Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 21 octombrie 2015.

Sesiunea de declarații politice este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Conform programului aprobat, timpul alocat declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Lazăr Sorin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și țin să salut punctualitatea cu care ați început această sesiune.

Declarația politică de astăzi se referă la „Sprijinul statului pentru căldură în sezonul rece”.

## Stimați colegi,

Din 1989 până în prezent, numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79%, de la 315 la doar 67, anul acesta renunțând la încălzirea centrală trei orașe importante, respectiv Turnu Măgurele, Băile Felix și Năvodari.

Dintre cele 67 de localități care se mai încălzesc centralizat, 55 sunt municipii și orașe, iar 12 reprezintă localități din mediul rural, precizează ANRSC.

La ora actuală, Bucureștiul deține unul din cele mai mari sisteme de alimentare centralizată cu energie termică din lume, ocupând locul 5, după Moscova, Sankt Petersburg, Seul și Varșovia.

Prețul mediu de furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru populație, la nivel național, s-a majorat cu 44% în intervalul 2007–2013, de la 124,69 la 179,38 de lei/gigacalorie, iar cel pentru agenții economici, cu 27%, de la 188,2 la 239,72 de lei/gigacalorie, potrivit datelor colectate și sintetizate de Consiliul Concurenței, date primite de la companiile care administrează sistemele centralizate de încălzire.

În acest context, ponderea cheltuielilor cu energia termică în venitul mediu al unei gospodării ar putea depăși pragul acceptat de 10%, putând ajunge până la 12% la nivel național și chiar la 14-15% în unele regiuni ale țării.

Tocmai de aceea, este nevoie ca statul să continue să acorde sprijin pentru plata căldurii în sezonul rece. Tocmai de aceea, furnizorii de energie termică vor primi și în acest an fonduri publice pentru a asigura încălzirea locuințelor în sezonul rece, Guvernul hotărând să permită primăriilor să se împrumute din Trezorerie și să aloce bani pentru sistemele de termoficare.

În acest sens, însuși prim-ministrul Victor Ponta a anunțat că Executivul nu susține alocarea de fonduri prin bugetul central primăriilor pentru sezonul rece, ci acordul de a contracta un împrumut de la Trezorerie, primăriile având astfel obligația de a restitui ulterior banii. O asemenea măsură nu poate fi decât bine-venită, întrucât autoritățile locale vor fi responsabilizate și, practic, obligate să investească în modernizarea sistemelor centralizate de încălzire.

Decizia Executivului vine pe fondul necesității sprijinului care trebuie acordat populației, dar în contextul în care sistemul de termoficare românesc și managementul acestuia prezintă probleme majore, și este una salutabilă. Nu de puține ori am auzit că sistemul de termoficare din România este ineficient, poluant, subfinanțat și cu pierderi masive, dar acesta poate și trebuie să fie îmbunătățit prin măsuri precum reducerea monopolurilor locale, operarea privată sau public-privată a sistemelor centralizate și asigurarea unui mediu concurențial, după cum recomandă și Consiliul Concurenței.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Tătaru Nelu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Republica Moldova trebuie să-și păstreze opțiunea euroatlantică prin intermediul și parteneriatul cu România”.

## Dragi colegi,

La câteva sute de kilometri de București, Republica Moldova trece printr-un blocaj politic, care, dacă nu este gestionat eficient, pune în pericol reformele europene și progresele făcute până acum.

Ultimele luni de proteste au culminat cu recenta reținere a fostului premier Vlad Filat. Este acesta un semn că a început lupta cu marea corupție la Chișinău? Poate, inițial, am fi tentați să ne lăsăm cuprinși de euforia momentului și să credem că vor cădea mai multe capete, iar schimbările vor fi fundamentale. Experiența însă ar trebui să ne îndemne la prudență și să fim rezervați în aprecieri. Arestarea lui Vlad Filat nu înseamnă că s-a făcut justiție, nu înseamnă reformarea sistemului, ci doar atât, arestarea unui fost premier, în legătură cu care urmează să se pronunțe autoritățile competente. Această arestare nu va însemna prăbușirea alianței de guvernare de la Chișinău și guvernarea Republicii Moldova va rămâne de orientare proeuropeană.

Protestele de la Chișinău au la bază aceleași rațiuni precum cele de la Kiev sau cele din Statele Unite. Manifestanții din Chișinău protestează din aceleași motive, pentru a-și arăta dezacordul față de cum este guvernată țara. Indiferent de naționalitate, oamenii ies în stradă atunci când nu le place ceva și vor să vadă unele schimbări. Protestele sunt normale și necesare, fiind o expresie a democrației, o modalitate prin care societatea civilă își exprimă nemulțumirea sau indignarea. Important este ca aceste proteste să rămână ale societății civile și să nu fie deturnate către alte scopuri. Ar fi regretabil să fie folosite de anumiți actori politici pentru a recâștiga popularitatea pierdută. Este foarte important să se restabilească încrederea cetățenilor în clasa politică, altfel Republica Moldova nu va progresa.

Reformele la care Chișinăul s-a angajat prin Acordul de asociere cu Uniunea Europeană trebuie să continue. La fel și depolitizarea justiției și combaterea corupției. Fără toate acestea, nu vor fi atrase investiții străine, finanțările de la FMI și Uniunea Europeană nu vor fi reluate. Un viitor european este singurul dezirabil pentru Republica Moldova și, tocmai de aceea, trebuie păstrată opțiunea euroatlantică prin intermediul și parteneriatul cu România. Instituții democratice de încredere, care garantează interesul cetățenilor, și instituții solide ale statului de drept sunt bazele unei societăți în care cetățenii moldoveni își pot construi un viitor.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Motoc Octavian, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „În 2016 românii din diaspora vor putea vota prin corespondență”.

În noiembrie 2014, românii din afara granițelor țării au dat un avertisment usturător clasei politice aflate la putere. Manifestându-se ca o forță de neimaginat până atunci, ei au fost cei care, într-un act de voință fără precedent, au spus „Nu!” minciunii și înșelătoriei politice și au ieșit la vot.

Victor Ponta se pregătea să câștige puterea totală, să subordoneze toate instituțiile statului de drept, și așa destul de firave, pentru a le permite baronilor să trăiască viața de huzur din era Năstase. Sondajele îl arătau victorios detașat, după ce reușise să fure, printr-un demers neconstituțional, peste 500 de primari și 4.000 de consilieri locali și județeni din curtea opoziției.

Deși Alianța Creștin-Liberală și candidatul său, domnul Klaus Iohannis, ceruseră în mod expres Guvernului, cu suficient timp înainte de demararea procesului electoral, să suplimenteze secțiile de votare din diaspora, prim-ministrul și apropiații săi au făcut tot ce le-a stat în putință pentru ca numărul românilor din afara granițelor care puteau vota să fie cât mai mic. De ce? Pentru că acești cetățeni, care părăsiseră țara nu dintr-un capriciu, ci din necesitate, pentru că guvernanții din patria lor nu le-au putut asigura condiții decente de muncă și viață, nu mai acceptau să sprijine minciuna și hoția prin vot. Se știa faptul că, în proporție covârșitoare, electoratul din diaspora nu este al lui Ponta și, dacă nu era al lui Ponta, nu trebuia lăsat să voteze.

S-au uzitat tot felul de tertipuri pentru a se simula interesul Guvernului pentru votul din diaspora. S-a spus chiar că numărul secțiilor de votare din străinătate a fost mărit, numai că, în aglomerările urbane din Italia, Spania, Portugalia, Germania, unde comunitățile de români erau extrem de mari, numărul secțiilor de votare a rămas același sau chiar s-a diminuat, iar în locuri cu o reprezentare românească de-a dreptul simbolică numărul lor a crescut, dar doar pentru a se compensa din punct de vedere statistic numărul total.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Agrigoroaei Ionel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică cu titlul „Cinci măsuri care ar crește economia României cu 5% pe an”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Ultimele date ale raportului Eurostat 2014 dezvăluie o realitate tristă și extrem de îngrijorătoare pentru România: cetățenii români sunt cei mai expuși din Uniunea Europeană la sărăcie și excludere socială. Datele arată că 40,2% din totalul populației României este în astfel de risc, fiind urmați, la mică distanță, de bulgari, cu 40,1%, și de greci, cu 36%. La celălalt pol sunt cehii, cu doar 14,8%.

Domnule prim-ministru,

Singura soluție stă în economie, o economie sănătoasă, bazată pe investiții și pe o legislație stimulativă. Cred cu tărie că putem lua măsuri imediate, care ar permite o creștere economică cu cel puțin 5% pe an.

1. Investiții masive în dezvoltarea infrastructurii, atât cea de transport – rutieră, feroviară și navală – și energetică, cât și proiecte sociale. Avem trei surse mari pentru aceste investiții: bugetul statului, parteneriatele public-privat – mai puțin, poate – și, cea mai importantă, fondurile Uniunii Europene venite prin Programul Operațional 2014–2020, unde sunt cele mai mari sume de bani.

2. Cred că e obligatorie regândirea administrativă a țării privind investițiile regionale și naționale. Structura de 42 de județe este prea greoaie și greu de gestionat în asemenea proiecte. Ca o comparație, asistăm la aceeași situație generată de fărâmițarea terenurilor după 1990. Zone administrative mai mari înseamnă putere mai mare, capacitate de a coordona investiții majore și posibilitatea de a atrage fonduri suplimentare, dar, cel mai important, investițiile să aibă o logică și eficiență maximă privind recuperarea sumelor investite în cel mai scurt timp posibil.

3. Reducerea birocrației și creșterea eficienței aparatului de stat. Suntem într-un secol al vitezei, în care tehnica permite reducerea semnificativă a timpilor de așteptare. În România anului 2015 este încă greu să-ți declari veniturile și să-ți plătești cotizațiile la stat. Avem nevoie de soluții on-line eficiente și verificate, nu ca în cazul softului din sănătate sau al celui din educație, care a dat de multe ori rateuri.

4. Educația trebuie reformată din temelii și adaptată la cerințele pieței. Școala românească trebuie să coopteze mediul economic la toate nivelurile: de exemplu, învățământ vocațional, contracte de practică în întreprinderi alternate cu perioade de școlarizare și adaptare la cerințele schimbărilor la nivel mondial, care au loc cu o viteză care ne uimește, de cele mai multe ori.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Federovici Doina, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

## Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi, 21 octombrie 2015, se intitulează „Guvernul României, pe contrasens cu Uniunea Europeană”.

Între 13 și 14 octombrie am participat, în calitate de senator al României, la Reuniunea comisiilor interparlamentare din cadrul Parlamentului European.

Această reuniune a avut ca temă de dezbatere „Rețeaua transeuropeană de transport” – prescurtat, TEN-T –, inclusiv conexiunile transfrontaliere. Mai precis, abordarea acestei tematici are în vedere faptul că toate țările membre ale Uniunii Europene pun accent și accesează fonduri europene. Să nu uităm că pe Programul Operațional Transport sunt alocați cei mai mulți bani pentru transportul pe calea ferată, pe când la noi are loc un proces de dislocare și de distrugere a infrastructurii existente.

În cadrul acestei reuniuni, reprezentanți ai autorităților de profil din țările europene au abordat strategiile care au în vedere, în conexiune cu finanțările aferente TEN-T, ca toate tipurile de transport – rutier, feroviar, naval și aerian – să fie gândite în strânsă concordanță cu activitățile turistice. Există, la nivel european, politici de turism, care au în vedere potențialele beneficii economice, cum ar fi patrimoniul cultural și autostrăzile europene. Mai mult chiar, comisia parlamentară europeană de resort se numește Comisia pentru transporturi și turism.

Din păcate, România, prin instituțiile sale, inclusiv Ministerul Transporturilor, nu are un punct de vedere argumentat și nici o politică de lobby sau altă formă de mediatizare a programelor sale. Nu se simte, la nivel european, vreun mod de gândire unitară între țările de pe coridoarele rețelei centrale care străbat teritoriul României. Mă refer aici la coridoarele Rin – Dunăre și Orient – East Med.

## Stimați colegi,

La nivelul respectivei comisii europene nu se știe de Masterplanul general de transport al României, membrii Comisiei pentru transporturi și turism neputând să răspundă la întrebările delegației parlamentare române legate de acest subiect.

În acest sens, am adresat o interpelare ministrului transporturilor legată de această chestiune, mai precis de faptul că Masterplanul general de transport al României nu este prezentat și valorificat la nivel european. Consider că România riscă să piardă iar trendul finanțărilor europene pe transport, indiferent de ce fel este: rutier, feroviar, naval și aerian.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Doamna senator Federovici Doina, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața tuturor!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „În ciuda tuturor criticilor, și a doua rectificare bugetară din acest an va fi una pozitivă”.

## Distinși colegi,

Sub conducerea PSD, România a trecut cu bine de criza economică, amplificată de guvernarea dezastruoasă PDL-istă, aflându-se în prezent în al patrulea an consecutiv de creștere economică. Suntem pe primul loc în Europa la creștere economică, avem șomaj sub media europeană, beneficiem de stabilitate guvernamentală, de majorări salariale, avem o agenție fiscală în modernizare și eficientă, sistem bancar puternic, sub atenta guvernare a BNR, potențial economic de creștere și dezvoltare, care se pune în valoare prin ultimele măsuri adoptate – și aici mă refer în special la Codul fiscal –, toate acestea conducând la o îmbunătățire a nivelului de trai al românului.

Am arătat că avem un singur obiectiv: să guvernăm bine pentru România! Aceasta a fost și rămâne misiunea noastră fundamentală. Guvernarea merge foarte bine pe temele de interes ale cetățenilor și mă refer la locuri de muncă, politici fiscale, pensii, salarii, scăderea prețului la medicamente și dirijarea bunăstării creșterii economice către cetățeni.

În acest context, aș vrea să vă spun câteva cuvinte despre ședința de guvern care va avea loc pe 23 octombrie, unde se va discuta rectificarea bugetară, care va urmări, printre altele, finanțarea majorării salariale la medici și profesori, rezolvarea problemei legate de asigurarea energiei termice în mai multe orașe, dar și alocarea sumelor necesare pentru agricultorii afectați de secetă.

Este pentru prima dată, de mulți ani încoace, când ambele rectificări din 2015 sunt pozitive și asta înseamnă că pot fi acordate toate sumele necesare pentru sănătate, salarii, pentru despăgubirile în agricultură, pentru încălzirea de iarnă, pentru proiectele autorităților locale, practic, pentru tot ceea ce este nevoie.

Titlurile executorii, adică procesele câștigate de magistrați, de profesori, de funcționarii publici care au dat în judecată Guvernul Boc, vor fi plătite în acest an, chiar dacă ar fi trebuit să se plătească în 2016. Vor fi plătite anticipat, pentru a încheia, o dată pentru totdeauna, acele procese.

Mulțumim, doamna senator.

Urmează domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Astăzi aș dori să prezint declarația politică „Republica Moldova – perioadă dificilă”.

Aș dori, în primul rând, să salut votul unanim acordat de cei 138 de senatori ai României, reprezentând toate grupurile politice, prezenți la ședința Senatului din 19 octombrie 2015, în prezența prim-ministrului României, pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova, un acord absolut necesar

pentru Republica Moldova, într-un moment politic, economic și social dificil, generat, între altele, de impactul economic provocat de sancțiunile impuse anterior de Federația Rusă, dar și de gestiunea deficitară a sistemului bancar, care a permis „evaporarea” a circa un miliard de dolari din conturile unor bănci importante de la Chișinău.

Acest acord va permite acordarea de către România a unui împrumut de 150 de milioane de euro în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani și în condiții foarte avantajoase, pentru finanțarea deficitului bugetar din Republica Moldova, estimat la aproximativ 3,8% din produsul intern brut, destinat, de fapt, asigurării stabilității țării și unui Guvern proeuropean, care are datoria de a continua direcția politică asumată, de a continua apropierea de Uniunea Europeană, deci și de România, de a face reformele politice, democratice și economice necesare pe model european, pentru o viață prosperă și liberă a cetățenilor săi.

Era nevoie de acest gest din partea Guvernului României și a clasei politice de la București, într-un moment de cumpănă, o perioadă frământată pentru Guvernul moldovean de coaliție, din rațiuni politice, judiciare, economice sau din cauza mișcărilor de stradă. Tocmai de aceea, acest gest al României, pe care alți actori internaționali europeni nu l-au făcut, era singurul răspuns posibil.

Menționam într-o declarație politică, prezentată în plenul Senatului la data de 17 iunie 2015, cu titlul „Republica Moldova, încotro?”, că la 28 iunie anul curent comemoram 75 de ani de la cel de-al doilea ultimatum sovietic adresat României, la 28 iunie 1940, o pagină dureroasă în istoria românilor, ultimatum care decurgea direct din art. 3 al Protocolului adițional secret la rușinosul Pact RibbentropMolotov și care a determinat cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord. Și mai spuneam în acea declarație că România și românii nu au uitat și nu au dreptul să uite acea pagină neagră a istoriei naționale și, în consecință, au o deplină justificare morală și istorică să vegheze la destinul Republicii Moldova și al fraților de peste Prut, un destin pe care-l dorim european și românesc, în egală măsură, ceea ce și facem, prin reacția de sprijin consistent și rapid pe care premierul și Guvernul României, Parlamentul și, sunt convins, Președinția, prin promulgarea rapidă a legii de ratificare, au realizat-o, practic, în decurs de câteva săptămâni.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează doamna senator Silistru Doina, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi pornește de la un eveniment notabil, marcat recent, și anume Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei. În acest an, evenimentul capătă o importanță crescută în contextul în care, la nivel global, suntem aproape de implementarea „Agendei 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”, acesta fiind un plan propus de Organizația Națiunilor Unite.

Lupta împotriva sărăciei este deosebit de importantă și la nivelul țării noastre, mai ales că ultimele statistici nu sunt deloc încurajatoare. Concret, pe parcursul anului 2015, unul din cinci români trăiește în condiții mizere, iar un altul este la limita sărăciei. În termeni tehnici, sărăcia absolută afectează între 22 și 27% din populația României, conform datelor oferite de Banca Mondială. Sărăcia absolută este definitivă prin incapacitatea acestor persoane de a-și permite un coș lunar de consum de circa 300 de lei pe persoană, incluzând aici, pe lângă mâncare, și cheltuieli precum cele cu încălzirea, apa și alte servicii. Deși pare o sumă infimă, aproape cinci milioane de persoane nu dispun de ea.

Statistica devine și mai dramatică atunci când ne uităm la românii expuși riscului de excluziune socială. Această expresie se referă la persoanele care au venituri mai mici de 60% din venitul mediu național, care fie trăiesc în gospodării în care se muncește pe bani sub 20% din venitul mediu național, fie nu-și permit produse și servicii de bază precum un televizor sau o mașină de spălat ori produse alimentare precum carnea. Peste 40% din români se află în această situație, potrivit cifrelor Eurostat, confirmate și de către Institutul Național de Statistică. Singura țară care ne depășește din acest punct de vedere la nivelul Uniunii Europene este Bulgaria, unde aproximativ 50% din populație se încadrează în aceste criterii.

Răspunsul nostru la aceste probleme este reprezentat de proiectul Strategiei naționale privind reducerea sărăciei, înaintat spre dezbatere de către Ministerul Muncii. Acest proiect are în vedere reducerea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie cu până la 400.000 până în anul 2020. El trebuie să beneficieze de susținerea noastră necondiționată, pentru a ajuta la integrarea socială și la creșterea nivelului de trai al milioanelor de români.

Mulțumim, doamna senator.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Stimați colegi,

Permiteți-mi să anunț și restul doamnelor și domnilor senatori care au depus declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, au mai depus declarații politice: doamna senator Firea Gabriela, domnul senator Bumbu Liviu, domnul senator Saghian Gheorghe, domnul senator Isăilă Ovidiu, domnul senator Vochițoiu Haralambie, domnul senator Popa Constantin, domnul senator Frătean Petru, domnul senator Mitu Augustin și domnul senator Bădălău Niculae;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, au mai depus declarații politice: domnul senator Pașcan Marius, domnul senator Tișe Alin, domnul senator Luchian Dragoș, domnul senator Igaș Traian, domnul senator Flutur Gheorghe, domnul senator Florian Daniel, domnul senator Ghilea Gavrilă, domnul senator Oprea Dumitru;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Biró Rozalia;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnul senator Durbacă Eugen, domnul senator Nistor Vasile și domnul senator Niță Mihai.

Declar închisă ședința de declarații politice. Ne reîntâlnim la ședința de plen.

Declarația politică se intitulează „De partea celor care se implică!”.

Am fost aleasă duminică, pentru a doua oară consecutiv, vicepreședinte al Partidului Social Democrat. A fost un bun prilej pentru a-mi face un succint bilanț și pentru a-mi pune în ordine planurile de viitor.

Când am intrat în politică, în 2012, probabil că multă lume a spus: încă o vedetă de televiziune care cochetează cu politica. Se va plictisi repede și va pleca de unde a venit. Ei bine, au trecut mai bine de trei ani și n-am plecat, ba mai mult, nici n-am de gând să plec prea curând.

Dacă ați avut curiozitatea să-mi citiți CV-ul, ați văzut că am în spate o carieră jurnalistică solidă, la care se adaugă o imagine publică și o notorietate pe care nu le-am căpătat în politică, ci am venit cu ele în politică. Cu toate acestea, nu cred că există cineva în această sală cu care să fi interacționat vreodată într-un fel sau altul și care să poată spune că sunt o persoană arogantă sau măcar puțin înfumurată. Întotdeauna am fost un coechipier de nădejde, indiferent dacă eu eram liderul echipei sau doar parte din ea.

În cei trei ani în care am activat ca senator, am fost preocupată îndeosebi de problematica socială, de educație, sănătate, egalitate de șanse, de susținerea capitalului autohton și a tinerilor antreprenori. Am satisfacția de a fi dus la capăt numeroase proiecte, altele sunt în derulare, dar cel mai important lucru este că pentru asta am avut întotdeauna colegi pe care să mă bazez, fie că vorbim de organizația de la Ilfov, fie de conducerea centrală a partidului sau de colegii din Parlament. De aceea, mă simt datoare să spun încă o dată, cât se poate de răspicat, că și pe mine se poate baza orice coleg.

Ce caut eu în PSD? În primul rând, cred cu tărie în valorile de stânga, în solidaritate și în redistribuirea judicioasă a resurselor și profitului în societate. Am fost, sunt și voi fi întotdeauna o persoană de stânga. Am avut în viață și perioade mai bune, și perioade mai rele, dar, oricât de mult, de puțin sau foarte puțin aș fi avut, niciodată n-am stat pe gânduri și am împărțit ce aveam cu cei din jurul meu, membri ai familiei, prieteni, colegi sau pur și simplu oameni care mi-au cerut ajutorul.

Declarația politică este intitulată „Ce vrea, de fapt, Rusia?”.

Încurajată de mâna întinsă de Europa, Rusia s-a încruntat către România și a cerut dezafectarea scutului antirachetă de la Deveselu „până nu va fi prea târziu”. Nu-mi dau seama ce-o fi însemnând pentru ruși „prea târziu”!? O atitudine inacceptabilă. România nu are a se conforma unei asemenea pretenții cu iz de ultimatum. Nu mai suntem în 1940.

Ce vrea, de fapt, Rusia?

Moscova a acuzat de mai multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF). Miza reală a mesajului adresat acum de Federația Rusă către SUA și România în ce privește amplasarea sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu este că, de fapt, sistemul ar putea cuprinde și rachete de tipul Tomahawk, care ar avea capacitatea de a lovi Moscova sau alte orașe din zona europeană a Rusiei. Americanii, românii, dar și experții NATO spun că este vorba despre un sistem pur defensiv, un complex terestru de tip Aegis, care se compune dintr-un radar de detectare, trasare de ținte și ghidare de rachete, precum și dintr-un sistem de lansare alcătuit din celule verticale, care să lanseze rachete balistice de un anumit tip. Fals, afirmă experții militari ruși. Doar 24 de celule sunt destinate rachetelor balistice, restul vor servi la lansarea de rachete care să protejeze sistemele antiaeriene, iar 8 vor fi destinate lansării rachetelor Tomahawk.

Pornind de la aceste realități, mass-media rusă a lansat o serie de dezinformări cu privire la scutul antirachetă, dintre care mai des invocat este cel că ar fi nevoie de acordul Moscovei pentru instalarea lui și că acesta reprezintă un pericol la adresa Rusiei.

Eu cred că nu este nevoie de acordul Rusiei pentru un tratat bilateral între Statele Unite și România. Ar fi nevoie de o astfel de binecuvântare a Moscovei doar dacă România s-ar afla sub dominația Rusiei. Vladimir Putin și-a mai exprimat o dată o nemulțumire asemănătoare, în 2007, când s-a supărat că nu i s-a cerut acordul pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Astfel de atitudini demonstrează că Rusia nu a renunțat la obiceiul imperialist de a vedea anumite țări ca făcând parte din sfera proprie de interese.

Declarația politică se intitulează „PSD – un partid echilibrat”.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În ultimul sfârșit de săptămână a avut loc Congresul PSD, care a fost unul extrem de bine organizat și de liniștit. Am constatat cu bucurie că au lipsit poziționări de tabere, trădări și atacuri virulente pe care le știm cu toții din anii trecuți.

Acest lucru ne arată că PSD este cu adevărat un partid care merge înainte mai înțelept, învățând din greșelile sale, un partid echilibrat. Ce nu a lipsit a fost relansarea unei dezbateri despre eticheta de partid comunist, care a culminat cu discursul colegului nostru, liderul tinerilor social-democrați, criticile domnului Ion Iliescu făcând referire tot la această etichetă.

Consider că tocmai libertatea părerilor exprimate cu eleganță și cu înțelepciune subliniază echilibrul pe care partidul PSD l-a obținut. Despărțirea de trecut a fost de mult făcută, dar ea se conturează în mod concret acum, prin acțiunile și prin colaborarea dintre membrii de partid, la toate nivelurile lor. În acest context, un gest simbolic puternic a fost momentul de reculegere pe care l-a adus în discuție domnul Liviu Dragnea în discursul său pentru victimele dictaturii comuniste. Acest moment a fost unul puternic, emoționant, și cred că, la nivelul echipei PSD, a avut un impact mai puternic decât am crede.

Așa cum a subliniat președintele partidului, avem niște obiective foarte importante, niște provocări foarte mari și așteptări poate chiar mai mari de la toți membrii de partid, și nu numai.

Printre modificările aduse de acest congres menționez faptul că Biroul Permanent Național devine forul de conducere, analiză, decizie politică și reacție rapidă, având în componență un număr mai restrâns de membri, precum și modificarea numărului de vicepreședinți ai partidului – 14, dintre care 4 femei. De asemenea, este important de subliniat că vicepreședinții nu pot fi simultan și președinți de organizație județeană, cu excepția vicepreședinților din rândul femeilor.

În plus, președintele partidului poate solicita Comitetului Executiv Național vot de încredere pentru activitatea desfășurată de către membrii BPN, pentru activitatea coordonată de președintele Consiliului Național în cadrul acestei structuri, precum și pentru activitatea desfășurată de către miniștrii PSD.

Declarația politică este intitulată „Limba română își pierde din puritate”.

Stimați colegi,

„Romgleza” nu s-a născut ieri și nici nu s-a născut cu ajutorul românilor din Regatul Unit. Ea a început să se infiltreze odată cu venirea capitalismului, o lume dominată de limba engleză, o lume în care nu ești competitiv dacă nu cunoști graiul lui Shakespeare.

Expertul în oratorie Mihaela Apetrei a explicat că „romgleza” este folosită în corporații pe partea de documentare sau în comunicarea cu ceilalți colegi. Totuși, aceste „împrumuturi” trebuie realizate cu discernământ, iar limita ar trebui s-o reprezinte denaturarea, ba chiar deteriorarea anumitor sensuri pe care cuvintele preluate le au deja în română.

Un utilizator obișnuit al limbii române, nefamiliarizat cu acest jargon profesional, nu înțelege mare lucru.

De pildă, „face sens” este unul dintre calcurile cele mai urâte pe care le întâlnim în „romgleză”. Avem expresia foarte potrivită „a avea sens”, care înseamnă exact același lucru cu „make sense” din engleză. Traducerea _mot à mot_ nu este decât expresia comodității nejustificate a vorbitorilor, a lipsei elementare de respect față de limbă.

Toate acestea sunt mecanisme normale în evoluția oricărei limbi, care însă pot trece cu ușurință în domeniul greșelilor de limbă, dacă nu respectă regulile, dacă nu sunt sistematice, ci individuale, dacă nu se potrivesc registrului stilistic în care apar, ne transmit lingviștii.

Unii profesori încearcă să țină în frâu dezvoltarea noii limbi româno-engleze, permițând acestor cuvinte să intre în uzaj doar dacă ele vin ca element de noutate, adică justifică denumirea de neologism.

Cu cât limba este mai sărăcită, mai afânată, cu atât insul înțelege mai greu ce i se întâmplă și ce se întâmplă în jurul lui, spune sociologul Lucian Dumitrescu.

Lingviștii de la Academie amintesc despre faptul că, în secolele XVIII și XIX, româna a asimilat un bogat vocabular franțuzesc, deci importul masiv de englezisme nu este un fenomen nemaiîntâlnit, astfel că importul de noi cuvinte nu este o problemă. Însă lucrurile se complică atunci când neologismele încep să schimbe sensul cuvintelor deja existente, cele pe care le-am introdus în limba română acum 100-200 de ani.

Declarația politică se intitulează „Ziua Armatei Române – trecut și prezent”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ne găsim în pragul unei sărbători ce poartă adânci semnificații pentru națiunea română, pentru trecutul, prezentul și viitorul statului nostru național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Este vorba, desigur, de 25 octombrie – Ziua Armatei Române, moment în care, în urmă cu 71 de ani, era eliberat prin mari jertfe de sânge orașul Carei. Ultimele brazde ale teritoriului național răpit de horthyști treceau din nou sub administrația românească, încununându-se astfel sacrificiul eroilor căzuți la Oarba de Mureș, Păuliș, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Carei sau Satu Mare.

Recunoștința noastră se îndreaptă mereu către cei căzuți în epopeea eliberării Ardealului de nord-vest, către toți eroii neamului care s-au jertfit pentru patrie și drapel, către veteranii și supraviețuitorii acelor momente decisive ale istoriei noastre, dar și către cei care astăzi își îndeplinesc cu cinste datoria în operațiuni umanitare, de menținere a păcii, precum și în operațiunile de combatere a terorismului. Această recunoștință trebuie să depășească nivelul declarativ și să fie una militantă, care să răspundă prin faptă oricărei știrbiri care se aduce valorilor consacrate de sacrificiul atâtor generații de români.

Reținem că, nu mai departe de câteva săptămâni, în municipiul Sfântu Gheorghe s-a adus o ofensă impardonabilă României și onoarei militare, când un primar și-a permis să-i sfideze, invocând niște pretexte puerile, pe veteranii operațiunilor de eliberare a Ardealului de nord, veniți să arboreze simbolic tricolorul pe clădirea unei instituții publice a statului român. Aceste provocări cu vădit caracter antinațional nu mai sunt o excepție, ci devin, mai degrabă, o regulă în unele unități administrativ-teritoriale, drept care organele centrale ale statului trebuie să-și sporească vigilența și să întreprindă toate măsurile pentru întărirea respectării legii și a democrației constituționale oriunde se constată astfel de manifestări iredentiste și antieuropene.

Declarația politică este intitulată „O administrație performantă necesită o salarizare pe măsură”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi aborda un subiect pe care, personal, îl consider ca fiind unul fundamental pentru bunăstarea cetățenilor: salarizarea. În orice societate modernă și civilizată, trebuie creat un cadru legislativ care să asigure o remunerare corectă a personalului din sectorul public.

Până la sfârșitul lunii, așa cum a spus și ministrul muncii, Guvernul va trimite Parlamentului proiectul de lege referitor la salarizarea din sectorul bugetar. De ce este nevoie de un asemenea proiect? Avem nevoie de o lege nouă de salarizare, pentru că, în sistemul de față, salarizarea în sistemul bugetar este haotică, nu se respectă niciun fel de principiu, niciun fel de criteriu. E nevoie de stabilirea unor principii, a unor criterii.

Sunt primul care susține necesitatea unei noi legi a salarizării, care să pună pe baze solide și predictibile creșterile salariale. Adoptarea noului Cod fiscal înlesnește și mai mult aplicarea unei asemenea legi. Creșterea consistentă și pe termen lung a salariilor nu se poate face într-o logică a austerității, în care ne-am aflat până de curând, pentru că se blochează motorul care asigura sustenabilitatea acestei creșteri.

Însă aceste majorări salariale trebuie susținute de economie. Noul Cod fiscal va asigura o creștere economică consistentă și, pe termen lung, motorul economiei va funcționa la parametri care să asigure creșteri semnificative.

La baza noii legi a salarizării bugetarilor, la care se lucrează în acest moment, trebuie să stea principii precum sustenabilitatea financiară – majorările salariale se vor face pe baza unui buget predictibil, motivare și performanță profesională, iar criteriile pentru evaluarea performanței profesionale să fie competența profesională, nivelul studiilor, coordonarea, responsabilitatea și impactul deciziilor, condițiile de muncă, incompatibilitățile și regimurile speciale.

Noul proiect de lege reprezintă un pas important în vederea reglementării salarizării tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice. Această lege reprezintă și o dreptate pe care noi, cei din clasa politică, o facem bugetarilor, aceia cărora le-au fost tăiate salariile în perioada de criză.

Declarația politică se intitulează „La mulți ani Armatei Române, simbol al patriotismului, siguranței și integrității naționale!”.

Ziua de 25 octombrie a devenit un reper important în calendarul aniversărilor naționale ale României. Este ziua în care aniversăm un adevărat simbol al statului, Armata Română. Armata reprezintă sprijinul cel dintâi și cel din urmă, garantul democrației, siguranței, integrității și independenței țării și este, în toate dimensiunile sale, chintesența patriotismului. Acestea sunt valorile în care și eu cred și care mi-au călăuzit întreaga activitate. De aceea, nu pot să nu-mi exprim public prețuirea pentru tot ce înseamnă Armata Română.

Anul acesta se împlinesc 71 de ani de când Armata Română, prin luptă și jertfă, a înfrânt ultima rezistență inamică din Ardealul de nord, ziua de 25 octombrie 1944 reprezentând eliberarea ultimei brazde românești de sub ocupația străină, ziua reîntregirii pământului strămoșesc și a ființei naționale. Faptele de arme săvârșite de oștirea română atunci și în multe alte momente importante ale istoriei noastre zbuciumate vor rămâne veșnic repere în devenirea poporului român.

Ziua Armatei Române este prilejul de a-i cinsti pe eroii care și-au dat viața pe câmpul de luptă pentru a apăra

integritatea teritorială a statului român, independența și libertatea poporului român și de a-i onora pe veterani și pe toți cei care au îmbrăcat haina militară și au jurat credință patriei și poporului. Pilda lor și amintirea martirilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării ne învață că libertatea națiunii se câștigă greu, cu suferințe și sacrificii, iar faptele lor de vitejie trebuie să constituie exemple de urmat pentru generațiile de astăzi, care, și datorită lor, trăiesc într-un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

Sărbătorim acum nu doar eroica epopee a trecutului militar românesc, ci, în egală măsură, și reușitele care au înnobilat calea transformării armatei în actuala structură de elită, dinamică și modernă. Militarii români de astăzi constituie și construiesc o armată profesionistă, modernă, formată din unități flexibile, apte pentru reacții rapide, adecvate situațiilor de criză. România este astăzi, prin implicarea în acțiuni ce vizează apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, un partener important în cadrul NATO. În teatrele de operațiuni internaționale, militarii români au dat mereu dovadă de seriozitate și de o pregătire excepțională, îndeplinindu-și misiunile cu riscul propriilor vieți. Pentru toate acestea le sunt recunoscător și îi asigur de prețuirea mea.

Declarația politică este intitulată „Autostrada liberală”. Stimați colegi,

În ultimele zile se vorbește din ce în ce mai mult despre autostrada Orăștie – Sibiu, o autostradă din care tronsonul Săliște – Cunța va trebui demolat și reconstruit.

Mulți liberali, în frunte cu fostul ministru al transporturilor, Alexandru Nazare, atacă foarte dur conducerea PSD. Aceștia dau vina pe faptul că graba domnului prim-ministru Victor Ponta de a inaugura autostrada înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale a dus la dezastrul actual.

Însă, la o privire mai atentă, se poate observa că, de fapt, vina aparține în mare parte doamnei Anca Boagiu, actual vicepreședinte PNL. Doamna Boagiu a atribuit construcția autostrăzii, inclusiv a tronsonului menționat, asocierii formate din Straco Grup și Studio Corona Civil Engineering.

Ce legătură are acest lucru, mă veți întreba. Foarte simplu: toate problemele tronsonului Săliște – Cunța vin din efectuarea lucrărilor cu privire la sol și la fundație. Mai pe scurt, firmele câștigătoare nu au ținut cont nici de faptul că existau alunecări de teren în acea zonă și nici de infiltrațiile subterane de apă.

Ce legătură are doamna Anca Boagiu? Conducerea din acea vreme a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale și cea a Ministerului Transporturilor nu au verificat cât de bine a fost respectat proiectul când au fost efectuate lucrările pentru fundație.

Stimați liberali,

Înainte de a vă arunca să acuzați că din cauza domnului Victor Ponta sau a conducerii PSD-iste a ministerului România riscă să piardă 400 de milioane de euro, ar fi bine să vă uitați înainte în curtea proprie și poate veți fi mai puțin vocali.

Nu miniștrii PSD sau conducerea PSD au făcut greșeli iremediabile cu privire la acel tronson, ci apatia sau dezinteresul arătat de foștii miniștri, actual liberali, foști democrat-liberali.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Salarii decente pentru un sistem public performant”.

Pe fondul creșterii economice și al bunei guvernări, România a început să facă o serie de schimbări legislative care vor mai reduce din decalajul dintre societatea românească și țările dezvoltate ale UE. Sigur, acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, dar în câțiva ani efectele pozitive agregate ale politicilor guvernamentale se vor resimți din plin în dezvoltarea societății.

Adoptarea Codului fiscal este de departe una dintre cele mai importante realizări ale guvernării social-democrate. Intrarea acestuia în vigoare de la 1 ianuarie 2016 va permite mediului de afaceri să se dezvolte și mai mult, astfel încât economia românească să-și mențină sau, de ce nu?, să mărească ritmul de creștere.

Însă la fel de importante precum noile prevederi fiscale sunt și cele care vizează politica salarială. Sunt câteva motive clare pentru care noua lege a salarizării trebuie să fie adoptată și aplicată.

Regândirea grilei de salarizare, în sensul măririi cuantumului veniturilor personalului din sistemul public, este vitală, în primul rând pentru creșterea calității serviciilor publice.

Un alt motiv este legat de diminuarea corupției în administrația publică. Mărirea salariilor este o măsură preventivă prin excelență, întrucât poate satisface mult mai bine nevoile materiale ale personalului bugetar. Și, astfel, tentațiile funcției publice se vor diminua. Cu siguranță, această măsură nu va eradica corupția, dar va fi un element important în întreg angrenajul luptei împotriva acestui flagel.

Pe de altă parte, un alt efect, de data asta de natură economică, va fi stimularea consumului intern, care va antrena creștere economică.

Sigur, sunt întrebări legate de resursele financiare, întrucât adoptarea acestei legi va avea un impact bugetar semnificativ. Răspunsurile la aceste întrebări le regăsim, în mod cert, în trei dimensiuni principale.

În primul rând este vorba de creșterea economică susținută, apoi de lupta împotriva fraudei și evaziunii fiscale și, nu în ultimul rând, de disciplinarea și eficientizarea cheltuielilor cu proiectele de investiții. Toți acești factori vor putea să susțină cheltuielile angrenate de adoptarea acestei legi.

Declarația politică este intitulată „Batjocura numită «Centura municipiului Târgu Mureș» și aberațiile sale”. Domnule președinte,

Distinși colegi,

Proiectul centurii rutiere ocolitoare a municipiului Târgu Mureș a fost „moșit” de interese politicianiste divergente, încă din 2004. În funcție de cum s-au perindat pe la guvernare, cei interesați să se aleagă cu un business profitabil de pe urma centurii i-au tot mutat traseul încă din faza de proiect, alimentând speculațiile imobiliare și proiectarea de pensiuni sau diverse potențiale afaceri, pe relația Corunca – Livezeni – Sângeorgiu de Mureș – Ernei, costurile materializării proiectului fiind estimate la aproape 50 de milioane de euro.

În plină campanie electorală pentru Președinția României, premierul Victor Ponta și PSD inaugurau populist, cu fast, surle și trâmbițe mediatice, deschiderea șantierului marelui „miracol” infrastructural al Târgu Mureșului. A doua zi după ce utilajele proaspăt lustruite și caschetele noi de șantier au fost precaut dezinfectate și parfumate pentru creștetele ministeriale simandicoase, șantierul centurii s-a închis subit. L-am mai văzut doar spectaculos pozat în pliantele electorale ale PSD, îndesate cu năduf și cu de-a sila prin cutiile poștale ale târgumureșenilor, ca nadă specifică de sezon electoral.

Acum mai vedem doar circul, busculada și bătaia de joc aferente unui proiect pripit, superficial, configurat inițial în 2004 și neactualizat în temeiul realităților urbanistice timp de aproape un deceniu. Constatăm însă perseverența tembelă de a-l pune în operă nemodificat din partea unor iresponsabili. Un drum care trece la un metru de casele dintr-un cartier de locuințe din Livezeni, care distruge proprietățile și bulversează existența unor oameni nevinovați, un drum pentru care nu au fost consultați deținătorii proprietăților private afectate de traseul acestuia, cărora nici măcar nu li s-a propus anticipat vreo despăgubire și pentru care nici nu s-au realizat la timpul potrivit demersurile legale de expropriere pentru utilitate publică. Acești oameni își caută acum dreptatea prin instanțele de judecată, risipindu-și resurse materiale și nervi, pentru că instituții bugetofage ale statului român, începând cu prim-ministrul și Guvernul României, Ministerul Transporturilor și CNADNR, și-au bătut joc de ei. Iată, cronologic, povestea reflectată de mass-media a acestei batjocuri numite „Centura municipiului Târgu Mureș”.

Declarația politică se intitulează „Marele eșec al Guvernului PSD este infrastructura”.

## Distinși colegi,

Eșecul construirii de mântuială a segmentului de autostradă Sibiu – Orăștie e doar unul dintre exemplele cele mai recente de lucrări făcute de mântuială din banul public de către Guvernul PSD.

Pe lângă lucrările care nu sunt calitative, Guvernul PSD nu a acordat mare interes investițiilor în infrastructură, deși este un pilon decisiv pentru investițiile străine.

Este nevoie de seriozitate, responsabilitate și verificări periodice pentru orice lucrare de investiție, dar, cu certitudine, o mai mare exigență este solicitată mai ales pentru cele de interes național. Drept urmare, lucrările de mântuială, făcute în bătaie de joc, finalizate în grabă doar pentru a da ocazia politrucilor să taie o panglică electorală, trebuie sancționate drastic.

Solicit Guvernului mare atenție la lucrările de interes național, astfel încât să nu mai avem cazuri de „abateri grave privind respectarea proiectului”, ca în cazul segmentului de autostradă Sibiu – Orăștie.

Declarația politică este intitulată „Alegerile din PSD – o perspectivă a unei situații în care se află clasa politică românească”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am citit zilele trecute un articol interesant, în unul dintre cotidianele cele mai apreciate din România, mai precis o analiză la cald cu privire la evoluția clasei politice actuale.

Nu pot ca în această declarație politică să nu citez părți din acest articol, mai ales că cele precizate de autor (pe care nu doresc să-l menționez, pentru a nu fi considerat partizan al unei formațiuni politice) ne prezintă o situație de _realpolitik_ , pe care, în continuare, ne încăpățânăm să o înțelegem din punctul de vedere atât al politicilor electorale practicate, cât și al mentalului ideologic al fiecărui partid.

„În ciuda aspectului grotesc, absurd și înfricoșător al «alegerilor» din PSD, nici râsul și nici disprețul n-ar trebui

să ne influențeze ideile despre acest eveniment. Dimpotrivă. O să protestați, dar recentul spectacol «Dragnea übel al(l)es» își are sorgintea în marele Partid Republican american, așa cum e descris de columnistul David Brooks, de la «New York Times». De ani și ani, republicanii au fost percepuți ca niște conservatori atașați unor valori perene, adepți ai schimbărilor mici sau ai stabilității provizorii. Au avut lideri importanți și perioade de înflorire. (...) Bun, fie ei ca la ei! Dar ce legătură are America cu PSD-ul? Da, am greșit! (...) Nimic din ceea ce promit politicienii români nu e realizabil, pentru că nu e rațional, iar crevasa dintre fanfaronadă și rațiune se mărește zi de zi. Discursul politic (cel care stabilește limitele și cantitatea compromisului) e într-o fundătură. Practic, sistemul nu mai generează exponenți ai interesului public, ci figuri, după rețeta televiziunilor comerciale. Înfățișarea și scandalul fac rating, dar nu guvernează și nici nu aduc prosperitate. Nu e grav că acest tip de politician există – în fond, cineva trebuie să ne facă să râdem –, grav e că nu există alternativă în partide. (...) Mă tem de acest om politic, Dragnea. Dar nu mă tem nici de partid, nici de durată. Mă tem de forța exemplului și de agonia civilizației românești nenăscute bine. Exemplul șefului suprem, urmat de o oaste disciplinată, e unul de succes, care va arunca peste bord iluzia cu numele pompos de «dezvoltare durabilă». Cine are curiozitatea să se uite în jur ar face bine să contabilizeze viteza conflictelor armate. Criza actuală e una exclusiv politică.”

Declarația politică se intitulează „Donarea de sânge în conștiința civică”.

## Stimați colegi,

Toate spitalele din România se confruntă cu o acută criză de sânge! Dacă în anii trecuți oamenii donau sânge mai ales după ce se termina sezonul concediilor, nu la fel s-a întâmplat și în 2015, motiv pentru care, zilnic, zeci de operații și tratamente sunt amânate. La originea crizei de sânge stă absența donatorilor.

Statisticile arată că România se numără printre țările cu cei mai puțini donatori. Dacă în Ungaria, spre exemplu, sunt trei donatori la suta de locuitori, la noi sunt doar 1,8.

În acest context, se ridică întrebarea: de ce nu donează românii sânge? Prin donare însă sângele este împrospătat, imunitatea organismului crește, iar riscul de paralizie și accident vascular se reduce cu 30%. Cu o singură donare se pot salva trei vieți.

## Stimați colegi,

Donarea de sânge este un act generos, solidar și responsabil, care permite tratarea a mii de pacienți în fiecare an. Donarea de sânge este indispensabilă pentru tratarea anumitor boli pentru care nu există deocamdată un produs capabil să substituie sângele uman. A dona sânge când ești sănătos este nu numai un act de altruism și umanitar, ci și de previziune.

Nevoia de sânge este una continuă. În orice moment sute sau chiar mii de persoane caută disperate sânge pentru a se face sănătoase. Principalul motiv pentru care trebuie donat sânge este faptul că este prea puțin sânge donat, disponibil spitalelor din România. Pentru că donează atât de puțini oameni, în spitalele românești s-a creat un sistem neoficial de menținere a cantității de sânge disponibil la un nivel cât de cât constant.

## Stimați colegi,

Spitalul județean din județul pe care îl reprezint în Parlament, județul Arad, se confruntă cu o criză atât de profundă de sânge, încât a fost nevoit să se împrumute din Timișoara sau Oradea. Zilele trecute am participat la a 14-a donare de sânge, campanie în cadrul căreia s-au recoltat 50 de probe de sânge. Am început campaniile de donare de sânge în anul 2005, iar anul acesta, din iulie până acum, am donat de două ori, pe fondul crizei de sânge care s-a instalat în țară. Dar de fiecare dată am adus alături de mine oameni care au dovedit un spirit civic extraordinar!

Declarația politică este intitulată „Guvernul PSD se pregătește de shopping electoral. După Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, PSD continuă cumpărarea primarilor prin alocări bugetare”.

## Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor colegi,

## Stimați invitați,

În discuții cu primari și în cadrul unor dezbateri pe administrație locală, am constatat cu regret că Guvernul PSD continuă aceleași practici inadmisibile în relația cu aleșii locali. PSD continuă să folosească cumpărarea, forțarea și mituirea aleșilor locali în teritoriu, care să aducă voturi pentru PSD.

Privesc cu îngrijorare modul total netransparent în care se adoptă măsuri în domenii sensibile. Semnale îngrijorătoare în acest sens au fost transmise public Guvernului și de mediul diplomatic, care a atenționat că schimbările bruște ale regulilor jocului pot leza serios mediul de afaceri, iar folosirea ordonanțelor de urgență creează incertitudine, alungă investitorii și afectează creșterea economică.

Guvernul PSD nu a învățat nimic din Decizia Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014. După decizia Curții Constituționale speram că astfel de derapaje nu se vor mai repeta. Anul trecut, Guvernul României a comis un act de extremă gravitate, când a emis o ordonanță de urgență despre care Curtea Constituțională consideră explicit că a încălcat Constituția. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 este considerată un atentat la votul românilor, o palmă dată democrației, așa cum doar partidele de sorginte totalitară pot să o facă.

Dincolo de abuzul de putere pe care această ordonanță îl presupune, ea ne mai arată încă o meteahnă păguboasă a PSD: un organ deliberativ nu funcționează decât dacă ia deciziile convenabile partidului, în caz contrar se caută tot felul de soluții pentru a aduce la ordine autoritățile locale „rătăcite”. PSD stabilește ce e bine și ce e rău, ce trebuie adoptat și ce nu, cine are dreptul să respire și cine nu. E o joacă sadică cu mandatele aleșilor locali și cu stabilitatea instituțională a autorităților locale. ## Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează „Cine neagă demiterea lui Neaga?!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Presa centrală a vehiculat zilele trecute demiterea lui Narcis Neaga de la șefia Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – unde, din anul 2013, ocupa postul de director general cu preluare de atribuții – și promovarea sa pe alt un loc călduț, de secretar de stat, în Ministerul Transporturilor.

Aceeași sursă media – care întâmplător este și cotidianul cu cel mai mare tiraj din țară – avansa ipoteza că în fruntea CNADNR ar putea fi promovat unul dintre „locotenenții” lui Neaga, Cristian Andrei, care ocupa postul de director general adjunct la Direcția Generală de Monitorizare și Întreținere a Infrastructurilor Rutiere.

Deși de la lansarea acestei informații în spațiul public au trecut aproape două săptămâni, niciun comunicator oficial de la nivelul CNADNR nu a confirmat sau infirmat veridicitatea acesteia, misterul planând în continuare asupra conducerii executive a instituției.

Să fie de vină ultimul – dar, probabil, nu și cel din urmă – scandal mediatic în care a fost antrenată CNADNR, soldat cu închiderea în această toamnă, pentru reparații capitale, a unui tronson de 22 de kilometri din Lotul 3 al autostrăzii Sibiu – Orăștie, inaugurată cu mai puțin de un an în urmă, în ajunul turului al doilea al alegerilor prezidențiale?

Sau poate confuzia care învăluie eventuala demitere a lui Narcis Neaga de la conducerea CNADNR este întreținută și de verdictul fără echivoc al experților tehnici, care avansează iminenta demolare a câtorva zeci de metri din acest tronson de autostradă, măcinați de grave vicii de proiectare și execuție, ce au permis pânzei freatice să se infiltreze nepermis de aproape de carosabil, creând fisuri adânci, care au pus permanent în pericol – în toate cele 10 luni de exploatare – siguranța traficului rutier?

Nici Ministerul Transporturilor, sub autoritatea căruia își desfășoară CNADNR activitatea, nu se grăbește să confirme sau să infirme o eventuală decizie administrativă de ridicare a atribuțiilor în cazul directorului „cu preluare de atribuții” Narcis Neaga, ca și cum subiectul nu ar exista sau situația din teren nu ar impune-o.

Declarația politică este intitulată „Lepădarea de comunism a PSD este o mare falsitate”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Alegerea unui nou președinte la PSD a oferit țării un spectacol trist, prin care s-a încercat crearea unei imagini false de renunțare la trecut, prin câteva cuvinte și o simplă ridicare în picioare, fără asumarea niciunei vinovății. Prin această simulare de purificare morală, pesediștii au mințit o țară întreagă, încercând să pozeze într-un grup de reformiști, de socialiști europenizați. Însă ceea ce nu înțeleg este că ruperea de trecut nu ține de gesturi goale, ci de schimbări fundamentale de gândire și comportament politic. Or, aici e marea farsă: de 25 de ani, PSD nu s-a schimbat deloc.

Vor să spună că regretă comunismul, dar își aleg un candidat unic, cu 97%. PSD are un șef pe care nimeni nu îndrăznește să-l critice.

Mai mult, aproape toți pesediștii vor ca justiția să tacă, să fie a lor, un organism de partid și de stat. Fură voturi și comit ilegalități la fiecare scrutin, doar să le iasă procente uriașe, noul șef fiind prim-expert. PSD are obsesia să controleze toate instituțiile, toate județele, tot ce mișcă în țară, așa cum a fost învățat pe timpuri de partidul-mamă. Pretind că sunt deschiși la nou, dar dușmănesc în taină tot ce e democratic, transparent sau orice recomandare venită din Occident. Disprețuiesc instinctual intelectualii, mai ales pentru că nu-i pot folosi electoral.

PSD trebuie să renunțe la acest comportament fals! Reprezentanții partidului trebuie să își asume trecutul. Pentru că au aceleași reflexe, același tip de gândire, un neschimbat și înspăimântător simț al partidului roșu. Mentalitățile liderilor vechi sunt preluate întocmai de liderii noi, parcă mai răi, mai ancorați în trecut. Trăiesc într-o lume veroasă, în care relațiile, puterea și abuzul sunt drepturi garantate de carnetul de partid. Dar, cu toate acestea, nu mai pot minți pe nimeni. Mai ales pe cei care au fost și vor fi simbolul legat de Piața Universității.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Accesul greoi la tratament al pacienților hemofilici în România anului 2015”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, în data de 13 octombrie, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a organizat dezbaterea națională privind drepturile femeilor din mediul rural, organizată cu ocazia Zilei mondiale a femeilor din mediul rural. În cadrul acestei dezbateri, s-au constatat numeroase neajunsuri în mai multe domenii, cum ar fi: accesul îngrădit la educație, la locurile de muncă, limitele dezvoltării unei afaceri, violența domestică și accesibilitatea serviciilor medicale, în legătură cu care mă voi opri la un singur aspect, considerat a fi unul dintre cele mai limitative: hemofilia.

Azi vă voi vorbi despre drama pe care o trăiesc bolnavii cu hemofilie în România, dramă care este cauzată de faptul că nu au acces la asistență medicală corespunzătoare și la un tratament adecvat, cu toate că, în ultimii ani, am întreprins numeroase demersuri pentru a convinge autoritățile române responsabile că, în lipsa accesului la un tratament corect, viața lor este pusă în pericol.

Deși hemofilia este o boală tratabilă, în România hemofilicii capătă și astăzi, încă de tineri, dizabilități de tot felul sau chiar mor pentru că nu sunt tratați corect și suficient.

Iată principalele probleme cu care se confruntă acești bolnavi, din cauza faptului că vorbele și promisiunile făcute de decidenții politici nu au fost respectate și transpuse în fapte:

a) Insuficiența fondurilor alocate, ceea ce duce la îngrădirea accesului bolnavilor cu hemofilie la asistență medicală adecvată:

– programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei are alocată pentru hemofilie anul acesta suma de 63.000.000 de lei, respectiv aproximativ 14.300.000 de euro;

– dacă elaborarea și fundamentarea bugetului hemofiliei pentru 2015 ar fi fost realizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare (respectiv cu respectarea recomandărilor instituțiilor și organizațiilor internaționale în domeniu), bugetul ar fi trebuit să fie de minimum 176.000.000 de lei, adică aproape 40.000.000 de euro (această valoare minimă fiind calculată conform standardelor europene aplicabile țărilor cu dificultăți financiare);

Declarația politică este intitulată „Importanța colectării selective a deșeurilor”.

Ultimul raport al Institutului de Politici Publice arată că nu avem șanse să respectăm angajamentul față de Uniunea Europeană conform căruia, până în anul 2020, în România trebuie să crească gradul de colectare selectivă a deșeurilor.

Deșeurile menajere sunt colectate neselectiv, eliminate prin depozitare și se apreciază că numai 5% din cantitatea de deșeuri menajere este colectată în vederea recuperării.

Fiecare dintre noi are puterea și obligația de a influența procesul de ecologizare a propriului oraș. Soluția este simplă și constă în depozitarea selectivă a deșeurilor în locurile special amenajate.

Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor și produselor vechi pentru crearea altora, fără a apela la materii prime noi, reducând astfel consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deșeurilor.

Materialele reciclabile provin din mediul industrial, birouri sau locuințe, fiind constituite din hârtie, plastic, sticlă, metal și materiale textile.

Anual, oamenii produc zeci de tone de gunoaie, care sunt depozitate fie în gropi speciale, care sunt apoi acoperite cu pământ, fie aruncate în mări și oceane, fie incinerate. Gunoaiele degradează solul în zonele unde sunt depozitate, au efecte grave asupra faunei acvatice, iar gazele care se produc prin incinerarea lor sunt foarte toxice, așadar efectele sunt periculoase și duc la poluare.

Pentru a diminua efectele produse de aceste deșeuri, trebuie să căutăm soluții. Una dintre soluții este reciclarea, care ajută considerabil mediul înconjurător, deoarece s-ar diminua cantitățile de gunoaie depozitate și s-ar reduce poluarea, având și un efect benefic asupra economiei mondiale.

Reciclarea face parte din procesul de modernizare, de civilizație, așa încât, acordând importanță acestui fenomen, nu numai că folosim într-un mod eficient resursele, nu facem risipă și poluăm mai puțin, dar dăm și dovadă de un popor civilizat, deschis pentru dezvoltarea unor procese și tehnologii menite să vină în sprijinul mediului care ne înconjoară și din care facem parte și noi.

Declarația politică se intitulează „Finanțarea sportului de performanță”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În România, bugetul unui club sportiv este în general susținut de către autoritățile locale, sursa de finanțare venind din partea consiliului local sau județean, cadrul legislativ actual nefiind atractiv pentru investitorii privați. Singura excepție este prima ligă de fotbal, unde bugetele sunt asigurate din drepturi TV sau din participarea în cupele europene. În rest, „sportul rege”, practicat în eșaloanele inferioare, alături de celelalte discipline sportive sunt finanțate din bani publici. Anul trecut, peste 80 de milioane de euro au fost alocați de către consiliile județene și locale pentru sport pe teritoriul întregii țări. În schimb, Ministerul Tineretului și Sportului a alocat mai puțin de 15 milioane de euro celor 61 de federații sportive din subordine.

Performanțele cluburilor sportive din România sunt strâns legate de bugetele de care acestea dispun. În județul Bacău, echipa de fotbal SC Bacău împreună cu clubul de volei feminin Știința Bacău și cu cel de handbal masculin Știința MD Bacău nu pot obține performanțele dorite din cauza problemelor de finanțare. Salariile foarte mici sau lipsa acordării acestora în decurs de mai multe luni determină jucătorii să părăsească echipele menționate, pentru a căuta stabilitate financiară în altă parte.

Aceste probleme se resimt și în restul țării, primarii din mai multe orașe fiind nemulțumiți de faptul că echipele sportive nu pot beneficia de o finanțare corespunzătoare. În multe din aceste cazuri, principala problemă este intervenția Curții de Conturi, prin care aceasta blochează conturile cluburilor sportive pe motiv că finanțarea este făcută în mod ilegal. Un exemplu recent este cel din județul Timiș, în care Primăria Timișoara a fost acuzată de finanțarea ilicită a patru cluburi de prestigiu din localitate, deși reprezentanții Executivului susțin că hotărârile de consiliu local ce prevăd finanțarea echipelor timișorene au avizul Judecătoriei Timișoara. Cu conturile blocate, cluburile în cauză nu mai pot accesa banii proveniți de la autoritățile publice, afectându-le astfel participarea în competițiile interne și externe.

Declarația politică este intitulată „Avem partide politice. Avem și doctrine. Ce ne lipsește?”.

Schimbările fundamentale, generate în mod dramatic, pe care le-a cunoscut România odată cu alungarea de la putere a regimului totalitar comunist astâmpărau, în 1989, setea de libertate a poporului. Dobândindu-și libertatea, oamenii au înțeles că, în mod firesc, au dreptul și la democrație. Pierzându-și exercițiul democrației reale timp de o jumătate de secol, cei mai mulți nici măcar n-au încercat să se întrebe ce fel de democrație doresc. Nici n-aveau ofertele pentru care să opteze. Șeful celor veniți la putere intempestiv le-a explicat românilor că vor avea parte de o democrație... originală. Noua definiție n-a suscitat la momentul respectiv nici interes, nici controverse, decât în rândul câtorva intelectuali, mai ales tineri, care au inițiat un curent advers printre adepții dispuși să privească în perspectivă.

Drept consecință a dezorientării și euforiei cvasigenerale, foștii „oameni ai muncii”, cum îi poreclise Ceaușescu, s-au apucat să încropească o democrație după forța și priceperea lor. Primii conducători ai șantierelor democrației au fost, desigur, cei experimentați într-ale organizării, fiind școliți la „Ștefan Gheorghiu”, la Moscova, la Riga sau la „Frunze”. Dar, în timp ce nou-angajații în politică se străduiau a deprinde din mers mecanismele democrației, puterea fusese deja DUPĂ PAUZĂ

confiscată de către cei care puseseră la cale răsturnarea puterii ceaușiste.

De-abia de aici încolo, trezindu-se din starea de turmentare, o parte din populație a priceput că apăruse riscul perpetuării totalitarismului, sub o altă... pălărie. Au început să răsară partide politice reale, ca expresie a dreptului la liberă asociere. Asta n-a fost pe placul noilor autorități, iar reacția lor a fost violentă și parșivă, culminând cu evenimentele care transformaseră Capitala într-un câmp de luptă, cu autobuze și clădiri incendiate, cu sedii de partid devastate.

După ce lucrurile s-au calmat, foștii activiști de partid s-au convertit ad-hoc la credințe nou-apărute, precum acelea creștin-democratice sau liberale. O mulțime pestriță s-a înghesuit să adere la noile doctrine politice. Mulți își schimbaseră de curând blana roșcată, adaptând lozincile apuse la realitățile zilei. Când luau cuvântul în public, vorbind despre libertate și democrație, gura le mai duhnea, încă, a usturoi.

Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi senatori! Vă rog să-i invitați pe toți colegii în sală.

O să încercăm să facem un apel, pentru a confirma cvorumul.

Îl invit pe domnul secretar Rotaru să înceapă apelul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Începem apelul nominal.

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>delegație<br>externă| |---|---| |Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent<br>prezent| |Bădălău Niculae<br>Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin|prezent<br>prezent<br>învoire| |Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Butnaru Florinel|delegație<br>externă| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|prezent|

PAUZĂ |Costoiu Mihnea Cosmin||Motoc Octavian|prezent| |---|---|---|---| |Cotescu Marin Adrănel||Mutu Gabriel|| |Crețu Gabriela|prezentă|Nasta Nicolae|prezent| |Cristache Iulian||Năstase Ilie|prezent| |Cristina Ioan||Neagu Nicolae|| |Croitoru Cătălin|prezent|Neculoiu Marius|| |Deneș Ioan|prezent|Nicoară Marius Petre|| |Dincă Mărinică||Nicolae Șerban|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Nistor Vasile|| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Niță Mihai|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Nițu Remus Daniel|| |Dumitrescu Cristian Sorin||Obreja Marius Lucian|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Dumitru|delegație| |Dumitrescu Iulian|||externă| |Durbacă Eugen|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Duruț Aurel|prezent|Oprea Mario Ovidiu|delegație| |Ehegartner Petru|prezent||externă| |Federovici Doina Elena|prezentă|Oprea Ștefan Radu|| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Filip Petru|delegație|Pașcan Emil Marius|prezent| ||externă|Pataki Csaba|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Pavel Marian|prezent| |Florian Daniel Cristian||Păran Dorin|| |Flutur Gheorghe|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pelican Dumitru|| |Geoană Mircea Dan||Pereș Alexandru|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Pop Gheorghe|| |Ghișe Ioan|prezent|Pop Liviu Marian|Guvern| |Grapă Sebastian||Popa Constantin|| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Florian|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Ion|prezent| |Ichim Paul||Popa Mihaela|prezentă| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popa Nicolae Vlad|| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu Corneliu|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Ioniță Dan Aurel||Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Iovescu Ioan|prezent|Purec Ion Simeon|| |Isăilă Marius Ovidiu||Rădulescu Cristian|| |Jipa Florina Ruxandra||Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Rotaru Ion|prezent| |László Attila|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Savu Daniel|| |Luchian Dragoș||Severin Georgică|prezent| |Luchian Ion|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Marian Dan Mihai||Stuparu Timotei|| |Marian Valer|prezent|Suciu Matei|| |Marin Nicolae|prezent|Șova Dan Coman|| |Markó Béla||Tánczos Barna|prezent| |Mazăre Alexandru||Tămagă Constantin|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Tătaru Dan|prezent| |Mihai Cristian Dănuț||Tătaru Nelu|prezent| |Mihai Neagu||Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Tișe Alin Păunel|| |Miron Vasilica Steliana||Toma Ion|| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Todirașcu Valeriu|| |Mocanu Victor||Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Moga Nicolae||Tudor Doina Anca|| |Mohanu Nicolae|prezent|Țapu-Nazare Eugen|prezent|

**:**

Nu, nu, nu, un anunț.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Revin la ordinea de zi.

Deci punctul 17, la propunerea Grupului PNL, să fie modificat și poziționat la nr. 1 pe ordinea de zi.

Cine este de acord cu această modificare?

Am deschis votul,

69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Modificarea a fost aprobată.

Vă supun acum votului ordinea de zi, cu modificarea aprobată.

85, cu doamna Miron Vasilica.

Am deschis votul.

71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Mulțumim, domnule secretar.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamna senator Silistru, doriți să faceți un anunț?

Deschidem ședința plenului Senatului de astăzi și vă anunț, așa cum a spus și domnul senator Rotaru, secretarul ședinței, că din 165 de senatori și-au înregistrat prezența 84, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va face niște modificări în componența comisiilor, respectiv Comisia pentru transporturi și energie: în locul domnului senator Fifor Mihai Viorel va fi domnul senator Marin Nicolae, iar la Comisia pentru mediu, domnul senator Marin Nicolae nu va mai fi membru.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

85, cu doamna Miron.

Ședința este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Mulțumesc.

Ca urmare a anunțului făcut de Grupul PSD,

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Am deschis votul.

Mulțumesc, domnule președinte.

- 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Modificarea a fost aprobată.

La punctul 17, Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic. În calitate de coinițiator și vicelider al Grupului Partidului Național Liberal, vă rog frumos să o puneți la nr. 1 al ordinii de zi, deoarece intenționăm să cerem retrimiterea la comisie și, de teamă că iarăși nu vom ajunge până la punctul 17, aș vrea să nu mai ratăm o săptămână sau două de dezbateri.

- De asemenea, tot o modificare la comisie, retragerea

- domnului senator Marin Nicolae.

- Vă supun la vot.

- Am deschis votul.

- Programul de lucru pentru această zi: 9.00 – 10.30,

Da, am notat. Corect.

- declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului. Sunt intervenții legate de programul de lucru? Nu sunt intervenții.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc frumos.

- Vă

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

- 65 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Programul de lucru a fost aprobat. Intrăm în ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor,

La propunerea Grupului parlamentar al PNL, punctul 17 din ordinea de zi devine punctul 1.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare.

Imediat, să termin cu ordinea de zi, doamna senator. Legat de ordinea de zi aveți un anunț, doamna Silistru?

Biroul permanent vă propune:

– luni: între orele 9.00 și 11.00, activități în comisii; 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00 – vot final pentru legile cu caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: 10.00 – 13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri: declarații politice – ora 9.00 până la 10.30;

- 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului;

– joi – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile

- electorale.

Sunt intervenții?

Dacă nu, vă supun spre aprobare programul pentru săptămâna viitoare.

Am deschis votul.

72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Programul a fost aprobat.

Punctul 1 din ordinea de zi, la propunerea Grupului PNL, este Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Sunt intervenții?

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnul senator Dobra – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte, și colegilor pentru înțelegere.

Întrucât săptămâna trecută a intrat în lucrările din comisii, în dezbaterile din comisii, și nici eu și niciunul dintre inițiatori n-am putut fi prezenți acolo, n-am putut susține această inițiativă, care, de fapt, vine din partea Comisiei comune a Parlamentului României privind UNESCO. Și, în urma deplasării în teren, la Sarmizegetusa, e o inițiativă care urmărește să rezolve punctual o problemă de patrimoniu național – rog, în aceste condiții, și reprezentanții Guvernului să colaboreze cu noi pentru poziționarea în consecință, pentru un termen..., rog, cer retrimiterea la comisie pentru un termen de două săptămâni, dacă e posibil.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

La solicitarea Grupului PNL, vă

Revenim la ordinea de zi.

Punctul 2 pe ordinea pe care o aveți, probabil, în față, punctul 1, ca să ne fie mai ușor, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este cineva?

## Nu este nimeni.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 67/2004, propunându-se completarea birourilor electorale cu reprezentanți ai Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

Guvernul României nu susține această inițiativă. Are observații majore pe fond, dar argumentul principal pentru care respingem această inițiativă este că nu mai are obiect de reglementare, având în vedere faptul că Legea nr. 67/2004 a fost abrogată de art. 136 al Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale și a Statutului aleșilor locali.

## Mulțumesc, domnule Iliescu.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina, din partea Comisiei juridice, să ne prezinte raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Comisia juridică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă, având în vedere dezbaterile din cadrul comisiei, dar și avizele negative primite atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la cele două comisii sesizate în procedura avizului, dar și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dezbateri, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (5) al articolului 76 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este cineva?

Nu este nimeni.

Dau atunci cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu – microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Exact ca și în cazul precedent, asistăm la o inițiativă legislativă de modificare a unui text dintr-o lege abrogată.

Conform Legii privind normele de tehnică legislativă, inițiativa a rămas fără obiect. Cu alte cuvinte, suntem de acord cu raportul comisiei, de respingere.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Și această propunere legislativă are avize negative, atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Comisia pentru administrație.

În consecință, în urma dezbaterilor din cadrul comisiei, Comisia juridică vă propune un raport de respingere.

Mulțumim, doamna senator. Dezbateri.

Dacă sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice și consultanță agricolă.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă din partea inițiatorilor este cineva să susțină?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu – microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ne găsim în fața unei inițiative legislative care, pe fond, abordează foarte corect problematica agriculturii românești, susținând trei mari obiective strategice:

- stimularea competitivității agriculturii;

- garantarea unei gestionări durabile a resurselor naturale

- și combaterea schimbărilor climatice;

– nu în ultimul rând, favorizarea unei dezvoltări durabile teritoriale, echilibrate, a comunităților rurale prin sprijinirea economiilor locale, crearea și menținerea locurilor de muncă.

În cadrul comisiei s-a sesizat foarte corect – și vreau să menționez acest lucru – că domeniul ar trebui reglementat printr-o hotărâre de guvern, și nu printr-un proiect de lege – este vorba de art. 4 din Legea nr. 26/2012 –, motiv pentru care vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, să ne prezinte raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din data de 29 septembrie și 10 octombrie 2015, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Motivația a prezentat-o domnul secretar, reprezentantul Guvernului, secretar de stat, reprezentantul Guvernului.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri.

Dacă sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este cineva să susțină? Nu este nimeni.

Dau atunci cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ioan Uțiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 9.

**Domnul Ioan Uțiu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea anexelor nr. 3.19 și 3.20 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, în vederea corectării erorilor suprafețelor de teren administrate în mod real de Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Guvernul propune adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator, președintele Comisiei pentru agricultură, Saghian Gheorghe – microfonul 7.

În ședințele din data de 29 septembrie 2015, 6 și 13 octombrie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Da.

Domnul senator Pașcan Marius – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să adresez o întrebare reprezentantului ministerului.

În Comisia pentru administrație publică i-am dat un aviz negativ, tocmai pentru că se prezintă o serie de evidențe funciare, cadastrale, asupra cărora nu ai cum să ai vreun control.

Eu mă întreb: dacă există o lege și ea a fost eronat promulgată, de ce nu s-a corectat printr-o hotărâre de guvern? De ce se pune pe masa Legislativului un asemenea proiect legislativ, câtă vreme nu ai niciun fel de pârghie de control asupra acelor cifre și fișe cadastrale urbanistice care ni se prezintă?

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Dobra Mircea – microfonul central.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am să încetez să mă minunez niciodată cât efort pot unii depune pentru Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”! Scrie aici, în ordinea de zi.

Nu am să încetez... Nu. Nu cred că am să deslușesc vreodată ițele care fac ca aceste eforturi atât de...

Exact!

Astfel încât noi, astăzi, să facem modificări la trei anexe: 3, 3.19, 3.20, prin care, de fapt, ținem neapărat ca, printr-o lege, să stabilim exact câți metri pătrați are în fiecare județ această academie și, după aceea, să stabilim tot noi, aici, în Senatul României, cu câți metri pătrați s-a greșit și cum, eventual, să descâlcim nenumărate prevederi referitoare la această academie.

Nu am să pun niciodată la îndoială necesitatea cercetării în România. Nu am să pun niciodată la îndoială rezultatele acesteia, dar am să aduc aminte încă o dată că în acele anexe este vorba de terenuri revendicate, despre care s-au câștigat..., în legătură cu care există sentințe de retrocedare. Dacă este Murfatlar, să fie Murfatlar! Să ne ajute bunul Dumnezeu! Dar, la mine, la Bistrița, sunt deja sentințe de retrocedare cu oameni ce s-au dus deja la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Și noi ținem în continuare nu să punem ordine în toate aceste lucruri, ci să venim cu modificări de 7 hectare la funciare, pe anexele 3.19, 3.20 și așa mai departe.

Fac un apel sincer colegilor mei din Comisia pentru agricultură, pe care îi cunosc: faceți-o, dar haideți odată să punem în ordine tot ce se întâmplă aici, că, de fapt, ne creăm și nouă probleme, în condițiile în care acasă avem oameni ce stau nefericiți, fiind vorba despre – nu nefericiți, e puțin spus! –, fiind vorba de terenurile lor, retrocedate în instanțele din România! Și haideți, cumva, să așezăm pe o bază corectă – minimală, dacă trebuie – această cercetare! Și, după aceea, fac apel să facem cumva să o și finanțăm, că, dacă mă gândesc la procentul din PIB, noi ținem forma, dar nu asigurăm fondul pentru cercetarea românească. Nici nu ai cum, în condițiile în care terenurile sunt revendicate, rezultatele sunt discutabile, iar situația legislativă e cel puțin încâlcită.

E apelul meu. Mulțumesc din suflet.

Mulțumim, domnule senator.

Doamna senator Andronescu Ecaterina – microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât este vorba despre o stațiune de cercetare, evident că și Comisia pentru învățământ, care este și de cercetare științifică, a avut un cuvânt de spus în această modificare legislativă.

Vă împărtășesc, domnule senator, îngrijorarea. Și noi am avut aceeași îngrijorare și nu am dat avizul până când nu au venit la comisie documentele care atestau că modificarea solicitată este legată de terenul de sub clădiri, care nu este un teren de producție.

Și, în momentul acela, cele două comisii, pe baza documentelor, au dat aviz favorabil și propun plenului să dea un vot în favoarea acestei propuneri.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă ministru. Domnul senator Vasiliev Marian – microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să intervin pentru că este vorba de Stațiunea de Cercetări Viticole de la Murfatlar, unde eu am fost primar.

Și vreau să vă spun că, în urma precizării doamnei senator Andronescu, lucrurile abia acum sunt clarificate, dacă este vorba strict de terenul de sub clădiri, pentru că, în rest, dacă am veni să autentificăm prin lege o remăsurare, acea suprafață ar intra în conflict cu autoritatea locală, disputarea acelei suprafețe.

Vă mulțumesc.

A! Și aș vrea să mai fac o precizare: încă de pe vremea când eram eu primar, că tot vorbim aici de cercetare, stațiunea de cercetare, de fapt, este mai mult stațiune de producție!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Tánczos Barna – microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am mai spus, cred, ultima dată, săptămâna trecută, că nu sunt de acord ca legile să fie atât de detaliate încât să avem anexate la un text de lege asemenea detalii, cu număr de tarla, cu număr de parcelă. Și precizez că nu este vorba doar de construcții, este vorba de vie, e vorba de suprafață agricolă, teren agricol de producție și de cercetare.

Poate este singura excepție unde... văzând în ultimii 10 ani în ce măsură s-a redus suprafața destinată cercetării, cred că singura soluție a fost ca Parlamentul, printr-o lege, să stabilească care sunt cele 30-40.000 de hectare de terenuri agricole care rămân în..., exclusiv destinate cercetării și nu se pot retroceda.

Legea prevede că retrocedarea este posibilă și în aceste cazuri, pe alte amplasamente sau prin despăgubiri, pentru persoanele care au neșansa, să zic așa, de a avea fostele terenuri într-o stațiune de cercetare.

În cazul de față, într-adevăr, este vorba de o rectificare a anexei. În comisie am propus sau am solicitat ministerului să vină cu o rectificare generală a tuturor greșelilor din această anexă. Motivul pentru care nu se recomandă includerea nici a anexei cu salariile – cum a fost cu Garda forestieră –, nici a anexei cu terenurile și cu parcela, tarlaua, sola și așa mai departe într-o lege este procedura greoaie de modificare, în cazul în care ceva este greșit. Dar, odată bătute în cuie, aceste terenuri, într-adevăr, pot rămâne în activitatea de cercetare.

Producția nu știu dacă mai este posibilă pe o suprafață așa de mică la nivel național. Nu cred că se poate face mare producție. Poate că se poate face multiplicare, pentru care, de asemenea, este nevoie de teren agricol. Cercetarea

nu are niciun rost, dacă nu vorbim și de multiplicarea acelor rezultate ieșite din cercetare.

Cred că acest proiect legislativ trebuie să treacă, dar folosesc această ocazie de a adresa o rugăminte domnului ministru Iliescu. La nivelul Guvernului...

Mulțumesc.

La nivelul Guvernului, la nivelul ministerului, trebuie să se facă o inventariere a tuturor stațiunilor de cercetare și a tuturor greșelilor din aceste anexe, ca să nu ne trezim în fiecare săptămână cu câte un proiect de lege venit din fiecare județ în parte, să mai corectăm ceva, să mai clarificăm ceva.

Stațiunile de cercetare vor pierde toate terenurile agricole, dacă ele nu vor fi ocrotite prin lege. Din păcate, în România s-a văzut că hotărârile de guvern, ordinele de ministru sau hotărârile comisiilor județene de retrocedare sunt mult, mult mai influențabile decât o lege, care, până la urmă, ar trebui să protejeze și această activitate.

Este o rugăminte și o solicitare la adresa Guvernului să facă ordine în aceste liste, în aceste anexe, ca să nu fie obligați, nevoiți, colegii noștri din diverse județe să vină cu asemenea inițiative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Dumitrescu Cristian – microfonul 3.

Nu vorbesc de la microfonul central, deși e o problemă de învățământ și de educație.

N-aș fi intervenit, dar totuși e bine să facem recurs și la memorie și să încerc, așa, într-o sală cât de cât goală, cu foarte puține cuvinte, să vă explic de ce este așa, mai ales pentru tânărul meu coleg, pentru care..., tânărul..., noul coleg, că nu mai suntem chiar foarte tineri, nici măcar ăia care suntem la prima legislatură, pentru colegul meu mai proaspăt în activitatea senatorială.

Când am început eu să cunosc despre problema aceasta, a Academiei Agricole, în 1992, această academie avea 160.000 de hectare de teren agricol pe care se făcea, experimental, cercetarea în România. Pentru agricultură. Foarte important, nu? Pentru agricultură! România, o țară cu un important potențial agricol! Nu mai spun cine a fost Șișești, nu mai spun... și așa mai departe.

În timp, cine a vrut și cine n-a vrut a extras din aceste terenuri, care aparțin cercetării românești – pentru viitor, acum nu prea se mai poate face –, tot mai multe..., tot mai multe terenuri.

Într-o legislatură – nici nu mai țin minte în care –, eu am lansat chiar și o butadă, așa, spunând că în România drumurile sunt inteligente. Adică de ce sunt... Ele au propria lor gândire. Când se construiește în România un drum, un aeroport, o ocolitoare de oraș, în mod inteligent, se orientează pe terenurile acestei academii și, astăzi, am ajuns ca academia să mai aibă vreo 30 și ceva de hectare. Este foarte puțin pentru o țară cu un domeniu agricol atât de mare și pentru o țară care are pretenții de cercetare și care poate să facă din acest atu... Am crezut noi, nu?! De la Caragiale încoace! Da, eminamente agrară... Iată că putem să devenim și industrială, dar să nu renunțăm la agricultură.

Și, atunci, niște oameni de bine – că sunt politicieni de bine – au gândit o soluție și au zis: „Domne, haideți să dăm o lege!” De ce? Pentru că, întâi, autoritățile locale, pe baza legislației în vigoare, puteau oricând să ia din aceste terenuri, le transferau din patrimoniu și așa mai departe – da? –, de conivență chiar cu cercetătorii sau cu persoane mai puțin...

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Pașcan Marius.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru antevorbitori, eu cred că, în situația de față, nu putem vorbi la modul emoțional pe acest subiect.

Noi avem un proiect legislativ inițiat de doi colegi care doresc să corecteze niște erori strecurate în anexele la textul de lege menționat.

Există o opinie avizată, cât se poate de avizată, a Consiliului Legislativ. Deci, dincolo de emoționalitate, noi trebuie să vedem ce recomandă Consiliul Legislativ, care precizează explicit: în situația în care există acele erori, unele

dintre ele se corectează prin instanțele de judecată, iar altele, care sunt materiale, se corectează prin rectificare, pe baza unei alte legi.

Prin urmare, nu punem în discuție funcționarea sau nefuncționarea academiei, nu punem în discuție ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani cu această academie și cu cercetarea românească în domeniu. Discutăm de un proiect legislativ asumat de doi colegi și care ține mai mult de competența Guvernului decât de a noastră, ca Legislativ.

Prin urmare, câtă vreme nu avem nici informațiile necesare să știm dacă există sau nu litigii privind acele terenuri – poate unele sunt deja în instanțele de judecată –, noi venim și legiferăm peste aceste lucruri în necunoștință de cauză?

De aceea, eu vă propun, în calitate de vicelider al PNL, retrimiterea sa la comisie pentru o justă reanaliză, pe un termen de două săptămâni.

Mulțumesc.

## Imediat.

Să supunem la vot propunerea și, apoi – mai am doi colegi care s-au înscris la cuvânt –, continuăm. Da?

Deci, la propunerea Grupului parlamentar al PNL, se solicită retrimiterea propunerii legislative la comisie pentru două săptămâni.

Am deschis votul.

- 22 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, o abținere. Propunerea nu a fost aprobată.

Continuăm dezbaterile. S-a înscris la cuvânt...

Domnule Dumitrescu, vă rog – microfonul 3 –, și apoi domnul senator Bumbu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnilor colegi,

Nu vorbesc emoțional. M-am adresat cu toată prietenia chiar unui coleg de-al nostru, care a pus o întrebare și se dovedea că nu are cunoștință cum au evoluat lucrurile. Nu sunt emoțional când vorbesc despre agricultură. Abia dacă mă emoționez când vorbesc despre cultură. Da?! Deci nu...

Stimate domn coleg,

Dacă vrem să fim și vreți cu mine, neapărat, să fiți într-o discuție și într-o dispută procedurală, am tot atâtea argumente să spun că n-aveți niciun pic de dreptate!

De ce n-a făcut-o Guvernul? Dar noi n-avem drept de inițiativă legislativă?! Nu? Vreți dumneavoastră s-o facă Guvernul. Ei, iată că Parlamentul poate să aibă drept de inițiativă legislativă. Contestați dumneavoastră, domnule coleg, acest drept? Păi să n-o faceți, că și-așa e mititel și nu prea îl exercităm. Da?

Pe cale de consecință, dragi colegi, nu cred că e un gest de dispută acest lucru. E, pur și simplu... Și nu începem să ne dăm noi lecții, domnule coleg! Sigur, eu n-am fost primar, nici n-am această pretenție, dar tot ceea ce am spus se bazează eminamente și ferm pe litera legii. Legea este...

Nu v-am pronunțat numele, dar vă las să vorbiți, să spuneți ce vreți dumneavoastră! Deci avem dreptul, s-a făcut inițiativă legislativă, pentru că e foarte greoi, probabil, să facă pentru 7 hectare mecanismul guvernamental. De-aia suntem aici, să îndreptăm niște lucruri.

Când cineva face o inițiativă legislativă ca să completeze ceea ce n-a făcut Guvernul, aplaudăm! Când nu ne convine, că de ce n-a făcut Guvernul!

Sigur că Guvernul ar fi așteptat, cum este și normal, să se adune 77 de hectare ca să modifice legea și ar fi făcut un proiect de lege. Ei, doi colegi, s-au gândit s-o facă. Eu îi felicit și cred că este normal.

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dar prea multă discuție pentru un lucru care e atât de simplu.

## Mulțumim.

Vă propun să scurtăm dezbaterile. Domnul Bumbu s-a înscris la cuvânt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este evident că avem atitudini emoționale și despre agricultură, și în ce privește cultura. Eu împărtășesc atitudinea domnului senator Pașcan și asta pe baza experienței, pentru că apar o mulțime de solicitări și ale autorităților locale, și ale altor stațiuni de cercetare și, dacă ar fi să fie clarificate treburile în Parlament, e clar că trebuie să ne modificăm statutul și să modificăm Constituția.

În rest, consider că vom avea multe discuții despre academie... despre această academie, ASAS, și va trebui să abordăm odată rațional problema și o persoană de stat neutră să stabilească cât este necesar pentru cercetare și pentru multiplicare – multiplicarea în verigile superioare – și cât este producție, inclusiv teren folosit de stațiuni prin arendare sau alte metode.

Trebuie neapărat ca ministerul, dar de data asta neemoțional, să clarifice treaba. Mă refer la Ministerul Agriculturii.

Mulțumesc.

Vă propun să încheiem dezbaterile.

Domnule senator Tánczos Barna, drept la replică ați spus?

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt. Nu știu dacă în cazul de față contează foarte mult vârsta mea sau experiența mea. Vă pot spune că de 10 ani sunt implicat în administrația din agricultură și am oareșce experiență tocmai în cazurile..., referitor la cazurile pe care le discutăm acum, cu terenurile și fondul funciar.

Un lucru este cert: dacă acum câțiva ani, acum șase ani, Parlamentul a decis ca, în cazul stațiunilor de cercetare, problema să fie reglementată și detaliată până la ultima parcelă și solă, prin lege, înseamnă că, pentru următorii 10 sau 20 de ani, și-a asumat Parlamentul ca aceste corecturi să se facă tot prin lege.

Deci nu este, să zic, vina noastră, a tinerilor veniți din urmă, nu este nici vina celor care au fost înaintea noastră. A fost o decizie pe care ne-o asumăm și o continuăm, pentru că asta este situația, nu putem face altfel.

Dacă vrem să punem ordine și claritate în legislația privind terenurile administrate de stațiunile de cercetare, trebuie s-o facem prin lege, că n-avem încotro. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan Marius – microfonul central.

## Domnule președinte,

Vreau ca și colegii să înțeleagă: am făcut niște remarci absolut principiale și n-am solicitat decât o reanaliză și o întoarcere la comisie.

Câtă vreme, pe un demers principial, suntem tratați ireverențios, eu solicit să verificați cvorumul de ședință, conform regulamentului.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

După ce finalizăm votul, o să facem și verificarea de cvorum, domnule lider.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La solicitarea unui grup parlamentar, rog stafful să furnizeze lista de vot.

Și, la solicitarea domnului Pașcan, facem o verificare a cvorumului.

O să invit toți colegii senatori să intre în sală.

Vă rog să-i... Liderii de grup, să-i invitați pe toți.

Invit liderii de grup până la mine, să discutăm puțin. Domnule Fifor, veniți și dumneavoastră?

Doamnelor și domnilor senatori,

După consultarea liderilor de grup, vă propun să facem un

apel nominal pentru verificarea cvorumului și vom decide în consecință, după ce acesta va fi finalizat.

O să-l rog... Domnule senator Pereș, faceți dumneavoastră un apel nominal acum?

Mulțumesc.

|**Domnul Alexandru Pereș:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|învoire| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel|| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|delegație| |Butunoi Ionel Daniel|| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|| |Costoiu Mihnea Cosmin|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela, prezentă, mulțumesc.|| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|| |Dobra Dorin Mircea|prezent|

|Dobrițoiu Corneliu|| |---|---| |Donțu Ovidiu Liviu|| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|| |Hașotti Puiu|| |Ichim Paul|| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|| |Jipa Florina Ruxandra|| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|| |Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Mihai Cristian Dănuț|| |Mihai Neagu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Mitu Augustin Constantin|prezent| |Mocanu Victor|| |Moga Nicolae|| |Mohanu Nicolae|prezent| |Motoc Octavian|| |Mutu Gabriel|prezent| |Nasta Nicolae|prezent| |Năstase Ilie|prezent| |Neagu Nicolae|| |Neculoiu Marius|| |Nicoară Marius Petre|| |Nicolae Șerban|| |Nistor Vasile|| |Niță Mihai|prezent| |Nițu Remus Daniel|| |---|---| |Obreja Marius Lucian|| |Oprea Dumitru|delegație| |Oprea Gabriel|Guvern| |Oprea Mario Ovidiu|delegație| |Oprea Ștefan Radu|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Pașcan Emil Marius|prezent| |Pataki Csaba|| |Pavel Marian|prezent| |Păran Dorin|| |Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru|prezent| |Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad|prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Popescu Corneliu<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe|prezent<br>prezent| |Savu Daniel|| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|| |Suciu Matei||

71. Mulțumesc, domnule secretar.

Stimați colegi,

Având în vedere că cvorumul legal pentru plenul Senatului este de 82, declar închisă ședința plenului de astăzi.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.45._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815179]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 185/28.X.2015 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei