Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

În primul rând, dați-mi voie, cu multă plăcere, să-i spun „La mulți ani!” colegului Șerban Valeca.

Este ziua de naștere a colegului nostru.

La mulți ani, Șerban!

Tot ce-ți dorești!

Sărbătorim prin muncă.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 23 iunie 2010.

Voi fi asistat la conducerea ședinței noastre de colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului României.

În acest moment, 91 de colegi și-au înregistrat prezența. Suntem în cvorum de ședință.

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală, pentru a putea să votăm.

Ordinea de zi de astăzi o aveți prezentată în mapele dumneavoastră și vă rog să vă pronunțați înainte...

Domnul senator Igaș.

Înainte de vot, o solicitare din partea liderului Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Igaș. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 5 din ordinea de zi, dacă doriți și dacă plenul acceptă, să introducem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect. Vreau să vă spun că avem întocmit raportul.

Stafful Senatului are materialele pregătite, la fel Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și solicit introducerea acestui punct pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am luat notă de această sugestie. Domnul senator Mărcuțianu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea și eu o rugăminte, dacă se poate, să aducem în față Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, de la punctul 37. A avut raportul depus pe 28 mai și a ajuns la punctul 37 astăzi. Să o trecem mai în față, la punctul 4 sau la punctul 6 și aș solicita și vot astăzi, cu rugămintea ca, ulterior, să fie trimisă la Camera Deputaților, poate o putem aproba în această sesiune. Este vorba de vid legislativ și am câștiga două luni de zile până în septembrie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Încerc să sintetizez cele două propuneri făcute de către colegii noștri. Există propunerea ca la punctul 5 din ordinea de zi să introducem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect și, de asemenea, aș sugera ca inițiativa legislativă de la punctul 37 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, să fie dezbătută la punctul 7, pentru a putea să dăm curs solicitării justificate a colegului nostru. Deci, cu aceste două modificări,

De asemenea, aș dori să vă supun atenției și votului programul de lucru pentru astăzi – program obișnuit pentru o zi de miercuri.

## Cine este pentru?

Aș dori, de asemenea, să informez plenul Senatului cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Următoarele legi pot fi contestate la Curtea Constituțională:

– Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe;

- Lege privind Codul de procedură civilă;

- Lege privind Codul de procedură penală.

Au fost adoptate ieri de Camera Deputaților. Aceste trei legi pot fi atacate la Curtea Constituțională, conform Regulamentului Senatului.

## Mulțumesc.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28–30 iunie 2010.

Aș vrea să vă informez că la Biroul permanent reunit pe care l-am avut în această dimineață – și pentru aceasta am și decalat un pic începerea ședinței noastre de plen – s-a decis ca marțea viitoare, la ora 10.00, să avem un plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului, urmând ca propunerile pentru Consiliile de administrație ale SRR și SRTV, precum și celelalte elemente legate de CNVM și alte proceduri de audiere și numire să fie realizate până luni, la ora 16.00, cu depunere de candidaturi până luni, la ora 12.00.

Deci fac oficiul de a comunica plenului Senatului deciziile Birourilor permanente reunite. Deci săptămâna viitoare, pe lângă programul pe care-l avem în fața noastră, vom avea și un plen reunit marți, de la ora 10.00.

În aceste condiții,

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă informarea cu privire la Scrisoarea Președintelui României referitoare la participarea cu forțe armate la misiuni în afara teritoriului statului român – suplimentarea participării cu 5 polițiști la misiunea UE din Afganistan – EUPOL AFGANISTAN.

Aveți în mapele dumneavoastră Scrisoarea Președintelui României și aprobarea CSAT-ului, avem obligația de a informa plenul Senatului cu privire la această suplimentare.

Procedura de a informa Parlamentul o considerăm îndeplinită prin aducerea la cunoștință senatorilor în ședința de astăzi a acestei decizii a CSAT-ului.

Camera Deputaților va proceda într-o manieră similară.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 21 iunie 2010, a următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învățământului.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Onofrei. Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Inițiativa a găsit o susținere largă din partea colegilor noștri, senatori și deputați, este semnată de președinții celor două Comisii de învățământ din Camera Deputaților și din Senat și, de asemenea, de trei foști miniștri ai învățământului. Are susținere și în propunerea de modificare a Legii învățământului care a fost anul trecut și în actuala lege care se discută în Senat. Singura problemă pe care am întâmpinat-o provine din faptul că, printr-o hotărâre de guvern, în învățământul de stat se aplică acest principiu, și anume, costul standard pe elev. În învățământul privat obligatoriu acreditat nu se poate și din acest motiv am procedat la modificarea Legii învățământului, legat și de faptul că Legea educației naționale nu poate fi adoptată în această sesiune parlamentară, ca să poată fi aplicată la începutul anului școlar.

În principiu, este vorba despre faptul că descentralizarea care există inclusiv în învățământ, descentralizarea învățământului preuniversitar, reprezintă transferul de autoritate, responsabilitate și resurse în privința luării deciziilor și a managementului general și financiar de către unități de învățământ și comunitățile locale.

Deci fiind susținere și parlamentară, și guvernamentală eu cred că nu avem nicio problemă să adoptăm această modificare. Singurul impediment care a apărut este că una dintre comisii a dat aviz negativ, aviz negativ dat pe baza faptului că, din păcate se întâmplă destul de des, Guvernul nu susține această modificare, pentru că va veni el cu o asemenea modificare. Or, eu cred că nu se justifică acest punct de vedere, deci Guvernul nu susține nu pentru că nu susține, nu susține pentru că va susține, în principal!

Cu aceste spuse, rugămintea noastră, a inițiatorului, este să votăm această inițiativă legislativă.

Domnul senator Onofrei aduce, ca întotdeauna, o notă de pitoresc în prezentarea pe care o face în fața plenului Senatului României.

Îl invit pe domnul secretar de stat Király să ne exprime punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest subiect. Microfonul 10, domnule secretar de stat.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Domnul senator a făcut o prezentare destul de largă. Într-adevăr, Guvernul nu susține, dar va susține această inițiativă legislativă...( _Râsete.)_

Vă mulțumesc.

Având în vedere că proiectul de lege reglementează completarea art. 110 al Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se propune, de fapt, ca finanțarea de bază a învățământului preuniversitar particular să se facă preponderent de la bugetul de stat și de la bugetele locale.

Deci de ce nu susținem? – colegul dumneavoastră a și spus – nu susținem pentru că Guvernul a aprobat Proiectul de lege Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții, care a fost votat și a trecut prin Camera Deputaților, iar în momentul de față este în discuția Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului și, după cum știm, este o prioritate ca acest proiect să fie votat și de către Senat.

Mulțumesc mult.

Constat fluiditatea în viața politică și guvernamentală românească.

Dacă domnul senator Ovidiu Marian, din partea comisiei, dorește să prezinte raportul?

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează modificarea Legii învățământului, în sensul finanțării învățământului preuniversitar particular acreditat preponderent de la bugetul de stat și de la bugetele locale.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii, iar comisia a hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport de respingere, având în vedere că Guvernul a aprobat Proiectul de lege Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții, care a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, iar în prezent se află în dezbatere la Senat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Au transmis avize negative Consiliul Economic și Social și Comisia pentru egalitatea de șanse. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Comentarii? Domnul președinte, Toni Greblă. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Se pare că cea mai mare calitate a noastră, a celor care suntem chemați să scoatem o lege bună, nu a fost coerența.

Proiectul de lege este în plin proces de aprobare, există Legea învățământului. În Legea învățământului, în mod cu totul și totul surprinzător, dar vom vedea la dezbaterea finală, sunt trei componente ale sistemului învățământului românesc: învățământul de stat, învățământul particular și învățământul confesional. Astăzi, uităm de învățământul confesional și/sau îl înglobăm în ceea ce înțelegem prin învățământ preuniversitar particular și vrem ca acesta să fie finanțat preponderent – fără să ni se spună ce înseamnă acest lucru – de la bugetul de stat și, respectiv, bugetele locale. După părerea mea, nevoia unui învățământ românesc din ce în ce mai performant sau, în orice caz, a cărui calitate să nu scadă vizibil, a determinat și Guvernul să vină cu o Lege a educației naționale sau a învățământului sau cum se cheamă.

În varianta în care am fi de acord să înființăm și să supervizăm această unitate _sui generis_ , unități private plătite din bani publici, fără să facem o deosebire clară între unitățile învățământului de stat și particular, vom vedea un exod al unora care se mișcă mai repede și care o să-și facă două săli de clasă în apartamente și să elibereze diplome de absolvire a învățământului obligatoriu sau, eventual, a altor forme care sunt obligatorii în țara noastră, pe bandă rulantă, cu două finanțări: de la stat, pentru așa-zisul învățământ de bază, și cu taxă, de la cei care vor să ia diploma fără să depună o stăruință deosebită în timpul cursurilor.

Ultimul argument pe care îl aduc este legat, dacă vreți, și de starea bugetelor, atât a celui de stat, cât și a bugetelor locale. Dacă peste această stare mai adăugăm și obligația acestora de a plăti învățământul particular, înseamnă că acea calitate pe care am invocat-o mai devreme, și anume coerența, este grav afectată, motiv pentru care, în ceea ce mă privește – îi rog și pe colegii mei, din toate grupurile parlamentare, să analizeze cu maximă responsabilitate această decizie –, cel puțin la momentul actual, este total contraproductivă. Noi vom susține raportul de respingere al comisiei și vom vota în consecință.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește domnul senator Daea.

Da. Este ceva nou în sistemul educațional românesc și este foarte cunoscut peste tot în lume, fiindcă se pornește de la ideea că se finanțează prestatorul de educație, și nu beneficiarul de educație. Noi vorbim de finanțare pe copil. Că se află la grădiniță sau la școală el primește banii, părintele lui, de fapt, care îi suportă o parte din costul educației. Într-o intervenție anterioară, chiar am menționat că, așa cum a funcționat ARACIP-ul, care autorizează învățământul preuniversitar, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași are grădiniță cu multe generații în spate, de acum și școală primară, prima generație de clasa a IV-a. Copiii aceștia nu au primit niciun leu, chiar dacă sunt copii de studenți sau ai personalului din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Care este problema? Cine se leagă la cap investind din propriul fond sume de miliarde de lei ca să creeze o grădiniță ce nu există în comunitate sau o școală privată? Ele sunt acreditate de același organism. Deci poate să-și facă în apartament cineva șapte școli, dacă nu îndeplinește condițiile de standard de calitate, nu va putea funcționa niciodată.

Copiii pot să învețe și acasă, iar în Legea educației naționale, așa cum se conturează în Europa, nu prea a prins, acel _homeschooling_ , cu plan de învățământ pe care eu, ca părinte, mi-l însușesc și procedez ca atare la formarea copilului meu.

Dar nu pentru așa ceva se cere finanțare aici, ci se cere finanțarea copiilor care nu intră în grădinițele ce nu sunt ale statului pentru că nu au locuri și se duc la grădinițe private sau la școli care sunt – și unele, și altele – acreditate la nivel național, printr-un singur organism, ARACIP, iar riscul ca Legea educației naționale să nu intre în vigoare, chiar dacă este 0,01%, există. Și ce ar strica dacă noi am da un vot ca, începând din anul școlar 2010–2011, să se introducă un astfel de sistem, nu neapărat să umblăm la surse de finanțare.

Banii sunt aceiași, criteriile de repartizare trebuie să fie diferite: după performanță și așa mai departe.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Am venit la microfon tot cu gândul de a interveni pentru a nu greși. Și mă uit aici la raportul pe care l-a prezentat comisia de specialitate și la inițiativa legislativă semnată de trei foști miniștri – ministrul PSD, ministrul PDL, ministrul PNL –, întrun cuvânt oameni cu experiență, cu vocație în domeniu și cu decizie politică. Știind apartenența și pozițiile Domniilor Lor în partidele respective, au plămădit un act normativ care vrea să reglementeze într-un domeniu o problemă pe care cu toții, astăzi, suntem chemați să o rezolvăm în două condiții: a dorinței politice și a posibilității de înțelegere și prelucrare mentală, într-un context dat.

În atare condiții, dați-mi voie, domnule președinte, să vă fac o propunere – pentru că suntem Cameră decizională nu curge termenul de adoptare tacită, nu funcționează – să trimitem acest raport la comisie, știind că doi dintre distinșii colegi ai noștri, doamna Ecaterina Andronescu și domnul Mihail Hărdău, sunt în tiparul de lucru în cadrul comisiei pe lege. Acolo pot să vadă dacă inițiativa se cuplează cu prezentul sau cu viitorul, parafrazând într-un alt mod cele

spuse de cei doi colegi – inițiatorul și membrul Guvernului – și pot să cupleze pe acest culoar al înțelegerii unitare, într-un sistem pe care îl dorim cu toții bine reglementat și, în atare condiții, aprobat de Senatul României.

Eu mă aflu în situația în care colegul Toni Greblă mi-a sugerat un mod de comportament la vot, însă conștiința – și de asta zic să nu greșesc – nu mă lasă să fac așa. Și atunci, pentru a procesa în cunoștință de cauză și în consonanță cu spiritul acesta colegial, dar și cu cel logic și juridic normal, îngăduiți-mi să revin cu propunerea de a retrimite la comisie acest proiect de act normativ. Cred că și domnul Orest Onofrei va întoarce viitorul în prezent.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Onofrei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că ceea ce se discută acum este un lucru – așa cum spunea și domnul senator Oprea – nou în România, dar uzitat în Europa, în care am intrat. Eu am avut discuții, inclusiv cu colegul meu, domnul senator Toni Greblă, pe această problemă și eu cred că nu sunt probleme de natură juridică, ci mai mult de natură ideologică.

Vorbim aici de faptul că în țara noastră învățământul este obligatoriu, gratuit și garantat și de Constituție, și de stat. Dacă este gratuit, nu înseamnă că nu se plătește. Dacă este gratuit, înseamnă că cineva plătește, or ceea ce propunem aici la alin. (5) – și vreau să-i spun, cu tot respectul, domnului senator Greblă că este alin. (5) – este exact lucrul despre care vorbim. Nu este vorba ca statul să plătească tot ce înseamnă învățământ privat și toate costurile pe care le presupune învățământul privat, ci vorbim despre un principiu care spune că un copil obligat să învețe și care învață gratuit are niște drepturi, iar acest drept al copilului îl urmează indiferent de forma de învățământ.

Vorbim despre forma de învățământ privat acreditat, nu despre forma de învățământ din apartamente. Vorbim doar despre formele de învățământ acreditate și despre învățământul de bază, lucru care se folosește de principiul care deja funcționează în învățământul de stat, și anume costul standard per elev.

Deci, din bugetul educației, unui copil îi revine o anumită sumă de bani. Acea sumă de bani ajunge la copil indiferent de forma de învățământ privat obligatoriu. Despre asta vorbim. Nu vorbim despre învățământ și despre dat diplome într-o formă sau alta.

Or, dacă facem o statistică la nivel național, ca pondere, învățământul privat obligatoriu – din păcate, zic eu –, învățământul privat acreditat și de calitate, încă ocupă un loc aproape nesemnificativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Până ajunge domnul președinte Greblă la microfon, aș dori să vă spun că, ieri, Biroul permanent a aprobat prelungirea termenului de depunere a raportului la Proiectul de lege Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții și că, în această perioadă, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport se apleacă asupra acestei legi, în integralitatea sa. De aceea mi se pare că sugestiile avansate cu privire la încorporarea elementelor acestui proiect de lege în legea mare, în legea-cadru, mi se par de bun-simț politic și de bun-simț legislativ.

Aveți cuvântul, domnule senator Greblă.

## Domnule președinte,

Suntem într-o etapă în care, ca urmare a scăderii ratei de creștere a populației, Guvernul a fost nevoit anul acesta să închidă zeci și sute de școli, în special școli generale și licee.

În această situație, eu nu văd nevoia „încurajării” pe această cale a unui învățământ privat, că și așa în învățământul de stat suntem nevoiți să disponibilizăm profesori și, pe de altă parte, să închidem școli, unele dintre ele foarte bine dotate. Aceasta dintr-un punct de vedere.

Din celălalt punct de vedere, pe care îl invoca un coleg, dacă învățământul obligatoriu este gratuit, apoi el trebuie să rămână gratuit, iar statul este cel care asigură gratuitatea învățământului obligatoriu pentru toți elevii din România. În sistemul privat, pentru învățământul obligatoriu avem de-a face cu o taxă plătită de părinți și cu o contribuție din partea statului, așa-numita finanțare de bază, și în această situație, în România, învățământul obligatoriu nu mai este gratuit în totalitate, o parte din el este gratuit în școlile de stat, și o parte din el este cu coplată în învățământul așa-zis particular.

Drept urmare, având în vedere și faptul că nu am evaluat consecința disponibilizării sau reducerii a aproximativ 15.000 de posturi în învățământul de stat, că nu știm care va fi evoluția demografică a populației școlare în perioada imediat următoare, că bugetele sunt așa cum sunt, nu cred că putem experimenta înainte de apariția Legii educației naționale, care, ni se spune, va da o altă filozofie asupra învățământului românesc, ne va da o altă deschidere. Noi venim aici, de fapt, cu ceea ce ne doare: învățământul privat, particular obligatoriu – pentru că acesta este cel mai numeros – cu finanțare de la stat.

Drept urmare, fac încă o dată apel la colegii mei să vadă că nu acum este momentul pentru a încerca în România noi experimente pe un învățământ care a funcționat foarte bine, funcționează încă, la limita avariei, și pe care noi vrem să-l stricăm de tot.

## Mulțumesc.

Domnul senator Günthner, apoi domnul senator Staicu, și, după aceea, să încercăm să dăm și un vot...

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că aici avem puncte de vedere diferite, pentru că privind lucrurile din unghiuri diferite, rezultă adevăruri diferite. E cert că, privit din punctul de vedere al elevilor, e corect să beneficieze de aceeași finanțare, dar, dacă privim instituțiile în sine, instituțiile de învățământ, unele, deci cele de stat, primesc în exclusivitate această finanțare, pe când cele

private mai primesc o finanțare din partea părinților și, pe undeva, se ajunge la o nedreptate. Cele de stat nici nu au dreptul, nici nu au posibilitatea să beneficieze de altă finanțare, pe când cele particulare înțeleg că beneficiază de o taxă din partea părinților. Ba, mai mult, până acum, eu cred că acest învățământ particular nu era creat pentru cei care nu mai aveau locuri în creșe sau grădinițe, ci, dimpotrivă, pentru copiii ai căror părinți voiau să nu stea copiii lor la aceeași masă, a săracilor, cu restul elevilor din învățământul de stat și erau dispuși să plătească niște sume mai mari ca să beneficieze copiii lor de condiții speciale.

De aceea și eu cred că această inițiativă, în forma în care este întocmită, este oarecum sumară. Cred că trebuie gândite niște variante de cofinanțare, deci nu pur și simplu, și cei din învățământul particular să primească, integral, aceeași finanțare, peste care vine și o finanțare particulară.

De aceea și eu susțin retrimiterea la comisie pentru o regândire mai detaliată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Staicu, după aceea domnul senator Oprea.

Domnul senator Staicu a fost înscris la cuvânt înainte.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să înțelegem cu toții că acest proiect de lege se referă la banii care urmează să fie alocați per elev în învățământul particular preuniversitar, și nu la oportunitatea înființării de școli private sau grădinițe private, care există deja în România.

Din expunerea domnului senator Greblă am înțeles că are o problemă în ceea ce privește asemenea instituții de învățământ privat. Mai mult, mă intrigă faptul că un jurist de talia dumnealui, președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pleacă de la prezumția de vinovăție a celor care înființează asemenea instituții private de învățământ gimnazial sau grădinițe, sau alte asemenea școli.

Nu este normal să considerăm că cei care înființează asemenea școli nu au decât un singur scop, acela de a beneficia de bani de la stat, pe care să-i folosească în interes personal. Mai mult, acești bani despre care vorbește colegul Orest Onofrei se referă la procesul educațional, nu la partea de infrastructură, la partea de clădiri sau alte cheltuieli care sunt în aceste școli private.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Aș vrea doar un detaliu.

Și în noua Lege a educației naționale o astfel de înlesnire există, dar și în noua lege, pentru componenta _after school_ pe care o cer părinții se va plăti. La stat. Deci dacă o să existe și o taxă, dincolo de suma primită ca gratuitate a procesului educațional, în componenta de după școală, taxa va fi suportată de părinți în orice sistem de educație.

Dar am luat cuvântul doar să spun un mic detaliu. Din cei peste 3,5 milioane de beneficiari ai învățământului preuniversitar, cei din învățământul privat sunt doar câteva zeci de mii, până în 50.000, deci din 3,5 milioane până în 50.000.

Susțin ceea ce domnul senator Daea a propus, retrimiterea la comisie și prezentarea unui punct de vedere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul senator Greblă.

Pentru că mi-au fost răstălmăcite gândurile, o foarte scurtă replică. Nu am nimic împotriva învățământului particular din România și din oricare parte a lumii. Dimpotrivă, îl privesc cu aceiași ochi cu care privesc învățământul de stat.

Nu este vorba de a pune în balanță o formă sau alta de învățământ, ci de a nu le încurca între ele. Învățământul de stat este gratuit și obligatoriu până unde decide statul, la un moment dat. Învățământul privat este acea formă de care beneficiază unii care, dintr-un motiv sau altul, pot să aleagă acel sistem. Să-l aleagă. Însă nu pot să încurajez acest învățământ particular, finanțându-l aproape exclusiv de la bugetul de stat. Aceasta este problema, și nu să desființăm învățământul particular. Îl lăsăm până va fi dezvoltat ca să poată să intre în sistem concurențial cu învățământul de stat. Atunci, poate, vom putea pune semnul de egalitate între învățământul de stat și învățământul particular și ne vom putea gândi și la alte forme alternative de sprijinire a învățământului.

Dar în ce mă privește, și eu consider că propunerea făcută de domnul senator Daea și împărtășită de colegul de la Grupul parlamentar al PDL este, pentru moment, cea mai bună, urmând a o examina la momentul potrivit, o dată cu Legea educației naționale.

Mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Marian, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să justific puțin raportul de respingere pe care l-am dat la comisie. Argumentul pe care noi l-am folosit atunci când am dat raportul de respingere era tocmai acela că Proiectul de lege Legea educației naționale și învățarea pe tot parcursul vieții tocmai fusese adoptat de Camera Deputaților, și atunci încă speram că va fi adoptat în această sesiune parlamentară, lucru care este evident că nu se va mai întâmpla. Astfel încât ar fi bine să facem un pas înainte acum și să adoptăm acest proiect de lege, și nu să-l retrimitem la comisie, care nu ar face altceva decât să pună pe același palier acest proiect de lege cu Legea educației naționale, pe care nu o mai votăm în această sesiune parlamentară.

Raportul de respingere a fost justificat atunci, în 26 mai, când l-am dat noi. Acum nu se mai justifică, iar retrimiterea la comisie nu ar face altceva decât ceea ce spuneam adineauri, să transmitem pentru o sesiune viitoare și acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Staicu.

O singură precizare aș vrea să mai fac.

În fiecare an, numărul de elevi care merg la școală este același, indiferent că o parte dintre ei merg în învățământul privat și o parte dintre ei merg în învățământul de stat.

Deci suma banilor care se alocă per elev de la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este în permanență aceeași. Nu contează că o parte dintre elevi se îndreaptă spre învățământul privat și o parte dintre ei rămân la stat. Eu cred că această competiție creată între cele două sisteme educaționale nu face altceva decât să aducă un plus de calitate. Prin urmare, nu văd de ce este așa deranjat domnul senator Greblă, fiindcă nu se grevează în niciun fel, suplimentar, bugetul de stat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Vă supun atenției și votului propunerea de retrimitere la comisie. Vreau, de asemenea, să vă informez că unii dintre inițiatori, care se află la comisie pentru că au de lucru la Legea educației naționale, au sugerat această formulă. Evident, plenul Senatului este cel care va decide calea de urmat. Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală, să se pregătească de vot.

Și domnul senator Bota.

Deci vot asupra propunerii de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege

În aceste condiții, vă propun ca proiectul de lege să fie votat luni, fiind vorba despre o lege organică, și să fie prezenți membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. O parte dintre ei sunt și inițiatori... Cred că ar fi și un gest de deferență față de dânșii.

Acesta a fost punctul 4 din ordinea de zi. Deci vot pe raport și vot final, luni, 28 iunie anul curent, la momentul respectiv, lege organică.

## _Domnul secretar Orest Onofrei este înlocuit la masa prezidiului de către domnul secretar Gheorghe David._

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Iertați-mă, am aprobat modificarea ordinii de zi. La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Cred că este un text suplimentar, care ne-a fost adus în față.

Domnul secretar de stat Tánczos Barna participă din partea Guvernului.

Domnul senator Petru Filip, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, cadrul de reglementare generală referitor la organizarea și exercitarea profesiei de arhitect este asigurat de Legea nr. 184/2001, respectiv de Hotărârea Guvernului nr. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001.

La data de 20 octombrie 2006 a intrat în vigoare Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Drept urmare, Guvernul României și forul legislativ sunt obligate să ia măsuri privind implementarea acestei directive în legislația națională.

În urma analizei efectuate asupra legislației naționale privind recunoașterea calificărilor profesionale și exercitarea profesiei de arhitect în raport cu Directiva 2005/36/CE, în practică, au fost identificate anumite aspecte care pot ridica probleme de compatibilitate cu acquis-ul comunitar.

În paralel cu inițiativa pe care o aveți în față astăzi, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a lansat în anul 2009, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, Departamentul pentru Afaceri Europene și Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, un dialog cu privire la prevederile Legii nr. 184/2001 și modificările care trebuie aduse.

În proiectul pe care l-am propus spre aprobare, am prevăzut strict acele elemente care trebuie în mod obligatoriu implementate în urma apariției Directivei 2005/36/CE. În cadrul comisiei de specialitate au fost aduse și alte amendamente, alte completări la Legea nr. 184/2001, completări și amendamente cu care reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului au fost de acord.

Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu două amendamente admise și un amendament respins.

Într-adevăr, proiectul de lege care se referea la adaptarea legislației românești privind recunoașterea profesiei de arhitect în sistem de recunoaștere reciprocă, respectiv pentru cei care au această calitate în spațiul european, și recunoașterea pregătirii în România nu a ridicat niciun fel de probleme. Era logic, era normal.

Sigur, am avut discuții cu reprezentanții ministerului și cu reprezentanții Ordinului Arhitecților din România și, într-adevăr, în urma acestor discuții au rezultat cele două amendamente admise – care sunt două amendamente mai mult de formă, decât de fond – și un amendament respins, care într-adevăr era un amendament de fond și care nu a putut să fie acceptat, pentru că era vorba despre definirea, până la urmă, a ceea ce înseamnă proiect în ansamblul general și pentru că a discuta despre definirea poziției de arhitect ca șef de proiect era o chestiune care depășea total, după părerea noastră, prevederile legii. Prin urmare, am hotărât în unanimitate adoptarea unui raport de admitere.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la cele trei comisii avizatoare: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții, comentarii? Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să susțin amendamentul respins.

Este un amendament făcut de Ordinul Arhitecților – însușit de mine, bineînțeles –, inspirat din realitatea românească conform căreia, de multe ori, arhitecții își imaginează niște forme, întocmesc niște proiecte, încasează banii și nu se ocupă de proiecte în continuare, ele ajungând pe mâna inginerilor de rezistență, de instalații. Deci nu se pot realiza în formele concrete în care au fost imaginate, necesită foarte multe modificări și, în final, ajung să arate cu totul altfel decât au fost ele imaginate.

Deci, pentru a responsabiliza arhitecții, pentru ca proiectele lor să fie duse la bun sfârșit, amendamentul a fost conceput de către Ordinul Arhitecților din România și însușit de mine. De aceea încerc să promovez acest amendament, pe care am să vi-l citesc.

Pentru ca toți colegii să poată să urmărească textul, este vorba de numărul curent 1, art. 17, la amendamente respinse.

Vă rog, domnule senator.

Este vorba de un amendament la art. 17 alin. (2), care ar avea următoarea formă: „Indiferent de forma de exercitare a dreptului de semnătură precizat la alin. (1), arhitectul cu drept de semnătură dobândește calitatea de șef de proiect, calitate în care arhitectul asigură coordonarea integrării tuturor specialităților în documentațiile pentru avizare, autorizare, execuție și recepție.”

Repet, ideea ar fi de a responsabiliza arhitecții să-și ducă gândirea, fanteziile pe care le produc până la capăt și obiectul de arhitectură să primească forma pe care a dorit-o arhitectul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că argumentele sunt suficient de clare, de pertinente.

Vă supun atenției și votului amendamentul susținut în plen de domnul senator Günthner Tiberiu, care, înțeleg, reprezintă și sentimentul breslei.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la acest amendament. Cu 18 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi. Dacă nu mai sunt alte intervenții pe fond,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Vă rog, doamnă senator Minerva Boitan, să prezentați expunerea de motive la inițiativa legislativă. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Actuala inițiativă de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 are la bază constatarea unor deficiențe vizavi de încadrarea în grad de handicap, de revizuirea persoanelor cu handicap, de programul de recuperare al acestora și de selecția asistenților personali.

Concret, despre ce este vorba?

Probabil că ați sesizat și dumneavoastră de multe ori că persoanele cu handicap generat de o afecțiune medicală ireversibilă sunt solicitate a se prezenta la revizuire an de an, mulți ani. Prin această propunere legislativă, am încercat să limitez acest aspect printr-o modificare a legii, în sensul că cei a căror deficiență este generată de o afecțiune care a ajuns în stadiu ireversibil să nu mai fie solicitați la revizuire din punct de vedere medical.

În al doilea rând, încadrarea în grad de handicap depinde de vârsta la care a apărut afecțiunea care generează handicapul, ceea ce nu este corect, pentru că deficiența,

indiferent de vârsta la care a apărut afecțiunea, este aceeași și necesită același program de recuperare.

În al treilea rând, există situații în care încadrarea în grad de handicap se face în funcție de vârsta la care a apărut această afecțiune, ceea ce este iarăși incorect. Și vă pot da exemplul cel mai obișnuit: epilepsia. Dacă apare până la 20 de ani, este încadrabilă în grad de handicap, dacă apare după 20 de ani, nu mai este încadrabilă în această categorie. În situația aceasta, am propus o modificare, în sensul ca încadrarea în grad de handicap să nu mai depindă de vârsta la care apare și de cauza care generează deficiența.

De asemenea, am încercat să conștientizez și persoana cu handicap, în sensul că are obligația respectării programului de recuperare recomandat pentru creșterea gradului de incluziune socială.

Nu în ultimul rând, este foarte importantă persoana selectată a fi asistent personal și, în acest sens, solicit să se facă o evaluare psihologică periodică acestor persoane care capătă calitatea de asistent personal.

Amendamentele pe care dumneavoastră le-ați observat, pe lângă inițiativă, sunt urmarea unei colaborări extraordinare cu reprezentanții Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, astfel încât, în final, am reușit să-i dăm inițiativei legislative forma și fondul pe care le-am dorit și care sunt în corespondență totală cu criteriile europene la această oră.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă secretar de stat Mihaela Mostavi. Microfonul 10.

**Doamna Mihaela Cristina Mostavi** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că propunerea legislativă vine în sprijinul persoanelor cu handicap, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap susține Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Propunerea legislativă cuprindea mai multe prevederi, menite să optimizeze examinarea bolnavilor pentru obținerea statutului de persoană cu handicap. Avizul inițial negativ al Guvernului a fost, în urma discuțiilor, schimbat într-unul pozitiv.

Principala prevedere care a rămas în actul normativ, astfel modificat de raportul cu amendamente, este cea referitoare la faptul că, în caz de handicap ireversibil, după cinci ani, se poate hotărî ca bolnavul să nu mai fie tracasat și să nu mai facă efortul de a se deplasa pentru a fi, anual, examinat, lucru care se discută de mult timp, dar abia în momentul de față iată că se încearcă a se reglementa.

Raportul comisiei, cu amendamente, este de admitere.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Vă rog, domnule senator Paul Ichim. Microfonul 1.

Nu aș vrea să completez ceea ce a spus colega mea – dânsa este specialist în domeniu –, însă aș vrea să accentuez o anumită particularitate reieșită din teren.

Sunt anumite persoane cu handicap sever, cu leziuni mutilante, amputații majore ale membrelor, care, e normal, devin dependente de ajutorul celor din jur și care sunt foarte necăjite pentru că sunt plimbate pe la aceste cabinete specializate în probleme de handicap.

Poate sună un pic umoristic, dar este un umor negru. Ziceau săracii: „Domnule, de ce mă tot chinuiesc? Mie nu-mi crește extremitatea, nu-mi crește membrul amputat ca la șopârlă!”

Observația și durerea din afirmațiile lor mă fac să susțin întru totul ceea ce a spus colega noastră și să susțin această propunere legislativă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, votul pe raport și votul final asupra acestei propuneri legislative cu caracter de lege organică vor fi date luni, 28 iunie 2010.

La punctul 38 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Domnule senator Mărcuțianu, vă rog să prezentați expunerea de motive la inițiativa legislativă.

Domnul președinte Petre Daea va prezenta punctul de vedere al comisiei, după care vom asculta și punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule senator Mărcuțianu. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Codul silvic, legea de bază a silviculturii din România, adoptat în anul 2008 prevedea o realizare a unei legi de

constatare a contravențiilor silvice în termen de 60 de zile de la adoptarea sa.

Acest lucru nu s-a întâmplat, fapt care a dus la crearea unui vid legislativ în activitatea de constatare a contravențiilor silvice din România, fapt care a dus la probleme juridice pentru Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, pentru proprietarii de păduri, care nu puteau sau care nu au posibilitatea la ora actuală să-și recupereze sume din masa lemnoasă tăiată ilegal. Acesta a fost motivul pentru care am inițiat această propunere legislativă, pentru a umple acest vid legislativ.

Cu speranța că veți înțelege necesitatea acestei legi, supun dezbaterii și adoptării plenului Senatului Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Cristian Apostol pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întâmplarea face ca această propunere legislativă să se muleze exact pe inițiativa pe care a avut-o și Guvernul. Vreau să vă spun că m-am uitat la primii 10 semnatari ai acestei inițiative legislative, din partea Parlamentului, și toți au studii silvice. Pot spune că provin de la toate partidele parlamentare.

Sunt mulțumit că această lege vine în ajutorul nostru și sper să întărim această zonă a protecției pădurilor și a sancționării drastice a celor care fură lemnul și fac tăieri ilegale.

Guvernul susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Parlamentari din toate grupurile parlamentare au semnat această inițiativă legislativă. Comisia a dezbătut-o, folosindu-se de avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și a întocmit un raport favorabil, adoptat cu majoritate de voturi.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La raport se anexează un număr de amendamente, care fac parte din raportul prezentat plenului Senatului.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții pe fond?

Nu sunt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vom da vot pe raport și vot final luni, 28 iunie 2010.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea inițiatorilor, pentru a prezenta expunerea de motive la inițiativa legislativă.

Domnul președinte Rădulescu va prezenta raportul comisiei, iar doamna secretar de stat Pârcălabu va prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă s-a născut în urma unei întâlniri a președinților caselor județene de pensii, care s-au plâns că nu pot face față avalanșei de cereri privind biletele de tratament pe care trebuie să le pună la dispoziția populației. Problema este una deosebit de actuală.

S-a spus la acea întrunire – și eu am fost purtătorul de cuvânt al Domniilor Lor după aceea, în Parlamentul României – că există o presiune artificială pe sistemul asigurărilor sociale, în sensul că, în primul rând, numai circa 5-6% din numărul solicitărilor pot fi asigurate. În acest sens, beneficiază de aceste bilete de tratament tot felul de alte categorii de persoane decât cele care, în mod uzual, sunt arondate caselor de pensii, și anume beneficiarii de bilete de tratament sunt și veteranii de război, persoanele care intră sub incidența IOVR, a legilor speciale, persoanele cu handicap.

Nu există în acest moment o soluție pentru a se putea, într-un fel, ierarhiza nevoia de bilete de tratament pentru cei care, cu adevărat, au nevoie de acestea. Singura modalitate propusă – și mie mi s-a părut în acel moment corectă – era aceea ca specialiștii, medicii, care pot să constate cel mai bine dacă cineva are nevoie sau nu în mod imperios de bilet de tratament, să decidă. În acest sens, se propunea ca, atât timp cât acest mod de ierarhizare ar putea descongestiona acele cozi imense care se formează la casele județene de pensii, dar și să ofere cetățeanului bolnav posibilitatea unui tratament medical, balnear, să se asigure ca diferența dintre costul biletelor de tratament balnear și contribuția achitată de asigurații din sistemul public de pensii să fie suportată în viitor, din anul 2011, din fondul de asigurări de sănătate și aceste bilete să fie repartizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, în felul acesta s-ar întări ideea că, pe viitor, casele de asigurări de sănătate ar trebui să-și recapete o autonomie totală și să gestioneze toate problemele care țin de sănătatea cetățeanului.

Chiar dacă, prin votul dumneavoastră, veți opta pentru o variantă de respingere a acestei propuneri legislative, problema în sine rămâne și rugămintea mea este să ne

## Mulțumesc și eu.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Pârcălabu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Domnica Doina Pârcălabu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori, bună ziua!

Această propunere legislativă vizează modificarea art. 117 al Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, articol în care sunt stabilite categoriile de persoane care pot beneficia de bilet de tratament din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Trebuie spus că, într-adevăr, așa cum a precizat domnul senator Frâncu, de aceste bilete de tratament beneficiază, fără plata unei contribuții, o serie de alte categorii de persoane ale căror drepturi au fost stabilite în baza unor legi speciale, și reglementarea pentru această prestație este stabilită în Legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce privește partea de recuperare medicală, în sistemul public de pensii beneficiază de bilete de tratament asigurații care au atinsă capacitatea de muncă și, în acest sens, competența pentru a stabili persoana beneficiară o are medicul expert al asigurărilor sociale. În textul de lege este introdusă o nouă noțiune, aceea de „medic expert al asigurărilor de sănătate”, profesie care nu există în acest moment.

Cum spuneam, persoanele care au capacitatea de muncă atinsă și nu pot presta o activitate care să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat beneficiază, pentru recuperarea capacității de muncă, de o astfel de prestație. Pot beneficia de aceasta persoanele care au calitatea de asigurați și au o recomandare medicală care este emisă de medicul din sistemul de sănătate. Beneficiază de recuperare medicală persoanele care au avut un accident de muncă sau o boală profesională. Această prestație se recuperează din fondul privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Având în vedere această mare diversitate a acestui tip de prestație, care este reglementată în Legea nr. 19/2000, și având în vedere faptul că se propune introducerea acestor modificări începând cu anul 2011 – în proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii am reglementat din nou acest lucru –, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Ideea cuprinsă în această inițiativă nu întrunește nici acceptul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, nici acceptul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Am primit, de asemenea, aviz negativ de la Consiliul Economic și Social.

O inițiativă legislativă cu caracter asemănător a fost respinsă de plenul Senatului în urmă cu trei luni de zile. Comisia a întocmit un raport de respingere.

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond?

Domnul senator Günthner, urmat de domnul senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am rămas uimit de această propunere legislativă. Chiar ieri am discutat în Comisia pentru sănătate publică în legătură cu faptul că la fondul de sănătate nu există bani suficienți pentru medicamente, pentru tratamente, pentru salariile medicilor.

Chiar aș dori să-l întreb pe stimatul nostru coleg la ce s-a gândit. Există vreo mică rezervă undeva sau care sunt cheltuielile care se fac din fondul de sănătate pe care le consideră mai puțin importante și din care s-ar putea susține aceste cheltuieli suplimentare, cheltuieli foarte mari pe care le prevede Domnia Sa?

Sigur, fondul de pensii este de circa trei ori mai mare decât fondul de sănătate. Practic, pentru fiecare angajat se plătește la fondul de pensii peste 30-30,8% sau nu știu exact cât. La fondul de sănătate, angajatorul și angajatul plătesc 10%. Nu înțeleg care sunt acele cheltuieli care ar putea fi înlocuite și care sunt mai puțin importante decât aceste cheltuieli cu costul biletelor de tratamente balneare.

Sigur, există mici rezerve în concediile medicale ilegale, dar am văzut că nu există, cel puțin în Senatul României, voința politică de a elimina aceste cheltuieli nu numai nejustificate, ci ilegale, de fapt.

Alte rezerve nu văd. Nu înțeleg unde-și are baza această propunere legislativă, pe de o parte. Pe de altă parte, nu pot să cred ceea ce susține domnul senator în expunerea de motive, și anume că județul Vâlcea ar fi un județ de handicapați, unde mai bine de jumătate din populație ar trebui să beneficieze de tratamente balneare. Nu cred că este adevărat. Dacă toți ar beneficia de aceste tratamente – cele 220.000 de persoane –, cred că s-ar depăși cu mult suma care se încasează la fondul de sănătate din județul Vâlcea într-un an de zile.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Îmi pare bine că întotdeauna colegul Günthner are ceva de comentat atunci când prezint o propunere legislativă. Mă bucură interesul pe care-l manifestă și faptul că studiază actele normative. Îi voi da răspunsul foarte pe scurt.

Datele pe care le-am prezentat sunt cele pe care președintele Casei Județene de Pensii Vâlcea, domnul Andreescu, mi le-a oferit, iar eu nu am făcut decât să le transpun în justificarea propunerii mele.

Într-adevăr, în județul Vâlcea există o problemă destul de mare, pentru că este un județ îmbătrânit și sunt foarte mulți doritori pentru aceste bilete de tratament.

În al doilea rând, mă miră faptul că Domnia Sa nu se zbate pentru ca fondurile de sănătate să fie autonome, să nu se mai intervină cu prelevări de la Guvern, și mai ales să se acorde sănătății, așa cum este prevăzut în Programul de guvernare, ca până în anul 2012 să se ajungă la acel normal, la normalitate, adică 6% din PIB.

Este absolut necesar ca sănătatea să devină o prioritate națională și, domnule senator, cred că dumneavoastră ar trebui să vă zbateți tocmai pentru ca, până la urmă, acele bilete de tratament să nu fie date în funcție de criterii aleatorii și tocmai pentru ca de aceste bilete să beneficieze cei care cu adevărat au nevoie de ele, repet, pe criterii de sănătate.

Deci medicii sunt cei care ar trebui să stabilească ierarhia și prioritizarea acestor bilete de tratament. Eu asta am cerut. Că se va trece sau nu într-un viitor de 5 ani, de 10 ani... o să vedeți că până la urmă gestionarea biletelor de tratament va fi preluată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Poate că ideea a venit acum, într-un fel, intempestiv și poate că nu suntem pregătiți pentru ea. Veți vedea că până la urmă altă soluție nu avem. Nu au ce să caute pensionarii aici. Bugetul asigurărilor sociale nu poate în acest moment, din punctul meu de vedere, să asigure o creștere numerică a biletelor de tratament și o rezolvare a stării de sănătate a populației pe acest palier așa cum este necesar.

Am spus că eu înțeleg faptul că acum aceasta este o idee, chiar dacă s-ar fi aplicat din anul 2011, poate revoluționară.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte adevărat că de la an la an numărul de bilete de tratament s-a redus.

Pe de o parte, este foarte adevărat că fondurile alocate pentru acest obiectiv important, care vizează recuperarea capacității de muncă a persoanelor care se îmbolnăvesc și care pot să mai intre în câmpul muncii, s-au redus. Pe fond, o asemenea inițiativă legislativă este bună, necesară, dar formula care se propune poate ar trebui să se îndrepte mai mult spre acele criterii pe baza cărora sunt trimiși oamenii la tratament.

Pe de altă parte, eu cred că această chestiune este și trebuie să rămână la casele de pensii. Acolo este medicul de expertiză a capacității de muncă și el este cel mai în măsură, pe baza documentației, să prioritizeze un pensionar sau altul către tratament.

Dacă ne ducem cu această prestație spre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și spre casele județene de asigurări de sănătate, pe de o parte, vom încărca cu o sarcină nouă această instituție care, iată, nu reușește să recupereze sumele datorate bugetului și, pe de altă parte, o să avem și o situație interesantă care poate să apară, în sensul că va distribui Casa Națională de Asigurări de Sănătate bilete de tratament pe niște baze de tratament ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Sunt lucruri extrem de interesante, pe care trebuie să le avem în vedere când luăm o asemenea decizie.

Repet și insist pe această idee. Propunerea este bună, este necesar ca fondul alocat acestei prestații sociale să fie mai consistent, mai substanțial și, în măsura în care se va umbla și la criterii, vom avea o prioritizare a celor care trebuie să meargă neapărat la tratament și apoi să intre cei ale căror afecțiuni sunt mai ușoare și care ar trebui să ajungă în a doua sau în a treia etapă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții.

Nu mai sunt.

Menționez că propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Votul va fi dat luni, 28 iunie 2010.

Dau cuvântul domnului senator Daea pentru a interveni pe procedură.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte,

Dumneavoastră ați procedat corect, ați stabilit ca principiu – și este bine să-l respectăm – ca în Senatul României lunea să dăm votul pe legile organice.

Cu rugămintea să fiu iertat de faptul că intervin să facem o excepție de la acest principiu, iar plenul, în înțelepciunea lui, va hotărî dacă este bine sau nu, vă solicit să dăm votul astăzi în Senatul României asupra Propunerii legislative privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, punctul 38 din ordinea de zi, motivat fiind de faptul că suntem primă Cameră sesizată și că celelalte acte normative ne aparțin, înțelegând aici Legea educației naționale, în calitate de Cameră decizională.

Poate că plenul este de acord să dăm un vot astăzi, pentru a da viteză actului normativ, în așa fel încât acest vid legislativ să fie cât mai scurt cu putință.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Înțeleg că există posibilitatea ca la nivelul Camerei Deputaților acest text să fie discutat cu prioritate și să primească un gir săptămâna viitoare. Cred că acesta este sensul sugestiei domnului senator Daea. Evident, plenul va trebui să decidă dacă ne întoarcem la această temă. Dacă nu sunt dificultăți, eu nu am nimic împotrivă.

Singura rugăminte adresată liderilor grupurilor parlamentare este ca la ora 12.00 să rugăm colegii să revină în sala de ședințe a plenului Senatului pentru a putea avea o prezență care să justifice un eventual vot asupra acestei propuneri legislative.

Vă consult dacă există obiecțiuni.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

De ce să ne întoarcem?

Adresez liderilor grupurilor parlamentare rugămintea să mobilizeze colegii care au ieșit pentru alte mici activități să revină în sala de ședințe a plenului Senatului, având în vedere votul asupra acestei propuneri legislative.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19 din 17.03.2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, îl invit pe domnul senator Radu F. Alexandru să-și ocupe locul.

Dau cuvântul domnului senator Frâncu pentru a prezenta expunerea de motive la inițiativa legislativă. Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că principalul inițiator lipsește, domnul Marius Petre Nicoară, colegul meu de la Cluj, în calitate de coinițiator, voi încerca eu să susțin această propunere legislativă.

Fac mențiunea că în luna noiembrie 2009 am primit de la Ordinul Arhitecților din România și de la încă 39 de fundații și structuri profesionale din branșă o solicitare prin care eram rugați ca proiectul privind realizarea ansamblului „Catedrala Mântuirii Neamului”, avizat cu respectarea normelor în vigoare, să fie atribuit câștigătorului concursului public de soluții de urbanism și arhitectură organizat potrivit legii.

Noi am depus în data de 5 decembrie 2009 această propunere legislativă, ni s-a părut corect să tragem un semnal pentru urgentarea executării acestei mari realizări arhitectonice pe care Bucureștiul o va primi, într-un fel, spre viitorime. Proiectul și-a urmat cursul.

Ce mă miră este faptul că abia în luna mai 2010 el a intrat în procedurile obișnuite, deci cu aproape cinci luni întârziere. Atunci am fost informați că pe data de 28 decembrie 2009 Patriarhia Română a inițiat un concurs de proiecte, care acum, din câte am înțeles, se află chiar în fază finală, când se stabilește câștigătorul.

Deci, practic, propunerea noastră legislativă de atunci pare că nu mai are obiect și, de aceea, noi nu mai susținem această propunere legislativă ca fiind una actuală. Ideea noastră, în sine, a fost pusă în practică, ne bucurăm de acest lucru, de faptul că Patriarhia Română a fost foarte receptivă și a îndeplinit în bună măsură tot ceea ce solicitau cele 39 de structuri socioprofesionale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Lemeni. Microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Adrian Lemeni** _– secretar de stat_

_la Secretariatul de Stat pentru Culte_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă întrucât – deja unul dintre inițiatori a precizat – este lipsită de actualitate, este tardivă și lipsită de obiect. Practic, selectarea proiectului se află într-o fază finală, iar detalii în acest sens poate să ofere, dacă se dorește, Preasfințitul Părinte Ciprian, episcop-vicar patriarhal.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Preacucernice Părinte, microfonul 10, dacă doriți să prezentați punctul de vedere al Patriarhiei Române.

**Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul** _**–** episcop-vicar patriarhal al Patriarhiei Române_ :

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Domnilor senatori,

Mă aflu aici ca să exprim încă o dată punctul de vedere al Patriarhiei Române, care deja vă este cunoscut în urma scrisorii pe care Părintele Patriarh Daniel v-a trimis-o în urmă cu ceva vreme.

Așa cum s-a amintit – și ne bucurăm pentru acest lucru – de către unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative, Patriarhia Română, încă din luna decembrie 2009, a inițiat organizarea unui concurs de proiectare, care a început efectiv la 1 martie 2010 și s-a finalizat la 31 mai, în ceea ce privește depunerea proiectelor. Acum ne aflăm în faza de evaluare a proiectelor, așa încât această inițiativă legislativă – cum s-a spus – nu-și mai are obiectul și nu are sens să mai insistăm asupra ei.

Dorința Patriarhiei Române este să se adopte raport de respingere de către Senatul României. Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În situația în care inițiatorii nu-și mai susțin propriul proiect de inițiativă legislativă, mie nu-mi revine decât misiunea de a

vă informa că raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă era un raport de respingere. Dar, oricum, nu mai are nicio relevanță, întrucât, repet, inițiatorul și-a reconsiderat punctul de vedere.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc. Domnule președinte, Preacinstite Părinte, Doamnelor și domnilor,

Sigur, și Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea raportului de respingere.

Am să trec cu vederea vila domnului Videanu de la Ciofliceni, unde, bineînțeles, biserica nu a avut nimic de-a face cu vreun ministru, cu guvernantul.

Domnule secretar de stat,

Preacinstite Părinte,

Există o chestiune pe care aș vrea să o lămurim

Și eu sunt mare iubitor de arhaisme, „mântuire” fiind un cuvânt frumos românesc.

În Dicționarul explicativ al limbii române există următoarele explicații pentru cuvântul „a mântui”:

– „a vindeca de o boală” – nu este cazul;

– „a salva dintr-o primejdie, din robie, de la moarte etc.” – nu cred că este cazul pentru poporul român; nu am scăpat nici din robie, nu am scăpat nici de la moarte, este o chestie care nu merge;

– „a ierta sau a obține iertarea pentru păcatele săvârșite”...

Ei, asta merge!

## Reacția sălii este evidentă.

– „a scăpa de pedeapsa divină” – cred că totuși Bunul Dumnezeu are o dreaptă cumpănire în judecarea păcatelor noastre, ale fiecăruia și ale tuturor la un loc.

Domnule senator Meleșcanu, nu discutați cu vorbitorul.

– „a izbăvi sau a se izbăvi” – „a se izbăvi” înseamnă a trece în lumea cealaltă. Ferească Dumnezeu pentru neamul românesc! „A izbăvi” înseamnă a termina o lucrare. Nu am terminat lucrarea și niciun neam de pe lumea aceasta nu și-a terminat lucrarea, domnule secretar de stat și Preacinstite Părinte;

– „a salva sau a se salva” – ne-am salvat de ce, de cine? Ce am salvat? Suntem de 2.000 de ani, istoria merge înainte, neamul românesc merge înainte. Nu cred că ne-am salvat de ceva. Vă spun toate aceste chestiuni pentru că vreau să vă întreb de ce ați ales această denumire, și anume „Catedrala Mântuirii Neamului”.

Să mergem mai departe:

– „a purifica sau a se purifica” – stimați colegi politicieni, este fără comentarii;

– „a spăși sau a se spăși” – ne-am spășit de ce? Încă o dată, nu se potrivește.

– și, în sfârșit, „a elibera sau a se elibera”, este ultima explicație pe care o dă DEX-ul.

A se elibera de cine, de comunism? Au fost 45 de ani..., cât a fost o clipă în veșnicia neamului românesc. A se elibera de cine?

De satana, spun unii colegi.

Nu, nici chiar așa.

Așadar, aș vrea și eu o explicație, de ce ați ales cuvântul acesta foarte frumos, „mântuire”?

Personal am îndoieli că este cel mai potrivit, Preacinstite Părinte, pentru că, conform Dicționarului explicativ al limbii române, nicio definiție nu merge cu această vocabulă, cu acest cuvânt – „mântuire”, așa cum cred că în mod clar am arătat, și nu eu, ci Dicționarul explicativ al limbii române. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Iată-ne pe un făgaș nou al dezbaterilor Senatului României. Domnul senator Hașotti deschide o largă perspectivă semantică dezbaterilor noastre.

Preafericite, Preacuvioase Părinte, dacă doriți, la microfonul 10, să clarificați această intervenție, sunt convins, plină de bunăvoință, să-l aduceți pe calea cea bună pe domnul senator Hașotti.

## **Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul:**

Vă mulțumesc, pentru că îmi dați această posibilitate și îi mulțumesc și domnului senator...

Da, bine, ortodox, dar îmi dau seama că nu cunoașteți problemele bisericești în detaliu, de vreme ce ați pus o asemenea problemă.

Mai întâi, această denumire a fost aleasă de către Patriarhul Miron Cristea, când a avut inițiativa construirii acestei Catedrale a „Mântuirii Neamului”, iar termenul de „mântuire a neamului” a fost înțeles de dânsul ca izbăvire, salvare a neamului românesc de-a lungul veacurilor de tot răul prin care el a trecut. Deci, mai întâi, de „rău”, rău care se manifestă în diferite moduri. Și, într-adevăr, a avut războaie, au fost cotropiri turcești, a avut comunism și așa mai departe. Chiar dacă pe vremea aceea, când a inițiat, nu era comunismul...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

E și criză!

Da, să ne scape Dumnezeu și de criză, de tot răul cu care se confruntă omul. Însă, în sens teologic, sigur că se referă și la altceva, la izbăvirea, la mântuirea neamului, la salvarea neamului românesc în perspectivă eshatologică, a veșniciei. Ca unii care suntem creștini ortodocși, credem în viața viitoare, credem în viața veșnică și, așa cum se spune în Sfânta Scriptură, fiecare neam, fiecare popor va fi chemat la judecată cu slava lui, cu ceea ce a realizat bun în această viață, și dacă poporul român a întâmpinat atâtea greutăți, atâtea necazuri, atâtea războaie și le-a biruit, recunoaște cu smerenie că le-a biruit prin ajutorul și puterea lui Dumnezeu, iar în semn de recunoștință s-a gândit Patriarhul Miron Cristea să numească această catedrală a „Mântuirii Neamului Românesc”. Așa a rămas până în ziua de astăzi, ca un deziderat pe care noi trebuie să-l împlinim, iar dacă nu vă place denumirea „Mântuirii Neamului Românesc”, poate să fie simplu: Catedrala Patriarhală, nicio problemă.

Mulțumesc.

Sunt convins că domnul senator va fi printre ctitorii acestei Catedrale. Domnul Radu F. Alexandru dorea să intervină pentru a aduce o perspectivă și un unghi...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dat fiind faptul că inițiatorul sau inițiatorii și-au retras inițiativa legislativă, m-am rezumat în a spune că avem un raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. N-am făcut o precizare, pentru că mi se părea că nu merită să vă rețin atenția nici măcar o clipă în plus, o precizare care spunea felul în care s-a votat în comisie. În comisie au fost 7 voturi pentru respingere și o abținere. Abținerea îmi aparține. În momentul în care se va pune la vot, la fel, mă voi abține.

Mi s-a părut un gest elementar de bună-cuviință, fiind de o altă religie, să nu-mi permit să am opinii legate de un obiectiv spiritual de o asemenea însemnătate. Dacă vin totuși acum la microfon, vin pentru că sunt extrem de surprins de o discuție la care ne provoacă colegul nostru, domnul senator Puiu Hașotti, un om care are lecturi de luat cu toată considerația în atenție și un om care, de cele mai multe ori, când s-a pronunțat cel puțin în domeniul umanist, și-a exprimat puncte de vedere care merită ascultate cu atenție.

Domnule senator, domnule coleg, dragă prietene, nu vreau să deschid acum o discuție teologică, dar mi se pare că există un blanc, există o dificultate în a înțelege menirea, relația și raportul dintre muritor, dintre pământean și Dumnezeire, oricare ar fi religia.

Întotdeauna, când am intrat într-o casă a Domnului, indiferent de detaliu, cum se numește Domnul, convingerea mea este că există un singur Dumnezeu – mă bucur că _...(Susținere din sală.)_ ...haideți să mergem mai departe –, întotdeauna am căutat o mântuire, întotdeauna am căutat o alinare, întotdeauna am căutat o purificare, întotdeauna am căutat acel sprijin și acea iertare pe care o așteptăm toți de la Dumnezeu! Este un proces care durează de când ființa omenească s-a conștientizat, aceasta este rațiunea pentru care și astăzi intrăm în lăcașul Domnului și așa va fi întotdeauna! Deci, fără să-mi permit niciun fel de alt comentariu asupra acestui obiectiv, pe care, repet, îl consider de o însemnătate cu totul aparte, îndrăznesc, și sper să nu fiu judecat, să cred că este ultimul lucru față de care se pot exprima rezerve. Într-adevăr, ca un cetățean român spun că neamul românesc are nevoie de o Catedrală a Mântuirii Neamului de când există și cât va mai exista.

Domnul senator Hașotti.

Mulțumesc, stimați colegi.

Nu am contestat o clipă cum că neamul românesc nu ar avea nevoie de o astfel de catedrală. Să fim foarte clari, domnule senator Radu Feldman Alexandru, niciodată nu am contestat așa ceva. Eu am adus aici în discuție vocabula, termenul „mântuire” și semantica lui. Părintele ne-a explicat aici dintr-o perspectivă religioasă, ortodoxă. Dintr-o perspectivă umanistă, literară – domnul senator Feldman Alexandru. Mă bucur că, iată, un coleg de altă religie vine în fața noastră cu o expunere de acest fel, la care achiesez.

Acum, nu știu cum să vă spun, toată această terminologie la care eu am făcut apel, din Dicționarul explicativ al limbii române, este privită de părinte în mod firesc, iar de colegul nostru într-un mod tipic pentru un intelectual distins..., totuși am o întrebare. Sigur că toți căutăm mântuirea, toate neamurile caută mântuirea. Se spune și în slujbă: „Mântuiește Doamne neamul tău!”. Problema este dacă am găsit-o sau nu, dacă există vreun neam care și-a găsit mântuirea.

Părinte, cât privește răul, relele, războaiele, eu nu cred că neamul românesc este mai osândit, mai oropsit și că a avut o istorie mai tragică decât altele. Este o părere personală a unui istoric. Sigur, pot fi contrazis.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dacă simțim nevoia și simțiți nevoia, putem organiza un curs și un seminar de dezbatere teologică și semantică filozofică.

Suntem aici, în Senatul României, pentru a ne apleca asupra proiectelor de lege. Suntem în fața unui raport de respingere prezentat și susținut de toți cei care au contribuit la promovarea, susținerea și analizarea acestui proiect și, ca atare,

Aș dori, de asemenea, să vă informez că unele dintre textele pe care le-am analizat, punctul 5 clasic, cel inițial, punctul 6, punctul 7 pe care l-am dezbătut acum și punctul 8 au termen de adoptare tacită în data de 24.06.2010. De aceea am rugămintea către liderii de grup să mobilizeze colegii către sala de plen, pentru că doresc să dăm totuși un vot pe aceste texte, pentru a nu le trimite către Camera Deputaților în procedură de adoptare tacită.

Vă rog să facem acest lucru cu celeritate.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3[1] ) și (3[2] ) ale art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Dacă dintre inițiatori sunt colegi care doresc să susțină această propunere?

Nu.

În aceste condiții, îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Apostol să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține acest proiect de act normativ.

Legea nr. 1/2000 și-a produs efecte, ne întoarcem cu zece ani în urmă. Noi nu suntem de acord cu acest act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât adoptarea unui raport de respingere, cu majoritate de voturi. Este, de fapt, un raport comun al celor două comisii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Sigur, s-au luat în considerare legile care în acest moment gestionează problema proprietății, a retrocedărilor funciare, așa încât, în acest moment, am considerat că acest cadru legislativ este acoperitor pentru revendicarea de către oricine, fie că este vorba de o parohie, de o mitropolie sau de o episcopie, ca să ne păstrăm în zona bisericilor care și-au revendicat între timp proprietățile, așa încât o prevedere legislativă punctuală, pentru Mitropolia Timișoarei, nu am considerat-o oportună. De aceea, cu majoritate de voturi, cele două comisii întrunite în ședințele din 5 și 12 mai 2010 au hotărât adoptarea unui raport de respingere.

Aviz favorabil s-a primit de la Consiliul Legislativ, aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

În aceste condiții,

s-a întrunit numărul necesar de voturi.

Rog încă o dată liderii de grup să-și roage colegii să revină în sala de plen.

Rog încă o dată liderii de grup să dea un semnal ca toți colegii să revină în sala de plen. În clipa în care vom constata că acest lucru este îndeplinit, vom relua votul pe punctele 5, 6 și 37, propunerea legislativă pe care am discutat-o puțin mai devreme.

Trecem la punctul 9 inițial, acum punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Îl invit la microfon, din partea Executivului, pe domnul Samuel Calotă, vicepreședintele ANPC.

## Nu?

Doamna vicepreședinte. Vă rog, microfonul 9.

## **Doamna Rodica Mioara Toth** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Bună ziua!

Proiectul de lege urmărește asigurarea transpunerii totale a prevederilor Directivei europene 2007/64/CE, iar prin modificările aduse se realizează o mai bună informare a consumatorilor în cazul serviciilor financiare la distanță și, implicit, se asigură un nivel mai înalt de protecție a consumatorului.

Având în vedere cele menționate, ANPC susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Și Guvernul susține, evident, acest punct de vedere este al Guvernului.

Domnule senator Florin Constantinescu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Comentarii?

Nu sunt.

Trecem la punctul 10 inițial, acum punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2010 pentru reglementarea unor măsuri financiar-bugetare referitoare la executarea bugetului Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2010.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Capră.

Microfonul 8.

## **Domnul Mihai Capră** _– secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Conform prevederilor Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, Institutul Național de Administrație, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Agenția Națională de Reglementare pentru Servicii Publice Comunitare, precum și Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Centrele Regionale de Pregătire pentru Administrație Publică Locală au trecut de la sistemul de autofinanțare la sistemul finanțării prin bugetul de stat.

Conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010, salarizarea acestui tip de personal se face pe vechile contracte colective de muncă până la terminarea valabilității acestor contracte, urmând ca, ulterior, să intre pe legea unitară de salarizare. Astfel, unele contracte au produs efecte până în luna martie, altele până în aprilie, altele până în mai. Influența acestor diferențe de salarizare nefiind prinsă în Legea bugetului de stat, a fost nevoie ca Ministerul Administrației și Internelor să poată opera modificări, virări de credite, de la capitolul bugetar „Bunuri și servicii” la capitolul „Cheltuieli de personal”.

Întrucât Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice interzice astfel de virări în semestrul I al exercițiului bugetar, a fost nevoie de emiterea ordonanței de urgență pe care acum o supunem aprobării dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare redistribuirea de credite bugetare între titlurile și articolele de cheltuieli ale aceluiași capitol sau de la alte capitole, prin derogare de la prevederile Legii finanțelor publice, care interzic virările de credite bugetare, în vederea asigurării drepturilor salariale pe anul 2010 pentru instituțiile reorganizate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Petre Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vreau, prin intermediul dumneavoastră, să pun o întrebare reprezentanților Guvernului, având în vedere faptul că este și un secretar de stat de la finanțe aici.

Cât este această sumă pe care o transferați de la un capitol la altul? Cât reprezintă? Ce valoare?

Întrebarea a fost adresată celor doi reprezentanți ai Guvernului.

Domnule secretar de stat, care este valoarea transferului?

Domnule președinte, nu cunosc exact valoarea respectivă. Avem aici reprezentantul ANCPI-ului, pentru că fondurile cele mai importante, ei au 3.000 de angajați, s-au regăsit acolo. Dacă știe cumva suma, l-aș ruga să ne spună, personal nu o cunosc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cumva, cineva cunoaște suma?

Nimeni nu cunoaște suma, domnule senator Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

Nici noi nu știm cum să votăm.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Petre Daea:**

De aceea, cel ce voia să dea votul pentru un asemenea act normativ nu-l poate da.

Nu-l pot da, pentru că nu cunosc! Nu cunosc, pentru că aceia care inițiază acte normative nu știu. Și atunci, ce să

legiferăm noi în Senatul României? Actul de necunoaștere al reprezentanților Guvernului?

Nu putem face acest lucru.

Vă mulțumesc. Alte intervenții mai există?

Domnul secretar de stat s-a informat între timp. Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 8.

Nu. Rugămintea mea este să-mi dați o pauză și imediat vă comunic suma.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da.

Sunt convins că cifra ne va parveni în următorul interval de timp.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Domnule senator David, vă rog, o lectură rapidă a prezenței.

Între timp, domnul secretar de stat dorește să ne informeze cu privire la unele aspecte. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este vorba de 7 milioane de lei.

Vă mulțumesc. Domnule senator David, prezența.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

|Vă mulțumesc, domnule președinte.|| |---|---| |Albert Álmos|absent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|delegație<br>prezent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|absent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel|învoire| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 109/2.VII.2010

Bîgiu Marian Cristinel prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Bîrlea Gheorghe prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Blaga Vasile Guvern Mihăilescu Petru Șerban absent Boagiu Anca Daniela prezentă Mitrea Elena prezentă Boitan Minerva prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Bokor Tiberiu absent Mîrza Gavril absent Borza Dorel Constantin Vasile absent Mocanu Alexandru prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Mocanu Toader prezent Calcan Valentin Gigel prezent Moga Nicolae prezent Câmpanu Liviu prezent Mustățea Vasile absent Chelaru Ioan prezent Mutu Gabriel absent Chirvăsuță Laurențiu absent Necula Marius Gerard prezent Chivu Sorin Serioja prezent Nedelcu Vasile prezent Cibu Constantin Sever absent Nicoară Marius Petre absent Cinteză Mircea absent Nicoară Romeo Florin prezent Coca Laurențiu Florian prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Constantinescu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Constantinescu Viorel prezent Nistor Vasile prezent Cordoș Alexandru absent Niță Mihai prezent Corlățean Titus delegație Onofrei Orest prezent Crăciun Avram prezent Oprea Dumitru prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Oprea Mario Ovidiu prezent Daea Petre prezent Panțuru Tudor prezent David Cristian delegație Pașca Liviu Titus prezent David Gheorghe prezent Păran Dorin absent Diaconescu Cristian absent Pereș Alexandru prezent Diaconu Mircea absent Pintilie Vasile prezent Dobra Nicolae prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Dumitru Constantin prezent Pop Gheorghe absent Fekete-Szabó András Levente prezent Popa Cornel prezent Feldman Radu Alexandru prezent Popa Mihaela absentă Filip Petru prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Fodoreanu Sorin prezent Prunea Nicolae Dănuț absent Frâncu Emilian Valentin prezent Rasaliu Marian Iulian absent Frunda György delegație Rădulescu Cristian prezent Găină Mihăiță absent Rădulescu Șerban absent Geoană Mircea Dan prezent Robu Nicolae absent Ghișe Ioan absent Rotaru Ion prezent Greblă Toni prezent Rușanu Dan Radu absent Grosu Corneliu prezent Rușeț Ion prezent Günthner Tiberiu prezent Saghian Gheorghe absent Gyerkó László prezent Savu Daniel prezent Hașotti Puiu prezent Sârbu Ilie prezent Hărdău Mihail absent Sbîrciu Ioan absent Humelnicu Augustin Daniel prezent Secășan Iosif absent Ichim Paul absent Severin Georgică prezent Igaș Traian Constantin prezent Silistru Doina absentă Ion Vasile absent Staicu Dumitru Florian absent Iordănescu Anghel absent Stănișoară Mihai absent Jurcan Dorel prezent Șova Dan Coman absent Lazăr Sorin Constantin prezent Tămagă Constantin prezent Luca Raymond prezent Toma Ion prezent Mang Ioan absent Țopescu Cristian George absent Marcu Gheorghe absent Țuțuianu Adrian prezent Mardare Radu Cătălin prezent Udriștoiu Tudor absent Marian Ovidiu prezent Urban Iulian prezent Marian Valer prezent Valeca Șerban Constantin prezent Markó Béla Guvern Vasilescu Lia Olguța absentă Mazăre Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Voicu Cătălin absent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Reluăm lucrările noastre.

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de plen.

## **Domnul Cornel Popa**

**:**

Sunt 62 de senatori în sală.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să facem și o verificare numerică a cvorumului. Din votul pe care-l am în față, nu suntem în cvorum de ședință.

Oricum, nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi în plenul Senatului.

Suntem în cvorum de ședință.

Sunt prezenți în sală 69-70 de senatori.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare...

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

A fost discutat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## A fost discutat.

Înainte de a trece la punctul 12 din ordinea de zi, aș dori să dăm un vot final proiectelor de lege și propunerilor legislative care au termen de adoptare tacită. Rog toți colegii să rămână în sală.

Domnule senator Nedelcu...

Vă rog să rămânem în sală pentru aceste voturi finale.

Revin la punctul 6 – inițial punctul 5 – din ordinea de zi, care are termen de adoptare tacită. Este vorba despre Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Termenul de adoptare tacită este astăzi, 23 iunie 2010. Este o lege cu caracter organic și vă rog să vă pronunțați cu privire la această lege.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi în Senatul României.

La punctul 7 – inițial punctul 6 – din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Este vorba despre drepturile sociale, discuția pe care am avut-o cu privire la Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cu 56 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri, nici această propunere legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Cu 42 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și nicio abținere, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare la acest text.

Oricum, și Camera Deputaților, dacă va dori să discute în procedură de urgență, va putea s-o facă până la sfârșitul sesiunii parlamentare.

Vot final pe Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în ansamblu.

Cu 40 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi în Senatul României.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern și controlul preventiv, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină?

Nu.

Doamna Grațiela Iordache, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

**Doamna Grațiela Denisa Iordache** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea actului normativ cu amendamentele formulate și care au fost adoptate în comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează utilizarea cu eficacitate, eficiență și economicitate a fondurilor publice și facilitarea punerii în aplicare a prevederilor legale privind sistemul de control intern managerial.

Comisia a hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2, vă rog.

Apreciez strădania senatorilor și deputaților din Parlamentul României, apreciez gestul de noblețe al Guvernului, dar vreau să vă spun că sunt șocat de o astfel de inițiativă legislativă, prin care se face ordine în domeniul profesiilor liberale de către alte profesii liberale sau non-liberale.

Toată stima și tot respectul pentru senatorii inițiatori, dar ei sunt niște medici probabil profesioniști în domeniul lor, însă intră într-o zonă ultra reglementată pe plan internațional. Mai mult, chiar și modul de formulare, obiectul pe care dumnealor îl prezintă în Senatul României, este unul greșit. Legea nr. 84/2003 modifică o ordonanță care își schimbă titlul, fiindcă este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern, care, ulterior, a fost reglementat printr-o lege separată, Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, care s-a desprins de controlul intern și, în felul acesta, prin Legea nr. 84/2003, titlul ordonanței este Ordonanța Guvernului privind controlul intern și controlul financiar preventiv, iar inițiatorii nici măcar nu au priceput că „FIN”, prescurtare, nu înseamnă „DIN”.

Este un regal de nontermeni, de nonconcepte dintr-un domeniu atât de reglementat. Sunt deranjați și, în explicația dumnealor, vin și spun: sintagma „control intern” va fi înlocuită cu cea de „sistem de control managerial intern”.

Dragi colegi, eu v-am adus, doar ca probă, standardele internaționale de audit, standardele internaționale din domeniu, în care conceptul de „control intern” este standard internațional și nu putem să venim noi în Parlamentul României, cum zic oltenii, „să ne punem de-a bățu’”, având o inițiativă legislativă.

După aceea intervin și eu pe probleme de moldoveni, vă rog foarte mult.

Vă cer scuze atunci, dar este așa frumoasă zicerea asta oltenească, încât am citat-o.

Mai mult, pe planul reglementării, Ministerul Finanțelor Publice, prin Ordinul nr. 946/2005, are aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemului de control managerial. Sunt 25 de standarde, iar ceea ce propun colegii noștri este un mix de termeni, de concepte, care îmi pare rău că apare ca inițiativă legislativă.

Îi rog să citească și de la cele patru mari corporații din domeniu, că e KPMG, că e PriceWaterhouseCoopers, și o să vadă cum se traduce controlul intern, că, de fapt, reglementează ceea ce dumnealor ar vrea să fie printr-un cadru distinct.

Cât despre eficiență, eficacitate și economicitate, chiar dacă este prins în niște legi anterioare, înseamnă o schilodire a limbii române fiindcă eficient înseamnă raportul efect supra efort, ceea ce este încadrat și în eficacitate, iar auditul intern nu este cuprins în controlul intern, el este de sine stătător. Este revizorul – fie și al lui Gogol – de odinioară.

Deci sunt prea multe confuzii și mi-a plăcut că, totuși, colegul nostru, doctorul Rădulescu, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a spus nu, față de toți ceilalți, unei astfel de inițiative legislative.

Vă mulțumesc foarte mult.

Pentru că vorbeam despre regiunile istorice ale României, doresc să salut prezența unui grup de tineri constănțeni și dobrogeni, din Constanța, Lumina și Mihail Kogălniceanu, cărora le spun „Bine ați venit!” și sper să le placă în Senatul României.

Mai sunt și alte intervenții pe acest text? Nu sunt.

Votul final luni, 28 iunie anul curent, fiind o lege organică.

Aș dori să vă rog ca luni, 28 iunie anul curent, să fim pregătiți pentru voturile pe legile organice. S-ar putea să dureze mai mult decât de obicei. Vom începe la ora 17.00 și vă rog să fim pregătiți să votăm legile organice pe care le avem de analizat.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 102 din 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.

- Inițiatorii doresc să susțină acest text? Nu se dorește.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marin Anton.

Microfonul 8.

## **Domnul Anton Marin** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea legislativă cu amendamentele propuse, în sensul ca licențele de transport cu microbuzul al elevilor și studenților să fie acordate de autoritatea în domeniu în mod gratuit.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Filip, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului împreună cu Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun de admitere, cu majoritate de voturi și cu trei amendamente, care sunt cuprinse în raport.

Propunerea legislativă este a unui grup foarte mare de deputați, din aproape toate partidele parlamentare, și are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere – e vorba de autorizațiile și licențele de transport pe care microbuzele folosite de către școli pentru transportul elevilor le utilizează în acest moment.

Propunerea legislativă este de scutire de la plata acestor licențe și autorizații de transport.

Cele două comisii au hotărât adoptarea unui raport de admitere. S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

În aceste condiții,

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 29 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiator este domnul senator Trifon Belacurencu. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa noastră a pornit de la câteva sesizări formulate de cetățeni în legătură cu o problemă tratată în mod diferit în două legi foarte importante.

Se știe faptul că, de-a lungul timpului, atât Legea nr. 350/2001, cât și Legea nr. 50/1999 au suferit o serie de modificări. Una dintre ultimele modificări a fost cea săvârșită prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2008, care se referă la art. 29 din Legea nr. 350/2001. În speță, problema certificatului de urbanism este abordată diferit în cele două legi pe care le-am amintit.

Dacă, într-una dintre legi, certificatul de urbanism este obligatoriu pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor mobile în cel puțin trei parcele, în cealaltă lege certificatul de urbanism se emite – se arată – și în următoarele condiții: „pentru operațiuni notariale privind circulația imobiliară, atunci când operațiunile respective au ca obiect împărțeli sau comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcții”. Deci aici este diferența: într-o situație nu se precizează că certificatul de urbanism este obligatoriu în

situația în care urmează, pe loturile dezmembrate sau comasate, să se execute lucrări de construcții.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a transmis în teritoriu o circulară care impune Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) din teritoriu să solicite certificat de urbanism în documentația cadastrală pentru dezmembrări sau comasări de teren care nu sunt vizate de construcții ulterior.

Inițiativa noastră are scopul de a pune de acord cele două legi în ceea ce privește prevederea privind certificatul de urbanism.

Vreau să vă informez că am ținut cont de observațiile Consiliului Legislativ.

Guvernul, în comisie, a avut un punct de vedere de susținere a inițiativei noastre, dar, ulterior, în punctul de vedere scris, Guvernul nu susține inițiativa noastră.

Repet, inițiativa noastră are la bază o serie de sesizări făcute de cetățeni în audiențele acordate.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la proiectul de lege dorim să precizăm următoarele.

În principiu, punctul nostru de vedere negativ, transmis de Guvern în data de 5 mai anul curent, se baza pe prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pentru suplinirea unor conexiuni legislative, noi am menționat în acest punct de vedere că se utilizează, în principiu, norma de trimitere, motiv pentru care noi am susținut în acest punct de vedere că nu suntem de acord cu aprobarea proiectului de lege.

Ulterior – și aș vrea să subliniez – formulării punctului de vedere..., în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului am fost de acord cu această modificare legislativă și am susținut, în principiu, adoptarea acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a aprobat un raport de admitere, cu majoritate de voturi, cu două amendamente admise, care au rezultat din observațiile Consiliului Legislativ.

Motivația și comentariile inițiatorului și ale reprezentantului Guvernului cred că sunt suficient de explicite vizavi de modificările propuse de această modificare a Legii nr. 350/2001. Drept urmare, nu vedem de ce această propunere să nu poată primi aviz favorabil din partea plenului Senatului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog.

Domnul senator Günthner Tiberiu, urmat de domnul senator Daea.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu toată stima pe care o am față de colegii inițiatori, colegi de comisie, colegi excepționali, de altfel, trebuie să vă spun că această inițiativă este una greșită, pentru că cele două legi sunt două legi diferite, care au alt obiect. Nu trebuie să preluăm _mot-á-mot,_ pentru că se face o formulare din Legea autorizării construcțiilor în Legea urbanismului. Nu există motive pentru care să preluăm identic. Deci Legea autorizării lucrărilor de construcții prevede situațiile pentru care se eliberează certificate de urbanism pentru construcții, iar Legea urbanismului pentru urbanism.

În plus, nu avem de ce să ne suprapunem, deci să fie prevăzută aceeași situație și aici, și acolo, mai ales că situația care este preluată se referă exclusiv la lucrări de construcții și la situații, la servituți de trecere, care se referă la un imobil, nu la situații de urbanism.

Această intervenție, total nefericită, în Legea urbanismului, limitează practic posibilitățile sau situațiile pentru care se emite certificat de urbanism.

Deci unde se adaugă acest text? Legea spune că „se emite certificat de urbanism pentru lucrări de dezmembrare și comasare acolo unde sunt cel puțin trei parcele”, deci asta în textul inițial al Legii urbanismului, la care se adaugă, „în situațiile în care prevăd lucrări de construcții și servituții de trecere”, limitând astfel situațiile pentru care se emite.

Deci mi se pare absolut o greșeală. Cele două legi trebuie să se completeze, nu să se suprapună. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea își păstrează intervenția pentru mai târziu.

Domnule senator Constantinescu, vă rog. Microfonul 3.

Da, într-adevăr, punctul de vedere al Guvernului este cel corect. Sunt două lucruri diferite. În Legea urbanismului este vorba despre certificat de urbanism pentru vânzări, deci pentru cu totul altceva, iar în Legea nr. 50/1999 este vorba despre certificat de urbanism în vederea construirii, deci pentru obținerea ulterioară a autorizației de construire. Sunt două lucruri diferite și există instituția trimiterii de la o lege la alta.

În concluzie, această inițiativă legislativă nu are obiect. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Belacurencu.

Stimați colegi,

Dumneavoastră, cei care ați luat cuvântul, într-adevăr, sunteți în branșă și stăpâniți foarte bine problema.

Din păcate, acest lucru nu se întâmplă și cu cei care sunt chemați să aplice aceste legi.

Vreau să reamintesc – și am făcut dovada, înmânând președintelui Agenției de Cadastru și Publicitate Imobiliară circulara pe care cineva din conducerea acestei agenții a transmis-o către OCPI-urile teritoriale – un caz concret, o persoană care dorește să meargă la notar, să facă o dezbatere voluntară a proprietății pe care o are, să spunem trei hectare, este cazul concret pe care l-am primit și l-am aflat în audiență – trei hectare în extravilan –, a fost obligată să plătească pentru emiterea certificatului de urbanism suma de 420 de lei, cu totul aiurea, scuzați expresia, în condițiile în care, repet, operațiunea notarială nu viza decât o dezbatere voluntară a moștenirii proprietarului la fii sau la rudele apropiate.

Discuția pe care am avut-o cu cei de la OCPI central sau de la agenția centrală este aceea că interpretarea este dată, din punctul lor de vedere, pentru a obliga pe respectivul, chiar dacă nu construiește nimic pe acele loturi, să scoată un certificat de urbanism.

Închei, afirmând că sunt primării în țară, vă dau exemplu Primăria Municipiului Tulcea, care refuză să îndeplinească obligația de a emite certificat de urbanism pentru situații de genul celei pe care eu am prezentat-o.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun atenției și votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Este vorba despre o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară.

Cu aceasta declar încheiată ședința de plen a Senatului de astăzi, 23 iunie anul curent.

Ne revedem în plen luni, 28 iunie 2010, cu votul pe legile organice și cu celelalte activități.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**| |---|---|---|---|---|---| |||||**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|900|1.200|330|120| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|100|1.500||140| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.250||200| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|500|430||40| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.000|1.720||160| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|240|1.600||150| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|540||50| |8.|Colecția Legislația României|4|450|120|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|750||70|

## NOTĂ:

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|40|100|250|600|1.320|400|1.000|2.500|6.000|13.200| |ExpertMO|90|230|580|1.390|3.060|900|2.250|5.630|13.510|29.720| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|50|130|330|790|1.740|500|1.250|3.130|7.510|16.520| |ExpertMO|110|280|700|1.680|3.700|1.100|2.750|6.880|16.510|36.320|

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519169]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 109/2.VII.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei