Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Suntem în cvorum de ședință.

Astăzi voi fi asistat de către colegii noștri, domnul senator Gheorghe David și domnul senator Cornel Popa.

În acest moment sunt prezenți 86 de senatori. Sunt convins că rândurile noastre se vor îngroșa în următoarele minute.

Aveți în față ordinea de zi modificată în urma solicitării Guvernului de a dezbate cu prioritate Legea responsabilității fiscal-bugetare și, evident, avem un număr important de voturi finale și de proiecte legislative pe agenda noastră de astăzi.

După votarea ordinii de zi puteți interveni pe orice altă chestiune.

Suntem în procedură de vot.

Vă rog să votați ordinea de zi de astăzi.

Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru de astăzi îl aveți în față.

Avem un program de la ora 9.00 la ora 13.00 _. (Domnul senator Liviu Câmpanu solicită insistent cuvântul)_ O secundă, vă dau cuvântul imediat.

Vreau să...

## **Domnul Liviu Câmpanu**

_**:**_

Vreau să intervin pe procedură, pe ordinea de zi.

Pe ordinea de zi?

Vă rog, aveți cuvântul domnule senator Câmpanu. Am crezut că este vorba despre altceva. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

În momentul în care am solicitat cuvântul am spus că vreau să intervin pe procedură, pe ordinea de zi, dar văd că devine o obișnuință să aveți acest tip de comportament prin care încălcați, efectiv, pe față Regulamentul Senatului. Spun acest lucru pentru ceea ce s-a întâmplat ieri la Biroul permanent, dacă vă aduceți aminte.

Voiam să vă solicit introducerea pe ordinea de zi, pentru vot, a solicitării făcute acum mai bine de o lună de către Grupul parlamentar mixt, de păstrare a locurilor în comisii. Fac această cerere, deoarece ați primit răspunsul de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și atunci nu ne rămâne decât acordarea unui vot în plen pe această solicitare.

Vă readuc aminte că ieri am fost martorul unui eveniment care îmi doresc să fie singular în Senatul României și în Biroul permanent. Ați supus la vot un document care nici măcar nu era înregistrat la Biroul permanent și ați supus la vot o decizie ce a fost discutată și votată de două ori în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Pun acest tip de comportament pe oboseala pricinuită de activitatea parlamentară.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dincolo de faptul că Biroul permanent de ieri a votat ca astăzi și nicicând să nu se introducă pe ordinea de zi o astfel de solicitare, eu vreau să vă învederez, domnule președinte, că solicitarea este neregulamentară și că dumneavoastră, chiar dacă ați vrea, nu o puteți supune votului, pentru că solicitarea este neregulamentară în virtutea art. 45, art. 47, art. 49 și art. 51 alin. (1), alin. (2), alin. (3) din Regulamentul Senatului. Prin urmare, nu puteți supune la vot solicitarea făcută.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Pereș, urmează domnul senator Chelaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Noi considerăm că această solicitare a colegului nostru, liderul Grupului parlamentar mixt, este temeinică și, sigur, reflectă Regulamentul Senatului.

Pe de altă parte, v-aș aduce aminte că în practica Senatului exista, cel puțin până acum, acest stil de lucru de a supune votului plenului Senatului problemele aflate în divergență în ceea ce privește Regulamentul și funcționarea Senatului.

Confirm cele spuse de colegul meu, domnul senator, liderul Grupului parlamentar mixt, că ieri, în Biroul permanent, domnule președinte, s-a produs un abuz. Biroul permanent a fost sesizat cu o problemă nerezolvată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și asupra căreia Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, fără a avea acest mandat, a revenit prin vot, aducând în fața Biroului permanent un document care nu a fost înregistrat la Biroul permanent, nu a urmat circuitul normal al documentelor. Într-o asemenea situație, la votul dat în Biroul permanent, și îmi permit să citesc din stenogramă, nu ați spus nici ce număr de voturi a obținut această decizie a noastră, nici câte voturi au fost împotrivă. Ne stă la dispoziție și stenograma.

Pe de altă parte, am solicitat în plenul Biroului permanent ca acest lucru să-l decidem peste o săptămână, în următoarea ședință a Biroului permanent, atunci când aveam alte documente pe care le solicitam, stenograma ședinței din 23 februarie de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să nu creăm un precedent periculos pentru activitatea noastră viitoare.

Nu ați ținut cont, domnule președinte, de această propunere, așa că vă rog să fiți de acord ca plenul Senatului să poată decide asupra solicitării făcute de către colegii noștri din Grupul parlamentar mixt. Este o solicitare legală, normală. Conform Regulamentului Senatului, dacă am aprobat înființarea Grupului parlamentar mixt, tot prin votul plenului Senatului, cred că tot noi trebuie să decidem și asupra componenței comisiilor, așa cum solicită colegii noștri.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC văd mai multe mâini ridicate.

În ce ordine?

Dau cuvântul domnului senator Sârbu.

Dacă nu se ridică niciunul dintre colegi, atunci cred că am înțelegerea lor și am să spun eu ceea ce trebuie să spunem, poate vor completa și dânșii.

L-am ascultat pe colegul, care, în stilul dânsului, vă imputa că încălcați Regulamentul Senatului, că agresați într-un fel sau altul ședințele. Toată lumea știe că nu este așa. Dacă ar fi să vă reproșăm ceva, ar fi, poate, ceea ce vă reproșăm de fiecare dată, că sunteți prea bun.

Dincolo de asta, colegul Pereș are același statut pe care îl avem și noi, același Regulament al Senatului, poate că ne-a citit dintr-un alt regulament. La art. 45 – spunea domnul senator Puiu Hașotti – se și spune foarte clar, nu știu dacă mai e cazul să citez: „astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului, rezultată din alegeri. În cazul în care unul dintre membrii comisiei demisionează din grupul parlamentar care l-a propus, liderul grupului respectiv poate propune un alt reprezentant”. Deci îi dă posibilitatea să propună, nu spune că nu poate să propună. ( _Discuții aprinse în sală.)_

Poftiți?

Eu vorbesc după statut, nu vorbesc după ceea ce doriți dumneavoastră. În urma plecărilor... – nu e dialog, așteptați, așteptați și după aceea veniți cu argumente.

Sigur, am putea să discutăm și faptul că toți colegii care au plecat, atunci când au venit în Senat, au venit pe un vot, pe un program politic, s-au dus în teritoriu, chiar dacă era votul uninominal, cu susținerea unei formațiuni politice, și acum vin să solicite drepturi suplimentare. Și-au asumat acest risc. Dacă Senatul apreciază... dar dacă la Biroul permanent de ieri s-a hotărât că nu întrunesc această condiție, eu cred că trebuie să respectăm decizia Biroului permanent așa cum am respectat-o și în alte situații care nu ne-au convenit, față de program, de exemplu.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Chelaru, urmează domnul senator Rușanu, înțeleg.

## Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați și distinși colegi din Senatul României,

Chiar ne facem că nu știm să citim Regulamentul Senatului, pe baza căruia funcționăm de mai mult timp? Sunt câteva lucruri care au fost lămurite și ieri în Biroul permanent. Încerc să înțeleg efortul colegilor din Grupul parlamentar al PD-L de a forța litera Regulamentului Senatului în favoarea unor colegi care se îndreaptă spre dumnealor. Două lucruri sunt extrem de clare: Regulamentul actual al Senatului, până va fi modificat, stabilește că fiecare comisie dintre cele 15 de specialitate se formează la începutul legislaturii, pe bază de negocieri, în raport cu un singur criteriu: algoritmul politic rezultat în urma alegerilor. Acest algoritm politic a stabilit la începutul acestei legislaturi componența, nu funcțiile comisiilor de specialitate.

A apărut însă, spre bucuria unora și cu înțelegerea altora, un grup regulamentar de parlamentari independenți. Este firesc ca acest grup să aibă un statut în Senatul României, statut stabilit de același Regulament al Senatului, și îl are. Prin votul nostru, am legalizat, practic, existența acestui grup parlamentar. După ce grupul respectiv a solicitat toate drepturile care i se cuvin în baza Regulamentului Senatului, inclusiv cele logistice, pe care le-a și primit, a început să apară a doua categorie de presiuni: doresc, cu încălcarea flagrantă a Regulamentului Senatului, să schimbe componența comisiilor, în sensul că unii dintre colegi vor să rămână membri ai comisiilor respective. Nu se poate pune în discuție acest lucru. Vă explic de ce. Această componență a comisiilor este rezultatul algoritmului politic stabilit de Regulamentul Senatului și este rezultatul alegerilor libere, care au avut loc în România și în baza cărora noi avem acest mandat astăzi.

Unii dintre dânșii doresc neapărat să rămână membri ai acestor comisii. În afară de Regulamentul Senatului, există un impediment: păstrarea acestora în comisii schimbă componența politică a comisiilor, așa cum ea a rezultat din algoritm. Au venit apoi cu a doua propunere: să mărim numărul de parlamentari în comisiile respective pentru a rămâne în comisii. Nici acest lucru nu este posibil pentru că echilibrul politic – care unora ne place, altora nu ne place – rezultat din acele alegeri s-ar schimba în această conjunctură, în primul rând din cauza numărului foarte mic de senatori care formează aceste comisii. Au fost câteva discuții legate de faptul că un text pe care astăzi l-a invocat colegul meu este neconstituțional.

Vă mulțumesc. Urmează domnul senator Rușanu.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Rădulescu sau domnul senator Pereș?

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

În Biroul permanent a existat un material adresat Biroului permanent al Senatului de către doi membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vicepreședintele și secretarul. În acel material, sus, după antet, scria: „Către Biroul permanent al Senatului”. În urma discutării acestui material, s-a trecut la votarea lui. Care este abuzul? Ce facem cu un material adresat Biroului permanent? Îl discutăm și îl lăsăm așa? ( _Rumoare, discuții._ ) Și al doilea material...

În legătură cu comisiile, să discutăm fondul problemei. Stimați colegi, poate nu mai țineți minte. În decembrie 2008, cele patru grupuri parlamentare din Senat au negociat numărul de membri în fiecare comisie și funcțiile de conducere. Așa se negocia la acea dată.

Vreau să subliniez că s-a negociat numărul de membri, nu persoanele respective. Deci fiecare grup parlamentar într-o comisie are un număr de membri.

Cine sunt acei membri? Îi stabilește grupul parlamentar la începutul mandatului. Deci nu neapărat acel...

Domnule coleg, sunteți mai nou, probabil. Așa se spune.

Nu, nu, lăsați asta, că știm!

Venim mai departe.

Să vă mai amintesc, că, poate, nu ați fost toți la negocieri și, poate, nu vi s-a spus: comisiile, la vremea respectivă, s-au împărțit în trei categorii: domnul Berceanu era din partea PD-ului, domnul Videanu era din partea PD-ului. Comisii de categoria I, II și III, și așa am negociat pe fiecare comisie în parte.

Ei, cum? Nu țineți minte? După aceea am negociat... vă reamintesc tot eu, văd că uitați repede sau vă aduceți aminte numai ce doriți.

După ce am negociat comisiile, am negociat funcțiile în fiecare comisie și am stabilit ce președinți de comisii luăm, ce vicepreședinți, ce secretari de comisii luăm. Asta a fost negocierea.

Acum veniți și spuneți că a apărut un nou grup.

Să vă fie de bine!

E clar că acel grup, până la sfârșitul acestui mandat, nu va avea parte de drepturi decât la comisiile la care renunță grupurile parlamentare respective, pentru că eu mi-am negociat în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital trei membri – așa a negociat Grupul parlamentar al PNL –, vă dau un exemplu. Negociind trei membri, nu poate veni acum un alt grup parlamentar să-mi spună că nu mai am trei, ci doi. Păi, de ce? După care algoritm?

## **Din sală**

**:**

Acasă... Decideți...

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

Care om acasă? Acel om nu mai este omul meu. Eu am trei membri. Pe acei membri eu pot să-i rotesc cum vreau. Eu de mâine nu mai fac parte din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, că nu-mi permit, și mă duc la Comisia pentru egalitatea de șanse. Grupul parlamentar numește pe altcineva în locul meu.

Nu. Eu cred că vă faceți că nu înțelegeți. Vorbiți despre abuzuri când vă convine, iar când nu vă convine nu înțelegeți.

Ar fi bine să înțelegeți. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Rădulescu.

## **Domnul Mihail Hărdău**

**:**

Și dacă rămâne singur, ce face?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încerc în această dispută să aduc contribuții, ca să nu repetăm lucruri spuse deja.

Pe procedură, s-a făcut cererea de completare a ordinii de zi și, deși noi am intrat, de fapt, în fond, această cerere trebuie supusă la vot plenului ca să fie punct oficial pe ordinea de zi, după aceea pentru a se putea finaliza, ca orice discuție și ca orice punct de pe ordinea de zi în Senat, cu un vot. Asta pe procedură.

Pe fondul discuției, voi spune următorul lucru. Toți avem la noi Regulamentul Senatului, însă văd că ori nu știm, ori nu vrem să-l citim așa cum este. În momentul în care prevederile de la art. 45 alin. (1), partea finală, așa cum s-a subliniat de domnul Chelaru, au fost declarate neconstituționale, nu mai putem să facem apel la un asemenea argument dacă Curtea Constituțională l-a eliminat din regulamentul nostru.

Mai departe, în lenevia sa, care este caracteristică și altor articole din Regulamentul Senatului, că este o colecție de vreo 13-14 puncte neconstituționale, Senatul nu a operat nicio modificare și, în momentul de față, sunt o mulțime de situații reglementate o dată prin Regulamentul Senatului și declarate neconstituționale de Curtea Constituțională și, practic, nu putem invoca argumentul dat de regulament. În momentul acela, dacă apare o situație reglementată de o prevedere care a fost declarată neconstituțională de Curtea

Constituțională, Senatul trebuie să dezbată. Deci chiar dacă nu era și alin. (2), care spune clar că „problemele rămase în divergență se supun direct votului Senatului”, subliniind, din nou, caracterul suveran al plenului Senatului, chiar dacă nu era această prevedere, noi tot trebuia să dezbatem fiindcă a apărut o situație care ar fi fost reglementată de o prevedere de la art. 45 alin. (1), dar nu mai este, că a fost declarată neconstituțională.

Deci această dezbatere, _volens nolens_ , tot trebuia să o facem. De aceea, vă rog să supuneți votului includerea, să o luăm procedural, pe ordinea de zi, apoi să derulăm această discuție și aș mai aduce o completare la discuțiile de dinainte. Toți spunem că, dacă pleacă un membru al unui partid dintr-o comisie și în locul lui vine un independent sau, de fapt, este vorba despre aceeași persoană, se întâmplă ceva cumplit, se modifică reprezentarea proporțională, conform algoritmului, în comisia respectivă. Dar dacă noi facem cum s-a făcut până acum și îi dăm undeva mai la coadă – în comisiile mai puțin interesante, nu știu, nu vreau să supăr pe nimeni, dar sunt unele comisii mai puțin interesante – pe cei care sunt independenți, iar comisiile respective se umplu numai de independenți, în comisiile respective se mai respectă algoritmul rezultat din alegeri? Pe naiba! Și atunci? Să rezolvăm această problemă printr-o discuție în plen.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Hașotti...

Stați puțin...

Stimați colegi, ați uitat când era grupul independent al domnului Meleșcanu? Avea comisiile pe care le avea. Acum, de ce nu? Apelați la trecut...

Apelați numai la trecutul care vă convine!

Aduceți-vă aminte cum era grupul lui Meleșcanu, APR-ul, și căruia i s-au dat niște comisii... pentru egalitatea de șanse și celelalte.

Au greșit.

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

Au greșit. Perfect.

Dacă erați pe vremea aia, era bine, dar nu erați.

## **Domnul Liviu Câmpanu**

**:**

Procedură, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Greblă.

## **Domnul Liviu Câmpanu**

**:**

Pe procedură.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pe procedură ați deschis acest subiect, domnule senator.

Ați deschis un subiect și trebuie să consumăm argumentele pro și contra.

- Vă mulțumesc mult pentru ajutor.

Domnul senator Greblă, microfonul 4.

Dacă doriți să interveniți pe fond, fără niciun fel de problemă, vă înscrieți la cuvânt.

deoarece în toate comisiile permanente ale Senatului numărul de membri a fost stabilit la 11 și nu poate fi depășit în nicio situație. De altfel, solicitarea grupului așa-zișilor independenți este și ambiguă, astfel încât nu avem, domnule președinte, stimați colegi, ce să înscriem pe ordinea de zi.

Domnule senator Greblă, microfonul 4.

Aveți după aceea cuvântul, fără probleme.

Domnul senator Câmpanu. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu repet unele argumente pertinente ridicate de colegii mei. În esență, grupul așa-zișilor independenți dorește să înscriem pe ordinea de zi a plenului Senatului un lucru împotriva regulamentului și împotriva Statutului deputaților și senatorilor, și anume să facă parte din comisiile unde au activat până în prezent, cu depășirea numărului de 11 prevăzut și acceptat de toată lumea.

Este o solicitare absolut inacceptabilă, motiv pentru care ea nu poate fi supusă la vot, pentru că plenul este suveran să adopte măsuri, dar care trebuie să se întemeieze pe Constituție, pe lege, pe Regulamentul Senatului și pe Statutul deputaților și senatorilor. Nu putem să votăm împotriva unor prevederi care sunt foarte clare.

Două lucruri voi mai spune, deoarece majoritatea argumentelor au fost epuizate. Interpretarea Statutului deputaților și senatorilor este o operă dificilă și la îndemâna specialiștilor. Nu putem să citim Regulamentul Senatului și apoi să avem propriile viziuni asupra acestuia. Dacă teza a doua a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, trebuie să vedem și argumentele ei, pentru a da o interpretare corectă, iar argumentele Curții Constituționale sunt următoarele:

Nu poate fi invocată neconstituționalitatea art. 45 alin. (1), teza a II-a, deoarece aceasta se referă doar la dreptul liderului de grup parlamentar, nu și al grupului parlamentar, în ansamblul său, de a face propuneri privitoare la înlocuirea unui membru dintr-o comisie permanentă în altă comisie permanentă.

Citez tot din Decizia Curții Constituționale:

„Art. 46 alin. (3) limitează numărul comisiilor permanente, al birourilor acestora din care poate face parte un senator. Limitarea este necesară pentru asigurarea condițiilor de funcționare eficientă a comisiilor, precum și pentru a asigura reflectarea configurației politice a Senatului în alcătuirea comisiilor permanente.

Astfel, senatorul care nu mai face parte dintr-un anumit grup parlamentar nu poate reprezenta acel grup nici în comisie, iar înlocuirea sa este dreptul exclusiv al grupului care l-a propus.”

Deci, din acest punct de vedere, nu există niciun fel de ambiguitate în ceea ce privește dreptul grupului care a propus un anume senator să și-l retragă de acolo și să și-l înlocuiască cu altul. Peste numărul de membri nu putem să acceptăm, nici măcar să supunem la vot acest lucru,

## **Domnul Liviu Câmpanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte, că îmi permiteți să vă ajut să nu mai încălcați încă o dată Regulamentul Senatului.

Domnule senator!

Art. 87...

Domnule senator, vă puteți rezuma la subiect?

## Art. 87...

Sigur. Vreau să vă citesc o prevedere regulamentară. Art. 87 alin. (3) spune că: „Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziție, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.”

Este o prevedere a Regulamentului Senatului despre care facem vorbire.

Vă mulțumesc.

În acest context, îl invit pe domnul senator Hașotti la microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, nu în acest context. Sigur că solicitarea este total, total în afara Regulamentului Senatului. Eu, cu tot respectul, încă o dată vă atrag atenția că ați încălca grav Regulamentul Senatului dacă ați supune votului această solicitare, pentru că este o solicitare neregulamentară.

Acum, puțină istorie.

Mă bucur că a venit domnul senator Radu Alexandru Feldman, pe ale cărui memorie și onestitate mă bizui cât se poate de mult și cât se poate de sincer.

În anul 2000, ca urmare a unei acțiuni puternice a PSD, Grupul parlamentar al PD din Senat nu a mai avut numărul suficient de membri.

Vă aduceți aminte, domnule senator? Erați cinci sau șase, pentru că domnul Pană era ABBA, când la PSD o săptămână, când la PD o săptămână. Vă aduceți aminte...

Nu, nu, nu! Stați, stați!

**Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Iau cuvântul. Este o singură condiție pentru dialog.

Stați. Bine...Poftiți.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă doriți să avem un cor...

Vă mulțumesc.

...un cor al amintirilor romantice din Parlament.

## **Din sală:**

Un duet...

Un duet.

Nu, nu. Este singura condiție pentru dialog.

Îi mulțumesc domnului senator că făcea apel la memoria mea, pe care o invoca cu o prețuire pentru care îi sunt recunoscător, dar am aceeași rugăminte: fac apel la memoria domnului senator Puiu Hașotti să funcționeze la aceiași parametri și vreau să-i amintesc distinsului meu coleg și prieten că în anul 2000 eram amândoi în Grupul parlamentar al PNL. Noi vorbim despre Grupul parlamentar al PD, care avea, într-adevăr, o situație aparte, dar eu nu făceam parte din acel grup.

În legislatura 1996–2000 ați fost...

În anul 2000 am avut onoarea să fiu primit în rândurile Partidului Național Liberal, domnule senator.

Domnule senator, în legislatura 1996 – 2000 ați fost senator PNL? Atunci...

Întotdeauna liberalii au avut memorie mai bună decât mine, dar...

Puteți reveni în actualitate, vă rog?

La momentul acela, Grupul parlamentar al PD avea un cu totul și cu totul alt discurs.

De fapt, ce ne solicită colegii noștri?

Ne solicită ca în cadrul Senatului comisiile parlamentare să aibă un număr diferit de membri, ceea ce nu se poate.

În al doilea rând, a fost invocat aici textul Curții Constituționale, și fac apel totuși la memoria dumneavoastră mai apropiată. Întotdeauna când am venit și am făcut astfel de solicitări am vorbit despre Grupul parlamentar al PNL, Grupul parlamentar al PSD, în cazul în care și dânșii au făcut acest lucru. Nu liderul de grup face, prin propria lui voință, această solicitare, ci grupul, și documentele pe care le înaintăm Biroului permanent sunt semnate de lider, dar exprimă voința grupului și se scrie textual: „Grupul parlamentar al PNL”.

Prin urmare, ceea ce solicită Curtea Constituțională referitor la art. 45 este acoperit din punct de vedere procedural.

Eu acum mai discut și o chestiune cotidiană. Nu știu ce sunt colegii din Grupul parlamentar al PD-L: avocații sau aliații așa-zișilor independenți?

Justițiari!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Justițiari...

Dar știți că aici – și n-aș vrea să supăr pe nimeni – există totuși o explicație. Mai mult de jumătate dintre colegii din Grupul parlamentar al PD-L – și îi prețuiesc foarte mult pe unii dintre dânșii – au hălăduit pe la alte partide. Prin urmare, naturalețea asta de a apăra așa-zișii independenți este explicabilă.

Și aștept un răspuns și de la domnul senator Pereș.

Domnule senator, eu, de 20 de ani, sunt în același partid. Dumneavoastră ați fost la vreo zece, așa că nu vă comparați cu mine.

Deci, domnule președinte, încă o dată, eu vreau să încheiem această discuție, să începem să votăm proiectele din ordinea de zi, pentru că dacă o lungim foarte mult s-ar putea să rămânem fără cvorum și această solicitare să cadă în desuetudine.

Mulțumesc.

Încă două scurte intervenții.

Vă rog, domnule senator Pereș, numele dumneavoastră a fost invocat de către domnul senator Hașotti.

Vă invit la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

În primul rând, domnule președinte, dați-mi voie să-i răspund unui coleg pe care eu îl îndrăgesc, domnul senator Sârbu, să-i spun că, într-adevăr, nu citim același regulament și să-i recomand să facă rost totuși de acest regulament în care sunt trecute și deciziile Curții Constituționale cu privire la ceea ce trebuie să facă Senatul și cum să modifice regulamentul.

Pe de altă parte, trebuie să confirm: într-adevăr, domnul senator Puiu Hașotti are dreptate, nu a părăsit Partidul Național Liberal de 20 de ani. Pot să confirm acest lucru, dacă asta era întrebarea pe care voia să mi-o pună.

Pe de altă parte, domnule președinte, probabil, Curtea Constituțională nu a fost sesizată în ceea ce privește art. 46 nici în solicitările făcute de colegii mei în 2006 și în 2007 pentru a putea să tranșăm asupra regulamentului.

Art. 45 ar trebui să-l citim în totalitate, pentru că – și eu asta am invocat – în ședința Biroului permanent de ieri ne-am confruntat cu niște documente care nu știu dacă cereau neapărat un vot din partea Biroului permanent al Senatului. Ele puteau să fie aduse și să fie dezbătute în plenul Senatului, așa cum am făcut de foarte multe ori, în foarte multe situații, și cu alte probleme.

Plenul este suveran și, bineînțeles, poate decide asupra unor lucruri – sigur, nu în afara regulamentului –, dar tot art. 45 alin. (2) spune foarte clar: „Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.”

Asta am cerut și asta am rugat să se scrie în ordinea de zi. De fapt, am fost de acord cu solicitarea colegilor noștri de la Grupul parlamentar al independenților să supuneți votului plenului Senatului această propunere.

Pe de altă parte – și cu asta închei –, alin. (4) al art. 46 spune foarte clar și pentru prezent, și pentru viitor: „Senatul aprobă componența nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți.”

Așadar, dacă am constituit, constituțional și regulamentar, acest grup al independenților, este normal să continuăm ideea pe care a decis și Curtea Constituțională, și în cadrul grupurilor parlamentare, acest grup parlamentar, inexistent în momentul alegerii – în cazul nostru în anul 2008 –, are toate drepturile, pentru că s-a înființat cu toate drepturile ca grup parlamentar, sigur, cu denumirea Grupul parlamentar mixt al independenților.

## Mulțumesc.

Domnul senator Daea, după aceea domnul senator Chivu, domnul senator Corlățean și închidem acest punct. Sunt aici reprezentanții Guvernului pentru dezbaterea unei legi cu adevărat importantă pentru buna funcționare a sistemului nostru financiar.

Microfonul 4, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Este pentru prima dată când vin la microfon fără un document în mână. Mă folosesc de fiecare dată de documentele pe care colegii mei, astăzi, le-au prezentat ca

suport al discuțiilor. Vin la microfon astăzi cu principiile și doresc să protestez împotriva modului neelegant al domnului senator Liviu Câmpanu în care a făcut referiri la modul în care se respectă Regulamentul Senatului și cum conduce lucrările președintele Senatului României. Este un protest al bunului-simț și al atitudinii colegiale. Cred că Domnia Sa l-a receptat pe măsură, iar stăruința în acest domeniu, din punctul meu de vedere, este de prisos.

De aceea, domnule președinte, acum, când s-a descărcat fulgerul nervozității pe interpretarea diferită a Regulamentului Senatului, îngăduiți-mi să vă supun atenției, în calitatea dumneavoastră de președinte, care are obligația de a conduce ședințele plenului Senatului, că ați supus la vot ordinea de zi și că această ordine de zi a fost votată.

Nu vreau să asistăm astăzi la o dinamitare a ordinii de zi pe un domeniu care, iată, naște interpretări diferite. În ordinea de zi, astăzi, așa cum spuneați, sunt înscrise multe acte normative care așteaptă dezbaterea și decizia noastră în Senat. V-aș ruga să continuați, domnule președinte, cu programul și cu dezbaterea pe ordinea de zi, așa cum vă cere regulamentul.

Vă mulțumesc și vă asigur că nu mai intervin pe o asemenea temă. Cred că s-a descărcat suficient nerv într-un domeniu în care regulamentul este explicit și foarte clar, numai interpretarea noastră este diferită.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Sorin Serioja Chivu, urmat de domnul senator Titus Corlățean, domnul senator Constantin Dumitru, domnul senator Ovidius Mărcuțianu.

## **Domnul Sorin Serioja Chivu:**

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Așteptam ca, în cuvântul de protest, domnul senator Daea, pe care îl respect, să sesizeze și atitudinea domnului senator Chelaru prin care, efectiv, ne jignește.

Să știți că suntem senatori ca și dumneavoastră. Bănuiesc că performanța în voturile realizate le găsiți pe site, motiv pentru care nu țin în mod special să vă cereți scuze „așa-zișilor senatori independenți”.

Suntem senatori ai României, domnule...

Nu, nu... Mă scuzați! Mă scuzați, domnule Chelaru. Este vorba despre domnul senator Toni Greblă. Mă scuzați! Vă rog frumos să primiți scuzele mele. Vă cer scuze.

Mergând mai departe, mă așteptam ca domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să dea citire motivației Curții Constituționale, care spune foarte clar – repet, am mai spus și acum două săptămâni – referitor la art. 45 alin. (1): „contravine principiilor de organizare și funcționare democratică a Parlamentului”.

Eu citesc din decizia Curții Constituționale, cu tot respectul. Motiv pentru care, domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să lansez o provocare colegilor senatori din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Dragi colegi,

Dacă, în urma turbulențelor ce sunt vizibile la dumneavoastră în partid, o forță centrifugă, despre care vorbea unul dintre colegii noștri, va determina să plece din rândurile dumneavoastră încă 20 de senatori, vă întreb: cum puteți acoperi cele 16 comisii, respectând regulamentul pe care susțineți sus și tare că îl respectați?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două comentarii: unul de ordin politic, concis, și unul cu statutul, regulamentul și cu decizia Curții Constituționale în integralitatea sa, așa cum trebuie citită de către oricine se respectă profesional.

Comentariul politic este următorul: este fără precedent, este pentru prima oară în 20 de ani de istorie a parlamentarismului românesc, după 1990, când se încearcă o procedură care încalcă în mod flagrant regulamentul și, iată, chiar și decizia Curții Constituționale. Atitudinea politică a Grupului parlamentar al PD-L este remarcabilă din punctul de vedere al încrâncenării și încăpățânării cu care colegii noștri din Grupul parlamentar al PD-L doresc să-și atingă obiectivul. Pe de altă parte, această atitudine politică este admirabilă prin modalitatea în care încalcă flagrant o realitate juridică evidentă.

Și al doilea comentariu, juridic de această dată, cu textul în integralitatea sa, așa cum se citește, este următorul: art. 45 alin. (1) din Regulamentul Senatului a fost declarat parțial neconstituțional de Curtea Constituțională, numai cu privire la atributul liderului de grup parlamentar de a anunța modificarea după plecarea, prin migrațiune politică, a unui senator.

Și citesc ceea ce nu a fost citit până acum din Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006. La paragraful 10, în ultima parte, pe care ați evitat s-o citiți, se spune foarte clar: „Astfel, liderul grupului parlamentar nu poate avea dreptul să propună înlocuirea în cadrul comisiei a unui parlamentar cu altul, ci, eventual, să anunțe în plenul Senatului care a fost decizia grupului respectiv.”

Cealaltă parte a regulamentului a rămas în vigoare, așa cum a fost în toți acești ani. Cutuma parlamentară a fost foarte clar respectată până astăzi și, potrivit acestei cutume parlamentare, plenul Senatului ia act – atât și nimic mai mult – de anunțul grupului parlamentar privind înlocuirea celui care a plecat.

Ponderea grupurilor parlamentare rezultată în ziua alegerilor, prin votul cetățenilor, delegarea de suveranitate prin vot către Legislativ și către senatori, numărul de mandate, ponderea sunt stabilite, potrivit Constituției și

Mulțumesc și eu domnului senator. Domnule senator Dumitru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că discuția foarte aprinsă de astăzi putea să nu aibă loc dacă, și numai dacă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări își făcea datoria și, implicit, Biroul permanent, pentru că lucrurile pleacă de la 11 februarie, când Grupul independenților depune, în numele grupului, nu în numele liderului, o cerere către Biroul permanent, solicitând ca membrii acestui grup să-și mențină locurile în comisiile permanente ale Senatului.

În 23 februarie, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ia în discuție această cerere și, pentru prima oară în istoria Senatului, se întâmplă un lucru extraordinar de grav. Fiind prezenți opt membri ai comisiei, când se ajunge la vot, unul dintre membri pleacă, spunând că lasă votul dumnealui unuia dintre colegi, ceea ce regulamentul nu permite.

Președintele, în speță domnul senator Toni Greblă, realizând că nu va avea succes în ceea ce privește această cerere, cu de la sine putere închide lucrările ședinței, spunând că votul este 4 la 4, ceea este incorect. Votul, la data când trebuia să se dea, era probabil 4 la 3, dar oricum erau 7 persoane, deci un număr impar, și trebuia să apară o situație clară.

Nenorocirea se întâmplă și ieri, când noi, grupul, facem o constatare și o aducem la cunoștința Biroului permanent. Văzându-se iar într-o situație dificilă, același președinte, al aceleiași comisii, produce în timpul ședinței un material, după ce doamna vicepreședinte Anca Boagiu îi atrage atenția că noi discutăm un document înregistrat la Biroul permanent, vine și dumnealui repede cu o hârtie făcută pe genunchi, ne-o prezintă, iar dumneavoastră, domnule președinte, ați avut puterea să o supuneți votului.

Asta este neregulamentar, în primul rând, ceea ce s-a întâmplat ieri, cu o hârtie neînregistrată, un document, dacă vreți, dacă așa vrea să-l intituleze președintele comisiei, informare neînregistrată la Biroul permanent, necerută înscrierea în ordinea de zi, și vă rog să consultați stenograma ședinței de ieri de la Biroul permanent. Nimeni nu a cerut ca acest document să fie înscris în ordinea de zi și totuși am dat un vot. ## Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Toni Greblă, numele dumneavoastră a fost invocat în mod repetat.

Microfonul 4, vă rog.

## **Domnul Toni Greblă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că o dispută eminamente politică implică și profesionalismul membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dacă din punct de vedere politic trăim în țara tuturor posibilităților, din punct de vedere juridic interpretarea nu poate să fie decât una singură.

Am spus-o încă de acum un an de zile: nimeni nu poate să prevadă și să reglementeze prin legi, statute, regulamente atâtea trăsnăi politice câte i-au trecut și-i trec, în continuare, prin cap domnului președinte Traian Băsescu. A provocat conflicte instituționale și acum mai provoacă unul _... (Rumoare, gălăgie, aplauze.)..._ în Parlamentul României.

A încurajat plecarea din PSD și din PNL a unor senatori pentru a constitui, repet, grupul senatorilor așa-ziși independenți. Nu am folosit niciodată expresia „așa-ziși senatori”, ci „grupul senatorilor așa-ziși independenți”. Mențin această etichetă și o voi folosi până când colegii noștri vor înțelege că nu sunt independenți, pentru că au nevoie de tutela PD-L, pentru că regulamentul nu vă permite să-l interpretați după cum avem sau nu o anume majoritate.

Dacă aveți majoritatea în Senat astăzi, ar însemna că puteți să supuneți la vot inclusiv faptul de a fi retrași din comisie, de a fi scoși din comisiile permanente, reprezentanții PSD-ului, pentru ca, în locul lor, să fie numiți alții. Aveți această posibilitate, să supuneți la vot și să adoptați o hotărâre nelegală.

Dacă acest lucru încă nu puteți să-l faceți – că știți că încălcați flagrant regulamentul –, realizați o încălcare mică: hai să depășim numărul de membri în comisiile permanente, pentru că grupul așa-zișilor independenți poate să facă acest lucru.

Vă rog să concluzionați, domnule senator.

## Domnule președinte,

Nu putem să supunem la vot o solicitare care este împotriva regulamentului. Plenul Senatului este suveran să decidă în chestiuni care țin de interpretarea corectă și în

limitele regulamentului, nu în chestiuni care privesc situații care excedează sau sunt în afara regulamentului.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Mărcuțianu, microfonul 3. Încerc să dau cuvântul în ordinea înscrierilor la cuvânt.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să vă aduc la cunoștință faptul că sunt singurul inginer silvic din Senatul României și să-i aduc aminte domnului președinte Petre Daea, pe care îl respect foarte mult, discuția pe care am avut-o în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului în prima ședință, din prima zi.

Am declarat atunci, în acea sală, că nu fac parte din niciun partid politic. Scopul meu în acea comisie era binele silviculturii românești. Nu mă interesează algoritmul politic nici din Senatul României, nici din Camera Deputaților și pe niciunul dintre noi, din această sală, nu ar trebui să îl intereseze. Scopul nostru principal aici este interesul național.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu, microfonul 3. Ca să păstrăm profesia...

Colegul meu, domnul senator Pereș, a fost elegant, dar am văzut modul în care au reacționat colegii de la putere atunci când s-a amintit numele președintelui Traian Băsescu.

Aș vrea să fie foarte atenți la ceea ce le spun acum, că o să-și amintească această frază. Să nu uitați, dragi colegi, că noi venim din viitorul dumneavoastră!

Dacă ați înțeles ce vă spun, o să vă gândiți mult mai bine. Aveți timp zilele astea.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Urban, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte...

Vă rog, microfonul 3, pentru domnul senator Sârbu. Am crezut că ați încheiat intervenția. Imediat, domnule senator Urban.

Ca să clarific și acest aspect, poate mai citiți și dumneavoastră. Aceste cuvinte nu le-am spus eu, nu le-am inventat eu. Din întâmplare, mai citesc și eu. A spus-o Soljenițîn, când s-a dus în America.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Urban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al senatorilor independenți a formulat o cerere, și anume ca în ordinea de zi, la punctul 2, să fie introdusă cererea pe care ei au adresat-o Senatului României.

Grupul parlamentar al PD-L cere să se supună la vot această cerere.

În ceea ce privește trăsnăile juridice despre care vorbea domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, îi aduc aminte faptul că art. 54 din Regulamentul Senatului spune că ordinea de zi a lucrărilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări se stabilește de către biroul comisiei, adică de către dumneavoastră, domnule președinte, de către secretar și vicepreședinte, iar ordinea de zi de ieri nu a respectat regulamentul.

De asemenea – apropo de documentul cu care dumneavoastră v-ați dus ieri la Biroul permanent al Senatului –, Regulamentul Senatului spune că orice hârtie care pleacă de la o comisie a Parlamentului trebuie să fie contrasemnată de către secretarul acesteia. O comisie permanentă a Senatului nu este a unui om. O comisie permanentă a Senatului reprezintă o echipă. O comisie permanentă a Senatului lucrează, conform Regulamentului Senatului, în cvorum. Nu se pot lua decizii sau hotărâri cu cinci, patru, trei sau două persoane.

Vă rog frumos să mă scuzați, domnule președinte al Senatului, ieri ați supus la vot documentul cu care a venit domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, fără să fie contrasemnat de către secretar, în condițiile în care nu a fost înregistrat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în condițiile în care vorbea despre o hotărâre care a fost luată ieri fără cvorum și cu repetarea votului.

Suntem colegi. Nu putem repeta votul la o chestiune până iese așa cum vrem noi. Dacă data trecută s-a dat un vot și am fost în cvorum, așa rămâne. Nu putem modifica ordinea de zi așa cum vrem noi.

Ieri s-a săvârșit un abuz. Din păcate, s-a încălcat regulamentul pentru că, pe ordinea de zi suplimentară, așa cum apare pe site-ul Senatului, erau prevăzute doar trei puncte: o solicitare a domnului senator Diaconescu, o solicitare a doamnei senator Doina Silistru și o scrisoare pe care dumneavoastră ați primit-o din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Savu, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Putea fi și un drept la replică.

La provocarea pe care ne-a aruncat-o domnul senator Chivu, eu cred că toate discuțiile pe care le purtăm astăzi aici sunt o consecință a imperfecțiunilor Legii votului uninominal.

Dacă s-ar fi prevăzut în această lege că după desfășurarea scrutinului pot exista senatori, în cazul nostru, independenți de voința electoratului și se scria că un senator...

Eu nu am nimic dacă acest grup se poate numi „Grupul senatorilor independenți de voința electoratului”, că atunci se clarifică lucrurile, iar regulamentele și Constituția trebuie adaptate.

Numai că ne confruntăm în teritoriu cu următoarea situație. Dau un exemplu concludent aici: noi, senatorii... am fost doi senatori de Prahova. Primarii pe care îi reprezenta domnul senator Chivu mi s-au adresat mie, dorind să fie reprezentați în Parlamentul României de singurul senator care a rămas din Prahova.

În această situație, noi ar trebui – și, pe cale de consecință, cred că și alți colegi sunt în această situație – să solicităm crearea grupului senatorilor care reprezintă și electoratul independenților, pentru că acești independenți – era să zic trădători – nu mai reprezintă pe nimeni, se reprezintă doar pe ei.

Și atunci, de ce solicită aceste comisii și modificările acestea? Pentru că, de fapt, Legea uninominalului nu a prevăzut o asemenea situație. Suntem într-o situație de lipsă de moralitate.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

Dacă doriți să continuăm pe acest subiect până când epuizăm programul de lucru, pe care nu l-am votat – ordinea de zi am votat-o deja –, putem continua fără probleme.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte,

În 30 de secunde vă voi solicita ceva pe procedură. Până atunci, o mică rectificare.

Amândurora ne-a jucat feste, domnule senator Radu Feldman Alexandru. Eu uitasem că în 1999 ați trecut la Partidul Național Liberal, știam însă că în 1996 erați la PD. V-ați întors și vă respect opțiunea.

În al doilea rând, îl rog pe domnul senator Mărcuțianu să nu mai fie atât de patetic, că știu că sunt senatori sensibili și s-ar putea să izbucnească în plâns.

În al treilea rând, în anul 2000, despre parlamentarii independenți, domnul Traian Băsescu... DUPĂ PAUZĂ

## Ce faceți? Nu faceți gălăgie? Nu.

Domnul Traian Băsescu, actualmente președinte, atunci deputat și președinte PD, spunea că sunt „ca niște oameni care găsesc un portofel pe stradă, nu întreabă al cui este și și-l bagă repede în buzunar”. Îl contraziceți oare pe domnul Băsescu?!

Vă rog să cercetați presa vremii.

Și acum, pe procedură, domnule președinte.

Solicit pauză de consultări și chestia asta se oprește aici. Pauza de consultări este solicitată pentru ca liderii de grup să stabilească dacă astăzi mai legiferăm sau nu, dacă rămânem sau nu în cvorum.

Măcar 10 minute, domnule președinte.

Aceasta este o solicitare care prevalează oricărei alteia.

Pauza de consultări pe care o solicită un grup parlamentar este regulamentară și nu se mai discută.

Domnul senator Mărcuțianu, pentru un drept la replică, după care vom da curs solicitării liderului Grupului parlamentar al PNL.

Chiar îi mulțumesc domnului coleg Puiu Hașotti pentru faptul că mi-a pronunțat numele și vreau să vă povestesc și cum am ajuns în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, dacă vrea să-i aduc aminte, ca să fie patetic.

Am spus că sunt singurul inginer silvic din Senat, că vreau să fiu în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Păi, zice: „Conducerea de partid și de stat – așa cum spune dumnealui – a spus că ăștia noi să stați mai pe la urmă, că suntem noi ceilalți...”

„Păi care ceilalți, că sunteți opt vechi, 20 suntem noi!”

Și atunci a spus: „Hai, pune-l pe domnul Mărcuțianu în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.” De parcă Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală era a dumnealui...

Repet, sloganul meu din campania electorală a fost „Interesul principal, interesul național!”. Cred în acest lucru și aș vrea ca acest slogan să fie scris deasupra stemei României, pe acel perete, să-l vadă toată lumea din această sală, și pe celălalt perete ca să se vadă și de la biroul unde stați dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Pauză de consultări 10 minute.

Îi ofer cuvântul domnului senator Hașotti, cel care a solicitat pauza de consultări, să ne informeze cu privire la rezultatul acestor consultări.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Din păcate, cu toate eforturile pe care le-am depus cu toții, liderii grupurilor parlamentare nu au ajuns la un acord în ceea ce privește interpretarea și respectarea Regulamentului Senatului.

Prin urmare, domnule președinte, din acest moment, dumneavoastră conduceți ședința și procedați așa cum credeți de cuviință, cu respectarea regulamentului, subliniez.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ioan Chelaru.

În condițiile în care s-ar părea că a fost imposibilă o reconciliere între grupurile parlamentare, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC vă cere, domnule președinte, să intrăm în ordinea de zi – sunt prezenți reprezentanți ai Guvernului – și să votăm ceea ce este extrem de important, mult mai important decât ambițiile noastre, ale unora sau ale altora. Cu respectarea regulamentului, să intrăm în discutarea legilor atât de mult așteptate și de cerute.

Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Igaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este prima intervenție pe care o am astăzi aici, la microfon, și vreau să vorbesc în calitate de lider de grup și în calitate de președinte al Comisiei pentru regulament.

În calitate de președinte al Comisiei pentru regulament, rog membrii și liderii de grupuri parlamentare din celelalte partide să stimuleze oarecum prezența colegilor din Comisia pentru regulament, pentru dezbaterea și adoptarea unui nou regulament. Constatăm cu toții că avem un regulament cu anumite articole care sunt depășite și solicit, în acest sens, liderilor de grupuri parlamentare prezența membrilor în dezbaterea comisiei.

În ceea ce privește calitatea mea de lider de grup parlamentar, domnule președinte, constat că avem o propunere a unui grup parlamentar de a introduce un punct suplimentar în ordinea de zi.

Din punctul meu de vedere, cred că propunerea are acoperire regulamentară – regulamentul permite acest lucru – și vă propun, domnule președinte, să supuneți la vot

PAUZĂ introducerea acestui punct în ordinea de zi. Cred că suntem în interiorul regulamentului când procedăm în acest sens.

Mai mult, domnule președinte, am ascultat cu atenție toate dezbaterile de aici și cred că riscăm să ducem oarecum activitatea noastră în derizoriu dacă nu vom respecta Regulamentul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ioan Chelaru pentru o ultimă intervenție. După aceea, vă propun să...

Înțeleg că este o propunere și din partea Grupului parlamentar al UDMR pe un alt subiect.

## Domnule președinte,

Astăzi s-a făcut dovada certă că viața face dreptul. În aceste condiții, sigur că Comisia pentru regulament, care este constituită de un an de zile, trebuie să-și facă, firesc, activitatea. Noi ne așteptam deja s-o aibă, dar probabil că au existat elemente care să justifice întârzierea în modificările din regulament, care au fost cerute chiar de la începutul legislaturii.

Cu privire însă la introducerea în ordinea de zi, după votarea ordinii de zi și aprobarea pe care am dat-o cu toții astăzi, este un lucru care nu se mai poate modifica. Nu aveți cum să supuneți la vot acest lucru și, poate, în condițiile în care vom modifica regulamentul, vom putea discuta și pe o problemă care înseamnă introducerea în ordinea de zi, în timpul desfășurării lucrărilor plenului Senatului, a unui punct care aparține unui senator, mai mult sau mai puțin independent, sau care aparține unui grup parlamentar.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. În aceste condiții...

Domnul senator Fekete-Szabó András Levente are de făcut un anunț.

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am de făcut un anunț simplu. În urma demisiei domnului senator Cseke Attila Zoltán din Comisia pentru regulament, vă anunțăm că locul Domniei Sale urmează să fie preluat de domnul senator Gyerkó László.

## Acesta a fost anunțul.

În rest, în legătură cu problematica discutată de la ora 9.30 până la ora 11.15, în numele Grupului parlamentar al UDMR, solicităm să supuneți votului solicitarea Grupului parlamentar mixt al independenților.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Constantin Dumitru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am să spun că prietenul meu, domnul senator Chelaru, nu știe ce vorbește, pentru că mi-ar fi jenă și este prietenul meu, nu pot să fac lucrul acesta, dar, în condițiile de acum, ceea ce spune Domnia Sa, că a fost votată ordinea de zi și că nu mai putem introduce în ordinea de zi un alt punct, atunci îl rog frumos, ca purtător de cuvânt al Biroului permanent, să iasă astăzi la presă și să spună că ceea ce a declarat ieri privind imposibilitatea membrilor Grupului parlamentar mixt de a rămâne în comisiile în care au fost anterior este nelegal, pentru că ieri nu puteam să votăm un document care nu era în ordinea de zi. Deci astăzi nu putem, dar ieri am putut. Când ne convine, putem, când nu ne convine, nu mai putem, nu mai este regulamentar.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator Chelaru, numele dumneavoastră a fost invocat.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Domnule președinte, pe procedură, vă rog frumos.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator Chelaru, vă rog.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

A câta oară încălcați astăzi...

Imediat, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnule președinte,

Este adevărat că ieri, în Biroul permanent, a existat o sesizare pe care Grupul parlamentar al PD-L a prezentat-o asupra unui așa-zis incident care ar fi fost la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, din care fac parte, și la care am fost prezent.

În același timp, tot la fel de adevărat este că, ca urmare a cererii Grupului parlamentar al independenților, depusă Biroului permanent, Biroul permanent a cerut Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări o notă cu privire la problemele ridicate de Grupul parlamentar al independenților, iar ieri, în Biroul permanent, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a depus nota respectivă.

Cele două documente...

Vă rog frumos.

Nici punctul dumneavoastră...

A fost introdus atunci în ordinea de zi. Cele două documente, sesizarea PD-L și nota de răspuns a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca urmare a cererii celor două părți, au fost supuse votului. Cu 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, cererea Grupului parlamentar al PD-L a fost respinsă. Cu 6 voturi pentru și 3 abțineri, nota Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost admisă, ca să spunem adevărul până la capăt, dacă cineva mai are rezerve.

Sigur că, prin acest vot, discuțiile și problemele divergente – au tot invocat astăzi un text, că există probleme în divergență – au fost soluționate în Biroul permanent.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul pe procedură, domnule senator Șerban Mihăilescu. Urmează domnul senator Câmpanu.

## Domnule președinte,

A fost o pauză cerută pentru consultări. S-a terminat pauza. Dumneavoastră trebuia să oferiți cuvântul doar liderilor de grupuri parlamentare pentru a-și spune poziția și, după aceea, să decideți – este răspunderea dumneavoastră – dacă supuneți sau nu la vot.

Nu este posibil ca, de două ore, anumite persoane să vorbească de șase ori și, dând cuvântul cum doriți dumneavoastră, liderul grupului parlamentar nu poate vorbi și este evident că încercați să ieșim din formatul de astăzi pentru a pierde timpul doar cu această problemă creată artificial.

Vă mulțumesc.

Dimpotrivă, nu eu am creat artificial această problemă. Îi ofer cuvântul domnului senator Câmpanu. Aveți cuvântul, microfonul 3.

Dacă dumneavoastră supuneați la vot propunerea la ordinea de zi, pentru că am văzut unde v-ați uitat și că nu i-ați dat voie domnului senator Câmpanu, care v-a întrerupt exact în momentul în care ați supus la vot, totul era rezolvat în două minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Câmpanu, vă rog.

## Domnule președinte,

Solicitarea Grupului parlamentar al independenților rămâne aceeași, de repunere în ordinea de zi a păstrării pozițiilor noastre, a locurilor noastre, în comisii.

Vreau să vă aduc la cunoștință faptul că – este normal, este decizia dumneavoastră – până acum, în ședința de astăzi, ați încălcat prevederile art. 87, toate trei alineatele.

La art. 39 alin. (1) lit. d) din Regulamentul Senatului se spune că „președintele Senatului asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea Constituției și a Regulamentului Senatului”.

Este responsabilitatea dumneavoastră, iar, în condițiile în care v-o asumați, încălcarea regulamentului este normal că trebuie urmată de sancțiuni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

În sfârșit, trebuie să reintrăm în ordinea de zi.

Am ascultat aceste argumente care, evident, au o puternică încărcătură politică. Am ascultat și argumentele regulamentare, care trebuie să fie suverane într-o astfel de conversație, și vă reamintesc faptul că am votat cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere ordinea de zi de astăzi.

În condițiile în care argumentele de natură regulamentară ne arată că o astfel de speță, o speță politică complexă în fiecare ciclu electoral, nu poate fi, în opinia mea, rezolvată printr-un vot în plen, nu voi supune votului dumneavoastră această propunere și vă propun să mergem înainte cu votul cu privire la programul de lucru de astăzi, de la ora 9.00 la ora 13.00, în condițiile în care avem o agendă legislativă deosebit de încărcată.

Domnule senator Pereș, aveți cuvântul pe procedură.

## Domnule președinte,

## Onorat Senat,

Luăm notă de această decizie a dumneavoastră, de a nu ține cont de o problemă de procedură, și, sigur, o să insistăm și asupra stenogramei de astăzi, pentru a ne fi dată.

Vom vedea ce măsuri va decide grupul nostru parlamentar, dar, încă o dată vă aducem aminte, am intervenit și am dorit să intervenim înainte de a vota ordinea de zi, pe procedură, pentru includerea în ordinea de zi a acestui punct. Dumneavoastră nu faceți altceva acum decât să încălcați flagrant, într-adevăr, Regulamentul Senatului, nedând posibilitatea plenului Senatului pentru a decide dacă această propunere va fi sau nu inclusă în ordinea de zi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vreau să vă spun că în argumentația pe care am prezentat-o, care face parte evident din stenogramă, este că art. 45 alin. (1), conform interpretării Curții Constituționale, nu ne permite să tranșăm în plen o astfel de situație. Aceasta este lectura mea a Regulamentului Senatului.

Am luat notă, de asemenea, de ceea ce a spus domnul senator Igaș, în calitatea sa de președinte al Comisiei pentru regulament. Este, evident, nevoie să ne aplecăm asupra regulamentului. Sunt chestiuni multiple care nu au fost încă actualizate și cred că atunci am putea să găsim elementele de corectare pe care timpul și deciziile Curții Constituționale ni le-au adus în față.

De aceea, vă rog să putem permite să mergem mai departe cu activitatea de legiferare. Suntem într-o procedură de vot pe programul de lucru...

Domnule senator Radu F. Alexandru, doriți să luați cuvântul pe procedură?

Vă rog.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, îmi permit să vă semnalez că vă puneți într-o situație de maximă dificultate. De două ore se poartă o discuție pe care ați patronat-o. Dacă, conform felului în care dumneavoastră interpretați Regulamentul Senatului, considerați că orice fel de comentariu în sală nu-și mai are rostul, aceste două ore nu trebuiau consumate în felul acesta.

Ați lăsat libere discuțiile, ați ascultat toate opiniile, s-au conturat, într-adevăr, opinii contradictorii, deci subiectul este deschis. Și dumneavoastră ați recunoscut, prin faptul că ați prezidat ședința în felul acesta, că este un subiect deschis. Singura soluție nu rămâne decât votul, votul plenului Senatului, dacă se poate sau nu se poate opera modificarea cerută.

Dacă dumneavoastră spuneți acum, după aceste două ore, că nu-și are rostul, înseamnă că tot ce a fost până acum este o eroare pe care, cu tot regretul, trebuie să vi-o asumați.

O dezbatere pe o temă care stârnește atâta patimă politică cred că a fost necesară, iar modul în care conducem ședința este un lucru care este la latitudinea președintelui de ședință, respectiv a președintelui Senatului.

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul pe procedură, vă rog.

Nu este un colocviu, este o ședință de plen. Finalitatea acestor dezbateri nu poate fi decât una singură, votul plenului, domnule președinte.

Nu poate fi decât auzirea și ascultarea tuturor opiniilor care au fost prezentate în plen.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În calitatea pe care o am, domnule președinte, vă rog să supuneți plenului Senatului sistarea discuțiilor pe această temă și începerea parcurgerii ordinii de zi, pentru a putea legifera.

Vă rog să supuneți votului acum.

Acesta este și regulamentul.

Vă rog să supuneți votului plenului Senatului sistarea discuțiilor și începerea procesului legislativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Suntem într-o procedură de vot, înainte de acest lucru, pe programul de lucru de astăzi.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Doresc să iau cuvântul pe procedură, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator Oprea, pe procedură.

## Domnule președinte,

Ați enunțat art. 45 din Regulamentul Senatului, în parte neconstituțional, dar de ce nu vă uitați la alin. (2), în care este imperativă acțiunea dumneavoastră:

„Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului”. Sunteți obligat.

În legătură cu ordinea de zi, vă aduc aminte și vă rog să deschideți regulamentul la art. 87, în care se spune clar: „Ordinea de zi poate fi modificată numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii”. Deci un grup parlamentar v-a cerut schimbarea ordinii de zi. Nu puteți dumneavoastră să dictați. Respectați regulamentul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Evident că facem acest lucru și nu putem supune votului plenului o propunere neregulamentară, care este deasupra a ceea ce putem face în acest moment.

În aceste condiții,

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă!

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Nu este cvorum.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este cvorum de ședință.

Este un vot mai mult decât necesar.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, „Probleme organizatorice”.

## S-a anunțat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## S-a anunțat?

Formalitatea este considerată îndeplinită prin anunțul făcut de domnul senator Fekete-Szabó András Levente.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege – Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Este unul dintre cele mai importante proiecte de lege cu care suntem sesizați în acest moment.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Gherghina, pe care îl invit la microfonul 8 sau la microfonul central să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

O secundă domnule secretar de stat. Îmi cer scuze, dar mai este o mică problemă procedurală.

Domnule senator Igaș doriți să interveniți?

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

## Domnule președinte,

Constat că astăzi s-a încălcat regulamentul destul de grav. Drept urmare, conform regulamentului, va trebui să inițiem procedura de suspendare a dumneavoastră din funcția de președinte, din cauza faptului că ați abuzat de calitatea pe care o aveți.

Vă mulțumesc.

Am luat notă de acest anunț.

Întrebarea este dacă doriți să continuăm cu programul de legiferare de astăzi.

Haideți să ne întoarcem la lucrurile cu adevărat importante.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gherghina. Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Venim în fața dumneavoastră cu rugămintea de a discuta Proiectul de lege – Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Acest proiect de lege, care de fapt îmbină trei inițiative – două inițiative parlamentare și o inițiativă a Guvernului –, își propune să rezolve probleme care pot fi grupate astfel: un

prim grup de probleme de noutate constă în stabilirea unor reguli numerice în ceea ce privește bugetul general consolidat și posibilitatea reducerii deficitului pentru perioada următoare, pentru a ajunge până în anul 2012 la un deficit de sub 3 % din produsul intern brut.

Un alt grup de probleme este legat de reguli privind disciplina bugetară. Încercăm să întărim disciplina bugetară prin acest proiect de lege, pentru a putea să ne atingem obiectivele menționate.

Un alt grup de probleme: Guvernul își propune să vină în fața dumneavoastră cu strategia fiscal-bugetară.

Un alt grup de probleme: dorim să întărim transparența fiscal-bugetară prin rapoartele trimestriale care se vor face în legătură cu execuția.

Ultimul grup de probleme este legat de înființarea unui Consiliu Fiscal independent, care să spună opinii independente legate de prognozele macroeconomice, de evaluarea veniturilor și a cheltuielilor bugetului general consolidat.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului președinte Ariton.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Menționez că Biroul permanent al Senatului a sesizat comisia noastră cu alte două propuneri legislative cu obiecte de reglementare asemănătoare, o propunere legislativă ai cărei inițiatori sunt colegii noștri, domnii senatori Bota Marius Sorin Ovidiu și Marcu Gheorghe, iar cealaltă propunere legislativă avându-i ca inițiatori pe domnul senator Radu Berceanu, domnul senator Vasile Blaga, doamna senator Plăcintă Sorina Luminița, domnul senator Stănișoară Mihai, domnul deputat Paleologu Theodor, doamna deputat Udrea Elena Gabriela, din Grupul parlamentar al PD-L.

În ședința din 23 februarie 2010 și în ședința din 1 martie 2010, au fost analizate atât proiectul de lege, cât și cele două propuneri legislative, iar comisia a hotărât să adopte proiectul de lege cu nr. L17 din 2010 și să respingă propunerea legislativă L81 și propunerea legislativă L115, în același timp, de acord ca toți inițiatorii să fie recunoscuți drept coautori la prezentul proiect de lege.

În consecință, membrii comisiei au hotărât, cu 8 voturi pentru și o abținere, să adopte un raport de admitere.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Au transmis amendamente Comisia economică, industrii și servicii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și domnul senator Ovidiu Marian. În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege împreună cu amendamentele.

Potrivit obiectului său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în conformitate cu Regulamentul Senatului și cu art. 75 alin. (1) din Constituție, proiectul de lege și amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pe această lege importantă.

Domnule senator Bota, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să intervin înainte ca domnul secretar de stat să ia cuvântul.

Având în vedere că pe ordinea de zi avem punctele 3 și 4 care se referă la același proiect legislativ și, așa cum a spus și domnul senator Ariton, în comisii am căzut de comun acord să mixăm cele trei proiecte, am căzut de acord pe amendamentele necesare în acest sens, dar pentru a păstra ordinea firească a lucrurilor trebuia să fie inversate pe ordinea de zi. Guvernul a depus ultimul proiectul de lege în Senat, astăzi este primul între cele trei proiecte de lege.

Vă propun, cu această ocazie, să epuizăm de pe ordinea de zi punctele 2, 3 și 4, așa cum a spus și domnul senator Ariton, fiind un proiect la care am căzut de acord ca inițiatori pe acest proiect de lege și, în mod normal, îl susținem.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Cred că propunerea făcută în raport este corectă, ca senatorii care au inițiat celelalte două proiecte de lege să fie considerați coautori ai acestei inițiative legislative. Cred că este o formulă agreată și de Guvern, și de comisia de specialitate. Cred că astfel putem rezolva, din punct de vedere procedural, secvența în care sunt discutate aceste inițiative legislative.

Vă consult dacă sunt alte intervenții.

Domnul senator Mihăilescu, urmează domnul senator Greblă.

Dau cuvântul domnului senator Mihăilescu, microfonul 3.

Putem să ne referim la amendamentele respinse?

Dacă doriți să susțineți amendamente respinse, evident, acesta este momentul.

Vreau să fac un mic comentariu și să susțin un amendament din cele patru respinse.

Atrag atenția – noi am discutat mai mult în comisie despre această lege – că toată partea de incompatibilități care este prevăzută acolo este absolut excesivă. Nu facem parte, nu suntem calificați pentru a face parte din acel Consiliu Fiscal, dar este o parte de incompatibilități pe care nu am pomenit-o nicăieri și îmi este teamă că va produce pui, în sensul repetării acestui lucru.

Susțin un singur amendament, pentru că, totuși, Parlamentul, în general, este exclus de la orice fel de activitate importantă și dezbatem între noi problemele, din acel Consiliu Fiscal să facă parte și cei doi președinți: președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de la Senat și președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de la Camera Deputaților. Mi se pare o contribuție importantă că, în tot acest proces legislativ, aceste persoane, care sunt calificate, pot face parte din acel consiliu. M-ar interesa și punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest lucru, comentariul privind incompatibilitățile a fost legat doar de excesivitatea sa.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gherghina pentru un comentariu.

Microfonul 8.

Rugămintea noastră este să lăsăm Consiliul Fiscal așa cum l-a propus Guvernul și, respectiv, celelalte două inițiative legislative. Motivația este următoarea: încercăm să-l lăsăm absolut independent fără niciun fel de influență, nici din partea Parlamentului, nici din partea Guvernului, pentru a putea prezenta opinii independente asupra acestor cifre. Bineînțeles că vor veni în fața dumneavoastră și punctul de vedere al Consiliului Fiscal, și punctul de vedere al Guvernului și veți putea face aprecieri asupra acestor estimări.

Din aceste considerente, am dori să nu fie implicat nici Parlamentul în acest consiliu.

Mulțumesc.

Domnule senator Mihăilescu, doriți să faceți un comentariu în urma acestui răspuns?

Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bănuiam această susținere din partea domnului secretar de stat. Convingerea mea este că este cel mai puțin independent Consiliu Fiscal, pentru că este în totalitate al Băncii Naționale. Nu am nimic împotriva acestui lucru, dar, cred, repet, pentru ceea ce înseamnă Parlamentul într-o țară democrată, lipsa completă a acestuia... poate nu era cea mai izbutită idee să fie președinții celor două comisii. Am plecat de la competența de buget-finanțe, dar chiar să fie exclus dintr-un domeniu extraordinar de important mi se pare exagerat. Mă

Bineînțeles că îl vom supune votului. Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect de lege, care, după părerea mea, va avea o influență covârșitoare asupra rolului Parlamentului în procedura de legiferare, în procedura de aprobare a programelor de guvernare și în activitatea de adoptare a celei mai importante legi anuale, anume Legea bugetului de stat și Legea asigurărilor sociale de stat.

Spun aceste lucruri pentru că acest proiect de lege instituie obligativitatea ca Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor, să elaboreze o strategie fiscal-bugetară pe următorii trei ani, probabil reactualizată în fiecare an. Această strategie fiscală, adoptată – repet – adoptată de Guvern... Indicatorii macroeconomici stabiliți prin această strategie nu mai pot fi modificați prin Legea bugetului, spre exemplu, astfel încât această strategie va deveni, de fapt, bugetul anual sau multianual al României.

Aceasta este o situație absolut de neacceptat, pentru că, dacă se adoptă proiectul de lege, transformăm momentul adoptării bugetului de stat într-un moment absolut formal, vedem dacă prevederile bugetului se încadrează în strategia fiscal-bugetară care nu este aprobată de Parlament, este aprobată de Guvernul României, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice.

Multe argumente pot fi invocate pe text. Alte două argumente majore, care ne ridică serioase semne de întrebare în legătură cu această lege. Este vorba despre acest Consiliu Fiscal, format din cinci membri anume desemnați, dar, în fine, nu intru în detalii. Acești membri ai Consiliului Fiscal sunt în conflict major de interese cu strategia pe care o propun, cu influența pe care o au, prin studiile pe care le fac, asupra strategiei și apoi a bugetului.

La ce anume mă refer? Ei sunt membri ai unor asociații bancare. Nu asociațiile bancare elaborează pentru România strategia fiscal-bugetară și nu acești oameni, care sunt interesați, ei reprezentând interesele asociației băncilor din care fac parte, nu acești oameni elaborează principiile fiscal-bugetare pentru următorii ani în România.

Un singur argument am să vă mai dau în acest sens. O să vedeți că în art. 38, astfel cum a fost modificat de către

Domnule senator, pentru mai multă claritate, susțineți, de fapt, amendamentul respins de la art. 38 alin. (1), numărul curent 3 din anexa cu amendamente respinse?

## Art. 38?

Alin. (1), deci număr curent 3 din anexa cu amendamente respinse din materialul prezentat plenului.

Este una dintre solicitări, o voi face la momentul potrivit. Rugămintea pe care o adresez tuturor colegilor este să examineze cu maximă atenție acest proiect de lege care ne întinde, pe termen mediu și lung, o capcană din care vom ieși foarte, foarte greu.

Sunt pentru cheltuirea cu chibzuință a banului public. Din păcate, acest proiect de lege nu îngrădește miniștrii, ordonatorii de credite, nu prevede sancțiuni pentru modul cum utilizează banul public, ci instituie niște reguli prin care Parlamentul, în adoptarea politicilor de dezvoltare ale României, va avea un rol absolut decorativ. Acesta este prețul pe care îl vom plăti dacă vom adopta această lege pe filozofia propusă în proiectul înaintat nouă.

## Mulțumesc foarte mult.

## Alte comentarii?

Dacă nu mai sunt comentarii, am eu o întrebare pentru domnul secretar de stat.

Acest proiect de lege, pe care l-am susținut cu toții, are printre scopurile explicit declarate și crearea unui cadru multianual. Întrebarea pe care v-o adresez: dincolo de declarațiile de intenție din acest proiect și un cadru financiar și de cheltuieli pe termen mediu, pe care le-am observat cu atenție, există în acest moment o intenție ca, din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, să se intre într-o logică de bugetare multianuală, nu un simplu cadru de cheltuieli multianual? Pentru că sunt două lucruri diferite.

Este un subiect mai vechi și aș fi vrut să vă solicit un punct de vedere cu privire la acest lucru, care este important. Pentru continuitatea marilor proiecte de infrastructură, de modernizare, de dezvoltare este nevoie de un cadru bugetar multianual.

Noi, în continuare, funcționăm într-o logică de bugetare anuală și aș fi vrut să văd ce impact ar avea aprobarea acestei legi asupra modului curent de lucru din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Dacă-mi permiteți, aș dori, dacă este posibil, să fac câteva remarci la cele subliniate de domnul președinte de comisie, domnul Greblă.

Aș dori să subliniez că, de fapt, prin acest proiect de lege, noi dorim să venim în fața dumneavoastră în doi pași. Deci vom veni la sfârșitul lunii mai și probabil că dumneavoastră veți aproba în septembrie-octombrie acest cadru de cheltuieli, pe baza strategiei fiscal-bugetare. Cadrul de cheltuieli, așa cum scrie la art. 20, presupune că dumneavoastră, înainte cu o lună de a veni noi cu proiectul de buget, ne stabiliți și ne aprobați, practic, cu ce deficit poate să vină Guvernul, pe baza strategiei fiscale, cu ce venituri, cu ce cheltuieli și așa mai departe, pentru a putea apoi să fundamentăm în detaliu bugetul mult mai bine.

Noi considerăm că este un pas important în această direcție de lucru, mult mai eficient, din partea Guvernului.

În legătură cu Consiliul Fiscal, membrii Consiliului Fiscal nu dau decât opinii independente. Nu dau Guvernului nici indicații, nici sfaturi, nimic, numai opinii independente, dacă Guvernul a calculat corect, are fisuri sau nu are fisuri asupra evaluării veniturilor și cheltuielilor bugetare.

În legătură cu cel de-al treilea aspect ridicat de domnul președinte, este numai o posibilitate, dă posibilitatea, dacă președinții partidelor politice doresc să aibă un punct de vedere de la acest consiliu independent asupra politicilor cu care doresc să iasă în campania electorală, pot să-l ceară. Dacă nu doresc, nu este nimic obligatoriu. Dacă se dorește să se prezinte electoratului și un punct de vedere independent asupra politicilor, că este posibil sau nu să se

realizeze acele lucruri, că evaluările sunt făcute corect, atunci poate să ceară, dacă nu, nu este nevoie să ceară.

În legătură cu întrebarea domnului președinte al Senatului, într-adevăr, acesta este primul punct de cadru de cheltuieli multianuale. Bineînțeles că, potrivit art. 20, dumneavoastră ne veți aproba acest cadru pe doi ani înainte față de anul... De exemplu, în anul 2010 vom veni, la sfârșitul lunii mai, cu acest cadru pe care dumneavoastră ne veți aproba deficitul, cheltuielile, veniturile și pentru anii 2011 și 2012. De aici urmează pasul doi, să modificăm Legea finanțelor publice, să venim cu bugete multianuale, în sensul că o sumă necheltuită pe un proiect în anul 2010 să poată fi reportată în anul 2011. Aceasta nu presupune că bugetul nu va fi aprobat tot anual, așa cum prevede Constituția, însă vom veni cu bugete anuale, vom face și pasul doi, prin care sumele necheltuite până în luna decembrie – pentru a elimina această febră de cheltuieli în luna decembrie – să poată rămâne să fie cheltuite în anul următor, dar ținând seama de ele în bugetele aprobate pentru anii respectivi. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, mai am o altă scurtă întrebare.

În proiectul de lege pe care ni l-ați prezentat și care a făcut obiectul discuțiilor din comisiile permanente este vorba și despre două tipuri de raportări pe care Ministerul Finanțelor Publice, respectiv Guvernul, trebuie să le facă publice: un raport semestrial, deci, practic, un raport la etapă, și un raport de execuție bugetară finală.

Întrebarea mea este: din punct de vedere al relației între Executiv și Legislativ, pentru că acesta a fost un subiect ridicat și de un coleg senator, intenționează Guvernul, respectiv ministrul finanțelor publice, să vină în fața Parlamentului pentru prezentarea execuțiilor semestriale și finale sau, pur și simplu, o simplă postare pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice este considerată de dumneavoastră ca o procedură... Deci, ideea este, implicarea și inclusiv vocea și comentariul Parlamentului intră în această logică sau nu? O vedeți ca pe o obligație a Ministerului Finanțelor Publice, cel puțin, dacă nu a Guvernului, să vină în fața Parlamentului, practic, cel puțin de două ori, semestrial și atunci când se închide pe final raportul de execuție bugetară?

Vă rog.

În legătură cu rapoartele semestriale, vom veni în fața dumneavoastră să le prezentăm pentru informare. Pentru raportul anual, vom veni în fața dumneavoastră să ne aprobați Legea privind execuția bugetară. Deci raportul anual va fi detaliat, va fi cuprins și în Legea privind execuția bugetară și va fi aprobat de către dumneavoastră.

Mulțumesc mult. Dacă nu sunt alte comentarii... Domnule senator Țuțuianu, vă rog, microfonul 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Am studiat și eu Legea responsabilității fiscal-bugetare, am pus întrebări la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Sunt lucruri care nu sunt lămurite, și eu nu cred că acest act normativ trebuie să treacă de Senat, cel puțin nu în această formă, și vin cu câteva chestiuni foarte punctuale. Repet, nu am pretenția că sunt un meseriaș în ceea ce înseamnă fiscalitatea și bugetul, dar sunt câteva lucruri asupra cărora eu cred că trebuie să medităm mai serios.

În primul rând, la art. 2 am sugerat domnului secretar de stat să lămurim ce înseamnă, foarte clar, autorități, instituții și entități publice finanțate din bugetele componente ale bugetului general consolidat.

Opinia mea este susținută și de avizul Consiliului Legislativ, care vine și spune foarte clar: „Apreciem că este necesar ca norma să vizeze și instituțiile de utilitate publică, cum ar fi școli, spitale, instituții de artă, cultură, entități care sunt și ele finanțate din componente ale bugetului general consolidat. Totodată, apreciem că este necesar să se reglementeze situația entităților publice sau a celor de utilitate publică a căror finanțare este mixtă, respectiv bugetară și din venituri proprii”.

Această clarificare nu a fost realizată nici în comisiile de specialitate și cred că ea va da naștere, ulterior, la numeroase dispute cu privire la aplicabilitatea legii – cine sunt destinatarii finali.

La art. 7, o discuție care trebuie făcută foarte serios, pentru că, dacă adoptăm această lege pentru toți cei care suntem aici, înseamnă că am terminat cu dreptul de inițiativă legislativă.

Pentru că la art. 7 se spune așa: „Inițiatorii, deci inclusiv parlamentarii, fie că aparțin puterii sau că aparțin opoziției, au obligația să prezinte o estimare a impactului financiar, dacă fac o propunere de act normativ și, în al doilea rând, o declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu Legea bugetară anuală și cu strategia fiscal bugetară.”

Ce se poate întâmpla de aici?

În primul rând, nu toți avem posibilitatea să gestionăm problema impactului unei reglementări foarte bine.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Gherghina, un comentariu.

Microfonul 8.

Dacă îmi permiteți, la art. 2 – școli, spitale, alte entități...

La art. 2 am făcut trimitere exact la definițiile tuturor instituțiilor publice, date atât prin Legea nr. 500/2002, Legea finanțelor publice, cât și prin Legea finanțelor publice locale, și la celelalte entități, care prevăd că se includ în bugetul general consolidat acele entități care au cheltuieli de la buget mai mari de 50% din totalul cheltuielilor acestora.

Considerăm că este suficientă definiția.

În legătură cu art. 7, noi facem trimitere la solicitarea fișei fiscale, potrivit Legii nr. 500/2002, exact cum se petrece și acum. Nu cerem nimic în plus.

Fișa fiscală cere clar: în cazul în care inițiatorul nu poate să o depună, solicită Ministerului Finanțelor Publice și o completează Ministerul Finanțelor Publice și se înaintează inițiatorului. Fișa fiscală, de fapt, are în vedere să facă evaluarea impactului bugetar al proiectului de inițiativă legislativă.

În legătură cu pensiile, prin raportul întocmit de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care a preluat și din celelalte propuneri ale altor comisii, au fost incluse și pensiile, exact așa cum s-a propus.

În legătură cu art. 10 alin (6), orele suplimentare se pune problema să fie compensate cu timp liber corespunzător numai în cazul instituțiilor cărora nu le ajung banii pentru plăți. Nu le ajunge bugetul și în aceste condiții ce pot să

facă? Când nu ai alți bani, ai varianta să lași salarii neplătite sau, dacă nu, să iei niște măsuri, să te închizi în bugetul aprobat.

În legătură cu art. 13, de asemenea, în raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost exclus art. 13, așa cum se făcea legătura aici, că putea, corelat cu art. 56, să conducă la situația de a sancționa pe cel care a avut inițiativă legislativă contrară.

Deci a fost corectat și acest aspect.

În legătură cu Consiliul Fiscal, încă o dată subliniem că dorim să dea un punct de vedere independent de Guvern. Nu ne interesează nici să aprecieze ce a făcut Guvernul, dacă au interese, că s-a spus că au interese diferite, nu considerăm că este o problemă.

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte comentarii?

Vă rog, domnule senator Țuțuianu, microfonul 3.

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că pe mine nu m-a lămurit răspunsul domnului secretar de stat. Dânsul a ocolit, ca și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, anumite chestiuni.

De exemplu, întrebarea privind orele suplimentare, domnule ministru.

Cum puteți dumneavoastră să-mi spuneți mie, astăzi, că, dacă nu se închide instituția pe cheltuielile respective, oamenii pot lucra 7 ore, 20 de ore, 50 de ore pe săptămână și nu vor fi plătiți! Asta ține de legislația muncii, este obligatoriu să-i dai timp liber corespunzător sau să-i plătești orele lucrate suplimentar. Este o chestiune foarte limpede.

Nu ați răspuns la problema încetării mandatului aleșilor locali. Nu ați răspuns, este ocolită, în continuare, această chestiune, deși am discutat-o și în comisie.

Nu ne-ați lămurit ce valoare are declarația pe care noi, parlamentarii, trebuie să o dăm și care sunt consecințele unei asemenea declarații, pentru că, dacă mergem pe teoria clasică, o declarație care conține fapte neadevărate, este o declarație falsă și ajungem cu toții pe la Parchet.

Nu ne-ați lămurit cu aceste chestiuni sau poate că nu am înțeles eu și, trecând un pic pe glumă, poate avem nevoie de domnul Bittman, să ne explice, pentru că dânsul este cel care poate să explice foarte bine ce nu pricepem noi, muritorii de rând.

De Andrei Gheorghe am văzut că ați scăpat și suntem ceva mai liniștiți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Gherghina.

În legătură cu orele suplimentare, să ne uităm încă o dată la art. 10 alin (6). Se pune problema, atunci când bugetul îți este insuficient, să dai timp liber corespunzător pentru orele suplimentare efectuate. Nu luăm niciun drept, nu îngrădim niciun drept. Dacă bugetul nu-ți permite să faci plățile, e mai bine să lași salarii neplătite, drepturi neplătite sau trebuie să aplici ce prevede Codul muncii și să dai timp liber corespunzător pentru acest lucru?

În legătură cu consecințele acelei declarații.

Am spus că la art. 56, în raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu care suntem de acord și pe care îl susținem, s-a făcut corecția, iar acea declarație vine să spună, de fapt, Ministerului Finanțelor Publice, când s-a făcut inițiativa, dacă s-a avut în vedere înlocuirea unor cheltuieli cu alte cheltuieli sau unor venituri cu alte venituri sau se dorește prin inițiativa respectivă o creștere a cheltuielilor sau o creștere a veniturilor.

Nu are altă valoare, ca să încurce pe cineva sau să dea o altă interpretare.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Greblă.

Dar primarii?...

Cu primarii cum rămâne?...

Aveți cuvântul, domnule senator Greblă, microfonul 4.

Dacă lucrurile ar fi așa de simple, probabil nu ar fi fost nevoie să intervin a doua oară.

## Stimați colegi,

Se propune o nouă filozofie de aprobare a bugetului de stat. Iată care este această nouă filozofie: până la data de 30 mai a fiecărui an, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, Guvernul aprobă o strategie fiscal-bugetară.

Rolul Parlamentului este strict formal în această operațiune și din acest moment trecem la pasul doi: aprobarea bugetului anual. Pentru aprobarea bugetului anual, citez din articolul nr. 21, astfel cum a fost amendat de comisie: „Fiecare ordonator principal de credit va depune la Ministerul Finanțelor Publice o propunere de cheltuieli bugetare, care trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe

criterii: să fie în concordanță cu strategia fiscal-bugetară, cu metodologia pentru elaborarea proiectului bugetului anual, cu plafoanele de cheltuieli și numărul de personal, emise de Ministerul Finanțelor Publice”.

Mai departe, după ce au fost depuse, Ministerul Finanțelor Publice va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget ce includ propunerile de cheltuieli prezentate de ordonatorii principali de credit, care nu se încadrează în cele patru categorii pe care vi le-am spus acolo. Din acest moment, rolul Parlamentului este, practic, desființat, pentru că bugetul este o operațiune pur tehnică, întocmită de Ministerul Finanțelor Publice după propriile reguli, care trebuie să respecte indicatorii macroeconomici stabiliți prin strategia fiscal-bugetară, care nu este aprobată de Parlamentul României. Programul de guvernare al oricărui guvern este aprobat de Parlamentul României. Legea bugetului de stat este aprobată de Parlamentul României.

Dacă adoptăm această lege, începând cu anul 2010 bugetul nu va mai fi adoptat, practic, decât formal în Parlament. El va fi elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, conform cu strategia bugetară pe care a aprobat-o Guvernul. În buget nu am voie, pe prevederile acestei legi, să înscriu alți indicatori decât cei bătuți în cuie prin strategia fiscal-bugetară.

Aveți comentarii, domnule secretar de stat?

Dacă-mi permiteți, probabil că este o neînțelegere.

Strategia stă la baza Cadrului de cheltuieli pe care-l aprobă Parlamentul. Așa scrie la art. 20: „Strategia stă la baza Cadrului de cheltuieli pe care-l aprobă Parlamentul”. În luna septembrie o să avem Cadrul de cheltuieli aprobat de dumneavoastră și venim în luna octombrie cu proiectul de buget, prin care detaliem aceste sume pe care ni le-ați aprobat dumneavoastră pe ordonatori. În strategie vom veni, așa cum prevede proiectul de lege, și cu bugetele pentru zece ministere, zece ramuri mari care, tot așa, vor veni în fața dumneavoastră, veți vedea exact ce și cum. Și apoi ce facem? Nu se întâmplă nimic nou sub soare, pentru că și acum ministerele vin cu propuneri, mergem cu ele centralizate la Guvern. Guvernul este, de fapt, cel care își asumă un proiect de buget cu care vine în fața dumneavoastră, și dumneavoastră îl aprobați așa, îi faceți modificările pe care le considerați și așa mai departe.

Nu venim să îngrădim cu nimic în plus pe această linie. Singura dorință pe care o avem este să venim în fața dumneavoastră cu cifrele mult mai detaliate, cu o strategie în spate. După ce avem strategia și cadrul mare de cheltuieli aprobat de dumneavoastră, ne putem așeza să detaliem foarte bine pe ministere, pe ordonatori, cheltuielile și să putem face față tuturor întrebărilor pe care dumneavoastră ni le puneți în perioada când ne aprobați Cadrul de cheltuieli pe baza strategiei și, apoi, când ne aprobați cifrele concrete ale bugetului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt alte comentarii sau intervenții? Dacă nu sunt, vă propun să ne aplecăm asupra amendamentelor respinse. Am înțeles că domnul senator Mihăilescu a susținut amendamentul respins de la numărul curent 4 cu privire la componența Consiliului Fiscal. Îl aveți în materialele din fața dumneavoastră. Referire la art. 42 alin. (2).

Este acest amendament respins, pe care domnul senator Mihăilescu l-a susținut în plen.

Domnul senator Greblă a susținut, din câte am înțeles, un amendament de la numărul curent 3, care ar clarifica chestiuni legate de liderii de partide și parlamentarii care au obligația sau dreptul, conform proiectului de lege, de a putea fi făcut public impactul bugetar financiar al propunerilor din oferta politică respectivă.

Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii au transmis avize favorabile.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă – Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Este o situație identică.

Îl rog pe domnul președinte Ariton să prezinte raportul comisiei.

## **Domnul Ion Ariton:**

În aceste condiții,

Vă propun, în continuare, să ne aplecăm cu celeritate asupra celorlalte două puncte din ordinea de zi. Sunt propuneri legislative identice, care au făcut obiectul inițiativelor din partea unor senatori și deputați, din partea unor grupuri parlamentare.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă – Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Pentru a putea îndeplini această procedură, îi ofer cuvântul domnului președinte Ariton, care ne va prezenta succint raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât să adopte un raport de respingere, cu 8 voturi pentru și o abținere.

Comisia a întocmit raport de respingere. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul de respingere.

Între timp, mi-a fost înaintată o notă cu privire la exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Este o singură inițiativă care, din acest moment, după anunțul public, este supusă acestui drept de exercitare:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Legea a fost adoptată ieri în Camera Deputaților.

Am făcut această procedură de notificare publică pentru o eventuală exercitare de sesizare a Curții Constituționale.

Domnul senator Gheorghe David are o mică sugestie procedurală cu privire la un anunț făcut de un coleg din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am mai prezentat art. 46 alin. (4) și cu altă ocazie. Aș vrea să-l prezint încă o dată, tocmai pentru a fi în procedură regulamentară corectă, și anume: colegii de la Grupul parlamentar al UDMR au anunțat o altă nominalizare într-una dintre comisiile parlamentare. Art. 46 alin. (4) spune așa: „Senatul aprobă componența nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți”.

Repet, atunci când se modifică componența nominală, trebuie să dăm un vot. De aceea, trebuie să facem același lucru și acum și cred că va rămâne tot așa, nu o să mai revenim asupra acestui amendament.

Mulțumesc.

Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți un alt punct de vedere cu privire la acest subiect?

Nu, domnule președinte, doar o suplimentare a ceea ce se spune. Pe toată practica parlamentară românească, acest vot prevăzut de regulament are caracter formal, pentru că întotdeauna a existat respectul din partea tuturor celorlalte grupuri parlamentare pentru propunerea formulată de un anumit grup parlamentar care se afla în această situație.

Cu această înțelegere și cu această respectare, sper, de către toate grupurile parlamentare, vom vota formal pentru această propunere formulată de Grupul parlamentar al UDMR.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

În această atmosferă mult mai cordială,

Este vorba despre o modificare de componență în cadrul unei comisii, formulată de Grupul parlamentar al UDMR, conform celor anunțate de domnul senator Levente.

Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

Cutuma a fost respectată.

## Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului.

O rog pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Domnul senator Borza va prezenta raportul comisiei. Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Nevoia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului a fost generată pentru remedierea cât mai urgentă a blocajului existent în activitatea de înregistrare în registrul comerțului, pe de o parte, și din cauza situației social-economice care impunea luarea unor măsuri energice pentru fluidizarea procedurilor aferente activității comerciale și pentru decongestionarea activității de judecată.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2009, supusă aprobării, cuprinde o serie de dispoziții procedurale cu caracter tranzitoriu, care se vor aplica până la data creării Corpului profesional al registratorilor comerciali și, implicit, până la data instituirii noii proceduri de înregistrare bazate pe un control administrativ în locul controlului judiciar realizat de judecătorii delegați.

Principalele măsuri prevăzute de actul normativ supus aprobării Domniilor Voastre sunt în sensul că cererile de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului și, după caz, alte cereri ce erau în competența de soluționare a judecătorului delegat sunt transferate în competența de soluționare a directorului Oficiului Național al Registrului Comerțului de pe lângă tribunal sau a persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au adoptat un raport de admitere, cu un amendament, pe care îl supun plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt comentarii sau intervenții cu privire la acest subiect.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu. Vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau o clarificare de la reprezentantul ministerului, pentru că ceea ce s-a spus astăzi, aici, cu privire la înregistrarea comercianților, ne arată că ministerul intenționează să creeze o profesie specială, numită registrator comercial, înțeleg.

Principalul lucru care s-a spus atunci când unii dintre colegii noștri au dorit trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului la Camera de Comerț, a fost că trebuie menținută actuala prevedere legală, Legea nr. 26/1990, cu motivația că judecătorul delegat face controlul de legalitate. Actul normativ care ni se propune astăzi și ale cărui rațiuni sunt înțelese, le înțeleg și sunt de acord, vine să răstoarne această regulă. Scoatem judecătorul delegat din ceea ce înseamnă controlul de legalitate.

În viitor, registratorii cum vor lucra, cine sunt ei, cum va fi organizată această profesie? În ce măsură judecătorul delegat va mai fi implicat în acest proces de înregistrare a comercianților, a actelor și a faptelor de comerț survenite ulterior?

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, foarte mult.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat pentru a răspunde la aceste întrebări.

## Mulțumesc pentru întrebare.

Este adevărat, este vorba despre o reformă a înregistrării comercianților care se va produce în două etape. După cum spuneam, ea a fost generată de blocajul care s-a produs anul trecut, în perioada de protest a magistraților.

Controlul de legalitate va fi înlocuit de un control administrativ, se va crea acest Corp al registratorilor comerciali. În acest moment se lucrează la proiectul de lege care vizează faza a doua a reformei privind înregistrările la Oficiul Național al Registrului Comerțului, iar acest serviciu își va menține caracterul de serviciu public.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumim doamnei secretar de stat și domnului senator. Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții. Nu mai sunt.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament, așa cum a fost prezentat. Are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Este un raport suplimentar.

Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Irinel Cristu.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Irinel Cristu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 acoperă categoria de meșteșugari și artizani la care face referire propunerea legislativă. Astfel, pentru aceștia, dovada atestării pregătirii profesionale o constituie cartea de meșteșugar, declarația de notorietate cu privire la abilitatea de a desfășura activitatea pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localității respective în mod gratuit în cazul meseriilor tradiționale artizanale.

Acest text se regăsește la punctul 4 din anexa care face parte integrantă din ordonanță și acoperă textul propunerii legislative.

Având în vedere aceste considerente, precum și punctul de vedere al Guvernului, propunem respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Borza pentru a prezenta raportul suplimentar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în fața unei propuneri legislative din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul suplimentar este unul de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Dau cuvântul domnului senator Greblă pentru a prezenta punctul de vedere al inițiatorului. Microfonul 4.

Stimați colegi,

Pentru a economisi timp, este o necesitate, eu am întrebat la comisie dacă acest celebru „document de notorietate” a fost eliberat de vreo primărie în timpul aplicării actului normativ. Nu, niciun astfel de document nu a fost eliberat, pentru că primarii nu știu cum să elibereze un astfel de „document de notorietate”.

Am înlocuit formula „document de notorietate” cu o „adeverință” din care să rezulte că, din tată în fiu, în familia respectivă se practică olăritul și așa mai departe, toate meșteșugurile tradiționale românești.

Eu nu înțeleg înverșunarea cu care Guvernul ține de această inițiativă, motiv pentru care vă solicit tuturor să votăm în favoarea raportului comisiei, cu amendamentele pe care mi le-am însușit, să dăm un semnal prin aceasta că sprijinim dezvoltarea activităților artizanale și de meșteșuguri tradiționale în România.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Listă!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare, la solicitarea Grupului parlamentar al PD-L.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea unui cadru unic cu privire la declarațiile privind evidența nominală a salariaților și a sumelor datorate către Bugetul General Consolidat, ceea ce generic este denumit Legea Ghișeului Unic.

Înțeleg că reprezentantul Guvernului este în drum spre noi, vom putea asculta și opinia Guvernului.

Dau cuvântul inițiatorului. Microfonul 6.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unui cadru unic referitor la declarațiile privitoare la

evidența nominală a salariaților și a sumelor datorate către bugetul de stat, în vederea simplificării sistemului fiscal, bineînțeles, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri autohton.

Pe scurt, inițiativa vine în întâmpinarea nevoilor beneficiarului actului administrativ, care, după cum știți, în prezent are obligația depunerii a patru declarații lunare, trimestriale sau semestriale, la un număr mare de instituții publice, respectiv: la casele județene de pensii, la casele județene de asigurări de sănătate, la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, precum și la administrațiile județene ale finanțelor publice locale.

Așadar, este vorba despre patru declarații, despre patru cozi la care agenții economici trebuie să stea rând pe rând.

Prin proiect se propune unificarea declarațiilor într-o singură declarație și realizarea, de comun acord, de către Ministerul Finanțelor Publice, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu Ministerul Sănătății, a unui formular unic de declarație, care urmează să fie depus într-un singur loc, și anume la agenția teritorială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care, la rândul ei, îl va comunica instituțiilor implicate.

După cum puteți observa, avizul Consiliului Legislativ a fost favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz negativ, la fel și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, drept pentru care, în cadrul Comisiei economice, industrii și servicii, împreună cu membrii acesteia, am corectat toate solicitările membrilor comisiilor mai sus amintite, astfel încât Comisia economică, industrii și servicii a dat raport favorabil.

Prin urmare, vă invit să-mi votați legea. Mulțumesc mult.

Mulțumim doamnei deputat Tușa pentru prezentarea, în numele inițiatorilor, acestei propuneri legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dragoș Bogdan, vicepreședinte al ANAF.

Microfonul 10.

## **Domnul Dragoș George Bogdan** _– vicepreședinte_

_al Agenției Naționale de Administrare Fiscală_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la Propunerea legislativă privind instituirea unui cadru unic cu privire la declarațiile privind evidența nominală a salariaților și a sumelor datorate către bugetul general consolidat, vă comunicăm următoarele:

În ceea ce privește titlul proiectului de lege menționat mai sus, precum și expunerea de motive, unde se face referire la cele patru instituții publice unde contribuabilii trebuie să depună declarații și la necesitatea unui ghișeu unic de primire a acestora, considerăm că acestea nu se corelează cu conținutul legii unde se face referire la „declarația unică”, ce presupune unificarea tuturor declarațiilor depuse de contribuabili într-un singur formular și depunerea acestuia la mai multe organe fiscale, în funcție de sediul social al contribuabilului.

Ca urmare, pentru evitarea confuziilor, propunem definirea conținutului „declarației unice” în cuprinsul proiectului.

Referitor la locul depunerii declarației. Locul prevăzut pentru depunerea „declarației unice”, menționat în cuprinsul art. 1, contravine dispozițiilor privind competența organului fiscal, prevăzute la art. 32 și următoarele din Codul de procedură fiscală.

Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal, județean, local sau al municipiului București, stabilit prin ordin al președintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii.

Depunerea lunară a declarației unice, așa cum se propune în conținutul art. 1, ar conduce la unificarea tuturor termenelor de depunere prevăzute în legislația actuală în cazul impozitului pe veniturile din salarii și al contribuțiilor sociale.

Domnule vicepreședinte, îmi cer scuze, dacă doriți să ne spuneți punctul de vedere al Guvernului. Elementele de detaliu le-am studiat și le știm. Vă rugăm să ne spuneți punctul de vedere al Guvernului, concluzia.

Vă rog.

Da.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult și, evident, este o speță. Domnul senator Tiberiu Günthner.

Domnule senator, o secundă! Îmi cer scuze, trebuie prezentat raportul comisiei.

Îmi cer scuze pentru această mică omisiune.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unei propuneri legislative care face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră

sesizată, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, cu amendamente. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Günthner. Îmi cer scuze pentru...

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Nu este nicio problemă.

Stimați colegi,

Cu tot respectul pe care îl port inițiatorilor, nu pot să nu remarc că această inițiativă, de fapt, nu este o lege în sensul clasic, nu este ceva ce se poate aplica, este o declarație de intenție și, până la urmă, este o dispoziție către Guvern pentru a întocmi legea propriu-zisă, care să fie aplicabilă. Și nu ar fi nicio problemă... Sigur, sunt legi care se fac în parteneriat, dar, în momentul în care partea cealaltă spune că nu este bine ceea ce se vrea, costă prea mult – în raport se spune că modificarea programelor ar costa 75 de milioane de dolari –, ar necesita personal în plus, ar avea o serie de impedimente, mi se pare că legea este ca și blocată, pentru că declarația de intenție nu este suficientă. Trebuie modificat tot sistemul fiscal, trebuie inventate declarații noi. Până la urmă, este vorba despre niște fonduri, despre niște declarații care se depun la niște foruri, pe care tot noi le-am aprobat, care nu au nimic în comun unul cu altul. Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, până la urmă, are o evidență mult mai riguroasă, pe baza căreia se calculează pensiile peste mai multe zeci de ani, celelalte nu au nevoie de o evidență chiar așa de riguroasă.

Dar ce vreau să vă spun... Chiar dacă am insista ca acest efort financiar să se facă, aici nu avem acel ghișeu unic despre care s-a vorbit, de la primării, unde s-ar obține avize care, într-adevăr, ar reduce o birocrație uriașă, o șpagă care trebuia dată pentru obținerea avizelor. Aici e vorba despre trei sau patru ghișee, unde, pur și simplu, la data de 25, se depun niște declarații, deci nu este...

La ora actuală, sute de mii de agenți economici, în ziua de 25, depun declarații, sigur, în funcție de cum sunt organizați în diferite orașe. E o problemă pe care un angajat o rezolvă într-o jumătate de oră, o oră, poate două ore, poate într-o zi întreagă, pentru că se întâmplă să fie probleme la anumite ghișee, dar nu este vorba despre același ghișeu unde trebuie stat, așteptat după răspuns două zile, două săptămâni sau două luni, iar după aceea vine răspuns că mai trebuie completat...

Mulțumesc mult.

Domnule senator Rotaru, vă rog, unul dintre inițiatori.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă număr printre inițiatorii acestei propuneri legislative, pe care o consider atât oportună, cât și necesară. Mă surprinde viteza de reacție a Guvernului, faptul că a tratat „cu foarte multă responsabilitate” această problemă și abia a ajuns, pe ultima sută, domnul secretar de stat – că la precedenta ședință nici nu a participat – și asta dovedește cât de aplecat este Guvernul spre problemele pe care le ridică agenții economici.

Dacă în ceea ce privește facilitățile pe care le așteaptă agenții economici putem să înțelegem, pe fondul crizei, că nu putem să le acordăm anumite lucruri pe care le așteaptă de la noi, cred că putem să facem un minim gest de a dovedi că ne interesează soarta lor și să ne aplecăm asupra problemelor care îi frământă, și una dintre acestea, care pare minoră, dar care va da un semnal că Legislativul este interesat de problemele lor și iese în întâmpinarea și în rezolvarea acestora, o constituie această modalitate de depunere a declarațiilor privind evidența asiguraților și contribuțiile pe care le datorează aceștia, agenții economici, diferitelor bugete.

Aș vrea să fac precizarea că, la ora actuală, se depun cinci declarații, se mai depune una și la ITM, iar conținutul acestora, ca număr de pagini, reprezintă 14 pagini, inclusiv cea de la finanțe, 14 pagini de declarații pe care trebuie să le depună un agent economic lunar.

În ceea ce privește susținerea Guvernului, că s-ar decala anumite termene, aș vrea să vă spun că una singură se depune până la data de 20, dar înseamnă până la, celelalte până la data de 25, deci în cadrul acestui termen-limită se pot depune declarațiile și nu sunt probleme legate de decalarea unui anumit termen.

În ceea ce privește faptul că această operațiune ar necesita eforturi bugetare, înțelegem acest lucru, dar îmi pun o întrebare: spre ce ne îndreptăm? Mergem spre o birocratizare excesivă, despre care afirmăm toți, și în campania electorală, și de câte ori ne întâlnim cu agenții economici, că o vom elimina și o vom restrânge la minimum

necesar sau vom face în continuare acest lucru, depunând la fiecare instituție o declarație?

Mulțumesc.

Doamnă deputat Tușa, vă rog, microfonul 6.

## Mulțumesc mult.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ceea ce privește punctul de vedere prezentat de vicepreședintele ANAF, doresc să fac precizarea că toate problemele ridicate de către Guvern au fost soluționate prin intermediul amendamentelor admise de Comisia economică, industrii și servicii, pornind de la titlu și continuând cu întregul conținut al propunerii legislative.

Deci nu s-a modificat nimic în ceea ce privește termenele, nu s-a umblat la nicio reglementare de fond, ci, pur și simplu, s-a dorit reunirea celor patru declarații într-una singură, care, așa cum a spus și colegul meu, domnul senator Rotaru, puțin mai devreme, să fie depusă la finanțele publice locale, tocmai din considerentul că ele sunt cele care încasează toate contribuțiile provenite de la agenții economici.

În ceea ce privește susținerea reprezentantului UDMR, cu tot respectul atât pentru dânsul, cât și pentru grupul din care face parte, vă spun, domnule senator, că, tocmai pentru că este vorba despre sute de mii de agenți economici care, în prezent, sunt puși pe drumuri, tocmai de aceea vă rog să aprobați această propunere legislativă.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Gyerkó, domnul senator Frâncu și domnul senator Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De ani de zile vorbim despre descentralizare. Eu cred că trebuie să facem, încetul cu încetul, pași în această direcție și, iată, este un semnal pozitiv către întreprinzători că vrem să ajutăm, să nu piardă timpul cu birocrația excesivă care există la ora actuală în țara noastră.

Grupul parlamentar al UDMR susține inițiativa legislativă. A fost în amănunt discutată în Comisia economică, industrii și servicii, este bine-venită și considerăm că trebuie să continue astfel de demersuri. Reprezentantul Guvernului nu a participat la dezbaterea propunerii legislative în comisie, dar a fost reprezentat de alți colegi, care au susținut anumite amendamente, care au fost preluate așa cum au fost prezentate... ca atare, nu înțeleg de ce există un răspuns negativ din partea dânșilor.

Încă o dată spun că susținem propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Frâncu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să-mi exprim regretul pentru că, în ultimul timp, am auzit opinii din partea Grupului parlamentar al UDMR, care înainte avea o viziune modernă, sprijinea toate proiectele de înnoire a lucrurilor în România, și punctul de vedere al domnului senator Günthner m-a surprins. Văd, însă, că grupul, în sine, are o altă opinie și acest lucru mă bucură.

Ce vreau să spun? Sunt, pur și simplu, nedumerit și ridic o problemă de fond reprezentanților Guvernului, care vin întotdeauna nepregătiți – subliniez acest lucru –, nepregătiți să susțină inițiativele legislative și punctul de vedere al Guvernului.

De ce spun acest lucru? De foarte multe ori se întâmplă ca, pur și simplu, să citească punctul de vedere inițial al Guvernului, fără să țină seama sau fără să fi fost informați de către colegii lor, dacă nu au participat direct la dezbateri, că, între timp, proiectul respectiv s-a modificat substanțial, că multe dintre observațiile Guvernului au fost rezolvate. Este și cazul acestei propuneri legislative, pe care noi, cei din Grupul parlamentar al PNL, o susținem.

Ea vine să proiecteze o Românie modernă, o Românie în care să se elimine birocrația. Întotdeauna noul costă, dar

când aruncăm pe fereastră sute de milioane pentru tot felul de lucruri care nu au sens, este păcat să nu găsim o soluționare și acestei probleme.

Și mai vin cu o singură observație. Iarăși, din partea Guvernului se spune tot timpul că, vezi Doamne, a schimba ceva dintr-o viziune clasică, osificată, presupune din partea funcționarilor din aparatul guvernamental un efort foarte mare. Păi, să ne gândim că în felul acesta noi ușurăm foarte mult problemele micilor întreprinzători, care, practic, reprezintă, poate, balonul de oxigen al economiei românești. Oare nu trebuie să facă Guvernul un mic efort? Nu pentru asta sunt plătiți funcționarii, ca să încerce modernizarea sistemelor?

Deci eu, aici, vreau să atrag atenția și asupra acestei viziuni retrograde – zic eu – și osificate pe care Guvernul văd că o promovează tot timpul.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Oprea, microfonul 2. Se pregătește domnul senator Corlățean. Microfonul 4.

Sunt surprins de punctul de vedere al liberalilor. Au fost singuri la guvernare, au avut bani, chiar să dea patru miliarde și ceva în trei luni, la sfârșitul anului 2008, și nu au avut 70 și ceva de milioane ca să-și facă un sistem integrat!?

Totuși, apropo de acest subiect, ușor malițios, îi rog pe inițiatori să cugete dacă nu ar fi fost cazul să pună acolo și 2% din impozitul pe salarii, și Programul „Rabla”, și accidentele de muncă din ultima lună!

Domnule, vorbim despre sisteme informatice!

Uitați-vă în finanțarea europeană! Și acolo avem: _e-sănătate_ , _e-educație_ , _e-asistență_ , _e-guvernare_ și așa mai departe. Sunt sisteme informatice distincte. Vreau să vă spun că li s-a pus utilizatorilor de sisteme informatice, implicit agenților economici, și, într-un an, au utilizat..., au fost doar 350 de accesări, probabil ale unora dintre persoanele care s-au obișnuit cu sistemul.

Noi trebuie să creăm un comportament spre societatea informatică, nicidecum spre aglomerarea Autorității Naționale de Administrare Fiscală cu ceea ce nu este al ANAF.

Nu putem noi, în Parlament, să ne pronunțăm că nu ne convine ceva și facem legi noi. Gândiți-vă doar la faptul că sunt sisteme informatice total diferite și că în bazele de date... există baze de date distribuite, există sisteme informaționale geografice, cu straturi de baze de date! Nu-i dați ANAF-ului să facă treaba pe care o are sănătatea!

Deci inițiativa este frumoasă, intenția este bună, dar corecția se face prin ceea ce deja este investit, iar utilizatorii trebuie să fie conștientizați să folosească serviciile de tip electronic. Acesta este alt subiect.

Gândindu-mă și la o altă inițiativă ce este vehiculată prin presă, nu distrugem cu forța Legislativului lucruri așezate din punct de vedere legislativ-executiv.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Titus Corlățean, microfonul 4. Se pregătește domnul senator Günthner, pentru că a fost invocat indirect într-o altă luare de cuvânt.

schimbăm programele pentru a adopta soluții mai progresiste.

Nu mi se pare că poziția pe care am adoptat-o nu este suficient de progresistă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Două scurte comentarii:

În primul rând, această propunere legislativă reprezintă, în mod clar, un pas înainte atât în formă, cât și în conținut și, pentru motivele care au fost deja exprimate, începând cu colegul senator Ion Rotaru, coinițiator, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mă pregătisem să solicit, cu colegialitate, Grupului parlamentar al UDMR să aibă o atitudine progresistă, deși, ideologic, se află într-o zonă conservatoare, și să voteze această propunere legislativă.

Salut schimbarea de atitudine, cred că, dacă mai sunt semne de întrebare sau dorințe de a ameliora textul, la Camera Deputaților există această posibilitate în procedura firească.

Un ultim cuvânt, în legătură cu poziția Guvernului.

Prestația Guvernului, prin intermediul purtătorului de cuvânt, la nivel de vicepreședinte de autoritate guvernamentală, lasă, din păcate, ca de obicei, de dorit și mai constat faptul că promisiunea făcută oficial, formal, solemn, aici, de către domnul prim-ministru Emil Boc privind prezența miniștrilor la dezbaterile importante, rămâne, din nou, o vorbă goală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Günthner, pentru o scurtă replică. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rămas surprins. Regret că nu am fost înțeles. Eu aș susține ca depunerile să se facă... direcția către care să se prelucreze, să se schimbe programele, este să se depună pe internet, deci ghișeul zero. Asta este poziția mea și, în momentul în care depunerile se fac pe internet, nu mai are importanță în câte locuri se trimit.

Deci aici este diferența. Dacă întâi zicem că în prima etapă le unificăm și după aceea nu mai contează cum este, este o cheltuială uriașă de bani aruncați degeaba.

De aceea, mie mi se pare că este chiar mai progresistă varianta pe care o propun, ca depunerile să se facă pe internet și, dacă tot se solicită schimbări de programe, modificări de declarații, către direcția asta să mergem și nu către un ghișeu unic, unde cheltuim o groază de bani ca, după aceea, poate peste un an, să trebuiască iarăși să

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

## Vă mulțumesc.

Nu am să vă țin foarte mult pentru că este deja ora 13.00 și vă mulțumesc că ați prelungit dezbaterile pentru această lege.

Două cuvinte mai vreau să vă spun.

În ceea ce privește susținerea domnului senator Oprea, îi reamintesc faptul că, și la această oră, ANAF este cea care este în posesia tuturor bazelor de date, inclusiv pe sănătate, pensii etc.

În ceea ce privește susținerea reprezentantului UDMR, vă spun că, tocmai pentru că nu am dorit prin această lege să oblig ANAF-ul să acționeze într-un anumit fel, nu am propus decât unificarea acestor declarații, modalitatea prin care vor fi transmise rămânând la latitudinea ANAF, tocmai pentru a nu încărca această instituție cu sume pentru investiții, cu care ar fi putut face altceva.

Mulțumesc Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cât și Grupului parlamentar UDMR pentru susținere.

Mulțumesc tuturor pentru votul anticipat.

## Vă mulțumesc.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 8 martie anul curent, atunci când vom vota legile organice.

Vă rog, domnul senator Frâncu, pentru un mic comentariu.

De asemenea, domnul senator Oprea.

Foarte scurt, domnule președinte.

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul, să pot face o precizare. Am și primit un telefon prin care mi se spune că ar fi bine să informez, dacă dânșii nu știu, Ministerul Finanțelor Publice, că, din fondurile europene, s-a primit o sumă foarte, foarte mare tocmai pentru a unifica toate declarațiile într-una singură, deci exact ceea ce propune colega noastră, și că acest program este realizat în proporție de 90%. Mai trebuie câteva chestiuni tehnice.

Practic, nu vedem de ce Guvernul se opune, fiind, încă o dată, cheltuite exact sumele despre care se făcea vorbire. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Oprea.

De data asta iau cuvântul ca titular al cursului de „Analiză și proiectări de sisteme informatice”. Vă recomand capitolul „Normalizarea bazelor de date” și o să vă convingeți.

## Vă mulțumesc.

Cu aceasta încheiem dezbaterea asupra acestei inițiative. Votul final pe această propunere legislativă, de natură organică, precum și pe celelalte legi cu caracter de lege organică, va fi dat luni, la ora 17.00.

Vreau să vă solicit ca luni, 8 martie anul curent, să începem ședința de plen la ora 15.00, conform programului,

cu declarații politice, pentru a putea avea răgazul suficient pentru legiferare.

În Biroul permanent de ieri s-a luat în discuție și eventualitatea ca, în condițiile în care numărul de proiecte este mai mare decât capacitatea noastră de a legifera, să avem, eventual, câte un plen suplimentar, atunci când este nevoie.

Sper ca luni să putem să ne aplecăm asupra problemelor de legiferare.

Declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi, miercuri, 3 martie 2010.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438545]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 27/12.III.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei