Stenogramă plen

Îl rog pe domnul secretar David să facă apelul nominal.

## **Domnul Gheorghe David:**

Bună dimineața tuturor! Stimați colegi, să facem un apel nominal.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina absentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion prezent Chelaru Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Chivu Sorin Serioja prezent Nistor Vasile prezent Cibu Constantin Sever prezent Niță Mihai prezent Cinteză Mircea prezent Onofrei Orest prezent Coca Laurențiu Florian prezent Oprea Dumitru prezent Constantinescu Florin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Constantinescu Viorel prezent Panțuru Tudor prezent Cordoș Alexandru prezent Pașca Liviu Titus prezent Corlățean Titus prezent Păran Dorin prezent Crăciun Avram prezent Pereș Alexandru prezent Cseke Attila Zoltán prezent Pintilie Vasile prezent Daea Petre absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă David Cristian prezent Pop Gheorghe prezent David Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Diaconescu Cristian absent Popa Mihaela prezentă Diaconu Mircea prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Dobra Nicolae prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Dumitru Constantin prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Rădulescu Cristian prezent Feldman Radu Alexandru prezent Rădulescu Șerban prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Robu Nicolae prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Rușeț Ion prezent Geoană Mircea Dan prezent Saghian Gheorghe prezent Ghișe Ioan absent Savu Daniel prezent Greblă Toni prezent Sârbu Ilie prezent Grosu Corneliu prezent Sbîrciu Ioan prezent Günthner Tiberiu prezent Secășan Iosif prezent Gyerkó László prezent Severin Georgică prezent Hașotti Puiu prezent Silistru Doina absentă Hărdău Mihail prezent Staicu Dumitru Florian prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Stănișoară Mihai prezent Ichim Paul prezent Șova Dan Coman absent Igaș Traian Constantin prezent Tămagă Constantin prezent Ion Vasile prezent Toma Ion prezent Iordănescu Anghel prezent Țopescu Cristian George prezent Jurcan Dorel prezent Țuțuianu Adrian prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Udriștoiu Tudor prezent Luca Raymond prezent Urban Iulian prezent Mang Ioan prezent Valeca Șerban Constantin absent Marcu Gheorghe prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Mardare Radu Cătălin prezent Verestóy Attila concediu medical Marian Ovidiu prezent Voicu Cătălin prezent Marian Valer prezent Voiculescu Dan prezent Markó Béla prezent Vosganian Varujan prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Putem începe, domnule președinte. Mărcuțianu Ovidius prezent **Domnul Vasile Blaga:** Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mulțumesc. Mitrea Elena prezentă O să vă citesc la început o notă pentru exercitarea de Mitrea Miron Tudor prezent către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Mîrza Gavril prezent Constituționale. Mocanu Alexandru prezent În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Mocanu Toader prezent Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Moga Nicolae prezent Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului Mustățea Vasile prezent în vederea exercitării de către senatori a dreptului de Mutu Gabriel absent sesizare a Curții Constituționale următoarele legi: Necula Marius Gerard prezent – Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de Nedelcu Vasile prezent autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobată Nicoară Marius Petre prezent prin Decizia Consiliului Director al Fondului Monetar Nicoară Romeo Florin prezent Internațional din 25 martie 2011;

Era în sală doamna senator Mitrea.

De asemenea, astăzi este ziua onomastică a domnilor colegi Nicolae Dobra, Nicolae Moga, Nicolae Prunea și a domnului rector Nicolae Robu.

Să-i felicităm și „La mulți ani!” pentru toți.

Programul de lucru pentru astăzi: vom dezbate inițiative legislative până la ora 12.00, voturi finale între 12.00 și 12.30. Este propunerea pe care v-o face Biroul permanent al Senatului.

Vom supune la vot inclusiv inițiativele legislative din categoria legilor organice. După aceea, o pauză până la ora 13.30, când vom dezbate moțiunea simplă a opoziției, adresată ministrului administrației și internelor.

Programul de lucru pentru perioada...

Sunteți de acord cu proiectul ordinii de zi pe care noi l-am aprobat și pe care l-ați avut la dispoziție?

Merge, merge.

Merge acum, da?

Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Am spus că adunăm la cvorum, așa cum am decis în Biroul permanent, și cei 11 colegi care participă la lucrările Comisiilor reunite pentru buget, finanțe.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise proiecte de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate.

1. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune („Regulamentul privind plățile directe”) – COM (2011) 625 final.

Cine este de acord cu acest proiect de hotărâre?

2. Proiectul de hotărâre cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul privind OCP unică”) – COM (2011) 626 final.

## Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați ușurat sarcina, în sensul că dumneavoastră a trebuit să citiți acest act, care este la punctul 4, pentru că noi nu avem nimic în mapă. Asta presupune că nicio comisie și niciun inițiator nu au făcut prezentarea acestui material. Deci e o situație unică.

Sunt de acord că a fost un ușor vot superfluu în Biroul permanent, dar de aici și până la a da drumul la o comisie, care presupune o chestiune serioasă...

Noi nu avem niciun fel de informație serioasă.

Profit de prezența domnului ministru Baconschi, pentru că am sentimentul... și după discuțiile din piață, nu cred că este cea mai inteligentă chestiune care ne-a venit s-o facem acum, repet, neavând niciun fel de...

Noi nu formăm o comisie senatorială ca să facă săpături. Avem tot ce doriți dumneavoastră, institutul de studiere a arhivelor de nu știu ce, institutul de studiere a arhivelor de alt fel, avem o serie întreagă de instituții. A ne apuca noi acum...

Recunosc, noi, oricum, nu votăm această comisie și ne retragem și oamenii. Nu avem nimic care să ne determine să ne ocupăm de așa ceva. Avem o grămadă de lucruri, avem o grămadă de chestiuni. Nu știu de ce trebuie să înființăm o comisie senatorială.

Oricum, grupul nostru senatorial se va opune acestei chestiuni până când vom avea mai multe lămuriri. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Atunci, n-o să supun la vot, o să aștept un punct de vedere al liderilor grupurilor parlamentare, nu înainte de a vă face mențiunea că fiecare dintre colegi – am fost informat – a primit la casetă proiectul acestei hotărâri. Sunt de acord că, probabil, nu ați fost informați în legătură cu obiectul de activitate.

Nu... Iertați-mă...

Vă rog.

Scuzați-mă, acest proiect de hotărâre, pe care l-ați citit, da, l-am primit, dar în spatele unui proiect... vă arăt, la orice inițiativă, oricât de fantasmagorică este, apare acolo jurnalul ideii: de ce se face, cum se face, care sunt motivele.

Am avut azi o discuție mare în Biroul permanent, legată de o altă comisie care s-a cerut, care avea în spate o hârtie. Acum, numai să ne apucăm ca să dăm în presă o asemenea chestiune, iertați-mă, nu este cea mai bună soluție. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Deci am acordul tuturor liderilor că vor discuta această temă și, dacă va fi cazul, o vom relua mâine. De acord.

Am plăcerea să vă anunț că la ședința noastră este prezent Excelența Sa Mark Gitenstein, ambasadorul Statelor Unite la București, însoțit de doi consilieri, pentru a asista la dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

Are cuvântul inițiatorul, domnul ministru Baconschi. Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Teodor Baconschi** _– ministrul afacerilor_

## _externe_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției și vă rog să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

Permiteți-mi să fac o scurtă prezentare a semnificației acordului și a prevederilor sale.

Acordul este primul instrument juridic negociat în întregime și încheiat de Statele Unite în cadrul noului concept privind apărarea împotriva rachetelor balistice, lansat de către președintele SUA în septembrie 2009. Valoarea acordului constă și în consacrarea, pentru prima dată, într-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic, a Parteneriatului strategic româno-american.

Amplasarea unor elemente ale sistemului antirachetă al SUA reprezintă o contribuție foarte importantă la securitatea României, a SUA și a celorlalți aliați NATO.

Acordul este și o contribuție la viitoarea capacitate de apărare a NATO. Amintesc că în cadrul Summitului NATO de la Lisabona, din 2010, a fost luată decizia dezvoltării unei capacități antirachetă a alianței, astfel încât facilitatea din România este o contribuție esențială la acest efort aliat comun.

Acordul este încheiat la nivel de stat, având în vedere importanța domeniului reglementat pentru cele două părți, și constituie baza juridică necesară pentru a permite amplasarea unor elemente ale sistemului antirachetă american în România. Rolul său este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea și funcționarea sistemului.

Mulțumesc, domnule ministru.

Îl rog pe unul dintre reprezentanții Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională sau ai Comisiei pentru politică externă, pe unul dintre cei doi președinți, să prezinte raportul comun.

Domnul președinte Meleșcanu, microfonul 7.

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Îmi revine onoarea ca, în numele domnului președinte Titus Corlățean și al meu personal, să vă prezint raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comisiei pentru politică externă asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii.

Ratificarea acestui acord are o importanță deosebită, pentru că el va constitui baza juridică necesară – ratificarea de către Parlamentul României – pentru a permite amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă american în România, în localitatea Deveselu, pe care acum ați văzut-o și la televizor și o să fie mult mai cunoscută, județul Olt.

Rolul acestui document, cum vă spunea și domnul ministru Baconschi, nu este numai de a obține aprobarea Parlamentului pentru amplasarea elementelor scutului antirachetă, ci și de a reglementa regimul juridic aplicabil întregii problematici. Aș adăuga însă încă un lucru. El are și importanța de a constitui baza juridică pentru încheierea în viitor a unui număr important de înțelegeri tehnice, care nu vor mai fi supuse spre ratificare, înțelegeri care vor reglementa toate problemele administrative, economice, sociale și de altă natură care decurg din încheierea acestui acord.

Vreau să vă precizez că în ședința comună a celor două comisii din data de 29 noiembrie 2011, când am dezbătut acest proiect de lege, au participat domnul Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, și domnul Mihai Ozunu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, alți reprezentanți ai celor două ministere, precum și reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii în țara noastră.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege și, în urma dezbaterilor pe care le-am avut în ședința comună, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte Corlățean, vă rog, microfonul central.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Domnule ambasador,

În cadrul dezbaterii generale, de această dată, aș dori să fac câteva comentarii.

În activitatea noastră, a Senatului României, săptămânal suntem puși în situația să dezbatem, să ratificăm sau să adoptăm legi de aderare la o serie de acorduri internaționale, bilaterale sau multilaterale. De această dată, cred că avem toate motivele să ieșim din rutina obișnuită a acestui tip de dezbateri, pentru că, astăzi, în calitate de Cameră decizională, dezbatem proiectul de lege de ratificare a unui acord cu un conținut deosebit.

Este un acord care depășește cu mult dimensiunea militară și de securitate – extrem de importantă, de altfel –, un acord care însă are o semnificație profund politică și strategică. Spun acest lucru din dublă perspectivă: una bilaterală și una multilaterală.

Este, pe de o parte, o contribuție româno-americană la un parteneriat strategic extrem de important și pentru România, și credem că și pentru Statele Unite ale Americii, un parteneriat strategic care are o dimensiune politică, înainte de orice, o dimensiune strategică, una economică, una culturală. Acesta este motivul pentru care am fost extrem de atenți pe toată durata și traseul negocierilor, la momentul semnării și după semnare, cu privire la conținutul acestui acord.

Pe de altă parte, în plan internațional, multilateral, acest acord româno-american este o contribuție la un concept de securitate extrem de important, care asigură securitatea

partenerilor din Alianța Nord-Atlantică. Avem de-a face, deci, cu un tratat internațional, aș spune, special, și de aici și interesul pe care Comisia pentru politică externă și, bineînțeles, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională l-au avut pentru acest instrument.

Aș vrea să spun aici, într-un gest de transparență, că am beneficiat pe tot parcursul negocierilor – poate neobișnuit față de procedura internă cu care avem de-a face de obicei, dar absolut necesar – de o formă de cooperare și comunicare, aș spune, exemplare, atât cu negociatorii români, cât și cu negociatorii americani. Trebuie spus că pe tot parcursul negocierilor, după diferite runde de negocieri, la Comisia pentru politică externă și la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ne-am întâlnit atât cu liderii negociatori americani – dimensiunea civilă diplomatică, dar și cea militară –, cât și cu conducerea echipei de negociatori din partea autorităților române. Asta înseamnă că statul român a acționat coerent, unitar în legătură cu un subiect extrem, extrem de important.

## Mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale mai sunt colegi senatori care doresc să ia cuvântul?

Domnule senator Geoană, microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Cred că nu este niciun fel de îndoială cu privire la momentul extraordinar de complicat pe care omenirea îl traversează. Cred că nu există niciun fel de urmă de îndoială, indiferent dacă sunt observatorii avizați sau mai puțin avizați în politica internațională, că suntem într-un moment de reașezare la nivel global, că este un moment de mare incertitudine cu privire la destinul Europei și al zonei noastre.

Nu este greu să observi că simultan au apărut crize extraordinar de severe.

La Răsărit se recreează o formă reinventată de imperiu, anunțul acestui început de reconsolidare a spațiului ex-sovietic pe o formulă neoțaristă, cu Rusia, Kazahstan și Belarus, reprezintă un element care trebuie să ne preocupe.

De asemenea, ce se întâmplă în zona euro, ce se întâmplă cu ascensiunea Chinei, ce se întâmplă cu tensiunile la nivel global în Orientul Mijlociu, în Iran, evoluțiile din spațiul Orientului Mijlociu extins sunt lucruri care trebuie să ne preocupe pe toți.

De aceea, această certitudine a alianței speciale care există între România și Statele Unite trebuie să fie consolidată. Este un punct de sprijin obligatoriu pentru prezervarea unui spațiu de securitate și stabilitate în cadrul NATO și în cadrul relației speciale româno-americane.

Vreau să aduc un cuvânt de mulțumire celor care, de-a lungul deceniilor, au pus cărămidă după cărămidă la acest parteneriat cu adevărat spectaculos. Indiferent de regim politic, de președinte, de guvern, de ministru de externe sau al apărării, România a fost perseverentă cu privire la această relație. Deci votul nostru de astăzi, care sper să fie un vot masiv și, dacă se poate, atât de convingător cât poate să fie într-un Parlament, nu este pentru scutul antirachetă, ci este un semnal de consolidare în profunzime și pe termen lung a unei certitudini de securitate, dezvoltare și prosperitate pentru națiunea română.

Nu este vorba despre Deveselu, ci este vorba despre mult mai mult, fixarea României ca un aliat privilegiat în cadrul NATO și o țară care să poată să se uite, dincolo de furtuna economică și financiară, care în continuare se dezvoltă, cu încredere și cu calm la viitorul nostru ca stat puternic și dezvoltat.

Mulțumesc.

Domnule senator Severin, microfonul central.

Domnule președinte, Domnule ambasador, Stimați colegi,

I-am așteptat foarte mult pe americani. Îmi aduc aminte, în anii ’70, ’80, americanii erau speranța care venea mai mult pe calea undelor și ne gândeam că vor veni pentru a ne asigura o viață mai bună, ca să scăpăm de comunism, copiii sperau că vor avea și Coca-Cola. Anii au trecut și americanii au venit.

Numai că, dincolo de toate aceste aspecte, să spunem, de stabilitate militară, America a avut un mare merit în istoria mondială a ultimilor două sute de ani. A fost permanent simbolul democrației. Sub o formă sau alta, America a fost țara care a garantat, acolo unde a intervenit, apărarea drepturilor democratice. Și mă gândesc că, de la principiile lui Abraham Lincoln până la Franklin Roosevelt, tot timpul doctrina americană a ținut cont de aceste valori.

De aceea, sper ca această apropiere militară și această alianță dintre țara noastră și marea putere de dincolo de ocean să nu reprezinte un alibi pentru abandonarea unor valori democratice. Îmi doresc ca în continuare, atunci când drepturile omului sunt încălcate, să existe acest simbol al democrației care să atragă atenția.

Îmi amintesc cum, acum 10–12 ani, aveam permanent intervenții din zona Statelor Unite când libertatea presei era încălcată, când apăreau abuzuri. Îmi amintesc criticile corecte legate de încălcarea principiului separației puterilor. Îmi aduc aminte cum se condamna posibila discutare, să spunem, a ascultării convorbirilor și secretului corespondenței, dar totdeauna s-a întâmplat ca și Statele Unite să facă niște compromisuri, când, din motive strategice, s-au făcut compromisuri cu drepturile democratice. Și dau numai câteva exemple: Vietnamul lui Thieu, Nicaragua, Chile a lui Pinochet, mai curând, Egiptul.

De aceea, nu aș dori ca și România să ajungă pe această listă. Sper ca, dincolo de rachetele de la Deveselu... pardon, radarul de la Deveselu, în primul rând America să rămână un garant al democrației în întreaga lume și – de ce nu? – și în România.

V-aș spune, în final: mi-e dor, într-un fel, de mandatul și de viziunea pe care le-a avut Michael Guest. Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Sunt mulțumit că astăzi avem ocazia să dăm undă verde unui proiect de lege de importanță strategică privind Parteneriatul României cu Statele Unite ale Americii, parteneriatul României cu NATO. Dar pentru mine, ca român, și sunt purtătorul de cuvânt al românilor, este un mesaj de liniște, pentru că, așa cum a afirmat și colegul anterior, de peste 50 de ani am așteptat americanii să vină. Și aș vrea să-i anunț pe colegii noștri că americanii au venit cu mult înaintea anului 1989.

Am fost rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și noi am avut un parteneriat semnat în anul 1986, înfrățire a unei universități de stat, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o universitate de stat din Statele Unite ale Americii, „Nebraska” din Omaha. Și întâmplarea a făcut ca acum, lângă Iași, „Delphi” să aibă un reprezentant al „Delphi Internațional” care să fi fost școlit la „Nebraska” din Omaha și care, când a ajuns în Iași, a spus: „Ce mică e lumea!”

Așadar semnalul de astăzi este, dincolo de importanța strategică, un mesaj de încredere al românilor că suntem o țară vizibilă, o țară credibilă, în care se poate investi multă încredere de aici încolo.

Mulțumim pentru tot ce s-a făcut și suntem convinși că românii vor fi parteneri foarte serioși într-un astfel de act important.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumim domnului ambasador.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2011 pentru efectuarea investigațiilor tehnice privind siguranța în cazul accidentelor din sectorul de transport maritim.

Din partea inițiatorului, vă rog, domnule Király. Microfonul 10.

## **Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doar din spirit de echipă și colegialitate prezint ordonanța de urgență a Guvernului, și cu aprobarea dumneavoastră. Dacă sunt întrebări, am lângă mine specialistul ministerului.

Vă mulțumesc, vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea este ordinară, există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a Comisiei pentru afaceri europene.

Raportul comisiei este un raport de admitere fără amendamente.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc domnului senator Borza. Sunt luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Vot, la ora 12.00.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea

Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Dau cuvântul inițiatorului.

Microfonul 10, domnule Király, vă rog.

Nu, nu.

## Nu?!

De ce țineți microfonul deschis, atunci? Sunteți distrat astăzi. Vă rog.

**Domnul Eugen Georgescu** _– vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În prezent, autoritățile române au încheiat etapa de notificare oficială la Comisia Europeană a sistemului de promovare a energiei electrice produsă prin resurse regenerabile stabilit prin Legea nr. 220/2008.

Pe parcursul notificării, solicitările Comisiei Europene au fost asumate de autoritățile române în cuprinsul proiectului de ordonanță de față, notificat de asemenea Comisiei Europene, sistemul de promovare stabilit prin acest proiect de act normativ fiind avizat prin Decizia „Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie” – Ajutorul de stat SA 33134, România.

Urgența adoptării prezentului act normativ este dată de următoarele. Până în prezent, li s-a acordat producătorilor de energie din surse regenerabile câte un certificat verde pentru fiecare megawatt de energie electrică produsă și livrată în sistemul energetic, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.892/2004. Începând cu luna septembrie, ar fi trebuit să se aplice în mod integral toate prevederile Legii nr. 220/2008, dar unele prevederi contravin deciziei de autorizare a Comisiei.

Pentru a pune în aplicare sistemul de promovare prin certificate verzi, instituit de Legea nr. 220/2008, și pentru a asigura corelarea prevederilor acestora cu decizia de autorizare a Comisiei Europene sunt necesare modificarea și completarea în regim de urgență a Legii nr. 220/2008.

Totodată, apreciem că întârzierea adoptării proiectului de ordonanță de urgență ar fi în defavoarea consumatorilor, întrucât toate modificările propuse urmăresc...

Mulțumesc, mulțumesc mult.

Mulțumesc domnului vicepreședinte Eugen Georgescu. Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, vă rog, domnule senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea este ordinară, Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, iar Comisia economică, industrii și servicii a adoptat un raport de admitere cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Avem un amendament respins. Se susține în plen? Nu se susține. Declar închise dezbaterile generale. La ora 12.00, vot.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea Universității „Agora” din municipiul Oradea.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Király. Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, Stimați domni senatori,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea înființării Universității „Agora” din municipiul Oradea, în temeiul dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea educației naționale, cu avizul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Prin adoptarea legii de înființare, Universitatea „Agora” din municipiul Oradea nu mai este o fundație nonprofit, ci devine universitate de sine stătătoare cu personalitate juridică, care funcționează cu finanțare și patrimoniu privat, ponderea cea mai mare în finanțarea activității universității fiind dată de taxele studenților.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Hărdău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia noastră vă supune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere cu amendamente pentru acest proiect de lege.

Și eu vă mulțumesc. Există un amendament respins. Se susține? Nu se susține. Sunt intervenții? Nu sunt? Sunt intervenții. Vă rog, domnule secretar de stat Király.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Sunt formulate două amendamente.

Cu primul amendament nu suntem de acord, menținem formula prezentată de Guvern, iar al doilea amendament este identic cu textul Guvernului, deci...

Am înțeles. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votăm proiectul de lege la ora 12.00.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea Universității „Sapienția” din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul secretar de stat Király.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 263... Scuzați...

„Sapienția”.

Mulțumesc, cu scuzele de rigoare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Universității „Sapienția” ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ și care, potrivit art. 2, va fi cu predare în limba maghiară, cu excepția programului de studiu al limbii române sau al limbii engleze.

Prin aprobarea legii de înființare, Universitatea „Sapienția” din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, nu mai este unitate a unei fundații nonprofit, ci devine o universitate de sine stătătoare cu personalitate juridică, care funcționează cu finanțare și patrimoniu privat, ponderea cea mai mare în finanțarea activității universității fiind dată de taxele studenților.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului susține adoptarea prezentului proiect de lege de înființare a Universității „Sapienția” din municipiul Cluj-Napoca.

Mulțumesc, domnule Király. Domnul președinte Hărdău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia noastră a adoptat un raport de admitere cu amendamente.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Există un amendament respins. Se susține? Nu se susține. Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 12.00.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

Are cuvântul inițiatorul, respectiv doamna secretar de stat Irina Sanda Cajal-Marin.

Microfonul 8. **Doamna Irina Sanda Cajal-Marin** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În perioada scursă de la adoptarea Legii nr. 120/2006 au fost constatate o serie de deficiențe care fac necesară îmbunătățirea și actualizarea reglementărilor în vigoare. Astfel, reglementările propuse în acest proiect de lege prevăd înlocuirea sintagmei „monumente de for public” cu „lucrări de artă vizuală de for public” atât în titlul actului normativ, cât și în tot cuprinsul acestuia, având în vedere atât evoluția domeniului reglementat, cât și evitarea unor confuzii constatate în practică între cele două categorii, monumente istorice și monumente de for public, domenii pentru care există două comisii de specialitate: Comisia Națională a Monumentelor Istorice și Comisia Națională pentru Monumente de For Public.

Totodată, prezentul proiect de lege are în vedere includerea în categoria lucrărilor de artă vizuală a plăcilor sau a altor lucrări comemorative, clarificarea unor aspecte legate de amplasarea lucrărilor de artă vizuală și for public, activitatea de administrare și control a lucrărilor de for public, completarea principalelor atribuții ale Comisiei Naționale pentru Lucrările de Artă Plastică, Monumentală de For Public, majorarea nivelului amenzilor stabilite pentru sancționarea contravențiilor ținând seama de necesitatea actualizării acestora, cât și de sublinierea consecințelor negative în plan social ale faptelor care constituie contravenții.

Față de cele prezentate, a fost elaborat raportul comisiei de specialitate, cu amendamentele admise, pe care îl supunem plenului spre adoptare.

Și eu vă mulțumesc.

Raportul comisiei de specialitate, domnul președinte Nicolaescu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului ne-a trimis aviz favorabil, fără amendamente.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere proiectul de lege în cadrul ședințelor din 25 și 8 noiembrie și a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți – 6 voturi pentru –, să adopte raportul de admitere cu amendamente.

Vă amintesc că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, la ora 12.00.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Române. Declar deschise dezbaterile generale.

Are cuvântul inițiatorul. Domnule senator Badea, vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Această inițiativă legislativă este una extrem de importantă, și nu este importantă numai pentru faptul că a fost asumată de peste 166 de parlamentari din toate formațiunile politice, ci este importantă pentru alte două componente.

În primul rând, prin această inițiativă noi nu facem altceva decât să protejăm la maximum cel mai important instrument al nostru: limba română. Pe de altă parte, este foarte importantă pentru că prin această inițiativă legislativă ne sincronizăm cu Republica Moldova pe o sărbătoare comună: 31 august – Ziua Limbii Române și recunoaștem încă o dată faptul că românii, indiferent unde s-ar afla ei, au aceleași sărbători, au același interes și, cu siguranță, vor avea același viitor.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați fost inițiatorii acestei propuneri legislative și sper să aibă un masiv vot favorabil. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Badea. Din partea Guvernului, doamna subsecretar de stat Cajal. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative având în vedere că inițiatorii, prin amendamente, au ținut cont de observațiile propuse de Guvern, formulate în punctul de vedere admis.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă subsecretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, domnul senator Nicolaescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva însușirii unor observații și a unor propuneri.

Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, cu trei amendamente.

Comisia pentru politică externă a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, cu un amendament.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a dezbătut amendamentele cuprinse în avizele primite și a formulat, la rândul său, amendamente.

Am hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți – 7 voturi pentru –, să adoptăm raport de admitere cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc mult. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Se susține vreun amendament respins?

Nu se susține.

Declarăm încheiate dezbaterile generale. Vot, la ora 12.00.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2011 privind desemnarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara ca operator medical al unui elicopter aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor și aprobarea modului de operare, funcționare și finanțare a asistenței de urgență acordate cu acest elicopter.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 10.

## **Doamna Irina Alexe** _– șef Departament relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoașteți, până la emiterea acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 91/2011, sistemul de acordare a asistenței de urgență cu elicoptere a operat cu trei dintre elicopterele aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor la București, Târgu-Mureș și Iași. Pentru că s-au obținut rezultate remarcabile în operarea cu acest tip de elicoptere în acest sistem, prin ordonanța de urgență pe care astăzi vă rugăm să o aprobați s-a propus extinderea aplicării acestui sistem și în zona de vest a României, respectiv în județele Arad, Bihor, Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin, zonă în care, din cauza configurației geografice, accesul în mediul rural pentru salvarea vieții și pentru intervențiile în situații de urgență este dificil.

Operatorul medical al acestui elicopter este desemnat Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara. Elicopterul se află în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, și pentru operarea lui spitalul respectiv cooperează cu unitățile de primiri urgențe din cadrul spitalelor clinice județene de urgență Arad și Oradea.

Modul de finanțare și funcționare a acestei activități este cel prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2003, deci similar cu celelalte elicoptere care operează pe teritoriul României și cu normele de aplicare a acestei ordonanțe.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică și a Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Rotaru va prezenta raportul comun.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică, împreună cu Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au luat în discuție și, în urma dezbaterii acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, a rezultat un raport de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Mai sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Îl rog pe domnul senator Greblă să ia cuvântul. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Într-un fel mă bucur că a plecat ambasadorul Statelor Unite, că, dacă ar fi auzit, fără să vadă proiectul de lege, că trebuie să aprobăm o lege pentru a împuternici un anume spital să opereze cu un elicopter, s-ar fi gândit ce ar fi trebuit să facă ei prin Statele Unite unde au atâtea rachete, elicoptere, nave și așa mai departe. Ar fi fost, probabil, foarte dificil.

De ce n-ar fi putut să înțeleagă? Pentru că această tendință, pe care o continuă cu brio și actualul Guvern, este de dinainte de 1989. Adoptăm legea cartofului, legea... Tot felul de activități mărunte sunt reglementate la nivel de lege, universitățile particulare sau de stat se înființează prin lege și apoi, ca să-i schimbi sediul, ca urmare a faptului că primăria a schimbat denumirile străzilor, trebuie să modific legea, pentru că sediul acesta e trecut în lege. La fel și aici și, sub acest aspect, mai toate guvernele au adoptat deciziile majore pentru această țară fără dezbatere, fie prin angajări de răspundere, fie prin alte proceduri mai mult sau mai puțin constituționale. Se reglementează prin hotărâri de guvern, se reglementează prin ordonanțe și ordonanțe de urgență cele mai mărunte lucruri, iar chestiunile importante se evită să fie supuse dezbaterii publice.

Sugerez Guvernului, sugerez tuturor celor care se ocupă de avizarea și promovarea proiectelor de lege să aibă în vedere faptul că nu este bine ca pentru orice fel de activitate să ne ducem la reglementarea cea mai de sus, și anume legea. Legea trebuie să reglementeze norme juridice de maximă generalitate, de maxim interes pentru public, să fie supusă dezbaterii publice, dezbaterii în Parlament și adoptată.

Dacă mâine mai cumpărăm un elicopter, mai adoptăm un proiect de lege și spitalul de la Iași va fi desemnat operator pentru acel elicopter, se pot găsi... Chestiunea în sine este bună, sunt total de acord cu ea. Problema este că nu trebuie să mergem la lege pentru a reglementa relații sociale care pot fi foarte ușor stabilite prin acte normative de nivel inferior. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte Greblă.

Sunt absolut de acord. Cred că un simplu ordin comun al celor doi miniștri era suficient, pentru că fiecare știe ce are la dispoziție din punct de vedere tehnic.

De acord.

Mai sunt luări de cuvânt? Da?

Vă rog, domnule senator Rotaru.

După aceea, doamna secretar de stat Irina Alexe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să subliniez în același timp faptul că este o inițiativă lăudabilă a Guvernului și să atrag însă atenția asupra faptului că este mult prea puțin față de nevoile pe care le are sănătatea în materie de asistență de urgență, având în vedere faptul că, dacă ne raportăm la vecinii noștri unguri, dar și la celelalte țări din Uniunea Europeană, unde această dotare este la nivel de multe zeci de elicoptere, ar trebui ca Guvernul să-și aplece atenția cu mai multă – eu știu?– îndemnare, să zic așa, spre această problemă, pentru că ar fi necesar să se acopere cu câte un elicopter cel puțin toate zonele țării.

În același timp, ar fi necesar ca ministerul, în colaborare cu autoritățile locale, Ministerul Sănătății, Ministerul Administrației și Internelor să realizeze toate chestiunile care țin de infrastructura necesară pentru a se opera cu elicopterele și, nu în ultimul rând, pentru a asigura resursa umană, medicii și personalul necesar pentru a interveni, să nu fim în situația în care vom avea partea materială, iar partea umană să nu fie rezolvată.

Susținem această ordonanță de urgență a Guvernului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc mult. Austria avea în 2009 464 de elicoptere. Vă rog, doamnă secretar de stat Alexe. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să răspund la critici, la întrebări.

Într-adevăr, pe strategia de dezvoltare, odată cu asigurarea resurselor financiare pe programe multianuale, vom încerca să acoperim tot teritoriul României pentru operarea cu astfel de elicoptere.

Referitor la faptul că s-a reglementat prin lege, după cum știți, la nivelul anului 2003, când a fost emis primul act prin care se prevedea operarea cu elicopterul de la Târgu-Mureș și de la București, nu existau, la nivel primar, norme care să pună autoritățile administrației publice locale, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Sănătății să poată să lucreze împreună. După cum știți, atribuțiile Ministerului Administrației și Internelor sunt reglementate prin lege și, la fel, cooperarea cu autoritățile administrației publice locale.

Din acest considerent, atunci, în 2003, a fost reglementat la nivel de lege. Atunci când s-a operat pentru elicopterul de la Iași s-a făcut o normă de trimitere exact la aceleași dispoziții, iar acum, la fel, este normă de trimitere la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2003. Ne vom gândi să vedem care este soluția juridică, astfel încât pentru viitoarele elicoptere să putem să reglementăm la nivel secundar, și nu la nivel primar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul subsecretar de stat Arafat, microfonul 9.

## **Domnul Raed Arafat** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la ce s-a spus despre răspândirea acestor echipaje, vreau să spun că, la momentul actual, strategia aprobată, inclusiv trecută prin CSAT, a Inspectoratului General de Aviație prevede opt puncte. Acesta este al patrulea punct.

Deja Ministerul Sănătății a finalizat un acord-cadru de achiziție a șase elicoptere noi, medicalizate, care vor intra în administrarea Ministerului Administrației și Internelor. Este un acord-cadru pe patru ani, însă primul elicopter sosește chiar în decembrie, anul acesta va fi livrat. Oficial, deja este sosit în țară.

Sperăm că anul viitor vom putea deschide cel puțin unul sau două puncte în zona de sud a țării. Sunt prevăzute zona Craiova și zona Constanța în acest sens, așa că, încet-încet, la momentul în care ajungem la cele opt puncte, urmează analiza pentru următoarea etapă, de a pune elicoptere între cele opt puncte, inclusiv și pentru salvare montană.

Deci există această preocupare și sper că rezultatele le veți vedea.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Vă rog, domnule senator Secășan, microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doar câteva cuvinte.

Sigur că noi, cei din vestul țării, respectiv județul Caraș-Severin, pe care îl reprezint în Senat, nu ne putem exprima decât satisfacția că teritoriul județului nostru intră în zona de operabilitate a acestui elicopter care este în hangar la Arad și sigur că adoptarea, să zic, a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara ca operator al situațiilor de urgență deservite de acest elicopter este o decizie absolut judicioasă și îndrituită, pentru că acest spital este un spital strategic și este spitalul care va deveni spital regional, cu responsabilitatea adecvată pe teritoriul de vest al țării.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alte luări de cuvânt, declarăm încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom da la ora 12.00.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate.

Doamnă secretar de stat Lidia Barac, vă rog, microfonul 8.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege în discuție își pune o singură problemă, aceea de a corela prevederile Legii nr. 500/2002 cu cele ale Legii nr. 275/2006 cu privire la finanțarea activității administrației naționale a penitenciarelor, din cauza consecutivității în timp a legilor în discuție. Trebuie să precizăm că, prin acest proiect de lege, modificarea rezidă inclusiv în cota suplimentară fixă, de la 35%, majorată la 40% din veniturile încasate de persoanele condamnate, care se distribuie în aceleași procente – 75 și, respectiv, 25 –, consemnată pe numele condamnatului, urmând ca aceasta să fie încasată, împreună cu dobânda aferentă, la momentul punerii în libertate.

Noi susținem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului așa cum a fost el redactat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Necula.

Vă rog.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile propun plenului să adopte un raport de admitere fără amendamente.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale, înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Declarăm încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.00.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Declar deschise dezbaterile generale.

Are cuvântul inițiatorul, dacă este prezent.

Nu sunt prezenți inițiatorii.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc mult.

Raportul comisiei, domnul președinte Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului Senatului un raport de admitere, cu majoritate de voturi.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt alte luări de cuvânt? Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De aici se poate vedea că există colaborare între opoziție și putere. Este o inițiativă legislativă a domnului președinte Ponta, susținută în totalitate de Guvernul României. Eu cred că este un lucru pozitiv. Sigur, e ușor de susținut o inițiativă bună, care, într-adevăr, își are rostul.

Trecând la fondul problemei, vreau să vă spun că, practic, această inițiativă legislativă prevede posibilitatea candidaților independenți de a participa la alegerile parlamentare parțiale, ceea ce este un lucru prevăzut și în Constituție, și chiar o poziție a Curții Constituționale prevede acest lucru, însă în momentul în care candidații independenți pot participa fără probleme la alegerile parțiale, eu cred că se pune problema, eventual, a eliminării, inclusiv pentru partidele politice, a condiționalității de obținere a pragului electoral cu ocazia alegerilor generale. Dar asta, sigur, ar putea fi o altă inițiativă legislativă. Ceea ce este în discuție este o inițiativă legislativă bună și cred că merită să fie susținută.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Declarăm încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.00.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 237 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Dau cuvântul domnului subsecretar de stat Arafat, din partea Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Unul dintre principiile sistemului de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 208 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 95/2006, îl constituie „acordarea unui pachet de servicii medicale de bază în mod echitabil și nediscriminatoriu oricărui asigurat”.

În condițiile în care, pentru o anumită categorie de persoane asigurate, respectiv șomerii care nu mai beneficiază de ajutorul de șomaj, s-ar acorda drepturi suplimentare, aceasta ar fi în contradicție cu principiul menționat anterior, precum și cu dispozițiile art. 218 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora „asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază, în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta lege”.

Semnalăm faptul că adoptarea oricărei măsuri ce presupune influențe financiare suplimentare pentru bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate ar conduce la diminuarea pachetului de servicii medicale de bază, motiv pentru care nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc mult, domnule subsecretar de stat. Domnule senator Rotaru, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere această inițiativă legislativă.

Raportul este favorabil, cu un amendament.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Avem și un amendament respins. Se susține? Nu se susține.

Mai sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Domnule senator Günthner, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă este oarecum peste mână, pentru că prevede niște gratuități la servicii medicale, dar tocmai la capitolul unde sunt prevăzute serviciile medicale care se plătesc, care sunt contracost. Prin excepție, s-ar putea prevedea ca aceste servicii să fie gratuite.

Eu cred că ar fi corect ca aceste gratuități, dacă în esență suntem de acord cu ele, să fie prevăzute la capitolul de servicii medicale gratuite. Este vorba despre acordarea de adeverințe medicale. Sigur, sunt și alte probleme cu aceste adeverințe medicale. Nu se specifică foarte clar pentru ce sunt. În expunerea de motive se arată că ar fi vorba despre adeverințe medicale pentru angajarea șomerilor, dar propunerea legislativă, pur și simplu, vorbește despre adeverințe medicale care, în mod evident, pot fi de mai multe feluri.

De aceea, cred că în forma în care este propusă inițiativa legislativă nu poate fi acceptată. După cum am spus, cred că, fiind vorba de gratuități, trebuie trecut la capitolul de gratuități și nu la servicii contracost.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnă senator, vă rog, microfonul 2. Microfonul 2 pentru doamna senator Boitan, vă rog. Funcționează. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că ne-am încălzit cam tare la această inițiativă legislativă. Ea privește un număr redus și sperăm noi că tot mai redus prin relansarea economică a României. Este vorba despre acele persoane care au ieșit din intervalul de șomaj plătit, care apelează la cabinetele medicale în anumite momente, destul de rare, pentru a solicita o adeverință medicală.

Această plată pentru adeverința medicală face parte din veniturile proprii ale cabinetelor medicale, deci nu afectează în niciun caz nici bugetul de stat, nici bugetul asigurărilor sociale. Eu cred că, de foarte multe ori, medicul chiar acordă aceste adeverințe gratuit, ținând cont de faptul că ei sunt din categoria celor fără venituri. Dar noi putem da un semn că recunoaștem greutățile acestor persoane și sunt convinsă că și medicii de familie agreează această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Domnule senator Rotaru, vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori, foarte scurt, să fac... Nu am fost foarte atent la susținerile doamnei senator Boitan. Dacă mă repet, vă cer scuze.

Aș vrea să subliniez faptul că este vorba de o categorie extrem de mică de persoane, iar inițiativa legislativă, propunerea legislativă nu este așa cum a fost formulată pe baza amendamentului depus. De aici sunt scoase din discuție aspectele care țin de expertizarea capacității de muncă și de reevaluarea gradului de handicap, rămânând doar eliberarea adeverințelor – adeverințe pe care le eliberează, de regulă, medicul de familie, adeverințe care nu au niciun impact asupra bugetului și adeverințe pe care mulți dintre aceștia nu și le pot permite.

Pe de altă parte, acest drept este acordat pe termen limitat, de maximum un an, doar acelor șomeri care sunt în evidența agenției, și nu tuturor categoriilor de șomeri, pentru că știm că sunt mulți șomeri care nu mai primesc indemnizații sau alții care nici nu se mai află în baza de date.

Eu cred că nu este un efort din partea nimănui și, atât timp cât medicii de familie, de pildă, sunt încărcați cu foarte, foarte multe sarcini pentru care nu primesc bani, pot să facă acest gest, și sunt convins că nu-l vor refuza. Eu cred că este, de asemenea, un gest de solidaritate față de această categorie de oameni care nu mai au niciun fel de venit pe o perioadă limitată, așa cum am subliniat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Secășan, vă rog. Microfonul 2.

Voi fi foarte scurt, domnule președinte.

Deși Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, eu propun Grupului parlamentar al PDL să o votăm, pentru că este vorba de o categorie populațională care nu mai face parte din grupul asiguraților din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a ieșit din acest grup. Prin eliberarea unor adeverințe și a actelor necesare, poate reintra în categoria asiguraților și beneficiază din nou de serviciile medicale. Impactul financiar este zero, și nu este vorba decât – să zic – de un consult la medicul de familie pentru eliberarea adeverințelor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul subsecretar de stat Arafat, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Singura problemă care se pune aici și pe care o ridică colegii de la minister este discriminarea care apare între această categorie și alte categorii care trec prin aceeași fază. Pentru că aceasta înseamnă că, dacă șomerii, când li se termină perioada de șomaj, au un an de grație până ce reintră în plata asigurărilor, poate că același lucru trebuie să fie și pentru alte categorii care ni se semnalează, cum ar fi persoanele cu handicap, atunci când ies din perioada respectivă sau când se termină acea perioadă, sau studenții. Deci acesta este unul dintre motivele care au fost invocate de către colegii de la juridic din minister. Și, atunci, poate că trebuie amendat, în sensul ca să nu fie discriminatoriu sau să nu fie interpretat discriminatoriu pentru o singură categorie. Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Astfel de discriminări pozitive, și mai ales în anumite perioade, trebuie făcute. De exemplu, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a avut o serie de inițiative legislative referitoare la reintegrarea în muncă a celor care au depășit o anumită vârstă, a celor care mai au doar trei ani până la pensionare, de susținere a angajatorilor care angajează, creează locuri despre muncă pentru tineri. Și aici am putea spune că este vorba despre discriminare, dar să nu ne pască o asemenea teamă. Noi susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Domnul senator Rotaru.

Aveam aceeași argumentație, la care aș adăuga faptul că, în conformitate cu Legea nr. 95/2006, avem cam 18 categorii de exceptați din punct de vedere al contribuției. Eu cred că nu este niciun fel de problemă referitoare la acest aspect pentru a acorda un drept, pe o perioadă limitată, acestei categorii defavorizate.

Mulțumesc.

Vă propun să ne oprim aici.

Văd că toate grupurile parlamentare au același punct de vedere.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, la ora 12.00.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Domnul deputat Oajdea este prezent?

Nu este.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Alexe. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru considerentele care au fost exprimate în punctul de vedere transmis în scris. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă, raportul comisiei.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiatorul propune schimbarea competenței instanței care să judece plângerea contravențională de la locul unde a fost comisă fapta la domiciliul petiționarului, ceea ce este împotriva tuturor regulilor de drept. Având în vedere și avizele negative de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, și avizul Consiliului Legislativ, dar cu numeroase observații și propuneri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune, în unanimitate, un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Puncte de vedere ale colegilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, la ora 12.00.

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Domnul deputat Balcan este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar general Adrian Nicolaescu.

Vă rog, microfonul 8.

**Domnul Adrian Viorel Nicolaescu** _– secretar general al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 nu susține această inițiativă legislativă în forma în care a fost prezentată, pentru simplul motiv că într-unul dintre articole se prevede înființarea categoriei de luptători remarcați pentru fapte deosebite doar în orașele-martir, în orașele sau în localitățile în care au existat decedați, răniți și reținuți.

Aceasta, în opinia noastră, este o discriminare, ținând cont de faptul că Revoluția română s-a înfăptuit pe tot teritoriul țării. Anumite articole le-am considerat pertinente și, de aceea, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 a luat inițiativa să discute cu domnul deputat Balcan, pentru a amenda această propunere legislativă și, probabil, în perioada următoare, va veni cu o formă modificată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Microfonul 1, domnul senator Raymond Luca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 a acordat un aviz negativ inițiativei legislative a domnului deputat Balcan.

În afară de cele menționate de către reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, trebuie să menționez faptul că criteriile prevăzute de lege, legate de acordarea titlului de revoluționar pentru merite deosebite, și anume că au mobilizat, au condus și menținut baricade, au ocupat etc., nu au legătură cu faptul că în respectivele localități au fost sau nu victime în decembrie 1989.

În al doilea rând, această inițiativă legislativă nu este practică. Dacă s-a avut în vedere o reducere a efortului bugetar total, având în vedere că în marea majoritate a localităților din țară există urmași ai eroilor-martiri căzuți în luptă, mulți în alte localități decât cele de baștină – urmașii lor nefiind, de regulă, și revoluționari... În consecință, s-ar ajunge și la situații absolut hilare, unde luptători remarcați din acele orașe de baștină ale eroilor-martiri să devină, dintr-o dată, mai merituoși decât alții, doar din motivul că în orașele lor trăiesc urmași ai unor eroi căzuți în altă parte.

În sfârșit, este cunoscut faptul că într-un război de gherilă urbană se produc între 60–80% din victime absolut întâmplător, așa cum s-au produs în București, de exemplu, după 22 decembrie 1989.

În alte localități, de exemplu municipiul Ploiești, datorită unor comandanți de armată responsabili, care nu au împărțit de-a valma arme și muniții civililor și unde nu au fost înregistrate victime, luptătorii marcați, așa cum sunt definiți prin lege, ar urma să fie lipsiți de indemnizație, spre deosebire de colegii lor care au avut „șansa” să desfășoare activități revoluționare în orașe unde comandanții militari iresponsabili au contribuit prin ordine criminale la sporirea numărului de victime.

În consecință, vă invit, dragi colegi, să nu susțineți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt alte luări de cuvânt?

Domnul senator Günthner, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, și eu sunt convins că, în această formă, această inițiativă legislativă nu poate fi acceptată, dar are o logică în sinea ei. Într-adevăr, în localități unde nu s-au desfășurat lupte, nu au fost victime, nu s-a întâmplat nimic deosebit... Sigur, populația s-a adunat, au fost niște ședințe și totuși sunt zeci, sute, poate chiar mii de revoluționari care au certificate de revoluționar. Poate că aceste... Și de 22 de ani

beneficiază de niște scutiri de impozite de terenuri, de o serie de facilități.

Poate că, într-adevăr, ar trebui regândit acest sistem, poate nu în această formă, cu „revoluționari remarcați” sau..., nici nu știu care este formularea care se utilizează în această inițiativă legislativă, dar ideea în sine este bună.

Pe de altă parte, atunci, se pune problema că poate s-au acordat aceste titluri de „oraș martir” cu prea multă ușurință în Parlamentul României și poate aceste titluri trebuiau gândite cu mai multă atenție.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.00.

Rog liderii de grup să încerce să aducă colegii în sală, inclusiv colegii de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru ora 12.00.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2011 privind unele măsuri pentru modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király. Nu?

Vă rog să vă prezentați, că nu vă cunosc. Microfonul 9.

## **Domnul Iosif Moldovan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Secretar de stat Iosif Moldovan.

Mulțumesc mult. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice. Această modificare constituie, de fapt, răspunsul autorităților române la solicitarea Comisiei Europene de a separa funcțiile de reglementare de cele privind activități legate de minister și legiuitor în acest domeniu al comunicațiilor.

Acest proiect de lege a fost elaborat în urma punerii în întârziere a României pentru nerespectarea Directivei 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Aș vrea să adaug faptul că Guvernul susține inclusiv amendamentele propuse în raportul comun elaborat de comisii.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnule președinte Necula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere cu amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Puncte de vedere? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

După ora 12.00, vot.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263 din 19 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Király. Vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va iniția, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Metodologia de organizare a unităților de educație timpurie antepreșcolară.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul președinte Hărdău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât un raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Sunt luări de cuvânt la dezbateri generale din partea colegilor?

Nu sunt.

Dezbateri generale încheiate.

Vot, după ora 12.00.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind finalizarea studiilor pentru absolvenții programelor de studii/specializări neautorizate sau neacreditate.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ, din următoarele considerente: Legea educației naționale, la art. 361 alin. (4), prevede că „La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior acreditate încetează procesul didactic la toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, iar la alin. (5) prevede că „Studenții și absolvenții care au fost înmatriculați la specializările/programele de studii care și-au încetat procesul didactic, conform alin. (4), au dreptul să-și finalizeze studiile

la specializări/programe de studii identice sau similare din același domeniu”.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Hărdău.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia vă propune un raport de admitere cu amendamente pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Puncte de vedere? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după ora 12.00.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Domnul Király, din partea Guvernului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu susține adoptarea prezentului proiect de lege, având în vedere că Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede că, la data intrării în vigoare, se abrogă atât Legea învățământului nr. 84/1995, cât și Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Mulțumesc. Domnul președinte Hărdău. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La comisia noastră s-a hotărât un raport de admitere pentru această inițiativă legislativă, care este din anul 2010. De atunci legea la care face referire nu mai este în vigoare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Puncte de vedere? Nu sunt.

Vot, după ora 12.00.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă inițiatorul dorește...

Nu.

Domnul Király, din partea Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din considerentele enunțate anterior, nu suntem de acord cu acest proiect de lege, având în vedere că Statutul personalului didactic, Legea nr. 128/1997, a fost abrogat.

Mulțumesc. Domnule președinte Hărdău, vă rog.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Din nou avem o referire la o lege care nu mai este în vigoare.

Comisia vă propune un raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Puncte de vedere? Nu sunt.

Vot, după ora 12.00.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Inițiatorul este prezent?

Nu este.

Domnul Király, din partea Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece Legea educației naționale, promulgată în ianuarie 2011, abrogă Legea nr. 128/1997.

Mulțumesc. Domnule președinte Hărdău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o situație similară, un raport de respingere din partea comisiei.

Proiectul de lege face trimitere la o lege care nu mai este în vigoare.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Puncte de vedere? Nu sunt.

Dezbateri generale încheiate. Vot, după ora 12.00.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, din partea Guvernului.

Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Fiind vorba despre organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat 2012, suntem de acord cu ceea ce se prevede.

Mulțumesc.

Domnul președinte Hărdău.

Comisia vă propune un raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexa la raport. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Dezbateri generale, puncte de vedere? Nu sunt.

Vot, după ora 12.00.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul secretar de stat Király. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării are ca obiect reorganizarea unor instituții din domeniul cercetării științifice, stabilirea noilor atribuții și a Regulamentului de organizare și funcționare a acestora.

Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare se va reorganiza sub o nouă denumire, Unitatea pentru Finanțarea și Managementul Proiectelor, ca urmare a comasării prin fuziune a Centrului Național de Management Programe cu Agenția Managerială de Cercetare Științifică, Inovare și Transfer Tehnologic – Politehnica, AMCSITT – Politehnica. Deci suntem de acord.

Mulțumesc, domnule secretar de stat Király. Domnule președinte Hărdău, vă rog.

Analizând proiectul de lege, comisia a hotărât, cu unanimitatea celor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

Are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt luări de cuvânt ale colegilor? Nu sunt.

Dezbateri generale încheiate. Vot, după ora 12.00.

Domnilor senatori, vă rog să vă reluați locul în sală pentru a trece la vot.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Raportul comisiei de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea Universității „Agora” din municipiul Oradea.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea Universității „Sapienția” din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Române.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2011 privind desemnarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara ca operator medical al unui elicopter aflat în administrarea Ministerului Administrației și Internelor și aprobarea modului de operare, funcționare și finanțare a asistenței de urgență acordate cu acest elicopter.

Raportul comun al comisiilor este de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 48 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

-

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 237, alin. (1) lit. m) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2011 privind unele măsuri pentru modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Deci vom da vot, într-o ședință viitoare, din nou pe acest proiect de lege.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263 din 19 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

- Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- Un singur vot, pe raport și pe proiectul de lege. Vă rog.

Cu 49 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege nu a fost adoptat.

Punctul 22, Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 23, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

A fost adoptat tacit de către Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Punctul 24, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vom relua votul asupra acestui proiect de lege într-o ședință viitoare.

Punctul 25 – și ultimul pentru ziua de astăzi –, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Dați-mi voie să vă citesc o notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor;

– Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; – Lege pentru prelungirea perioadei prevăzute la alin. (2[2] ) al art. 24[1] din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

Vă mulțumesc.

Ne revedem la ora 13.30 pentru a dezbate moțiunea simplă.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile Blaga:**

Grupul parlamentar al PSD, domnule lider Ilie Sârbu, este ora 13.33!

Dacă mă aude, de unde este, domnul senator Ilie Sârbu... Domnule Sârbu, nu mai citiți moțiunea?!

Încă o dată îi spunem „La mulți ani!” doamnei senator Elena Mitrea.

Acum este prezentă.

Până ne disciplinăm, apelul, vă rog, domnule secretar David.

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent|

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/16.XII.2011

|Chivu Sorin Serioja|prezent|Nicula Vasile Cosmin<br>prezent| |---|---|---| |Cibu Constantin Sever|prezent|Nistor Vasile<br>prezent| |Cinteză Mircea|prezent|Niță Mihai<br>prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Onofrei Orest<br>prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Oprea Dumitru<br>prezent| |Constantinescu Viorel|prezent|Oprea Mario Ovidiu<br>prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Panțuru Tudor<br>prezent| |Corlățean Titus|prezent|Pașca Liviu Titus<br>prezent| |Crăciun Avram|prezent|Păran Dorin<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent|Pereș Alexandru<br>prezent| |Daea Petre|prezent|Pintilie Vasile<br>prezent| |David Cristian|prezent|Plăcintă Sorina Luminița<br>prezentă| |David Gheorghe|prezent|Pop Gheorghe<br>prezent| |Diaconescu Cristian|absent|Popa Cornel<br>prezent| |Diaconu Mircea|prezent|Popa Mihaela<br>prezentă| |Dobra Nicolae|prezent|Prodan Tiberiu Aurelian<br>prezent| |Dumitru Constantin|prezent|Prunea Nicolae Dănuț<br>prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent|Rasaliu Marian Iulian<br>prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent|Rădulescu Cristian<br>prezent| |Filip Petru|prezent|Rădulescu Șerban<br>prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent|Robu Nicolae<br>prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent|Rotaru Ion<br>prezent| |Frunda György|absent|Rușanu Dan Radu<br>prezent| |Găină Mihăiță|prezent|Rușeț Ion<br>prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Saghian Gheorghe<br>prezent| |Ghișe Ioan|absent|Savu Daniel<br>prezent| |Greblă Toni<br>Grosu Corneliu|prezent<br>prezent|**Domnul Vasile Blaga:**| |Günthner Tiberiu|prezent|Domnule secretar, evident suntem în cvorum.| |Gyerkó László|prezent|Vă mulțumesc.| |Hașotti Puiu|prezent|Reluăm ședința plenului Senatului cu dezbate| |Hărdău Mihail|prezent|votarea moțiunii simple.| |Humelnicu Augustin Daniel|prezent|Vă rog să luați loc în sală.| |Ichim Paul|prezent|Este vorba despre moțiunea simplă cu titlul „Nesig| |Igaș Traian Constantin|prezent|lui Igaș, pericol pentru siguranța cetățeanului!”, semn| |Ion Vasile|prezent|un număr de 34 de senatori ai Grupului parlamentar a| |Iordănescu Anghel|prezent|și de 21 de senatori ai Grupului parlamentar al PNL.| |Jurcan Dorel|prezent|Există semnatari ai moțiunii simple care doresc| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|retragă semnătura?| |Luca Raymond|prezent|Nu sunt.| |Mang Ioan|prezent|Atunci, fiind îndeplinite condițiile de procedură, îl i| |Marcu Gheorghe|prezent|microfonul Senatului pe domnul senator Cristian D| |Mardare Radu Cătălin|prezent|pentru a prezenta moțiunea simplă.| |Marian Ovidiu|prezent|Vă rog, microfonul central.| |Marian Valer<br>Markó Béla|prezent<br>prezent|**Domnul Cristian David:**| |Mazăre Alexandru|prezent|Vă mulțumesc.| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent|Domnule președinte al Senatului,| |Mărcuțianu Ovidius|prezent|Doamnelor și domnilor senatori,| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent|Având în vedere numeroasele sesizări care| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|parvenit de la cetățeni, precum și propriile noastre con| |Mitrea Elena|prezentă|privind situația de excepție care s-a creat în domeniul| |Mitrea Miron Tudor|prezent|și siguranței publice, și anume fragilizarea siste| |Mîrza Gavril|prezent|creșterea infracționalității și creșterea alarmantă a gr| |Mocanu Alexandru|prezent|de insecuritate a populației, subsemnații, senatori ai A| |Mocanu Toader|prezent|politice USL din Senatul României, vă înaintăm pre| |Moga Nicolae|prezent|moțiune simplă cu titlul „Nesiguranța lui Igaș, pericol| |Mustățea Vasile|prezent|siguranța cetățeanului!”, prin care vrem să atragem a| |Mutu Gabriel|absent|asupra gravelor consecințe generate de modul| |Necula Marius Gerard|prezent|neprofesionist în care este gestionată una dintre cel| |Nedelcu Vasile|prezent|importante instituții ale statului – Ministerul Administr| |Nicoară Marius Petre|prezent|Internelor.| |Nicoară Romeo Florin|prezent|Ne exprimăm totodată îngrijorarea că, în acest co| |Nicolaescu Sergiu Florin|prezent|dezordinea reală și cea indusă în administrația p|

Mulțumesc, domnule senator. Stimate colege, Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent al Senatului a aprobat următorii timpi:

– prezentarea punctului de vedere al Guvernului: 30 de minute;

- pentru grupurile parlamentare 73 de minute, repartizate

- astfel:

- Grupul parlamentar al PDL: 25 de minute;

- Grupul parlamentar al PSD: 22 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL: 13 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR: 5 minute;

- Grupul parlamentar progresist: 8 minute;

- la final, răspunsul Guvernului: încă 15 minute.

Îl invit la microfon pe domnul ministru Traian Igaș să prezinte punctul de vedere al Guvernului la moțiunea prezentată de domnul senator Cristian David.

Vă rog, domnule ministru.

**Domnul Traian Constantin Igaș** _– ministrul administrației și internelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Domnilor invitați,

Moțiunea opoziției, care aduce în dezbatere situația Ministerului Administrației și Internelor, îmi oferă un prilej deosebit pentru a discuta, cu cărțile pe față, despre problemele acestei instituții și despre natura reală a acestora.

Stimați colegi,

După cum bine știți, Ministerul Administrației și Internelor a traversat un proces amplu de restructurare și reorganizare. Spun amplu deoarece Ministerul Administrației și Internelor este, prin numărul de efective și prin complexitatea activităților desfășurate, cel mai mare minister al statului român. Dar, mai ales aici, aș vrea să spun că nimeni nu a avut curajul, până în momentul în care acest minister a fost condus de către miniștrii Partidului Democrat Liberal... Pentru prima oară în istoria postdecembristă, au avut curajul de a pune degetul pe rană și de a arăta lucrurile așa cum sunt ele.

Mă mir că nu vedeți aceste lucruri, pentru că ați avut reprezentanți în fruntea acestui minister și știți ce ați lăsat în urmă. Din acest motiv, sunt oarecum surprins că abordați atât de superficial și tendențios acest subiect.

Ce hărți?!

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

...și alte modalități specifice.

În acest sens, va asigura: adaptarea permanentă a dispozitivului de ordine publică la evoluția situației operative, prezența în teren a elementului polițienesc pe trei schimburi, dezvoltarea patrulării intercomunale, reducerea timpului de intervenție la evenimente sesizate prin 112, eficientizarea utilizării parcului auto existent, aplicarea unor măsuri coercitive fără influențe sau simpatii locale, posibilitatea efectuării unor acțiuni cu forțe mărite și, nu în ultimul rând, timpul de repaus legal pentru polițiști.

Cu privire la personalul poliției rurale, trebuie subliniate următoarele:

Înainte de implementarea noii forme de organizare, în mediul rural funcționau 2.858 de posturi de poliție comunale, încadrate cu 8.815 polițiști. Practic, aici, raportul era de un polițist la 1.095 de locuitori. Aceste structuri erau subordonate celor 226 de birouri și formațiuni de poliție rurală constituite la nivelul municipiilor și orașelor, încadrate cu 1.059 de polițiști. Acești polițiști aveau ca atribuții principale conducerea și coordonarea activităților desfășurate de polițiștii din comune. Prin constituirea secțiilor de poliție rurală au fost desființate birourile și formațiunile de poliție rurală, iar personalul acestora a fost inclus în organigrama noilor structuri. În acest mod a crescut numărul polițiștilor care desfășoară activități concrete pentru prevenirea și combaterea criminalității pe raza localităților rurale. În prezent, în mediul rural acționează 9.466 de polițiști, raportul polițist/populație fiind de 1 la 1.020 de locuitori.

Cu privire la evoluția infracționalității, vreau să menționez că viabilitatea proiectului este confirmată de concluziile rezultate în urma analizei rezultatelor obținute în luna octombrie 2011, comparativ cu luna septembrie 2011, când s-a finalizat procesul de operaționalizare a secțiilor de poliție rurală. Acest număr al infracțiunilor sesizate a scăzut cu 4,5%, cel al infracțiunilor contra persoanei cu 9%, iar al furturilor cu 4%. Au crescut prinderile în flagrant cu 9,7%, au scăzut ultrajele comise asupra polițiștilor cu 54%, sesizările cetățenilor din mediul rural prin 112 au scăzut cu 10,8%.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Rog colegii să păstreze evidența strictă a timpilor consumați.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Gerard Necula, se pregătește domnul senator Șova, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Marius Gerard Necula:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Vă rog să-mi permiteți să mă adresez dumneavoastră, nu numai în calitate de senator PDL, ci și în calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Sunt dezamăgit de modul superficial în care a fost redactată și gândită această moțiune. Pot înțelege demersul pur politic al acestei moțiuni, alegerea momentului fiind una total neinspirată, făcută la doar o săptămână după ce opoziția a pierdut lamentabil președinția Senatului în urma manifestării unei majorități concludente, dar nu pot fi de acord cu aspectul politicianist.

Este evident că această moțiune nu are nicio șansă să treacă de votul majorității senatorilor. Atunci, care este rostul? Răspunsul este evident. Ne aflăm în fața unei acțiuni nejustificate nici de contextul economic, nici de cel social, nici măcar de cel politic.

În timp ce țări grav afectate de criza mondială, Grecia, Italia etc., dau exemplul unei coagulări politice a puterii și opoziției împotriva atitudinilor populiste, nesustenabile din punct de vedere economic, azi avem dovada că pentru opoziție nimic nu este mai important decât scandalul, vrajba, asmuțirea categoriilor sociale una împotriva celeilalte și a tuturor împotriva Guvernului.

Dacă numai Guvernul ar fi ținta, probabil că aș fi făcut un efort de înțelegere în ceea ce privește acest demers. Din păcate, aceste atacuri sunt îndreptate împotriva principiilor de reformă ale Guvernului, absolut necesare situației în care se află România.

De foarte multe ori, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, spunem că administrația nu trebuie să aibă culoare politică, pentru că cetățeanul, în esența sa, nu are culoare politică, fiind interesat de rezolvarea problemelor cotidiene și mai puțin de cine face acest lucru.

De multe ori am respins prevederi care erau departe de obiectivele noastre principale: apropierea instituțiilor de cetățean, de comunitatea locală, dar nu pot fi de acord cu ideea ca o instituție, un minister de importanță strategică, să fie tratată în integralitatea sa ca fiind neprofesionistă, ignorând deliberat totalitatea eforturilor deosebite ale conducerii ministerului, ale tuturor celor care își desfășoară activitatea în acest minister, de eficientizare a activității.

Mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat cinci minute.

Îl invit pe domnul senator Dan Șova, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul central.

Se pregătește domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu, în primul rând, aș vrea să-l felicit pe domnul ministru Igaș. În sfârșit, s-a prins și Domnia Sa că nu e bine să critice mandatul domnului președinte Blaga și s-a reorientat în acest sens.

De asemenea, să vă spun că poate că puțin umor în legătură cu mandatul domnului Igaș nu ar strica, pentru că este mandatul în timpul căruia șeful Poliției Române ia apărarea clanului „Butoane”, în care un alt șef, de poliție județeană, dacă ne aducem aminte de el, domnul Șoric, ni-l prezenta pe domnul Marar ca pe om al maselor, care dădea bani oamenilor. După aceea, domnul Șoric vorbea în engleză, acuza public procurorii și judecătorii că fac camătă, după care lua nota 4 la examenul de admitere în Baroul de avocați.

Suntem singura țară din Uniunea Europeană pe al cărei mandat de ministru de interne populația crește cu 800.000, deși sporul natural este negativ de 15 ani.

Suntem singura țară în care organizăm recensământ ca să furăm CNP-ul oamenilor. Pentru că numai așa pot să-mi explic de ce proiectul de lege electorală lansat în dezbatere publică de domnul ministru Igaș prevede folosirea la alegerile din 2012 a datelor de la direcțiile de evidență a populației, și nu a celor din recensământ.

Suntem singura țară în care un primar de sector cheltuiește 40 de milioane de euro pe an pe panseluțe, dar facem economie de 21 de milioane de euro pentru scrutinul electoral.

Am scris pe blogul meu – și-mi permit să vă repet – suntem o democrație de un euro pe cap de locuitor. Nu pe capul de locuitor stabilit de domnul Igaș, ci pe cel real, că atunci am fi de 0,80 de cenți.

Suntem singura țară din Uniunea Europeană – și aici nu mi se mai pare umoristic – în care singura probă în dosarele penale sunt ascultările telefonice, dar suntem și singura care nu are nici măcar un singur expert – am avut unul, dar a fugit în America –, deci nu avem nici măcar unul care să ateste veridicitatea înregistrărilor, dacă aparatele sunt bune sau dacă, Doamne ferește, din greșeală, cineva a greșit transcriptul pe care îl folosim în instanță.

## Mulțumesc.

Ați consumat 8 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PSD.

Domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator FeketeSzabó András-Levente, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

## **Domnul Marius Petre Nicoară:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ironia face ca Senatul României să fie condus astăzi, în timp ce opoziția îl contestă public pe ministrul Traian Igaș, de un fost ministru de interne, care ar trebui să înțeleagă cel mai bine problemele pe care noi le-am semnalat în textul moțiunii. Am făcut această observație pentru că nu mă aștept ca fostul nostru coleg, domnul senator, actual ministru, să dea importanța cuvenită tuturor chestiunilor care țin de siguranța noastră, a tuturor, însă ar trebui să cântărească greu pentru noi, cei din sală, care ne dăm votul pentru păstrarea sau îndepărtarea acestuia din funcția de șef al unui minister extrem de complex.

Textul moțiunii face trimitere inclusiv la recentul recensământ, una dintre marile probleme ale competenței actualului ministru. A fost însă un act ratat, și asupra acestui lucru am căzut de acord cu toții. Însă, important rămâne faptul că a mai fost o ocazie bună pentru cheltuirea fără cap a banului public, cel asupra căruia se tot face economie, însă doar din buzunarele românilor.

Lista gafelor ministeriale ale domnului ministru este lungă, așa cum ați remarcat, însă declar aici, în fața dumneavoastră, că nu-l consider pe Domnia Sa vinovat. Într-o firmă privată, când unui angajat i se încredințează o misiune care îl depășește, primul tras la răspundere este managerul de proiect sau șeful direct al celui în cauză. Așadar, mi-aș dori să aud cum motivează domnul Boc gafele celui căruia i-a încredințat cheia internelor, adică o misiune mult prea grea. Nu a răspuns premierul nici pentru celelalte alegeri greșite, mult prea multe pentru un singur cabinet, așa că nu mă aștept la reacție nici astăzi. De altfel, ne-am obișnuit cu modul acesta de a fi guvernați după modelul „Câinii latră, ursul trece”, din păcate. Însă fiecare ministru și minister pe care-l lasă pe mâna unui om nepotrivit ne costă pe noi toți foarte mult.

Luați exemplul de față, siguranța publică este un sistem construit în timp, gândit pe marginea unor strategii clare, unde nu este loc și timp de bâlbe. Ce s-a ales de acest sistem? Aproape praful, pentru că acum este greu, foarte greu și ne va fi și mai greu și mă tem să nu ajungem acolo încât să trebuiască să ne facem singuri dreptate.

Mulțumesc, domnule senator. Patru minute.

Domnul senator Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori, Domnule ministru,

E bine că și colegii din opoziție sunt îngrijorați și se preocupă de siguranța cetățenilor României, dovedind că nu numai demiterea Guvernului aflat în funcție este singura preocupare a dânșilor. Și, dacă această preocupare este sinceră, înseamnă că vor colabora și cu Guvernul României, care este la fel de preocupat de siguranța cetățenilor săi, și vor sprijini de acum încolo inițiativele guvernamentale concepute în acest scop, cu atât mai mult cu cât aceste măsuri de reformă criticate în moțiunea prezentată au fost pornite și susținute de marea parte a opoziției de astăzi, prin ministrul și viceprim-ministrul Dan Nica, și susținute de o majoritate de 75% din Parlamentul României. Dânsul a inițiat primele reduceri de personal din Ministerul Administrației și Internelor și a amânat pentru prima dată examenele de absolvire a promoției 2009 de la Academia de Poliție și multe alte astfel de măsuri au fost luate de dânsul. De aceea cred că e normal ca opoziția să fie îngrijorată și preocupată de aceste probleme.

Procesele de reorganizare structurală care au avut loc la nivelul Ministerului Administrației și Internelor au avut următoarele priorități: creșterea gradului de siguranță pentru cetățeni, restabilirea autorității structurilor de aplicare a legii, descentralizarea și reforma instituțională, aderarea la Spațiul Schengen și armonizarea pe segmentul ordinii publice cu strategia Uniunii Europene de securitate internă și, bineînțeles, încadrarea în fondurile bugetare aprobate.

Reorganizarea s-a făcut pe baza următoarelor principii: – al descentralizării, prin identificarea și transferul către structurile subordonate a atribuțiilor de execuție centralizate artificial la nivel central;

– al debirocratizării, care are în vedere limitarea raportărilor, standardizarea proceselor și a planurilor de acțiune prin informatizarea acestora, și

– al eficientizării prin reducerea costurilor în zona acțiunilor care nu aduc rezultate sau produc cheltuieli inutile.

S-a avut în vedere legiferarea unei modalități transparente și obiective pentru evaluarea personalului din Ministerul Administrației și Internelor în vederea reducerii numărului de personal, bazată tocmai pe criterii de competență profesională și eficiență.

Mulțumesc.

Ați epuizat cele 5 minute ale grupului parlamentar.

Domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar progresist, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Moțiunea depusă de USL pe administrație reflectă, mai mult ca oricând, zicala din popor „Când țara arde, baba se piaptănă”. Cum altfel am putea caracteriza o acțiune a USL în această perioadă incertă din punct de vedere economic și social și de grea încercare pentru cetățenii români?!

Referitor la cerința USL din moțiune legată de finanțările clientelare ale Ministerului Administrației și Internelor și în funcție de culoarea politică a primarilor, cu toții știm că există algoritm tehnic de calcul pentru alocările către administrațiile locale. Mai mult, la ultima rectificare bugetară, de acum trei săptămâni, s-a respectat întocmai mecanismul de echilibrare a alocărilor resurselor bugetare, ceea ce nu a făcut niciodată PSD sau PNL.

Este incredibil cum USL îndrăznește să aducă astfel de acuze, când știm cu toții că PSD a fost campion în fraudarea fondurilor și favorizarea propriilor aghiotanți de partid, fără remușcări față de interesele cetățenilor.

Ar trebui să ne gândim la anii de tristă amintire, când primarii care nu făceau parte din partidele-stat PSD, PNL nu primeau absolut niciun leu. Doar un exemplu aș dori să vă dau: sfârșitul anului 2008, când au fost cheltuiți peste 3 miliarde de euro pe clientela politică, fără nicio explicație și fără a se face vreodată o analiză a cheltuirii banilor în folosul cetățeanului.

De ce moțiunea de astăzi trebuie să fie părtinitoare și să vorbească de „mostra de viziune administrativă” a ministrului Igaș prin comasarea județelor? Da, este cu adevărat o viziune administrativă, pentru că toate instituțiile Uniunii Europene recomandă organizarea administrativ-teritorială a regiunilor.

De ce nu aveți curajul, stimați colegi din opoziție, să recunoașteți că organizarea pur statistică a regiunilor a creat impedimente pe parcursul negocierii aderării României la Uniunea Europeană?

Ceea ce recomandă ministrul Igaș este un pas firesc, fără modificarea clasificărilor NUTS, adică a Nomenclatorului Unităților Teritorial-Statistice, și o apropiere a deciziei politice de interesele cetățenilor români. Sau poate chiar asta deranjează. Și aici clientela politică PSD–PNL este rezistentă la schimbare, pentru că ar pierde foarte multe dintre privilegii, din așa-zisele feude locale.

## Mulțumesc.

Și dumneavoastră ați epuizat timpul alocat.

Domnul senator Gheorghe Bîrlea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Daniel Savu.

## **Domnul Gheorghe Bîrlea:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Moțiunea inițiată de USL se subscrie scenariului tactic menit să atenueze efectele negative ale conflictelor din interiorul opoziției, în special în PSD, ca urmare a excluderii lui Mircea Geoană din partid, considerându-se că o refocalizare a interesului electoratului către problematica guvernării ar fi de natură să stopeze pierderile potențiale.

Formal, deci, opoziția încearcă să arate cât de preocupată este de soarta sistemului de ordine și siguranță publică din România, dar însuși titlul moțiunii, într-o formulare ambiguă și irelevantă, divulgă precipitarea autorilor, propria lor nesiguranță, la care se adaugă teze neconvingătoare, insuficient probate și argumentate, din care rezultă cel mult un colaj retoric.

Am constatat, de asemenea, că nimic din ceea ce face Guvernul nu este pe placul opoziției, dar nu această atitudine este reproșabilă. În fond, opoziția este îndreptățită să critice puterea și, în condițiile crizei pe care omenirea o traversează, nu este guvern, ministru, minister să fi găsit doar soluții ideale, irefutabile.

O observație se impune, totuși. În circumstanțe precum cele în care trăim, sunt recomandabile abordările mai nuanțate și disponibilitatea de a identifica soluții la problemele socioeconomice cu care ne confruntăm, indiferent când suntem la putere sau în opoziție.

Nihilismul generalizat nu produce nici aplauze, nici voturi, întrucât electoratul are mai mult spirit critic și discernământ decât își imaginează, uneori, politicienii.

O altă țintă a inițiatorului vizează inhibarea proceselor de reformă pe care Ministerul Administrației și Internelor le preconizează, și care au în vedere o reconstrucție instituțională, un optim funcțional, o redimensionare a structurilor de personal și o mai judicioasă gestionare a resurselor financiare, în condițiile generate de criză.

Abordând problemele de conținut ale moțiunii, ne referim sumar la observațiile privind, cităm din autori: „fragilizarea sistemului, creșterea infracționalității și creșterea alarmantă a gradului de insecuritate a populației”. Analiza statistică privind evoluția infracțiunilor înregistrate în România în ultimul an arată că infracțiunile de natură economico-financiară sunt în scădere, infracțiunile contra persoanei au scăzut, de asemenea, cu aproximativ 7,3%, dar și infracțiunile de tâlhărie. Iar în ceea ce privește infracțiunile de altă natură, acestea se află într-un trend descendent, exprimat într-un procent de aproximativ 4,7.

Mulțumesc. Ați mai consumat 8 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Daniel Șova, din partea Grupului...

Daniel Savu, scuzați-mă, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Cristian David, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog.

## **Domnul Daniel Savu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Domnule chestor,

Dacă se poate să mă urmăriți, ar fi bine.

Recunosc că nu mi-am dorit niciodată ca la conducerea Ministerului Administrației și Internelor să fie vreun academician, deși regret sincer faptul că în Senat, cel puțin, nu mai avem niciun academician, dar nu mi-am dorit acest lucru.

Mi-am amintit și eu, ascultându-l pe predecesor, de zicale înțelepte pe care le știm cu toții. Una ne spune despre faptul că fiecare tinde spre pragul maxim de incompetență. Dacă-mi este permis, convingerea mea personală este că, în cazul domnului ministru Igaș, a fost și depășit. Și aserțiunea aceasta mi-o susțin și prin faptul că predecesorul Domniei Sale, domnul președinte al Senatului, a dovedit că nu a atins acest prag când a fost ministru de interne.

Mi-am asigurat această convingere și prin faptul că – și-i dau dreptate colegului, s-ar putea să aibă dreptate, dar nu acesta este obiectul intervenției mele de astăzi – am adresat și eu o interpelare domnului ministru Igaș, când, la Ploiești, acolo unde este circumscripția mea electorală, am constatat că s-au redus niște secții de poliție, Ploieștiul fiind pe hartă oraș cu risc de creștere a infracționalității. Răspunsul pentru mine a fost lipsit de logică, dar se încadrează în ceea ce vă spuneam. Mi s-a transmis, cu semnătura domnului ministru Igaș, că reducerea acestor secții s-a făcut deoarece în cele două zone ale secțiilor respective nu exista personal suficient încadrat pentru a preveni aspectele cu caracter criminogen, fapt pentru care le-a desființat și le-a dus la alte secții. Deci nu aveam atât personal, este o lipsă de logică fundamentală peste care n-am putut să trec. Dar nici acest lucru nu mă deranjează foarte, foarte tare referitor la prestația domnului ministru Igaș.

Datele recente pe care le-am primit de la Ministerul Administrației și Internelor – nu-i așa, ce vremuri nostalgice, domnule președinte!, adică, protecția internă nu mai este astăzi ce a fost pe vremea dumneavoastră, asta este situația! – ne spun, și vreau s-o lămurim astăzi, cu domnul ministru Igaș și cu domnul chestor, dacă datele care ne spun nouă că, după aceste restructurări pe care le prezentăm drept o reformă în minister, în Poliție vorbesc, infracțiunile comise cu violență... Și aici sunt pe capitole, nu are rost să le menționez, dar știți la ce mă refer: la tâlhării, la crime, la ce vreți dumneavoastră, violuri și alte infracțiuni comise cu maximă violență, în datele adunate de la Ministerul Administrației și Internelor, care fac comparație cu perioada trecută. Se arată că aceste infracțiuni au crescut de la 7 până la 14 ori, pe capitole.

Vă mulțumesc și eu.

Ați mai consumat cinci minute, deci 13 minute, Grupul parlamentar al PSD mai are nouă minute.

Domnul Cristian David, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul Dumitru Florian Staicu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, Doamnelor și domnilor senatori, Dragi colegi,

Trebuie să vă mărturisesc că, ascultând la început răspunsul domnului ministru la moțiunea noastră, am avut, în primă instanță, o strângere de inimă, pentru că am avut sentimentul că trăim în lumi diferite, în universuri paralele. Cifrele prezentate în argumentația domnului ministru păreau a face parte dintr-o realitate roz, trandafirie sau – de ce nu? – portocalie. Ulterior, în derularea argumentelor prezentate de domnul ministru, atunci când a arătat cu degetul spre opoziție sau spre trecut, am înțeles că, de fapt, nu-i era străină realitatea, o cunoștea foarte bine, doar că trebuia pusă în sarcina altcuiva decât în a celui care astăzi gestionează aceste treburi. Pentru că, până la urmă, acest „sport” de a rezolva sau de a nu putea rezolva problemele prezentului arătând spre trecut și invocând în mod sistematic ceea ce a însemnat și a lăsat în urmă, greaua moștenire, devine un „sport” care nu doar că este ineficient, dar nu conduce niciunde, nu face nimic mai mult decât să sporească și să adâncească starea de confuzie în care ne aflăm.

Pentru că, până la urmă, domnule ministru, în ceea ce privește chestiunea gradului de insecuritate a populației, așa cum s-a menționat aici, indicele, barometrul privind nivelul de

percepție a corupției, ca și gradul de insecuritate nu sunt elemente care trebuie contrazise cu statistici, sunt chestiuni care țin de realitatea cotidiană, realitatea cotidiană care privește situații directe, indirecte ale indivizilor sau comunităților. Pentru că atunci când vorbim de insecuritatea personală la nivelul comunității sau la nivelul individului, vorbim de cazuri desprinse din realitate, vorbim de casa sau mașina vecinului care a fost spartă, vorbim de copilul care se duce la școală și nu se simte în siguranță, vorbim de insecuritatea pe transportul rutier, vorbim de prietenii noștri care merg la un bar sau la un club și care, alături de ceilalți, se simt sau devin victime ale unor infracțiuni cu violență. Pe aceste elemente de cotidian, pe aceste realități obiective se stabilesc percepțiile pe care, după aceea, nu le putem contrazice sau cărora nu le putem contrapune exclusiv sau excesiv elemente de statistică.

Mulțumesc.

Și încă șase minute. Grupul parlamentar al PNL mai are trei minute.

Domnul senator Staicu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Lia Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul senator Țuțuianu, am înțeles. Renunțați. Mulțumesc. Așa am primit. Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați colegi,

Ceva ce ar fi trebuit să devină un gest firesc și democratic a devenit pentru opoziție ceva golit de conținut și adus în derizoriu. Să introduci o moțiune este, mai nou, o practică lamentabilă, un joc de imagine plasat la limita ridicolului, având ca singur scop încă o încercare eșuată de a se face remarcată. Nu este nevoie de prea multă vigilență ca să remarci din textul moțiunii că logica USL este admirabilă, e sublimă – putem zice –, dar lipsește cu desăvârșire, ca să-l citez pe ilustrul Caragiale.

„Colaps”, „impas”, „haos”, „rău absolut”, „dezastru” sunt doar câteva dintre cuvintele predominante ale acestei opere de artă care, din păcate, sunt lipsite de orice fundament logic și nu fac altceva decât să creeze decorul ideal al unui film de groază pe care inițiatorii încearcă cu disperare să-l inducă în subconștientul populației.

Stimați colegi din opoziție,

Ați afirmat că puterea este prizoniera măsurilor neinspirate și incoerente pe care le-a tot adoptat regimul Băsescu. Cred că faceți o mare confuzie, pentru că, de fapt, PSD și PNL sunt prizonierii unei construcții împotriva naturii, denumită USL, și a doi mari lideri ale căror frustrări și orgolii prevalează în fața adevărului și a intereselor cetățenilor și am să vă și spun de ce, de data aceasta, doar făcând trimitere la textul moțiunii dumneavoastră.

Cu privire la afirmația despre fragilizarea sistemului, creșterea infracționalității și creșterea alarmantă a gradului de insecuritate a populației, din analiza datelor statistice înregistrate de MAI nu se poate vorbi, în niciun caz, despre creșterea gradului de insecuritate din moment ce, statistic, la infracțiunile sesizate contra persoanei se constată o scădere cu 7,3%, fiind sesizate 137.587 de infracțiuni în 2011, la fel ca și în cazul infracțiunilor de tâlhărie. Într-adevăr, putem vorbi despre o ușoară creștere a infracțiunilor contra patrimoniului, dar aceasta se regăsește în toate statele europene, fiind rezultatul firesc al accentuării efectelor crizei economice din ultimii ani.

În ceea ce privește afirmațiile privind reorganizările succesive, care au transformat MAI într-o instituție paralizată de dezordine, cu angajați demotivați profesional, timorați de teama pierderii postului și neîncrezători în ierarhia de comandă – am citat din moțiunea dumneavoastră –, țin să menționez că dumneavoastră sunteți cei care ați făcut din

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Ați vorbit șapte minute. Grupul parlamentar al PSD mai are șase minute.

Are cuvântul domnul senator Adrian Țuțuianu, se pregătește domnul senator Calcan Valentin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încep prin a-i explica puțin domnului ministru necesitatea și utilitatea prezenței sale în Parlament, că l-am văzut că avea nelămuriri.

Moțiunea simplă, domnule ministru, este o formă de exercițiu al controlului parlamentar asupra activității Guvernului. Ca atare, indiferent ce opinii aveți, altele decât noi, cei care am inițiat această moțiune, controlul parlamentar într-un stat democratic trebuie exercitat.

Al doilea lucru pe care vreau să-l comentez este unul mai puțin discutat în moțiunea simplă, dar care mi-a fost sugerat de votul din Biroul permanent al Senatului de astăzi când noi, cei din opoziție, am încercat să promovăm un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii de anchetă cu privire la activitatea prefectului din județul Teleorman. Acest lucru trebuie subliniat astăzi, pentru că prefecții funcționează în coordonarea și sub controlul Ministerului Administrației și Internelor, iar activitatea majorității prefecților din România lasă de dorit, pe de o parte, pentru că fac tot felul de jocuri politice și nu sunt ceea ce trebuie să fie, funcționari imparțiali, independenți, obiectivi, supuși principiului legalității, iar pe de altă parte, pentru că sunt tot mai dese cazurile în care prefecții se comportă abuziv și-și exercită abuziv atribuțiile care privesc controlul legalității actelor administrative.

În acest context, vreau să-l întreb pe domnul ministru dacă este normal ca prefectul județului Teleorman să introducă acțiuni la instanța de contencios administrativ fără respectarea procedurii prealabile, respectiv sesizarea

unităților administrativ-teritoriale în vederea revocării sau modificării actului administrativ apreciat ca nelegal.

Vreau să-l întreb, de asemenea, dacă este normal să se introducă acțiuni de contencios administrativ privind anularea unor hotărâri ale consiliilor locale și județene de aprobare a bugetelor locale după trecerea timpului prevăzut de lege pentru exercițiul acțiunii în contencios.

În al treilea rând, dacă este normal ca prefectul de la Teleorman să introducă acțiuni la instanța de contencios în cauze care au mai fost supuse analizei instanțelor de judecată, s-au pronunțat hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, și prefecții noștri să introducă o nouă acțiune cu același obiect și între aceleași părți. Mai funcționează principiul autorității de lucru judecat în România sau prefecții sunt scutiți de respectarea acestui principiu?

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Valentin Calcan. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

În nu mai mult de două minute aș vrea să spun că această moțiune trebuie respinsă. Trebuie respinsă pentru că... aceasta este... este și ca formă, și ca fond extrem de subțire, extrem de subțire, cu un titlu nefericit „Nesiguranța lui Igaș, pericol pentru siguranța cetățeanului!”.

Pare mai mult un joc de cuvinte, dar totuși aici vorbim despre o moțiune îndreptată asupra ministrului administrației și internelor, vorbim despre siguranță națională. Nesiguranța lui Igaș..., am crezut că poate eu greșesc și am căutat în DEX, e drept, pe _Google_ .

Ce spune acolo? Nesiguranță înseamnă lipsă de securitate personală, șovăială, neliniște, stare de agitație. Eu nu cred că domnul ministru are o lipsă de securitate personală. Îl știm foarte bine, de trei ani de zile este colegul nostru aici, în Senat, nu e nici neliniștit, nici nu are o stare de agitație, deci, practic, nesiguranța lui Igaș nu se justifică.

## Așa scrie... Așa scrie...

## Subțire!

Eu cred că, sincer, de la înălțimea procentelor pe care unele televiziuni le dau USL-ului, puteați mai mult, dar nimeni nu-i perfect.

Pe fond, nu există nimic întemeiat. Mai mult, răspunsurile primite până acum la multe dintre problemele din moțiune duc la niște concluzii favorabile ministrului.

Spuneți dumneavoastră „decredibilizarea MAI-ului ca autoritate”, numai că, din ceea ce am aflat și eu – bineînțeles că m-am interesat –, infracțiunile stradale se mențin la un nivel constant, infracțiunile sesizate contra persoanei au o scădere cu 7,3%, infracțiunile de tâlhărie cunosc o oarecare scădere. Și atunci unde este problema?

Spuneți dumneavoastră „creșterea fenomenului corupției în rândurile personalului MAI”. Eu vreau să vă spun că, într-adevăr, potrivit cifrelor statistice consemnate în primele șase luni din 2011 de către Direcția Generală Anticorupție – structura de specialitate din MAI –, reiese creșterea numărului de persoane învinuite cu 81%, la cele inculpate s- a evidențiat o creștere cu 200% a numărului acestora și, din analizele efectuate de DGA, se reflectă existența unei creșteri de 32% a numărului de persoane învinuite, respectiv 51% a personalului din MAI învinuit. Ce înseamnă asta? Este vinovat domnul ministru? M-am interesat. Niciunul dintre aceștia nu a terminat școala anul acesta sau anul trecut. Deci

este clar că sunt oameni vechi, oameni din sistem, care acum, iată, cei care sunt puși acolo să apere legea au fost până la urmă deferiți justiției pentru că, în loc să o apere, o încălcau.

Se spune în moțiune despre „destructurarea poliției rurale”.

Fals!

Fals!

Și au fost prezentate aici mai multe date referitoare la acest lucru. Aș vrea doar să spun că, din luna octombrie 2011, comparativ cu septembrie 2011, numărul infracțiunilor sesizate a scăzut cu 4,5% – spune statistica ministerului –, cel al furturilor, cu 4%, cel al ultrajelor comise asupra polițiștilor, cu 54%. E drept, avem și o creștere: au crescut prinderile în flagrant cu 9,7%. O fi rău? Eu zic că e bine.

Vorbim de vulnerabilități, dar uităm să spunem că, până la urmă, modul de organizare a poliției rurale era încă de prin 1967 și era nevoie să treacă la o structură nouă...

Lăsați două minute. Încheiați.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

...astfel încât absolut toți cei care lucrează acolo să poată să-și satisfacă o muncă cât mai bună.

Vorbiți la un moment dat – și mă apropii de final – despre poliția locală, și textul moțiunii spune că poliția locală reprezintă potențiale arme electorale la dispoziția primarilor din actuala coaliție guvernamentală.

## Domnule senator David,

M-am interesat. Poliție locală se află în 90% din municipii, 60% din orașe și 17% din comunele din România.

Din câte știu, primari suntem cam jumătatejumătate, cam jumătate din primarii din România sunt ai actualei coaliții, jumătate sunt de la USL, la PSD sunt ceva mai mulți primari decât la PDL. Să înțeleg că numai primarii noștri folosesc poliția locală ca pe o potențială armă electorală, iar primarii USL sunt niște îngeri?

## **Din sală**

**:**

Da!

Da! Da!

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

## Domnilor,

Să fim serioși, este evident că USL nu a dorit decât să bifeze încă o acțiune în Parlament. În malaxorul moțiunilor opoziției, azi este rândul Ministerului Administrației și Internelor, dar cred că este limpede pentru toți că nu este permis să ne jucăm cu vorbele, să ne jucăm cu siguranța națională. Nu trebuie lăsată nicio umbră de îndoială cu privire la soliditatea Ministerului Administrației și Internelor.

Am mare încredere în minister, am mare încredere în ministru, în polițiști, în tot personalul angajat al ministerului. Merită tot respectul nostru!

Închei spunând încă o dată că această moțiune trebuie respinsă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al PDL mai are două minute.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, pentru că spuneam că nimeni nu este perfect totuși, într-adevăr, ar fi o problemă și la domnul ministru, și anume nu a mai continuat politica de achiziții a domnului ministru David. Și dacă vă aduceți aminte, domnule președinte, domnule ministru, cât costa un Logan – 70.000 de euro – vă dați seama cât ar fi fost un Duster acum!

Mulțumesc. Doamna senator Vasilescu.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Data viitoare o să încercăm să facem o „Carte neagră” a Ministerului Administrației și Internelor ca să-l mulțumim și pe domnul Calcan, care este nemulțumit de cele 12 pagini.

Foarte scurt, o să vă dau câteva cifre.

S-au desființat 2.685 de posturi de poliție rurală – măsură fără precedent – care lasă 13.285 de sate și un număr de peste 10 milioane de locuitori din mediul rural fără asistența poliției.

Veniturile polițiștilor trimiși să se bată pe stradă cu infractorii s-au diminuat cu 40%, în medie.

Mai mult decât atât, domnule ministru, vreau să vă reamintesc un ordin pe care l-ați transmis în teritoriu. Să se scoată necesarul de anvelope pentru biciclete pentru acești polițiști care... Revine la 5 sate o șapcă de polițist... sunt trimiși în teritoriu la ora actuală cu 5 litri de benzină pe zi, și, atunci, ați considerat dumneavoastră, probabil, că este foarte bine să meargă cu bicicletele, eventual să care infractorul pe cadru 15 kilometri până la postul de poliție.

Și apropo de acest lucru, doamnă Boagiu, să știți că niciuna dintre mașinile de poliție nu este dotată cu cauciucuri de iarnă. Exact cei puși să ne amendeze nu au aceste cauciucuri de iarnă pe care le cereți dumneavoastră.

Vreau să vă spun, de asemenea, că am făcut un sondaj de opinie, recent, în Craiova. Un număr îngrijorător de mare de craioveni spun că se simt neprotejați de poliție din cauza clanurilor de interlopi. Un număr și mai mare dintre acești locuitori ai Craiovei spun faptul că aceste clanuri sunt apărate de politicieni. Și aș vrea să vă dau și un exemplu vizavi de această chestiune. Gruparea Epuran – dacă vă spune ceva –, din Oltenia, este specializată în taxe de protecție și recuperări. A intrat în vizorul poliției, s-au operat trei arestări, dar pe șeful clanului poliția l-a făcut scăpat, iar cu câteva luni înainte, domnule ministru, Epuran a fost grav rănit într-o altercație stradală și transportat de urgență la București cu un elicopter al Ministerului Apărării Naționale.

Poate că ar fi bine să întrebăm, pentru că sunteți ministru, cam câți oameni normali, cetățeni ai acestei țări, beneficiază de un tratament preferențial ca acest domn Epuran, care este șeful unui clan interlop din zona Olteniei?

Vă rog să încheiați.

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Un singur paragraf mai am.

Se obișnuiește să vi se ceară demisia la sfârșitul cuvântării fiecărui vorbitor. Eu nu am să fac acest lucru, pentru că ar însemna să recunosc faptul că Ministerul Administrației și Internelor are un ministru, or, dumneavoastră nu sunteți ministru atât timp cât până și legea de comasare a alegerilor este lucrată de Jandarmerie. Așa apare, cel puțin, pe site-ul dumneavoastră, al Ministerului Administrației și Internelor.

Vreau să vă transmit că puteți să ne legați la ochi, puteți să ne legați de mâini și de picioare cu jandarmii dumneavoastră, tot o să luați foarte rău bătaie în alegeri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trei minute, domnul senator Romeo Florin Nicoară, Grupul parlamentar PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Din rațiuni de timp și din cauza faptului că domnul coleg, senatorul Adrian Țuțuianu, a deschis deja subiectul referitor

la prefect, am să mă rezum și am să dau un singur exemplu – din colegiul meu din Teleorman – care consider că este relevant pentru activitatea Ministerului Administrației și Internelor, a reprezentanților săi și pentru actele oficiale pe care acesta le emite.

Vreau să vă spun că acest exemplu din județul Teleorman noi l-am denumit o calamitate. Această calamitate poartă numele prefectului Teodor Nițulescu. Prefectul Teodor Nițulescu a adus foarte multă suferință multor comunități din Teleorman, atât rurale, cât și urbane, prin ceea ce a fost menționat și mai devreme aici, acest atac în contenciosul administrativ pe care Domnia Sa l-a făcut în cursul verii, în cursul lunii august 2011, asupra a numeroase localități din județul Teleorman, astfel că, pe la mijlocul lunii august, au fost atacate în contencios bugetele locale ale municipiilor Turnu Măgurele, Alexandria, plus 10 comune, două hotărâri ale Consiliului județean, una care se referea la bugetul propriu și alta care se referă la impozitele din TVA care se distribuie comunelor, cele 20%. Termenul a fost de șase luni de la adoptarea acestor bugete. Șase luni de la adoptarea lor, din 10 februarie 2011.

De ce la șase luni, și nu imediat? De ce nu după două-trei săptămâni, de ce nu după o lună? De ce nu după o procedură prealabilă de consultare impusă de Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ? De ce la șase luni?

Pentru noi, acest lucru a dovedit, de fapt, rea-voință și rea-credință.

Iar dacă vă întrebați, da, așa este, toate localitățile care au fost atacate sunt cu administrații social-democrate sau liberale.

Ce s-a întâmplat? Ați văzut, probabil, pe canalele de știri, trei luni de zile profesorii din Turnu Măgurele și din Alexandria nu și-au luat salariile, 2.700 de familii din Alexandria au rămas fără ajutorul de căldură în pragul iernii, s-a sistat furnizarea curentului electric pe 29 noiembrie anul curent în orașul Alexandria, fapt deosebit de grav, pentru că generează instabilitate și dezordine publică. Foarte multe dosare pentru persoane cu handicap au rămas nesoluționate la primărie, foarte multe persoane, peste 400, care primeau o masă la cantina socială au rămas neservite.

Vă apropiați de...

Da.

Vor avea bugetele blocate pe modelul patentat în Teleorman, iar instituțiile aflate și controlate politic, cum s-a întâmplat și în cazul din județul Teleorman – Inspectoratul General Școlar –, au instigat oamenii, respectiv numeroși

profesori, împotriva autorităților locale, învinovățindu-le că nu le-au dat banii pentru salarii.

Vă rog foarte mult să fiți foarte atenți la acest lucru, pentru că există foarte mari șanse ca el să se extindă la scară națională anul viitor.

Iar pentru acest monstruos instrument care a creat panică în rândul oamenilor noi cerem înlăturarea din ceea ce trebuie să fie, cu „D” mare, o demnitate publică a domnului ministru de interne.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt trei minute la Grupul parlamentar al PDL și ne încadrăm perfect în 73 de minute.

În doar trei minute, eu aș vrea – cred eu – să lămuresc niște lucruri care au fost aduse în discuție acum.

Spunea un coleg că la recensământ sunt prezentați cu 800.000 de oameni mai mult decât populația existentă. La recensământ o să fie prezentate cifre, probabil, cu milioane de români, 2-3 milioane, mai mici decât cele care sunt în evidența populației, dintr-un motiv foarte simplu, domnule senator Șova.

Conform legii, la recensământ se recenzează populația stabilă, și în lege este prevăzut foarte clar ce înseamnă populație stabilă – cea cu domiciliul stabil în țară, indiferent câte reședințe are. De aceea, mare grijă când mai mergem la televizor și facem comparații între populația de la recensământ și cea de la evidența populației.

S-au făcut referiri la creșterea infracțiunilor economice în această perioadă. Eu cred că Poliția trebuie felicitată și nu trasă la răspundere pentru faptul că-și face treaba și descoperă tot mai multe infracțiuni economice.

Este adevărat că are și o armă. Discutăm despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010, domnule senator Bîrlea, nu pe 2001, și îmi pare rău că Guvernul din care și eu am făcut parte nu a fost de acord cu prima variantă a ordonanței pe care am publicat-o pe site-ul ministerului, împreună cu Ministerul Public, pentru că avea o armă și mai puternică pentru a rezolva aceste probleme.

Ministerul Administrației și Internelor, minister corupt. O mare nedreptate. Eu nu spun că nu sunt oameni corupți în Ministerul Administrației și Internelor. Este totuși un minister cu peste 150.000 de oameni, numai că acest minister are singura structură de combatere a corupției interne, se numește Direcția Generală Anticorupție, pe care am pus-o la punct în 2005 și 2006 printr-un program PHARE, cu ministerele de interne din Spania și Marea Britanie. Dacă ar fi astfel de structuri și în alte ministere, și în alte zone ale administrației, v-ați ține cu mâinile de cap, dar, din păcate, nu sunt astfel de structuri decât în Ministerul Administrației și Internelor și numai ei își raportează astfel de fapte.

Integrarea în Spațiul Schengen.

Integrarea în Spațiul Schengen nu a început în timpul Guvernului Alianței „Dreptate și Adevăr”, ci a început mai înainte. A început odată cu încheierea negocierilor de către Guvernul Adrian Năstase – și acum spun, cu toate că a fost o clauză de salvgardare, bine că am încheiat negocierile atunci, bravo Guvernului respectiv, pentru că nu știu ce s-ar fi întâmplat mai departe cu evoluția situației economice, în special din Europa, în continuare. Numai că și aici sunt câteva lucruri de precizat. În clauza de salvgardare era prevăzută angajarea suplimentară a 18.000 de jandarmi. Am reușit să nu o fac, cu vreo opt drumuri la Bruxelles.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc tuturor colegilor care au luat cuvântul astăzi aici și au venit în sprijinul Ministerului Administrației și Internelor și sigur că trebuie să apreciez și poziția opoziției, care s-a manifestat așa cum trebuie să se manifeste

în cadrul de dezbatere și așa cum obișnuim să facem în Senat și în Camera Deputaților.

Nu este deranjant pentru mine și cred că nu este pentru nimeni faptul că astăzi s-a depus o moțiune simplă la adresa ministerului și la adresa ministrului. Este deranjant când oameni, de altfel onorabili, vin în fața Parlamentului României, vin în fața opiniei publice și dezinformează, dezinformează prezentând lucruri neadevărate și știute de ei că sunt neadevărate. Acesta este un lucru care cred că ar trebui să ne deranjeze pe noi toți.

Sigur că aici a luat cuvântul și domnul David, fost ministru al administrației și internelor, pe care eu îl respect, așa cum îi respect pe toți colegii care au deținut această funcție în cadrul ministerului, la fel cum vă respect pe fiecare dintre dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori din Senatul României și foști colegi cu care ne-am regăsit și mă regăsesc în Senat, în Camera Deputaților. Cred că trebuie să fie un respect între noi, și dacă există un respect minim între noi, atunci trebuie să spunem lucrurilor pe nume.

I-aș răspunde doamnei Lia Olguța Vasilescu, pentru că a fost ultima persoană care mi s-a adresat sau, mă rog, penultima persoană. Ținând cont de faptul că este femeie și avem tot respectul pentru femei, să-i dau câteva răspunsuri.

În primul rând, Poliția beneficiază de o dotare conform legislației promovate de Ministerul Transporturilor în ceea ce privește dotarea cu anvelope. Trebuie să fim corecți și să spunem lucrurilor pe nume.

Un al doilea lucru. Dacă domnul Nica a avut un control făcut de Corpul de control la Giurgiu și la Neamț, în 2009, de ce n-a făcut nimic în acest sens?

N-a mai apucat. Viața e scurtă, se întâmplă tuturor. Vreau să vă spun că nu a făcut nimic în acest sens.

Sunteți un avocat mincinos și trebuie să o spun cu toată responsabilitatea și cu toată sinceritatea, sunteți un avocat mincinos, care nu are la bază nimic care să se bazeze pe realitate. Nu s-a făcut niciun control, nici la Neamț, nici la Giurgiu, nici la Brăila și nu vreau să continui cu celelalte inspectorate județene de poliție unde Corpul de control a făcut control de fond în perioada mandatului meu, și rezultatele le știți cu toții.

Sigur că dumneavoastră vreți să fiți avocatul diavolului, vreți să-i apărați și pe cei care au fost depistați că au făcut anumite nereguli, vreți să-i apărați și pe cei care au sustras sau, mă rog, au ajutat la dispariția unei cantități importante de combustibil din rezervele IGPR-ului în special. Cred că ar trebui să fim mult mai rezonabili în declarații.

I-aș răspunde și domnului Șova, care, la fel, a venit în fața noastră, a senatorilor, cu dezinformări, și anume: noi, prin ceea ce am făcut la recensământ, am furat CNP-ul cetățenilor.

Domnule Șova, sunteți jurist, da? Și ați participat, pe parcursul anilor, probabil, și ați urmărit, fie din Parlament, fie din afara Parlamentului, procesul de legiferare din România. În 2007, Ordonanța Guvernului nr. 36/2007, la art. 12, o ordonanță promovată și semnată de Călin Popescu-Tăriceanu, contrasemnată de ministrul David și de alți colegi membri ai Cabinetului din acea perioadă, spune foarte clar – și verificați, pentru că acest lucru se poate verifica – că există obligativitatea ca fiecare cetățean să-și dea CNP-ul atunci când este recenzat. În ceea ce privește creșterea fenomenului de contrabandă, evaziune fiscală, infracțiuni la regimul armelor, a răspuns și domnul președinte al Senatului, domnul Vasile Blaga, arătând faptul că există o creștere. Trebuie să apreciem munca polițiștilor, care, în sfârșit, au început să înregistreze absolut tot ceea ce se constată în momentul de față că ar fi o neregulă, să spun așa.

Sigur că este foarte ușor să vii să arunci date – eu știu?–, imaginare pe piață și să nu ai responsabilitatea vorbelor. Până la urmă, cred că, aici, imunitatea parlamentară se rezumă la anumite declarații care nu au niciun fel de acoperire.

## Savu!

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Savu, Savu... Vă cer scuze că v-am botezat.

Practic, infracțiunile cu violență au scăzut cu 7% și veți putea vedea la sfârșitul anului 2011 care este exact realitatea, atunci, la prezentarea bilanțului de către IGPR și, sigur, celelalte structuri subordonate ministerului, când se va prezenta bilanțul pe anul 2011.

Le-am cerut colegilor pe tot parcursul anului o implicare majoră, în fiecare moment. Nu vreau să avem și nu le-am dat niciodată sentimentul că vrem să avem sau vreau să am o competiție cu anii trecuți, 2010, 2009 și așa mai departe, dar, până la urmă, trebuie să prezentăm realitatea așa cum există ea, și acest lucru fiecare dintre noi putem să-l constatăm odată cu bilanțul pe 2011, de la sfârșit de an.

Domnule David – vă mai pomenesc încă o dată numele –,

Ați cerut să am o colaborare, să spun așa, și o implicare în ceea ce privește problemele cetățenilor. Vreau să vă asigur de acest lucru. Sunt un om pe care îl preocupă foarte bine și foarte mult ceea ce se întâmplă în relația cu cetățeanul. Vreau să vă asigur de tot respectul, chiar dacă noi, astăzi, am intrat – eu știu? – într-un conflict de idei, și pe parcursul mandatului meu am avut anumite discuții în ceea ce privește anumite structuri din Ministerul Administrației și Internelor, fiți sigur că acest lucru, în special un dialog corect cu dumneavoastră, la fel cum o fac și cu ceilalți foști miniștri, există cu toată deschiderea din partea mea.

În ceea ce privește acuzele adresate unor prefecți. Prefectul, știți foarte bine, este reprezentantul Guvernului în teritoriu și nu face altceva decât să respecte legalitatea. Îmi place să cred că acești prefecți au atacat bugetele locale ale unor primării, care, sigur, au în preocupările lor alte îndeletniciri decât a gestiona banul public, așa cum ar trebui să facă un ales. Sigur, cred în toate demersurile făcute de acești prefecți pe care dumneavoastră i-ați invocat astăzi aici.

Domnilor senatori,

Închei prin a vă spune că a conduce Ministerul Administrației și Internelor nu este o favoare, este o mare responsabilitate, responsabilitate de care, știm foarte bine, în 2009, foarte mulți membri marcanți ai Partidului Social Democrat au fugit, au fugit de acea răspundere, au fugit de responsabilitatea de a conduce un minister greu. Să nu uităm cât a stat domnul Dragnea la minister. Trebuie să spunem și acest lucru.

Vă rog să aplaudați, vă rog să aplaudați...

Vă rog să ascultăm cu atenție.

Mai are, dacă dorește, 10 minute domnul ministru.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-am să mai vorbesc 10 minute, am să mă rezum doar la câteva cuvinte și să vă spun, domnilor senatori, în special celor din opoziție, opoziția din partea dreaptă a sălii, cei care poartă o culoare mai roșie și poartă o moștenire a trecutului...

Domnilor...

Dumneavoastră sunteți încă de dreapta.

Vă rog, vă rog...

În aprecierea mea sunteți încă de dreapta. Mai aveți timp să vă salvați de la dezastru până în 2012.

Domnilor din partea dreaptă, vreau să vă cer mai multă responsabilitate atunci când depuneți moțiuni de cenzură. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună!

Și eu vă mulțumesc.

Pe moțiune, doamnă senator Vasilescu, nu este drept la replică, știți bine.

Bun.

30 de secunde, da?

E o doamnă, o doamnă, o doamnă...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi dau seama că nu v-am lăudat degeaba.

Trec peste faptul că ni s-a adresat cu „voi”, nu cu „dumneavoastră”, trec peste faptul că m-a făcut mincinoasă pentru ceva ce puteți găsi pe _Google_ , domnule ministru. Nica cere schimbarea șefilor Poliției de la Neamț și Giurgiu – septembrie 2009, simplu. Dar să mă acuzați de faptul că eu apăr traficanții de benzină?! Aoleu! Păi, de unde ați scos-o pe asta? Poate îmi explicați și mie, pentru faptul...

Vă rog să încheiați.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

...că v-am felicitat că ați descoperit acei _branconieri_ ?

Păi, eu v-am felicitat, domnule ministru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Domnule președinte....

Mulțumesc. N-o să mai rog șefii... Procedură? Procedură. Pe procedură, 10 secunde. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Da, noi suntem un partid de dreapta, Partidul Național Liberal, dumneavoastră, Partidul Democrat Liberal, nu.

În legătură cu grija pe care o purtați pentru noi, nu are rost să spun de la acest microfon un proverb pe care vi-l voi spune, așa, personal, un proverb important, cu câinele..., știți dumneavoastră.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Conform Regulamentului Senatului, art. 157 alin. (1), moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor.

Vă rog să luați loc.

Conform art. 132 alin. (1) din regulament, votul secret poate fi exprimat cu bile sau electronic.

Vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic, așa cum am procedat întotdeauna.

Conform Regulamentului Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor. Numărul minim necesar pentru adoptarea moțiunii simple este de 69 de voturi.

Întreb colegii de la tehnic dacă putem vota.

Da?

Toți colegii sunt pregătiți.

Nu am avut prezență ca acum de mult.

Vă rog.

Deci

Vă mulțumesc.

Declar încheiate lucrările Senatului.

Ne vedem în ședință de plen mâine-dimineață, 7 decembrie 2011.

După-amiază, succes în comisii!

## _Ședința s-a încheiat la ora 16.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591431]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 147/16.XII.2011 conține 44 de pagini.**

Prețul: 13,20 lei