Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Îl rog pe domnul senator Orest Onofrei să citească lista senatorilor, pentru a verifica prezența și pentru a mobiliza colegii spre sala de plen.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>absent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon|absent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent|

Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan delegație Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja absent Cibu Constantin Sever absent Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel absent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea delegație Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente absent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/19.IV.2010

Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin absent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan absent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin delegație Nistor Vasile prezent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent

|Savu Daniel|prezent| |---|---| |Sârbu Ilie|prezent| |Sbîrciu Ioan|prezent| |Secășan Iosif|prezent| |Severin Georgică|delegație| |Silistru Doina|prezentă| |Staicu Dumitru Florian|absent| |Stănișoară Mihai|absent| |Șova Dan Coman|absent| |Tămagă Constantin|absent| |Toma Ion|prezent| |Țopescu Cristian George|absent| |Țuțuianu Adrian<br>Udriștoiu Tudor<br>Urban Iulian|absent<br>absent<br>prezent| |Valeca Șerban Constantin<br>Vasilescu Lia Olguța<br>Verestóy Attila<br>Voicu Cătălin|absent<br>absentă<br>absent<br>absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|prezent|

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Ședința Senatului de astăzi, 8 aprilie, începe. Voi fi asistat de colegii noștri, domnul senator Orest Onofrei și doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

În acest moment, avem înregistrată prezența a 84 de senatori. Suntem în cvorum de ședință.

Îmi cer scuze pentru mica întârziere. Am avut un scurt Birou permanent înainte de ședința noastră și mulțumesc colegilor din Biroul permanent pentru disponibilitate.

Venim în fața plenului Senatului cu o propunere agreată în Biroul permanent pentru programul de lucru pentru săptămâna viitoare, care este și primul punct din ordinea noastră de zi de astăzi.

Luni, 12 aprilie, dimineață, ca de obicei, activități în comisiile permanente. Grupuri parlamentare la ora 14.00. La ora 15.00, ședință comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților, în care îl vom avea oaspete pe președintele Parlamentului European, domnul Jerzy Buzek. La ora 16.00, plen al Senatului cu dezbaterea moțiunii pe tema transporturilor, depusă ieri de Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Marți, lucrări în plenul Senatului pentru a putea face două lucruri: să avansăm cu legiferarea și, de asemenea, să acordăm o oră și jumătate pentru declarații politice, de la ora 9.00 la 10.30, pentru a putea, într-adevăr, să oferim ocazia senatorilor să le prezinte, deoarece ieri nu am avut timpul necesar. Birou permanent la ora 13.30, tot marți.

Miercuri, zi normală de plen.

Aceasta este propunerea pe care o face Biroul permanent.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la programul de lucru al Senatului pentru săptămâna 12–17 aprilie 2010. Și marți, bineînțeles, după-amiază, comisii.

Aș dori ca în acest moment să-l invit pe domnul președinte György Frunda, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României, ținând cont că astăzi, pe plan internațional, există un moment aniversar, să-l invit să spună câteva cuvinte în fața plenului Senatului României.

Domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„De bahtalo, romani!” – „La mulți ani!”, comunitate romă din România. La mulți ani romilor de pretutindeni!

Astăzi, 8 aprilie, este Ziua Mondială a Romilor. România, ca o țară care are una dintre cele mai cuprinzătoare, mai largi, mai puternice comunități de romi din Europa, trebuie să-și aducă aminte, în această zi, de comunitatea romă din țara noastră.

După statisticile oficiale, la ultimul recensământ s-au declarat romi peste 500.000 de cetățeni români. Mulți spun că numărul real al romilor din România este undeva peste două milioane de oameni. Numărul nu are importanță. Important e că avem o comunitate care îmbogățește patrimoniul României, patrimoniul cultural, patrimoniul social, tradițiile României și deschide o perspectivă deosebită pentru România viitoare.

Trebuie să recunoaștem că, pe lângă sportivii de excepție, artiștii de excepție, oamenii de știință de excepție, politicienii buni pe care îi are comunitatea română, avem și multe probleme cu unii membri ai comunității rome din țara noastră. Avem o infracționalitate mai ridicată în rândul comunității rome decât în rândul celorlalte naționalități care trăiesc în România, avem probleme sociale, avem probleme educaționale, avem probleme complexe.

Trebuie, pe de o parte, să salutăm această bogăție pe care o reprezintă cultura romă în cultura românească, dar, pe de altă parte, trebuie să rezolvăm problemele care se nasc în sânul comunității rome.

Avem mulți copii romi care nu merg la școală, avem mulți romi care cerșesc, din păcate, nu numai în orașele României, ci în toată Europa, avem o infracționalitate mare în România și, din nefericire, nu de puține ori, cei care comit infracțiuni sunt de etnie romă. Trebuie să rezolvăm aceste probleme.

Noi, Legislativul, avem o răspundere enormă, deosebită în rezolvarea problemei comunității rome din România, pentru că, pe de o parte, avem posibilitatea să spunem, absolut superficial și neîntemeiat, că nu există o asemenea problemă, că toți suntem cetățeni români, că legea își va spune cuvântul și atunci nu vom face altceva decât să adâncim problema care există.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator Frunda pentru această intervenție extrem de consistentă.

Stimate colege și stimați colegi,

Aș dori să vă supun atenției ordinea de zi suplimentară de astăzi, dar nu numai. Am încercat să reordonăm agenda noastră legislativă, pentru a ține cont și de termenele scadente pe care le avem în fața noastră.

La sugestia reprezentanților Guvernului, aș dori ca după punctul 5 să putem dezbate punctul 17, fiind oarecum legate și pentru a putea permite reprezentanților Guvernului să participe și la alte activități în cadrul Parlamentului.

Cu această observație,

Programul de lucru de astăzi, până la ora 13.00, o zi de miercuri, evident, decalată pentru ziua de joi.

Vă rog să vă pronunțați.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

## Ordinea de zi suplimentară

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, de la microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ :

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege introduce în Legea nr. 339/2005 o procedură simplificată de actualizare a listelor, și anume completarea listelor care cuprind plantele și substanțele stupefiante și psihotrope prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătății. În prezent, aceste liste pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului doar la propunerea organismelor internaționale.

Având în vedere modificările introduse de această ordonanță în cele două legi, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte Greblă, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, constatând că două legi reglementau, practic, regimul plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante psihotrope și că în ultima perioadă în România au apărut magazine în care se comercializează o serie de produse ce au în componență plante și substanțe cu proprietăți psihoactive, care s-au dovedit a fi deosebit de periculoase pentru sănătate, și pentru a simplifica procedura de completare a listei cu aceste plante considerate dăunătoare pentru sănătate, a avizat favorabil Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2010, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență, cu mențiunea că Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria celor organice.

Menționez că au transmis avize favorabile Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de asemenea, a respins un amendament prin care în lista de substanțe se introduceau trei noi substanțe, dar Ministerul Sănătății nu a fost de acord cu acest lucru.

De altfel, prin modul cum a fost concepută, ordonanța de urgență prevede o procedură simplificată de actualizare a listei acestor substanțe considerate dăunătoare sănătății. Lista se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Drept urmare, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu mențiunea că are un amendament respins.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt dezbateri pe fond?

Domnule senator Daea, vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am venit la acest microfon pentru a clarifica câteva aspecte de fond, zic eu, vizavi de problematica pusă în discuție astăzi în pagina juridică a Senatului României și m-aș adresa direct reprezentantului Ministerului Sănătății, fiind prezent aici, și l-aș ruga insistent și foarte apăsat: să nu uitați, stimate domnule secretar de stat, că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este cel care se ocupă de plante, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor se ocupă de animale, iar ministerul pe care îl reprezentați, de sănătatea oamenilor.

De ce fac aceste precizări? Pentru că în comisie, atenție, în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care s-a pronunțat printr-un aviz favorabil, au fost făcute corecturi în ordonanță, introducându-se anumite plante care erau în inițiativa unor colegi și care aveau denumiri generice, fără substanța tehnică necesară.

## Stimați colegi,

Am văzut și la televizor, am văzut în opinia publică o preocupare deosebită, dar fără știință nu putem rezolva aceste probleme.

Vă dau un exemplu: se introducea ca restricție _Aesculus hippocastanum_ , dar acesta este castanul comestibil!

Evident, este _Aesculus pavia_ , este _Aesculus lutea_ , care au, în diferite grade, o anumită concentrație de substanțe care dau îngrijorare.

De aceea știu că este o inițiativă și v-aș ruga să înțelegeți că Legea nr. 491/2003 este o lege armonizată cu Directiva Europeană și inițiativa a avut-o Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care cunoaște domeniul.

Pentru că, într-un material prezentat sub semnătura secretarului de stat de la Ministerul Sănătății, pe bună dreptate, se spunea foarte clar: „Potrivit specialiștilor consultați, pericolul pentru sănătate este determinat, în principal, de substanțele sintetice cu care sunt stropite și într-o măsură mult mai mică de proprietățile psihoactive ale plantelor.” Pe piață au apărut, după cum bine știți, o serie întreagă de interpretări.

Mai știu că în discuțiile pe care le-am avut la Legea nr. 143/2000 ajunseserăm până acolo încât să interzicem cultivarea _Cannabis sativa_ în România pentru că are TH-ul, tetrahidrocannabinolul.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog, domnule senator Frunda. După aceea, domnul senator Titus Corlățean.

Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc o intervenție scurtă, domnule președinte.

Vreau să felicit inițiatorii pentru acest proiect, dar, din presă și din informația Centrului Internațional Antidrog, știu că din lista acestor produse lipsesc două: NRG-1 și Rave – sunt prescurtări –, care, potrivit informațiilor acestui centru, în Anglia au produs decesul a 25 de persoane în ultima perioadă, iar ele sunt vândute în aceste magazine etnobotanice din România.

Față de acest lucru, una din două căi este de urmat: fie rog ca aceste două produse să fie trecute pe lista celor 36, să se completeze cu cele două la Camera Deputaților, fie, dacă se consideră, să revină la comisie pentru completarea listei.

Cred că prima soluție este mult mai realistă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Există și un amendament care a fost respins. Nu constat interesul pentru a putea fi prezentat în plen.

Domnule senator Corlățean, vă rog, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul este extrem de important și, din păcate, de actualitate și în România și, iarăși din păcate, discutăm destul de puțin pe această temă, mai ales în societatea românească, care traversează o perioadă de criză economică, și, în consecință, cu grupuri sociale vulnerabile, începând cu cei tineri.

Faptul că se realizează aceste liste și apare aspectul sancționator, punitiv, este o chestiune necesară, dar nu este o chestiune suficientă.

Eu aveam o întrebare adresată reprezentantului Guvernului.

Care sunt elementele de strategie de ansamblu – și este o întrebare foarte serioasă, chiar sunt interesat –, elementele de strategie de ansamblu pe care Guvernul României le avansează pentru a combate aceste fenomene și efectele sale? Vorbim aici de la educație până la tratamente, bani alocați, buget, bani românești și, de ce nu, bani europeni.

Mai aveam o întrebare instituțională. Sincer, nu mai știu, în acest proces fabulos de reformare a statului român, ce s-a întâmplat cu Agenția Națională Antidrog.

Care este instituția care în clipa de față gestionează acest subiect în România? Nu aspectul punitiv, ci aspectul de strategie publică de ansamblu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă doriți să comentați.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnilor senatori, pentru discursul dumneavoastră în favoarea actului normativ.

Vreau să vă informez că această ordonanță prevede o procedură simplificată de actualizare a listelor, care se face prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății, și, bineînțeles, ca pentru orice hotărâre de Guvern, sunt consultate toate ministerele, inclusiv cel al agriculturii și specialiștii de acolo. Nu ne facem și nu dorim să spunem că ne pricepem la toate, de aceea am găsit această formulă.

În ceea ce privește faptul că se semnalează că sunt substanțe care nu au fost incluse în listă, sigur că procedura permite includerea lor în listă prin această modificare a listelor, prin hotărâre de Guvern, și vom face demersurile necesare, analizând toate implicațiile respectivelor substanțe în ceea ce înseamnă afectarea sănătății populației.

Referitor la intervenția domnului senator Corlățean, îi mulțumesc și țin să-l asigur că Ministerul Sănătății face eforturi pentru a acționa pe linia creșterii educației de sănătate și în sănătate, iar în ceea ce privește Agenția Națională Antidrog vă poate răspunde doamna secretar de stat, dat fiind faptul că este în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Ea există.

## **Doamna Irina Alexe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Da.

Agenția Națională Antidrog funcționează deocamdată, așa cum știți, în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, iar până când se va lua o decizie cu privire la locul acestei agenții în structura ministerului noi cooperăm foarte bine cu colegii de la Ministerul Sănătății, inclusiv la această ordonanță.

Atunci când a fost redactată ordonanța, s-a realizat un colectiv din care au făcut parte și reprezentanții agenției, care, împreună cu colegii de la sănătate și cu celelalte instituții implicate, au analizat lista substanțelor introduse în ordonanță, iar rezultatul muncii s-a concretizat în ordonanța respectivă.

În perioada imediat următoare se va lua o decizie cu privire la locul Agenției Naționale Antidrog. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Corlățean, o reacție la răspunsul Guvernului.

Eu mulțumesc reprezentanților Guvernului pentru răspunsul politicos care mi-a fost adresat. Aș solicita în scris elementele pe care le-am cerut mai devreme, respectiv elementele concrete de strategie, resursele alocate și așezarea instituțională, pentru că, din câte cunosc – și nu e doar cazul Agenției Naționale Antidrog, au fost și alte agenții legate de traficul de persoane și așa mai departe –, pierdem bani foarte mulți din cauza unor greșeli politice în decizii politice legate de așa-zisele reașezări instituționale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

Am rugămintea către liderii sau viceliderii de grupuri parlamentare să-și anunțe toți colegii care, eventual, sunt ieșiți pentru câteva minute. Este o lege organică, termenul de adoptare tacită este 12 aprilie, deci săptămâna viitoare, ceea ce ne obligă ca astăzi să dăm un vot pe acest text.

Avem în fața noastră două variante și întreb din priviri liderii de grup: fie votăm acum, fie ne propunem ca legile organice să le votăm – această lege, în mod special, pentru că are termen scadent – mai târziu, în jur de ora 12.00. Instinctul îmi spune că ar fi mai util să facem acum acest vot, dacă reușim să mobilizăm suficient de mulți colegi.

Este o temă sensibilă, este o temă importantă. Am observat că și grupurile parlamentare, altele decât cele care susțin Guvernul, au o opinie favorabilă față de necesitatea acestei legi.

Am rugămintea de a mobiliza toți colegii în sală pentru a putea să ne pronunțăm cu privire la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, vă reamintesc ceea ce v-a comunicat și domnul președinte Greblă: este vorba despre o lege organică, suntem primă Cameră sesizată și avem în fața noastră un raport favorabil din partea comisiei.

Da.

Mai întâi raportul, cu un amendament respins.

Vă rog să votați asupra raportului.

Cu 64 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio

## abținere...

Nu a funcționat aparatul? Supun atenției dumneavoastră reluarea votului pe raportul comisiei, cu amendamentul respins.

Rog toată lumea să fie atentă.

Vă mulțumesc pentru mobilizare.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2010 privind reglementarea de măsuri fiscale pentru unele livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate de Compania Națională „Romtehnica” – SA către Ministerul Apărării Naționale în anul 2010.

Domnule secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Acordul LOA RO LAB s-au achiziționat echipamente COMINT aferente programului major SCOMAR – Sistem integrat de observare, supraveghere și control la Marea Neagră, pentru care valoarea TVA-ului plătit în vamă este de 4.065 de mii de lei.

Din cauza lipsei fondurilor necesare pentru plata TVA, echipamentele vor fi blocate în depozitele vamale, taxele de staționare acumulându-se în consecință.

Prin prezentul act normativ se instituie cadrul legal necesar pentru amânarea până la data de 31 august 2011 a exigibilității TVA aferente livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii efectuate până la data de 31 decembrie 2010, prin Compania Națională „Romtehnica” – SA, către Ministerul Apărării Naționale.

Totodată, se propune prorogarea unui termen din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2009 privind reglementarea de măsuri fiscale pentru unele livrări de bunuri și prestări servicii efectuate de Compania Națională „Romtehnica” – SA către Ministerul Apărării Naționale.

Preluarea echipamentelor facilitează recepția acestora la utilizatorii finali, instalarea și punerea în funcțiune, precum și desfășurarea activităților de instruire conexe.

În sensul celor prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mustățea pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 13 martie 2010 și a hotărât, cu 5 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond?

Domnule senator Marcu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac un scurt comentariu referitor la acest proiect de lege. Se face și în plen, acum, domnule președinte.

Aș începe cu un citat al ministrului finanțelor publice, domnul Vlădescu, care, circa acum o lună, spunea următoarele: „Plata TVA-ului la încasarea facturii fiscale este o aberație. Dacă aplicăm acest mecanism, România se închide.” Am încheiat citatul.

Față de ceea ce afirma, acum circa o lună, domnul ministru Vlădescu, remarcăm că această ordonanță de urgență a Guvernului, practic, contrazice afirmațiile domnului ministru Vlădescu.

Practic, această ordonanță de urgență a Guvernului are trei articole. Art. 1 face trimitere la prorogarea termenelor, respectiv la încălcarea celor 45 de zile ale plății la emiterea facturii, respectiv încalcă Legea nr. 571/2003 cu privire la Codul fiscal, iar art. 2 contrazice tot prevederile Legii nr. 571/2003, în care se precizează faptul că „plata TVA-ului se face la emiterea facturii, și nu la încasare”. Aceasta este o primă observație.

A doua observație. În luna ianuarie 2010 s-a votat bugetul de stat, care, la Capitolul „Ministerul Apărării Naționale”, prevedea atât cheltuieli de personal, cât și cheltuielile de capital.

Întrebarea firească pe care ne-o punem acum: oare de ce, în momentul când s-a făcut această fundamentare a bugetului Ministerului Apărării Naționale, nu s-a inclus și această investiție care reprezintă, cumulând și de anul trecut, circa 5 milioane de euro? Și atunci avem pretenția că putem să facem acele fundamentări pe durata unui ciclu electoral! A treia observație este la Legea responsabilității fiscal-bugetare. Cu circa o lună în urmă, tot aici, domnul ministru al finanțelor publice, în plenul Senatului, a venit și a făcut lobby să votăm Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Un articol din această lege precizează următoarele: „Până pe data de 30 mai 2010, Guvernul, prin ministrul finanțelor publice, trebuie să prezinte în plenul Parlamentului cheltuielile bugetare și, respectiv, bugetul pe următorii trei ani.”

Întrebarea firească pe care o pun: atât timp cât ministrul finanțelor publice nu are capacitatea să anticipeze aceste cheltuieli pentru două-trei luni de zile, oare cum vor fi acea fundamentare de buget și acel raport pe care le va prezenta în fața noastră?

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare?

Domnule senator Nicoară, vă invit la microfonul 2.

Deși este o prioritate evidentă pentru a fi făcută dotarea armatei, credem că statul este cel care trebuie să dea exemplu tuturor contribuabililor. Or, acest exemplu pe care astăzi această ordonanță de urgență a Guvernului prin care ni se cere o prorogare de termen... este un lucru care, de exemplu, în mediul privat nu funcționează. Este absolut nefiresc ca noi să votăm astăzi ceva ce cerem tuturor firmelor de bună-credință din România să respecte. Încălcarea legii este un lucru care, după părerea noastră, nu este corect. Vă mulțumim.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, mai aveți de adăugat un comentariu?

Vă rog, microfonul 8.

Da. Prin Acordul LOA RO LAB primim aceste echipamente cu titlu gratuit atunci când partenerul nostru american ni le livrează. Dacă nu le ridicăm din vamă, așa cum am precizat, ele vor acumula și alte datorii din cauza taxelor de staționare.

Ele sunt necesare pentru că este vorba de echipamente care vizează aderarea României la Spațiul Schengen.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte comentarii. Am încheiat dezbaterile pe fondul acestui proiect de lege.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală a României, republicat.

Domnule senator Bîgiu, aveți cuvântul, din partea inițiatorilor.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am inițiat această propunere legislativă prin care se dorește sprijinirea agenților economici care au de primit sume de la diverse instituții, administrații publice locale, reprezentând contravaloarea bunurilor livrate și a serviciilor prestate pentru obiective de investiții publice a căror finanțare este asigurată prin alocări de la bugetul de stat, în baza unor hotărâri de guvern.

Neachitarea de către aceste instituții publice a prestațiilor realizate, din cauza nevirării sumelor respective de la bugetul de stat către bugetele locale, pune agenții economici în postura neplăcută și nedorită de a nu-și putea achita obligațiile fiscale către buget și să mai fie calculate și penalități de întârziere. Este normal ca organul fiscal să stingă creanțele provenite din cauza acestor întârzieri. În caz contrar, se creează posibilitatea incapacității de plată sau chiar declanșarea procedurii falimentului pentru diverși agenți economici care se află în aceste situații.

Vă mulțumesc.

Este un subiect sensibil pentru mediul economic românesc.

Domnule vicepreședinte al ANAF Mihai Gogancea, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă vizează, de fapt, stingerea concomitentă a unei creanțe a statului și a unei creanțe deținute de un operator economic. De fapt, este vorba despre renunțarea de către stat la o creanță pe care o are de încasat de la un contribuabil, concomitent cu renunțarea de către acesta la o creanță pe care o are de încasat de la o instituție a statului. Mențiunea pe care trebuie s-o facem este că cea de-a doua creanță, a operatorului, rezultă dintr-un raport juridic de drept comercial sau de drept administrativ, după caz, în care instituția sau autoritatea administrației publice locale participă în nume propriu, având, de regulă, personalitate juridică distinctă de personalitatea juridică a statului.

În schimb, în ceea ce privește prima creanță – a statului față de operatorul economic – aceasta rezultă dintr-un raport juridic de drept fiscal la care statul este subiect de drept, așa cum rezultă, de altfel, din dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Având în vedere cele menționate, soluțiile legislative propuse sunt susceptibile de a fi calificate ca fiind ajutor de stat, deoarece, prin acestea, se creează un avantaj unor operatori economici față de alți contribuabili care trebuie să plătească statului impozitele și taxele datorate.

Trebuie să facem, de asemenea, precizarea că procedura nu reprezintă o stingere a obligațiilor fiscale prin compensare, întrucât principiul de bază al compensării este ca cele două persoane ale căror creanțe se sting – statul, pentru creanțele reprezentând impozite, taxe, contribuții, și operatorul economic, pentru creanțe reprezentând contravaloarea serviciilor – trebuie să fie, deopotrivă, debitor și creditor una față de cealaltă.

Ca urmare, atât timp cât această condiție nu este îndeplinită, nu se poate vorbi de stingere prin compensare.

De asemenea, menționăm că dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice consacră principiul potrivit căruia nu pot fi efectuate compensări între capitolele de venituri și capitolele de cheltuieli ale bugetului general consolidat. Or, prin această propunere legislativă se urmărește compensarea obligațiilor fiscale înregistrate de către contribuabil, care reprezintă, în fapt, venituri bugetare, cu obligații restante de plată înregistrate de instituțiile publice către agenții economici, care reprezintă cheltuieli din punct de vedere bugetar.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Domnule senator Urban, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule senator, o secundă, am uitat să-i ofer cuvântul domnului senator Mustățea, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule senator Mustățea, vă rog să ne prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 februarie 2010, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Comisia supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele din anexă, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Bîgiu, un scurt comentariu, înainte ca domnul senator Urban să ia cuvântul.

Aș vrea să înțeleg și eu cum poate fi considerat acest lucru un ajutor de stat, deoarece nu am cerut prin această inițiativă compensarea tuturor creanțelor către stat, ci doar a celor cauzate de întârzierea respectivă și în niciun caz acest lucru nu poate fi considerat un ajutor de stat, ci este o normalitate.

Dacă tu ai să-mi dai mie o sumă de bani, iar eu trebuie să-ți întorc o parte, discutând concret, nu poți să mă întârzii cât vrei și să dau penalități chiar pe banii pe care tu nu mi i-ai plătit. Este vorba aici de o alocare de la bugetul de stat, este vorba de o hotărâre de Guvern care a stabilit că este normal să fie executată acea lucrare, să zicem. Nu este ajutor de stat acesta.

Este vorba de simetria tratamentului. Domnule senator Urban, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Am ascultat cu interes punctul de vedere al Guvernului și am spus că este cazul să iau cuvântul, întrucât fundamentarea acestuia este eminamente una întemeiată pe argumente de ordin juridic. În anul II la Facultatea de Drept, la Teoria Generală a Obligațiilor și nu numai, se învață faptul că compensarea unor creanțe este de cel puțin două feluri: este o compensare care se realizează pe cale de voluntariat, prin acordul părților, și una judecătorească. Din câte știu eu, în momentul de față, în România, atunci când un agent economic – care are la rândul lui de încasat bani de la stat, dar are și de dat bani statului român – opune compensarea și cere instanței de judecată să opereze compensarea judecătorească, reușește să obțină prin hotărâre judecătorească acest tip de compensare a datoriilor reciproce. Dacă eu execut o prestație pentru statul român și în baza unor facturi pe care le emit am de plată TVA, baza juridică și suportul contractual există, astfel încât se poate opera această compensare.

În ceea ce privește compensarea unor creanțe bugetare, întemeiată pe Codul de procedură fiscală, cu unele creanțe care rezultă în baza unor raporturi comerciale și care, teoretic, s-ar întemeia pe dispozițiile Codului civil raportat la dispozițiile Codului de procedură civilă, eu consider că, iarăși, nu există niciun fel de impediment, pentru că, până la urmă, Codul de procedură fiscală se completează întotdeauna cu dispozițiile dreptului material, care, în cazul nostru, sunt date de Codul civil și de Codul de procedură civilă. Astfel încât m-aș fi așteptat să existe argumentații și motivații de ordin financiar pentru care Guvernul nu ar susține această inițiativă legislativă. Din punctul de vedere al naturii juridice, al operațiunii de compensare, de stingere a obligațiilor prin compensare între stat, pe de o parte, și agenții economici, pe de altă parte, eu cred că inițiativa legislativă este sustenabilă și nu face decât să vină în întâmpinarea unei opinii care a fost exprimată la cel mai înalt nivel, inclusiv de președintele țării, Traian Băsescu. Anul trecut Domnia Sa spunea un singur lucru, și anume faptul că este anormal ca statul român să datoreze TVA unor agenți economici, nu reușește să-l restituie, lucru care duce la falimentarea acestora. De aceea, eu cred că o asemenea inițiativă legislativă vine să deblocheze circuitul financiar și fluxul banilor în economie.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Frâncu. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă argumentele juridice ale colegului meu, domnul senator Urban, sunt suficient de pertinente – cred eu – ca să poată să îi convingă pe colegi că se poate face acest lucru fără nicio problemă din punct de vedere legal, eu vreau să aduc un argument, poate, de suflet.

Această propunere legislativă este așteptată de mediul de afaceri efectiv ca un balon de oxigen pentru a putea continua să-și desfășoare activitatea. Foarte multe întreprinderi sunt în pragul falimentului, tocmai din cauza faptului că se întârzie foarte mult plata muncii lor, plata prestării lor, pe care au făcut-o pe baza unor acte emise de statul român, lucrări adjudecate și făcute absolut pe baza unor documente legale.

Faptul că ei trebuie să plătească penalizări de întârziere pentru facturi neîncasate de la stat mi se pare o anomalie și exact pe principiul simetriei, reciprocității raporturilor, eu cred că această propunere legislativă trebuie să vină să schimbe puțin optica Ministerului Finanțelor Publice și, în felul acesta, eu zic că mediul de afaceri va simți că, într-adevăr, oamenii politici se gândesc la aceasta și pot să depășească anumite chestiuni care, într-un fel, blochează orice fel de schimbare în acest domeniu. De aceea, Grupul parlamentar al PNL va susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Sârbu. Microfonul 3.

Domnule președinte, nu pot să nu apreciez modul în care domnul senator Urban a intervenit pe marginea acestei inițiative legislative.

Suntem și noi de acord că statul nu are numai de primit, ci are și el obligații față de agenții economici, față de cetățenii acestei țări. La punctul anterior chiar am văzut cum s-a aprobat o inițiativă legislativă a Guvernului, de fapt o ordonanță prin care se face scutire de TVA atunci când este cazul.

Din câte știm noi – dacă nu s-a mai diminuat din sumă, poate ne informează domnul secretar de stat –, erau datorii ale statului față de agenții economici de un miliard cinci sute de mii de milioane. Sumele erau extraordinar de mari și în ceea ce privea restituirea TVA-ului la marii exportatori de cereale. S-au făcut tot felul de intervenții, știți bine, și ambasadele unor țări, chiar Ambasada Statelor Unite ale Americii a trebuit să intervină. Nici până astăzi nu cred că problema este rezolvată.

Dincolo de asta, ori Guvernul nu este întotdeauna în acord cu ceea ce se întâmplă în Senat, ori, într-adevăr, mai există o idee pe care am intuit-o în ultima perioadă de timp, cred că în Senat – nu știu dacă și la Camera Deputaților se întâmplă acest lucru – se simulează opoziție din partea colegilor noștri față de Guvern.

Dacă Guvernului îi convine această situație și dacă, sigur, lucrurile merg în acest sens, dar nu în ideea pe care am enunțat-o acum în ultima intervenție, ci în intervențiile anterioare când am apreciat modul domnului Urban de a pune problema, atunci, sigur, lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună. Cred că este bine să clarificăm aceste aspecte: să vedem dacă, într-adevăr, avem de-a face cu simularea unei opoziții pe anumite proiecte legislative, care sigur că dă bine și la electorat și nu numai la electoral, ci și la agenții economici – am văzut listele care au apărut în ultima perioadă de timp cu aceste recompense pe care le primesc unele firme care au contribuit în campanii electorale – sau, într-adevăr, punctul de vedere al unora dintre senatori, ca să nu personalizez și să mă refer doar la domnul senator Urban, este corect.

Punctul nostru de vedere este același. Trebuie să votăm această inițiativă legislativă, pentru că ea ar duce la scutirea falimentării unor firme, pe lângă cele care s-au dus deja în această prăpastie.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu.

## **Domnul Günthner Tiberiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Iau cuvântul nu ca ultimii susținători ai Guvernului României, pentru că văd că senatorii de la Grupul parlamentar al PDL nu mai susțin Guvernul...

## **Domnul Iulian Urban**

**:**

Nu este vorba de susținere...

...în repetate inițiative legislative. Sigur, referitor la ce spunea domnul senator Urban, totuși trebuie să se aibă în vedere că aceste compensări, care se fac cu statul, se fac la niveluri diferite. Este vorba despre bani care ar trebui să intre în bugetul de stat, iar compensarea s-ar face cu lucrări angajate, cu lucrări angajate de consiliile locale, deci personalități juridice diferite care au răspunderi juridice diferite. Nu cred că este corect să le punem pe toate în aceeași oală. Sigur, inițiativa legislativă a colegilor liberali încearcă să rezolve o problemă serioasă a României, pentru că în perioadă de criză economică, când nu sunt bani, investițiile sunt cele mai văduvite, deoarece instituțiile de bază ale statului, structurile din învățământ, din sănătate, din justiție, din apărare, pensiile, nu pot fi afectate. Cele mai văduvite sunt, în mod normal, investițiile. Așa se întâmplă peste tot. Partea dificilă în care se află România este că, în anii trecuți, în anii de creștere economică a fost angajat cu bună intenție, în mod sigur, un volum uriaș de investiții care astăzi, în perioadă de criză, nu pot fi plătite. Aceasta este situația dificilă cu care se confruntă astăzi România și pentru care, într-adevăr, există facturi la toate nivelurile, facturi ale investiților neachitate. În schimb, nu putem renunța la finanțarea sistemelor de bază ale statului de drept, despre care am vorbit mai devreme.

Trebuie să avem în vedere că această inițiativă legislativă nu aduce surse noi de venituri pentru a plăti aceste investiții. Pur și simplu, încearcă să regrupeze fondurile evitând, de fapt, bugetul de stat, scurtcircuitându-l. Este vorba despre obligații care ar trebui să ajungă la bugetul de stat, dar sunt, practic, deturnate înainte de a face venit la bugetul de stat către niște obligații asumate la nivel local, iar aplicarea la scară mare a unei astfel de compensări ar fi dezastruoasă pentru România. De acest lucru și inițiatorii și-au dat seama și de aceea au apelat la o formulare foarte nehotărâtă, care ridică foarte multe probleme. Ar putea ridica după aplicarea ei foarte multe nemulțumiri, nedreptăți și suspiciuni, și anume este vorba dspre formularea prin care se spune că „organul fiscal poate compensa”, deci nu este obligat, nu trebuie să compenseze, pur și simplu, poate compensa în anumite situații. Este clar că toate aceste datorii nu se pot compensa pentru că ar deregla întregul buget de stat al României, de aceea s-a apelat la o formulă de genul „poate” fără să se dea criterii, care din investiții să fie compensate și care nu, pentru că într-un proiect de lege de această formă, este în spiritul legii și faptul că unele investiții se vor compensa, unii întreprinzători vor fi compensați, iar alții nu. Fără să se stabilească criteriile, s-ar putea naște niște situații în care s-ar folosi criterii mai omenești, un comision, o cunoștință. Vor fi unii cărora li se va compensa, iar alții cărora nu li se va compensa.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Urban pentru un alt comentariu.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

S-a spus aici că sunt senatori de la Grupul parlamentar al PDL care nu mai susțin Guvernul. Acum să mă ierte Dumnezeu! Eu știu că întotdeauna când iau cuvântul de la microfonul Senatului României încerc să evit politizarea. Eu prefer să rămân, totuși, destul de tehnic. Dacă îmi aduc bine aminte, nu știu dacă în concursul acesta „care susține mai mult Guvernul” ne înscriem și cei care acum ceva vreme, nu cu mult timp în urmă, spuneam că ar trebui ca prim-ministrului Emil Boc să i se interzică accesul în Parlament, și cei care efectiv rămânem aici și încercăm să explicăm Codul civil, principiile de drept pe care este fundamentat statul de drept despre care vorbea antevorbitorul meu. Nu poți să nu le iei în considerare 24 de ore din 24, deoarece Codul civil, normele de drept dintr-o țară democratică rămân aceleași, indiferent cine este la putere, indiferent că traversăm vremuri de criză economică sau de prosperitate economică. Astfel încât, argumentul pe care eu l-am adus față de ceea ce a spus Guvernul se referea strict, din punct de vedere juridic, la faptul că eu consider că Guvernul, de data aceasta, ar fi trebuit să-și fundamenteze altfel această intenție de nesusținere a proiectului de lege, dar nu pe niște argumente juridice pe care nu avem cum să le luăm în considerare 24 de ore din 24. A invoca faptul că legea trebuie respectată – și trebuie să ne amintim că acest Cod civil, de bine de rău, este cel care guvernează toate regulile de drept din România – este un lucru cât se poate de normal, dar asta nu înseamnă că nu susținem Guvernul. Dimpotrivă, susținem Guvernul și, repet, eu cred că una este să ceri să te schimbi după cum bate vântul, să treci de la a i se interzice accesul în Parlament premierului la a-i spune cât de mult îl adulezi și îl respecți, și alta este să încerci totuși să fii consecvent. Eu cred că dacă ne limităm discuțiile fiecare pe specialitatea lui tehnică vom reuși să facem legi foarte bune în Parlamentul României.

Domnule secretar de stat... O secundă, domnule senator.

A fost formulată o întrebare cu privire la cuantumul, la volumul acestor datorii, al acestui blocaj financiar, care, într-adevăr, este acuzat de zeci de mii de agenți economici. Aveți cumva informații și elemente suplimentare cu privire la dimensiunea fenomenului?

Microfonul 9.

Îmi pare rău, nu pot să vă spun exact care este suma pe care o datorează statul în această formă către operatorii economici, dar vreau să vă rog să aveți în vedere că mai există o propunere legislativă care, în acest moment, se află la Camera Deputaților, și care promovează tot combaterea întârzierii plăților de către stat, în care statul este penalizat cu o cotă forfetară de 5% pentru toate sumele care se află în întârziere. Este în etapa de propunere în acest moment. De asemenea, se reduce termenul de plată în ceea ce privește o autoritate locală datoare, să spunem, de la 6 luni la 30 de zile. Dacă facem un mix, lăsând la o parte faptul că această întreprindere, propunere de compensare, este foarte periculoasă, din punctul meu de vedere, din cauza faptului că apare un nou mecanism de plată. Gândiți-vă ce înseamnă acest lucru, câți operatori economici ar mai face plăți către buget, având în vedere faptul că există o factură sau urmează să se emită cel puțin o factură a unei autorități de stat, și atunci, în mod indubitabil, se va face o compensare în această formă. Deci nu ar mai plăti, nu ar mai circula bani cash și nu am mai avea, la un moment dat, resurse la bugetul de stat.

Referitor la ceea ce am preluat de la dumneavoastră ca probleme, domnul senator Sârbu spunea despre plata întârziată a TVA-ului. Eu gestionez această relație cu Parlamentul, vă voi prezenta un material și voi lăsa la secretariat un material legat de situația TVA-ului plătit de noi ca autoritate, pe care îl avem pe portalul ANAF-ului la zona de transparență, dacă doriți, și unde avem reflectată o situație exactă. Nu ne dăm la o parte și nu ne ascundem.

Legat de ceea ce spunea domnul senator Urban, există o preocupare, să știți, la nivelul Guvernului și avem un comitet de lucru în subordinea domnului prim-ministru în care discutăm această posibilitate, dar nu de compensare. La acest moment, suntem într-o etapă în care am extras, să zicem, facturile mai mari de 500.000 unde statul este dator prin toate formele sale, prin autorități locale, centrale. Avem un desfășurător și ne gândim la posibilitatea de a face plata măcar pentru datoriile care există la bugetul de stat.

Această compensare nu este acea compensare... ci se face cu bani, pentru că dacă ar opera ca și compensare fără bani..., pur și simplu este și generatoare de deficit.

Domnul senator Bîgiu.

Aș vrea să mai fac o precizare. Am introdus sintagma „poate”, deoarece prima obligație a statului este să-și achite datoriile, mai ales când sunt stabilite printr-o hotărâre de Guvern. În cazul în care nu achită aceste datorii, poate să facă această compensare.

Apropo de ceea ce spunea domnul senator că bugetul poate intra în colaps, nu se pune problema de așa ceva, deoarece noi nu vorbim despre toate compensările. Am precizat acest lucru, nu vorbim despre compensarea tuturor datoriilor către stat ale unei firme, ci doar despre cele rezultate în urma unei alocări de la bugetul de stat și stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

Nu folosim cazul în care în nu știu ce unitate administrativ-teritorială primarul vrea să-și facă o primărie de 10 etaje și atunci trebuie să-i fie compensate datoriile. Nu. Vorbim doar despre serviciile prestate în urma unor hotărâri de guvern.

Bănuiesc că, în momentul în care s-au dat aceste hotărâri de Guvern, s-a asigurat și finanțarea, așa că nu ar fi normală această întârziere și în niciun caz nu putem să-i mai luăm și penalități după ce îi întârziem plata un an-doi.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Chiar dacă deranjez anumite persoane, aș vrea să știu câți dintre semnatarii acestei inițiative intuiesc efectul unui tip de tranzacții în lanț – financiare, economice – cu reflectare în diverse niveluri ale bugetului.

Probabil că următoarea inițiativă va fi una prin care agenții economici vor calcula ce datorii ar avea în anul curent față de bugetul statului și ce ar trebui să le dea statul pentru copii și așa mai departe, diverse tipuri de asistență socială, și să nu mai vireze impozitele, fiindcă am scurtat căile. Este o abordare de la gura sobei și nu una care încurajează o mulțime de mecanisme pe care sistemele și le creează.

Mă duc într-o zonă punctuală: județul și municipiul Iași. În momentul de față, agenții economici au de încasat aproape 3.000 de miliarde din niște contracte pe care le-au semnat niște oameni, prelungindu-le pe acelea pe care Guvernul le acceptase, conform legii. Dacă îmi permit să multiplic cu vreo 45, înseamnă că ne vom duce la vreo 90.000 de miliarde vechi pe care statul trebuie să le dea acum, pentru că o guvernare, până în 2008, le-a creat. Nu mi se pare că este ceva corect, indiferent cine este la guvernare și indiferent în ce vremuri.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Am încheiat aici dezbaterea cu privire la această inițiativă legislativă care a suscitat și suscită un interes deosebit în opinia publică și în mediul economic românesc. Trebuie să constat și eu, cel puțin din ceea ce am auzit în spațiul public, că prim-ministrul și alți lideri importanți au susținut măcar principiul acestei forme de compensare selectivă și targhetată, cum s-ar spune în termeni financiari.

Cum se ajunge la soluția practică, legislativă și operațională este altă chestiune la care, evident, și la Camera Deputaților va putea să se analizeze. Înțeleg că este și acolo o inițiativă legislativă care încearcă să rezolve acest subiect.

Listă pentru liderii de grupuri.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru sprijinirea agenților economici și autorităților locale în vederea realizării obligațiilor de mediu scadente în perioada 2009–2010.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Sunt colegi deputați.

Îl invit pe domnul secretar de stat Dan Cârlan la microfonul 8 să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul, Ministerul Mediului și Pădurilor, nu susține propunerea legislativă care propune instituirea a două mecanisme de finanțare din Fondul pentru mediu. Primul mecanism de finanțare privește depozitele neconforme clasa B din zona urbană pentru deșeuri. Acesta este un subiect deja epuizat. În momentul de față, legea de funcționare a Fondului pentru mediu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 a fost deja modificată încă din luna noiembrie, acest mecanism de finanțare a fost instituit, avem poziție bugetară în bugetul pe 2010 al Fondului pentru mediu și nu putem susține acest capitol I din propunerea legislativă, întrucât deja subiectul este rezolvat.

În ceea ce privește al doilea mecanism de finanțare adresat agenților economici, se propune creditarea agenților economici care au de realizat investiții de mediu din fondul de mediu.

De asemenea, nu putem susține această propunere întrucât Fondul pentru mediu este un instrument financiar care susține, prin alocații nerambursabile, proiectele de mediu. Fondul pentru mediu nu poate deveni o instituție de credit, întrucât soarta lui este cu totul alta prin legea de înființare și funcționare.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei. Domnul senator Mustățea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 februarie 2009, comisia a hotărât cu 7 voturi pentru adoptarea unui raport de respingere. A transmis

aviz favorabil Consiliul Legislativ. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a trimis aviz negativ.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Intervenții pe fond? Nu sunt.

Votul final pe legea organică vă propun să-l dăm marți, la ora 11.00, conform deciziei noastre de azi, pentru a putea asigura și cvorumul necesar pentru un astfel de vot.

Așa cum v-am informat și cum ați votat, vă propun să trecem la punctul 17 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei 1, poziția 13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Este și o solicitare din partea reprezentanților Guvernului de a discuta acest subiect acum.

Inițiatorii sunt colegi deputați. Sunt prezenți în plen? Nu.

Domnule secretar de stat Cârlan, vă rog, punctul de vedere al Guvernului

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât aceasta contravine obligațiilor pe care România și le-a asumat prin semnarea Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa. Inițiatorii propun eliminarea perioadei de prohibiție la vânătoare în cazul mistrețului, lucru cu care nu putem fi de acord. Legea în cauză prevede mecanisme foarte clare de protejare atât a agricultorilor, cât și de acordare a eventualelor despăgubiri în situația în care mistreții provoacă pagube.

De asemenea, Ministerul Mediului și Pădurilor, anual, în calitate de administrator al fondului cinegetic al României, aprobă cotele de recoltă și poate stabili zone și perioade în care, dincolo de perioada de prohibiție, pot fi vânate exemplarele care sunt în exces. Prin urmare, actuala formă a anexei 1 din Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic este corectă și nu suntem de acord cu modificarea sa.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei. Domnul președinte Daea.

Raport de respingere, votat cu majoritate de voturi, Senatul este primă Cameră sesizată, legea are caracter de lege ordinară.

Opinii, dezbateri, intervenții? Domnul senator Prodan.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Desigur, domnul secretar de stat a vorbit despre ceea ce înseamnă respectarea Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa în privința Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic, precum și a tratatelor internaționale la care a aderat România.

Eu consider că este o greșeală să pui mistrețul în categoria animalelor răpitoare. Ca despre un animal răpitor sau prădător putem să vorbim despre lup, despre vulpe, despre șacal, dar nu despre mistreț. Sigur că mistrețul are un loc bine definit în silvicultură și chiar are un rol foarte important prin regenerarea solului și permiterea replantării arboretului din pădure. Poate să distrugă anumite culturi când este gestionat greșit. La noi se face exces de birocrație.

De unde apar aceste greșeli în ceea ce înseamnă pagubele care se produc în agricultură? Administratorul fondului cinegetic, care este ministerul, dă cote de vânat diferiților gestionari. Noi putem să intervenim și să aprobăm, ca o derogare de la art. 1, să se permită vânătoarea și în afara perioadei prevăzute de lege, acolo unde se produc pagube, sau putem să intervenim și să permitem o cotă mărită de vânătoare pentru mistreți, dar ca să permiți vânătoarea mistrețului în întreaga perioadă a anului este o greșeală. Asta ar însemna să permiți și vânătoarea scroafelor cu purcei în perioada când aceștia sunt mici.

De ce se întâmplă aceste pagube? Pentru că la noi în silvicultură, la ora actuală, nu este depozitată suficientă hrană în păduri. Mistrețul migrează din pădure spre cultură și produce aceste pagube. Când se produc aceste pagube? În momentul când mistreții nu sunt corect selecționați pe vârste și pe categorii. Într-o ciurdă de mistreți, scroafele bătrâne și masculul trebuie să reprezinte 50% din efectiv. La noi, la ora actuală, toți vânătorii sunt doritori de trofee și, când se duc la vânătoare, împușcă, de obicei, animalul mare, pe când selecția ar trebui să fie făcută din rândul godacilor sau al purceilor mici. Dacă aceștia scapă în cultură, purceii și godacii produc pagube în perioada de noapte. O scroafă bătrână sau un mistreț nu lasă să se întâmple acest lucru. Mistreții mici, nesupravegheați, stau și se joacă în culturi și produc aceste pagube.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu.

## Domnule președinte,

Argumentele colegului meu sunt, cred eu, suficiente în ceea ce înseamnă votul nostru, dar, dincolo de asta, mă gândeam: oare ce se întâmplă în cazul urșilor care ați văzut că au invadat stațiunile turistice, și pe acest subiect n-am văzut o propunere legislativă, chiar dacă au fost accidente pe care, sigur, le regretăm?

Când eram la conducerea ministerului, am luat măsuri, i-am mai mutat în alte zone, dar se pare că se întorc totuși la locurile acestea.

Dacă mergem pe această idee că dăm drumul la vânătoare ca să împiedicăm vânatul să se deplaseze în anumite locuri, în căutarea hranei, este o mare greșeală. Nici nu are rost să mai argumentăm. Poate să respectăm ceea ce spune Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, unde sunt prevăzute obligații atât pentru cei care au înființate culturi în apropierea terenurilor de vânătoare, cât și pentru cei care administrează terenurile, și atunci, sigur că vânatul nu va mai migra și nu se va mai duce în zonele în care se expune și el la anumite pericole, dincolo de ceea ce spune legea. Și știm cu toții că sunt suficienți „vânători” care, încă în aceste momente, practică vânătoarea de noapte, braconajul, în apărarea așa-ziselor culturi.

Deci nu cred că e o soluție și, de aceea, noi vom vota împotriva acestei propuneri legislative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, rog colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a-și putea exprima votul. Este o lege ordinară.

Ne reîntoarcem la punctul 6 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Inițiatorul nu este prezent.

Îl invit pe domnul secretar de stat Tudor Șerban să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10. ## **Domnul Tudor Șerban** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu este de acord cu modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004, în sensul valorificării producției interne de gaze naturale exclusiv pentru nevoile interne, permițându-se exportul numai în situația în care consumul intern de gaze va fi de două ori mai mic decât producția de gaze naturale într-un an, lucru care, din punct de vedere tehnic, este foarte greu de realizat.

Există argumente de ordin tehnic și juridic pentru ca acest articol să nu fie modificat. Plecăm de la faptul că, în Legea gazelor, titularii de acorduri petroliere au dreptul să dispună asupra cantităților de petrol ce le revin conform clauzelor acordului, deci pot să facă și export, și mergând până la una dintre ultimele prevederi care au apărut în urma crizei energetice și a întreruperilor care s-au produs din cauza Ucrainei, care ține de întrajutorare și de obligația statelor care au gaze naturale de a ajuta, în condiții de întrerupere, statele din jurul lor.

Având în vedere considerentele respective, precum și punctul de vedere al Guvernului, propunem respingerea acestui act normativ.

Mulțumesc. Domnul președinte Vosganian.

## Domnule președinte,

Colegii mei au dezbătut îndelung această propunere legislativă, mai ales având în vedere și încărcătura ei socială, iar punctul de vedere la care am ajuns este să propunem raport de respingere.

Considerentele sunt, o parte, prezentate de colegul de la Guvern. Într-adevăr, acordurile petroliere încheiate cu ANRE de către producători prevăd libertatea de a exporta. Prin prezența noastră în cadrul Uniunii Europene, nu putem restricționa libera circulație, dar tema de fond este că, tehnic vorbind, ani de zile de aici înainte, România nu va putea exporta gaze.

Adoptarea acestei propuneri legislative ar atrage proceduri delicate cu Uniunea Europeană, în condițiile în care, practic, România nu are posibilitatea, acum, de a exporta gaze și, potrivit consultărilor pe care le-am avut cu companiile de profil, vor mai trece ani buni până să putem face acest lucru.

Pe scurt, adoptarea acestei propuneri legislative ar face doar să ne facem de lucru fără să avem, motiv pentru care noi am propus respingerea.

Mulțumesc. Intervenții pe fond, dezbateri generale. Domnul senator Mihăilescu.

Îmi aduc aminte de discuția care a fost în comisie, legată de acest subiect, pentru că am fost dat afară de la comisie și nu am mai participat, și a rămas doar subiectul.

Lăsând la o parte argumentele care se aduc de o parte sau de alta, noi considerăm că permisiunea de a exporta gaze naturale este o chestiune extraordinar de importantă, și actuala idee a Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri de a permite acest lucru, idee care nu se regăsește în aprobarea sau respingerea unei propuneri legislative, este extrem de periculoasă.

Nu sunt de acord cu ce a spus domnul președinte. În condițiile tehnologice actuale, dorința de a exporta gaze – și aici discutăm despre agentul economic care va putea să facă acest lucru, și anume PETROM-ul – este o chestiune de câteva luni. De acord că, în stilul nostru birocratic, cu așa-numita conductă, cu așa-numita supapă, cu modul foarte transparent în care lucrează Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri pe această chestiune, problema rămâne. Nu, stimați colegi. Există posibilitatea, dacă nu suntem atenți la acest lucru... Și repet, în comisie, cel mai grav mi s-a părut apetitul PETROM-ului pentru a exporta gaze. Cred că este o decizie care ar trebui să ne preocupe mai mult.

Nu are importanță propunerea legislativă, este un singur articol, domnul secretar de stat l-a nominalizat – art. 4 alin. (2) lit. b). Fondul problemei este extraordinar, iar cu această chestiune, a politicii gazelor, suntem în mare defect. Nu sunt de acord că Uniunea Europeană va face cine știe ce procedură de infringement dacă noi interzicem exportul de gaze. Trebuie să înțelegem că orice țară, pentru interesul său, are voie să-și limiteze asemenea chestiuni. Am pățit această prostie, în 2003, cu buștenii. Nu am reușit nici până acum să reparăm această chestiune, în timp ce alte țări nu permit exportul de bușteni și nu au probleme. Nu văd niciun fel de pericol la adresa statutului României de țară europeană dacă ar interzice exportul de gaze.

Repet, este un subiect greu, ce se întâmplă cu acest lucru necesită o discuție întreagă, mergând de la alinierea prețurilor la intern față de prețurile la export.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Valeca.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu consider că punctul de vedere al Guvernului nu este bine susținut, având în vedere că, din câte știu eu, Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei este în coordonarea Guvernului, și nu este peste Guvern.

Faptul că ANRE a semnat de acum câteva luni – am înțeles – niște acorduri, poate fi obligată să le renegocieze.

Deci eu consider că problema gazelor naturale din producția internă este foarte importantă, știm ce probleme are populația sărăcită de această criză și nu știu dacă există posibilitatea, poate, să amânăm votul și Guvernul să vină cu un punct de vedere mai elaborat, astfel încât să nu arunce toată răspunderea asupra ANRE, pe care ar trebui să o controleze de fapt, iar ministerul să aibă o politică clară vizavi de gazele naturale.

Dacă nu se poate reface punctul de vedere al Guvernului, noi vom vota pentru proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Domnule senator Vosganian, doreați să interveniți?

Vă rog, domnule senator Titus Corlățean, după aceea domnul președinte Vosganian.

Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, tema este extrem de importantă. Nu am pretenția că sunt un specialist în domeniu. Intervenția este mai degrabă politică.

Eu aș aminti faptul că, în ciuda unor declarații foarte frumoase, pe care le auzim de ani de zile, nu am reușit, la Bruxelles, la nivelul Uniunii Europene, să avem o politică energetică comună în cadrul Uniunii. De ce? Pentru o rațiune extrem de simplă. În special marii actori europeni – și vorbim de state foarte solide – își rezolvă interesele și problemele de ordin energetic direct, bilatereal, cu parteneri din afara Uniunii Europene. În traducere liberă, aceasta înseamnă că,

atunci când ai un interes al tău, în plan intern, îți folosești mecanismele pe care le consideri necesare pentru a-ți rezolva aceste probleme, câtă vreme – încă o dată subliniez – nu există politică energetică comună, în realitate, la nivelul Uniunii Europene.

În situații deosebite, măsuri excepționale. Traversăm o perioadă de criză economică, știm foarte bine care sunt costurile, costurile suferite de cei care consumă și care achită această factură la gaze extrem de scumpă, știm foarte bine, iarăși, că plătim, la nivelul consumatorilor individuali, cel mai ridicat preț la gaze, la nivelul Uniunii Europene, și nu este un lucru în ordine. Plătim economic pentru greșeli politice și declarații politice la cel mai înalt nivel.

Cred că statul și politicul nu au cum să absenteze din luarea unor decizii importante pentru populația României și pentru actorii economici din România, nu putem lăsa la o parte obligațiile pe care statul trebuie să și le asume – și noi, politicul, Parlamentul – astfel încât, dacă putem acționa și nu vedem acum un pericol de infringement, dacă putem acționa și putem lua o decizie corectă, de ce să nu o facem la nivelul Legislativului? De ce producția internă de gaze să nu fie alocată, așa cum fac și alții care își folosesc și-și promovează interesele? Putem să o facem și noi.

În consecință, vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Vosganian, microfonul central.

## Stimați colegi,

Suntem din nou într-o situație în care, pe de o parte, suntem tentați să luăm anumite decizii, socotind că opinia publică ne va fi recunoscătoare și asta ar putea să ne lărgească suportul electoral, pe de altă parte, trebuie să privim cu realism și cu o bună cunoaștere a contextului evenimentul respectiv.

Ce ne spune prima parte? Ne spune – e foarte tentant – să oferim opiniei publice o propunere legislativă care garantează că prețul la gaze nu va crește din cauza exportatorilor rapace care nu fac decât să-și urmărească interesul economic îngust.

Eu, apropo de susținătorii acestei propuneri legislative, nu vreau să mă întorc și să vedem cine a privatizat petrolul și jumătate din producția de gaze acestor exportatori rapace. E interesant că exact cei care au făcut această privatizare vin acum să ne solicite să punem botniță exportului. Poate că, dintr-un anumit punct de vedere, e o viziune corectă. Care este riscul? Riscul este că dacă un producător cum este PETROM exportă gazul ieftin din România, va trebui să importăm mai mult gaz scump din străinătate și astfel prețul la gaze ar crește. Asta este, pe scurt, tema, iar opinia publică va afla de la noi că suntem garanții stabilității prețului la gaze. Care este însă realitatea? Realitatea este că România este destul de izolată în ceea ce privește fluxurile internaționale de gaz metan. România nu poate exporta gaz metan. Pentru a putea să exporte gazul metan e nevoie, pe de o parte, de finalizarea unei investiții, iar pe de altă parte, este nevoie de un acord cu Ungaria, astfel încât, oricum am întoarce lucrurile, nu se poate ca cineva, noaptea, pe ascuns, precum „mascații” de la Poliție, să lucreze această conductă fără știrea noastră și, brusc, a doua zi să ne trezim, ca în Legea Boyle-Mariotte, că gazele din România expandează către alte țări. Asta este o variantă stranie.

Puneți-vă apoi în situația în care o țară membră a Uniunii Europene interzice prin lege un export. Poate că asta ar putea să pară domnului Corlățean – care, altminteri, este specialist în chestiuni de natură diplomatică – uzual. Eu nu știu ca vreo țară din Uniunea Europeană să ia, unilateral, decizia aceasta, mai ales că, stimați colegi – și asta nu s-a spus aici –, trebuie să vă previn că, în câțiva ani, noi trebuie să aliniem oricum prețul la gazul intern, pentru că, ăsta, iarăși, nu este meritul nici al liberalilor, nici al altora, ci tot al susținătorilor proiectului de lege, care au convenit în timpul negocierilor capitolelor de aderare un calendar – pe care noi l-am împins cât am putut apoi – de aliniere a prețului la gaze.

Vă mulțumesc.

Tema este cu adevărat sensibilă.

Domnul senator Corlățean dorește să dea un scurt drept la replică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am precizat de la bun început că nu sunt un expert în materie și intervenția mea este politică.

Primul comentariu, ca drept la replică: nu cred că este util și nici nu rezolvăm problemele dacă tot aruncăm pisica în curtea altuia, pentru că, dacă ar fi să ne facem și să ridicăm teme de reproș, ar trebui să ridicăm – ca fapt fără precedent – problema că un Guvern al României a putut să cedeze părți din platforma continentală și rezervele de dedesubt înainte, încă, ca acest subiect să fie tranșat favorabil, deci în favoarea României, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Deci, înainte de a face reproșuri altora, e bine să te uiți în propria curte.

În al doilea rând, problema rămâne ca atare. Problema consumului intern, problema facturii pentru cetățenii României și actorii economici români rămâne. Nu am văzut prea multe soluții până acum, nici din partea guvernării liberale, nici din partea celor care au urmat.

Iată, este o soluție, poate e imperfectă: o supunem dezbaterii și luăm o decizie, dar decât să batem pasul pe loc sau să dăm înapoi sau să ne uităm la alte interese economice ale altor actori economici – pe care le mai și promovăm în Parlamentul României –, supunem acest proiect de lege dezbaterii și aprobării.

Noi îl susținem.

Dumneavoastră sunteți liberi să-l respingeți. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Suntem în fața unei legi ordinare, suntem primă Cameră sesizată.

Avem în fața noastră un raport de respingere, pe care vi-l

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă de plenul Senatului.

La punctul 7 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Dintre inițiatori, o invit pe doamna senator Elena Mitrea să prezinte punctul de vedere al inițiatorilor.

Inițiativa legislativă propusă modifică și completează Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în sensul îmbunătățirii prestațiilor sociale ale persoanelor care au în îngrijire și supraveghere persoane cu handicap.

Această inițiativă a fost elaborată cu sprijinul și colaborarea instituțiilor, asociațiilor, fundațiilor, autorităților locale și asistenților sociali cu atribuții în protecția persoanelor cu handicap, aceștia așteptând adoptarea cu celeritate.

În faza inițială au fost amendamente cu referire la crearea centrelor tip „RESPIRO”, în cazul asistenților personali care mențin în îngrijire și supraveghere persoanele cu handicap pe perioada concediului de odihnă: acordarea unei prime de vacanță egală cu salariul de bază al unui asistent social cu studii medii.

Aceste amendamente nu au fost susținute de Guvern, fapt pentru care, în ședința din 17 martie anul curent, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, am susținut un amendament care a fost agreat și adoptat în comisie cu vot favorabil, constând în suplimentarea concediului cu un număr de 6 zile lucrătoare, acordarea unui concediu suplimentar de odihnă.

Menționez că, printre drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap, art. 37 din Legea nr. 448/2006, se regăsesc două puncte: program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână – vreau să menționez că acești oameni lucrează 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, pe toată perioada anului – și concediul anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice.

De asemenea, concediul de odihnă nu au cum să și-l efectueze, având în vedere inexistența centrelor tip „RESPIRO”, fapt pentru care am găsit utilă și necesară introducerea acestui supliment pentru concediul de odihnă, în număr de 6 zile lucrătoare.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat Cristian Irimie.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a amendamentelor formulate de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, susținem forma prezentată în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.

Inițiativa legislativă se referea la un principiu pe care noi l-am considerat bun. Punerea în practică era însă dificilă.

Pe de o parte, din cauza faptului că centrele tip „RESPIRO” prevăzute de lege sunt aproape inexistente în țară, pe de altă parte, din cauza influențelor financiare mari, pe care le presupuneau multiplele beneficii acordate de inițiativă în forma ei originară.

De aceea am luat în discuție această inițiativă pe parcursul a trei ședințe și, în final, a rămas acea suplimentare

a concediului de odihnă cu 6 zile, formă care produce efecte financiare mai reduse și care a fost agreată și de reprezentanții Guvernului.

Raportul, astfel, cu amendamentele multiple propuse de comisie, este de admitere, adoptat în unanimitate.

Mulțumesc. Intervenții pe fond sunt?

Nu.

Votul final va fi pronunțat marți, fiind vorba despre o lege organică.

Punctul 8 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Inițiatorii sunt interesați să prezinte această inițiativă legislativă?

Vă rog, domnule senator Mutu.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă propusă are ca obiect îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la privatizarea societăților comerciale. În fapt, este vorba despre societăți comerciale care au fost privatizate, dar la care, în momentul privatizării, statul nu introdusese în capitalul social al acestor societăți valoarea terenurilor în cote indivize.

Legea actuală prevede o formulă care, din punctul meu de vedere, încalcă grav Constituția, în sensul că obligă societatea comercială, care, din momentul privatizării, este o societate privată cu capital integral privat, să majoreze capitalul social cu valoarea terenurilor la care a obținut ulterior titlul de proprietate, emițând acțiuni în favoarea statului.

Aici aș vrea să fac o precizare, în sensul că trebuie să facem o distincție foarte clară între capitalul social și valoarea patrimoniului unei societăți comerciale, în sensul că, de multe ori, capitalul social este cu mult sub valoarea patrimoniului.

De aceea, în orice altă formulă din mediul privat, o societate comercială care dorește să emită acțiuni are posibilitatea de a cere primă de majorare de capital, pentru ca valoarea acțiunii în final să reprezinte sau să reflecte în realitate valoarea societății comerciale.

De aceea vă rog să susțineți această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna vicepreședinte AVAS Ionela Bruchental-Pop.

Vă rog. ## **Doamna Ionela Bruchental-Pop** – _vicepreședinte_

_al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, analizând propunerea legislativă din perspectiva legislației în domeniu, respectiv Legea nr. 15/1990, Hotărârea Guvernului nr. 834/1991, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, Legea nr. 137/2002, Hotărârea Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997, rezultă intenția legiuitorului de a reglementa în mod separat și distinct situația aportului în natură al statului român la capitalul societăților comerciale, în sensul instituirii obligației de a achita către AVAS sau către autoritățile administrației publice locale, după caz, valoarea de piață a terenurilor societăților comerciale privatizate.

În considerarea soluției legislative cu caracter derogatoriu învederăm că în textul expunerii de motive nu sunt prezentate cerințele care reclamă intervenția normativă, iar în propunerea legislativă nu se prevede în mod expres derogarea de la actele normative menționate. Mai mult decât atât, aceasta are, în opinia noastră, un domeniu de aplicare restrâns, situațiile care se încadrează în noile reglementări propuse fiind singulare și fără un impact semnificativ asupra veniturilor bugetului de stat sau asupra bugetelor instituțiilor publice implicate.

Totodată, în această propunere legislativă nu s-a ținut cont de normele comunitare în materia vânzării de terenuri și clădiri. Nu s-a ținut cont de influențele pe care instituirea unor astfel de reglementări le are asupra contractelor de privatizare deja încheiate, nu s-a ținut cont și de existența altor instituții publice implicate în procesul de privatizare a societăților comerciale, altele decât AVAS, nu s-a ținut cont de eventualul impact asupra contractelor de privatizare încheiate pentru societăți comerciale de interes strategic care activează în principal în domeniul utilităților, contracte care au fost încheiate ca urmare a aprobării acestora prin acte normative având forța juridică a legii.

Mulțumesc foarte mult. Punctul de vedere al comisiei. Domnule senator Vasile Pintilie, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea art. 32[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, în scopul soluționării unor situații excepționale prin aplicarea unor proceduri simplificate de valorificare a terenurilor cotă indiviză pentru care a fost sau urmează să fie emis certificat de atestare a dreptului de proprietate, fără a fi necesară majorarea prealabilă a capitalului social, urmată de valorificarea acțiunilor rezultate, fapt ce va determina sporirea cu sume importante a bugetelor autorității publice implicate.

Având în vedere cele de mai sus, în ședința din data de 16.02.2010, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât să adopte în unanimitate raport favorabil, cu amendamente.

La întocmirea raportului s-au luat în considerare avizul Consiliului Legislativ și avizele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție și art. 88 alin. (7) punctul 1 din Regulamentul Senatului, această propunere legislativă urmează să fie dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Dezbateri pe fond.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

În aceste condiții vă

raportul, cu amendamente, a fost adoptat.

- Vă

Punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu este prezent în plenul nostru.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

- Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă dorește a reglementa obligativitatea introducerii la toate unitățile sanitare a benzii roșii de urgență. Trebuie avut în vedere că o astfel de bandă roșie de urgență nu poate fi implementată în cazul multor unități sanitare din România din cauza amplasamentului acestora sau a modului în care au fost construite.

În aceste condiții, Guvernul nu susține această propunere legislativă în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule senator Iosif Secășan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raportul comisiei este de respingere.

Motivația este aceeași prezentată de minister, adică nu putem introduce o obligativitate pentru toate unitățile sanitare de a avea această bandă roșie de urgență, tocmai din cauza amplasamentului lor, din cauza spațiului de acces, în felul acesta limitând accesul celorlalte mașini care, oricum, chiar dacă nu aduc pacienți în situație de urgență absolută, totuși aduc pacienți cu patologie semnificativă.

Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a emis aviz negativ.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții pe fond?

Constat că nu.

Vot final marți, fiind vorba de o lege organică.

Punctul 10 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și jocurilor sportive.

Inițiatorul, domnul deputat Trășculescu Alin Silviu, este prezent și îl invit la microfonul 5 să-și prezinte inițiativa legislativă.

Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua!

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

De unde a venit necesitatea acestei propuneri legislative?

Violența este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau audiovizuală informează în permanență cu privire la manifestările diverse ale acestui fenomen, de la formele cele mai agresive, precum războaie ori crime terifiante, bătăi, violuri, furturi și până la cele mai

puțin șocante, dar nu mai puțin nocive, cum ar fi violențele verbale, toate acestea susținute de imagini violente, zilnic, la televiziune, ni se prezintă în fața ochilor. În acest context, apariția diferitelor forme de violență pare aproape o fatalitate și devine adesea un lucru obișnuit, fără măcar a se mai sesiza asupra pericolului.

Problema violenței poate și trebuie să devină o temă de reflecție pentru noi toți.

Din aceste considerente am inițiat această propunere legislativă. În plan sportiv, sportul și, în special, fotbalul au depășit de mult granițele unui simplu joc, devenind un adevărat fenomen social. Violența a fost asociată cu fotbalul de cele mai multe ori, nu numai în România, ci și în Europa.

Cum au rezolvat alte țări această problemă? Marea Britanie a impus măsuri stricte printr-o Lege a huliganismului, măsuri care, cred eu, se impun și în România, unele dintre ele. Ce propuneri, practic, are această propunere legislativă care vizează modificarea și completarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și jocurilor sportive? Vizează următoarele aspecte: eliminarea disfuncționalităților constatate privind pregătirea de specialitate a personalului de ordine și siguranță, acei stewarzi de pe stadioane, stabilirea unei clasificări legale a competițiilor și jocurilor sportive din punct de vedere al riscului prezumat și îmbunătățirea sistemului de colaborare și decizie între structurile sportive, federații, ligi, organizatori, Jandarmeria Română, stabilirea posibilității ca structurile Poliției Comunitare să presteze serviciul de asigurare a ordinii și siguranței spectatorilor în incinta arenei sportive, în special în localitățile în care nu există societăți de pază și protecție care să aibă capacitatea de a presta un astfel de serviciu specializat, obligarea procurorului sau, după caz, a instanței de judecată de a comunica către Punctul național de informare pentru manifestări sportive măsurile de siguranță dispuse privind interzicerea accesului unor spectatori la manifestări sportive, pentru a se putea asigura urmărirea de către forțele de ordine a modului de respectare a acestor măsuri, obligarea spectatorilor față de care s-a dispus măsura interzicerii pe stadioane și care au recidivat de a se prezenta la sediul structurilor de poliție, jandarmerie sau poliția de frontieră în timpul desfășurării partidelor pentru care au primit interdicție, pentru a se putea asigura eficiența acestor măsuri, lucru care s-a întâmplat și în Anglia și care a dat rezultate, stabilirea clară a modului de punere în aplicare a sancțiunii contravenționale complementare privind interzicerea accesului pe stadioane, eliminarea posibilității acordate spectatorului care a săvârșit o faptă penală în timpul sau în legătură cu o competiție sau un joc sportiv de a solicita instanței de judecată diminuarea perioadei pentru care s-a dispus interdicția, incriminarea ca infracțiune a pătrunderii fără drept în incinta suprafeței de joc, faptă cu un ridicat nivel de pericol social ce aduce atingere spectacolului sportiv.

Mulțumim mult.

Constatăm entuziasmul pe care domnul deputat îl pune în această inițiativă legislativă.

Domnule secretar de stat Király Andrei, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Guvernul avizează favorabil proiectul propus.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Hărdău, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Am un mic regret că în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, inițial, am dat un aviz nefavorabil, dar, la o lectură mai atentă, într-adevăr, măsurile propuse sunt, efectiv, eficiente. Mie, personal, mi-a plăcut, de exemplu, că propune o evaluare prealabilă a gradului de risc pe care-l comportă aceste competiții sportive și, pe baza acestor evaluări, să se ia măsurile respective, care sunt necesare pentru a combate violența care se prognozează la aceste competiții.

Aș vrea să apreciez și munca Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, care a periat-o, într-adevăr, excesele și formulările neclare au fost modificate. Cred că legea poate fi promovată și este bine-venită pentru competițiile sportive.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt alte intervenții? Doamnă senator Andronescu, aveți cuvântul. Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă a avut dezbateri succesive la care au participat lideri de la Ministerul Administrației și Internelor, de la Inspectoratul General al Jandarmeriei, de la Liga Profesionistă de Fotbal, de la Federația Română de Fotbal. De asemenea, am avut întâlniri cu reprezentanții suporterilor din București, Cluj și Timișoara.

În urma analizelor, comisia vă propune o anexă cu 25 de amendamente pe care le considerăm utile și apreciez faptul că, în această etapă, această lege este încă perfectibilă. Prezintă un mare interes.

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de la Consiliul Legislativ.

S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să fiți de acord cu această lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții pe fond?

Domnule senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul, microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi se pare că este o inițiativă absolut bine-venită. Propune un set de măsuri care cred că vor fi foarte eficiente pentru combaterea violenței în sport, pe terenurile de sport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, legea a fost un prilej de a dezbate aceste probleme ale violenței în sport și cu factorii responsabili. Trebuie să vă mărturisim aici faptul că, într-adevăr, de multe ori, comisia s-a pus în situația să oprească, uneori, și limbajul, dincolo de limitele normale, celor care au responsabilități foarte exacte în ceea ce privește violența în sport.

Comisia a dezbătut cu foarte mare aplecare și cred că amendamentele care sunt înscrise în anexa la această propunere legislativă sunt de natură să aducă un plus de siguranță în ceea ce privește manifestările sportive.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, constat maniera pozitivă și favorabilă în care Senatul recepționează această inițiativă, cu efortul făcut de toți ceilalți colegi. Fiind vorba despre o lege organică, vom da votul final în ședința de marți, 13 aprilie 2010, începând cu ora 11.00, iar domnul deputat este, evident, invitatul nostru pentru a putea asista și la votul în plenul Senatului României de marți.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La punctul 11 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

## Inițiatorii sunt prezenți?

Inițiatorii sunt numai colegi deputați și nu sunt prezenți. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Király pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

De data aceasta, punctul de vedere al Guvernului este unul nefavorabil. Argumentele punctului de vedere sunt următoarele: în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, programul-nucleu reprezintă instrumentul prin care statul susține dezvoltarea capacităților științifice și instituționale pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul propriu de activitate a unităților de cercetare-dezvoltare de drept public acreditate în acest sens.

Modificarea propusă la alin. (2), astfel cum a fost formulată, este contrară prevederilor alin. (1) din art. 67, întrucât, prin exceptarea în bloc a unităților de cercetare-dezvoltare acreditate, care fac parte din sistemul de cercetare de interes național, prevăzute la art. 7, prevederile alin. (1) devin inaplicabile.

Întrucât nu există un document de motivare a propunerii legislative, nu avem elemente care să ne ajute să înțelegem scopul acestei modificări și intenția legiuitorului.

În aceste condiții, putem considera, numai din analiza textului propus, că scopul reglementării este de a elimina temeiul legal de finanțare a programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare ale unităților de drept public care fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes național acreditate în acest sens.

Mulțumesc.

Domnule președinte Hărdău, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia vă propune să adoptați un raport de respingere pentru propunerea legislativă. S-a primit aviz negativ de la Comisia economică, industrii și servicii. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

La punctul 12 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99 din 29 august 2000, privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Din partea inițiatorilor sunt colegi care doresc să susțină? Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și distins Senat,

Venim în fața dumneavoastră cu o inițiativă aparent mai puțin importantă, dar care vine să rezolve un noian de reclamații ce ajung într-una la consiliile locale, la primării, la poliție. Este o inițiativă care vine să completeze o lege actuală, și anume aceea pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Este o inițiativă semnată de foarte mulți colegi senatori, un număr de 25 de colegi senatori, care vine să facă precizări exacte, concise și clare în privința programului de funcționare a structurilor de alimentație publică situate în imobilele cu destinație de locuințe. Aduce niște modificări la normele de conduită socială și la regulile de comportament ale consumatorilor din unitățile comerciale care prestează servicii de alimentație publică.

În mare, despre asta este vorba. Am inclus aici un program care se referă la orele de funcționare a acestor structuri și care sunt un compromis, în așa fel încât să fie avantajos atât pentru aceste localuri, cât și pentru cetățenii care locuiesc în aceste imobile. Mărturisesc faptul că atunci când citesc punctul de vedere al Guvernului, de fiecare dată punctul de vedere al Guvernului vine cu observații precise și obiective, recunosc acest lucru, dar, de data aceasta, nu o face. De data aceasta, punctul de vedere al Guvernului este unul subiectiv, pentru că – vă citesc foarte puțin din acest punct de vedere – spune așa: „Considerăm că soluțiile propuse de inițiatori nu sunt echitabile, deoarece aceste structuri se preconizează să funcționeze între orele...”. Nu cred că „preconizează” este un cuvânt pe care noi să-l putem lua în calcul. Se știe că toate consiliile locale au posibilitatea să vină cu o hotărâre care să se refere la un astfel de program, dar nu au făcut-o toate, dintr-un motiv sau altul. Putem pune în acest moment capăt acestei situații. Singura modificare pe care Guvernul o solicită, într-adevăr, pe bună dreptate, este de exprimare și spune că este mai fericită exprimarea „situate în imobilele cu destinație de locuință”, decât „la parterul imobilelor cu destinație de locuință”, pentru că, astfel, sunt incluse toate etajele.

Mulțumesc, domnule senator Oprea.

Domnule președinte Greblă, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu majoritate de voturi, propunerea legislativă. Drept urmare, am întocmit un raport de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

În comisie au fost exprimate mai multe puncte de vedere. De aceea am spus că a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Punctele de vedere negative sau care făceau observații la propunerea legislativă vizau, pe de o parte, reglementarea unor situații ale unor unități de alimentație publică aflate la parter sau în locuințe comune, în blocuri de locuințe – nu se referă deloc la vecinătatea unor altfel de unități care pot să funcționeze dacă nu sunt într-un bloc, dar pot să deranjeze vecinii și, pe de altă parte, au făcut observații la nivel general cu privire la faptul dacă nu cumva astfel de inițiative trebuie să aparțină autorităților locale în funcție de specificul zonei, al localității și așa mai departe, și să nu intervenim de la nivel național cu reglementări care nu pot fi aplicate cu bune rezultate pe întreg teritoriul țării.

Concluzia comisiei a fost aceea de admitere a propunerii legislative, ceea ce vă supunem și dumneavoastră spre dezbatere și adoptare.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, domnul președinte a exprimat punctele de vedere care au fost formulate în cadrul dezbaterilor din comisie. Comisia s-a pronunțat în acel moment, fără a avea un punct de vedere scris al Guvernului, acesta a venit ulterior. Noi susținem punctul de vedere al Guvernului, care a fost comunicat în scris și o parte dintre argumente au fost invocate de către cei doi domni senatori. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Legea nr. 61/1991 este o lege care, în ansamblul ei, ar trebui să fie verificată și reanalizată, pentru că pe lângă această inițiativă legislativă pe care o discutăm astăzi mai sunt pe traseu încă trei sau patru inițiative legislative având cam același obiect, ceea ce rezultă de fapt din nemulțumirile

oamenilor privind modul în care aceste activități comerciale funcționează în intervalul de timp de odihnă, de liniște.

Îmi pare rău că această inițiativă legislativă pe care o discutăm astăzi nu a avut comisie de raport – Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului –, așa cum la celelalte inițiative legislative comisia de raport este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În ansamblu, noi am discutat propunerea legislativă de astăzi în comisie, am și adus o serie întreagă de amendamente, am avut multe discuții în două sau în trei rânduri cu inițiatorii. Am convingerea că deși Ministerul Administrației și Internelor a promis că până la sfârșitul acestui an, în ansamblu, Legea nr. 61/1991 va fi reanalizată, revăzută, cred că aceste modificări punctuale sunt totuși bine-venite pentru perioada de primăvară și de vară care urmează, când conflictele la nivelul majorității orașelor mari, și nu numai, vor începe să apară.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un aviz favorabil, pe care îl susținem în continuare, urmând, într-adevăr, ca discuțiile să continue și la Camera Deputaților.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții sau un comentariu final din partea inițiatorilor. Nu.

Suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 59 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Vă consult dacă inițiatorii sunt prezenți.

Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe, pentru

a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Textul actual al art. 59 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice transpune în dreptul intern dispozițiile punctul 10 art. 23 din Convenția asupra semnalizării rutiere, ratificată de România în anul 1980. Potrivit acestor dispoziții, lumina verde intermitentă suplimentară permite efectuarea virajului spre dreapta, atunci când lumina semaforului indică culoarea roșie pentru deplasarea vehiculelor pe direcția înainte. Semnalăm că orice altă reglementare este contrară celei internaționale și poate crea confuzii în rândul conducătorilor de vehicule autohtoni care circulă pe teritoriul altor state, respectiv al celor străini aflați în tranzit pe teritoriul României.

Pentru aceste considerente, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative. Pentru considerentele exprimate anterior, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat în unanimitate un raport de respingere a propunerii legislative ce are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fondul dezbaterii. Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, votul se va da marți.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea alin. 2 al art. 1 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.

Vă consult dacă inițiatorii sunt prezenți. Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Rodica Constantinovici pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 9.

## **Doamna Rodica Constantinovici** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea art. 1 alin. 2 din Legea nr. 85/1992, în sensul de a se excepta de la vânzare locuințele care se află în prezent în patrimoniul societăților comerciale cu capital integral privat către titularii contractelor de închiriere. Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât rațiunea avută în vedere de legiuitor a fost tocmai aceea de a permite vânzarea locuințelor construite din fondurile statului către titularii contractelor de închiriere, deși aceste imobile se află în prezent în patrimoniul societăților comerciale cu capital integral privat. Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod repetat asupra acestei legi arătând că obligația de vânzare este obligație _in rem_ instituită în considerarea obiectului

locuință construită din fondurile unității economice sau bugetare, iar nu obligație _in personam_ reglementată în considerarea subiectului. De altfel a instituit și o normă de justiție socială dând posibilitatea chiriașilor să cumpere locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal juridic. Deci nu susținem această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru aceleași motivații, a hotărât să adopte un raport de respingere. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ propunerea legislativă. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat pozitiv propunerea legislativă.

În consecință, având în vedere că propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere al propunerii legislative, cu mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Îi mulțumesc domnului președinte.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fond. Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

La punctul 15 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Vă consult dacă inițiatorii sunt prezenți. Domnul senator Frâncu.

Vă rog, luați cuvântul de la microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă conținea mai multe teze. Cea mai mare parte dintre ele, pentru noi, erau necunoscute în momentul în care a fost aprobată Legea nr. 317/2009 – noi am inițiat propunerea legislativă înainte ca procesul legislativ din Senat și Camera Deputaților pentru acea lege să fie finalizat, era vorba de o ordonanță de urgență a Guvernului – însă, a doua teză și cea mai importantă a propunerii legislative, respectiv a rămas viabil dreptul de a organiza piețe locale ale produselor pescărești de către administrația publică locală într-un parteneriat public-privat și cu posibilitatea de a încuraja crearea de locuri de muncă și diversificarea activităților comerciale în diferite zone. Este o propunere legislativă care reglementează acest aspect și, de asemenea, am putut introduce în textul legii și noile denumiri ale unor organisme specifice care se ocupă și reglementează în acest domeniu.

Mulțumesc.

funcționarea Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești.

Vă consult dacă inițiatorii sunt prezenți.

Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor.

Îl invit pe domnul secretar de stat Dănuț Apetrei să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Marian Mănăilă, președintele Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu luarea în considerare a observațiilor și propunerilor de la punctul 2 din punctul de vedere transmis de Guvern.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative din simplul considerent că toate dorințele inițiatorilor sunt cuprinse în Regulamentul de organizare și funcționare al acestui Oficiu Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Fekete să prezinte punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă cer scuze! Nu am știut că suntem așa puțini din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Raportul este unul favorabil, adoptat cu majoritate de voturi. Trebuie să vă spun că din propunerea legislativă a rămas foarte puțin, practic un articol, un alineat, celelalte regăsindu-se în actuala legislație sau altele care au fost respinse, eliminate.

Până la urmă, este un raport de admitere adoptat cu majoritate de voturi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă invit la dezbateri pe fond.

Nu sunt intervenții.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

La punctul 16 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 189/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2008 privind înființarea, organizarea și

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Fekete, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă ce are avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia a dezbătut în ședința din 9 februarie această propunere legislativă. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi pentru și o abținere, întocmirea raportului de respingere, deoarece atribuțiile și responsabilitățile Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții sau comentarii? Dezbateri?

Nu sunt.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 7 și art. 55 din Legea 38 din 20 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/19.IV.2010

Punctul 17 l-am dezbătut mai devreme. Inițiatorii doresc să prezinte propunerea? Nu.

O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative întrucât soluțiile propuse de inițiator sunt deja reglementate în textul actual al legii aflate în vigoare.

Propunerea legislativă nu are obiect. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, pe motivele prezentate și de Ministerul Administrației și Internelor, în sensul în care modificarea legislativă se regăsește în legea actuală.

Ca urmare, nu este nevoie de această propunere legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Trecem la punctul 19, ultimul din ordinea de zi suplimentară de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată, privind fondul funciar.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu.

Îl invit pe domnul secretar de stat Dănuț Apetrei să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată. Considerăm că a modifica, în acest moment, Legea nr. 18/1991 prin extinderea efectelor sale asupra altor terenuri decât cele avute în vedere inițial de către inițiator, ar completa respectivul cadru juridic cu

dispoziții legale care ar complica și mai mult situația prezentă a fondului funciar.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Filip, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Motivele respingerii sunt legate de modul în care această propunere legislativă încearcă să aducă sau să readucă în discuție modul de recunoaștere a proprietății funciare în zonele necooperativizate. Noi considerăm că prevederile actualei Legi nr. 18/1991 și recunoașterea proprietății așa cum este reglementată astăzi, prin legile succesive și prin actele care stau la baza recunoașterii proprietății, fie a persoanelor fizice, fie a persoanelor juridice, sunt acoperitoare. Să ne reîntoarcem și să recunoaștem proprietățile funciare numai în baza registrelor agricole, de exemplu, sau să înființăm comisii suplimentare – așa cum prevede propunerea legislativă –, de reanalizare a cererilor celor care au fost în zone necooperativizate și cărora nu li s-a recunoscut proprietatea, este o chestiune care ar duce la reîntoarcerea în timp și la realizarea unor decizii subiective privind recunoașterea proprietății funciare.

De aceea, comisia a adoptat un raport de respingere. De asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au dat avize negative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind vorba despre o lege organică, votul final va fi dat marți, ora 11.00.

Mai avem aproximativ 15 minute din programul nostru de lucru. Vă supun atenției ordinea de zi inițială, întrucât am epuizat ordinea de zi suplimentară.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2010 pentru modificarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senatori,

Stimați domni senatori,

Având în vedere termenul scurt impus de Directiva 2008/112/CE pentru adoptarea și publicarea actelor naționale de transpunere, vă adresăm rugămintea de a admite promovarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Pașca, punctul de vedere al comisiei.

Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată cu proiectul de lege. Modificările propuse se referă la folosirea, etichetarea și ambalarea substanțelor din amestecurile ce formează produse cosmetice.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului pentru dezbatere și adoptare.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să se voteze potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României. În temeiul art. 76 alin. (1) din Constituția României, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții și dezbateri pe fond? Nu.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2010 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru unii operatori economici.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 3/2010 a fost reglementată scoaterea din rezerva de stat a unor cantități de combustibil, cărbune energetic și păcură, și transmiterea acestor cantități de combustibil, sub formă de împrumut, unor operatori economici aflați în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri sau a autorităților administrației publice locale. Termenul până la care s-a acordat împrumutul este 31 octombrie 2010.

De asemenea, prin acest act normativ au fost stabilite și condițiile în care s-a acordat împrumutul, precum și penalitățile care vor fi plătite în caz de întârziere a rambursării.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să adoptați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pașca, punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată referitor la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2010 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru unii operatori economici.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au dat aviz favorabil proiectului de lege. Comisia nu are amendamente.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere, pe care îl

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Dezbateri? Intervenții? Nu sunt.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind auditul de siguranță rutieră.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marin Anton.

Microfonul 8.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2010 are ca obiect stabilirea cadrului instituțional și a modului de gestionare a siguranței circulației pe infrastructura rutieră, urmărindu-se transpunerea în dreptul intern a noilor reglementări în domeniu prevăzute de Directiva 2008/96/CE.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Pașca.

Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind auditul de siguranță rutieră.

Prin noua reglementare se redefinesc conceptele „audit de siguranță rutieră”, „auditor”, „clasificarea transporturilor cu o concentrație mare de accidente”, „inspecție de siguranță” etc., modul de organizare și operare, precum și spectrul de activități reglementate.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport favorabil, cu amendamentele din anexă, pe care îl supunem plenului pentru dezbatere și adoptare.

Menționez că, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie votat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României. De asemenea, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Dezbateri? Nu.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnul secretar de stat Marin Anton.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege va duce la exploatarea și menținerea în stare bună a drumurilor publice din România și, în același timp, la atingerea dezideratului de creștere a siguranței rutiere.

Este necesar, de asemenea, să se stabilească foarte exact responsabilitățile care revin atât administratorilor drumurilor publice, cât și utilizatorilor acestora, precum și sancțiunile corespunzătoare și descurajante pentru nerespectarea acestor responsabilități. Proiectul de lege tocmai aceste lucruri le rezolvă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Pașca.

Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată cu adresa nr. L9/2010 pentru dezbaterea în fond a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Majoritatea dispozițiilor nu au conotații comunitare, vizând, în principal, necesitatea clarificării aspectelor juridice interne din perspectiva creșterii volumului de lucrări de modernizare sau reabilitare, lucrări de construcții civile și industriale, construcții de autostrăzi.

Totodată, în ședința din 16 februarie 2010, s-a dezbătut și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Prin propunerea legislativă se acordă administratorului drumului posibilitatea construirii de panouri publicitare pe care să le închirieze sau să le concesioneze în condițiile legii.

Având în vedere că proiectul de lege operează modificări asupra aceluiași act normativ, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, s-a hotărât, în scopul unificării legislative, preluarea ca amendament a prevederilor propunerii legislative, urmând ca, pentru aceasta, să se adopte raport de respingere. Reprezentanții Guvernului prezenți la dezbatere au fost de acord cu această propunere.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

De asemenea, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Dacă nu sunt,

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Domnule secretar de stat Marin Anton, vă rog.

Mulțumesc.

Principalul argument pentru modificarea prevederii Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 îl constituie necesitatea creării cadrului tehnic și legislativ pentru introducerea rovinietei electronice, pe care dorim să o introducem începând cu 1 august 2010.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Pașca.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din data de 9 februarie 2010, în prezența reprezentanților Guvernului.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, cu observații de tehnică legislativă, preluate în proiect.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Se estimează disponibilizarea unui număr de 10.342 de persoane din sistemul feroviar, societățile care vor face disponibilizări și numărul de persoane aferente urmând a se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Persoanele ce urmează a fi concediate vor beneficia de plăți compensatorii.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au avizat favorabil proiectul de lege.

În consecință, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții și dezbateri pe fond? Nu sunt.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2010 privind măsuri pentru diminuarea consecințelor restructurării și reorganizării unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul feroviar. Domnule secretar de stat Marin Anton, vă rog.

## Domnule președinte,

Având în vedere necesitatea realizării procesului de restructurare a sectorului feroviar, în conformitate cu strategiile în domeniu, care impun luarea unor măsuri imediate de redresare economico-financiară care să conducă la eliminarea pierderilor și la eficientizarea pe termen lung a activității acestuia, se estimează disponibilizarea unui număr de 10.342 de persoane din sistemul feroviar.

Prin adoptarea actului normativ propus, se creează condițiile necesare pentru protecția socială a persoanelor concediate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Pașca, vă rog.

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru diminuarea consecințelor restructurării și reorganizării unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul feroviar și ale filialelor acestora.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Ultimul proiect de lege pe care îl dezbatem astăzi, în ședința noastră de plen, punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2009 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, precum și pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și a accizelor pentru unele cantități de combustibil.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța supusă aprobării se prorogă cu un an termenele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2009, respectiv de la 30 iunie 2010 la 30 iunie 2011. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Pașca.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2009, s-a aprobat scoaterea a 13.554 tone petrol pentru turboreactoare din sectorul disponibil al rezervelor de stat și acordarea lor, cu titlu gratuit, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Apărării Naționale, în condițiile suportării de către beneficiari a taxei pe valoarea adăugată, termenul prevăzut fiind 30 iunie 2010, inclusiv.

Prin această ordonanță se stipulează că, pentru cantitățile de combustibil acordate cu titlu gratuit Ministerului Administrației și Internelor, prin Hotărârea Guvernului nr. 649/2009, taxa pe valoarea adăugată și accizele se vor achita de către beneficiar până la același termen. Prin prezenta ordonanță se prorogă termenul cu un an, respectiv până la data de 30 iunie 2011.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Propunem plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, proiectul de lege, împreună cu raportul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții și dezbateri pe fond? Nu sunt.

Cu aceasta am încheiat agenda de legiferare a zilei noastre. Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 8 aprilie 2010, și vă reamintesc faptul că luni, la ora 15.00, avem o ședință comună, având ca invitat președintele Parlamentului European. După aceea vom reveni, la ora 16.00, pentru ședința în plenul Senatului, pentru dezbaterea moțiunii.

La ora 15.00, plen reunit, luni, săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

Vă doresc o după-amiază plăcută.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438774]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/19.IV.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei