Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 11 iunie 2013.

Începem cu sesiunea de declarații politice.

Dați-mi voie să vă transmit că timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute. Vă spun și cum este repartizat:

- Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Senatori independenți – 1 minut.

Doamna senator Crețu Gabriela – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Gigi Chiru.

Vă rog, doamnă senator. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Constituția este fundamentul legilor, nu codul codurilor”.

Cu oameni de bună-credință și cu mai multă știință, Constituția actuală nu ar fi creat probleme. Este neactualizată, dar nu eronată. Abuzul de interpretare a fost însă real în câteva decizii ale Curții și acțiuni ale președintelui. Cum la rea-credință sau la incompetență este mai dificil de găsit leac, s-a tras concluzia că de vină e textul constituțional și trebuie modificat. Probabil că cetățenii ar fi vrut invers.

Sunt dintre cei care au susținut public că, dacă tot vrem să schimbăm, să facem o Constituție nouă. Convocarea unei adunări constituante ar fi permis, gândeam eu, un exercițiu de dialog într-o societate învrăjbită, care să reabiliteze politica în ochii cetățenilor și, prin consultarea întregii societăți, să facă din Constituție un model de bună legiferare, să sporească respectul deficitar față de lege și instituții.

Nu a fost să fie așa. Implicare a existat însă. Forumul constituțional a colectat un număr de propuneri suficiente pentru mai multe constituții, nu pentru o revizuire rapidă. Cu toate acestea, nu ne este îngăduit să transformăm Constituția într-un sac făcut doar din petice, chiar dacă sunt frumos colorate. Motivele sunt numeroase.

Constituția este legea fundamentală, nu codul tuturor codurilor. Conține un set de principii și teze generale care constituie eșafodajul normelor juridice. Ea trebuie să asigure coerența, așa cum structura de rezistență asigură soliditatea unei clădiri. Pentru restul reglementărilor avem legea. Această revizuire, apoi, trebuie aprobată de cetățeni, explicată, înțeleasă. Nu putem merge în campanie cu un fel de caiet pe care am luat notițe la toate materiile și în toate limbile și apoi să așteptăm voturi suficiente pentru a nu avea probleme de legitimitate.

Pentru a fi motivați, cetățenii trebuie să știe care este miza revizuirii. Una diluată în 70 de articole este prea slabă ca să-i scoată din casă. Unde sunt destule schimbări încât fiecare să găsească ceva pe plac sunt și destule pentru ca cineva să găsească ceva ce nu-i place.

Articolele care au generat probleme trebuie clarificate, dar cu atenție. Există instrumente internaționale la care suntem parte, le-am ratificat. Ele nu sunt hârtii, ci norme de drept care au preeminență față de legislația internă. Le-am integrat, am verificat compatibilitatea cu ele, e necesar. Mai există și legi ale gândirii. Ele nu sunt ratificate în Parlament, dar sunt la fel de obligatorii. Nu putem contrazice la articolul 17 ceea ce cu alte cuvinte am scris la articolul 14.

Și, stimați colegi, mă gândesc că, decât să adăugăm, mai bine să scoatem ceea ce este nenecesar. Am reușit să agităm lucrurile cu modificarea articolului despre rolul familiei. Noroc de buna-credință a celor care au legiferat până acum!

Nu ceea ce s-a adăugat este cea mai mare problemă, ci ceea ce există deja. Articolul permite o mare confuzie între familie și căsătorie. Pentru că mă întreb: ce sunt atunci familiile bazate pe uniunea consensuală, cele monoparentale, care reprezintă vreo 10%, primele vreo 25% din totalul familiilor, cele formate din bunici și copii, pentru că părinții sunt răspândiți prin lume? Eu nu vreau să trăiesc într-o țară în care unui copil i s-ar spune că e ceva în neregulă cu familia lui pentru că el trăiește cu mama și bunica. Nici nu vreau să-mi treacă prin cap că vreun guvern pus pe politici de austeritate ar putea invoca că gospodării ca cele menționate mai sus nu trebuie să beneficieze de protecție, pentru că între bunici și nepoți nu este niciun act de căsătorie.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Gigi Chiru – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Bădălău Niculae. Vă rog, domnule senator.

Ați depășit, doamnă Crețu, cu 53 de secunde. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

„România, vândută bucată cu bucată”

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Țin să luați această declarație ca pe o reacție la anumite întâmplări prin care anumiți interpuși ai USL-ului pompează la Constanța bani grei, în contracte păguboase pentru statul român, unor firme olandeze. Totodată, vă mai dau câteva

exemple din care reiese că România reprezintă un Eldorado pentru investitorii străini.

La Constanța a fost semnat un contract, pe 30 de ani, de cedare a unor drepturi suverane printr-un contract de administrare a pavilionului românesc, semnat cu o firmă germană. De altfel, suntem singurul stat din Europa care a procedat în acest fel. După ce a fost semnat contractul, el a fost declarat confidențial, întrucât acesta aducea câștiguri uriașe firmei private și doar obligații pentru statul român.

Un alt exemplu îl constituie firmele străine care exploatează resursele din Marea Neagră. Mai nou, Guvernul Ponta, printr-o hotărâre de guvern, a oferit OMV-ului gaze la prețul de producție internă, în timp ce românii plătesc triplu pentru aceleași gaze. Să nu mai vorbim despre unul dintre contractele celebre, care este cel încheiat cu Bechtel pentru construcția de autostradă, în care guverne, începând de la Adrian Năstase, au pompat bani grei, iar astăzi, după 10 ani, avem doar 52 de kilometri de autostradă, la prețuri exorbitante. Aceste exemple în care guvernele României au înstrăinat resursele țării pot continua.

Așa se face că dăm olandezilor 100 de milioane de euro pentru lucrările din Portul Constanța, fără să aibă nicio obligație contractuală. Sau cedăm pavilionul românesc, din care statul român câștigă 1.000 de euro pe navă, în timp ce firma germană câștigă zeci de mii de euro. Mă întreb retoric, dragi colegi: cu ce este vinovat poporul român de are parte de guvernanți iresponsabili care înstrăinează resursele țării fără să le pese de interesul național?

Sunt convins că există colegi care sunt în asentimentul meu și al românilor, care așteaptă de la clasa politică să le vină în ajutor. Nu putem lăsa cetățenii României să trăiască greu și să fie nevoiți să plece din propria țară, în timp ce dăm ocazia pungașilor străini să se lăfăie în bogățiile României.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Și pentru faptul că v-ați înscris în cele 2 minute și 29 de secunde.

Domnul senator Bădălău – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Zisu Elie.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică are titlul „Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă în traistă!”.

La mai bine de șase ani de la aderarea României la marea familie europeană, este pentru prima dată când absorbția fondurilor europene cunoaște o creștere semnificativă în procente. Așa se face că, datorită măsurilor luate de Guvern, rata absorbției banilor europeni s-a dublat, ajungând la 15,8%.

Nu a fost o muncă ușoară, dacă ne gândim că la instalarea Guvernului USL o parte din programele europene erau presuspendate sau suspendate din cauza neregulilor constatate de Comisia Europeană pentru perioada 2009–2011. Intervențiile premierului la Bruxelles și dovada unor măsuri economice eficiente au dus la deblocarea acestor programe și atragerea, într-un singur an, a unor sume echivalente cu ale Guvernului PDL, dar în toți anii lor de guvernare.

Este bine că lucrurile au pornit pe un făgaș normal, dar avem multe de făcut. Problemele mari sunt la comunitățile locale, acolo unde primarii de orașe sau comune încă se plâng de alocările insuficiente de la buget, motivându-și în fața cetățenilor eșecurile și lipsa de preocupare prin bugetele mici pe care le au.

Este limpede că o localitate nu se poate dezvolta doar prin taxe și impozite colectate de la cetățeni, în multe cazuri șomeri sau pensionari. În această situație, singura șansă rămân banii europeni. Dar cum să-i accesăm, dacă la nivelul multor comunități primează încă lupta politică și mai puțin interesul pentru cetățean?

Județul pe care-l reprezint, Giurgiu, este un județ sărac, ocolit de investitori, deși se află lângă Dunăre și are un important potențial agricol. În aceste condiții, forțele administrative ale județului își canalizează interesele mai mult spre lupte politice, fie interne, fie cu adversari politici, în timp ce în județ zeci de proiecte așteaptă să fie finalizate, iar altele să înceapă.

Singura rezolvare a acestei situații este atragerea fondurilor europene, iar implicarea mai mare a consiliilor județene și a primăriilor pentru a iniția proiecte poate fi salvatoare, pentru că, deși Uniunea Europeană ne dă, nu ne bagă și în traistă.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Zisu Ionuț – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Neagu Mihai.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

## Onorată audiență,

Declarația pe care am onoarea s-o susțin astăzi în fața dumneavoastră se dorește a fi un punct de vedere în favoarea diferențierii probelor la examenul de bacalaureat în funcție de profilul și filiera de studiu ale elevilor.

De la bun început, vă mărturisesc că eu unul nu cred în dihotomia care a marcat acest subiect, și anume că școala trebuie să le dea unora educație, iar altora o meserie. Mi se pare că, pusă în acești termeni, problema este tratată cu destul de multă superficialitate și de o parte, și de alta. Nu ne permitem să fim neatenți cu chestiuni atât de serioase și grave cum sunt școala românească și viitorul tinerilor noștri.

Spun acest lucru atât în calitatea mea de parlamentar responsabil pentru educația tinerilor români, dar și în calitatea mea de părinte care a urmărit cu atenție și îngrijorare mișcările și convulsiile din sistemul educațional din ultimii ani.

În acest spirit și de la această tribună vreau să afirm categoric dreptul pe care tinerii acestei țări îl au de a

beneficia de cea mai bună educație pe care statul român o poate oferi, dar și de o carieră profesională pe măsură. Una nu o exclude pe alta și, dimpotrivă, o meserie nu există în lipsa unei educații bune și invers.

Personal susțin cu tărie modificarea sistemului de organizare a examenului de bacalaureat prin introducerea unor probe diferențiate, în funcție de profil – uman sau real – și în funcție de filiera de studiu – teoretică, tehnologică sau vocațională.

Dincolo de eventualele merite legate de o mai bună inserție pe piața muncii a laureaților, dar și de alte efecte sociale cu potențial pozitiv, această modificare nu face decât să introducă mai multe elemente de raționalitate acestui examen, căruia i-au căzut victime inclusiv elevi merituoși, dar care au fost testați la materii în afara profilului și filierei alese.

De asemenea, cred că trebuie urmat un principiu al simetriei în orice examinare. În ocurență, subiectele de bacalaureat nu pot fi concepute identic pentru toți elevii, atâta timp cât ei nu studiază laolaltă aceleași materii, nu beneficiază de aceeași programă de studiu și nu au în comun aceleași aptitudini, preocupări sau interese. Pe scurt, sprijin cu toată convingerea reformarea educației și renunțarea la ideea că toți elevii sunt la fel, că toți trebuie să fie la fel de pricepuți și că toți trebuie să știe de toate. Evident, există un bagaj minim necesar, însă acesta nu trebuie confundat cu bagajul educațional și profesional care este corespunzător profilului pe care copiii îl aleg pentru viitorul lor.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Neagu Mihai – Grupul parlamentar al PC. Se pregătește domnul senator Donțu Ovidiu. Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Voi expune în fața dumneavoastră declarația politică intitulată „Codași europeni la grija pentru copii”.

În anul 2002, șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit, în cadrul concluziilor Consiliului European de la Barcelona, ca până în anul 2020 să obțină o rată de ocupare a forței de muncă de 75%. Pentru ca acest lucru să fie posibil, în „obiectivele de la Barcelona” a fost menționat un extrem de important principiu: „Statele membre ar trebui să înlăture factorii care descurajează participarea femeilor pe piața forței de muncă și să se străduiască, luând în considerare cererea de facilități pentru îngrijirea copilului și respectând modelele naționale de furnizare a serviciilor de îngrijire a copilului, să ofere, până în anul 2010, servicii de îngrijire a copilului pentru cel puțin 90% din copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta obligatorie de școlarizare și pentru cel puțin 33% din copiii cu vârste sub trei ani.”

## Stimați colegi,

În acest moment, la trei ani de la expirarea termenului de îndeplinire a obiectivului setat de Uniunea Europeană, România se află pe un rușinos loc 28 între statele care oferă servicii de îngrijire a copiilor sub trei ani, pentru ca mamele să se poată întoarce la muncă. Conform barometrului Eurostat, în 2011 mai puțin de 5% din acești copii aveau locuri în creșe. Mai mult decât atât, procentul de 5%, spun oficialii Eurostat, este irelevant statistic, deoarece eșantioanele din țara noastră folosite la realizarea studiului au fost extrem de mici.

La fel de prost stăm și la capitolul copiilor cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie. În 2011, mai puțin de jumătate dintre ei beneficiau de structuri formale de îngrijire. Azi, în 2013, nu suntem într-o situație deloc mai bună.

Înscrierile în grădinițe au început săptămâna trecută, iar inspectoratele școlare au transmis deja că locurile sunt insuficiente. În multe localități din Moldova copiii riscă să rămână pe dinafară sau să învețe în grupe de peste 30 de copii. În București sunt 30.000 de locuri în grădinițe și 40.000 de copii care concurează pentru ele. Părinții se văd nevoiți să apeleze la sistemul privat, care costă, iar sumele nu sunt mici.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Donțu Ovidiu – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Dobra Dobrin... Dorin Mircea.

Declarația politică se intitulează „Constituția doar dă oamenilor dreptul la fericire. Trebuie însă să o găsești singur” – Benjamin Franklin.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În data de 21 noiembrie 1991, în cadrul ședinței Adunării Constituante, a fost adoptată prima Constituție a României libere și democrate. Ea a intrat în vigoare prin referendumul național din 8 decembrie 1991.

În 2003 a fost adoptată Legea de revizuire a Constituției României, care a fost votată la referendumul național din 18–19 octombrie 2003.

Acum, noul Parlament, votat în iarna anului trecut de către cetățeni, pregătește o nouă revizuire a Constituției.

Una dintre vocile opoziției, și anume doamna deputat Elena Udrea, a făcut de curând afirmații extrem de contradictorii și de-a dreptul uimitoare la adresa modului în care actuala guvernare, dar în special parlamentarii României încearcă să elaboreze acest nou proiect al Constituției.

Afirmațiile doamnei Elena Udrea sunt cu atât mai puțin potrivite și de neînțeles cu cât aceasta nu numai că deține o diplomă de studii în domeniul juridic, dar, până de curând, a făcut parte din fosta guvernare, ce a durat opt ani, ocupând chiar funcția de ministru, ba, mai mult, a fost și este parlamentar.

Experiențele pe care doamna Udrea le evocă referitor la anul 2003, legate de revizuirea Constituției și de faptul că ea este produsul voinței unui singur om politic, îmi ridică o întrebare pe care vreau, pe această cale, să i-o adresez. Stimată doamnă,

Dacă ați considerat că Legea fundamentală din 2003 a reprezentat un cadru politic creat unilateral și univoc, ce v-a împiedicat – și aici mă refer la dumneavoastră atât ca personalitate politică cu influență, cât și la funcțiile pe care le-ați deținut, de parlamentar și de ministru – să veniți cu modificări constituționale care să dovedească bună-credință, o politică coerentă, corectă, democratică și transparență în actul guvernării și în abordarea problemelor de justiție ale țării?

Acestea fiind spuse, noi, cei care acum încercăm nu să aducem fericirea printr-o nouă Constituție, dar să garantăm aplicabilitatea ei, verticalitatea ei și prioritatea ei în fața oricărui act politic, președinte de stat sau cetățean de rând, vă asigurăm că această nouă Constituție va reprezenta, absolut, voința populară, dar și girul celorlalte constituții democratice ale lumii.

Și eu vă mulțumesc.

Cu scuzele de rigoare, domnul senator Dobra Dorin Mircea – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Marian Dan Mihai. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc onoratului prezidiu. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „Sclavi în propria țară față de distribuitorii de resurse energetice”.

Am să vorbesc astăzi despre atitudinea autisto-dictatorială pe care furnizorii de energie au instaurat-o în România ultimilor 15 ani, de când au început privatizările acestor operatori naționali.

Își aduce aminte toată lumea de perioada de teroare a facturilor primite de la Romtelecom odată cu vânzarea acestuia către un operator grec. Acele vremuri au trecut însă, din fericire, datorită multiplicării ofertelor și, automat, reducerii facturilor.

Spre deosebire însă de situația din domeniul comunicațiilor, cea din domeniul furnizării de energie a rămas neschimbată și tinde să se transforme din autocrație în dictatură. La îndemnul Uniunii Europene de a liberaliza și dezetatiza piața, succesivele guverne ale țării au plasat – pentru că nu pot numi vânzare ceea ce au făcut – în mâna unor operatori străini pozițiile monopoliste de furnizori de energie. Astfel, am ajuns astăzi, noi, politicienii, în urma deciziilor superficiale luate în timp, să administrăm sau să guvernăm o populație nedreptățită, pentru care, lucru și mai rău, nici nu mai putem face mare lucru din acest punct de vedere.

Primesc astăzi scrisori, stimați colegi politicieni, din toată țara – poate și dumneavoastră –, scrisori ce semnalează fie abuzuri, fie autismul acestor agenți economici, toate la un loc creând o atmosferă generală ce lezează traiul cetățenilor țării. Am să mă refer astăzi la numai trei exemple ce privesc E.ON Gaz, de exemplu, specie comună între acești operatori, companie distribuitoare de gaz în centrul Transilvaniei, exemple ce dovedesc cu vârf și îndesat principiile după care sunt ghidate aceste companii.

1. Eficientizare maximă, în defavoarea consumatorilor – odată cu privatizarea companiei a urmat un șir nesfârșit de disponibilizări, până la minimumul posibil, astfel încât sistemul citirilor de contoare a devenit o sursă de așa-zise regularizări aberante, dubioase și nedrepte, deoarece compania nu mai are angajați. Două efecte au reieșit de aici: mai mulți șomeri în România și milioane de consumatori nemulțumiți.

Și eu vă mulțumesc că ați consumat 4 minute și 12 secunde.

Domnul senator Marian Dan Mihai – Grupul parlamentar al PDL.

Urmează domnul senator Bujor Marcel. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „USL și democrația la sfert de kilă”.

De când s-a instalat la putere, în mai 2012, USL o ține dintr-o mineriadă parlamentară într-alta, profitând de supramajoritatea pe care o deține în Parlament. În acest sens, cea mai nouă ispravă este Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Prin reglementarea unui cvorum minim de participare de 30% inclusiv pentru procedura de revizuire a Constituției în vigoare, se încalcă primul articol din Constituție, în care se stipulează că „România este stat de drept, democratic (...)”. Democrația înseamnă, înainte de toate, domnia legii și aplicarea regulii majorității în adoptarea legilor și reglementărilor, dar nu o „majoritate de 30%”, așa cum dorește USL-ul. Apoi, democrația mai înseamnă și să nu schimbi regulile în timpul jocului, așa cum procedează acum USL. Aceasta nu mai este o democrație, ci o „democratură”, vorba unui politolog celebru.

Democratura este o democrație caricaturală, degradată, erodată de domnii Ponta și Antonescu, care, în vara anului trecut, erau cât pe ce să dea o lovitură de stat, utilizând în loc de măciucă supermajoritatea parlamentară pe care au obținut-o prin trădări și compromisuri, dacă nu interveneau prompt Uniunea Europeană și Statele Unite, prin Departamentul de Stat.

Faptul că România nu este o democrație consolidată, deși face parte din selectul club al țărilor membre NATO și UE, o știe toată lumea. Rapoartele cunoscutei organizații internaționale „Freedom House”, care monitorizează și evaluează starea democrației în lume, plasează țara noastră în rândul democrațiilor semiconsolidate, „minimale”, într-o companie de țări nu foarte apreciate în ceea ce privește funcționarea statului de drept. Însă acest lucru nu pare să-i preocupe pe domnii Ponta și Antonescu. Dacă tot se laudă cu supramajoritatea lor parlamentară, invocând mai mereu, în lipsă de argumente, regula majorității, atunci să o aplice și în cazul validării referendumului pentru modificarea Legii fundamentale, a viitoarei Constituții.

4 minute și 40 de secunde ați consumat, domnule senator.

Domnul senator Marcel Bujor – Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Leonard Cadăr. Domnule senator Leonard Cadăr, aveți un minut. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice – „Sistemul sanitar din România este în moarte clinică”.

Stimați colegi,

Sistemul sanitar românesc este unul grav bolnav și singura modalitate de vindecare este elaborarea unei strategii eficiente în vederea echilibrării și dezvoltării acestuia. O astfel de strategie ar avea scopul de a revoluționa sănătatea din România pentru a ajunge la standardele europene.

Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu servicii medicale de o calitate îndoielnică, acordate în unități spitalicești din țară, cu lipsa dotărilor de bază și a medicamentelor, cu lipsa aparaturii moderne din spitale și dezinteresul personalului medical, nemotivat financiar și profesional.

Însă problema cea mai mare a sistemului sanitar este corupția din spitale, unde pacientul care solicită asistență medicală este nevoit să ofere șpagă începând de la poarta unității medicale și până în sala de operații. Ministrul sănătății a declarat recent că „șpaga din sistemul sanitar românesc nu poate fi eradicată”.

Din cauza acestor puncte vulnerabile, serviciile medicale din România sunt considerate printre cele mai slabe din punctul de vedere al calității din Uniunea Europeană. Țara noastră alocă pentru sănătate o sumă de 600 de euro pe cap de locuitor, de trei ori mai mică, comparativ cu media europeană, de 1.800 de euro. În ultimii cinci ani, peste 14.000 de medici au plecat din România, din cauza salariilor mici, pentru a profesa în străinătate. Exodul medicilor și al specialiștilor a devenit astfel un fenomen care afectează întreg sistemul sanitar din țară.

Românii nu au încredere într-un sistem de sănătate aflat în colaps, unde oamenii își pierd viața între spitale, în așteptarea ambulanței, în urma unei banale operații sau a cazurilor de malpraxis.

Un prim pas în resuscitarea sistemului sanitar românesc ar fi implementarea unor programe de screening pentru depistarea precoce a cazurilor de cancer de col uterin, sân și colon, dar și pentru bolile cardiovasculare, în vederea îmbunătățirii stării de sănătate și a calității vieții populației din România.

Domnule senator, vă mulțumesc. Ați consumat 2 minute și 4 secunde. Vă rog să încheiați.

Da.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Leonard Cadăr, prin bunăvoința domnului...

Vă rog, pe procedură, domnule secretar.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Aveți un minut în plus, domnule senator Cadăr, de la Grupul parlamentar al PP-DD.

## **Domnul Leonard Cadăr:**

Mulțumesc frumos.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Cu tot dragul.

Vă rog, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

## **Domnul Leonard Cadăr:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică – „Guverne care împart cu ocaua mică”.

Vă aduceți aminte de celebra legendă a lui Cuza Vodă, care a prins în târgul Galațiului un negustor ce fura cu ocaua mică. Iată că acum timpurile sunt altele și istoria s-a răsturnat. De data aceasta, cetățenii simpli din Moldova i-au prins pe guvernanți „cu ocaua mică”, dar, din păcate, e mai greu cu aplicarea pedepsei și corectarea nedreptății.

Ce vreau să subliniez este că, deunăzi, Institutul de Politici Publice a publicat o interesantă listă a localităților din România care nu-și acoperă din venituri proprii nici măcar un sfert din cheltuielile administrative minimale. Sunt 90 în total, dintre care, evident, 56 doar în Moldova. Asta, în condițiile în care Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute.

Dacă timpul nu-mi permite acum să prezint date statistice, ne dăm seama și așa că este cea mai săracă zonă din România. În 2010, în raport cu media comunitară, Regiunea Nord-Est figura cu un indice de disparitate de numai 29%, adică cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. Și astfel vă întreb, domnilor parlamentari, dragi români, dar mai ales

În consecință, fac un apel la parlamentarii de Moldova ca în perioada de vacanță parlamentară să ne întâlnim măcar o dată pe săptămână, fără a ține cont de apartenența politică, pentru a contura, împreună cu administrațiile județene, o strategie de dezvoltare economică a Moldovei, care din toamnă să poată fi sprijinită cu prioritate de Parlament și Guvern.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Minunat, domnule senator Cadăr.

Mulțumesc, domnule senator. Foarte bine.

Domnul senator Cordoș Alexandru – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Tudor Doina Anca.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Accesarea fondurilor europene, un deziderat actual”.

Stimați colegi,

Făcând o scurtă analiză a discuțiilor purtate în colegiu cu reprezentanții autorităților locale, cu ONG-uri și alte organisme și organizații locale implicate în implementarea unor proiecte cu finanțare din fonduri europene, am realizat faptul că, deși în acest an Guvernul USL a reușit dublarea ratei de absorbție a fondurilor europene, la 15,8%, încă mai sunt aspecte care trebuie îmbunătățite.

Acest rezultat este important, deoarece, în momentul în care am venit la guvernare, o parte din programele europene erau suspendate sau presuspendate ca urmare a neregulilor din perioada 2009–2011.

Din păcate, România a început cu stângul în ceea ce privește fondurile europene, de la modul în care au fost concepute instituțiile care sunt implicate în acest domeniu până la personalul care a fost angajat.

În perioada de guvernare Boc, haosul din sistem era bine mascat de grandomania autorităților de management, care dețineau adevărul absolut, iar toată lumea trebuia să se conformeze unui hățiș de reguli care a dus la sufocarea beneficiarilor. Realitatea ne arată că am rămas și fără drumuri, industria e la fier vechi, iar calificările sunt doar pe hârtie. Deși bugetul Uniunii Europene pe 2014–2020 a stârnit mari controverse, țara noastră va primi mai mulți bani decât în exercițiul bugetar precedent, indiferent ce soluție va fi adoptată. Potrivit unei analize realizate de Centrul Român pentru Politici Europene, suma pe care o vom primi ar putea să nu fie cea la care ne așteptăm. Estimarea optimistă este de 45 de miliarde de euro, iar cea pesimistă de 40 de miliarde de euro.

Absorbția fondurilor europene în România este o problemă legată de sistem și de oameni, atât din punct de vedere profesional, al celor implicați în mecanismul de gestionare a fondurilor, dar și din perspectivă socială, a celor care au nevoie de rezultatul accesării fondurilor și rămân doar cu dezamăgirea unor oportunități nevalorificate.

Fondurile europene au fost alocate mai ales după principiul politic și nu au fost folosite pentru investiții cu impact mare. Acesta ar fi motivul pentru care eficiența lor a fost foarte scăzută. Una din cauzele majore ale ratei mici de accesare a fondurilor comunitare ține de resursa umană. Persoanele implicate în acest proces – autoritățile publice centrale și locale, IMM-uri, ONG-uri – nu cunoșteau sau nu erau interesate de posibilitățile de finanțare oferite de Uniunea Europeană prin fondurile structurale.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Tudor Doina Anca – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator, domnul profesor Oprea Dumitru.

Bună dimineața!

„«New Deal» – politică de _rebranding_ european” Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimele zile s-au reiterat, la nivelul Uniunii Europene, noi curente de orientare economică, financiară și socialpolitice pe care noi, cei din România, din cauza scandalurilor mediatice privind așa-zisa luptă anticorupție, am uitat să le corelăm cu realitățile globalizării.

Pe un blog de socializare s-a mediatizat acest subiect pe care îl aduc în atenția Senatului României și din care voi cita anumite referințe despre „New Deal”. Este vorba despre reinventarea, după 70 de ani, a faimoasei politici a președintelui american Franklin Roosevelt, politica „New Deal”, dar de această dată după un model european.

Voi explica, pe scurt, ce a însemnat și ce înseamnă curentul politic „New Deal”, pentru a înțelege mai ușor perceperea sa actual europeană.

„New Deal”, numită și „Noua Învoială sau Noua Orientare”, a reprezentat o serie de programe economice adoptate în SUA între 1933 și 1936. Programele au implicat decrete prezidențiale sau legi adoptate de Congresul Statelor Unite în timpul primului mandat al președintelui Roosevelt. Programele au fost adoptate ca răspuns la marea criză economică și s-au concentrat asupra a ceea ce istoricii numesc „cei trei R”, care, interpretați în limba română, ar însemna: asistență, recuperare/revenire și reformă – asistență pentru șomeri săraci, recuperarea economiei la nivel normal și reforma sistemului financiar, pentru a preveni repetarea depresiei provocate de criza din perioada 1929–1933.

La alegerile prezidențiale din 1932, campania electorală a lui Roosevelt a avut ca temă „Omul uitat la baza piramidei sociale” și presupunea un pachet consistent de programe, cu o implicare mai mare a statului în economie, și accesul mai larg al oamenilor simpli la viața publică americană.

Pachetul de programe economice, care reprezintă nașterea politicii „New Deal”, viza implicarea consistentă a statului în trei domenii ale economiei: industrie, agricultură și sistem bancar. Acest program economic i-a adus lui Roosevelt victoria categorică în alegerile prezidențiale în 1932. „New Deal” a produs o realiniere politică, având la bază idei liberale, un Sud liber, democrați tradiționali, sindicate nou împuternicite și minorități etnice.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.

Există un „New Deal” care nu e nemțesc și se numește „A treia cale”, a țărilor nordice. Îi felicit pe cei care vin cu astfel de idei, România are nevoie de altceva.

Tema de astăzi este „Constituția este a românilor, și nu doar a USL”.

Modificarea Constituției țării ar trebui să fie un proces cu o amplă participare din partea societății civile. În mod normal, ar trebui să se desfășoare într-o perioadă mai lungă de timp, pentru ca ideile să se discute cu atenție, în mod public. Astfel se poate ajunge la un document care să întrunească aprobarea a cât mai multor cetățeni. Pentru că o Constituție trebuie să unească oamenii și nu e un document care să arate cine este vremelnic la putere.

Însă, din nefericire, cei care stabilesc acum esența noii Constituții nu arată niciun fel de deschidere către societate. Parcă lucrează cu ușile închise, supuși „marilor experți”

constituționali. Poate că de aici și disprețul față de părerile altora. Inițiatorii proiectului au convingerea că asta e treaba lor exclusivă, iar vocea opoziției nici nu mai contează. Ei hotărăsc, iar ceilalți vor fi anunțați doar de decizia finală. Grozav spirit democratic, nu-i așa?

Chiar am ajuns țara în care cine e la putere face mereu după bunul-plac, numai să demonstreze că este mai puternic? E normal ca românii nici să nu aibă habar că se modifică fundamentele statului lor? Doar vreți să-i chemați la vot și să țineți cinci zile urnele deschise ca să obțineți ceea ce v-ați propus?

Nu uitați că puterea e trecătoare, iar procentele de la alegeri au început deja să fie o amintire. Așadar, fiți mai deschiși, pentru că nu lucrați la Programul de guvernare al USL, ci la Constituția României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Mocanu – Grupul parlamentar al PSD. Vă rog frumos.

Se pregătește domnul senator..., haideți să-i luăm pe rând, așa... domnul senator Nicolae Nasta.

Ați renunțat, domnule Nasta?

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la faptul că Parlamentul trebuie să rămână deschis la sugestiile cetățenilor referitoare la noua Constituție.

Săptămâna trecută s-a încheiat oficial etapa de consultare populară necesară derulării în bune condiții a procesului de revizuire a Constituției. Cel puțin acesta a fost sensul semnalului dat de președintele Comisiei comune pentru revizuirea Constituției României.

Vreau să salut, în acest sens, faptul că Uniunea Social-Liberală a reușit, împreună cu forumul constituțional, să evite modelul maghiar de revizuire a Constituției, unul amplu, criticat la nivel european pentru că a fost neconsensual, nefiind precedat de o consultare populară corespunzătoare. În cazul românesc, forumul constituțional, coordonat de domnul Cristian Pârvulescu, a reușit să organizeze numeroase întâlniri și simpozioane, cu participare extrem de diversificată, în urma acestora rezultând peste 400 de propuneri de revizuire.

Cu toate că nivelul de implicare al societății civile a fost, incontestabil, unul foarte bun, USL trebuie să mențină parteneriatul activ cu cetățenii, cu partidele politice și cu organizațiile nonguvernamentale atât la nivel declarațional, cât și în ceea ce privește activitatea Comisiei comune parlamentare pentru revizuirea Constituției. Mesajul nostru nu trebuie să fie: gata, pauza de comentarii s-a încheiat, urmează ca noi să scriem Constituția.

Revizuirea Constituției este cel mai important examen politic pentru majoritatea parlamentară. De aceea, asigurarea suportului popular trebuie să fie prioritate. Parlamentul României trebuie să rămână deschis, în mod real, la sugestiile, criticile și opțiunile cetățenilor. În acest fel, baza consensuală a noului proiect constituțional se va mări și, în consecință, vor crește și șansele de reușită ale acestuia la referendumul pentru modificarea Constituției.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Nasta Nicolae – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției un subiect care a fost dezbătut constructiv sau critic de către reprezentanții clasei politice, dar și din punctul de vedere al societății civile. Și aici mă refer la regionalizare, ca un nou nivel de organizare administrativ-teritorială. Mai precis, în această scurtă declarație politică voi trata acest subiect având ca temei raportul anual „România 2013” al Societății Academice Române.

La capitolul IV al raportului, „Regionalizare și fonduri europene – Cum să nu faci rău până să faci bine”, se analizează subiectul regionalizării din perspectiva unui ONG care a studiat acest obiectiv de reformă a statului mult mai temeinic decât mulți dintre noi, politicienii, care, ne place sau nu, ne aplecăm asupra subiectului doar din perspectiva intereselor electorale de moment sau de perspectivă. Studiul, destul de vast, pe care vi-l recomand să-l lecturați, identifică și riscurile care presupun un proces de regionalizare pripit și slab fundamentat.

Apariția fenomenului de corupție la nivel regional și a unor „feude” regionale reprezintă primul dintre riscurile enunțate în cadrul studiului, făcând referire, în fapt, la accentuarea puterii așa-zișilor baroni locali, care vor dicta administrarea regională în linia nepotismului, corupției, a disprețului față de lege și, mai cu seamă, în dezavantajul binelui public.

Mergând mai departe, accentuarea disparităților regionale și a decalajelor dintre zonele de dezvoltare sau dintre județele aceleiași regiuni se referă la faptul că este aproape imposibil ca, aplicând instrumentul regionalizării într-un interval de timp extrem de scurt, să dispară diferențele de dezvoltare existente în prezent între județele României.

Mai mult decât atât, studiul vorbește despre o acutizare a dezechilibrelor economice între Est și Vest sau rural și urban, tocmai pentru că gradul de dezvoltare actuală dintre diferitele zone geografice ale țării este insuficient de capabil să susțină schimbări administrative majore.

Cel mai important dintre riscurile regionalizării pripite, așa cum punctează studiul Societății Academice Române, este creșterea birocrației și un management defectuos al noilor structuri create, precum și suprapunerea atribuțiilor pe anumite domenii tehnice, legislative sau financiare.

Domnule senator, trebuie să vă fac o observație: 5 minute și 56... vă rog... ați consumat din timpul prețios al PNL-ului. Domnul Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL. Grupul parlamentar al PDL mai are 3 minute și jumătate din tot timpul și mai sunt încă trei senatori.

Vă rog, încadrați-vă în timp.

Domnule președinte, cred că nu ați cronometrat bine. Declarația mea politică se intitulează „Ce-i al tuturor e al nimănui!”.

Stimați colegi,

Se împlinesc astăzi 65 de ani de la fatidica zi de 11 iunie 1948, când intra în vigoare Legea nr. 119, care prevedea naționalizarea tuturor bogățiilor subsolului ce nu se găseau deja în proprietatea statului, precum și a peste 1.000 de întreprinderi din domeniile industriale, bancare, de asigurări, miniere, de transporturi și telecomunicații.

România a intrat atunci într-o nouă eră, pentru care mulți dintre noi nu au avut temei de comparație decât după 1989, când am putut să constatăm că, de fapt, ce-i al tuturor e al nimănui. Fără teama de a greși, putem spune că actul de la 11 iunie 1948 ne-a ținut pe loc, la porțile Europei, mai mult de jumătate de secol.

Asistăm astăzi la reversul medaliei: creditorii internaționali ai României condiționează derularea acordurilor de împrumut de vânzarea pachetelor majoritare de acțiuni la peste 100 de companii cu capital de stat care, de vreo 20 de ani încoace, își tot rostogolesc datoriile în gaura neagră din economie.

Conform unui studiu realizat în anul 2011 de Banca Mondială, un sfert – adică 190 – din cele 760 de companii românești de stat erau neperformante, cu active neviabile, fiind intrate _de facto_ în faliment. Aceste societăți acumulau 60% din valoarea totală a arieratelor din economie, dar primeau de la stat 18% din totalul subvențiilor.

Potrivit aceluiași studiu, în vreme ce fiecare angajat din sectorul privat producea, în medie, un profit brut de 370 de lei pe an, în companiile de stat erau înregistrate pierderi de 7.000 de lei la nivel local și, respectiv, 22.000 de lei la nivel central, anual, pentru fiecare angajat.

Nu în ultimul rând, pierderile companiilor de stat reprezentau circa 0,5% din produsul intern brut și aveau un impact negativ de 2,5 puncte procentuale asupra veniturilor la bugetul general consolidat.

Dincolo de aceste statistici, este de neînțeles modul în care Guvernul USL a gestionat în ultimul an problema privatizării companiilor cu capital majoritar de stat.

Având în frunte așa-ziși manageri privați, numiți însă pe criterii politice pentru a fi plătiți cu mii de euro pe lună, privatizarea companiei Oltchim, a CFR Marfă, a societății Termoelectrica sau a Poștei Române – doar câteva dintre perlele „coroanei cu spini” a economiei naționale – înregistrează eșec după eșec, amânare după amânare.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu – Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Coca Laurențiu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Ca de obicei, notific echipa că nu am bază decât în stenogramă, căci nu am o declarație scrisă.

Mulțumesc mult.

Spuneam, doamnelor și domnilor colegi, că declarația mea politică de azi se intitulează „Complexul Energetic Oltenia – Titanicul României de astăzi”.

Înainte de a vă spune o poveste de un minut și jumătate-două, vreau să vă spun care sunt faptele ce s-au consumat în weekendul trecut la Târgu-Jiu, capitala Gorjului. Sindicatele din minerit și din Complexul Energetic Oltenia, în totalitatea lor, au chemat, ca un strigăt de ajutor, senatorii și deputații din toate cele patru județe care au pe teritoriul lor unități ale Complexului Energetic Oltenia: Dolj, Gorj, Olt și Vâlcea.

În sala Muzeului Central din Târgu-Jiu am constatat cu surprindere – și aș spune și cu un pic de tristețe – că raportul dintre putere și opoziție în acea sală era de unu la unu. Adică atâți senatori și deputați de la opoziție câți senatori și deputați de la putere, deși în Oltenia scorul a fost cel înregistrat în toată România între USL și restul lumii, adică de 70% la 30%. Numai că senatorii și deputații USL nu erau acolo să vadă cu adevărat, să audă cu adevărat, să simtă cu adevărat care este situația reală la Ișalnița, la Turceni, la Rovinari.

Acum 48 de ore exact s-a sinucis un inginer minier, și-a pus lațul de gât – tată, soț și șef de echipă în Gorj. Nu a făcut-o pentru că avea probleme mentale, nu a făcut-o pentru că avea probleme..., a făcut-o pentru că i s-a tăiat salariul, pentru că avea rate și pentru că nu mai era solvabil. Adică era un cetățean în faliment, care nu-și mai putea duce mai departe familia. S-a spânzurat. Bun, un eveniment minor, ar spune – poate pe bună dreptate – oricine din sală. Pentru mine a fost un semnal de alarmă.

Și acum am să spun așa: într-o noapte a anului 1912 s-a dus pe fundul oceanului cel mai minunat obiect plutitor făcut de om până la vremea aceea, Titanicul. În momentul în care s-a lovit de aisberg – povestea o știe toată lumea, nu stau s-o detaliez –, pe Titanic, pe puntea lui, au apărut două categorii de oameni, instantaneu: unii, puțini, puțini, care știau exact câte minute mai are de stat la suprafață Titanicul, care știau exact câte bărci de salvare are Titanicul, care știau exact cum se face să scapi de pe Titanic, care aveau arme cu care-i împușcau pe alții ca să se suie în bărci și partea cealaltă, aproape 2.500 de suflete – 99% nevinovate –, care se luptau pentru o barcă, care se lăsau împușcați, care aveau să moară într-o proporție uriașă – peste 50% – în apele înghețate ale Atlanticului de Nord.

Mulțumesc.

Domnul Coca Laurențiu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Păran Dorin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „Raportul UNICEF privind reducerea abandonului școlar”.

La sfârșitul lunii mai anul curent s-a dat publicității un raport al UNICEF privind abandonul școlar într-un număr de 25 de state, printre care și România.

În România, pe grupe de vârstă, cercetarea arată că 20% din numărul total al copiilor de vârstă preșcolară nu merg la grădiniță, 8% din numărul total al copiilor cu vârstă școlară nu mergeau la cursuri, iar 5% din numărul elevilor de gimnaziu nu frecventau școala.

Majoritatea copiilor români care nu sunt cuprinși în învățământul preuniversitar au avut, la un moment dat, contact cu școala, potrivit raportului. Aceștia au fost la grădiniță și au intrat în învățământul primar, dar au abandonat școala în primii ani. Raportul îi împarte în patru categorii: copii proveniți din medii sărace, cei din mediul rural, copii de etnie romă și copii cu dizabilități, ei fiind cei mai afectați de fenomenul abandonului școlar.

Conform metodologiei omologate internațional, nu se consideră că un copil a abandonat școala decât după ce nu a mai figurat statistic în sistemul de educație timp de doi ani. De aceea, există și un decalaj al datelor statistice în această privință.

Abandonul școlar este o problemă care face obiectul unor politici speciale la nivelul Uniunii Europene. Facilitarea accesului la educație de la vârste fragede, reducerea numărului de elevi cu performanțe slabe și a absențelor nemotivate și recuperarea școlară prin programe de tipul „A doua șansă” sunt câteva dintre aceste politici.

Cu ocazia dezbaterii raportului UNICEF la București, ministrul educației a spus că, până la sfârșitul anului, România trebuie să elaboreze o nouă strategie privind abandonul școlar, pentru a primi fonduri structurale pentru educație. Țara noastră trebuie să reducă rata abandonului școlar la 15%, până în 2014, și la 11%, până în 2020, conform Strategiei Europa 2020.

Obiectivul acesta poate fi realizat, dacă în prezent ne situăm la o rată de circa 17%, numai că, așa cum spuneam, tendința este de creștere. Iar la noi trebuie să luăm în considerare și alți factori în afară de sărăcie, cum ar fi faptul că mulți copii au părinții la lucru în străinătate, că trebuie lucrat nu numai cu tinerii, ci și cu familiile lor, care să-i ajute și să-i trimită la școală, mai ales în rândul familiilor comunităților rome.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați depășit cu 53 de secunde.

Domnul senator Păran Dorin – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Isăilă Ovidiu, cu rugămintea... mai are un minut.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Sprijin pentru Judecătoria Municipiului Orăștie”.

Iată că, la aproximativ doi ani de când ne-am zbătut ca la Orăștie să rămână judecătoria în funcție, acum ne confruntăm din nou cu aceeași problemă. Concret, în data de 4 iunie, s-a aprobat în ședința Consiliului Superior al Magistraturii propunerea Grupului de lucru interinstituțional, urmând a fi adoptată o hotărâre corespunzătoare privind desființarea judecătoriei și parchetului și rearondarea localităților acesteia la o altă instanță sau alte parchete pentru 30 de instanțe și parchete, inclusiv municipiul Orăștie.

Considerentele Grupului interinstituțional — CSM, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri țin, în principal, de evaluarea activității instanțelor prin volumul mediu de activitate, fiind stabilit un plafon de 3.600 de cauze.

În subsidiar, au mai existat și alte criterii de evaluare, precum: posibilitățile de rearondare a localităților, infrastructură, distanțele de parcurs până la sediile instanțelor, situația sediilor instanțelor sub aspect juridic și funcțional, cheltuieli înregistrate.

Practic, rând pe rând, pot fi aduse argumente credibile pentru susținerea Judecătoriei Orăștie.

1. Municipiul Orăștie este una dintre cele mai vechi și cu tradiții localități în domeniul justiției. Judecătoria datează din secolul al XIX-lea, iar actuala clădire a fost construită cu destinație de judecătorie.

2. Judecătoria și Parchetul Orăștie au arondați un număr de aproximativ 60.000 de locuitori, în medie. Desființând Judecătoria Orăștie, distanța de deplasare a cetățenilor crește cu aproximativ 45 de kilometri. Evident că și costurile de deplasare și timpul alocat vor crește. Unele drumuri sunt neasfaltate, chiar și de pământ, iar tehnologia IT nu este prezentă în satele de munte, lipsind inclusiv semnalul telefonic pe rețelele mobile. Exemple: Poiana, Grădiște, Măgureni, Ciungu, Balșa etc.

3. Dacă numărul de procese nu este foarte mare, nu se atinge ținta de 3.600 de cauze, aceasta nu înseamnă că trebuie să pedepsim populația pentru că nu are aptitudini infracționale.

4 minute și 10 secunde.

Domnul senator Isăilă Ovidiu – Grupul parlamentar al PDL.

Un minut aveți, domnule senator. Vă rog frumos.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Economia subterană, o problemă structurală a României”.

Stimați senatori,

În condițiile în care agenda publică de astăzi este dominată de subiectul schimbării constituționale și de cel al regionalizării, mă văd nevoit să vă aduc în atenție o problemă structurală gravă a României. Astfel, conform ultimelor date de la Comisia Europeană, economia subterană a României a înregistrat în 2012 o cotă de peste 29%, fiind una dintre cele mai dezvoltate din cadrul Uniunii Europene.

Tentația desfășurării de activități nefiscalizate este semnificativă în contextul crizei economico-sociale, agenții economici încercând să își protejeze veniturile cât mai mult. Prin urmare, sumele atât de necesare pentru susținerea sistemelor de învățământ și sănătate nu intră în circuit. O altă problemă o reprezintă cei care muncesc la negru, ale căror drepturi nu sunt respectate și pentru care nu există înregistrări la contribuțiile pentru sănătate și pensii.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât dimensiunea economiei subterane a României a scăzut de la 33,5% din PIB, în 2002, la 29,1%, în 2012, puțin peste patru procente în zece ani, ceea ce ne arată necesitatea regândirii strategiei de aducere la suprafață a acestor activități.

Cu alte cuvinte, avem nevoie să luăm în considerare recomandările Comisiei Europene pentru micșorarea acestui fenomen și aș enumera câteva elemente care duc la această micșorare a acestui fenomen.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Două minute ați consumat.

Vă rog, stimați colegi, sunt într-o situație ingrată. În calitatea mea de președinte de ședință, trebuie să vă dau cuvântul. Am un secretar, am făcut special numerotarea minutelor și, de exemplu, din partea PSD sunt 18 colegi senatori care și-au depus declarațiile politice. Nu se poate ca în 33 de minute toți 18 să-și prezinte declarațiile politice.

Hotărârea Biroului permanent, o știți foarte bine: numai cei care citesc acele declarații politice rămân consemnați în stenogramă. O să trebuiască – eu o să fac o propunere în Biroul permanent – ca aceste declarații politice să le facem seara, luni seara, și să vedem dacă Biroul permanent este de vină, pentru că sunt într-o situație delicată. Eu consider că declarațiile politice fac parte integrantă din munca unui senator și sunt foarte importante și, atunci, vă rog să mă înțelegeți.

Deci PDL-ul a terminat declarațiile politice.

Domnul senator Mohanu.

Sunteți primul, domnule Mohanu.

Lăsați-l pe domnul Mohanu, că a venit primul în sală. Domnul senator Mohanu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator – și așa v-am consumat și eu jumătate de minut –, domnul senator Lazăr Constantin. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trăim într-o perioadă de mari transformări, perioadă în care Europa se „reinventează”, iar România, ca stat membru, realizează că inițiativele transfrontaliere sunt extrem de necesare pentru a atinge obiectivele cooperării, unității și competitivității, atât la nivel de stat-națiune, regiune, macroregiune, cât și de Uniune.

Ajung astfel, stimați colegi, la tema extrem de actuală și de o vădită importanță națională, și anume Strategia Uniunii Europene de Dezvoltare a Regiunii Dunării, poate mai cunoscută dumneavoastră sub numele de Strategia Dunării. Această strategie identifică bazinul fluviului Dunărea ca un conglomerat cultural, social, de cercetare și dezvoltare, cu alte cuvinte o macroregiune.

Acest macroproiect de dezvoltare complexă a Dunării – Mării Negre, la care ulterior au aderat alte state riverane sau din zona bazinului hidrografic integral al Dunării – Germania, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovenia, Croația, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru –, a fost inițiat de țara noastră, împreună cu Austria, și se află în prezent în stadiul de implementare. În același timp, România este parte și a Sinergiei Mării Negre, care a început în 2007.

Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Județean Tulcea și Comisia Balcanică și a Mării Negre a Conferinței regiunilor periferice maritime din Europa au organizat la Tulcea o conferință menită să deschidă cadrul colaborării la nivel interregional, promovând ideea creării unei rețele de cooperare transnațională, ca modalitate de întărire a competitivității regiunilor europene, în contextul unei dezvoltări durabile și echilibrate pe plan european. Nu întâmplător, evenimentul s-a desfășurat la Tulcea, deoarece acest județ reprezintă România în cadrul acestei organizații, alături de alte patru județe, respectiv Călărași, Caraș-Severin, Constanța și Galați.

Strategia Dunării este un pas firesc pe care statele riverane l-au făcut în direcția atingerii unor obiective paralele strict reciproce: consolidarea ecologică a bazinului Dunării și dezvoltarea integrată a navigației, turismului, patrimoniului cultural și, nu în ultimul rând, a capabilității economice.

Vă rog.

Domnul senator Lazăr Constantin – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Burlea Marin. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Denigrarea profesiei de medic”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Încep această declarație cu o mențiune: nu sunt medic, dar consider nedrept ceea ce se întâmplă în ultimul timp.

Nu este zi de la Dumnezeu să nu văd o știre de genul: a dat șpagă la doctor, a cerut bani pentru a trata un pacient, i s-a înscenat un flagrant doctorului sau altele asemenea.

## Onorat Senat,

Nu sunt de acord cu asemenea întâmplări, dar nu trebuie să se generalizeze. Cred că trebuie să ne gândim cu toții la motivele care duc la asemenea știri. Cred că ar trebui să luăm măsuri urgente în vederea formării, salarizării și menținerii acestor doctori în sistemul medical românesc.

Cunoaștem faptul că un rezident are salariul unui vânzător, uneori chiar mai mic. Un medic cu experiență și cu renume are un salariu rușinos de-a dreptul. Ceea ce nu cunoașteți poate este prețul unui tratat de medicină – 500 de euro, salariul unui medic cu experiență.

La biroul senatorial am discutat cu câțiva studenți la medicină în alt oraș decât acela de domiciliu. Nu aveau de gând să profeseze în România, întrucât nu vor câștiga bani nici cât să-și plătească întreținerea și chiria la o garsonieră. Replica lor a fost: „Imediat ce terminăm facultatea, plecăm.”

E la modă să se vorbească despre corupție, despre conflictul de interese la medicii care lucrează la stat, respectiv de a nu avea voie să-și deschidă cabinete particulare sau să lucreze pentru clinici private.

Denigrarea acestei profesii afectează libertatea, demnitatea și independența profesională a medicului.

Asimilarea medicilor cu bugetarii, condițiile de muncă, migrația medicilor, lipsa respectului pentru profesia medicală reprezintă principalele probleme ale crizei sistemului medical românesc.

Luna trecută, la Varna, medicii europeni au cerut guvernelor din țările Uniunii Europene garantarea salariului minim pentru doctorii de spital, însă nu mai puțin de două-trei salarii medii pe economie. Consider că, indiferent de culoarea politică, toți suntem oameni și toți trebuie să răspundem acestei cerințe și să apărăm onoarea acestei profesii atât de umilite în ultimul timp.

Mulțumesc.

Domnul senator Florea Voinea – Grupul parlamentar al PSD.

Urmează domnul senator Suciu Matei.

Vă rog, puțin mai repede, că mai avem 9 minute.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice – „Organigrama care provoca fiori”.

Zilele acestea, premierul Victor Ponta anunța imposibilitatea creșterii salariilor și pensiilor în 2013. Da, premierul Victor Ponta are dreptate din multe motive. Și motivele le cunoaștem cu toții foarte bine, chiar dacă ne ferim de cele mai multe ori să le abordăm deschis, subiectul fiind mai mult decât sensibil.

Premierul a avut dreptate și când a declarat controalele asupra muncii la negru ca fiind proaste. Premierul a descris fidel situația: este o realitate că avem mai mulți beneficiari de pensii și indemnizații stabilite în baza unor legi speciale decât angajați care să contribuie la sistemul public de pensii. Și la aceștia se adaugă un număr mare de falși asistați social, care au descoperit că pot trăi mai bine din ajutoarele sociale decât muncind.

Pe cale de consecință, românii cu spirit întreprinzător au speculat cererea și au dezvoltat o adevărată „industrie” de documente false, în baza cărora se stabilesc și plătesc drepturi de pensie unui mare număr de persoane care nu îndeplinesc condițiile de stagiu pentru a beneficia de pensie în mod legal. Și toate aceste prestații ca urmare a unor infracțiuni se suportă din bugetul de asigurări sociale sau din bugetul de stat, după caz.

În calitate de contribuitor la bugetul de asigurări sociale, cred cu tărie că acesta trebuie să fie gestionat corespunzător, iar buna gestionare ține, înainte de toate, de un control riguros.

Mă refer punctual la structurile de control intern din cadrul aparatului administrativ central, aflate în subordinea directă a conducătorilor acestora. Aceste structuri au fost create în vederea verificării legalității operațiunilor derulate în cadrul unei entități publice, îndrumării metodologice în aplicarea corectă a legislației și a normelor de aplicare, cât și pentru a preveni eventuale fraude. Un aparat de control intern eficient, dimensionat în funcție de complexitatea operațiunilor, a reprezentat întotdeauna o garanție a unui management orientat către rezultat, iar acest lucru îl poate confirma orice economist.

În timpul guvernării Emil Boc am asistat la o indezirabilă ignorare a acestui principiu elementar. Am privit cu stupoare cum, în anul 2010, din organigrama Casei Naționale de Pensii Publice și din subordinea directă a președintelui Casei dispare Direcția de control și combatere fraudă. Am regăsit vestigiile fostei direcții, sub forma a două servicii, pitite în

4 minute și 17 secunde. Vă rog.

Domnul senator Suciu Matei – Grupul parlamentar al PSD.

„«Guten Tag», România!” Vă rog.

Se pregătește domnul senator Mitu Augustin.

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „«Guten Tag», România!”.

Vizita premierului Victor Ponta în Germania și Slovacia, la invitația omologilor săi, cancelarul Angela Merkel și premierul Robert Fico, a reprezentat un bun prilej pentru mine pentru a face câteva aprecieri asupra importanței pe care o are acest demers diplomatic.

Având în vedere că ultima vizita a unui premier român în Germania a avut loc în 2006, merită consemnat demersul, mai ales pentru că aceste vizite la nivel înalt demonstrează că România începe să fie un jucător activ în Europa, nu doar un executant, așa cum a fost în ultimii ani. De aceea, țin să subliniez faptul că România este, cu siguranță, un stat care are un cuvânt de spus în politica europeană, iar sub guvernarea USL ne vom asigura că acesta va fi auzit.

Mai mult, scopul declarat al vizitei, potrivit lui Victor Ponta, este revenirea la nivelul anterior a relațiilor bilaterale, care au suferit „o perioadă de îngheț” în urma crizei politice de anul trecut.

Însă cel mai important aspect al vizitei oficiale în Germania îl reprezintă palierul economic, după cum a declarat premierul, precizând că va avea întâlniri cu mari investitori germani interesați să investească în România. În contextul în care Germania este al treilea investitor străin din țară noastră, dar și ținând cont de faptul că o serie de companii germane și-au anunțat deja investiții de sute de milioane de euro în țara noastră sau și-au manifestat intenția de a investi, trebuie potențat acest interes manifestat de aceștia.

România poate fi un teren fertil pentru investitori, însă instabilitatea politică și schimbările dese de guvernare trimit un semnal negativ către aceștia, pentru care stabilitatea este esențială. În consecință, România iese în pierdere la acest capitol, lucru pe care numai noi, politicienii, îl putem împiedica.

Mai mult, conform rezultatului Raportului „2012 European Attractiveness Survey”, realizat de „Ernst & Young”, România este a șasea cea mai atractivă țară europeană pentru investiții în următorii trei ani, înaintea Cehiei, Turciei, Elveției, Olandei, Italiei, Spaniei sau Suediei. Putem, așadar, să profităm de această poziție.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Mitu Augustin, aveți onoarea să închideți sesiunea de declarați politice.

Vă rog, două minute.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației de astăzi – „Unde ați fost, domnule președinte Traian Băsescu, timp de 8 ani?”.

Spuneați că școala românească este un dezastru.

Cine a creat acest dezastru timp de opt ani?

Cine a format guverne și a numit miniștri ai educației?

De unde și al cui a fost ministrul educației care a formulat o lege, Legea nr. 1/2011, ce a aruncat în aer tot sistemul de educație?

Al cui produs sunt generațiile care astăzi se tem să-și susțină examenul de bacalaureat?

Să fie cumva vorba de Traian Băsescu și de guvernele sale – Boc 1, 2... n?

Domnule președinte,

Cu toții știm că politica presupune, din foarte multe puncte de vedere, și o mare doză de ipocrizie, iar dacă poziția de om politic de vârf ar putea fi dată de ipocrizie, atunci, cu siguranță, dumneavoastră ați ocupa primul loc în acest Pantheon, pentru că este inadmisibil, din poziția de „șef al statului”, mai clar, de președinte al românilor aflat de opt ani în această postură, să faceți declarații de genul celei făcute de dumneavoastră săptămâna trecută cu privire la educație și la corpul profesoral.

Se înțelege că este amar gustul înfrângerii și al unei realități care nu poate fi contestată nici măcar pentru Președintele României, dar asta nu justifică cinismul de care dați dovadă.

În final, aș concluziona într-un singur fel, domnule Traian Băsescu. România, școala românească și întreaga societate română nu depind și nu sunt emanația unui președinte! Fie el și Traian Băsescu.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, prima parte a ședinței de astăzi a luat sfârșit.

Pentru a doua parte, îl rog pe domnul senator secretar Mario Ovidiu Oprea să facă prezența.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor colegilor care sunt în sală și celor care ne privesc la monitor din birouri, pe care îi rugăm să vină în sală, pentru că a trecut de ora 10.30.

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>absent| |---|---| |Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion|absent<br>absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|absent<br>prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/21.VI.2013

|Boboc Cătălin|absent|Iovescu Ioan|prezent| |---|---|---|---| |Bodea Cristian Petru|absent|Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Klárik László Attila|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|László Attila|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Luchian Dragoș|absent| |Burlea Marin|prezent|Luchian Ion|prezent| |Butnaru Florinel|prezent|Marian Dan Mihai|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Marian Valer|prezent| |Cadăr Leonard|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Markó Béla|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Mazăre Alexandru|absent| |Chelaru Ioan|absent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Ciorbea Victor|prezent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Moga Nicolae|absent| |Cordoș Alexandru|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Corlățean Titus|absent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Coste Marius|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Mutu Gabriel|absent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nasta Nicolae|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Neagu Nicolae|prezent| |Cristina Ioan|absent|Neculoiu Marius|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Nicoară Marius Petre|absent| |Deneș Ioan|prezent|Nicolae Șerban|absent| |Dincă Mărinică|absent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Nistor Vasile|absent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Niță Mihai|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|absent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Drăghici Damian|absent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Dumitrescu Iulian|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pataki Csaba|absent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Filip Petru|prezent|Păran Dorin|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Păunescu Teiu|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Pelican Dumitru|prezent| |Flutur Gheorghe|absent|Pereș Alexandru|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Pop Liviu Marian|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Constantin|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Florian|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|Popa Ion|prezent| |Greblă Toni|absent|Popa Mihaela|absentă| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu Corneliu|prezent| |Ichim Paul|absent|Popescu Dumitru Dian|absent| |Igaș Traian Constantin|absent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Iliescu Lucian|absent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Rădulescu Cristian|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent|

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru unele acte europene.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cine mă asistă din partea domnilor secretari? Domnul secretar Barbu.

Dați-mi voie să vă prezint informarea.

Excelența Sa domnul secretar Barbu.

Noi nu avem în sală oameni, avem senatori. A zis că număra oameni.

Vă aduc la cunoștință că am avut o discuție în Biroul permanent în legătură cu procedura pe care s-o luăm în discuție, pe care o aplicăm. Simplu vă spun, am decis ca până la sfârșitul acestei sesiuni să mergem pe procedura aprobată, adică vă informăm asupra proiectelor de lege care îndeplinesc condițiile de proporționalitate și de subsidiaritate. Deci pe acelea doar le menționăm în informare. Și adoptăm hotărâri, cu dezbatere și prezentare a raportului de către comisie, pentru acele poziții care sunt diferite, în sensul că am constatat că este încălcat unul din cele două principii și, pe cale de consecință, poziția Senatului este prezentată comisiei printr-o hotărâre, adoptată conform regulilor noastre.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Număram senatorii, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Așa da! Mulțumesc. Bună dimineața!

Deschid a doua parte a ședinței noastre de astăzi, pentru dezbaterea proiectelor legislative aflate pe ordinea de zi.

Mai departe, ce vom face din toamnă, cel mai probabil că vom adopta prin hotărâre toate deciziile, în așa fel încât să avem posibilitatea să procedăm la... dând mai multă greutate, dacă vreți, procedurii parlamentare de dezbatere.

Din totalul de 174 de senatori sunt prezenți 126, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Ședința plenului este condusă de mine, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de domnii senatori Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu, secretari. Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona – în conformitate cu prevederile punctului 11 alineat (2) din Procedura de lucru și din mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că următoarele propuneri de acte europene nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității:

1. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional – COM(2013) 195 final;

2. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor – COM(2013) 236 final.

Nu sunt observații, v-am adus la cunoștință.

Am procedat și la acest punct al ordinii de zi, trecem la punctul 4 al ordinii de zi.

Punctul 4 a fost acesta, pe care vi l-am prezentat.

A fost punctul 3.

Mă scuzați.

Punctul 4 al ordinii de zi – Proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate.

Aici am să invit Comisia pentru afaceri europene să ia loc la pupitrul comisiei.

Eu am să dau citire... Nu, am să solicit întâi punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să prezentați raportul comisiei în legătură cu Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European...

Imediat, să citesc titlul.

Deci ne aflăm în dezbaterea Proiectului de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. [...] [DR] în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. [...] [PD], (UE) nr. [...] [HZ] și (UE) nr. [...] [privind OCP unică] în ceea ce privește aplicarea acestora în anul 2014 – COM(2013) 226 final.

După cum vedeți, citesc un titlu cu puncte-puncte la numărul unor regulamente ale Uniunii Europene. Vă aduc la cunoștință că ne-am interesat și la Biroul permanent și am primit un răspuns, din partea Direcției pentru afaceri europene, potrivit căruia așa a venit titlul de la Comisia Europeană, unde au traducători autorizați de limba română și probabil că așa este normal să fie titlul. Asta este.

Domnule președinte Saghian, microfonul 6, vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost sesizate cu raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de modificare a Regulamentului UE nr. [...] [DR] în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și de modificare a Regulamentului CE nr. 73/2009 al Consiliului și a Regulamentelor UE nr. [...] PD, UE nr. [...] – nu are număr, pentru că nu a fost deocamdată înregistrat – [HZ] și [UE] nr. [...] [privind OCP unică] în ceea ce privește aplicarea acestora în anul 2014 – COM(2013) 226 final.

Dezbaterea a avut loc în ședințele din data de 4, respectiv 5 iunie, în prezența majorității senatorilor.

La dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a prezentat aviz favorabil. Au fost analizate punctele de vedere transmise de Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Obiectivul regulamentului este acela de a stabili dispoziții tranzitorii în anul 2014 pentru anumite măsuri ale politicii agricole comune (PAC), în special pentru sistemul plăților directe, care vor permite o adaptare fără probleme la noile condiții, asigurându-se, totodată, continuitatea diverselor forme de sprijin din cadrul politicii agricole comune (PAC). Astfel, pentru a asigura continuitatea, sunt necesare dispoziții tranzitorii pentru anumite elemente ale politicii și, în special, pentru sistemul plăților directe.

Acest fapt înseamnă că regulile existente pentru schema unică de plată pe suprafață și plățile prevăzute de art. 68 cu privire la ajutorul specific vor continua în anul de cerere 2014.

Noile reguli, de exemplu cele legate de ecologizare, nu vor fi aplicate până la începutul anului 2015, acordând astfel agențiilor de plăți mai mult timp de pregătire pentru schimbări.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Ați auzit prezentarea raportului.

Trecem la procedura de vot, dacă nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.

În temeiul dispozițiilor art. 67, art. 148 alin. (2)–(3) din Constituția României, republicată, și Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

Având în vedere raportul comun al Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală prezentat,

Senatul României adoptă prezenta hotărâre:

Am să citesc totuși, pentru că este vorba despre o opinie. Art. 1 – Senatul constată că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității. În urma analizării fondului propunerii și în perspectiva negocierilor care se vor desfășura, Senatul subliniază că salută această inițiativă a Comisiei Europene, dar ar fi utilă introducerea unor reglementări tranzitorii la nivel european și pentru măsurile „Sprijinire a firmelor de semisubzistență” și „Înființarea grupurilor de producători”.

Dat fiind faptul că dispozițiile tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală asigură trecerea de la actualul exercițiu financiar către exercițiul financiar privind sprijinul acordat dezvoltării rurale din Fondul european agricol de dezvoltare rurală și având în vedere amploarea și efectele acțiunii preconizate, aplicarea acestor dispoziții la nivel european reprezintă modalitatea cea mai adecvată pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare rurală.

Vă consult... Articolul 1. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Articolul 2. Voturi în favoare? Vă rog. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Hotărârea în ansamblul ei. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? În unanimitate, a fost adoptată.

Art. 2 era doar că se transmite spre publicare.

Trecem la următoarea hotărâre 4.2, Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime [de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. XXX/2011 al Consiliului privind politica maritimă integrată] – COM(2013) 245 final.

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost sesizate cu raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime [de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. XXX/2011 al Consiliului privind politica maritimă integrată].

Dezbaterile au avut loc în ședințele din data de 4, respectiv 5 iunie 2013, în prezența majorității senatorilor. La dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil prezenta propunere de regulament.

Au fost analizate punctele de vedere transmise de Ministerul Afacerilor Externe și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit.

Obiectivul regulamentului constă în îndeplinirea măsurilor financiare ale Uniunii Europene necesare pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a măsurilor relevante, legate de dreptul mării, a dezvoltării durabile a zonelor pescărești și a pescuitului în apele interioare, a politicii maritime integrate.

Comisia Europeană propune modificarea simultană a propunerilor Comisiei pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) și a Regulamentului Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) pentru a asigura integrarea în setul de norme deja existente pentru politica de coeziune.

Alinierea strânsă a sistemelor de punere în aplicare a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) la cele propuse de politica de coeziune va contribui la armonizarea și coerența normelor aplicabile acestor fonduri, respectiv Fondul european pentru dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european de pescuit și afaceri maritime.

În ședințele din data de 5 iunie 2013, respectiv 4 iunie 2013, membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au constatat că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Sunt observații din partea doamnelor și domnilor senatori legate de această hotărâre?

Dacă nu, trecem la procedura de vot. Art. 1. Observații? Pct. a). Observații? Nu sunt. Pct. b). Nu sunt. Supun la vot art. 1. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate. Art. 2. Observații? Nu sunt. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate. Hotărârea în ansamblul ei. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc. Cu unanimitate de voturi, a fost adoptată hotărârea. Punctul 5 din ordinea de zi...

Mai avem o hotărâre? Da, 4.3

Mă scuzați, mai avem încă o hotărâre. Avem trei hotărâri. 4.3. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului – COM(2013) 246 final.

Raportul a fost un raport comun al Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Îl susține domnul președinte... Domnul senator Motoc. Microfonul 7.

Domnule senator, știu că este plecată doamna președinte Boagiu, împreună cu doamna vicepreședinte al comisiei, dar să știți că, în fața plenului... Pe cale de consecință, facem o excepție astăzi. Sigur, senatorii sunt egali în drepturi, dar, cutumiar și regulamentar, se susține de către un membru al biroului comisiei.

##

Se poate și un membru, dar nu există...

Există, doamnă, că de aceea sunt trei. Mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule senator Motoc. Microfonul 7.

Să nu facem un obicei din asta, doamnă senator, da? Mulțumesc.

Mulțumesc domnule președinte.

Comisia Europeană propune modificarea simultană a propunerilor Comisiei pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) și Regulamentul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) pentru a asigura integrarea în setul de norme deja existente pentru politica de coeziune.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au constatat că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală susțin armonizarea sistemelor pentru a permite o mai bună complementaritate a intervențiilor, dar elementele privind sistemele de punere în aplicare trebuie să fie stabilite în cadrul Regulamentului Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt observații? Nu sunt. Trecem la procedura de vot.

Având în vedere raportul comun al Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Senatul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. Observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Art. 2. Observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Hotărârea în ansamblul ei. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi...

Domnule senator Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL, pe postul pe care îl are la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, îl propune pe domnul senator Marius Bălu, în locul domnului senator Leonard Cadăr.

Mulțumesc.

Supunem la vot această înlocuire. Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Abțineri?

Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a procedat la înlocuirea solicitată de Grupul parlamentar al PDL, prin domnul senator Cristian Rădulescu, liderul de grup.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Proiectul de lege are un raport pe fond al Comisiei economice, industrii și servicii. Este un raport de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor Publice sunt inițiatori.

Din partea Ministerului Economiei participă domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Microfonul 10.

Îi dau cuvântul să prezinte proiectul de lege și punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect includerea în sfera de reglementare a Legii nr. 255/2010 a lucrărilor de dezvoltare a transportului și distribuției de energie electrică și gazelor naturale, declarate ca fiind lucrări de utilitate publică, urmând ca normele actuale aplicabile cuprinse în Legea nr. 210/2010 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție, de rețele de transport și distribuție a energiei electrice să fie abrogate.

Se prevede pentru aceste lucrări: reprezentantul expropriatorului, statul român, este Ministerul Finanțelor Publice, prin Transelectrica, iar pentru lucrările de transport și distribuție de gaze naturale reprezentantul expropriatorului, statul român, este Ministerul Finanțelor Publice, prin SNTGN Transgaz.

Se desemnează Agenția Națională pentru Resurse Minerale expropriator, în numele statului român, pentru lucrările care au scop finanțarea investițiilor în rețeaua de transport gaze naturale.

Având în vedere cele de mai sus, propunem adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Raportul Comisiei economice, industrii și servicii. Domnule vicepreședinte Belacurencu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din 10 iunie anul curent, în prezența majorității senatorilor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Bine.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Normal ar fi fost ca înainte de votarea ordinii de zi să fi luat cuvântul, dar m-am obișnuit cu stilul acesta împins în Parlament, pe orice cale, fiindcă este totuși un subiect atât de important pe care, cu celeritate sau extraceleritate, ieri l-ați abordat, l-ați sfârtecat, l-ați adus în regim de urgență, și colegii l-au votat, crezând că urgența este cu niște limite. După care, ieri, toată lumea a zis: „da, da, da”, dar, din câte am înțeles, totuși mai sunt unii colegi care, chiar și în birou, nu au zis un „da” din convingere.

Nu știu ce deranjează dacă o lege care anulează o altă lege, la care nici nu se face trimitere – este vorba de Legea nr. 210/2010... care, la început, a fost Legea nr. 210/2010 și apoi a fost Legea nr. 255/2010... Sunt terminate și lucrate cu ce scop? Aveți ceva de ascuns țării, aveți ceva de ascuns Senatului? Dacă da, spuneți. Plecăm. Altfel, nu pricep de ce legea care abordează astfel de propuneri în regim de urgență se spune că până la 30 de zile trebuie să opereze.

De ce o pricepeți în 30 de ore eu nu înțeleg.

Adică ne luați un drept legitim să venim cu propuneri ca legea să fie, poate, și mai bună sau să ne lămurim și odată cu noi și cei care ne-au trimis aici.

Vă spun sincer... Ce să faci? Pe site nu a fost expusă nici dimineață la ora 5.00, nici la 6.00, nici la ora aceasta. Nu este niciun link. Despre ce votează colegii noștri astăzi? Despre ce a spus reprezentantul Guvernului? A spus cât a avut voie să spună sau cât a putut dumnealui să spună.

Vi se pare normal ca o lege ce vizează lucrări atât de importante în domeniul energiei electrice și al gazelor, mai ales gazelor naturale, să fie trecută așa? Și o să o supuneți la vot și o să o votați. Mie nu mi se pare că este normal.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

s-au dat și rapoartele, este o forțare a principiilor de urgență în Parlament.

Avea la dispoziție Guvernul alte soluții. Înțeleg preocuparea pentru acest domeniu, dar cred că ar trebui să renunțe la aceste dispoziții date Parlamentului de a trece în două zile o propunere de act normativ prin Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

Microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Doar câteva secunde.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doar câteva secunde, stimați colegi!

Vreau să mă raliez punctului de vedere al profesorului Oprea și al Grupului parlamentar al PDL, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Ceea ce Domnia Sa a invocat este corect.

În Biroul permanent, în ședința care s-a desfășurat ieri, același punct de vedere l-am exprimat și eu, și alți colegi, membri ai Biroului permanent. Proiectul de lege vizează o zonă foarte importantă și nu cred că procedura pe care a înțeles USL-ul să o abordeze în promovarea acestui proiect de lege este o procedură... Ea este eficientă, ce-i drept, dar nu cred că este o procedură care să ne facă pe noi, cei din sală, să votăm, majoritatea în cunoștință de cauză, și chiar dacă sunt în cunoștință de cauză, majoritatea, cu sufletul împăcat.

Repet, dacă această lege va trece azi, ea va trece printr-o procedură de vot care nu are acoperirea nici mentală, nici sufletească a multora din această sală.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să repet ceea ce am spus și la Biroul permanent, foarte pe scurt.

Având în vedere domeniul de intervenție, domeniu în care se aduce modificare actelor normative prin această inițiativă legislativă, sincer, recunosc și înțeleg preocuparea Guvernului, înțeleg și faptul că se vrea modificarea de urgență a actelor normative. Fiecare Guvern, până acum, fiecare minister de resort, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, a adus modificări acestui act normativ, încercând să accelereze procedura de expropriere.

Nu înțeleg, în schimb, de ce nu s-a operat în acest caz cu o ordonanță de urgență, pentru că Guvernul avea la dispoziție această posibilitate și nu trebuia să forțeze procedurile parlamentare.

Cred că aprobarea în două zile în comisii, în plen, votarea procedurii de urgență, după ce s-a stabilit termen la comisii și

Da.

Cine? Mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi, Alte intervenții, observații? Domnul senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Țin să repet încă o dată ceea ce este cunoscut de toată lumea. Există o majoritate de peste două treimi. În aceste situații, când există o majoritate așa de lejeră, care poate să permită să respecte procedurile parlamentare, este păcat să forțăm, într-un ritm de acest gen, contestat de colegi, o lege care, de altfel, este necesară, este utilă și este așteptată, de care vom beneficia, este adevărat, cu toții, pentru că aceste lucrări de transport, de gaze mai ales, care ne sunt oportune și sunt în vedere să fie executate, nu pot fi îngrădite, atâta timp cât au fost îngrădite până acum.

Deci este de dorit, așa cum s-a mai spus, ca, în aceste situații în care doriți o urgență, vă rog să aveți bunăvoința de a insista să avem un consens în acest domeniu, acceptând această procedură între grupurile parlamentare. S-ar fi impus – și era posibil – ca, prin negociere între liderii grupurilor parlamentare, să ajungeți la această soluție, fără să treziți atâtea animozități într-un domeniu, de altfel, de care cu toții suntem interesați.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai sunt intervenții?

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu mai sunt.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor colegi, vreau doar să menționez că în Biroul permanent am avut această discuție, dar am avut și argumentația, din partea reprezentantului Guvernului și a altor colegi, pentru a arăta că, dacă acest proiect de lege nu-l vom trece acum, pentru că noi suntem prima Cameră sesizată, nu există posibilitatea ca el să fie dezbătut în Camera Deputaților și promulgat. Pentru că nimeni din cei care au luat cuvântul, nici de la opoziție, nici de la majoritate, nu a vorbit despre oportunitate. Toată lumea a fost de acord că este un proiect de lege care are o influență benefică asupra unui întreg sistem, nu? Al marilor proiecte, autostrăzi și așa mai departe. Deci nu discutăm. Discutăm pe formă. Și atunci, s-a adus această explicație conform căreia există posibilitatea ca acest proiect de lege să fie adoptat până la sfârșitul acestei sesiuni și promulgat în această vară, pentru că, altfel, dacă mai prelungim acest proiect de lege, înseamnă că nu mai poate fi adoptat în această sesiune. Va fi adoptat în toamnă și prelungim cu perioada de vacanță, adică aproape două luni și jumătate, dacă nu chiar trei luni de zile, luarea unor măsuri atât de urgente.

Asta a fost rațiunea. Pentru această rațiune și pentru explicarea ei de către Guvern și eu am votat pentru ca această procedură, care vă spun că este legală, este absolut legală, este prevăzută în regulament, procedura de urgență, și implică scurtarea tuturor termenelor și așa mai departe... Sigur, eu v-am spus totdeauna, procedura de urgență încalcă drepturi ale senatorilor, pentru că le scurtează termenele de dezbatere și de luare de poziții, și de pregătire, dar asta este și este prevăzut în regulament.

Pe cale de consecință, dacă nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru?

**:**

Ba da.

Cvorumul este de 78, pentru că se scad cei care sunt prezenți la Comisia de revizuire a Constituției.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, domnule secretar, prezentați la microfon.

Deci s-a adoptat, pentru că am scăzut din cvorumul de ședință prezența...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Este lege organică, este adevărat, stimați colegi, dar cvorumul de ședință, conform hotărârii Biroului permanent, este de 78 de senatori, pentru că s-a scăzut numărul de parlamentari care fac parte din Comisia de revizuire a Constituției.

## Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnilor colegi,

Regret, într-adevăr, și încă o dată subliniez: iată de ce este bine sau era bine ca o majoritate așa de puternică să aibă totuși, așa, decența de a discuta înainte cu colegii. Pentru că nimeni nu este, de fapt, împotriva fondului, dar și forma este importantă într-un Parlament.

Vă rog să respectați de acum încolo, pentru că acum vine această mică ghilotină, care nu vă convine, dar este adevărat, din cvorum puteți scădea orice, dar legea organică nu trece decât cu numărul majorității senatorilor, nu cu cei care sunt în cvorum sau nu sunt în cvorum.

Deci, de acum încolo, vă rog să fiți foarte atenți. Puteți corecta această greșeală la Cameră, dar vă rog să fiți mai înțelegători cu colegii voștri care, actualmente, momentan, trecător, sunt în opoziție, pentru că s-ar putea ca situația să fie inversă peste o vreme.

Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu.

Microfonul 2.

Că UDMR-ul este trecător în opoziție, de asta sunt conștient eu personal.

Domnule președinte, mulțumesc.

Eu am fost atent, în cursul dezbaterilor de la Biroul permanent, când era vorba de activitatea Comisiei pentru revizuirea Constituției.

Dumneavoastră, care aveți obiceiul, în general, să respectați cât se poate regulamentul, ați...

Dintotdeauna, să știți.

Vă rog să mă gratulați cu acest lucru.

Dumneavoastră încercați, sigur că da.

Ați folosit formularea corectă când s-a discutat această temă, și anume aprobarea ca senatorii care sunt membri ai acestei comisii să participe la lucrările comisiei și să nu fie prezenți în plen, dar nicio clipă, nici dumneavoastră, care respectați regulamentul, și nici alții, care poate vor să-l ocolească, nu ați spus că vor fi scoși din cvorum. Așa ceva nici nu este prevăzut de regulament.

Pe de altă parte, ce a spus înainte domnul senator Verestóy – a cărui experiență și competență nu o poate pune nimeni la îndoială după 23 de ani – este adevărat. La adoptarea legii respective trebuie jumătate din numărul senatorilor existenți, și nu jumătate din numărul celor care sunt prezenți în plen.

## Mulțumesc.

Domnule senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am încercat să-i înțelegem pe cei din opoziție și spuneați și dumneavoastră foarte bine că UDMR-ului îi vine mai greu, pentru că aproape tot timpul a fost la putere. Le respectăm drepturile, suntem atenți de fiecare dată, și la Biroul permanent, și în plen, cu dânșii, dar dacă totuși, ieri, în Biroul permanent am luat o decizie... sigur așa se iau, prin vot, a ajuns legea în plen, e pe ordinea de zi, se votează ordinea de zi, nu comentează nimeni, nu ia nimeni cuvântul, și sigur că atunci venim să ne facem numărul de declarații politice când ajungem la vot.

Putem să acceptăm și varianta asta: ne-am obișnuit în ultima perioadă ca luările de cuvânt, chiar dacă sunt limitate, conform statutului, la un membru al fiecărui grup, la 3 minute, la un minut, la 2 minute – nu ne-am uitat la ceas niciodată și nu o să ne uităm nici în continuare. Dar dacă convenim totuși că singura lege valabilă, aceasta a democrației, e votul majoritar, de ce să ne mai împiedicăm de fiecare dată și să venim cu argumente care nu rezistă? Ce să facem? Să votăm, că ne lămuriți dumneavoastră că nu-i bine să votăm? Să votăm, să acceptăm alt cvorum decât cel pe care l-am stabilit ieri, că l-ați anunțat aici? Să-i aducem pe colegii noștri care lucrează la revizuirea Constituției, iarăși?

Sunt multe variante. Dacă vreți să blocăm, putem să blocăm. Dar eu vă mai spun un lucru. Nu o să ne blocăm vizavi de acest proiect de lege. Suntem prima Cameră sesizată. Astăzi poate să treacă, poate să cadă, merge la Camera Deputaților... De fapt, sensul demersului nostru, poate puțin forțat – și aici aveți dreptate –, ieri, acesta a fost, că toți ne plângem, că ne ducem în teritoriu, că nu putem că nu se fac exproprieri, că nu au cum să facă drumul, nu au cum să facă marile proiecte naționale, și când venim în fața adevărului să votăm legea, atunci începem să trecem pe zona politică și dăm explicații politice. Nu cred că e corect. Asta vă spun. Nu ținem neapărat. Nu trebuie să treacă. O să treacă la Camera Deputaților, dar trebuie astăzi, oricum, să plece de la noi. Că va trece, că e cvorum, că nu e cvorum, vom număra fiecare vot și vom vedea, dar cred că sunt situații de genul acesta care apar prea des.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Markó Béla.

Microfonul 2 _._

## Domnule președinte,

Stimați colegi, nu vreau să prelungesc această dezbatere, aparent pe o problemă de procedură, dar totuși eu cred că e bine-venit să încercăm să clarificăm câteva principii și mai ales că este vorba de un proiect de lege în legătură cu care eu însumi sunt de acord că trebuie să fie o urgență.

De la început am afirmat că problema exproprierilor trebuie clarificată și în continuare sunt convins că, de exemplu, în acest moment avem în Ardeal, în Transilvania, în totalitate, 55 de kilometri de autostradă, inclusiv și din cauza dificultăților privind exproprierile, nemaivorbind de prețurile enorme care s-au plătit pentru aceste exproprieri. A fost o paranteză din partea mea. Am vrut să subliniez că nimeni din partea noastră nu afirmă că proiectul privind exproprierile nu ar fi o urgență, dar acest lucru nu e un motiv pentru care să încercăm să stabilim noi reguli de procedură și mai ales să încălcăm niște reguli care, în acest moment, bineînțeles că sunt sensibile, în primul rând, pentru opoziție. Nu afirm că atunci când noi, cei din UDMR, am fost pe partea guvernamentală nu au existat interpretări exagerate sau greșite ale procedurii. Totdeauna este aparent interesul opoziției să respectăm aceste reguli, dar cei de pe partea guvernamentală, când interpretează aceste reguli, trebuie să se gândească, de fiecare dată, ce ar fi dacă ei ar fi în opoziție și cum ar comenta aceste cazuri fiind în opoziție.

Cu alte cuvinte, nicio urgență nu motivează, de exemplu, forțarea regulamentului, mai ales atunci când este vorba de cvorum și când este vorba de majoritatea necesară pentru vot asupra unei legi organice. Deci, dacă acceptăm acum că putem scădea numărul celor care lucrează într-o comisie din majoritatea necesară, data viitoare ne vom trezi că de fiecare dată vom găsi motive pentru a scădea un anumit număr de senatori din majoritatea necesară. Deci nu putem fi de acord cu acest lucru și domnul Verestóy Attila a spus un lucru foarte important: aveți o majoritate confortabilă și această majoritate confortabilă vă permite să respectați regulamentul.

Vă mulțumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/21.VI.2013

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Eu stau cu mâna ridicată de mult timp.

Prin urmare, domnule președinte, stimați colegi, haideți să oprim aceste dezbateri, pe procedură, pe regulament, pe lege, pe tot. Proiectul de lege a căzut, se duce azi la Cameră și acolo vom rezolva lucrurile.

Domnul Cristian Rădulescu.

Domnul președinte Cristian Rădulescu a cerut cuvântul.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Liderii de grup, doamnă.

Vă spun foarte clar că nu voi da cuvântul decât liderilor de grup.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedură.

Procedură.

O să vedem după aceea.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu este rău că există o dezbatere politică. Nu este rău că există declarații politice, chiar domnul Ilie Sârbu a făcut o frumoasă declarație politică.

Ați văzut ieri că în secolul al XIX-lea Parlamentul lucra în plen de luni până sâmbătă. Și noi lucrăm, dar ceva mai puțin, în plen, vreau să spun.

Stimați colegi, noi ne aflăm în următoarea situație: cvorumul de ședință este una, dar când este vorba de cvorumul de vot, acesta este altceva.

Eu cred că nu mai trebuie să discutăm pe această temă, ieri am avut oareșce îndoieli în privința introducerii astăzi pe ordinea de zi a acestui proiect de lege. Toți senatorii liberali care au fost în sală însă l-au votat, așa cum s-a văzut. Ne aflăm însă în următoarea situație: proiectul de lege a fost respins, pleacă astăzi la Camera Deputaților, unde lucrurile se vor rezolva, lucrurile astea sunt clare...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Dacă nu mă lăsați să vorbesc, eu plec acasă.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Doamnă... Domnule președinte, Chestorii își pot face treaba.

Nu, mulțumesc.

Vă rog, continuați, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

...și asta este situația. Eu cred că trebuie să oprim aceste dezbateri.

În privința distinșilor colegi de la Grupul parlamentar al UDMR, pe care-i simpatizez și-i respect, am să le spun, la rându-mi, că, sigur, au fost la guvernare, dânșii sunt imparțiali ca toți românii. Au fost la toate guvernările.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Asta voiam să mai subliniez încă o dată, dacă nu era foarte clar, că, dacă putem avea discuții asupra cvorumului de ședință, cvorumul de vot necesar pentru o lege organică este clar prevăzut și în Constituție și nu putem să mai discutăm această temă.

Pe de altă parte, domnul Sârbu are dreptate. De prea multe ori suntem puși în situația de a avea asemenea discuții asupra trecerii sau netrecerii unei legi, dar asta nu este vina noastră.

Și eu am fost de câteva ori lider de grup al unei majorități guvernamentale și aveam probleme în a asigura cvorumul de lucru și de vot, dar făceam asta și nu-i certam pe ceilalți din opoziție că sunt infami și nu se aliniază alături de cei din majoritate pentru a vota un proiect de lege. Suntem aici, este un lucru bun, în aceeași proporție ca și dumneavoastră, dar votăm așa cum considerăm, mai ales când anumite proceduri sunt încălcate.

În rest, la o majoritate de 70% nu ne certați pe noi că nu este cvorum.

Mulțumesc. Intervenții de 30 de secunde. Domnul senator Popa. Microfonul 2.

După aceea, doamna senator Anghel, 30 de secunde. Vă tai microfonul, dacă depășiți 30 de secunde.

15 secunde.

Domnule președinte,

Prevederea aceasta a majorității este stipulată în Constituție. Deci avem de a face cu o normă a statului de drept. Ieri auzeam ferm promisiunea că regulile statului de drept se vor respecta. Să le respectăm și în Senatul României!

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, 30 de secunde. Vă rog.

Nu știu dacă termin în 30 de secunde, la câți nervi mi-am făcut între timp.

Încercați.

Voiam să spun un singur lucru.

Mi-aduc aminte de Legea nr. 263/2010. Am spus noi și am și demonstrat că a fost furată de Roberta Anastase. Eram simplu cetățean. Eram în fața televizorului și îmi venea să-l sparg, pur și simplu, de nervi, pentru că s-a furat. Suntem prea mulți, prea tari și avem o majoritate prea bună ca să nu putem să respectăm niște reguli.

Domnilor, dacă nu ne-a plăcut ce au făcut cei de la PDL când erau la putere și tăiau și spânzurau, de ce facem noi lucrurile astea? Este foarte ușor să fim corecți, foarte ușor. Nu vorbim de cei care sunt în Comisia de revizuire a Constituției.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, doamnă... Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Am încheiat dezbaterile.

Nu poate nimeni să acuze conducerea de ședință că nu am procedat corect, din moment ce noi am spus că au votat 83, care sunt sub cvorumul constituțional.

Deci, doamnă senator Anghel, nu avem nicio legătură cu Roberta Anastase. Din contră, putem să spunem, iată, că atunci când avem o dificultate, asta este, ridicăm mâna, numărăm corect și asta e realitatea. Da? Deci nu avem nicio legătură cu fenomenul Năstase. _Bien au contraire._

## Anastase.

## Anastase, așa. Anastase, da?

## Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește procedura, lucrurile sunt foarte clare și au fost explicate aici foarte corect. Am avut o discuție în Biroul permanent în legătură cu cvorumul de ședință.

Cvorumul de ședință este un cvorum stabilit prin lege, care spune că este jumătate plus unu din numărul senatorilor și deputaților.

Există posibilitatea și s-a întâmplat, atunci când au existat cazuri excepționale, să se scoată din cvorum. Când a decedat un coleg, când am avut alte situații...

Eu nu mi-am exprimat un punct de vedere, mi-l exprim acum și de aici mi-l exprim. Cvorumul de adoptare a legilor organice este jumătate plus unu din numărul senatorilor. Da? Cvorumul este 88 de senatori. Pe cale de consecință, am constatat și am luat act de dezbaterile care s-au făcut. Încă o dată, îmi mențin punctul de vedere potrivit căruia procedura de urgență, așa cum a fost ea făcută pentru acest proiect de lege, a fost cu respectarea literei regulamentului, care prevede posibilitatea ca unor – s-a întâmplat în nenumărate legislaturi – astfel de solicitări din partea Guvernului să li se dea curs de către Parlament. Ca atare, conducerea de ședință nu are nimic a-și reproșa – ca și Biroul permanent – pentru procedura în sine.

În ceea ce privește rezultatul, votul este cel pe care l-ați constatat.

Vă rog, doamnelor din staff, proiectul de lege merge cu această decizie astăzi la Camera Deputaților.

## Mulțumesc.

Mai exista o posibilitate, nu am discutat-o, dar putem s-o discutăm, ca, atunci când considerăm, să întrerupem lucrările ședinței Comisiei pentru revizuirea Constituției, să solicităm senatorilor să vină la un vot important și să participe la vot. Nu am luat această decizie.

Suntem prima Cameră sesizată. Ea mai are timp să ajungă..., că asta era rațiunea. Rațiunea pentru care a cerut-o Guvernul este ca să adoptăm o lege cu care toate grupurile politice au fost de acord că este necesară și benefică, ca ea să fie promulgată înainte de sfârșitul sesiunii parlamentare.

Se poate face acest lucru și la Camera Deputaților.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul senator Trifon Belacurencu, vicepreședinte, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința comisiei din data de 28 mai anul curent, în prezența majorității membrilor săi.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a inițiativei pe motivele prezentate și de reprezentantul Guvernului. Vă mulțumesc.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/21.VI.2013

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Doamnelor și domnilor senatori, doriți să luați cuvântul la dezbateri generale?

Nu sunt solicitări...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Ba da, ba da, domnul Iovescu.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, dar să știți că este a doua oară când mă țineți în picioare și nu-mi dați cuvântul și nu mi se pare democratic lucrul acesta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu aveți decât să luați loc, domnule senator, nu vă țin eu în picioare.

Lăsați...

Continuați, vă rog.

Legat de aceasta, doamnelor și domnilor senatori, chiar dacă se va respinge această propunere, este necesar să se renunțe la taxa auto, să se introducă total în prețul combustibililor și, după cât am vorbit în teritoriu, un ban pe litru cred că este suficient. Și ar trebui Guvernul să ia în calcul lucrul acesta, să renunțăm la taxa auto, care, oricum, provoacă mari dereglări în sistemul juridic. Tribunalele sunt pline de dosare la care se fac recursuri și se îngreunează munca judecătorilor.

Și, legat de punctul anterior, nu este democratic ce ați făcut. Tocmai ieri mi-ați făcut observația că nu sunt pe lege și astăzi... Din fericire, s-a rezolvat, dar vă rog frumos să-mi dați cuvântul când...

Mulțumesc.

Domnule senator, acum, știți, eu pot să accept multe lucruri și mi le asum chiar. Dar, ca să nu continue această discuție, am să rog stafful să-i mai facă cadou un regulament domnului senator, că așa este bine. După ce citiți regulamentul, veți vedea dacă am procedat sau nu am procedat conform regulamentului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori, mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot.

Cine este pentru raportul de respingere? Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 14 abțineri.

Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 14 abțineri, raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă astăzi la Camera Deputaților.

Punctul 7 al ordinii de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Această propunere legislativă are raport din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Caracterul legii, ordinar.

Inițiatori sunt un număr de doamne și domni deputați. Partea vizată este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului și al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă, cu amendamentele adoptate de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului senator Liviu Pop, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 28 mai 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexă, parte integrantă a raportului.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise. Potrivit art. 75 din Constituție, Senatul este prima Cameră decizională.

Mulțumesc.

Prima Cameră sesizată!

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Ba da.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Voiam să spun că aș fi avut, dacă nu venea, un amendament foarte inspirat în legătură cu statutul persoanei fizice, nu autorizate, persoană fizică propriu-zisă, care era dus într-o zonă a legiferării și expunea pe toată lumea la o situație discutabilă.

Felicitări celor care au venit cu astfel de propunere. Este OK!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc pentru că ați ținut să ne împărtășiți gândurile dumneavoastră personale despre propunerea legislativă.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt.

Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul comisiei, cu amendamente admise.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă, fiind cu amendamente, trebuie supusă și ea la vot.

Mă scuzați. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Unanimitate.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Această propunere legislativă are raport din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori, un număr de doamne și domni deputați.

Partea vizată – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, din partea ministerului, pentru a prezenta punctul de vedere. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă este similară cu cea dezbătută în ședința de ieri. Se referă la drepturi stabilite prin hotărârile consiliilor locale, ceea ce era interzis de Legea nr. 284/2010 și de aceea Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Pop, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 6.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 28 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, deoarece scutirea de la obligația restituirii sumelor primite prin aplicarea în mod eronat a legislației privind salarizarea în sistemul bugetar ar menține discriminarea produsă de acordarea unor sporuri suplimentare anumitor categorii de personal bugetar.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt solicitări.

În consecință, trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei, cum ați văzut, este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Comisia de fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Raportul propus de comisie este de respingere.

Caracterul legii este organic.

Inițiator, domnul Constantin Rădulescu, deputat PSD.

Partea vizată – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Participă, din partea ministerului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu. Îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului și al Guvernului.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează stabilirea zilei de „Sfântul Nicolae” ca zi legală nelucrătoare.

În expunerea de motive se spune că este cel mai cunoscut sfânt al Bisericii Ortodoxe. Considerăm că asta nu este o motivație suficientă pentru a adopta propunerea legislativă, cu atât mai mult cu cât cred că este necesară consultarea cultelor din România pentru stabilirea unei alte zile decât cele prevăzute deja de lege ca zi legală nelucrătoare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, dau cuvântul domnului senator Liviu Pop, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat, pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4 iunie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Pe lângă cele prezentate de reprezentantul Guvernului, putem spune că nu se poate crea o inițiativă legislativă fără prevederea unei surse de finanțare.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale pentru această propunere legislativă.

Există solicitări pentru luări de cuvânt la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter organic.

Supun la vot raportul de respingere.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 98 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care ne propune un raport de respingere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori sunt doi domni deputați. Nu susține niciun inițiator propunerea legislativă.

Partea vizată – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Din partea ministerului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, motivat de faptul că actul normativ a fost modificat în 2010, taman pentru transpunerea Directivei 2010/18/UE, fiind vorba de concediul de creștere a copilului netransferabil.

Ca atare, nu ne putem întoarce la forma veche a legislației, atâta timp cât avem obligativitatea transpunerii legislației europene în legislația internă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții...

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie

și protecție socială pentru a ne prezenta raportul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din data de 28 mai 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Pe lângă considerentul ridicat de doamna secretar de stat îl mai avem și pe cel legat de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, care este încălcat de această prevedere, privind coordonarea sistemelor de securitate socială, încurajând astfel ambii părinți, în mod egal, la implicare și asumare a responsabilității lor familiale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Caracterul legii este ordinar.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Doamna senator Anghel Cristiana. Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Ca de obicei, eu mă uit pe ceea ce-mi spune Consiliul Legislativ, iar Consiliul Legislativ nu-mi spune că ar intra în contradicție cu ceva, ba, din contră, îi dă un aviz favorabil acestei propuneri legislative, drept care eu una voi vota pentru.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Nu obișnuiesc să fac intervenții de la acest microfon, știți, ar trebui să fac considerații din sală...

Este adevărat, însă Consiliul Legislativ, prin menirea sa și prin legea de funcționare, are ca obligație două lucruri: să constate dacă normele legislative de elaborare a unui act normativ sunt respectate și dacă...

Doamnă, nu vă dau replică, nu vă dau microfonul.

... și dacă proiectul de lege nu intră în contradicție cu altă lege din legislația actuală. Pe oportunitate nu se..., nu căutați în avizul Consiliului Legislativ. Nu căutați în avizul Consiliului Legislativ pe oportunitate. Că e bună, că e rea..., niciodată nu

o să spună Consiliul Legislativ că o lege este bună, mai puțin bună și așa mai departe.

Aveți un comentariu? Microfonul 2.

Vă rog.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecție Sociale și Persoanelor Vârstnice nu a discutat despre oportunitate și nici eu, și nici Consiliul Legislativ.

În momentul în care ar fi intrat în contradicție cu legislația europeană, Consiliul Legislativ ar fi spus acest lucru. Asta am spus. Deci este în concordanță cu ceea ce a indicat legislația europeană. Nu intră în contradicție.

Mulțumesc foarte mult.

Așa este doamnă, aveți dreptate.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt.

Atunci, trecem la procedura de vot.

Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 99 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Se pare că se transmite la Camera Deputaților cât mai urgent, noi fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care ne propune un raport de respingere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiatori, un grup de domni senatori și deputați.

Partea vizată este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul doamnei Georgeta Bratu, secretar de stat, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, motivat de faptul că Ministerul Finanțelor Publice susține că dacă trecem aceste sume aferente tichetelor de masă pe carduri, acestea vor deveni sume primite ca drepturi de natură salarială, ce vor fi impozitate și asupra cărora se vor aplica toate contribuțiile, ceea ce ar afecta drepturile salariaților în acest caz.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Pop, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, președintele comisiei, pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4 iunie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Pe lângă cele prezentate de doamna secretar de stat, Banca Națională a României ne-a transmis un punct de vedere negativ, având la bază faptul că nu poate exercita atribuții de reglementare cu privire la un instrument exceptat, respectiv de autorizare și supraveghere cu privire la emitenții unui astfel de instrument.

Astfel, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale la această propunere legislativă.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Din partea Ministerului Sănătății este prezent domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Modificările propuse de domnul deputat, de altfel pertinente, se regăsesc deja în propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei 2001/37/CE a Parlamentului European și a Comisiei, dar încă nu au intrat în vigoare.

Totodată, propunerile care se referă la o nouă modalitate de etichetare, inscripționare a produselor din tutun nu pot fi accesate, deoarece s-ar încălca prevederile actualei directive referitoare la produsele din tutun, în vigoare în prezent și adoptată inclusiv prin legislația românească, în care a fost transpusă.

Propunerile care vizează forma și dimensiunea ambalajelor produselor din tutun nu pot fi adoptate imediat, deoarece există riscul afectării veniturilor bugetare.

Având în vedere aspectele prezentate, Ministerul Sănătății nu susține adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu 98 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților ca fiind respinsă.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Această propunere legislativă are un raport realizat în fond de Comisia pentru sănătate publică. Raportul este de respingere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este un domn deputat.

Părțile vizate sunt Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor Publice.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 28 mai 2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere cele menționate și de reprezentantul Guvernului.

Legea are caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Menționez că alte două comisii au dat aviz negativ. Este vorba de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la dezbateri generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doar o intervenție la poziția Guvernului. Sunt de acord cu toate argumentele dumneavoastră, dar nu cu cel prin care spuneți că stăm rău cu banii, dacă am lua măsura de corecție pentru năravul acesta de a fuma. Acesta uitați-l, nu vă propuneți să faceți bani din vicii!

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt solicitări, intrăm în procedură de vot. Supun la vot raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative. Este o lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mai este cineva?

Mă scuzați, am greșit.

Chiar domnul președinte.

Domnule președinte, dacă aveți un punct de vedere personal...

Vreau să aduc în discuție faptul că tocmai noi am hotărât sau am avut un proiect de hotărâre privind produsele din tutun, o hotărâre a Parlamentului, și am dat un aviz pozitiv pentru modificarea directivei din 2001.

Menționez că legea care se vrea modificată respectă directiva din 2001, care se propune acum a fi modificată și urmează procedurile parlamentare europene. Probabil că va fi modificată în final și, atunci, această lege va putea fi repusă în discuție.

Propunerea legislativă are un raport pe fond din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raportul este de respingere.

Caracterul legii este ordinar.

Inițiator este un domn deputat PDL. Părțile vizate – Ministerul pentru Societatea Informațională, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Din partea Guvernului și din partea Ministerului pentru Societatea Informațională participă domnul secretar de stat Sorin Vicol, căruia-i dau cuvântul, la microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului și al Guvernului.

## **Domnul Sorin Vicol** _– secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Considerăm că soluțiile legislative preconizate în propunerea legislativă sunt susceptibile să aducă grave atingeri vieții private a persoanelor fizice, venind în contradicție cu principii statuate de Convenția Consiliului Europei, precum și cu prevederi ale unor directive ale Consiliului Europei.

Inițiativa legislativă conține dispoziții contradictorii și limitative în ceea ce privește termenii și expresiile utilizate, motiv pentru care s-au semnalat mai multe observații. Au fost prezentate în punctul de vedere al Guvernului.

Punctul de vedere este pentru respingerea acestui act normativ.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, pentru completările dumneavoastră.

Dacă nu mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

6 voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 98 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip prepay.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ și, de asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Pe lângă cele precizate anterior, mai completăm: Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 1.258/2009, a statuat că, în conformitate cu principiile de limitare exprimate în jurisprudența în materie a CEDO, actul normativ care reglementează măsuri de natură să producă ingerințe în exercitarea dreptului la viața privată și de familie, la corespondență și libertăți de exprimare trebuie să conțină garanții adecvate și suficiente pentru a proteja persoana de eventualul arbitru al autorităților statale.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 4 iunie 2013, analizând propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului și avizul Consiliului Legislativ, au apreciat că normele supuse examinării nu sunt de natură să asigure astfel de garanții. Proiectul de act normativ nu le prevede în mod expres, ci doar conține o trimitere generală la Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Dacă, din partea doamnelor și domnilor senatori, sunt observații?

Doamna Cristiana Anghel, microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Doamna senator Cristiana Anghel.

Nicio problemă, domnule președinte, v-am iertat, nu e cu rea-credință sau rea-voință.

Nu, nu, e pentru mine, doamnă, în primul rând. Eu, din respect pentru Senat, niciodată nu mă adresez altfel decât cu domnul și doamna senator.

Mulțumesc.

Vorbeam despre această lege și despre faptul că ar fi trebuit cerut un aviz chiar de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, autoritate care este sub oblăduirea Senatului și al cărei raport de activitate aștept și eu să-l citim, să-l vedem și să-l discutăm, așa cum este normal. Și nu numai acest raport, poate ale tuturor autorităților autonome care sunt sub oblăduirea Senatului și care nu înțeleg niciodată că au o obligație față de Senat.

Dar, discutând despre această lege, mi se pare normal ca cei care emit aceste cartele să nu poată să aibă acces la datele cu caracter personal, mai ales având în vedere faptul că cetățenii români, în general, nu cunosc valoarea acestor date cu caracter personal și faptul că ele nu trebuie neapărat spuse pe toate drumurile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Rog colegii, pentru 30 de secunde, să fie foarte atenți la ce voi spune, pentru că ceea ce spun este rodul unei munci de aproape patru ani, muncă, este adevărat, făcută în domeniul jurnalistic, nu politic.

Suntem în fața unei propuneri legislative care, pe plan european, s-a transformat – în legislația multor țări sănătoase la cap – în lege.

Vorbim despre celebrele cartele prepay în raport cu celebrele abonamente. În sală, toți, absolut toți cei prezenți, au abonament la un telefon mobil. Dacă este cineva care nu are, să ridice mâna, dar sunt convins că toți avem.

Abonamentele la telefoanele mobile se fac cu datele de identificare: adresă, CNP, tot, exceptând grupa sanguină și numele câinelui de curte, tot. Sunt milioane de abonamente de telefonie mobilă în România, care sunt făcute pe baza datelor acestea.

Deci, acum, eu stau să mă întreb dacă este pudibonderie, necunoaștere sau cum se cheamă, nu știu despre ce vorbim în această sală. Țări europene, repet, normale la cap, au prevenit acte teroriste, apeluri nefondate – care costă foarte mulți bani din bani publici – la 112, serviciile lor de urgență – nu știu dacă toată Europa are 112, probabil că da. Deci eu nu pricep! Stau și mă uit și nu pricep cum colegi de-ai mei nu văd că suntem în fața unei propuneri legislative absolut sănătoasă, absolut europeană care, în România, are milioane de exemple. Sunt milioane de abonamente de telefonie mobilă pe care, repet, le avem în buzunar și noi – nu abonamentele, ci telefoanele –, care sunt încheiate pe baza acestor date. Este vorba de adresă, CNP, nume, prenume și așa mai departe.

Cum să putem vota sau să spunem, cu atâta nonșalanță și cu atâta aparentă seriozitate, că datele acestea pun în pericol pe cineva? Este peste mintea mea. Repet, abonamentele de telefonie mobilă sunt făcute cu aceste date, iar telefoanele pe care le primim noaptea de la toți scelerații, telefoanele pe care colegii de la 112 le primesc de la toți neica nimeni și pun salvările pe drumuri, pun organele abilitate ale statului pe drumuri, sunt apeluri telefonice care folosesc eminamente aceste cartele, pentru că nu poți da telefon de pe un abonament. De ce? Simplu, te identifică. Vine acasă și-ți ia banii pentru salvare.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 2.

Cu tot respectul, faptul că sunt entități precum cei de la gaze, precum cei care fac abonamente la telefonie mobilă care folosesc CNP-ul, făcând un abuz sau extinzând prevederile legale, asta nu înseamnă că noi trebuie să mergem la infinit și să le dăm acest drept. Se poate face abonamentul respectiv fără folosirea CNP-ului. CNP-ul este o dată sensibilă, are niște reguli clare în Uniunea Europeană și atunci trebuie să ne ferim să le dăm acceptul de a face lucrul acesta.

Domnul senator Pașcan Emil.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Să știți că subscriu întru totul la vehemența domnului Tudor Barbu și vreau să vă informez că, în momentul de față, în România sunt mai multe cartele prepay decât abonamente. Cu alte cuvinte, oricine poate merge să cumpere o astfel de cartelă fără niciun fel de date de identificare.

Vă spun din experiența personală – și nu vă doresc acest lucru –, eram prefect în funcție, prefect la Mureș, și am fost adeseori hărțuit de diverse persoane, amenințat de pe astfel de cartele prepay și, apelând la serviciile abilitate ale celor de la SRI sau ale celor care pot monitoriza astfel de apeluri, nu au fost capabili să identifice persoana.

Așadar, cu alte cuvinte, consider că este un proiect cât se poate de just, de normal, de legal, de european și îl voi susține, și îl voi vota, ceea ce vă îndemn și pe dumneavoastră.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei. Microfonul 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu-l susțin pe domnul senator Tudor Barbu pentru că este din aceeași grupare politică cu mine, dar toți colegii care au vorbit, cu excepția doamnei senator Anghel, au dreptate. Eu aș putea interpreta – îmi cer scuze pentru doamna senator Anghel –, aș putea suspecta-o pe doamna senator Anghel că, la anumite telefoane, pe care le primesc târziu, în noapte, cineva vrea să mă hărțuiască, ar putea fi un exemplu ca doamna Anghel, care vrea să nu-și dea identitatea.

Eu fac parte dintre cei pe care nu îi deranjează dacă le sunt monitorizate convorbirile telefonice, nu sunt deranjat dacă sunt înregistrat, pentru că nu am nimic de ascuns.

Deci gândiți-vă cum ar putea interpreta cetățenii României care sunt afectați de acest aspect, cum ar putea interpreta ca noi, Senatul României, să venim și să îi susținem pe cei care sunt în obscuritate, care nu vor să-și

dea identitatea. Acele persoane sunt mai mult decât suspecte. Acele persoane ascund multe lucruri.

Deci eu sunt uimit de susținerea din partea Guvernului – directiva europeană. În primul rând, nu tot ce vine din Europa se potrivește foarte bine și pentru România. În al doilea rând, nu este adevărat. Domnul senator Tudor Barbu a susținut foarte clar și corect: sunt țări care au legalizat acest aspect și este posibil, pentru că o țară bine monitorizată previne anumite crime.

Uitați-vă, acea crimă de la Arad la care, de o lună și jumătate, nu se reușește să se identifice exact făptuitorii. Și au mai apărut crime similare exact pe același aspect. Sunt telefoane pe care le-au folosit infractorii exact în acest sistem nociv pentru țară.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Haideți, că deschidem o dezbatere care nu are foarte mare legătură.

Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

Am fost uimit de ce a spus colegul și amicul meu, domnul Agrigoroaei, mai devreme, când a spus că el nu este deranjat dacă-i sunt monitorizate convorbirile telefonice. Cred că orice cetățean din țara aceasta care știe că nu a încălcat vreo lege trebuie să fie deranjat și să se opună monitorizării convorbirilor tuturor cetățenilor cinstiți, pentru că aceasta înseamnă libertate și democrație.

După această paranteză, vreau să vă spun un lucru. Am urmărit situația pe plan internațional. Am fost, de curând, la o conferință la Londra, mi-am luat sim acolo, nu m-a întrebat nimeni nimic, nu mi-a cerut nimeni niciun buletin – și vorbim totuși de țara unde au avut loc cele mai mari atentate teroriste din ultimii 10 ani. Vă reamintesc atentatele din gara din Londra și, chiar în zilele când eram acolo, a fost un atentat cu acel soldat ucis. Nimeni nu s-a gândit să introducă controlului prepay-urilor.

Tot în Marea Britanie am avut situația cu supravegherea politicienilor de către ziariști. Au fost închiși ziariștii respectivi, dar nimeni nu a interzis libertatea de convorbire în zona prepay.

Înainte de a merge mai departe, haideți să gândim puțin un lucru. Cine va plăti? Să presupunem că această lege va fi adoptată – sper că nu, pentru că trebuie să rămânem un stat democratic –, cine va plăti colectarea tuturor acestor evidențe?

Spunea cineva că există abonamente telefonice, dar angajații companiilor de telefonie sunt instruiți, semnează o serie întreagă de angajamente legate de confidențialitatea datelor. Știm foarte bine că așa prevede legea. Cartele prepay se vând la orice chioșc de ziare, în orice loc, în orice benzinărie. Ce vom face? Îi instruim pe toți oamenii aceștia? Cine va plăti costurile? Îți dai datele din buletin la o vânzătoare de ziare, că-ți trebuie o cartelă prepay, și pe urmă te miri de ce încep să aibă loc furturi de identitate și așa mai departe.

Eu cred că nu cartelele prepay sunt problema, ci modul în care noi reușim, prin serviciile specializate, să identificăm anumite lucruri.

Și vă mai spun o chestie tehnologică, și cu asta închei. Cine vrea să dea telefoane, să șicaneze și așa mai departe, o face prin orice server gratuit, vă trece prin Taiwan, Hong Kong, Singapore și Rusia și veți primi telefoane, și nu le mai identifică nici mama SRI-ului.

Domnul senator Pelican. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Cred că vorbim pe o temă pe care sunt convins că majoritatea cetățenilor României vor spune un „da” hotărât: să știm cine sună de pe orice cartele prepay.

Mă surprinde discursul colegului Severin. Alerg, ca gazetar, de 18 ani, în lume. Ce avem de ascuns, dragi colegi, ca să se știe că acea cartelă prepay aparține lui Popescu, Ionescu, Vasilescu?

În opoziție, din 2009 până când USL-ul a venit la putere, am primit peste 20 de telefoane de amenințare de genul..., le-am spus: „Ușor cu pianul pe scări! Ai familie”... Toate erau prepay.

Păi, noi ce facem? Legiferăm posibilitatea teoretică ca fiecare să sune? Păi, iertați-mă, domnule Severin, dar în momentul în care suni dintr-o altă țară ești mai ușor identificat, că se preia prin servicii acel serviciu de roaming. Dar, în momentul în care ai o cartelă prepay, de ce să ne temem să ne spunem numele, prenumele? Ce mare pregătire îi faci acelui vânzător de cartele prepay că scrie Pelican Dumitru, strada X, sectorul Y?

Dacă vrem să trăim într-o țară cu adevărat democratică, trebuie să avem și niște răspunderi, iar când luăm o cartelă prepay să fim responsabili, nu să ne ascundem ca niște lași, să amenințăm familii, să facem anunțuri de genul „O bombă în aeroport”, să pierdem timpul.

Vezi, Doamne, ce greu e! Nu este nicio greutate, domnule Severin. Iar cine are ceva de ascuns înseamnă că e o persoană care chiar rămâne ciudată.

Păi, să ne temem, dragi colegi, de ceea ce va prevedea noul card de sănătate, când, atenție, un domn de la programul SIUI, de la CNAS, poate să-ți vadă pe acel card toate problemele pe care le-ai avut, boli. Numai noi și bulgarii...

Acolo să vă văd cum vom comenta! Că acele date pot fi folosite de către un răuvoitor, de către un adversar, că să știe X că ai avut o boală Y. Acolo este o problemă, nu la cartelele prepay.

Îmi cer scuze, dar chiar nu înțeleg. Sunt om, zic eu, destul de responsabil. Nu, nu trebuie să ne fie teamă, când luăm o

cartelă prepay să se știe că este a noastră, dacă vrem să avem, într-adevăr, o transparență.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dobra.

După aceea, drept la replică, domnul senator Severin.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că se vorbea de Londra, am să vorbesc eu de Germania. Anul trecut, 1 februarie – bursă –, mi-a fost imposibil să dau un telefon până când nu am prezentat pașaportul, astfel încât să intru în posesia unei cartele prepay.

Și, la urmă, întreb colegii, pe toți la un loc, cine și de ce, cu ce scopuri dorește să rămână anonim sub un număr de telefon?

Mulțumesc din suflet.

Domnul senator Severin. Microfonul 4.

Drept la replică, un minut.

## **Domnul Georgică Severin:**

Personal prefer exemplul britanic decât pe cel german, dar asta este o problemă de opțiune personală.

Dincolo de acest lucru, aș vrea să mai spun ceva legat de ce s-a spus mai devreme. Să înțeleg că, dacă va trece această lege, minorii nu vor mai putea cumpăra cartele prepay, logic, pentru că nu poate minorul să-și dea datele personale. El nu este responsabil, poate să dea date false. Să înțeleg că, dacă cuiva îi trebuie cartele pentru diverse mizerii, trimite un copil de 12 ani. Acela cumpără 50 de cartele în numele lui și le face răspândite. Creăm un întreg sistem legislativ pe chestia asta, nu-i așa?!

Vă mai amintesc un lucru. În Guvernul trecut s-a introdus TVA-ul peste noapte, fără să se modifice casele de marcat, și vă amintiți ce haos a fost. Legea aceasta este greșită din principiu, pentru că, chiar dacă noi am accepta viziunea germană, că e la modă, până la urmă, noi nu am creat sistemul care să o facă. Nu-i așa?! Mai angajam..., creăm o agenție de protejare a cartelelor prepay!

Domnilor, dacă ne punem problema ce avem de ascuns, am de ascuns intimitatea mea, cuvintele de dragoste pe care le spun membrilor familiei, am de ascuns viața mea personală, care este dreptul la intimitate garantat prin Constituție, și nu la îndemâna oricărui agent din servicii.

Asta am de ascuns, viața personală a fiecăruia. Dacă cineva vrea să și-o expună, să și-o expună, dar nu să legiferăm noi acest lucru!

Și, în acest context, vă mai rog un singur lucru: nu v-a ajuns atmosfera cu telefoanele, pe care o avem de atâtea zeci de ani?

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu, dar e foarte important. Și domnul Pelican...

Nu e foarte important. Are dreptul fiecare la o luare de cuvânt, da? Domnul senator Oprea.

Deși predau de vreo 15 ani un curs care se ocupă de subiectul acesta, fac parte din categoria celor care nu-și permit să intre într-o zonă atât de intimă, pentru că s-au cam dus vremurile celor care se pricep la toate.

Dacă v-ați uitat un pic..., este un coleg de-al meu din Iași cu inițiativa. Uitați-vă pe structura materialului prezentat, să vedeți câte lucruri sunt total paralele cu domeniul.

Nu-mi permit să-l tratez pe colegul meu... și nici proiectul de față să-l desconsider, dar este prea sensibil subiectul să ajungă pe o pantă greșită în Senat. Toată lumea abordează sentimental, dar nu și profesional. Nu, sincer.

Să știți că tot ce mișcă în lumea asta, orice bit de informație, este controlabil. Nu vă faceți griji. În Parlamentul European am fost alături de cei care s-au ocupat de alfabetizarea digitală. Eu, pe partea educației, dar cu repercusiuni și în zona telefoniei mobile și de smartphone-uri.

E prea complicat subiectul încât noi, astăzi, să dăm un „da” pe așa ceva. Toată lumea are dreptate. Judecă sentimental.

Țineți minte preoții care au venit aici? Fiecare avea în buzunar măcar două telefoane care aveau 666 pe cipuri și erau împotrivă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Încheiem dezbaterile generale la această propunere legislativă, cu observația...

Pentru că tot timpul mă gratulați, domnule senator Oprea, vă rog foarte mult, respectuos, să nu incriminați colegii noștri care sunt sentimentali. Să ne păstrăm această doză de romantism a vieții, da?

Bun.

Deci, doamnelor și domnilor, au fost dezbateri...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Domnul Pelican dorește insistent să expună încă un punct de vedere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu puteți să...

Domnule senator Pelican, nu vi s-a rostit numele. Domnule senator...

Atunci, trebuie să vă dau... fac o excepție, explicându-vă încă o dată regulamentul.

Haideți, fac o excepție. Haideți...

Respect regulamentul, da. 30 de secunde.

Lăsați, că domnul Pelican...

Domnule președinte, dacă tot ați dat dreptul la replici, cred că și eu merit acest drept scurt.

Putem fi și Romeo și Julieta, putem fi și Shakespeare, putem să-l iubim și pe Weininger, pentru că, oricum, cu sau fără cartele prepay, toate convorbirile sunt monitorizate. Dacă suntem naivi să credem că ceva, în lumea asta, rămâne neștiut, înseamnă că am trăit chiar cu capul în nori.

Iertați-mă, să se știe un lucru: e normal ca orice telefon să se știe. E o lume nesigură, dar, dacă ajungem să gândim, la vârsta noastră, că iubirea și dragostea trebuie, vezi Doamne... nu interesează pe nimeni declarațiile noastre de dragoste, vă asigur.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile generale la acest punct. Trecem la procedura de vot.

Doamnelor și domnilor, raportul comisiei este de respingere.

Stimată doamnă senator, v-am dat cuvântul de mai multe ori pentru același punct.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am dreptul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu aveți dreptul.

Deci, doamnă, la dezbateri generale... vă spun... vă fac iarăși... nu vreau să...

Deci regulamentul spune așa: la dezbateri generale, vorbește din partea fiecărui grup parlamentar...

## Mulțumesc foarte mult.

Încă o dată, eu cred că conduc ședința cu destul de multă înțelegere în așa fel încât să las, când simt eu că... asta e calitatea, cred eu, a unui președinte. Când se discută lucruri importante, las să se spună, dar nu trebuie să exagerăm, da?

Mulțumesc.

Suntem în procedură de vot, doamnă.

Supun la vot raportul de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

44 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

## 40

15 voturi împotrivă.

în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Lege _–_ privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe procedură de urgență.

Abțineri?

Două abțineri.

Doamnelor și domnilor senatori,

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 11 iunie 2013. Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, 11 iunie 2013.

Constat că nu suntem în cvorumul legal de ședință. Pe cale de consecință, această propunere legislativă nu poate fi votată. Rămâne pentru ședința de luni.

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Închid ședința de astăzi.

Vă doresc o săptămână bună.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului,

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647411]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/21.VI.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei