Stenogramă plen

Am să-l rog pe domnul secretar de ședință Mario Oprea să facă prezența. Vă mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule secretar.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua tuturor!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Grigoraș Viorel|prezent| |---|---|---|---| |Badea Viorel Riceard|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent|Ichim Paul|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Barbu Tudor|absent|Iliescu Lucian|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Bălu Marius|prezent|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|Iovescu Ioan|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Blaga Vasile|prezent|Klárik László Attila|delegație| |Boagiu Anca Daniela|prezentă|László Attila|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |||Luchian Dragoș|absent| |Comisia juridică își desfășoară ședința cu aprobarea||Luchian Ion|prezent| |oului permanent.||Marian Dan Mihai|prezent| |||Marian Valer|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Markó Béla|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Burlea Marin|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Butnaru Florinel|prezent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Cadăr Leonard|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|prezent<br>prezentă|Mohanu Nicolae<br>Mora Ákos Daniel|prezent<br>prezent| |Chelaru Ioan|absent|Motoc Octavian|delegație| |Chiriac Viorel|prezent|Mutu Gabriel|absent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Nasta Nicolae|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Neagu Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Neculoiu Marius|delegație| |Constantinescu Florin|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Nicolae Șerban|absent| |Corlățean Titus|Guvern|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Coste Marius|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Niță Mihai|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nițu Remus Daniel|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Cristina Ioan|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Deneș Ioan|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dobra Dorin Mircea|delegație|Pașca Liviu Titus|delegație| |Dobrițoiu Corneliu|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Pataki Csaba|absent| |Drăghici Damian|prezent|Pavel Marian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Păran Dorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pelican Dumitru|prezent| |Durbacă Eugen|absent|Pereș Alexandru|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Ehegartner Petru|absent|Pop Liviu Marian|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Popa Constantin|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Popa Florian|prezent| |Filip Petru|prezent|Popa Ion|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Popa Mihaela|delegație| |Florian Daniel Cristian|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Popescu Corneliu|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent|| |Ghilea Găvrilă|absent|Purec Ion Simeon|absent| |Ghișe Ioan|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Grapă Sebastian|absent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent|

Comisia juridică își desfășoară ședința cu aprobarea Biroului permanent. Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei prezent Șova Dan Coman Guvern Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu delegație Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel absent Toma Ion absent Todirașcu Valeriu învoire Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca delegație Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

– la Comisia românilor de pretutindeni, înlocuirea domnului senator Mitu Augustin cu domnul senator Drăghici Damian – o schimbare în cadrul comisiilor;

– la Comisia pentru egalitatea de șanse, înlocuirea domnului senator Suciu Matei cu domnul senator independent Marian Valer.

Vă mulțumesc. Domnul senator Hașotti.

Mulțumesc.

Stimați colegi, am și eu câteva anunțuri în legătură cu componența unor comisii:

– la Comisia pentru politică externă, în locul domnului Victor Ciorbea, domnul senator Barbu Daniel;

– la Comisia pentru sănătate, în locul domnului Secășan Iosif, domnul senator Neculoiu Marius;

– la Comisia pentru muncă, în locul domnului Neculoiu Marius, domnul senator Burlea Marin. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Programul de lucru...

Au răspuns apelului 123 de colegi senatori.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit să luați loc pentru a putea începe ședința.

Doamnelor și domnilor senatori, v-aș ruga încă o dată să luați loc.

Declar deschisă ședința de astăzi, 14 aprilie 2014.

Vă anunț că din totalul de 169 de senatori și-au înregistrat prezența 124, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, și anume minimum 85.

Ședința plenului va fi condusă de mine, în calitate de președinte al Senatului, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Mario Ovidiu Oprea.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Sârbu. Anunțați-l!

Domnule senator Sârbu, aveți cuvântul.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori să anunț câteva modificări în cadrul comisiilor: – la Comisia pentru cultură și media, înlocuirea domnului senator Drăghici Damian cu domnul senator Mitu Augustin;

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plen; între orele 18.00 și 19.30, întrebări și interpelări.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări își va desfășura activitatea începând cu ora 16.00.

Dacă nu sunt comentarii,

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să facem și votul la modificările propuse.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Da, imediat.

Cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, s-a aprobat.

Ca urmare a discuțiilor care au avut loc în Biroul permanent cu privire la faptul că agenda legislativă este foarte încărcată, Biroul permanent vă propune următorul program pentru săptămâna în curs:

– marți, 15 aprilie, între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plen; la 13.30, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților; de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 16 aprilie, de la ora 9.00 până la finalizarea ordinii de zi, ținând cont de faptul că sunt proiecte care, altfel, riscă să intre în adoptare tacită, deci, de la ora 9.00 până la finalizarea ordinii de zi, lucrări în plenul Senatului;

– joi, vineri și sâmbătă, activități în comisiile permanente, respectiv în circumscripțiile electorale. Dacă nu sunt comentarii,

V-aș ruga acum să fiți de acord să votăm componența comisiilor, modificată, cea care a fost prezentată de liderii de grup.

Votul este deschis.

Permiteți-mi acum să vă informez în legătură cu nota privind posibilitatea pe care o aveți de a exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu următoarelor legi – ele au fost depuse la secretarul general al Senatului.

Este vorba de:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii – procedură de urgență – și

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2014 pentru stabilirea mecanismului financiar necesar punerii în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, și a Protocolului adițional la acesta, semnat la Chișinău la 23 septembrie 2010, și a celui de-al doilea Protocol adițional la Acord, semnat la București la 10 august 2011 și la Chișinău la 16 august 2011 – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 14 aprilie 2014.

La punctul 1 din ordinea de zi avem un proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale, conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, și anume:

– Proiectul de hotărâre cu privire la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Economice și Monetare – COM(2013) 690 final.

Raportul este făcut de Comisia pentru afaceri europene. Doamnă senator Boagiu, aveți cuvântul.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru raport la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, respectiv Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Economice și Monetare – COM(2013) 690 în vederea exercitării controlului parlamentar, potrivit Protocolului nr. 1 anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007 și ratificat prin lege.

Dezbaterea a avut loc în ședințele comisiei din 25 martie și din 8 aprilie, în prezența majorității senatorilor.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, raportorul a fost doamna senator Gabriela Crețu.

A fost reprezentat Guvernul, prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Comisia economică, industrii și

servicii și Comisia pentru muncă și protecție socială au transmis avize favorabile.

Ca urmare a examinării, Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil raportul de admitere la prezenta comunicare, cu observațiile următoare, cărora permiteți-mi să le dau citire, pentru a putea fi aprobate prin hotărârea plenului Senatului:

1. Apreciază publicarea Comunicării Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Economice și Monetare ca pe o dovadă a intenției de constituire a dimensiunii sociale a Uniunii Economice și Monetare; recunoașterea și evaluarea dificultăților sociale generate de criza economică și adâncită de gestionarea inadecvată prezintă un prim pas;

2. Consideră că dezvoltarea dimensiunii sociale ar trebui să fie scopul și consecința firească a integrării economice și monetare europene;

3. Regretă faptul că propunerile făcute arată caracterul limitat al mijloacelor comunitare de intervenție, în contextul în care domeniul social rămâne în competența statelor membre;

4. Consideră că dialogul social activ și monitorizarea indicatorilor sociali sunt măsuri necesare și pozitive, dar nu suficiente pentru a îmbunătăți condițiile sociale sau a preveni degradarea lor; în anumite cazuri, monitorizarea acestora poate genera doar raportări suplimentare cu creșterea sarcinii administrative, dar fără consecințe asupra politicilor publice;

5. Își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unor analize diferențiate ale consecințelor mobilității lucrătorilor în statele membre;

6. Susține că obiectivul creșterii ratei de ocupare a forței de muncă trebuie corelat cu cel al unui salariu decent, care să asigure un standard de viață corespunzător cu dezvoltarea economică a Uniunii Europene; subliniază că salariile decente pot contribui la redresarea cererii interne subminate prin programele de austeritate;

7. Propune suplimentarea listei indicatorilor de monitorizat cu indicatori precum numărul salariaților care trăiesc sub nivelul de sărăcie;

8. Insistă pentru separarea mobilității voluntare pe piața muncii de constrângere la mobilitate;

9. Solicită Comisiei să stabilească criterii și obiective concrete pentru realizarea coeziunii și convergenței sociale a statelor membre;

10. Subliniază rolul pe care economia socială îl poate îndeplini și susține, recunoașterea acesteia _de jure_ ca al treilea sector al economiei;

11. Apreciază recomandarea de utilizare eficientă a fondurilor europene pentru consolidarea dimensiunii sociale, dar regretă ponderea redusă a bugetului comunitar din PIB;

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Stimați colegi, sunt comentarii?

Având în vedere că proiectul a fost distribuit și nu sunt comentarii...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Gabriela Crețu.

Doamnă Gabriela Crețu, vă rog. Doamna senator Crețu, microfonul nr. 3.

Ceea ce face doamna este un abuz cumplit. Și vă rog frumos să luați act și să faceți în așa fel încât să îndreptați lucrurile, și lunea viitoare s-o chemați în Parlament.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o succintă precizare, pentru că opinia mea, întrucât am fost raportor, a fost citită deja de doamna președinte.

Această comunicare vine ca un răspuns la deteriorarea condițiilor sociale, generată de aplicarea compactului fiscal, de măsurile de salvare a euro.

Comunicarea ca atare e o declarație de bune principii, la care se adaugă ceva măsuri birocratice. În acest sens, trebuie să înțelegeți contribuția pe care comisia noastră, în cooperare cu comisiile avizatoare, a decis să o trimită instituțiilor europene, ca o completare la o anumită „subțirime” – să spunem așa – a comunicării propuse de comisie.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții mai sunt?

Dacă nu mai sunt,

Doamna senator Anghel are cuvântul pe procedură.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, astăzi am vrut să vin la dumneavoastră la birou și să vorbesc cu dumneavoastră și consiliera sau secretara m-a întrebat dacă am programare. Păi, nu știam că se intră la președintele Senatului cu programare.

Prima. A doua... Nu, cinstit. Nu văd.

A doua problemă. De unsprezece luni de zile mă străduiesc să pot să citesc sau să intru în posesia proceselor-verbale prin care sau în care este consemnată declarația de avere a domnului Horia Georgescu, președinte ANI.

Sub semnătura dumneavoastră, pentru care vă mulțumesc, am primit astăzi un răspuns de la doamna președinte al Consiliului Național de Integritate. O asemenea atitudine față de..., nu față de mine, acum, ca simplu senator, față de instituția Senatului, în numele căreia ați semnat dumneavoastră, domnule președinte, nu am văzut. Și aș vrea să propun plenului și să rog frumos să o aducă pe această doamnă în Senat și să răspundă la întrebările pe care i le punem noi, pentru că normal este de la 4 la 6, atunci când pe foaia respectivă noi scriem vreau răspuns oral și în scris sau vreau răspuns oral, să fie cineva și să ne răspundă. Bate câmpii trei rânduri și atât.

Avem drept de control parlamentar asupra instituțiilor acestora?

Da.

Avem dreptul, noi și cetățenii pe care-i reprezentăm, să știm ceea ce se întâmplă în aceste instituții? Da.

Este obligată această doamnă să vină și să răspundă întrebărilor puse de aleșii neamului?

Da.

Lunea viitoare suntem liberi. Nu se lucrează.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da. Doamna Anghel, la punctul 1... la punctul 1: am fost anunțat de directoarea de cabinet că ați solicitat să-mi vorbiți. În momentul acela eram într-o altă întrevedere. Există o minimă cultură instituțională, care, în fine, ar trebui cunoscută și de dumneavoastră și care înseamnă că în momentul în care sunt cu cineva într-o întrevedere nu mai pot să primesc și pe altcineva decât, eventual, dacă vreți, să trecem la un model mai modern, la care eu încă nu am subscris, să am o întrevedere cu cineva, în același timp să stau de vorbă la telefonul mobil și să mai primesc încă o persoană.

Așadar, cu toată disponibilitatea, dacă doriți să vorbiți, puteți să vă anunțați, sunați la cabinet, și eu vă pot spune ora la care vă pot primi, în așa fel încât să nu se întâmple un fel de talmeș-balmeș în biroul președintelui. Cred că dumneavoastră nu v-ar conveni, dacă ați fi la mine într-o întâlnire și ar da cineva năvală în birou ca să-mi vorbească, în timp ce sunt angajat într-o convorbire cu dumneavoastră.

Asta, așa, pentru buna înțelegere a lucrurilor, ca să știți cum funcționează o instituție civilizată, care ar trebui să fie Senatul.

În ceea ce privește a doua solicitare, da, sunt... am luat notă de ceea ce ați solicitat și dumneavoastră, stimați colegi, senatori și deputați, și sigur că o să facem în cadrul Biroului permanent, o să supun atenției Biroului să facem o invitație către persoana la care ați făcut referire, pentru a obține mai multe lămuriri în legătură cu declarația de avere la care v-ați referit mai devreme.

## Vă mulțumesc _._

Am încheiat, nu vreau să facem dispută pe acest lucru. Vă rog să țineți cont...

Eu vă rog să țineți cont că îmi place să lucrez într-o manieră civilizată și ordonată și mai mult decât atât nu pot să vă spun. Da?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am dreptul la replică.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu, nu aveți dreptul la replică, că nu suntem într-o dispută

aici.

## **Din sală:**

Nu se aude! Nu se aude!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Spun asta pentru că eu consider că m-ați jignit... cum că eu aș fi necivilizată.

Iar a da un telefon... la mine asta înseamnă a mă programa....

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu, doamnă. A da un telefon înainte este un gest de minimă – hai să-i spunem – politețe administrativă, în așa fel încât să întrebați dacă sunt disponibil, și eu vă spun când sunt disponibil ca să vă pot primi. Asta e tot.

Eu vreau să vă întreb un lucru. Dacă presupunem că aș cunoaște care este adresa dumneavoastră personală și fără treabă, așa, m-aș plimba pe strada respectivă și aș suna la ușă, dumneavoastră ce ați zice când m-ați vedea așa, pe nepusă masă, sunând la ușă? Poate aveți altă treabă, nu? Ei, cam același lucru este și felul cum procedați dumneavoastră.

Doamne ferește!

Deci, doamnă Anghel, eu cred că am fost destul de clar. Am disponibilitate să stau de vorbă cu dumneavoastră, ca și cu orice alt membru al Senatului, dar vă rog să respectăm niște minime reguli.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal.

Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și în calitate de inițiator, și în numele Grupului parlamentar al PSD, având acceptul liderului, v-aș ruga să fiți de acord ca votul pe procedura de urgență la acest proiect să fie dat săptămâna viitoare, în prima ședință de plen, întrucât așteptăm și răspunsul Guvernului, care este încă în termen să se pronunțe, și aș vrea să se pronunțe și cu privire la procedura de urgență pe care eu am solicitat-o încă de la început.

Deci, în numele grupului, eu v-aș propune să amânăm votul pentru procedura de urgență la acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții mai sunt? Nu.

Atunci, vă propun să fiți de acord cu amânarea pe care a solicitat-o domnul senator Șerban Nicolae și

Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Inițiator, domnul deputat Cernea Remus Florinel. Nu se susține de către cineva? Vă mulțumesc.

Nu e cazul. Nu e cazul. Nu se susține, nu se supune la vot.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dacă nu se susține, atunci mergem mai departe.

Următorul punct, Propunerea legislativă pentru recunoașterea delfinilor drept persoane non-umane.

Inițiator, Cernea Remus Florinel.

Nu este prezent să susțină proiectul legislativ, atunci mergem mai departe.

La punctul 3 avem un Proiect de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Dați-mi voie să citesc proiectul de hotărâre.

Având în vedere decesul domnului senator Ștefan Stoica, ales în Circumscripția electorală nr. 23, Ialomița, Colegiul uninominal nr. 1,

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și alin. (4) – (5) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 188 alin. (1) din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul ia act de încetarea, ca urmare a decesului, mandatului de senator al domnului Ștefan Stoica, începând cu data de 4 februarie 2014, și declară vacant locul de senator în Circumscripția electorală nr. 23, Ialomița, Colegiul uninominal nr. 1.

Trecem la punctul 4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Mongolia, pe de altă parte, semnat la Ulan Bator la 30 aprilie 2013.

Comisiile de fond sunt Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică.

Doamnă senator Federovici, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul nr. 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, Comisia pentru... Îmi cer scuze! L187. Ba da. Comisia pentru politică externă, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, precum și Comisia pentru afaceri europene au dat câte un aviz favorabil.

În ședințele din data de 31 martie și 1 aprilie 2014, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și au stabilit, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Am să dau cuvântul inițiatorului, reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe Radu Podgorean.

Aveți cuvântul. Microfonul nr. 8.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Mongolia.

Respectivul acord reprezintă cadrul juridic pentru dezvoltarea relațiilor dintre părți. Cuprinde prevederi pentru zona cooperării economice, dar și pentru alte domenii, cum ar fi: protecția împotriva terorismului, mediul și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Liderii de grup? Nu.

Declar încheiate, atunci, dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Vă rog să țineți cont că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru global de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Socialistă Vietnam, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2012.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Dau cuvântul inițiatorului, domnul secretar de stat Radu Podgorean. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru global de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Socialistă Vietnam, pe de altă parte.

Acordul constituie cadru juridic pentru cooperarea dintre Vietnam și statele membre ale Uniunii Europene și Uniunea Europeană și face parte dintr-un cadru juridic coerent pentru relațiile cu țările membre ASEAN.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Microfonul 7.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au transmis un aviz favorabil. Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil. În consecință, în data de 31 martie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Dacă nu, atunci liderii de grup? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 11 mai 2012.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean. Microfonul nr. 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rugăm să adoptați proiectul de lege pentru ratificarea prezentului acord. Acordul acoperă o serie de domenii de colaborare care se circumscriu colaborării politice și cooperării în domeniul afacerilor externe și de securitate, precum și cooperării economice, comerciale și de investiții.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil. Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au dat câte un aviz favorabil.

În ședința din 31 martie 2014, membrii Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au stabilit, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Liderii de grup? Nu.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 7, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de altă parte, semnat la Phnom Penh la 11 iulie 2012.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean. Microfonul 8.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Filipine, pe de alta.

Acordul face parte din strategia Uniunii Europene de creare a cadrului juridic de cooperare în domeniul economic și politic cu statele membre ale ASEAN. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici. Microfonul 7.

Asupra proiectului de lege, Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au acordat un aviz favorabil. În ședința din 31 martie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Sunt întrebări din partea senatorilor adresate inițiatorului? Nu sunt.

Liderii grupurilor? Doamna senator Crețu. Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. De fapt, rugămintea este către dumneavoastră. Am votat, stimați colegi, un calup de patru acorduri-cadru de parteneriat și cooperare semnate între Uniunea Europeană și statele membre cu terțe părți. Aceste ratificări nu sunt acte formale, pentru că, așa cum

domnul ministru Podgorean tocmai ne-a spus, ele conțin principii comerciale, de securitate _et cetera_ .

Aș avea rugămintea către dumneavoastră, domnule președinte, ca Biroul permanent să ia în considerare o procedură internă de repartizare a acestor legi de ratificare la comisii, pentru că este un anumit aleatoriu. Prima dintre ele s-a dus la administrație publică, la Comisia pentru administrație publică și... administrarea teritoriului, mă iertați, așa... merg la Comisia juridică... Firesc ar fi să meargă, în cooperare, la Comisia pentru afaceri europene, cu Comisia pentru politică externă, dar cu aviz pe conținut de la comisiile care sunt implicate în textul acordului respectiv.

Deci este numai o propunere procedurală, nu are legătură cu votarea efectivă a acestor legi.

Proiecte de lege.

Da. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Am luat notă și am să supun atenției Biroului permanent ca, în viitor, repartizarea să se facă ținând cont și de punctul dumneavoastră de vedere, care mi se pare corect.

Sunt alte intervenții din partea liderilor de grup? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Acesta e abia al patrulea proiect de lege de ratificare a acordurilor-cadru de care spunea doamna senator Crețu.

Trecem la punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatori, Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Electorală, Ministerul Dezvoltării Regionale. Ca atare, dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne Doru Dumitrescu. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Doru Dumitrescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2014. Prin ordonanța de urgență s-a urmărit modificarea a două articole, respectiv art. 29 alin. (10). Aceasta tocmai pentru a elimina ambiguitățile legate de interpretarea textului de lege vechi, care prevedea că nu sunt permise candidaturi independente pentru partide politice, alianțe politice sau electorale. Noul text prevede că partidele politice, alianțele politice sau electorale nu pot propune candidaturi independente.

O a doua modificare vizează art. 48 alin. (17). S-a avut în vedere tocmai acoperirea vidului legislativ creat prin încetarea efectelor juridice prin declararea ca neconstituțional a textului de lege vechi, dar și pentru a elimina disfuncționalitățile ce pot apărea în cazul în care la alegerile parțiale mai mulți candidați obțin același număr de voturi.

Textul nou prevede că: „Alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine plasat candidat urmând a fi declarat câștigător. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin, la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație.” Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici. Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță de urgență și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului a acordat un aviz favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a acordat un aviz negativ.

În ședința din data de 31 martie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, acordarea unui raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Domnul deputat Țapu-Nazare, domnul senator. Scuzați-mă! Microfonul 3.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voiam să adresez o întrebare inițiatorului, ci să fac o solicitare vizavi de un amendament respins în comisie și solicitam ca acest amendament să fie reluat la vot în plenul Senatului.

Mă refer aici la art. 47 alin. (17), care va avea următorul cuprins:

„Alegerile parțiale se desfășoară în două tururi, candidatul care obține 50% plus unu din numărul de voturi valabil exprimate fiind declarat câștigător. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținut în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.”

Aș vrea să propun votarea acestui amendament în plen, pentru că noi considerăm că este vorba de reprezentativitate și, prin acest amendament, cetățenii vor fi mult mai bine reprezentați decât prin articolul 48 alin. (17) existent. Pentru că acum există posibilitatea ca din primul tur de scrutin să fie

ales cel plasat pe locul I cu 15% și, atunci, 85% din cetățeni vor rămâne nereprezentați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, numai o clipă, nu plecați. Cine este inițiatorul amendamentului?

Inițiatorul amendamentului este președintele Comisiei juridice, domnul senator Cătălin Boboc.

Am înțeles. Îmi pare rău...

Este la anexa nr. 1 din raport.

Știu, îmi pare rău... Trebuie să vă citesc textul art. 102 alin. (3) din Regulamentul Senatului:

„În cazurile în care sunt și amendamente respinse de comisie, se dezbat numai acelea pentru care senatorul care le-a propus cere susținerea în plen și se rezolvă prin votul majorității senatorilor prezenți.”

Cătălin Boboc este la Comisia juridică, unde se dezbate ridicarea imunității unui coleg de-al nostru senator. Deci lipsește din motive obiective, de-aia m-a rugat pe mine să-l înlocuiesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

În această situație, îmi pare rău, nu am cum să

Domnul senator Donțu, microfonul 4.

Ședința Comisiei juridice s-a încheiat, toți membrii Comisiei juridice sunt prezenți.

Nu am îndoieli în privința a ceea ce ați spus, domnul Boboc ar trebui să fie prezent ca să... Nu-l văd. Da. Domnul senator Oprea. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Întotdeauna cei care muncesc sunt și victime mai rapide. Propun să amânăm puțin subiectul acesta și când vine colegul de la Comisia juridică să poată să susțină amendamentul.

Așa-i? Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru**

**:**

Domnule profesor, s-a terminat de un sfert de oră.

Ședința comisiei s-a terminat. Colegul nostru tocmai ne-a spus că sunt toți prezenți în sală. Îmi pare foarte rău. Liderii de grup doresc să intervină? Dacă nu sunt intervenții, atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins.

Proiectul de lege face din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere că este din categoria legilor organice, mâine, la vot, urmează să fie pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Inițiatori, o serie de deputați din partea PSD și din partea PNL. Vi-i citesc: Cosma Vlad Alexandru, Birchall Ana, Dobre Mircea Titus, Sturzu Mihai Răzvan, Dolha Nechita, Dumbrăvanu Paul.

Sunt aici și susțin proiectul de lege?

Nu sunt.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, doamna secretar de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Sirma Caraman, microfonul nr. 8.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Domnule președinte, Stimați senatori,

Mă numesc Sirma Caraman, sunt secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Punctul de vedere este acela că nu considerăm oportună o reglementare care creează o categorie distinctă de imobile, și anume imobile fără expertiză tehnică, deoarece, prin aceasta, obiectivul declarat al reglementării, și anume informarea persoanelor care achiziționează o locuință, nu este atins. Precizăm că din sintagma „fără expertiză tehnică” nu reiese clasa de risc seismic în care este încadrat imobilul, iar dacă dorim o reglementare, nu o putem face în Legea nr. 7/1996, ci în Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Această ordonanță prevede obligativitatea să fie înscris gradul de risc pentru toate locuințele care sunt vândute, în special gradul de risc I.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Comisia pentru administrație a avizat favorabil propunerea legislativă.

În consecință, în data de 31 martie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Senatorii doresc să adreseze întrebări Guvernului? Domnule senator Oprea, microfonul central, vă rog.

După cum a prezentat și doamna secretar de stat Caraman, reiese că este prevăzut numai riscul de clasă I. Există clasă de risc II, care nu înseamnă o clădire în condiții superbe. Dimpotrivă, probabilitatea de prăbușire a ei este redusă. Apoi, clasa a III-a, în care sunt așteptate degradări structurale.

De ce numai clasă de risc I, fiindcă propunerea făcută de către colegi este una pertinentă? Excludeți că în România există clădiri care nu mai au pe ele pecetea pusă „fără expertiză tehnică”?

Dacă sunt clădiri care nu au expertiză tehnică, nu se mai creează o coloană în plus, cum spuneți dumneavoastră. Pe coloana pe care scrie „risc”, se scrie foarte clar: „fără expertiză tehnică”.

Adică explicația dată de dumneavoastră este una nu atât de convingătoare, iar Guvernul spune nu, pentru că există prevederi pentru clasa I de risc seismic. Deci doar pentru clasa I. Iar colegii solicită specificarea și a claselor de risc II, III... Bine, IV este o clasă ca și pentru clădirile noi. Dar nu este convingătoare poziția dumneavoastră atunci când ziceți că există clasa de risc I. Pentru celelalte, colegii spun inclusiv fără expertiză tehnică.

Cu ce deranjează dacă pe coloană se scrie „fără expertiză tehnică”?

Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt? Domnul senator Iovescu, microfonul nr. 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu consider că inițiativa este bună. Mă surprinde faptul că este un număr mare de semnatari și de la PSD, și de la PNL și nu înțeleg de ce n-o susțin. Eu cred că ar putea fi votată. Probabil că mă înșel și, la vot, totuși se va adopta propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt?

Liderii de grup doresc să intervină? Nu sunt.

Încheiem dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

- Am deschis votul.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Inițiatori, un număr de deputați PSD. Inițiatorii sunt aici, prezenți, să susțină? Nu sunt. Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Justiției Liviu Stancu, microfonul nr. 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

## Onorați membri ai Senatului,

Legea actuală prevede o facilitate pentru solicitanții care investesc în România sume care depășesc un milion de euro. Spre exemplu, participarea la constituirea sau extinderea unei întreprinderi ori dobândirea de acțiuni sau de părți sociale la o societate comercială, aport financiar sau prin aport în natură, bunuri și așa mai departe.

Aceste investiții au aptitudinea de a produce efecte directe în economie, în mod complex, ocuparea forței de muncă, creșterea volumului tranzacțiilor comerciale și așa mai departe, în timp ce, în opoziție cu aceste principii, inițiatorii au în vedere simpla achiziție a unui imobil cu o valoare care depășește 200.000 de euro.

Această diferență a determinat neacceptarea de către Guvern a proiectului legislativ. În consecință, Executivul nu susține acest proiect de modificare de act normativ.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

În ședința din 11 martie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Senatorii doresc să adreseze întrebări? Inițiatorii nu sunt. Numai Guvernului. Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc din nou, domnule președinte.

Nu credeam c-o să vin vreodată în fața dumneavoastră să fiu împotriva unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, dar a aproba această propunere înseamnă chiar a vinde – și chiar foarte ieftin – cetățenia română.

Mulțumesc. Sunt împotrivă.

Vă mulțumesc. Sunt alte intervenții? Liderii de grup doresc să intervină? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mâine intră la vot pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Inițiatori, un număr de deputați PSD.

Din partea inițiatorilor există vreun reprezentant pentru susținerea propunerii legislative?

Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Justiției Liviu Stancu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul nr. 9. Aveți cuvântul.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, având în vedere că adoptarea acesteia ar avea ca efect imediat încărcarea rolului instanțelor de judecată cu o serie de cauze lipsite de element litigios. O astfel de măsură ar avea un efect de bumerang asupra sistemului judiciar, ce ar urma să fie asaltat de astfel de cauze, care, în mod absolut normal, s-ar soluționa amiabil, la notar.

Clarificarea situației juridice, în special a terenurilor agricole, ar trebui abordată în toată complexitatea sa, iar pentru realizarea obiectivului vizat pot fi adoptate măsuri legislative de natură să încurajeze realizarea dezbaterii succesorale pe cale notarială.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Și eu vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea senatorilor? Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul central.

Iertați-mă, domnule senator. Numai o clipă. Înainte, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici. Îmi cer scuze. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz negativ la această propunere legislativă.

În ședința din data de 11 martie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul central.

De fapt, este foarte interesant că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 este din 2013. Ea a fost emisă de Guvern în 26 iunie 2013 și tot așteaptă, tot așteaptă și așteaptă, încât propunerea făcută de către colegii noștri este dusă un pic în derizoriu, spunându-se că este în procesul legislativ. Dar urmăriți cu atenție: a trecut prin Senat în 3 septembrie 2013, a ajuns la Camera Deputaților la 28 octombrie 2013, a trecut la Comisia pentru administrație publică pe 5 noiembrie 2013. Pe data de 6.03.2014 a primit aviz de la Comisia pentru buget și tot așteaptă. Adică este clar că o astfel de ordonanță de urgență este atacabilă la Curtea Constituțională și o ținem să producă efecte, cum, de regulă, se întâmplă. Ultima dovadă a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, cu pensiile, care a produs efecte din 2011, în 2012 și în 2013, pe 7 noiembrie, din momentul ăla, oamenii aveau câștig de cauză. În spate nu este efectul retroactiv. La fel este și aici.

Este interesant că vine Guvernul, prin... Nu. Inițiatorii spun: taxele fiscale trebuie să fie suportabile de către cetățeni. Și ei sunt din echipa aflată la putere. Dacă dumnealor ajung la concluzia asta acum este îngrijorător.

Consider că o motivare de genul acesta de către reprezentantul Guvernului nu prea are acoperire.

Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt? Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 25 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări reprezentantului Guvernului?

Nu.

Mulțumesc.

Și de data aceasta vin să susțin, cum am făcut-o de multe ori, o propunere a celor de la putere. Mie îmi pare rău că nu-și susțin inițiativa, propunerea legislativă, pentru că, așa cum a subliniat și domnul Oprea, eu cred că este foarte bună. Eu o s-o votez. Nu înțeleg de ce le facem, dacă nu le susținem.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt? Liderii de grup?

Dacă nu, atunci declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Dragi colegi senatori... grupul din penultimul rând... Vă salut cu respect și vă invit colegial să luați loc.

Vă mulțumesc.

Dragi colegi,

Trecem la punctul 12, Propunerea legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației.

Inițiator, domnul deputat Popescu Dan-Cristian. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Sirma Caraman. Aveți cuvântul, microfonul 8.

Mulțumesc.

Nu susținem această inițiativă legislativă, întrucât propunerile sunt deja reglementate de alte acte normative care sunt în vigoare.

Vă mulțumesc.

Grupurile parlamentare, prin liderii de grup? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mâine, pe ordinea de zi, la votul final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor. Inițiatori, un grup de senatori PSD.

Dacă, din partea inițiatorilor, doresc să susțină propunerea legislativă?

Da, domnul senator Cadăr, la microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca scop simplificarea și reducerea birocrației față de monitorizarea gestionării deșeurilor. În speța la care se referă Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor avem deseori de-a face cu situații neadecvate realității, când operatori comerciali sau persoane juridice cu unu, doi sau trei angajați sunt obligați, sub amenințarea unor amenzi consistente, să școlarizeze un angajat, conform legii, și să înmulțească numărul de rapoarte de evidență, deși nu produc decât deșeuri menajere într-o cantitate uneori chiar mai mică decât o familie numeroasă. Mă refer, în cazul de față, la firme de consultanță, avocatură, grădinițe private, mici comercianți.

Schimbările propuse în proiectul de modificare a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor urmăresc introducerea unei categorii exceptabile de la aplicarea legii mai sus menționate, tocmai pentru a stimula activitatea și a relaxa cât mai mult reglementările legate de activitatea IMM-urilor.

Astfel, art. 22 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „Deținătorii/Producătorii de deșeuri persoane juridice comercianți, precum și operatorii economici prevăzuți la alin. (2), cu excepția celor care produc doar deșeuri asimilabile deșeurilor menajere și care dovedesc că au un contract cu operatorii economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru efectuarea operațiunilor de colectare și transport, au obligația să desemneze o persoană din rândul angajaților proprii care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligație unei terțe persoane.” Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Fâcă, din partea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihail Fâcă** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor cu comisia de specialitate și cu inițiatorii, ne păstrăm punctul de vedere de respingere, deoarece în acest moment avem în lucru modificarea întregului act normativ nr. 211/2011 și o să ținem cont de propunerile inițiatorilor și o să preluăm ideea respectivă în acest pachet.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 18 martie și 7 aprilie, membrii comisiei au analizat și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorilor? Domnul senator Oprea, microfonul central. Din fericire, inițiatorul este aici... unul dintre inițiatori.

Da, chiar voiam să constat că e nelipsit. Când domnul Vâlcov este în comisie, normal că se aprobă în comisie, chiar dacă Guvernul nu e de acord.

Și asta nu e bine?!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dar este intrat în firesc.

Doi. Chiar m-am bucurat de punctul de vedere exprimat de Guvernul României, care nu susține o astfel de propunere, întrucât la alin. (4) produce niște efecte destul de păguboase pentru cei care au de gestionat materiale speciale, excluzând din alin. (3)... când spuneți dumneavoastră: „cu excepția”.

Dar, mă adresez Guvernului, fiindcă s-a citit cu atâta lejeritate de către unul dintre inițiatori, fiți, vă rog, atenți cum începe acest art. 22 alin. (3), fiți, vă rog, atenți: „Deținătorii/Producătorii de deșeuri persoane juridice...”

Da?

Mă opresc.

Rog, pentru schimbarea a ce se preconizează la Legea nr. 211... este din 2011 această trăsnaie, dar sună groaznic. Dacă noi producem „deșeuri persoane juridice”, e grav.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Domnul senator Vegh.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, susțin această inițiativă și consider că este o inițiativă bună, lăudabilă și, dacă domnul secretar de stat spune că se lucrează la un proiect de act normativ, nu cred că este vreun impediment ca o chestiune bună, votată într-o lege, să se preia automat în legea respectivă, dar nu asta este ideea mea de bază.

Din experiență vă spun că instituțiile publice sunt obligate să facă colectarea selectivă și, atunci, în această lege, ar trebui introdusă și obligația operatorilor economici, într-adevăr, să colecteze și să ducă colectarea selectivă mai departe, pentru că, vă spun, caz concret, vine firma... deci instituțiile publice colectează selectiv și vine firma cu utilajul și le amestecă la loc. Lucrăm degeaba! Deci să prevedeți în acest act normativ și acest aspect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îl rog pe domnul coleg, antevorbitorul care spunea că înțelege de ce în Comisia pentru administrație există unanimități, să vină la o ședință a acestei comisii și să vadă că în cadrul Comisiei pentru administrație se discută la modul democratic și nu este o tablă de șah pe care să fim niște pioni pe care să ne mute cineva dintr-un loc în altul.

În ceea ce privește proiectul legislativ, înțeleg acum de ce avizul este negativ și rugămintea mea este ca Guvernul să vină cât mai repede cu modificările acestei legi. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Popa, microfonul 2.

O chestiune de procedură pe care n-aș fi ridicat-o, dacă colegul nu vorbea de ea. Sigur că există un gen de conflict de interese între un inițiator și un președinte de comisie care este inițiator. În parlamentele din lume, într-adevăr, este considerat conflict de interese, dacă ești inițiator. Și acei domni nu votează sau nu iau, din punctul acesta de vedere, o poziție care – așa cum este cea de președinte de comisie – să-i influențeze pe ceilalți colegi.

Eu cred că, aici, Comisia pentru regulament și regulamentul nostru pot fi îmbunătățite.

Domnul senator Dumitrescu, microfonul 3.

Domnule președinte,

Suntem în Săptămâna Mare, n-aș vrea să fiu conflictual cu colegii mei, dar nu putem să susținem orice aberație sub cupola Senatului, în ideea că dorim să avem un punct de vedere împotriva cuiva.

În primul rând, președintele de comisie este senator. Calitatea fundamentală din care decurg drepturi și obligații pentru orice membru al Senatului este calitatea de senator, nu de președinte de comisie.

În calitatea de senator, în care are drepturi constituționale fiecare senator, unul din aceste drepturi – un drept fundamental – este acela de inițiativă legislativă.

Ajungând într-o calitate de președinte de comisie, de membru în Biroul permanent, de lider de grup, niciodată nu-i încetează drepturile pe care le are ca senator. Pe cale de consecință, fiindcă este vorba... Și, să nu uităm, a existat la un moment dat în Regulamentul Senatului un drept de preponderență al președintelui de comisie, când, la voturi egale, votul președintelui de comisie, dacă era într-o parte sau alta, era decisiv. Această prevedere a fost scoasă ca urmare a unui control constituțional, tocmai în ideea că un senator, toți senatorii, indiferent de poziția lor, sunt egali.

Iată de ce nu cred că putem să facem procese de intenție unui coleg mai tânăr, care totuși este și extrem de activ și este și extrem de corect. Eu, cel puțin, unul, de câte ori am condus ședința și de câte ori am observat, nu am sesizat, iar procese de intenție nu are rost să le facem.

Nu v-am dat drept la replică, nu v-am pronunțat numele, domnule senator. Data viitoare, în Săptămâna Luminată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții, dacă sunt?

Domnule senator, nu era drept la replică, nu v-a pronunțat numele.

Vă rog, atunci, protestați la microfonul 2.

## Domnule președinte,

Sigur că este o ipocrizie și o spun cu mâna pe inimă. Domnul vicepreședinte – care face lungi comentarii, lungi comentarii în acea poziție și cunoaște foarte bine că în regulament se vorbește despre faptul că aceste comentarii se fac numai de la microfon, și nu de la pupitrul președințial – vorbește despre aberații. Nu este o aberație, este o cerere cât se poate de firească, cât se poate de omenească, pentru că, dacă eu am un interes, nu pot să mi-l susțin eu și să vin în calitatea mea de președinte de comisie și să-l impun.

Nimeni n-a spus aici, eu nu am spus că n-ai voie să votezi. Că un senator n-are voie să facă inițiativă. Dar, dacă dorești să duci discuția într-o altă direcție, procedezi și folosești astfel de metode ca domnul vicepreședinte.

Cred că ar trebui să mai analizăm aceste chestiuni.

Domnule senator, cu tot respectul, între a impune și a exercita... așa... a face un efort de persuasiune, cred că e mare diferență. Până la urmă, fiecare dintre senatori, în comisie, are un vot. Am luat notă de propunerea dumneavoastră.

Sunt și alte intervenții?

Da, inițiatorul, domnul senator Vâlcov – printre inițiatori –, microfonul central.

Pentru că era vorba despre mine, trebuie să dau câteva detalii.

Unu la mână, nu pot, ca inițiator, când merg la comisia pe care o prezidez, să vin să-mi schimb punctul de vedere doar pentru că sunt președintele comisiei.

De foarte multe ori, din acea bancă, am citit un raport de respingere a unor inițiative legislative la care am participat și eu, dar votul din comisie a spus că trebuie să fie un raport de respingere. Atunci am văzut că nimeni nu a reacționat. Și, oricum, trebuie să apreciați că avem un vot în unanimitate. Inclusiv reprezentanții PDL-ului au votat această inițiativă. Ar trebui să vă pună pe gânduri.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Liderii...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Cadăr.

Domnule Cadăr, vă rog, microfonul 5.

Doar o referire. Îmi cer scuze pentru virgula lipsă din text, dar, în 2011, nu eram senator și nici la putere. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă alte intervenții nu mai sunt, atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

36 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și 10 abțineri. Propunerea nu a trecut.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Oprea vrea explicația votului.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Oprea.

## Nu s-a pus al doilea la vot.

Vreau numai atât: să povestesc câtă ciudățenie produsă chiar grupului din care faceți parte. Deci, cum zic oltenii: „Vă puneți de-a bățul cu orice preț!” și ați venit aici cu niște argumente puerile, ca să spuneți că ați dat aviz favorabil. Iată la ce v-a expus grupul dumneavoastră! Fiindcă, la un moment dat, se spune că nu puteți să externalizați total obligația față de mediu. N-o puteți externaliza. Asta voiați să faceți!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Mergem mai departe.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

A, mă scuzați. Da, domnule senator Vâlcov, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Dar câtă ciudățenie să propui la Iași autostradă pe sub pământ, pe opt benzi!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Trecem la punctul 14, Propunerea legislativă pentru organizarea și desfășurarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României – 1 Decembrie.

Inițiator, domnul deputat și ministru Mircea Dușa.

Nu este aici.

Atunci, am să dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Aveți cuvântul, microfonul 8.

Vă mulțumesc. Susținem această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc. Raportul Comisiei pentru administrație publică. Domnul senator Vâlcov, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 4 și 12 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea senatorilor?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dincă Mărinică.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Dincă, microfonul central.

Din punctul meu de vedere, cred că acest proiect este numai ca să ne aflăm în treabă, pe de o parte. Iar pe de altă parte, dacă ne uităm la expunerea de motive...

Populism, populism, asta este!

Dacă ne uităm la expunerea de motive, vedem că această inițiativă este făcută pentru a putea celebra Centenarul Unirii. Deci spune că se fac 95 de ani în 2013 și legea aceasta o facem pentru a putea celebra Centenarul Unirii.

La momentul...

Domnii ciocoi pot să vină la microfon, dacă vor.

La momentul la care vorbim...

Cred că, de 95 de ani, se fac și defilări, vin și cetățenii să se bucure de această zi și cred că, din punctul meu de vedere, nu facem decât să fim, într-un fel sau altul, sau, mai bine zis, cei care votează, penibili spunând că această propunere legislativă face ceva pentru români de ziua națională.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov, microfonul central.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Din păcate, nici la această inițiativă nu ați înțeles despre ce este vorba, pentru că, până acum, toate alocările bugetare se făceau prin ordin al ministrului.

Existând această lege, dacă astăzi veți fi de acord să o votați, vom ști din timp ce sume avem alocate pentru manifestările dedicate zilei naționale.

Mulțumesc.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Domnule președinte!

Domnul senator Dincă.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

La articolul ultim, așa este, se face vorbire de cheltuieli...

Dacă-mi permiteți, se vorbește de cheltuieli și se spune așa: „Cheltuielile ocazionate de acest eveniment se fac conform legii.” Ce am rezolvat cu această lege? Pentru că lege avem pentru a rezolva această problemă a cheltuielilor. Nici măcar la acest aspect nu avem o soluție. Bineînțeles că ne putem afla în treabă să facem propuneri legislative pentru a soluționa diverse aspecte, în condițiile în care avem legi, articole care lămuresc acest lucru. Ce, la 1 decembrie 2013, nu am avut legi care să reglementeze cheltuirea banilor pentru manifestațiile care au avut loc?! Și au fost unele dintre cele mai mari!

Ba da, am avut. Nu am avut această lege. Vă mulțumesc.

Această lege, pe lângă faptul că este o simplă maculatură, dacă o luăm în serios, pare a fi un ordin de a ne bucura de 1 Decembrie, a duce mâna la chipiu și a zice: „Da, să trăiți, astăzi zâmbim, dăm cu stegulețul și mergem la paradă!”

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și Bodog.

Cu siguranță, veți vota și veți vota două fărădelegi. O dată, cum specifică și Legislativul, nu ați menționat un leu. De unde luați bani? Deci fișa financiară nu este prezentă și dumneavoastră veți vota.

Doi, încălcați vizibil principiul autonomiei locale, dând nume de străzi dumneavoastră, în locul consilierilor locali. Știți ce votați acum, da?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnul senator Coca.

Nu, nu! Nu, Popa, Coca!

Consider că 1 Decembrie a fost și va fi sărbătorit bine și fără această inițiativă. Culmea, că am vrut să spun primul lucrul acesta, dar o spun după ce au spus-o și alții.

Întreb inițiatorul cum rezolvă ceea ce spune Consiliul Legislativ la punctul 2, referitor la art. 15 alin. (1) și (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Vă mulțumesc.

Aștept răspunsul.

Alte intervenții, dacă sunt? Liderii de grup, dacă doresc să intervină? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Domnul Popa avea obișnuința să vorbească, chiar dacă nu era chemat.

Ce voiam să vă spun, voiam... stimabilul nostru coleg ar trebui să-și ceară scuze când vorbește de „maculatură”, atunci când un coleg parlamentar are o inițiativă legislativă. Mi se pare totuși că, de la microfonul acela central, s-a ajuns prea departe cu atributele pe care le dau unii dintre colegii noștri. Eu știu că sunt foarte nervoși. Urmează două rânduri de alegeri pe care le pierd, dar ar trebui să aibă un pic de decență.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bodog. Gata? Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Cu toată considerația pe care v-o port, suntem în 2014, într-un stat al Uniunii Europene. Dacă România, poporul român are nevoie de o lege, adică are nevoie să fie obligat să se bucure de ziua națională, atunci să știți că am ajuns rău de tot.

Eu îmi iubesc țara. Nu trebuie să fiu obligat în niciun fel să fac și să mă manifest în acest sens.

Vă rog să mă credeți, caraghioșenia – că acesta este cuvântul – este enormă. Haideți să nu fim chiar atât de populiști, să facem legi care să oblige localitățile să aibă câte o stradă care să se numească... E o chestiune care ține, încă o dată spun, de voința cetățenilor. Și cetățenii își iubesc țara, dar nu – și niciodată – când sunt obligați să facă acest lucru.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar să știți că am fost primul care a ridicat mâna. Am rămas la urmă, dar asta este.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Îmi cer scuze, nu v-am văzut.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

64 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 20 din 27 ianuarie 1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Inițiator, Tușa Adriana Diana. Inițiatorul nu este prezent. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Susținem această inițiativă legislativă întrucât se creează cadrul legislativ ca autoritățile locale să poată interveni, în cazul clădirilor cu risc seismic ridicat, din veniturile proprii. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Conform art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.

Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Aici nu scrie că este punctul de vedere favorabil...

Dau cuvântul senatorilor care doresc să adreseze întrebări Guvernului.

Nu sunt.

A, domnule senator Oprea, poftiți. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am observat, analizând propunerea legislativă, că nu era punctul de vedere al Guvernului și chiar am fost impresionat că s-a zis da. Și-i rog pe colegii din comisie, de data aceasta, să încerce să se gândească, fiindcă există acele cicluri lungi ale cutremurelor în România, pe care nu le putem evita. Nu le putem evita! Gândiți-vă că, după un astfel de cutremur, dumneavoastră veți încerca să dați o explicație: de ce v-ați opus? Propunerea este de un bun-simț elementar.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții, dacă sunt? Liderii de grup?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu mai sunt.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Ar fi fost bine să și dați o explicație, chiar dacă sumară, de ce nu susțineți proiectul legislativ, când veniți în fața Senatului.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Vâlcov, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere. Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

Cu 7 voturi pentru, 87 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul nu a fost adoptat.

Raportul de respingere a fost respins, domnule senator. Am spus bine.

S-a respins raportul de respingere. Asta am spus.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Păi, nu aveai cum altfel.

## Vă mulțumesc.

Trecem mai departe. Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 167/2010 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2010.

Inițiatori, un număr de deputați PSD. Din partea inițiatorului...

Nu este nimeni care să susțină.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, președintele Fondului pentru Mediu, domnului Adrian Gearâp.

Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele_

_Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Mulțumesc domnule președinte. Nu susținem proiectul legislativ. Mulțumim frumos.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții din partea senatorilor? Domnul senator Luchian Dragoș.

Am să dau eu răspuns în locul reprezentantului Guvernului, de ce nu ar putea susține o asemenea majorare a ecotaxei. Pentru că există deja o propunere din partea Comisiei Europene de modificare a Directivei 94/62/CE, transmisă tuturor țărilor membre, privind unele măsuri de reducere sau chiar de interzicere a folosirii pungilor de material plastic.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte intervenții dacă sunt?

Liderii de grup, dacă doresc să intervină? Nu sunt.

Atunci, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă anunț, pe această cale, că este ora 18.00 și ședința se încheie.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu sesiunea de întrebări și interpelări.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Dați-mi voie să continui ședința cu punctul de pe ordinea de zi întrebări și interpelări. Sper că n-o să se supere domnii, o să dau cuvântul, chiar dacă nu este în ordine, o să dau cuvântul doamnelor întâi. O invit la microfon pe doamna senator Federovici.

Domnule prim-ministru, ținând cont că sistemul judiciar nu descurajează infracțiunile cu violență, nu considerați necesară întrunirea CSAT-ului pentru găsirea unei strategii naționale de stopare a acestui flagel? Mulțumesc.

De data aceasta.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea de astăzi este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Garantarea salariului minim brut pe economie pentru personalul nedidactic”.

Stimate domnule ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre situația în care se află o mare parte din personalul nedidactic care își desfășoară activitatea în sistemul de învățământ, căruia nu îi este recunoscut beneficiul cuvenit din vechimea în muncă, în sensul că, începând cu data de 1.01.2011, garantarea salariului minim brut pe economie a fost realizată prin includerea sporului de vechime în salariul de bază, situație ce a fost preluată și cu ocazia reîncadrărilor ulterioare.

Având în vedere cele relatate, vă întreb, domnule ministru: care este cadrul legislativ propus pentru corectarea acestei situații?

Anexez prezentei întrebări memoriul Ligii Sindicatelor din Învățământ – Botoșani. Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD, Doina Elena Federovici. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru,

România a devenit țara unde normalitatea, bunul-simț, respectul față de semenul de lângă tine sunt lucruri abstracte, în schimb, tupeul, violența, nesimțirea, sfidarea oricăror norme de moralitate sunt considerate valori primordiale.

Țara noastră este o junglă în care se aplică legea bunului-plac, într-un stat captiv și inert. Respectând aceleași principii, o parte din magistrații judecători consideră facultative prevederile Codului penal și ale Codului de procedură penală și se ghidează în judecarea cazurilor cu infracționalitate extremă doar după legea lor, pentru că, oricum, sistemul din care fac parte nu produce „anticorpii” pentru eliminarea lor.

Opinia publică a fost îngrozită când un tânăr de 17 ani a lovit, în centrul municipiului Cluj-Napoca, din senin și fără niciun motiv, cinci tineri pe care i-a băgat în spital, punându-le grav viața în pericol, iar magistratul judecător nu a dispus arestarea preventivă a acestuia, neconsiderându-l un pericol public.

Dacă magistratul a aplicat doar legea sa, și nu legile statului, Consiliul Superior al Magistraturii și în acest caz se va comporta ca un sindicat al judecătorilor și va lupta pentru mărirea veniturilor magistraților, invocând, ca de fiecare dată, volumul mare de dosare aflate spre soluționare.

Dacă justiția tratează, spre lauda ei, corupția cu toleranță zero, violența, în ciuda faptului că are un impact social, emoțional mult mai puternic, este încurajată prin sentințele aplicate, care nu fac altceva decât să oripileze societatea civilă.

Mulțumesc, doamnă senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și schimbărilor climatice, iar obiectul și motivarea întrebării sunt: „Romsilva nu este beneficiar eligibil pentru fondurile privind ariile protejate?”.

Guvernarea Ponta va rămâne în istorie prin numărul mare de noi taxe și impozite care au împovărat agenții economici și populația. Probabil că, pe acest fond favorabil impozitării excesive, apare și propunerea Romsilva pentru o nouă contribuție de 2% din veniturile realizate de beneficiarii serviciilor ecosistemelor, pentru a obține finanțare pentru ariile naturale protejate.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– De ce Romsilva, în loc să propună o nouă povară fiscală, nu caută să-și diversifice activitatea pentru a obține surse suplimentare de venit?

– Cât a alocat Romsilva din veniturile proprii pentru ariile naturale protejate?

– Ce proiecte a derulat Romsilva din fonduri europene pentru protejarea ariilor naturale sau ca partener al unor societăți comerciale care au finanțat astfel de proiecte?

– În fine, Romsilva nu este beneficiar eligibil pentru fondurile POS Mediu privind ariile naturale protejate? Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul și motivarea întrebării: „Efectul corecțiilor financiare asupra bugetului subvențiilor agricole”. Domnule ministru,

Cu puțin timp în urmă, Comisia Europeană a stabilit că România trebuie să suporte corecții financiare de 4,24 de milioane de euro, în cadrul Politicii agricole comune, reprezentând fonduri cheltuite incorect.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– În ce vor consta aceste corecții financiare? Asupra căror linii de finanțare și beneficiari de fonduri se vor răsfrânge? – În fine, cum va fi afectată valoarea subvențiilor agricole ca urmare a aplicării acestor corecții? Solicităm răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul întrebării: „Introducerea monitorizării video în centrele de plasament pentru copii și căminele de bătrâni”.

Stimată doamnă ministru,

Centrul de Resurse Juridice a efectuat, în perioada octombrie 2013 – martie 2014, vizite de monitorizare în 30 de centre rezidențiale în care sunt închise persoane cu dizabilități mintale.

Astfel, au fost constatate grave încălcări ale drepturilor persoanelor închise în astfel de instituții, de la condițiile neadecvate de viață și reabilitare socială și medicală la tratamente inumane și degradante, îngrădirea accesului la justiție, precum și absența îngrijirii medicale.

În contextul unor astfel de cazuri, în care bătrânii sau copiii au fost supuși abuzurilor în centrele de îngrijire, o alternativă ar putea fi instalarea unor camere de supraveghere pentru monitorizarea constantă a activității de asistență socială.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, doamnă ministru, care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru introducerea monitorizării video cu scopul prevenirii abuzurilor la care ar putea fi supuși copiii și bătrânii în astfel de instituții.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Domnule președinte, am și o mică interpelare, dacă sunteți amabil.

Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Instituțiile specializate pentru vârstnici”.

Stimată doamnă ministru,

Bătrânii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii de populație, majoritatea fiind dependenți de serviciile de asistență socială.

Un studiu efectuat recent arată că peste 640.000 de bătrâni sunt neajutorați, însă, în urma unor estimări neoficiale, ar putea fi vorba de un milion de vârstnici care se luptă cu boala, izolarea socială, neputința și sărăcia. În aceste condiții, instituțiile specializate pentru bătrâni sau îngrijirea la domiciliu pot fi alternative la îmbunătățirea calității vieții acestora. Lipsa spațiului în căminele de bătrâni reprezintă o problemă majoră, mulți dintre ei reușind să prindă loc doar pe listele lungi de așteptare.

Având în vedere faptul că această categorie vulnerabilă are nevoie de îngrijirea cuvenită și o îmbătrânire demnă, vă rog să-mi comunicați:

1. Câte cămine pentru persoane vârstnice aflate în coordonarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice există în România?

2. Care este numărul vârstnicilor care beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu subvenționate de la bugetul de stat?

3. Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați în vederea dezvoltării rețelei de cămine pentru vârstnici? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Luchian Dragoș.

Domnule președinte,

Am o interpelare pentru domnul ministru Dan Constantin Șova, Ministerul Transporturilor.

Obiectul interpelării: „Stadiul finanțării șoselei de centură a municipiului Bacău”.

Domnule ministru,

Șoseaua de centură a Bacăului a fost inclusă în programele de finanțare ale Ministerului Transporturilor pentru perioada 2013–2016. Ea va avea 30 de kilometri și 4 benzi de circulație, care vor pleca pe două axe. Prima va trece pe lângă comuna Nicolae Bălcescu și va duce până aproape de satul Bogdan Vodă, din comuna Săucești, având o lungime de 12 km. Cea de-a doua axă va porni tot din comuna Nicolae Bălcescu, însă va ieși spre drumul care leagă orașul Bacău de Onești.

Șoseaua de centură a Bacăului a fost scoasă la licitație în aprilie 2013. Valoarea estimată pentru realizarea variantei ocolitoare a municipiului Bacău a fost de peste 591 de milioane de lei, fără TVA, însă o companie turcească a câștigat licitația cu o ofertă de 393,8 milioane de lei în toamna anului trecut.

De atunci și până în acest moment nu se mai știe nimic, nici stadiul declanșării lucrărilor și nici calendarul de realizare a proiectatei șosele de centură.

În acest sens, vă rog să precizați care este stadiul demarării lucrărilor la proiectul șoselei de centură a municipiului Bacău.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Și o întrebare adresată domnului viceprim-ministru și ministru Kelemen Hunor, Ministerul Culturii.

Obiectul întrebării: „Alocările de fonduri guvernamentale pentru reabilitarea monumentelor istorice și culturale din județul Bacău”.

Domnule ministru,

În bugetul ministerului sunt alocate o serie de sume, de la bugetul ministerului, pentru anul 2014, pentru reabilitarea, modernizarea sau construirea de obiective de patrimoniu cultural din diferite județe ale țării.

1. În acest sens, vă rog să mă informați care este calendarul alocărilor bugetare pentru realizarea unor lucrări de reabilitare a monumentelor istorice și culturale pe anul 2014 pentru județul Bacău.

2. În baza celor menționate mai sus, precizați care sunt localitățile urbane și rurale din județul Bacău care vor beneficia de lucrări de reabilitare, modernizare sau reconstrucție a monumentelor istorice în perioada 2014–2015, precizând și condițiile de acordare a acestor fonduri pentru respectivele localități.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru al României, Victor Viorel Ponta, și are ca obiect: „Constituirea Comisiei parlamentare de anchetă privind retrocedările frauduloase din Transilvania”.

În data de 13 noiembrie 2013, după o reuniune a Grupurilor parlamentare ale PSD din Senat și Camera Deputaților, ați anunțat că vor fi constituite o comisie parlamentară de anchetă privind retrocedările frauduloase din Transilvania și o comisie parlamentară de anchetă privind achizițiile de terenuri efectuate de membri ai familiei președintelui Traian Băsescu în localitatea Nana din județul Călărași. Comisia privind cazul Nana s-a constituit după o săptămână și a demarat rapid verificările care vor fi finalizate în cursul acestei săptămâni. În schimb, comisia de anchetă privind retrocedările frauduloase din Transilvania, care reprezintă o chestiune mult mai gravă sub aspectul extensiei și consecințelor, atât pentru patrimoniul național, cât și pentru siguranța națională, nu a mai luat ființă, iar până în prezent, nici dumneavoastră, nici vreun alt lider al PSD nu a mai făcut vorbire despre această comisie.

În consecință, vă solicit să-mi comunicați motivele pentru care nu a mai fost constituită comisia parlamentară de anchetă privind retrocedările frauduloase din Transilvania, inclusiv dacă acest fapt se datorează partenerilor dumneavoastră de guvernare de la UDMR, precum și dacă va mai lua ființă o astfel de comisie.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Poate trăi un student cu 150 de lei pe lună?”.

Domnule ministru,

Peste 80% din universități acordă burse sociale ce nu acoperă costurile minime de cazare și masă, iar în aproape 60% din cazuri acestea nu se pot cumula cu bursele de merit sau performanță, deși Legea educației prevede asta. La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” acest ajutor de la stat este cel mai mic din țară, adică 150 de lei. Deși legea spune că aceste ajutoare trebuie să acopere cheltuielile de cazare și masă, suma abia ajunge pentru plata căminului. Pentru mâncare, transport, haine sau cărți fiecare student trebuie să se descurce așa cum poate.

La nivel european, România dă cei mai puțini bani pentru educație. Așa se face că peste 25.000 de tineri au plecat să studieze în Anglia, Franța, Germania și Danemarca. Statul danez, spre exemplu, dă fiecărui student 770 de euro lunar, timp de un an.

Domnule ministru, care sunt măsurile imediate ce le veți lua pentru a repara această situație nedreaptă pentru studenți?

Vă mulțumesc mult. Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, am rugămintea, și o interpelare scurtă.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta. Obiectul interpelării: „Dunărea – marea autostradă a Europei”.

Domnule prim-ministru,

Știm cu toții că România are în acest moment doar 645 de kilometri de autostradă și o rețea de cale ferată deficitară. Și totuși avem șansa de a deveni una din principalele căi de acces către Europa în mai puțin de cinci ani. Soluția? Fluviul Dunărea.

Avem 1.085 de kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului ce asigură legătura directă cu nouă state europene, două canale navigabile, Dunăre– Marea Neagră și Poarta Albă–Midia, care fac legătura cu Marea Neagră și cu portul Constanța, și 20 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galați, Tulcea și Sulina pot opera și nave maritime).

Cu toate acestea, doar 28 de milioane de tone de marfă au fost încărcate și descărcate în porturile noastre și doar 120.000 de pasageri au fost transportați pe Dunăre în 2012. Spre comparație, pe fluviul Rin, în Germania, ce are un sector navigabil de doar 750 de kilometri, se transportă 200 de milioane de tone de marfă.

Mai mult, în ultimii trei ani, din cauza problemelor de navigație pe Dunăre, o mare parte din cerealele din Ungaria, care erau transportate în tranzit pe Dunăre în portul Constanța (în jur de 500.000 de tone anual), au fost redirecționate pe alte rute mai rapide. Printre mărfurile redirecționate din portul Constanța se mai numără și cărbunii energetici din Rusia pentru termocentralele din Ungaria și Austria, bauxita și alumina pentru producerea aluminiului în România. Transportul fluvial reprezintă un sector strategic al României. Dunărea și portul Constanța constituie puncte de intrare din și spre Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat. Portul Constanța poate să fie considerat portul la Marea Neagră al statelor riverane Dunării – Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Moldova – care nu au ieșire la mare.

Domnule prim-ministru, este obligatoriu să luăm măsuri imediate. România trebuie să realizeze lucrări de dragaj și semnalizare curentă și să urgenteze implementarea proiectelor privind asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre. Sursele de finanțare există – banii europeni! Proiectele de modernizare și dezvoltare a infrastructurii portuare sunt finanțate prin Programul Operațional Sectorial de Transport, dar și prin Programul CEF, aprobat de Uniunea Europeană pentru perioada 2014–2020. România poate accesa 1,3 miliarde de euro pentru transportul fluvial și feroviar în perioada 2014–2020 prin CEF. Trebuie doar voință politică, determinare și o strategie bine pusă la punct, în concordanță cu realitățile economice.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea din această seară este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Centrul social de la Stăuceni, județul Botoșani”.

Doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință situația centrului social de la Stăuceni, la care au fost finalizate lucrările în totalitate. Posturile sunt blocate și centrul rămâne închis ca urmare a lipsei de personal. Edificiul a fost construit cu bani de la Banca Mondială, investiția ridicându-se la un milion de euro.

Doamnă ministru, având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați dacă s-a găsit o soluție în vederea deschiderii acestui centru atât de necesar pentru persoanele adulte cu handicap.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să dau citire și interpelării.

Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Domnule ministru,

Vă atrag atenția asupra unei inițiative legislative privind drepturile copiilor cu dizabilități, inițiativă care vizează reformarea sistemului actual de educație.

Propunerea legislativă prevede desființarea unităților de învățământ special, deși segregarea clamată în propunere este menținută prin formarea de clase distincte în școlile incluzive. Această propunere bulversează sistemul și presupune cheltuieli mai mari de la bugetul de stat prin crearea unor instituții care nu avantajează nici copiii cu dizabilități, nici pe cei din sistemul de masă.

În prezent, școlile speciale asigură educația copiilor cu dizabilități raportându-se la specificitatea lor.

În actuala lege, statul garantează dreptul la educație pentru toate persoanele cu cerințe speciale. Crearea unor clase speciale în cadrul școlilor incluzive nu este în favoarea copiilor.

Domnule ministru, având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați:

– Care este poziția ministerului față de o astfel de schimbare a sistemului educațional?

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice.

## Stimată doamnă ministru,

La finele primului trimestru al anului 2014 s-au împlinit șapte luni de la introducerea cotei reduse de TVA la pâine, produse de panificație și unele materii prime specifice pe tot

lanțul de producție, o perioadă de timp suficientă pentru validarea unei asemenea măsuri de relaxare fiscală.

Cu toate acestea, percepția marii majorități a populației este că efectele implementării acestei măsuri nu se regăsesc și în prețurile practicate spre cumpărătorii finali.

În același timp, potrivit datelor execuției bugetare a primului trimestru, încasările din TVA au înregistrat un minus de 400 de milioane de lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

În acest context, vă rog să precizați ce influență a avut aplicarea cotei reduse de TVA la pâine, produse de panificație și unele materii prime specifice în consolidarea acestui minus bugetar.

Întrucât oficialii guvernamentali nu au făcut un secret din faptul că se intenționează implementarea cotei reduse de TVA și la alte produse alimentare, vă rog să confirmați existența unui calendar asumat al aplicării acestor măsuri și să precizați care sunt produsele vizate.

A doua întrebare se adresează domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule viceprim-ministru,

În majoritatea țărilor europene, după închiderea unităților specializate, comerțul cu substanțe etnobotanice s-a mutat în spațiul virtual, numărul magazinelor on-line explodând, practic, în ultimii doi ani.

La nivelul Comisiei Europene există o reală îngrijorare față de proliferarea comercializării prin internet a substanțelor psihoactive, fiind identificate și monitorizate anual sute de astfel de magazine virtuale.

Conform rapoartelor de monitorizare date publicității, numărul substanțelor psihoactive noi, detectate în Uniunea Europeană, s-a triplat în ultimii trei ani, mai mult de o substanță nouă pe săptămână fiind raportată în prezent.

Vă rog.

Stimate domnule prim-ministru,

Execuția bugetară a primului trimestru al acestui an a scos la iveală nivelul dramatic al încasărilor, care înregistrează minusuri, la majoritatea capitolelor, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, la finele lunii martie 2014, bugetul înregistra un minus de 404 milioane de lei la capitolul venituri nefiscale, un minus de 400 de milioane de lei la TVA, un minus de 360 de milioane de lei la finanțări europene, un minus de 204 milioane de lei la impozitul pe venituri din salarii și exemplele ar putea continua.

Unul din puținele capitole bugetare care au înregistrat creșteri a fost cel al cheltuielilor cu bunurile și serviciile, valoarea achizițiilor directe făcute de stat fiind mai mare cu 5,7% față de anul precedent.

Pentru a compensa aceste uriașe nerealizări, au fost tăiate dintr-un condei două miliarde de lei din bugetul pentru investiții, bani care ar fi putut crea locuri de muncă, valoare adăugată și, implicit, atrage venituri bugetare sănătoase.

În acest context, vă rog să precizați cum a fost posibil ca, în condițiile unei creșteri economice de 3,5%, înregistrată în anul 2013, față de 1,6%, cât s-a prognozat, încasările bugetare să fie mai mici față de estimări cu circa 10 miliarde de lei.

Care este motivul menținerii aceluiași trend descendent și în trimestrul I al anului curent, când încasările s-au dovedit mult mai mici decât prevederile bugetare, în condițiile unei situații economice favorabile?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Iovescu.

Mulțumesc.

Întrebare către Consiliul Național al Audiovizualului, doamnei președinte Laura Corina Georgescu, de la senatorul Ioan Iovescu, membru al PP-DD.

Subiectul: „Disconfortul apărut în transmisiile radio-TV prin sonorizarea inegală a calupurilor publicitare”.

Prezentată în ședința Senatului din 14 aprilie 2014. Stimată doamnă președinte,

Revin, prin prezenta, la întrebarea mea din 9 septembrie 2013, prin care semnalam fluctuațiile mari de volum apărute în momentul transmisiilor radio-TV cu caracter publicitar.

Ca urmare a intervențiilor CNA, fenomenul s-a diminuat, dar acum a reapărut creând o stare de disconfort ascultătorilor.

Vă rog să-mi explicați cum a fost posibilă diminuarea acestui fenomen și apoi să apară din nou.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Iovescu Ioan, membru al Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă mulțumesc.

Pe viitor, să știți că numai membrilor Guvernului le puteți pune întrebări. Pentru restul instituțiilor faceți interpelări.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu Florian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Rovana Plumb, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Obiectul întrebării: „Pensionarea la limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare”.

## Doamnă ministru,

La biroul senatorial s-a prezentat domnul Totelecan Traian Nicolae, beneficiar a două dosare de pensie: unul conform Legii nr. 19/2000 – pensie de invaliditate gradul II – și celălalt conform Legii de pensionare a lucrătorilor din Ministerul de Interne. Domnul dorește ieșirea la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare, conform Legii nr. 263/2010, însă, în răspunsurile primite (anexate în copie) de la Casa Națională de Pensii Publice, de

la Casa Județeană de Pensii Vâlcea și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne i se comunică faptul că nu există nicio prevedere legală care să permită acest lucru.

Ca urmare, vă rog să ne comunicați ce demersuri intenționează să facă Ministerul Muncii, pe care îl conduceți, pentru corectarea unor astfel de situații neclarificate de Legea nr. 263/2010, pentru care guvernarea Boc și-a asumat răspunderea.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebită considerație, senator de Vâlcea, Laurențiu Florian Coca.

Domnule președinte, mai am o întrebare, dar, pentru a condensa timpul, permiteți-mi doar să spun cui îi este adresată și titlul.

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Răzvan Eugen Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, iar obiectul întrebării: „Înregistrarea corectă a consumului casnic de energie electrică”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Actualizarea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor”.

Stimate domnule ministru,

În urma discuțiilor purtate cu reprezentanți ai cadrelor didactice, atât la nivel local, cât și național, a rezultat faptul că una din multele probleme cu care se confruntă este modul în care au fost concepute programele școlare și sistemul de evaluare a elevilor pentru toate nivelurile.

În prezent, programele de pregătire sunt axate pe latura informativă a elevilor și mai puțin pe cea formativă, iar prin actuala formă de evaluare se urmărește ce au reținut elevii, nu capacitatea de sinteză și formarea deprinderilor de a aplica practic cunoștințele acumulate.

Domnule ministru,

Vă rog să-mi răspundeți care este punctul de vedere al Ministerului Educației Naționale referitor la această problemă și dacă aveți în vedere refacerea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor în vederea dezvoltării armonioase a tinerei generații.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare, la care o să vă rog să-mi permiteți să citesc doar titlul...

Vă rog.

...și obiectul și, apoi, am s-o depun la secretariat, este adresată domnului Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Construirea unei săli de sport polivalente în municipiul Turda, județul Cluj”.

Vă mulțumesc și vă rog să-mi permiteți să dau citire, pe scurt, și unei interpelări.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României, și domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Acreditarea și evaluarea periodică a instituțiilor de învățământ tip «cazuri sociale»”.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

În municipiul Turda, județul Cluj, funcționează Grădinița socială „Acoperământul Maicii Domnului”, de pe lângă Parohia Ortodoxă Oprișan II, care asigură o formă de pregătire pentru copiii din zonă proveniți din familii cazuri sociale, familii dezorganizate.

Hotărârea Guvernului nr. 712/2009 nu abordează situațiile în care se acreditează și evaluează o instituție de învățământ de tip „cazuri sociale”, reglementând doar taxele pentru instituțiile de învățământ preuniversitar public și privat.

Având în vedere costurile necesare funcționării unei astfel de instituții de învățământ, precum și faptul că acestea se realizează fără niciun cost din partea statului, ar fi oportun dacă aceste instituții sociale ar beneficia de reducerea sau scutirea de la plata taxelor acreditării sau evaluării periodice pentru instituțiile de acest tip.

Deși s-au făcut nenumărate demersuri legale, pe care le anexăm, nu s-a găsit o soluție viabilă în acest caz, iar în prezent singura grădiniță de acest gen din zonă este pe cale a se desființa.

Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru,

Apreciind preocupările dumneavoastră privind egalitatea de șanse a copiilor, vă rog să-mi precizați care este punctul de vedere al Guvernului și al Ministerului Educației Naționale referitor la acest caz concret, precum și cu privire la completarea sau modificarea legislației actuale în acest sens. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc, domnule senator.

Au depus la secretariat întrebări următorii colegi:

– Lazăr Sorin Constantin, Vochițoiu Haralambie, Vâlcov Darius Bogdan, Butnaru Florinel, Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Bodog Florian, Pop Liviu Marian, Constantinescu Florin, Pop Gheorghe, Mohanu Nicolae, Popa Constantin, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Tătaru Nelu, Cotescu Marin Adrănel, din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Ariton Ion, Tișe Alin, Flutur Gheorghe, Anca Boagiu,

- Pereș Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Biró Rozalia Ibolya, din partea Grupului parlamentar

- al UDMR;

- Rogojan Mihai Ciprian, senator independent. Interpelări:

– Arcaș Viorel, Lazăr Sorin Constantin, Vâlcov Darius Bogdan, Butnaru Florinel, Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Pop Liviu Marian, Constantinescu Florin, Pop Gheorghe, Popa Constantin, Vochițoiu Haralambie, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Anca Doina Tudor, Luchian Dragoș, Tomoiagă Ștefan Liviu, Cotescu Marin Adrănel, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Flutur Gheorghe, Boagiu Anca Daniela, Pașcan Emil Marius, Tișe Alin Păunel, din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Biró Rozalia Ibolya, din partea Grupului parlamentar

- al UDMR.

- Declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări. Mulțumesc, domnilor secretari. Președinte de ședință, senator Vasile Nistor.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812451]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/23.IV.2014 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei