Stenogramă plen

Invit colegii care au declarații politice să pregătească aceste intervenții.

O rog pe doamna senator Silistru, secretar al Senatului, să citească lista senatorilor, pentru a putea mobiliza toți colegii către sala de plen.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion prezent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe-Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu învoire Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu prezent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent

|Cibu Constantin Sever|prezent| |---|---| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|prezent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Ion Vasile|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|delegație| |Mang Ioan|absent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|delegație| |Marian Ovidiu|absent| |Marian Valer|prezent| Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu absent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel învoire Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică delegație Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor învoire Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

Vă mulțumesc.

Suntem în cvorum de ședință.

Dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PDL, la primul punct din ordinea de zi – declarații politice. Se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Rușeț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația „Populismul PSD-ului sfidează criza”.

Stimați colegi,

Criza economică pe care o traversează România în acest moment este, cu precădere, o criză internă, determinată de mixul greșit de politici macroeconomice luate în ultimii ani. Contrar multor opinii pe care le-am tot auzit în ultima vreme, criza financiară internațională a fost doar declanșatorul crizei economice interne, pentru că a afectat resursele de finanțare. Noi consumăm pe datorie și acum ne împrumutăm mult mai scump sau deloc.

Vulnerabilitatea unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amânate, a devenit acum evidentă. Evitarea asumării răspunderii nu mai este astăzi o soluție. România trebuie să adopte imediat măsuri anticriză, stabilite împreună cu Fondul Monetar Internațional, pentru a evita un colaps financiar.

În ciuda situației dificile în care ne aflăm și în care clasa politică, indiferent de orientare, ar trebui să-și unească forțele pentru găsirea și implementarea celor mai eficiente strategii economice, asistăm, din păcate, la o luptă politică în care atragerea capitalului electoral este principalul obiectiv.

Aș dori să le reamintesc în special domnilor parlamentari social-democrați că nu ne aflăm într-o campanie electorală și că în perioada guvernării PDL–PSD s-a pus în discuție luarea unor măsuri anticriză, pe care însă le-au respins, adoptând o politică populistă. Ieșirea de la guvernare a PSD-ului a însemnat, în acel moment, nu numai fuga de responsabilitate, ci și agravarea situației în care ne aflăm, prin declanșarea unei crize politice.

Oare PSD nu se simte vinovat de criza fără precedent în care ne aflăm? Dacă tot condamnă la fiecare apariție publică măsurile de austeritate propuse de Guvernul Boc, de ce totuși a ales să rămână în opoziție? De ce nu a dorit să participe în mod direct la elaborarea și aplicarea unor strategii anticriză? Poate că și-a dat seama de gravitatea situației în care ne aflăm și a ales calea cea mai ușoară: opoziția.

În plus, se poate observa o neconcordanță între politica dusă de PSD la nivel central și local. Astfel, făcând abstracție de criza economică, autoritățile locale din municipiile gorjene Târgu Jiu și Motru au cheltuit în această lună sume imense pentru organizarea festivităților prilejuite de zilele orașului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Declarația politică are titlul „Coeziunea socială – cea mai bună politică pe timp de criză”.

Stimați colegi,

Poate vă amintiți că, acum 10 ani, statul sud-coreean a trecut printr-o gravă criză. Ce au făcut guvernanții responsabili ai acestei națiuni? Nu au recurs imediat la Fondul Monetar Internațional, la împrumuturi din străinătate. Nu, nicidecum!

Au cerut, în primul rând, ajutorul propriilor cetățeni, iar aceștia, spre admirația întregii lumi, au venit și stăteau la cozi ca să își dea rezervele de bani, aur și bijuterii. În felul acesta au înțeles să-și salveze statul, cu rezervele personale, de la un faliment sau incapacitate de plată.

Ne întrebăm ce a făcut posibilă această participare voluntară, cetățenească, de masă. Răspunsul rezidă în încrederea oamenilor în conducătorii lor, iar aceștia din urmă s-au ținut de cuvânt, au plătit datoriile statului, au scos țara din criză, au dat înapoi contribuția benevolă a cetățenilor și nu au uitat să le mulțumească pentru spiritul de sacrificiu dovedit într-un moment greu pentru țara lor.

Aceasta este doar una dintre lecțiile de practică, de știință politică și socială corecte. Față de toate acestea, constat și consider că la noi ceea ce lipsește și se dorește în relația dintre popor și conducerea statului român este tocmai neîncrederea. Vorbim de o neîncredere profundă, acumulată pe parcursul ultimilor șase ani, care astăzi s-a generalizat. Am ajuns în situația în care toți românii își dau seama de falimentul politicii acestei perioade.

Dacă ne uităm în urmă, vedem că această finalitate era de așteptat. La aceasta a contribuit atât incapacitatea actualului președinte de a pune în act un proiect politic pentru România acestor ani, cât și incompetența și obtuzitatea echipei economice și intelectuale de care s-a înconjurat.

Patima răzbunării față de adversarii politici, dar și față de unii tovarăși de drum, tactica „lovește și fugi de răspundere”, practica încăierării diferitelor categorii sociale și a mimării autorității reprezentanților și a liderilor lor nu aveau cum să nu nască malformații politice. Cum să nu se ajungă în această fundătură, când președintele se războiește fără nicio miză? Cum?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Paul Ichim:**

Declarația politică de astăzi normal că privește domeniul sanitar. Ca să poată captiva atenția dumneavoastră, este intitulată „Paradoxuri în sănătate... «reloaded»”, și așa este la modă, la ora actuală, „reloaded” sau „reîncărcat”.

Duminică, 23 mai anul curent, am fost întrebat de tatăl unui medic care a terminat specialitatea în chirurgie generală ce se întâmplă cu ocuparea posturilor sau cu posturile scoase la concurs pentru medicii care au absolvit examenele de specialitate. Nedumerirea Domniei Sale era...

Da, e un moment de pauză, pentru că vorbesc la ceas, dar, mă rog, poate se înregistrează și vede lumea ce vorbesc... Măcar pentru cei care înregistrează. E destul de deprimant să vorbești singur la microfon, să vezi colegii care au tot felul de preocupări. Probabil că este vorba de pensionarii care se leagă de gardurile Parlamentului.

Da, să continui, că asta este menirea unui parlamentar care vorbește la microfon de nebun.

Nedumerirea Domniei Sale pornea de la aspectul că toată mass-media povestește că nu avem medici specialiști în sistem, dar, uite așa, avem o categorie de medici specialiști care au terminat stagiul de pregătire în domeniu și care nu au locuri.

Tot la fel de adevărat, dânsul consemna: șase ani de pregătire în medicină – care este o facultate făcută nu la fără frecvență, și nu la apelul de seară –, un an, eventual, de stagiu și cinci ani de pregătire în specialitatea chirurgie, deci în total 12 ani.

Ei, nu prea știu eu dacă există altă specialitate în care să te pregătești 12 ani în societatea noastră.

Și, după 12 ani, constatăm că noi pregătim... un șomer.

Respectiva școlarizare de 12 ani, cum este și normal în România, a fost suportată mai mult din banii familiei, pentru că ce dă statul unui medic rezident nu se numește salarizare, pentru că nu acoperă nici cheltuielile de subzistență, nu povestim de cheltuieli de specializare, de informare a respectivului specialist, și atunci acești medici specialiști, ieșiți în primăvară, se văd obligați să plece din țară, pentru că alte soluții nu au.

Problema este în felul următor: oferta europeană este de aproximativ 100.000 de medici specialiști. Noi am pregătit oamenii, nu îi angajăm în țară, dar Europa îi primește. Ei s-au pregătit pe banul bugetului național, și atunci concluzia este că bugetul național exportă, prin specialiștii aceștia, materie cenușie și pregătirea lor.

Exportul este un termen eronat. Când exporți, primești și ceva înapoi. Or, noi nu primim nimic, deci dăm bugetul național și materia cenușie. Așadar, ne plângem că nu avem specialiști.

Cealaltă realitate: în sistem avem medici pensionari, care, în temeiul Legii nr. 95/2006, la împlinirea vârstei de 65 de ani trebuie să se pensioneze. Trebuie!

## Mulțumesc.

Din seria tabletelor politice.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul senator Dumitru Oprea, reprezentând Grupul parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Declarația politică de astăzi precede proiectul de lege ce va fi discutat, probabil, în câteva săptămâni – Legea educației naționale, iar titlul declarației este „Normele profesorilor de liceu trebuie corelate cu cele din universități”.

Unul dintre pilonii reformei în învățământ este reducerea numărului orelor de clasă în stadiile primar și liceal. Este un lucru bine știut că acest număr de ore la care trebuie să participe elevii este imens.

Văd niște elevi în sală, nu știu de unde au venit – le spunem: „Bun venit în sala Senatului!” –, și ei pot să ne spună câte ore au și dacă mai suportă în continuare un astfel de regim.

La timpul petrecut la școală se adaugă și volumul de muncă de acasă, dedicat realizării temelor și studiului individual. Astfel, se ajunge în nefericita situație în care un copil muncește mai mult decât părinții lui, adică peste opt ore pe zi. Sunt evidente consecințele negative asupra dezvoltării normale a copiilor, precum și suprasaturarea resimțită față de școală.

Această problemă a fost abordată și în noua lege a educației. Totuși, orice efort de reformă a învățământului preuniversitar trebuie să aibă și susținerea profesorilor. Fără implicarea lor, întregul proiect ar fi, cu siguranță, unul sortit eșecului. Deși profesorii înțeleg nemulțumirea elevilor și a părinților față de numărul mare de ore, au propriile lor obiecții. Mai precis, se tem că nu și-ar mai putea acoperi normele didactice și, astfel, ar fi penalizați salarial.

O posibilă rezolvare a problemei ar fi reducerea normei din învățământul preuniversitar și alinierea ei la cea din universitar. Astfel, diminuarea cu o treime a orelor de clasă, de la 30 de ore pe săptămână, la 20 de ore, ceea ce în universitate există, ar însemna același lucru și în privința normei didactice. Dacă acum un profesor din preuniversitar are o normă de 18 ore, iar un lector – aproape echivalentul unui profesor titular din preuniversitar – are 12 ore, diferența înseamnă exact o treime. Așa cum în mediul universitar fiecare cadru didactic are, pe lângă activitățile săptămânale, cel puțin patru ore dedicate altor activități – cercetare, coordonare de lucrări, cercuri științifice și altele –, la fel pot fi construite și normele preuniversitare. Mai mult, se creează posibilitatea acoperirii financiare a orelor petrecute de profesori prin sistemul _after school_ , fără a pune presiune pe bugetul părinților sau pe cel al comunităților locale.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am numit-o „Urarea unui președinte – Inaniția pentru România!”.

Stimați colegi,

Capriciile vremii au influențat în mod decisiv scrierea istoriei omenirii, lăsându-și în mod deosebit amprenta asupra marilor confruntări ce au însângerat de-a lungul timpului planeta. Câteva ore de soare sau de ploaie, o pătură mai joasă de nori sau o iarnă mai geroasă decât de obicei au reușit, în nenumărate rânduri, să schimbe firul istoriei, ajungând să decidă învingătorul dintre oamenii înarmați, încleștați în luptă, dar neajutorați în fața naturii.

Natura este de vină.

Cum a schimbat însă natura umană cursul istoriei unei nații, vedem în ziua de azi prin orchestrarea de către „tătucul” nostru a valului de foamete pe care îl pregătește prin așa-zisele măsuri anticriză. Foametea nu va însemna moarte prin înfometare, ci ucidere prin înfometare.

Aceasta va fi esența genocidului.

Va fi o foamete artificial creată, cu un scop clar, bine stabilit.

Scopul președintelui Băsescu este de a stoarce România de sânge, de a-i submina forța și să elimine orice speranță de refacere a credinței în puterea, capacitatea și inteligența proprie.

Nu ai cum să conduci o țară prin guvernanți incapabili, dacă nu îi convingi pe cei conduși, pe popor, că ei sunt o adunătură istorică de incapabili.

Nu ai cum să promovezi nonvalorile fără să-i convingi pe cei de valoare că sunt oameni și au și ei păcatele lor, păcate pe care le ridici la rampă.

Nu ai de unde să mai storci bani, dacă oricum toți banii țării sunt în mâinile tale, decât prin înfometare, să le iei oamenilor și ultima bucată de pâine de la gură.

Tentativele de minimalizare a foametei ce stă în poarta fiecărui român demonstrează că ideologia răului este vie. Faptul că avem atâtea exemple în istorie de criză și foamete intenționat create, iar Guvernul ne vinde pâinea de la gură pentru banii lor de buzunar, asta înseamnă că sămânța răului crește în continuare.

Acum se scrie și începe istoria ororilor, foametea organizată de Traian Băsescu și pusă în aplicare de Guvernul lui Boc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit în continuare la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o simplu „Protest”.

Încurajarea nașterilor și sprijinirea părinților, eliminarea discriminărilor și birocrației excesive din acest domeniu au reprezentat, de 6 ani, direcții prioritare pentru mine în elaborarea unor propuneri legislative.

În timpul mandatului de deputat (2004–2008) am inițiat mai multe propuneri legislative în această direcție, două dintre ele devenind legi care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Prima dintre ele, Legea nr. 257/2008, susținută și de colega mea de atunci Lavinia Șandru – cea care a făcut lobby-ul necesar –, prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2009, mamele să beneficieze, pe lângă concediul pentru creșterea copilului, și de o indemnizație lunară de 600 de lei sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni. Au putut beneficia de aceste prevederi și persoanele care se aflau deja în plată la data intrării în vigoare a legii, așa încât, de atunci, sute de mii de mămici au primit indemnizații mărite proporțional cu nivelul lor de contribuție.

Cel de-al doilea proiect de lege trecut prin Parlament – devenit Legea nr. 240/2009 – include în categoria celor care pot beneficia de indemnizație și persoanele care urmează cursurile de zi ale învățământului preuniversitar și universitar organizat potrivit legii și frecventat fără întrerupere. Mii de eleve și studente au avut, de atunci, un sprijin material corect pentru creșterea copiilor lor.

În calitate de senator, am susținut o inițiativă legislativă care a avut ca obiect de reglementare nașterile gemelare, care acordă câte 600 de lei pentru fiecare copil, începând cu al doilea născut, suplimentar față de indemnizația obișnuită. A fost un act normativ adoptat de Senat, dar Guvernul mi-a furat ideea și și-a promovat mai rapid o hotărâre de guvern în acest sens.

În prezent, se discută la Camera Deputaților o propunere a mea, adoptată de asemenea de Senat, care prevede acordarea concediului și a indemnizației pentru creșterea copilului pentru toți copiii, și nu doar pentru primele trei nașteri sau pentru primii trei copii, cum stipulează acum legea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Din partea Grupului parlamentar al PNL se pregătește domnul senator Marius Nicoară.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Veselia distruge România!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

## Stimați colegi,

Am asistat în ultimele două săptămâni la un circ de nedescris dat de putere, cu concursul firesc al Cotrocenilor, că, vorba aceea, „unde-s mulți, puterea crește”.

Cu toții au încercat să rezolve criza economică și socială în felul pe care l-ați văzut, neținând cont de nimic, nu au făcut niciun calcul pertinent, nu au pus pe hârtie o pensie mică pentru a vedea cum se modifică ea, nu au luat un salariu de funcționar public pentru a vedea cu cât scade și dacă acel om mai poate trăi cu acei bani. Totul a fost realizat la cote cât mai ample, cât mai generale, pentru ca lumea să nu înțeleagă decât faptul că suntem în criză și că trebuie tăiat.

Nu știu să fi văzut, din 1989 încoace, atâtea dezbateri de prisos, atâtea greșeli în luările de poziție ale politicienilor puterii. Nu-mi aduc aminte să fi ascultat vreodată mai multe argumente proaste.

De ce am ajuns în situația actuală? Poate și noi, cei din PSD, avem o parte din vină. Nu neg și nu absolv partidul de responsabilitatea pe care trebuie să o aibă în situații de criză, dar, dintr-un calcul simplu, ne-am dat seama când și cât am guvernat noi, în paralel cu viramentele pe care Fondul Monetar Internațional le-a făcut țării noastre. Despre acest lucru aș vrea să vorbesc în această declarația politică.

Aș fi vrut să văd un calcul simplu de cheltuială a banilor proveniți din exterior. Știu că întrebarea aceasta s-a tot pus și nu am dreptul să fac eu acum pe ziaristul, dar nu vi se pare bizar că nu am văzut până acum un astfel de calcul?

Noi am asistat în guvernare la primirea celor dintâi tranșe și poate colegi de-ai mei vor putea, la o adică, să răspundă la această întrebare. În septembrie și decembrie România a primit alte două tranșe în valoare de 2,45 miliarde de euro. Ca orice român, vreau să știu și eu ce s-a făcut cu acești bani.

Mărturisesc că am fost foarte atent la discursurile din aceste zile ale reprezentanților puterii, care au simțit nevoia să explice unde s-au dus banii. Pur și simplu, aceștia au făcut o apologie a împrumuturilor și o sinteză a situației prezente. Nu au oferit explicații cu privire la destinatarii banilor de la Fondul Monetar Internațional.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Îl invit în continuare pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL. Ultimul înscris pe lista noastră de vorbitori este domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „România pensionarilor legați cu lanțuri și a deconcentratelor conduse ilegal”.

Ziua aceasta a debutat în forță cu amenințarea pensionarilor că se vor lega cu lanțuri pentru a bloca accesul președintelui Băsescu în Parlament, cu știri despre boicotarea examenului de bacalaureat, cu anunțarea posibilei greve generale, ba chiar cu ideea alegerilor anticipate. Bătrânii de la țară definesc o situație de acest fel „Câinii latră, caravana trece”, iar eu, parafrazând, aș spune: „România plânge, guvernanții își văd de ale lor, cu girul președintelui, bineînțeles”.

Dacă până nu demult priveam situația din Grecia cu liniștea celor aflați departe de o problemă, astăzi trăim cu frica blocării în greve, cu proteste, cu legi prost înțelese și cu abuzuri de tot felul. Mă refer aici la faptul că încă se perpetuează o ilegalitate la nivel național – menținerea pe funcții a directorilor care și-au pierdut acest drept în urma deciziilor Curții Constituționale. Mă refer, de asemenea, la contractele cel puțin dubioase încheiate de primării și autorități locale, chiar și, mă rog, cele centrale, pentru simplul motiv că, în felul acesta, se mai pot scurge niște fonduri de la bugetul de stat, și chiar la faptul că, în pofida altor soluții propuse de opoziție, de analiștii financiari și de sindicate, Guvernul insistă să înceapă lupta cu criza, punând în prima linie pensionarii, bugetarii – dar nu pe cei de lux – și mamele care sunt în concediu de creștere a copilului.

Interesantă este chiar întâlnirea de astăzi dintre președintele Băsescu și reprezentanții puterii, la care se decide viitorul nostru, al tuturor, absurdul momentului fiind completat de discursuri privind responsabilitatea Cabinetului Boc și sacrificiul pe care-l face.

Însă aș vrea să nu trec atât de ușor peste chestiunea conducerii instituțiilor deconcentrate din România, subiect pe care-l aduc în atenția dumneavoastră dat fiind numărul mare al sesizărilor cu privire la abuzurile flagrante pe care le fac reprezentanții puterii în teritoriu.

În ciuda faptului că, potrivit Curții Constituționale, cei numiți în funcții de PDL nu mai au dreptul de a ocupa posturile de conducere, mulți dintre ei sunt încă acolo, dau ordine și gestionează fonduri. Cum se permite așa ceva îmi e greu să înțeleg. Ba chiar există cazuri de directori care-și creează posturi în cadrul instituțiilor pe care le conduc și își aprobă singuri concursuri, la care sunt unici candidați. Mi-ar

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Educația națională, între funie și hărdău”.

Majoritatea parlamentară PDL–UDMR–independenți a adoptat, săptămâna trecută, în Camera Deputaților Proiectul Legii educației naționale, inițiat de Guvernul Boc 4. Pe bună dreptate, această lege a fost denumită legea educației antinaționale și a fost catalogată drept o rușine națională, pentru că ea produce o discriminare a copiilor din mediul rural, absolvenți ai ciclului gimnazial, legându-i de glie prin învățământul obligatoriu de 10 ani instituit, pentru că produce o discriminare a copiilor majorității față de copiii minorităților naționale, pentru că produce o discriminare a copiilor din România față de copiii din Uniunea Europeană, întrucât nu ia în considerare necesitățile copilului pentru fiecare ciclu școlar și nu-i oferă acestuia egalitate de șanse cu ceilalți copii din spațiul comunitar, pentru că încalcă dreptul de proprietate prevăzut de Constituție, prin prevederea potrivit căreia bunurile dobândite de universitățile private după înființare sunt bunuri publice, pentru că încalcă Codul muncii prin prevederea că în învățământ contractele individuale de muncă se încheie pe durată determinată, deși regula este încheierea acestor contracte pe durată nedeterminată, pentru că încalcă – fapt fără precedent în epoca postcomunistă – autonomia universitară, fiind evidentă tendința de a controla politic universitățile prin puterea discreționară conferită ministrului educației de a-i demite pe rectori, prin dreptul conferit rectorului sau decanului desemnat de a-și alege întreaga echipă și prin excluderea studenților din procesul de alegere a conducerilor facultăților și universităților, pentru că urmărește un singur obiectiv – politizarea sistemului, în dorința de a deveni docil, de a-l subordona actualei puteri portocalii, așa cum încearcă aceasta cu toate categoriile sociale și în toate segmentele vieții publice din România, pentru că elimină, sub pretextul dezideologizării, conținuturile și valorile moralei, religiei și culturii civice și politice, pentru că expediază în trei articole cercetarea științifică, componentă importantă a activității universitare, pentru că nu este o lege de compatibilizare cu tendințele europene de promovare a inovației tehnologice și societare, pentru că nu a ținut cont de opiniile exprimate de majoritatea părinților, elevilor, studenților, profesorilor și rectorilor din România, pentru că, sub aspectul finanțării, școala este sacrificată în favoarea turismului, a Serviciilor Secrete și a baronilor asfaltului, nu în ultimul rând, pentru că, prin această lege, PDL și Guvernul Boc au vândut limba română ca să rămână la putere.

4. Secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, este vorba despre Oana Badea, învățătoare și profesoară la Aiud, licențiată în științe economice la Cluj, inspectorul general adjunct al județului Alba, prim-vicepreședinte al Organizației naționale a femeilor din PDL, consilier personal al fostului ministru al educației Mihail Hărdău și purtător de cuvânt al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, poreclită de colegii săi „profa de la Școala Ardeleană a PDL”, o persoană frustrată, care a introdus următorul paragraf în proiectul de lege pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului: „Salarizarea învățătorilor și educatorilor nu va depinde de nivelul studiilor, ci de postul ocupat. Mulți învățători cu studii medii sunt mai bine pregătiți decât mulți cu studii superioare.”

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult domnului senator pentru această retrospectivă.

Aș dori să vă informez că următorii colegi au depus în scris declarații politice: domnul senator Toader Mocanu, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Petru Bașa, domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza și doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PDL; doamna senator Doina Silistru, domnul senator Sorin Constantin Lazăr și domnul senator Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Dan Radu Rușanu, din partea Grupului parlamentar al PNL, iar din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți a depus o declarație politică în scris domnul senator Vasile Nedelcu.

Cu aceasta, am încheiat partea de declarații politice. Doresc să vă informez că...

Nu există în regulament, sunt declarații politice și nu fac subiectul...

Dacă doriți să puneți această întrebare, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Dacă aveți o întrebare retorică, nu e nicio problemă.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

## Vă mulțumesc.

Domnul procuror a venit aici cu informații „ciugulite” din diferite ziare, neinformat – din punct de vedere colegial, sub orice critică –, și doresc să-mi exprim protestul și nemulțumirea pentru tot ceea ce a spus aici în legătură cu persoana mea. În rest, este liber să spună, are opiniile sale, dar aș vrea să-i sugerez să se dezbrace de haina de procuror. Atât, pentru că i-ar cădea mai bine.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația politică pe care o prezint astăzi în fața plenului Senatului se intitulează „Când patronatele se bat cu sindicatele, opoziția merge înainte și înapoi, iar țara arde, pierdem cu toții”.

Măsurile de austeritate anunțate de Executiv săptămâna trecută au fost respinse în bloc de opoziție. Titlul ziarelor a fost ținut de grevele sindicaliștilor. „Schimbăm ziua grevei în funcție de ziua ședinței de guvern”, cam la asta se reduce tactica sindicaliștilor. Pură politizare! Și nu are de pierdut doar PDL-ul, ca partid de guvernare, trăim cu toții în același mediu de afaceri, economic și social.

Vreau, înainte de toate, să clarific un lucru. Greva este un instrument de protejare a intereselor angajaților. În România ea a ajuns, peste noapte, un mijloc de politizare. „Schimbăm ziua grevei în funcție de ziua ședinței de guvern.”, cam la asta se reduce interesul liderilor care conduc mai mult sau mai puțin din umbră masele.

Atât liderii de sindicat, cât și cei care încearcă să profite politic de vremurile grele prin care trecem cu toții, manipulându-i spre a ieși în stradă, eludează, vreau să cred eu, voit, și nu din prostie, logica adevărului economic: o creștere a TVA-ului la 24% și a cotei unice la 20% nu avea

cum să îi fi afectat doar pe cei bogați. Fiecare cetățean al României ar fi suportat povara, indiferent de nivelul venitului său. Executivul a ieșit în față și a prezentat foarte clar opțiunile. Oricare dintre scenariile puse pe masa de discuție cu FMI a inclus reducerea imediată a salariilor în sectorul bugetar român cu minimum 20%, chiar și în scenariul atașării unei creșteri a TVA-ului și a cotei unice.

Antagonizarea săracilor și bogaților, a bugetarilor și a celor din mediul privat este modalitatea sigură prin care opoziția ține în șah liderii de sindicat. Orice guvern responsabil ar încerca să urmărească recomandările unui organism financiar, respectându-și, în același timp, cetățenii. Guvernul Boc a făcut acest lucru.

Un lucru este cert: patronatele au căzut de acord cu noi. Economia țării intră în colaps dacă sindicatele se încăpățânează să iasă în stradă în următoarele săptămâni. În atare situație, PSD și PNL au refuzat constant orice dialog și s-au străduit să blocheze orice dezbatere, în speranța, poate, a unei amânări cu lunile.

Declarația politică este intitulată „FMI vrea război civil social în România?”.

FMI a propus Guvernului creșterea TVA-ului și a cotei unice, urmată de orientarea spre impozitarea progresivă a veniturilor, afirma Jeffrey Franks într-un comunicat citat de AFP, adică FMI ar fi propus soluțiile care asigurau distrugerea directă și iremediabilă a ceea ce a mai rămas din mediul privat românesc.

Băieții ăștia de la FMI se zbat parcă să arunce România în haos social și război civil. Una este ca FMI să propună Guvernului României o măsură idioată, iar noi să fi refuzat să dăm curs acestei propuneri a lor, și alta este să insiste acum pentru învrăjbirea iremediabilă a bugetarilor cu cei din mediul privat.

Înțeleg însă, văzând declarațiile lui Strauss-Kahn de ieri și ale lui Franks de azi, că FMI nu a dorit prin măsurile propuse – și, pe bună dreptate, respinse de Guvern – să sufoce mediul economic. „Nu dați afară din bugetari, lăsați-i acolo să doarmă pe banii agenților economici, omorâți tot privatul”, pare să fi fost mesajul lor.

Guvernul a dovedit însă că nu este chiar naiv, înțelegând că mediul economic e cel care o să ajute țara să se salveze de menținerea uriașului și inutilului aparat bugetar. Ne împrumutăm ca să plătim salarii funcționarilor inutili? De ce cu banii împrumutați să nu dăm granturi IMM-urilor, ca să se dezvolte?

FMI-ul nu vrea decât să distrugă dezvoltarea economică în România și de asta a propus creșterea taxelor, a TVA-ului și a cotei unice, iar acum insistă public să învrăjbească cele două categorii sociale: bugetarii și privații.

Eu stau și mă întreb: când s-au făcut toate programele sociale marca FMI, au chemat și ei matematicieni, specialiști în statistică matematică, care să demonstreze că e împotriva naturii să ai o lege care îți permite să îți umfli salariul cu o lună înaintea pensionării și, apoi, să iei o pensie uriașă, chiar dacă toată viața ai cotizat cu minimumul posibil la sistemul de pensii?

E împotriva naturii să ai doi ani concediu maternal cu un venit lunar de 85% din salariu, salariu pe care l-ai luat doar două luni înainte de a naște..., și umflat, ca să îți iasă indemnizația mare...

Declarația politică se intitulează „Responsabili pentru imaginea României”.

Dragi colegi,

Cu toții suntem responsabili pentru imaginea pe care, din păcate, țara noastră o are în plan internațional. Suntem responsabili noi, ca oameni politici, pentru că nu depunem mai multe eforturi susținute în vederea promovării unei imagini pozitive, că nu ne propunem, ca simpli cetățeni, să facem mai multe demersuri pentru a schimba impresia celor din jurul nostru referitoare, uneori, chiar și la propria nație. Este responsabil sistemul de învățământ, care nu cultivă, în ultima perioadă, așa cum ar trebui, respectul tinerei generații față de propriul popor și neam. Sunt responsabile ambasadele țării noastre, care, cu puține excepții, nu iau o poziție în momentul în care imaginea generală a poporului român este terfelită în special în presa internațională și, nu în ultimul rând, sunt direct responsabili cei care, părăsind granițele țării, consideră de cuviință să comită fel de fel de acte care nu ne fac cinste și care, din păcate, se constituie într-o motivație pentru presa internațională să prezinte România într-o anumită lumină.

Am fost cu toții martorii, în urmă cu două săptămâni, ai unui nou act de denigrare a poporului român, când în cadrul unei emisiuni difuzate pe postul public francez de televiziune „France 2” un umorist francez a prezentat salutul românesc ca incluzând gestul de a cerși bani.

Presa românească a titrat atunci că nu este prima dată când în emisiunile umoristului respectiv se fac glume xenofobe la adresa românilor. În acest caz, Ambasada României s-a sesizat, a solicitat scuze publice din partea postului de televiziune și sancționarea de către forurile de reglementare din audiovizualul francez.

Din păcate, acesta nu reprezintă un caz singular de denigrare a României în presa internațională. Să ne aducem aminte cum ne trata presa italiană în cazul scandalului uciderii Giovannei Reggiani. Nu ascundem actele de ilegalitate comise de unii conaționali în afara granițelor țării, însă acestea nu trebuie să se constituie într-un factor determinant al catalogării țării noastre dintr-o perspectivă uneori chiar xenofobă.

Declarația politică este intitulată „22 mai 2010 – Ziua Europeană împotriva Obezității”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

În acest an, pe 22 mai 2010, statele Uniunii Europene au marcat pentru prima oară Ziua Europeană împotriva Obezității. Această inițiativă paneuropeană independentă reunește pacienții și comunitatea medicală în vederea conștientizării publicului cu privire la excesul ponderal și recunoașterea obezității ca fiind o afecțiune cronică.

Raportul Organizației Mondiale a Sănătății arată că în lume există peste un miliard de persoane adulte supraponderale. Obezitatea ajunge să reprezinte astfel una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care se confruntă umanitatea, în unele țări ea fiind chiar a doua cauză a mortalității.

În România avem peste 4,5 milioane de obezi. Potrivit Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Infecțioase, un român din patru este obez, iar fiecare al doilea român este supraponderal. Cu toate acestea, cei mai mulți români nu conștientizează cât de gravă este situația, doar 1% prezentându-se la medic. Statisticile privind obezitatea la români devin astfel îngrijorătoare.

Conform rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății, România este pe locul trei în Europa în privința obezității la copii. Astfel, aproximativ 70% din copiii români au probleme cu greutatea. Numărul copiilor supraponderali este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, iar în majoritatea cazurilor un copil cu probleme de greutate devine un adult obez. Astfel, gradul de obezitate din copilărie influențează gradul de obezitate de la maturitate.

Organizația Mondială a Sănătății descrie obezitatea ca pe o afecțiune în creștere, îmbrăcând aspectul unei epidemii mondiale ce reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Astfel, 75% din bolile contemporane sunt cauzate de obezitate, printre care și bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul, spondiloza, apariția artritei și a bolilor de ficat.

Alimentația neadecvată, bogată în E-uri și lipsa mișcării sunt principalele motive ale apariției obezității.

De aceea, având în vedere această problemă care pune în pericol sănătatea populației, avem datoria să sprijinim acțiunile și programele destinate conștientizării populației cu privire la acest fenomen, precum și să inițiem proiecte care să conducă la prevenirea și combaterea acestuia. Trebuie să demarăm acțiuni de conștientizare asupra efectului negativ pe care alimentația nesănătoasă îl are asupra sănătății, precum și asupra importanței introducerii activității fizice în viața cotidiană.

Declarația politică se intitulează „Măsuri dureroase, dar necesare”.

Este un fapt cunoscut, Guvernul României a decis să-și asume răspunderea pentru aplicarea măsurilor de austeritate absolut necesare în vederea reducerii cheltuielilor bugetare. În paralel cu aceste decizii, Guvernul și-a propus să ia unele măsuri active pentru susținerea activității economice. Esența acestor măsuri este faptul că s-a reușit să nu se mărească TVA-ul și cota unică de impozitare. O creștere a fiscalității avea repercusiuni mult mai negative asupra economiei românești, respectiv producea inflație, lovind, totodată, în firmele private, firme care contribuie în cea mai mare măsură la bugetul național. Știm cu toții că numărul de pensionari raportat la numărul de angajați activi este foarte mare, poate cel mai mare din Europa.

Este evident că suntem în fața unor măsuri aspre, dure, care vor afecta în mod negativ nivelul de trai al românilor, dar la fel de evident este faptul că traversăm o perioadă de regresiune economică la nivel mondial fără precedent în ultimele decenii. Nu doar în România se iau măsuri de austeritate. Poate spune cineva, cu mâna pe inimă, dincolo de sloganuri demagogice, că România poate trece această perioadă grea fără măsuri de austeritate?

La fel de adevărat este faptul că am ajuns în această situație și din cauza risipei bugetare din ultimii ani și nu doresc aici să împart vine între guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria, dar într-o discuție serioasă vizavi de situația actuală trebuie să-și asume fiecare partea sa de vină. Apoi, este nevoie să conlucrăm cu toții, fără ranchiună, fără patimi politicianiste, pentru a parcurge această perioadă extrem de dificilă. Guvernul a promis că va continua dialogul cu partenerii sociali, patronate și sindicate, ceea ce este un lucru lăudabil, dar, totodată, trebuie să ne respectăm angajamentele luate în fața Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene.

Guvernul și-a anunțat răspunderea, mingea este acum în curtea Parlamentului. Avem în față o mare responsabilitate. Partidele din opoziție au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură și este dreptul lor să facă acest lucru, dar oare putem risca să aruncăm România într-un haos fără precedent în ultimii 20 de ani, haos care s-ar crea în cazul în care moțiunea ar trece?

Declarația politică este intitulată „Diversitatea culturală – provocare pentru progresul lumii contemporane”.

Diversitatea culturală se referă la multiplele moduri în care se exprimă culturile grupurilor și societăților și se manifestă, nu numai prin căi variate de exprimare, sporire și transmitere a patrimoniului cultural prin intermediul varietății expresiilor culturale, ci și prin diverse moduri de creație, producție, distribuire și utilizare artistică, indiferent de tehnologiile și de mijloacele folosite pentru acestea. Conceptul de diversitate culturală se bazează pe schimburi și pe fluxuri: schimb de idei, schimb de bunuri și servicii culturale.

Diversitatea culturală poate fi protejată și promovată numai dacă sunt garantate drepturile omului și libertățile fundamentale cum ar fi libertatea de exprimare, informare și comunicare, precum și abilitatea persoanelor de a alege expresiile culturale.

Diversitatea culturală reprezintă un factor important pentru asigurarea pluralismului, democrației, coeziunii sociale, a identității societăților și indivizilor, precum și a dialogului social.

Diversitatea culturală este construită pe doi piloni, și anume: protejarea și stimularea cunoașterii și aprecierii pentru propria cultură, pentru rădăcini și pentru identitate și încurajarea deschiderii și interesului real pentru celelalte culturi, într-un spirit de toleranță și respect reciproc. Sunt considerate a fi extrem de importante atât recunoașterea, cât și conștientizarea identităților și diferențelor dintre culturi, încercând să se realizeze o îmbogățire a dialogului intercultural.

Acțiuni venite în sprijinul culturii și diversității sale: afirmarea specificității și dubla natură a bunurilor și serviciilor culturale, acestea fiind atât culturale, cât și economice; recunoașterea rolului politicilor publice pentru protejarea și promovarea diversității culturale; conștientizarea importanței cooperării internaționale pentru a face față vulnerabilităților culturale, mai ales în țările în curs de dezvoltare.

Diversitatea culturală, privită ca fiind o provocare pentru progresul lumii contemporane, trebuie să aibă în vedere o serie de criterii și modalități de promovare și dezvoltare. Pot fi amintite în acest sens: accesul la educație, știință și cultură – politici și strategii; capitalul uman, cultural, social; cultura organizațională, cultura instituțională în schimbare; reducerea disparităților regionale; schimbări sociale, economice și culturale în contextul globalizării etc.

Declarația politică se intitulează „Atenție la sănătate!”. Criza face tot mai mult rău sănătății ieșene. Din lipsă de fonduri, două spitale din județul Iași ar putea fi desființate. E vorba de unitățile medicale din Hârlău și Târgu Frumos, adică două spitale cu tradiție în zonă.

Desființarea celor două spitale orășenești ar fi un dezastru pentru sănătatea ieșeană.

În primul rând, vom asista la restrângerea severă a accesului pacienților din județ la îngrijire medicală. Atât unitatea medicală din Târgu Frumos, cât și cea din Hârlău deservesc zeci de mii de locuitori din două zone dens locuite ale județului. Să nu uităm că Iașiul este un județ suprapopulat, cu peste 800.000 de locuitori, al doilea în țară după Prahova, și, contrar trendului național, populația județului continuă să crească.

În al doilea rând, desființarea celor două spitale poate duce la disponibilizarea unui număr important de cadre medicale. Unii salariați au anunțat deja că vor părăsi țara. Situația este cu atât mai gravă cu cât Iașiul, dar și România, se confruntă de mai mult timp cu o penurie de specialiști în medicină, după ce sute de medici de prestigiu au emigrat, în ultimii ani, în diferite țări europene.

Singura soluție invocată de autoritățile medicale se referă la posibilitatea transformării celor două unități medicale în centre medicale multifuncționale. Dacă ar fi să dăm crezare acestui proiect, centrul medical asociat și centrele de permanență ar asigura în continuare servicii medicale, mai ales în ceea ce privește spitalizarea de zi. De asemenea, ar fi păstrată partea de obstetrică-ginecologie, în vreme ce alte specializări vor fi desființate. Vor fi dezvoltate compartimentele pentru primiri urgențe, boli infecțioase și îngrijiri paliative.

Totuși, în condițiile în care există tot mai puțini bani pentru sistemul medical, ne întrebăm cum vor fi modernizate aceste centre multifuncționale. Mai degrabă, după transformarea spitalelor în centre multifuncționale, autoritățile vor trece la

etapa următoare, care nu poate însemna altceva decât desființarea definitivă a celor două unități medicale.

Declarația politică este intitulată „Măsurile procriză ale Guvernului Boc”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă vorbesc astăzi despre planul de măsuri procriză al Guvernului Boc. Da, ați auzit bine, planul de măsuri procriză, căci tot ceea ce au făcut actualii guvernați nu a însemnat decât să contribuie la adâncirea crizei economice, iar, drept urmare, economia autohtonă intră în a noua lună de criză autentic românească.

Ce au făcut până acum guvernele Boc ce s-au succedat din decembrie 2008 și până în prezent?

Știm cu toții despre măsurile procriză ale acestor guverne. Este vorba despre: creșterea fără precedent a fiscalității, realizată pe timp de criză, precum și lovitura aproape decisivă dată consumului privat prin reducerea pensiilor și salariilor, ca măsuri menite să afunde și mai mult economia românească, făcând-o vecină cu recesiunea, introducerea impozitului minim, schimbarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi și persoanele fizice autorizate, blocajul financiar indus de autoritățile statului în economie, ca urmare a neplății obligațiilor către agenții economici, întârzierile la plata TVA-ului de recuperat, mimarea introducerii scutirii de impozit pentru profitul reinvestit și, mai nou, intenția de a impozita leușteanul, pătrunjelul și usturoiul de pe tarabele țăranilor, toate reprezintă tot atâtea lovituri aduse atât mediului de business, cât și micilor afaceri personale.

Suntem într-o perioadă în care întregul sistem bugetar e revoltat din cauza tăierii sporurilor, când nu există bani pentru salarii, când profesorii și funcționarii ies în stradă să protesteze împotriva prim-ministrului, când numărul șomerilor crește de la o zi la alta, iar angajații din sistemul privat muncesc până la extenuare. Mai mult, pensionarii se leagă în lanțuri la protestele din fața Guvernului, iar bugetarii din administrație au stabilit deja ca data de 31 mai 2010 să fie zi de grevă generală.

În tot acest context, Guvernul s-a gândit să aloce, tocmai acum, 500 de milioane de euro pe un site de internet, adică să dezvolte proiectul administrativ „e-România”. În fapt, acest proiect reprezintă o altă găselniță a Guvernului de a extrage bani de la bugetul de stat, prin alocarea a 500 de milioane de euro, de altfel o sumă nejustificată și probabil cea mai mare sumă de bani folosită vreodată pentru dezvoltarea unui site.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Creșterea ratei șomajului s-a accentuat vizibil începând cu luna aprilie a anului trecut, după introducerea impozitului minim obligatoriu, o măsură antieconomică, nerecomandată pe perioadă de criză, ce a forțat zeci de mii de firme să meargă la Registrul Comerțului pentru a-și închide sau suspenda temporar activitatea.

Guvernul Boc, la instalarea în funcție, ne promitea că și-a propus să sprijine angajarea tinerilor în conformitate cu specializările obținute, pentru a stopa exodul forței de muncă tinere și specializate din țară și pentru ocuparea într-un grad mai ridicat a forței de muncă tinere, aceiași tineri în rândul cărora, conform datelor „Eurostat”, rata șomajului a urcat în această perioadă dramatic. Datele „Eurostat” ne arată că 20,6% din tinerii români de sex masculin erau șomeri în intervalul ianuarie – martie.

740.000 de șomeri, peste 105.000 de firme mici și mijlocii închise sau suspendate, pensionari care au ajuns la limita subzistenței, spitale în care oamenii nu-și mai găsesc drumul către sănătate din cauza lipsei de finanțare, toate acestea sunt urmările politicilor promovate de Guvernul Boc.

Astăzi, pasați incapacitatea guvernării dumneavoastră către CES. Așteptați de la o instituție tripartită să vină cu un răspuns la un program de decimare a populației României și prin care să vă preia răspunderea. Incapacitatea de a guverna, scurgerea banilor în vistieria firmelor apropiate partidului aflat la guvernare se răsfrâng astăzi asupra categoriilor celor mai defavorizate ale societății.

Ați pus gaj viitorul unor generații de români pentru un împrumut păgubos din partea FMI, care a adus o datorie de 2.500 de euro pe capul fiecărui român. Acum, cetățenii acestei țări se văd puși în situația cumplită de a lupta pentru supraviețuire, pentru găsirea unor soluții de a-și plăti taxele și impozitele tot mai mari, ratele și creditele la bănci,

medicamentele, hrana, dar și pentru a plăti pentru incompetența Guvernului Boc.

Proiectele impuse de Acordul cu FMI, fiind prost negociate, nu au făcut altceva decât să arunce România și pe români într-o sărăcie lucie.

Declarația politică este intitulată „Demagogia ucide România!”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Privesc de câteva săptămâni încoace – vreo două la număr – protestele din București și din țară. Sunt atent în special la pensionari, la oamenii care au muncit o viață și care acum își strigă durerea în stradă – e, într-adevăr, un tablou trist –, dar, în paralel cu atenția acordată protestărilor, privesc datele concrete oferite de către Direcția de statistică și observ cu stupoare că formatorii de opinie – mai exact, acei oameni care se perindă zi-lumină pe la televiziuni – au omis intenționat un aspect important, și anume faptul că în 2009 pensiile au crescut cu 19 procente. Și nici atunci nu a fost bine, opoziția urla că e un gest politicianist, televiziunile criticau din toți rărunchii Executivul. Și acum, când țara e într-o perioadă grea și trebuie să scădem 15 procente din pensii – ceea ce tot duce la un câștig de 4% –, toată lumea dă din nou cu pietre.

De ce? Pentru că aceasta este mentalitatea poporului educat de televiziuni și de o clasă politică fățarnică. Am spus și mai repet: indiferent cine a fost la guvernare, legile s-au făcut numai pentru a susține interesele partidului de la putere. De 20 de ani, clasa politică s-a complăcut în situația de a da bani cu nemiluita în pragul campaniilor electorale, fără să se gândească la faptul că sacul statului nu e fără fund. De 20 de ani, în funcție de partidul care a fost la putere, s-au dat legi care apărau interesul unora și altora, nicidecum al țării și al cetățeanului. De 20 de ani, ne-am mințit singuri că suntem bogați, deși realitatea era cu totul alta.

Așa am ajuns într-o situație tristă, mai ales în ceea ce îi privește pe pensionari. Anul trecut, în peste 75% din județele țării cuantumul pensiei medii s-a situat sub valoarea ei la nivel național. De exemplu, județul Călărași – pe care îl reprezint în Parlamentul României – ocupă locul patru pe țară în topul celor mai mici pensii medii, cu o valoare de 601 lei, față de 711 lei cât reprezintă pensia medie pe țară.

Deși suntem în mileniul al III-lea, femeile sunt în continuare discriminate, cel puțin la nivelul pensiilor, chiar dacă, de multe ori, au muncit cot la cot cu bărbații. Statisticile arată clar că pensia medie a femeilor din România este mai mică decât cea a bărbaților. Și-acum, la bătrânețe, multe dintre ele rămase văduve, sunt nevoite să trăiască din pensii a căror valoare nu depășește 400-500 de lei, și toate acestea după o viață în care doamnele noastre au muncit, dar au fost și soții, și mame.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Doresc să revenim la ședința noastră.

În această ședință de plen a Senatului României de astăzi, 25 mai 2010, voi fi asistat de colegii noștri, domnul senator Gheorghe David și doamna senator Doina Silistru, secretari de ședință.

În acest moment, sunt prezenți în sală 72 de colegi senatori.

Aș dori să alertez liderii grupurilor parlamentare pentru mobilizare suplimentară, pe măsură ce avansăm cu agenda de legiferare.

Doresc, de asemenea, să vă informez că, în condițiile în care au existat activități la unele grupuri parlamentare, am reprogramat ședința Biroului permanent pentru mâine-dimineață, 26 mai 2010, la ora 9.00.

Am rugămintea ca plenul Senatului să înceapă la ora 9.30, pentru a putea permite Biroului permanent să-și deruleze lucrările săptămânale.

Aveți în fața dumneavoastră ordinea de zi a plenului nostru de astăzi.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a vă putea pronunța cu privire la aceasta.

Aș dori, de asemenea, să-i așteptăm și pe colegii care intră în sală, înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.

-

- abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

-

Dați-mi voie să adresez, ca de fiecare dată atunci când suntem în ședință de plen, urările noastre de „La mulți ani!” colegilor senatori Albert Álmos și Dan Radu Rușanu, care sărbătoresc astăzi ziua de naștere. „La mulți ani!”, sănătate, putere de muncă și tot ce vă doriți!

Doresc să vă informez, conform regulamentului și procedurilor legale, cu privire la nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Letonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 11 iunie 2009;

– Lege pentru ratificarea Statutului Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind înființarea și funcționarea Centrului comun de contact de cooperare polițienească și vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009;

– Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la București la 13 noiembrie 2009, la Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la București la 14 august 1992;

– Lege privind ratificarea Protocolului, semnat la Beirut la 15 aprilie 2009, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și protocolului-anexă, semnate la București la 18 octombrie 1994;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități;

– Legea lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Acest lucru a fost adus la cunoștința dumneavoastră în ședința de astăzi, 25 mai 2010.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum știm cu toții, obligația de a elabora acest Proiect de lege privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale rezidă în Legea privind finanțele publice locale. Este prevăzută acolo, în art. 85.

Prin acest proiect de lege se precizează că, atunci când va fi aprobat, va intra în vigoare la 120 de zile de la publicarea legii în „Monitorul Oficial al României”. Corelând acest termen cu faptul că ar fi de dorit ca legea să se aplice din momentul începerii unui nou exercițiu bugetar, dar și ca autoritățile administrației implicate să aibă posibilitatea să-și pregătească procedurile subsecvente, vă rugăm să fiți de acord cu dezbaterea și adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc pentru această prezentare.

Conform procedurii noastre, vă rog să vă pronunțați cu privire la oportunitatea procedurii de urgență pentru acest proiect de lege.

##

2. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Îi ofer cuvântul domnului senator Hărdău. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Este vorba despre un proiect de lege care stabilește ca element determinant existența unui profil pedagogic în cadrul studiilor de nivel superior. Corectăm anumite modificări făcute la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2009, care s-a transformat în Legea nr. 387/2009.

Este o inițiativă legislativă a comisiei noastre.

Vă rog să fiți de acord cu dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgență.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

În acest moment, Senatul României este sesizat cu șase propuneri legislative legate de educație, ceea ce, evident, ne va obliga să ne aplecăm asupra acestui domeniu prioritar al vieții noastre publice și sociale.

Doresc să vă supun atenției programul de lucru pentru perioada 25–29 mai 2010.

Mâine, 26 mai 2010, ședința Biroului permanent, la ora 9.00, iar de la ora 9.30 până la epuizarea programului, la ora 13.00, ședința plenului Senatului; de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente și, evident, în circumscripțiile electorale.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2010 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Îl invit pe domnul secretar de stat Tánczos Barna să prezinte punctul de vedere al Executivului, de la microfonul 8. Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2010 transpune în legislația românească prevederile Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne și are ca obiect modificarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Scopul acestei transpuneri este acela de eliminare a obligativității de deținere a brevetului de turism pentru autorizarea unei agenții de turism și a unei structuri de primire turistică.

În același timp, ordonanța de urgență a Guvernului modifică și prevederile referitoare la omologarea pârtiilor de schi ce urmează să fie realizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, împreună cu autoritățile locale, fără implicarea autorității publice centrale pentru sport. Având în vedere cele expuse, precum și raportul comisiei de fond, vă rugăm să votați acest proiect de lege supus adoptării.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați opinia comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, pe care-l supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Domnule senator Gheorghe Marcu, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu motivația prezentării acestei ordonanțe de urgență a Guvernului privind eliminarea obligativității deținerii brevetului de turism pentru autorizarea unor agenții de turism sau a unor structuri de primire, dar îl rog pe reprezentantul Guvernului să facă două precizări. Prima se referă la art. 17, care se abrogă, și la motivație.

Dumneavoastră spuneți că există direcțiile de specialitate în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu instituțiile specializate, și faceți precizarea că activitatea de management și de formare a lucrătorilor în domeniul turismului este asigurată de către Societatea Comercială „Centrul de Învățământ Turistic” – SA, cu sediul în București, Strada Poligrafiei nr. 3–5.

Am avut curiozitatea să văd statutul acestei societăți comerciale, care s-a înființat în baza hotărârii de guvern și, atenție, care se ocupă și are ca domeniu de activitate formarea lucrătorilor în turism, și citesc la art. 6 din statut. Obiectul de activitate al societății comerciale, în conformitate cu Codul CAEN, este următorul: „activități de întreținere corporală, activități de secretariat și traducere, examinarea psihologică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere auto și în vederea angajării, selecția și plasarea forței de muncă, activități de testări și analize tehnice, activități legate de băncile de date, comerțul cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete, reproducerea înregistrărilor informatice”, și pot continua aceste activități.

Bănuiesc că nu am greșit societatea comercială și, totodată, fac precizarea că are sediul în București, Strada Poligrafiei nr. 3–5.

Vă rog să precizați dacă această societate comercială se ocupă și cu cele ce am citit, pentru că, poate, unii dintre colegii noștri vor să meargă să cumpere legume și fructe proaspete de la această societate comercială. Aceasta este prima precizare.

A doua precizare. Ați abrogat din vechea ordonanță de urgență a Guvernului art. 40, 41 și 42. Aceste trei articole se refereau, practic, la contravențiile și sancțiunile aplicate, care se găseau în domeniul turismului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții din partea altor colegi sau grupuri parlamentare.

Dacă nu, am să-l invit pe domnul secretar de stat să comenteze și să dea răspunsurile cuvenite la ceea ce a fost prezentat în plenul Senatului.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

Într-adevăr, societatea care se va ocupa de activitatea de formare și management este Societatea Comercială „Centrul de Învățământ Turistic” – SA, care a fost înființată în baza Hotărârii Guvernului nr. 748/2008. În statutul societății apar și alte activități decât cele pentru care este abilitată prin această hotărâre de guvern și prin această ordonanță.

Nu doresc să comentez. Nu știu când s-a înființat sau din ce motive apar acele activități în statutul societății, dar un lucru este cert, se va ocupa de această activitate de formare și management conform ordonanței de urgență.

În ceea ce privește capitolul privind contravențiile și sancțiunile, considerăm că, la fel ca și celelalte produse sau servicii de care beneficiază orice consumator, și produsele, și serviciile turistice sunt sub incidența legilor de protecție a consumatorilor, iar acele persoane care consideră că nu au fost respectate condițiile din eventualele contracte sau că au cumpărat pachete turistice în cazul cărora au de reproșat ceva se pot adresa acestei instituții. Produsele, serviciile consumate, cumpărate, vor fi tratate ca atare, ca orice alt produs sau serviciu.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte comentarii, rog toți colegii să-și ocupe locurile pentru a putea să se pronunțe cu privire la acest text.

Așa cum v-a informat domnul senator Borza, este vorba despre un proiect de lege care are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este de admitere, fără amendamente, de aceea am să vă solicit un singur vot pentru proiectul de lege și raportul comisiei.

##

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Vreau să salut prezența, și de această dată, a domnului ministru Gabriel Sandu, pe care am să-l invit să prezinte punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 10.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În data de 7 mai, Comisia Europeană a transmis a doua solicitare oficială de informații cu privire la independența Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Comisia Europeană a decis să transmită această nouă scrisoare, fiind preocupată de lipsa unui cadru legislativ stabil, care să garanteze independența autorității de reglementare.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 cuprinde toate elementele prevăzute de către cadrul de reglementare europeană în domeniu, fiind conformă acestuia, și a fost promovată ca urmare a negocierilor desfășurate de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, ca instituție a statului român cu atribuții în domeniul comunicațiilor, cu reprezentanții Comisiei Europene.

Forma agreată în discuțiile cu Comisia Europeană prevede trei principii clare: independența politică, prin controlul efectuat de Parlamentul României, independența financiară, prin asigurarea condițiilor unei bune funcționări a autorității, asigurarea continuității conducerii pentru cel puțin un întreg mandat.

Având în vedere aceste principii agreate și conforme cu prevederile Directivei-cadru CE 21/2002, propunem adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 în forma aprobată de Guvern, fără amendamentele Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului, referitoare la numirea conducerii, amendamente considerate și de Comisia Europeană, prin noua scrisoare transmisă, ca fiind cauzatoare de instabilitate, ce afectează independența și buna funcționare a ANCOM.

În data de 22 aprilie 2009, actul normativ aprobat de Guvern a fost adoptat de Camera Deputaților.

Prin adoptarea lui de către Senat, astăzi, fără modificări față de textul aprobat de Guvern, procedura de infringement deschisă la adresa României va fi închisă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața reluării votului final, ca urmare a faptului că atât Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009, cât și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu au întrunit numărul necesar de voturi.

Precizez că proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.

Există un raport suplimentar de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului senator și lider al Grupului parlamentar al PNL, Puiu Hașotti.

Vă rog.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, să apreciem faptul că domnul ministru vine consecutiv la Senat, de două ori la rând, acest lucru este de lăudat, de felicitat. Sigur, asta înseamnă și un mesaj asupra importanței acestui proiect de lege.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a venit la Senat, dacă nu mă înșel, în luna octombrie. Suntem Cameră decizională.

Foarte corectă a fost și atitudinea opoziției, când, de fiecare dată, am cerut colegilor de la PDL să-și adune parlamentarii ca, împreună cu UDMR și așa-zișii independenți, să-și voteze proiectele. Numai că, astăzi, stimați colegi, ne aflăm într-o situație mai specială. Este vorba de o sumă imensă de bani care vine de la Uniunea Europeană, bani europeni, este vorba de infringement și cred că lucrurile au mers până la această limită.

Găsesc că este corect ca astăzi să trecem acest proiect și, în același timp, să ne gândim foarte serios, pentru că sunt o serie de chestiuni care nu sunt în regulă, să inițiem o propunere legislativă, astfel încât această agenție să se afle cu adevărat sub autoritatea Parlamentului din toate punctele de vedere, domnule ministru și stimați colegi.

Așadar, nimic nu ne împiedică ca săptămâna viitoare – am și vorbit cu o serie de colegi din opoziție, de la PSD și de la PNL – să inițiem această propunere legislativă și să modificăm ceea ce este de modificat.

Bineînțeles, am convingerea că domnul ministru va fi receptiv la propunerile corecte pe care le vom face în această inițiativă legislativă și – de ce nu? – și colegii de la Partidul Democrat Liberal ar putea participa la elaborarea acestei propuneri legislative.

Haideți să trecem acest proiect de lege, că, până la urmă, opoziția a demonstrat că 6-7 luni nu se poate face nimic în Senat.

Repet, este o chestiune care ține de infringement și de foarte mulți bani europeni, care sunt utili României. Grupul parlamentat al PNL va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Alte intervenții?

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian. Microfonul 2.

Vă rog.

Nu aș fi luat cuvântul, dar am sentimentul că undeva este o neînțelegere.

Domnule ministru,

Dumneavoastră spuneați că acest proiect de lege consacră independența prin faptul că se află sub control parlamentar. Dacă se consacră independența, de ce se propune de către Guvern și se numește de către președinte? Mai am un argument. Dumneavoastră spuneți că la nivelul Comisiei Europene s-a spus că amendamentul nostru este factor de instabilitate? Eu nu cred. Eu nu cred că vreo structură a Comisiei Europene poate spune că un control parlamentar este factor de instabilitate.

## Dragi colegi ai majorității,

Încercați să vă dezvățați de această mentalitate! Încercați să vă gândiți că Parlamentul, care este autoritatea autonomă ce controlează bugetele Băncii Naționale a României, CNVM-ului, CSA-ului, ale atâtor altor instituții, ar trebui să controleze și ANCOM! De aceea, firește, voi fi de acord cu prietenul meu Puiu Hașotti. Eu cred că, totuși, ar trebui ca Guvernul și reprezentanții săi, împreună cu Partidul Democrat Liberal, să răspundă acestui gest al nostru, până la urmă de patriotism, și nu de bunăvoință, și să asume că vor susține această modificare care ar introduce controlul ANCOM în stare de normalitate.

Nu este adevărat că doar am vrut să arătăm ce puternici suntem noi, că nu poate să treacă o lege organică fără noi. Ce a spus domnul senator Hașotti este foarte adevărat. Deja nu mai sunteți în stare să votați legi organice fără acordul nostru, dar, în același timp, la fel de adevărat este că am întârziat toate aceste luni din încăpățânarea dumneavoastră de a nu jigni, cumva, cu ceva, trufia președintelui țării, lucru cu care, personal și ca membru al acestei Camere legiuitoare, nu sunt deloc, dar deloc de acord.

## Domnule ministru,

De aceea, cred că declarația dumneavoastră a fost puțin hazardată, privind „respectul” pe care Comisia Europeană îl dă Parlamentului României, ca factor de instabilitate.

Mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am mai comentat pe marginea acestei ordonanțe de urgență și, mai întâi, aș vrea să clarificăm o chestiune procedurală. Este un amendament admis la comisia de specialitate prin care s-a modificat subordonarea. Domnul ministru vine astăzi și ne spune altceva, că dorește ca acest proiect de aprobare a ordonanței de urgență să fie adoptat în forma în care a venit de la Guvern, adică cu subordonare la Președinția României, ceea ce este incorect.

## Domnule ministru,

Într-un stat democratic nu are nicio legătură subordonarea la Președinție... Dacă vorbim de subordonare parlamentară, atunci Parlamentul trebuie să aibă abilitare legală să-i numească și să-i revoce pe cei de la această autoritate – asta înseamnă subordonare parlamentară –, după cum această autoritate ar trebui să prezinte anual raport de activitate Parlamentului. Propunerile de numire și de eliberare din funcție ar trebui făcute la propunerea comisiilor de specialitate privind tehnologia informației din Parlament. Atunci avem subordonare parlamentară. În forma în care a venit de la Guvern, Guvernul propune, iar președintele desemnează conducerea ANCOM. Noi spunem că este de subordonare parlamentară și, atunci, haideți să lămurim, mai întâi, dacă există acel amendament prin care s-a modificat modul de subordonare și dacă discutăm pe el, și apoi pe fondul ordonanței de urgență.

Este o chestiune pe care trebuie să o clarificăm mai întâi, apoi, suntem și noi conștienți de interesul național, dar acest lucru trebuie clarificat.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Înainte de a-l invita pe domnul ministru să precizeze aceste chestiuni, am să-l invit pe domnul senator Borza, care trebuie să ne reamintească și discuțiile cu privire la raport și la momentul în care am întrerupt partea de avizare în Senat. Domnule senator, microfonul 7.

## **Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, există, așa cum am spus, un raport suplimentar de admitere, cu amendamente, care, însă, în plen nu a întrunit numărul de voturi necesare. Urmează, bineînțeles, la reluarea procesului de vot, să

Mulțumesc foarte mult pentru această precizare procedurală și practică.

Dau cuvântul domnului ministru, pe care îl rog să comenteze. Microfonul 10.

## Domnule președinte. Stimați colegi,

Eu nu am vrut să atac în niciun fel Senatul, am vrut doar să vă explic că, în momentul în care am ajuns la Uniunea Europeană, ținând cont de toate schimbările succesive care s-au făcut la ANCOM, propunerea a venit de la Fabio Colasanti, care era adjunctul comisarului Viviane Reding, ca modelul pentru ANCOM să fie Consiliul Concurenței și, în situația respectivă, noi nu putem, în acest moment, să ne întoarcem la Uniunea Europeană să explicăm că schimbăm absolut tot. Subordonarea este foarte clară, către Parlament. Sistemul în care se propune și se votează președintele ANCOM nu are legătură cu subordonarea.

De aceea, rugămintea mea este una foarte clară, să adoptăm acest proiect de lege fără amendamente, pentru a ridica infringementul. Ulterior, pe o propunere legislativă a dumneavoastră, putem negocia în continuare cu noul comisar Neelie Kroes, ca să vă dăm, dacă este admis, ceea ce dumneavoastră propuneți.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Alte comentarii?

Dacă nu, cu aceste precizări, vă propun să reluăm procedura de vot.

Avem în fața noastră un raport al Comisiei economice, industrii și servicii, cu amendamente admise.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, repet, miza este importantă, este vorba de evitarea unei proceduri de infringement pe care România ar putea să o aibă de suferit în condițiile în care această agenție nu intră într-un făgaș legal consolidat.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul cu amendamente admise.

Cu 40 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și o abținere, raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi. În aceste condiții,

Mulțumim domnului ministru.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2010 pentru modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Doamna secretar de stat Grațiela Iordache, reprezentând Ministerul Finanțelor Publice, va prezenta, de la microfonul 8, punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, doamna ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest act normativ s-au stabilit drepturile de care beneficiază directorii generali sau directorii, precum și reprezentații statului sau ai unităților administrativ-teritoriale în organele de conducere sau de control din cadrul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale și societăților comerciale la care statul sau unitatea administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, precum și filialele acestora.

Astfel, pentru directorii generali sau directori aceste drepturi au fost plafonate după cum urmează: la nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor naționale și societăților comerciale aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale și ale autorităților publice centrale la care statul este acționar unic sau majoritar, precum și filialele acestora, o remunerație care nu poate depăși nivelul indemnizației lunare acordate prin lege pentru funcția de secretar de stat.

La nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor de interes județean aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unități administrativ-teritoriale județene, precum și filialele acestora, remunerația nu poate depăși nivelul indemnizației lunare acordate prin lege pentru funcția de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv viceprimar al municipiului București.

La nivelul regiilor autonome, societăților și companiilor de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unități administrativ-teritoriale de interes local, precum și filialele acestora, remunerația nu poate depăși nivelul indemnizației lunare acordate de lege pentru funcția de viceprimar.

Pentru reprezentanții statului sau ai unităților administrativ-teritoriale în organele de conducere sau de control, indemnizația a fost stabilită la 1% din remunerația directorului sau a directorului general, sau a președintelui consiliului de administrație, respectiv al consiliului de supraveghere.

Vă mulțumesc. Domnule senator Borza, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care-l propun plenului Senatului, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fondul subiectului? Domnul senator Gheorghe Marcu. Microfonul 3.

Mulțumesc mult, domnule președinte. O intervenție foarte scurtă.

În opinia mea, prevederile acestei ordonanțe rezolvă numai parțial modul de administrare a societăților comerciale, a regiilor autonome și, respectiv, a companiilor naționale. De ce? Fiindcă limitează numai drepturile salariale și, respectiv, remunerația, dar, în același timp, în ordonanță nu se stimulează în niciun fel modul de administrare a respectivelor societăți, regii autonome și, respectiv, companii naționale. În același timp, nu este prevăzută partea variabilă, fiindcă cei care administrează respectivele societăți ar trebui să fie cointeresați și, în funcție de modul de administrare, ar trebui să primească mai mult sau mai puțin, nu numai acea cotă de 30%. Și un alt indicator, în opinia mea, care ar trebui să fie prevăzut este ca respectivele societăți comerciale, regii autonome să fie legate de modul în care-și achită impozitele și taxele către bugetele publice.

Este un indicator foarte important pentru cei care administrează aceste societăți, fiindcă vedem ce datorii au aceste societăți comerciale, companii naționale și regii autonome, iar, pe de altă parte, această ordonanță nu corijează, în opinia mea, discriminarea dintre agenții economici, aceste trei categorii de societăți comerciale și, respectiv, societățile financiar-bancare, respectiv Fondul Proprietatea, care sunt tot cu capital de stat.

Văd că dumneavoastră nu sunteți de acord, dar voi încheia cu următoarea întrebare, și vă rog frumos să-mi răspundeți, dacă puteți.

Oare importanța socială și responsabilitatea unui ministru nu se ridică la importanța unui membru din consiliul de administrație al unei societăți financiar-bancare sau de asigurări?

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Petre Daea. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să adresez o întrebare reprezentantului Guvernului, și anume: în studiul de impact al acestei ordonanțe, pe care o susținem, câți sunt subiecți sau care este numărul total și care este suma rezultată în urma reducerii și plafonării salariilor de care s-a discutat?

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții...

Dacă nu sunt, aș dori să pun și eu o întrebare doamnei secretar de stat. Momentul este foarte dificil și s-a făcut vorbire, inclusiv domnul ministru Vlădescu, domnul primministru, cu privire la formule în care și cei care lucrează în companii, regii, societăți naționale, membri în consilii de administrație urmează să fie solidari cu efortul general de restrângere a cheltuielilor.

Întrebarea pe care vreau să o pun este dacă modul în care Guvernul abordează acest subiect este deja omologat, deci dacă există o decizie unitară cu privire la modul de aplicare a reducerilor de 25% pentru cei care sunt în companiile de stat, dacă este vorba despre măsuri temporare și, în general, cum îi afectează deciziile pe care Guvernul le va lua mâine pe angajații din companii, societăți, regii naționale, inclusiv pe membrii din consiliile de administrație.

Deci, dincolo de acest text cu care suntem sesizați, întrebarea este la ce formulă a ajuns Guvernul cu privire la cei care lucrează în companii, regii, societăți, consilii de administrație.

Este vorba despre o măsură temporară sau este vorba despre decizii perene, să spunem, din punct de vedere al modului în care Guvernul se uită la acest tip de salarii, care sunt salariile cele mai mari din sectorul public? Acest lucru este deja cunoscut.

Pot să răspund? Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori.

În primul rând, în ceea ce privește prima intervenția a domnului senator, aș dori să fac remarca că acest act normativ, scuzați repetiția..., acest act normativ acoperă toate societățile comerciale cu capital majoritar sau integral de stat,

în speță societățile financiar-bancare, cele la care statul încă mai este acționar. CEC și EximBank intră în această categorie, deoarece sunt societăți comerciale cu capital majoritar sau integral de stat, Fondul Proprietatea, pe de altă parte, este tot societate comercială pe acțiuni, după cum bine știți, deci intră sub incidența acestei ordonanțe.

În ceea ce privește economia pe care o poți realiza, categoric că nu este o economie care să poată acoperi, să spunem, toate deficitele sau toate nevoile societății, este firesc să fie așa, în același timp, însă, este o necesitate tocmai pentru a nu avea o împărțire inegală a poverii în societate. Atâta vreme cât faci niște restricții pentru o anumită categorie a populației, este firesc să o extinzi asupra tuturor.

Mi-ați pus o întrebare, domnule președinte, dacă am înțeles eu bine, dacă nu, vă voi cere scuze, dacă această măsură este de durată sau, dimpotrivă, este pe o perioadă limitată. Am înțeles corect sensul întrebării?

Nu, dacă măsurile suplimentare anunțate de domnul ministru Vlădescu cu privire la membrii din consiliile de administrație și măsurile suplimentare care au intervenit după aprobarea acestei ordonanțe de către Guvern...

Vă referiți la faptul că trebuie să doneze...

Exact. Dacă acest lucru este chestiune temporară și realizată ad-hoc sau intenționați, ca Guvern, să o reglementați și să veniți în fața Parlamentului cu măsuri structurate cu privire la acest domeniu.

Am înțeles.

Vă dați seama că, în calitate de secretar de stat, nu pot să angajez sau să reprezint aici punctul de vedere al Guvernului...

Vă pot spune că ordinul pe care l-a dat domnul ministru al finanțelor publice referitor la Ministerul Finanțelor Publice, evident, nu este pe o perioadă limitată, nu este scrisă o perioadă limitată.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Daea, vă rog.

Îmi pare rău, sincer, că revin la microfon. Eu am pus o întrebare foarte clară, și anume câte sunt, câte posturi de directori și șefi de agenții, în accepțiunea actului normativ, și care este suma care este, prin această ordonanță, recuperată în actul de legiferare.

Vreau să nu folosesc o metaforă, care mă îndeamnă acum, în Senatul României, să preiau într-un mod mai puțin plăcut pentru doamna secretar de stat răspunsul Domniei Sale. Aștept, totuși, răspunsul. Dacă nu-l aveți, cel puțin angajați-vă în Senatul României că puteți trimite, spre informarea celui care v-a pus o asemenea întrebare, un răspuns la întrebare, și nu o discuție pe care dumneavoastră vreți să o prezentați fără voia mea. De aceea, am revenit la microfon.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat.

## Domnule senator,

Dacă ne uităm la actul normativ, o să vedeți că, alături de Ministerul Finanțelor Publice, coinițiatori la acest act normativ sunt toate ministerele care au astfel de unități în subordine. În același timp, dați-mi voie să citez din nota de fundamentare, secțiunea a IV-a „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat” – bănuiesc că la acesta ne referim –, unde spune că proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. De ce? Pentru că o să vedeți că toate aceste agenții, mă rog, societăți comerciale cu capital majoritar de stat, regii autonome și așa mai departe, nu aveau, să spunem, legătură directă cu bugetul consolidat. Acesta a fost motivul.

În schimb, dacă doriți un număr anume al tuturor agențiilor implicate, voi ruga colegii de la toate celelalte ministere și vă vom pune la dispoziție numărul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

Vă reamintesc că suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente respinse.

În condițiile în care nu există senatori care să susțină în plen amendamentele respinse,

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe... sau domnul secretar de stat...

Vă rog.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul transporturilor în scopul combaterii transporturilor ilicite de persoane.

Autoritățile abilitate să aplice prevederile legale care reglementează desfășurarea activităților de transport rutier de persoane, transport în regim de taxi și în regim de închiriere, serviciile de transport public local, precum și activitatea de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere auto au constatat amplificarea activităților ilicite în domeniu, lucru care afectează atât siguranța cetățenilor, cât și calitatea serviciilor oferite de operatorii și transportatorii rutieri.

Aceste activități ilicite au un impact negativ asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor încasate, ca urmare a neplății taxelor și impozitelor aferente activităților de transport persoane ce sunt desfășurate în afara cadrului legal în vigoare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, cu un amendament, pe care îl propun plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

În aceste condiții,

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2010 pentru modificarea art. 9 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Barna Tánczos.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea ANL. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2010 s-a redus de la 3 ani la un an durata de închiriere după care poate fi cumpărată de către tineri o locuință deținută cu contract de închiriere. În vederea realizării acestei vânzări și pe baza sesizărilor primite din partea autorităților locale, s-a reanalizat modul de calcul al valorii de vânzare a locuințelor, modalitatea prin care ea este stabilită și calculată în prezent fiind cea mai justă și asigurând continuitatea programului de reîntregire și prin reîntregirea fondului de locuințe pentru tineri cu un număr de locuințe egal cu cel al locuințelor vândute.

Cu toate că locuințele pentru tineri au suprafețe construite în conformitate cu prevederile legale, pot exista abateri constructive, în limitele prevăzute de lege, care conduc la suprafețe diferite pentru apartamentele cu același număr de camere, iar cotele indivize aferente locuințelor diferă în funcție de suprafețele construite ale părților comune.

S-a reanalizat modul de calcul al valorii de vânzare a locuințelor, care a condus la necesitatea explicitării, prin ordonanță de urgență, a modului de calcul al acestei valori. Prin valoarea prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010, valoarea de vânzare a locuințelor pe metrul pătrat se stabilește corect în funcție de suprafețele construite aferente fiecăreia, precum și de cotele indivize din părțile comune ce revin fiecărei locuințe.

Astfel, dând un exemplu, în anul 2010 valoarea de vânzare va fi de 407 euro pe metrul pătrat, cu TVA inclus, și reprezintă, practic, valoarea de înlocuire, adică o sumă din care instituția implicată, adică ANL, poate să construiască un apartament similar, încercând astfel să obținem venituri în plus pentru finanțarea Programului de construire de locuințe pentru tineri.

Având în vedere că în cadrul discuțiilor din comisie s-a formulat un amendament prin care se propune ca, ulterior acestei ordonanțe de urgență, în procedura de vânzare să fie implicat și un expert evaluator, din punctul nostru de vedere, având în vedere că legea stabilește foarte clar care este prețul de vânzare pe metrul pătrat al locuințelor, este o complicare a procedurii de vânzare, este o cheltuială în plus față de cele pe care trebuie să le suporte azi autoritatea locală, care pregătește, practic, toate procedurile de vânzare.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Petru Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat pe baza acestui proiect de lege, care este o continuare a celorlalte proiecte de lege care au modificat Legea nr. 152/1998 privind Agenția Națională de Locuințe, respectiv modalitatea și necesitatea vânzării spațiilor construite, a locuințelor, a apartamentelor în sistem ANL. Acest ultim proiect de lege modifică și stabilește, de fapt, modalitatea de vânzare și modul de calcul pentru metrul pătrat construit.

În ședința comisiei, într-adevăr, s-a aprobat un amendament care precizează ca valoarea de vânzare a locuinței să se facă în baza unei evaluări realizate de către un expert evaluator în evaluarea proprietăților imobiliare.

Ca urmare, raportul este un raport de admitere, cu un amendament care se referă, într-adevăr, la această modalitate de calcul al metrului pătrat construit. Sigur că votul a fost unul de majoritate a membrilor comisiei prezenți.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Vă mulțumesc.

arătat și în prezentarea președintelui comisiei, de majoritatea membrilor Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. În intervenția mea, vreau să susțin acest amendament admis de comisie prin raportul pe care l-a dat.

Se știe faptul că imprecizia limbajului poate duce la neînțelegeri și interpretări eronate. Acest fapt constituie o problemă atunci când cuvinte uzuale au înțelesuri specifice pentru o anumită disciplină. Este cazul unor termeni cum ar fi: „prețul”, „costul”, „piață”, mai ales „valoare”, așa cum sunt utilizate în disciplina evaluărilor proprietăților. De regulă, autoritățile administrației publice locale și operatorii economici nu au în aparatul propriu persoane autorizate care să calculeze valoarea, indiferent care ar fi ea: valoare de piață, valoare de înlocuire, valoare justă, valoare de lichidare, de impozitare etc.

Pentru un imobil – în cazul nostru, o locuință într-un bloc de tip ANL –, chiar în condițiile în care legiuitorul jalonează modul în care se va determina un anumit tip de valoare, în situația noastră valoarea de înlocuire, singura soluție ca autoritățile locale sau operatorii economici să adopte o hotărâre corectă...

Vă mulțumesc. Domnul senator Günthner. Microfonul 2.

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond?

Domnul senator Belacurencu, apoi domnul senator Günthner.

Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Amendamentul la care a făcut referire reprezentantul Guvernului este făcut de subsemnatul și agreat, așa cum s-a

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun de la început că formațiunea noastră susține această inițiativă, susținem prețul propus, susținem din plin și urăm succes construirii de locuințe, nu dorim ca ANL să ajungă în situația Companiei Naționale de Investiții, care, din lipsă de fonduri, riscă să fie desființată, cum am auzit astăzi de la doamna ministru. De aceea, susținem pe deplin această inițiativă și faptul că, într-o ședință anterioară, eu, personal, am propus să respingem Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2010, care prevede o altă formulare pentru același art. 9 alin. (2), a fost tocmai pentru ca această formulare să rămână în vigoare. La ora actuală, cred că avem două formulări pentru același articol din legea de înființare a ANL.

În ceea ce privește problema expertului, și noi considerăm că nu este necesar, suprafața trebuie să apară în proiect, este vorba de locuințe noi, proiectate relativ recent toate, nu pot avea vechime mai mare de 10 ani, deci trebuie să existe documentații, și cred că nu este cazul să adăugăm costuri suplimentare, și așa vor fi dificultăți în vânzarea acestor locuințe.

Aș vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă acest preț al locuințelor este valabil și pentru apartamentele puse în vânzare în cursul anilor trecuți, deci apartamentele care nu s-au vândut din blocurile care totuși au fost puse în vânzare. Dacă, la ora actuală, vor fi solicitări pentru aceste blocuri, vor avea aceleași prețuri?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Domnule secretar de stat, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să-i mulțumesc domnului senator Günthner pentru susținerea manifestată și aș vrea să precizez că toate locuințele care intră în procesul de vânzare după apariția ordonanței de urgență se vor opera la prețurile de vânzare specificate în acest act normativ. Ordonanța nu se aplică retroactiv, dar toate contractele de vânzare care se vor semna după data intrării în vigoare a ordonanței de urgență se vor semna cu prețul stabilit prin acest act normativ.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții și comentarii, a rămas problema raportului comisiei, cu amendamentul admis.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2010 pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Barna Tánczos.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încheierea de contracte de închiriere a plajelor cu operatori privați care nu au avut ca obiect de activitate prestarea de servicii turistice a condus la imposibilitatea oferirii de servicii turistice integrate de către operatorii de

turism, cu efecte negative asupra numărului de turiști care vizitează litoralul.

Totodată, autoritățile publice locale s-au aflat în imposibilitatea asigurării serviciilor publice elementare privind igienizarea și curățenia plajelor, asigurarea ordinii publice și prestarea, la standarde de calitate, a serviciilor de salvamar și prim ajutor. Lipsa serviciilor de curățenie, amenajare și întreținere a plajelor a avut un impact negativ asupra mediului, prin creșterea nivelului de poluare, a cantităților de deșeuri abandonate pe plajă și în apa mării.

Prin actul normativ propus spre adoptare sunt clarificate o serie de aspecte referitoare la durata contractelor de închiriere, precum și la categoriile de persoane fizice și juridice care sunt utilizatori ai plajelor în condițiile legii.

Modificarea adusă este în sprijinul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006, așa cum a fost ea modificată și completată prin legea de aprobare, și se referă la clarificarea perioadei contractelor de închiriere a plajelor pe durata unui singur sezon estival, conform ordonanței de urgență, dar, în urma amendamentelor admise în comisie, această perioadă poate fi extinsă la mai mulți ani, lucru cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a fost de acord.

Se impune, de asemenea, atât responsabilizarea legală a autorităților publice locale, cât și implicarea, cu prioritate, a deținătorilor de structuri de primire turistică din stațiunile riverane Mării Negre în activitatea specifică de utilizare a plajelor în scop turistic.

Închirierea plajelor se realizează prin licitație publică organizată de Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă „Dobrogea–Litoral”, contractele de închiriere putând fi semnate în maximum 17 zile de la data publicării anunțului de licitație publică. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, într-adevăr, a dat un raport de admitere cu două amendamente aprobate și unul respins. Din cele două amendamente admise, unul este de formă, iar cel de-al doilea este de fond, pentru că, într-adevăr, am considerat că închirierea plajelor trebuie să poată fi făcută nu numai pe un sezon, în mod imperativ, ci și pe mai multe sezoane, conform legii.

Amendamentul respins se referă la limitarea participării la licitație numai la agenții economici care au activități pe litoralul Mării Negre, deci sunt focalizați acolo. Am considerat că acest amendament limitează, de fapt, dreptul agenților economici care au activitate de turism să poată să liciteze, în condiții de concurență deschisă, spații pe malul Mării Negre.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, respectiv de la cele două comisii de aviz, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, respectiv Comisia economică, industrii și servicii.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Domnul senator Bălan, urmat de domnul senator Mazăre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență și proiectul de lege se referă la utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Având în vedere că Senatul este primă Cameră sesizată, probabil că, până la dezbaterea ei în Camera Deputaților, sezonul estival 2010 se încheie, iar în acest an ordonanța își va produce efectele sub forma în care este în momentul de față.

Aș vrea să menționez și să rog colegii să voteze raportul comisiei, având în vedere importanța amendamentelor care au fost amintite. În primul rând, a fost dată o definire mai exactă a operatorilor care pot participa la aceste închirieri și, în al doilea rând și, poate, cel mai important lucru, faptul că aceste închirieri pot fi făcute pe unul sau mai mulți ani, dând posibilitatea operatorului respectiv să-și facă un program de investiții, sigur, în condițiile în care în activitatea din perioada anterioară a respectat condițiile de închiriere.

Vă rog, stimați colegi, să susțineți raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Mazăre.

## Domnule președinte,

Iau cuvântul în completarea colegului meu.

Din păcate, ordonanța vine prea târziu pentru acest sezon estival și vă spun că situația la zi, dacă vreți – și dau exemplu stațiunea Mamaia –, este următoarea: au fost făcute aceste licitații și, din păcate, nu toți câștigătorii acestor licitații sunt agenți economici care își desfășoară activitatea în turism. Ne întoarcem la o problemă fundamentală a turismului la malul mării, faptul că plajele nu sunt în administrarea operatorilor, a celor care prestează activități turistice. Avem situația în care un hotel de cinci stele nu poate beneficia și nu poate oferi turiștilor servicii și pe plajă, așa cum se întâmplă în toate țările civilizate cu care noi suntem în competiție în turism, pe o piață extrem de acerbă. Sunt hoteluri de cinci stele, sunt alte unități de cazare, în fața lor este un alt operator, v-am spus, poate nici măcar nu are activități de turism ca principal obiect de activitate, și aceștia fac cu totul și cu totul alte lucruri decât cfele care ar fi în interesul acelui hotel.

Eu aș susține acel amendament și aș limita dreptul utilizatorilor sau al celor care au dreptul de a administra plaja strict la operatori economici cu obiect de activitate turism.

Să învățăm odată să oferim turism de calitate, pentru acest turism trebuie să oferim servicii și pachete turistice complete, iar asta include și servicii pe plajă. Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Domnule senator, să înțeleg că susțineți amendamentul respins? Deci acesta este sensul intervenției, pe lângă un comentariu politic de fond și de practician, susținerea amendamentului respins?!

Exact, susțin amendamentul respins, iar de cel admis nici nu mai are rost să pomenesc, e o chestie de bun-simț. Nimeni nu face investiții pe plajă – dușuri, toalete, grupuri

sanitare și așa mai departe – în momentul în care are un contract pe un singur an. Trebuie să extindem această perioadă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Alte intervenții?

Nu sunt.

Vă supun atenției și votului amendamentul respins, care a fost susținut în plen de domnul senator Alexandru Mazăre.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții – reexaminare.

Vă rog să fiți extrem de preciși în evaluarea timpului. Mai sunt câteva minute până la ora 18.00.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să prezinte punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest punct.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să precizez punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului: suntem de acord cu reexaminarea și cu raportul întocmit de comisie.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat cererea de reexaminare și a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea raportului de admitere.

Aș vrea totuși să vă aduc aminte că este vorba despre un raport de respingere a unei propuneri legislative pe care am respins-o în Senat și, de asemenea, raportul de respingere a fost adoptat în plenul Senatului. Este vorba despre Legea nr. 50/1991, legată de modalitatea în care, după 30 de zile de la data depunerii documentației complete, autorizația de construcție nefiind emisă, putea să fie considerată și adoptată tacit. Acesta era subiectul legislativ. Noi l-am respins în Senat, a ieșit de la Camera Deputaților invers și Președinția a trimis înapoi, spre reexaminare. Motivația nu vreau s-o mai repet.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil cererea de reexaminare.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Domnul senator Tiberiu Günthner, microfonul 2.

Vreau numai să vă atrag atenția că este o propunere extrem de periculoasă, pentru că, sub aparența de bună intenție a unei adoptări tacite într-o formă simplificată, cum este prezentată aici, există riscul ca anumite documentații, care nu îndeplinesc condițiile legale, care n-ar putea să fie promovate în condiții legale, să treacă cu ajutorul tacit al unor funcționari într-un mod nelegal. De altfel, legea adoptării tacite are o serie de prevederi, inclusiv incriminări penale pentru anumiți funcționari care pot să ajute asemenea inițiative.

De aceea, suntem de acord cu reexaminarea. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult.

Dacă nu sunt alte intervenții,

Vă supun atenției punctul 11 din ordinea de zi, ultimul pe care îl sugerez pentru dezbaterea noastră, fiind vorba de un termen de adoptare tacită pe 7 iunie anul curent. Este ultimul text pe care îl supun astăzi atenției dumneavoastră.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2010 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor – Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu

Microfonul 10.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În urma unui acord interguvernamental cu finanțare din bugetul propriu, precum și din fonduri nerambursabile, Ministerul Apărării Naționale a achiziționat echipamente radar necesare implementării Programului SCOMAR.

Vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Domnule președinte Toni Greblă, punctul de vedere al comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba despre transferul fără plată al unui teren de 31 de hectare din administrarea Administrației Naționale

„Apele Române” în administrarea Ministerului Apărării Naționale, necesar realizării unei instalații radar pentru niște echipamente ce țin de integrarea noastră în Spațiul Schengen.

Ca urmare și a avizelor favorabile primite de la comisiile avizatoare, vă solicit dezbaterea și adoptarea raportului de admitere a proiectului de lege, cu mențiunea că Senatul este primă Cameră sesizată, iar proiectul face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții sunt? Nu cred.

Cred că este un subiect, evident, important.

Cu aceasta, încheiem partea de legiferare a ședinței noastre de astăzi și vă rog să ne pregătim pentru partea de întrebări și interpelări.

Deschidem sesiunea de întrebări și interpelări adresate Guvernului României și îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Întrebarea este adresată domnului Viorel Alexandru, președintele Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

Obiectul și motivarea întrebării: Situația beneficiarilor de ajutoare pentru încălzire în perioada sezonului rece 2009–2010.

Domnule președinte,

În ultimele săptămâni, au apărut din ce în ce mai multe informații privind prestațiile sociale multiple primite de diferite persoane.

Anul trecut, am recepționat de la dumneavoastră o statistică a acestora deosebit de relevantă. În același timp, la acel moment, nu aveați suficiente date pentru a ne oferi numărul beneficiarilor de ajutoare pentru încălzire pe județe.

Având în vedere că perioada sezonului rece s-a încheiat, am dori să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația numerică și valorică, pe județe, a acordării ajutoarelor de încălzire în sezonul rece 2009–2010?

2. În urma verificării dosarelor pentru ajutoare, în câte cazuri s-au constatat venituri declarate eronat și ce măsuri au fost luate?

3. Care este numărul beneficiarilor de subvenții indirecte la agentul termic și la ce valoare s-au ridicat în iarna 2009–2010?

Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Attila Cseke.

Domnule ministru,

Anul trecut, Ministerul Sănătății a dat un comunicat de presă cu privire la fertilizarea _in vitro_ , în sensul că 250 de cupluri infertile vor fi sprijinite prin suportarea costurilor necesare procedurilor de fertilizare cu bani de la bugetul de stat. Mai mult decât atât, se estima și bugetul acestui program de sănătate, și anume 500.000 de euro anual. Ulterior, printr-un alt comunicat al Ministerului Sănătății, au fost informații că programul se va derula începând cu 1 ianuarie 2010. În același timp, Ministerul Sănătății ne-a comunicat că va pune în dezbatere publică și Codul de procedură pentru reproducerea umană asistată.

Foarte multe cupluri care se confruntă cu această problemă și-au pus toate speranțele că statul se va implica și le va sprijini.

Astfel, Ministerul Sănătății, după ce a fost asediat de presă, a comunicat și faptul că se lucrează la elaborarea criteriilor de selecție a acestor cupluri.

Până acum, nu pot decât să apreciez intenția Ministerului Sănătății de a rezolva o asemenea problemă. Am așteptat să se publice în „Monitorul Oficial al României” Programul național referitor la fertilizarea _in vitro_ , dar nici până la momentul actual nu am văzut un asemenea program.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să-mi comunicați:

– care sunt motivele pentru care nu a fost inclus acest program în hotărârea de guvern care aproba programele naționale de sănătate;

– în ce stadiu se află elaborarea proiectului de lege care să reglementeze fertilizarea _in vitro_ , respectiv reproducerea umană asistată medical.

În același timp, vă rog să-mi transmiteți un studiu comparativ de legislație, în eventualitatea în care în cadrul Ministerului Sănătății s-a elaborat un asemenea studiu pe această temă.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu. Se pregătește domnul senator Nicolae Dobra.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, domnului ministru Kelemen Hunor. Obiectul și conținutul ei: Situația „Muzeului Viei și Vinului” din municipiul Drăgășani.

Domnule ministru,

Municipiul Drăgășani, din județul Vâlcea, renumită zonă viticolă a României, se poate lăuda cu performanța de a avea un muzeu al viei și vinului, care funcționează însă fără acreditarea ministerului pe care îl conduceți.

Practic, „Muzeul Viei și Vinului” din Drăgășani a funcționat, de la înființarea sa, în anul 1983, și până în anul 2006, în subordinea Muzeului Județean de Istorie Vâlcea, el trecând, în anul 2006, în subordinea Consiliului Municipal Drăgășani.

Deoarece imobilul a fost revendicat, autoritățile locale și județene nu au mai investit nimic, muzeul aflându-se, în prezent, într-o stare avansată de degradare. În momentul de față, Primăria Drăgășani a reușit să recupereze clădirea, dar fără a răscumpăra întreg patrimoniul.

Ținând cont de faptul că „Muzeul Viei și Vinului” este un obiectiv unic în zona Drăgășani, care necesită importante fonduri bănești în vederea reabilitării clădirii și refacerii colecției de piese expuse, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă aveți în vedere urgentarea procedurilor de obținere măcar a acreditării pentru obiectivul în cauză.

- Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Pot să citesc și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor, domnului ministru László Borbély.

Domnule ministru,

Presa centrală a semnalat recent că statul român pierde zeci de milioane de euro din cauza încredințării directe, pentru sume derizorii, a majorității fondurilor de vânătoare către filiale ale Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.

Având în vedere că aceste asociații administrează jumătate din totalul de aproximativ 22 de milioane de hectare de fonduri de vânătoare de care România dispune, ar fi corect ca ele să contribuie cu sume pe măsură la bugetul de stat.

Ținând cont de faptul că anul acesta expiră contractele încheiate de stat cu aceste asociații, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, cum intenționați să remediați situația incorectă creată.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Doresc să vă informez că domnul senator Nicolae Dobra, alături de domnul senator Petru Bașa, din partea Grupului parlamentar al PDL, au depus în scris întrebări adresate Guvernului.

De asemenea, au mai depus în scris întrebările: domnul senator Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Dan Radu Rușanu și Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, și domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Trecem la partea de interpelări, invitându-l pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte interpelarea adresată Guvernului României.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu. Domnule ministru,

În urma discuțiilor pe care le-am avut, în ultimul timp, cu reprezentanții Inspectorului Școlar Județean Timiș și cei ai Clubului Sportiv Școlar Bega Timișoara, ne-a fost semnalată situația actuală a acestui club sportiv și, totodată, varianta de soluționare.

Aș vrea să prezint doar pe scurt – am să depun interpelarea și în scris, pentru stenogramă – câteva elemente cu privire la această situație.

Așa cum știți, cluburile sportive școlare funcționează în temeiul Legii învățământului nr. 84/1995 și al Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Având în vedere Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.035, emis în data de 14 noiembrie 2001, cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a cluburilor sportive școlare, Clubul Sportiv Școlar Bega este unitate independentă, reprezentativă la nivel local, județean și național și are bază materială proprie pentru desfășurarea pregătirii și a competițiilor atât în săli, cât și în aer liber. Clubul Școlar Sportiv Bega, desigur, dispune de toate acestea. Nu le mai enumăr, pentru că voi depune textul scris.

Aș vrea doar să fac precizarea că, în cadrul celor cinci secții, pe catedre de specialitate, sunt încadrați 22 de profesori calificați, dintre care 19 sunt titulari, cu rezultate meritorii pe plan municipal, județean, național și internațional.

De asemenea, mai fac precizarea că selecția cu prioritate continuă și permanentă, la nivel municipal, județean și național, are ca scop sporirea, atragerea și cooptarea spre instruire a unui număr cât mai mare de elevi, sportivi, descoperirea, formarea și promovarea talentelor, mai ales în ramurile și disciplinele cu un mare impact social, dintre care unele sunt considerate prioritate la nivel național.

Dintre cele mai recente realizări ale acestui club, pot menționa unul dintre sportivi, care este vicecampion mondial la canotaj, Pârghie Cristi, considerat sportivul anului la nivel municipal și județean.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței

politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Destinația banilor de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană.

Stimate domnule prim-ministru,

Până în prezent, România a primit 9,2 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional, 2,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și 300 de milioane de euro de la Banca Mondială. În total, România a primit 12 miliarde de euro.

Din declarațiile inițiale rezultă că banii de la Fondul Monetar Internațional nu vor fi folosiți decât pentru rezerva valutară a BNR, niciun cent în altă parte. Consolidarea rezervei în acest fel ar fi făcut posibilă reducerea rezervei minime obligatorii pe care băncile comerciale o păstrează la banca centrală și ar fi consolidat și poziția BNR în situația în care ar fi nevoie să intervină în sprijinul leului. În același timp, banii europeni primiți ar fi trebuit folosiți pentru bugetul de stat și achitarea cheltuielilor curente.

Conform declarațiilor din ultimele zile, 7,1 miliarde de euro au mers direct la Banca Națională a României pentru consolidarea rezervei naționale, 4,91 miliarde de euro au mers la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetar de stat pe anul trecut, deci nu s-a făcut o anumită operațiune cu ei, pur și simplu au fost virați în Trezorerie și de acolo s-au făcut cheltuieli de funcționare a instituțiilor statului: salarii, pensii, funcționarea spitalelor, toate cheltuielile. Destinația lor a fost: acoperirea deficitului bugetar, deci bani care s-au cheltuit din executarea bugetului. Rezultă foarte clar faptul că Guvernul României nu a respectat principiul de la care plecase, din banii de la Fondul Monetar Internațional 2,1 miliarde de euro s-au dus totuși pe plata salariilor și pensiilor.

Până acum nu a existat o explicație oficială privind neconcordanța acordului încheiat de autoritățile din România cu Fondul Monetar Internațional și ceea ce s-a întâmplat după încheierea acestuia.

În acest context, vă solicit a da explicații privind cheltuirea banilor de la Fondul Monetar Internațional. Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Emilian Frâncu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Conform unui studiu realizat recent de compania de consultanță și audit KPMG, România se situează pe ultimul loc între țările din Europa Centrală și de Est la absorbția de fonduri europene postaderare în perioada 2007–2009, cu o rată de 2%, ceea ce plasează țara noastră în urma Bulgariei.

Având în vedere faptul că, până în 2013, România are la dispoziție un buget de 33,5 miliarde de euro, vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru: 1. care sunt datele statistice reale, în prezent, în ceea ce privește rata de contractare sau rata de absorbție a fondurilor europene;

2. care sunt motivele pentru care România pare că nu poate cheltui banii europeni;

3. care sunt pașii pe care Guvernul îi are în vedere în perioada următoare pentru stimularea acordării de fonduri europene.

Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul interpelării: Situația finanțării lucrărilor efectuate la unitățile de învățământ din județul Dâmbovița.

Stimate domnule ministru,

În județul Dâmbovița ne-au fost semnalate probleme ce privesc plata lucrărilor executate la unitățile de învățământ în cazul în care procesul de reabilitare a fost întrerupt. Nimeni nu știe când și dacă se vor plăti lucrările respective, astfel încât acestea să poată fi totuși încheiate.

Cu titlu de exemplu, Grupul Școlar Agricol Voinești a început o lucrare de reabilitare, sistată anul trecut. Datoria înregistrată către constructori este de 250.000 de lei, pentru finalizare fiind nevoie de încă 1,3 milioane lei. Liceenii sunt obligați, la ora actuală, să învețe în internat, dar și pentru acest spațiu este depus un proiect POR, existând posibilitatea să fie supus unor lucrări de modernizare, ceea ce ar face ca orele de curs să nu mai poată fi desfășurate nici în acest local.

La școala gimnazială cu clasele I–VIII din aceeași localitate, lucrările sunt sistate tot din anul 2009, datoria către constructor fiind de 1 milion de lei, pentru finalizare fiind necesari încă 800.000 lei.

La Școala generală din comuna Tătărani lucrarea este începută din anul 2006, pentru finalizare fiind necesari 150.000 de lei, lucrările efectuate până la această dată nefiind facturate și plătite.

La Grădinița din comuna Lucieni lucrările de reabilitare au început în anul 2008. Din valoarea ofertată de 524.000 de lei, au rămas restanță 221.000 lei. De asemenea, la Școala din Lucieni datoriile înregistrate pentru lucrările de reabilitare sunt de 63.103 lei, din valoarea ofertată de 214.203 lei.

În această situație dificilă se află multe unități de învățământ din țară, restanțele însemnate către constructori conducând la sistarea lucrărilor de modernizare începute, periclitând calitatea procesului instructiv-educativ din aceste școli, iar, pe de altă parte, generând falimentul în lanț al mai multor societăți de construcții.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Liviu Pașca, se pregătește doamna senator Doina Silistru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Mihail Dumitru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: Clarificări asupra Măsurii 3.2.2 – „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”.

Domnule ministru,

În data de 17 mai 2010, s-au publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, rezultatele la Măsura 3.2.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Din cele 2.051 de proiecte depuse, doar 295 au fost selectate pentru finanțare. Spre surprinderea mea, peste 55% din proiectele selectate pentru finanțare reprezentau comune de o anumită culoare politică. Nu doresc să fac vreo acuză fără a avea precizările instituțiilor de fond, dar modul de selectare a proiectelor depuse ridică multe semne de întrebare.

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să precizați următoarele:

1. Care sunt criteriile după care s-au selectat proiectele spre finanțare?

2. De ce anumite proiecte care au avut punctajul 64 au fost selectate spre finanțare și altele cu același punctaj, 64, cum este cazul multor comune maramureșene, au fost reportate pentru nu știu care sesiune de proiecte, dacă va mai exista vreuna?

3. În funcție de ce priorități ați stabilit finanțarea unui număr de proiecte în raport cu județul din care provin?

4. Vă rog să solicitați domnului director general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, domnul Mihai Gavril Vădan, să prezinte în plenul Senatului un raport cu privire la modul de verificare și de analiză a conținutului fiecărui proiect câștigător al finanțării, precum și o detaliere enumerativă a motivelor tehnice pentru proiectele care nu au obținut finanțare.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, mai am o interpelare.

Interpelarea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, și domnului László Borbély, ministrul mediului și pădurilor.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru,

Având în vedere contextul economic actual, în temeiul art. 112 alin. (1) din Constituția României, revizuită, și al art. 162 din Regulamentul Senatului, vă rog să-mi comunicați numărul persoanelor care lucrează în ministerul pe care îl conduceți, funcționari publici, personal contractual și colaboratori, și situația veniturilor, defalcat – pentru fiecare funcție de conducere și cumulat – pentru funcțiile de execuție, pe care acestea le-au încasat de la începutul anului 2010 până în prezent.

Vă mulțumesc.

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelări adresate Guvernului României: domnii senatori Iulian Bădescu și Petru Bașa – din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Șerban Valeca, Valer Marian și Gheorghe Pop – din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Marius Petre Nicoară – din partea Grupului parlamentar al PNL și domnul senator Liviu Câmpanu – din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

De asemenea, vă informez că răspunsurile orale din partea Guvernului la întrebările adresate de doamnele și domnii senatori vor fi transmise în scris astfel:

– domnul Liviu Titus Pașca va primi răspuns din partea Ministerului Sănătății;

– domnii senatori Alexandru Cordoș și Valer Marian vor primi răspuns din partea Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

– domnul senator Adrian Țuțuianu va primi răspuns din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului;

– domnul senator Florin Constantinescu va primi răspuns din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Aceeași situație și în ceea ce privește răspunsurile orale la interpelările adresate de doamnele și domnii senatori, respectiv: domnul senator Traian Constantin Igaș, răspuns din partea Ministerului Sănătății, domnul senator Valer Marian, răspuns din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

AVAS solicită amânarea răspunsului la interpelarea doamnei senator Minerva Boitan și, aceeași situație, Ministerul Administrației și Internelor solicită amânarea răspunsului pentru domnul senator Marius Petre Nicoară.

Declar închisă ședința plenului Senatului României de azi, 25 mai 2010.

Ne revedem mâine, pentru ședința în plen.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|518926]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/4.VI.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei