Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 12 martie 2013, și vă reamintesc că timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Sesiunea începe cu capitolul de declarații politice.

- Timpul alocat pe grupuri parlamentare este următorul:

- Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 11 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 5 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute.

Și acum să vedem cine este prezent și cine vrea să susțină. Declarațiile care nu se susțin, începând de astăzi, nu se iau în considerare.

- Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator

- Leonardo Badea?

Doamna senator Doina Silistru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Funcția publică – «visul interzis» al femeii. Până când?”.

## Stimați colegi,

Deja s-au stins ecourile zilei de 8 Martie, înecate în sutele de mii de flori pe care domnii de pretutindeni, galanți și plini de o iubire foarte adesea nemărturisită timp de 364 de zile pe an, le-au oferit doamnelor. Foarte bine că s-a întâmplat așa, deși, în opinia femeii – mamă, soție sau fiică –, o floare sau un cuvânt bun la adresa ei trebuie să își facă loc mai des în agenda atât de plină a bărbatului.

În acest cadru, permiteți-mi ca și de la această tribună să aduc în atenție o problemă mereu actuală: prezența femeii în funcția publică, în vederea asigurării unei reprezentări echitabile în procesul decizional. Ideea nu este nicidecum nouă, dar parcă s-a făcut prea puțin în această direcție și oarecum izolat, în interiorul formațiunilor politice.

Partidul Social Democrat, a cărui membră sunt, este prima formațiune politică care a introdus prevederi interne clare pentru o reprezentare echilibrată de gen. Se întâmpla acum mai bine de un deceniu, în 2001. Chiar dacă au fost mai mult recomandări, PSD a avut, în acești 12 ani, cea mai bună reprezentare a femeilor în Parlament și în Guvern, însă nu este suficient.

## Aici să se oprească galanteria bărbatului?

Suntem apreciate, suntem ascultate, dar vocile noastre, ale femeilor, sunt încă prea slabe pentru a fi mereu auzite. Sunt slabe pentru că sunt puține, stimați colegi bărbați.

Este momentul să facem și ultimul pas pentru o mai bună reprezentare a femeii în spațiul atât de larg al funcțiilor publice, prin introducerea în viitoarea Constituție și, în paralel, și în Legea electorală a unei „cote minime obligatorii pentru prezența femeii în funcțiile publice”.

Suntem egalele bărbaților, am demonstrat cu succes acest lucru, dar încă nu avem acces egal la funcțiile publice. Este o realitate pe care colegele mele din PSD o subliniază ori de câte ori au ocazia. Motivele pentru a repara acest dezechilibru, dincolo de veșnica flamură a discriminării, țin de nevoia de reprezentare corectă a genului mai numeros, femeile reprezentând 52% din totalul populației, dar ocupând doar puțin peste 11% din locurile din Parlament. În consiliile locale situația este chiar mai dramatică.

## Stimați colegi,

Europa ne oferă soluții în această direcție. Și mă refer la acea Europă eficientă, deschisă dialogului cu toți membrii societății. În această Europă, legislația este clară și, aproape incredibil pentru noi, conține și sancțiuni drastice. Dacă vrem să ne aliniem acestei Europe, trebuie să o facem și pe palierul reprezentării. Abia atunci funcția publică va înceta să mai fie un „vis interzis” al femeii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului senator Sorin Roșca-Stănescu.

„România fără societăți acoperite ale Serviciilor Secrete” Una dintre realitățile cele mai nocive ale societății noastre este existența firmelor acoperite. Acestea sunt societăți comerciale, ONG-uri sau fundații care aparțin, direct sau prin interpuși, Serviciilor Secrete.

În plan economic, acțiunea acestor societăți comerciale, deținute de ofițeri ori colaboratori ai Serviciilor Secrete, creează o concurență neloială. Beneficiind, pe căi specifice, de informații privilegiate din piața internă sau externă, respectivele societăți comerciale dobândesc un ascendent asupra altor societăți având același profil de activitate și reușesc să câștige pe piață în competiția cu acestea.

Dincolo de modul în care este afectată libera concurență, de prejudiciile directe și indirecte aduse unor societăți comerciale care încearcă să supraviețuiască, existența acestei practici aduce Serviciilor Secrete venituri și beneficii materiale care nu sunt prevăzute în bugetul de stat, alimentând astfel o dezordine în plan financiar.

Dar Serviciile Secrete, din informațiile pe care le dețin, au nu numai societăți comerciale, pe care le dirijează prin intermediul ofițerilor acoperiți ori al colaboratorilor respectivelor instituții, ci și ONG-uri, multe dintre acestea fiind fundații. Și activitatea acestora are rolul de a vicia, în diverse forme, societatea românească și de a deturna rolul fundațiilor și ONG-urilor de la adevărata lor menire.

De reținut încă un fapt alarmant. De multe ori, pentru a-și camufla adevărata identitate sau pentru a se sustrage obligațiilor fiscale față de statul român, societățile comerciale acoperite sunt înscrise sub forma unor societăți offshore în diverse paradisuri fiscale.

Având în vedere considerentele expuse succint mai sus, cărora li se pot adăuga multe altele, cred că este necesar ca, printr-un act normativ promovat și adoptat în Parlamentul României, deținerea într-o formă directă sau indirectă de către Serviciile Secrete a unor societăți comerciale, ONG-uri, fundații etc. să fie în mod expres interzisă.

Dacă prin activitatea specifică se apreciază că SIE sau serviciul secret al MApN are nevoie să dețină societăți comerciale cu sediul în străinătate, atunci cele două instituții pot fi exceptate de la regulă, cu condiția de a nu desfășura niciun fel de activitate economică, comercială, financiară sau de altă natură pe teritoriul României.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Bălu, dacă este.

Mulțumesc.

## **Domnul Marius Bălu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Prin închiderea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, Guvernul USL Ponta condamnă județul Mehedinți la sărăcie!”.

Sucursala „Romag Prod”, cunoscută sub numele de Fabrica de apă grea, este o investiție a statului român, creată cu scopul de a fabrica apa grea necesară funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

Până în prezent, „Romag Prod” a fabricat apa grea necesară funcționării reactoarelor 1 și 2, apa grea necesară încărcării inițiale a reactoarelor 3 și 4 și, actualmente, produce apa grea necesară completării tehnologice pe toată durata de viață a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Producția de apă grea este reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2006, care prevede ca apa grea necesară punerii în funcțiune și completării tehnologice pe toată durata de viață a reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă să fie produsă de către sucursala „Romag Prod”. Achiziția apei grele este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2011, care stabilește sursa de finanțare, respectiv Ministerul de Interne, și prin cine statul român achiziționează această cantitate de apă grea, respectiv Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

La această dată, „Romag Prod” a finalizat, în noiembrie 2012, fabricarea cantității de apă grea necesară încărcării inițiale a reactoarelor 3 și 4. Cu toate că există acte normative pe baza cărora a fost produsă aceasta, o parte din cantitatea de apă grea, în valoare de 164 de milioane de lei, a rămas nepreluată de rezervele de stat, aflându-se pe stoc în „Romag Prod”. La această cantitate se adaugă, tot pe stoc, și producția lunilor decembrie, ianuarie și februarie, în valoare de aproximativ 110 milioane lei. Dacă statul român ar respecta legea și ar achiziționa această apă grea, conform actelor normative în vigoare, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare ar achita toate datoriile la furnizori, la zi, și ar reintra într-o funcționare normală.

Varianta închiderii Regiei Autonome pentru Activități Nucleare are drept consecință un dezastru social pentru Drobeta-Turnu Severin. Închiderea „Romag Prod” duce implicit la închiderea sucursalei „Romag Termo”, a termocentralei, ale cărei venituri, în proporție de circa 60%, provin din energia termică și electrică livrată la sucursala „Romag Prod”. Închiderea „Romag Termo” are ca efect închiderea Întreprinderii Miniere Mehedinți, a cărei producție este livrată la „Romag Termo”.

Din partea Grupului parlamentar al PC, dau cuvântul doamnei senator Cristiana Anghel.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește sau poartă titlul „De ce voi lipsi de la (bine)«cuvântarea» domnului Băsescu din Parlament”.

După o scurtă, dar temeinică cumpănire, am decis să nu particip astăzi la discursul Președintelui României din plenul comun al Parlamentului. Deși un astfel de gest poate fi catalogat drept unul personal, fiind o decizie unilaterală, sunt datoare totuși să-l explic în fața cetățenilor, care m-au mandatat să-i reprezint cu cinste, demnitate și onoare în forul legislativ al țării.

Nu voi asista la „cuvântarea” domnului Traian Băsescu pe teme de politică europeană nu pentru că nu mă interesează politica externă. Din contră, ceea ce se întâmplă României în această perioadă în plan internațional trebuie să ne intereseze pe toți românii, indiferent de poziție sau clasă socială.

Nu voi fi prezentă la discursul dumnealui nu din cauza faptului că nu aș respecta instituțiile statului, în speță Administrația Prezidențială. Din contră, sunt un om care respectă legile țării, instituțiile statului și Constituția României.

Nu voi merge la ședința plenului reunit nu pentru că l-aș considera pe domnul Băsescu un președinte ilegitim, așa cum pe bună dreptate ar putea fi catalogat de cele 7,4 milioane de români care au votat pentru ca Domnia Sa să părăsească Cotroceniul.

Nu voi asculta acest mesaj adresat Parlamentului nu pentru că îl consider pe domnul Băsescu răul absolut al acestei țări, declanșatorul tuturor necazurilor și generatorul majorității conflictelor de pe urma cărora românii s-au ales cu pierderea încrederii în sine și a speranței de a trăi mai bine, artizan în mare măsură al degradării umane și sociale a românilor.

Domnul Băsescu nu poate fi totuși considerat singurul și exclusivul vinovat de relele întâmplate în România ultimilor

ani. Dumnealui nu ar fi reușit să-și ducă la bun sfârșit planurile mefistofelice fără ajutorul unor instituții și al unor oameni cu funcții de mare responsabilitate în această țară. Un exemplu grăitor este Curtea Constituțională, cu al său exponent Aspazia Cojocaru, care s-a antepronunțat ilegal în cazul referendumului din 29 iulie anul trecut, iar apoi a dat lovitura de grație milioanelor de votanți, în disprețul Constituției.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul domnului senator Leonardo Badea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „PDL – peste 759 de zile de iluzii în deșert. _And still counting_ ...”.

Nimic nu pare mai antrenant, mai solicitant și mai fermecător pentru actuala opoziție decât să se pronunțe – de obicei, în termenii unei ireproșabile certitudini – pe marginea inevitabilei despărțiri a Uniunii Social-Liberale.

Constatarea nu reprezintă o descoperire de ultim moment, nici măcar în termenii viciați ai discursului la care anumiți lideri politici de opinie apelează în context.

Ce fascinează iremediabil este acea insistență rigidă, un fel de maraton al fascinației iluziilor din care anumiți lideri refuză să iasă și care spun că USL este gata să se rupă. Se întâmpla în 5 februarie 2011, atunci când PDL a înregistrat cu multă speranță șlagărul de mai sus, bazându-se cumva pe iluzia unor repetabile defecte ale trecutului. Au mai fost alianțe, au mai fost înțelegeri politice, au mai fost solidarități de conjunctură și toate s-au evaporat cu relativ mici și foarte mici eforturi. A fost suficientă identificarea unor vulnerabilități de natură personală pentru ca o întreagă construcție să se alinieze, separat, în spatele propriilor cusururi. De aici, mugurii speranțelor PDL față de momentul constituirii Uniunii Social-Liberale.

Repet, se întâmpla la 5 februarie 2011. Au trecut de atunci peste 759 de zile! 759 de zile în care anumiți lideri politici s-au hrănit cu frustrări și multă suferință asumată conștient din necunoașterea elementară a realităților politice înconjurătoare sau, pur și simplu, din comoditate de discurs. 759 de zile din care nu a lipsit nicio dezbatere lăsată de Dumnezeu unde să nu fim puși în gardă că apocalipsa USL este gata să izbucnească: mâine, poimâine, săptămâna viitoare, luna viitoare...

Chinuiți de propriile iluzii, anumiți reprezentanți au devenit, fără măcar să înțeleagă, prizonierii veșnici ai unei idei fără conținut, ai unei filozofii nărăvite în refuzul acceptării evidentei realități: USL a fost gândită și viețuiește astăzi ca un concept politic, urmărind atingerea unor obiective propuse de toți românii. Abandonul evident al unui traseu politic prin care să-și asume deschis dimensiunea politică a momentului i-a transformat pe unii în prizonierii unui labirint al propriilor speranțe.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului senator Sorin Ilieșiu.

Vă mulțumesc.

Declarație politică: „Scrisoare deschisă către membrii Parlamentului din Ungaria și către deputații și senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România”.

## Stimați colegi maghiari,

Între parlamentarii români și cei maghiari există, oficial, o relație de prietenie. Aceasta pare a fi doar formală. Ea ar putea deveni reală numai dacă ar avea loc o veritabilă reconciliere româno-maghiară. Credem, în acest sens, că se impune să adoptați o declarație precum cea care urmează.

## „Declarație

(1) Noi, membrii Parlamentului Ungariei, și noi, deputații și senatorii Uniunii Democrate Maghiare din România, recunoaștem dreptul României asupra Transilvaniei, stipulat în tratatele de pace semnate de Ungaria la Trianon în 1920 și la Paris în 1947, și dezaprobăm declarațiile care contestă acest drept, ca de exemplu următoarea declarație a politicianului László Tőkés din 15 martie 2011: «La cea de-a 90-a aniversare de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a dus la ruperea națiunii noastre, ne-am propus demararea unui proces de vindecare – vindecarea Trianonului. (...) Acum a venit și momentul înfăptuirii unității maghiare într-un spirit demn de secolul XXI, o unitate maghiară în Uniunea Europeană.»

(2) Regretăm și dezavuăm masacrele antiromânești cu mii de victime și masacrele antievreiești înfăptuite în Transilvania, în 1940–1944, de către autorități maghiare horthyste din armată, poliție și jandarmerie, cu implicarea a numeroase organizații maghiare șovine și cu implicarea unei părți a populației maghiare din Transilvania.

Condamnăm, de asemenea, masacrele antimaghiare din Transilvania, cu zeci de victime, comise în 1944 ca represalii de o organizație paramilitară română.

(3) Reconcilierea și coabitarea maghiaro-română trebuie să aibă la temelie legitimitatea, moralitatea, adevărul și corectitudinea.

Acum, în secolul al XXI-lea, noile relații dintre Ungaria și România trebuie să fie compatibile cu noul lor statut de țări membre ale Uniunii Europene și ale NATO.”

Stimați colegi maghiari,

Avem credința că veți adopta o declarație precum cea de mai sus, pentru că numai un asemenea gest ar putea garanta o autentică reconciliere româno-maghiară.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, dau cuvântul domnului senator Christian Gigi Chiru. Se pregătește doamna Biró Rozalia, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc.

## **Domnul Gigi Christian Chiru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

„Prim-ministrul Victor Ponta – groparul sistemului energetic românesc”

Domnule Hașotti, fără Cazino de această dată. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am aflat cu stupoare decizia prim-ministrului de a îngropa sistemul energetic românesc prin modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile, în scopul favorizării clientelei politice din Valea Jiului și a companiei austriece OMV Petrom.

Practic, prin ordonanța de urgență privind modificarea și completarea legii, asistăm la felul în care Guvernul distruge politica energetică, prin limitarea puterii instalate la 3.500 MW, prin reducerea numărului de certificate verzi, inclusiv la producătorii care dețin unități în funcțiune cu procente între 25% și 50%, prin reducerea cu 45% a valorii maxime a certificatelor verzi pentru fiecare megawatt de energie curată.

Aceste măsuri vizează limitarea tranzacționării certificatelor verzi la o valoare minimă care blochează investițiile în sectorul energetic regenerabil.

Prim-ministrul, prin vocea ministrului de resort, justifică această măsură subliniind că producătorii de energie care folosesc combustibili fosili, adică CE Oltenia, CE Hunedoara și OMV Petrom Brazi, vor fi alternativa la asigurarea energiei necesare sistemului românesc.

Este cunoscut faptul că austriecii de la OMV beneficiază de avantaje din partea statului român, fiind, în prezent, singurul beneficiar de gaze la prețul de producție autohton pentru producerea de energie electrică, acest lucru fiind posibil prin aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 870/2012, emisă de Guvernul Ponta. Nu vreau să fac nicio aluzie că numita hotărâre de guvern a fost emisă de către Guvernul României la o lună de zile după vizita la Viena a prim-ministrului Ponta. Acesta este principalul motiv pentru care compania austriacă OMV a realizat în 2012 cel mai mare profit din istoria companiei.

Îi aduc la cunoștință domnului prim-ministru că decizia de a furniza gaze românești ieftine companiei OMV nu este de natură să reducă valoarea facturii la energia electrică pentru români și că, dacă își dorește să-i ajute, poate transfera ajutorul de la OMV direct către cetățean, prin furnizarea gazelor românești consumatorilor casnici, sau poate să asigure CET-urilor județene gaze la prețul preferențial plătit de OMV.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Biró Rozalia, pentru a prezenta declarația politică. Se pregătește domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni senatori,

Declarația mea politică de astăzi are în centrul atenției sărbătoarea națională a tuturor maghiarilor de pe globul pământesc.

La 15 martie 1848 a izbucnit revoluția la Budapesta și a constituit punctul de pornire a unor transformări burghezodemocratice care au dus la o evoluție accentuată a societății maghiare.

Revoluționarii maghiari s-au ridicat împotriva regimului habsburgic, au dat publicității o proclamație cu 12 puncte,

au formulat revendicări privind libertatea presei, democrația parlamentară, un guvern responsabil, egalitatea tuturor cetățenilor sub aspect civic și confesional, problematica impozitului general și proporțional, banca națională, desființarea orânduirilor feudale, eliberarea deținuților politici și uniune.

Dând dovadă de eroism, armata revoluționarilor a rezistat intervenției habsburgilor, dar a trebuit să capituleze în 1849, în urma intervenției militare a Rusiei.

15 martie este cea mai importantă sărbătoare națională a maghiarilor de pretutindeni și poartă mesajul libertății, egalității și fraternității. Maghiarii din România, de 23 de ani, aduc omagiul revoluționarilor cu suflet de flacără din 1848, prin organizarea de evenimente comemorative, depunere de coroane de flori la monumente istorice, folosind simbolurile naționale proprii.

În multe localități din Transilvania, sunt prezenți la aceste festivități reprezentanții autorităților și ai partidelor românești. În multe localități, de-a lungul anilor, se depun coroane de flori la statuile lui Sándor Petőfi și Nicolae Bălcescu de către maghiari și români, respectând reciproc trecutul celuilalt, comun sau diferit, fără a fi deranjați de simbolurile proprii ale celor două națiuni, fără tensiuni și fără reproșuri.

În ajunul celei de-a 165-a aniversare a Revoluției maghiare, cu regret constat că, pe fundalul crizei economice, diversiunea naționalist-populistă câștigă teren. Cu toate angajamentele luate în 23 de ani, nu a fost elaborat încă manualul comun de istorie a popoarelor român și maghiar, care să prezinte atât evenimentele istorice la care abordarea istoricilor este unitară, cât și pe acelea la care sunt puncte de vedere diferite, care pot fi expuse paralel. Cunoașterea istoriei reale ne-ar fi distanțat de interpretarea eronată a simbolurilor.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimat Senat,

În primul rând, permiteți-mi să o felicit pe colega noastră Rozalia pentru echilibrul declarației politice de astăzi. Sper că întregul Grup parlamentar al UDMR va păstra, pe parcursul celor patru ani, același echilibru.

În al doilea rând, aș vrea să-mi încep declarația politică citând un personaj, din păcate, de tristă faimă pentru România, Monica Macovei.

„De ce candidez?”, spune dumneaei.

„Pentru că vrem un PDL reformat, vrem o conducere credibilă în fața electoratului nostru, din care o parte ne-a abandonat, și ne adresăm clasei de mijloc, României vrednice.”

Și acum, declarația politică: „În România vrednică, buldogii latră și poșetele trec”.

## Stimați colegi,

Ai spune, în mod normal, că oamenii trebuie să aibă memorie și bun-simț. Lupta pentru putere în PDL ne demonstrează, zilele acestea, contrariul acestei afirmații.

Au fost depuse trei candidaturi la șefia partidului. Una, oarecum firească, a actualului președinte PDL, Vasile Blaga, cel care, de bine, de rău, a reușit să nu trimită partidul sub pragul electoral la ultimele alegeri parlamentare, deși acesta ar fi trebuit să fie rezultatul firesc al ultimilor patru ani de guvernare portocalie dezastruoasă.

A doua candidatură, deloc surprinzătoare, a veșnicei portavoci cotroceniste, favorita numărul unu a președintelui, doamna Elena Udrea. În siguranță, sub umbrela prezidențială, aceasta își arogă scutul invincibilității, uitând că a te afla sub protecție nu înseamnă a te transforma în zeu sau, măcar, semizeu. Mai mult, de la înălțimea tocurilor de zece sau mai mulți centimetri, face aroganța populismului, afirmând că toată conducerea partidului, fostă, actuală sau viitoare, trebuie să se întoarcă la opincă și să asculte vocea celor mulți.

A treia candidatură, peste care mi-aș fi dorit să pot trece, este cea a Monicăi Macovei, această alintată Ioana d’Arc a politicii românești. Imaginea și-o construiește singură, afirmând că steagul PDL era în noroi, iar dânsa, ca o veritabilă revoluționară, s-a simțit datoare să-l ridice.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Urmează, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Promovarea produselor românești ca brand de țară”.

Am încercat să ne promovăm țara prin frunze, în loc să ne concentrăm eforturile în a face cunoscute, atât în țară, cât și în străinătate, produsele autohtone. Am susținut, în timpul campaniei pentru parlamentare, și susțin în continuare, în calitate de parlamentar, că promovarea produselor autohtone trebuie să fie o prioritate pentru România.

Ministrul agriculturii Daniel Constantin este animat de aceeași dorință de a determina cetățenii să consume cu preponderență produse autohtone. Cu ajutorul mai multor lanțuri de magazine, s-a reușit crearea unui stand al produselor românești, zonă de vânzare dedicată exclusiv fructelor și legumelor provenite de la producătorii români.

Un pas în vederea promovării produselor autohtone în străinătate a fost realizat prin intermediul Departamentului de Comerț Exterior din Ministerul Economiei. Urmează ca în Germania, în orașele Ulm și München, să fie inaugurate două centre pentru comercializarea vinurilor și produselor agroalimentare.

Este lăudabilă inițiativa oficialilor din Ministerul Economiei pentru cuprinderea produselor românești tradiționale în pensiunile și restaurantele din Germania.

Tot în afara granițelor țării, magiunul de Topoloveni a fost ridicat la rang european, ceea ce ne face să ne simțim mândri de bogăția produselor noastre.

## Stimați colegi,

Propun să ne facem remarcați în Europa prin produsele tradiționale, care ne fac mândri că suntem români. Să nu uităm că la Dacia Mioveni se fabrică în continuare mașini românești, automobilul Dacia fiind o marcă de referință pentru România. După încheierea contractului de licență între Renault și statul român, marca Dacia a devenit internațională.

Odată cu trecerea timpului și cu deschiderea granițelor țării, piața românească a fost acaparată treptat de o serie de branduri internaționale, care le depășesc pe cele românești la capitolul promovare și strategie de marketing. Cu toate acestea, produsele românești fac față cu brio concurenței și își păstrează valoarea în continuare.

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti are o intervenție de câteva secunde.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Uitați, să vedeți de ce sunt bune declarațiile politice.

Vreau să am o reacție la declarația domnului senator Chelaru, care lăsa să se întrevadă că Domnia Sa ar fi mai degrabă încântat ca domnul Blaga să câștige președinția PDL și se arăta oarecum surprins și iritat de candidatura doamnei Monica Macovei.

Ei bine, eu tare aș vrea să câștige doamna Monica Macovei competiția din interiorul PDL și acesta este aspectul care mă face să fiu împotriva declarației politice, împotriva atitudinii generale a domnului Chelaru.

Pe de altă parte, candidatura doamnei Monica Macovei este oportună, este bună pentru Partidul Democrat Liberal și pentru ea, și pentru așa-zișii intelectuali, pentru că nu văd cum ar putea să ia mai mult de 5%. Și atunci va vedea și dânsa cam ce suport are.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația are titlul „Câte declarații antieuropene își mai asumă Guvernul Ponta?”.

Este deja de notorietate declarația ministrului nostru de externe, care anunța Europa că nu avem nevoie de Schengen. De o și mai tristă notorietate este asumarea de către Guvernul Ponta a acestei gafe, în loc să-l dea afară urgent pe cel care a comis-o. Iar pentru a ieși cumva din greșeala de diplomație, prim-ministrul a făcut exact pe dos, anunțând că nu ar vrea să renunțe totuși la Schengen.

Mai grav este că declarațiile antieuropene continuă să fie făcute de tot mai mulți reprezentanți ai USL. Ultima poziție este a domnului Mircea Diaconu, vicepreședinte al PNL, care a invitat occidentalii să-și retragă investițiile din România, fără să pară că el poate face deosebirea între interesele noastre economice de politică externă și repetițiile pentru o piesă de teatru absurd.

Atrag atenția că astfel de răbufniri patriotard-ridicole vin după ce atâtea voci din Uniunea Europeană au început să pună la îndoială oportunitatea aderării României înaintea rezolvării problemelor interne, în condițiile în care lupta pentru atragerea capitalului străin, fie el pe zonă industrială sau servicii, este mai dură ca niciodată. Însă actuala putere își permite să amenințe investitorii europeni și să dea semnale dintre cele mai toxice privind mediul de afaceri autohton.

Mai periculos este faptul că astfel de ieșiri necontrolate ale reprezentanților USL nu sunt fenomene singulare. Este o atitudine agresivă, lansată încă din vara anului trecut, odată cu iureșul anticonstituțional de la suspendarea președintelui. Atunci a răbufnit un antieuropenism latent al USL, dezastruos pentru imaginea României. Domnii Corlățean și Diaconu își permit astfel de declarații pentru că actuala putere le-a inițiat și le-a întreținut constant.

Pentru schimbarea imaginii României, un rol important îl are premierul, însă, deocamdată, dumnealui tace în cazul acestor ieșiri antieuropene, nu se delimitează de ele, nu le critică. Prin urmare, îl invităm să facă o declarație publică în care să-și asume clar poziția, altfel vom înțelege că este o nouă acceptare – tacită, de data aceasta – a unui naționalism găunos, la care se face părtaș și de ale cărui consecințe grave se face direct răspunzător.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Aderarea României la Schengen”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, în cadrul Consiliului JAI, s-a decis amânarea aderării României la Schengen. Decizia de aderare ar fi avut ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind astfel creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrații, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Este un beneficiu pe care românii îl așteaptă de ani buni și pe care îl merită din plin, căci și-au îndeplinit toate obligațiile care le-au fost trasate în scopul aderării.

Este foarte adevărat, stimați colegi, că, odată cu eliminarea controalelor la frontiere, ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate, prin faptul că, din acel moment, infractorii au calea deschisă către țările membre. Dar acest aspect poate fi controlat prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră pentru toate statele contractante, care să aibă ca scop protecția propriilor cetățeni.

De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție, precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, a crimei organizate, a traficului de ființe umane și a imigrației ilegale.

Având în vedere toate acestea, precum și faptul că România a făcut toate demersurile spre a îndeplini criteriile de aderare, ba a luat chiar și măsuri suplimentare, numai anul trecut investind o sumă importantă pentru securizarea frontierei, declarația ministrului de externe, conform căreia amânarea aderării României la Schengen ar fi o decizie nedreaptă, este o declarație onestă, la care sunt convins că subscriu toți cetățenii țării. Eliminarea restricțiilor la frontiera cu Ungaria în urma aderării la Schengen ar ajuta mult dezvoltarea economică a României, prin accesul mult mai rapid al companiilor europene care operează în România. În concluzie, stimați colegi, să fim alături, așadar, de reprezentanții noștri diplomatici și să transmitem în mediul extern, prin toate căile posibile, faptul că România a îndeplinit deja criteriile pe care țările membre Schengen le-au trasat, că este un partener veridic și strategic și că va face toate eforturile pentru ca, în situația aderării la Schengen, siguranța la granița țării și în afara ei să fie respectată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Grigoraș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Pașcan.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte de a începe, o salut și o felicit pe doamna senator Anghel pentru hotărârea pe care a luat-o de a nu participa astăzi în sală la discursul lui Băsescu.

Am spus acest lucru pentru că declarația mea politică de astăzi este tot antibăsistă și se intitulează „Băsescu rămâne, România pleacă”.

Președintele Băsescu face politică din instinct, așa cum a făcut și avere, așa cum face și rău românilor prin declarațiile neinspirate care ne împing spre Groapa Marianelor.

Meseria de marinar – punctul lui de reper și în politică. Astfel, cum politica este ca apele tulburate pe care le traversa acum ceva timp, Băsescu este obișnuit să se adapteze oricând condițiilor vitrege și să își recapete echilibrul. Nu contează câte cutume, principii, dar mai ales legi trebuie să încalce.

Școlit în politică de comuniști, s-a adaptat repede metodelor capitaliste și, în special, capitalismului sălbatic. În haosul politic de după decembrie 1989, Băsescu a procedat precum Terente în stuful Bălții Brăilei. La fel ca predecesorul său, dezertor din armata regală, a tras în țeapă tot ce a prins, dar mai ales flota României, pe care a vândut-o precum blugii aduși cu vaporul ca pe vremea când făcea contrabandă.

Țâfnos, arțăgos și răzbunător, acest marinar urcă treaptă cu treaptă în politică, apărând în ochii unui popor pauper, politic și social, drept vestitorul pe cal alb al progresului și al binelui. Nu poate păcăli la nesfârșit poporul. A umblat destul cu cioara vopsită. Partidul care l-a sprijinit, acum, când nu mai are nevoie de el, îl bagă în groapa istoriei cu măsuri așa-zise de reformă, scurtând și lumânarea de la capul mortului.

Pe 9 decembrie 2012 am votat să scăpăm de pirat. Am avut, pentru scurt timp, iluzia că am scăpat, dar ne-au trezit la realitate dulăii lui Băsescu din servicii – DNA, ANI etc. Deschizi gura, auzi cătușele.

Mai nou, președintele a anunțat că rămâne în politică, în timp ce România pleacă. Plecam și pe vremea turcilor, dar ne-am întors. Ne vom întoarce și acum. Cine are urechi de auzit, să audă!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Pașcan, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Victor Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Simptomatologia mitomaniei”.

În fiecare zi constatăm un sindrom bizar care bântuie asemenea unei molime culoarele guvernării. Simptomele sunt repetitive și se manifestă prin frecvente amnezii contagioase. Cei vizibil afectați una spun și alta fac, una declară vocalic și gregar, iar cu totul altceva pun în practică sau înfăptuiesc. Când atât de des se manifestă acest sindrom, care, din păcate, s-a transmis molipsitor și în Senatul României, este firesc să fim îngrijorați, să ne punem problema unei epidemii sau – ferească Dumnezeu! – a unei pandemii.

Nefiind specializat în astfel de afecțiuni cu iz patologic, îndrăznesc să identific, ca om de litere, o cauzalitate logică prin trimiterea la mitomanie și să descriu câteva dintre formele sale de manifestare, întâlnite frecvent atât în cadrul instituțional al statului, cât și în spațiul public.

În timp ce guvernanții vorbesc ritos de cumpătare în utilizarea banului public, de reducerea numărului de posturi din structurile de conducere ale ministerelor, în Senat este adoptată, prin voturile majoritare ale parlamentarilor USL, Legea nr. 16 din 11 februarie 2013 privind așa-zisa reglementare a unor măsuri financiare. Acest act normativ oficializează, de fapt, obezitatea aparatului instituțional birocratic al statului, care răsplătește prin osânza banului public răsfățul clientelei politice din arca guvernamentală.

Spre pildă, la Ministerul Economiei, nicicând n-a mai avut acest minister un ministru plin, doi miniștri delegați și șapte secretari de stat. USL a creat un guvern cu nu mai puțin de 27 de miniștri, care are și trei viceprim-miniștri, nouă miniștri delegați, beneficiind de tot aparatul birocratic aferent, mult peste guvernările anterioare. A fost reînființată Cancelaria Primului-Ministru, desființată de guvernarea PDL, pentru ca alte câteva sute de membri ai USL să primească locuri de muncă.

Și toată această mascaradă a inventării de noi posturi călduțe la stat se întâmplă în timp ce mii de români își pierd locurile de muncă la Oltchim, la Mechel sau în alte companii care urmează pe lista disponibilizărilor din sectorul energetic. Iar acest cinism din partea privilegiaților și a potentaților politic se manifestă în timp ce disperarea, lipsa de perspective viabile și soluții din partea Guvernului îi împing, la propriu, pe concediați să-și atârne funia de gât, plătind, așa cum s-a întâmplat deja, cea din urmă dare către stat, viața lor.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Victor Mocanu, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi se intitulează „O nouă strategie pentru intrarea României în Spațiul Schengen”.

Ultimul examen susținut de România pentru intrarea în Spațiul Schengen s-a soldat cu decizia Consiliului Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din cadrul Uniunii Europene, consiliu care a amânat decizia privind aderarea țării noastre și a Bulgariei. Deși întregul proces de integrare, care include modificările legislative, proceduri administrative, achiziții și implementări de echipamente specializate, a fost parcurs în mod corespunzător de România, o serie de țări continuă politica de blocare a admiterii României în Schengen, pe motive care țin exclusiv de funcționarea justiției în țara noastră.

Acest fir roșu care caracterizează toate demersurile de blocare sau amânare a intrării în Schengen nu este alimentat de analize solide, de cercetări de specialitate care să scoată în evidență evoluția mecanismelor prin care funcționează justiția în România sau rezultatele acesteia. Atitudinea de blocare a țării noastre este alimentată de scandalurile zilnice dintre putere și opoziție pe tema corupției, atacuri care, de multe ori, conțin neadevăruri care fac rău României.

Pentru doi politicieni care se ceartă, folosirea temei corupției a devenit un artificiu obligatoriu pentru a fi luat în seamă. Dacă acest artificiu servește imaginii proprii a politicianului, el generează consecințe greu de evaluat la nivel internațional. Aderarea la Spațiul Schengen a reprezentat, de-a lungul anilor, pe lângă un motiv de polemică politică, un permanent subiect al luptei de imagine pentru câștigarea de puncte electorale. Liderii politici

au căutat să-și prezinte un rol cât mai important în bătălia pentru Schengen, în același timp încercând să minimalizeze contribuția adversarilor politici.

Un exemplu recent este europarlamentarul PDL Monica Macovei, care a susținut, fără pic de rușine, că aderarea României în Schengen a rămas pe agenda JAI datorită intervenției președintelui Băsescu.

Să fim serioși, doamnelor și domnilor. Traian Băsescu, Monica Macovei și toți ceilalți luptători febrili împotriva corupției imaginare sunt principalii responsabili pentru care o întreagă țară are de suferit amânări repetate ale intrării în Schengen, cu toate că, din punct de vedere tehnic, toate condițiile au fost îndeplinite.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Tema declarației mele se referă la siguranța alimentelor și protecția consumatorilor.

Mi-am propus să aduc în discuție acest subiect, considerând că existența și, ulterior, retragerea de pe piață a produselor care puneau în pericol sănătatea populației este o problemă națională, care trebuie și poate fi gestionată eficient doar printr-un parteneriat al tuturor instituțiilor competente.

Cetățenii, pe bună dreptate, traversează o perioadă de panică, de mai bine de două săptămâni, de la aflarea veștii potrivit căreia cantități însemnate de lapte sau brânză au fost infectate cu aflatoxină, o substanță cancerigenă pe care organismul uman nu poate s-o elimine și care este produsă de niște ciuperci microscopice, devenind periculoase în situația în care alimentele sunt depozitate în condiții insalubre. Ca și când nu era suficient, am asistat și la scoaterea din circuitul comercial a mii de kilograme de pere, transportate din Turcia, infectate cu pesticide și la retragerea de la consum a peștelui infectat cu un parazit visceral localizat în intestinele acestuia.

Acest fenomen al alimentelor cu efecte nocive trebuie să înceteze. Toți producătorii, crescătorii de animale și toate firmele importatoare trebuie să rețină faptul că nu pot pune în joc sănătatea noastră otrăvindu-ne constant, ademeniți de mirajul câștigurilor de proporții.

Este alarmant că animalele care ajung în abatoare, în magazine și apoi pe mesele noastre sunt îndopate de medicamente și substanțe care să accelereze dezvoltarea lor. Este de netolerat ca fructele și legumele pe care le cumpărăm, recomandate ca fiind hrană sănătoasă, să fie injectate cu substanțe chimice de mare toxicitate.

Le reamintim celor care nu sunt conștienți de faptul că atentează la sănătatea populației că românii nu sunt niște dăunători care trebuie distruși și că nu mai acceptăm să ne creștem copiii cu produse modificate genetic. Nu este nevoie să așteptăm ca astfel de întâmplări să degenereze în situații dramatice. Refuzăm să ne hrănim organismul cu reziduuri, pentru a susține vânzarea unor alimente care arată minunat în vitrine, dar care ne ucid treptat. Indiferent care ar fi interesele, condamn lipsa de transparență a producătorilor și a fermierilor, care nu par preocupați de consecințe.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Darius Bogdan Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Arieratele – joc periculos pentru economia națională”.

De mult timp încoace, sectorul public folosește sectorul privat, în condițiile cele mai dezavantajoase, drept creditor neoficial și involuntar. Nivelul arieratelor, în special pentru domeniul public, a crescut în fiecare an, din 2009 până în 2012 inclusiv. Reprezentanții FMI s-au arătat, în nenumărate rânduri, îngrijorați de trendul ascendent înregistrat de arieratele din sectorul public.

Până spre finalul lui 2012, stocul arieratelor a crescut cu 35 de procente, cele mai multe creșteri fiind înregistrate – iată coincidența! – în perioada campaniei electorale. Trebuie să reamintim aici faptul că în 2011, pentru prima dată de la declanșarea crizei din 2008, nivelul arieratelor s-a redus simțitor, încadrându-se în țintele agreate cu FMI.

Însă, din păcate, în a doua parte a lui 2012, consemnăm o nouă explozie a arieratelor peste limitele cerute. Luna august, în special, a adus un nou maximum al acestora, ca urmare a creșterii datoriilor la nivelul autorităților locale. Cum poate funcționa corect o economie de piață, în cazul în care se sprijină, printre altele, pe obișnuința încetățenită a domeniului public de a consuma și de a nu plăti?

Dacă ne uităm la nivelul arieratelor companiilor de stat, observăm că acestea reprezintă peste 5 procente din PIB. Revin aici cu o comparație pe care am mai folosit-o pentru a evidenția amploarea și toxicitatea acestui fenomen. În bugetul pentru 2013, educația primește nu cu mult peste 3% din PIB, iar sănătatea primește 4,4% din PIB.

Circulara transmisă către consiliile județene de către ministrul delegat pentru buget, prin care se cere plata cu prioritate a arieratelor, pare că a aruncat în aer siesta liniștită a baronilor locali, care se plâng că plata datoriilor amenință efectuarea de noi investiții.

Să fim serioși, nu ne este clar că aceste arierate reprezintă tot datorii acumulate, la nivel local, în grădina acestor edili? Să înțelegem că baronii acumulează datorii și apoi se așteaptă ca ele să fie plătite de la nivel central, fără nicio preocupare cu privire la sursa de finanțare, fără nicio umbră de responsabilitate? Și asta doar așa, în semn de recunoștință politică? Cum este posibil ca Guvernul să accepte să fie tranșată o problemă națională la masa negocierilor cu baronii locali nemulțumiți?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vreau să informez colegii de la Grupul parlamentar al PDL că timpul alocat lor pentru declarații politice a fost epuizat și îl invit la microfon pe domnul senator Darius Bogdan Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Dacă nu este, atunci îl invit... _(Intervenție neinteligibilă din sală)._

A, scuze!

„CNADNR – o bătaie de joc la adresa banului public” Stimate colege și colegi senatori,

Cu deplină dezamăgire și profundă indignare vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a protesta în legătură cu lejeritatea suspectă cu care este tratat recentul raport al Curții de Conturi cu privire la activitatea dezastruoasă de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

Am promis cetățenilor care ne-au adus în Parlament și la guvernare că vom face dreptate și vom instaura bunul-simț și măsura în cheltuirea banului public. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii patru ani la CNADNR, așa cum rezultă din raportul Curții, a fost un jaf generalizat, o debandadă anume întreținută pentru a se cheltui anual peste 1,3 miliarde de euro doar în beneficiul unor firme de consultanță, de proiectare și, în special, de construcții, fără ca oamenii de rând, cetățenii, comunități întregi, din majoritatea județelor țării, să beneficieze de drumuri mai bune, de condiții de trafic sigure.

Unde s-au îngropat miliardele de euro alocate între 2008 și 2011, dacă la 1 ianuarie 2012 marea majoritate a drumurilor naționale – 92,8% – avea durata de folosință depășită?

Cum a fost posibil ca în anul 2008, fără să existe un plan național, o strategie adoptată în Parlament sau la nivel guvernamental, să se ia decizia demarării unei investiții în care s-au îngropat până acum peste 600 de milioane de euro și care, și acum, este departe de a se fi încheiat, neexistând nici cele mai minimale condiții de siguranță în trafic asigurate?

Vorbesc aici despre DN 67C Bengești–Rânca–Sebeș, supranumit, într-un mod fals – care s-a vrut, probabil, patriotic –, Transalpina, deși mult mai sugestivă, în acest context de jaf generalizat, era vechea lui denumire – „Poteca Dracului”.

Conform datelor prezentate de Curtea de Conturi: „Nu au existat suficiente elemente credibile, reale și fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiții, iar după ce opțiunea a fost făcută, derularea investiției a cumulat în practică, în mod inexplicabil, aproape toate tipurile de vulnerabilități, disfuncționalități și deficiențe constatate de audit în activitatea specifică a companiei. Valoarea estimativă a costului finanțării tip credit-furnizor nu a fost luată în calcul la estimarea valorii pentru procedura de atribuire a contractului, nu a fost inserată nici în documentația înaintată spre aprobare Ministerului Transporturilor și, ulterior, Guvernului și nici în anunțul de participare la licitație. De asemenea, la acest contract s-au adăugat nu mai puțin de cinci acte adiționale și au fost aduse modificări esențiale ale modalităților de finanțare după numai un an de la atribuirea contractului.”

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Daniel Savu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Remus Daniel Nițu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Daniel Savu.

## **Domnul Remus Daniel Nițu:**

Declarație politică: „Contribuția femeii la prosperitatea societății românești”.

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

În fiecare an, primăvara debutează cu celebrarea femeilor din viețile noastre. Primele zile ale lunii martie sunt dedicate gesturilor de recunoștință și de apreciere pentru doamnele familiei, pentru prietenele și colegele noastre.

Gândul cu care sărbătorim Ziua Internațională a Femeii se îndreaptă către obligația fundamentală a societății românești de a încuraja prezența doamnelor în toate activitățile economice, sociale, culturale și politice ale României.

Studiile, dar și experiențele noastre de viață au demonstrat că, într-o măsură mult mai mare decât bărbații, ele pot șterge granițele dintre spațiul public și cel privat și sunt mai pregătite să-și canalizeze toate resursele înspre gospodărirea lor, înspre soțul și copiii lor, înspre comunitatea în care trăiesc.

Cadrul legislativ actual asigură egalitatea morală între cetățeni și lasă liber accesul femeilor la orice statut social pe care și-l doresc. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont că mentalitățile sunt încă o piedică în evoluțiile sociale ale femeilor din întreaga lume. Cât timp vor fi slab reprezentate în funcțiile de conducere ale statului ori ale sectorului privat, în industrie ori în domeniul științific, femeile se vor afla într-un context care le discriminează. Preconcepția că numai unele meserii sunt potrivite femeilor sau reticența de a urma un drum profesional ce apare riscant ori prea dificil creează blocaje pentru femei în accesarea resurselor societății și în stabilirea relațiilor sociale.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi este „Stat în stat, DNA se face că lucrează”.

Un an și jumătate – durata medie pentru o anchetă de corupție. Fostul procuror-șef interimar DNA, Laura Oprean, a anunțat recent că aceasta este perioada de care are nevoie Direcția Națională Anticorupție din România pentru a ancheta faptele de corupție din timpul fostei guvernări PDL, cazuri complexe, ce implică fonduri.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea – Grupul parlamentar al PSD – pentru a prezenta declarația politică. Se pregătește domnul senator Alexandru Petru Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației mele este „Amnezia populară”.

Modificările aduse Constituției Ungariei stârnesc preocuparea în legătură cu respectarea statului de drept, a reglementărilor Uniunii Europene și a normelor Consiliului Europei, se arată într-un comunicat dat publicității ieri la Bruxelles și semnat concomitent de președintele Comisiei Europene și de secretarul general al Consiliului Europei. Acest lucru vine ca o consecință directă a faptului că la începutul săptămânii Parlamentul Ungariei a adoptat, în ciuda criticilor formulate de opoziție, de Consiliului Europei și de Comisia Europeană, un controversat proiect de modificare a Constituției.

Guvernul conservator maghiar, condus de domnul Viktor Orbán, prietenul politic al președintelui nostru, este acuzat explicit că încearcă, prin modificarea Constituției, să intensifice controlul asupra unor instituții-cheie, cum ar fi

Banca Centrală, Curtea Constituțională și structurile care monitorizează mass-media, acuzații extrem de grave de încălcare a principiilor care stau la baza Uniunii Europene, mult mai grave decât cele care sunt aduse României și Bulgariei în ultimul Raport MCV, trimitere și condiționare care oricum schimbă regula în timpul jocului.

Cu toate acestea, dragi colegi, Ungaria este în continuare membră a zonei Schengen, iar celelalte state membre nu par a avea vreo problemă, după cum nu au nicio problemă Președintele României și vocalii europarlamentari populari români. Dacă Guvernul în cauză are culoarea potrivită, își poate permite orice.

Să ne înțelegem, nu dorim să moară și „capra Schengen” din curtea vecinilor, pe care ca popor îi prețuim, dar nu putem să nu sesizăm și să condamnăm limbajul dublu al unor oficiali occidentali și amnezia sau, ca să mă exprim elegant, discriminarea pozitivă pe care o practică față de unele state conduse vremelnic de guverne mai populare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit pe domnul senator Alexandru Petru Frătean – Grupul parlamentar al PSD – să prezinte declarația politică. Se pregătește domnul senator Florea Voinea.

Bună ziua!

Declarația mea politică se intitulează „Instituțiile guvernamentale veghează la respectarea legilor țării”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de senator al României ales în județul Mureș, mă simt obligat să iau atitudine față de un subiect care reapare pe agenda publică din Transilvania, an de an, în luna martie, prilejuit fiind de sărbătorirea, pe 15 martie, a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, și anume cel al promovării autonomiei pe criterii etnice.

Zilele trecute, pe 10 martie, a avut loc la Târgu-Mureș un miting organizat de așa-zisul Consiliu Național Secuiesc, sprijinit de Partidul Civic Maghiar. Unicul scop al acestuia a fost militantismul pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Am asistat, din păcate, la un eveniment care, dincolo de faptul că vine să servească intereselor electorale ale celor aflați acum la putere în Ungaria, sfidează caracterul național unitar al statului român.

Dezaprob cu fermitate orice inițiativă sau încercare de a configura o enclavă etnică în inima României sub pretextul așa-zisului Ținut Secuiesc, demersuri care încalcă ordinea juridică constituțională și valorile fundamentale ale statului român. Să nu uităm că avem o Constituție, ale cărei articole, începând cu articolul 1, sunt toate în vigoare, și că absolut toți cetățenii avem obligația să o respectăm.

Nu putem fi de acord nici cu atitudinea unora dintre colegii noștri din UDMR, care încearcă să lege această temă a autonomiei pe criterii etnice de proiectul amplu pentru care USL s-a angajat în fața românilor, cel al reorganizării administrative.

Doresc să afirm cu tărie că orice regiune din România se constituie pe criteriile economice și sociale apte să-i pună în valoare potențialul de dezvoltare și în niciun caz nu poate fi vorba de regionalizare sau autonomie pe criterii etnice, tot așa cum niciodată nu vom accepta ca în România să fie o altă limbă oficială decât limba română.

Susțin normalitatea unei conviețuiri multietnice și multiculturale în România, care este patria comună a tuturor cetățenilor ei, indiferent de originile lor.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Florea Voinea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Liviu Bumbu, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să fac o declarație cu titlul „Eșecul Schengen sau succesul unui președinte-jucător?”.

Motivat puternic de spectacolul ipocrit al PDL-ului, doresc să nu intru în capcana unor polemici sterile pe tema neacceptării României în Spațiul Schengen. Vreau doar să vă reamintesc, dragi colegi aflați de doar câteva luni în opoziție, faptul că, dincolo de virulența discursurilor, un fapt este cert: achităm în acest moment notele de plată ale politicii externe diletantiste practicate în ultimii ani de PDL sub auspiciile capriciilor președintelui Traian Băsescu.

Guvernarea PDL și-a asumat și a desăvârșit descrierea făcută la Conferința de la Versailles din 1919 de prim-ministrul Franței Georges Clemenceau, care, referindu-se la lipsa de inițiativă a statului român, a afirmat că „La Roumanie est le pays du fait accompli”, adică este țara faptului împlinit. Premierul francez făcea astfel referire la incapacitatea oficialităților române de la acea vreme de a anticipa situații și de a acționa preventiv.

Lipsa de viziune, de profesionalism și de strategie coerentă a diplomației românești din ultimii ani a condus la acest rezultat. La toate acestea se adaugă atitudinea pasivîngăduitoare a guvernelor PDL, care au asistat de pe

margine la jocurile puerile și scamatoriile dăunătoare și costisitoare pentru România ale președintelui-jucător Băsescu. Acestea sunt circumstanțele care au condus la o nouă amânare a discutării aderării României la Spațiul Schengen.

Ruptura din clasa politică provocată de PDL sub bagheta președintelui Băsescu, lipsa oricărui dialog și a cooperării în chestiuni ce țin de interesul României în materie de strategie diplomatică pe termen lung au condus la acest impas.

Devine neamuzant când jocurile Domniei Sale nu se mai desfășoară în spațiul delimitat de zidurile Palatului Cotroceni și încep să se extindă în spațiul de la Bruxelles pe cheltuiala românilor și în detrimentul imaginii de țară.

Devine și mai neamuzant atunci când presa acreditată la Bruxelles îl surprinde pe Președintele României în ipostaze înduioșător de tandre cu cancelarul Germaniei, principala voce care susține amânarea aderării noastre. Ar fi de bun-simț și de datoria sa, ca președinte al tuturor românilor, ca bunele relații pe care le afișează cu principalele cancelarii europene și care au fost confirmate în perioadele de criză personală să fie folosite, în primul rând, pentru interesele națiunii pe care pretinde că le reprezintă.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Bumbu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ionel Daniel Butunoi.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Cutremur politic la Chișinău”

„Cutremur politic la Chișinău, Guvernul lui Filat a fost demis”, scria „Gândul” cu câteva zile în urmă în ediția sa on-line. Cotidianul de la București preciza, de asemenea, că „tensiunile dintre partidele care fac parte din alianța proeuropeană s-au accentuat după ce liderul PD și președintele Parlamentului, Marian Lupu, a cerut luna trecută demisia lui Vlad Filat”.

Apoi, cam toate instituțiile mass-media din țară au comentat, în fel și chip, evenimentul din capitala Moldovei. A urmat presa internațională. „Guvernul proeuropean din Moldova a căzut, după ce a fost învins într-un vot de încredere provocat de rivalitățile din interiorul alianței aflate la putere, iar acest lucru înseamnă, probabil, noi alegeri”. Așa scrie „Washington Post”, care citează „Associated Press”. Publicația americană menționează că „premierul reformator Vlad Filat a fost doborât de partenerii săi de coaliție într-o luptă pentru controlul sistemului judiciar”. Cam la fel sunt văzute lucrurile și de „Reuters”, „Le Figaro”, „France-Presse” și altele.

La fel, instituții europene ori de peste Ocean, de prestigiu, s-au referit și ele la criza politică de la Chișinău. Astfel, Uniunea Europeană îndeamnă toate formațiunile politice din Parlamentul Moldovei să recurgă imediat la un dialog în vederea obținerii unei majorități stabile și puternice, care să promoveze valorile democratice. Șefa diplomației de la Bruxelles și comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate notează că acest vot de neîncredere este acordat Guvernului într-un moment în care Moldova a înregistrat progrese în procesul de liberalizare a regimului de vize, iar semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană este foarte aproape, în timp ce Ambasada SUA de la Chișinău notează într-un comunicat: „SUA a luat act de votul de neîncredere oferit Guvernului Moldovei. Îndemnăm liderii alianței să găsească calea de mișcare înainte, în baza principiilor democratice. SUA se alătură partenerilor internaționali în reiterarea importanței axării pe agenda de reforme.”

Lipsește din acest peisaj România, care și-a asumat rolul de protector al Republicii Moldova la Bruxelles, dar care și-a neglijat adesea promisiunile făcute. De ce tace România? Din câte știu, un punct de vedere oficial al statului român în legătură cu situația creată la Chișinău nu există. Au fost, desigur, câteva intervenții ale unor colegi din Parlament, dar atât nu este de ajuns. Evoluțiile de peste Prut lasă România fără argumente în strategia de susținere a Republicii Moldova la Bruxelles, dar, pe de altă parte, nici președintele Traian Băsescu, nici Ministerul Afacerilor Externe nu au tras un semnal de alarmă în acest sens.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Ultimul coleg senator care susține declarația politică astăzi este domnul senator Ionel Daniel Butunoi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Ionel Daniel Butunoi:**

„Interzicerea pornografiei pe canalele media și on-line” Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, 12 martie 2013, Parlamentul European va vota o lege care presupune interzicerea pornografiei pe toate canalele media, în special în on-line, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. O motivație foarte importantă este protejarea tinerilor, întrucât pornografia aproape a devenit un element cultural, iar cei mai expuși sunt tinerii, care au acces la aceasta prin internet, reviste sau televizor.

Stimați colegi,

În cadrul Parlamentului României au mai fost încercări de interzicere a pornografiei, de codare a site-urilor porno, în scopul protejării minorilor, dar acestea s-au soldat cu eșec. Este foarte important să reluăm această discuție, deoarece efectele acestui tip de presă sunt dintre cele mai grave și mai diverse. Unul dintre ele este, conform unor studii realizate de ONG-uri, deprecierea femeii în societate.

Cercetările arată, stimați colegi, faptul că în România 19% din copii efectiv consumă pornografie pe internet. Adolescenții din ziua de azi stau ore în șir pe internet pentru a viziona site-uri pornografice și își tratează iubitele ca pe niște obiecte sexuale. Ceea ce văd copiii noștri astăzi este caracterizat de violență, lipsă de intimitate sau respect, lipsă de tandrețe sau de sentimente. Medicii spun că există din ce în ce mai multe cazuri de acest gen. Statisticile arată că 12% din totalitatea paginilor web sunt pornografice, 25% dintre cuvintele căutate pe net sunt termeni pornografici și doar 35% dintre părinți controlează accesul copiilor la acest tip de presă. |Este foarte important, dragi colegi, să avem grijă de|Bumbu Octavian Liviu|prezent| |---|---|---| |orul societății noastre. Mulți vor spune, poate, că este|Burlea Marin|absent| |ptul presei de a avea libertate în a publica ceea ce|Butnaru Florinel|prezent| |ește și ceea ce vinde. Cu ce preț totuși? Cu prețul unor|Butunoi Ionel Daniel|prezent| |viații comportamentale? Tinerii sunt lipsiți de apărare în|Cadăr Leonard|absent| |a site-urilor de acest fel, deoarece, căutând un cuvânt|Calcan Valentin Gigel|prezent| |vinovat, riscă să intre pe un site care le oferă imagini|Câmpeanu Mariana|absentă| |nografice.|Chelaru Ioan|absent| |Un alt efect observat la nivel mondial este acela că din ce|Chiriac Viorel|prezent| |e mai multe familii se despart dintr-un motiv care, în urmă|Chiru Gigi Christian|prezent| |câțiva ani, nu părea deloc plauzibil: pornografia de pe|Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |rnet. Aceasta a ajuns să strice echilibrul vieții, efectele|Ciorbea Victor|absent| |onării acestor tipuri de materiale fiind aidoma consumului|Coca Laurențiu Florian|prezent| |droguri.|Constantinescu Florin|prezent| |Să fim, așadar, stimați colegi, alături de reprezentanții<br>ștri în Parlamentul European, să transmitem sprijinul<br>tru necondiționat pentru această inițiativă și să susținem,<br>lusiv printr-o legislație internă, demersul acesta care va<br>uce un plus de sănătate societății noastre și care va ajuta<br>rearea unor valori sociale adevărate în mentalul tinerilor|Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent| |tri.|Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin|prezent<br>prezent| |**Domnul Florin Constantinescu:**|Deneș Ioan|prezent| |Vă mulțumesc, domnule senator.<br>L-aș ruga pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea,<br>retarul ședinței de astăzi, să facă un apel nominal și<br>epem partea a doua a ședinței.|Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |_Din acest moment, conducerea ședinței a fost preluată de_|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |_mnul senator Cristian Sorin Dumitrescu, vicepreședinte_|Dumitrescu Florinel|prezent| |_Senatului._|Dumitrescu Iulian|absent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|prezent<br>prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>prezent|Ehegartner Petru|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>prezentă|Federovici Doina Elena|prezentă| |Anghel Adrian<br>prezent|Fifor Mihai Viorel|absent| |Anghel Cristiana Irina<br>absentă|Filip Petru|prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>absent|Firea Gabriela|prezentă| |Arcaș Viorel<br>prezent<br>Ardelean Ben Oni<br>absent|Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe|prezent<br>absent| |Ariton Ion<br>absent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Atanasiu Teodor<br>absent|Geoană Mircea Dan|absent| |Badea Leonardo<br>prezent<br>Badea Viorel Riceard<br>prezent<br>Banias Mircea Marius<br>absent<br>Barbu Daniel Constantin<br>absent<br>Barbu Tudor<br>prezent<br>Bădălău Niculae<br>prezent<br>Bălu Marius<br>absent<br>Belacurencu Trifon<br>prezent<br>Bereanu Neculai<br>prezent<br>Biró Rozalia Ibolya<br>prezentă<br>Blaga Vasile<br>absent|Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Greblă Toni<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>absentă|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Boboc Cătălin<br>absent|Klárik László Attila|absent| |Bodea Cristian Petru<br>absent|László Attila|absent| |Bodog Florian Dorel<br>prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boeriu Valeriu Victor<br>prezent|Luchian Dragoș|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>prezent|Luchian Ion|prezent| |Bujor Dumitru Marcel<br>prezent|Marian Dan Mihai|absent|

## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/21.III.2013

Marian Valer prezent Stoica Ștefan prezent Marin Nicolae prezent Stuparu Timotei prezent Markó Béla absent Suciu Matei absent Mazăre Alexandru absent Șova Dan Coman absent Mihai Cristian Dănuț absent Tánczos Barna prezent Mihai Neagu prezent Tămagă Constantin absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Tătaru Dan prezent Miron Vasilica Steliana absentă Tătaru Nelu prezent Mitu Augustin Constantin prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Mocanu Victor prezent Tișe Alin Păunel absent Moga Nicolae prezent Toma Ion prezent Mohanu Nicolae prezent Todirașcu Valeriu prezent Mora Ákos Daniel prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Motoc Octavian absent Tudor Doina Anca prezentă Mutu Gabriel absent Țapu Nazare Eugen absent Nasta Nicolae prezent Ungureanu Mihai Răzvan prezent Neagu Nicolae prezent Valeca Șerban Constantin absent Neculoiu Marius prezent Vasiliev Marian absent Nicoară Marius Petre absent Vâlcov Darius Bogdan prezent Nicolae Șerban prezent Vegh Alexandru prezent Nicula Vasile Cosmin absent Verestóy Attila prezent Nistor Vasile absent Vochițoiu Haralambie prezent Niță Mihai prezent Voinea Florea prezent Nițu Remus Daniel prezent Volosevici Andrei Liviu prezent Obreja Marius Lucian prezent Vosganian Varujan absent Olosz Gergely absent Zisu Ionuț Elie prezent Oprea Dumitru prezent Mulțumesc. Oprea Gabriel absent Oprea Mario Ovidiu prezent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Oprea Ștefan Radu prezent Mulțumesc, domnule secretar. Pașca Liviu Titus prezent Domnule secretar Barbu, vă invit la prezidiu. Pașcan Emil Marius prezent Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în Pataki Csaba absent bancă.

Pavel Marian prezent Doamnelor și domnilor senatori, Păran Dorin absent Deschidem lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi, Păunescu Teiu prezent 12 martie 2013. Pelican Dumitru prezent Doamnelor și domnilor senatori, Pereș Alexandru prezent Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că Pop Gheorghe prezent din totalul de 175 de senatori și-au înregistrat prezența 145, Pop Liviu Marian prezent 30 fiind absenți, dintre care 12 sunt absenți motivat sau sunt Popa Constantin prezent membri ai Guvernului. Așadar, cvorumul legal de lucru este Popa Florian prezent de minimum 88 de senatori. Cvorumul legal este întrunit. Popa Ion prezent Ședința este condusă astăzi de mine, Cristian Popa Mihaela prezentă Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Popa Nicolae Vlad prezent secretari Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu. Popescu Corneliu absent Vă rog să luați loc în bancă, doamnelor și domnilor Popescu Dumitru Dian absent senatori. Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent

Deschidem lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi, 12 martie 2013.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 175 de senatori și-au înregistrat prezența 145, 30 fiind absenți, dintre care 12 sunt absenți motivat sau sunt membri ai Guvernului. Așadar, cvorumul legal de lucru este de minimum 88 de senatori. Cvorumul legal este întrunit.

Ședința este condusă astăzi de mine, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu.

Vă rog să luați loc în bancă, doamnelor și domnilor senatori.

Domnul senator Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator Corneliu Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, mi-a solicitat și m-a convins cu argumentele pe care mi le-a adus – și fac această solicitare în numele Grupului parlamentar al PNL și în calitatea pe care o am – ca punctul 24, Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecția obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, să fie la primul punct din ordinea de zi.

Menționez că este o lege organică și că suntem Cameră decizională, deci trebuie ca Parlamentul României să aibă un punct de vedere, să-și dea votul pentru acest proiect de lege foarte important, care privește, așa cum reiese din titlu, politica de apărare a țării.

Prin urmare, solicit ca acest punct, 24, să fie primul punct pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Liderii grupurilor, dacă sunt obiecțiuni la această solicitare?

Nu e nevoie de timp de consultări.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Trecem la dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi.

Începem cu primul proiect de lege, care, de fapt, în ordinea de zi, figurează la punctul 24 – Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecția obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Dau cuvântul domnului Vasile Costea, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, microfonul 9, să prezinte poziția Guvernului.

## **Domnul Vasile Costea** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum se știe, la 13 septembrie 2011 s-a încheiat la Washington Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind implementarea și amplasarea Sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, respectiv cel ce ține de localitatea Deveselu.

În baza acestui acord, s-a încheiat Angajamentul de implementare, semnat de aceleași părți la 29 iunie 2012, prin care s-au stabilit datele tehnice și niște măsuri speciale pentru ca acest sistem împotriva rachetelor balistice să funcționeze. E vorba de date tehnice, de perimetre și de neamplasarea, în special, a unor emițătoare sau a unor turbine eoliene, ca acest sistem să funcționeze. Motiv pentru care prezenta lege vine în continuarea și în implementarea acestui acord, fără de care nu putem să trecem mai departe pentru a crea acest sistem.

Motiv pentru care vă solicit să acceptați raportul și să adoptați proiectul de lege privind aceste măsuri speciale ce țin de acest sistem antirachetă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Dobrițoiu.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Cu acest prilej, doresc să vă informez următoarele.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, împreună cu Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În ședința din 26 februarie anul curent, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, care se regăsesc în anexa la raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Acestea sunt motivele care mă determină să solicit vot atât pentru raport, cât și pentru proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator. Doamnelor și domnilor, dezbateri generale. Cine dorește să se înscrie la cuvânt? Mulțumesc.

Nu avem înscrieri la cuvânt pentru dezbaterile generale. Proiectul de lege, cum vă spuneam, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Cu 147 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat. Vă rog să-l transmiteți în procedurile următoare. Mulțumesc.

Ne întoarcem la proiectul ordinii de zi inițial.

Începem cu proiectul de lege aflat pe poziția a treia în lista dumneavoastră de ordine de zi.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind mormintele de război, semnat la Ljubljana la 15 iunie 2011.

Acest proiect de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul a fost elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiator este Ministerul Apărării Naționale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Costea, să prezinte poziția Guvernului și a ministerului. Microfonul 9.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

La 15 iunie 2011 s-a semnat acest acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia, un act mult așteptat, pentru că el vine să reglementeze și să creeze cadrul pentru ca acele aproximativ 30 de cimitire de război, identificate în Primul Război Mondial, să fie inventariate, să fie îngrijite și să fie puse în valoare.

Avem date, aceste persoane au murit în Primul Război Mondial și în luptele de la granița cu Italia. Mormintele trebuie îngrijite, trebuie evaluate și nu facem altceva decât să aducem cinstire acelor eroi ai noștri pentru care, în momentul de față, creăm acest cadru.

Mai mult, se impune a avea în vedere faptul că partea slovenă și-a asumat toate obligațiile de a întreține aceste cimitire de război și de a suporta toate cheltuielile.

Motiv pentru care vă solicit să adoptați acest proiect de lege, inclusiv raportul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a întrunit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, fapt pentru care Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente, și acest lucru ne îndreptățește să vă cerem votul pozitiv și pentru proiectul de lege care e înscris pe agendă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, dezbateri generale. Dorește cineva să intervină? Nu sunt înscrieri la dezbateri generale.

Pe cale de consecință, trecem direct la procedura de vot.

Vă rog să-l transmiteți pentru promulgare.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 și semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Acest proiect de lege a fost adoptat în mod tacit de către Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiator este Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Participă la aceste dezbateri domnul secretar de stat Ionuț Iuga, de la microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionuț Ciprian Iuga** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 și semnat de România la 27 mai 2011, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Vă solicităm adoptarea acestui proiect de lege, iar România, poziția ei fiind foarte importantă la semnarea acestui protocol, a formulat următoarea declarație interpretativă: „Guvernul României declară că interpretează art. 6 alin. (1) din prezentul protocol doar conform prevederilor și în limitele Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților.”

De asemenea, România, la semnarea convenției, s-a referit la sintagma „regiunea Carpați” și, în interpretarea noastră, aceasta include teritoriul României, munții Carpați cu depresiunile intramontane, fără a include Platoul Transilvaniei și Dealurile Subcarpatice.

Vă mulțumim.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Saghian, din partea comisiei de specialitate.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat și semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Protocolul reprezintă o înțelegere internațională care prin obiectul de reglementare intră sub incidența Legii

nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus ratificării de către Parlamentul României.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru politică externă a depus aviz favorabil, fără amendamente.

În ședința din 5 martie 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, în forma prezentată de Guvern.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

- Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, dezbateri generale. Sunt colegi care doresc să intervină?

Nu sunt înscrieri la dezbateri generale.

Intrăm în procedura de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul comisiei și proiectul de lege. Cine este pentru?

Mulțumesc. Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

## Adoptat de Camera Deputaților.

Raportul este realizat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Din partea Secretariatului General al Guvernului, distinsul nostru coleg și fost membru al Senatului, care veghează de acolo pentru buna desfășurare a lucrurilor, domnul secretar general al Guvernului, Ion Moraru, pe care-l invit la microfonul 10 să prezinte proiectul de lege.

## **Domnul Ion Moraru** _– secretarul general al Guvernului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței de urgență referitoare la o serie de măsuri pentru reorganizarea unor structuri ale administrației publice centrale, în configurația și cu amendamentele adoptate în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecției mediului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Vâlcov.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, dezbateri generale. Dorește să intervină cineva?

Domnul senator Vochițoiu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că Guvernul susține această ordonanță, bănuiesc că majoritatea USL va susține din toți plămânii și cu toate brațele tentaculare aprobarea acestei ordonanțe, pentru că tocmai își înființează...

Distinse domn senator,

Vă atrag în mod respectuos atenția că în plenul Senatului orice referiri la colegi de-ai noștri care pot fi interpretate nu sunt nici uzuale și nici agreate, cel puțin atât timp cât conduc ședința. Nu are tentacule niciunul dintre dumneavoastră, nici măcar colegii dumneavoastră din PP-DD.

Mulțumesc.

Îmi pare rău dacă vă deranjează ceva, vreo muscă, pe undeva. Îmi pare rău...

Stimate domnule coleg, dacă nu vreți să vă tai microfonul...

Domnule președinte, îmi dați voie să...

V-am tăiat microfonul. Închideți microfonul 1. Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central, cum doriți. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Nu numai mâinile, să știți, pot fi tentacule, dar e o chestie de biologie, de zoologie, de cum doriți dumneavoastră. Din păcate, uite că se mai întâmplă să mai avem în Senat astfel de manifestări.

Înainte de toate, dați-mi voie să-l salut pe domnul secretar general al Guvernului, pe domnul Ion Moraru, fostul nostru coleg și secretar general al Senatului.

În al doilea rând, vă rog să observați că încet-încet intrăm într-o stare de normalitate. Domnul secretar general al Guvernului ne-a spus că este de acord cu amendamentele făcute de Comisia de administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Despre ce este vorba, stimați colegi? Comisia a făcut două amendamente – comisie dominată de USL; mă uit și în stânga, mă uit și în dreapta –, a făcut două amendamente.

Primul amendament este un amendament de eliminare a unui articol propus de Guvern, prin care Autoritatea pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit și eliberat din funcție de Parlament. Deci era vorba despre Senat și, în mod natural, în mod firesc, această autoritate rămâne la Guvern. Nu trebuie să implicăm Parlamentul în desemnarea conducerii acestei autorități și nicidecum să avem în bugetul Senatului o sumă pentru buna funcționare a acestei autorități, care a creat de-a lungul timpului atâtea și atâtea probleme.

Un al doilea amendament, foarte important. Și felicit Comisia pentru administrație publică de data aceasta, alături de felicitările pentru domnul secretar al Guvernului, pentru că un amendament al comisiei, cu care este de acord și Guvernul, spune așa: „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului”. Deci rămâne în continuare la Secretariatul General al Guvernului și acest amendament modifică un articol din proiectul de lege prin care se spunea că acest Institut de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc urmează să fie și coordonat, și finanțat de către Senat.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Răzvan Ungureanu. Aveți cuvântul, domnule senator Răzvan Ungureanu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă bucur că domnul senator Hașotti ne fericește cu ultima concluzie a Domniei Sale, și anume că normalitatea are nevoie de felicitări. Înseamnă că e atât de rară, încât, din când în când, e nevoie să o constatăm cu toții aplaudând.

Pe fond însă, ceea ce s-a spus aici e perfect justificat și felicit comisia, domnule senator, pentru amendamentele pe care le-a adus la proiectul înfățișat de Guvern.

Principial, nu cred că este normal ca instituții care se ocupă de chestiuni executive să fie aduse în subordinea Legislativului. Este cazul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, care propune exclusiv probleme executive, care cer rezolvare executivă, și al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, construit în subordinea Guvernului din aceleași motive.

Nu este mai puțin adevărat că trebuie să fim suficient de atenți, în calitate de for legislativ, asupra felului în care Executivul se comportă față de aceste instituții în momentul în care sunt alese conducerile lor, ceea ce, din punctul nostru de vedere, reprezintă întotdeauna un semn de întrebare.

Conducerea SSPR și cea a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului trebuie ferite de politizare. Una ține cont de o rațiune socială – e vorba de SSPR – și cealaltă ține cont de o rațiune de ordin științific, din care toată lumea extrage un beneficiu.

Încă o dată, amendamentele sunt cât se poate de bine-venite și mă bucur că au fost făcute.

Principial, ceea ce a spus domnul senator Hașotti, ceea ce spun și eu, e perfect justificat, fără instituții executive în subordinea Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Subscriu celor prezentate inclusiv de liderul Grupului parlamentar al PNL, că, de când a început sesiunea aceasta, noi conducem prin ordonanțe de urgență, iar ieri am avut de-a face cu o ordonanță... mama tuturor ordonanțelor. N-am mai văzut de mult așa... Era materie primă pentru două zile, și nu pentru un simplu punct al ordinii de zi, dar...

Mă adresez celor care fac parte din Biroul permanent al Senatului: de ce un punct așa de important al ordinii de zi a fost tergiversat, iar nouă, plenului, ni se aduce la cunoștință că ieri, pe data de 11 martie, s-a trimis pentru raport la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului

și protecția mediului și, de asemenea, pentru aviz la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări?

I-aș întreba pe colegii noștri: câtă răbdare și cât timp au avut la dispoziție, fiindcă aici este un material foarte consistent, să mai vină și cu amendamente? Iar pe noi, parlamentarii de rând, de ce ne privează de un astfel de drept? Practic, nu contest calitatea muncii din spate, dar pun sub un mare semn de întrebare luarea dreptului nostru să știm ce votăm astăzi.

Practic, raportul eu nu l-am văzut. Ca lider al grupului, domnul Cristian Rădulescu nu-l are. Eu sunt vicelider. Deci ne pune să fim niște yesmeni. Știu că lucrul acesta l-am mai făcut din înțelegere față de colegii care au o misiune la guvernare, dar să nu știi ce votezi...

Aș vrea să știu și eu cum arată raportul pe care dumneavoastră l-ați făcut. Colegii mei vor vota. E normal să încălcăm regulamente ale Senatului, să știrbim Senatul de un drept normal pe care-l are pe o astfel de lege atât de importantă?

Vă apreciez pentru munca dumneavoastră, dar ce să votăm?

Pot să pun o întrebare, de exemplu, aveți miniștri delegați ordonatori principali de credite, aș întreba pe ce criterii, fiindcă am văzut că sunt și miniștri delegați care nu-s decât așa, într-un departament care a fost creat pentru a avea o funcție de ministru delegat. Or, segmentul întreprinderi mici și mijlocii, care are un astfel de departament, distruge tot în vale. Vrem reînflorirea economiei românești.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții? Domnule senator Barbu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Începutul unei legislaturi, mai ales pentru partidele care intră pentru prima dată în forul legislativ, este delicat și marcat de momente ca cel consumat acum câteva minute.

Îl rog mult pe președintele de ședință să reconsidere poziția pe care o are – și este conform Regulamentului Senatului, după cum bine știm cu toții – și să permită Partidului Poporului – Dan Diaconescu să se exprime prin liderul de grup și să consemnăm că și această forță politică și-a spus punctul de vedere pe un proiect legislativ atât de important.

Mulțumesc anticipat, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

N-am vrut să jignesc pe nimeni și nu vreau, și nu voi vrea niciodată, pentru că vreau să fim colegi și să fac parte dintr-un colectiv respectat și respectabil. Însă asta nu mă oprește – și sper să nu mă opriți nici dumneavoastră, domnule președinte – să vă spun niște lucruri pe care poate nu le mai vedeți din cauza a 70 de procente.

Suntem pe Titanic, stimați colegi! Aici e concordie, ne lăudăm, avem aer condiționat, avem Guvern – să revin la subiect – de 28 de miniștri, dar România este pe tobogan. Economia României se prăbușește. Avem ministere mai multe pentru economie și pentru energie, dar economia se închide, unitățile statului le-am scos la vânzare, nu mai suntem capabili să le gestionăm. Avem mai multe ministere pentru fondurile europene, dar, din păcate, astea întârzie să ajungă la români și la firmele din România. Avem multe ministere, dar relația cu Europa este tot mai deteriorată. Ați sesizat, în ultimele zile, că patru miniștri ai celor mai importante țări contributoare la bugetul economiei europene cer să se umble la fondurile pentru România? Suntem într-o mare eroare.

Dacă nu vom fi atenți la lucrurile acestea, cu toții, nu doar cei din USL... Bănuiesc, domnule președinte, că problemele României ne interesează pe toți, indiferent din ce partid facem parte.

Am ascultat, acum câteva zile, un lider important al actualei puteri care spunea: „Să-și ia europenii Carrefour-ul din România!” Am dat o căutare pe Google și am aflat că această firmă are peste 9.000 de angajați în România. Este o eroare să ne tot rățoim la Europa și să nu vedem ce probleme avem noi.

Această ordonanță de urgență, acest proiect de lege care, astăzi, este în fața noastră, eu cred că, după bugetul României sau în același timp cu bugetul României, este cea mai importantă lege.

Acest organism, Guvernul României, va guverna țara aceasta în perioada următoare. Dacă facem așa, pe picior, și trecem peste toate acestea și nu le dezbatem cu atenție și nu vom avea păreri fiecare dintre noi, păreri autorizate și avizate, eu vă spun, stimați colegi din USL, care sunteți foarte nerăbdători, probabil, să ieșiți în pauză, să votăm totul ca să treacă și ziua de astăzi, că vom avea mari probleme.

Mulțumesc.

Imediat, domnule senator Hașotti.

În general, am pretenția – și vorbesc de aici pentru că vorbesc în calitate de președinte de ședință – că sunt echilibrat, că ascult pe toată lumea, că nu întrerup pe nimeni și că las libertatea de exprimare.

Chiar pentru că, așa cum spunea distinsul coleg, domnul senator Barbu, suntem la începutul sesiunii, iar eu profit de o oarecare experiență în plus față de mulți dintre colegii noștri, după cum vedeți, dau cuvântul fără să țin extrem de strict anumite prevederi ale regulamentului și așa mai departe, care presupun că vorbește în numele grupului parlamentar un singur parlamentar și așa mai departe.

Dar vă spun încă o dată – și mă adresez domnului senator Vochițoiu, liderul Grupului parlamentar al PP-DD – că este ultima oară când vă mai dau cuvântul în momentul în care dumneavoastră aduceți o jignire unora dintre colegii noștri. Aceste jigniri vă rog să le studiați. Am crezut că o să vă cereți scuze, că o să începeți așa, dar, în sfârșit, diligențele făcute de domnul secretar Barbu au fost de bună-credință și eu... că vă veți cere...

Domnule senator, în calitate de președinte, nu există în Senatul României nici moluște, nici caracatițe. Dumneavoastră v-ați exprimat... Dacă nu aveți proprietatea termenilor, este o problemă. Proprietatea termenilor... Vă rog, nu suntem nici moluște, nici caracatițe, nici din Grupul parlamentar al PP-DD, nici din alte grupuri, nici din majoritate, nici din opoziție. Dacă vreți să faceți declarații politice, faceți declarații politice, dar și atunci vă anunț că orice președinte de ședință, când veți jigni unul din colegii noștri sau Senatul în ansamblu, cum a fost acest caz, vi se retrage cuvântul. Altă sancțiune nu există. Da?

Am spus aceste lucruri cu toată fermitatea în dorința mea de a avea o dezbatere cât mai corectă și cât mai normală. În rest, ce poziții politice are grupul dumneavoastră, cum le susțineți, acesta este dreptul dumneavoastră la libera exprimare, dar se face în termeni regulamentari, în măsura în care puteți să-i respectați. Dacă nu, nicio problemă, puteți să delegați un alt coleg de-al dumneavoastră să exprime punctul de vedere al grupului.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, voiam să spun exact ce ați spus dumneavoastră.

Suntem în Senatul României, nu suntem la vreun post de televiziune care emite sau nu emite încă. Sunt inacceptabile jigniri făcute în bloc și sunt inacceptabile și jigniri făcute față de fiecare dintre noi.

Că actuala majoritate are 70%, așa a hotărât electoratul, ca să fie foarte limpede. Aflu acum că un partid este mai european decât Partidul Național Liberal sau Partidul Social Democrat. Eu nu știu cât de european este un partid care poartă numele unei persoane.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Asta cu socrul te las s-o spui tu!

Venind din aceeași zonă – mai mult, tatăl meu este chiar din Orăștie, din județul dumneavoastră –, eu știu că la noi, dar cred că și la ceilalți colegi, din celelalte zone, educația se face în cei șapte ani, în primii șapte ani, și de asta să țineți cont, că mai durează mult!

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu mai reiau tema pe procedură. Ați menționat faptul, pe care l-aș fi spus și eu, că și regulamentar, și cutumiar vorbește o singură persoană, în numele unui grup, pe un proiect de lege, la dezbateri generale.

Aș vrea însă să fac o precizare, pe fondul chestiunii legislative pe care o avem astăzi. Ceea ce se propune astăzi, ceea ce Guvernul ne-a propus prin legea de aprobare a acestei ordonanțe nu este decât o continuare firească, tehnică, dacă vreți, a votului de învestitură.

Eu am ascultat discursurile înflăcărate ale celor care, eu știu, de grija economiei ar vrea să reducă numărul de ministere, numărul de miniștri, să modifice atribuțiile miniștrilor plini sau ale miniștrilor delegați, dar nu asta face obiectul prezentei ordonanțe.

## Stimați colegi,

Numărul de miniștri a fost stabilit odată cu hotărârea Parlamentului la votul de învestitură, inclusiv cine este ministru plin, cine este ministru delegat și așa mai departe. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt pe un făgaș mai degrabă tehnic, lucru pe care cei care au o oarecare experiență în Parlament îl cunosc.

Din acest punct de vedere, eu nu sunt așa de sensibil, nu știu dacă trebuia să susținem cu „tentacule” sau cu „rărunchi” un proiect de lege. Sunt convins că nici alții nu se opun cu „mânuțe sfrijite” sau cu „bojoci sparți”, ci, pur și simplu, îndeplinim o funcție legislativă în care fiecare grup parlamentar își exprimă punctul de vedere așa cum dorește.

Din acest punct de vedere, grupul nostru, fără niciun fel de jigniri și fără niciun fel de sensibilități, susține proiectul de lege de aprobare a ordonanței Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Mai sunt alte...

Eu consider că a fost un incident. Pe parcurs, sigur, o să mai fie destule de felul acesta, dar vreau să înțelegeți că, așa cum doresc să fiu extrem de echilibrat în ceea ce înseamnă această atribuție, momentană, de conducere a ședinței, tot atât de mult îmi doresc și ca dezbaterea să fie vie, să fie corectă și să ne exprimăm cu toții punctele de vedere.

Deci pe parcurs se vor mai întâmpla multe din acestea. Avem suficiente, așa cum spunea „bunicul”, pardon, domnul senator Sârbu, resurse. De aceea suntem și Senat, „Camera înțelepților”, și asta însemna..., venea de la _senectute,_ în Roma antică.

Doamnelor și domnilor senatori, Dacă nu mai sunt alte intervenții... Ba da. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aș vrea. Da, îmi place să vorbesc, fiindcă altfel nu mă simt bine.

Dacă ziua...

Dacă tot suntem într-o atmosferă, să ne întrebați și pe noi cum ne simțim.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu mă simt bine când sunt dezinformați cetățenii României.

Dacă odată cu votul pentru învestitura Guvernului noi ne-am încheiat misiunea, plecăm acasă toți și lăsăm Guvernul să fie și Executiv, și Legislativ.

Guvernul are nevoie de votul Senatului, nu invers.

## Mulțumesc, domnule senator.

Aveți perfectă dreptate. Sunt cu totul și cu totul de acord. Domnule senator Pelican, aveți microfonul 2.

Haideți, că am deschis o dezbatere. Îmi place că are loc această dezbatere, e corect.

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Eu am o altă intervenție, fiindcă îl cunosc foarte bine pe colegul nostru. L-am și susținut atunci când a candidat la funcția de primar, dacă nu mă înșel – își amintește! Dar vreau să-i dau un sfat. Ca unul care sunt, știu eu, bunic, nu numai la propriu, dar și la figurat, în politică, și venim din aceeași zonă...

Domnule președinte de ședință, Domnilor colegi,

Eu știu că ne place să ne auzim. Întrebați-ne și pe noi dacă putem suporta.

Doi. Haideți, dacă vorbim o dată, să încercăm să fim foarte conciși, pentru că, până la urma urmei, și când vorbim tot timpul ajungem să fim poeți, „E ușor a scrie versuri”. Haideți să fim conciși, pentru că suntem totuși în Parlamentul României și rog ca acest apel să fie înțeles cum se cuvine, fără patimă și fără interpretări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Lăsați-mă pe mine să conduc ședința și vă spun că nu o să prelungim discuțiile inutile, dar eu..., când simt că este bine să facem o discuție, să știți că este bine s-o facem! Și cred că a fost o discuție relativ importantă pentru acest moment.

Intrăm în procedură de vot, dacă nu sunt alte observații. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Este un raport al comisiei de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun la vot raportul cu amendamente admise, domnilor senatori.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimați prin vot.

Domnule senator Barbu, ați dispărut tocmai în momentul decisiv.

Voturi împotrivă? La numărătoare, adică...

Vă rog să vă exprimați. 17 voturi împotrivă. Abțineri? Vă rog să vă exprimați. 12 abțineri.

Cu 115 voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 12 abțineri, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. 115 voturi pentru. Voturi împotrivă? 17 voturi împotrivă. Abțineri? Vă rog să vă exprimați votul. 7 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor senatori.

Mulțumim domnului secretar general Moraru, a cărui prezență alături de noi, întotdeauna, este foarte, foarte apreciată.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum și modificarea unor acte normative.

Raportul este elaborat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatori sunt mai multe ministere. Din partea..., participă...

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Darius Bogdan Vâlcov pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii. Este vorba de președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Membrii comisiilor au hotărât, cu 21 de voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Deschidem dezbaterile generale.

Sunt doamne sau domni senatori care doresc să participe la acest punct?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Calcan. Microfonul 4.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu aș vrea să felicit Guvernul, pe premierul Victor Ponta, pentru această ordonanță de urgență. Este o ordonanță așteptată în special în mediul de afaceri, pentru că, dacă ne aducem aminte, cu toții spuneam, de-a lungul anilor, că avem nevoie de măsuri concrete de relansare economică.

Iată că, după Legea privind plata TVA-ului la încasare, apare, iată, încă o nouă ordonanță, și aceasta se referă la plata arieratelor. Știm bine că arierate înseamnă plata unor facturi mai vechi de 90 de zile și, până la urmă, efectuarea acestor plăți nu poate fi decât un lucru bun pentru tot ce înseamnă furnizor (de bunuri, de servicii), până la urmă, pentru mediul de afaceri.

Este un lucru de lăudat și sunt convins că, de data aceasta, absolut toate grupurile parlamentare, fie că vorbim de putere, fie că vorbim de cele din opoziție, vor vota pentru această măsură deosebit de bună pentru revigorarea mediului de afaceri din țară.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnule senator Oprea, microfonul 2.

Eu am să exprim un punct de vedere al unui liberal, de aseară, care protesta față de o astfel de măsură, spunând că bunii gestionari ai banului public, ce nu au arierate, nu beneficiază de vreun sprijin al Guvernului. Și are dreptate, pentru că, de fapt, este o formă destul de elegantă prin care banii de campanie din decembrie sunt rostogoliți, încât ministrul delegat Voinea și spunea: de la decembrie în ianuarie, sumele s-au ridicat în cer.

Or, pentru astfel de cazuri, nu există vreo altă restricție decât aceea că, dacă nu au bani, dacă nu se achită de obligație, se prorogă termenul până în martie 2013, după care, conform alin. (3) al art. 1, la cererea ordonatorilor principali, vor primi bani. Și urmează o procedură din nou abuzivă, zic eu, pentru că mai sunt și alte instituții publice. Vin din mediul universitar, care, pentru a face față unor proiecte pentru care nu s-au primit bani, se împrumută pe piață cu dobânzi foarte mari.

De ce, în cazul acesta, se apelează la rata dobânzii de politică monetară practicată de BNR – 5,25%? Nu prea am priceput. De ce, atunci, dacă se fac astfel de reglări în sistem, suma de 800 de milioane de lei doar? Dacă poate domnul secretar de stat să ne spună de ce 800 de milioane de lei, și nu 1.800.000 de lei? Ce justificare aveți pentru suma propusă aici?

Altfel, sunt convins că persoanele care vor apela și la creditele acestea vor figura la anul cu alte arierate, care vor avea o aceeași procedură.

Mulțumesc. Alte intervenții din partea... Da, microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că, în aparență, acest proiect de lege pare unul benefic pentru toată lumea. Sunt niște datorii acumulate în sistem. Cuantumul acestora este foarte mare, iar riscul este

de a bloca funcționarea economiei. Totodată, este chiar riscul de a intra în insolvență unele firme.

Ei bine, eu vreau să pornim de la cauză și nu să judecăm efectul. Se știe că, cel puțin în administrația publică locală, nu se pot angaja lucrări, atât timp cât nu există acoperire bugetară.

În ceea ce privește aceste datorii care au fost acumulate, este de explicat în ce fel s-a ajuns la aceste datorii, pentru că nu pot fi invocate vinovății doar la nivelul administrațiilor publice locale prin neîncasarea veniturilor preconizate. Dacă suntem realiști, ne dăm seama că aceste datorii reprezintă și bani decontați de la bugetul local, bani care reprezintă cofinanțări pentru anumite tipuri de lucrări, lucrări care, dacă nu ar fi fost angajate..., practic, nu aveau asigurată finanțarea necesară sau resursele bugetare necesare și nu ar fi trebuit să fie angajate.

Or, prin urmare, ce facem noi acum? Nu facem altceva decât acele lucrări angajate..., unele, și poate cele mai multe, cu scop electoral, având în vedere scrutinul de anul trecut, nu aveau acoperire bugetară. Acum, în loc ca Guvernul să vină cu partea promisă și cu banii alocați de la bugetul de stat pentru cofinanțări, îi lasă pe datornici să se împrumute de la Trezorerie. Deci răstoarnă, practic, niște datorii și le trec în contul lor, fără să-și onoreze acele promisiuni legate de stabilizarea, de echilibrul economiei și de ce se va întâmpla după alegeri.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator Pașcan. Are cuvântul domnul senator Agrigoroaei, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să aflăm clarificări din partea Guvernului pentru acest procent de 85%.

Bineînțeles că este foarte benefic și productiv pentru economia României a impulsiona, a achita datoriile și a intra aceste sume în circuitul economic românesc, care gâfâie rău de tot.

Dar 85%..., nu înțeleg pe ce criterii ați ales acest procent și nu ați hotărât să achităm 100% din datoriile care sunt. Și dacă putem controla acei primari care, de exemplu – am auzit și asemenea discuții –, nu vor să se angajeze la acele rate pe viitor, pentru că, spun ei, dacă nu o să mai poată face față, pe viitor, să achite acele rate și intră în altă probleme.

Vreau să văd un punct de vedere din partea Guvernului, cum au rezolvat această problemă, aceste neclarități.

Și încă un aspect, pe care l-a mai menționat un coleg anterior, vizavi de următoarea situație: dacă s-au făcut, s-au angajat unele cheltuieli ilegal sau fără acordul clar, fără a fi o prioritate de interes național sau interes local, acel primar, acum, se trezește că a primit iarăși o mână de ajutor, dar nu pățește nimic. Vă rog frumos să ne dați clarificări în acest sens.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Firea, microfonul 3.

Aș vrea să fac o scurtă precizare.

Prima. Este o diferență foarte mare, spun eu, între unitățile administrativ-teritoriale – și mă refer aici la primării și la consilii județene – și alte instituții finanțate de la bugetul de stat. De ce? Pentru că, așa cum știm cu toții, primăriile și consiliile județene au primit, în ultimii ani, foarte multe responsabilități sociale – și mă refer aici la școli, la grădinițe, la spitale, la responsabilitatea pentru persoanele cu dizabilități –, ceea ce nu se poate pune în sarcina altor instituții finanțate de la bugetul de stat, în special, cele care țin de domeniul educației.

Doi. Cei care sunt îngrijorați că prin această ordonanță de urgență se vor plăti facturi electorale ar trebui să fie cei mai mulțumiți, deoarece, în ultimii ani, știm foarte bine cine a contractat acele împrumuturi, pentru ce lucrări și care au fost beneficiarii, nicidecum actuala putere USL.

Și trei, subliniez faptul – și aș ruga colegii mei să citească bine – că este vorba despre împrumuturi la Trezorerie, și nu despre o subvenție, despre un ajutor din partea statului, care nu se mai întoarce niciodată, deci o responsabilitate din partea unităților administrativ-teritoriale care vor trebui să plătească acești bani.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Calcan, microfonul 4.

Este a doua oară când vorbiț. Intervenție scurtă.

## Vă mulțumesc.

Voiam doar să spun că regret faptul că distinsul nostru coleg, domnul senator Oprea, profesor de economie, face astfel de legături între plata acestor arierate și ciclurile electorale. De altfel, de la ultimele alegeri nu au trecut decât aproape 90 de zile, pe câtă vreme arieratele înseamnă 90 de zile de la data scadentă a facturilor. Adică, poate, Domnia Sa, până la urmă, se gândește la alte alegeri, care au avut loc cu mult mai mult timp înainte.

aceasta, tot cu un asemenea act normativ. De acum înainte, să fie stipulate clar, deci angajările de cheltuieli să fie făcute doar cu acoperire, când există acoperire financiară.

Sigur, pe de altă parte – și aici vorbesc din informațiile primite de la consiliile județene vizavi de acea adresă trimisă de Ministerul Finanțelor Publice către președinții consiliilor județene, prin care se solicită plata cu prioritate a arieratelor din acel fond de 20%, pe care îl au la dispoziție –, sunt bucuroși cei care au arierate și plătesc arieratele, dar, pe de altă parte, să nu uităm că, din acest fond de 20%, consiliile județene cofinanțează proiectele europene ale autorităților locale și, dacă plătesc doar arieratele, cei care lucrează cinstit și accesează fonduri europene ca să poată să-și deruleze contractele fără alte probleme sunt puși în situația de a lua credite cu alte dobânzi. Deci cine este favorizat? Sunt favorizați cei care lucrează ilegal.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Marin, microfonul 1. Am închis lista de dezbateri.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Salut această măsură luată, dar, ca fost primar, vă spun că, din punctul meu de vedere, este un lucru nelalocul lui următorul aspect: dacă un primar a fost bun-platnic, și-a calculat bănuții cu mare grijă și nu are arierate, nu are prioritate la acest fond, ci are prioritate primarul care a angajat lucrări fără să aibă acoperire bugetară.

Din punctul acesta de vedere, cred că ar fi trebuit să aibă prioritate primarul care nu are datorii, și nicidecum cel care are datorii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am să dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, pentru că s-au pus câteva întrebări și, dacă poate, să ofere răspunsuri. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Vegh are cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur, așa, la prima vedere, acest act normativ pare o inițiativă potrivită, bună, pentru că rezolvă o problemă a economiei românești, dar să nu uităm că, practic, prin acest act normativ, așa cum s-a mai spus aici, legalizăm ilegalitățile făcute în ultimii ani de reprezentanții autorităților locale prin angajarea cheltuielilor, se oferă acoperire financiară. Acest punct de vedere l-am exprimat și în comisie.

Sper să fie ultimul act normativ care mai reglementează asemenea măsuri și să nu ne trezim anul viitor, pe vremea

## Domnule președinte,

Legat de stabilirea plafonului de împrumut la 800 de milioane de lei, s-a avut în vedere nivelul arieratelor în luna decembrie 2012, care era de 840 de milioane de lei, concomitent cu ținta de reducere a acestor arierate la sfârșitul lunii martie, agreată cu organismele financiare internaționale, care a fost de 300 de milioane de lei. Practic, de aici și acest procent de acoperire de 85%, întrucât se viza reducerea de la 840 de milioane de lei la 300 de milioane de lei, deci s-a considerat că acest plafon agreat, de 800 de milioane de lei, este suficient pentru a atinge acest deziderat.

În ceea ce privește posibilitatea primarilor care nu au avut datorii să acceseze acest fond, scopul acestei ordonanțe era tocmai reducerea arieratelor. Prin urmare, această măsură a vizat această direcție a reducerii arieratelor, și nu ajutorarea, în general, a autorităților publice locale prin acordarea unui acces la împrumuturi. S-a dorit atingerea acestei ținte, agreată cu instituțiile financiare internaționale, și, ca atare, a vizat doar această categorie de unități administrativteritoriale.

Cred că am acoperit...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamnelor și domnilor, Intrăm în procedură de vot.

Avem un raport comun al celor două comisii, este raport de admitere, fără amendamente.

Este o lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Intrăm în procedura de vot.

Se

Vă rog, domnul senator Vochițoiu, pentru explicarea votului.

Microfonul central.

## Vă mulțumesc.

Am votat împotriva acestui act normativ, pentru că, pe de o parte, într-adevăr, îi încurajează pe cei care au făcut cheltuieli fără acoperire legală să facă în continuare sau și de aici încolo, dar mai ales pentru că blochează și sufocă definitiv anumite administrații publice locale, care, nu neapărat din vina primarilor sau a consiliilor locale, ci datorită politicii economice „foarte bune” din ultimii 23 de ani... Sunt zone ale României, după cum bine știți, total dezindustrializate și administrații publice care nu mai au venituri deloc. Ei, în aceste administrații această ordonanță lovește definitiv, adică îi blochează, pentru că acești oameni nici nu pot accesa fonduri de la Trezorerie, nu întrunesc condițiile de eligibilitate.

Și, ca să vedeți că nu vorbesc, pur și simplu, ca să mă aud vorbind, vă dau câteva exemple din județul Hunedoara și din Valea Jiului: localități care au apărut în jurul unor exploatări miniere și care, la ora asta, au fost închise sau în jurul unor combinate, cum ar fi combinatul de la Călan, iar exemple ca acestea sunt în multe administrații din România.

Eu cred că sunt peste 200 de primării, care, neavând acces la fondurile acestea, la Trezorerie, venim și le blocăm și accesul la cotele defalcate din TVA și, în felul acesta, acest act normativ – care părea, inițial, bun și ar trebui să fie un act bun – devine un act normativ nociv pentru foarte multe primării din România.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor, Trecem la punctul următor al ordinii de zi. Poftiți, domnule senator, mă scuzați. Domnul senator Mora, microfonul central, aveți cuvântul. Mă scuzați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu intenționam să iau cuvântul, dar văd că se duce discuția într-o zonă care nu este absolut deloc corectă. Și vă spun în cunoștință de cauză, pentru că această nebunie a datoriilor la nivelul autorităților locale, care s-a întâmplat în ultimii ani, practic, a creat falimente la rând la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Iar această măsură de astăzi este, de fapt, o măsură foarte corectă din punctul de vedere al obligării autorităților care au angajat cheltuieli să le plătească. Atât și nimic mai mult. Orice altă discuție vizavi de această chestiune este o discuție pur politică.

Cu alte cuvinte, toți cei care au angajat cheltuieli trebuie să le plătească, iar această măsură vine foarte clar în ajutorul lor, prin a le acorda un împrumut. Și nu este subvenție care nu se mai întoarce, practic, este un împrumut cu o dobândă preferențială, tocmai în a-i încuraja și a plăti aceste datorii, pentru că, în acest moment, există foarte multe datorii la nivelul acestor întreprinderi mici și mijlocii, care, practic, au falimentat în multe zone.

Și vă mai spun un lucru, pe care l-am mai spus și ministrului finanțelor publice, și anume: există arierate încă necunoscute și sunt lucrări încă nefacturate în acest moment tocmai datorită acestei chestiuni și a faptului că nu s-au plătit ani la rând aceste datorii angajate la nivelul autorităților. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Haideți, că mie îmi place dezbaterea și observați că încerc s-o modelez în așa fel încât să existe, dar sunt niște mici reguli. Din tainele acestor reguli aș vrea..., ele nu sunt taine, sunt în regulament.

Unu. Votul este explicat numai de liderii de grup, votul grupului. Nu se profită de această modalitate pentru a se da, folosind tribuna, o declarație, pentru a răspunde... Sigur, fiecare își motivează votul politic, de data aceasta, cum dorește el. Nu putem să-i dăm replică.

Dacă dorim să venim în numele grupului să ne explicăm votul, care este o declarație politică, o facem. Această modalitate democratică, cred eu, și foarte corectă se aplică, dar în niște limite rezonabile. Nu este o declarație politică, pentru că aceea se face de la 9.00 până la 10.30. Limita admisibilă este într-un minut. Dacă un om politic într-un minut nu poate să motiveze pentru ce a votat, a ridicat mâna, mai ales că avem dezbateri generale, deci...

Eu încerc să fac lucrurile de așa manieră încât să fie o dezbatere vie, să fie o dezbatere corectă, dar să știți că nu sunt aceste modalități procedurale tertipuri de a ajunge la microfon, ci este o procedură de vot absolut corectă, în numele grupului vorbește o singură persoană, explică punctul de vedere al grupului. Așa, putem ajunge la situația, dacă ar prevedea regulamentul, ca toți cei 130 și ceva de senatori, 137, să ceară acest drept și atunci nu am mai discuta.

Vă mulțumesc foarte mult... 176 de senatori, mă scuzați, eram într-un alt timp.

La punctul 7 din ordinea de zi este Proiectul de lege...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu-l supunem la vot?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Supunem la vot, da. M-ați încurcat și pe mine. Raportul este un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură de vot pe acest...

Imediat.

Nu l-am supus. Acum îl supunem la vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, acum suntem în procedură de vot. Deci după ce domnii senatori și-au...

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

A, s-a votat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a votat.

**Domnul Tudor Barbu**

**:** Iertați-mă, eu v-am încurcat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

N-are nimic.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Eu am greșit.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Era și puțin ilogic, domnule secretar, ca cineva să-și explice votul înainte să-l dea.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Îmi cer iertare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Se poate întâmpla orice. Mergem la punctul 8 al ordinii de zi, vă rog.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății. Acest proiect de lege...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Eram la punctul 7. Ați sărit punctul 7.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Suntem la punctul 7?

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Mie mi-a fost și frică să mai intervin.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” și adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de derulare a programului „Prima casă”.

Raportul comisiei este de admitere.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Este vorba despre o lege cu caracter ordinar.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu,

să prezinte proiectul de lege și poziția Guvernului.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2012 pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” și adoptarea unor măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de derulare a programului „Prima casă”.

Acest act normativ are în vedere următoarele:

– posibilitatea novării obiectului contractului de garantare în cazul în care garanția pentru vicii ascunse operează în condițiile legii, cu condiția ca valoarea locuinței dobândite de către beneficiar în urma novației să fie cel puțin egală cu valoarea creditului contractat, la care se adaugă valoarea avansului;

– posibilitatea achiziționării de către beneficiar a celei de-a doua locuințe în cadrul programului, ca urmare a producerii unui risc asigurat de natură a face improprie utilizarea locuinței inițiale potrivit destinației și cu condiția stingerii creditului contractat inițial în cadrul programului;

– reglementarea unor măsuri care să ofere soluții în cazul garanțiilor acordate în cadrul programului „Prima Casă” pentru beneficiarii care au achiziționat locuințe și au fost afectate total sau parțial de incendii și alte evenimente de acest tip.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Cine dorește să intervină la dezbateri generale? Nu avem solicitări.

În aceste condiții, trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Este o lege ordinară, noi suntem primă Cameră sesizată.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății.

Raportul este al Comisiei pentru sănătate publică.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Sănătății, Răzvan Vulcănescu, microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii vizează, în principal, armonizarea legislației naționale cu prevederile Directivei 2011/62/UE de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman în ceea ce privește prevenirea pătrunderii medicamentelor falsificate în lanțul legal de aprovizionare, în contextul îndeplinirii obligațiilor ce-i revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În raport cu cele menționate, vă comunicăm faptul că Guvernul este de acord cu raportul Comisiei pentru sănătate publică și susține adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizul Consiliului Legislativ, care a fost favorabil, precum și avizele de la celelalte comisii, în ședința din 19 februarie 2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Sunt înscrieri la dezbateri generale din partea domnilor senatori?

Nu avem solicitări.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2013 pentru completarea art. 362 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Este un raport al Comisiei pentru sănătate publică.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Dau cuvântul domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu, de la Ministerul Sănătății, care va prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ se creează baza legislativă privind acordarea din bugetul Ministerului Sănătății a fondurilor către societățile aflate sub autoritatea Ministerului Sănătății la care statul este acționar majoritar, prin aport în numerar și majorarea capitalului social.

Promovarea prezentului act normativ este impusă de necesitatea asigurării condițiilor pentru producerea sau achiziționarea medicamentelor de către societățile aflate sub autoritatea Ministerului Sănătății. În raport cu cele menționate, vă comunicăm faptul că Guvernul este de acord cu raportul comisiei și susține adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică.

Microfonul 6.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a Senatului, în ședința din 12 februarie 2013, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt doamne sau domni senatori care doresc să participe?

Domnul senator Agrigoroaei. Microfonul 2.

E invitat la microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Salut acest proiect de lege.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință că este vorba despre fabrica „Antibiotice” Iași, care este singura fabrică de medicamente care mai este a statului român, și au fost lupte crâncene, și acum opt ani, și acum 10 ani, și acum cinci ani, să o vândă unui mare concern, nu mare..., mai multe concerne farmaceutice internaționale. Nu pot să trec peste acest proiect de lege fără a scoate în evidență că a putut o fabrică de interes național totuși să reziste. La Iași!

Este un director acolo, domnul Nani, care a adus această fabrică la cinci milioane de lei profit net anul trecut, o fabrică care era programată a se tăia la fier vechi și a se da toate rețetele și tot ce avea în patrimoniul fabricii la concurență.

Țin să felicit! Și poate nu are legătură cu proiectul de lege, dar e ceva de suflet pentru ieșeni și cred că ar trebui luat ca exemplu de toți ceilalți, din celelalte localități, și acele fabrici, pe care nu am reușit încă să le vindem la fier vechi, să încercăm să le salvăm, pentru că se vede că se poate. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege, după cum s-a mai spus, are caracter de lege ordinară, iar noi suntem primă Cameră sesizată.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc.

Transmiteți-l la Camera Deputaților.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2012 privind asigurarea unei contribuții suplimentare a României la nivelul Organizației Internaționale de Poliție Criminală – INTERPOL prin detașarea ofițerilor de poliție.

Acest proiect de lege, aflat la punctul 10 în ordinea de zi, are raport întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dau cuvântul doamnei Irina Alexe, șeful Departamentului pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului relația cu Parlamentul din Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum rezultă și din titlul proiectului de lege, prin acest act normativ a fost creat cadrul juridic pentru detașarea ofițerilor de poliție la INTERPOL.

Precizez faptul că, prin actul normativ, sunt stabilite regulile privind detașarea, privind această contribuție suplimentară, drepturile de care beneficiază personalul în țară, respectiv în străinătate.

Mai precizez faptul că, în temeiul art. 12 din ordonanță, au fost emise normele metodologice, astfel încât, în acest moment, avem primul ofițer de poliție detașat la INTERPOL, care ne reprezintă acolo cu onoare și cu cinste.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna Alexe.

Dau cuvântul domnului senator Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Microfonul 7, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu acest prilej, doresc să vă informez că proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar la dezbaterile organizate în cadrul Comisiei pentru apărare, cu unanimitate de voturi, a fost adoptat un raport favorabil proiectului de lege, drept pentru care noi, comisia, vă propunem atât raportul, cât și proiectul de lege pentru avizare favorabilă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Vă mulțumesc.

Sunt înscrieri la dezbateri generale pentru acest proiect de lege?

Nu sunt solicitări.

Pe cale de consecință, intrăm în procedură de vot. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem Cameră decizională.

Vă rog să-l transmiteți pentru a fi promulgat.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea unor acte normative conexe.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este sesizată în fond.

Este o lege organică.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu, din partea Ministerului Justiției, pentru a prezenta poziția Guvernului.

Microfonul 8.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost necesară pentru a fi corelată cu legea de degrevare a instanțelor judecătorești. După cum bine știți, legea de degrevare a instanțelor judecătorești a parcurs o dată circuitul parlamentar, a fost trimisă spre reexaminare de către Președintele României și nu a mai existat timpul necesar

pentru a putea fi adoptată și să intre în vigoare la 1 februarie 2013, așa cum era prevăzut să intre în vigoare noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care, prin această ordonanță de urgență, s-a corelat termenul de intrare în vigoare a celor două acte normative ca fiind 15 februarie 2013.

Pentru aceste motive, Guvernul susține adoptarea proiectului de lege privind adoptarea ordonanței de urgență în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 6.

Aveți cuvântul, doamnă senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș face câteva mențiuni.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil, cu o observație și propuneri.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a trimis un aviz favorabil, fără amendamente.

În acest context, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat proiectul de lege și a hotărât, în data de 19 februarie 2013, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport favorabil, fără amendamente.

Ministerul Justiției a susținut proiectul de lege în forma adoptată de Guvern.

După cum ați spus, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul având în competență proiectul de lege spre dezbatere ca primă Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, înscrieri la dezbaterile generale pentru acest proiect de lege.

Nu sunt solicitări.

Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 115 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

Trecem mai departe.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al capitolului II din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Acest proiect de lege este propus de către Ministerul Transporturilor.

Raportor este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Matei Constantin, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului și, mai ales, al ministerului în legătură cu proiectul de lege.

Vă rog, microfonul 9, aveți cuvântul.

## **Domnul Matei Constantin** _– subsecretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

Proiectul de lege are un articol unic și face referire la procedura de admitere la tranzacționare a unui pachet de minimum 5% din acțiunile a șapte companii din portofoliul Ministerului Transporturilor și care a avut termen de implementare până în 31.12.2012.

Din cauza contextului crizei economico-financiare și a faptului că o perioadă de timp, între 2008 și 2011, acest proces a fost întrerupt și repunerea în vigoare a durat, se solicită ca termenul să fie 31.12.2013.

Mulțumesc.

Este vorba deci de o prorogare de termen.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamna senator Federovici, aveți microfonul 6 pentru a prezenta raportul.

Doamnelor și domnilor consilieri,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat proiectul de lege și a hotărât, în data de 19...

Stimată doamnă, ați fost consilier județean. Ne aflăm în Senatul României...

Îmi cer scuze!

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, un raport favorabil, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite de Guvern.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, fără amendamente.

Senatul are în competență proiectul de lege spre dezbatere, ca primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Sunt intervenții din partea plenului? Nu există solicitări.

Pe cale de consecință, intrăm în procedura de vot. Raportul comisiei, cum ați auzit, este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare,

iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Intrăm în procedură de vot.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 123 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă rog să transmiteți acest proiect de lege Camerei Deputaților.

La punctul 13 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Este vorba despre o cerere de reexaminare din partea președintelui.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este o lege organică.

Inițiatorii sunt Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Vladimir Mănăstireanu.

Domnule coleg, fost coleg deputat, domnule secretar de stat, vicepreședinte, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

La vremea când acest proiect de lege a intrat în Parlament, noi am avut o serie de discuții cu reprezentanții organizațiilor de protecție a animalelor, am făcut amendamentele necesare. Pot să vă spun, astăzi, că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor susține proiectul de lege în forma adoptată de comisia din Senat.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Microfonul 6.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând legea trimisă la promulgare și decizia Curții Constituționale, reține:

– Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, a admis în parte obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că dispozițiile art. 1 pct. 8 din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002, sunt neconstituționale.

Analizând și având în vedere observațiile Curții Constituționale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu legea.

Legea urmează a fi adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Fac o rectificare. E vorba de o reexaminare, dar nu este o cerere de reexaminare din partea Președintelui României, ci este o reexaminare care a fost solicitată de un număr de senatori, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012.

Conform prerogativelor constituționale, procedurilor din Regulamentul celor două Camere, în termen de 45 de zile, Parlamentul are posibilitatea să modifice, conform solicitărilor din decizia obligatorie a Curții Constituționale, acel proiect de lege. Dacă nu se face în acest răstimp, articolul respectiv este eliminat din proiectul de lege. Deci ne aflăm într-o procedură de reexaminare în baza unei decizii a Curții Constituționale.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt observații?

Cine vrea să se înscrie la cuvânt?

Doamna senator Cristiana Anghel.

În mod excepțional, fiind vorba de o doamnă, care ne-a și presat din acest punct de vedere, îi ofer microfonul central, pentru că a trecut cu multă nonșalanță pe lângă microfonul 2, unde vorbesc toți colegii Domniei Sale.

Aveți microfonul, stimată doamnă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pot să spun că este prima dată când am emoții, deși vorbesc de mai mult timp în Parlament.

Mi-am permis să-mi scriu câteva gânduri, pentru nu știu dacă voi putea duce până la capăt fără să și plâng.

În perioada campaniei electorale de la sfârșitul anului trecut, am pierdut 10 prieteni cu lăbuțe și blăniță. Au fost uciși. Pentru bani. Pentru foarte mulți bani.

Pentru ce sunt ucise, în general, animalele în țara aceasta, deși eutanasierea este contrară principiilor și

prevederilor Declarației Universale a Drepturilor Animalelor, proclamată solemn, la Paris, în 15 noiembrie 1978, la sediul UNESCO?

Au fost uciși, deși toate animalele au, în mod egal, dreptul la existență în cadrul echilibrului ecologic.

Au fost uciși, deși orice formă de viață animală are dreptul la respect.

Au fost uciși, deși niciun animal nu trebuie supus unor tratamente brutale sau unor acte de cruzime.

Au fost uciși, deși sacrificarea oricărui animal care nu este absolut necesară, precum și orice decizie care duce la un asemenea act constituie o crimă.

Au fost uciși, deși în Raportul explicativ la Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie, întocmit sub egida Comitetului de Miniștri al Comisiei Europene, pct. 15 lit. d), se menționează că prin „animale de companie” se înțelege și ceea ce se desemnează, în mod curent, prin noțiunea de „câini fără stăpân”.

Au fost uciși, deși acești prieteni ai mei ar fi trebuit să beneficieze de protecția convenției.

Au fost uciși, deși Tratatul de la Lisabona prevede că animalele sunt ființe simțitoare și trebuie tratate în consecință.

Au fost uciși, deși înaintea votului final asupra Proiectului de lege PL-x nr. 912/2007, Parlamentul European a făcut apel la Parlamentul României să voteze în spiritul european, pe baza responsabilității etice, pentru unica soluție, bazată pe strategiile Organizației Mondiale a Sănătății: prindere, sterilizare, returnare.

Au fost uciși, deși, conform prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Mulțumesc asociațiilor de protecție a animalelor...

Mulțumesc tuturor cadrelor didactice, care, la școală, își fac datoria și îi învață pe copii că orice are viață trebuie tratat cu respect și vă mulțumesc și dumneavoastră că m-ați ascultat.

Mulțumesc, doamna senator.

Și eu doresc ca, în numele prezidiului Senatului, să salut prezența reprezentanților asociațiilor de protecție a câinilor. I-am întâlnit și în Camera Deputaților. Acolo aveau o acustică mai deosebită, aici... Pentru că ați obținut o victorie, care este o victorie importantă, iată că sunteți aici și ne bucurăm de acest lucru, împreună cu fostul nostru coleg, domnul senator Marinescu, un militant în aceste probleme.

Dau cuvântul domnului senator Sorin Roșca-Stănescu. Microfonul central.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Spiciul rostit de colega noastră, doamna senator Anghel, mă scutește pe mine să fiu patetic, dar totuși nu-mi pot reprima observația că, timp de 23 de ani, milioane de oameni care iubesc aceste animale au așteptat, de cele mai multe ori, cu răbdare, uneori, cu nerăbdare, dar au așteptat acest moment extrem de important, care se petrece astăzi. Și este bine că se petrece, și eu sunt bucuros că, în numele Partidului Național Liberal, am posibilitatea să spun câteva cuvinte într-un moment pe care îl consider crucial dintr-un anumit punct de vedere.

Fac apel la colegii din opoziție, poate va fi singurul act normativ, acesta, care să fie votat în unanimitate. Este legea Marinescu. Să nu ne ferim s-o denumim așa...

Și închei, rugându-vă încă o dată, colegi din opoziție, colegi de la putere, să adoptăm toți această lege.

Închei, spunând că acest proces nu se va încheia până când Guvernul, și fac această solicitare de la acest microfon acum, și vom iniția și demersurile necesare, nu va înființa și poliția veterinară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Microfonul 3, domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost inițiat pe vremea când eram coleg în Senat cu domnul senator Marinescu și, la vremea respectivă, am spus un lucru, susținând același proiect. Eutanasierea, atunci când vorbești de aceste animale, este o ipocrizie fără seamăn, dar e o ipocrizie și criminală.

Eutanasierea presupune o sinucidere asistată în care cel care-și dorește moartea nu o poate face cu forțe proprii. Nimeni nu întreabă aceste animale dacă vor sau nu să fie ucise.

Preluând însă ideea domnului senator Sorin RoșcaStănescu, aș spune că mai e nevoie de un lucru. Eu nu cred – și n-a reușit nimeni să mă convingă – că iubim animalele de orice fel, atâta vreme cât noi punem ca principiu reîntoarcerea în teritoriu.

Animalele fără stăpân, vizate de lege – în principal, câinii, dar și pisicile – nu sunt, în acest context, animale sălbatice. Așa-numitul teritoriu nu este o zonă de protecție. Câtă vreme

se întorc pe străzi, printre blocuri, sunt, în continuare, expuși sau expuse aceste animale și accidentelor de mașină cu mort sau mutilare, și unor acțiuni criminale ale unor indivizi mai puțin educați din acest punct de vedere și cu porniri, la rândul lor, animalice.

De aceea, eu cred că protecția acestor animale nu se poate realiza câtă vreme, după prindere și sterilizare, urmează așa-numita returnare în teritoriu.

Eu cred că soluția ar trebui să fie găsită în sensul în care aceste animale să capete, cu adevărat, protecție.

Faptul că luăm măsuri ca să prevenim înmulțirea lor prin sterilizare..., nici aici nu sunt foarte convins că le iubim cu adevărat, dar hai să spunem că este o soluție găsită la un fapt deja existent.

Aș vrea să găsim o soluție în care câinii, în principal, și pisicile să nu mai fie călcate sau lovite de mașini pe stradă, să nu mai intre în conflict cu copiii și cu oamenii în vârstă printre blocuri și toată lumea să înțeleagă că e vorba de suflete care trebuie protejate.

Din acest punct de vedere, eu cred că această lege, deși dorită, deși acceptată de toată lumea, și pe care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Senatul României o va susține și o va vota, așa cum a fost ea propusă și cum a fost și reexaminată în urma deciziei Curții Constituționale, nu rezolvă pe deplin problema.

Mulțumesc.

Domnul senator Burlea, microfonul 2.

## **Domnul Marin Burlea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu prea am avut șansa și ocazia să vorbesc la aceste microfoane până acum, fiind la primul mandat, dar consider că este o onoare pentru mine să pot să abordez acest subiect absolut delicat.

Trebuie să înțelegem că animalele merită respectul și compasiunea noastră. Și eu iubesc toate animalele și, spre exemplu, aș fi susținătorul unei legislații care să-i aresteze pe cei care bat caii, care maltratează animalele.

În urmă cu un an am fost în Italia și am fost la Capri. Acolo e casa lui Axel Munthe, care a scris „Cartea de la San Michele”, și unul dintre obiectivele esențiale ale vieții lui a fost drepturile animalelor.

Eu cred că ar trebui să ne gândim și la acest aspect, pentru că suntem la peste o sută de ani distanță.

## Doamnelor și domnilor,

Cred eu că disfuncțiile se află undeva la nivelul administrațiilor locale, pentru că acolo se rulează niște bani, se cheltuiesc niște bani în contul câinilor comunitari, deci nu al câinilor fără stăpâni, al câinilor comunitari. După părerea mea, este termenul ideal sau corect.

Și atunci, nici nu se fac sterilizări cum trebuie, din punct de vedere medical, pentru că interesul este să se perpetueze fenomenul, să se înmulțească, să rămână.

Eu cred, ca să fim totuși și corecți, că societatea românească a progresat, în sensul că, în momentul de față, câinii comunitari nu se mai feresc să meargă pe trotuare, fac traversări pe la trecerile de pietoni, nu prea mai sunt călcați de mașini decât absolut accidental, și îmi aduc aminte că acum vreo 20-30 de ani erau multe victime din rândul lor.

Eu cred că trebuie să susținem această lege și o susținem în mod absolut special.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu, microfonul 1.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Înainte de toate, vreau să-l felicit și eu pe domnul Marinescu și pe toți inimoșii, care, astăzi, ne-au făcut un moment plăcut la intrarea la locul de muncă, oferindu-ne câte o floare.

Vă mulțumim și vă felicit pentru energia și toată munca pe care ați depus-o și pentru răbdarea pe care ați avut-o în acești ani.

Vom vota și cu sufletul, și cu mintea acest act normativ și toate actele normative, de aici încolo, care vor duce la îmbunătățirea vieții acestor animale, indiferent că sunt câini, că sunt cai și așa mai departe. Toate sunt animale domestice.

Vizavi de apelul făcut de colegii de la putere pentru opoziție, vreau să vă spun că astăzi nu vorbim de opoziție sau putere. În noi veți avea opoziție doar când veți lăsa oameni pe stradă.

Astăzi, cu câinii, o rezolvăm. Rămâne să rezolvăm și cu oamenii.

Felicitări!

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Popa, microfonul 3.

## **Domnul Florian Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De la început, vreau să spun că voi susține legea Marinescu

și le mulțumesc pentru primirea de azi-dimineață de la intrarea în Senat.

Chiar m-am mirat să văd că oferă flori și bărbaților. Acum mi-am dat seama de ce. Dar am totuși un lucru de spus. Vreau să-l rog pe domnul Marinescu să nu se oprească aici. Problema nu e rezolvată.

Sigur că m-a impresionat patetismul doamnei Anghel, repetând la nesfârșit că-i ucidem, dar pentru mine, ca medic, e foarte important și reversul medaliei: ce se întâmplă în

camerele de gardă, în primirile de urgență, când vin oameni atacați de haite de câini.

Sterilizarea e o problemă. Ea poate rezolva o problemă, dar nu toate problemele și, de aceea, i-aș ruga pe domnul Marinescu și pe colaboratorii lui să continue această idee legislativă și să vedem, vorba domnului senator, coleg de-al meu, până unde mergem cu restituirea, pentru că, dacă-i trimitem tot între blocuri, problema nu va fi rezolvată. Și, atunci, cred că ideea este de a continua această activitate și să vedem fie niște adăposturi care să reprezinte, într-adevăr, adăposturi pentru animale, fie – știu eu – preluarea lor de către anumite familii, fie alte idei care să-i înlăture din spațiul comunitar pe acești comunitari.

Vă mulțumesc pentru idee.

Vă mulțumesc. Domnule senator Duruț, microfonul 3. Aveți cuvântul, domnule senator Duruț.

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, domnilor senatori și doamnelor senator!

Vreau să intervin cu o problemă tehnică la legea domnului Marinescu.

În primul rând, apare noțiune de păstrare a lor în adăposturi, de deparazitare, de microcipare, castrare, sterilizare, dar noțiunea de microcipare, dacă nu este vizibilă..., cea mai mare greutate este pentru a prinde acești câini fără stăpân și ce stres se produce cu ei în timpul când oamenii de la primărie încearcă să-i captureze.

Aș veni cu propunerea de a fi identificați cu un mijloc vizibil de identificare, pentru a nu fi luate la mână de două sau de trei ori aceleași animale, pentru că microcipul nu se vede.

De asemenea, așa cum spunea și domnul profesor Popa, adăposturile sunt limitate.

Sigur că prin întoarcerea în teritoriu, dacă este haotică, nu realizăm mare lucru. Aceia cred că trebuie să rămână în adăpost. Să facem eforturi, în continuare, de a fi predați, încredințați sau adoptați sau adoptați de asociațiile de locatari.

Pentru că, altfel, numai prin sterilizare și microcipare, și neidentificarea celor microcipați, celor vizați...

Domnule senator,

Suntem în procedură de vot, nu putem să modificăm textul. Sunteți foarte tehnic și foarte corect în ceea ce spuneți, dar acum nu mai putem să modificăm. Votăm „împotrivă” sau „pentru”.

Eu propun și poate revenim să adoptăm. În situația, în starea care este acum, nu realizăm mare lucru.

Mulțumesc foarte mult.

Fără microcipare evidentă, fără reîntoarcerea la proprietar..., și trebuie să dispară noțiunea de câine fără stăpân sau câine vagabond.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Mănăstireanu, cred că e un lucru care poate fi luat în considerare și să fiți atenți la aplicarea proiectului de lege.

Are cuvântul domnul senator Barbu, microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt perfect de acord cu ceea ce a spus colegul Vochițoiu, ca lider de Grup parlamentar al PP-DD, adică voi fi cu mâna sus la voturi „pentru”, dar, un pic atipic, îmi voi explica votul înainte de a-l da, și asta pentru două motive: la balcoane avem invitați de marcă și stenograma funcționează. Eu nu pot merge cu fariseismul și cu prefăcătoria până acolo unde merg unii dintre noi.

Eu vă spun de la microfonul Senatului României că această lege și acest vot de azi nu va avea, nu vor avea, că e subiect multiplu, niciun efect.

Mafia care gravitează în jurul acestei povești cu câinii comunitari de mai bine de 20 de ani va funcționa la fel de bine și după votul nostru de astăzi.

Copiii și oamenii vor fi mușcați într-o cotă sensibil egală și de mâine încolo, cum bine spunea reputatul profesor Popa, și camerele de gardă vor fi la fel de încărcate cu persoane mușcate de câini și de mâine încolo, și după promulgare încolo, și asta doar pentru că nu am găsit niciun fel de soluție, și aici invoc intervenția colegului Șerban Nicolae, care spunea foarte bine, dar, mă rog, fiind printre cei care susțin proiectul de lege, nu avea cum să spună până la nivel de detaliu. Am convingerea că, fiind un jurist de marcă, fiind și om cu experiență, știe exact ce spune.

Votăm ceva ce nu va avea niciun efect. Sute și sute de mii de euro, la nivelul autorităților locale, se vor plimba printre lăbuțe, blănițe și multe alte povești de genul acesta către cei care și acum, și de aici înainte, și până acum au făcut afaceri uriașe pe baza lăbuțelor și blănițelor, iar votul nostru de astăzi, deși aplaudat de prietenul meu, domnul Marinescu, nu va avea niciun efect – votul, nu domnul Marinescu.

Mi-am făcut datoria ca, atunci când, peste un an, peste doi, peste trei, cine va fi aici se va trezi în fața unui act normativ, măcar să știe că a fost un rebel care a spus și, atunci când se aplauda de la balcoane, că aplauzele sunt sterpe și fără niciun efect serios.

Mulțumesc. Dau cuvântul...

Nu, stați un pic! Stați, stați...

Deci ultima intervenție o dau, pentru un singur minut, doamnei senator...

Vă rog, domnul senator Sârbu.

După aceea, doamna senator Anghel.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Eu am vrut să intervin doar pe procedură, așa cum am spus, și cred că argumentele care s-au adus, modul în care au fost prezentate, mai patetic, mai puțin patetic, a dus la o concluzie generală. Sigur, cu corecțiile pe care le-au făcut și unii colegi.

E ora 13.00. Se încheie, de fapt, ședința noastră de astăzi și eu cred că putem să

Mulțumesc, domnule senator.

Un singur minut, doamna Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Treizeci de secunde și vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru cei care se tem de cățeii de pe stradă. Într-adevăr, unora le dau dreptate, dar pe cei de aici din Parlament care se tem de lucrurile acestea îi întreb un singur lucru: oamenii ucid? Da. Suntem toți băgați în niște cuști și nu mai avem voie să umblăm, pentru că, vezi Doamne, unul dintre noi va putea ucide la un moment dat? Aceasta înseamnă fariseismul și faptul că nu înțelegi ce înseamnă sufletul de câine și sufletul celui care iubește câinele.

Mulțumesc, doamna senator.

Este ultima intervenție, pentru că, din partea Grupului parlamentar al PDL, nu a vorbit nimeni.

Domnule senator Dincă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu scurt. Nu sunt nici popular, nici populist. Astăzi, aici, trebuie să spunem clar: această lege nu rezolvă nicio problemă, nici problema câinilor fără stăpân, pentru că exact cei care iubesc câinii m-au întrebat: noi iubim câinii când îi ținem vara în căldură și însetați în stradă? Iubim câinii iarna, când sunt înghețați și îi lovesc mașinile? Când iubim câinii? Când trebuie să suporte acțiunile unor oameni care nu-i iubesc?

Iar, pe de altă parte, problema cetățenilor care sunt în permanență mușcați, nici aceasta nu e rezolvată. Am văzut că niciun coleg nu și-a asumat să spună în mod direct că nu va vota acest proiect. Eu nu-l votez, dat fiind faptul că nu rezolvă absolut nicio problemă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Toate grupurile parlamentare și-au exprimat cuvântul, mai puțin Grupul parlamentar al UDMR. Îl invit pe domnul senator Tánczos la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, aș vrea să-mi exprim și eu punctul de vedere.

Din respect față de cei care au încercat să găsească o soluție în această problemă extrem de delicată, nu voi vota împotriva legii. Însă am foarte multe reticențe în privința soluțiilor pe care le oferă acest act normativ. Mă voi abține, pentru că știu foarte bine că soluțiile oferite nu rezolvă problemele de bază. Cei care sunt responsabili pentru numărul foarte mare de câini de pe stradă sunt oamenii. Cei care încearcă să le găsească sunt, într-adevăr, tot oamenii și Parlamentul.

Cred că soluțiile oferite sunt blânde, sunt umane, gândite pentru oameni, nu pentru animale. De aceea mă voi abține la vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de un raport al comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Pe cale de consecință, vă solicit votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru? 130 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? 5 abțineri. Vă mulțumesc. Raportul, cu amendamente, a fost adoptat. Se supune votului proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. 131 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? 7 abțineri. Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți la Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor senatori,

Încheiem ședința de astăzi și am parcurs 15 proiecte de lege din cele 24 din ordinea de zi.

Vă mulțumesc foarte mult.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646902]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/21.III.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei