniunea Europeană peste care nu putem trece.

Împărtășesc simpatia pe care toți senatorii o au față de producătorii de țuică și rachiuri din fructe, în special din zona Ardealului. Îi cunosc, le cunosc problemele, dar nu putem să facem absolut nicio modificare și niciun pas înainte pe cale legislativă până în momentul în care nu avem, într-adevăr, acceptul Comisiei Europene.

Dimpotrivă, corespondența pe care noi am purtat-o cu reprezentanții Comisiei Europene — și vă asigur că a fost o problemă care ne-a preocupat — nu ne-a lăsat să credem că am avea o altă soluție decât aceea de a continua pe această cale. Dacă, într-adevăr, eforturile domnului senator și ale colegilor Domniei Sale vor avea succes la Comisia Europeană, cu siguranță că ne vom grăbi să transpunem în legislația națională aceste măsuri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Frunda, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Doamnă secretar de stat,

Vreau să vorbesc împotriva cererii de reexaminare. Vreau să vorbesc împotriva acestei cereri din cauza faptului că, prin asemenea măsuri, nu vom reuși să luptăm împotriva evaziunii fiscale. Din contră, măsurile punitive, restricțiile absolute în viața juridică, în viața financiară, întotdeauna, sunt contraproductive. Dacă vom spune țăranului din România „nu mai fierbe țuică pentru consumul propriu, ci plătește accizele!”, în mod cert va fierbe țuică și va declara țuică și palincă mai puțină.

Dacă, însă, vom găsi o limită rațională, de bun-simț, să spunem că o familie bea într-un an 50 de litri, 100 de litri, și această cantitate o exceptăm de la plata accizelor, atunci lupta noastră împotriva evaziunii va putea să fie încununată de succes.

Un alt aspect în care doresc, cu scuze și cu respect, să o contrazic pe doamna secretar de stat este acela că în unele țări ale Uniunii Europene fierberea țuicii pentru consum propriu fără plata accizelor este permisă. În Germania, nu știu să vă spun, cantitatea este permisă. În Austria, țuica care se fierbe pentru consumul propriu este scutită de plata accizelor.

Am urmărit dezbaterea. Nu știu de ce România, când discută cu Uniunea Europeană, trebuie să ia poziția de drepți și să spună „da” întotdeauna. Atunci când cererile noastre sunt raționale, când scopul lor este interesul cetățeanului și nu are nicio conotație infracțională sau contravențională, de ce trebuie să adoptăm niște măsuri exagerate?

Eu cred că prevederea care era în vigoare și care permitea discuția, doamnă secretar de stat, era cantitatea până la care să permitem scutirea de la plata accizelor: 50 de litri sau 250 de litri? Aceasta era discuția.

Discuția nu era ca omul să plătească accize pentru toată țuica fiartă. De aceea, eu cred că este o soluție care va fi contraproductivă din punct de vedere al evaziunii fiscale. Cred că va produce un resentiment din partea producătorilor de țuică și de palincă, întemeiat, și au dreptate, cred că dăm un exemplu negativ în dialogul pe care îl avem cu Uniunea Europeană.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Această chestiune este vitală pentru o anumită componentă a agriculturii românești.

Din cauza tehnologiei aparte, din cauza eficienței în fabricarea țuicii produse din fructe și a celei produse din cereale, este clar că producătorii de băuturi alcoolice din fructe sunt dezavantajați.

Noi putem foarte bine să acceptăm această cerere de reexaminare, dar, practic, toți producătorii de băuturi alcoolice din fructe vor fi scoși de pe piață.

Socotind faptul că din aceeași cantitate de fructe sau cereale cantitatea de alcool este de 8 ori mai mare atunci când țuica este produsă din cereale, practic, producătorul de băuturi alcoolice produse din fructe este complet scos de pe piață, și aceasta este o realitate pe care putem să o acceptăm și să admitem cererea de reexaminare pur și

simplu sau putem să găsim calea prin care acest lucru să nu se întâmple.

Guvernul din care am făcut parte a făcut demersuri la Comisia Europeană pentru ca țuica să fie acceptată drept băutură tradițională.

Dacă nu vrem să riscăm o procedură îndreptată împotriva României, singura șansă este ca actualul Guvern să continue aceste demersuri.

Îmi pare sincer rău că, în momentul în care s-a negociat aderarea României la Uniunea Europeană, s-a ignorat această chestiune și țuica nu a fost menționată ca atare, atunci ar fi avut un regim preferențial, așa cum au fost amintite aici palinca, calvados-ul sau alte băuturi din fructe.

Personal, sunt pentru menținerea acestei măsuri până când vom avea o soluție finală la Camera Deputaților și urgentarea din partea Guvernului a demersurilor pe care noi le-am demarat în momentul în care am dat această ordonanță.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Mircea Diaconu, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 1.

Am de făcut doar un amendament la susținerile de dinaintea intervenției mele.

S-a spus „în special în Ardeal”. Nu în special în Ardeal, ci în toată țara. Acesta este amendamentul meu _. (Rumoare în sală.)_

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Deci este o problemă globală.

Cred că argumentele au fost prezentate.

Suntem cu toții conștienți de faptul că decizională este Camera Deputaților și de faptul că, în curând, va exista o dezbatere publică și în Parlament pe un Cod fiscal mai compact, de aceea vă propun să

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Ne aflăm în fața cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Doamna secretar de stat Grațiele Denisa Iordache, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 47/2007 au fost modificate alineatele (10) și (11) ale art. 141, pe care nu le voi mai citi, cu permisiunea dumneavoastră, bănuiesc că toată lumea le are în materialul prezent.

Prin Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2007 a fost modificată cota care poate fi reținută de Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca urmare a executării silite a sumelor care constituie venituri proprii ale altor instituții publice, din 15% la 7%.

Față de această modificare, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare în data de 31 octombrie 2008, argumentată prin faptul că posibilitatea reținerii acestor sume ca venituri proprii de către Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezintă o formă legală de transformare a acestei instituții dintr-o instituție publică bugetară într-o instituție publică bazată pe profit, asemenea unei societăți comerciale.

Față de această cerere de reexaminare, menționăm că și în ședința Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a avut loc în data de 26 ianuarie 2009, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au menționat că acest text din ordonanță, privind Codul de procedură fiscală, republicat, nu a fost aplicat, nefiind încheiată nicio astfel de convenție, și abrogarea acestuia nu influențează activitatea de colectare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Guvernul și Ministerul Finanțelor Publice susțin cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Ion Ariton, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În ședința din 27 ianuarie 2009, așa cum spunea și doamna secretar de stat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital admite cererea de reexaminare.

Menționez că în Comisia economică, industrii și servicii s-a adoptat un aviz negativ referitor la cererea de reexaminare.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Domnule senator Vosganian, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Suntem într-o perioadă în care se pune cu acuitate problema recuperării tuturor arieratelor, stingerea cu celeritate a tuturor tipurilor de creanțe.

Acest punct din ordinea de zi, la care Președintele României a formulat o cerere de reexaminare, nu a făcut, în viziunea legiuitorului, decât să ofere o soluție în plus pentru stingerea acestor creanțe implicând Autoritatea Națională de Administrare Fiscală.

Personal, nu găsesc că acest lucru contravine activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, iar argumentul că în acest fel Agenția Națională de Administrare Fiscală ar putea să obțină venituri suplimentare, vă rog să mă iertați, mi se pare un argument lipsit de fond. Chiar doamna secretar de stat spunea că orice sursă suplimentară este bine-venită.

În opinia mea, această cerere de reexaminare a fost formulată într-un moment în care, probabil, în economia românească nu se punea, cu atâta acuitate, problema

recuperării creanțelor și reducerii arieratelor în condițiile economice actuale.

Mi se pare că acest punct este mai important ca oricând, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL va respinge cererea de reexaminare, insistând pe utilitatea prevederilor din actul normativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Dacă nu mai sunt intervenții vă propun să

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art. 3² din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Grațiela Denisa Iordache.

Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 80/2008, la bază, este o inițiativă legislativă aparținând unor domni deputați. La art. 3² din această lege se prevede că personalul aparatului central al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, personalul de la nivel județean și local cu atribuții directe sau delegate în gestionarea asistenței financiare comunitare din cadrul acestui minister, precum și Direcția generală de programare bugetară de control și alte direcții beneficiază de salarii majorate cu 75%.

Menționez că sumele, efortul financiar necesitat de aceste majorări de salarii, nu sunt cuprinse în actualul proiect de buget, nu pot fi suportate.

Din acest motiv, Ministerul Finanțelor Publice nu a susținut adoptarea proiectului, având în vedere acest impact financiar suplimentar, cât și aspectele discriminatorii generate de acesta.

Din cauza acestor motive, în numele Guvernului, vă rugăm să nu susțineți acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ion Ariton, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat raportul de admitere a acestei cereri de reexaminare, pe motivele prezentate de doamna secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Vă consult dacă sunt intervenții. Domnul senator Petre Daea.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doresc să fac o observație și, apoi, câteva cuvinte referitore la acest act normativ.

Reprezentantul Guvernului care vine în Parlament pentru susținerea actelor normative trebuie să prezinte cu acuratețe ce înseamnă acel act normativ. Am observat din prezentarea doamnei secretar de stat că a exclus din această categorie Ministerul Finanțelor Publice.

Este firesc, normal, plăcut și chiar util, dacă nu obligatoriu, să fim exacți când prezentăm actul normativ pentru dezbatere în Senatul României.

Deci această legiferare îi prevedea, deopotrivă, atât pe cei din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cât și pe cei din Ministerul Finanțelor Publice. A se vedea actul normativ în integralitatea lui.

Ne aflăm în fața altei cereri de reexaminare. Și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a luat în dezbatere, având obligația, statuată de decizia Biroului permanent, să facă un raport comun. Am fost de acord, de această dată, cu cererea de reexaminare, pentru că vizează un domeniu în care actualul Guvern are o altă abordare privind salariul, și noi am participat la acest vot pentru aprobarea cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții la acest proiect de lege? Dacă nu, vă propun să votăm.

Cu 71 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de admitere și cererea de reexaminare au fost adoptate.

Aș dori să fac o precizare pentru stenogramă.

Pentru proiectul de lege de la punctul 9 — Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiarfiscale —, cererea a fost admisă cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Am precizat pentru stenogramă pentru a avea un text de lege care reflectă punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2003 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Din partea ministerului?

Domnul vicepreședinte, din partea agenției.

## — **Domnul Csutak Nagy László** _vicepreședinte la_

_Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2008 pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2003 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor se modifică suportul financiar al statului în ceea ce privește identificarea și înregistrarea suinelor.

Astfel, suinele din exploatațiile comerciale industriale vor fi identificate și înregistrate conform noului sistem de identificare, costurile fiind suportate de proprietarii animalelor.

În acest sens, în cazul exploatațiilor comerciale industriale de suine unde efectivul de suine are acest status epidemiologic, nefiind diferențiat de la animal la animal, este justificată adaptarea sistemului de identificare a suinelor. În majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, suinele din fermele comerciale sunt identificate cu numărul exploatației din care provin, și nu cu numărul unic individual, iar costurile sunt suportate de proprietarii animalelor.

Domnul senator Daea.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență este, în esență, un ansamblu de norme tehnice puse în mișcare prin voința Guvernului.

Comisia a analizat, a dezbătut și a aprobat, cu majoritate de voturi, un raport favorabil fără amendamente.

Suntem primă Cameră sesizată.

Este o lege ordinară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții pe acest subiect?

Dacă nu sunt, vă propun să

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2008 privind aprobarea participării României, în calitate de „țară parteneră”, la manifestarea expozițională internațională cu specific de turism „Caravan Motor Turism Stuttgart”, în perioada 17—25 ianuarie 2009.

Din partea Ministerului Turismului, domnul secretar de stat. ## **Domnul Corneliu Popovici** — _secretar de stat_

_în Ministerul Turismului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Corneliu Popovici, sunt secretar de stat în Ministerul Turismului.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2008 s-a stabilit cadrul legal pentru asigurarea participării României, în calitate de țară parteneră, la manifestarea expozițională cu specific de turism „Caravan Motor Turism Stuttgart”, în perioada 17—25 ianuarie 2009.

A fost necesară reglementarea prin lege a acestei participări, întrucât s-a creat situația efectuării plăților din bugetul pe anul 2008 a unei acțiuni care s-a desfășurat în anul 2009.

Prin urmare, poziția ministerului este de a susține acest proiect de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Vosganian.

La cele spuse nu am de adăugat decât faptul că acțiunea a avut loc și banii au fost cheltuiți, motiv pentru care Senatul, în acest moment, prin comisia de specialitate, a întocmit un raport favorabil, cu propunerea ca acest act normativ să fie adoptat în plenul Senatului.

Raportul nu are amendamente, legea este în categoria legilor ordinare și avem avizul Consiliului Legislativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/1998 cu privire la organizarea și desfășurarea activității de turism în România. El creează un cadru legal care permite alocarea către consiliile locale a unor sume de bani de la bugetul Ministerului Turismului.

Se au în vedere proiectele pe care noi le considerăm prioritare, iar scopul ordonanței este acela de a susține financiar autoritățile publice locale în vederea finalizării documentațiilor tehnice și a lucrărilor de investiții în vederea dezvoltării destinațiilor turistice și a dezvoltării regionale.

Prin urmare, punctul de vedere al ministerului este de a susține pozitiv această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Vosganian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să adaug, din partea Comisiei economice, industrii și servicii, faptul că aceste programe sunt următoarele: schi în România, dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă, dezvoltarea stațiunilor turistice balneoclimaterice, dezvoltarea zonei turistice Delta Dunării și a stațiunilor de pe litoralul Mării Negre și dezvoltarea turismului cultural.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și nu am formulat amendamente în raportul de admitere.

Vă mulțumesc. Vă propun să votăm acest proiect de lege. Nu.

O intervenție. Domnul senator Mazăre.

## Domnule președinte,

L-am auzit pe președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital vorbind despre cele 5 programe.

Aș vrea să știu dacă selecția lor a fost făcută ținându-se cont și de direcțiile creionate prin masterplanul pentru dezvoltare turistică întocmit de Organizația Mondială a Turismului, la cererea Guvernului. Există un astfel de masterplan care trebuie să fie cadrul-pilot privind dezvoltarea turistică a României pe următoarea perioadă.

Aș vrea să știu în ce măsură autoritățile locale au fost consultate. Vă dau un exemplu. Din ceea ce am vorbit cu actualul ministru al mediului, domnul Nemirschi, care este și președintele zonei metropolitane Constanța, o zonă care se înscrie în programul pentru dezvoltarea turismului în zona litorală, dânșii nu au cunoștință sau nu au fost informați până acum în legătură cu derularea acestor programe.

Consider că, dacă vorbim despre implicarea autorităților locale, atunci aceasta trebuie să fie efectivă, pentru că sunt programe, sunt proiecte de investiții de mare anvergură care duc la creșterea potențialului turistic și trebuie sprijinite. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule secretar de stat, vă rog.

Comunitățile locale, administrațiile locale, primăriile au cunoștință despre acest program și vreau să vă spun că zilele acestea am primit telefoane din teritoriu dacă se aprobă acest proiect de lege, iar el vine ca o completare la dreptul pe care îl avea ministerul doar de a da bani consiliilor județene, și nu consiliilor locale.

Eu cred că implementarea proiectului se va face acolo unde este normal și firesc și unde găsim, adesea, implicate consiliile locale în proiecte de turism.

Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog.

Întrebarea este bine-venită. Este drept că, în timpul audierilor pentru actualul Guvern, s-au mai invocat și alte modalități turistice. Ministerul Turismului are tot dreptul să dezvolte turismul ecumenic sau de altă natură. Acest proiect de lege nu creează decât cadrul ca fostul Minister pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, actualmente Ministerul Turismului, să poată face aceste programe.

Ministerul Turismului are libertatea să adauge alte programe, are libertatea să negocieze cu administrația locală aceste programe. Noi am deschis posibilitatea ca, prin transfer, fonduri ale Ministerului Turismului să poată fi fructificate de administrațiile locale. Nu este un cadru limitativ, coercitiv, ci este deschiderea unei oportunități care va fi aplicată în funcție de posibilitățile oferite de Legea bugetului.

Deci dumneavoastră puteți să faceți acum demersurile necesare pentru ca, la nivelul zonei metropolitane Constanța, programul să fie adecvat și dorințelor dumneavoastră.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Oricum, cred că putem solicita Ministerului Turismului informarea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital cu privire la acest masterplan și, în mod firesc, să putem informa, prin intermediul tuturor senatorilor noștri, autoritățile locale cu privire la posibilitățile de implicare în acest proiect, lege-cadru, pentru a putea dezvolta sectorul turistic din România.

## Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt,

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză.

Domnule Ghizdeanu, vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** — _președintele Comisiei_

## _Naționale de Prognoză_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege finalizează, practic, un proces de restructurare și îmbunătățire a Comisiei Naționale de Prognoză de câțiva ani. Prin el se conferă Comisiei noi atribuții, în special cele legate de cercetare-dezvoltare, și se reglementează posibilitatea apelării la astfel de studii de cercetare-dezvoltare pentru identificarea unor soluții la problemele apărute printr-o formă relativ mai simplă decât forma clasică de achiziție publică, iar alt element foarte, foarte important este cel de implicare sporită a Comisiei Naționale de Prognoză în activitatea autorităților administrației publice locale în domeniul analizei și prognozei economice.

Susținem și mulțumim anticipat pentru dezbaterea acestui proiect de lege și, eventual, pentru adoptare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În fond, acest proiect de lege trece Comisia Națională de Prognoză din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, ceea ce dă Comisiei Naționale de Prognoză o mai mare libertate în a negocia contracte, inclusiv de a echilibra salarizarea angajaților.

În Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului nu au fost probleme, s-a votat în unanimitate. Un singur amendament a fost, de formă, cel legat de denumirea veche a Ministerului Finanțelor Publice. Era Ministerul Economiei și Finanțelor. Este un amendament de formă.

Avizele favorabile s-au obținut și de la Consiliul Legislativ, și de la Comisia economică, industrii și servicii.

Este lege ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnule senator Vosganian, vă rog.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Se presupune că susțin acest act normativ pentru că am fost inițiatorul lui, dar nu pentru asta am luat cuvântul, ci pentru a mulțumi Comisiei Naționale de Prognoză pentru eforturile făcute în ultimii ani de a acomoda metodologia românească la metodologia europeană. Tot acest efort uriaș din ultimii ani de a evalua economia românească în baza metodologiilor europene, avizul pe care l-am primit din partea Comisiei Europene în primăvara anului trecut, privind corectitudinea datelor statistice și acuratețea instrumentelor de prognoză, mie mi se pare că sunt, în același timp, argumente care trebuie aduse acestui act normativ care nu face, în fond, decât să recunoască meritul acestor oameni, merit care este subliniat și de discreția și de profesionalismul cu care și-au făcut treaba.

Încă o dată vreau să le mulțumesc și mă număr nu doar printre inițiatorii, ci și printre susținătorii acestui act normativ. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

##

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2008 pentru modificarea și completarea art. 29 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, domnul președinte András Szakál. ## **Domnul Szakál András Zsolt** — _președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la funcționarii publici de conducere aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, textul actual al art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici prevede obligația acestora, indiferent de natura atribuțiilor și de nivelul funcțiilor publice pe care le dețin, ca în termen de 15 zile de la alegere să opteze pentru una dintre cele două funcții.

Sesizată cu privire la incompatibilitatea instituită prin textul legal sus-menționat, Organizația Internațională a Muncii, prin Biroul Internațional din România, a transmis Agenției Naționale a Funcționarilor Publici o recomandare privitoare la modificarea în cel mai scurt timp a acesteia în sensul neîngrădirii drepturilor sindicale ale funcționarilor publici.

Motivarea transmisă este aceea că nu este necesară stabilirea respectivei incompatibilități pentru toate funcțiile publice de conducere, întrucât, în cele mai multe cazuri, nu se poate vorbi despre conflict de interese, spre exemplu în cazul persoanelor care ocupă funcții publice de conducere la nivel de șef serviciu sau șef birou, drept pentru care vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2008.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule președinte Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a votat pozitiv, deci este un raport de admitere.

De fapt, proiectul de lege vine în fața noastră cu o chestiune relativ simplă, de incompatibilitate, respectiv cei care dețin funcții de conducere în sindicat să nu poată să dețină o funcție prin care să fie ordonatori de credit. Celelalte funcții de conducere sindicală în cadrul instituției publice nu sunt incompatibile cu cea de funcționar public.

Ca urmare, avizul a fost favorabil, atât din partea Consiliului Legislativ, cât și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă propun să procedăm la vot.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2008 privind transmiterea unei părți dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Academiei Române.

Domnule secretar de stat Tătaru, în numele Ministerului Apărării Naționale, vă rog.

## **Domnul Dan Tătaru** — _secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Academia Română a solicitat preluarea în administrare a unui teren, inclusiv construcțiile, din cazarma 1.107 București, aflată la această dată în administrarea Ministerului Apărării Naționale, pentru funcționarea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă București.

Această soluție se impune pentru asigurarea asistenței medicale și a protecției sanitare pentru demnitarii români și străini, activități de importanță deosebită pentru România în relațiile cu statele ai căror demnitari solicită astfel de servicii pe teritoriul național.

De asemenea, este imperios necesară modernizarea de urgență și în mod permanent a bazei materiale, în scopul asigurării imediate a unor spații corespunzătoare în care secția de medicină preventivă să-și desfășoare activitatea.

Asigurarea acestor deziderate se realizează numai prin preluarea administrării bunurilor, situație fără de care Academia Română nu poate aloca fonduri pentru modernizarea imobilelor aflate la această dată în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege în forma propusă de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată pentru întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2008 privind transmiterea unei părți dintr-un imobil, o fostă cazarmă, în scopul pentru care domnul secretar de stat vi l-a expus.

În ceea ce privește Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, aceasta a luat în dezbatere proiectul de lege și, în unanimitate, a adoptat raport de admitere la proiectul de lege.

Stimați colegi,

Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu există intervenții, vă propun să votăm.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2008 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor.

Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamna secretar de stat Oana Badea, vă rog.

**Doamna Iulia Adriana Oana Badea** — _secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării_ **:**

## Domnule președinte,

Stimate doamne senatori,

## Domnilor senatori,

Proiectul nostru este în beneficiul celor care vor fi formați, respectiv vorbim de construirea unui laborator complex pentru controlul alimentelor în cadrul Facultății de inginerie alimentară.

Luând în calcul beneficiarii direcți ai educării și formării profesionale și luând în calcul faptul că aceasta are și un caracter de urgență, vă rugăm să susțineți proiectul de lege.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

## Stimați colegi,

Proiectul de act normativ se referă la transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică, de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” — Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, pentru Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui laborator complex pentru controlul alimentelor. Este vorba de Facultatea pentru inginerie alimentară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în plen, a hotărât, în unanimitate, să acorde raport favorabil. Suntem prima Cameră sesizată, este lege organică. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vă propun să votăm.

Cu 86 de voturi pentru și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

## Stimate colege și stimați colegi,

Avem plăcerea ca la următorul punct din ordinea de zi, punctul 18, să-l avem ca invitat, din partea Ministerului Afacerilor Externe, pe domnul secretar de stat Bogdan Aurescu, cel care a condus acest efort din partea României� Și aș vrea să-l salutăm cu foarte multă căldură.

Într-adevăr, face cinste unei tinere generații de diplomați care au demonstrat perseverență și patriotism în ceea ce au făcut în acești ani.

Proiectul de lege pe care îl supunem dezbaterii plenului Senatului este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Domnule secretar de stat, vă rog.

**Domnul Bogdan Lucian Aurescu** — _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Mulțumesc foarte mult.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale are ca scop crearea unui cadru instituțional coerent și eficient pentru supravegherea implementării la nivel național și de pedepsire a încălcării sancțiunilor internaționale, astfel încât să corespundă standardelor internaționale și bunelor practici în materie la nivel comunitar.

Noutățile introduse de ordonanță se referă, în principal, la stabilirea Ministerului Finanțelor Publice ca fiind autoritatea unică responsabilă cu supravegherea punerii în aplicare a sancțiunilor financiar-bancare.

De asemenea, se stabilesc autoritățile competente pentru a acorda autorizări și derogări de la regimuri sancționatorii internaționale, procedurile pentru acordarea acestora, este reorganizat Comitetul interinstituțional stabilit prin legislația anterioară, se reglementează mecanismul de blocare a fondurilor, regimul de administrare a bunurilor blocate, se stabilesc contravenții pentru nepunerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

Domnule președinte,

Eu aveam de citit, ca urmare a rezultatului votului, o altă concluzie la raport, dar, având în vedere că domnul secretar de stat Bogdan Aurescu este la prima pledoarie, după ce a reușit să convingă Curtea Internațională de la Haga...

Cu Senatul României e mai complicat...

Mai că m-a convins și pe mine, dar eu sunt obligat să prezint un raport, iar în raport, într-adevăr, au fost adoptate două amendamente și, procedând la vot, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat aviz favorabil, cu cele două amendamente, astfel încât propunerea comisiei este de vot favorabil pe proiectul de lege, cu amendamentele propuse.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## Practic, avem trei variante.

O variantă, de a încerca aici, în plenul Senatului, să putem să procedăm la un vot pe amendamentele din raport și să vedem dacă pledoaria domnului secretar de stat Aurescu a convins plenul Senatului.

O a doua variantă este aceea de a retrimite spre examinare în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ținând cont că termenul de aprobare tacită este 17 martie, deci ar fi timp, dacă comisia ar accepta cu celeritate să se aplice asupra acestui subiect.

A treia variantă, evident, de a o transmite, conform recomandării Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, către Camera Deputaților, Cameră decizională, pentru ca acolo să se țină cont de observațiile inițiatorului.

Aș dori să avem observațiile dumneavoastră.

Poate, liderul de grup, pentru că văd că din partea...

În ordinea ierarhică, vă rog, și, după aceea, dacă sunt alte intervenții, cu mare plăcere.

În numele Grupului parlamentar PD-L, cerem retrimiterea la comisie. Considerăm că e forma cea mai bună. Vă mulțumesc.

Domnule senator Chelaru, vă rog.

## Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC, apreciem că solicitarea pe care domnul ministru a făcut-o, de restituire la comisie și de analiză de către noi a celor două amendamente, sigur, să răspundă și dezideratelor legii, să răspundă și opțiunii pe care au avut-o colegii care au făcut amendamentele, se poate justifica, este în termen. Comisia

juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cel mai devreme mâine sau săptămâna viitoare, se va pronunța și putem să venim, din nou, cu un raport.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Eu am făcut primul amendament și aș avea și o rugăminte, pe procedură. Am văzut și eu adresa pe care a trimis-o Ministerul Afacerilor Externe către Grupul parlamentar al PD-L, și am o problemă. La momentul la care s-a realizat discutarea în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acestui proiect de lege, vreau să vă spun că din partea ministerului nu a venit decât doamna directoare a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Noi am cerut acum să ne fie prezentate aceste decizii și directive ale Uniunii Europene pentru a ne putea pronunța în cunoștință de cauză și de aceea am fost de acord cu cererea de a se retrimite la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, spre dezbatere, acest proiect de lege.

Rugămintea noastră este ca, pe viitor, dacă se poate, și este o rugăminte pentru toate ministerele, să vină oameni cu care să putem discuta, ca să putem păși cu celeritate în cadrul procesului legislativ.

Domnul senator Urban are dreptate. Nu este o rugăminte pe care o adresăm Executivului, ci o solicitare explicită ca, la nivelul comisiilor, nivelul minim de participare să fie de secretar de stat. Știu că nu este ușor pentru unele ministere, dar această recomandare este imperativă.

Vă rog, domnule senator.

Sunt Mircea Andrei, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și titularul celui de-al doilea amendament.

Vreau să fac neapărat o precizare. Suntem de acord cu retrimiterea la comisie spre reexaminare, dar este bine să rezulte un lucru.

Această retrimitere se datorează faptului că amendamentele nu au ce căuta în proiectul de lege, pentru că acolo unde se spune că orice persoană poate cerceta o altă persoană fizică, să vadă dacă are în posesie bunuri supuse sancțiunilor internaționale, este o încălcare evidentă a prezumției de nevinovăție, expune cetățeanul la o cercetare brutală din partea oricărui raportor.

Eu aș spune să retrimitem la comisie proiectul de lege, pentru unele expresii nefericite din partea Executivului, nu din cauză că nu corespund legislației internaționale. În acest fel, ajutăm reprezentanții ministerului la o formulare corectă și la o legislație real adaptată, pentru că nicio directivă europeană nu poate să încalce prezumția de nevinovăție.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Cseke Attila Zoltán.

## Vă mulțumesc.

Cu tot respectul, conform Regulamentului Senatului, înainte de a supune la vot sau a discuta despre retrimiterea la comisie, sunt dezbateri și, dacă îmi permiteți, cu tot respectul pentru domnul secretar de stat, aș avea două întrebări, și anume:

Dacă prevederea art. 18 se aplică și instituțiilor bancare, și dacă răspunsul este da, ce se înțelege prin această sintagmă impusă de lege, dacă o instituție bancară persoană juridică de drept privat are obligația permanentă de a-și cunoaște clientela, care sunt metodele, măsurile prin care o instituție bancară poate să-și cunoască clientela, având în vedere și faptul că această instituție bancară are obligația de a raporta într-o asemenea situație?

Aștept răspunsurile, după care, dacă o să-mi permiteți, voi avea și un punct de vedere al Grupului parlamentar al UDMR.

Vă mulțumesc.

Eu aș vrea să avem un program prelungit. Deja este ora 18.10, ora la care, în mod normal, ar fi trebuit să intrăm în partea de întrebări și interpelări adresate Guvernului României.

Propun să continuăm până la epuizarea agendei.

Avem două soluții. Fie decidem acum, prin vot, că retrimitem la comisie, cu înțelegerea că acolo se armonizează punctele de vedere ale Guvernului, diversele observații ale inițiatorilor acestor amendamente, sau intrăm în dezbatere pe fond.

Din două grupuri parlamentare a venit o propunere, formală, din partea liderilor de grup sau viceliderilor de grup, pentru a se retrimite acest raport la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Eu cred că acest lucru este cel mai expeditiv, din punctul nostru de vedere.

O ultimă intervenție, după care domnul secretar de stat va răspunde întrebărilor domnului senator, în mod evident.

Și Grupul parlamentar al PNL este de acord cu retrimiterea la comisie.

O întrebare pe care doream să o ridic a fost pusă de colegul de la UDMR, iar rugămintea noastră este ca termenul care se va stabili să fie unul care să permită discutarea cu celeritate a acestei probleme.

## Fără îndoială.

Vă rog, domnule secretar de stat Aurescu, dacă aveți vreun răspuns pentru întrebarea care v-a fost adresată.

Răspunsul este pozitiv. Da, băncile au această obligație, conform Directivei 2005/60 a Parlamentului European și a Consiliului, pe care România trebuie să o aplice în legislația internă — este chiar articolul 8 din această directivă, care este unul foarte lung, are șase paragrafe, pot să le citesc, dar, în același timp, cred că putem să explicăm în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în detaliu, toate aceste elemente.

Dacă sunt aspecte care țin de formulări, sunt convins că se pot găsi cele mai bune formule, așa încât să fie evitată

orice posibilă neînțelegere care să creeze dificultăți în aplicare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă

Vă mulțumesc, domnule ministru.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind introducerea șahului în școli.

Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamna secretar de stat Badea.

Vă rog să mă iertați.

Inițiatorul, domnul senator Ghișe, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni colegi senatori,

Din discuțiile pe care le-am avut cu unii dintre colegii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, s-a ajuns la concluzia că ar fi bine dacă agreați să fie trimis proiectul de lege la comisie, urmând ca mâine, prin prezența reprezentanților Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, să se formuleze și un punct de vedere al Guvernului, astfel încât săptămâna viitoare proiectul de lege să fie repus pe ordinea de zi, pentru că este termen încă, ținând cont de limita pentru aprobare tacită.

Aceasta este propunerea. Este agreată și de președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Hărdău?

## Domnule președinte,

Ținând cont de faptul că 16 februarie este termenul limită și vine și bugetul, aș vrea să avem și punctul dumneavoastră de vedere.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Există un raport redactat în luna octombrie 2008, în urma căruia obiectul acestei propuneri este introducerea șahului în programa de învățământ preuniversitar ca disciplină obligatorie de studiu, organizarea de cluburi de șah, asigurarea dotărilor necesare în fiecare unitate de învățământ și organizarea de campionate pe categorii de vârstă.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte un raport de respingere, aducând două argumente: programa de învățământ preuniversitar nu se stabilește prin lege, în primul rând, ci este rezultatul unui ordin al ministrului, iar al doilea argument, șahul se regăsește ca disciplină opțională pentru toate formele de învățământ, în aria curriculară Educație fizică și sport. Este anexa nr. 2, poziția 19.

De asemenea, la nivelul anului de învățământ 2008—2009, există un Ordin al ministrului nr. 4.700/2008, prin care este reglementată la disciplina „Educație fizică și sport” desfășurarea în formă alternativă chiar și a șahului, în perioade sezoniere cum ar fi perioadele de iarnă.

Noi susținem adoptarea raportului de respingere.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

Din punctul nostru de vedere, cheltuielile care ar necesita punerea în practică a acestei inițiative legislative sunt minime.

În al doilea rând, în toate țările unde șahul este disciplină obligatorie, de tip Georgia, Ucraina, Rusia, nivelul practic al rezultatelor la olimpiadele școlare a crescut foarte mult, ceea ce dovedește chiar eficiența acestei propuneri și, în al treilea rând, tocmai această propunere legislativă vrea să transforme caracterul opțional al practicării șahului în școli într-unul obligatoriu, tocmai pentru a înlesni, într-un fel, creșterea și posibilitatea elevilor de a-și îmbunătăți strategia, tactica și o adaptare mai bună la societatea noastră.

Grupul nostru parlamentar este de acord cu retrimiterea la comisie pentru formulări mai potrivite.

Mi-e teamă că intervalul este foarte scurt. Termenul de adoptare tacită este 16 februarie și o să avem și bugetul. Am sentimentul că termenul este puțin cam scurt.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte Mihail Hărdău, pentru un punct de vedere.

Îmi mențin punctul de vedere.

Aș vrea să vă informez că pentru clasele I—VIII sunt prevăzute două-trei ore de sport, în practică sunt aplicate cam două ore pe săptămână la ciclul primar și ciclul gimnazial. În cadrul acestor ore, școala poate să organizeze activități în această direcție. Este o chestiune opțională și nu este de datoria noastră să stabilim, să impunem o asemenea activitate la nivelul ministerelor.

La disciplina „Educație fizică și sport” sunt 16 discipline opționale. Vă rog să apreciați și dumneavoastră dacă este corect să impunem o anumită disciplină din 16, pe baza unor argumente pe care inițiatorii le-au adus în discuție.

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul să ne prezentați opinia ministerului.

## Domnule președinte,

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării apreciază raportul comisiei din Senat, crede că argumentele sunt solide.

Mai aduc în fața dumneavoastră un argument destul de solid, cel al cadrelor didactice care ar urma să predea o disciplină obligatorie. De obicei, când vrei să introduci o disciplină obligatorie, verifici în ce măsură ai resursa formată pentru a asigura, atenție!, dacă este obligatoriu, vorbim de fiecare școală, de fiecare clasă, îți trebuie resursă umană formată pentru așa ceva.

Legea învățământului prevede foarte clar cine intră la clasă, care este nivelul de pregătire, care sunt certificatele pe baza cărora ajungi să predai acea disciplină. Avem profesori de matematică, avem profesori de geografie și așa mai

departe. Avem o problemă în ceea ce privește persoanele formate pentru a preda șahul și, vă spun sincer, nu profesorii de educație fizică rezolvă această nevoie de a face șah cu unii elevi din școală, ci, culmea, profesori din zona ariei curriculare științe, vorbesc de matematică sau fizică.

Cred că ar trebui mult mai bine gândit acest subiect și vin cu un alt argument foarte important în fața dumneavoastră: din moment ce șahul se predă în școală, se predă elevilor care-și doresc acest lucru și se face cu resursa umană care are plăcerea, bucuria de a face orele de șah cu acești elevi, de ce să venim sub forma arcanului și să încercăm să obținem ceea ce nu am vrea să obținem, un efect de respingere, când noi ne dorim să-i câștigăm strop cu strop înspre această disciplină.

Cred că, în momentul de față, sistemul de învățământ nu poate să permită obligativitatea șahului în școală. Mulțumesc

## Mulțumesc.

Am auzit și punctul de vedere al ministerului de resort. Mai sunt intervenții din sală? Aveți cuvântul, domnilor senatori.

Mă numesc Ion Bara și sunt senator de Tulcea. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Se spune, și pe bună dreptate, că învățământul românesc are un curriculum foarte încărcat, fie că vorbim despre discipline de învățământ, fie că vorbim despre programa școlară pentru fiecare disciplină.

Prin această propunere, din păcate, se merge în aceeași idee, de a încărca în continuare programa. Considerăm că acea componentă de curriculă obligatorie trebuie să se diminueze, este ceea ce-și dorește, de fapt, școala românească și cei care sunt implicați, atât cadrele didactice, cât și elevi și părinți, iar acea componentă care este opțională să se dezvolte. Își regăsește aici loc propunerea ca șahul să fie studiat, deci practicat de către cei care își doresc.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea inițiatorului, aveți cuvântul, domnule senator Ioan Ghișe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de vot, stimate doamne și stimați domni colegi, două precizări doresc să vă fac. În lume sunt țări ca Statele Unite, Rusia, China Cehia, Anglia, Spania, Italia, Serbia, Bulgaria, Argentina sau Venezuela, care au șahul ca disciplină obligatorie în școli.

A doua chestiune: dacă priviți asupra proiectului de lege, este suficient de flexibil ca să dea, mai apoi, posibilitatea Guvernului ca, prin norme metodologice, să se poată adapta legea în funcție de realitatea din teren și de resursele umane avute la dispoziție.

De aceea, propunerea noastră, a inițiatorilor, este să agreați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să

Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Biblia în versuri pentru elevi.

Inițiatorul nu este prezent.

Vă rog, din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, să prezentați punctul de vedere.

lactate și de panificație și pentru preșcolarii din grădinițele de stat cu program prelungit.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea propunerii legislative, deoarece aceasta nu mai are obiect de reglementare, întrucât prevederile acesteia se regăsesc deja cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2008. În consecință, nu susținem acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării nu susține prezentul act normativ.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule președinte al comisiei, aveți cuvântul.

Raportul cu privire la Propunerea legislativă privind Biblia în versuri pentru elevi are ca obiect de reglementare introducerea în programa școlară a textelor Evangheliilor și a faptelor apostolilor în variantă versificată, precum și asigurarea gratuită a manualului pentru elevii claselor II—VIII.

În urma dezbaterilor, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte un raport de respingere.

Vă citez unul dintre motive: „propunerea legislativă aduce atingere normelor constituționale referitoare la libertatea gândirii și a opiniilor, precum și la libertatea credințelor religioase, prevăzute în art. 29 alin. (1) din Constituția României, republicată”, întrucât elevii care au alte convingeri religioase nu pot fi obligați să învețe Evangheliile după Matei, Marcu, Luca și Ioan și faptele apostolilor.

S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Deci raportul nostru este de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

La punctul 21 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I—IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore. Este cunoscut și ca „Programul cornul și laptele”.

Din partea Ministerului Finanțelor Publice, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimate doamne și domni senatori,

Propunerea legislativă are în vedere modificarea ordonanței de urgență și propune extinderea, începând cu anul 2009, a programului privind acordarea de produse

## Stimați colegi,

Vă susțin un raport redactat în 6 octombrie 2008, un raport de respingere cu care, personal, nu sunt de acord.

Aș vrea să vă spun că ceea ce doamna secretar de stat a afirmat acum, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2008 are acoperire, vă informez că nu este așa. Am analizat foarte atent această propunere și, în final, vă voi solicita să respingeți acest raport.

Aș vrea să vă citez și să vă și prezint cauza acestei solicitări.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și panificație pentru elevii din clasele I—IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările ulterioare, în sensul acordării gratuite de produse lactate și de panificație tuturor copiilor din învățământul preșcolar de stat.

Luând în dezbatere această inițiativă legislativă, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere, întrucât, așa cum spunea și doamna secretar de stat, reglementarea se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2008.

Aș vrea să vă spun că s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, respectiv aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

Aș dori să vă informez că de la emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/16 august 2002 sunt realizate, până în prezent, Legea nr. 16/2003, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2003, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2008 și, acum, Hotărârea Guvernului nr. 714/2 iulie 2008, care privesc această situație.

Ce se întâmplă acum? Inițial, era „Programul cornul și laptele” pentru clasele I—IV. Ulterior, a venit o extensie spre grădiniță, la preșcolari, atenție!, numai pentru acei copii care frecventează grădinița cu program normal, deci timp de 4 ore. Ulterior, prin cadrul normativ pe care vi l-am prezentat, s-a realizat o extensie la clasele I—VIII, dar s-a menținut, stimată doamnă secretar de stat, s-a menținut prevederea cu acordarea gratuității numai pentru elevii preșcolari de la program normal. Se realizează o discriminare flagrantă, pentru că sunt 125 de mii de elevi preșcolari care au program prelungit și care nu beneficiază de „Programul cornul și laptele”. Deci este o discriminare evidentă.

Mulțumesc.

Urmează domnul senator Ioan Chelaru, apoi domnul senator Petre Daea.

Domnule președinte,

Nu numai că este propunerea unui domn senator al Grupului parlamentar al PSD, care, în prezent, nu mai este membru al Senatului, ci pentru că răspunde unor deziderate de politică socială de care, din păcate, România are nevoie, de aceea, grupul nostru parlamentar va vota în favoarea proiectului de lege și împotriva raportului de respingere care a fost dat de comisie.

Doamna senator, aveți cuvântul, doamna senator.

Mihaela Popa este numele meu, senator de Iași, vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, este o onoare pentru mine, pentru că este prima luare de poziție în plenul Parlamentului României, venind din Parlamentul European unde principiul egalității de șanse este la mare înălțime.

Să știți că legea actuală încalcă principiul egalității de șanse. Copiii de aceeași vârstă, în același sistem de educație nu sunt tratați în același mod. De asemenea, trebuie să fim foarte atenți, pentru că propunerea legislativă de modificare nu este completă.

Întrebarea este: ce facem cu copiii din învățământul preșcolar, din învățământul privat, ai căror părinți plătesc taxe la stat și care și ei trebuie să beneficieze de lapte și corn. De aceea, trebuie gândit foarte bine. Să știți că vin din România reală, am fost director, inspector școlar, profesor la catedră și simțeam în școală toate aceste reglementări care se dădeau peste noapte.

Probabil că acum suportăm ceea ce Guvernul liberal nu a avut curajul, și anume descentralizarea. N-au avut curajul. Acum, ne-am fi aflat în altă situație, pentru că am fi vorbit de finanțarea per elev și n-am mai fi avut aceste probleme de inechitate.

În orice caz, actuala lege este inechitabilă și discriminatorie.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu aș vrea să ridic o singură problemă de fond, până la urmă, legată de armonizarea acestor inițiative referitoare la surplusurile alimentare pentru copii, indiferent de vârsta sau clasa în care se află. Deci discutăm despre lapte și corn. Mai avem un proiect de lege referitor la surplusul sau aportul alimentar adus de miere și mai există un raport european, aprobat în Parlamentul European în luna septembrie, cu finanțare din partea Uniunii Europene, având ca temă: „Un fruct pentru un copil”.

N-aș vrea să fac niciun fel de comentariu vizavi de combinarea tuturor acestor alimente, pentru că, probabil, nu ar fi cel mai potrivit moment și loc, dar, până la urmă, atât Ministerul Finanțelor Publice, cât și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării ar trebui să le pună cap la cap și să facă din cele trei acte normative unul care să fie, într-adevăr, în favoarea copiilor noștri.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Cinteză, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Două puncte, unul de procedură. Am următoarea rugăminte: mai întâi, comisia — al cărei raport Senatul trebuie să îl asculte — a elaborat un raport de respingere, apoi, domnul președinte al comisiei ne-a prezentat un punct de vedere personal, contrar acestei decizii. În mod normal, Domnia Sa trebuia să le separe foarte bine și să prezinte de la un alt microfon punctul de vedere personal, pentru a ști ce votăm. Este o chestiune de rigoare pe care o vom adopta încet-încet.

Al doilea punct de vedere, am rugămintea ca, în eventuala discutare a tuturor actelor normative privind surplusul alimentar ce poate fi dat copiilor, să fie consultată și Comisia pentru sănătate publică, pentru că, într-adevăr, Comisia Europeană recomandă, în mod insistent, ca surplus alimentar fructele, și nu elementele hipercalorice de tip corn. În acest moment, în Europa, unul dintre pericolele cele mai mari este supragreutatea, care duce, ulterior, la cea mai mare cauză de mortalitate: bolile cardiovasculare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Numele meu este Nicolae Robu, sunt secretarul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Susțin punctul de vedere al domnului președinte Mihail Hărdău, prin urmare sunt împotriva raportului de respingere întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din legislatura precedentă.

De altfel, acesta este și punctul de vedere al colegilor din Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mă numesc Dumitru Oprea și vin dintr-o universitate de stat care are grădiniță privată, unde femeile de serviciu și studenții își duc copiii, iar pentru copiii de acolo se plătește o taxă, fiindcă statul nu plătește nici cinci bani pentru aceste grădinițe private, deși, repet, și femeile de serviciu, și studenții, și profesorii își duc odraslele la o astfel de grădiniță. Toate cheltuielile de înființare a grădiniței au aparținut instituției noastre, și ca noi sunt multe alte persoane cu grija copiilor, fiindcă în anul 2000 în România existau peste 10.000 de grădinițe, citez din Anuarul Statistic al României, iar în anul 2006 rămăseseră 3.300 de grădinițe. În locul lor oamenii au creat grădinițele private.

Insist ca, în reglementările viitoare privind tratamentul copiilor, această categorie de învățământ privat să nu fie tratată cu ochiul spre cel ce face gestul, ci spre beneficiarul tratamentului, copiii României. Fiindcă nu găsesc loc în grădinițele de stat, ajung în cele private, poate pentru că nu sunt „cei mai plini de relații”, ca să obțină un loc în grădinițele de stat.

Așadar, în numele egalității de șanse oferite copiilor, tratamentul discriminatoriu de aici nu-și are locul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Cred că obiectul acestei propuneri legislative și al raportului de respingere este pe subiectul precizat. Sunt foarte multe inițiative, printre care: masă caldă, programele _after school_ , sunt multe de discutat.

De aceea, eu vă propun, ținând cont și de ora înaintată la care ne aflăm, să ne pronunțăm cu privire la raportul de respingere prezentat, în mod formal, de comisie și, după aceea, în funcție de votul plenului Senatului, să procedăm în consecință.

Vă rog să votăm cu privire la raportul de respingere.

Cu 8 voturi pentru, 80 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Vă

Rog Ministerul Finanțelor Publice să fie în contact cu reprezentanții comisiei de specialitate, la începutul discuțiilor pe proiectul Legii bugetului de stat, pentru a putea armoniza aceste puncte de vedere.

În continuare, punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea învățământului teologic superior de cult islamic.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Doamna secretar de stat, punctul de vedere al ministerului.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării nu susține această propunere legislativă, iar argumentul principal este

că această specializare invocată, teologia islamică pastorală, poate fi aprobată prin hotărâre de guvern doar dacă există o propunere din partea senatului unei universități, respectiv, în cazul nostru, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Nu avem o susținere din partea universității, pentru că această specializare nu se regăsește nici în propria structură, și nici măcar în nomenclatorul necesar.

Domnule președinte Mihail Hărdău, vă rog.

## Stimați colegi,

Obiectul de reglementare al propunerii legislative este înființarea specializărilor de teologie islamică pastorală, teologie islamică didactică sau teologie islamică socială în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat.

În urma dezbaterilor, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere, pe considerentul că acreditarea unei instituții de învățământ superior se face prin lege, iar înființarea unei specializări se aprobă prin hotărâre de guvern la propunerea senatului universitar, lucru care nu există.

- S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile

- omului, culte și minorități.

Există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Propunem adoptarea raportului de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte Mihail Hărdău.

Mai am două chestiuni, strict procedurale, înainte să parcurgem și partea de întrebări și interpelări adresate Guvernului.

La punctul 10 din ordinea de zi, la Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2008 pentru abrogarea art. 3[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanțării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare și prefinanțare alocate de la bugetul de stat, noi am dat un vot pe raportul de admitere a cererii de reexaminare și, pe cale de consecință, trebuie să dăm un vot pe proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență. Acest lucru, din punct de vedere formal, trebuie făcut.

De aceea,

Vă mulțumesc foarte mult.

De asemenea, la punctul 2 din ordinea de zi, avem Rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrele I, II și în semestrul I ale anului 2008 și, pentru a putea să descărcăm procedural plenul Senatului, acest document trebuie să fie supus atenției dumneavoastră.

Dacă dorește cineva să intervină din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții?

Dacă nu, considerăm, din punct de vedere formal, că aceste rapoarte au fost asumate de către noi.

Punctul 23 din ordinea de zi de astăzi este secțiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem cu întrebările.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, doamna senator Boagiu.

Vreau să vă informez, mai ales pentru senatorii noi în această Cameră a Parlamentului, că există o limitare regulamentară la două întrebări și o interpelare pe ședință pentru fiecare senator.

Doamna senator Boagiu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Prima întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, cu următorul conținut:

În iunie 2008, în urma misiunii DG AGRI, Comisia Europeană a hotărât suspendarea plăților — am să prezint pe scurt, ca să economisim timp — efectuate pentru Programul SAPARD până ce România făcea dovada remedierii problemelor constatate într-un raport de audit.

Între timp, Autoritatea de Certificare și Plăți a reluat plățile din bugetul de stat, ajungându-se, în prezent, la o sumă de 436,8 milioane de lei, adică 117,66 milioane de euro.

Aceeași Autoritate de Certificare și Plăți a transmis la DG AGRI declarația suplimentară de cheltuieli și a solicitat să primească suma de 112.021.419,79 euro.

Ținând cont că o parte din cele precizate în raportul Comisiei de audit nu au fost soluționate, îi adresez domnului ministru următoarea întrebare:

Care sunt acțiunile întreprinse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru a soluționa problemele din gestionarea SAPARD, astfel încât să putem utiliza banii până la sfârșitul anului, termen limită, de altfel, de utilizare a fondurilor SAPARD, luând în considerare și faptul că beneficiem de circa 8 miliarde de euro pentru programele de dezvoltare rurală, iar toate aceste măsuri trebuie luate urgent?

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării îl reprezintă problema diferențelor de curs valutar în accesarea fondurilor structurale, ținând cont de faptul că toate contractele sunt încheiate în lei.

Rata de schimb la care Comisia Europeană efectuează plățile către statele membre este rata în funcție de care se pot aprecia sumele cheltuite prin alocare și, deoarece contractele se semnează în lei, iar rata de schimb (anuală) comunicată de instituțiile abilitate este de multe ori depășită, este foarte greu să se facă o estimare corectă a sumelor rămase disponibile pentru contractare în mod real. Pentru o marjă mică de eroare și pentru a evita riscul de dezangajare, autoritățile de management sunt nevoite să se raporteze, de fiecare dată, la alocarea anuală din primul an, pentru a vedea care sunt sumele care au fost contractate și ce sume mai sunt disponibile.

Doamna senator, conform regulamentului, este o limitare la două întrebări. Dacă vreți...

Săptămâna trecută ați spus că recuperăm săptămâna aceasta.

Ați cumulat două... Sunt depuse deja?

Da.

Este în regulă, atunci.

Prezentați-le și pe acestea succint, fiind reportate din săptămâna precedentă.

## Mulțumesc.

A treia întrebare îi este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, căruia îi solicit să-mi spună care este intervalul de timp în care vom ajunge la creșterea pensiilor pentru grupele I și II de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2008.

Ultima întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Solicit să mi se spună care sunt demersurile făcute de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru a i se permite României să-și reia exporturile de carne de porc și de preparate din carne de porc, dată fiind interdicția — sau limitarea — impusă de Uniunea Europeană din cauza pestei porcine.

A doua parte a întrebării: Când vor fi autorizate unitățile care pot procesa carne în sistem _lohn_ în România? Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Înțeleg că se solicită răspuns în scris și oral la întrebările adresate de doamna senator Boagiu.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Arcaș, Alianța PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Un număr foarte mare de oameni de afaceri din Colegiul uninominal nr. 2 Sibiu — cu care m-am întâlnit în ultima perioadă — s-au plâns de imposibilitatea achitării către stat a taxei pe valoarea adăugată, aferentă lunilor noiembrie și decembrie în special, ca urmare a crizei economice și a blocajului financiar. Practic, achitarea TVA, la care s-ar adăuga eventualele penalități de întârziere, îi aduce în situația de a închide afacerea și de a-și concedia angajații.

În programul anticriză al Guvernului este prevăzută o măsură care să permită eșalonarea plății TVA, fără penalități, pe parcursul anului 2009?

Dacă nu, ce măsuri aveți în vedere pentru a-i ajuta pe acești întreprinzători?

Dacă da, care este procedura ce trebuie urmată în acest caz?

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Care este stadiul actual al proiectului vizând centura ocolitoare a orașului Mediaș?

Când estimați că vor fi demarate lucrările de construcție la centura Mediașului?

Ce lucrări sunt prevăzute să se realizeze în acest an în proiectul „Centura ocolitoare a municipiului Mediaș?”

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Iulian Urban, Grupul parlamentar al PD-L.

Dacă întrebarea este depusă în formă scrisă, o putem considera ca fiind adresată Guvernului și rog să fie transmisă către Executiv.

În continuare, îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări scurte, adresate domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

## Domnule ministru,

Legea nr. 50/29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții a fost actualizată, ultima oară, în 5 ianuarie 2009. Până în acest moment, nu au fost elaborate normele metodologice ale acestei legi, în urma modificării.

Vă rog să-mi comunicați care este stadiul elaborării acestor norme.

Aceeași întrebare și în ceea ce privește Legea nr. 350/2001.

Autoritățile locale, în special Primăria Municipiului Timișoara, se plâng că nici pentru această Lege nr. 350/2001 nu au fost făcute modificările la normele metodologice necesare aplicării acestei legi.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O întrebare de la Galați, deoarece unii se mai ocupă cu ceva navigație pe Dunăre. Întrebarea îi este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Vă aduc la cunoștință următoarea situație: conform legislației în vigoare, o parte din personalul navigant se pensionează înainte de limita de vârstă, fiind asimilat unor

grupe de activitate, în timp ce un comandant de navă — cu mulți ani de experiență în navigație și a cărui responsabilitate este cu mult mai mare — nu poate fi pensionat decât în momentul în care atinge limita de vârstă.

Vă rog, domnule ministru, să precizați în ce măsură este posibilă schimbarea acestei situații care creează discriminare între cele două categorii de personal navigant, astfel încât să fie o soluție echitabilă.

Vă dau și un exemplu: mecanicii de bord sunt pensionați după grupa de activitate sau cum se spune mai bine, iar un comandant care face un marș în amonte ce depășește cu mult 12-14 ore și răspunde de tot traficul este pensionat la limită de vârstă, în condițiile în care el este supus unor presiuni fizice și psihice deosebite. Vă mulțumesc.

Cu aceasta, am epuizat seria de întrebări. Trecem la interpelări.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Anca Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea îi este adresată domnului Vasile Pușcaș, secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene, și are ca obiect un raport care privește „Prioritățile pe termen scurt ale României în relația cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European”.

În legătură cu acest raport, îi solicit secretarului de stat clarificări în ceea ce privește: mecanismul de cooperare și verificare; Programul național de reformă, respectiv Planul european pentru redresare economică și modul cum el afectează bugetul României; introducerea pe agenda de priorități a temelor restante din agricultură și, bineînțeles, să ne spună care este poziția pe care România o adoptă în acest moment, și pe care o susține pe lângă instituțiile europene, în ceea ce privește modificarea regulamentelor pentru accesarea fondurilor structurale. Nu în ultimul rând, să știm care este poziția pe care o avem noi la mult așteptatul Summit de la Copenhaga, care va avea loc la sfârșitul anului 2009.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Dan Voiculescu, Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC.

## Domnule președinte,

Am o interpelare adresată domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești. Obiectul interpelării: situația dosarelor DNA. Domnule ministru,

Asumând imperativul garantării independenței și eficienței sistemului judiciar român, reținând obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană în domeniul justiției și acționând hotărât pentru a îndepărta orice suspiciuni referitoare la activitatea reprezentanților Ministerului Public, vă solicit ca, îndeplinindu-vă atribuțiile care vă sunt conferite de art. 131 din Constituția României și de art. 69 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, să solicitați informările necesare și să ne comunicați următoarele date referitoare la activitatea Direcției Naționale Anticorupție: 1. Numărul total de dosare aflate în cercetarea Direcției

Naționale Anticorupție la data de 1 ianuarie 2009.

2. Numărul dosarelor de cercetare penală finalizate de procurorii DNA cu trimiterea în judecată a persoanelor cercetate pe parcursul anului 2008.

3. Numărul total de dosare aflate, de peste un an, în cercetarea procurorilor DNA. Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Frâncu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea îi este adresată domnului Mihai Stănișoară, ministrul apărării naționale.

Domnule ministru,

Incidentul de la depozitul militar din comuna Ciorogârla, de unde au dispărut importante cantități de armament militar, reprezintă o situație fără precedent pentru armata română.

Presupunând că, în scurtă vreme, veți dispune de rezultatele complete ale anchetei în curs de desfășurare, aș dori să știu ce măsuri veți întreprinde pentru ca asemenea incidente să nu se mai repete.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Constantin Igaș.

Nu este.

Nu este prezent. Textul scris al interpelării va fi transmis Guvernului.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ioan Ghișe, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator și stimați domni senatori, Obiectul interpelării mele se referă la situația pensionarilor angajați în sectorul bugetar.

Prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 230/2008, Guvernul Emil Boc a inițiat procedura eliminării pensionarilor din activitățile corespunzătoare funcțiilor publice.

Odată stabilită neconstituționalitatea acestei ordonanțe prin decizia Curții Constituționale, premierul Emil Boc a anunțat că Guvernul va iniția un proiect de lege pentru a împlini această voință, și anume eliminarea pensionarilor din posturile ocupate în sectorul bugetar.

Constituția României, la art. 41 alin. (1), prevede că: „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.”

Tot Constituția României, la art. 16 alin. (1), precizează că „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”

În programul de guvernare aprobat de Parlament la învestirea Guvernului se prevede, la capitolul IV — „Principii de guvernare”, punctele 2 și 3, nediscriminarea și garantarea drepturilor fundamentele ale cetățenilor, precum și respectarea dreptului fiecărui cetățean la muncă decentă, iar la capitolul VII — „Piața muncii”, în obiectivul nr. 3, se precizează că se va acționa pentru „îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieței muncii incluzive și îmbătrânirea activă”. Ca direcție de acțiune, se menționează „stimularea rămânerii pe piața muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, precum și atragerea în activitate a persoanelor pensionate apte de muncă”.

În programul de guvernare propus cetățenilor români în campania electorală de către PD-L și de către președintele partidului Emil Boc, la capitolul „Piața muncii și securitatea socială”, măsura cu lit. i) punctul 4, se prevede „stimularea rămânerii pe piața muncii a persoanelor în vârstă”.

Ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 230/2008 și de proiectul de lege pe care Guvernul îl va depune la Parlament pentru a elimina pensionarii din sistemul bugetar, solicităm premierului Emil Boc următoarele explicații asupra politicii Guvernului:

Vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea îi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și se referă la modul de distribuție a ultimei rectificări bugetare din anul 2008, când 3.000 de miliarde au fost distribuite către administrațiile locale.

Vă rog să analizați și să prezentați cât mai detaliat modul în care s-au cheltuit sumele de bani la ultima rectificare bugetară din anul 2008.

În acest sens, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

— Câți bani s-au alocat pentru administrațiile locale?

— Ce sume s-au cheltuit din totalul alocat?

— Ce sume s-au alocat și au fost returnate către minister?

— Care a fost destinația concretă a banilor, pe ce au fost cheltuiți? Concret, pe ce obiecte și pe ce obiective. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Ultima interpelare din ședința de astăzi, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cezar Mircea Măgureanu.

Vă rog, domnule senator.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată atât domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului, cât și domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

De mai bine de 10 ani, SC „Caty Trans” — SRL excavează agregate minerale în zona satelor Grădiștea și Falaștoaca, situate în comuna Comana, județul Giurgiu, provocând daune care, în mod inevitabil, vor duce la dispariția satelor respective. În cele ce urmează, vă prezint câteva argumente în sprijinul afirmațiilor de mai sus.

Excavarea în perimetrul podului CFR Grădiștea, în luna mai 2005, a provocat deplasarea pilonilor acestuia, iar, ulterior, după două luni, prăbușirea acestuia.

Conform buletinului de analiză a apei din 21 octombrie 2008 apa din localitățile respective nu mai este potabilă.

Deși proprietarii de pădure din satul Falaștoaca au făcut numeroase demersuri pentru a-și obține titlurile de proprietate, Primăria Comana nu a eliberat aceste titluri, tocmai pentru a putea excava în continuare întreaga suprafață de 13,57 hectare.

În urma defrișării de către SC „Caty Trans” — SRL a unei suprafețe de 13 hectare de pădure în vegetație, în locul acesteia au rămas lacuri artificiale cu adâncimi de peste 36 de metri, dune de nisip și altele.

Tot din cauza activității firmei amintite, o bună parte din habitatul Parcului Natural Comana a fost deteriorat.

Întrucât satele Falaștoaca și Grădiștea se află pe un loc nisipos, excavarea efectuată la mari adâncimi, pe malul râului Argeș, înseamnă deplasarea de la adâncimea de aproximativ doi metri spre albia râului, ceea ce provoacă goluri de aer în sol.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog, domnilor miniștri, să precizați:

Care sunt demersurile avute în vedere de ministerele pe care le conduceți pentru a stopa acțiunile de distrugere din satele Falaștoaca și Grădiștea, provocate de firma SC „Caty Trans” — SRL?

Ce măsuri intenționați să luați față de Administrația Națională Apele Române, Direcția Apelor — Vedea, care, în pofida numeroaselor sesizări cu privire la acțiunile firmei SC „Caty Trans” — SRL, nu au acționat în niciun fel pentru ameliorarea situației?

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Îi voi ruga pe domnul secretar Gheorghe David și pe liderii de grupuri parlamentare ca la prima ședință a Biroului permanent să vină cu o precizare mai clară a termenelor, a calendarului în care senatorii depun întrebări și interpelări și, evident, a obligațiilor corelative ale membrilor Executivului pe acest subiect.

În încheierea ședinței de astăzi, doresc să vă informez — pe cei mai rezistenți și disciplinați, cei care ați rămas în sală — că, în urma ședinței Biroului permanent reunit al Senatului și al Camerei Deputaților, s-a decis ca miercuri, la ora 9.00, să avem o ședință comună de plen, pentru a discuta câteva teme de pe agenda comună a celor două Camere, urmând ca, în Biroul permanent al Senatului de mâine, să decidem care este soarta ședinței plenului Senatului, care, în mod normal, era programată pentru miercuri.

De aceea, am rugămintea să informăm și colegii despre ședința plenului reunit de miercuri, ora 9.00.

Vom decide mâine care este calendarul din această săptămână pentru plenul Senatului.

Vă mulțumesc și vă urez o seară plăcută!

Declar închisă ședința plenului Senatului din 9 februarie 2009.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.06._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268746]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 7/19.II.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei