Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îi rog pe secretarii de ședință să fie prezenți la prezidiu să putem deschide lucrările ședinței de astăzi.

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 24 martie 2014, și vă anunț că din totalul de 171 de senatori și-au înregistrat prezența, până la această oră, 129.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Așa cum ați văzut în mapele pe care le aveți, ordinea de zi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii legate de ordinea de zi?

Ea a fost aprobată și în Biroul permanent al Senatului de astăzi, de la ora 14.00.

Nu sunt comentarii.

Supun aprobării dumneavoastră și programul de lucru de astăzi:

– de la 16.30 la 18.30 – lucrări în plenul Senatului; dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; – de la 18.00 la 18.15 – pauză;

– de la 18.15 la 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri, în transmisie radiodifuzată.

Sunt comentarii legate de program?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru astăzi.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

La punctul 1 al ordinii de zi avem informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 89/608/CEE, 90/425/CEE și 91/496/CEE în ceea ce privește referințele la legislația zootehnică – COM(2014) 4 final;

2. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile comerțului în cadrul Uniunii și importurilor în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ provenit de la acestea – COM(2014) 5 final;

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

La inițiativa Comisiei românilor de pretutindeni, s-a aprobat, astăzi, în Biroul permanent al Senatului, demararea unei campanii de strângere de cărți pentru școlile românești din Găgăuzia.

Pentru informarea dumneavoastră, în Găgăuzia sunt 55 de unități școlare, dintre care numai două predau toate materiile în limba română.

Aș vrea să fac un apel către dumneavoastră, în plenul Senatului, în special către liderii de grup, să începem de săptămâna aceasta ca fiecare dintre colegii noștri să aducă un număr de cel puțin zece cărți din bibliotecile personale pentru a putea să ducem la bun sfârșit această campanie. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Apreciem efortul și gestul pe care comisia le face. Vom contribui.

Liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Ilie Sârbu. Vă rog, un anunț.

Mulțumesc, domnule ministru. Îl rog pe președintele comisiei, domnul senator Iliescu, să prezinte raportul.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 11 martie 2014, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru politică externă a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile.

Vă rog, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale. Vot asupra proiectului.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente.

Fiind vorba de o lege ordinară și fiind vorba de un raport de admitere, fără amendamente, raportul și proiectul de lege au întrunit numărul necesar de voturi.

Punctul următor al ordinii de zi...

Un anunț.

Vă rog.

Domnule președinte, dacă tot se fac anunțuri, aș dori să anunț și eu, la Comisia pentru regulament, o modificare:

– în locul doamnei Miron Steliana, domnul senator Mihăilescu Petru, pentru funcția de vicepreședinte al comisiei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă nu există și alte propuneri, supun aprobării dumneavoastră modificarea în comisie, care a venit din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog. Ca urmare a înțelegerii, sigur, dintre liderii grupurilor parlamentare,

Punctul următor al ordinii de zi, punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la 24 iunie 2010 la Luxemburg, de modificare a Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 și la Washington la 30 aprilie 2007.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dragoș Titea, din partea Guvernului, să susțină proiectul de lege. Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

La data de 25 aprilie 2007, la Bruxelles, și la data de 30 aprilie 2007, la Washington, s-a semnat Acordul privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia.

Acesta a fost ratificat de către România prin Legea nr. 30/2008.

Obiectivele Protocolului de modificare a Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia vizează:

– consolidarea suplimentară a cooperării în materie de reglementare în toate sectoarele din domeniul aviației;

– obligația juridică de recunoaștere reciprocă a deciziilor normative ale celorlalte părți cu privire la naționalitatea companiilor aeriene.

Protocolul conține o clauză care prezintă interes pentru partea română, în perspectiva reluării traficului aerian dintre România și Statele Unite ale Americii, în baza diferitelor forme de colaborare între companiile aeriene, respectiv art. 21 – „Extinderea oportunităților”.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Îl rog pe domnul senator Dragoș Iliescu, președintele Comisiei economice, să prezinte...

Lucian.

Lucian, scuzați-mă. Scuzați-mă, vă rog. ...raportul Comisiei economice.

A fost Dragoș.

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 11 martie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru politică externă a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Și încă o dată scuze.

Există puncte de vedere exprimate de grupurile parlamentare în cadrul dezbaterilor?

Nu există.

Declar dezbaterile încheiate.

Intrăm în vot pentru proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul următor al ordinii de zi, punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, semnat la Tegucigalpa la 29 iunie 2012.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantei Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Crișu.

Vă rog, microfonul 10.

## **Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte, reglementează consolidarea cooperării cu state precum Republica Costa Rica, Republica El Salvador, Republica Guatemala, Republica Honduras, Republica Nicaragua și Republica Panama și marchează un pas important în relația dintre cele două regiuni, ceea ce va permite deschiderea piețelor ambelor părți, contribuind la definirea unui climat de afaceri și investițional stabil, prin sporirea beneficiilor cetățenilor și promovarea dezvoltării durabile.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă ministru. Președintele Comisiei economice, domnul Iliescu. Vă rog, succint, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 11 martie 2014, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu tare mult.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot asupra proiectului de lege și asupra raportului comisiei, care, așa cum ați văzut, este de admitere, fără amendamente.

Următorul punct, punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea și modificarea unor prevederi din Legea nr. 185 din 5 iulie 2013 pentru amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Paul Racoviță, da? Paul Racoviță, inspector general, cu rang de secretar de stat, la Inspectoratul de Stat în Construcții. Vă rog, susțineți inițiativa.

**Domnul Paul Racoviță** _– inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții_ **:**

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, în sensul stabilirii unor dispoziții noi cu privire la modul de autorizare, executare și desființare a acestora, la spațiile în care publicitatea poate fi interzisă, la modalitatea de amplasare a bannerelor pe drumurile publice.

Mulțumesc tare mult.

Domnule Iliescu, președintele Comisiei economice, raportul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două ședințe, în 4 și 25 februarie 2014, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, asupra propunerii legislative.

Comisia pentru administrație și Comisia juridică au avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil, cu observații care au fost preluate ca amendamente.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri. Grupurile parlamentare.

Domnule senator Iovescu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt de acord cu inițiativa și amendamentele propuse, dar am observat că există o scăpare. Nu știu dacă o aveți în vedere sau cumva ați rezolvat-o. În materialul care este pe site nu este prevăzut.

E vorba despre modificarea art. 56 alin. (1), care zice: „Mijloacele de publicitate autorizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi menținute pe amplasamentele autorizate până la data expirării contractelor..., dar nu mai târziu de 1 martie 2014.”

Ați modificat sau...? Dacă nu ați modificat, vă rog să nu plece din plenul Senatului o asemenea aberație.

Haideți să vin eu cu o propunere sau rezolvați situația cumva.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Cred că este o eroare materială. Aberații Senatul nu face, indiferent ce gândiți dumneavoastră despre acest lucru.

Există alte puncte de vedere?

Constat că nu există.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot asupra propunerii legislative.

Așa cum ați văzut, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente.

Supun, la început, adoptării dumneavoastră raportul comisiei.

101 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri. Raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun adoptării dumneavoastră propunerea legislativă.

Următorul punct al ordinii de zi, punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea titlului XV – „Răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice” al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent? Microfonul 5.

Vă rog să vă prezentați și să vă susțineți inițiativa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mă numesc Valeriu Todirașcu, senator de București. Doamnelor și domnilor senatori,

Atât medicii, cât și pacienții au nevoie de o lege bună a malpraxisului.

Legea actuală a sănătății, votată în anul 2006, a făcut posibil ca doar 5% din banii colectați pentru asigurările de malpraxis să poată să ajungă la pacienți.

Această uriașă nedreptate a fost confirmată și de Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform adresei pe care o am aici, la mine, în care se confirmă că, în anul 2011, doar 94% din banii colectați pentru malpraxis au rămas la dispoziția asiguratorilor, iar în 2012 95% au rămas la dispoziția asiguratorilor.

Acesta este motivul pentru care medicii sunt obligați, de obicei, să suporte ei înșiși despăgubirile, deși au plătite la zi asigurările, dar care rămân deturnate de la pacienți.

Din cauza actualei legi, pacienții și medicii sunt plasați într-o poziție antagonică, în loc ca ei să se afle, de fapt, de aceeași parte a baricadei, să lupte cu boala. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin votul dumneavoastră de astăzi, puteți soluționa următoarele probleme în domeniul malpraxisului:

– contractul de asigurări va fi elaborat de către arbitrul pieței asiguratorilor, așa cum ar trebui să fie Ministerul Sănătății, dar nu este astăzi, contractele fiind întocmite, astăzi, ilegitim de către companiile de asigurări;

– erorile medicilor vor fi judecate în funcție de condițiile corespunzătoare sau nu de muncă, prin eliminarea responsabilităților directe ale medicilor atunci când malpraxisul s-a produs din cauza dotărilor insuficiente, a condițiilor improprii de muncă, infecțiilor spitalicești sau a viciilor ascunse ale dispozitivelor medicale;

– pacienții vor putea fi despăgubiți, de regulă, imediat și echitabil, în urma unei înțelegeri amiabile cu asiguratorul, fără intervenția medicului, instanței sau a experților costisitori;

– medicii vor putea fi asistați de către asiguratori în fazele ulterioare înțelegerii amiabile, așa cum vor fi Comisia de malpraxis sau procesul civil;

– medicii vor putea fi protejați atât de posibilitatea creșterii insuportabile a costului poliței de asigurare, cât și de plafonarea despăgubirilor maxime suportate de medici, atunci când ar fi dovedită vina acestora;

Vă rog să conchideți.

Din aceste motive, prin votul dumneavoastră, vă invit să analizați oportunitatea susținerii acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc colegului nostru.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății... punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și este de acord cu raportul de respingere întocmit de comisia de specialitate, având în vedere faptul că Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică Proiectul de lege privind modificarea titlului XV – „Răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale sanitare și farmaceutice” din Legea nr. 95/200, prin care se propune stabilirea drepturilor și obligațiilor ce revin fiecărei părți implicate în relația dintre personalul medical și pacient...

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

...pentru a preveni eventualele abuzuri de drept.

Îl invit pe domnul senator Luchian. Raportul Comisiei pentru sănătate.

## **Domnul Ion Luchian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11.03.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Având în vedere cele spuse de reprezentantul Ministerului Sănătății, Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Sunt întrebări care urmează să fie adresate inițiatorului? Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul central.

După afirmația reprezentantului Guvernului, înseamnă că noi ne-am pierdut obiectul muncii. Fiindcă este o propunere legislativă a unui coleg și fiindcă, între timp, Guvernul are de gând să vină cu ceva, noi nu mai avem dreptul să discutăm.

Nu acesta este punctul de vedere cu care trebuie să vină Guvernul aici.

Sunt alte intervenții? Domnul senator Roșca-Stănescu, microfonul 2.

Este cât se poate de lăudabil că Guvernul și-a dat seama că în acest domeniu domnește haosul și că se creează zeci de mii de nedreptăți, ca urmare a unor prestații medicale neprofesioniste – și numărul lor crește, pentru că ne pleacă medicii de calitate – și a faptului că oamenii nu primesc cuvenitele despăgubiri pentru malpraxis.

Deci oamenii, pe banii lor, sunt nenorociți prin practici medicale inadecvate și nu primesc nici despăgubirile cuvenite.

E bine că Guvernul s-a gândit, în fine, să soluționeze această chestiune. Numai că nu văd de ce zeci de mii de oameni trebuie să aștepte până când Guvernul va elabora un act normativ. Actul normativ există, este pus la dispoziție de un coleg din Parlamentul României.

Nu ne rămâne decât să respingem raportul comisiei, care se întemeiază pe aceeași chestiune, în cele din urmă, că e pe țeava Guvernului un act normativ, să adoptăm propunerea legislativă, iar când Guvernul vine – să dea Dumnezeu să vină cu un act normativ mai bun! –, nu face decât să-l înlocuiască pe acesta. Dar, până atunci, oamenii nu trebuie să sufere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt alte intervenții?

Liderii grupurilor parlamentare, dacă doresc să intervină? Dacă nu, i-aș da cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă are vreo precizare de făcut. Microfonul nr. 8, domnul Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Aș vrea să fac referire, foarte pe scurt, la ceea ce Guvernul își dorește să modifice în momentul de față, și anume faptul că pacientul va avea acces, nemijlocit și gratuit, la repararea prejudiciului, în condițiile unei înțelegeri amiabile.

Se stabilește, practic, o procedură obligatorie de soluționare pe cale amiabilă, între pacient, medic și asigurator, înaintea eventualelor demersuri judiciare.

De asemenea, va avea garanția despăgubirii în cuantumurile prevăzute de lege și în intervalul unor termene mult mai stricte de timp.

Vă dați seama că dacă s-ar promova o inițiativă legislativă în momentul de față, pe care Guvernul să vină să o modifice peste o lună, două, când va fi în vigoare noua modificare a Legii nr. 95/2006, s-ar crea anumite situații în care lumea nu ar mai ști care este varianta pe care să poată să meargă ca să-și rezolve problema de malpraxis.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

Trecem la punctul următor, punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege. Participă domnul doctor Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

## **Domnul Raed Arafat** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

S-a observat, și nu este nimic care e – să zicem – neclar, că ne trebuie o abordare mult mai concretă și mult mai integrată asupra sistemului de urgență din toate punctele de vedere: din punctul de vedere al coordonării, din punctul de vedere al viziunii, din punctul de vedere al dezvoltării sistemului într-un mod și mai integrat decât s-a lucrat până acum. Motiv pentru care s-a luat decizia, prin această lege, a înființării unui departament pentru situații de urgență în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Subdepartamentele coordonate direct sunt: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General de Aviație – pentru problemele de intervenție pe operațiuni de salvare și operațiuni medicale de urgență, Salvamontul public, în cooperare cu autoritățile publice locale, iar coordonarea operațională asupra serviciilor de ambulanță și unităților de primiri urgențe rămâne sub coordonarea administrativă a Ministerului Sănătății, dar se lucrează în comun cu Ministerul Sănătății.

În acest scop, departamentul – ca să se înțeleagă modul de gândire – va avea sub el o direcție generală. Această direcție va coordona toată asistența medicală de urgență la serviciile de ambulanță și unitățile de primiri urgențe, din punct de vedere operațional, având ca director un medic și având și personal medical în cadrul direcției. Direcția are trei servicii: Serviciul de coordonare-monitorizare permanentă, Serviciul de inspecție și control și Serviciul de avizări și reglementări.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnului senator Darius Vâlcov. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 12 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Senatorii. Intervenții. Domnul senator Igaș. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut și noi în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională acest proiect de lege în dezbatere. Este un proiect de lege, considerăm noi, bine-venit, mergând și pe ideea că domnul Arafat are experiența necesară și cred că, prin ceea ce face acum, nu face altceva decât să consolideze Inspectoratul de Stat pentru Situații de Urgență.

În acest context, sigur că și Grupul parlamentar al PDL va da un vot pentru acest proiect de lege, chiar dacă noi suntem un grup parlamentar în opoziție, dar, pentru că este o situație specială, și noi vom fi astăzi speciali.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cotescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că înțeleg o parte a acestui proiect de lege, înțeleg o coordonare unitară a situațiilor de urgență, însă nu înțeleg cum o direcție din cadrul acestui departament va verifica și va coordona Serviciul de ambulanță și de salvări, pentru că mi se pare o treabă destul de complicată, având în vedere cât de numeroase sunt aceste servicii, cât de puțin centralizate sunt, pentru că sunt la fiecare spital, în fiecare județ, în fiecare localitate, unele dintre ele. Apoi, eu nu înțeleg: „situații speciale de urgență”. Adică dumneavoastră vă ocupați numai de acele situații normale de urgență? Păi, nu cred că era nevoie, nu pentru asta v-ați înființat. Ați plecat de la ideea că vă înființați tocmai pentru o situație specială. Exemplul accidentului aviatic, care a fost o situație specială. Nu e o situație cu care te întâlnești în fiecare zi. Chestiunea e că, dacă, la aceste situații speciale de urgență, v-ați referit la cutremur, atunci să știți că există la Ministerul Dezvoltării un compartiment care se ocupă de aceste situații, care dă alarma, care...

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnul senator Pereș. Microfonul central.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

## Domnule secretar de stat,

O întrebare v-aș adresa, având în vedere și ultimele evenimente, de o gravitate mai mică sau mai mare... Să-mi spuneți și mie dacă comanda pentru unda de zbor pentru elicoptere și pentru avioanele SMURD va fi luată de o persoană sau de un departament, de o instituție sau de... mă rog... Aștept răspunsul pe această problemă. Da?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul profesor, domnul senator profesor Popa. Microfonul nr. 3.

Eu salut apariția acestei ordonanțe și cred că e nevoie de o instituție care să mobilizeze o parte a lumii medicale atunci când e o situație de urgență.

Eu nu aș pune chiar atât de multe întrebări punctuale. Cine conduce ambulanța de la un spital sau de la un județ sau, eu știu?, când intervine o astfel de activitate, în ce situații de urgență ar interveni?

Eu cred că important este că, atunci când este cazul, când există situații reale în care urgențele trebuie să fie corect manageriate, iacătă că Guvernul se exprimă într-un mod mai concret în a pune la Ministerul Administrației și Internelor un om, un specialist care cred și știu că are în jurul lui o seamă de alți specialiști pricepuți în acest domeniu și devotați acestei cauze.

În asemenea situații, eu susțin inițiativa, nu cred că domnul Arafat are prea multe de răspuns, ci are de organizat, în primul rând, un sistem funcțional, interministerial, și asta cred că trebuie să înțelegem, în primul rând, care să fie în măsură ca, în orice moment, să răspundă unor situații pe care le dorim din ce în ce mai puține.

Eu vă doresc succes și sper să reușiți această organizare. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea. Microfonul central.

Fiindcă sunt așa de multe lucruri importante, domnului secretar de stat îi adresez rugămintea să prezinte ceea ce am văzut că este în corpul proiectului de lege, relația sau intervenția și a Ministerului Apărării Naționale.

Alte intervenții dacă sunt?

Din partea grupurilor parlamentare. Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

Mă adresez distinsului meu coleg care mi-a spus că nu trebuie să răspundă domnul ministru. Poate că nu trebuie să răspundă, dar ministerul de care vorbiți nu mai există. Ministerul Administrației și Internelor nu mai există. Sunt două ministere distincte.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, doctorul Raed Arafat, pentru a da răspunsuri și a face precizări la chestiunile ridicate de membrii Senatului.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. O să iau la rând întrebările.

În primul rând, mulțumesc pentru comentariile... și din partea domnului senator Igaș, și din partea domnului senator Popa, care cunosc sistemul din interior și pe partea medicală, și pe partea Ministerului Afacerilor Interne.

Ce vreau să spun aici este că pentru a pregăti un sistem care să intervină în situațiile speciale trebuie să fii sigur că el funcționează foarte bine, în fiecare zi și că este învățat să reacționeze – împreună – zi de zi. Numai atunci ești sigur că acest sistem poate interveni într-o situație specială. Noi nu facem un departament care va sta liniștit până ce apare o situație specială. Facem un departament care va coordona, va controla, va inspecta, va reglementa un sistem pe fiecare zi, ca să fim siguri, când avem o situație specială, să putem să adunăm la un loc și să putem să intervenim corect.

2. Serviciile de ambulanță sunt centralizate conform legii, serviciile de ambulanță nu sunt descentralizate; chiar dacă au mai multe substații, exact cum este Inspectoratul pentru Situații de Urgență, ele au un șef pe județ. Șeful pe județ este subordonat, pe plan național, unei structuri, iar serviciile de ambulanță nu diferă, din punctul de vedere al importanței lor, de importanța inspectoratelor generale pentru situații de urgență. Mai mult decât atât, în cadrul departamentului, Direcția generală, pe care am menționat-o, de asistență medicală este prevăzută cu personal care ne va permite acum, într-adevăr, să ne desfășurăm o activitate corectă de inspecție, de control, de dezvoltare, de pregătire, comparativ cu ce am avut înainte, când eram doi oameni, trei oameni. Acum, numai pe parte de inspecție și control vor fi 15 specialiști, pe lângă partea cealaltă, de reglementare, avizare, monitorizare și coordonare permanentă.

Așa că, din acest punct de vedere, în situații speciale de urgență, când apar – și aici se definesc, sunt definite prin hotărârile de guvern subsecvente –, noi nu facem decât să ridicăm gradul de alertă într-un sistem care, oricum, este tot timpul într-o alertă și într-un război.

Sistemul de urgență nu se odihnește niciun moment. Sunt câteva mii de intervenții pe zi ale serviciilor de ambulanță și ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

## Vă mulțumesc și eu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Doresc să vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Votul, mâine, la ora 12.30.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

- Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Este cineva din partea inițiatorilor, domnii Frăticiu

Gheorghe, Roman Gheorghe, deputați PSD?

Dacă nu sunt, dau cuvântul reprezentantului Guvernului

- pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Da. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, propunându-se în principal instituirea unor noi dispoziții cu privire la vânzarea locuințelor construite de Agenția Națională pentru Locuințe, respectiv introducerea unui nou sistem de plată, în rate lunare, într-un cuantum stabilit direct către ANL. Față de această inițiativă legislativă, Guvernul a formulat un punct de vedere negativ, având în vedere că finanțarea programului se asigură din surse de la bugetul de stat și din credite externe acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în baza unui acord de împrumut semnat cu Guvernul României și ratificat de Parlament. Astfel, facem referirea că, pentru acordarea împrumutului, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a impus anumite condiții de dezvoltare a programului, condiții care nu pot fi schimbate, existând posibilitatea sistării împrumutului și rambursării imediate a tuturor sumelor împrumutate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Darius Vâlcov. Domnule președinte, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc mult.

Da. Vă mulțumesc. Întrebări dacă doriți să adresați? Domnul senator Deneș, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă, dacă e să o privim din perspectiva socială, este una corectă, și anume crearea posibilității de plată a unei rate de cumpărare acceptabile pe o perioadă îndelungată a titularului contractului de închiriere a locuinței pentru tineri. Însă raționamentul pentru care s-au construit aceste locuințe a fost tocmai de a ajuta familiile tinere să aibă unde locui pe o anumită perioadă limitată.

Totuși, prin Legea nr. 152/1998, există posibilitatea de a fi cumpărate aceste locuințe, iar statul, prin banii încasați din vânzarea lor, să poată construi alte locuințe care să fie atribuite, la rândul lor, altor familii tinere, iar, din această perspectivă, punctul de vedere al Guvernului este unul corect și rațional.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt?

Domnul senator Cotescu, microfonul 2.

## Mulțumesc.

În primul rând, inițiativa de a vinde aceste locuințe celor care doresc să le cumpere este lăudabilă și e normală.

În al doilea rând, nu știu dacă știți, dar banca finanțatoare... contractul de împrumut s-a terminat.

Gata, nu mai e! Anul trecut s-a terminat. După aceea, banca nu a pus condiții în ceea ce privește modul de plată, ci a impus condiții în ceea ce privește vânzarea: cui să se facă, când, după cât timp și așa mai departe. Deci nu avem din partea băncii asemenea condiții și vă spun sigur, pentru că această lege a fost redactată când eu eram directorul Direcției generale de lucrări publice.

Acum, că ANL-ul are nevoie de bani, pentru că nu mai este finanțat, nu e finanțat deloc... Anul trecut a avut buget pentru 50 de locuințe în toată țara și vă rog să rețineți aspectul. S-ar putea ca, prin această vânzare în rate, din cauza faptului că băncile nu mai acordă credite, deci oricum locuințele nu se vând, în loc să vând 100 de locuințe pe an, poate am, din cele 20.000 pe care le-am construit, 10.000 care sunt cu plata în rate și pot să iau banii pe ele, pe ratele alea, să pot să construiesc.

Deci trebuie făcută o analiză mai atentă a ceea ce înseamnă bani către ANL din vânzarea cu banii cash sau din rate, că, poate, din rate obținem mai mult decât obținem din banii cash, și sigur obținem mai mult, pentru că anul trecut cred că nu am obținut nimic.

Prin urmare, eu felicit Grupul parlamentar al PSD, care a inițiat o asemenea propunere legislativă, și cred că ea este benefică și trebuie votată de noi toți. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt?

Din partea liderilor de grup. Dacă nu sunt...

Imediat. Stai puțin.

Reprezentantul Guvernului dorește să intervină, să dea răspunsuri sau să facă comentarii la problemele care s-au ridicat?

Da. Bun. Nu sunt puncte de vedere.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

## Mulțumesc. Și foarte concis.

Un senator – domnul senator Cotescu – a ridicat niște probleme, a pus niște întrebări. Acum, nu se poate ca Guvernul să spună: „Nu am nimic de spus.” Păi, ori suntem Parlament, Senat, în care este o dezbatere între senatori și Guvern, ori lucrurile evoluează într-o zonă pe care întotdeauna, cu toții, am condamnat-o. Guvernul vine și spune „nu” sau „da” și punct. Și gata, fără nicio explicație.

S-au ridicat, încă o dată vă spun, niște chestiuni de către un senator. Guvernul trebuie să spună ce e bine, ce nu e bine, dacă e bine sau nu e bine ceva.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, aveți dreptate. Am dat cuvântul reprezentantului Guvernului. Secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării nu este prezent.

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ceea ce spune domnul lider Puiu Hașotti are dreptate. Dar a omis să ne spună un lucru: dezbaterile de fond se fac la comisie, acolo vin reprezentanții Guvernului, discută, mai schimbă, mai fac

anumite amendamente... Sigur, asta nu ne împiedică, în plen, pe cei care nu facem parte din comisie să primim anumite răspunsuri, dar sunt situații pe care tot noi le-am acceptat, cutumal, dacă nu am folosit termenul corect... De fiecare dată când nu pot veni secretarii de stat de la ministerele de resort sunt supliniți de secretari de stat de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și nu au cum să ne răspundă la probleme pe care nu le cunosc.

Deci în raportul comisiei, în lege, sunt lucruri pe care le putem singuri... Dar raportul... a fost...

Un moment. Raportul – mai ales în cazul acesta – este votat în unanimitate, deci de reprezentanții noștri acolo.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti are o propunere de a rezolva problema. Să votăm astăzi și să chemăm mâine ministerul să ne dea răspunsul.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, întotdeauna am fost convins că aveți o imaginație foarte bogată, dar faceți dumneavoastră, vă rog, o propunere la Comisia pentru regulament, propuneți chestia aceasta, să vedem dacă va fi votată de plen.

Puteți să faceți ce doriți dumneavoastră. Eu nu am nicio problemă, domnule senator. Aveți libertatea cuvântului, cum doriți dumneavoastră.

Bun. Având în vedere că propunerea a fost respinsă, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Participă domnul secretar de stat din Ministerul Justiției Liviu Stancu. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Păi, nu..., asta mă gândeam că o să propuneți dumneavoastră. Dar eu vă ascult, îmi cer scuze. Vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Da. Evit să mai fac alt comentariu. E în beneficiul dumneavoastră, domnule președinte.

Termenul de adoptare tacită este peste o săptămână. Așteptăm o săptămână, nu este niciun fel de nenorocire. Vă propun amânarea pentru o săptămână și să vină reprezentantul Guvernului...

Domnule senator, eu vă fac o altă propunere: reportăm propunerea pentru mâine și dăm posibilitatea Ministerului Dezvoltării să vină să susțină un punct de vedere.

Este foarte bine așa.

Supuneți la vot.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă supun această propunere la vot, ca să o trecem mâine pe ordinea de zi și să

În cadrul aplicării pachetului reformei penale au fost detectate unele aspecte a căror neîndreptare de urgență ar fi fost de natură a determina disfuncționalități majore atât la nivelul instanțelor de judecată, cât și la nivelul Parchetului, dar și al sistemului de probațiune, respectiv al sistemului administrației penitenciare.

Intervențiile sunt punctuale și nu se îndepărtează de la politicile penale asumate odată cu adoptarea noilor reglementări în materie penală și procesual-penală.

Acestea sunt motivele generale pentru care solicităm să adoptați respectivul proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantei Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11 martie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Domnii senatori care doresc să adreseze întrebări... Nu știu cine a fost întâi, domnul senator Popa sau domnul senator Stănescu?

Domnul senator Popa, microfonul 2.

Domnule președinte, sigur că această ordonanță funcționează, pentru că a intrat în vigoare codul și trebuia, la strigătele disperate ale CSM-ului, să existe o soluționare, dar trebuie, dumneavoastră, care sunteți Legislativul acestei țări, să vă uitați la stilul pompieristic: în ultima zi să se facă modificări, sigur, care să ducă la funcționarea sistemului.

Aș vrea să vă rog, domnule secretar de stat, să reanalizați o problemă care îmi este comunicată din sistem: la art. 54 se prevede, probabil, din lipsă de personal, ca această cale de atac a contestației să fie rezolvată într-un complet de un judecător.

Sigur că se soluționează contestația prin decizie și nu e supusă niciunei căi de atac. Este o cale de atac, chiar dacă prevede sau mai bine zis se ocupă de lucruri mai mărunte, dar este o cale de atac. Trebuie găsită o formulă de doi judecători, pentru că această rezolvare definitivă printr-un judecător lasă mare semn de întrebare asupra transparenței corectitudinii în sistem.

Deci rugămintea mea este să luați măsuri ca această soluție de complet unic în soluționarea unei căi de atac să fie modificată.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu, microfonul 2.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

A fost o dată ca niciodată un domn numit Cătălin Predoiu, care, pentru a produce patru opere monumentale – cele patru coduri –, a trecut cu nonșalanță dintr-un guvern în altul.

Aceste patru coduri au fost asumate, dacă vă amintiți, și cred că vă amintiți, printr-o procedură excepțională, prin asumarea răspunderii de către Parlamentul care era atunci mai mult portocaliu.

## **Domnul Alexandru Pereș**

_**:**_

Asumarea nu e a Parlamentului.

Opoziția nu a avut ce să facă, pentru că PDL era foarte puternic, pentru că avea aliați, în spatele meu, de la UDMR, și, în ciuda avertismentelor opoziției, în ciuda avertismentelor presei și ale societății civile, patru legi de importanță excepțională, care vin imediat după Constituție ca importanță, făcute, poate, de profesioniști, dar nedezbătute niciunde, nici în societatea civilă, nici în Parlament, au trecut.

În scurt timp, majoritatea portocalie a înțeles, probabil în urma ecourilor care au venit din rândul specialiștilor, că a comis o serie întreagă de gafe majore și atunci a apărut o ordonanță scoasă în aceleași condiții, ordonanță, în 2010, care încerca să îndrepte anumite aberații din Codul de procedură penală, că de-acum încolo mă refer la Codul de procedură penală.

Tot nu a fost suficient. Pe măsură ce ne-am apropiat de momentul în care urma să fie lansată la apă această operă făcută pe picior au apărut alte și alte inadvertențe, astfel încât am mai avut o ordonanță de urgență la începutul acestui an, care, din nou, încerca să îndrepte deficiențele Codului de

procedură penală care a apărut așa cum am spus că a apărut.

Acum suntem în situația să votăm și să transformăm într-o normă legislativă, deci într-o lege, o propunere pe care ne-o face Guvernul. Ea conține și lucruri bune, dar, la înghesuială, Guvernul a mai introdus în acest Cod de procedură penală și o serie întreagă de lucruri care, din nou, vor crea noi și noi probleme, pentru că este un caz tipic în care trebuie să aibă loc o temeinică dezbatere parlamentară, în plenul Parlamentului, și nu în comisie, acolo unde partidele pot, conjunctural, să dirijeze lucrurile într-o direcție sau alta și știm foarte bine că în comisii se mai întâmplă să fie și fușerite modificările de acte normative.

În esență, ceea ce noi urmează să votăm astăzi – unul din lucrurile importante – se referă la atribuțiile direcțiilor de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism.

Se apreciază, probabil, în mod corect, că această instituție, această direcție, așa cum funcționează în prezent, este mult prea încărcată cu dosare și are, printre aceste dosare, foarte multe dosare sau cauze – să le spunem minore – care pot fi soluționate de instanțe, de procuratură, aflate la un nivel mai jos.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Popa, microfonul 2.

Așa, un drept la replică portocaliu, dacă mi se permite... Colegii mei trebuie să știe un lucru: Codul de procedură penală a fost adoptat și, ulterior, s-a adoptat o lege de aplicare a codului. Așa de multe lucruri s-au putut modifica, s-au putut schimba în legea de aplicare, încât a fost nevoie de definirea unor competențe, pentru că aici este vorba de niște competențe, de formarea de complete, de modul de rezolvare a contestațiilor, lucrurile care nu puteau sau, mai bine zis, blocau, la un moment dat, sistemul.

Chestiunea, încă o dată spun, se referă la diferențele create între codul inițial și legea adoptată de Parlament, de aplicare a acestui cod.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Verestόy, microfonul 2.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Onorați antevorbitori,

Sigur că e de dorit ca plenul Senatului României să arate, într-adevăr, cât de profund e aplecat asupra unor probleme așa de importante și să avem dezbateri, așa, mai pline cu argumente, cu contraargumente. Dar pentru onoratul antevorbitor care solicită ca aceste dezbateri să fie preluate de plen trebuie să atrag atenția că, în regulament, dar și în cutumă, și nu numai a Parlamentului nostru, ci a tuturor sistemelor parlamentare, există această dezbatere la care, probabil, un trimis de-al dumneavoastră, fiind apropiat sau chiar fost sau actual membru al unui grup parlamentar, a participat la comisii.

Noi de aceea avem pregătirea acestor dezbateri în plen în comisie, unde, atunci când ajungem aici, colegii noștri care au participat la comisie la aceste dezbateri pe care dumneavoastră le-ați fi dorit să le aducem în plen au adus argumente și contraargumente ce au ajuns la o concluzie: concluzia era de unanimitate.

De aceea, eu cred că nu e bine să preia plenul Parlamentului rolul comisiilor și nici comisiile să-și aroge dreptul de a dicta, într-adevăr, cum doresc plenului.

De aceea, ați fi avut posibilitatea să depuneți chiar dumneavoastră, nefiind membru în comisia respectivă, amendamente la această propunere, la această lege, la Comisia juridică, unde să fi fost chiar invitat – mi s-au întâmplat mie astfel de lucruri, când am depus amendamente la alte legi –, unde puteați să apărați aceste idei, pe care, probabil, foarte nobile, mi le-ați prezentat și ni le-ați prezentat acum.

Abia atunci era, într-adevăr, justă și critica la anumite grupuri parlamentare și partide care în istoria lor au contribuit, încât să avem de-a face din nou și mai nou cu legi care sunt totdeauna perfectibile. Și această lege este perfectibilă, ceea ce facem noi acum.

Mulțumesc.

Onorată asistență,

Așa cum am arătat foarte pe scurt, toate aceste modificări sunt chestiuni de ordin tehnic, care au fost în mod foarte adânc analizate și care au fost discutate în cadrul comisiei, așa cum adineauri domnul senator arăta. Ca urmare, reiterez solicitarea noastră de a le susține și a le produce ca act normativ, tocmai pentru că aceste modificări dau consistență unor instituții din cadrul procedurii penale.

Acesta este punctul nostru de vedere, pe care încă o dată îl susțin și pentru care vă mulțumesc pentru înțelegere.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul, mâine, la ora 12.30.

Următorul punct, punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Inițiator, domnul senator Todirașcu Valeriu.

Aveți cuvântul, domnule senator, microfonul nr. 5.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă propune ca Monitorul Oficial să ofere acces on-line gratuit și permanent la legile României, și nu doar timp de zece zile, cum este acum, fapt ce nu implică niciun cost pentru această regie autonomă.

Dacă societatea se așteaptă ca cetățenii să respecte legile țării, aceste legi trebuie cunoscute și oferite de către stat pentru a fi respectate.

Comisia juridică a Senatului a apreciat, la rândul ei, necesitatea acestui demers legislativ și a emis un raport favorabil, fără amendamente.

Consider că societatea românească poate realiza mult mai multe avantaje, inclusiv economice, atunci când cetățenii cunosc și aplică legea, iar a pune bir pe accesul la cunoașterea legii nu cred că poate avea vreo justificare, de niciun fel.

Actuala stare de fapt necesită a fi schimbată, iar astăzi, prin votul dumneavoastră, puteți lua acest bir de pe umerii cetățenilor, total ilegitim, profund imoral și, evident, antieconomic.

## Doamnelor și domnilor,

Vă invit să analizați oportunitatea susținerii acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt, dacă mai sunt?

Numai o clipă.

Reprezentantul Guvernului, dacă dorește să răspundă. Domnule secretar de stat Liviu Stancu, vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Andrei Rizoiu, de la Secretariatul General al Guvernului.

Microfonul 8. ## **Domnul Andrei Rizoiu** _– secretar de stat în cadrul_

_Secretariatului General al Guvernului_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține aprobarea acestei propuneri legislative.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

De ce? De ce, domnule?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Stai, stai... Stați nițel, nu vă repeziți! Lăsați-l, nu-l omorâți!

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Care este explicația? De ce?

Domnule secretar de stat, doriți să mai continuați? Mai aveți o altă intervenție?

Nu.

Atât, sec! Bine.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În ședința din 11 martie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, fără amendamente.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Domnii senatori bănuiesc că sunt descurajați ca să mai pună vreo întrebare Guvernului, da? Inițiatorului, poate, dacă doriți.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul Roșca-Stănescu.

Domnule senator Roșca-Stănescu, vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

Stimate domnule reprezentant al Guvernului,

Vă întreb, cu toată seriozitatea: ce căutați aici?

Cum vă puteți permite să veniți în fața plenului Senatului și să spuneți, pur și simplu, că nu dați aviz favorabil unei inițiative legislative făcute în Parlamentul României și care are aviz favorabil din partea comisiei? Unde s-a mai pomenit așa ceva?

Vă rog să vă prezentați argumentele pentru care respingeți un act normativ care, pentru prima dată în acest domeniu, restabilește un drept constituțional al cetățeanului, cel de a fi informat. Pentru că, până acum, cetățeanul, cel care nu dispunea de mijloacele financiare necesare, nu putea să afle ce legi facem noi, Parlamentul României, sau ce legi mai faceți dumneavoastră, pe la Guvern, sub formă de ordonanță de urgență sau asumări de răspundere.

Vă rugăm foarte mult să explicați, în primul rând, care sunt motivele pentru care refuzați această lege și, în al doilea rând, care sunt motivele pentru care nu v-ați prezentat argumentele aici.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În principiu, înțeleg supărarea, nu numai a domnului senator Roșca-Stănescu, ci și a altor colegi care obiectează față de un răspuns atât de laconic din partea Guvernului.

În esență însă, Guvernul a spus că nu susține această propunere legislativă. Nu a spus că se opune. Bănuiesc că are și Guvernul, la fel ca orice parte a procesului legislativ, dreptul de a nu susține un proiect legislativ în a cărui utilitate poate că nu a găsit suficiente elemente.

Pe de altă parte însă, poate că, în viitor – și am să explic de ce în viitor și nu la acest moment –, o asemenea măsură ar trebui luată. Potrivit Constituției, respectarea legii este obligatorie pentru toți cetățenii. Din acest punct de vedere, accesul la Partea I a Monitorului Oficial, cea care cuprinde partea normativă, ar trebui să fie asigurat în mod gratuit. Pe de altă parte, există, la momentul acesta, abonați la Monitorul Oficial. Ar fi nefiresc ca, prin lege, să le spunem că au plătit un serviciu care devine, de la un anumit moment dat, gratuit pentru toți.

De aceea, eu spun că, în viitor, într-o perspectivă, chiar și Guvernul, și noi, ca Parlament, ar trebui să luăm măsuri, să regândim o variantă în care, pe de o parte, să asigurăm accesul neîngrădit al tuturor celor care au posibilitatea accesării internetului la Monitorul Oficial, Partea I, pentru conținutul normativ. Se poate lua măsura accesării acestor documente în varianta „doar pentru citire”, în așa fel încât să nu devină sursă de comerț sau de profit pentru cei care ar putea să copieze, să repună pe alte site-uri partea pe care o face Monitorul Oficial, dar, pe de altă parte, să nu-i prejudiciem pe cei care au plătit abonamentul și care au acces la acest serviciu, la acest moment, contra cost.

De aceea, cu observația că reprezentantul Guvernului a transmis un punct de vedere în numele instituției pe care o reprezintă, nu în nume personal, că Guvernul nu susține și atât, nu că se opune, eu cred că, la acest moment, o asemenea propunere nu poate fi una care să împace ambele interese legitime: și ale celor care au nevoie de acces la lege, și ale celor care au plătit pentru acest serviciu până în prezent.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu. După aceea, domnul senator Hașotti.

Microfonul central.

Doamnă senator, vă rog, poftiți!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Vă rog, vă mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dacă colegul Șerban poate fi de acord, sigur, și eu pot fi de acord că anumite răspunsuri nu sunt așa cum le dorim, dar nu pot să accept modul în care domnul senator Roșca-Stănescu s-a manifestat. Nu e prima dată, sigur.

În ceea ce mă privește, am avut dialoguri de genul acesta mult mai dure, dar, vizavi de reprezentantul Guvernului, totuși nu se poate vorbi așa. Sunt oameni care, prin natura funcției, prin natura obligațiilor, vin, se împart între noi și Cameră, între comisii, aleargă și sigur că, dacă punctul de vedere... Și noi solicităm, de nenumărate ori, lucrul acesta, să se spună da sau nu. Sigur, câteodată, nu ne mai cade bine situația asta. Că a spus foarte clar: „nu susținem”. Soarta ei se știe. Dacă Guvernul nu o susține, majoritatea parlamentară nu o susține, știm ce se întâmplă cu proiectul. Cât am vrea noi, după aceea, să discutăm, să dansăm, să facem balet pe marginea acestei legi, proiect... nu are nicio șansă.

Dar totuși trebuie să ne abținem, să ne înfrânăm. La televiziune mai putem sări calul, chiar dacă ne văd oamenii și se uită la noi, cu admirație unii, cu dispreț alții, dar dacă vrem să ne respectăm sau să fim respectați, mai exact, atunci trebuie noi să respectăm. Ducând dialogul în zona în care ați dus dialogul astăzi dumneavoastră, domnule Roșca-Stănescu, nu cred eu că veți beneficia în viitor de mai mult respect. Și azi nu a fost lipsă de respect.

Răspunsul a fost laconic: „nu susținem”, că noi invităm, de multe ori, la acest răspuns. Ca atare, dacă aveți forța necesară, ați putea să mai luați cuvântul o dată, să vă cereți scuze și, după aceea, să cereți explicațiile pe care le doriți. Totuși, nu vorbim cu oamenii de pe stradă și nici cu cei care stau la poarta ministerelor. Sunt secretari de stat, care mâine pot fi foarte bine în locul nostru, senatori, mai mult decât atât, și în fiecare dintre ei trebuie să vedem un coleg de-al nostru, chiar un coleg. Nu suntem noi pe altă treaptă, de unde ne permitem să privim lucrurile de sus și să adresăm injurii de genul acesta.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnul senator Hașotti.

Vă dau... Era înscris domnul senator Hașotti înainte.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Eu eram înainte, dar niciodată nu vă uitați în partea asta.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dumneavoastră întotdeauna sunteți înainte, dar acum trebuie să așteptați la rând.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mi-am propus și vreau să mă țin de cuvânt. Voi susține orice inițiativă legislativă care respectă drepturile acestor cetățeni din această țară amărâtă și prăpădită.

Nu e amărâtă de acum, e de pe timpul portocaliilor. Deci nu am spus-o cu răutate.

Dar, dar, domnule, roșie, galbenă, portocalie, albastră, tot la fel este.

Bun. Lăsați-mă să termin ce am de spus!

Vorbim de Monitorul Oficial, da? Arătați-mi și mie, vă rog frumos, în Uniunea Europeană, o țară unde dumneavoastră trebuie să plătiți abonament dacă vreți să fiți informat asupra legislației respective! Arătați-mi și mie, vă rog frumos, ce taxă plătiți dumneavoastră pentru a vă informa asupra legislației Uniunii Europene!

Și, domnilor, spuneți că nu sunt bani? Păi, Monitorul Oficial, Partea I, se editează în România și în limba maghiară pe banii cetățeanului român.

Întreb, întreb: dacă pentru dumnealor sunt bani, pentru cetățenii români, care sunt totdeauna discriminați, de ce nu sunt bani? Și poate că nu aș fi spus lucrul acesta, dacă nu aș fi văzut avizul de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități – președinte senator Rozalia Biró –, care dă un aviz nefavorabil pentru amărâții de români majoritari. E posibil așa ceva? În ce țară trăim?

## Domnilor,

Monitorul Oficial trebuie să fie liber și pentru citire, și pentru printare, și pentru salvare în calculator, iar domnii de la Monitorul Oficial să știe că fac un serviciu public.

Cetățeanul pe mine mă plătește să stau, să vorbesc, să gândesc și să fac ce trebuie. Dumnealor publică ceea ce fac eu în Parlament sau ceea ce face Guvernul, iar cetățeanul i-a plătit o dată, nu trebuie să-i plătească a doua oară. Să-și facă din Partea a IV-a..., să-și facă codexuri, să-și facă alte lucruri pe care le pot face!

V-am spus: arătați-mi o altă țară europeană în care se plătește accesul la Monitorul Oficial. Legea trebuie să treacă! Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

Poate că domnul senator Sorin Roșca-Stănescu a exagerat și aici s-ar putea ca domnul senator Ilie Sârbu să aibă dreptate.

Cu siguranță însă reprezentantul Guvernului nu a dat un răspuns laconic. Nu a dat niciun fel de răspuns.

Acum, mie mi-a plăcut intervenția domnului senator Șerban Nicolae, avocat. Avocații au acest talent. Dumneavoastră cunoașteți – și cunoaștem împreună – un avocat care, apărând pe cineva care o comisese, a fost atât de convingător încât, atunci când i s-a dat cuvântul, cel pe care-l apăra a spus: „Păi, după ce a vorbit domnul avocat, acum cred și eu că-s nevinovat!” Dar era.

Domnul senator Șerban Nicolae spune așa: Guvernul spune că nu susține, nu înseamnă că nu-i de acord. Să înțeleg că și reciproca e valabilă. Când Guvernul susține, înseamnă că nu-i de acord?

Domnule, haideți să fim serioși!

Domnule, domnule senator, lăsați-o!

Pe urmă, argumentul că sunt 100, 200, 500 de oameni care au făcut, pentru o lună, două, un an, abonament la Monitorul Oficial nu este un argument ca milioane de oameni să nu fie informați, dacă vrem să fie informați. Nici acest argument nu stă în picioare.

Haideți să înțelegem că propunerea legislativă este una cât se poate de corectă și, vă spun, Grupul liberal... – și cred că nu există aici niciun motiv ca vreun grup să nu voteze această propunere legislativă –, sigur, noi o vom vota.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu, microfonul 2.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

## Stimați colegi,

Îmi folosesc dreptul la replică nu pentru a-i răspunde, cum s-ar cuveni, domnului senator Sârbu, ci pentru a atrage atenția asupra unei chestiuni de principiu.

Reprezentantul Guvernului nu se află aici pentru a spune da sau nu. Asta poate s-o facă și epistolar. Nu se află aici pentru a spune: suntem de acord sau nu suntem de acord. Reprezentantul Guvernului se află aici pentru a argumenta, pentru a explica, pentru a prezenta poziția Guvernului, dacă e pregătit s-o facă.

Acum, avem de-a face cu o situație cu totul și cu totul specială, din două perspective.

Unu. Este vorba de un raport al comisiei care este favorabil actului normativ, ceea ce înseamnă că reprezentantul Guvernului fie nu s-a prezentat la comisie, fie a fost nepregătit la comisie, răspunzând în același stil, laconic, fie nu a avut dreptate. Și, atunci, comisia a dat un aviz pozitiv, favorabil acestui proiect de act normativ.

A doua împrejurare specială este că ne referim la un drept constituțional, deci nu la un moft, și nu la orice fel de drept constituțional, ci la dreptul cetățeanului de a avea acces la legislație, nu la o simplă informație de interes public. Or, în aceste condiții, dacă reprezentanții Guvernului persistă să aibă un asemenea comportament în Parlamentul României și dacă mai au și sprijinul unor lideri de grup, atunci e firesc să începem să ne întrebăm dacă noi, aici, venim degeaba sau venim să luptăm pentru drepturile cetățeanului. Vă asigur că mă voi lupta pentru aceste drepturi și nu voi admite răspunsuri de tipul acesta, care iau peste picior Parlamentul României, chiar dacă un lider de grup susține contrariul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Stimați colegi,

Suntem deja în afara timpului de lucru regulamentar. Vă propun să suspendăm ședința și reluăm, mâine, discuțiile de la punctul 10.

Vă mulțumesc.

Bună seara!

Ședința este încheiată. Continuăm, la ora 18.15, cu partea de întrebări și interpelări.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Deschidem a doua sesiune a zilei de astăzi, cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

Țin să vă informez că repartizarea timpului pentru întrebări și interpelări este următoarea:

- Grupul parlamentar al PSD – 27 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 18 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 7 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- senatori fără apartenență la grupuri parlamentare –

- 2 minute.

Întrebările și interpelările se vor prezenta în intervalul orar 18.00–19.00.

Vă informez că alocarea timpului pentru întrebări și interpelări s-a făcut ținând cont de 20 de secunde pentru fiecare senator.

Începem cu întrebările.

Stimați colegi, îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel.

Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”.

Evaziunea fiscală reprezintă un fenomen economico-social îngrijorător pentru statul român, în condițiile în care nivelul evaziunii se situează cu mult peste media Uniunii Europene. Potrivit datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, România pierde zilnic 54 de milioane de euro din cauza evaziunii și fraudei fiscale.

Cazul recent de evaziune fiscală din industria alimentară, intens mediatizat, cu un prejudiciu de 15 milioane de euro suferit de statul român, precum și pierderile din domeniul legumelor și fructelor, care se ridică la 300 de milioane de euro, și evaziunea din industria de panificație, evaluată la 200 de milioane de euro anual, demonstrează sumele impresionante de bani care nu mai ajung în visteria statului și necesitatea unor soluții concrete, care să limiteze cât mai eficient consecințele nedorite ale acestui fenomen.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, doamnă ministru, care este strategia instituției pe care o conduceți în vederea prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, fenomen grav și dăunător societății.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Domnule președinte,

Am și o mică interpelare, dacă îmi permiteți. Vă mulțumesc.

O interpelare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul interpelării: „Deficitul de asistenți maternali profesioniști”.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 217/2008, asistentul maternal profesionist este persoana fizică atestată în condițiile prezentei hotărâri, care asigură, prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său, creșterea, îngrijirea și educarea necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament sau în încredințare.

La nivel național situația este dramatică, în contextul în care, anul trecut, din cei 13.500 de asistenți maternali profesioniști 10% au renunțat la această meserie, motivând salariile mici comparativ cu responsabilitatea uriașă.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Grigoraș.

Se pregătește domnul senator Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea din această seară este adresată doamnei Doina Pană, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Obiectul întrebării: „Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier”.

## Doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință situația dezastruoasă în care se află pădurile în România, din care s-au tăiat 366.000 de hectare de pădure din totalul de 6.741.000 de hectare, cauzând prejudicii de 5 miliarde de euro.

Rapoartele Curții de Conturi au evidențiat că rata tăierilor ilegale din păduri este de două ori mai mare decât cea a împăduririlor sau a regenerărilor naturale.

Un alt aspect privește exportul de prea multă cherestea în alte state, având în vedere că acestea au interzis complet tăierile de păduri, ba, mai mult, cadrul nostru legislativ este atât de permisiv încât alte state (exemple: Austria, Suedia etc.) își deschid la noi fabrici de prelucrare a lemnului în

cherestea, care, ulterior, este exportată în statele lor. E nevoie ca România să treacă de la situația de exportator de materie primă – bușteni și cherestea – la cea de exportator de produs finit – mobilă, de exemplu –, fiindcă valorificarea superioară a resursei de lemn va duce la dezvoltarea durabilă a comunităților.

Doamnă ministru, având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați:

1. Ce soluție a găsit ministerul în vederea combaterii

tăierilor ilegale de pădure?

2. Ce măsuri vor fi luate pentru stoparea acestor practici ilegale într-un stat de drept, de exportare a lemnului tăiat la noi în alte state care interzic astfel de practici?

3. Care este strategia ministerului pentru dezvoltarea

durabilă a sectorului forestier?

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, am și o interpelare. Vă promit că mă încadrez în timpul alocat.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru.

Obiectul interpelării: „Respectarea termenelor de realizare a autostrăzilor”.

## Domnule prim-ministru,

Vă aduc la cunoștință politica Uniunii Europene, care oferă o nouă perspectivă asupra drumurilor și autostrăzilor, într-o rețea transeuropeană unificată de transport. Această politică are în vedere o rețea centrală de transport bazată pe nouă coridoare principale: două coridoare nord-sud, trei coridoare est-vest și patru coridoare diagonale. România trebuie să-și conformeze strategia acestei politici.

În ce privește transportul și infrastructura, neoficial, Comisia Europeană a prezentat critici față de Guvernul Ponta, care, în decembrie anul trecut, a venit cu o strategie populistă ce trasa noile autostrăzi prioritare până în anul 2018.

Pentru a se integra în politica Uniunii Europene pentru transport este esențială și autostrada Siret–Suceava–Bistrița– Cluj–Oradea–Borș, care va asigura tranzitul întregii țări, făcând legătura tangențial între două zone turistice deosebite ale României, Bucovina și Maramureș. Această autostradă este mult mai importantă decât cea care ar lega municipiul București de Alexandria, distanță deja acoperită de un drum național.

Domnule prim-ministru, având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați:

1. Care este noul grafic al Guvernului privind realizarea

autostrăzilor?

2. Care este noul termen de realizare a autostrăzii

Sibiu–Pitești?

3. În ce stadiu se află autostrada Siret–Borș? Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Firea Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Primăria Iași, mai presus de lege și în privința protecției mediului”.

În ultimii 3-4 ani, Primăria Iași se pare că vrea să desființeze orice urmă de spațiu verde, să taie copaci sau păduri, chiar dacă încalcă legislația în vigoare. Mai mult, în acest moment, potrivit declarațiilor viceprimarului Chirica, se urmărește elaborarea unor proceduri, la nivelul administrației locale, conform cărora nu mai este necesar avizul ocolului silvic pentru tăierea copacilor.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este Legea mediului despre care vorbește viceprimarul Chirica și care ar permite autorităților locale să modifice circuitul aprobărilor pentru defrișări sau desființări de spații verzi?

– Cum puteți stopa o astfel de abatere de la lege și de la normele elementare de bun-simț?

– În fine, care sunt măsurile ferme prin care Primăria Iași va înceta să mai întreprindă acțiuni ce ar putea să fie încadrate la categoria infracțiunilor grave, de atentat la sănătatea populației?

Mulțumim.

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

„Care este situația proiectelor finanțate din fonduri europene la nivelul municipiului Iași?”

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea grupului parlamentar al PSD, doamna senator Firea Gabriela.

Se pregătește domnul senator Moga Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

În data de 28.10.2013, răspunzând unei interpelări pe care v-o adresasem în calitatea dumneavoastră de atunci, de ministru pentru proiecte de infrastructură și investiții străine, domnul secretar de stat Alexandru Năstase spunea că: „Rampa bretelei 3 de la pasajul Chitila, peste DN 7, de pe Centura București nu a fost finalizată din cauza constrângerilor financiare care au condus la o alocare insuficientă a fondurilor necesare pentru exproprierea terenurilor din zonă.”

În ce privește perspectivele de viitor ale acestui obiectiv, în răspunsul întocmit de DPIIS se menționa că: „CNADNR va face demersurile necesare pentru propunerea în proiectul de buget pe anul 2014 a resurselor financiare necesare promovării Hotărârii de guvern privind exproprierea terenurilor și finalizarea lucrărilor.”

Vă rog să ne comunicați dacă în bugetul pe 2014 au fost cuprinse sumele necesare finalizării acestui obiectiv și, dacă da, când estimați că vor începe lucrările.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Moga Nicolae.

Domnule ministru,

În Iași, în ultimul timp, populația este îngrijorată în legătură cu finalizarea proiectelor gestionate de primărie din fonduri europene. O parte dintre ele sunt întrerupte din cauza controlului la care sunt supuse, altele au înregistrat întârzieri, din motive mai mult sau mai puțin obiective, iar cele mai multe ar fi trebuit să se încheie de cel puțin un an. Teama este că Iașiul va rămâne un oraș al șantierelor deschise și nefinalizate.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care sunt proiectele oprite în acest moment din cauza acțiunilor de control ale organelor abilitate? În ce stadiu sunt aceste proiecte din perspectiva implementării și finanțării?

– Ce proiecte înregistrează întârzieri și cât de mari sunt acestea față de termenele inițiale? Care sunt datele cele mai îndepărtate de finalizare a lor pentru a mai putea fi finanțate?

– Ce sume au fost decontate pentru fiecare proiect în parte, ce plăți vor mai fi efectuate, dar și care sunt procentele de penalizare?

– În fine, există riscul ca unele proiecte să fie închise din cauza neregulilor constatate înainte să ajungă în faza de recepție?

Vă mulțumim. Solicităm răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte, președinte de ședință, stimați secretari ai Senatului...

Îmi cer scuze, domnule senator.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ghilea Găvrilă.

Întrebarea este adresată doamnei Ioana Petrescu, ministrul finanțelor publice. De fapt, sunt două întrebări.

Prima întrebare, referitoare la „Reducerea TVA-ului la anumite categorii de produse”, dacă se ia în calcul aplicarea reducerii la recolta de legume și fructe din acest an.

A doua întrebare se referă la declarația pe care a făcut-o într-un interviu doamna ministru, referindu-se la necesitatea măririi gradului de bancarizare a României și în mediul rural prin impulsionarea dezvoltării tranzacțiilor financiare și, în special, dezvoltarea plăților on-line. Și pun întrebarea dacă, în acest scop, are în vedere dezvoltarea rețelei locale de internet, bineînțeles, cu costurile aferente.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Arcaș Viorel.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Prima întrebare este adresată doamnei Ana Maria Pătru, președintele Autorității Electorale Permanente.

## Stimată doamnă președinte,

Potrivit datelor oficiale transmise de Ministerul Administrației Publice și Justiției de la Budapesta, până la data de 1 ianuarie 2014, aproximativ 360.000 de cetățeni maghiari din România au solicitat și au obținut și cetățenia ungară.

Pe de altă parte, conform presei ungare, până la jumătatea lunii martie 2014, peste 100.000 de etnici maghiari din România cu dublă cetățenie au solicitat să fie înscriși în Registrul electoral al țării vecine.

Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014 prevede notificări și informări între Autoritatea Electorală Permanentă din România și instituțiile omoloage din statele membre ale Uniunii Europene pentru radierea din copia de pe lista electorală permanentă a alegătorilor români înscriși în listele electorale ale altui stat membru, vă rog să precizați câtor alegători români cu dublă cetățenie li s-a aplicat sau urmează să li se aplice această procedură.

A doua întrebare se adresează domnului Florin Nicolae Jianu, ministrul delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism.

## Stimate domnule ministru,

Predecesorul Domniei Voastre în acest portofoliu a promovat proiectul de act normativ privind introducerea impozitului forfetar, care va înlocui impozitul de 16% pe profit sau pe cel de 3% pe cifra de afaceri, pentru persoanele juridice române din sectoarele întreținerii și reparării autovehiculelor, turistic, restaurante și alimentație publică.

Conform informațiilor preluate de presa economică, Fondul Monetar Internațional a cerut cu insistență reducerea plafonului cifrei de afaceri până la care firmele se vor încadra pentru plata acestui impozit de la 50 de milioane de euro la doar 700.000 de euro.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată ministrului educației naționale, domnul Remus Pricopie.

Subiectul: „Cine ne asigură viitorul?”

Domnule ministru,

Pentru al nu știu câtelea an, rezultatele simulării pentru bacalaureat arată că ceva se întâmplă în sistemul de învățământ românesc. Nu știu dacă este adevărat că noile generații de elevi nu mai vor să învețe, cum clamează nenumărați profesori, nu știu dacă este adevărat că profesorii au metode învechite de predare, nu-și reevaluează și updatează informațiile, nu mai pun suflet în ceea ce fac, așa cum susțin nenumărați părinți..., cert este că dezastrul se repetă de la un an la altul, iar noua statistică, potrivit căreia peste jumătate dintre elevii de clasa XII-a nu ar lua bacalaureatul, mi se pare un semn de alarmă uriaș.

Acești copii, care nu cred că pot fi mai puțin dotați intelectual decât am fost noi la vârsta lor și cu siguranță au mult mai multe surse de informații decât am avut noi, reprezintă viitorul României.

Cum ajungem la cauze, domnule ministru, și cum le „reparăm”, astfel încât să creștem și să educăm generații de elevi care să fie responsabili pentru ce se întâmplă cu România, care să-și dorească să participe la dezvoltarea României și, în final, care să ne asigure și nouă o bătrânețe fără griji?

Aștept răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată ministrului sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu.

- „Cine ne mai tratează în spitalele românești?” Domnule ministru,

Statistic, la fiecare patru ore un medic român pleacă la muncă în străinătate, pe cont propriu sau recrutat de diferite firme care îi promit salarii de zece ori mai mari decât în România. Statisticile la care am avut acces arată că, din 2007 până în 2013, peste 14.000 de doctori au părăsit țara, Franța, Anglia, Germania și Belgia fiind doar câteva dintre țările preferate de medicii noștri pentru a profesa. Nu în ultimul rând, sondajele de opinie întreprinse la nivelul proaspeților studenți la facultățile de medicină sau al absolvenților recenți arată că un număr foarte mare dintre aceștia aleg această profesie date fiind oportunitățile care li se oferă peste hotare.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației, și are ca obiect „Aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2012 în cazul cadrelor didactice care urmează să se pensioneze”.

Domnule ministru,

Am primit numeroase sesizări din partea cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar cu privire la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2012, care obligă educatorii și învățătorii ca, până în 2018, să se înscrie la o instituție de învățământ superior și să obțină diploma de licență în profilul postului. În ordonanța de urgență antemenționată nu se face nicio referire la cadrele didactice care urmează să se pensioneze în următorii ani, iar pentru majoritatea respectarea prevederilor reprezintă un efort financiar peste puterile lor.

Vă rog, așadar, stimate domnule ministru, să analizați documentația atașată prezentei întrebări, ce mi-a fost transmisă de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. Din ce cauză nu s-a făcut o precizare clară cu privire la situația cadrelor didactice care peste 4-5 ani împlinesc vârsta standard de pensionare?

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Mulțumesc, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana, cu scuze că nu am anunțat-o din timp, dar o așteptăm să ajungă.

Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am două întrebări și o interpelare. Citesc întrebările și las interpelarea?

Toate, dar mai sintetic, ca să ne încadrăm în timp.

Întrebare adresată domnului Dragoș Iliescu, președintele Consiliului Legislativ.

Obiectul întrebării: „Codexuri elaborate de Consiliul Legislativ din proprie inițiativă sau la solicitarea unuia dintre Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului ori a Guvernului”.

Domnule președinte,

Eu, Anghel Cristiana Irina, senator, vă rog să-mi puneți la dispoziție o informare cu privire la codexurile pe materii elaborate de Consiliul Legislativ din proprie inițiativă sau la solicitarea unuia dintre Birourile permanente ale celor două Camere ori a Guvernului, în ultimii 5 ani (Legea nr. 24/2000, art. 18 și 19).

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

A doua întrebare, domnului Sorin Mircea Oprescu, primar general al municipiului București. Am mai mult, dar voi concentra.

Obiectul întrebării este:

„1. Legalitatea înființării și funcționării adăpostului amenajat de ASPA într-un penitenciar cu regim deschis (Bragadiru).

2. Legalitatea acțiunii Poliției Locale și a ASPA din ziua de 21 martie, când 13 dube ale ASPA, însoțite de două mașini ale Poliției Locale, au transferat câinii aparținând Asociației _Vier Pfoten_ la adăpostul mai sus menționat.”.

Eu, Anghel Cristiana Irina, senator, vă rog să-mi puneți la dispoziție toate documentele privind legalitatea înființării și funcționării adăpostului amenajat de ASPA într-un penitenciar cu regim deschis (Bragadiru).

Având în vedere brutalitatea cu care s-a făcut transferul, deși câinii nu erau pe străzi și nici nu erau agresivi (dovadă fiind zecile de filmări care circulă pe internet) și faptul că ASPA, împreună cu Poliția Locală a sectorului 6, a încălcat grav legislația în vigoare, vă rog să-mi puneți la dispoziție toată documentația privind ASPA (inclusiv caietul de sarcini, documentele licitației, CV-urile personalului care conduce această instituție, bugetul alocat de la înființare până în prezent, salarii și venitul personal, avize, experți în managementul câinilor comunitari).

Vă rog, totodată, să-mi puneți la dispoziție date și documente despre toate adăposturile susținute din bugetul Primăriei București.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări și o interpelare. Cu permisiunea dumneavoastră, foarte pe scurt, voi da citire unei întrebări și, pe scurt, interpelării.

Întrebarea este adresată doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice, și domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Finanțarea Spitalului Municipal Turda”. ## Stimați miniștri,

Spitalul Municipal Turda este o unitate medicală importantă, care deservește locuitorii municipiului Turda, Câmpiei Turzii, precum și locuitorii comunelor din împrejurimi. Doar în anul 2013, spitalul a deservit peste 63.000 de persoane.

Spitalul a intrat într-un deficit lunar de 150.000 de lei, ajungând, la finele anului 2013, să acumuleze datorii de peste 2 milioane de lei.

Conform legislației în vigoare, unitățile care au datorii la stat, din subordinea administrațiilor locale, pot să utilizeze fondurile alocate doar pentru plata datoriilor, nu și pentru investiții.

Stimați miniștri, vă rog să-mi răspundeți: care este punctul de vedere al celor două ministere referitor la finanțarea cheltuielilor în astfel de situații, în special la Spitalul Municipal Turda, și finalizarea investițiilor de modernizare începute?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Îmi permiteți să dau citire și interpelării?

Foarte pe scurt, vă rog.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României, domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru și ministru al afacerilor interne, și domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării: „Incluziunea socială a romilor”.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni miniștri,

În perioada 19–21 martie 2014 am efectuat o vizită oficială la Stockholm, în calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie România–Suedia. Delegația a avut întâlniri oficiale la nivelul Parlamentului cu doamna Susanne Eberstein, vicepreședinte al Parlamentului Suediei, cu domnul Kenneth Forslund, membru al Comisiei pentru afaceri externe, cu membrii Comisiei pentru învățământ, precum și cu membrii Comisiei pentru afaceri europene.

Pe agenda de discuții s-au aflat subiecte de actualitate, precum: dezvoltarea relațiilor bilaterale, situația românilor din Suedia, intrarea în Spațiul Schengen, precum și evenimentele din Ucraina. La toate întâlnirile avute, partea suedeză a ridicat și problema romilor, în special a romilor cerșetori din Suedia. În acest sens, se dorește ca, printr-o colaborare bilaterală mai strânsă, să se identifice și să se aplice măsurile cele mai potrivite pentru incluziunea socială a acestora.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni miniștri,

Cunoscând preocupările dumneavoastră legate de responsabilitățile României ca stat membru al Uniunii Europene, vă rog să-mi precizați care este punctul de vedere al Guvernului și al celor două ministere referitor la incluziunea socială a romilor în România și statele membre ale Uniunii Europene.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL, cu rugămintea de a fi cât mai sintetici și să ne încadrăm în programul alocat.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi este adresată domnului Răzvan Cotovelea, ministrul pentru societatea informațională.

Obiectul întrebării: „Infrastructura informațională necesară implementării cerințelor Legii nr. 544/2001 privind publicarea contractelor de achiziții publice”.

Stimate domnule ministru,

Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public menționează la art. 11[1] că „Orice autoritate contractantă (...) are obligația să pună la dispoziția persoanelor fizice sau juridice interesate (...) contractele de achiziții publice”.

Asigurarea accesului la acest tip de informații al celor interesați generează pentru autoritățile publice un mare consum de timp, care se suprapune peste lipsa unei infrastructuri informaționale moderne și rapide.

Facilitarea accesului cetățenilor, presei, dar și autorităților statului la acest tip de informații este extrem de importantă.

În temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vă solicit să-mi comunicați răspunsul dumneavoastră în scris la următoarele întrebări:

– Care este procedura și care este infrastructura informațională pusă la dispoziția achizitorilor publici de către Guvern, prin care aceștia să poată face publice contractele lor de achiziții publice, așa cum este prevăzut la art. 11[1] din Legea nr. 544/2001?

– Care este procedura de accesare a acestor informații publice de către cei interesați?

În cazul în care aceste informații de interes public nu pot fi accesate prin infrastructura tehnologică oferită de Guvern, vă rog să-mi comunicați:

– Când va realiza Guvernul infrastructura informațională necesară accesului la acest tip de informații?

– Care sunt barierele legale, dacă acestea există, ce fac imposibil accesul la acest tip de informații publice?

– Care sunt motivele lipsei unei astfel de infrastructuri tehnologice?

Cu stimă, senator independent, Valeriu Todirașcu.

Depuneți-o, vă rog...

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Propunerea nr. 15 de majorare a finanțării sănătății cu peste 300 de milioane de euro anual, dar fără alocări suplimentare de la buget, prin publicarea pe site-ul spitalelor a informațiilor privind achizițiile publice”.

Stimate domnule ministru,

Prevederile Legii nr. 544/2001, art. 11[1] , „Orice autoritate contractantă (...) are obligația să pună la dispoziția persoanelor fizice sau juridice interesate (...) contractele de achiziții publice”, pot aduce avantaje financiare Ministerului Sănătății, deci, implicit, și pacienților, respectiv prin emiterea unui ordin de ministru în care să se prevadă obligativitatea, ritmicitatea și locul publicării contractelor de achiziții publice și facturilor aferente achizițiilor din sănătate.

Această măsură administrativă extrem de simplă și necostisitoare ar aduce economii directe bugetelor spitalelor, prevenind risipa și furtul din sănătate. Prin transparentizarea procesului de achiziții, cei care vor continua să decidă achiziții la prețuri nejustificate sau vor dori să aprovizioneze cantități peste necesarul real se vor gândi de două ori dacă să mai procedeze ca până acum.

Prin introducerea unei astfel de măsuri se vor putea realiza economii substanțiale în tot sistemul de sănătate, la un nivel greu de estimat, dar care, probabil, vor reprezenta cel puțin 20% din cheltuielile din sănătate pentru bunuri și servicii. Din totalul fondurilor alocate sănătății, de 5 miliarde de euro anual, din care 1,6 miliarde, aproximativ 30%, reprezintă achiziții de bunuri și servicii, se pot realiza economii de 20% din acestea, respectiv de aproximativ 300 de milioane de euro anual, numai prin transparentizarea achizițiilor de bunuri și servicii.

## Domnule ministru,

Actuala luptă cu risipa și furtul din sănătate se poate asemăna cu evacuarea apei dintr-un recipient alimentat de un robinet deschis. Oricât de eficiente ar fi pompele de evacuare, recipientul nu se va goli dacă nu se oprește alimentarea lui.

Prin transparentizarea achizițiilor publice din sănătate veți putea închide robinetul risipei și furtului din banii asiguraților. Cu stimă, senator independent, Valeriu Todirașcu.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Cristiana Barbu, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Obiectul întrebării: „Disponibilizări prin concedieri colective”.

## Doamnă președinte,

Aduc în atenția dumneavoastră situația unor cereri înregistrate la AJOFM – Vâlcea. În anii 2011 și 2012 s-au efectuat disponibilizări prin concedieri colective ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale și a unor regii autonome subordonate autorităților administrației publice locale, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 171 din 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Această lege prevede la art. 11 alin. (3), textual: „Dacă în perioada acordării venitului de completare, prevăzută de art. 8 alin. (2), persoanele beneficiare solicită înscrierea la una dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de

asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, plata venitului lunar de completare încetează.”

În aceste condiții, o parte din AJOFM-urile din țară, în anul 2013, au sistat venitul de completare la depunerea dosarului de pensionare pe Legea nr. 263/2010, iar altele au acordat venituri de completare până la expirarea perioadei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2006.

AJOFM Vâlcea a acordat venituri de completare în anul 2013, însă, în luna martie 2014, a notificat persoanele disponibilizate beneficiare pentru restituirea sumelor primite.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să ne transmiteți modul de soluționare a acestei situații create.

Anexez documentele justificative puse la dispoziție de către petenți.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Liviu Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Iovescu Ioan. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am și eu două întrebări și o interpelare. O să fiu foarte, foarte scurt.

Prima întrebare se adresează doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Nemulțumiri în ceea ce privește stabilirea cuantumului de pensie și perioada stagiului de cotizare realizat”.

## Stimată doamnă ministru,

Am primit la cabinetul parlamentar o sesizare, pe care o atașez, din partea doamnei Paraschiva Constanța din comuna Morunglav, județul Olt, pensionară la limită de vârstă, care-și exprimă nemulțumirea în legătură cu modalitatea de stabilire a cuantumului pensiei și a perioadei stagiului de cotizare realizat.

Având în vedere cele prezentate anterior, precum și cele menționate în memoriul alăturat, vă întreb, doamnă ministru, care este situația de fapt și cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei situații.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și obiectul întrebării este legat de „Titularizare 2014 în județul Argeș, probleme cu privire la posturile cu viabilitate de cel puțin patru ani”, întrebare pe care o depun la secretariat.

Interpelarea o adresez tot doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, obiectul fiind „Eliminarea discriminărilor dintre persoanele cu handicap”.

## Stimată doamnă ministru,

Vă prezint situația unui pensionar pe caz de boală, situație cu care, din păcate, se confruntă multe persoane cu handicap din România.

Persoana respectivă a lucrat ca instructor din 1970 până în 2007, când a suferit un AVC cu spasticitate. La externarea din spital s-a prezentat la comisia de sănătate aferentă sectorului unde își are domiciliul, care l-a încadrat în gradul I de invaliditate, cu însoțitor, fiind astfel pensionat medical la 55 de ani.

Menționez că se află de șase ani de zile în scaun cu rotile, iar atunci când se ridică să meargă la baie o poate face doar însoțit.

„Doresc ca cei aflați în situația respectivă, cu sechele neuromotorii (probabil câteva zeci sau sute), să fim încadrați în același grad de handicap, cu aceleași drepturi precum ceilalți bolnavi aflați în situații asemănătoare, dar din alte cauze.”

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul senator Iovescu Ioan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebare către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamnei ministru Rovana Plumb, de la senatorul Ioan Iovescu, membru al PP-DD.

Subiectul: „Modificări preconizate la Legea nr. 263/2010”. Prezentată în ședința Senatului din 24 martie 2014. Stimată doamnă ministru,

Prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii s-a reglementat ca, în funcție de gradul de handicap și perioada de cotizare, persoanele care au realizat stagiul de cotizare prevăzut în condiții de handicap preexistent calității de asigurat să beneficieze de reducerea vârstelor standard de pensionare.

În calitate de senator, am primit mai multe sesizări privind cuantumul acestor reduceri, astfel că am inițiat o propunere legislativă care modifică art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca persoanele cu handicap grav care au efectuat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare să beneficieze de o reducere a vârstei de pensionare cu 20 de ani, iar persoanele cu handicap accentuat cu aceeași perioadă de cotizare să beneficieze de o reducere a vârstei de pensionare cu 15 ani.

În acest sens, doresc să-mi comunicați numărul de persoane care vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare în urma modificărilor propuse, începând cu 1 ianuarie 2015.

Vă anexez propunerea și expunerea de motive, în speranța că dumneavoastră veți analiza problema într-un mod serios și o să-mi transmiteți un răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD, Ioan Iovescu. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invităm la microfon pe domnul senator Agrigoroaei. Se pregătește domnul senator Deneș Ioan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată domnului ministru Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării: „Programul pasta și periuța de dinți”. Domnule ministru,

Conform unui studiu făcut anul trecut, 75% din copiii sub 13 ani au carii pe dinții temporari, 4 din 10 copii au carii pe dinții definitivi, iar 90% din aceste carii nu sunt tratate. Această situație arată lipsa unui comportament de prevenție. Mai grav este faptul că aceste afecțiuni dentare pot cauza boli la nivelul organismului. Dacă lucrurile merg în același sens, vom avea generații întregi cu grave probleme de sănătate.

Domnule ministru,

Cred că se impune urgent un program la nivel național pentru sănătatea orală a copiilor. Prin intermediul școlilor, asemănător Programului „Cornul și laptele”, fiecare elev ar trebui să primească lunar o pastă de dinți și o periuță. De asemenea, în fiecare școală trebuie să existe un curs special de sănătate și prevenție orală.

Domnule ministru, ce măsuri veți lua în acest sens?

Doresc răspuns în scris.

Iar a doua întrebare este adresată doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „10 miliarde de euro pentru România”.

România pierde anual 10 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale. Datele oficiale sunt furnizate de către Institutul Național de Statistică. Marea evaziune fiscală este cea mai grea boală a economiei naționale.

Apreciez sincer eforturile instituțiilor statului în acest sens. Cazurile aduse la lumină în ultimele săptămâni de către inspectorii Serviciului de Investigare a Fraudelor sunt modele de bună practică care trebuie urmate și, mai ales, extinse rapid la nivel maxim.

Dar încasarea de taxe trebuie făcută pe valoarea și cantitatea reală de mărfuri ce intră în țară prin importatori și prin monitorizarea întregului circuit al produselor din import, până la clientul final, pe parcursul căruia reprezentanții ANAF vor descoperi sumele mari care ne lipsesc de la buget. Numai în acest mod putem opri pierderile de zeci de miliarde de euro pentru România și, la fel de important, protejăm direct producătorul autohton.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm pe domnul senator Deneș Ioan la microfon. Se pregătește domnul senator Bumbu Octavian, iar apoi domnul senator Marian Valer.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei Gabriela Szabo, ministrul tineretului și sportului, domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, și domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Creșterea alarmantă a numărului de cazuri de boli grave diagnosticate la copiii și tinerii care nu fac sport”.

Stimată doamnă ministru,

Stimați domni miniștri,

Numărul copiilor și tinerilor care practică într-un cadru organizat un sport, fie el de performanță sau de susținere fizică și agrement, scade îngrijorător.

În același timp cu această scădere, statisticile referitoare la sănătatea publică în societatea românească ne prezintă o creștere periculoasă a procentului în care boli grave afectează tot mai mult aceste două categorii sociale și de vârstă.

Având în vedere amploarea și efectele negative și durabile pe care le pot produce neimplicarea și dezinteresul față de un asemenea comportament social, îi rog pe distinșii miniștri cărora le este adresată această interpelare să-și exprime poziția față de următoarele aspecte:

1. Au cele trei ministere un plan de acțiune comun pentru contracararea acestei atitudini nesănătoase față de sport a copiilor și tinerilor din România? Dacă da, îi rog pe distinșii miniștri să detalieze aspectele legate de pașii, obiectivele și modul de atingere a acestora.

2. Sunt interesat, și cred că nu sunt singurul, ce-și propune fiecare ministru interpelat să facă, în modul cel mai concret, astfel încât problema prezentată să nu crească în amploarea și efectele ei negative, ci, dimpotrivă, să-și găsească rezolvarea.

Vă mulțumesc și vă asigur de respectul meu deplin. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bumbu Octavian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Marian Valer.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Subiectul este „Viitorul oficiilor de studii pedologice și agrochimice”.

Stimate domnule ministru,

Oficiile de studii pedologice și agrochimice județene sunt instituții publice cu caracter tehnic, cu personalitate juridică și finanțare extrabugetară.

Conform Normelor de conținut pentru studiile pedologice și agrochimice elaborate în vederea realizării și reactualizării periodice a Sistemului județean de monitorizare sol-teren

pentru agricultură și a realizării Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și bazelor de date aferente, aprobate prin Ordinul nr. 278/2011: „Oficiile de studii pedologice și agrochimice, denumite în continuare OSPA, realizează/reactualizează studiile pedologice și agrochimice și Sistemul de monitorizare sol-teren pentru agricultură la nivel de județ, respectiv baza de date județeană a unităților de sol-teren, în subordinea tehnică și metodologică a ICPA, și colaborează cu autoritățile locale de mediu.”

În anul 2013, OJSPA, oficiile județene de studii pedologice și agrochimice, au efectuat studii pedologice și agrochimice, realizând astfel cartarea pedologică și agrochimică totală în procent de 10-15% din suprafața prevăzută în ordinul menționat, nr. 278/2011.

Această situație se datorează faptului că suma alocată de către Ministerul Agriculturii pentru monitoring oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene, aferentă anului 2013, a variat între aceleași procente.

Conform adresei MADR nr. 80.247/17.10.2013, oficiile județene de studii pedologice și agrochimice trebuie să asigure asistență de specialitate autorităților administrației publice locale pentru elaborarea Planului local de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, fără a se menționa sursa de finanțare.

Din cauza situațiilor mai sus menționate, oficiile județene de studii pedologice și agrochimice sunt în imposibilitatea de a mai plăti drepturile salariale către angajați și, ca efect, practic, apare încetarea activității acestora (exemple: Neamț, Bacău, Suceava, Maramureș, Constanța și multe altele).

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Marian Valer.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din două întrebări și o interpelare, o să prezint textul unei întrebări adresate ministrului afacerilor interne, Gabriel Oprea.

În perioada guvernării PDL, grație relațiilor sale apropiate cu deputatul Ioan Oltean, fost secretar general al PDL și vicepreședinte al Camerei Deputaților, și cu fostul ministru de interne, Traian Igaș (căruia i-a acordat examenul de licență în drept, în calitate de conferențiar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”), ofițerul de poliție Liviu Tăut a fost avansat la gradul de chestor și a fost promovat în mai multe funcții importante în cadrul Ministerului Afacerilor Interne: șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare (2005–2010), rector al Academiei Naționale de Poliție (2010–2012) și director general al Casei de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (2012–2013). După știința mea, din ultimele două funcții a fost schimbat pentru motive disciplinare și de management defectuos. În prima parte a anului 2013, chestorul Tăut a fost numit, la cerere, locțiitor al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare.

În consecință, vă solicit să-mi comunicați motivele reale și concrete pentru care chestorul Liviu Tăut a fost schimbat din funcția de rector al Academiei Naționale de Poliție și de director general al Casei de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, precum și motivele, respectiv meritele pentru care a fost avansat, în prealabil, la gradul de chestor de poliție. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana pentru a adresa interpelarea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea – o să citesc foarte grăbit și foarte repede, pentru că noi avem puține minute – să mă lăsați totuși să termin.

Vă rog, aveți toată răbdarea noastră.

Mulțumesc din suflet.

Interpelarea este adresată domnului Ion Moraru, secretar general al Guvernului.

Obiectul interpelării este:

„1. Informare cu privire la sumele alocate din fonduri publice asociațiilor și ONG-urilor care au ca obiect de activitate gestionarea câinilor comunitari.

2. Informare cu privire la sumele alocate din fonduri publice următoarelor asociații și ONG-uri:

– Inițiativa pentru Responsabilitate Civică;

- Asociația Mame pentru Mame;

- Fundația și Asociația Crucea Albă și

– Alianța pentru Sănătate România.

3. Sumele alocate de primăriile din România adăposturilor pentru câini comunitari.

4. Studiul de impact privind sumele care vor fi cheltuite din bani publici pentru eutanasierea câinilor comunitari în București și în țară.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Iovescu Ioan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către Ministerul Educației Naționale, domnului ministru Remus Pricopie, de la senator Ioan Iovescu, membru al PP-DD.

Prezentată în ședința din 24 martie 2014.

Subiectul: „Sistemul educațional din România”.

Stimate domnule ministru,

Trebuie să recunoaștem că în fiecare an, în această perioadă, sistemul educațional din România este brusc cuprins de sindromul simulărilor naționale. Într-un climat de isterie colectivă, mii de elevi, indiferent că sunt în primele clase sau în ani terminali, sunt testați pentru a face o evaluare națională a nivelului la care s-a ajuns în sistemul de învățământ românesc. Și, an de an, același rezultat... dezastru pe linie! Indiferent că vorbim de unități școlare din mediul urban sau rural, indiferent că sunt de tradiție sau mediocre..., rezultatele depășesc rar procentul de promovabilitate de 50%.

Există tendința să fie acuzați de această situație elevii, profesorii, sistemul, apoi programa școlară... și lista este lungă. Nu voi încerca să fac o analiză completă a problemei, dar totuși câteva aspecte trebuie să fie evidențiate.

Este parțial adevărat că generațiile de tineri de azi privesc diferit sistemul de învățământ, raportat la 20-30 de ani în urmă.

Este adevărat că profesorii, în majoritate, sunt buni. Există și excepții, dar presupunem că se datorează faptului că sunt la o vârstă la care nu se mai pot adapta modului de gândire al elevilor.

Eu personal elimin aceste două posibile cauze.

În concluzie, programa școlară sau curricula școlară, cum este denumită în ultimii ani, aceasta este o problemă. Programa școlară este învechită, foarte stufoasă și neinteresantă pentru tinerii de astăzi. Schimbările aduse sunt puține și nesemnificative, dacă le raportăm la volumul de informații.

Profesorii sunt buni, dar predau ce se prevede în programa școlară.

Sistemul suferă cel mai mult. Nu a existat ministru al educației să nu aducă propriile sale modificări sau contribuții la sistemul educațional românesc. Și rezultatele nu au fost dintre cele mai bune!

Trebuie să recunoaștem un lucru: în afară de sistemul fiscal, nicio legislație în domeniu nu a suferit atât de multe schimbări într-un termen atât de scurt. Din păcate, legiuitorii au greșit fundamental încă de la începutul procesului de modernizare a învățământului românesc. În loc să implementeze un sistem verificat, brevetat și cu rezultate bune, s-a încercat amestecul unor prevederi din diferite legi ale educației naționale din țările Uniunii Europene. Astfel, rezultatul este acest cocktail legislativ. Toate acestea au creat un dezechilibru întregului sistem, care a dus la imposibilitatea stabilității pe termen lung, lucru care se vede acum.

Îmi cer scuze pentru această scurtă analiză, dar consider de bun-simț ca, în calitatea mea de senator, să vă aduc la cunoștință o parte din doleanțele celor ce m-au ales.

Personal sunt de părere că ar trebui să se renunțe la clasa pregătitoare și să se revină la învățământul obligatoriu de la 7 ani, pentru că, așa cum se știe, contează cei șapte ani de acasă. Ar fi bine să se introducă învățământul obligatoriu de 9 clase, astfel încât un tânăr, la 16 ani, să poată opta pentru a continua studiile sau pentru o școală profesională unde să învețe o meserie care să-i asigure un viitor.

O altă propunere ar fi implementarea sistemului finlandez, care, este adevărat, necesită o perioadă lungă, dar este un sistem verificat și cu rezultate sigure.

Date fiind cele arătate, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați, punctual, punctul dumneavoastră de vedere, precum și măsurile ce intenționați să le implementați în sistemul de educație din România.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD, Ioan Iovescu. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pereș Alexandru, din partea Grupului PDL.

Domnule președinte de ședință, Domnule secretar, Domnule senator Iovescu,

Am două întrebări, pe care o să le depun la secretariat, și o interpelare pe care mi-aș permite s-o lecturăm împreună.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Obiectul interpelării: „Plățile naționale directe complementare din sectorul zootehnic”.

Domnule ministru,

În data de 18 septembrie 2013, în calitate de deputat al Partidului Conservator, ați înregistrat la Senat, pentru dezbatere, cu nr. b588, o propunere legislativă „salvatoare” pentru 9.700 de beneficiari, cu un efectiv de peste 237.000 de capete de animale, prin care se propunea „corectarea” deciziilor emise de către camerele de conturi județene, de restituire a sumelor acordate fermierilor pe schema de plăți directe și plăți naționale directe complementare pentru agricultură.

Propunerea dumneavoastră a primit și un punct de vedere pozitiv din partea Guvernului României, în data de 29 noiembrie 2013, precum și votul pozitiv al Senatului (deocamdată!) în februarie 2014.

Între timp însă, problema restituirii sumelor a ajuns în instanțele de judecată, primind și sentințe nefavorabile, cum este cazul fermierilor din județul Alba.

Curtea de Apel Alba Iulia, într-o sentință definitivă (Hotărârea nr. 1.247 din data de 18 februarie 2014), stabilește că cei 137 de producători agricoli, din care 133 persoane fizice, 3 PFA-uri și o societate comercială, beneficiari de plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic, rămân buni de plată, fără a beneficia de prevederile propunerii legislative venite din partea deputatului și ministrului Daniel Constantin. Astfel, valoarea prejudiciului a ajuns la suma de 487.900 de lei.

Lipsa de reacție din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin filialele APIA, precum și neprofesionalismul conducerii agenției au dus la o soluționare neașteptată și dezamăgitoare pentru o parte din fermierii din județul Alba.

De aceea, domnule ministru, vă întreb:

1. Care mai pot fi intervențiile legislative pentru a stopa efectul devastator al sentinței judecătorești? Este întrebarea pe care și-o pun și cei aflați în cauză.

2. Cum poate o propunere legislativă, încă, să stopeze acțiunea de recuperare a sumelor ordonate de justiție?

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Mulțumesc, domnule senator. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă informăm că au mai depus întrebări scrise următorii senatori:

– Vochițoiu Haralambie, Silistru Doina, Popa Constantin, Butunoi Ionel, Butnaru Florinel, Vâlcov Darius, Pavel Marian și Saghian Gheorghe, Constantinescu Florin – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Luchian Ion, Obreja Marius Lucian, Tătaru Nelu, Cotescu Adrănel și domnul senator Luchian Dragoș – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Ariton Ion, Tișe Alin, Boagiu Anca Daniela, Flutur Gheorghe – din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Biró Rozalia – din partea Grupului UDMR;

- Nistor Vasile – din partea Grupului PC.

De asemenea, au depus interpelări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD – Bădălău Niculae, Haralambie Vochițoiu, Popa Constantin, Mitu Augustin, Butunoi Ionel, Bota Marius, Vâlcov Darius, Lazăr Constantin, Saghian Gheorghe, Constantinescu Florin;

– din partea Grupului parlamentar al PNL – Popa Ion, Tătaru Nelu, Mora Ákos Daniel, Barbu Tudor, Cotescu Marin Adrănel și Luchian Dragoș;

– din partea Grupului parlamentar al PDL – Boagiu Anca, Pașcan Emil Marius și Flutur Gheorghe;

- din partea Grupului parlamentar al PC – Nistor Vasile;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR – Biró Rozalia.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

- Ne întâlnim mâine dimineață în ședința de plen, la ora

- 9.00.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812314]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 34/1.IV.2014 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei