Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 februarie 2010
Senatul · MO 19/2010 · 2010-02-16
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate (L643/2009)
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice (L575/2009)
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (L652/2009; votul final se va da în ședința de luni, 22 februarie a.c.)
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
140 de discursuri
Îl rog pe domnul senator Orest Onofrei să facă o verificare a cvorumului.
La prima verificare sunt 69 de senatori în sală, dar vreau să avem siguranța că sunt, așa că o să vă rog, domnule Onofrei, rar, cu intonație, apelul nominal.
## **Domnul Orest Onofrei:**
La prima verificare, sigur, avem lipsă 69 de senatori. Cu această ocazie, îi rugăm pe colegii noștri să vină, totuși, în sală.
|uși, în sală.|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina|absent<br>absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>absent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| Bara Ion prezent Bașa Petru absent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon absent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe absent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela absentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel absent Câmpanu Liviu prezent Chelaru Ioan absent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja absent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin absent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre absent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente absent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György absent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan absent Ghișe Ioan absent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu absent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin absent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent
Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru absent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion absent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif absent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Stimați colegi,
O să vă rog să vă ocupați locurile în sală.
Declar deschise lucrările ședinței Senatului de astăzi, 16 februarie 2010.
Vă informez că din totalul de 137 de senatori și-au înregistrat prezența 70.
Am rugămintea la dumneavoastră să dați dovadă de spirit de cooperare, întrucât suntem la limita cvorumului, să încercăm să stăm în sală ca să putem adopta măcar câteva legi, având în vedere participarea de excepție de astăzi a Guvernului, care e foarte bine reprezentat, nu numai numeric, dar mai ales calitativ, prin calitatea celor care participă la lucrările noastre.
Stimați colegi,
Voi începe prin a vă supune la vot ordinea de zi care figurează în documentul distribuit.
Sunt observații sau propuneri față de ordinea de zi?
Dacă nu sunt observații,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Programul de lucru pe care vi-l propun, nu îndrăznesc să fiu ironic, să fac bancuri proaste, este de la ora 9.00 până la epuizarea punctelor înscrise pe ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
Termenul de adoptare tacită este în luna martie.
Din partea inițiatorilor, dorește cineva să susțină propunerea legislativă?
Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Anton Niculescu.
Raportoare este Comisia pentru politică externă, domnul președinte Titus Corlățean.
Dacă inițiatorii nu doresc să susțină propunerea legislativă, îl invit pe domnul secretar de stat Anton Niculescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.
## **Domnul Anton Niculescu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Este vorba despre o propunere pe care noi o susținem în forma amendată, este vorba despre o competență comunitară în materie de taxe, Decizia Consiliului 2006/440 CE.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă am înțeles corect, Ministerul Afacerilor Externe este de acord cu propunerea legislativă în forma în care a fost amendată prin amendamentele adoptate de comisie.
Vă mulțumesc.
Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte Titus Corlățean.
Microfonul 7, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi avea două intervenții, dacă îmi este permis, prima, ca președinte al comisiei, și a doua, separat, de la microfonul central, ca senator.
Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu întocmirea raportului la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2003 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
Membrii comisiei au apreciat propunerea legislativă drept utilă, deoarece, la un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare, s-au constatat o serie de puncte slabe, de disfuncționalități, care trebuie îndreptate pentru a crea condițiile asigurării protecției cetățenilor români cu domiciliul sau rezidența în străinătate, precum și oferirea serviciilor consulare de o calitate superioară celor interesați.
Pe scurt, legea își propune să pună la dispoziția misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare fondurile necesare pentru soluționarea unor situații de urgență care pun în dificultate atât cetățenii români în străinătate, cât și relațiile statului român cu autoritățile centrale și locale ale altor țări.
Prin amendamentele adoptate în Comisia pentru politică externă am înlăturat, să spunem, anumite puncte care constituiau semne de întrebare și în avizul Consiliului Legislativ, dar și în punctul de vedere transmis de Guvern.
S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar comisia a hotărât, în ședința din 9 februarie anul curent, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.
Față de cele de mai sus, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, așa cum a fost amendată propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Ați ascultat raportul comisiei.
Vă propun să trecem la dezbateri generale.
Îl invit la microfonul central pe domnul Titus Corlățean, în calitate de senator.
Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,
Este o propunere legislativă aparent tehnică.
În realitate este extrem de importantă, pentru că permite, în condițiile propunerii amendate, subliniez, de către comisie, Ministerului Afacerilor Externe să beneficieze de mai multe resurse financiare tocmai pentru a putea asigura o calitate a serviciilor prestate către cetățeni și a asigura un nivel de protecție consulară mai ridicat decât este cazul în clipa de față.
Ca să fim corecți până la capăt – și spun asta și Ministerului Afacerilor Externe –, noi am discutat nu mai puțin de trei ședințe în comisia în care am dezbătut această propunere legislativă, care aparține unui număr de deputați și senatori – nu mă aflu printre ei, deci nu sunt subiectiv la acest capitol – și au existat puncte de vedere diferite. Chiar punctul de vedere al Guvernului, transmis și pe care îl avem în dosar, este negativ, numai că acest punct de vedere se referă la propunerea legislativă inițială, nu la cea amendată. În al doilea rând, vorbim aici – este adevărat – despre taxele de viză care sunt de competență comunitară, deci se stabilesc la Bruxelles, dar în interiorul plafonului stabilit și pe care noi ni-l însușim putem să găsim soluții, astfel încât să alocăm direct Ministerului Afacerilor Externe, bugetului ministerului, anumite resurse suplimentare.
Există, probabil, o reticență tradițională a instituției Ministerului Finanțelor Publice, care, atunci când vede că i se mai ia din jucării, este nemulțumit.
De data aceasta nu ar trebui să fie nemulțumit, pentru că, realmente, direcționăm banii la bugetul Ministerului Afacerilor Externe, sume cu alocații foarte clare.
Și vă dau un exemplu: atât de mult discutata repatriere a corpurilor persoanelor de cetățenie română, decedate în străinătate, pentru care familiile nu au resurse financiare.
S-a tot vorbit despre acel fond de asistență de urgență, de sprijin. Fondul nu a fost alimentat de Ministerul Finanțelor Publice prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe și, atunci, prin lege, facem noi acest lucru, ca instituție a Parlamentului.
Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Badea Viorel, vă rog. Microfonul 2.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Grupul parlamentar al PD-L susține această inițiativă legislativă.
Evident că noi și în comisie am fost alături de colegii noștri care au inițiat propunerea legislativă.
De asemenea, vreau să vă spun că este foarte important pentru comunitățile române din afară ca aceste taxe consulare să se poată structura cât mai bine.
De multe ori, chiar vreau să vă spun, mi se reproșează de mulți dintre concetățenii noștri care trăiesc în afara României că ar fi chiar oportună creșterea unor taxe, în condițiile în care serviciile consulare sunt de calitate.
Deci nu numai că susținem această propunere legislativă, dar facem un apel către Ministerul Afacerilor Externe, bineînțeles, cu concursul nostru, să crească numărul serviciilor și chiar al consulatelor din statele în care trăiesc comunitățile române.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Atunci, vă rog să-mi permiteți și mie să spun câteva cuvinte, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Stimați colegi,
În calitate de coinițiator al acestei propuneri legislative și, mai ales, în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, doresc să declar, în mod evident, că vom vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative, așa cum a fost amendată prin amendamentele adoptate în Comisia pentru politică externă.
Scopul este foarte simplu: să ofere Ministerului Afacerilor Externe o flexibilitate mai mare în a utiliza fondurile pe care le obține din taxe consulare și, în al doilea rând, de a permite
o diferențiere a finanțării consulatelor în câteva țări foarte mari în care taxele consulare care se încasează sunt, într-adevăr, semnificative față de alte zone și unde un funcționar consular poate să răspundă foarte bine la câteva cereri de viză sau la câteva acte care trebuie să fie legalizate.
Cred, sincer, că este un pas înainte în asigurarea unei flexibilități mai mari pentru Ministerul Afacerilor Externe, care va putea să folosească o parte din aceste fonduri și pentru organizarea de acțiuni în rândul românilor.
Propunerea legislativă, așa cum a fost amendată, este sprijinită de Ministerul Afacerilor Externe.
Noi o să dăm un vot, împreună cu dumneavoastră, pentru adoptarea propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
- Stimați colegi,
Dacă nu mai dorește nimeni să participe la dezbaterile generale, trecem la procedura de adoptare.
- Comisia pentru politică externă a întocmit un raport de
- admitere, cu amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Mă bucur că nu a fost niciun vot împotrivă, pentru că bănuiam mai mulți colegi și mi-ar fi fost greu să...
Nefiind niciun vot împotrivă, lucrurile sunt foarte clare.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Îmi permit să felicit inițiatorii: doamna senator Mitrea, domnul senator Crăciun și ceilalți, să mulțumesc Comisiei pentru politică externă și domnului președinte Titus Corlățean, care au făcut o muncă excelentă, de armonizare a tuturor intereselor, și, sigur, să mulțumesc distinsului secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, care, în pofida numelui său, este de la UDMR, domnul Anton Niculescu, a cărui prezență aici ne-a fost foarte utilă.
Vă mulțumim.
Mulțumesc și tuturor celor care au votat pentru adoptarea propunerii legislative.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.
Din câte știu, inițiativa este chiar a domnului senator Cordoș.
Este corect?
Sunteți și președinte, și inițiator. Am înțeles.
Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Pârcălabu.
Domnule senator Cordoș, vă ofer cuvântul să spuneți câteva cuvinte în calitate de inițiator. Vă rog, microfonul 6.
Mulțumesc.
În calitate de inițiator, vă aduc la cunoștință faptul că prin această propunere legislativă s-a vrut să se completeze Legea nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.
Practic, propunerea legislativă a fost fundamentată pe faptul că există o cerință reală privind funcționarea mai operativă și mai eficientă a Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice și am discutat cu mai mulți reprezentanți ai acestui consiliu, și am căzut de acord că se impune modificarea unor prevederi din această lege.
Vârsta înaintată și starea de sănătate mai precară a unor persoane vârstnice impun ca durata mandatului președinților, vicepreședinților și membrilor acestor structuri să fie mai redusă de patru ani, cum este în prevederea actuală.
Propunerea s-a discutat în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și s-a acceptat, cu mai multe amendamente, ca mandatul să fie de doi ani.
Au fost mai multe propuneri.
Propunerea mea inițială a fost ca alegerile să fie la un an de zile.
S-a acceptat ca aceste alegeri să se realizeze la doi ani, tocmai pentru a realiza ceea ce am spus eu, o conducere și o funcționare mai eficiente ale acestor structuri.
S-a propus să fie o sesiune ordinară pe an, apoi s-au propus două sesiuni ordinare pe an. De asemenea, s-a propus ca directorul să fie și membru al consiliului.
Există niște amendamente din partea comisiei, pe care le vom discuta, la care s-a revenit.
Drept urmare, aceasta este propunerea noastră, practic, de a schimba doar din punct de vedere tehnic, cu acordul persoanelor implicate, aceste prevederi, pentru a organiza și a realiza o eficientizare mai mare a acestor activități.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator Cordoș.
Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Doina Pârcălabu,
pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.
Microfonul 8.
## **Doamna Domnica Doina Pârcălabu** – _președintele_
_Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, bună dimineața!
Având în vedere argumentele prezentate de domnul senator Cordoș și elementele de natură financiară, deoarece această propunere legislativă nu presupune costuri suplimentare, Guvernul susține propunerea legislativă, cu amendamentele care au fost discutate în comisie.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Cordoș, pentru a prezenta raportul comisiei.
Comisia a luat în discuție Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, în sensul, așa cum s-a menționat aici, creșterii adaptabilității la situația din practică și a
funcționalității Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, prin micșorarea duratei mandatului membrilor acestuia, reducerea unor cheltuieli cu indemnizațiile și cooptarea directorului general al secretariatului tehnic în consiliu și în comisia permanentă, ca membru.
Votul comisiei a fost fundamentat pe faptul că propunerea legislativă răspunde unor cerințe reale de funcționare operativă și eficientă a Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice și a comisiei sale permanente.
Vârsta înaintată și starea de sănătate mai precară a unor persoane vârstnice impun ca durata mandatului președinților, vicepreședinților și membrilor acestuia să fie mai redusă de patru ani.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este de acord cu amendamentul Comisiei pentru egalitatea de șanse de a reduce mandatul de la patru ani la doi ani, în loc de un an, cât prevedea propunerea legislativă, sau patru ani cât este reglementat prin Legea nr. 16/2000.
Totodată, comisia a menținut prevederea a două sesiuni ordinare pe an, precum și statutul directorului general al secretariatului tehnic, așa cum acestea sunt reglementate în prezenta lege.
În consecință, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamente, amendamentele din anexă la care s-a făcut trimitere aici.
- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor
- ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
- Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise. Punctul de vedere al Guvernului este favorabil.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
- abțineri, raportul a fost adoptat.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Din partea inițiatorilor este prezent domnul deputat Kerekes Károly.
Doamna secretar de stat Pârcălabu rămâne alături de noi, pentru că urmează o suită de inițiative, propuneri pe teme de pensii.
Îl rog pe domnul deputat Kerekes, din partea inițiatorilor, să prezinte pe scurt propunerea legislativă.
Kerekes Károly
#28820deputat
Mulțumesc, domnule președinte.
Împreună cu domnul deputat Victor Paul Dobre am inițiat această propunere legislativă, prin care am aduce o corecție la Legea nr. 273/2009.
Anul trecut a fost adoptată această lege, prin care am modificat Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Prin această lege am prevăzut, atunci, ca trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă să se facă din oficiu, nu pe baza cererii pensionarului, deci ușurând situația pensionarului.
Atunci când am adoptat această lege, am comis o greșeală, aș zice eu tehnico-legislativă, și nu am ținut cont de propunerea Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei ca această lege să intre în vigoare numai de la 1 ianuarie 2011, pentru că softul nu era pregătit încă.
Acum am venit cu această corecție și cred că este în binele acestei reglementări.
Mulțumesc, domnule deputat Kerekes.
Îi ofer cuvântul doamnei Pârcălabu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
## Mulțumesc.
Prin Legea nr. 273/2009 s-au corectat dispozițiile Legii nr. 250/2007, în sensul trecerii din oficiu, începând cu data de 1 ianuarie 2011, a tuturor categoriilor de beneficiari de la pensia anticipată sau pensia anticipată parțială la pensia pentru limită de vârstă, dar a rămas nereglementată situația persoanelor care solicită această operațiune înainte de data de 1 ianuarie 2011.
Având în vedere argumentele inițiatorului prezentului act normativ, pentru a asigura operativitatea instituției care aplică legea, susținem adoptarea prezentei propuneri legislative. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială va fi prezentat de domnul senator Cordoș. Vă rugăm să ne spuneți pe scurt.
Propunerea legislativă completează Legea nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are drept scop asigurarea aplicării prevederilor privind recalcularea pensiilor anticipate și a pensiilor anticipate parțiale în perioada de până la 1 ianuarie 2011.
S-a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social și aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
În ședința din data de 9 februarie 2010, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.
Votul comisiei este fundamentat pe necesitatea eliminării unor disfuncționalități apărute ca urmare a aplicării Legii nr. 273/2009, disfuncționalități ce se pot răsfrânge asupra drepturilor persoanelor beneficiare de pensii anticipate.
În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, Cameră decizională fiind Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții la dezbateri generale?
## Nu sunt.
În consecință, pentru propunerea legislativă, făcând parte din categoria legilor organice, vom da vot luni, 22 februarie 2010.
Este un raport fără amendamente, deci va fi un singur vot pe raport și pe propunerea legislativă.
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Din partea Guvernului participă tot doamna Pârcălabu. Din partea inițiatorilor, un grup de deputați ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, nu este nimeni.
O rog pe doamna Pârcălabu să ne prezinte punctul de vedere pentru inițiativa legislativă. Microfonul 8.
## Mulțumesc.
Având în vedere obiectul de reglementare, care este identic cu cel discutat la punctul anterior, apreciem că această propunere legislativă a rămas fără obiect, fapt pentru care nu mai susținem prezenta propunere legislativă.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Din partea comisiei, îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnule senator Oprea, vă mulțumim că participați la dezbaterea noastră aici.
Mulțumim.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 9 februarie, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă, așa cum s-a arătat aici, și a hotărât să adopte un raport de respingere.
Drept urmare, ea a rămas fără obiect.
Textul acestei propuneri legislative este identic cu textul altei propuneri legislative, Legea nr. 652/2009, adoptată în unanimitate în cadrul aceleiași ședințe a comisiei.
În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, Cameră decizională fiind Camera Deputaților.
Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Vă consult dacă la dezbateri generale dorește vreun coleg să intervină, dacă sunt întrebări sau răspunsuri.
Nu dorește nimeni să intervină.
Este vorba despre o propunere legislativă cu caracter organic, iar votul va fi dat luni, 22 februarie 2010.
La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 155/2009.
Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna Pârcălabu.
Inițiatorii sunt domnul deputat Victor Paul Dobre, doamna deputat Cristina Ancuța Pocora, domnul deputat Titi Holban și domnul deputat Nini Săpunaru.
Nu este nimeni prezent. Dau cuvântul doamnei Pârcălabu, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă vizează acordarea diferenței dintre punctajul mediu anual, rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008, și cel acordat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, ordonanță care și-a parcurs toate etapele de aplicare, începând cu data de 1 noiembrie 2009, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare în bugetul asigurărilor sociale de stat.
Având în vedere constrângerile bugetare și situația economico-socială și faptul că propunerea legislativă presupune astfel de cheltuieli, Guvernul nu susține inițiativa legislativă supusă dezbaterii.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului senator Cordoș, din partea comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 9 februarie 2010, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Motivele pentru care s-a luat această hotărâre au fost menționate aici.
În completare, aș vrea să menționez că votul comisiei este fundamentat pe faptul că acordarea în avans a punctajului suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupa I și grupa II de muncă nu are sursă de finanțare și nu este sustenabilă în contextul crizei economice.
În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, Cameră decizională fiind Camera Deputaților.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Vă consult dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva.
Nu este cazul.
Legea are caracter de lege organică.
Votul se va da luni, 22 februarie 2010.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Printre inițiatori este și domnul deputat Ioan Stan, însă nu văd pe nimeni să fie prezent la dezbateri.
Dau cuvântul doamnei Pârcălabu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
Mulțumesc.
Propunerea legislativă privește modificarea indicatorului în funcție de care se acordă pensia de urmaș, respectiv majorarea acestuia de la o pătrime dintr-un salariu mediu brut pe economie la jumătate din salariul mediu brut pe economie.
Având în vedere că acest indicator este utilizat în Legea nr. 19/2000 la determinarea mai multor tipuri de drepturi și este utilizat și la determinarea punctajului anual al asiguratului pentru perioadele asimilate, pentru a asigura un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește stabilirea, calculul și plata drepturilor de pensie pentru toate categoriile de pensionari considerăm că nu este oportună promovarea acestei inițiative legislative.
Adaug și faptul că majorarea acestui plafon în funcție de asigurarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea drepturilor de pensie de urmaș ar conduce la un număr mai mare de beneficiari, iar în condițiile economico-sociale prezente nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului senator Cordoș, pentru a prezenta raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul vizează majorarea plafonului de venituri până la care se poate beneficia de pensia de urmaș, respectiv de la o pătrime din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, la o doime din acest salariu.
În ședința din 9 februarie 2010, în prezența reprezentantului Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.
Votul comisiei a fost fundamentat pe faptul că majorarea plafonului de venit facilitează obținerea pensiei de urmaș unui număr mai mare de cetățeni, ceea ce, implicit, conduce la creșterea efortului financiar neprevăzut în bugetul de stat pentru anul 2010.
În consecință, comisia a propus un raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc și eu.
Vă invit la dezbateri generale.
Nu dorește nimeni să intervină.
Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Votul se va da luni, 22 februarie 2010.
La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale. Sunt mai mulți inițiatori.
Domnul senator Berca este aici? Nu este.
Din partea Guvernului participă la dezbatere doamna Rodica Constantinovici.
Din partea comisiei participă la dezbateri domnul senator Cordoș.
Dacă îmi dați voie, voi prezenta foarte pe scurt inițiativa legislativă.
## Stimați colegi,
În ședința de astăzi sunt mai multe inițiative legislative pe care subsemnatul, împreună cu alți colegi, le-am propus, și ele se referă – ca să nu iau cuvântul de mai multe ori – la faptul că atunci când în lege, pentru sistemul administrației centrale sau locale, sunt prevăzute condiții de studiu limitative, numai cunoștințe juridice, adică licență juridică sau economică, să introducem și licența în studii administrative, având în vedere că, după 1990, în România a apărut această specializare care nu exista înainte. Este o specializare pe care toți o știm. Are și cunoștințe de drept, și cunoștințe de economie, și cunoștințe de administrație, mai ales.
Din acest punct de vedere am considerat că și pentru instituția prefectului – urmează pe ordinea de zi și nu vreau să iau cuvântul de mai multe ori –, și pentru o instituție cum este Curtea Constituțională posibilitatea pentru un absolvent al unei facultăți de studii administrative de a se prezenta la concurs pentru obținerea unui post ar trebui să fie acceptată și de noi.
De aceea am întocmit această propunere legislativă și sperăm să avem sprijinul dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
Aceeași argumentație va fi valabilă și pentru celelalte inițiative care se referă la alte instituții.
Mulțumesc.
O rog pe doamna Constantinovici să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 9.
## **Doamna Rodica Constantinovici** – _secretar de stat_
_în Ministerul Justiției_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă are ca obiect completarea și modificarea Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curții Constituționale, în sensul ca pe lângă absolvenții de studii juridice să poată accede la Curtea Constituțională pe posturi de personal auxiliar de specialitate și persoanele absolvente de științe administrative.
Din păcate, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere aspectul că s-ar crea un paralelism legislativ.
Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, în vigoare, dă posibilitatea și absolvenților de altă specialitate, inclusiv celor de științe administrative, deci altă specialitate decât cea juridică, să acceadă la posturile de personal auxiliar de la Curtea Constituțională, scop pe care și-l propune reglementarea supusă atenției Domniilor Voastre.
Acesta este motivul pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc foarte mult.
Dau cuvântul domnului senator Cordoș, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă reglementează dreptul absolvenților în științe administrative de a ocupa prin concurs posturi asimilate magistraților-asistenți sau magistraților-asistenți stagiari în structura de personal a Curții Constituționale.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.
Comisia pentru egalitatea de șanse a transmis aviz favorabil.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat această propunere legislativă în prezența reprezentanților Curții Constituționale și a hotărât să adopte un raport de respingere.
Votul comisiei este fundamentat pe faptul că absolvenții învățământului superior în științe administrative nu sunt excluși de la ocuparea posturilor administrative auxiliare din structura Curții Constituționale, dar nu pot ocupa posturi de muncă asimilate magistraților-asistenți și magistraților-asistenți stagiari.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc frumos.
Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.
De acord cu varianta Guvernului și a comisiei, pentru că s-a omis aici a se spune că este vorba despre economiști și juriști, iar din categoria economiștilor fac parte acei absolvenți de finanțe-contabilitate care intră în categoria auditorilor externi, reglementată de un organism internațional.
Conceptul de știință administrativă nu se aplică aici – nici măcar nu este administrație publică –, dar, categoric, atunci când ar fi vorba despre anumite posturi pe care ei ar putea concura, conform legii actuale, o pot face, pentru că scrie în continuare „și alte specializări”.
Mulțumim frumos domnului senator.
Mai dorește cineva să intervină?
Dacă nu, fiind vorba despre o lege cu caracter organic, vom da vot luni, 22 februarie 2010.
La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.
Inițiativa aparține colegului nostru, domnul senator Toni Greblă, pe care îl invit să o prezinte.
Raportoare este Comisia economică, industrii și servicii. Din partea Guvernului, doamna Irinel Cristu, secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă să prezinte inițiativa legislativă.
Vă rog, microfonul 5.
Domnule președinte, Stimați colegi,
În practică, meșteșugarii și artizanii, ca să-și poată comercializa în locuri special amenajate sau în târguri și bâlciuri produsele, aveau nevoie de a fi organizați ca persoană fizică autorizată pentru ca acolo să-și vândă produsele lor. Pentru a deveni persoană fizică autorizată trebuie să îndeplinești niște condiții, inclusiv să faci dovada că ești calificat în meseria sau activitatea pentru care se solicită acea autorizație. De cele mai multe ori, astfel de persoane fizice autorizate nu pot să prezinte un document din care să rezulte că sunt calificate în meseriile de olari, tinichigii, fierari, țesători și așa mai departe și, drept urmare, autoritățile publice locale refuză eliberarea autorizațiilor pentru persoane fizice.
Aceleași persoane nu pot să obțină documentul de calificare din două motive.
În foarte multe cazuri lipsește un curs de calificare pentru acea meserie, pentru că nu are cine să le organizeze.
În al doilea rând, unii dintre aceștia, mai ales persoanele în vârstă, sunt neștiutori de carte, motiv pentru care nu pot să urmeze cursurile unei școli de calificare și, atunci – pentru a încerca să-i aducem în legalitate pe meșteșugarii și artizanii care au dobândit îndeletnicirea prin tradiție familială – am zis că pentru obligația de a prezenta un document din care să rezulte că este calificat pentru a desfășura activitatea în olărit este suficientă o adeverință, de la primăria din localitate, din care să rezulte că el practică în familie această îndeletnicire, și am modificat corespunzător textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
Ce am urmărit prin acest lucru? Să poată și acești oameni să-și desfășoare legal activitatea, pentru că se duceau cu produsele meșteșugărești sau artizanale în târguri și bâlciuri și, acolo, fie organele Gărzii Financiare, fie organele de poliție le confiscau marfa, pentru că nu puteau arăta un document că ei pot să comercializeze asemenea produse.
Al doilea aspect: simplificăm procedura pentru meșteșugari și artizani, încercând în acest fel să se dezvolte aceste activități care se practică, din păcate, din ce în ce mai rar pe teritoriul României.
## Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului înțeleg că este negativ. Puteți să explicați pe scurt rațiunea, doamnă secretar de stat.
Microfonul 10.
## **Doamna Irinel Cristu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 acoperă categoria de meșteșugari și artizani la care face referire propunerea legislativă.
Astfel, pentru aceștia dovada atestării pregătirii profesionale o constituie „cartea de meșteșugar, declarația de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localității respective în mod gratuit, în cazul meseriilor tradiționale artizanale”. Acest lucru se găsește la punctul 4 din anexa care face parte integrantă din ordonanță și acoperă textul propunerii legislative.
Având în vedere considerentele sus-menționate, precum și punctul de vedere al Guvernului, propunem plenului Senatului respingerea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.
Din partea comisiei, domnul senator Borza. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Având în vedere și argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnii senatori Mihăilescu, Sârbu. Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să aduc în atenția plenului o problemă de procedură.
Noi am întocmit raportul în ultima săptămână a lunii ianuarie, în timpul vacanței, și am avut la dispoziție doar punctul de vedere al Guvernului. Ulterior, ne-a venit raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care are două amendamente care chiar îmbunătățesc această propunere, și rog plenul să fie de acord să aprobe returnarea la comisie ca să putem face un raport corect pe expunerile pe care le-am ascultat astăzi cu multă atenție. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule senator Sârbu, microfonul 3.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Cred că domnul senator Toni Greblă pleacă de la o realitate pe care o constatăm cu toții. Sigur, în dorința de a fi savanți, în dorința de a ne arăta nouă și altora că trebuie să avem diplome, certificate și tot felul de alte documente, pe care le găsim la ora actuală și în piață – se pot cumpăra și chiar sunt ieftine –, încercăm să sugrumăm, să oprimăm o categorie care, așa cum spune colegul nostru, este pe cale de dispariție.
Haideți să nu fim atât de riguroși acolo unde nu este cazul!
Ar trebui să fim mult mai riguroși în alte sectoare și la alte înălțimi. Cred că acolo, jos, unde se practică această tradiție meșteșugărească, la Tismana, Horezu și prin alte părți, trebuie să-i lăsăm așa pe cei care au devenit artiști, că s-au născut ei artiști. Cred că Brâncuși, dacă l-am fi trecut prin Senat, nu mai era Brâncuși astăzi.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc. Mai dorește cineva să intervină?
Solicit părerea inițiatorului în legătură cu propunerea făcută de domnul senator Mihăilescu privind retrimiterea la comisie, astfel încât să facă un raport suplimentar pornind și de la avizul dat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Din punct de vedere al termenului de adoptare tacită nu există dificultăți. Este 25 martie, după congres.
Totul va fi în regulă până atunci.
Mult după congres, da. Domnul senator Greblă.
Stimați colegi,
De acord cu retrimiterea la comisie pentru a revedea textul în raport cu sugestiile făcute de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să armonizăm propunerea legislativă cu poziția foarte fermă a Guvernului și cred că va rezulta un raport elaborat pe care îl putem relua în plen.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc.
Dacă nu sunt alte observații,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent.
Este o propunere legislativă a domnilor senatori Șerban Rădulescu și Gheorghe Bîrlea.
Dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă?
Microfonul 3.
Șerban Rădulescu
#53257Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Întrucât această propunere legislativă nu mai are obiect, pentru că Legea nr. 300/2004 a fost abrogată, iar prevederile sunt cuprinse în legislația comunitară, nu mai susținem această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc.
Fiind totuși în procedură legislativă, va trebui să decidem prin vot.
Guvernul are același punct de vedere.
Înțeleg că și raportul comisiei este identic.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind prefectul și instituția prefectului.
În calitate de coinițiator, v-am prezentat argumentele mele în sprijinul acestei propuneri.
Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Alexe.
Microfonul 8.
**Doamna Irina Alexe** – _secretar de stat_
_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum am comunicat și în scris, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Dacă doriți să dezvolt considerentele pentru care Guvernul nu este de acord, pot să o fac.
Nu.
Mulțumim. Raportul comisiei?
Domnule senator Filip, microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere, plecând de la premisa că angajații cabinetului prefectului sunt angajați temporar, pe perioada mandatului.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Întrebări?
Domnule senator Günthner, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Practic, această inițiativă are ca obiect limitarea studiilor pentru funcția de secretar al cancelariei prefectului, în mod interesant, zic eu, la studii politice, administrative, juridice sau economice, eliminând posibilitatea ca această funcție să fie ocupată de un inginer, medic sau persoane cu alte studii care ar putea fi prefecți, subprefecți, primari sau orice alte funcții, dar nu secretar al cancelariei.
De aceea, credem că această limitare nu este normal să fie prevăzută în lege și propunem respingerea inițiativei legislative.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Mai dorește cineva să intervină? Nu.
Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter organic, votul va fi dat luni.
Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 55 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Din partea inițiatorilor, domnul senator Frâncu, microfonul 6. Doamna secretar de stat Alexe.
Domnul senator Filip, din partea comisiei. Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunerea legislativă vine să îndrepte o situație neplăcută, apărută în ultimul timp în mai multe județe, situație provenită din faptul că, uneori, din cauza faptului că primarul sau secretarul primăriei nu convoca într-un interval de două luni consiliul local, cu rea-credință, acesta se dizolva și respectiva structură trebuia să suporte din nou cheltuieli cu alegerile și așa mai departe, lucru care s-a și întâmplat. Dau exemplu numai în județul Vâlcea.
Noi propunem să completăm art. 55.
În cazul în care consiliul local nu se întrunește timp de două luni consecutiv, am introdus sintagma „deși a fost convocat conform prevederilor legale”, care ar elimina posibilitatea dizolvării consiliului local printr-un act abuziv.
Inițial, Guvernul a transmis un aviz negativ, pentru că, dintr-o eroare materială, fusese trimis textul de aici, din Parlament, spre Guvern, fără sintagma „sau orice persoană interesată poate să sesizeze”, și era evident că apărea un vid legislativ care, pe bună dreptate, a făcut ca acel aviz să fie negativ.
Camera Deputaților a adoptat această propunere, cu amendamente, și vi-l supunem și dumneavoastră aprobării.
Vă mulțumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Într-adevăr, în forma inițială, Guvernul a formulat un punct de vedere de respingere a propunerii legislative, însă, ca urmare a discuțiilor din Camera Deputaților și din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului, suntem de acord cu proiectul așa cum a fost propus de Senat.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Vă mulțumesc și eu.
Numai un moment, domnule senator Günthner.
O să-l invit și pe domnul președinte Filip să prezinte raportul și, după aceea, intrăm în dezbateri.
Domnule Filip, microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a adoptat un raport de admitere cu două amendamente admise și un amendament respins.
Motivația acceptării a fost prezentată de domnul senator Frâncu, respectiv de doamna secretar de stat.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, întrebări. Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să vă spun că eu am avut trei asemenea situații în colegiul meu din Satu Mare, în care consilierii s-au trezit dizolvați fără să fi greșit nimic, practic, pentru că, pur și simplu, nu au fost convocați de primar în ședință și, ca atare, nu persoana care a greșit, cu bună sau rea-credință – vorbim aici despre primar, care era persoana îndreptățită să convoace ședințele de consiliu local –, ci consiliile s-au
dizolvat automat, urmând o procedură foarte complicată, costisitoare. Ba, mai mult, dacă nu exista bunăvoință din partea Guvernului, să accepte o ordonanță de urgență prin care primarul, totuși, să poată să cheltuiască niște bani, pentru că nu aveau bugete aprobate, cred că se ajungea la niște situații dezastruoase în localitățile respective.
De aceea, cred că este, într-adevăr, o îndreptare bine-venită a Legii administrației publice locale, pe care vă rog s-o acceptați.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale?
Dacă nu, o să parcurgem doar etapa amendamentului respins.
Avem un raport al comisiei, cum vă informa domnul președinte Filip, cu amendamente admise și un amendament respins.
Aș vrea, în primul rând, să știu dacă amendamentul respins se mai susține. Înțeleg că amendamentul respins nu se susține.
În consecință, rămâne doar raportul comisiei, ca un raport de admitere, cu amendamente admise.
- Fiind vorba despre o lege organică, votul îl vom da luni,
- 22 februarie.
Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215 (r1) din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale.
- Inițiatori sunt mai mulți colegi.
Dintre inițiatori dorește să susțină cineva? Uitându-mă în sală, am impresia că nu sunt prezenți. Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe. O să vă rog să prezentați punctul de vedere. Microfonul 8, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și aici, inițial, în forma care ne-a fost transmisă pentru analiză, Guvernul a formulat un punct de vedere de respingere a propunerii legislative, însă în cadrul discuțiilor din comisie au fost eliminate toate acele puncte pentru care Guvernul a formulat obiecții.
Suntem de acord cu forma proiectului, așa cum este propusă de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule președinte Filip, microfonul 7. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere cu șase amendamente.
De fapt, propunerea legislativă obligă, prin modificarea adusă, executivul administrațiilor publice locale să pună pe ordinea de zi propuneri legislative ale consiliilor locale în termen de trei luni, ceea ce până acum nu exista și erau situații în care primarii sau președinții de consilii județene nu făceau acest lucru. Cu acest lucru am fost de acord.
În schimb, partea a doua a propunerii legislative, aceea de a sancționa contravențional executivul primăriilor sau chiar al consiliilor județene în situația în care nu dă cuvântul parlamentarului care participă la dezbaterile consiliului local, ni s-a părut o imixtiune în ceea ce privește organizarea și funcționarea consiliului local, respectiv un dezacord cu principiul autonomiei locale și, ca urmare, cu această parte a propunerii legislative nu am fost de acord.
Comisia a adoptat un raport de admitere, în unanimitate. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule președinte Filip. La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Scuzați-mă...
Doamna Irina Alexe..., dar cred că ați precizat deja că sunteți de acord cu...
Vă rog, încă o dată. Microfonul 8.
Vă mulțumesc. Aș vrea să fac doar o corectură. Sigur, este o corectură de exprimare.
Domnul președinte a precizat că suntem de acord să se introducă în „ordinea de zi”. Corect este „în proiectul ordinii de zi”. Așa rezultă și din raportul comisiei și vă mulțumesc. Am considerat necesar să fac precizarea.
Vă mulțumesc și eu.
Evident că despre asta era vorba, pentru că ordinea de zi se adoptă prin vot de către consilieri.
Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, vă rog. Microfonul 4.
## Stimați colegi,
Când am candidat uninominal, nu ni s-au creat și pârghiile necesare pentru a ne putea face datoria în colegiile respective. Se așteaptă foarte mult de la noi, mai ales cei din administrația locală așteaptă foarte mult de la parlamentari și, așa cum știți și dumneavoastră, în afara faptului că suntem aleși uninominal, altceva nu s-a întâmplat, nu s-a modificat, nu prea putem să ajutăm foarte mult administrația locală.
Eu chiar nu văd care ar fi problema ca parlamentarul să poată să participe la ședințele de consiliu local și să poată să ia cuvântul.
Nu cred că este o imixtiune în treburile administrației locale, în niciun caz, dar cred că poate foarte bine ca prin interpelările pe care le face la București, în Parlament, și eu știu, prin cu totul alte mijloace, acestea puține, pe care le avem la îndemână, cred că, până la urmă, poate să ajute comunitatea.
Deci, din acest punct de vedere, eu nu văd care ar fi problema ca parlamentarul să participe la ședințe. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Domnule senator Günthner Tiberiu, microfonul 3. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Sigur, nu pot să nu fiu decât de acord cu cele expuse de doamna senator Vasilescu.
În schimb, această inițiativă, practic, prevedea, pur și simplu, niște sancțiuni drastice dacă nu i se dă cuvântul parlamentarului din colegiul respectiv care vrea să ia cuvântul.
Sigur, noi putem introduce niște prevederi în Legea nr. 215/2001 referitoare la participarea parlamentarului din colegiul respectiv, care, sigur, ar necesita mai multe detalii, mai multe discuții pe această temă, dar forma în care este prezentat în această inițiativă, prin care, pur și simplu, se anulează toate hotărârile luate în ședința respectivă dacă nu i se dă cuvântul parlamentarului din colegiul respectiv, cred că este una exagerată.
De aceea, eu consider că această inițiativă a fost destul de bine filtrată de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, păstrând, efectiv, elementele bune.
Probabil că, în viitor, va trebui discutat pe această temă despre care a vorbit doamna Vasilescu, despre participarea parlamentarilor din colegii la ședințele consiliului, dar nu aceasta este modalitatea.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Dobra, microfonul 2. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să vă spun că am fost consilier local patru ani și nu s-a întâmplat niciodată ca unui senator sau deputat prezent la ședințe să nu i se permită să ia cuvântul.
Eu cred că a-l pedepsi pe președintele de ședință pentru că nu-i acordă dreptul la cuvânt înseamnă că există o disonanță între cele două persoane și eu cred că acest lucru nu se întâmplă acolo unde lucrurile sunt corecte.
Deci eu cred că modul actual în care legea spune că senatorul, deputatul are dreptul să participe la ședințe și poate să ia cuvântul în cadrul acestora nu impietează ca un senator sau un deputat să aibă o relație corectă cu un consiliu local unde dorește să participe la ședințe și unde poate să-și expună un punct de vedere. A merge pe o măsură punitivă nu aduce niciun avantaj nimănui. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Domnul senator Dobra a avut parte de un mandat bun, fiindcă știu de la colegii noștri că, uneori, un exces de zel la consiliile locale sau județene a condus la o astfel de inițiativă a colegilor noștri. Nu este o răzbunare.
Așa cum s-a reglementat este corect, cu atât mai mult cu cât trimiterea la faptul că deputații, senatorii nu ar avea acces la ședințele de consiliu local este o afirmație nefundamentată, întrucât în art. 52 se spune foarte clar: „Prefectul, președintele consiliului județean, deputații, senatorii, miniștrii, directorii direcțiilor deconcentrate pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot”. Deci asta există în legea anterioară. Faptul că primarul este obligat ca în trei luni să țină cont de doleanțele celor care vor mai binele comunității este un control care cred că trebuia să fie mai de mult instaurat.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator Oprea. Mai dorește cineva să intervină? Domnule senator Emilian Frâncu, vă rog. Microfonul 1.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Și mie mi se pare că teza 1 este bine-venită, pentru că precizează, până la urmă, termenul foarte clar în care primarul este obligat să introducă pe ordinea de zi un proiect.
Eu aș fi de acord, însă, și cu o parte din teza a doua. Dacă s-ar elimina din această formulare partea coercitivă, partea punitivă, să zicem, eu cred că textul ar putea merge. Adică „La solicitarea parlamentarului care participă la lucrările consiliului local, președintele de ședință este obligat să-i acorde cuvântul.” Și să ne oprim aici.
De aceea, eu aș propune retrimiterea la comisie, pentru a se găsi o încheiere acceptabilă, pentru că, după părerea mea, și această chestiune este de maximă importanță.
Vă spun că, după ce senatorii și deputații au fost aleși pe această formulă de vot uninominal, rolul lor, evident, a crescut și unii dintre ei se implică mult mai mult în problemele comunității – de aceea au și fost aleși –, iar primarul, cu bună știință, nu dorește să le acorde cuvântul, nu dorește să arate că parlamentarul respectiv ar putea avea un interes în rezolvarea problemelor obștii.
De aceea, ideea că este obligat să-i acorde cuvântul, lucru care nu apare până acum în lege, eu cred că este bine-venită.
Acum, ca să-l sancționăm pe președintele de ședință, cred că este puțin excesiv, dar eu am propunerea – dacă se consideră că se poate lucra puțin pe text – să fie retrimisă la comisie și să se găsească, poate, o soluție pentru formulare. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4. Vă rog.
Aș vrea să susțin și eu propunerea domnului senator Frâncu. Poate este retrimisă legea la comisie și este foarte bine, exact cum a spus, pentru că, domnule președinte, noi constatăm niște lipsuri pe care le au legile și pe care încercăm să le îmbunătățim.
Ni s-a întâmplat, de foarte multe ori, în teritoriu, să participăm la ședințele de consilii locale – eu, cel puțin, fac acest lucru în colegiul meu – și să nu ni se dea cuvântul, deși, în lege, se specifică foarte clar: poate să-i dea cuvântul. Poate, dar nu vrea.
Și, atunci, ce facem? Atunci, în aceste condiții, până la urmă, este bine pentru comunitatea respectivă ca parlamentarul să se implice.
Haideți să lăsăm prima jumătate a textului, așa cum spunea și domnul senator Frâncu, și să avem și noi un text de lege, ca să putem să participăm la ședințele respective! Nu o facem decât în binele comunității.
Vă mulțumesc.
Mai dorește cineva să intervină la dezbaterile generale? Vă rog, domnule președinte Petru Filip.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sunt de acord cu observațiile făcute vizavi de necesitatea ca parlamentarul să ia cuvântul și această posibilitate să nu-i fie îngrădită, cu singura observație că nu primarul îi dă cuvântul sau nu-i dă cuvântul, ci cel care conduce ședința.
Ca urmare, primarul nu are nicio treabă în toată chestiunea asta.
Într-adevăr, și eu sunt de acord că putem să „amenajăm” textul în așa fel încât să nu existe o interpretare vizavi de a-i da sau nu a-i da dreptul parlamentarului de a-și spune punctul de vedere în consiliul local.
Și a doua observație: aș dori ca și inițiatorii să se prezinte la comisie, pentru a lucra împreună textul, dacă tot este o inițiativă parlamentară.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc. Mai sunt și alte comentarii? Nu mai sunt.
Supun la vot propunerea formulată, de retrimitere la comisie.
Senatul este Cameră decizională.
Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.
Inițiatorii nu sunt prezenți.
Doamnă secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, iar domnul președinte Petru Filip, punctul de vedere al comisiei de specialitate. Vă rog, microfonul 8.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, pentru cele două motive invocate în cuprinsul punctului de vedere.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Petru Filip. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este vorba despre un proiect de lege mai vechi. El a fost discutat în ședința comisiei din data de 2 septembrie 2009.
Avem un raport de respingere adoptat în unanimitate, cu aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.
Pe fond, subiectul propunerii legislative – legat de modul în care se revocă viceprimarii – este acela de a se reveni la forma inițială a Legii nr. 215/2001, în care viceprimarii erau revocați cu două treimi din numărul de consilieri, ca voturi, ceea ce ni s-a părut nerealist, în acest moment, de a ne reîntoarce la vechea formă a Legii nr. 215/2001, considerând că actuala formă este mult mai suplă, din punct de vedere politic, în primul rând, al alianțelor politice, care sunt în plan teritorial, cu lucrurile pozitive și, sigur, negative, care se întâmplă în funcție de situația și coloratura politică în plan local, și nu numai.
Cam acestea au fost, ca principiu, motivațiile pentru care comisia a dat un raport de respingere în unanimitate.
Dacă vor fi discuții și comentarii, sigur că putem să o facem.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale dorește cineva?
Vă rog, domnule senator Günthner, apoi domnul senator Mustățea.
Vă rog, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Practic, această inițiativă prevede „betonarea” pe post a viceprimarilor și a vicepreședinților, deci, practic, prevede imposibilitatea schimbărilor din momentul în care au fost puși în funcție, pentru că, pe lângă ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, necesitatea a două treimi, mai prevede și existența unei hotărâri judecătorești definitive, ceea ce, într-un mandat de patru ani, este aproape imposibil de obținut.
Prin urmare, dacă acceptăm această inițiativă, înseamnă că toți viceprimarii și vicepreședinții rămân fixați pe post pentru întregul mandat.
Noi am considerat, totuși, că este normal ca, pe baza principiului simetriei, majoritatea care i-a pus în funcție să aibă posibilitatea de a-i schimba, dacă consideră că este nevoie, la fel ca și în Parlament – cum este cu Guvernul –, se schimbă majoritățile.
Sigur, de aici vine toată treaba asta și probabil că – cum se schimbă lucrurile! – cine ajunge în opoziție susține asemenea inițiative, cum ajunge la guvernare, dimpotrivă..., dar cred că este normal ca, pe baza principiului simetriei, după cum am spus, cei care îi pun în funcție pe respectivii să poată și să-i schimbe.
De aceea am propus respingerea. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator Günthner. Vă rog, domnule senator Mustățea. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În ultima perioadă, Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală a fost modificată de nenumărate ori, fără ca aceste modificări să aibă un corespondent, să fie corelate cu statutul aleșilor locali.
Trebuie să fac precizarea că Statutul aleșilor locali este lege specială pentru aleșii locali și se aplică înaintea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.
Vă dau un singur exemplu: în acest moment, viceprimarii își păstrează calitatea de consilieri. În Statutul aleșilor locali există prevederea, numai pentru vicepreședinții consiliilor județene, că le încetează mandatul înainte de termen dacă își pierd calitatea de consilier județean. Aceeași prevedere nu este reglementată și pentru viceprimari.
De fapt, art. 57 alin. (4) și art. 101 alin. (3) ce reglementează? Reglementează o încetare de drept, înainte de termen, a mandatelor viceprimarilor și consilierilor.
Din punctul nostru de vedere, această reglementare ar trebui să se facă, în primul rând, prin Statutul aleșilor locali.
Nici actuala formă de modificare consider că nu este corectă, deoarece condițiile impuse, așa cum a spus antevorbitorul meu, vor conduce la „betonarea” – ca să folosesc expresia dânsului – acestor viceprimari și vicepreședinți în aceste funcții.
Vreau să vă mai spun un lucru: din cauza modificării statutului legal, mă refer la migrația politică, în acest moment, avem chiar posibilitatea să avem câte un viceprimar sau un vicepreședinte de consiliu județean în fiecare săptămână, pentru că sunt consilii în care majoritățile sunt aproape egale, diferă numai cu un vot. Trădează un consilier, vine un viceprimar sau un vicepreședinte, partidul îl dă afară, vine alt consilier și, din nou, se votează, și ajungem, cum să vă spun, prin reducere la absurd, să putem să avem un viceprimar și vicepreședinte în fiecare săptămână alții.
De aceea, eu vă propun, pentru a putea corela prevederile Legii nr. 215/2001 cu Statutul aleșilor locali, să retrimiteți proiectul la comisie, pentru a da o altă formă propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Mai sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule președinte Filip. Microfonul 7.
Sunt absolut de acord că sunt multe neconcordanțe între actele legislative, așa cum au fost prezentate aici, dar întoarcerea pe fond a raportului la comisie nu rezolvă problema, pentru că aici este vorba despre o propunere legislativă concretă.
Ceea ce ne-a prezentat domnul senator Mustățea este o chestiune de fond și nu rezolvă problema concordanței între Legea nr. 215/2001, Legea funcționarilor publici și câte mai sunt, care trebuie puse cap-coadă, astfel încât întoarcerea pe un cap de modificare, legat de Statutul viceprimarilor sau al vicepreședinților consiliilor județene, nu cred că rezolvă problema în fond.
Ar veni la comisie ca noi să ne apucăm să facem și punerea de acord cu Statutul aleșilor locali.
Prin urmare, consider că retrimiterea la comisie nu ar rezolva problema.
Este o propunere legislativă, este un comentariu pe această propunere legislativă. Drept urmare, nu văd rezolvarea problemei prin această retrimitere.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, domnule senator Mustățea. Microfonul 2.
Eu cred că este necesară retrimiterea raportului la comisie, deoarece cele două articole, art. 57 și art. 101 alin. (4), respectiv alin. (3), nu reglementează altceva decât încetarea mandatului înainte de termen.
Putem să eliminăm cu totul cele două articole din Legea nr. 215/2001 și să reglementăm încetarea mandatelor viceprimarilor și vicepreședinților consiliilor județene prin Statutul aleșilor locali, așa cum trebuie, în mod normal.
Eu cred că are sens retrimiterea raportului la comisie.
## Vă mulțumesc.
Mai dorește cineva să intervină?
Dacă am înțeles eu bine, domnule senator Mustățea, dacă mă urmăriți..., domnul președinte Petru Filip are, totuși, un argument logic.
Este vorba despre o inițiativă legislativă. Noi trebuie să o adoptăm sau să o respingem. Putem, cu această ocazie, să dăm o sugestie inițiatorilor să o reformuleze, și acesta este un lucru care se poate face.
Evident, dacă dumneavoastră insistați, o voi supune la vot.
Dificultatea este legată de faptul că, pe inițiativă, este altceva și nu se ocupă tocmai de acest aspect, care mi se pare esențial.
Da.
Vă rog, domnule senator Mustățea. Microfonul 2.
Am avut o discuție cu inițiatorii și dumnealor sunt direct interesați să-și modifice propria propunere, astfel încât să ajungem la un raport favorabil.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## OK!
Voi supune la vot propunerea domnului senator Mustățea, de retrimitere la comisie.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.
Domnul senator Iulian Urban este inițiator.
Îl rog să prezinte propunerea legislativă.
Din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este prezent domnul Bokor Tiberiu.
Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu. Îl rog pe domnul senator Urban, în calitate de inițiator, să ne prezinte inițiativa legislativă.
Aveți cuvântul. Microfonul 5.
## Vă mulțumesc frumos.
Propunerea legislativă instituie scutirea de la plata taxelor radio și TV pentru persoanele juridice care declară pe propria răspundere faptul că nu dețin receptoare radio-TV, nefiind beneficiare ale acestui serviciu public.
Onorat Senat,
La 9 aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia irevocabilă nr. 2.102, prin care s-a pronunțat exact în această materie, și anume faptul că persoanele juridice care nu sunt beneficiare ale serviciului
public de radio și televiziune nu pot fi obligate să plătească aceste taxe.
Această decizie pe care a pronunțat-o Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere Protocolul de la Amsterdam, anexat la Tratatul Comunității Europene.
Rezoluția Parlamentului European din 25 septembrie 2008, care a fost generată de o petiție înaintată Comisiei de petiții a Parlamentului European de către un cetățean grec, care – atenție! – era persoană fizică beneficiară a acestor servicii, a statuat faptul că a impune plata acestor taxe persoanelor juridice cărora, de exemplu, legiuitorul le recunoaște dreptul de a-și suspenda temporar activitatea – gândiți-vă că numai anul trecut au fost câteva mii de firme care și-au suspendat activitatea din cauza dificultăților economice, dar ele au continuat să primească înștiințări de plată și facturi pentru acest serviciu de televiziune și radio...
Acest lucru, a spus Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia irevocabilă pe care a pronunțat-o, contravine legii, astfel încât această inițiativă legislativă pe care o propun Domniilor Voastre vine să reglementeze acest lucru, întrucât, dacă nu vom adopta această modificare a legii, vor urma noi și noi procese care – pe motivația pe care a dat-o Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie care, normal, trebuie să fie o decizie de îndrumare pentru instanțele judecătorești din compunerea sistemului justiției din țara noastră – vor duce la noi și noi sentințe prin care s-ar putea în curând să ne trezim că o să trebuiască să plătim chiar despăgubiri pentru faptul că nu înțelegem să modificăm o lege care, în acest moment, reglementează un lucru de neacceptat, faptul că, indiferent dacă beneficiezi sau nu de serviciile Televiziunii Române, ale Radioului public, trebuie să plătești această taxă.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc, domnule senator Urban.
Îi ofer cuvântul domnului Valentin Iliescu, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 10.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_
_cu Parlamentul din cadrul Guvernului României_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul a elaborat un punct de vedere negativ pe această inițiativă legislativă, plecând de la ideea că trebuie să fie respectate câteva obligații constituționale. Astfel, existența Societății Române de Radiodifuziune și a celei de Televiziune decurg din reglementarea constituțională care stabilește, printre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, dreptul la informare. Există și o altă prevedere, tot la art. 31: „Accesul neîngrădit la cultură”. Practic, cele două instituții publice, cele două servicii publice, de radio și televiziune, asigură aceste prevederi constituționale, dreptul la informație și accesul la cultură.
Pe de altă parte, există în Constituție, la un alt articol, art. 56 alin. (1), acea obligație a cetățenilor de a contribui la cheltuielile publice, o asemenea cheltuială fiind și cea pentru finanțarea celor două programe publice de radio și televiziune.
Legea nr. 41/1994, lege organică ce asigură funcționarea celor două instituții, precum și cele două hotărâri de guvern, Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 și Hotărârea Guvernului nr. 978/2003, au ca bază art. 56 alin. (1) din Constituție.
Aș mai face o singură precizare, care se regăsește în punctul de vedere al Guvernului, că există state din spațiul european, unul dintre ele fiind Marea Britanie, unde absolut toți cetățenii plătesc o taxă pentru susținerea serviciului public de radio și televiziune și cred că nu pune nimeni la îndoială capacitatea BBC-ului, acea taxă de solidaritate fiind plătită de absolut toți cetățenii Marii Britanii.
În consecință, repet, reiau punctul de vedere, Guvernul susține respingerea inițiativei legislative a domnului senator Iulian Urban.
## Mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Bokor Tiberiu, din partea comisiei de specialitate.
Aveți cuvântul, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ne-a comunicat aviz negativ.
Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, pentru considerentele exprimate în punctul de vedere al Guvernului, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Vă mulțumesc și eu.
Sunt intervenții la dezbateri generale?
Îl invit la microfonul central pe domnul senator Orest Onofrei. După aceea, urmează domnul senator Rotaru.
Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul, vă rog să-mi semnalați.
## **Domnul Orest Onofrei:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Ascultând punctul de vedere al Guvernului și punctul de vedere al inițiatorului, înclinăm să dăm dreptate fiecăruia, dar cred că inițiativa colegului nostru este corectă pe fond.
Este foarte adevărat că Societatea de Radiodifuziune Română și Societatea Română de Televiziune sunt instituții publice și noi, cetățenii, trebuie să le susținem. Că ne plac programele sau nu este altă discuție, dar inițiativa colegului nostru vine și ne spune că persoanele juridice, societăți în care lucrează tot cetățeni, plătesc prima dată taxa. Deci eu,
în calitate de cetățean, plătesc o taxă și, în calitate de administrator sau acționar, trebuie să mai plătesc o taxă.
Dacă eu, ca persoană fizică, înființez o sută de firme, trebuie să plătesc o sută de taxe. Mai grav este că ni se spune aici că taxa aceasta este pentru a asigura niște drepturi constituționale ale noastre, adică dreptul la informare și dreptul la cultură.
Întreb dacă o societate comercială care are ca obiect de activitate tocmai cultura sau televiziunea, sau radio... deci o televiziune privată trebuie să plătească o taxă pentru televiziunea publică, ca să ne asigure nouă dreptul de informare, care, la rândul ei, acea societate o face.
Așa că exemplul cu BBC-ul nu stă în picioare, pentru că toți cetățenii Marii Britanii, ca și toți cetățenii din România, plătesc taxe pentru radioteleviziune.
Aici este vorba despre societăți comerciale care... Eu am avut o societate comercială care se ocupa de animale, și animalele nu doreau televizor. Pentru că nu doreau televizor, nu aveau acel serviciu și cred că nu trebuia să-l plătesc.
Patronii, dacă au televizor, trebuie să plătească acea taxă și mi se pare corect felul în care a pus problema colegul nostru. Dacă ai televizor, plătești serviciul, dacă nu ai, ca societate comercială de data aceasta, nu ar trebui să plătim un serviciu pe care nu-l avem.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul. Microfonul 4, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Sigur că această chestiune este importantă din punct de vedere al fondurilor care se colectează pentru a susține activitatea posturilor de televiziune publice și de radio și, pe fond, lucrurile ar trebui să stea de maniera următoare: toată lumea trebuie să plătească dacă beneficiază.
Aveam aceleași argumente ca și domnul senator Onofrei. În condițiile în care o persoană fizică deține mai multe societăți, de ce trebuie să plătească pentru fiecare societate? Aici poate că ar trebui să se ajungă la o concluzie în care să se plătească această taxă pe baza unui sediu și, în condițiile în care la sediul respectiv au adresa mai multe firme, să plătească o singură firmă, ca variantă de lucru.
A doua chestiune care este pusă în propunerea legislativă ține de o anumită declarație. Mi se pare greu de controlat un asemenea mod de lucru, în condițiile în care cineva declară, cine mai controlează dacă lucrurile sunt corecte sau nu sunt corecte? Este o chestiune de discutat.
În altă ordine de idei, aș vrea să subliniez faptul că, de pildă, avem mai multe posturi de televiziune publice și se pare că se tot înființează. Nu știu care sunt rațiunile, dar aș vrea să pun în discuție, pentru că vorbim despre bani și despre posturile publice de televiziune, faptul că, de multe ori, conținutul programelor, calitatea acestora lasă de dorit, și mă refer la TVR Internațional, pentru că există multe semnale privind conținutul programelor, care este nesatisfăcător și, de multe ori, generează un deserviciu, și nu un serviciu pentru România.
Pe cale de consecință, susțin această propunere legislativă. Cred că este bine-venită. Poate pe procedura de aplicare ar mai trebui umblat, dar pe fond este corectă. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Îi ofer cuvântul domnului senator Ilie Sârbu. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.
Îmi pare rău că nu am același punct de vedere cu colegul meu, domnul senator Rotaru, dar asta este democrația în partid, și la noi se și simte.
Sigur că domnul senator Onofrei spunea că are dreptate și inițiatorul, are dreptate și Guvernul. Să apelăm la judecata rabinică, le dăm dreptate amândurora, dar dacă am face o analiză serioasă la câte din prevederile legislației europene nu ne-am adaptat încă decât pe hârtie, sigur ne-am da seama că nu aceasta este cea mai mare problemă pe care o are România. S-a văzut că și alte țări din Uniunea Europeană mai practică această taxă.
Vizavi de vaci și de rolul pe care-l poate avea radiodifuziunea în cazul acesta, dar chiar și televiziunea, vreau să vă informez că producția de lapte poate să crească dacă vacile ascultă muzică de Mozart, Chopin sau alți compozitori. Deci este benefică din acest punct de vedere.
Revenind la lucruri serioase, cred că dacă vom deschide această portiță – și nu mă refer doar la un cetățean grec care a câștigat procesul – vor fi suficienți alți investitori din diverse țări, care, în ciuda unor cheltuieli pe care le afișează și câteodată chiar sfidează bunul-simț și ne sfidează pe noi, în țara noastră, sigur că s-ar gândi ca această taxă să n-o plătească.
Cred că ceea ce a fost făcut este bine să rămână așa, deocamdată.
Calitatea programelor – aici, sigur, are dreptate domnul senator Rotaru – este discutabilă, dar comisia de resort, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cred că se poate apleca asupra grilei de programe, asupra programelor, mai ales la Radio România Internațional, pentru că este un radio care, într-un fel, comunică ceea ce se întâmplă în țara noastră celorlalți care sunt interesați să vadă dacă găsesc în România oportunități să investească sau chiar să facă turism.
Mulțumesc foarte mult domnului senator Sârbu.
Îi dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru, urmează domnul senator Emilian Frâncu.
Vă rog, microfonul 2.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să vă reamintesc sau, celor care nu știți, vreau să vă spun că această taxă pentru radio și televiziune a provocat îndelungi și disputate controverse chiar în momentul în care a fost introdusă.
Principala rațiune a inițiatorului la acea dată era efortul de a susține Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, într-un context în care costurile de funcționare nu puteau fi susținute cu mare ușurință de stat și, în acest fel, s-a ajuns să se impună această taxă.
Situația nu s-a schimbat foarte mult din punct de vedere al posibilităților statului de a susține cele două societăți.
Întâmplarea face că, nu mai departe decât mâine, vom discuta Raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune.
Mi se pare absolut firesc, ca atare, să fim preocupați de a asigura condiții optime de funcționare acestor două instituții de importanță națională. În egală măsură, mi se pare extrem de important să fim preocupați de protecția consumatorului, a fiecărui cetățean, indiferent dacă este persoană fizică sau persoană juridică, din această țară și de felul în care îl obligăm să-și cheltuiască banii.
Din acest punct de vedere, vreau să spun că este o diferență majoră și de necontestat între ceea ce primește ascultătorul postului de radio și ceea ce primește acela care încă mai urmărește postul național de televiziune. Toate sondajele arată că audiența postului național de televiziune a coborât vertiginos și este angajată pe o pantă descendentă din punct de vedere al interesului, al calității programelor pe care le oferă.
Aș putea să vă vorbesc foarte mult despre acest subiect, dar nu vreau să vă rețin îndelung atenția.
Fac o propunere foarte concretă, semnalând un detaliu pe care l-am aflat cu oarecare surprindere din discuțiile cu partenerii din Comisia Europeană la data la care se adopta legea și care ne spuneau că cineva care ascultă radio, chiar în mașină, nu are receptor de radio în casă, în sediul firmei, dacă are în mașină – nu cred că există o mașină care circulă astăzi fără un receptor radio –, este obligat să plătească taxa radio. Nu același lucru este pentru relația cu postul național de televiziune.
Vă mulțumesc și eu.
Îi dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, urmează doamna senator Olguța Vasilescu, domnul senator Toni Greblă și alți colegi care doresc să intervină. Microfonul 2.
Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, după cum bine știm, sunt finanțate din trei surse: în primul rând de la bugetul de stat, din publicitate – este drept că aici există niște restricții – și din aceste taxe care se percep de la potențialii beneficiari ai emisiunilor.
Consider că există aici un principiu al solidarității și al necesității sprijinirii acestor instituții, care încă nu au finanțarea necesară, chiar dacă au aceste trei surse la dispoziție, pentru că programele sunt recepționate în întreaga țară, sunt locuri unde posturile private nu au acces, și eu cred că, până la urmă, postul național este cel care trebuie să aibă garanția că nu depinde de un anumit rating. Vom vedea atunci și pe postul național de televiziune că jurnalele vor fi pline de crime, omoruri, acte din acestea care, într-un fel, stârnesc curiozitatea și mai puțin va fi o preocupare pentru a prezenta lucruri serioase, reportaje și interviuri cu substanță.
De aceea, eu cred că, deși inițiativa legislativă este benefică într-un fel, ea ar trebui să fie făcută într-un ansamblu mai mare, adică regândit întreg ansamblul de finanțare a celor două instituții, și acest lucru nu se poate face decât printr-o modificare mai amplă a legii.
Trebuie bine gândit dacă acesta este momentul cel mai potrivit sau se mai poate aștepta un an, poate, pentru ca cele două instituții să găsească, într-un fel, ele însele soluțiile pentru bugetare.
Mulțumesc.
Mai am de spus o problemă importantă.
Am fost patru ani în Camera Deputaților, în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, și de aceea pot să spun că s-au purtat discuții foarte ample pe acest subiect.
Ideea acestor declarații, că nu ai în posesie televizoare sau receptoare de radio, la persoanele fizice a fost, până la urmă, acceptată, dar la persoanele juridice nu, dintr-un motiv simplu, și anume că măcar aici se poate asigura o constanță a veniturilor, iar controlul acestor declarații este extrem de dificil de făcut.
Gândiți-vă că societățile respective ar trebui să angajeze personal care să meargă din firmă în firmă să verifice dacă această declarație este corectă. Așa, toate firmele vor declara că nu dețin astfel de aparate.
Vă mulțumesc și eu.
O invit la microfon pe doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4, urmează domnul senator Toni Greblă.
## Mulțumesc, domnule președinte.
De nouă ani de când sunt parlamentar, în fiecare an, cel puțin o dată, apare un asemenea proiect de lege și de fiecare dată este respins, pentru că, așa cum spunea și domnul senator Frâncu – într-adevăr, se discuta mult în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă –, nu poți să faci asemenea verificări.
Până la urmă, cred că toți au telefoane mobile și chiar și pe telefoanele mobile se poate asculta radio acum.
Deci, din acest punct de vedere, cred că problema este rezolvată.
În al doilea rând, dacă anulăm taxa radio și taxa de televiziune, trebuie să ne gândim că societățile respective vor falimenta. Acesta este adevărul, nu trebuie să ne ascundem după deget. Până la urmă, aceste taxe sunt principala lor sursă de finanțare, alături de celelalte două amintite aici.
Se spunea aici că a scăzut calitatea programelor de televiziune și de radio, că audiențele sunt din ce în ce mai scăzute. Poate că este adevărat, dar să nu uităm că Televiziunea Română nu este o televiziune comercială, de exemplu, ca să-și permită să aibă programe numai dintre cele care sunt agreate de publicul larg.
Noi, până la urmă, obligăm Televiziunea Română ca, pe lângă filme și ceea ce se caută pe piață, știri etc., să vină și
cu programe de agricultură, de exemplu, să vină și cu programe de cultură și alte asemenea lucruri.
Dacă vrem să creștem audiența Televiziunii Române, noi suntem primii care ar trebui să nu mai cerem programe culturale, de exemplu. Or, ne permitem așa ceva? Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Toni Greblă. Vă rog, microfonul 4.
Și eu consider că taxa cu care o parte din activitate este sprijinită la cele două posturi publice, de radio și televiziune, a născut și, din păcate, va naște în continuare multe controverse.
În ceea ce mă privește, consider că ar fi imprudent din partea noastră ca, astăzi, să ne pronunțăm prin da asupra propunerii legislative, fără a avea în vedere consecințele.
Trebuie plecat de la premisa dacă avem sau nu avem nevoie de un post public de radio, de un post public de televiziune.
Dacă răspunsul este da, atunci trebuie să continuăm această procedură de finanțare parțială a posturilor.
Dacă este nu, atunci trebuie să modificăm nu numai această prevedere, ci și statutul Societății Române de Radiodifuziune și statutul Societății Române de Televiziune, pentru a le face competitive într-o piață liberă. Abandonează statutul de post public și trebuie să treacă la statutul de post privat, cu toate drepturile și obligațiile rezultând din aceasta.
Drept urmare, având în vedere și posibilitatea de a urmări posturile de radio și de televiziune la orice fel de aparat electric acasă, la birou sau în mașină, în afară de fierul de călcat, cred că actuala propunere legislativă trebuie să nu fie adoptată.
Solicit aceasta separat de faptul că unii sau alții pot avea nemulțumiri mai mari sau mai mici față de calitatea emisiunilor de televiziune, mai puțin cele de radio, dar de un radio public și de o televiziune publică avem nevoie, iar parte din finanțare trebuie asigurată pe prevederea actuală. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu domnului senator Toni Greblă. Domnul senator Orest Onofrei dorește să ia cuvântul. Vă rog pe toți cei care interveniți, dacă este posibil, să vă referiți și la propunerea făcută de domnul senator Radu F. Alexandru, pentru a putea avea o opinie.
Vă rog, domnule senator, microfonul central.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Am impresia că suntem în aceeași situație. Continuăm să vorbim și să avem toată lumea dreptate.
Domnul senator Toni Greblă și alți colegi au spus că posturile publice se pot recepta de oriunde: din mașină, de la telefonul mobil, de peste tot. Este în regulă, este corect.
Problema acestei inițiative legislative este de logică.
Deci eu, ca persoană fizică, dacă am 100 de televizoare, plătesc o singură taxă. Așa este legea, nu spune câte aparate de receptat ai, atâtea taxe plătești.
La receptoarele firmelor, ale societăților comerciale, cine ascultă? Tot persoane care plătesc taxa. Aici nu înțeleg eu ce se întâmplă, ca logică. Deci societățile comerciale nu plătesc pentru alte persoane, din alte locuri, care nu au plătit deja această taxă. Eu plătesc taxă, ca persoană fizică, și e în regulă. Dacă aș avea mai multe televizoare, nu plătesc mai multe taxe. Deci la firmă mai am un televizor și de ce să mai plătesc încă o taxă?
Despre asta e vorba și aici eu nu am răspuns.
Vă mulțumesc.
Mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul senator Diaconu, microfonul 2.
Vă mulțumesc.
Am să mă refer și la propunerea domnului Radu F. Alexandru, în sensul că nu cred că este cazul să retrimitem propunerea legislativă la comisie câtă vreme, după părerea mea, ar trebui luată la mână întreaga lege, inclusiv acest aspect, fiindcă sunt două greșeli fundamentale.
1. Este politizată și depășită, efectiv depășită.
Legea aceasta corespunde unui război îndelung al altor ani, anii 1990, de cucerire – să zic așa – ușor politică, și nu numai, a televiziunii. Nu mai e cazul. S-a făcut pace, după părerea mea.
· Dezbatere proiect de lege · respins
123 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Mai dorește cineva să intervină? Nu.
Îl rog pe domnul senator Urban, în calitate de inițiator, inclusiv să se refere la propunerile care s-au făcut. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa mea legislativă este despre mere și, de foarte multe ori, astăzi, aici, s-a discutat despre pere. Nu ați văzut în inițiativa mea legislativă să existe un articol care să spună ce părere am eu despre emisiunea „Dănutz – SRL”.
Știți că, de foarte multe ori, când întrebi un politician ce meserie are, el îți va spune că e om politic, nu meseria de bază, sunt om politic.
Eu sunt jurist. Fiind jurist, mă uit și văd că de un an de zile Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie irevocabilă, a anulat două hotărâri de guvern – Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 și Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 – și cred că mulți juriști de la Guvern ar trebui să se ducă la școală, și nu numai, deoarece două hotărâri de guvern anulate nu mai pot sta la baza emiterii unui punct de vedere.
Aceste hotărâri de guvern anulate și această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, oricât ne-am lamenta noi și am plânge pe umărul Radiodifuziunii și al Televiziunii
Române că riscă să dea faliment dacă noi cumva votăm această lege, vor duce tot la acea situație, pentru că, în acest moment, orice persoană juridică din România care probează, prin orice fel de mijloc de probă, că nu deține receptoare, ia această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție – există și o decizie a Curții Constituționale –, se duce în instanță și câștigă procesul.
Noi, ca politicieni, trebuie să urmărim ce se întâmplă în lumea justiției, care sunt implicațiile asupra sferei legislative și să venim să corectăm.
Eu asta vin și vă spun acum, că, în loc să angrenăm Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune în mii și zeci de mii de procese, mai bine venim și corectăm această bucată din lege care, pur și simplu, ca urmare a deciziei justiției, asta este, a căzut în desuetudine și noi nu avem ce să facem.
Dacă nu se dorește lucrul acesta, eu unul, în momentul în care voi fi întrebat ce meserie de bază am, voi spune că sunt jurist, iar colegii mei probabil că vor spune în continuare că sunt oameni politici.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Sârbu, microfonul 3.
Îmi dați voie să-i cer scuze domnului Urban pentru pregătirea noastră, pentru modul în care ne-am exprimat, pentru confuzia pe care am făcut-o între mere și subiectul pe care l-am discutat astăzi. Cred că se impune lucrul acesta.
Dincolo de aceasta, dorința dânsului de a fi mare justițiar am mai văzut-o și la alți colegi și, cu timpul, s-au calmat, și-au dat seama că lucrurile merg așa cum merg și că justiția are rolul ei bine determinat.
Dar i-aș pune acum o întrebare – pe care am mai pus-o aici și nu am primit răspuns, sunt convins că nici de la dânsul nu voi primi răspuns –, și anume cam câte cazuri cunoaște, pentru că spunea de mii de cazuri, care au fost în instanță și au fost rezolvate în sensul despre care vorbea?
Dincolo de aceasta, îl rog să fie mult mai respectuos cu toți cei care suntem aici, dacă nu din alt motiv, măcar pentru faptul că încă e tânăr.
Vă mulțumesc.
Mai dorește cineva?
Domnul senator Urban dorește să reacționeze? Nu.
Stimați colegi, avem totuși o problemă.
Există o propunere a domnului senator Radu F. Alexandru de retrimitere la comisie.
Domnule senator Urban, mă urmăriți puțin?
Eu am înțeles că dumneavoastră insistați pentru o supunere la vot.
Sau puteți clarifica? Microfonul 6.
Sunt de acord, în principiu, să fie retrimisă la comisie, dacă reușim, într-o formă sau alta, să-i dăm o finalitate. Dacă o retrimitem la comisie ca să se reîntoarcă în plen cu raport de respingere, atunci mai bine o votăm și vedem care vor fi consecințele.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Radu F. Alexandru, microfonul 2.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Vă rog să mă scuzați că revin la microfon. Vreau să-i dau domnului senator o informație.
Noi avem o inițiativă legislativă la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă care are ca subiect exact Societatea Română de Radiodifuziune și vom putea, eventual ținând cont și de inițiativa legislativă a domnului Urban, să le corelăm. Așa că ideea de a retrimite la comisie ar putea însemna o șansă pentru inițiativa legislativă. Îl rog să accepte această variantă.
Cu titlu de paranteză și de observație cu totul personală, vreau să-i transmit colegului și prietenului meu, domnul senator Sârbu, că eu personal mă bucur că avem printre noi oameni de prospețimea, de tinerețea și de încrederea în menirea pe care o au, așa cum o are domnul senator Urban.
Îl invit pe colegul și prietenul meu să încercăm, din când în când, să acceptăm câte o infuzie măcar de optimism.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Frunda, microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați acordat cuvântul.
Distins Senat,
Și eu cred că este bine să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă, dar sub anumite condiții.
Din câte am văzut, raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, de respingere, a fost adoptat în unanimitate.
Deci dacă retrimit acest raport pentru o nouă discuție, nu cred că va fi altul rezultatul votului. Dacă, însă, retrimit această inițiativă și cer Biroului permanent să trimită, cel puțin spre aviz, dacă nu spre raport, și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări această propunere legislativă, pentru a o discuta din punct de vedere juridic, lucrurile se schimbă.
Eu cred că inițiatorul, din punct de vedere juridic, are dreptate. Și ceea ce este acum în Constituția României la art. 1, controlul reciproc și echilibrarea puterilor statului, își găsește bine locul în această inițiativă legislativă.
Dacă eu am mai multe decizii definitive ale unor instanțe românești care spun că e nelegală prevederea legală, atunci eu, ca senator, consider că trebuie să am în vedere deciziile instanțelor judecătorești și trebuie să armonizez legea în conformitate cu deciziile judecătorești.
Cred și eu că această prevedere legală care obligă toate societățile comerciale să plătească o anumită taxă nu este chiar în linie cu Constituția.
Cred cu convingere că și domnul senator Diaconu are dreptate atunci când spune că această lege, adoptată la începutul anilor 1990, a devenit desuetă din multe puncte de vedere și că ar trebui să regândim funcționarea posturilor publice de televiziune și radio.
Nu cred că există cineva care ar contesta necesitatea celor două posturi, însă ea trebuie reactualizată, refinanțată, activizată din punctul de vedere al vizionării de către cetățeni, deci trebuie să-i dăm o altă formă, trebuie să o rediscutăm.
Cu privire la obiectul specific al inițiativei legislative, eu, personal, cred că se pot aduce îmbunătățiri, chiar dacă cu amendamente.
Nu cred că prestatorii de servicii care au autorizații personale sau familiale trebuie să plătească această taxă, nu cred că societățile perdante din punct de vedere economic trebuie să plătească această taxă și cred că putem găsi o gândire mai modernă, mai eficientă din punct de vedere material, care să evite dezechilibrele judiciare stabilite de instanțele de judecată.
Vă mulțumesc. Invit la microfon...
Pe procedură? Mai am doi colegi care doresc să intervină și pe urmă dumneavoastră.
Doamnă senator Vasilescu, domnule senator Ilie Sârbu, vă rog să condensați intervențiile.
Vă rog, doamnă senator. Microfonul 4.
Foarte pe scurt, domnule președinte, o replică, pentru că nu pot să nu taxez această chestiune.
Am înțeles de la domnul senator Urban că numai dumnealui este jurist și, ca atare, știe mai bine decât noi toți anumite lucruri. Probabil însă că este sub nivelul celor care de nouă ani tot vin cu această inițiativă legislativă și de la care Domnia Sa a plagiat-o. M-am ferit să spun la început acest lucru.
În ceea ce privește punctul de vedere al Guvernului la care a făcut referire, eu cred că această răfuială ar fi trebuit să o aibă chiar cu membrii Guvernului, având în vedere că face parte dintr-un partid care susține acest Guvern.
Ca jurist, aș vrea să-l întreb: cum probează în instanță că o societate nu are aparat la care să asculte radio, când pe orice telefon mobil se poate prinde radioul?
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Ilie Sârbu, microfonul 3.
Sigur, procedura este drept la replică, dar colegul meu nu merită o replică.
Aș vrea să-l asigur că întotdeauna am sprijinit și sprijin tinerii care vin în politică. Eu am doi copii care fac politică la vârf. Din acest motiv, Doamne ferește să fac vreo referire la vreun tânăr, dar câteodată entuziasmul lor mai trebuie să-l temperăm. Nu e nimic rău în asta. Doar la asta m-am referit.
Dincolo de asta, sigur, dacă dumneavoastră și colegii de partid sunteți satisfăcuți de aprecierea vizavi de juriștii Guvernului, eu nu pot avea altă apreciere, o iau drept bună pe cea a domnului senator Urban.
Nu.
Vreau să confirm și eu că poziția este, constant, aceea pe care a spus-o domnul senator Sârbu și, de mai multe ori, ginerele dânsului chiar s-a referit la acest lucru. Îl invit, în final, pe domnul senator Urban, înaintea domnului senator David, care dorește să intervină pe problemă de procedură. Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Într-adevăr, la momentul în care am dat eu examen de admitere la Facultatea de Drept, dădeam admitere la două discipline: istorie și gramatică... De la care Domnia Sa a plagiat-o... Cred că nu luam examenul.
Revenind la problema tinerilor, da, se pare că în politica românească, de multe ori, a fi tânăr sau a nu fi tânărul care să aibă niște rădăcini solide în politica românească este un stigmat, este un plagiat, este o anatemă pe care trebuie s-o porți. Se pleacă din start de la ideea și premisa că noi trebuie să fim educați și cizelați de către cei care ne deschid și ne îndrumă pe aceste căi ale politicii românești, doar că, vedeți dumneavoastră, asta înseamnă schimbarea. Vin tinerii aceștia pisălogi, care nu prea...
Nu e vorba că nu acceptă sfaturi, dar pur și simplu nu admit să li se...
Domnule senator Urban, vă rog să mă scuzați. Dați replică, nu e nicio problemă, dar hai să nu facem o dezbatere pe o temă pe care nu o legiferăm astăzi.
Dau replică, pentru că, vedeți, politica românească, într-o formă sau alta – nu știu dacă m-ați auzit pe mine vreodată ca la adresa vreunui coleg, în plen, să fac aprecieri nepotrivite –, atunci când rămâne fără argumente, eșuează în tot felul de asemenea situații, de la care Domnia Sa a plagiat-o...
Mulțumesc foarte mult.
Domnul senator Gheorghe David, înțeleg, pe o problemă de procedură.
Vă rog, microfonul 2.
Mulțumesc.
Înainte de a supune la vot, cred că ar fi necesară precizarea, în cazul retrimiterii la comisie, așa cum s-a propus aici, că propunerea de a se trimite și pentru aviz la încă o comisie se aprobă prin votul care se dă pentru retrimiterea la comisie și nu mai ajunge la Biroul permanent, ca apoi să retrimită comisiei spre avizare. Deci se rezolvă problema acum și aici.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Mulțumesc domnului senator. Stimați colegi,
După turul acesta complet, eu o să supun la vot propunerea de retrimitere la comisie pentru raport suplimentar și, în același timp, o să supun la vot și solicitarea de a avea un aviz din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, așa cum pare că ar fi util din mai multe intervenții.
Deci o să votăm dacă suntem de acord cu retrimiterea la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pentru raport suplimentar și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz.
Vă rog să vă pronunțați prin vot.
##
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate (L643/2009)
Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.
Este vorba despre o inițiativă legislativă a domnului deputat Mircia Giurgiu.
Nu este prezent.
În aceste condiții, o să solicit direct punctul de vedere al Guvernului.
Domnule secretar de stat Király, vă rog să prezentați punctul de vedere.
Menționez că această inițiativă a fost deja respinsă de Camera Deputaților.
Vă rog, microfonul 9.
secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
## Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Ministerul propune respingerea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2009, având în vedere următoarele considerente:
– introducerea partidelor de fotbal ale echipelor din Liga I pe lista evenimentelor considerate de importanță majoră încalcă dreptul constituțional la proprietate privată, instituind o limitare ce excedează ordinii publice, fiind de natură a provoca prejudicii grave principalilor beneficiari economici și audiovizualului în fotbal;
– în al doilea rând, modificarea dispozițiilor art. 21 din Legea audiovizualului ar genera schimbări legislative de natură să afecteze negocierile incluse în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum și transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională;
– în al treilea rând, adoptarea unui astfel de act normativ ar afecta mediul concurențial între organismele de televiziune prin condiția impusă în propunerea legislativă ce vizează existența unei acoperiri naționale.
Vă mulțumesc. Din partea comisiei, vă rog. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Pentru a nu repeta argumentele pertinente ale Guvernului, vă aduc la cunoștință decizia Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, care a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu domnului senator Bokor pentru raportul prezentat.
La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Toni Greblă. Microfonul 4.
Problema pe care colegul nostru a vrut să o soluționeze este reală și ea creează un imens prejudiciu unei mari majorități din populația României.
Guvernul, în loc să găsească înțelegere și să caute o soluție legală și echitabilă acestei probleme, ne amenință că, dacă noi adoptăm această inițiativă în forma prezentată, punem chiar în pericol Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și acest lucru ar afecta grav mediul concurențial. Am încercat să citez.
Nu este deloc așa. Este vorba despre o problemă internă, care trebuie reglementată tot în ceea ce ne spune Guvernul, adică la concurență. Acolo este problema.
Și problema este că aceste societăți care dețin, prin cumpărare, dreptul de transmisie și retransmisie a meciurilor de fotbal acționează pe piața liberă a audiovizualului pe poziția de monopol. Sub acest aspect, solicit Guvernului să analizeze poziția de monopol a acestor posturi media și să acționeze în consecință, pentru că este de interes public transmisia în condiții de piață, prin cumpărare, prin vânzare la prețul pieței și așa mai departe, al întregii populații a țării de a avea posibilitatea să urmărească aceste transmisii sportive.
Cei care au cumpărat de la Ligă, de la Federația Română de Fotbal aceste drepturi au obligația să asigure difuzarea, în condiții de piață, pe întreg teritoriul țării, altfel dobândesc poziție de monopol pe piața audio-video, care este, într-adevăr, sancționată de lege, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat, motiv pentru care cer organelor abilitate să intervină, pentru a da posibilitatea tuturor celor interesați să urmărească transmisiile Ligii I a Campionatului de fotbal. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul senator Georgică Severin, microfonul 3. Vă rog.
Sunt încântat de faptul că domnul senator Greblă consideră că transmiterea marilor derbiuri dintre Urziceni, Vaslui și mai știu eu cine este problemă de interes național.
Dacă vom citi cu mai multă atenție Legea audiovizualului, vom vedea faptul că, în conformitate cu ea, transmisiunea oricărui eveniment la nivelul întregii țări se face indiferent de mijlocul prin care transmisia undelor este efectuată.
La ce mă refer? Orice persoană, nu numai din România, ci practic din întreaga Europă, are posibilitatea să vadă marile meciuri ale ligii naționale dacă își face un abonament la o platformă digitală pe satelit. Deci accesul în orice metru pătrat al suprafeței României există.
Discutăm despre cu totul altceva, despre un acces gratuit. Scuzați-mă, în toată Europa, transmisiunea meciurilor din divizii se face contra cost. În majoritatea țărilor mai mari se face chiar cu o plată specifică pentru fiecare meci în parte. A interveni într-o relație de drept privat între un posesor de drepturi – mă refer la Liga de fotbal – și un difuzor de televiziune într-adevăr încalcă legislația europeană.
Al treilea lucru pe care trebuie să-l gândim: orice intervenție a statului în această zonă se va lovi de legislația FIFA și UEFA și știm foarte bine că au existat chiar cazuri când, din cauza intervenției statului și a zonei politice, s-a ajuns la suspendarea echipelor – vezi Polonia acum câțiva ani – din toate competițiile europene și mondiale. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Urban, microfonul 2. Vă rog.
Inițiativa legislativă a colegului deputat se referea la o situație cu totul specială, și anume faptul că această transmisie a meciurilor de fotbal a fost încredințată unui consorțiu din care făcea parte o televiziune care a obținut profitul majoritar prin faptul că a vândut acele terminale, acele antene de recepție a semnalului prin satelit.
Aici a fost marea problemă, pentru că, la momentul la care s-a făcut licitația respectivă – că adineauri discutam despre Televiziunea Română –, Televiziunea Română nu a putut să vină cu o ofertă financiară – pentru că am înțeles că Televiziunea Română ajunge în toate cătunele din România și atunci iubitorii de fotbal, sportul „rege” în România, ar fi avut acces la aceste partide de fotbal –, însă, în mod indirect, consumatorul român de servicii de televiziune a fost obligat să cumpere acele terminale, acele antene de recepție a semnalului de emisie prin satelit, pentru a avea acces și pentru a putea să vizualizeze meciurile de fotbal.
De fapt, eu, aici, identificam problema și consider că inițiativa legislativă este bună din acest punct de vedere, pentru că, vedeți dumneavoastră, este posibil ca la următoarea licitație a drepturilor de retransmitere a meciurilor din Liga Profesionistă de Fotbal din România să apară o nouă televiziune, care să emită pe o frecvență care va obliga consumatorii români să achiziționeze alte aparate de recepție a semnalului prin satelit. Și aici este marea problemă, pentru că îl obligi să plătească, practic, de două ori din acest punct de vedere.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Mai dorește cineva să intervină? Domnule senator Toni Greblă, microfonul 4.
Un ușor drept la replică.
Eu n-am spus niciodată că fotbalul reprezintă interes național. Am zis că este de larg interes public. Mențin ceea ce am zis și aș ruga de fiecare dată, mai ales pe unii dintre colegii mei, să fie...
Pentru că este vorba despre nuanțe care pot schimba sensul.
În al doilea rând, mențin ceea ce am spus. Este vorba despre drepturi de monopol pe care le exploatează în sistem monopolist, ceea ce este interzis atât de legislația europeană, cât și de legislația noastră. Eu nu pot de fiecare dată să-mi cumpăr atâtea receptoare câte monopoluri de transmisie aș vrea eu să am, din diverse rațiuni.
Apoi, chestiunea cu satelitul este valabilă numai pentru unii. Pentru alții, care stau în niște locuințe colective, este imposibil din punct de vedere tehnic și imposibil din punct de vedere juridic, pentru că nu obțin autorizația, să-și amplaseze unde ar dori fiecare câte o antenă de satelit, astfel încât singura modalitate legală și rezonabilă este ca acei difuzori să fie obligați, în condiții de concurență, să ofere posibilitatea – și de plată, evident – ca toți cetățenii să poată să aibă acces la aceste canale.
Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt doritori de drepturi la replică sau de intervenție, atunci vă informez că este vorba despre o propunere legislativă din categoria legilor organice.
Votul îl vom da luni, 22 februarie.
Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 94/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Cei doi inițiatori au hotărât să nu o susțină în continuare. Punctul de vedere al Guvernului va fi prezentat de domnul Valentin Iliescu.
Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Rădulescu. Vă rog, domnule Iliescu. Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte.
Pe această inițiativă, până la această dată, Guvernul nu a formulat un punct de vedere, însă argumentele prezentate de comisia de specialitate, care se regăsesc și în scrisoarea Curții de Conturi, sunt foarte corecte și, din acest punct de vedere, noi solicităm plenului Senatului respingerea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule președinte Cristian Rădulescu, microfonul 7. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia apreciază că această inițiativă, venind din partea unor distinși senatori și deputați ai Grupului parlamentar al PNL – printre care domnul senator Meleșcanu, domnul senator Gabriel Berca –, nu este de natură să crească nivelul de competență, de profesionalism la nivelul Curții de Conturi.
Intenția este una benefică, este dintr-o serie de trei inițiative destul de asemănătoare, care urmăresc să asigure un debușeu mai larg absolvenților de studii administrative și politice la Curtea de Conturi, la Curtea Constituțională.
În cazul de față se propune posibilitatea de numire a acestor absolvenți de studii superioare în științe administrative ca personal de control financiar la Curtea de Conturi, ceea ce este deja posibil și reglementat prin legea specială, dar și în funcția de consilier de conturi și, pe de altă parte, reducerea vechimii necesare de la 10 la cinci ani.
Comisia, în unanimitate, a dat un raport de respingere a acestei inițiative.
Mulțumesc, domnule președinte Rădulescu. Dorește să intervină cineva la dezbateri generale? Domnule senator Oprea, microfonul 2.
Este o inițiativă asemănătoare celei de dinainte, dar le reamintesc colegilor că sub forma propusă de dumnealor restricționează șansele celor care ar putea să pătrundă dincolo de domeniul „studiilor superioare economice, juridice și de altă specialitate” – așa este în lege.
Însă inițiatorii au propus formularea „și în științe administrative”, iar apoi vin și spun „și de altă specialitate asemănătoare ca specializare cu cele menționate”, adică se restricționează mult dreptul altor specializări.
Vă mulțumesc foarte mult în numele inițiatorilor.
Voiam să vă întreb dacă mai dorește cineva să intervină. Dacă nu, este tot lege organică. Votul îl vom da luni, 22 februarie.
Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea articolului 170 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Inițiator este domnul senator Coca Laurențiu Florian. O să-l rog să ia loc.
Domnul Király este prezent din partea Guvernului și, evident, domnul Mihail Hărdău, din partea comisiei.
O să-l rog întâi pe domnul senator Coca Laurențiu Florian să ne prezinte inițiativa. Microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Pe scurt, este vorba despre introducerea la alin. (2) al art. 170 a sintagmei „burse sportive”.
Acest alineat va avea următorul cuprins: „Elevii și studenții pot beneficia de burse sportive și burse de ajutor social, de burse pe bază de contract încheiat cu agenți economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum și de credite pentru studiu acordate de bănci, în condițiile legii”.
Se introduce un nou alineat, alin. (2[1] ), cu următorul cuprins: „Burse sportive primesc elevii claselor I–XII și studenții cursurilor cu frecvență ale unităților de învățământ acreditate, care urmează programe sportive speciale în cadrul unităților școlare obișnuite, al școlilor, liceelor și facultăților cu profil sportiv, în cluburi și alte formațiuni care desfășoară activitate sportivă organizată.
Criteriile și normele de acordare a burselor sportive se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.”
Pe scurt, aș vrea să fac un comentariu.
Dacă am reușit să facem săli de sport – ceea ce este foarte bine –, am trecut la construcția de terenuri de sport tip A și B – de asemenea, un lucru extraordinar –, nu trebuie să uităm că la ora actuală sportul românesc este într-un total regres, iar baza de selecție pentru viitorii mari sportivi ai acestei țări, sportivi care, până la urmă, sunt cei mai buni ambasadori ai României, este și va fi întotdeauna în rândul elevilor și studenților din această țară.
Eu cred că, împreună, ținând cont că de multe ori ați lăudat performanțele sportive și aici, în plenul Senatului, cred că am putea să dăm toți o mână de ajutor prin instituirea acestei burse sportive, mai ales că în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport am avut onoarea ca doi dintre foștii noștri miniștri, domnul Hărdău și doamna Andronescu, să fie de acord și să vină chiar cu amendamente pentru îmbunătățirea acestei legi.
Vă mulțumesc, domnule senator, pentru prezentarea inițiativei.
Vă rog, domnule secretar de stat Andrei Király, să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Ministerul avizează favorabil proiectul de lege, din următoarele considerente: prin acest proiect de lege se urmărește încurajarea copiilor și a tinerilor pentru participare la acțiuni sportive.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte Hărdău.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
În raport cu proiectul de lege care completează art. 170, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele pe care le regăsiți în anexă.
Avem avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de la Consiliul Economic și Social.
Avem aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de șanse.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Deschidem dezbaterile pe marginea inițiativei. Vă rog, doamnă senator Lia Olguța Vasilescu. Microfonul 4.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține acest proiect de lege care aparține colegului nostru, domnul senator Coca Laurențiu.
Noi am văzut de foarte multe ori, la întrecerile olimpice, pe tricourile sportivilor nume de mari universități, de exemplu.
Aceasta pentru că în Statele Unite ale Americii, de foarte mici, copiii sunt căutați de universități. Copiii care au performanțe sportive deosebite primesc burse de la universitățile respective, sunt admiși gratuit în universitățile respective și aceasta pentru că ei pot să ajungă la performanțe deosebite și să devină olimpici.
Cred că și la noi trebuia de mult să avem o astfel de încurajare pentru copiii și pentru tinerii care vor să facă sport, pentru că, din păcate, în ultimii ani, statul român nu s-a mai preocupat de încurajarea performanțelor sportive.
Deci, din acest punct de vedere, un asemenea proiect de lege este bine-venit.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Cristian Țopescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Se pregătește domnul senator Frunda.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Nu știu cât de mult sau cât de puțin vă interesează ceea ce se întâmplă în sportul românesc. Probabil că vă bucurați atunci când vedeți la televizor sportivi români care câștigă mari competiții.
Din păcate, lucrul acesta se întâmplă din ce în ce mai rar, fiindcă baza piramidei sportului românesc este dinamitată de absența competițiilor școlare și universitare.
Totuși, mai apar tineri talentați care îmbină preocupările școlare cu cele sportive.
Propunerea legislativă a colegului nostru, domnul senator Laurențiu Coca, se referă la acordarea unor burse celor tineri, elevi sau studenți, burse cu ajutorul cărora, în primul rând, ei își vor procura echipamentul sportiv necesar practicării sportului de performanță.
După cum ați aflat, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, reprezentată de un vechi susținător al sportului, domnul președinte Mihail Hărdău, a adoptat un raport favorabil.
Mă bucur că și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului susține proiectul de lege, ceea ce dovedește că domnului ministru Daniel Funeriu nu-i este indiferent sportul.
Sper că plenul Senatului va vota favorabil.
Gândiți-vă că peste câțiva ani s-ar putea ca, văzând la televizor performanțele unor tineri sportivi, să vă spuneți: „Și eu am contribuit la formarea acestui tânăr campion.” Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule senator Frunda, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am cerut să iau cuvântul doar pentru a face cunoscut că, într-adevăr, noi, în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, pe inițiativa legislativă a domnului senator am dat un aviz negativ, considerând că, în acea formă, exista o discriminare care era greu de acceptat din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.
Felicit colegii care au făcut amendamentele care sunt cuprinse în raport.
În această formă, raportul este și din punctul nostru de vedere nu numai acceptabil, dar de lăudat. Vrem și noi să creăm posibilitatea tinerilor talentați să poată să ajungă la nivelul performanței, motiv pentru care, în numele colegilor din Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, declarăm că susținem fără rezerve acest raport.
Vă mulțumesc.
Vă propun să încheiem cu doi rectori, domnul senator Dumitru Oprea și domnul senator Nicolae Robu.
Încă de la început vreau să spun că în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași avem campioni ai lumii la multe discipline sportive, dar poate cei mai dragi ne sunt șahiștii ieșeni, șahistele ieșence, campionii la lupte, judo și așa mai departe, campioni naționali.
Toate aceste lucruri au fost răsplătite de noi, de ani de zile, pe acest cadru legislativ care există în România și le readuc aminte colegilor noștri că, dacă se intră în conținutul art. 172 alin. (2), nu 170, cel puțin așa am reținut eu, elevii și studenții, scrie în lege, de la cursuri de zi din învățământul de stat pot beneficia de burse de performanță. Încercând să califice performanța, uită, cu siguranță, și vor bloca alte tipuri de performanțe.
De exemplu, noi am oferit zeci de miliarde premii pentru sport, pentru cultură, cercetare științifică, pentru promovarea imaginii instituției. Or, nedefinind performanța, bani dacă există, o poți încadra oricând la nivelul școlii.
M-a surprins propunerea inițiatorului, care face legea mai îngustă: „Criteriile vor fi stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului”.
Păi, îmi pare rău, dar undeva, la alin. (4), în lege se spunea foarte clar și mult mai elegant: „Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță...” – și încă o dată insist, necalificată, performanța este multiplă – „...de merit...” – de ce nu au venit și pentru merit, să califice meritul, în fine –, „...de studiu și de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare și în senatele universitare”.
Deci, prin propunerea dumnealor, trebuie să mergem la minister să stabilim dacă avem performanță sau nu în propria noastră unitate școlară.
Ca ordonator de credite, este rolul tău să găsești resurse și să promovezi astfel de oameni. Mai mult, așteptăm ca dumnealor să ne spună, ca la orice inițiativă legislativă, care este sursa de finanțare în viziunea Domniilor Lor, pentru că, altfel, legea nu te împiedică să dai astfel de premii.
## Mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Robu.
Microfonul 2.
Se pregătește domnul senator Bara.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Într-adevăr, putem constata cu toții, din experiența noastră profesională sau pe alte căi, că un număr important de elevi și studenți au talent sportiv și talent artistic, pe care îl valorifică făcând antrenamente, repetiții și chiar fac performanță. Acești tineri nu obțin întotdeauna rezultate școlare strălucite, dar în locul lor, în locul acestor rezultate, în cazul acestor tineri, cred că merită să considerăm performanțele sportive și artistice.
Ce spunea domnul senator Oprea, sigur că poate comporta o discuție.
Ar fi foarte bine dacă și Curtea de Conturi ar accepta o interpretare așa de largă a termenului „performanță”, numai că, din spiritul legii, mereu s-a înțeles că este vorba despre performanța școlară, iar de aici pot decurge anumite neplăceri, în funcție de modul în care înțelege lucrurile cel ce face un control.
De aceea, personal, am fost de acord în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport cu această inițiativă legislativă, dar am fost susținător al acelui amendament, chiar am solicitat să lărgim sensul de performanță și la performanță artistică.
În concluzie, aș vrea să spun că eu, personal, și noi, Grupul parlamentar al PNL, susținem inițiativa legislativă și vom vota pentru raportul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Bara, se pregătește doamna senator Silistru.
Aveți cuvântul, domnule senator Bara. Microfonul 2, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Voiam să spun ceea ce a spus de fapt domnul senator Robu înaintea mea. Sunt nevoit să repet într-o oarecare măsură ceea ce s-a întâmplat prin acceptarea în comisie a acestei propuneri legislative.
Nu înseamnă neapărat instituirea unei burse noi, a unei burse pentru activități sportive, pentru că ea era inclusă de fapt în cadrul burselor de performanță, dar, pentru a lămuri mai bine modul în care această bursă poate fi atribuită elevilor și studenților, comisia a prelucrat propunerea inițiatorului, cu acordul Domniei Sale, bineînțeles, și a hotărât că este bine să extragă din cadrul burselor de performanță acele burse care se adresează domeniului vocațional: sportiv și artistic, cele care au mai multă spectaculozitate, să zicem, dar nu din acest motiv, ci pentru a stimula, în esență, participarea elevilor la aceste activități vocaționale.
De aceea, și Grupul parlamentar al PD-L este de acord cu promovarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Mulțumesc.
Îi ofer cuvântul doamnei senator Silistru.
Aveți cuvântul, microfonul central.
## **Doamna Doina Silistru:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am luat cuvântul, deși a vorbit colega mea de la PSD, și susțin această propunere legislativă, dar am vrut să fac precizarea, pentru domnul senator Oprea, că, prin ceea ce am lucrat la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – și-l rog pe domnul senator Oprea să mă asculte –, de fapt am îndreptat tocmai problemele pe care le-a prezentat Domnia Sa. Articolele la care făcea referire, practic, noi, în comisie, le-am eliminat. Dacă v-ați fi uitat în raport, ați fi văzut că sunt amendamente prin care am eliminat ceea ce ați prezentat dumneavoastră.
## Mulțumesc.
Domnule senator Oprea, ca să clarific, nu aveți drept la replică, nu vi s-a pomenit numele. Am înțeles că doriți, totuși, să spuneți câteva cuvinte în urma declarației domnului senator Bara, potrivit căreia Grupul parlamentar al PD-L sprijină.
Nu aveți drept la replică, vă rog însă să luați cuvântul. Microfonul 2.
Mulțumesc.
Mi-ați citit gândirea.
Nicidecum o replică, pentru că ce vor colegii noștri este un lucru extraordinar, dar sunt obligat să informez Senatul că această bună intenție conduce la un lucru mai rău decât ceea ce este acum. Doamne ferește dacă ar crede cineva că nu sunt de acord cu lucrul acesta!
Vă spun respectuos că ne-ați mai dat argumentul acesta, foarte bine prezentat, prima oară.
Nu, nu, dar vreau să-i spun doamnei senator Silistru că, în același elan tovărășesc, în anul 2005 s-a votat cea mai nedreaptă catalogare a universității din România, ca „instituție publică”, și zace acolo și acum.
Noi nu suntem „instituție publică”, suntem învățământ public, și doamna senator Andronescu știe că asta este o mare greșeală în lege. Oricând subscriu la schimbare, dar aici nu am priceput de ce criteriile, când sunt stabilite de inspectorat și de senat, nu sunt bune. Criteriile de acordare sunt stabilite de senatul universității. Care este tragedia?
Mă iertați, încercarea dumneavoastră de a stabili numai două tipuri de performanță limitează generozitatea legii.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Îi ofer cuvântul doamnei senator Silistru, dar o să-l rog, în final, pe domnul senator Hărdău să clarifice aceste chestiuni. Vă rog, pe scurt, doamnă senator Silistru.
Vreau să precizez, din nou, domnule senator Oprea, articolul la care faceți referire a fost eliminat. Deci „criteriile și normele de acordare a burselor sportive se stabilesc de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovației”, la care faceți referire, este articolul eliminat de comisie. Nu se mai face referire la acest lucru.
Nu, dar asta nu ne poate împiedica să ne exprimăm dezacordul cu el.
Vă rog, domnule senator Hărdău, să ne faceți o propunere în final.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,
Colegul meu, îmi pare rău, face o confuzie și nu aș vrea să rămâneți cu ideea că la noi, în PD-L, nu există armonie. După cum observați, se manifestă în toată splendoarea.
Problema este foarte simplă. A venit domnul senator cu o chestiune pe care noi, comisia, am considerat-o utilă, dar nu era aplicabilă în forma inițială.
Deci inițiativa, dacă vedeți, se referă la modificarea art. 170. Dacă citim amendamentul, se referă la art. 172. Am preluat o idee generoasă, o idee bună și argumentul este foarte simplu: mergeți în școlile românești unde există sport. Dacă dirigintele este profesor de matematică, veți constata că mai fac și matematică în loc de sport, dacă dirigintele este profesor de română, veți constata că în orele de sport vor mai face și lecții de gramatică și așa mai departe.
Deci ideea că s-a venit... Nu s-au modificat deloc criteriile, domnule senator.
Nu vreau să-i pomenesc numele, că din nou va lua cuvântul.
Ideea de a modifica, de a adăuga „performanță sportivă și artistică”, conform dorinței domnului senator Robu, este benefică, pentru că elimină orice discuție la nivelul unui consiliu de administrație sau la nivelul unei școli, de a se acorda bursa. Clarifică faptul că se pot da burse și pentru performanță sportivă.
Până acum era un sport național să avem copii buni numai la matematică, să avem copii buni numai la română, să avem copii buni la olimpiade, iar sportul era „Cenușăreasa” școlii românești.
Sportul trebuie să devină „prințesa” școlii românești.
Vă mulțumesc foarte mult.
Îi ofer cuvântul doamnei senator Andronescu și, în final, vă informez că votul rămâne, totuși, pentru luni, 22 februarie 2010, așa că nu are rost să irosim prea mult efort acum. Doamnă senator Andronescu, aveți cuvântul. Microfonul 4.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Trebuie să pornesc prin a spune că domnul senator Oprea are dreptate, pentru că acolo, enunțul din lege al performanței, era suficient de cuprinzător și sigur că se aplica în mod corespunzător în instituțiile care aveau un profil similar. Deci instituțiile cu profil sportiv aplicau bine, instituțiile cu profil artistic, de asemenea. Cele care aveau un alt profil, mai greu dădeau burse sportivilor și, atunci, prin enunțul stabilit de comisie, încercăm să fim suficient de clari în exprimare, în așa fel încât și performanțele sportive din instituțiile cu alt profil decât cel sportiv sau artistic să permită elevilor sau studenților să fie beneficiari ai acestor burse. Vă mulțumesc foarte mult.
## Vă mulțumesc și eu.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 22 februarie 2010, fiind vorba despre o lege organică.
Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995.
Inițiator este doamna senator Mihaela Popa, senator PD-L. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Andrei Gheorghe Király.
Raportul comisiei ne va fi prezentat de domnul senator Mihail Hărdău, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.
O rog pe doamna senator Mihaela Popa, în calitate de inițiator, să prezinte propunerea legislativă. Aveți cuvântul, microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Pe scurt, inițiativa legislativă propune un proiect care promovează sportul de masă și vine ca un preambul la viitoarea Lege a educației.
De fapt, propun o oră de sport în fiecare zi la învățământul primar.
De ce am propus această inițiativă legislativă? Ca o îngrijorătoare concluzie a statisticilor Institutului de Sănătate Publică, și anume că numărul copiilor obezi din învățământul primar s-a dublat.
Mai mult, mi-am permis să propun această inițiativă legislativă și pentru că Parlamentul European, prin vocea europarlamentarului din Ungaria Pál Schmitt, a propus ca în fiecare stat membru să existe, în învățământul gimnazial, minimum trei ore de sport obligatoriu.
Ce s-a întâmplat în Ungaria? În Ungaria au promovat Programul „Bazine de înot”, iar la învățământ primar în fiecare zi o oră de sport.
De aceea, am venit și eu, cu curaj, să propun această inițiativă.
Ba, mai mult, pentru prima dată într-un Tratat al Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, sportul este considerat fenomen social. Sportul, spun specialiștii europeni, duce la lucru în echipă, la un alt mod de a privi societatea și noi știm că, acum, copiii noștri stau singuri în fața calculatorului, știm că, la un moment dat, prin educația pe care o primesc, ei se izolează, neavând niciun mod de a desfășura jocuri, de a desfășura activități sportive și, de aceea, consider că această inițiativă vine în întâmpinarea sportului de masă.
Aș vrea să-mi permiteți să mai aduc câteva argumente, și anume că valorile sociale la care se referă Tratatul de la Lisabona sunt: autodisciplina, solidaritatea, autodepășirea, respectul pentru adversar – ceea ce cred că ar trebui să învățăm și noi, politicienii –, spiritul de echipă, toleranța și sportivitatea.
Știu că acest raport a primit aviz negativ, și un motiv a fost acela că planurile-cadru din învățământ se hotărăsc de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, dar nu împiedică nimeni, niciodată, așa cum se întâmplă și în Parlamentul European, ca Parlamentul României să spună un punct de vedere privind situația copiilor noștri și mai ales în învățământul primar, unde obezitatea este în creștere, unde starea de sănătate a copiilor noștri este îngrijorătoare.
Vă mulțumesc și eu.
Îl invit pe domnul secretar de stat Király să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Aveți cuvântul, microfonul 9.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Cu părere de rău, de data aceasta, punctul de vedere al ministerului este nefavorabil, din următoarele considerente: obiectul propus reglementării este deja cuprins în Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, art. 44 alin. (4[1] ) și alin. (4[2] ). Proiectul supus analizei implică alocarea de fonduri suplimentare prin introducerea unui număr de 5 ore de educație pe săptămână în planul-cadru pentru clasele I–IV și, implicit, creșterea numărului de ore.
În conformitate cu art. 14 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, nicio cheltuială din fonduri publice
nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Vă mulțumesc.
Din partea comisiei, domnul președinte Hărdău va prezenta raportul.
Domnule președinte,
Comisia a analizat acest proiect de lege și a considerat că un raport de respingere, în această etapă, reprezintă cea mai bună soluție.
Îmi pare rău pentru colega noastră, mi-a plăcut argumentația și la comisie, și aici.
Avem aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de șanse și de la Consiliul Legislativ.
Avem aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.
Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Vă mulțumesc, domnule președinte Hărdău. La dezbateri generale, domnul senator Cristian Țopescu. Microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Revin la acest microfon constatând, uitându-mă în sală, o stare de oboseală pronunțată, probabil pentru că ședința de astăzi durează de aproape 4 ore.
Eu fac, totuși, un apel la înviorarea celor dintre noi care sunt părinți, așa cum ne îndemna domnul ministru Mihail Hărdău să mergem în școlile românești, să vedem ce se întâmplă în recreații. Vom vedea copii care nu știu să meargă, care nu știu să alerge, copii obezi care ne-au dus pe locul 3 într-o statistică a Uniunii Europene privind obezitatea copiilor.
Aici nu este vorba despre articole, amendamente, despre tot felul de exprimări de genul acesta, este vorba despre sănătatea copiilor noștri, este vorba despre faptul că, stând foarte mult în poziții statice la școală sau în fața calculatoarelor, coloana lor vertebrală se deformează și ajung să sufere de afecțiuni pe care nu le mai remediază nimeni toată viața și care, în termeni medicali, se numesc cifoză și scolioză.
În urmă cu câtva timp am făcut un apel la parlamentari să facă mai multă mișcare. Îmi amintesc reacțiile ironice pe care le-a stârnit această idee, unul dintre parlamentari mi-a spus indignat că propunerea mea de a folosi scările în loc de lifturi este neconstituțională și că dumnealui suferă de inimă și nu poate folosi scările. Am încercat să-l conving că, folosind scările, nu va mai suferi de inimă și ritmul cardiac se va regla. A fost, probabil, inutil.
Acum, revenind la lucruri serioase, gândiți-vă la sănătatea copiilor noștri și votați în consecință. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Mai dorește cineva să ia cuvântul? Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2.
Și eu cred că inițiativa legislativă a distinsei noastre colege este una nu neapărat bine-venită, ci, mai mult decât atât, utilă și folositoare într-o țară lăudată la Uniunea Europeană pentru că își propune introducerea taxei pe mâncarea fast-food.
Cred că ar trebui să ne gândim mai puțin la anumite resurse financiare pe care le-ar presupune creșterea numărului de ore de sport, pe care vrem să-l transformăm într-o „prințesă a educației românești”, de la 1-2 ore pe săptămână, care ajung să nu se țină, la cel puțin 5, și eu cred că este un efort pe care trebuie să-l facem pentru generațiile viitoare – așa cum a spus și domnul senator Țopescu –, pentru copiii noștri, iar cu această ocazie ar trebui ca Uniunea Europeană să ne aprecieze mai mult pentru faptul că, între prioritățile sistemului național de educație, sportul ocupă unul dintre locurile principale, decât pentru faptul că punem o taxă pe fast-food.
Nu de alta, dar mă uit la Jocurile Olimpice de Iarnă cu deosebit regret când văd că sportivii români ocupă locul 85 din 89, 33 din 35.
Haideți să ne aplecăm mai mult asupra situației sportului românesc și, în special, asupra copiilor noștri care ar trebui să facă mult mai mult sport în școli! Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnule senator Robu, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
S-a invocat, printre motivele de neacceptare a acestei propuneri legislative, faptul că nu asigură sau nu prevede sursa de finanțare.
Eu aș vrea să spun că nu cred că se pune această problemă, întrucât aceste 5 ore de sport ar putea fi prevăzute în cadrul aceluiași număr de ore, fără să comporte cheltuieli suplimentare.
De asemenea, nu cred că trebuie neapărat, măcar în primii ani, să existe profesori de sport pentru acoperirea acestor ore. Ele ar putea fi făcute și de către învățători, fără nicio problemă. Sigur că, într-un anumit orizont de timp, s-ar ajunge la o profesionalizare mai bună și am putea avea, pentru toate aceste ore, în toate școlile, chiar profesori.
Acesta este motivul pentru care, chiar dacă recunosc că am ezitări, în cele din urmă, cred că este bine să promovăm această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Rotaru. Microfonul 4.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Cred că propunerea legislativă este bine-venită.
Prin anii ’50, fosta Republică Democrată Germană încerca să se impună ca stat, să-și obțină recunoașterea, și sub acest aspect, al unei țări care are performanță în sport. A reușit acest lucru cu brio.
Probabil că ceea ce trebuie să facem noi astăzi ține mai puțin de baza materială, mai puțin de tot ceea ce ar trebui să se asigure pentru realizarea orelor de educație fizică și mai
mult de voință politică. Cred că niciun cost nu este prea mare pentru sănătatea copiilor noștri decât acela de a face un gest și de a introduce un număr mai mare de ore de educație fizică.
Se stă în fața calculatorului, se spunea, dar se stă mult și în fața televizorului. Este nevoie să facem acest lucru și pentru că ține doar de voința politică, în afară de toate celelalte lucruri care se duc spre zona de procedură și de competență.
Cred că trebuie să susținem această propunere legislativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Mai dorește cineva să intervină? Vă rog, doamnă senator Boitan. Microfonul 2.
## **Doamna Minerva Boitan:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Microfonul 2, vă rog.
Probabil și colegii din staff, înflăcărați de frumusețea inițiativei, vă dau automat dumneavoastră... Microfonul 2.
Doamna senator Boitan.
## Vă mulțumesc.
În perioada cât au vorbit colegii mei încercam să-mi imaginez un scenariu. În urbanul nostru supraaglomerat de construcții, supraaglomerat de automobile, parcări pline de tot felul de vehicule, îmi imaginez un tânăr care se duce acasă de la școală, își face lecțiile și ar vrea să alerge puțin. Unde, stimați colegi?
Haideți să încurajăm inițiativa doamnei senator, haideți să gândim în perspectivă, haideți să asigurăm, chiar cu un mic efort financiar, o sănătate mai bună adolescenților, adulților, tinerilor și – de ce nu? – bătrânilor acestei țări! Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Mulțumesc.
Vreau să spun că generația mea a făcut sport pe maidan, iar asta mai găsim din când în când.
Nu sunt probleme.
**Domnul Liviu Titus Pașca**
**:**
Sau în armată.
Mai dorește cineva? Nu.
Pardon, doamna senator Andronescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Vreau să fac câteva precizări.
În primul rând, Parlamentul a votat în 2008 o lege prin care a scos alimentația de tip fast-food din bufetele din incinta școlilor și cred că a fost o primă încercare extrem de pozitivă pentru sănătatea copiilor.
A doua precizare pe care vreau să o fac se referă la curriculumul ciclului primar. Sunt prevăzute 3 ore în curriculumul obligatoriu și încă 3 ore în activitatea extracurriculară pentru dezvoltarea activităților sportive de echipă sau a ansamblurilor sportive.
A treia precizare pe care vreau să o fac este legată de faptul că, în ciclul primar, peste jumătate din clasele din acest ciclu au activitatea de educație fizică acoperită de profesori de educație fizică. De ce numai jumătate? Pentru că este un mare deficit de profesori de educație fizică și, fără îndoială, aici trebuie să ne gândim cu cine acoperim aceste ore.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc și eu.
Mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.
Dau cuvântul, în final, doamnei senator Popa, inițiatoarea propunerii legislative.
Vă rog, microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc colegilor din Senatul României, într-adevăr, o Cameră superioară.
Dragi colegi,
Aș vrea să adresez câteva întrebări retorice.
De ce în Ungaria se poate?
De ce în Țările Nordice se poate?
De ce să avem încredere în câțiva funcționari de la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care, vă spun din experiență, fac acest curriculum, sunt de zeci de ani acolo, de 20 de ani sunt înțepeniți în acele norme, și să nu avem încredere în Parlamentul României?
De ce Parlamentul European are dreptul să propună minimum 3 ore de sport și Parlamentul României nu are dreptul?
De ce o învățătoare poate preda istorie, geografie, matematică, limba și literatura română și nu poate face jocuri cu copiii? Jocuri de mișcare. Nu vorbim despre sport de performanță și despre sport profesionist.
De ce nu citește Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului...
Domnule secretar de stat, vă rog să citiți argumentele în care am spus „în aceste condiții bugetul alocat nu este afectat, deoarece aceste ore pot fi efectuate de către învățător la clasă”.
Argumentele dumneavoastră nu sunt nici în favoarea învățământului, nici a sănătății copilului.
Vă mulțumesc încă o dată și mulțumesc Senatului României.
Vă mulțumesc și eu.
Nu pot să vă răspund la întrebările retorice. Nu este aici domnul senator Daea, că altfel v-aș fi spus: de-aia!
Cu aceasta, vă propun să încheiem dezbaterile.
Fiind vorba despre o lege organică, votul pe raport și pe lege, luni, 22 februarie 2010.
Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 126 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Nu-i putem ruga pe inițiatori să vină, pentru că nu mai sunt parlamentari.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Király, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 9.
Vă mulțumesc frumos.
Punctul de vedere al ministerului este negativ, din următoarele considerente: nu se precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, iar un asemenea demers legislativ apare ca inechitabil și inoportun în contextul actual.
Mulțumesc foarte mult. Din partea comisiei, domnul președinte Hărdău. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege dorește o completare a art. 126 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Este vorba despre acordarea unor indemnizații egale cu de 7 ori câștigul brut lunar obținut în ultima lună de activitate didactică la pensionarea personalului didactic din învățământul românesc.
Avem aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Vă mulțumesc foarte mult.
Sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale?
Nu sunt.
Votul pe raport și votul final luni, 22 februarie 2010.
Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea
legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
- Inițiator, domnul deputat Mircia Giurgiu. Nu este prezent.
Participă tot domnul secretar de stat Andrei Király. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Punctul de vedere al ministerului este negativ, fiindcă nu se precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse.
Suplimentarea numărului de norme didactice din învățământul preuniversitar conduce la creșterea cheltuielilor bugetare.
În al treilea rând, propunerea legislativă nu respectă normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000, expunerea de motive nefiind în concordanță cu textul proiectului de act normativ.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Hărdău. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Propunerea legislativă modifică și completează Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, modificările respective referindu-se la norma didactică a personalului didactic din învățământul preuniversitar, cu referire la orele de religie și educație muzicală. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, un raport de respingere.
Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar.
Același grup distins de inițiatori.
Domnul senator Robu, în numele inițiatorilor, dorește să prezinte propunerea legislativă.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király. Din partea comisiei, domnul senator Hărdău. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină? Nu.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 22 februarie 2010, fiind lege organică.
Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Statutul personalului didactic.
O inițiativă foarte importantă a unor distinși senatori.
Din partea inițiatorilor dorește cineva să sprijine propunerea legislativă?
Este vorba despre o propunere legislativă privind personalul didactic.
Domnii senatori Ghișe Ioan, Ichim Paul, Hașotti Puiu, Frâncu Emilian etc. doresc să sprijine inițiativa legislativă? Nu.
Domnule secretar de stat Király, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Punctul de vedere al ministerului este negativ, din următoarele considerente: propunerea legislativă nu este corelată cu principiile descentralizării, nici cu Programul de guvernare 2009–2012.
În al doilea rând, problema salarizării cadrelor didactice este parte integrantă a Legii salarizării unitare în sistemul bugetar.
Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Hărdău. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Propunerea legislativă privind Statutul personalului didactic a fost analizată în comisie și s-a elaborat un raport de respingere.
Avem avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților și de la Consiliul Economic și Social.
Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.
Votul pe raport și votul final se vor da luni, 22 februarie 2010, fiindcă este lege organică.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Îmi cer mii de scuze, vorbeam cu domnul coleg Urban, altfel aș fi avut o intervenție și la precedenta inițiativă legislativă, la punctul 21 din ordinea de zi.
Suntem în fața unui pachet de trei legi inițiate de deputații și senatorii PNL, Legea privind Statutul cadrelor didactice, Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Ultima urmează la punctul 23 din ordinea de zi.
Aș vrea să precizez că acest pachet de legi a fost supus unei largi dezbateri publice, aș putea afirma, fără precedent. A fost discutat cu sindicatele, cu reprezentanții învățământului preuniversitar, cu reprezentanții învățământului superior. S-au purtat discuții în centrele de zonă, în toate județele și, în cele din urmă, cu contribuția a foarte, foarte mulți oameni care se pricep la învățământ, s-a conturat acest pachet de trei legi.
Noi, PNL, am dorit ca astă-toamnă acest pachet de legi să intre în dezbaterea parlamentară. Din păcate, el a fost tratat la nivelul comisiilor, în Camera Deputaților și Senat, foarte superficial, fugitiv, pe motiv că exista un nou proiect de lege care le îngloba pe cele trei sub numele de Codul educației și știm bine ce s-a întâmplat. Acel proiect de lege a fost asumat de Guvern, a ajuns la Curtea Constituțională, unde a fost respins.
În momentul de față, iată că graba din toamnă a Guvernului a făcut ca învățământul să nu aibă legile atât de necesare.
Eu cred că acum ar trebui să luăm în considerare, la modul serios, acest pachet de legi.
Repet, am putea spune că el nici nu este rezultatul unei acțiuni de viziune politică asupra învățământului, ci este o chintesență a opiniilor celor mai buni specialiști în învățământ din toată țara.
Cred că ar trebui să votăm aceste legi.
În orice caz, este evident că Grupul parlamentar al PNL va vota aceste legi.
Vă mulțumesc.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király, punctul de vedere.
Punctul de vedere al ministerului este negativ, din următoarele considerente: propunerea legislativă nu este corelată cu principiile descentralizării, care sunt discutate cu partenerii sociali, nici cu Programul de guvernare 2009–2012, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 869/22 decembrie 2008.
Vă mulțumesc. Comisia, domnul președinte Hărdău. Microfonul 7.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/26.II.2010
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar a fost discutată în cadrul comisiei noastre și, cu unanimitate de voturi, s-a adoptat raport de respingere.
Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avem avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților și de la Consiliul Economic și Social. Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Domnule senator Oprea, microfonul 2.
Eu admir pledoaria colegului Robu, dar îi aduc la cunoștință că, în timp ce eram în vacanță parlamentară, distinsul purtător de cuvânt Varujan Vosganian – când doamna senator Andronescu, cu PSD și PD-L, a invitat toată suflarea care avea tangență cu educația, inclusiv presă și sindicate, ca să dezbatem toate propunerile, printre ele figura și propunerea PNL, a domnului Cristian Adomniței – a venit, ne-a amenințat cu două fraze că distrugem țara, și-a retras ambasada, inclusiv pachetul pe care îl avea, în numele PNL, și a plecat.
În continuare, s-au făcut dezbateri publice, luni de zile, doar pe cele două propuneri: propunerea doamnei ministru Andronescu, care, până la urmă, preluând, s-a constituit în Legea educației naționale.
Colegii trebuie să știe că aceste trei componente sunt parte integrantă a Legii educației naționale, care cuprinde mai multe lucruri decât cele trei pe care liberalii le prezintă astăzi.
Nu pot decât să-mi exprim regretul că n-au acceptat atunci să vină cu lucrurile chiar foarte bune pe care le aveau și ei în cele trei componente.
Singuri s-au scos din joc.
Vă mulțumesc.
Mai dorește cineva să intervină? Domnule senator Hașotti, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Un scurt comentariu.
În legătură cu distrugerea țării, eu cred că Varujan Vosganian a avut dreptate, dar asta ca o temă generală. Încă o dată, a avut dreptate.
Vreau să știu și eu dacă există cumva vreo prevedere în Regulamentul Senatului că un grup parlamentar nu are totala libertate de a nu mai participa la niște negocieri, pentru orice
fel de lege doriți dumneavoastră, și să vină cu propriul său proiect.
Unde este delictul?
Unde este marea greșeală pe care a făcut-o PNL? Noi vrem propriul nostru proiect.
Îl acceptă Parlamentul, bine, nu-l acceptă, iar bine.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Am înțeles.
Domnule senator Robu, vă rog, pe scurt, că aș vrea să încheiem. Sunt câțiva colegi care au început să mănânce biscuiți și mâncare din asta nesănătoasă.
Domnule senator Mutu, aveați o pungă cu chipsuri.
## Voi fi foarte scurt.
Aș vrea să ne aducem aminte cum s-au desfășurat acele așa-zise dezbateri. A fost un simulacru de dezbatere pe acea inițiativă legislativă, organizată la Camera Deputaților. Nici măcar nu s-au respectat procedurile, dar, dincolo de proceduri, un asemenea pachet de legi – erau 352 de articole, dacă îmi amintesc bine – nu se discută în câteva ore, într-o zi și, sigur, au mai fost câteva discuții sporadice, încheiate fără un consens, cu diverși actori interesați de acest subiect.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Inițiativa are caracter de lege organică, votul pe raport și votul final se vor da luni, pe 22 februarie 2010.
Vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere.
Invit colegii din Biroul permanent la ședință.
Domnule senator Țopescu, ne puneți să mergem pe jos? Este la același etaj.
## Domnule președinte,
Nu am vorbit în plenul Senatului câteva luni de zile cât am vorbit acum. Cred că a fost o ședință foarte animată.
Mă bucur că s-a discutat foarte mult despre sport.
Pentru că îi privesc pe colegii mei în ce poziții stau în fotoliile comode în care se află, v-aș propune, pentru că dumneavoastră ați făcut sport, ca, în cazul unor ședințe maraton, din două în două ore, să ieșim pe hol să facem câteva mișcări de dezmorțire a coloanei vertebrale și de activare a articulațiilor, pentru că, dacă mâncăm biscuiți și chipsuri, ne vom îngrășa și vom trăi puțin.
Vă mulțumesc.
Avem nevoie însă de un antrenor, de dumneavoastră! Vă mulțumesc tuturor. Ne vedem luni în plen.
## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#175819„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|438460]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/26.II.2010 conține 32 de pagini.**
Prețul: 6,40 lei
Pentru toate aceste considerente, eu susțin și ca senator această propunere legislativă, așa cum a fost amendată. Vă mulțumesc.
Eu sunt convins că am fost suficient de clar pentru a înțelege că este util să modificăm în acest fel legislația în vigoare și sunt convins că veți vota cu toții această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
În urma dezbaterilor, o să vin și cu alte precizări dacă va fi nevoie.
Vreau să fac o remarcă.
Am înțeles că onor colegii noștri deputați sunt deranjați de faptul că inițiativele legislative trec foarte greu prin Senat, spunând că o inițiativă legislativă a Domniilor Lor stă cam șase luni în Camera superioară a Parlamentului.
Această inițiativă legislativă a mea a stat opt luni de zile la Camera Deputaților, astfel încât cred că trebuie să se ocupe fiecare de ograda lui.
Vă mulțumesc.
Ca atare, propunerea, sugestia pe care o fac inițiatorului este să facă o distincție în conținutul inițiativei legislative între receptarea postului de radio și receptarea postului de televiziune.
Într-adevăr, a trecut o perioadă lungă de timp de când această inițiativă legislativă așteaptă, dar eu cred că retrimiterea la comisie pentru o reformulare ar fi o soluție care ar reuși să pună în bună ordine, din punct de vedere al consumatorului, relația cu cele două instituții despre care vorbim, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune.
Propunerea pe care o fac, în primul rând inițiatorilor și colegilor, este retrimiterea inițiativei legislative la comisie, pentru ca, în timpul cel mai scurt, să venim cu o formulă care, într-adevăr, să poată fi acceptată cu mai multă ușurință.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc.
De aceea, propun și eu retrimiterea la comisie, cu condiția ca Biroul permanent să o trimită și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă mulțumesc.
Mai mult, aș vrea să vă spun că, prin cele cinci ore de sport, adică în fiecare zi o oră de mișcare, nu văd neapărat acele ore de educație fizică în care cronometrezi copilul câte secunde face alergând sau cât sare la groapa de nisip. Nu, sunt acele ore prin care îmi doresc ca elevii noștri să învețe să conștientizeze ce înseamnă mișcarea, de exemplu să patineze, să meargă pe patine cu rotile. Sunt „n” exemple.
În aceste ore de sport, copiii cu dizabilități motorii pot să-și îndrepte unele probleme. În aceste ore de sport obligatorii, copiii noștri trebuie să se simtă egali, deci se promovează și egalitatea de șanse.
Acestea au fost câteva motive pentru care am propus această inițiativă, dar, v-am spus, îmi doresc mai mult să vină ca un preambul al viitoarei Legi a educației. Vă mulțumesc mult.