Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Dați-mi voie să începem primul punct al ordinii de zi.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD. De asemenea, se pregătesc domnii senatori Emilian Frâncu și Günthner Tiberiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește „Reforma administrativă se poate aplica și consiliilor locale”.

După refuzul inițial al USL de a discuta varianta de reorganizare administrativă propusă de Guvern, iată că socialiștii s-au răzgândit. Așadar, ar fi nevoie de o reformă în domeniu, dar una care să nu schimbe nimic sau care să amâne lucrurile și apoi să le complice și mai mult, numai să nu se scape controlul asupra resurselor locale și să nu fie tulburate apele prietenilor din teritoriu.

Ca de obicei, și în abordarea acestei probleme USL uzează de agresivitate și dezinformare. Mai întâi, a fost atacat președintele. La ce le-ar folosi asta numai liderii opoziției știu. Mai grave sunt însă mesajele alarmiste lansate la televizor, că reforma ar aduce sărăcie, haos, că oamenii ar plăti sume imense ca să-și schimbe actele, evitând să recunoască astfel adevărata miză a proiectului: reducerea birocrației, coordonarea mai eficientă a fondurilor europene și dispariția a mii de posturi plătite inutil, distribuite în chip de sinecuri politice.

Și, apropo de acte, îi rog pe cei care au peste 50 de ani să-și verifice certificatul de naștere, în care datele sunt cele de la anul nașterii, cu regiuni și cu raioane. Și suntem cetățenii României.

În acest sens, alternativa propusă de socialiști este halucinantă. Reforma ar trebui să nu miște nimic în teritoriu. Ba mai mult, să construiască niște structuri suplimentare, mamuți intermediari între local și Guvern, cu alt buget, alți funcționari și alte cheltuieli, care să necesite alt rând de alegeri și altă modificare a Constituției. Acesta este marele proiect de reorganizare a țării propus de USL: o rebirocratizare extinsă la proporții inimaginabile, un stat și mai expandat, o administrație și mai obeză, care să fie și mai intruzivă în economie, care să dea cât mai multă satisfacție baronilor, distribuitori de resurse politico-financiare pe plan local.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Politica a devenit de mult o povară pentru români. În loc să servească societatea, sistemul politic este o mașinărie infernală de drenat bani. Populația a ajuns acum să se apere de politicieni, să încerce doar să diminueze pagubele făcute de grupurile de interese ale partidelor. De aceea, orice reformă trebuie să aducă diminuarea aparatului birocratic, nu extinderea lui, să scadă cheltuielile publice, nu să împovăreze și mai mult cetățeanul.

Tocmai de aceea, un astfel de deziderat poate fi atins și prin diminuarea, chiar la 50%, a numărului de consilieri locali, ce sunt de multe ori plasați pe liste tot după principiul sinecurilor de partid. Bugetele orașelor și comunelor ar scăpa astfel de niște cheltuieli inutile, iar consilierii puși pe liste ar putea fi de o calitate mai bună sau măcar ar fi cunoscuți de cetățenii care îi aleg. Iar dacă domnii de la USL nu pot accepta asta, fiindcă-și supără clientela din teritoriu, atunci poate că ar trebui să-și aducă aminte de un principiu de bază al democrației: nu comunitatea este datoare să-i întrețină pe ei, ci ei sunt datori să servească cetățenii.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi sugestiv: „Statul antisocial de esență portocalie”.

Orbiți de petardele „destrămării teritoriale prin reorganizare”, românii au pierdut din vedere afirmațiile șefului de stat și de Guvern Traian Băsescu, făcute cu o săptămână în urmă la o universitate londoneză.

Celebra afirmație se impune a fi remarcată, citez: „Ceea ce eu susțin este că nu statul este obligat să ne asigure bunăstarea, ci ne-o asigurăm fiecare. Statul trebuie să asigure o societate corectă, o justiție dreaptă și șanse.” Ce fel de șanse asigură actualul stat și pentru cine – rămâne o enigmă.

Asemenea mod de gândire este de-a dreptul îngrijorător, dovedind o totală adversitate față de măsurile sociale și, implicit, față de propriii concetățeni, care fie sunt tratați cu adresări de genul „puturoși” sau „asistați”, fie sunt îndemnați să plece din țară sau să muncească 16 ore pe zi. În opiniile Domniei Sale, este clar că statul social este confundat cu ajutorul social sau poate... cu statul socialist.

Printre marile neadevăruri emise de președinte în susținerea punctelor sale de vedere, se înscrie și acela ce vizează necesitatea armonizării legislației interne cu cea a Uniunii Europene. Este suficient să examinăm Tratatul de la Lisabona, semnat și de președintele Băsescu, pentru a percepe corect obligația statului român de a îndeplini, necondiționat, toate exigențele care decurg din modelul social european.

Este adevărat, statul nu aduce fericirea, dar nu aduce nici nefericirea celor mulți.

Prin noianul de ordonanțe și legi asumate unilateral, statul portocaliu asta face: aduce doar nefericire.

Se pune însă întrebarea: statul își face datoria? A creat cadrul general în care individul să muncească pentru a-și putea găsi mulțumirea în rezultatele trudei sale? Cu certitudine nu!

A pus la punct legislația muncii, educația și sănătatea? Nici vorbă!

În schimb, a făcut ceva: ne ascultă convorbirile, ne ia din libertate și, ce este și mai grav, ne bagă mâna în buzunar și își însușește cu rapacitate diminuări salariale pentru bugetari, taxe și impozite și majorări de prețuri la alimente pentru toți.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, urmat de domnul senator Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Cine are interesul să îngrădească accesul turiștilor la Mănăstirea Hurezi?”.

Mănăstirea Hurezi din județul Vâlcea, construită între anii 1690 și 1693 de către domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, la poalele Munților Căpățânii, pe valea râului Romanii de Jos, este singurul monument UNESCO din Oltenia.

Mănăstirea Hurezi reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de atracție turistică ale județului Vâlcea, de-a lungul timpului fiind vizitată de numeroși turiști și pelerini.

În anul 1937, scriitorul britanic Sacheverell Sitwell, invitat de familia de vechi boieri Callimachi să ne viziteze țara, ajungând la Mănăstirea Hurezi, scria mai târziu în cartea sa „Călătorii în România” că, dacă Mănăstirea Hurezi ar fi fost construită la data la care Paul de Alep a vizitat Țara Românească, cu siguranță ar fi considerat-o cea mai frumoasă mănăstire ortodoxă, cu mult peste Mănăstirea Cozia, față de care avusese atunci cele mai frumoase cuvinte de laudă.

În cadrul audiențelor acordate de mine prin birourile senatoriale din județul Vâlcea, mi-a fost adus la cunoștință un fapt de o gravitate fără precedent. Mai mulți cetățeni s-au plâns că, de câtva timp, le este îngrădit accesul la Sfânta Mănăstire Hurezi. Mi s-a spus că există, de peste trei luni, la o distanță de 800 de metri de poarta mănăstirii, un indicator de tip „accesul interzis”, iar o persoană barează drumul cu o paletă de oprire.

În data de 4 iunie 2011, când am participat la festivitățile desfășurate în cadrul marii sărbători a olăritului românesc „Cocoșul de Hurez”, am dorit să verific autenticitatea sesizărilor primite și am descoperit că plângerile oamenilor erau conforme cu realitatea.

În fapt, un indicator realizat manual și care semăna cu cel oficial corespunzător „accesului interzis” era plantat la o destul de mare distanță de poarta mănăstirii.

Interesându-mă, am descoperit că acolo se află o parcare privată cu plată, iar acel semn determina majoritatea turiștilor să intre în parcarea respectivă, unde existau standuri de expunere a unor obiecte de artizanat, precum și un punct de alimentație publică.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR, urmat de domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Conferința la nivel înalt 2011 a Națiunilor Unite și Reuniunea UIP privind SIDA”

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca temă Conferința la nivel înalt 2011 a Națiunilor Unite privind SIDA și reuniunea parlamentară asociată, evenimente care au avut loc la sediul ONU din New-York în intervalul 7–10 iunie 2011.

În calitate de secretar al Comitetului Director al GRUI și membru al Subcomisiei senatoriale pentru populație și dezvoltare, am făcut parte din delegația națională a României la conferință, alături de domnul Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Foarte pe scurt, voi spune că obiectivul întâlnirii la nivel înalt a fost evaluarea progreselor realizate de statele lumii în

implementarea angajamentelor internaționale pentru prevenirea și combaterea HIV/SIDA, dar și adoptarea unui nou cadru de acțiune.

Contextul este următorul: în cei 30 de ani care au trecut de la debutul epidemiei, peste 30 de milioane de persoane au decedat din cauza SIDA și peste 60 de milioane de persoane au fost infectate cu HIV. Astăzi, se înregistrează zilnic peste 7.000 de noi cazuri de infecție cu HIV, dintre care o mie în rândul copiilor. La nivel global, peste șase milioane de persoane fac tratament antiretroviral, dar alte nouă milioane de persoane au nevoie de acest tratament și nu beneficiază de el.

Este evident deci că, în ciuda unor evoluții pozitive – incidența HIV la scară mondială este în scădere și un număr tot mai mare de oameni au acces la tratament –, lupta împotriva epidemiei este departe de final. Sunt necesare măsuri radicale, susținute de un angajament politic ferm, pentru a ajunge la zero noi cazuri de infectare cu HIV, zero discriminare a persoanelor afectate și zero decese datorate SIDA.

Pentru o implicare cât mai cuprinzătoare a tuturor actorilor naționali și internaționali, conferința la nivel înalt, în cadrul căreia au luat cuvântul șefi de stat și de guvern, miniștri sau reprezentanții acestora, a fost dublată de o succesiune de dezbateri tematice la care au avut posibilitatea să-și exprime punctele de vedere atât reprezentanți ai guvernelor și parlamentelor, cât și oficiali ONU, experți, reprezentanți ai societății civile și ai mass-media și, nu în ultimul rând, cercetători și personalități din mediul academic.

Mulțumesc domnului senator Günthner.

Domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al senatorilor independenți, urmează domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Apel la etica parlamentară”.

## Dragi colegi,

Dumneavoastră, cei prezenți de față, vă spun că suntem în criză, că Parlamentul este în criză, și nu este doar criză economică, așa cum este opoziția tentată premeditat să o numească, este o criză a eticii parlamentare, o criză a valorii funcției și a demnității de parlamentar.

Stimați colegi,

Parlamentarul reprezintă pentru societate și pentru propriii alegători un model. El, parlamentarul, trebuie să fie preocupat de realizarea binelui public în folosul țării și al alegătorului pe care îl reprezintă.

Și pentru această nobilă misiune, el, parlamentarul, trebuie să aibă calități, și nu vicii, sau cel puțin suma virtuților să fie numeric mai mare decât numărul propriilor patimi. Într-o asemenea ecuație, interesul individual și meschin nu există sau nu ar trebui să existe, însă realitatea ne contrazice. Și, dragi colegi, dovezile sunt multe și incontestabile.

Deciziile recente, dar inutile, de colaborare cu instituțiile regimului comunist, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca și cele de incompatibilitate cu demnitatea de parlamentar, ale

Agenției Naționale de Integritate, validează lipsa valențelor parlamentarului și a virtuților precum adevărul, cinstea și onoarea.

Este atitudinea afișată de unii parlamentari și de acțiunile lor inutile. Invocarea apelului la CEDO reprezintă, în fapt, negarea realității evidente și a lipsei de responsabilitate socială și parlamentară. Nimeni nu-i poate constrânge pe acești inși să-și toarne cenușă în cap, să-și ceară șansa la iertare oamenilor cărora le-au fost călăi și, ceea ce este mai important, iertarea lui Dumnezeu. Este dreptul, dar și păcatul lor să creadă că au făcut acte de patriotism.

Despre asemenea situații opinează și mărturisesc că înțeleg și împărtășesc părerea doamnei Macovei că sunt „tiribombe fără șanse de câștig”.

Acțiunile oamenilor care au acceptat pactul cu comunismul, în toată plenitudinea lui, au generat ceea ce un istoric a numit „cancerul sufletelor”. Securitatea a fost o instituție criminală din prima și până în ultima ei zi. Colaborarea cu Securitatea a fost un joc periculos. Au pierit oameni nevinovați, au fost distruse mii de vieți. Unii dintre foștii colaboratori, prea puțini însă, au ales calea unei căințe discrete, s-au retras de sub lumina reflectoarelor și își caută, poate, cu adevărat șansa la iertarea divină.

## Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PDL, urmează domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Dorin Păran:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră astăzi să susțin o declarație politică ce are ca titlu „Reorganizarea administrativ-teritorială a României”. Îmi permit să vă propun o analiză comparativă a ceea ce înseamnă două viziuni politice diferite despre reorganizarea țării.

Partidul Democrat Liberal și-a propus să schimbe România de până acum, ce are o administrare teritorială din 1968. Să încercăm și altceva, să reușim să accesăm fonduri europene, să încercăm să descentralizăm și să nu ne fie teamă în a apropia administrațiile publice de om, de cetățean. Asta și-a propus PDL-ul. O face într-o perioadă dificilă și într-un climat politic dinamitat zilnic de către factorii opozanți.

Se poate demonstra că alianța socialistă propune un model de reorganizare a țării deloc eficient și voi argumenta:

– în primul rând, modelul lor presupune înființarea unui nou nivel administrativ, regiunea, adică o supradimensionare;

– presupune revizuirea Constituției;

– conduce la creșterea costurilor de funcționare a statului – or, numai de costuri în plus nu poate fi vorba tocmai acum, când s-a reușit stabilizarea economică a țării;

– se îngreunează implementarea proiectelor de dezvoltare publice sau private;

– generează neînțelegeri între regiuni și județe cu privire la politica de dezvoltare și de investiții;

– un alt factor este creșterea aparatului birocratic și amplificarea procedurilor birocratice, în loc de simplificare, socialiștii preferă garnituri întregi de birocrați;

– presupune apariția unor instituții noi precum consiliul regional, președintele consiliului regional, consiliul economic și social regional, iar aceste noi instituții ar presupune bani, funcții noi și cheltuieli;

– presupune menținerea Parlamentului bicameral.

Nu cred că aceste propuneri pot duce la modernizarea României.

Partidul Democrat Liberal propune, în schimb, reorganizarea administrativ-teritorială prin comasarea județelor, iar avantajele ar fi următoarele:

Mulțumesc.

Domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD, urmează domnul senator rector Nicolae Robu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „De dragul reorganizării administrativ-teritoriale”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În ultima săptămână, agenda publică a fost acaparată de subiectul reorganizării administrativ-teritoriale. Subiectul a incitat spiritele tocmai prin urgența despre care vorbește puterea portocalie. România ar urma să fie împărțită în regiuni sau județe mult mai mari. O droaie de instituții din administrația publică locală ar trebui desființate și, pentru că nu erau suficiente tăierile și ajustările, cetățenii ar trebui să cheltuiască niște bani și pentru a-și schimba actele. Unde mai punem că după această schimbare românii vor trebui să-și caute sănătatea la sute de kilometri?

Timpul prețios utilizat pentru aceste discuții ridicole ar trebui folosit pentru a vedea cum scoatem, până la urmă, România din criză, cum facem ca românii să nu mai trăiască atât de prost. Ideea reorganizării este total greșită. Modalitatea în care se vrea a fi făcută, în grabă, pe genunchi, fără consultarea românilor, este de asemenea greșită.

PDL gândește 8 regiuni, maximum 12. UDMR are o variantă cu 15-16 regiuni. Niciuna dintre variante nu respectă criteriile impuse de Uniunea Europeană.

Și, dacă-mi permiteți, aș aminti demersurile europarlamentarilor liberali. Potrivit europarlamentarilor liberali, România ar trebui să informeze autoritățile de la Bruxelles cu doi ani înainte despre intenția de reformă administrativ-teritorială. Într-o asemenea adresă, remisă președintelui Traian Băsescu, europarlamentarii liberali, la inițiativa Ramonei Mănescu, invocă prevederile unui regulament privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS), elaborat și adoptat de Comisia Europeană și Parlamentul European în 2003, care stipulează obligativitatea informării și consultării EUROSTAT cu cel puțin doi ani înainte de momentul prevăzut pentru implementarea reformei în domeniu. Toți se gândesc la formarea unor zone mamut, în care să se spele bani sub umbrela folosirii unor fonduri europene. Dacă ei nu sunt în stare să folosească banii la nivel de județ, cum vă închipuiți că vor putea face acest lucru la nivel de regiune?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Domnul senator Tudor Udriștoiu se pregătește în continuare.

Domnule rector, vă rog.

## **Domnul Nicolae Robu:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum am aflat cu toții, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis, recent, să nu acorde licență unui număr de echipe pe motiv de datorii la bugetul de stat și/sau către diverși parteneri.

Suntem de acord că fiecare club trebuie să-și onoreze obligațiile ce decurg din legile și regulamentele în vigoare, la fel ca orice agent comercial și, până la urmă, la fel ca orice cetățean, dar ceea ce li se cere cluburilor de către FRF trebuie să fie realist, în acord cu stadiul de dezvoltare a societății românești și, mai ales, egal pentru toate cluburile, fără niciun fel de discriminare.

Acordarea, într-o primă instanță, a licenței pentru clubul Politehnica Timișoara (FC Timișoara), iar apoi revenirea asupra deciziei de acordare, în urma unui recurs inițiat în afara termenului regulamentar, și, mai mult, tratarea discriminatorie a acestui club – unul dintre cluburile fanion ale fotbalului românesc, aflat în al 90-lea an de existență a sa, clubul vicecampion național al României în ediția 2010–2011 a campionatului – în raport cu toate sau aproape toate celelalte nu sunt, în niciun caz, de natură să inspire încredere în Federația Română de Fotbal și organismele sale.

Dată fiind importanța socială a fotbalului, de la această înaltă tribună a Senatului României, ca membru, de fapt secretar al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei superioare a Parlamentului României, cer Federației Române de Fotbal să reanalizeze atât criteriile de acordare a licențelor, cât și gradul de satisfacere a lor de către cluburile candidate, în deplină egalitate de șansă și de tratament.

Opinez că excluderea echipei Politehnica Timișoara (FC Timișoara) din competițiile europene și, cu atât mai mult, retrogradarea sa reprezintă măsuri nepotrivite pentru fotbalul românesc și nedrepte în raport cu cei ce au realizat performanța clasării pe locul II în clasamentul final al Ligii I – jucătorii –, precum și cu sutele de mii de fani ai acestei echipe din întreaga țară, cu năzuințele și cu efortul cetățenilor Timișoarei și ai județului Timiș, care au susținut, din bugetele lor publice, activitatea clubului.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Ioan Mang, Gheorghe Pop, Laurențiu Florian Coca, Nicolae Moga;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Marius Petre Nicoară și Cornel Popa.

## **Domnul Tudor Udriștoiu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Deșeuri radioactive în Bulgaria – sănătate în România”.

Sunt convins că un număr mare de cetățeni ai României au auzit de Centrala Nucleară de la Kozlodui și o percep ca pe un pericol asociat cu Cernobîlul, mai ales în sudul și sudvestul țării. Aceste ecouri negative au fost amplificate de evenimentele din Japonia.

În aceste condiții, știrea că la Radiana, lângă Kozlodui, la numai 4 kilometri de graniță, se va construi un depozit de deșeuri radioactive a venit ca o adevărată bombă generatoare de coșmaruri. Temerile pentru sănătate ale populației și ale autorităților locale din sudul județului Dolj sunt justificate și argumentate, o dată în plus, de creșterea incidenței cancerului de sân și de glande endocrine.

Fără a intra în detalii tehnice, trebuie să știm că este vorba despre o cantitate de deșeuri evaluată preliminar la 138.200 metri cubi, respectiv 345.000 de tone, perioada de operare este planificată între 2015 și 2075, închiderea, între 2075 și 2090, iar controlul instituțional, între 2090 și 2390.

Având în vedere că operațiunea de selectare a locației a început în 2006 și se încheie în acest an, devine evident faptul că nu a fost respectată cel puțin o cerință esențială de securitate: „Întregul proces de construcție – citez – trebuie să fie transparent și trebuie stabilit un dialog deschis cu populația. Trebuie luate în considerare solicitările comunității în procesul de selecție a locației și acestea trebuie implementate într-o măsură rezonabilă din punct de vedere tehnic și economic.”

Dacă la această lipsă de transparență adăugăm câteva dintre cele nouă principii fundamentale cu privire la gestionarea deșeurilor radioactive – de exemplu, protecția sănătății umane, protecția dincolo de granițele țării, protecția generațiilor viitoare –, avem mari îndoieli asupra corectitudinii și completitudinii garanțiilor oferite de experții bulgari și de Academia de Științe a Bulgariei.

Nu putem neglija nici impactul economic. O serie de primari din sudul județului Dolj au declarat că sunt afectate culturile de legume și că nimeni nu este dispus să investească în zonă din cauza Centralei de la Kozlodui, care mai funcționează cu două reactoare până în 2017, respectiv 2019.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumim foarte mult.

Vă informez că următorii colegi au depus în scris declarațiile politice pentru plenul nostru de astăzi, 15 iunie 2011: – din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Gheorghe David și Toader Mocanu;

Declarația politică se intitulează „Demografia României, iremediabil compromisă?! (partea a III-a)”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am prezentat, în două declarații anterioare, câteva dintre problemele care au dus la scăderea demografică accentuată din ultimii 20 de ani, dar mai ales la îmbătrânirea populației, atât la noi în țară, cât și în „bătrâna” Europă.

Preocupări și studii privind impactul exploziei demografice asupra expansiunii fără precedent a dezvoltării economice pe o planetă al cărei suport continuă să fie resursele naturale, unanim acceptate ca fiind limitate, ca și, mai nou, îngrijorările generate de îmbătrânirea populației, în primul rând, în țările puternic dezvoltate, au început să se înregistreze încă de pe la mijlocul secolului trecut.

Referindu-se la ele, doi specialiști români în economie politică – este vorba despre Niță Dobrotă și Adrian Vieriță –, bazându-se pe ideile formulate de un alt economist, Serge Latouche, care consideră „dezvoltarea economică principalul dușman politic și moral împotriva căruia trebuie luptat (Terra este o entitate finită!)”, consideră că „profesorul francez nu omite în raționamentul său ideea de bunăstare, dar susținem că este necesar să se ajungă la o nouă paradigmă de bunăstare, mai inteligentă și mai rațională din punct de vedere social, precum și față de mediul ambiant”.

Închei prin a adăuga la cele spuse propria opinie, după părerea mea pe deplin fezabilă și necesară. Investițiile cerute pentru menținerea la parametri optimi a raportului dintre generația biologic activă și generația ajunsă la vârsta când societatea este obligată să o susțină material – pensii, asistență medicală, diferite stipendii etc. – este vital să înceapă încă de la nașterea celor care abia peste 20 de ani se încadrează în segmentul activ al societății.

Declarația politică este intitulată „USL și politica lui Farfuridi _versus_ politica europeană a PDL”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

De când s-a constituit alianța socialistă dintre PSD și PNL, eu altceva nu văd de la dumnealor decât o politică dusă după ureche. Mai întâi, ne-au amenințat cel puțin jumătate de an cu lansarea unui plenipotent program economic. După ce ni l-au prezentat într-un sfârșit și după ce specialiștii l-au și demontat punct cu punct, s-a așezat praful pe el, de bun ce era. Mai vedeți sau mai auziți astăzi vreun lider USL amintind de acest program prin media? Au urmat apoi temele revizuirii Constituției și reorganizării administrativ-teritoriale anunțate de Președintele României.

Evident, la nici două-trei zile distanță, liderii USL au lansat propriile viziuni elaborate asupra acestor subiecte, cu același aplomb cu care lansaseră și proiectul lor economic, dar, se pare, cu șansa aceluiași deznodământ. Spun asta pentru că de ce ar reține cineva ideile unor proiecte care, sintetizate, se aseamănă cu alocuțiunile onorabilului Farfuridi din operele lui Caragiale: „Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic. Ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale...”

Căci aceasta este, domnilor, ceea ce ne propune astăzi alianța socialistă. Să stăm, să ne mai gândim, să mai așteptăm până în 2014 sau poate chiar 2016. Curios e că tocmai dumnealor sunt de acord cu faptul că ar fi bine să ne integrăm cu forma nouă de organizare a țării în cadrul financiar multianual votat de Parlamentul European pentru 2013.

Păi, și atunci ce și de ce să mai așteptăm? Să aibă timp baronii locali să se replieze pentru a pune stăpânire pe noile regiuni?

Cu o structură teritorial-administrativă din 1968, în mod sigur vom fi în continuare neperformanți și incompatibili cu ceea ce se întâmplă în Europa. Am intrat în Uniunea Europeană în 2007, ne-am adaptat cum am putut structurii europene cu regiunile de dezvoltare, dar s-a văzut faptul că nu a fost de-ajuns.

Și noi, și opoziția recunoaștem că la nivel intraregional gradul de dezvoltare economică a județelor componente este diferențiat. În fiecare regiune există județe bogate, cu PIB per capita superior mediei naționale, și județe sărace, cu valori mult inferioare.

Declarația politică este intitulată „Destructurarea statului de drept – Episodul «Regionalizarea»”.

Stimați colegi,

Totul a început în urmă cu o săptămână. Enervat probabil de faptul că petarda revizuirii Constituției s-a stins mai devreme decât se aștepta, șeful statului, președinte-jucător, a plusat. S-a dus „en fanfare” la ședința de guvern – invitat acolo părea să fie domnul Boc, șeful formal al Executivului – și a lansat pe piață subiectul dezvoltării regionale a României, dar nu în sensul unei propuneri de dezbatere publică, ci ca un ordin trasat Guvernului: țara trebuie împărțită în opt regiuni, județele actuale trebuie desființate, hai, treceți la treabă!

Și păpușile de la Palatul Victoria au trecut la treabă. Cât de penibil trebuie să se fi simțit domnul ministru de interne Igaș, care brava înainte de întâlnirea cu președintele despre cum are Guvernul trei variante de lucru și cum o s-o aleagă pe cea mai potrivită. Imediat după comunicarea ordinului, s-a ales praful de orice alternativă. Opt regiuni a zis stăpânul, opt regiuni vor fi. Doar Emil Boc putea să fie într-atât de ridicol încât să apară ulterior la televizor și să spună că e proiectul PDL. Bun. Ăsta nu e neapărat cel mai uimitor aspect. Ne-am obișnuit cu „bărbăția” oamenilor din PDL. Periculos cu adevărat este modul în care acest partid, cravașat energic de Traian Băsescu, înțelege să înăbușe ultimele suflări ale statului de drept în România, pentru că ce încearcă să facă PDL echivalează, și o spun cu toată responsabilitatea, cu o lovitură de stat.

L-am auzit pe domnul Ioan Oltean, secretar general al PDL, vorbind despre acest proiect cu un impact social, economic, cultural imens asupra populației României la modul cel mai iresponsabil cu putință. Spunea domnul Oltean că totul se poate rezolva în două săptămâni, printr-o simplă angajare de răspundere a Guvernului.

## Stimați colegi,

Eu nu vreau să par patetic în fața dumneavoastră, dar la momentul actual, astăzi, miercuri, 15 iunie 2011, România se numește încă democrație, măcar pe hârtie. Să vii și să spui că vei trece prin angajarea răspunderii Guvernului proiectul dezvoltării regionale doar pentru că așa ți s-a ordonat de către un stăpân tiran iresponsabil e, repet, un atac la fundamentele democratice ale României și echivalează cu o lovitură de stat.

Declarația politică se intitulează „Învățământul din România și nevoia de normalitate”.

Avem cu toții o mare dezamăgire pentru șansa ratată de România în ultimii șase ani, sub guvernarea PDL și a lui Traian Băsescu. Dacă pe termen scurt obiectivul nostru politic primordial este să scăpăm țara de PDL și Traian Băsescu, pe termen lung trebuie să ne propunem mult mai mult decât atât. Trebuie să ne propunem să construim un nou model, politic, economic și social pentru România următorilor 10-20 de ani.

Ce-i poți spune astăzi unui tânăr aflat pe băncile facultății despre viitorul care-l așteaptă în țara lui? Despre ce șanse de viitor îi poți vorbi? Cine are curajul să promită unui tânăr să rămână în România pentru că are pentru ce rămâne aici?

„Rămâi, mizează pe țara asta și pe viitorul tău în ea. Rămâi și fă o școală, fiindcă aici vei avea posibilitatea să-ți împlinești visul.” Cine are curajul să promită așa ceva astăzi, fără a cădea în derizoriu sau în demagogie?

Peste ani, nepoții și strănepoții noștri nu ne vor judeca doar prin prisma faptului că am făcut sau n-am făcut o anumită „reformă” în sistemul de învățământ. Criteriul după care vom fi evaluați de către generațiile viitorului va fi unul mult mai simplu, însă pe cât de simplu, pe atât de greu de realizat: vom fi judecați după cum am reușit să ne îndeplinim responsabilitatea de a le reda tinerilor speranța că pot trăi într-o societate normală chiar aici în România.

Iar o societate normală implică un învățământ normal. Iată ce-i lipsește astăzi sistemului autohton de învățământ: normalitatea. Orice discuție despre educație și viitorul sistemului de învățământ din România trebuie să pornească din acest punct. Înainte însă de a vorbi despre cum va arăta învățământul în România peste 5, 10, 20 de ani, trebuie, în primul rând, să definim foarte bine cum vrem să arate România peste 5, 10, 20 de ani. Înainte de a ne întreba ce fel de educație vrem să oferim copiilor noștri, trebuie să ne întrebăm în ce fel de Românie și în ce fel de societate vrem să trăiască urmașii noștri.

În viziunea mea, sistemul de educație trebuie să reprezinte baza, pilonul fundamental care să susțină proiectul social, economic, cultural și, până la urmă, european al României. Trebuie să construim acel proiect național care să ne unească și să coaguleze energiile sociale, iar după ce ne-am stabilit ținta, să începem să reclădim sistemul de învățământ pe care să se sprijine acest edificiu al viitorului.

Declarația politică este intitulată „Libertatea ne este de mult sub semnul întrebării. Să salvăm măcar democrația!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Criza economică a luat sfârșit, am uitat ce înseamnă aia corupție, de pe la granițele țării s-a măturat de mult până și ultimul vameș hoț. Suntem cu toții cu inima ușoară, mândri, grași și îndestulați. N-a mai rămas pe agenda publică decât problema „capitală” a regionalizării și declarațiile tupeiste prin străinătate.

Mărturisesc că nu am putut să nu ascult cu oarecare siderare cum explica prezidențiabilul, proaspăt descălecat tocmai la „London School of Economics”, cum stă treaba cu criza economică și vina statului asistențial, deoarece de vină pentru teribila criză este tocmai statul. Acesta este mesajul de bază al intervenției lui Traian Băsescu de la LSE, aceasta este vestea cea bună pe care Estul o oferă, tupeist, Vestului. Vorba unui analist politic de prin părțile noastre: „Acolo unde lipsește rațiunea, o supradoză de tupeu poate face miracole.”

Pentru că trebuie să recunoaștem: să lași sistemul privat și piața liberă să dea de pământ cu economia, să lași grupările mafiote să ne iluzioneze că se joacă de-a piața liberă, în timp ce ne bagă mâinile adânc în buzunar, ba chiar să fii jucător în primele lor rânduri, să tragi apoi disperat statul de mânecă să vină să repare buba, după care să pui toată vina tocmai în cârca statului, arată nu numai abilitate politică, o astfel de piruetă care să treacă nesancționată de opinia publică necesită o îndrăzneală și o impertinență pe care ideologii economiști de prin Vest nu mai au de mult obrazul de a le etala în public.

Recapitulând, de obicei, dreapta a încercat să iasă basma curată, dând vina insistent pe lăcomia săracilor. În fond, săracul și-a dorit mai mult decât putea avea, a convins statul că merită mai mult și, iaca, dezastrul gata! Lăcomia săracilor și generozitatea nesustenabilă a statului sunt deci ingredientele crizei în viziune neoliberală: criza a izbucnit pentru că săracilor li s-a permis accesul la credite fără garanție pentru a-și achiziționa locuințe la care, în condiții de piață liberă, nu ar fi avut dreptul.

Declarația politică se intitulează „Cercul închis al puterii”. Stimați colegi,

Acea mentalitate în care singura realitate care contează ești tu se numește solipsism. Sunt oameni care se închid în cercul lor, pentru care toți ceilalți nu au o existență proprie, independență, nu contează decât ca imagini subiective, manipulabile.

De la nivelul individual, această mentalitate a comunicării doar cu sine poate trece la colectivități, organizații, instituții. Acest lucru se vede la cercul puterii actuale.

Cel mai edificator simptom al dialogului surzilor dovedit de oamenii puterii și instituțiile pe care aceștia le conduc a fost incapacitatea acestora de a adopta o lege a dialogului social prin dialog social, și nu prin impunerea propriei voințe subiective. Am în vedere aici cercul strâmt al puterii, format din lideri și instituții precum grupurile parlamentare ale coaliției la putere, partidele de la guvernare, Guvernul, care nu au fost capabili să comunice cu sindicatele, cu patronatele, cu partidele din opoziție, cu societatea civilă, cu marile categorii sociale și profesionale și, în ciuda dispoziției acestora de a purta un dialog real, s-au izbit de abuzul celor de la putere de a-și impune prin angajarea răspunderii o lege care trebuia să fie tocmai un rezultat al dezbaterii și comunicării publice.

Din păcate, incapacitatea de comunicare publică se conjugă cu un comportament discreționar. Dacă legile existente și hotărârile judecătorești nu permit o fărădelege, atunci cei de la putere, în loc să-și corecteze comportamentul politic și public, își dau singuri o altă lege, convenabilă poziției lor de putere. Cazul drepturilor salariale și de asigurări sociale câștigate în justiție este doar unul dintr-o serie fără număr, fără număr...

Așa se petrec lucrurile în republica prezidată și guvernată de oameni care nu se aud decât pe ei înșiși. Este regimul în care, în mod intempestiv, la un semn, poporul se trezește în criză, cu salariile și pensiile tăiate, cu taxe suplimentare, cu spitale și școli nefinanțate, cu sate, comune, orașe și județe desființate, popor care nu este întrebat, nu este auzit decât atunci când trebuie să-și dea votul. Până atunci, puterea vorbește doar cu ea însăși.

Declarația politică este intitulată „Regionalizarea României – încă o perdea de fum pentru incompetența guvernanților”.

O nouă „gogoriță” demnă de o cauză mai nobilă vine „să aburească” mințile și așa preocupate de grija zilei de mâine ale românilor, care par a se întoarce, prin „grija” guvernanților, în plin Ev Mediu.

Din păcate, spre deosebire de vremurile de mult apuse, când „legea țării” venea să ne deosebească de nestatornicia popoarelor migratoare, reflectând puternica noastră unitate etnică, astăzi, ideea de regionalizare, cu puternic ascendent în aspirațiile maghiarilor de autonomie teritorială, va avea ca efect dispariția de pe hartă a multor orașe și sate.

Vă dau un simplu exemplu, invocând zona pe care o reprezint. Se spune că așa-zisa Regiune Sud-Est (Dunărea de Jos) va cuprinde județele Tulcea, Vrancea, Galați, Brăila, Buzău și Constanța. Să facem un exercițiu de imaginație în care ștergerea artificială a granițelor administrative ar determina și eludarea lor fizică. Practic, cartea de identitate a unei persoane din Constanța va fi identică, probabil, cu

a uneia din Focșani și, teoretic, ne-am putea muta litoralul românesc în Buzău sau în Vrancea, că tot ne-am înfrățit noi prin voința conducătorilor noștri.

În prezent, în România sunt 2.630 de comune, din care 2.102 nu corespund normelor așa-zis europene privind numărul de 5.000 de locuitori. Asta înseamnă că, potrivit proiectului inițiat de un parlamentar PDL de Alba, cele 2.102 comune ar deveni doar sate arondate unor localități mai mari. Ele nu ar mai putea avea primari, viceprimari, consilieri și, cu atât mai mult, buget propriu. Practic, noile structuri ar depinde de centrele de comune, pe care le-ar stabili doar prefectul.

În proiect se stabilește că primarul comunei, care va căpăta peste noapte puteri discreționare și de care vor aparține viitoarele sate, foste comune, își va desemna câte un reprezentant pentru fiecare sat arondat, persoană care ar urma să se ocupe de problemele cetățenilor, prin emiterea diverselor adeverințe și soluționarea problemelor, centralizate, chipurile, în mod exemplar.

În ceea ce privește orașele și municipiile, din 317, câte există în prezent, 117 au sub 10.001 locuitori, deci ar urma să devină comune, potrivit proiectului. Sunt și 60 de municipii care au sub 50.001 locuitori, deci ar trebui să devină orașe.

Declarația politică se intitulează „Ce ascunde regionalizarea?”.

Declarația politică pe care o fac astăzi nu va pune în discuție modelul de împărțire a țării – al puterii sau al opoziției –, ci va ridica un semn de întrebare asupra oportunității acestei regionalizări acum.

Nu pot să nu mă întreb și să nu vă întreb: de ce acest pas atât de important în atragerea fondurilor europene, așa cum spune premierul, a fost lăsat pe ultima sută de metri și de ce stăm iarăși sub amenințarea unei noi angajări de răspundere, la limita legii?

Îmi exprim convingerea că și acest subiect, extrem de important, este lansat din aceleași motive ca și modificarea Constituției, anume pentru a pune în umbră o guvernare păguboasă, care a sporit corupția instituționalizată și care se sfârșește la fel de prost precum a început.

Finalul de mandat al domnului Boc va sta deci sub semnul discuțiilor aprinse despre cum împărțim țara, și dovadă pentru superficialitatea abordării celor de la putere stă faptul că nu s-au organizat consultări, dezbateri și nu se iau în considerare alte variante decât cele avansate de Guvern. Opoziția a luat în serios acest proiect și a venit în întâmpinarea lui, ca și în cazul Constituției sau al modificării Legii electorale. Peste toate Guvernul a trecut cu încăpățânare. Nu am mari speranțe nici în discuțiile de la Cotroceni, cunoscând modul de lucru.

Este regretabil însă cum am ajuns să scoatem în față proiectele majore ale țării în funcție de interesul electoral al partidului prezidențial și al președintelui însuși. Regionalizarea este mai mult decât o ambiție a lui Traian Băsescu și trebuie gândită în detaliu, nu forțată prin angajarea răspunderii și riscul de a pune sub semnul întrebării alegerile din 2012.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Infrastructură de top și sistem de transport performant”.

Declarația politică de astăzi are ca subiect infrastructura de top și sistemul de transport performant pe care și le doresc românii, dar de care se bucură locuitorii Poloniei.

Am aflat cu toții că această țară a reușit absorbția în totalitate a fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Este un model de urmat și un semnal important că se poate acolo unde este voință politică.

Ce mi-a atras atenția în mod special a fost faptul că Polonia nu a avut ca obiectiv principal infrastructura și totuși a construit 600 de kilometri de autostradă în trei ani. Mă bucur că lecția poloneză îmi dă dreptate în problema transporturilor, un obiectiv național major pentru noi, dar pe care l-am ratat cu bună știință.

Este evident, așadar, că actuala putere nu a înțeles prioritățile țării sau, mai grav, le-a ignorat în favoarea intereselor de partid sau particulare, ceea ce ne-a adus în coada clasamentului la absorbția de fonduri europene. Ceea ce este și mai important este faptul că acest lucru are urmări, România riscând să dea banii înapoi Uniunii Europene din cauza nerespectării condițiilor și termenelor de absorbție.

Mai mult decât atât, asupra procedurilor de atribuire planează suspiciunea de corupție, care va duce la sistarea acordării tranșelor de bani pentru anumite domenii și pentru o perioadă de aproximativ șase luni.

Așa cum am arătat și oficialilor de la Bruxelles, România a ratat șansa modernizării drumurilor naționale până în prezent, în ciuda faptului că am avut bani la dispoziție încă din perioada de preaderare.

Am tras nenumărate semnale de alarmă și am prezentat situația dezastruoasă a unor drumuri care fac legătura cu alte țări, cum este cazul și celor din județul Bihor. Actuala putere le-a ignorat, preferând să ne construiască stadioane pe terenuri accidentate. Este motivul pentru care modelul polonez ne pune și mai mult într-o lumină proastă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu aceasta, am epuizat primul segment al plenului nostru de astăzi.

Aș dori să rog toți colegii să vină către sala de plen pentru a putea să vă supun atenției și votului ordinea de zi, programul de lucru și să intrăm în activitatea de legiferare.

## Stimați colegi,

Cu privire la ordinea de zi, așa cum am convenit ieri, au rămas câteva inițiative și am decis să fie reluate astăzi, începând cu cea referitoare la municipiul Constanța, orașmartir.

De aceea, în condițiile în care 83 de colegi și-au înregistrat prezența în acest moment, am să vă propun ca ordinea de zi de astăzi să debuteze cu ordinea de zi suplimentară, deci cele patru inițiative legislative rămase de ieri, urmând să intrăm în ordinea de zi obișnuită în continuare.

De asemenea, ca regulă, vom avea voturi la ora 12.00, pentru a putea să optimizăm activitatea plenului nostru pentru ziua de miercuri.

Cu aceste observații, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să vă pregătiți pentru votarea ordinii de zi, așa cum v-am prezentat-o în urmă cu câteva secunde.

Programul de lucru, programul obișnuit pentru o zi de miercuri.

Reluăm dezbaterea generală de la primul...

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, îmi atrag atenția colegii. Sub rezerva unei evaluări pe care Biroul permanent o va face luni, în funcție de cât de mult parcurgem astăzi, propunerea noastră, a Biroului permanent, a fost de a avea un plen suplimentar marți.

În condițiile în care astăzi parcurgem suficient de mult și evaluarea de luni va fi că cele două ședințe de plen obișnuite, de luni și de miercuri, vor fi suficiente, Biroul permanent va veni în fața plenului cu o propunere modificată. Până atunci, mergem pe varianta inițială a programului de lucru pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să vă pronunțați.

Evident, luni, în Biroul permanent, voi readuce acest subiect în atenția dumneavoastră.

Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost adoptat, cu această mențiune.

Vă mulțumesc.

Suntem la reluarea punctului 1 din ordinea de zi suplimentară.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Constanța „Oraș-Martir”.

Dacă dintre colegii care ieri doreau să intervină mai există interes pentru acest lucru?

Domnul senator Ovidiu Marian, urmat de domnul senator Coca Laurențiu.

Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac câteva precizări legate de afirmațiile pe care domnul senator Raymond Luca le-a făcut ieri, aici, în legătură cu Monumentul Revoluției de la Arad. Îl invit să vină la Arad să vadă că acel monument nu a fost vandalizat niciodată, nici anul acesta, nici în anii trecuți. A fost vandalizat un alt monument, care se află în Parcul Reconcilierii și care reprezintă „Sfânta Treime”, dar nu are nicio legătură cu Monumentul Revoluției din Arad.

Nu știu de unde și-a luat informațiile. Spunea că are și un film făcut pe această temă. Eu am verificat. Nu s-a făcut niciun film. Nu este nici film, nu este nici vandalizare. Vandalizarea se referă la un alt monument, astfel încât îl invit, cu cea mai mare plăcere, pe domnul senator să vină la Arad să vadă cu ochii lui, pentru ca, astfel, să se protejeze pe viitor de a mai face afirmații greșite.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Coca Laurențiu.

Imediat după aceea, domnul senator Luca, drept la replică.

Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să rog toți colegii să înțeleagă două lucruri. Nu contează unde ai murit, în momentul în care ai murit pentru Revoluție și în slujba acestui popor.

Încă o chestiune foarte importantă. Dacă nu erau acele jertfe – și susțin declararea orașelor-martir, chiar dacă am greșit față de orașul Craiova –, dacă nu erau acei eroi, astăzi, poate, noi nu ne mai desfășuram activitatea în Senatul României.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Raymond Luca, drept la replică. Microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Disputa dintre Primăria Orașului Arad și asociațiile de revoluționari din Arad este mai veche. Ea a început acum câțiva ani, în momentul în care steagul României nu a putut fi arborat, pentru că nu a putut primi autorizație de la primărie.

În continuare, an de an, acest steag, steagul tradițional al Revoluției, cel cu gaură, este furat.

În acest din urmă an, asociațiile de revoluționari au fost pregătite, au instalat camere și au filmat. Filmul se găsește pe internet, el este accesibil oricui. Eu l-am văzut ieri, dar am primit și pe alt suport materialul respectiv, așa că pot să i-l pun la dispoziție domnului Ovidiu Marian, să-i vadă inclusiv pe cei care pleacă cu steagurile de acolo, în noaptea de 3 spre 4 iunie 2011.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Moga, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președine. Stimați colegi,

Vreau să vă aduc aminte că astăzi suntem în Parlamentul României și datorită faptului că unii dintre concetățenii noștri s-au jertfit în 1989.

Referitor la discuțiile de ieri, că morții de la Constanța au fost victime colaterale, vreau să vă informez că la Timișoara unul dintre eroi a fost constănțean, că la Televiziunea Română au mai fost încă doi constănțeni, așa încât am să vă rog din inimă să susțineți declararea municipiului Constanța „Oraș-Martir”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe David, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că au fost mai multe luări de cuvânt, mai ales ieri, din partea mai multor colegi din grupuri parlamentare diferite, din orașe și județe diferite ale țării. Desigur că toate au fost bine-venite și cred eu că au dat importanță la ceea ce a însemnat Revoluția română din decembrie 1989.

Pe de o parte, sigur că trebuie să mă simt mândru pentru că Timișoara a fost prezentată așa cum este Timișoara, ca acel oraș-martir, mai ales unii dintre colegi chiar au accentuat acest lucru.

Însă, până la urmă, ca o concluzie, cred că trebuie – și este bine pentru toți cetățenii României – să luăm aceeași unitate de măsură: dacă mai sunt unele orașe care încă nu au această titulatură și dacă încă nu s-a rezolvat această problemă, putem să o facem. Și, mai ales dacă este vorba de Constanța, constănțenii au fost solidari cu timișorenii, așa cum au fost și alți români, în alte orașe. Cred eu că, de această dată, și timișorenii vor fi solidari cu constănțenii.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Radu F. Alexandru, microfonul 2..., microfonul central.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am venit la microfonul central nu pentru că m-aș îndoi că aș fi mai bine auzit de la microfonul 2. Intervenția mea am ținut să o fac în momentul în care domnul senator Puiu Hașotti a revenit în sală și mi se părea mai cuviincios, mai normal să vorbesc avându-l în față, și nu vorbindu-i într-o poziție mai puțin firească, respectiv din spate.

Vreau să vă spun că ieri am asistat la o premieră în viața parlamentară. Până acum știam că, de regulă, când cineva este sărbătorit, a cărui zi de naștere se petrece, obișnuiește să facă o invitație la un șpriț, la o bere sau măcar, simbolic, să ofere o bomboană.

Domnul Puiu Hașotti ne-a arătat ieri că se poate și altfel, că se pot dărui voturi în loc de bomboane.

În mărinimia care-l caracterizează, i-a făcut...

Eu te consider un om mărinimos.

...i-a făcut cadou colegului lui, Raymond Luca, votul pentru acordarea titlului de „Oraș-Martir” municipiului Constanța.

Sigur, tonul firesc este un ton destins, este un ton amical, dar, domnule președinte al Senatului, în urmă cu puțină vreme, la o reuniune la care ați participat, declarați preocuparea..., vă întrebați când vom ajunge să facem și noi, să facem un alt fel de politică. Este o întrebare firească, este o întrebare legitimă, este o preocupare sau o îngrijorare, pe care, vă mărturisesc, o împărtășesc alături de dumneavoastră.

Dragă Puiu, în urmă cu puțină vreme, de la acest microfon, când s-a pus în discuție acordarea titlului de „OrașMartir” municipiului Craiova, cu vehemența care, de regulă, te caracterizează, ai invocat un argument care m-a pus în foarte mare dificultate să pot să-ți urmăresc lanțul logic, o dificultate care, de fapt, m-a și blocat în a mai continua: te întrebai câți teroriști au fost prinși în Craiova, ca să putem vorbi de victime ale Revoluției!

Dificultatea mea era legată de o întrebare care ar fi venit absolut de la sine: câți teroriști au fost prinși în România, ca să vorbim de victime ale Revoluției în România!? Și vorbesc de Revoluție, nu vorbesc de evenimente, nu vorbesc de bulibășeală, nu vorbesc de nimic. Vorbesc de Revoluție, pentru că am fost pe stradă și cred că a fost o revoluție în ceea ce s-a întâmplat și în gândul care i-a animat pe toți cei care au fost atunci pe stradă.

A face cadouri de acest fel exprimă, până la urmă, o anumită atitudine, nefericită, față de istoria pe care am trăit-o și față de istoria pe care trebuie să ne-o asumăm cu responsabilitate și aș spune chiar, de data aceasta, cu mândrie.

Nu pot să pun o relație de dependență între numărul de teroriști și numărul de oameni care au murit pe stradă, și care au murit pe stradă nu pentru că au făcut un infarct sau pentru că i-a călcat o mașină, au murit pe stradă pentru că au ieșit pe stradă împotriva regimului Ceaușescu.

O singură problemă însă – și mă adresez reprezentantului Guvernului –, nu mi se pare firesc ca, după 21 de ani, să descoperim că, într-un oraș sau altul – și mă adresez și inițiatorului –, au mai fost oameni care, prin gestul lor, au avut o contribuție de necontestat la Revoluția din decembrie. Și mă adresez reprezentantului Guvernului, cred că ar trebui abordată această chestiune global, cu atât mai mult cu cât nu este vorba de niciun avantaj material pentru localitatea respectivă, pentru orașul respectiv. Trebuie văzut care este formula prin care să se cinstească memoria acestora oameni

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Votul asupra acestei propuneri legislative se va da la ora 12.00.

La punctul 2 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind contractarea serviciilor sociale.

Am să întreb dacă inițiatorii sunt prezenți în plenul nostru pentru a-și susține propunerea.

Nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule secretar de stat Nicolae Ivășchescu, să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare contractarea serviciilor sociale în vederea creării cadrului legislativ necesar pentru furnizarea de servicii sociale de calitate pentru toate categoriile de beneficiari aflați în situație de dificultate sau de risc.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă, întrucât domeniul este deja reglementat prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială și prin Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată prin Legea nr. 515/2003, precum și prin alte acte normative conexe. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Minerva Boitan.

În ședințele din 24 și 31 mai 2011, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Fundamentarea este pe faptul că domeniul este deja reglementat prin Legea nr. 47/2006 și Ordonanța Guvernului nr. 68/2003. Prin conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Mulțumesc, doamna senator.

Intervenții?

Nu sunt.

Vot pe raport și vot final, la ora 12.00.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

Inițiatorul este prezent în plenul nostru?

Nu.

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, conform Constituției.

De altfel, Curtea Constituțională a reținut și a evidențiat, prin Decizia nr. 16 din 2007 cu privire la înființarea Autorității Naționale pentru Turism, aspecte asemănătoare.

Propunerea legislativă conferă anumite atribuții unei agenții, atribuții care se realizează, în prezent, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, această propunere legislativă are prevederi care se transpun peste activitatea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

În consecință, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este de respingere. Sunt foarte multe propuneri ale domnului deputat Giurgiu.

Sunt intervenții cu privire la această propunere legislativă?

Dacă nu sunt, votul va fi acordat la ora 12.00.

La punctul 4 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind transferul unui teren din fondul forestier proprietate publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării obiectivului de investiții „Protecție și consolidare infrastructură, calibrare albie și apărări de maluri pod b.a. pe DJ 207C peste Siret km 6+075 localitatea Ion Creangă”.

Salut prezența în plenul nostru a domnului deputat Marius Neculai, inițiatorul acestei propuneri legislative, pe care-l invit să o susțină în fața plenului Senatului, de la microfonul 6. Microfonul 6 pentru domnul deputat.

## **Domnul Marius Neculai** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta propunere legislativă vine să rezolve o problemă tehnică în legătură cu un pod în lungime de 383 de metri din județul Neamț, pe DJ 207C, peste râul Siret, și aflat în administrarea Consiliului Județean Neamț.

Conform art. 33 din Legea nr. 107/2006 – Legea apelor, administratorii lucrărilor inginerești de artă sunt obligați să asigure o secțiune optimă de scurgere a apelor și să efectueze lucrări de apărare în amonte și în aval de podurile pe care le administrează.

Ca urmare a plantărilor succesive de plopi făcute în amonte de pod, pe un teren aflat în administrarea Regiei Autonome a Pădurilor „Romsilva”, pe malul drept al râului Siret, cursul acestuia a fost deviat spre malul stâng, care se află sub o puternică și continuă acțiune de eroziune.

Totodată, ca urmare a extinderii suprafeței împădurite în albia minoră a râului Siret, au fost blocate și colmatate primele șase deschideri ale podului, în momentul de față secțiunea de scurgere a podului fiind de doar 30%. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza faptului că, în amonte de pod, cursul râului se efectuează într-un unghi de 90 de grade.

Mulțumesc și eu domnului deputat pentru prezentarea acestei inițiative legislative.

Domnule secretar de stat Marin Anton, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține Propunerea legislativă privind transferul unui teren din fondul forestier proprietate publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, Direcția Silvică Neamț, în administrarea Consiliului Județean Neamț. Aceasta deoarece terenurile forestiere solicitate, în suprafață de 15,944 hectare, fac parte din fondul forestier național, aparținând domeniului public al statului, și se află în administrarea Direcției Silvice Neamț.

Totodată, conform prevederilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, „Terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia.” Potrivit dispozițiilor art. 35, „Reducerea situației fondului forestier național este interzisă.”

Din aceste motive, credem că transferul celor 15 hectare nu este posibil legal.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

Comisia a întocmit un raport de respingere, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Mocanu.

Microfonul central pentru domnul senator Toader Mocanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac o scurtă trecere în revistă, să spun așa, a inițiativei colegului deputat de Neamț.

Îmi pare rău, domnule secretar de stat, vă adresez o întrebare: ce facem... Nu știu cât de mult v-ați aplecat către această problemă. Invocați textul de lege și nu este permis. Eu vă spun că la inundațiile din 2005, 2006, 2007, 2008 – fiind prefect al județului Neamț, știu ce s-a întâmplat – au fost izolați 20.000 de locuitori. Este vorba de locuitorii din comunele Ion Creangă, Icușești, Valea Ursului, Oniceni, Bozieni și, de fapt, nu este nicio legătură cu municipiul, ci ieșirea către Drumul European E85 și de acolo mai departe, către municipiul Roman.

Eu înțeleg sau aș putea să înțeleg poziția Guvernului, dar ce facem cu oamenii? Ce facem cu oamenii, da?

Haideți să mai relatez câteva chestiuni. Avem aici specialiști în domeniul silviculturii, „Romsilva”, și pe această cale îl salut pe domnul senator Ovidius Mărcuțianu, senator de Neamț, cunoscător al acestor probleme. Practic, 15 hectare de teren să fie transferate la Consiliul județean, având Consiliul Județean Neamț un proiect – aș spune eu măreț... De trei, patru ori a fost reconsolidat, reparat acel pod și acel drum, dar în momentul de față Consiliul Județean Neamț are un proiect tehnic „Proiectare și consolidare infrastructură, calibrare albie și apărări de maluri pod b.a. pe DJ 207C” și are inclus în acest proiect tehnic excavarea malurilor și consolidarea lor.

## Stimați colegi,

Am discutat și cu colegii din opoziție. Au fost cazuri în care, la Tulcea și nu mai știu unde, am fost de acord pentru rezolvarea acelei probleme ce ține de administrația publică locală. Vin cu marea rugăminte la dumneavoastră de a fi de acord și a vota această inițiativă legislativă. Este adevărat că forțăm nițel nota, dar numai în felul acesta putem face ceva.

Îmi pare rău, chiar aștept un răspuns din partea dumneavoastră, domnule secretar de stat, nu mi se pare plauzibilă explicația dumneavoastră, invocând, categoric,

textul de lege. Eu știu, legea prevede, dar la redactarea Codului silvic și a legislației în vigoare pe tema „Romsilva” nu cred că am fost consultați și noi foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mărcuțianu, invocat în recenta intervenție. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt.

Inițiatorul are dreptate și rog doamnele și domnii colegi senatori să voteze pentru această propunere legislativă.

Grupul parlamentar al senatorilor independenți va vota această lege, pentru că este o inițiativă bună și este binevenită. De ani de zile avem această problemă în județul Neamț și cred că trebuie rezolvată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Mai sunt intervenții sau alte comentarii? Nu mai sunt.

Votul final, luni, 20 iunie 2011, la segmentul de legi organice.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu transferul este soluția legală. Acum este lege și pentru scoaterea definitivă a terenurilor înregistrate din fondul forestier. Este lege acum și, în urma unei documentații pe care o poate elabora Consiliul județean, se poate face acest lucru. Legea există, nu trebuie o lege specială pentru realizarea obiectivului de investiții.

## Mulțumesc.

Dacă există elemente suplimentare de clarificare, vă rog, cu inițiatorii și cu membrii comisiei relevante, să purtați această conversație.

Votul final se va da luni, 20 iunie 2011, la segmentul dedicat legilor organice.

Revenim la ordinea de zi inițială – punctul 3 din ordinea de zi – și am să vă rog să primim, ca plen al Senatului, prezentarea Raportului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul I al anului 2011.

Dacă nu există o prezentare formală, luăm notă de această informare.

Raportul comisiei se află în mapele noastre. Procedura de prezentare în fața plenului Senatului, conform regulamentului nostru, a fost astfel îndeplinită.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

2. Proiectul legii asistenței sociale.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Votul Senatului cu privire la această solicitare a Guvernului de dezbatere în procedură de urgență a Proiectului de lege referitor la Legea administrației publice locale nr. 215/2001, modificată (L435/2011).

Al doilea proiect de lege, Proiectul legii asistenței sociale.

Biroul permanent a fixat termen pentru raport pentru finalul lunii iunie. Suntem în interiorul procedurii de urgență. Deci este redundantă această solicitare. Biroul permanent a adoptat deja termene în interiorul unei proceduri de urgență: 23 și 27 iunie 2011 pentru avize și raportul comun.

La punctul 3, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare – adoptat tacit de Camera Deputaților (L456/2011).

Proiectul de lege de la punctul 3, domnule secretar de stat Emacu, îl susține?

E proiect de lege. A, e venit de la Camera Deputaților. Inițiatorul susține procedura de urgență? Nu.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Nici la punctul 4 nu se susține procedura de urgență.

Aceasta este decizia plenului Senatului cu privire la aceste propuneri de procedură de urgență.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 410/2002 pentru adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 75 din 30 august 2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal.

Inițiatorul este prezent? Nu.

Domnule președinte Ghizdeanu, foarte succint, domnule președinte, sunt foarte multe inițiative legislative. Direct, concis, concluzia cu privire la punctul de vedere al Guvernului.

Am înțeles, domnule președinte.

Vă mulțumesc foarte mult.

Guvernul a transmis, de fapt, punctul de vedere negativ. În principal, se instituie un tratament diferit pentru membrii fondatori în privința unor termene diferite pentru cazierul fiscal.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia a adoptat un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Votul se va da la ora 12.00.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 204 din 20 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Același autor. Domnul președinte Ghizdeanu. Microfonul 9. Inițiativa de la punctul 6.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și sunt foarte multe argumente. Au fost discutate și în cadrul comisiei de specialitate și, parțial, au fost însușite.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 6.

Vă mulțumesc.

Comisia a decis să întocmească un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, votul peste 55 de minute. Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Domnul președinte Ghizdeanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cadrului general referitor la stabilirea limitelor anuale aferente finanțării rambursabile a unităților administrativ-teritoriale. În principal, se autorizează împrumutul local pentru fiecare retragere de finanțări rambursabile, cel puțin 80% din limita anuală pentru trageri aprobate prin hotărâre de guvern. De asemenea, se reglementează mecanismul, precum și ordinea de priorități.

În consecință, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea a adopta acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da la orele 12.00. Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 34/2010 pentru completarea art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.

Domnul secretar general Tănăsescu, microfonul 8. Succint, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Norma legală ce se dorește a fi abrogată vizează în mod direct protejarea persoanelor fizice sau juridice care încheie raporturi juridice cu entități fără scop patrimonial, iar prin această normă se elimină riscul unei eventuale confuzii dintre acestea din urmă și o persoană juridică care exercită, în temeiul legii, autoritatea statală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Toni Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt suficiente elemente de tehnică legislativă care asigură calculul adecvat în vederea alegerii corecte a denumirilor de asociații și fundații, astfel încât nu este nevoie de o protecție suplimentară.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Raport de respingere a propunerii legislative. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Nu.

Votul pe raport și votul final se vor da la orele 12.00.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Domnule secretar general Tănăsescu, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul solicită respingerea prezentei propuneri legislative. În esență, această soluție a fost preluată prin legea de punere în aplicare a Codului civil, astfel încât, în opinia noastră, a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

În plus, avize nefavorabile de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de la Consiliul Legislativ, care a făcut numeroase observații și propuneri.

Raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Are caracter de lege organică, votul pe raport și votul final, luni.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 – Codul penal al României, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul, un domn deputat, nu participă la dezbaterile plenului Senatului.

Domnule secretar general Tănăsescu, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O astfel de modificare a fost prevăzută ca infracțiune în cadrul prevederilor din noul Cod penal, Legea nr. 286/2009, respectiv infracțiunea de compromitere a intereselor justiției.

În acest context, precizăm că se impune asigurarea concordanței noilor reglementări ce urmează a fi promovate cu soluțiile legislative prevăzute în noul Cod penal.

În măsura în care această inițiativă legislativă reproduce fidel conținutul infracțiunii, astfel cum este ea publicată în noul Cod penal, Guvernul este de acord. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Greblă.

Legiuitorul a avut în vedere aceste valori sociale, valori reprezentate, în principal, de dreptul la propria imagine și la prezumția de nevinovăție a persoanei, astfel încât în Codul penal este reglementată corect această materie.

Problema este că în practică acest lucru nu se respectă, dar asta nu ne face să solicităm o nouă reglementare.

Drept urmare și potrivit avizelor primite de la celelalte comisii, vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Vot pe raport și vot final, luni.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Consult inițiatorii dacă doresc să prezinte textul. Nu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, ca urmare a avizului negativ de la Comisia pentru sănătate publică și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, a hotărât să emită un raport de respingere a propunerii legislative, pentru că, prin aceeași lege, se încearcă reglementarea traficului și consumului ilicit de droguri, dar, în același timp, se dorește să fie reglementată și categoria substanțelor și produselor așa-zis etnobotanice.

Dacă introducem anexele cu substanțele care produc efecte psihotrope în anexele unei legi, vom putea modifica foarte greu o anexă, astfel încât, cu ceea ce ieri am adoptat în plenul Senatului și cu legea referitoare la combaterea traficului și consumului de droguri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări crede că la această oră România are suficientă legislație pentru a putea lupta împotriva acestor două flageluri.

Sub acest aspect, vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc. Intervenții?

## Nu sunt.

Fiind vorba de o lege organică, votul se va da luni.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

- Consult inițiatorii dacă doresc să susțină textul. Nu doresc.

Domnule vicepreședinte Marian Muhuleț, vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Marian Muhuleț** _**–** vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă susține punctul de vedere negativ al Guvernului și, totodată, menționează faptul că, analizând propunerea legislativă, s-a constatat că o reglementare în sensul instituirii obligativității prezenței la vot a cetățenilor nu s-ar putea face decât printr-o lege de revizuire a Constituției, întrucât dispozițiile art. 36 din Constituția României, republicată, stabilesc că votul este un drept, și nu o obligație.

Totodată, dispozițiile art. 36 din Constituția României, republicată, trebuie coroborate cu prevederile art. 62 și 81 din același act normativ, care stabilesc, printre altele, trăsăturile votului. Astfel, votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Ultima trăsătură constituțională menționată semnifică inclusiv faptul că votul nu poate fi obligatoriu, cetățenii având posibilitatea să-l exprime sau nu.

În concluzie, Autoritatea Electorală Permanentă nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc. Domnul președinte Marius Gerard Necula. Microfonul 6.

## Mulțumesc.

Ne aflăm în fața unui raport de admitere, cu majoritate de voturi, și trebuie să fac mențiunea că s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

De altfel, marea majoritate a amendamentelor, în număr de 12, provin de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Suntem, așa, într-o stare de oarecare letargie, dar v-aș ruga să fiți atenți la acest proiect de act normativ, pentru că suntem la un moment al adevărului și mă surprinde foarte neplăcut poziția Autorității Electorale Permanente, cel puțin în

parte, vizavi de propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi.

Propunerea legislativă inițiată de un grup de senatori și deputați ai Partidului Social Democrat are două părți: partea întâi privește obligativitatea prezentării la vot a cetățenilor, iar partea a doua privește interdicția ca cei care au calitatea de candidat la funcția de primar, consilier local, consilier județean sau parlamentar să poată distribui, în perioada campaniei electorale, produse alimentare, bunuri care au o anumită valoare, sume de bani. Această chestiune este foarte importantă și trebuie să o vedem cu maximă atenție.

În ceea ce privește Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi am apreciat că, sub aspectul obligativității prezenței la vot, este evident că nu poate fi acceptată această propunere. Argumentul este simplu: Constituția prevede foarte clar că există un drept la vot, și nu obligația de a vota, ca atare nu se putea interveni printr-o normă juridică inferioară, modificând Constituția.

Dar, în schimb, am intervenit masiv pe text și am dat o formă legală textului cu privire la cel de-al doilea aspect, și anume interdicția de a oferi bunuri și bani pentru ca o persoană să voteze un anumit partid politic sau un anumit candidat.

De aceea am spus că suntem la un moment al adevărului. Vrea cu adevărat cineva, în această țară..., și îi întreb în special pe cei de la putere: doriți să lămurim această chestiune, care a generat dezbateri intense și care a transformat votul într-un troc, sau nu? Vi se pare normal să continuăm, în România secolului XXI, să votăm pe pui, pe zahăr, pe ulei, pe 50 de lei, pe 100 de lei votul? Aceasta este problema de fond.

De aceea, eu cred că amendamentele aduse în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări sunt amendamente de bun-simț, se elimină posibilitatea distribuirii de alimente, băuturi alcoolice, produse din tutun și se dă posibilitatea candidaților să vină doar cu afișe, pliante, cărți poștale, ilustrate, brichete, chibrituri, calendare, pixuri, șepci și așa mai departe. Ce am făcut? Am și limitat categoriile de bunuri care pot fi oferite în campania electorală, reținându-le numai pe acelea care au un caracter cu adevărat simbolic.

și nu ceilalți.

Hai, lasă...!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu, domnule profesor, înainte nu se întâmpla așa și, pentru că ați dorit să facem această discuție, am să vă spun ce s-a întâmplat în județul Dâmbovița între turul 1 și 2 al alegerilor prezidențiale, când colegul dumneavoastră – vă sugerasem mai devreme să vă referiți la baronii din PDL –, Florin Popescu, a distribuit în Dâmbovița 150.000 de pachete cu zahăr, cu ulei, cu pulpe de pui, în medie 500.000 de lei un pachet, adică vreun milion și ceva de euro mită electorală. Doriți să continuăm așa?

Eu cred că nu trebuie să continuăm așa și cred că a venit vremea ca noi, aici, în Legislativ, să luăm o măsură cu adevărat importantă.

De asemenea, eu cred că nu putem continua cu votul multiplu. Autoritatea Electorală Permanentă ne-a prezentat un raport în Comisiile juridice și vă spun astăzi și dumneavoastră că, din 16.000 de oameni care au fost identificați că au votat multiplu, nu a ajuns niciunul să fie condamnat, pe motiv că fapta nu prezintă pericol social. Sigur că Autoritatea Electorală Permanentă nu a urmat căile prevăzute de lege, adică să facă plângere pe art. 278[1] și măcar să mergem până când vedeam dacă justiția, cu adevărat, își face datoria.

Eu cred că este, cu adevărat, un moment al adevărului și vă rog pe toți să susținem această propunere legislativă, care este menită să mai curețe un pic viața politică de multele lucruri murdare pe care le trăim cu toții astăzi.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnul senator Rădulescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Era o anecdotă care se termina așa: „Faza asta merită comentată.” Nu se știe al cui este apanajul.

Nu cred că există exclusivitate pe distribuția unor avantaje electorale de un anumit calibru. Treptat, treptat, toți au început să facă cam același lucru. Mai grav este că, treptat, treptat, această atitudine a politicienilor a developat și o anumită atitudine a populației, fiindcă chestiile astea se fac în cuplu.

După alegerile din 2008 a apărut un sondaj – parcă Avangarde –, care mie mi s-a părut foarte interesant și care arăta indicele de coruptibilitate a populației. Cu alte cuvinte, cetățenii erau întrebați: dacă ar veni la dumneavoastră un politician și v-ar oferi un avantaj substanțial, dumneavoastră l-ați lua sau l-ați respinge? Și, în funcție de asta, se calcula indicele respectiv. El a ieșit, așa cum era de așteptat, cam 3% în Arad, Timiș și prin județele acelea care stau mai bine material, mergând până la 25%–28% în Botoșani și Vaslui. Și în sectorul 1 al Capitalei a ieșit în jur de 5%, dar în Rahova și Ferentari a trecut de 30%. Deci asta spune ceva. Există o anumită predispoziție a poporului, pe care unii o cultivă. În unele unități administrativ-teritoriale se știe de acum că nu se poate câștiga altfel.

În alegerile din 2008, într-o comună de lângă București, de Paște, un candidat la primărie al unui partid a dat 17 tone de miei. Contracandidatul de la alt partid – cele două partide, nota bene, sunt, acum, unul la guvernare și unul în opoziție – s-a supărat și a distribuit 32 de tone de miei. A plouat cu miei în comuna respectivă. Un exemplu care spune ceva.

În 2008, eu răspundeam de sectorul 5. Acolo a plouat cu celulare, un container, două..., se zvonea că a venit și

al treilea. Și au fost distribuite biciclete, la unii chiar și frigidere. Au existat probe, au existat filme, înregistrări de la „Realitatea”. Sunt și acum pe la poliție, poate sunt pe la BEC pe acolo. Deci nu este apanajul unui anumit partid, nici măcar nu este apanajul clasei politice, ci este o anumită situație, o anumită predispoziție a populației, pe care unii, mai cinici, o cultivă.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Marcu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doar o simplă precizare.

Domnul senator Rădulescu a precizat aici că rata de corupție este ridicată în două județe, și a precizat județul Botoșani. Eu sunt senator de Botoșani. Și tot Domnia Sa a precizat aici, și citez: „cei mai cinici o cultivă”.

Așa este, domnule senator Rădulescu, cei mai cinici au cultivat și președinția Consiliului Județean Botoșani și primăria reședință de județ, care este câștigată de PDL. Așa e, cei mai cinici cultivă. Deci PDL-ul cultivă în continuare. Mulțumesc mult.

Domnul senator Marius Gerard Necula, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi vrut să iau cuvântul, pentru că am considerat că domnul președinte Rădulescu a punctat suficient, dar ultima intervenție m-a decis.

Acest proiect de lege, care, de fapt, modifică doar două articole, art. 4 și art. 37, în esență, jumătate era prost, fiindcă instituia obligativitatea votului, ceea ce este o acțiune anticonstituțională, și, bineînțeles, a picat. Cea de-a doua – și cred că aici trebuie să fim solidari, indiferent de sorgintea politică – este de a curăța modul în care se face campanie și de a evita ca aceia care bagă foarte mulți bani în campanie să-și și adjudece voturi, neavând nicio legătură cu programe, cu doctrine, cu idei, cu soluții.

Ca să facem o dezbatere în care să demonstrăm că un partid este mai corupt decât alt partid, că o administrație locală este mai coruptă decât altă administrație locală, nu cred că putem convinge pe nimeni și cred că nu ne putem convinge nici pe noi înșine.

De aceea, reiterez și eu propunerea domnului senator Cristian Rădulescu, și anume ca reprezentanții Autorității Electorale Permanente să studieze raportul de admitere, cu amendamente, pe care l-a dat Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, și să avem un punct de vedere coerent, pentru că sunt sigur că absolut toți suntem de acord că trebuie să facem ordine în modul în care se desfășoară campaniile electorale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Frunda, urmat de domnul președinte Greblă.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă reamintesc că, de ani de zile, la toate dezbaterile televizate la care participăm și la care se discută despre corectitudinea alegerilor, despre cumpărarea voturilor, toți – dar absolut toți – am fost de acord că trebuie făcut ceva, că trebuie interzisă orice formă de _captatio benevolentiae_ a alegătorului, adică să-i determini intenția pe baza unui profit material. Cred că avem o ocazie bună de a face un pas înainte, chiar dacă soluția nu este perfectă, chiar dacă vor fi încălcări. Este un semn clar că noi, clasa politică, vrem ca o competiție electorală să fie cinstită, să fie onestă, să fie curată.

De aceea, eu încurajez adoptarea acestui proiect. Este bună și ideea celor doi colegi senatori de a trimite, de a amâna un timp rezonabil votul și dezbaterea acestei inițiative legislative până când și Autoritatea Electorală Permanentă își spune cuvântul și poate găsește sau face amendamente care să îmbunătățească acest proiect.

Dar este inadmisibil, este inadmisibil ca în timpul campaniei să vedem oameni care stau la rând pentru ulei, zahăr, găleți, salopete sau pentru nu știu ce lucruri și să spunem că nu s-a întâmplat nimic. Acest lucru se numește prostituție politică. Ne place sau nu ne place. Și dacă iar suntem sinceri, aceasta se face de ani de zile, iar cearta dintre partidele politice în legătură cu cine este mai corect îmi aduce aminte de situația vecinilor dintr-o margine de oraș, care spun că băiatul meu este mai corect, că a furat numai două mașini, nu trei, ca al tău. Despre ce vorbim? Care a dat mai multe găleți, mai multe kilograme de zahăr, mai mulți litri de ulei? Despre ce vorbim?

Haideți să fim onești cu noi înșine, să înlăturăm posibilitatea acestui târg dezonorant, imoral, incalificabil, inacceptabil. Haideți să găsim o soluție și să arătăm societății din România, cetățenilor ei, că nu vrem ca în viitor să se mai repete ceea ce a fost incorect.

De aceea, pledez în mod ferm pentru adoptarea acestui proiect de lege, cu îmbunătățirile care trebuie aduse. Bineînțeles, nu obligarea de a vota, care există încă în

Grecia, dar nici acolo nu se aplică, și care este neconstituțională.

În primul rând, aș vrea să mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru că au preluat amendamentele aprobate, în unanimitate, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vreau să fac și eu un apel la toți colegii senatori, indiferent de partidul și grupul parlamentar din care fac parte, pentru a da un semnal clar tuturor – forțe politice, candidați și cetățeni – că așa nu se mai poate. Deja suntem într-o situație pentru unii, pentru marea majoritate a populației acestei țări, absolut inacceptabilă. Este inacceptabilă din punct de vedere legal, pentru că reprezintă o încălcare a legii. Este inacceptabilă din punct de vedere politic, pentru că votul unor cetățeni este deturnat prin astfel de manevre de influențare a votului prin fel de fel de daruri. În sfârșit, este inacceptabilă și din punct de vedere moral, pentru că oameni apropiați candidatului sunt puși să facă lucruri de care le este rușine. Și, din acest punct de vedere, a da, odată cu votul Senatului, un semnal politic foarte clar că toți suntem împotriva unor astfel de practici, nu numai în declarațiile publice, ci și atunci când adoptăm un text de lege, cred că este mesajul cel mai bun pe care trebuie să-l dăm pentru viitoarele campanii electorale de anul viitor.

Sub acest aspect, aș ruga toate grupurile politice din Senatul României ca toți colegii senatori să se gândească asupra consecințelor votului favorabil, dar și asupra consecințelor unui vot nefavorabil pe această propunere legislativă. Ar însemna că, indirect, încurajăm aceste practici prin votul pe care îl vom da pe acest text de lege.

Vă solicit tuturor să avem, eventual, și o explicație după ce vom fi dat votul, pentru ca cetățenii să înțeleagă că noi descurajăm acest lucru și că îi îndemnăm și pe ei să facă același lucru, să descurajeze eventualele tentative de a influența astfel votul.

În sfârșit, va fi un semnal politic dat și organelor statului, care, deși văd, constată, anchetează, dau după ani de zile soluții, care sunt demne de a fi publicate într-o culegere de texte comice, fiindcă fix în campania electorală își aduc aminte unii că au un bunic care a murit pe „Titanic” și căruia nu i-au mai făcut pomană de mult. Și atunci, împrăștie în tot colegiul fel și fel de asemenea obiecte, care să le amintească de bunicul, iar organele statului preiau aceste afirmații în motivările date soluțiilor absolut inacceptabile, dar rolul nostru aici, dincolo de a legifera, este să dăm și semnale politice. Or, acest semnal politic trebuie să fie dat tuturor – cetățeni, candidați, organe ale statului –, că în alegerile următoare dorim o diminuare esențială a posibilității de a influența voturile prin fel și fel de daruri care nu ne fac cinste niciunuia dintre noi.

Inclusiv.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Cred că sunt premise favorabile pentru un vot luni, 20 iunie anul curent, fiind vorba de o lege organică.

La punctul 13 este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2011 pentru modificarea și completarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Constantin Stafie.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Claudiu Constantin Stafie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, în sensul ca persoana fizică autorizată să poată angaja terțe persoane cu contract individual de muncă.

Prin măsurile propuse de proiectul de lege, se stimulează mediul de afaceri și se suplimentează veniturile la bugetul de stat prin plata contribuțiilor aferente noilor locuri de muncă.

Având în vedere cele prezentate, noi propunem plenului adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări există un aviz favorabil, cu amendamente. Amendamentele au fost preluate de Comisia economică, industrii și servicii, deci suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deci amendamentul din anexă, da? Amendamentul admis?

Domnule secretar de stat, deci inclusiv cu amendamentul admis, da?

E în regulă. Dezbateri, intervenții? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, peste 20 de minute.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind exploatarea resurselor minerale ale României.

Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule secretar de stat – microfonul 9 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă contravine principiilor directoare specifice în domeniul punerii în valoare a resurselor minerale utile și a resurselor de petrol. Instituind măsura limitativă privind structura capitalului și acționariatului operatorilor din piața minieră și petrolieră, propunerea legislativă conduce la încălcarea principiilor liberei concurențe și nediscriminării potențialilor operatori, indiferent de forma de proprietate, originea capitalului ori naționalitatea.

Având în vedere cele prezentate, precum și punctul de vedere al Guvernului, propunem plenului respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport de respingere din partea Comisiei economice, industrii și servicii.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 20 iunie anul curent. Punctul 15, Propunerea legislativă pentru stimularea și sprijinirea construcțiilor de case.

Inițiatorii doresc să susțină? Nu.

Domnul secretar de stat Eugen Curteanu, microfonul 8.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă privind sprijinirea și stimularea construcțiilor de case vizează acordarea de facilități persoanelor fizice și juridice care dețin minimum 400 de metri pătrați de teren în regim de proprietate sau concesionare, în condițiile respectării unei variante de construcție care ar urma să fie propusă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Ideea în sine nu e deloc rea, dar textul actului normativ, așa cum a fost propus de către inițiatori, nu vine să rezolve această problemă, lucru sesizat și de Comisia economică, industrii și servicii, care a emis un raport de respingere.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, cel puțin în varianta actuală, și vă rugăm să fiți de acord cu raportul de respingere al Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raport de respingere din partea Comisiei economice, industrii și servicii.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Un punct de vedere al domnului senator Ion Rotaru. Microfonul central, domnule senator, vă rog.

Doar două-trei cuvinte pe această temă.

Sigur că suntem cu toții de acord că fondul pentru sănătate, constituit din toate sursele, este insuficient și este nevoie de bani pentru sănătate. Nu putem însă fi de acord ca acești bani să vină tot de la o categorie care și așa are probleme existențiale, pensionarii. Probabil că forma inițială, care a fost înainte de adoptarea acestei ordonanțe, era una acceptabilă, ca suma impozitată să fie doar cea care depășea un anumit cuantum, și nu pe întreaga pensie.

Este un paleativ, iar cu paleative nu putem rezolva problema sănătății până când nu privim în ansamblu, iar Guvernul să-și aplece fața către sănătate și să constate că banii sunt insuficienți, dar nu cu asemenea soluții se rezolvă problema finanțării sănătății.

Pe cale de consecință, susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Votul pe raport și votul final se vor da peste câteva zeci de minute.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2009 privind pescuitul și acvacultura.

Inițiatorul, domnul senator Ovidius Mărcuțianu. Microfonul 3.

Nu.

Votul pe raport și votul final se vor da peste 20 de minute. Punctul 16, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnule secretar de stat Irimie, foarte succint, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rotaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din cauza faptului că nu am primit un punct de vedere din partea Guvernului, vă solicit să supuneți aprobării Senatului retrimiterea propunerii legislative la comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Votul dumneavoastră cu privire la propunerea colegului nostru de retrimitere la comisie.

Punctul 18, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001, republicată.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Ivășchescu.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un vot de respingere, dat de majoritatea membrilor Comisiei pentru sănătate publică.

Senatul este primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă. Propunerea legislativă nu soluționează prevederile contradictorii din cuprinsul legii, ci doar întărește caracterul opțional al contractului de voluntariat. Din punct de vedere al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, contractul de voluntariat trebuie să aibă un caracter obligatoriu. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Petru Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. În consecință, și raportul nostru a fost de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Intervenții?

Domnul senator Severin, microfonul 3.

O singură problemă. Nu voi intra pe fondul legii, dar nu cred că este normal ca în Parlamentul României să spunem că, dacă Guvernul nu este de acord cu legea, în consecință, comisia a votat și ea la fel. Parcă ieșim din zona parlamentarismului și a supremației Parlamentului asupra Executivului, care, e drept, în țara asta nu mai există de mult, din păcate.

Mulțumesc.

Da, cu 80% din legile adoptate în Parlament pe ordonanțe de urgență, e supremația Parlamentului în mod dominant. Microfonul 7, domnule președinte Bașa.

Mulțumesc colegului meu. Probabil, exprimarea nu a fost așa de grozavă. Deci Guvernul nu a susținut, nici comisia nu a susținut, asta înseamnă că am fost pe aceeași idee.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc.

Votul pe raport și votul final se vor da peste câteva minute.

Punctul 19, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Ivășchescu, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Expunerea de motive nu este însoțită de cea financiară și nu conține informații care să indice surse de acoperire

a cheltuielilor ocazionate de plata acestor prestații, fapt ce contravine prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție, conform căruia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Bașa.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut și a adoptat un raport de admitere.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții, dezbateri? Nu.

Votul final îl vom da luni, 20 iunie anul curent.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Inițiatorul, domnul deputat Andrei Dolineaschi, nu este prezent.

Domnule secretar de stat Ivășchescu, vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă.

Din punct de vedere al actului normativ, data nașterii copilului este cea relevantă în acordarea dreptului, aceasta fiind și data la care se raportează condiția de eligibilitate. În accepțiunea Codului familiei și a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, a Cartei Sociale Europene revizuite, părinții, respectiv familia este prima chemată în a asigura îngrijirea, creșterea și educația copilului sau a copiilor, și nu statul, prin măsurile pe care le ia. Suntem rezervați în a crede că o familie își realizează planificarea familială numai în funcție de beneficiile pe care i le poate acorda statul.

În concluzie, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, la această inițiativă, a adoptat un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 20 iunie anul curent.

Punctul 21, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experților criminaliști care pot fi recomandați de părți să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum și a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Domnul secretar general Tănăsescu – microfonul 10 –, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege urmărește reformarea activității de efectuare a expertizelor criminalistice, propunând, în esență, următoarele măsuri:

În primul rând, liberalizarea pieței expertizei criminalistice, în sensul instituirii posibilității de efectuare a expertizei criminalistice de experți autorizați, care își desfășoară activitatea atât în instituții publice, cât și în laboratoare de specialitate private.

În al doilea rând, se instituie reglementarea condițiilor de autorizare a laboratoarelor private de expertiză criminalistică, instituindu-se criterii și condiții pentru a fi autorizate acestea, și, în sfârșit, se clarifică statutul experților criminaliști.

Prin urmare, Guvernul susține adoptarea proiectului, astfel cum a rezultat din dezbaterile purtate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

De o perioadă de timp, se simțea nevoia ca atât expertizele criminalistice, cât și o parte din expertizele medico-legale să nu mai fie monopol de stat. Era una dintre cerințele Uniunii Europene, care reprezenta, de asemenea, o cerință practică, pentru că statul nu putea să asigure obiectivitatea unor expertize, iar, pe de altă parte, nu putea

să acopere întreaga plajă tehnică a acestor expertize, fie criminalistice, fie de medicină legală.

Drept urmare, astăzi, probabil, avem un prim pas esențial în a face ca expertizele criminalistice să fie făcute în continuare de experți de stat, institute și autorități de stat, dar să le dăm posibilitatea, sub un control strict.

Comitetul care va coordona aceste expertize în sistem privat va fi compus din cinci membri: doi membri de la institutele și autoritățile care deja efectuează expertize, doi membri de la asociațiile profesionale ale experților criminaliști privați și un membru al Academiei Române desemnat pentru fiecare avizare în parte, în funcție de domeniul de activitate reglementat.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de comun acord cu ministerul și cu asociațiile profesionale ale criminaliștilor, au fost aduse amendamente, astfel încât, ca urmare și a avizelor primite, în unanimitate de voturi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie 2011.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Inițiatorii doresc să susțină proiectul de lege? Nu.

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă propune înființarea Registrului electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, ca mijloc suplimentar de informare cu privire la bunurile mobile și imobile supuse executării silite.

De altfel, propunerea legislativă este în acord și cu prevederile noului Cod de procedură civilă, astfel că Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma rezultată, ca urmare a dezbaterii acesteia în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul președinte Greblă.

Se propune ca pentru vânzarea bunurilor pentru îndestularea creditorilor să fie modificată Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Inițiativa legislativă vizând înființarea Registrului electronic de publicitate a bunurilor scoase la executare silită va funcționa ca un sistem informatic la nivel național. Executorii judecătorești vor fi obligați, practic, să facă vânzarea bunurilor în cadrul procedurii de executare silită numai după ce această vânzare va fi postată în Registrul electronic de publicitate a vânzării acestor bunuri.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat această inițiativă legislativă, a adăugat câteva amendamente în vederea unei bune puneri în practică.

Ministerul Justiției a fost de acord cu aceste amendamente.

Suntem în fața unei inițiative legislative cu caracter de lege organică, raportul este de admitere, cu amendamente, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte Greblă. Mai sunt intervenții? Nu.

Este vorba de o lege organică, votul pe raport și votul final le vom da luni, 20 iunie anul curent.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. Este aceeași speță.

Inițiatorul nu este prezent.

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se dorește modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât respectarea incompatibilităților prevăzute de actul normativ reprezintă, în fapt, o restrângere a drepturilor executorilor judecătorești.

Această restrângere de drepturi este stabilită în sarcina executorului judecătoresc, în virtutea accesului la profesia de executor judecătoresc, până la acest moment, nu se poate vorbi de incompatibilitate.

Așadar, nu se poate vorbi nici de drepturi, nici de obligațiile acestuia, care încă nu s-au născut. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ proiectul de lege.

În consecință, față de cele susținute de reprezentantul Guvernului, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a proiectului de lege.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie anul curent. La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

În fapt, se propune modificarea art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea termenului de șase luni în cuprinsul căruia se poate solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate, justificat de faptul că în prezent li se solicită instanțelor, inclusiv celor de contencios administrativ, o maximă celeritate în rezolvarea litigiilor.

Menținerea în cuprinsul Legii nr. 554/2004 a termenului de șase luni – se susține în inițiativa legislativă – nu-și are rostul, în condițiile în care se solicită tuturor instanțelor, inclusiv celor de contencios, o maximă celeritate.

Guvernul consideră că scurtarea termenului la 45 de zile nu poate influența însă durata soluționării cauzelor de către instanța de contencios administrativ, acesta fiind un termen care nu poate influența în mod pozitiv activitatea judiciară a instanțelor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente, având în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Raport de admitere, fără amendamente.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Nu sunt.

Votul final, luni, 20 iunie anul curent.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă urmărește completarea art. 62 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 cu un nou caz de suspendare din funcție pentru procuror, în situația în care acesta a emis pe parcursul unui an calendaristic trei soluții de trimitere în judecată soluționate de către instanțe prin hotărâri definitive și irevocabile de achitare.

În cursul procesului penal, fiecare dintre organele judiciare implicate acționează potrivit legii, sancționarea unei soluții pronunțate de un organ judiciar prin desființarea acesteia de către organul judiciar superior constituind o formă firească a mecanismului de îndeplinire a actului de justiție.

Pe cale de consecință, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât nu se poate stabili, în mod obiectiv, legătura de cauzalitate dintre pronunțarea unei soluții de achitare de către instanță și modul în care procurorul și-a exercitat atribuțiile.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Este o problemă delicată, complicată și relativ greu de soluționat, aceea a răspunderii magistraților.

Prezenta inițiativă legislativă a încercat să răspundă acestei necesități, însă modul în care a fost redactată ne-a condus să hotărâm, cu majoritate de voturi, să adoptăm un raport de respingere a inițiativei legislative, pentru motivele expuse și de reprezentantul Guvernului.

Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii au avizat negativ inițiativa legislativă, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a proiectului de lege.

Senatul este Cameră decizională, iar inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie anul curent. La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar general Tănăsescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă propune ca funcțiile didactice exercitate de magistrați la instituțiile de învățământ care se află pe raza teritorială a curții de apel unde aceștia funcționează să nu poată fi exercitate.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât, pe fondul propunerii, apreciem că eventualele cazuri particulare întâlnite în practică și care au justificat necesitatea unei astfel de modificări legislative pot fi corectate cu ajutorul unor instituții de drept procesual, respectiv abținerea și recuzarea sau strămutarea, precum și prin folosirea unor instrumente statutare, respectiv acțiunea disciplinară și evaluarea profesională a magistraților.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Inițiatorii au vrut să protejeze mai mult independența magistraților, dorind să le fie interzis să fie profesori universitari pe raza curții de apel unde își desfășoară activitatea.

Având în vedere avizele negative ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și ale Comisiei pentru egalitatea de șanse, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere un raport de respingere a propunerii legislative, având în vedere și faptul că inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul ia în dezbatere această inițiativă legislativă în calitate de Cameră decizională.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a considerat că incompatibilitățile și interdicțiile în ceea ce privește cumulul dintre magistrat și profesor universitar sunt suficient de bine reglementate în actuala legislație, astfel încât nu mai este nevoie de o nouă inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie anul curent. Între timp, rog liderii grupurilor parlamentarii și viceliderii să-și anunțe colegii că ne apropiem de momentul în care vom da votul final.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Vă rog, domnule secretar general Tănăsescu.

Vă cer scuze, inițiatorul este prezent și dorește să prezinte inițiativa legislativă.

Vă rog, domnule senator Marcu. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu cât mai succint în susținerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă constă în completarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Practic, se introduc două alineate, ce elimină discriminarea și statuează principiul echității, în sensul ca toți cei care acced în magistratură să dea același tip de examen.

Practic, doresc ca să dea acea probă eliminatorie, urmând drumul Institutului Național de Magistratură.

Parcurgând fluxul legislativ al inițiativei mele legislative, am ajuns la niște constatări interesante.

Prima: inițiativa legislativă a primit aviz negativ în data de 15 iulie 2010 din partea Consiliului Superior al Magistraturii, argumentând existența excepției fără a urma drumul Institutului Național de Magistratură, din cauza considerentelor practice în care se menționează deficit de personal și cu obligația ca aceste persoane să nu se poată transfera, promova timp de trei ani de la numirea în funcție.

Practic, argumentul constă în art. 33 alin. (14).

Citesc alin. (14), care precizează: „Persoanele numite în condițiile prezentului articol nu pot fi delegate, detașate, transferate și nu pot promova în alte instanțe sau parchete timp de cel puțin trei ani de la numirea în funcție.”

Și acum, în data de 21 iunie 2010, deci cu trei săptămâni înainte, tot Consiliul Superior al Magistraturii dă o adresă către un alt coleg de-al nostru, nu-i menționez numele, în care dă aviz favorabil pentru eliminarea alin. (14).

Am la mine aceste adrese. Pe data de 15 iulie 2010, principalul argument al avizului negativ al inițiativei mele legislative constă în existența acestui alineat și, pe data de 21 iulie 2010, CSM-ul anulează acest alineat. Este o constatare și dumneavoastră vă puteți da seama cum sunt date aceste rezultate.

Aveți aici aceste două inițiative, domnule președinte.

Pe de altă parte, CSM-ul argumentează: „Concursul de admitere în magistratură este precedat de o probă eliminatorie.” Ar însemna, de fapt, o cheltuire de bani publici, examinând o persoană de două ori.

Mulțumesc.

Domnul secretar general Tănăsescu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece textul propus face trimitere la o prevedere care nu există în Legea nr. 303/2004, probele de concurs fiind reglementate prin legislația secundară, respectiv prin regulamentul de admitere și prin examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.

Cele două modalități de admitere în magistratură, despre care a vorbit domnul senator, sunt reglementate de Legea nr. 303/2004, însă fiecare dintre ele au specificul lor, iar soluția propusă prin inițiativa legislativă nu este potrivită, deoarece s-ar ajunge la susținerea cumulată a două probe, respectiv proba eliminatorie a testului grilă și susținerea unei probe scrise cu caracter teoretic și practic, care au aceeași finalitate, respectiv verificarea cunoștințelor juridice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Fără a mai intra în această dezbatere, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, dar cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Drept urmare, comisia supune spre dezbatere Senatului, în calitate de Cameră decizională, raportul de respingere a proiectului de lege, raport adoptat cu unanimitate de voturi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie 2011. La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României. Inițiatorii doresc să susțină proiectul de lege? Domnul senator Frâncu, microfonul 6.

Mulțumesc.

Inițiativa legislativă vine să clarifice anumite aspecte privind funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, lărgirea sferei de activitate a acestuia, să clarifice modalitățile de încheiere a unor parteneriate strategice între acest institut și diverse autorități din sistemul public, reglementează alegerea președintelui și a vicepreședintelui institutului.

Este importantă și precizarea că se introduc în activitatea institutului atribuții de formare a unor specialiști din interiorul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, după modele europene și nord-americane de cercetare în domeniul dreptului public și științelor administrative.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul secretar de stat Király Andrei, microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori, Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere, cu amendamente. Inițiatorii sunt de acord cu aceste amendamente.

Drept urmare, cu unanimitate de voturi, comisiile reunite: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă supun spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri?

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie 2011. Ca întotdeauna, atunci când avem un grup de vizitatori, mai ales atât de tineri, din Năvodari și din Constanța...

Bine ați venit, dragi copii și dragi cadre didactice! Sper să dați o umbră de speranță și de tinerețe lucrărilor noastre. Bine ați venit în Senatul României!

Mai avem două inițiative legislative, pe care vi le supun atenției, și, după aceea, vom trece la votul final.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215 (r1) din 23.04.2001 a administrației publice locale.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Emacu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei.

În principal, considerăm nejustificată introducerea unei obligații, respectiv a unei sancțiuni pentru primar, în condițiile în care aceeași obligație, respectiv aceeași sancțiune, ar trebui instituită sau aplicată și președintelui Consiliului județean, care are în ceea ce privește întocmirea proiectului ordinii de zi atribuții similare cu cele ale primarului. Este vorba de art. 94 din Legea nr. 215/2001.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Da, domnul senator Günthner. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau doar să vă atrag atenția că deschidem Cutia Pandorei pentru consiliile locale, dacă cuprindem această obligativitate de a se da cuvântul parlamentarilor la ședințele de consiliu local. Ar fi total ineficient ca parlamentarii să vină cu declarații politice în cadrul consiliilor locale, pentru că atunci când au intervenții care au interes pentru comunitățile locale chiar sunt invitați și li se dă cuvântul.

Problema este când se fac declarații politice care nu-și au locul în consiliile locale. Cred că nu putem accepta această prevedere.

De aceea, vă propun să respingem și raportul, și inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Votul pe raport și votul final, luni, 20 iunie 2011.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 21 și art. 118 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată.

Este ultima inițiativă legislativă dezbătută astăzi. Inițiatorii doresc să susțină proiectul de lege? Domnule senator Toader Mocanu, microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am mandat din partea colegilor inițiatori să vă rog să retrimitem proiectul de lege la comisie. Practic, două puncte mai sunt de discutat, de armonizat.

Vă rog să fiți de acord cu solicitarea mea.

Săptămâna viitoare se poate adopta un raport. Deci este foarte puțin de lucru. Este un raport suplimentar și, atunci, categoric, ne armonizăm și cu punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Fără dificultăți,

Dați-mi voie, înainte să

Decizia finală aparține Camerei Deputaților. Domnul senator Hașotti sunt convins că este satisfăcut.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Da!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Felicitări domnului senator Moga pentru această perfectă sincronizare a dezbaterii cu vizita din teritoriu!

La punctul 2 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind contractarea serviciilor sociale.

Vă reamintesc faptul că raportul comisiei este de respingere a acestei propuneri.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La punctul 3 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul este de respingere.

Ordinea de zi obișnuită.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 410/2002 pentru adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 75 din 30 august 2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raport de respingere.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 34/2010 pentru completarea art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2011 pentru modificarea și completarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Celelalte inițiative legislative vor fi votate luni, fiind legi organice.

Raport de admitere, cu un amendament admis. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 57 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru stimularea și sprijinirea construcțiilor de case.

Raportul de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 81 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001, republicată.

Punctul 17 din ordinea de zi a fost transmis la comisie. Vă mulțumesc pentru vigilență.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi.

Nu mai sunt!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Toate celelalte sunt organice, da?

E în regulă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am încheiat ședința noastră de legiferare de astăzi.

Reiterez invitația colegilor din Biroul permanent și liderilor grupurilor parlamentare pentru o mică discuție informală chiar acum, pentru a putea să optimizăm programul. Imediat după plen vă aștept pentru întâlnirea pe care am convenit-o.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ne revedem săptămâna viitoare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590762]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 80/24.VI.2011 conține 36 de pagini.**

Prețul: 10,80 lei