Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 28 aprilie 2010.

Vreau să salut încă o dată prezența reprezentanților asociațiilor de pensionari, inclusiv pe cei ai asociațiilor pensionarilor militari în rezervă și în retragere.

Dați-mi voie ca, înainte de a intra în primul moment al zilei noastre de plen – declarații politice –, să vă reamintesc colegii care au depus declarații politice în scris, care fac parte integrantă din stenograma ședinței noastre:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, următorii colegi: domnii senatori Gheorghe Bîrlea, Traian Constantin Igaș, Dorel Borza, Gheorghe David, Toader Mocanu, Dumitru Oprea, Iulian Urban, Mircea Marius Banias, Alexandru Pereș, Gabriel Mutu, Nicolae Dobra;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Viorel Arcaș, Șerban Valeca, Alexandru Cordoș, Ion Rotaru, Gheorghe Pop, Ion Toma, Dan Voiculescu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Marius Petre Nicoară și Emilian Frâncu.

## Stimați colegi,

Aș dori să vă informez că în ședința de Birou permanent de ieri am decis ca ziua de astăzi să aibă, în debutul reuniunii noastre, o oră dedicată declarațiilor politice, pentru a permite colegelor și colegilor care luni au cedat din timpul declarațiilor politice pentru legiferare să poată să transmită mesajele politice pe care Domniile Lor și grupurile parlamentare pe care le reprezintă doresc să le transmită din plenul Senatului României.

În aceste condiții și în așteptarea mobilizării suplimentare de trupe pentru începerea dezbaterii de legiferare, după segmentul „Declarații politice”, dați-mi voie să o invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe colega noastră, doamna senator Mihaela Popa. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Valer Marian.

Doamna senator, aveți cuvântul.

## **Doamna Mihaela Popa:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „«Podul de flori» – un proiect ce trebuie să renască”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi o susțin și ca român din Moldova sau, mai bine-zis, moldovean din România, dar și ca membru al Partidului Democrat Liberal, care și-a propus prin Programul de guvernare întărirea legăturilor cu românii din Republica Moldova, păstrarea și afirmarea identității culturale a românilor de pretutindeni, dobândirea sau redobândirea cetățeniei române și flexibilizarea regimului de vize, precum și crearea unui cadru instituțional funcțional în relația cu românii din Republica Moldova.

Partidul Democrat Liberal nu s-a dezis de aceste obiective pe care și le-a propus prin Programul de guvernare.

Creșterea numărului de burse pentru studenții moldoveni; modificarea Legii cetățeniei române, astfel încât să fie

obținută la cerere; dobândirea cetățeniei române în maximum cinci luni; înființarea Agenției Naționale de Cetățenie, având drept scop descongestionarea dosarelor pe rol ale cetățenilor moldoveni care au avut dreptul să primească cetățenia română; inaugurarea vămii Ungheni și a vămii Rădăuți-Prut; acordarea unui sprijin de 100 de milioane de euro nerambursabil pentru infrastructura satelor și a școlilor din Republica Moldova sunt doar câteva exemple de apropiere și consolidare a relațiilor dintre România și Republica Moldova, pe care Guvernul le-a realizat într-un an de mandat, aș putea spune, chiar mai puțin de un an.

Aceste obiective au fost promise de toate partidele politice de-a lungul anilor, însă Partidul Democrat Liberal a fost cel care le-a realizat într-un timp foarte scurt.

De asemenea, în relațiile dintre România și Republica Moldova un pas important a fost făcut prin Acordul privind micul trafic de frontieră dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, care a intrat în vigoare pe 26 februarie anul acesta și permite rezidenților din ambele țări care au domiciliul de cel puțin un an într-o localitate situată în proximitatea frontierei să circule fără viză.

Mulțumesc foarte mult, doamna senator.

Vreau să vă informez că pe 5 și 6 mai Senatul României va fi implicat în comemorarea a 20 de ani de la inaugurarea „Podului de flori”, la 6 mai 1990, și vă invit pe toți să participăm la momentele de la Cercul Militar Național, din Senatul României și din teritoriu, cu privire la marcarea celor 20 de ani de la lansarea „Podului de flori” dintre România și Republica Moldova.

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este intitulată „Abuzuri, diversiune și șantaj în cazul Voicu” și cuprinde șapte pagini, dar, cu îngăduința dumneavoastră și cu bunăvoința colegilor de partid, care mi-au cedat din timpul lor, voi prezenta declarația.

În calitate de cetățean și de parlamentar al României, am fost profund afectat și decepționat de conduita logoreică, de limbajul licențios și de presupusele fapte penale ale senatorului Cătălin Voicu, care ne-au fost dezvăluite sau, mai bine zis, indicate de interceptările telefonice date publicității, în mod ilegal, de anumite instituții ale statului.

Ca jurist de profesie și ca fost procuror, precum și în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, cu rang de vicepreședinte, și membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României, nu pot să accept însă umilirea sau șantajarea puterii legislative și a puterii judecătorești de către reprezentanții noii Securități – procurori și ofițeri de informații de rang înalt, promovați și fidelizați de președintele Traian Băsescu –, prin încălcarea gravă și

flagrantă a Constituției, a Codului de procedură penală, a Legii privind Statutul senatorilor și deputaților și a Regulamentului Senatului.

În primul rând, sub aspect procedural, Hotărârea Senatului României nr. 5 din 24 martie 2010 privind cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție de încuviințare a arestării preventive a senatorului Cătălin Voicu este lovită de nulitate absolută pentru următoarele motive:

I. Nu a fost îndeplinită condiția prealabilă și obligatorie a ascultării senatorului Cătălin Voicu în ședința de plen a Senatului din data de 24 martie 2010, condiție prevăzută explicit atât de art. 72 alin. (2) din Constituție, cât și de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor și de art. 172 alin. (4) din Regulamentul Senatului.

Or, Hotărârea Senatului nr. 5/2010 a fost adoptată fără a fi realizată procedura prealabilă și obligatorie a ascultării senatorului Cătălin Voicu, în condițiile în care se știa, fiind un fapt de notorietate publică, datorită mass-media, că acesta s-a aflat în data de 24 martie 2010 într-o situație de imposibilitate obiectivă (internare de urgență în spital pentru probleme cardiovasculare) atât de a fi prezent în plenul Senatului în vederea audierii, cât și de a înștiința conducerea Senatului în acest sens și de a adresa o cerere scrisă pentru amânarea audierii sale.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Gheorghe David.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua tuturor!

## Distins Senat,

Mi-am intitulat declarația politică „Românii – din nou subiect de ironii nemeritate”.

Au trecut, iată, mai bine de trei ani de la intrarea României în Uniunea Europeană. Mulți ani după ce a fost înlăturat regimul comunist, guvernele care s-au succedat la conducerea țării noastre au încercat, mai mult sau mai puțin eficient, să armonizeze legislația românească cu cea europeană, să implementeze reforme democratice menite să grăbească revenirea noastră în marea familie europeană, din care, în definitiv, am făcut parte dintotdeauna.

Și eu, asemenea celorlalți cetățeni, am sperat că aderarea la Uniunea Europeană va însemna, totodată, și ameliorarea imaginii României, pe care canalele media occidentale o prezentaseră în decembrie 1989 ca pe o țară în care nota dominantă era sărăcia sau copiii bolnavi de SIDA din orfelinate.

România a demonstrat că poate face reforme, că poate reconstrui democrația și, drept urmare, a fost integrată în Uniunea Europeană. Cum era de așteptat, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat și facilitarea circulației românilor către lumea occidentală, majoritatea dintre ei alegând să lucreze în țările europene dezvoltate din motive bine cunoscute: un salariu mai bun, care le permite să-și întrețină familiile, condiții mai bune pentru a se specializa profesional. Dintre cei care au părăsit țara, unii au ales să muncească, dar alții cerșesc în multe capitale europene.

Cei care se ocupă cu cerșetoria nu sunt doar cetățeni ai României, ci provin din toate țările foste comuniste și nu numai.

## Stimați colegi,

Tocmai acest din urmă aspect constituie subiectul declarației mele politice. Mai exact, nu pot trece cu vederea mesajul pe care o emisiune prezentată recent la canalul „France 2” l-a transmis telespectatorilor francezi, acela că salutul românesc include gestul de a cerși. Și cum emisiunea era cu public, acest public a repetat gestul umoristului Jonathan Lambert, adică acela de a cerși, amuzându-se copios.

Eu cred că nu trebuie să fii neapărat român pentru a realiza că acest tip de mesaj, absolut scandalos de altfel, transcende libertatea de expresie absolut firească într-un stat democratic și depășește limitele bunului-simț, instigând la ură și xenofobie, iar faptul că realizatorii emisiunii nu au avut, nici până la ora actuală, o reacție față de protestul transmis de Ambasada României în Franța Consiliului Superior al Audiovizualului din această țară demonstrează – și nu spun vorbe mari – o sfidare la adresa zecilor de mii de români care trăiesc și muncesc în Franța, implicit la adresa națiunii române.

Pe de altă parte, identificarea cerșetoriei cu spiritul românesc este o extravaganță pe care cred că nici cei mai toleranți dintre noi nu o pot accepta.

Ar mai fi un element de subliniat în aceeași ordine de idei, și anume acela că ministrul de externe al României, domnul Baconschi, fost, până de curând, ambasador al țării noastre în Franța, implicit instituția pe care o conduce, adică Ministerul Afacerilor Externe, ar trebui să se implice mult mai hotărât, mai energic și mai vizibil în acțiuni menite să limiteze tentativele de lezare a imaginii României în lume.

Și chiar dacă, o recunoaștem cu toții, fenomenul infracțional există, noi, românii de acasă, dar mai cu seamă autoritățile de resort din țara noastră nu trebuie să permită ca românii care trăiesc în afara granițelor și muncesc în condiții de legalitate să fie denigrați.

Revenim la Franța.

Mă simt obligat să le reamintesc realizatorilor emisiunii de la canalul „France 2” că Henry Coandă, Emil Cioran, Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu au fost români și nu au cerșit. Dimpotrivă, au avut o contribuție de excepție la cultura și civilizația franceză.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, se pregătește domnul senator Cornel Popa.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am să prezint o scurtă declarație astăzi, pe care nu mi-aș fi dorit să trebuiască să o anunț în plenul Senatului, însă situația o impune.

Titlul acestei declarații este foarte simplu: „A mai dispărut o întreprindere, respectiv o unitate economică de tradiție – «Plafar» Timișoara”.

În urmă cu doi ani, Agenția de Valorificare a Activelor Statului a vândut o parte din clădirile și terenul pe care erau acestea construite. A mai rămas în proprietatea statului clădirea principală, practic depozitul și echipamentele folosite la procesarea plantelor și fructelor cu valoare terapeutică, și clădirea administrativă. Suprafața terenului ocupat de acestea, de 0,5 hectare, a fost trecută, între timp, în custodia Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care, la rându-i, le-a vândut unei firme.

Acesta ar fi, pe scurt, foarte pe scurt, finalul destinului unității economice cu denumirea de „Plafar” din Timișoara.

Din spusele unui șef de unitate specializat în desfacerea de produse fitofarmaceutice sub sigla aceleiași firme, din șapte unități de același gen existente până nu demult în țară au mai rămas două, la Cluj și Brașov. Motivele înstrăinării – intrarea în insolvență.

Cei cât de cât cunoscători ai trecutului unor astfel de societăți, foști angajați sau furnizori de materii prime, respectiv plante și fructe din flora spontană ori cultivată..., se pare că respectivul „Plafar” timișorean a fost lăsat în mod intenționat să falimenteze, terenul fiind principala miză.

Condițiile pedoclimatice din vestul țării și pentru că erau colectate plante și fructe din întregul bazin bănățean și nu numai au justificat investiția făcută la dimensiunile actuale, multe din produsele rezultate – ceaiuri, creme, alifii, drajeuri etc. – fiind valorificate pe piața externă. Se pare că cei care au decis să vândă clădirile nu au vrut să țină seama de acest lucru.

Doresc să precizez că nu mi-am propus nici pe departe să contest vânzarea, ci faptul că insolvența invocată putea fi soluționată într-un mod mult mai profitabil. O soluție putea fi condiționarea vânzării de păstrarea, fie și parțială, a profilului unității, ținând cont de ceea ce am spus anterior, de condițiile pedoclimatice foarte bune pentru plantele aromatice și medicinale din flora spontană, dar și din cea cultivată. Câștigul, dacă nu atât de vizibil, pentru populație ar fi fost substanțial.

Mulțumesc foarte mult domnului senator. Domnule senator Cornel Popa, vă rog.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Gheorghe Bîrlea.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Boc cel mic a luat-o razna”.

## Stimați colegi,

Toți cei din Bihor suntem revoltați de modul în care înțelege domnul Emil Boc patriotismul local. Apreciez că nu uită locurile unde a petrecut cei 7 ani de acasă, dar în orice există o limită a bunului-simț. În momentul în care încalcă dreptul la dezvoltare al județelor vecine, cred că este deja prea mult.

Guvernul a adoptat de curând o hotărâre prin care sediul Inspectoratului Teritorial în Construcții, cu sediul în Oradea, care deservește zona de nord-vest a țării, va fi mutat la Cluj. De ce? Doar pentru că aceasta este dorința boierului de Cluj, cel ce doar se pretinde premierul întregii Românii.

I-am explicat domnului Boc și anul trecut că în sediul nou al Inspectoratului Teritorial în Construcții din Oradea s-au investit sume importante de bani, de la construcția clădirii la dotări tehnice. Nu a reușit nici atunci și nu va putea nici acum să explice de ce anume este necesară mutarea inspectoratului, mai ales că acest lucru înseamnă disponibilizarea angajaților din Oradea, iar pentru noul sediu din Cluj se vor cheltui alte miliarde de lei și se va angaja personal aferent. Sau tocmai acesta să fie trucul domnului Boc? Noi posturi pentru oamenii de partid, noi lucrări pentru clientela politică clujeană? Ambiție de politician disperat sau interese pecuniare dubioase?

Am protestat cu fermitate pentru că s-au abandonat lucrările pe tronsoanele de autostradă Bihor și Sălaj și a fost finalizat cel de pe raza județului Cluj, care este izolat, nu continuă autostrada din Ungaria și nu duce nicăieri, toate acestea însă pentru a satisface orgoliul domnului Boc.

Iată că de-abia acum sunt evidente considerentele electorale ale acelui demers.

După ce că nici nu a catadicsit să participe la semnarea Declarației de la Oradea din 23 iunie 2001, atunci când a pornit decizia privind necesitatea „Autostrăzii Transilvania”, deși era deputat de Cluj, acum boierul Boc se face stăpân absolut peste toate proiectele Ardealului și le folosește doar în interesul politic îngust.

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL. Domnia Sa va încheia ordinea vorbitorilor de astăzi la declarații politice.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Paul Ichim:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice îl reprezintă situația actuală din sănătate. Am să cer îngăduința ca titlul declarației politice să-l enunț la sfârșit, deoarece va fi un citat pe care-l consider foarte sugestiv.

Mi-aș dori foarte mult ca ceea ce am de spus să nu fie etichetat strict ca o declarație cu iz politic, deoarece, parafrazând-o pe colega noastră de Sibiu, doamna senator Boitan, acum o săptămână a spus că sănătatea nu are culoare politică, declarație cu care sunt întru totul de acord.

Însă, după evenimentele din decembrie 1989, într-un entuziasm demn de condiții și cauze mai nobile, sub titulatura de reformă, am început să ne ocupăm și de sănătate, și atunci am dezorganizat și sistemul sanitar. Ca în alte domenii, fiecare persoană care a ajuns undeva la conducerea Ministerului Sănătății, în postura de ministru sau de ministru secretar de stat, a ajuns să gestioneze o parte din banii publici în interese mai mult sau mai puțin personale.

Să exemplific. Așa au apărut unități sanitare noi, spitale, policlinici, care, dacă nu au avut bafta să se termine la sfârșitul mandatului, au rămas neterminate. Luați lista din fiecare an din buget, când se face planul de buget, să vedeți de cât timp sunt unități sanitare neterminate.

Alt exemplu ar fi achiziția aparaturii de înaltă performanță radiologică, la care nu s-au luat în calcul nici cheltuielile de montare, nici cheltuielile de postgaranție, așa încât avem situații în care aparatură de înaltă performanță zace în cutiile în care a fost livrată și a ieșit din termenul de garanție.

Din informațiile mele, și la ora actuală în țară avem aparatură nemontată.

Titulatura foarte savuroasă, pe care o văd folosită de mulți specialiști în domeniu după acest fel de hotărâre, este că sunt efecte perverse. Au apărut efecte perverse după hotărâri. Numai că în sănătate constat că sunt două feluri de efecte perverse: unele foarte bine calculate sau altele, consecințe perverse din prostie. Or, poporul nostru are un citat foarte interesant: „Prostia și domnia costă!” Da, dar costă banul public, banul nostru, al tuturor.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator, pentru această declarație politică.

Declarația politică este intitulată „Cauze ale declinului demografic în România”.

Scăderea natalității – fenomen care cuprinde întreaga populație a lumii – este cel puțin evidentă și în țara noastră.

Practicarea avortului nu se poate justifica numai prin condițiile de trai modeste ale tinerelor familii.

În Germania, imediat după război, cu o economie prăbușită și cu o populație mai mică cu 12 milioane de locuitori, dispărută pe front sau ca urmare a bombardamentelor, ani în șir sporul natural a fost pozitiv.

Aproape identic au decurs și la noi lucrurile circa 15 ani de la terminarea războiului, deci nu neapărat teama de sărăcie este factorul determinant, ci deformarea mentalității atunci când se vorbește despre familie și despre copii.

Pentru foarte multe familii tinere, prioritare sunt dobândirea de bunuri materiale, oferite de o piață tot mai bogată și diversificată, excursiile petrecute în țări ori stațiuni cât mai celebre și distracțiile de la sfârșit de săptămână. Sentimentele paterne s-au estompat, trăirea lor ajunge, de multe ori, să fie amânată până când dorința de a avea un copil este greu de îndeplinit. Avorturile repetate, folosirea anticoncepționalelor influențează negativ sănătatea potențialelor mame.

În ultimii ani, sunt tot mai puternice vocile – cele mai multe venite dinspre lumea creștină, indiferent de cultul practicat – care pledează pentru nerecurgerea la avort din motive cât se poate de evidente: înainte de a veni pe lume, copilul din pântece este deja o ființă, este viu și chiar are manifestări de felul celui care simte că nu este dorit, altfel spus, avortul poate fi asimilat crimei.

Mai există apoi aspectele de ordin moral, mai puțin sesizabile, fiindcă nu pot fi cuantificate, care intră în definiția responsabilității individului.

Ce se poate face?

Multe, mă încumet să spun, dar pentru a reuși este nevoie de atragerea tuturor factorilor cu recunoscut potențial educativ într-un pachet coerent de măsuri, având ca țintă corectarea mentalităților individuale și colective atunci când în cumpănă se află opțiunea de a avea sau nu copii.

Declarația politică se intitulează „PDL în preferințele românilor”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ultimul an de zile, am asistat la o campanie puternică de denigrare a Partidului Democrat Liberal, prin care imaginea partidului aflat în prezent la guvernare a fost serios afectată în spațiul public sau, cel puțin, asta a fost intenția, de a afecta imaginea acestui partid, în dorința de a schimba opțiunea electoratului, care este în ultimele cicluri electorale pro PDL. Cu toate acestea, singurul test pe care îl poate susține un partid politic cu privire la încrederea pe care o are electoratul în ceea ce propune, în politicile publice pe care le susține, este testul votului. Numai în momentul în care te prezinți în fața electoratului și ești validat sau nu de către acesta îți poți da seama de aprecierea pe care o ai, ca partid politic, din partea cetățenilor.

Cu toții am avut, în ultimele două săptămâni, ochii ațintiți asupra orașului Râmnicu Vâlcea și asupra Colegiului nr. 19 din Capitală. Pentru cei implicați în acest joc, miza a fost poate mai mare decât aceea a câștigării unui mandat de primar și a unui mandat de deputat, și acest lucru este perfect normal dacă analizăm actualul sistem electoral.

În momentul în care există alegeri în interiorul unui ciclu electoral, așa cum s-a întâmplat după arestarea primarului Mircia Gutău și după demisia doamnei Daniela Popa, partidele urmăresc competiția electorală și ca un test prin care cel desemnat reprezintă formațiunea politică respectivă în fața întregului electorat.

Interesant a fost că aceste alegeri au avut loc atât pentru desemnarea unui edil, adică alegerea unui reprezentant la nivel local, cât și pentru alegerea unui parlamentar. Altfel spus, am avut, simultan, alegeri la două niveluri deliberative.

În pofida campaniei electorale negative care s-a dus împotriva candidatului PDL din Capitală, câștigarea alegerilor la o diferență de 10 procente a confirmat, o dată în plus, un candidat al partidului nostru. La fel s-a întâmplat și la Râmnicu Vâlcea, unde, deși s-a încercat asocierea imaginii candidatului susținut de PDL cu corupția, acesta a reușit să se impună la scor.

Declarația politică este intitulată „Constituția României – la 19 ani de la aplicare”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această întrebare persistă în gândurile tuturor: „De modificarea Constituției avem noi nevoie acum?” Răspunsul este unul afirmativ, un afirmativ clar și emergent din numeroasele blocaje și anomalii care ne macină societatea românească și care își găsesc originea într-un mecanism legislativ disfuncțional.

În cei 19 ani de aplicare, legea fundamentală a României și-a dovedit viabilitatea, dar timpul și procesul de democratizare în care am intrat după 1989 au arătat și o serie de deficiențe în ceea ce privește aplicarea unor dispoziții constituționale la realitățile sociale, economice și politice ale societății românești. Prima Constituție adoptată de un parlament ales în mod democratic își arată limitele în dezvoltarea democrației românești și în derularea acesteia odată cu asumarea dublei integrări, în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană.

Să ne amintim, de asemenea, și de numeroasele exemple ale ultimilor cinci ani în care Curtea Constituțională a fost pusă să arbitreze conflicte izvorâte din prevederile ambigue ale legii fundamentale.

În timp ce alte partide au atins tangențial acest subiect, Partidul Democrat Liberal vorbește mai mult decât clar despre necesitatea modificării Constituției și în 2008, odată cu alegerile parlamentare, fiind sigurul partid care a trecut în programul electoral cele mai multe direcții în ceea ce privește reforma constituțională.

Pe de altă parte, Partidul Social Democrat își păstra discreția referitor la acest subiect, iar în toamna anului 2008 vine cu gesturi spectaculoase prin solicitarea de modificare urgentă a Constituției pentru a elimina imunitățile penale ale demnitarilor. Finalizarea acestui gest se concretizează în demersuri diametral opuse ale membrilor de partid. Examenul îl reprezenta votul în Camera Deputaților pentru începerea urmăririi penale a parlamentarului Adrian Năstase. L-au picat cu glorie prin votul dat, acela de a respinge cererea procurorilor de a putea începe urmărirea penală. Astfel, o modificare atât de mult trâmbițată se încheie la fel de fastuos, dar în sens opus.

Declarația politică se intitulează „Revizuirea Constituției”.

Așa cum se știe, la referendumul popular organizat în luna noiembrie a anului trecut o majoritate covârșitoare a românilor a votat pentru reducerea numărului de parlamentari și trecerea la un parlament unicameral. Mai exact, din cei aproape zece milioane de români prezenți la urne, 83,3% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, iar 72,3% pentru un parlament unicameral.

Aceasta a fost și este voința românilor. Este un fapt care nu poate fi contestat de nimeni. Pentru ca această voință să fie pusă în aplicare, există o singură cale: revizuirea Constituției, lucru care a și fost demarat. Pe de o parte, avem un proiect de revizuire finalizat de Guvern, în colaborare cu Președinția României, iar, pe de altă parte, s-a constituit o comisie parlamentară al cărei scop este revizuirea legii fundamentale.

De ce mai puțini parlamentari? Așa cum se știe, s-a propus micșorarea numărului de aleși până la 300. De ce tocmai acest număr? Pentru că el ar respecta un raport între numărul populației și numărul de aleși din alte țări ale lumii. În prezent, avem un parlament supraîncărcat, ca număr, raportat la populație. Ca să nu mai vorbesc de economiile care se pot produce.

De ce Parlament unicameral? În primul rând, pentru o articulare a procesului legislativ, pentru o mai mare fluență. Cele două Camere care funcționează astăzi, practic, se dublează și, astăzi, decizia se ia într-o Cameră, iar în cealaltă Cameră funcționează tot mai des procedura adoptării tacite.

Sunt fapte, nu povești. Așadar un parlament unicameral ar conduce la o mai mare funcționalitate legislativă, un lucru pe care românii îl văd. Revizuirea Constituției nu înseamnă însă doar cele două aspecte sus-menționate, cu toate că ele ar fi, poate, cele mai importante, fiind solicitate și de populație prin intermediul referendumului.

Nu mai puțin adevărat este faptul că actuala Constituție are o serie de deficiențe și ambiguități care trebuie corectate. Este relevant faptul că, în ultima perioadă, Curtea Constituțională a fost chemată tot mai des în varii chestiuni pentru a-și spune punctul de vedere în privința unor dispoziții constituționale mai mult sau mai puțin ambigue. Aceste lucruri trebuie să dispară din noua lege fundamentală. Pe viitor, instituțiile statului ar trebui să colaboreze, nu să se blocheze reciproc sub arbitrajul Curții Constituționale.

Declarația politică este intitulată „Apel pentru consolidarea autorității statului de drept”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Manifestările pe care unele colege și unii colegi le-au avut în ultima săptămână în plenul Senatului, dar și declarațiile unor oameni politici la adresa unor autorități de prim rang ale statului mă determină să revin în fața dumneavoastră cu o temă asupra căreia m-am exprimat recent: respectarea unei deontologii a omului politic, și nu numai.

Concret, am asistat, zilele trecute, la o serie de atacuri la persoană la adresa președintelui Traian Băsescu, astfel cum, de multe ori, asist cu amărăciune la asemenea atacuri și între colegii noștri.

Altfel spus, atacurile la persoană au devenit, mai nou, un stil care definește, în prezent, clasa politică, confruntarea constructivă de idei devenind un aspect de mult uitat.

La o citire atentă a Constituției, găsim în art. 80 alin. (1) că „Președintele României reprezintă statul român (...).”

Oare aceasta nu implică și manifestarea unui minimum de respect pentru instituția Președintelui României?

Întru totul de acord că aceasta nu înseamnă obturarea dreptului la liberă exprimare cu privire la o serie din acțiunile întreprinse de președinte, dar să defăimezi gratuit prima instituție în stat înseamnă, după părerea mea, o atingere a autorității statului însuși. Și, fără să fiu acuzat a fi purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, un singur lucru doresc să subliniez cu privire la ultimele declarații ale partidelor aflate în opoziție despre proiectul de modificare a Constituției României, Traian Băsescu este singurul care nu a lansat doar la nivel declarativ ideea modernizării statului român, având în vedere că acest obiectiv se regăsește în majoritatea programelor politice, ci se implică în concretizarea acestui deziderat, iar în ceea ce privește proiectul revizuirii Constituției, vă reamintesc că baza de la care s-a pornit în acest demers, „Raportul Comisiei prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional din România – Pentru consolidarea statului de drept”, a fost realizată cu sprijinul celor mai renumiți experți în drept public.

Declarația politică se intitulează „Grevele adâncesc și mai mult prăpastia crizei”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Nu este un secret pentru nimeni faptul că situația financiară a României este fragilă în acest moment. Nici perspectivele pe termen scurt nu dau motiv de exuberanță. Țara noastră a intrat nepregătită în această criză, slăbită de delirul cheltuielilor publice din ultimii ani și al așa-ziselor creșteri economice de consum.

În plus, toate dificultățile au venit pe fondul lipsei de reforme structurale din sistemul bugetar. Chiar Guvernul a anunțat, zilele acestea, prin vocea prim-ministrului, că în 2009 am împrumutat 1,5 miliarde de euro, iar în 2010 vom împrumuta 1,7 miliarde de euro numai pentru plata pensiilor. Nu trebuie să fii neapărat expert în economie pentru a înțelege cât de adâncă este criza.

România este, așadar, forțată de propriile slăbiciuni, precum și de circumstanțe nefavorabile, să facă echilibristică financiară deasupra unei prăpăstii în care Grecia deja a căzut. În plus, avem angajamente ferme cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană. În aceste condiții, orice mișcări sociale care ar avea impact asupra bugetului ne-ar putea fi fatale.

Desigur, unele măsuri pe care Guvernul este nevoit să le impună sunt aspre și neplăcute. Nimeni nu este bucuros atunci când își vede amenințat locul de muncă sau înghețat salariul. Pentru oricine trebuie să fie însă limpede că alternative nu există. Menținerea cheltuielilor bugetare la nivelul actual ne-ar împinge într-o stare în care consecințele ar fi incalculabile. Echilibrul macroeconomic este vital pentru a trece peste o perioadă atât de grea.

Tocmai de aceea, toți liderii de sindicat din sistemul bugetar ar trebui să dea dovadă de o maximă responsabilitate. Incitarea la greve ori presiunile pentru măriri salariale pot fi dezastruoase din punct de vedere economic. Orice salariu poate fi mărit acum cu 10, 20 sau chiar 50%, așa cum cer unii. Întrebarea este însă pentru cât timp și cu ce urmări.

Insist pe faptul că exemplul Greciei trebuie avut mereu în minte. Prin inconștiența unor politicieni populiști și a unor manipulatori iresponsabili, chiar și o țară poate fi adusă în pragul falimentului. Trebuie ca toată lumea să acționeze responsabil pentru a depăși dificultățile de moment, mai ales în condițiile în care Executivul face eforturi mari pentru a păstra la același nivel cota unică de impozitare și TVA-ul, elemente esențiale pentru relansarea economică. Norii încep să se risipească, dar încă mai este până la liman, iar dacă vrea cineva cu orice preț să facă acum o gaură în buget ar fi bine să se gândească de două ori. Nu-i va fi cu nimic de folos dacă în prăpastia în care putem cădea va avea o leafă cu 50% mai mare doar pe hârtie.

Declarația politică este intitulată „Dacă tu crezi că sistemul de sănătate este scump acum, stai să vezi cât va costa când o să fie gratuit! Banii dați la asigurările de sănătate sunt, de fapt, banii de înmormântare! – Între greva fiscală și lașitatea românilor”.

Colegii prim-solistei Teatrului de Operetă sunt extraordinari, pentru că au curajul și demnitatea să zică ceea ce nu îndrăznesc oamenii de afaceri și mediul privat, faptul că noi îi ținem în spatele și pe munca noastră pe toți trântorii din aparatul de stat, care sunt preocupați de creșterea bunăstării personale, furând din banii plătiți de noi.

A murit Toni Tecuceanu la Spitalul Balș și ce s-a făcut? În afară de faptul că ni se pun piedici să aflăm și să demonstrăm că Toni a murit din cauza infecțiilor care colcăie la Balș, nu s-a schimbat nimic. Românii sunt una dintre cele mai lașe națiuni din lume, sunt niște biete oi care își așteaptă cuminți sfârșitul și care au impresia că democrație înseamnă doi lupi și o oaie care votează ce vor mânca seara la cină. În afară de văicăreli, nimeni nu face nimic și așteaptă să le vină rândul ca frații, surorile, copiii sau părinții lor să moară în vreun spital românesc.

Și uite așa a murit și Mile Cărpenișan, tot din septicemii dubioase contractate în spitalele ținute în viață de taxele și impozitele oamenilor de afaceri și ale angajaților din mediul privat.

Din nou, oile își așteaptă sorocul, așteaptă să le vină rândul să fie livrate la cele veșnice. Suntem, astfel, complici cu hoții care fac posibil jaful din banul public și nu dăm nicio șansă acelor medici la care taxele și impozitele noastre nu ajung să le ofere condiții de lucru decente, adică ne creăm singuri drumul către eșafod și ștreang, iar la români ștreangul se pare că se preferă a fi strâns în jurul gâtului, întrucât mori mai repede decât să alegi varianta strângerii curelei în jurul burții tot mai lipite de șira spinării.

Colegii prim-solistei de la Teatrul de Operetă vin să ne arate cât suntem de lași și de nemernici prin faptul că nu facem nimic. Ei au curajul să spună că nu vor mai plăti CAS-urile, pentru că, plecând de la cazul colegei lor, au văzut că banii dați la asigurările de sănătate sunt, de fapt, banii plătiți pentru înmormântarea noastră.

Declarația politică se intitulează „Revizuirea Constituției”. Domnule președinte, Stimați colegi,

Intenția proiectului de modificare a Constituției, recent elaborat de Executiv, este, în primul rând, să dea curs voinței cetățenilor de a avea un parlament unicameral cu maximum 300 de parlamentari. În același timp, proiectul Guvernului urmărește să clarifice anumite ambiguități existente în raporturile dintre instituții.

La reducerea numărului de parlamentari și adoptarea sistemului unicameral ne obligă votul popular, așa cum a fost exprimat la referendumul din 22 noiembrie 2009. Guvernul Emil Boc demonstrează astfel că respectă opțiunile românilor și, totodată, că își ia în serios angajamentul de modernizare și eficientizare a statului, începând tocmai de la baza acestuia, adică de la legea fundamentală.

Dincolo de aceasta, se elimină blocajele care ne-au făcut să tot apelăm la Curtea Constituțională în ultimii ani. Astfel, Parlamentul trebuie să se pronunțe în 10 zile asupra învestiturii Guvernului, altminteri președintele nominalizează un alt candidat. Mai pe scurt, în 20 de zile ai fie un nou guvern, fie alegeri anticipate.

Se va evita astfel situația în care țara să stea blocată, cu un guvern interimar, timp de câteva luni de zile, în condițiile în care unele partide parlamentare ar insista (neconstituțional) să numească ele premierul, în locul președintelui, situație în care ne-am găsit anul trecut.

Se vor mai scurta, în general, tot felul de termene. De exemplu, în cazul vacantării funcției prezidențiale, termenul organizării alegerilor este de 45 de zile, pentru că interimatele prelungite la vârful structurilor de putere paralizează statul de sus până jos. S-a văzut, repet, anul trecut. Rezultatul urmărit este acela de a avea un stat care funcționează mai eficient și care își rezolvă mai rapid eventualele situații de criză.

Sigur că proiectul este perfectibil și aici intervine rolul Parlamentului. Chiar aștept ca PSD și PNL să vină cu idei referitoare la modificarea Constituției. Până acum, am auzit fie văicăreli, fie un cor de nu! Așteptăm soluții, nu demagogie și luptă politică fără sens.

## Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi, doresc să vă supun atenției un proiect deosebit de important cu privire la intervențiile în situații de urgență.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Alba a finalizat proiectul prin care s-au cumpărat șase autospeciale moderne din fonduri europene. Mașinile au intrat în dotarea detașamentelor de pompieri din Alba Iulia, Aiud, Blaj și Câmpeni.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Alba a prezentat ieri ultimele două autospeciale primite în cadrul proiectului regional derulat de Asociația Intercomunitară „Centrul Transilvaniei”. Este vorba despre o autospecială pentru descarcerări grele și una destinată lucrului cu apă și spumă, cu o valoare totală de 1,9 milioane de lei, cu TVA.

În total, în dotarea instituției din Alba Iulia au intrat un număr de șase autospeciale, pentru care s-au cheltuit 4,6 milioane de lei. Celelalte patru autospeciale sunt autovehicule complexe de intervenție, descarcerare și acordare a asistenței medicale de urgență. Toate cele șase mașini sunt de ultimă generație și sunt dotate cu aparatură și echipamente moderne. Cu ajutorul acestor echipamente, timpul de intervenție la accidente și incendii va scădea la jumătate.

Timpul mediu de intervenție la locul accidentelor este în prezent de 27 de minute în zonele rurale și de 13 minute în

localitățile urbane. Județul Alba beneficiază și de serviciile unei autospeciale de cercetare în caz de accidente nucleare, biologice sau chimice, care se află la sediul ISU Sibiu. Proiectul a mai presupus și specializarea a 88 de angajați ai ISU Alba în utilizarea mașinilor și a echipamentelor din dotare.

Instituția are în continuare în serviciu echipamente vechi de zeci de ani. La Alba Iulia este folosită și astăzi o mașină de stins incendii din anul 1978. Cel mai vechi echipament este în dotarea detașamentului de pompieri din Câmpeni. Este vorba despre o autospecială de stins incendii marca „Mercedes”, din anul 1965, construită special pentru intervenții în zone montane.

Asociația Intercomunitară „Centrul Transilvaniei” a fost înființată de consiliile județene din cele șase județe ale Regiunii Centru în scopul accesării de fonduri europene pentru îmbunătățirea capacității sistemului de intervenție în situații de urgență. Valoarea totală a proiectului derulat în perioada decembrie 2008 – aprilie 2010 este de 42,6 milioane de lei, cu TVA, din care peste 70% sunt fonduri europene.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația politică din această săptămână am intitulat-o „A fi sau a nu fi?” și doresc, prin aceasta, să susțin necesitatea continuării existenței unui cadru instituțional prin care să fie verificate declarațiile de avere și cele de interese ale oamenilor plătiți din bani publici.

Dincolo de decizia Curții Constituționale, mă surprinde faptul că foarte mulți parlamentari din această legislatură sunt de acord cu vidarea de conținut a Agenției Naționale de Integritate. Pe de altă parte, nu ar trebui să mă mai mire această atitudine, pentru că reticența de a-și face publice averile și interesele a fost o constantă a vieții politice românești de după 1989.

Din păcate însă, foarte mulți au uitat sau preferă să ignore faptul că România a fost atent monitorizată în ultimii cinci ani de către Comisia Europeană la capitolul privitor la justiție și combaterea corupției.

Nu trebuie să neglijăm faptul că aceasta ar fi putut reprezenta una dintre principalele probleme care ar fi putut atrage după sine aplicarea clauzei de salvgardare pentru România. Între 2005 și 2007, progresele făcute în justiție au permis României să adere la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană.

Colegii din legislatura trecută poate își reamintesc de momentul moțiunii simple depuse împotriva celui mai performant ministru al justiției pe care l-a avut România în ultimii 20 de ani. Deși, la momentul respectiv, ministrul Monica Macovei era unul dintre cei mai apreciați miniștri, deși aducea servicii de imagine României, mai mari poate decât premierul de la acea dată, Partidul Conservator a introdus o moțiune simplă, susținută și de PSD, și de PNL, prin care acuzau lipsa performanțelor din justiție. Așadar, chiar în această sală s-a votat, sub paravanul inexistenței unor progrese în domeniul justiției, moțiunea împotriva ministrului Monica Macovei.

De ce spun că s-a folosit un paravan? Pentru că adevăratul motiv pentru care s-a votat acea moțiune a fost tocmai Agenția Națională de Integritate, pentru că și atunci, ca și acum, existau oameni politici, în general, și senatori, în special, care vedeau o mare problemă de transparență.

Declarația politică este intitulată „Un trecut deplorabil naște un viitor nebulos”.

Am să încep declarația mea politică printr-un citat din Constantin Rădulescu-Motru, care în lucrarea „Cultura română și politicianismul” spunea: „Reformele săvârșite în România de către politicieni sunt, unele, spre folosul aparent al generațiunilor de astăzi și toate spre paguba reală a generațiunilor de mâine.”

Sunt senator de aproximativ un an și 5 luni și mi-am dat seama că, din nefericire, cei care suntem trimiși în forurile legiuitoare nu facem ce trebuie pentru cei pe care, ne place să spunem, îi reprezentăm. O parte dintre noi suntem încă nepregătiți suficient pentru a contracara toate lucrurile rele, iar alții nu dorim să facem ca lucrurile să meargă bine.

Cum vă explicați că prin Parlament, adică și prin Senatul României, au trecut cele mai odioase acte, prin care românii, fără știrea lor, au rămas fără principalele resurse energetice, fără cea mai mare bancă comercială, fără principalii producători de oțel, ciment și, respectiv, aluminiu, și toate acestea pe valori bănești de nimic? Este o măsură a aprecierii pe care autoritățile legiuitoare au avut-o și o au față de munca românilor.

Tot această instituție, adică Parlamentul, a aprobat, în 1997, legalizarea celui mai mare jaf din istoria bancară românească, prin trecerea Bancorex la BCR, statul preluând paguba, fără să mai fie interesat să se întoarcă împotriva celor care l-au păgubit cu adevărat.

Același stat, adică și noi, Parlamentul României, am acceptat să se aplice strâmb legile proprietății, ceea ce a dus la pierderea a sute de procese la instanțele internaționale și la acordarea de despăgubirii de miliarde de lei, totul în defavoarea celor mulți, pe umărul cărora plângem acum.

Nu am făcut legi care să nu permită jefuirea societăților comerciale privatizate atât de cetățenii români, cât și de cei străini, iar prin clauze contractuale bine ticluite și scoase de sub lupa opiniei publice au fost aduse prejudicii incalculabile poporului român.

Am permis ridicarea la rang de principiu a câștigului fără muncă, iar astăzi ne mirăm de ce afacerile corecte și cu multă muncă înglobată în ele nu sunt preocuparea multor persoane.

Declarația politică se intitulează „Norul de cenușă vulcanică – pericol economic pentru Europa”.

Impactul economic al norului de cenușă vulcanică – în urma erupției vulcanului Eyjafjallajokull din Islanda –, care a închis aeroporturile Europei și a anulat zeci de mii de zboruri, va crește puternic în zilele următoare și va fi din ce în ce mai semnificativ cu cât se prelungește criza. Aceasta este cea mai importantă întrerupere a traficului aerian de după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Atunci, spațiul aerian american a fost închis timp de trei zile, toate cursele dinspre Europa fiind anulate. Probabil că este cea mai mare întrerupere a zborurilor din istorie.

Analiștii estimează că, deși majoritatea mărfurilor și bunurilor sunt transportate, la nivel mondial, maritim sau terestru, 40% din valoarea acestor transporturi este generată de avioane. Produsele perisabile, precum mâncarea și florile, nu pot fi cărate decât pe calea aerului.

Norul de cenușă vulcanică din Islanda a adus pierderi imense la nivelul comerțului mondial. Piața florilor din Țările de Jos a scăzut cu 20%, în condițiile în care florile provin mai ales din Kenya, Etiopia sau Israel, iar exportul lor nu a mai fost posibil.

Probleme sunt și pe piața fructelor și legumelor, căci 10% din aceste alimente vin, în acest anotimp, în Europa pe calea aerului.

Pierderi substanțiale înregistrează și comerțul american, din cauza imposibilității de a face tranzacții pe cale aeriană. Cifrele ajung la câteva sute de mii de dolari pe companie într-o singură zi.

O scădere masivă a traficului aerian are un efect negativ și asupra prețului petrolului.

Companiile farmaceutice utilizează intens transporturile pe calea aerului, însă acestea dispun de suficientă marfă pe inventar pentru a evita o criză pe termen scurt.

Industria de videoconferințe a înregistrat o creștere a cererii în urma întreruperii călătoriilor de afaceri din Europa.

Serviciile de curierat ca Federal Express și DHL au direcționat mai multe livrări la transportul auto sau prin căi ferate pentru a limita pierderile.

Industria turismului și a călătoriilor ar avea serios de suferit, mai ales în ceea ce privește economiile mediteraneene cum sunt cele ale Greciei, Turciei, Italiei sau Spaniei. Călătoriile aeriene și turismul generează circa 5% din produsul intern brut global, adică circa 3.000 de miliarde de dolari, Europa fiind responsabilă pentru o treime din acest volum, majoritatea traficului având loc în lunile de vară. O criză prelungită a norilor de cenușă ar provoca pierderi de 5–10 miliarde de dolari pe săptămână în sectoarele de profil.

Declarația politică se intitulează „Bonul fiscal pentru legătura de ceapă – chintesența politicii anticriză a PDL”. Stimați colegi,

Se pare că, în ultima perioadă, Guvernul Boc și-a propus să se întreacă pe sine însuși, în sens negativ, bineînțeles. Spun acest lucru pentru că măsurile fără logică, actele normative elaborate după ureche, deciziile heirupiste se țin lanț.

Asistăm la un spectacol penibil, lipsit de substanță, garnisit din plin de elucubrații și tâmpenii. În fiecare zi suntem martorii unui nou episod din ciclul „dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs”.

Dovezile de prost management, lipsa de viziune asupra viitorului, incoerența decizională mă fac să fiu convins, încă o dată în plus, că nimic nu ar face mai bine României decât ca Guvernul Boc să dispară în neant, acolo unde ar fi trebuit să rămână dintotdeauna.

După ce bolnavii au devenit un pericol public și trebuie verificați de Poliție, este rândul micilor agricultori să cadă pradă maniei și minții întortocheate ale lui Emil Boc. Ei sunt noua țintă a Poliției Economice, a Administrației Fiscale, a Gărzii Financiare etc., pentru că la nivelul comerțului ambulant și al celui prin piețe se află, după cum gândește domnul Boc, tot răul crizei economice din România. Și atunci, răul trebuie tăiat de la rădăcina, nu?

În loc să gândească măsuri fiscale menite să îmbunătățească și să încurajeze mediul de afaceri românesc, în loc să vină cu planuri concrete și cu proiecții pe următorii ani care să ne dea sentimentul că lucrurile se vor schimba în bine, în loc să prezinte o strategie pe termen mediu care să facă sistemul economic previzibil și interesant, miniștrii Cabinetului Boc vin cu o măsură... halucinantă: pentru fiecare legătură de ceapă sau de usturoi, pentru fiecare două mere și trei cartofi, pentru fiecare morcov și castravete cumpărați din piață, țăranul agricultor trebuie să emită bon fiscal, ceea ce înseamnă că trebuie să își achiziționeze și casă de marcat.

Poate ne explică domnul Boc cum vor reuși tanti Veturia sau mamaie Ana, femei la 70 de ani, care își duc cu greu traiul, mai vânzând în piață ce au cultivat prin grădină, să învețe să folosească o casă de marcat și să emită un bon fiscal, ca să nu mai vorbim ce cheltuieli presupune acest lucru.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Asistăm, de câteva zile, la o serie de articole alarmiste apărute în presa ucraineană, care au la bază declarațiile destul de agresive ale unui deputat ucrainean referitoare la revenirea pe cale naturală a Insulei Maican la teritoriul României. Această poziție nu poate rămâne fără răspuns, drept pentru care, în urma unei minime documentări, doresc să transmit câteva mesaje.

Insula Maican poate reveni României, pentru că, în urma colmatării, șenalul navigabil – cel care determină traseul frontierei de stat – s-a mutat de la sud la nord de respectiva insulă.

Acuzațiile aduse de deputatul ucrainean privind revendicările teritoriale ale României asupra Insulei Maican sunt complet lipsite de justificare, deoarece în Tratatul privind regimul frontierei de stat dintre România și Ucraina, din 2003, se prevede chiar în primul articol că întocmirea noilor documente de frontieră nu reprezintă o revizuire a frontierei dintre cele două țări. În conformitate cu acest tratat, „în cazul cursurilor nenavigabile, frontiera trece prin mijlocul pânzei de apă, iar în cazul șenalelor navigabile, chiar pe mijlocul acestora”.

Or, așa cum arătam mai sus, în urma colmatării, șenalul navigabil s-a mutat de la sud la nord de Insula Maican. Trasarea unei noi linii de frontieră pe sectoare de frontieră pe apă trebuie realizată în conformitate cu poziția actuală a șenalului navigabil principal, așa cum va rezulta în urma verificărilor și măsurătorilor hidrografice efectuate la nivel de experți.

De fapt, acest lucru este recunoscut și de împuternicitul cu afaceri al Ucrainei la Curtea Internațională a ONU, ambasadorul Vladimir Vasilenko, care a declarat că în cazul de față nu este vorba de pretenții teritoriale, ci de rezolvarea unei chestiuni apărute ca urmare a schimbării șenalului navigabil al Dunării. „Pur și simplu, se constată o schimbare a actualului șenal navigabil și, în conformitate, se modifică poziția unora sau altora dintre malurile și insulele aflate pe canalul de navigație.”, a explicat Vasilenko, adăugând: „Nu este vorba de pretenții teritoriale. Este vorba despre rezolvarea situației create in jurul insulei ca urmare a modificărilor naturale.”

Declarația politică se intitulează „Proiectul de revizuire a Constituției – o mascaradă politică în slujba președintelui Băsescu”.

Guvernul Boc, să citim Guvernul Băsescu, are idei puține, dar fixe. Considerând, împotriva tuturor normelor deontologice politice și chiar juridice, că un referendum despre o problemă atât de importantă precum revizuirea Constituției se poate suprapune – populist – alegerilor prezidențiale, Guvernul sus-menționat nu a ținut cont nici măcar de recomandările unei autorități în materie precum Comisia de la Veneția.

De curând, la Congresul Asociațiilor Senatelor din Europa, această mai mult decât impolitețe, această gravă încălcare a principiilor democratice a determinat o ridicare din sprâncene și o îngrijorare a participanților la lucrările acestui prestigios for instituțional, dar cum ce s-a făcut nu se mai poate dezlega așa ușor, anevoiosul traseu al modificării legii fundamentale a demarat în sfârșit.

Preocupați mai mult să nu-l supere pe președintele Băsescu, inițiatorii guvernamentali ai proiectului, inovând de-a dreptul umoristic, conform sindromului _copy-paste_ , au făcut gafă după gafă.

În primul rând, pe aceea referitoare la articolul 149 – cu aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord –, noi fiind de mult timp membri NATO, în al doilea rând, în privința angajării răspunderii Guvernului – articolul 114 alineatul 1 – „în ședință comună” –, deși centrul de interes al proiectului de revizuire a Constituției a fost tocmai trecerea la un parlament unicameral.

Stând sub semnul superficialității, deși anunțat cu surle și trâmbițe, în patria – după cum spunea inspirat cineva – „țânțarului armăsar”, proiectul Boc este doar un monument de neprofesionalism.

Conform premierului în exercițiu, care știe să emită doar sentințe nefundamentate nici logic, nici juridic, Senatul va fi desființat, iar Camera Deputaților își va schimba denumirea în Camera Reprezentanților, numărul de parlamentari fiind limitat la 300.

În opinia mea, și nu numai a mea, dacă vom reduce numărul parlamentarilor, nu cred că vom obține, așa cum susține PDL, eficientizarea Parlamentului, ci vom dobândi, în fapt, un parlament depășit de sarcinile ce îi vor reveni. Contrar procedurilor democratice actuale, rolul instituțiilor statului s-ar inversa automat, ar dispărea rolul controlului parlamentar și sarcinile Parlamentului vor fi preluate de Executiv pentru a putea fi duse la bun sfârșit. ## Stimați colegi,

Declarația politică este intitulată „În România schimbările se fac numai cu prețul vieții”.

Dragi colegi,

Ca în multe alte situații, a fost nevoie să mai moară cineva cunoscut pentru a se lua măsuri de rezolvare a unor situații care existau de ani de zile.

Nu mai este de mult o noutate că sistemul medical românesc întâmpină probleme și că și-a pierdut, din nefericire, credibilitatea.

Nu cu multă vreme în urmă, actorul Toni Tecuceanu a murit, conform raportului oficial, de gripă nouă, ca apoi să se dovedească că alta a fost cauza morții, și anume contactarea unei bacterii din spital.

Nu este singurul caz. Acum ne-am trezit cu o întreagă secție de obstetrică-ginecologie infectată cu o bacterie care a dus la îmbolnăvirea în stare foarte gravă a mai multor paciente.

Ca să nu mai vorbim de faptul că în spitale asigurarea condițiilor aseptice este precară, iar cadrele medicale, ca și pacienții, sunt supuse riscului de a contacta oricând alte și alte bacterii, care să le pericliteze starea de sănătate și chiar viața.

Cum oare este posibil ca statul român să nu acționeze decât politic? Și asta numai după ce consecințele lor pot duce la pierderea de vieți omenești.

De ce spun acest lucru? Ei bine, stimați colegi, vă aduc la cunoștință, încă o dată, că situația critică din Spitalul CF2 din Capitală nu îi era necunoscută domnului ministru Berceanu, în ultimul an fiind interpelat de mai mulți parlamentari cu privire la multiplele nereguli din acest spital. Chiar eu, anul trecut, am cerut să se inițieze un control la acest spital, numai că nici până acum nu am primit vreun răspuns referitor la controlul respectiv. Ba mai mult, am primit o mulțime de memorii care descriau proasta funcționare a spitalului și manevrele politice ale managerului.

Prin urmare, nu consider că e suficientă demiterea acestui manager, cred că demisia ar trebui să și-o dea domnul ministru Berceanu, întrucât totul s-a petrecut cu știința și bunăvoința dumnealui.

Așadar, vă rog, dragi colegi, așa cum fac apel și la reprezentanții Ministerului Sănătății, să privim mai atent acest fenomen. Este necesar să luăm măsuri și să investim în combaterea bacteriei noi, dar este necesar, totodată, să asigurăm în spitalele din România toate condițiile necesare bunei funcționări și apărării vieții pacienților prin crearea de condiții aseptice, care să nu mai pună la îndoială eficacitatea actului medical.

Declarația politică se intitulează „Guvernanții n-au părinți”. „Guvernanții n-au părinți”, așa au scandat pensionarii sălăjeni în fața prefecturii, supărați că „Boc și gașca lui nu mai încap nici de pensii... și ar vrea să le ciuntească. E drept că, la cum se comportă și la ce decizii iau, ai putea spune că n-au nici mamă, nici tată..., dar într-un fel trebuie să fi ajuns și ei pe lumea asta.”

Pensionarii au ieșit în stradă, cerându-și dreptul la o viață decentă, încercând să demonstreze faptul că această categorie socială a fost defavorizată de-a lungul anilor, fiind pe ultimul loc în preocupările clasei politice.

Gândiți-vă pentru o clipă că oamenii aceștia care ies în stradă sunt ca și părinții noștri, sunt oameni care au muncit o viață întreagă, sunt oameni care au suportat vremurile grele ale comunismului și, deși cu teama în suflete, s-au bucurat, totuși, la Revoluție, alături de noi, sperând că vor apuca să trăiască vremuri mai bune și mai frumoase, și cum au ajuns?

Nu are de ce să vă mire când îi auziți că deplâng fostul regim și nu îi judecați critic. Sunt oameni care atunci aveau un salariu și o poziție, un salariu care nu se devaloriza așa cum se întâmplă acum cu pensiile cu care au ieșit acum trei, cinci sau 15 ani. Sunt oameni care și-au văzut părinții la pensie și care au văzut că se putea, totuși, trăi din respectivii bani.

Vârstnicii prezenți la protest mi-au împărtășit nemulțumirile lor față de sistemul de coplată din sistemul medical, față de pensiile mici și de ponderea mare a cheltuielilor cu medicamentele, faptul că nu s-a ținut cont de încadrările în grupe de muncă și că nu beneficiază de bilete de tratament decât o dată la doi ani.

Protestatarii s-au întrebat unde le sunt banii de pensii după ce au cotizat zeci de ani.

„De ce se dau bani grei pe avioane stricate, dacă spunem că nu avem bani? De ce, dacă ne plângem de sărăcie, nu suntem lăsați să ne valorificăm produsele noastre de la țară (carnea, laptele, ouăle) pe plan local? Cine a adus țara în această stare? Oare guvernanții noștri... n-au părinți?”

Pensionarii sunt hotărâți să nu mai aștepte în fața televizoarelor binefacerile reformei portocalii a pensiilor. Se pare că au înțeles că nu mai au nimic de pierdut, deoarece în nota de dispreț și nepăsare care caracterizează guvernanții probabil nu vor înțelege gravitatea momentului. Chiar dacă ar înțelege-o, n-ar ști ce trebuie făcut.

Declarația politică este intitulată „Soluția pentru ieșirea din criză – taxa pe leuștean”.

## Stimați colegi,

Mi-ar fi plăcut să vă anunț de la această tribună că România a depășit momentul crizei grație unui plan de măsuri anticriză conceput și aplicat de cel mai competent Guvern de după Revoluția din 1989, dar, din păcate, stimați colegi, lucrurile stau exact pe dos.

Cum să vorbim despre reușita măsurilor anticriză când acestea lipsesc cu desăvârșire?

Cum să vorbim despre creștere economică atâta vreme cât Guvernul este factorul stimulativ al încetinirii și stopării investițiilor, nicidecum un promotor al măsurilor ce ar putea conduce la dezvoltare?

Cum să vorbim despre guvern competent, când, în loc să ne îndreptăm spre finalul crizei, ne adâncim tot mai mult în probleme, iar, drept rezultat, Guvernul rămâne cu vistieria goală?

Și atunci, ce ne facem cu banii de salarii, de pensii? Ce ne facem fără bani pentru investiții?

Scoatem bisturiul și tăiem: salarii, pensii, investiții, ca să putem cârpi haina ponosită, de care parcă nu mai vrem să scăpăm, pentru a îmbrăca alta nouă și curată, așa cum au țările membre ale Uniunii Europene.

Și cum toate aceste lucruri nu sunt de ajuns, mai născocim un impozit, pe care să-l punem pe spatele celor mulți, pentru că, nu-i așa?, poporul este cel mai bun plătitor.

Iată cum a fost moșită de Guvern noua „taxă pe leuștean”, sau „taxa pe păstârnac”, pe care marii îmbogățiți ai societății postdecembriste, țăranii cultivatori de leuștean, vor fi obligați să o plătească, dotându-și luxoasele sedii de birouri de pe lădițele și tarabele piețelor din țară cu case de marcat.

Da, stimați colegi, intrăm în rândul lumii!

Probabil că Guvernul va emite o ordonanță de urgență prin care fiecare bătrân de 60 de ani care vinde ce crește pe lângă casă, pentru a mai strânge și el un ban pentru lemne de foc sau pentru a-și cumpăra medicamente, va fi nevoit să urmeze cursuri de specializare, la finalul cărora va primi „brevet pentru conducerea casei de marcat”.

Trebuie să recunoaștem că Guvernul a gândit bine această etapă, care va duce la dezvoltarea breslei vânzătorilor de role pentru casele de marcat și a depanatorilor pentru acestea.

Declarația politică se intitulează „Statul tâlhar”. Statul român s-a dezvoltat aberant.

Dincolo de problemele de inteligență, moralitate sau competență ale persoanelor care dețin cele mai importante funcții publice, statul român are o problemă de fond care anulează orice șansă de progres: a devenit cel mai mare dușman al propriilor cetățeni.

Statul român își impozitează sălbatic propriii cetățeni, le reduce abuziv salariile, le anulează dreptul legal la pensie, le falimentează discreționar afacerile și nu pierde niciun prilej să-i umilească, să le demonstreze forța arbitrariului și arbitrariul forței.

Această combinație de hoție și violență se numește, în orice dicționar juridic, tâlhărie.

Statul tâlhar nu oferă niciun avantaj adevărat cetățenilor săi, nu construiește nimic, distruge orice entuziasm bine intenționat și orice inițiativă care iese din logica sa viciată, nu își îndeplinește obligații esențiale precum asigurarea unui sistem de educație competitiv, a unui sistem de sănătate eficient sau a unui nivel decent de protecție socială.

Statul tâlhar este un organism cinic și egoist, preocupat exclusiv de propria supraviețuire și de prosperitatea stăpânilor săi, ignoră valoarea, ba chiar o sancționează pentru a-și proteja propria impostură.

Dincolo de mize și repere subiective, statul tâlhar este o realitate contondentă, care distruge destinul națiunii române.

Declarația politică se intitulează „Constituția României – un nou proiect PDL greșit”.

## Stimați colegi,

Revizuirea Constituției este un subiect de importanță națională și mă așteptam să fie tratat la modul cel mai serios de către Guvernul României, însă mă văd nevoit să constat încă o dată modul profund greșit în care înțelege premierul să se raporteze la tot ceea ce contează pentru cetățenii acestei țări.

Săptămâna trecută, imediat după configurarea Comisiei pentru revizuirea Constituției din Parlament, Emil Boc ne-a anunțat vesel că s-a consultat cu Traian Băsescu și a rezultat un proiect de revizuire a legii fundamentale a țării, pe care îl va depune la Parlament, cu aprobarea șefului statului.

În cazul în care domnul Boc nu mai știe acest crud adevăr, îi amintesc că România înseamnă ceva mai mult decât PDL și că instituțiile statului de care trebuie să țină cont sunt mai multe, nu doar una singură, Președinția, așa că este departe de a finaliza procesul de consultare în legătură cu acest proiect extrem de important, dar ce contează acest lucru când a reușit să impună propriul proiect în fața unei comisii care s-a înființat cu acest scop? Poate fi dovadă mai clară de sfidare la adresa noastră? Nu cred.

Chiar și așa, forțați să acceptăm în analiză un proiect PDL-ist, botezat de însuși președintele țării, puteam trece peste gestul sfidător, însă după ce ni se spune că au lucrat experți guvernamentali și prezidențiali o lună de zile la acest proiect, iată că presa ne aduce în atenție articole caduce, cum ar fi cele referitoare la aderarea României la Uniunea Europeană.

## Domnule Boc,

Amatorismul echipei dumneavoastră mi se pare pedeapsa firească, pe care văd că v-o aplicați singur, pentru numirile acelea politice total nejustificate în funcții importante în stat.

Nici chiar specialiștii care au lucrat la raportul prezidențial privitor la Constituție nu au mai fost consultați în această perioadă în care s-a lucrat la proiectul de Constituție.

Mi se părea mai corect să vină domnul Boc cu cele câteva articole care îl interesează și pe Domnia Sa, și pe Traian Băsescu, iar restul textului să-l fi lăsat în seama adevăraților specialiști.

Declarația politică este intitulată „Cozi interminabile la Bursa generală a locurilor de muncă”.

Ce șanse au șomerii din România în primăvara anului 2010? Efectele crizei financiare mondiale sunt deja de mult o tristă realitate pentru mulți angajați care și-au pierdut locul de muncă în ultimele 18 luni. Umiliți și frustrați, mulți dintre aceștia apelează la bursele locurilor de muncă organizate în toată țara de birourile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Vineri, 23 aprilie, am putut asista la imagini sumbre filmate la cozile create în fața acestor oficii, unde sute de români au venit să-și depună CV-urile, în speranța că își vor găsi un nou job. Având în vedere că aproape jumătate dintre ei au peste 40 de ani, probabilitatea reangajării rapide scade, întrucât locurile de muncă sunt puține, iar pentru acelea care apar firmele caută în special tineri. În același timp,

majoritatea ofertelor disponibile se adresează muncitorilor necalificați cu experiență, astfel încât persoanele cu studii superioare continuă să rămână fără serviciu.

Deși se trezesc dis-de-dimineață ca să fie printre primii la astfel de târguri – care sunt doar o preselecție, candidații doriți fiind chemați de angajatori la interviuri ulterioare –, puțini sunt cei care își găsesc ceva atractiv și nu pleacă dezamăgiți, complet nesiguri de situația lor viitoare.

În această situație, amploarea fenomenului șomajului, până acum sesizată în media doar prin cifre mereu în creștere, nu mai poate fi minimizată. Ineficiența Guvernului Boc, care duce politici de falimentare a mediului privat și de sugrumare a liberei inițiative prin taxe și impozite aberante, este evidentă.

În timp ce alte țări europene dau semne de revenire din recesiune, România pare că se afundă tot mai mult în probleme economice cauzate, în principal, de miniștri incapabili, preocupați de binele public doar în presă și la televizor.

Incompetența actualei puteri afectează aproape toate vârstele și categoriile sociale, conducând țara spre o deznădejde generalizată. Este adevărat că speranța moare ultima, dar Guvernul Boc o ucide încet și sigur.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu aceasta, încheiem primul punct de pe agenda noastră de astăzi.

Doresc să fiu informat cu privire la prezența în plen a colegilor senatori. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să verifice dacă mai sunt colegi care, eventual, nu au intrat în sala de plen și sunt reținuți cu alte activități în jurul sălii de plen.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe David, secretar de ședință, să facă apelul nominal.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe David:**

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile|prezent<br>Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja|absent<br>absent| Cibu Constantin Sever absent Niță Mihai prezent Cinteză Mircea absent Onofrei Orest absent Coca Laurențiu Florian prezent Oprea Dumitru prezent Constantinescu Florin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Constantinescu Viorel prezent Panțuru Tudor prezent Cordoș Alexandru prezent Pașca Liviu Titus delegație Corlățean Titus delegație Păran Dorin absent Crăciun Avram prezent Pereș Alexandru prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Pintilie Vasile prezent Daea Petre prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă David Cristian delegație Pop Gheorghe prezent David Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Diaconescu Cristian absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Diaconu Mircea absent Dobra Nicolae prezent Prunea Nicolae Dănuț delegație Rasaliu Marian Iulian absent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente prezent Rădulescu Cristian prezent Feldman Radu Alexandru prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Filip Petru prezent Rotaru Ion absent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin absent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion absent Frunda György delegație Saghian Gheorghe prezent Găină Mihăiță absent Savu Daniel absent Geoană Mircea Dan prezent Sârbu Ilie prezent Ghișe Ioan absent Sbîrciu Ioan prezent Greblă Toni prezent Secășan Iosif prezent Grosu Corneliu absent Severin Georgică absent Günthner Tiberiu prezent Silistru Doina prezentă Gyerkó László absent Staicu Dumitru Florian prezent Hașotti Puiu prezent Stănișoară Mihai prezent Hărdău Mihail prezent Șova Dan Coman prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Tămagă Constantin absent Ichim Paul prezent Toma Ion prezent Igaș Traian Constantin prezent Țopescu Cristian George absent Ion Vasile absent Țuțuianu Adrian prezent Iordănescu Anghel prezent Udriștoiu Tudor absent Jurcan Dorel prezent Urban Iulian prezent Lazăr Sorin Constantin absent Valeca Șerban Constantin absent Luca Raymond prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Mang Ioan prezent Verestóy Attila prezent Marcu Gheorghe prezent Voicu Cătălin absent Mardare Radu Cătălin prezent Voiculescu Dan absent Marian Ovidiu prezent Vosganian Varujan prezent Marian Valer prezent Reiau apelul nominal. Markó Béla Guvern Au intrat în sală și alți colegi. Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Mărcuțianu Ovidius absent Arcaș Viorel absent Meleșcanu Teodor Viorel delegație Banias Mircea absent Mihăilescu Petru Șerban absent Bașa Petru absent Mitrea Elena delegație Bădescu Iulian prezent Mitrea Miron Tudor absent Berca Gabriel prezent Mîrza Gavril prezent Constantinescu Florin absent Mocanu Alexandru prezent Diaconescu Cristian absent Mocanu Toader prezent Diaconu Mircea prezent Moga Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Mustățea Vasile absent Frâncu Emilian Valentin absent Mutu Gabriel prezent Găină Mihăiță absent Necula Marius Gerard absent Ghișe Ioan absent Nedelcu Vasile absent Grosu Corneliu absent Nicoară Marius Petre absent Gyerkó László prezent Nicoară Romeo Florin absent Humelnicu Augustin Daniel absent Nicolaescu Sergiu Florin absent Ion Vasile absent Nicula Vasile Cosmin absent Lazăr Sorin Constantin absent Nistor Vasile absent Mazăre Alexandru absent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

În cursul acestei ședințe de plen a Senatului României, voi fi asistat de către colegii noștri, domnul senator Orest Onofrei și domnul senator Cornel Popa.

Mulțumesc și domnului senator Gheorghe David pentru sprijin.

În acest moment, 82 de senatori și-au înregistrat prezența.

Suntem în cvorum de lucru.

Supun atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi, conform propunerilor făcute de Biroul permanent.

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3–8 mai 2010.

La punctul 3 din ordinea de zi, revenim cu aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative.

Așteptăm ca inițiatorii, fie că este vorba de Guvern, fie că este vorba de colegi parlamentari, să fie prezenți pentru a susține necesitatea acestei proceduri de urgență.

Primul proiect de lege este Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Guvernul dorește să susțină? Aveți cuvântul domnule vicepreședinte. Vă rog. Microfonul 8.

Domnule președinte, Stimate doamne senator, Stimați domni senatori,

Directiva 2007/64 CE a Parlamentului European a fost transpusă în legislația națională prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 și a modificat Directiva 97/7 CE, Directiva 2002/65 CE, Directiva 2005/60 CE și Directiva 2006/48 CE.

Prevederile Directivei 2002/65 CE sunt transpuse în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Având în vedere importanța asigurării transpunerii totale a prevederilor Directivei 2007/64, este necesară completarea art. 6, modificarea art. 25, precum și abrogarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 85/2004, impunându-se adoptarea unor măsuri imediate pentru reglementarea situației.

Având în vedere că termenul pentru transpunerea Directivei 2007/64 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne a fost 1 noiembrie 2009, precum și consecințele negative rezultate ca urmare a netranspunerii totale a cadrului normativ comunitar, care conduc la punerea în întârziere pentru necomunicarea măsurilor naționale de transpunere totală a directivei, în temeiul art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, trebuie subliniat faptul că refuzul sau omisiunea statului de a prelua în totalitate în dreptul intern prevederile directivelor comunitare și de a asigura implementarea acestora atrage răspunderea pentru neîndeplinirea obligațiilor ce decurg din tratate, care este atât de natură patrimonială, cât și de natură politică.

Consecințele pe care le atrage o încălcare a obligațiilor statale constatate printr-o hotărâre a Curții Europene de Justiție sunt extrem de grave, ținând cont de faptul că aceste elemente constituie situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, iar neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgență presupune demararea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor decurgând din tratat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

## Domnule președinte,

Directiva 2006/123 a Parlamentului European prevede libertatea de circulație a agenților economici în spațiul comunitar, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, care se referă la comercializarea obiectelor din metale prețioase, trebuie să permită unor astfel de operatori să desfășoare activități de felul acesta și în țara noastră.

Aplicarea acestei directive trebuia făcută până în ianuarie 2010, când România a primit din partea Comisiei Europene punerea în întârziere, acordându-ni-se un termen de două luni, până la 28 martie, de transpunere a acestei directive.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Motivul pare să fie întemeiat.

Propunerea legislativă privind reglementarea unor măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează în muncă persoane disponibilizate din sistemul bugetar.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri și căi ferate forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor unități administrative-teritoriale.

Aveți cuvântul.

Vă rog.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Pavel Horj, deputat de Maramureș.

Rațiunea prezenței mele în fața dumneavoastră este să susțin Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri și căi ferate forestiere din domeniul public al statului și din

administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale.

Motivul pentru care v-aș ruga să aprobați dezbaterea în procedură de urgență a acestui act normativ ar avea două justificări.

În primul rând, potrivit legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, din 1990 până astăzi s-au restituit unor alți proprietari în jur de 3 milioane de hectare. Așa fiind, suntem în situația paradoxală în care pe o anumită suprafață fondul forestier aparține, spre exemplu, unei unități administrativteritoriale, iar potrivit Codului silvic drumurile forestiere aparțin statului român, trebuind a fi întreținute de către Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”.

Pentru că Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” nu mai are niciun interes, nemaiavând fond forestier în zona respectivă, bineînțeles că manifestă o mai mică atenție față de aceste drumuri, acestea nefiind întreținute corespunzător.

Pe de altă parte, primăriile, pentru că nu le au în proprietate, deși deservesc un fond forestier de 10.000–15.000 de hectare, nu pot justifica eventualele investiții pe aceste drumuri forestiere.

În al doilea rând, motivarea pentru care solicit să aprobați dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență ar fi faptul că, în urma analizei absorbției fondurilor europene, respectiv Programul Național de Dezvoltare Rurală, până în acest moment, FEADR România a reușit să acceseze 1,9 miliarde de euro.

Pentru ca să putem facilita și să accelerăm absorbția acestor fonduri, aș face referire la Măsura 1.2.5 „Investiții în infrastructura agricolă și forestieră”, în care există aproximativ 500 de milioane de euro, pentru care deja a existat o sesiune de depunere a proiectelor, urmând să mai fie o sesiune de depunere a proiectelor în semestrul al doilea.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru susținerea solidă a acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă pentru modificarea punctului 7 al alin. (2) al art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul este prezent? Nu.

Această propunere va urma cursul normal de dezbatere și adoptare.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 152/1998, republicată, în sensul atragerii cât mai urgent a unor surse de finanțare pentru Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii.

Drept urmare, prin această ordonanță de urgență s-a redus de la 3 ani la 1 an perioada de închiriere după care beneficiarii contractelor de închiriere pot cumpăra aceste locuințe, pe de o parte.

Pe de altă parte, s-a stabilit ca prețul de vânzare să fie stabilit ca prețul de înlocuire a acestor locuințe, adică suma solicitată de ANL pentru acestea este egală cu suma din care se pot construi alte locuințe de acest tip.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Opinia comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente, considerând că această propunere legislativă vine în sprijinul chiriașilor din locuințele ANL, pe de o parte, iar, pe de altă parte, crearea fondului necesar pentru reluarea programului de construcție a acestor tipuri de locuințe.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Comisiei economice, industrii și servicii și a Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această încercare de a relansa economia României, construcția de locuințe sociale pe banii celor care nu au bani, cred că este una sortită eșecului. Să închiriem locuințe sociale persoanelor, familiilor fără posibilități financiare, familiilor nevoiașe și să încercăm, după un an de zile, să-i convingem să-și cumpere locuințele – sigur, oferindu-le facilități, Programul „Prima Casă” sau prețuri foarte reduse –, eu cred că este una lipsită total de succes și sortită eșecului.

Cele două probleme, problema socială a locuințelor și problema economică a României, cred că trebuie tratate separat. Eu cred că locuințele sociale pentru închiriere trebuie să fie în blocuri separate, iar cele pe care dorim să le vindem trebuie din start gândite pentru vânzare. Nici nu este sănătos ca în aceleași blocuri de locuințe anumite apartamente să fie pe perioade îndelungate în închiriere, iar altele să fie în proprietate personală, pe de o parte. Pe de altă parte, eu cred că nu este sănătos nici să modificăm

prețul sau principiile de bază ale prețurilor de la un an la altul, pentru că aceia care au cumpărat anul trecut s-ar putea să se simtă nedreptățiți că au cumpărat la prețuri mai ridicate, având o altă bază de calcul.

Sigur, mi-am permis aceste comentarii, în primul rând, din cauza faptului că eu cred că acest material trebuie respins, deoarece l-a respins Guvernul întâi, apoi a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010, care prevede cu totul alte principii de calcul al prețului acestor locuințe, și cred că nu este corect să fie în vigoare două ordonanțe total diferite, care prevăd principii de calcul diferite pentru prețul locuințelor.

Sigur, eu am propus în comisie avizarea acestui material, dar, având în vedere că, între timp, a apărut, pe aceeași temă, modificând aceleași articole, o altă ordonanță, cred că este corect să respingem această ordonanță, care nu-și mai are rostul. Altfel, două principii de calcul total diferite ar circula în paralel.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte comentarii? Domnul senator Belacurencu. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi în dezacord cu colegul meu care a vorbit înainte. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010 modifică numai o parte din ordonanța pe care o discutăm noi astăzi, și anume, într-adevăr, modalitatea de determinare a valorii de vânzare a locuințelor tip ANL.

De aceea, eu aș propune plenului Senatului să adoptăm acest proiect de lege de aprobare a ordonanței, deoarece, altfel, creăm o discontinuitate în efortul de a se vinde aceste locuințe către cei care le închiriază în acest moment.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte comentarii? Domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac precizarea că Grupul parlamentar al PDL susține și va vota această ordonanță de urgență, fiindcă face tocmai acest lucru pe care l-a prezentat domnul secretar de stat, adică dorește atragerea cât mai urgentă a unor surse de finanțare pentru programul de construcții de locuințe pentru tineri, și este normal să votăm acest act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule secretar de stat... Domnul senator Radu Alexandru Feldman, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea vine în continuarea intervenției domnului senator de la UDMR, al cărui scepticism l-am ascultat cu o oarecare dificultate de a înțelege, pentru că nu este vorba despre o inițiativă care se lansează acum. ANL este un program, o inițiativă care funcționează de multă vreme. În colegiul pe care îl reprezint în Senatul României există un cartier întreg ridicat de ANL. Ar trebui ca toată lumea să știe că este o diferență de la cer la pământ între construcțiile realizate în cadrul Programului ANL și ceea ce era înainte de 1989, locuința socială confort 2 sau mai ales 3. De data asta, vorbim de locuințe care oferă, într-adevăr, un confort deplin, iar interesul tinerilor pentru aceste locuințe depășește cu mult posibilitatea statului de a le oferi locuințele pe care le solicită.

În plus, mulți dintre cei care locuiesc astăzi în locuințele ANL sunt gata, sunt dornici să le cumpere. Fără să facem nicio clipă abstracție, fără să uităm nicio clipă dificultățile economice cu care ne confruntăm astăzi, un program de asemenea anvergură, un program care se întinde pe următorii ani, este un program care trebuie, cu siguranță, susținut.

Nu trec peste observația domnului senator că, ulterior acestui proiect, a venit și o ordonanță de urgență de la Guvern care se referă la același lucru, nu ne rămâne decât ca în cadrul procesului legislativ să vedem dacă există discordanțe între cele două, dar revin și afirm că proiectul în sine este mult prea important și mult prea așteptat de atât de multe familii de tineri, care își doresc, în sfârșit, o locuință în care să-și poată duce viața în condiții normale.

Deci pledez cu toată convingerea pentru vot de admitere a inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu, un scurt drept la replică. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Eu vrea să fiu clar înțeles. Sigur, acest program ANL, inclusiv posibilitatea de vânzare, există în Legea ANL și funcționează prost, deci nu există un foarte mare interes pentru aceste locuințe. Acesta este motivul pentru care Guvernul încearcă, într-adevăr, să găsească prețuri și facilități ca, într-adevăr, să se vândă mai bine aceste locuințe.

Motivul pentru care eu am propus respingerea este că Guvernul, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010, exact aceleași articole le-a modificat în totalitate. Nu știu dacă va fi corect să circule două modificări pe aceleași articole. În comisie, eu am propus – cu toate că am rețineri față de acest program, nu sunt împotrivă, în principiu – de a se crea posibilitatea mai facilă să se vândă aceste apartamente, dar nu pot să susțin ca să circule în paralel două variante de preț, să fie amândouă adoptate prin ordonanță de urgență.

Deci exact aceleași articole sunt modificate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Argumentul a fost precizat.

Domnul senator Fekete, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să pun apă curată în pahar. Grupul parlamentar al UDMR susține acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței.

Sigur că trăim într-o democrație, fiecare poate avea un punct de vedere. Este punctul de vedere personal al colegului nostru Günthner. Grupul va vota pentru.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Nici disciplina nu mai este ce era înainte.

Domnul senator Alexandru Feldman, o intervenție la microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Revin la microfon pentru că s-a invocat interesul pentru aceste locuințe și, atunci, adresez reprezentantului Guvernului două întrebări:

Aveți o evidență a locuințelor construite până în momentul de față în cadrul Programului ANL? Există în vreo zonă a țării locuințe care au rămas nesolicitate ca urmare a lipsei de interes pentru ele?

Aveți o evidență, din totalul locuințelor ocupate în cadrul Programului ANL, câte au fost solicitate pentru cumpărare? Vă mulțumesc.

Ca să clarificăm, într-adevăr, pe baza unei statistici exacte, care este interesul.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Belacurecu, dacă doriți să mai faceți o precizare suplimentară.

Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2010, pe care o dezbatem astăzi, are în vedere două probleme care trebuie modificate față de legislația actuală cu privire la vânzarea locuințelor tip ANL:

1. reduce perioada sau condiția de vânzare privind perioada de închiriere de la 3 ani la 1 an, chestiune foarte importantă, elimină condiția de vârstă pentru cel care cere cumpărarea locuinței în care locuiește în regim de închiriere;

2. valoarea de vânzare a locuinței, modul în care trebuie determinată.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010, care va veni să fie aprobată în plenul Senatului, vizează numai a doua problemă, și anume explică mai bine – mă rog, cu observațiile de rigoare, pe care le vom discuta în momentul dezbaterii în plen – modul în care se face calculul valorii de vânzare a locuinței, și anume introducerea valorii de înlocuire, din care se va scădea amortizarea de la momentul punerii în funcțiune până la vânzare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Necula.

Domnule președinte, Stimați colegi, O foarte mică intervenție.

Inițiativa Guvernului este bine-venită, deoarece acest program de vânzare a caselor prin ANL este într-un impas, un impas pe care tot noi – nu cei prezenți, ci Parlamentul – l-am creat, și anume posibilitatea de a plăti o chirie medie a celor care beneficiază de construcția locuințelor prin ANL, de 600.000 lei vechi pe lună. Între 600.000 de lei vechi pe lună și 4 milioane de lei vechi, cât ar costa rata pentru a cumpăra un astfel de apartament, vă dați seama că Guvernul trebuie să vină cu niște facilități suplimentare.

Nu este o decizie politică, ci, dacă vreți, este una administrativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, aveți unele clarificări de făcut, prin întrebările puse.

Vă rog să le prezentați de la microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, permiteți-mi să-i răspund domnului senator Günthner și să-i spun că programul de locuințe sociale este un program sănătos, pe de o parte, pe de altă parte, programul de locuințe pentru tineri, care, practic, nu au altă șansă de închiriere sau cumpărare de pe piața liberă, este tot un program sănătos, este la fel de sănătos și cred că nu dăunează sănătății dacă în același bloc stau și chiriași, și proprietari.

Răspunzând la întrebările domnilor senatori, avem o evidență a locuințelor construite, până în momentul de față au fost predate 25.900 de locuințe sociale construite de ANL. Sunt în curs de centralizare cererile pentru cumpărare, dar un lucru este cert: atât pentru închiriere, cât și pentru cumpărare există un interes deosebit. Interesul pentru închiriere este mult, mult mai mare decât posibilitățile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului pentru construirea locuințelor sociale.

Aș vrea să mai precizez și acest paralelism creat prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2010. Este vorba, într-adevăr, despre două ordonanțe de urgență care modifică același articol, același punct din art. 9, punctul d). Este o situație des întâlnită, nu este nimic extraordinar, fiecare inițiativă legislativă, fiecare ordonanță de urgență trebuie să-și urmeze cursul normal, procedural prin Parlament.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru aceste clarificări.

Vă supun atenției și votului raportul comisiei, fără amendamente, și proiectul de lege, un singur vot pentru ambele documente.

Este o lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activității de întreținere

a culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră.

Am decis luni să reluăm acest subiect, fiind vorba de o legislație importantă în zona Spațiului Schengen.

Este vorba despre o lege organică.

Pentru aceasta, aș dori să existe atenție și mobilizare în sala de plen.

Cine susține din partea Guvernului acest proiect de lege? Ministerul Administrației și Internelor?

Sunt informat că dezbaterea a avut loc și a rămas să reluăm votul astăzi.

Mulțumesc pentru precizare.

Fiind vorba de o lege organică și de un domeniu important...

Domnilor senatori Georgică Severin și Radu Alexandru Feldman, vă rog să reveniți la vot.

Este o lege organică, pe Spațiul Schengen și am decis să avem votul final astăzi, ținând cont de importanța acestei problematici.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Crăciun Avram, dacă puteți să vă apropiați de locul de vot.

Vă reamintesc faptul că am dezbătut în ședința noastră precedentă.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2010 pentru completarea titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Vă reamintesc faptul că...

Liste, vă rugăm!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Liste cu votul anterior pentru fiecare grup parlamentar.

Vă reamintesc faptul că acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2010 l-am dezbătut în plenul din 26 aprilie anul curent. Nu a obținut numărul necesar de voturi pentru lege organică, de aceea reluăm acest subiect.

Vă reamintesc faptul că este vorba de un raport al comisiei de admitere, fără amendamente.

Este o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.

Revenim la dezbaterea extrem de importantă cu privire la sistemul unitar de pensii publice.

Vreau să-i salut încă o dată pe reprezentanții asociațiilor de pensionari care sunt prezenți în plenul nostru. Vă reamintesc faptul că, săptămâna trecută, am decis, cu o ușoară derogare de la practica noastră, să parcurgem articol cu articol textul legii, permițând senatorilor să susțină sau să nu susțină atât amendamentele admise, cât și pe cele respinse.

Aș dori să vă reamintesc, de asemenea, că ne-am oprit la art. 6, teza 1, punctul 4.

Domnul senator Greblă a susținut un amendament.

De asemenea, domnul senator Moga a dorit să ne reîntoarcem și la art. 3, la un alt punct pe care l-a invocat.

Am în față stenograma ședinței și de aceea încerc să recapitulez, pentru a fi cu toții pe aceeași lungime de undă.

Dar înainte să întrăm în continuarea dezbaterii noastre pe această lege fundamentală, domnul senator Daea dorește să intervină și îl invit la microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Îngăduiți-mi să pun câteva întrebări domnului ministru Șeitan, dintr-un motiv lesne de înțeles. Și la intervenția anterioară am spus foarte clar aici, în Senat, repet aproape cu aceleași cuvinte, că ne vom strădui și ne vom apleca cu toată priceperea și cu toată stăruința noastră, evident, izvorâtă din buna-credință pentru acest act normativ, ca să interpretăm și să dăm votul pentru fiecare articol al legii, să punem în dezbatere și să convenim prin vot cursul amendamentelor admise sau respinse.

Citind legea, văzând anexele legii, mă aflu în imposibilitatea de a-mi continua acest demers al înțelegerii actului normativ, motiv pentru care, pentru a fi în posesia tuturor informațiilor, în așa fel încât decizia senatorului Daea, și nu numai, să fie în folosul pensionarilor și în folosul conștiinței noastre politice, și nu numai, având în vedere responsabilitatea pe care o avem, îngăduiți-mi, domnule președinte, ca, prin intermediul dumneavoastră, conform procedurii, să pun următoarele întrebări domnului ministru Șeitan.

## Domnule ministru,

V-aș ruga ca, în cursul zilei de astăzi, în timpul dezbaterilor, dumneavoastră să vă folosiți de telefon, să puneți în mișcare structurile pe care le aveți în subordine, pentru a da răspuns la următoarele întrebări:

Recalcularea pensiilor...

Domnule senator Daea, nu suntem în momentul de a relua dezbaterea generală.

Domnule președinte, nu...

Mă determinați, domnule președinte...

Nu suntem în momentul să reluăm dezbaterea generală.

Nu, nu, nu...

Am să vă rog să formulați, dacă există o întrebare pentru domnul ministru, sunt convins că întotdeauna, cu amabilitate, va răspunde – și doamna secretar de stat Pârcălabu este aici, este o persoană competentă în zona pensiilor –, dar aș dori să respectăm ceea ce am convenit.

Dacă aveți de formulat o întrebare pentru domnul ministru, nicio dificultate, dar nu aș dori să repornim dezbaterea generală.

În niciun caz...

Suntem într-o fază a dezbaterii pe care aș dori s-o respectăm, pentru că asta a fost înțelegerea și acest lucru rog să fie respectat.

În niciun caz, domnule președinte, nu vă fac dificultăți dumneavoastră și nu interpretez altfel decât cum trebuie regulamentul, motiv pentru care îngăduiți-mi să continui.

Deci se dispune foarte clar recalcularea pensiei. Dorim să ni se prezinte, în timpul dezbaterii, cu nume și prenume, cazuri din România, indiferent din ce zonă, deci cu nume și prenume. Spre exemplu, pensionarul Daea are pensia actuală atât, după metoda pe care noi o instituim prin această lege va avea pensia atât, pe următoarele praguri. Încă o dată, pragul în jur de 1.000 de lei, pragul în jur de 2.000 de lei și așa mai departe, cu câte 1.000, până la pensia finală, iar dacă dumneavoastră nu aveți acceptul pensionarilor, care au cuponul de pensie și care este public..., poate ne gândim acum, să zicem, domnule, nu e de acord celălalt să se știe, eu cred că sunt interesați, și vă dau un nume, al fratelui meu, cu care am vorbit să accepte să discute care este pensia acum și care va fi.

## Domnule senator,

Ați formulat o solicitare care cred că este legitimă, nu e o dificultate pentru doamna Pârcălabu să ne furnizeze astfel de informații.

Am rugămintea, dacă o astfel de evaluare progresivă din punct de vedere al nivelului pensiilor – eu am văzut-o în presă, știu că a fost făcută –, dacă o puteți obține din partea instituției pe care o reprezentați și, evident, putem s-o distribuim către domnul senator Daea și către alți senatori interesați, pentru a putea să avem o imagine cât mai completă a impactului acestei inițiative legislative în viața reală a pensionarilor.

Cred că este un demers care poate fi satisfăcut din punct de vedere instituțional.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru interpretarea dumneavoastră și pentru ajutorul de a ieși din impas și domnul ministru, și subsemnatul, dar realitatea trebuie cunoscută și, în atare condiții, vă mulțumesc că ați dat un răspuns favorabil, dar e interpretativ și nu vrem să-l evaluăm decât atunci când rezultatul acestui demers va sosi în Senatul României.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Înainte să reluăm dezbaterea, aș dori să-l întreb pe domnul președinte Rădulescu dacă din partea comisiei mai există o sugestie sau elemente de noutate și, bineînțeles, pe domnul ministru Șeitan dacă consideră că dorește să aducă clarificări sau elemente suplimentare înainte să reluăm dezbaterea noastră pe articole și pe amendamentele admise și respinse.

Domnul președinte Rădulescu, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Readuc în atenția colegilor senatori procedura adoptată data trecută. La fiecare articol să ne referim atât la amendamentele respinse, dacă sunt susținute de către inițiatori, și, eventual, la amendamentele admise, dacă cineva are ceva de obiectat în legătură cu acestea.

Această procedură a fost acceptată de către noi toți datorită faptului că există un număr de 36 de amendamente admise și un număr dublu de amendamentele respinse, la un număr de 200 de articole care constituie această lege importantă.

Sigur, asta pentru ca toată lumea să poată urmări și înțelege mai bine logica legii.

Din punctul meu de vedere, putem merge pe orice procedură doriți dumneavoastră, adică și pe amendamentele admise, toate, împreună, și pe toate amendamentele respinse, fiindcă stăpânesc această materie și știu despre ce este vorba. Mă tem însă că un număr de colegi care nu sunt chiar în specialitate ar dori să urmărească cu mai multă atenție mersul dezbaterilor pe această lege.

Mulțumesc foarte mult.

Nu aș dori să redeschidem o temă mai degrabă procedurală.

Legea este extrem de complexă, este masivă, este, cred eu, nevoie de o discuție cât mai coerentă cu putință, deci eu nu văd o dificultate în a continua să dezbatem pe articole. Oricum, dacă un senator sau un grup parlamentar ar dori să intervină pe un amendament admis, acest lucru este posibil.

Înainte de acest lucru – domnule Hașotti, o secundă –, domnul ministru Șeitan, în debutul discuției noastre de astăzi, poate dorește să vină cu elemente suplimentare sau cu alte informații utile.

Microfonul 8, domnule ministru.

## – **Domnul Mihai Constantin Șeitan** _ministrul muncii,_

_familiei și protecției sociale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator Daea, pentru întrebarea pusă.

Aș vrea să vă răspund la acest lucru în modul următor. Sistemul de pensii publice din România are 4.700.000 de pensionari acum și mai are de introdus, prin această lege, încă aproximativ 200.000 de pensionari care au legi speciale. Numai pentru cei care au legi speciale se pune problema a fi recalculate.

Deci, făcând o extrapolare la ceea ce ați spus, 4.700.000 de pensii nu sunt recalculate, ele vor fi tratate ca și până acum, fără să aibă niciun fel de problemă din punct de vedere al recalculării.

Din cele 200.000 de pensii ce urmează a fi recalculate, o parte dintre ele, o mică parte, o să aibă niște probleme în urma recalculării, din cauza contributivității sistemului pentru toată perioada de activitate.

Cu alte cuvinte, numai o mică parte dintre cei la care vor fi recalculări vor avea eventuale modificări ale pensiei.

În ceea ce privește modul de calcul, cele 200.000 de pensii care urmează să fie recalculate se vor recalcula individual, luând, conform acestui proiect de lege, veniturile lunare ale fiecărei persoane din momentul în care a început să lucreze până a ieșit la pensie.

Dacă mă întrebați care este pensia acum și cea viitoare a domnului senator Petre Daea, domnul Daea trebuie să discute într-un mod individual această problemă. Este o informație individuală, nu se pot da public aceste elemente. Urmează să-i facem calculul, într-o perioadă de timp, oricărei persoane, cu amendamentul că, oficial, acest calcul se va face în momentul în care acest proiect de lege va fi aprobat de dumneavoastră.

## Vă mulțumesc.

Cred că domnul senator Petre Daea se referea și la diferențele mari de cuantum de pensie dintre simularea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și simularea Ministerului Apărării Naționale, pentru că acolo a apărut și în spațiul public și a și generat o anumită polemică politică acest subiect, dar sunt convins că aceste lucruri vor fi clarificate.

Domnul senator Hașotti dorea să intervină pe procedură. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De la început, aș vrea să ne înțelegem foarte bine. Dumneavoastră, domnule președinte, ați spus că vom discuta articol cu articol. Păi cum să discutăm articol cu articol? Sunt și articole care nu au niciun amendament, nici admis, nici respins. Este și împotriva regulamentului, și împotriva cutumei, și nu are niciun fel de logică.

În altă ordine de idei, amendamentele admise sunt admise. Nu se mai

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Dumitru. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să dau citire art. 102 din Regulamentul Senatului, alin. (2): „În cazurile în care comisia sesizată – Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – a operat modificări sau completări – aici ne gândim că este vorba despre amendamente admise, pentru că altfel nu putea să opereze – la textele proiectului de lege sau ale propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, președintele consultă Senatul dacă sunt observații la acestea și dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se referă aceste observații, și se rezolvă prin vot.”

Drept urmare, ați procedat foarte bine.

Dacă la amendamentele admise sunt obiecțiuni, le discutăm. Nu sunt, nu le discutăm, dar ele trec prin Senat. Vă mulțumesc.

Vă propun să continuăm.

Domnul senator Moga a invocat săptămâna trecută, la art. 3, în intervenția sa din stenogramă...

Dacă domnul senator dorește să reia acest punct? Listă pentru votul precedent, vă rog _._

Da, domnule președinte.

Doresc să reiau acest punct. Este vorba despre modificări la art. 3 alin. (1) lit. l), se referă la punctajul lunar.

De asemenea, niște modificări la art. 3 alin. (1) lit. q).

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Eu rețin ceea ce ne-a spus și domnul senator Rădulescu, pe care îl rog să ne acorde atenție, împreună cu domnul senator Moga.

Evident, atunci când am convenit, săptămâna trecută, că vom parcurge articol cu articol, nu a fost vorba de a parcurge toate articolele, ci articolele unde au existat modificări în sensul regulamentului, evident, dacă dorim să discutăm, conform practicii noastre curente – și aici domnul senator Hașotti are dreptate –, inclusiv amendamentele respinse, în situația în care ar fi susținute în plen de către inițiatori, aceasta este varianta clasică pe care am practicat-o întotdeauna. În același timp, nu putem să împiedicăm un senator sau un grup parlamentar să redeschidă discuția, inclusiv asupra amendamentelor admise.

De aceea, am două variante de lucru, pe care vi le supun atenției, pentru a putea să fim cu toții de acord, nu cred că este o mare dificultate, fie putem continua așa cum am început săptămâna trecută, fie putem să parcurgem strict amendamentele, întrebând – practic, cu sprijinul comisiei și cu intervenții ale reprezentanților Guvernului – dacă la amendamentele care au fost formulate există interes de a fi susținute sau infirmate de către plen. Din punctul meu de vedere, ca președinte al Senatului și al acestei ședințe, lucrurile sunt extrem de simple și ușor de rezolvat.

Subiectul a fost redeschis și domnul senator Hașotti a făcut o propunere. Am de supus votului plenului această variantă. Fie continuăm pe varianta parcurgerii legii, oprindu-ne acolo unde au fost formulate amendamente admise sau respinse – este varianta pentru care am optat săptămâna trecută –, fie ne ducem strict către amendamente și, în condițiile în care există interes de a fi susținute aceste amendamente într-un sens sau în celălalt, să dăm, evident, cuvântul colegilor care doresc să facă acest lucru, și să ne pronunțăm prin votul majorității senatorilor cu privire la acest subiect.

Supun la vot, cine este pentru continuarea modului de lucru pe care l-am folosit săptămâna trecută, parcurgerea legii în ordinea articolelor, oprindu-ne numai în situațiile în care avem amendamente, sau, dimpotrivă, să ne ducem la modul nostru obișnuit de lucru, și anume amendamentele respinse, dacă sunt susținute în plen, să fie dezbătute, și dacă sunt, eventual, sugestii la amendamentele admise, ele să fie făcute de către senatorii sau grupurile parlamentare.

Vă rog, puțin mai aproape de microfon, ca să putem să auzim cu toții...

Dacă puteți relua...

Este vorba despre art. 3 lit. l)?

Art. 3 alin. (1) lit. l) se referă la punctajul lunar.

De asemenea, art. 3 alin. (1) lit. q5) se referă la calitatea de funcționar public cu statut special în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională.

La art. 3 alin. (2) – la câștigul salarial –, aș dori neapărat să-l reluăm, pentru că este amendament respins și vreau să reluăm votul.

Vă mulțumesc.

Art. 3 alin. (1) lit. l), dacă vreți, indicați și amendamentul care a fost formulat, domnule senator Moga, pentru a putea să urmărim cu mai multă precizie...

Deci v-ați referit la amendamentele admise și aș dori să urmărim, în paralel, textul legii și anexa nr. 1, și anexa nr. 2, care conțin amendamentele admise, respectiv pe cele respinse, pentru a putea să urmărim același text cu toții.

Vă rog, domnule senator Moga, este vorba de amendamentul...

Art. 3 alin. (1) lit. l) se referă la punctajul lunar, numărul de puncte realizate de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului salarial brut lunar sau solda brută lunară sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică. Aceasta este prima modificare.

De asemenea...

Să ne oprim la acest lucru. Este vorba despre un amendament admis. Pentru ce îl invocați?

S-a votat și s-a respins, dar eu am cerut reluarea votului.

Am înțeles. Doriți să resupuneți votului plenului amendamentul de la art. 3 alin. (1) lit. l)... _(Rumoare în sală, discuții.)..._ , dar a fost un vot care s-a exercitat cu privire la... A fost un vot.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu. Microfonul 7.

Domnule președinte,

Vedeți și dumneavoastră, chiar parcurgând pe articole și cu amendamentele respinse și admise în față, ce neconcordanțe apar.

La alineatul la care face referire stimatul coleg – de la art. 3 – figurează doar un amendament, care este al comisiei, este la amendamente admise, și am trecut de el, dar nu a obiectat nimeni asupra conținutului său.

Asta invoc și eu. Este un amendament admis care nu a fost...

E vorba despre art. 3 alin. (1) lit. q)...

## Bun.

Cu această precizare, ne reîntoarcem la art. 6. Dacă domnul președinte Toni Greblă dorește să reia... Vă rog, microfonul 4.

## Stimați colegi,

Este vorba de un amendament adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a avizat proiectul de lege, este vorba de art. 6 alin. (1) pct. IV.

Textul inițial al proiectului de lege era: „Persoanele care realizează în mod exclusiv un venit brut pe an calendaristic�” și așa mai departe.

Vă propunem să fie eliminată sintagma „în mod exclusiv”. „Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent...”, și textul curge în continuare.

Exprimarea nu pare cea mai fericită și nu are nicio relevanță sintagma „în mod exclusiv”. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul senator Dumitru, pe procedură.

Domnule președinte, poate că am înțeles greșit.

Noi discutăm amendamentele admise numai după ce dumneavoastră puneți corecta întrebare dacă sunt obiecțiuni asupra acelor amendamente. Altfel, mai departe, nu discutăm. Cei care au amendamente admise vor ține neapărat să le susțină în condițiile în care sunt obiecțiuni, și acest amendament va fi supus votului plenului. Nu sunt obiecții, nu se va supune votului.

Corect. Nu cred că trebuie să reluăm amendamentele admise. Numai dacă sunt obiecțiuni la amendamentele admise invocați acest lucru în fața plenului. Asta susține și domnul senator Hașotti și are dreptate.

Domnul senator Greblă. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

În tabelul pe care îl am eu acesta figurează... Eu am spus că a fost un amendament admis în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care este comisie

avizatoare, dar în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, la mine, apare ca amendament respins și de aceea l-am susținut. Eram sigur că al meu distins coleg nu a fost suficient de atent. Am zis că a fost admis în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care este comisie avizatoare.

Noi, aici, ne susținem amendamentele, care, în raportul prezentat plenului, figurează ca amendamente respinse.

Da, acest amendament a fost adoptat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar nu a fost adoptat în comisia sesizată pe fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, ca atare susținerea acestui amendament respins este valabilă din punctul de vedere al domnului senator Greblă.

Domnule senator Cordoș, doriți să interveniți?

## Mulțumesc.

Pe procedură aș vrea să vă rog.

Suntem la art. 6, sunt mai multe amendamente respinse și admise. Unul dintre ele, depus de Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se referă la eliminarea acestui articol. Drept urmare, o să vă solicit – mai avem și alte cazuri, deși a fost trecut ceva mai jos – să începem cu această poziție cu privire la eliminare, pentru că, altfel, vom discuta câteva puncte din acel articol, care este posibil să fie adoptat sau nu, și, de fapt, pe fond, este o solicitare și un amendament de eliminare, care a fost respins în comisie. De fapt, s-a solicitat eliminarea acestui articol, pentru că este unul dintre cele mai importante din textul acestei legi.

Mulțumesc.

Bun. Deci susțineți amendamentul.

Dacă puteți, domnule senator Cordoș, să-l identificați, pentru că este de natură strategică, să spunem, se referă la ansamblul art. 6. Este în anexa nr. 2 – Amendamente respinse.

Vă rog să spuneți numărul curent și tot ce înseamnă, ca să putem urmări cu toții același text.

Vă rog.

După aceea, revenim la propunerea domnului senator Greblă.

Este vorba despre poziția 5, amendamentele respinse, unde am cerut eliminarea punctului V din art. 6 alin. (1), care, practic, se referă la cuprinderea și includerea, de fapt, a cadrelor militare în noul proiect de lege. Aici se menționează: „În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii...”, iar la lit. c): „cadrele militare în activitate”.

Practic, noi am solicitat, prin acest amendament, eliminarea acestui articol din prezenta lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnule ministru, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu susținem amendamentul. Alterează tot conținutul legii. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Domnul senator Cordoș se referă la amendamentul care este în finalul paginii 6, din tabelul cu amendamente respinse. Într-adevăr, ce sugerează este eliminarea punctului V al art. 6 alin. (1).

Poate, într-adevăr, să fie supus cu prioritate votului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Colegul meu a susținut un amendament la art. 6, teza I, punctul I, lit. c), în sensul eliminării sintagmei „cadre militare în activitate și polițiști”�

Exact.

...care n-ar mai trebui să aibă această obligație de a contribui la fondul de pensii din sistemul de asigurări sociale, și nu la punctul V, care..., mă rog, se cere altceva în el.

Domnule președinte Rădulescu, doriți să confirmați această interpretare a domnului senator Greblă? Microfonul 7.

Da, aici, sigur, sunt mai multe amendamente și domnul Greblă, ca bun jurist, are dreptate. Primul trebuie supus votului cel care este în art. 6, situat mai în față, amendamentul de la lit. c), la care făcea dânsul referire, după care să fie supus votului amendamentul de eliminare de la pct. V, la care făcea referire domnul senator Cordoș, care este în finalul paginii 6, și după aceea celelalte, dacă vreți să respectăm foarte strict procedura, care, după cum am auzit eu de la avocați, poate omorî fondul.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Dumitru, vă rog.

E un grup! Este un grup!

Dacă nu este unul dintre senatorii inițiatori, nu avem ce discuta.

E un grup! Este un grup!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Acolo unde figurează și grupul parlamentar pe lângă senatorii individuali enumerați, orice senator din grupul respectiv poate să susțină un amendament. Acestea sunt regula și procedura.

Nu văd dificultăți să mergem astfel cum a sugerat domnul senator Greblă și cum a acceptat și domnul președinte Rădulescu.

Nici acest amendament nu a întrunit votul majorității senatorilor.

În continuare, domnul senator...

## Listă!

Evident, vă rog să dați liderilor grupurilor parlamentare lista.

Aș dori să fie listate toate voturile pentru liderii grupurilor. Aceasta este solicitarea.

Domnul senator Greblă venise cu amendamentul de la... Domnule senator Greblă, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Formulasem un amendament la art. 6, teza I, punctul IV și aș ruga, numai două minute, să ne dați posibilitatea să ne consultăm în legătură cu valoarea voturilor exprimate, având în vedere faptul că suntem în faza de adoptare a unor amendamente la o lege cu caracter organic.

Fac solicitarea în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Domnule președinte,

Cred că nu descoperim noi astăzi nici apa caldă, nici roata. Pentru amendamentele respinse regulamentul spune clar: nu le susține decât senatorul care le-a inițiat, care le-a propus. Eu nu văd acolo, la punctul V, că inițiator este domnul senator Cordoș. Este domnul deputat Mircovici.

Deci solicitați o scurtă pauză de consultări? Două minute?

Două minute întrerupem ședința pentru a putea să clarificați acest subiect fără dificultăți. PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Constat că în grupul parlamentar este o consultare ceva mai amplă decât cea solicitată.

Domnule vicelider Arcaș, doriți să precizați care e punctul de vedere al acestui grup parlamentar? Microfonul 3.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC a avut o consultare, dar este mult prea scurtă.

Solicităm o pauză de consultări între grupurile parlamentare.

Mulțumesc.

Pauză de consultări, 15 minute.

Ne revedem în 15 minute în sala de plen.

Avem în fața noastră cele două anexe: amendamentele admise, amendamentele respinse. Pe procedură, domnul lider Hașotti.

Mulțumesc. Domnule președinte,

Conform art. 155 din Regulamentul Senatului, dumneavoastră trebuie să stabiliți data dezbaterii moțiunii simple. Nu trebuie să fie o ședință a Biroului permanent. Citez art. 55 alin. (1): „Președintele Senatului stabilește data dezbaterii moțiunii simple, care nu poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite.”

Deci dumneavoastră chiar astăzi puteți stabili. În opinia mea, luni este singura posibilitate de a discuta...

## Evident.

Vă mulțumesc pentru această precizare.

Pauza de consultări s-a încheiat.

Invit liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe domnul senator Toma, să ne comunice rezultatul deliberărilor și consultărilor pe care le-a solicitat.

## **Domnul Ion Toma:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma consultărilor avute în Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, PSD, după cum știți, a susținut ca pensia din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională să fie reglementată conform practicilor Uniunii Europene și NATO, adică să fie scoasă din proiectul prezentei legi. Având în vedere duplicitatea de care au dat dovadă, în toate discursurile, cei care guvernează astăzi, având în vedere poziția Partidului Democrat Liberal, cât și a independenților, Partidul Social Democrat, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC depune astăzi moțiunea cu titlul „Guvernanți, opriți umilirea pensionarilor și militarilor români!”

## Mulțumesc.

Rog staff-ul să procedeze la verificarea elementelor procedurale și formale pentru această moțiune simplă și, evident, la Biroul permanent vom decide momentul...

Președintele va decide și va consulta Biroul permanent, ținând cont de faptul că pe 10 mai 2010 este termenul de adoptare tacită a acestui proiect de lege și ținând cont și de cele spuse de liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu dorința, cred eu unanimă, de a putea parcurge textul acestui proiect de lege.

Mai avem câteva minute din ședința noastră de astăzi. Vă propun să continuăm cu susținerea altor amendamente pe care le avem în fața noastră.

După cum știți, înainte de această pauză, ne-am pronunțat prin vot cu privire la amendamentele respinse de la art. 6 din proiectul de lege cu care suntem sesizați și doresc să solicit eventuale alte intervenții cu privire la alte amendamente de la alte articole.

E decizia președintelui Senatului, dar doresc ca o dezbatere a acestei moțiuni, în interiorul intervalului regulamentar și legal, să țină cont și de ansamblul activității legislative a Senatului, și de aceea vom stabili și voi stabili această dată și, împreună cu Biroul permanent, vom stabili un calendar de lucru care să ne permită să avansăm și cu celelalte elemente de legiferare.

Acest lucru îl voi comunica, probabil, în cursul acestei după-amiezi.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Mă adresez cetățenilor României, care, prin ceea ce face PSD-ul astăzi, observă cât de mult îi pasă PSD-ului de trecerea Legii privind sistemul unitar de pensii, luând o zi foarte importantă de vot pentru moțiunea simplă.

Mulțumesc.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că situația, așa cum a spus și colegul, pare delicată, însă noi ar trebui să pornim de la explicarea votului care s-a dat aici. Înainte de pauză, nu aveam o listă a felului în care s-a votat. Am intrat în posesia ei acum și am să explic câteva lucruri.

Oricum, nu mai avem timp să continuăm, dar dați-mi voie, de data aceasta, să și citez unele idei pe care le-am ascultat cu toții aici și am rămas impresionați, la momentul respectiv, de poziția clară, fermă și aș putea spune, pe alocuri, în antagonism cu Guvernul, că era chiar dură.

Vă amintiți de jurământul de credință patriei noastre România și celelalte. După aceea, la un moment dat, colegul nostru, domnul ministru Oprea, spunea atunci: „Susțin această lege, dar, în egală măsură, susțin îmbunătățirea ei prin amendamente menite să asigure recompensarea justă a cadrelor militare și a tuturor pensionarilor din sistemul de siguranță națională: Poliție, Jandarmerie, SRI, SIE, SPP. Pentru armată – și atunci chiar am rămas impresionat –, o lege strâmbă este mai grea decât un război drept.”

Aș mai cita doar o frază din aceeași intervenție: „Este o măsură care înseamnă să-i mai sacrificăm o dată pe cei care, slujind drapelul, au dus o viață plină de sacrificii.”, adică ceea ce, de fapt, s-a votat înainte de pauză. Am ținut să vin și să explic votul pe care l-am dat și în contextul în care tot domnul ministru spunea: „Îi voi apăra pe militari indiferent de consecințele politice și voi lupta cu toate forțele pentru ca toți cei din sistemul de apărare să aibă în societatea noastră statutul pe care îl merită.”

Ce constatăm în realitate? După ce am consultat lista de vot, care este publică, am văzut că independenții, colegii grupului politic, au votat toți împotriva acestor amendamente.

Ca atare, aș vrea chiar, pentru că ar fi interesant...

Grupul parlamentar al PDL a votat, bineînțeles, pentru că și domnul ministru a explicat de la început că s-ar afecta grav „ființa legii”, dacă nu mă înșel, deci ei au exprimat acest punct de vedere. Sigur, este bine să-l știm cu toții și să-l știe și cei vizați, pentru că aici se dau voturile, nu se explică foarte bine și nu mai știm ce concluzii să tragem.

Dacă-mi permiteți, am să citesc voturile date de Grupul parlamentar al senatorilor independenți, care, sigur, erau așa cum am explicat: domnul senator Berca, domnul senator Chirvăsuță...

Așa apare aici, domnule senator Berca. Nu este sarcina mea să stabilesc unde sunteți.

Păi dumneavoastră cum ați plecat, înțeleg că nu mai știți unde sunteți?!

Dar apare la independenți, domnule senator!

Eu mă uit pe această listă, nu am altă listă. Nu am venit de acasă cu lista în buzunar, domnule senator Berca, chiar dacă vă deranjează. Pe dumneavoastră, pe traseiști, pe trădători, vă deranjează totdeauna când vă spunem adevărul.

Asta e, ce să vă fac!

Citesc lista în continuare: domnul senator Iordănescu Anghel, domnul senator Mărcuțianu Ovidius, domnul senator Nedelcu Vasile și domnul senator Prodan Tiberiu.

Aceasta este lista, nu am adus-o de acasă. Este înregistrată și este bine ca cei care sunt invitații noștri și presa să-i cunoască pe cei care au votat astăzi împotriva unei intervenții care părea, așa cum am spus la început, demnă, o intervenție de forță, așa cum îi stă bine unui militar.

Din păcate, nu putem să ne dezlipim de modul duplicitar în care acționăm.

Dacă se manifesta votul deschis, pe față, nu aveam nimic de comentat, dar nu putem să-i înșelăm permanent pe cei cărora le cerem sprijin, dacă se poate să ne sprijine în teritoriu, să facem și un partid, dacă se poate să ne dea și voturi în continuare, iar atunci când trebuie să votăm noi pentru ei, îi ardem, așa cum știm s-o facem, în stilul nostru caracteristic.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Hașotti, pe procedură, urmează domnul senator Igaș.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Moțiunea simplă depusă de domnul senator Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, a fost semnată, în numele Grupului parlamentar al PNL, de liderul și de viceliderul acestui grup parlamentar.

În altă ordine de idei, îmi pare rău că l-a amintit și pe domnul senator Berca. Domnul senator Berca este membru

al PDL, spre cinstea, onoarea lui și a întregului partid.

Mulțumesc. Domnule senator Igaș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Constat că domnul senator Sârbu, prin declarațiile făcute astăzi aici, nu a făcut altceva decât să ducă activitatea noastră, activitatea senatorilor, în derizoriu.

Știu că dumneavoastră veniți de la o ședință în cadrul grupului, unde domnul președinte Ponta v-a tras o chelfăneală, așa, pe cinste, dumneavoastră și, probabil, colegilor dumneavoastră, și ați fost motivați pentru a veni aici să faceți circ.

Este pentru prima dată când, public, un ginere își coordonează socrul și-l trimite la război, așa, spre pieire.

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

În ceea ce privește moțiunea simplă pe care dumneavoastră ați depus-o astăzi, nu ne-am opus și nu ne vom opune niciodată demersurilor democratice pe care trebuie să le susținem în plenul Senatului, dar ceea ce încercați dumneavoastră să faceți, să blocați dezbaterea pe o lege importantă, Legea privind sistemul unitar de pensii, cred că nu vă face cinste și cred că nici pensionarii, nici cei care ne urmăresc acum, și nici cei care ne urmăresc la televizor nu vă susțin în demersul dumneavoastră.

Mai mult, vreau să vă aduc aminte și să vă atrag atenția că săptămâna viitoare sau, mai exact, în 10 mai 2010 acest proiect de lege trece în mod tacit, dacă nu vom reuși să dezbatem fiecare articol în parte și să dăm un vot final.

De asemenea, săptămâna viitoare va trebui să luăm în dezbatere și solicitarea venită din partea Curții Constituționale pe ceea ce înseamnă Legea ANI. Avem o săptămână foarte încărcată și v-aș ruga, dragi colegi, să ne preocupăm de ceea ce trebuie să facem aici, în Senat, și să lăsăm spectacolul deoparte.

Vă mulțumesc.

Pentru că, în mod indirect, numele domnului senator Sârbu a fost invocat, îl invit la microfon pentru drept la replică.

Nu chiar direct a fost invocat, domnule președinte, însă pe mine nu mă miră la PDL stilul și modul în care tupeul a devenit o virtute extraordinară. Să vorbești astăzi, aici, de relații de rudenie, când la Domniile Lor situația este chiar mai gravă...

Vreau să-i reamintesc colegului meu că sunt în PSD din anul 1992. Faptul că, între timp, a venit și domnul Ponta, că a ajuns unde este, nu este decât benefic pentru noi, pentru partid. Asta este viața!

Sigur, înțeleg ușoara invidie pe care o aveți și înțeleg și modul în care ați încercat să salvați situația, dar vreau să vă spun, domnule lider de grup, că nu puteți să-i mințiți permanent pe oameni. Sunt și aici, cu noi, văd cum vă manifestați, vă văd cât de duplicitari sunteți. Președintele țării a ieșit și a spus că nu-i va afecta în niciun fel pe militari. Iată, astăzi, nu mai spune nimic. Ministrul, la fel.

Toate luările de poziție pe care le-ați avut au fost pro atâta vreme cât a fost nevoie de votul militarilor și rezerviștilor. Astăzi aveți alt punct de vedere. În toată Europa, în America – și mai verificați –, sistemul de pensii al militarilor este altul, nu se confundă cele două lucruri, pentru că au un mod de viață, un stil de viață și s-au adus argumente suficiente în acest sens. Nu mai are rost să argumentez eu.

Îmi pare bine, domnule lider de grup, că astăzi, într-adevăr, am văzut că aveți și dumneavoastră dreptul la cuvânt.

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Șerban Mihăilescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Până acum, listele acestea de prezență erau utilizate pentru a vedea dacă s-a votat sau nu. Acum, am ajuns la o adevărată dezbatere. Din punctul nostru de vedere, nu este niciun fel de contradicție, chiar dacă aici se face foarte multă prezentare în favoarea moțiunii simple.

Dacă am fi votat, legat de militari, la acel art. 6, ar fi însemnat că suntem de acord ca toată secțiunea de militari să fie scoasă în afara acestei reglementări sau, cel puțin, asta am... Noi nu susținem acest lucru. Noi, în cadrul legii, avem un număr de 14 amendamente, pe care le vom susține. Este limpede. Se împlinește o săptămână de când explicăm acest lucru, prin vocea ministrului, prin vocea noastră, prin ce voce doriți. Asta este realitatea votului. Nu înțeleg de ce se încearcă, invocându-se publicul spectator și posturile de televiziune, să se dea alte explicații.

Deci noi susținem legea așa cum este, cu excepția acestor amendamente. Dacă vom ajunge vreodată la ele, vom vota pentru aceste amendamente respinse și rog Grupul parlamentar al PSD să fie convins de acest lucru.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Berca, aveți cuvântul pentru un drept la replică.

## **Domnul Gabriel Berca:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Drepturile la replică se dau când merită a fi date. Consider că nu este cazul în acest moment. Constat însă, cu foarte multă tristețe, că o lege de asemenea importanță este folosită în continuare numai pe considerente politice, pentru a se face spectacol și pentru a se da lecții. Politica gazetei de perete credeam că a încetat în 1989, dar în mentalitate încă mulți consideră că trebuie să faci politică cu slugărnicie și cu foarte multă obediență față de șeful de partid.

Observ în acest moment – și-mi pare rău – că foarte mulți foști colegi de-ai mei din PNL sunt puși în situația de a se ridica și a se coborî odată cu PSD. Îmi pare rău de acest lucru și, de fiecare dată, punctele mele de vedere vor fi la fel de tranșante.

Aș vrea să remarc, încă o dată, că sunt membru al PDL, să se facă această specificare acolo, pentru a nu mai fi niciun fel de discuții.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

## Foarte pe scurt.

În primul rând, stimați colegi și domnule senator Igaș, nu este deloc în regulă să vorbim aici despre relațiile de rudenie, ca să fie foarte clar.

În al doilea rând, într-adevăr, Crin Antonescu și Victor Ponta cheamă partidele la ordine. Ceea ce este însă demn de subliniat, pe de altă parte, este faptul că Traian Băsescu nu cheamă la ordine PDL-ul. Asta este clar, da?!

În altă ordine de idei, să știți că pensionarii nu sunt deloc grăbiți să aibă această lege aberantă.

În al patrulea rând, îl felicit pe domnul senator Berca pentru faptul că a învățat repede ce trebuia să învețe, îl felicit pentru constanța atitudinilor sale politice.

Felicitări, domnule coleg!

Bravo!

Domnule senator Dumitru, vă rog.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Asta pentru că suntem în continuare la declarații politice, de ce să mai producem legi, când avem treaba asta mai importantă și superimportantă?!

## Domnule coleg Ilie Sârbu,

Vă respect cu toată ființa mea, dar aș vrea să vă aduc aminte că fiecare dintre noi avem un mandat dat de poporul român. Nimeni și cu niciun drept nu mă poate trage la răspundere cum am votat, indiferent din ce formațiune politică fac parte sau fiind chiar independent. Este conștiința mea și-mi asum toate riscurile. Poporul sau cei care m-au trimis aici mă vor pedepsi data viitoare sau, probabil, data viitoare mă vor accepta din nou să-i susțin în Parlamentul României.

Aș vrea să vă citesc doar un singur articol din Constituția României, ca să înțelegeți și dumneavoastră, „Mandatul reprezentativ”, la secțiunea a II-a, art. 69 alin. (1): „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”, nu în serviciul nu știu cărui președinte, nu știu cărui lider sau nu știu cărei persoane din Senatul României. Alin. (2): „Orice mandat imperativ este nul.”

Dacă votați ce vă spune cineva, domnule senator Sârbu, să știți că votul este nul, cel puțin moral.

## Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnul senator Savu. Microfonul 4.

## **Domnul Daniel Savu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eram de mult cu mâna ridicată, pentru că doresc să fie un drept la replică.

S-au făcut afirmații grave în Senat, cuvinte pe care nu le înțeleg, gen „chelfăneală”, nu mai știu ce expresii legate de obediență și de slugărnicie. Să nu vorbim de funie în casa spânzuratului!

Eu vin de la consultările Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, unde nu a participat președintele Victor Ponta, nu l-am văzut astăzi, deci nu a avut nicio influență.

## Domnule senator Igaș,

Vă rog frumos, îmi amintesc râsul dumneavoastră aiuritor, în fața camerelor de luat vederi, când prim-ministrul Boc i-a furat microfonul ziaristei, și râdeați împreună cu celălalt ministru pe care îl aveți, râdeați într-un mod insolent, în fața poporului român, la acel gest incalificabil. Vă amintesc că acel gest vă caracterizează.

Deci nu are nimeni dreptul să vină aici și să spună că noi, senatorii, am fost chelfăniți de cineva. Dacă asta se practică de către Traian Băsescu în Partidul Democrat Liberal, este problema dânșilor. Noi, aici, am votat în interesul poporului român, cum spunea un coleg, păstrându-ne votul pe care l-am primit.

Nu știu cum este cu independenții, care au fost votați de un electorat și acum votează pentru alt electorat, pentru că electoratul nu a părăsit, alături de ei, opțiunea de vot pe care a avut-o în anul 2008.

Vă rog, domnule președinte, luați act și că s-a terminat programul, dar și să nu mai permiteți asemenea intervenții care jignesc senatorii, făcute de fitecine.

Senatorii au dreptul la exprimarea opiniei în cadrul Senatului.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Pereș. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din câte îmi aduc aminte, solicitarea făcută de liderul grupului sau de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost: o consultare între liderii grupurilor politice din Senat.

Din păcate, acest lucru nu a avut loc și, acum, fără supărare, domnule președinte, iar ați încălcat regulamentul, în sensul că ați dat posibilitatea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC să se manifeste. De fapt, în acest moment, emoțiile unei noi moțiuni simple au dat posibilitatea petrecerii unor lucruri despre care eu credem că în Senatul României nu vor mai avea loc, respectiv această nominalizare făcută de domnul senator Sârbu.

Sigur, aceste lucruri sunt publice și se publică și pe site, inclusiv aceste voturi pe care le dăm pe anumite articole, pe proiecte de lege sau pe propuneri legislative.

Pe de altă parte, colegii nu pot fi acuzați pentru un vot dat. Dumneavoastră v-ați canalizat toată atenția și intervenția spre Grupul parlamentar al senatorilor independenți și spre

unele lucruri care s-au spus în Senat în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate.

## Domnule președinte,

Suntem la art. 6 dintr-un proiect de lege care are 201 articole. Suntem în faza de discutare a unor lucruri care „încălzesc”, de fapt, și ne dau posibilitatea de a intra mai adânc în corpul legii. A fi acuzați acum că, de fapt, am votat împotriva unor principii pe care PSD-ul și, probabil, PNL-ul și le-au pus în gând, iar prin amendamente au încercat să aducă îmbunătățiri proiectului de lege în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului, mi se pare prematur.

Sigur, avem în față 201 articole din acest proiect de lege. Avem peste 100 de amendamente pe care trebuie să le dezbatem, unele poate că vor trece, unele poate că nu vor trece, vom vedea, dar a face de acum, din acest moment, niște caracterizări atât colegilor din Grupul parlamentar al senatorilor independenți, cât și ai Partidului Democrat Liberal mi se pare totuși prematur.

Eu cred că acuzațiile aduse de domnul senator Sârbu și de colegii din Partidul Social Democrat sunt nefondate. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Domnule senator,

Vreau să vă readuc în atenție faptul că, după ce liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC a depus acea moțiune simplă, am revenit la dezbaterea legii. Faptul că s-a iscat o dezbatere în contradictoriu este o chestiune pe care trebuie să o discutați inclusiv cu grupul parlamentar din care faceți parte.

Închidem dezbaterea noastră de astăzi.

Vă informez că, în conformitate cu Regulamentul Senatului, moțiunea simplă cu care am fost sesizați va trebui dezbătută în intervalul celor 6 zile regulamentare, ceea ce înseamnă că o vom dezbate luni, 3 mai 2010, la ora 15.00.

De asemenea, vreau să vă informez și să vă încurajez să stabilim un program de lucru care să ne permită dezbaterea acestei legi până în data de 10 mai 2010, și vom întreprinde toate cele necesare în această direcție.

Declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 aprilie 2010.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.12._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438941]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/7.V.2010 conține 36 de pagini.**

Prețul: 7,20 lei