Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Declar ședința de astăzi a Camerei Deputaților, doamnelor și domnilor deputați, deschisă și vă anunț că, din totalul celor 396 de colegi, doar 203 și-au înscris prezența; 193 sunt absenți; 22 sunt colegii noștri care participă la alte acțiuni.

## Cvorumul legal este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 94, au fost distribuite tuturor parlamentarilor următoarele chestiuni: ordinea de zi de astăzi, programul pe perioada 23–28 februarie; lista rapoartelor – 18–25 februarie – ale comisiilor permanente, bineînțeles, și informarea cu privire la inițiativele legislative depuse la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

Votul final la ora 16.00, stabilit de Comitetul liderilor; dacă se fac schimbări, ne coordonăm.

O să citesc o informare, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

În conformitate cu prevederile art. 51 alin. (7) din Legea nr. 96 privind Statutul deputaților și al senatorilor, vă prezint Hotărârea Biroului permanent al Camerei Deputaților cu privire la aplicarea unei sancțiuni disciplinare domnului deputat Anghel Stanciu.

Astfel, în temeiul art. 19 alin. (1) și al art. 51 alin. (4)–(7) din statutul nostru, republicat, cu modificările ulterioare, Biroul permanent, în ședința din 23 februarie 2015, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, a hotărât aplicarea sancțiunii de diminuare a indemnizației de deputat cu 10%, pe o perioadă de trei luni de zile, domnului deputat Anghel Stanciu, pentru încălcarea legislației în materia conflictului de interese.

Hotărârea a fost comunicată domnului deputat.

Termenul de contestație împotriva hotărârii este de 15 zile lucrătoare de la data comunicării, potrivit art. 53 din statut.

Contestația se soluționează de către plenul Camerei Deputaților.

Domnul deputat Marian Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să fac întâi un anunț care ține de organizarea internă a grupului nostru.

Astfel, s-a decis, în ședința grupului de luni, ca domnul deputat Chebac Eugen să devină vicelider al Grupului PSD, funcție nou-înființată; domnul Chebac. Iar domnul deputat Vasile Gliga va ocupa funcția de vicelider, pe care a ocupat-o până luni domnul deputat Horia Grama.

Acestea sunt probleme care țin de organizarea internă a grupului.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Da, vă mulțumesc.

În al doilea rând, am avut, de dimineață, o întâlnire cu liderii celorlalte grupuri parlamentare și am decis să vă propunem, domnule președinte, să supuneți aprobării plenului ca Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2015 privind asigurarea calității educației, PL-x nr. 1/2015, care se află la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și care a fost introdus pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului, v-aș propune ca pentru acest proiect legislativ plenul să fie de acord să lucreze Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport astăzi, în paralel cu plenul, începând cu ora 11.00, și să prezinte totuși un raport până la ora 14.00, când va începe a doua sesiune de dezbateri a zilei.

Îmi pare rău că nu am fost atent. Repetați, vă rog frumos.

Vă propun ca proiectul legislativ de pe poziția 7 să fie luat în discuția Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport astăzi; comisia să lucreze în paralel cu plenul astăzi, începând cu ora 11.00, în așa fel încât raportul asupra acestui proiect legislativ să poată să fie gata până la ora 14.00, când începem a doua parte de dezbateri a zilei.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Comitetul liderilor, până la prezidiu, vă rog frumos.

Bun. Pregătiți-vă cartelele. Având în vedere că plenul hotărăște, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport lucrează în paralel cu plenul până la votul final, astfel încât să ne prezinte raportul și, în ultimele 20 de minute, până la ora 14.00, să-l avem la votul final.

Intrăm în ordinea de zi, dragi colegi.

2. Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Hotărârea privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012

În temeiul art. 60 din regulamentul nostru, se propune următoarea hotărâre:

Articol unic. – Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Domnului deputat Gabriel Andronache, aparținând Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru regulament. Domnul deputat Adrian Nicolae Diaconu, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul deputat Florin Gheorghe, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru.

Domnul deputat Valeriu Andrei Steriu, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Merge la votul final.

3. Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei de anchetă pentru verificarea modului în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în anii 2013–2014, precum și a modului în care s-au finanțat obiectivele de investiții în temeiul ordonanței de urgență a Guvernului.

Nu au depus decât cei de la Partidul Național Liberal, în acest moment, numărul de membri.

Domnul deputat Neacșu.

Ea trebuie votată de către noi – da sau nu.

## Domnule președinte,

Având în vedere faptul că celelalte grupuri parlamentare, printre care ne numărăm și noi, nu au depus nominalizările, vă solicit să amânați acest proiect pentru săptămâna viitoare; acest proiect.

Deci amânăm o săptămână? Vă rog frumos. Domnul Orban.

Stimați colegi din celelalte grupuri parlamentare, se știa de luni, de la ședința Biroului permanent, că se află pe ordinea de zi a dezbaterii acest proiect de hotărâre privind înființarea comisiei de anchetă. Nu cred că este un motiv procedural serios pentru amânarea dezbaterii și a aprobării acestei comisii de anchetă faptul că grupurile parlamentare, deși știau de luni că au obligația de a trimite reprezentanți în această comisie de anchetă, nu au făcut acest lucru.

Nu aș vrea să consider că este rea-voință și o tentativă de tergiversare a votului la această comisie.

Parlamentul, în conformitate cu Constituția României, controlează Guvernul. Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului. Alocările din Fondul de rezervă și alocările făcute în baza Ordonanței nr. 28 sunt alocări netransparente, nepublicate în Monitorul Oficial. Curtea de Conturi, pentru exercițiul 2013, practic, a constatat o serie de nereguli în alocarea Fondului de rezervă al Guvernului și cred că este datoria Parlamentului să-și exercite funcția constituțională de control asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici aflați în Fondul de rezervă și aflați la dispoziția Ministerului Dezvoltării în baza Ordonanței nr. 28.

Rog liderii celorlalte grupuri să facă desemnările, astfel încât să putem să dezbatem pe articole și să ajungem la vot final astăzi.

Domnul deputat Ganț.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Doresc doar să reamintesc faptul că Grupul parlamentar al minorităților naționale nu a desemnat și nu va desemna un reprezentant în comisia aceasta de anchetă, în baza unei decizii pe care am luat-o, cu ani în urmă, de a nu desemna, la niciun fel de comisie de anchetă, reprezentanți.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc.

Deci s-a propus amânarea cu o săptămână. Pregătiți-vă cartelele, vă rog frumos.

4. Mergem la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Continuăm dezbaterile de săptămâna trecută. Are caracter organic.

Domnule deputat, pe procedură, vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe procedură, ca inițiator, am avut discuții astăzi cu câteva grupuri politice și am ajuns la concluzia că, până la urmă, la votul final se va respinge acest act normativ care derivă foarte mult de la intenția inițiatorilor de la bun început.

De aceea, nu o să mai susțin obiectarea la fiecare în articol în parte, ci să treacă repede. Și la votul final sper atunci să fie respins, pentru că nu susțineți scopul pentru care a fost formulată prima inițiativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Vă mulțumesc.

Știți foarte bine că decizia Curții Constituționale este alta. Asta e! Se pot face amendamente la o inițiativă legislativă în toate zonele.

## Dezbateri?

Suntem la dezbateri.

Intrăm în amendamente, atunci, pe articole.

Intrăm în calupuri de câte 10? Sunteți de acord? Pregătiți-vă cartelele. Calupuri de câte 10.

De la 1 la 10. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. De la 11 la 20. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. De la 21 la 30. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. De la 31 la 40. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. De la 41 la 50. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. De la 51 la 56. Obiecții? Comentarii? Aprobate. Și poziția 6[1] . Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobată.

Merge la votul final; are caracter organic.

6. Reexaminarea Legii care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761 din 17 decembrie 2014.

Bun.

Guvernul și-a prezentat punctul de vedere.

O să dau cuvântul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului pentru a prezenta raportul suplimentar.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761 din 17 decembrie 2014.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile ordonanței de urgență încalcă art. 105 alin. (4) din Constituție, întrucât scopul real al ordonanței nu poate constitui o situație extraordinară.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea

teritoriului au reexaminat legea în ședința din 17 februarie 2015.

La dezbateri au fost prezenți 26 de membri din totalul de 26 din Comisia juridică, de disciplină și imunități și 21 de deputați din totalul de 24 ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi – 19 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 3 abțineri –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise și respinse, redate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la prezentul raport.

În ședința din data de 23 februarie 2015, Camera Deputaților a hotărât, în temeiul art. 70, retrimiterea reexaminării Legii privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului.

La dezbateri au participat 26 de membri din Comisia juridică, de disciplină și imunități și 20 de deputați din totalul de 24 ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul deputat Andronache. Pe procedură? Pe procedură. Domnule deputat, pe procedură.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă adresăm rugămintea ca, după dezbaterea generală, să faceți aplicarea art. 108 alin. (2), în sensul de a pune în discuție amendamentele respinse la comisia sesizată, precum și amendamentele admise.

Vă mulțumim.

Pot să îl pun în aplicare, cu o singură condiție: cel care le-a depus să le susțină. Eu nu am competența să susțin alte amendamente. Știți care sunt regulile.

Vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

Intrăm pe amendamente? Aveți cuvântul, domnule Dobre.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, cred că ceea ce spun nu este o surpriză pentru dumneavoastră. Reiterez poziția fermă a Partidului Național Liberal, prin care am solicitat plenului Camerei, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dumneavoastră tuturor, să respectăm decizia Curții Constituționale, respectiv să reglementăm ferm, o dată pentru totdeauna, acest fenomen de traseism politic, care, din cauza acestei ordonanțe, a atins cote nemaiîntâlnite – aproape 500 de primari, mii de consilieri locali și județeni.

Nu cred că mai există vreo țară în lumea asta, nu mai vorbesc de Uniunea Europeană, în care să aibă loc o asemenea transhumanță.

Este inadmisibil ca, după mai multe reuniuni ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități, să se propună un text pe care, domnule președinte, cu bunăvoința de care sunt convins că veți da dovadă, rog reprezentantul Guvernului să ni-l explice; ce înseamnă toate efectele juridice, politice sau de altă natură; ce înțelege Guvernul prin „efecte de altă natură”.

Ne vom susține amendamentele, vom face toate demersurile necesare, inclusiv, din nou, la Curtea Constituțională, pentru că acest fenomen, dacă nu-l stopăm acum, creăm un precedent extrem de grav pentru democrația românească, pentru administrația publică locală.

Încă o dată, vă rog, domnule președinte, ca reprezentantul Guvernului să dea explicațiile de rigoare. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale? Nu mai există.

Din partea Guvernului, cine este prezent?

Vă rog frumos, vreți să luați cuvântul? Nu se amână, pentru că este raport suplimentar, la primul raport a fost.

Când o să vină cineva de la Guvern, o să rog frumos să-i faceți o întrebare și să răspundă. Dacă nu este nimeni, nu are obligația. Știți că la reanalizare, după decizia Curții, nu are obligația Guvernul, în această fază, să fie prezent. Avem momentul când se susține proiectul de lege la care este inițiativă. Când a fost declarat neconstituțional, noi discutăm despre un raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Iar la raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități singura dumneavoastră soluție regulamentară este întrebarea sau interpelarea. Și este raport suplimentar.

Vă rog frumos.

Domnul Dobre, pe procedură, da. Vă spun sincer că aceasta este realitatea și procedura.

Domnule președinte, Grupul parlamentar al PNL vă solicită o consultare cu liderii de grup.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Liderii grupurilor parlamentare, trei minute, sus, la prezidiu.

Intrăm pe textul legii, ne-am înțeles.

La art. 1.

Obiecții? Comentarii?

Nu.

Aprobat.

După art. 1, amendamentele dumneavoastră, vă rog frumos.

Deci doriți introducerea a trei noi articole, după art. 1.

Exact.

Domnule președinte,

Amendamentele noastre se întemeiază pe decizia Curții Constituționale, decizie care spune două lucruri esențiale: în primul rând că, în ceea ce-i privește pe consilierii locali și județeni, aceștia își pierd mandatele în temeiul art. 8 alin. (2) din Constituție și că Ordonanța nr. 55 încalcă jurisprudența, începând cu anul 2007, a Curții Constituționale.

Asta înseamnă că, pentru consilierii locali și județeni, pe perioada de existență a Ordonanței nr. 55, noi am avut aplicabile, pe de o parte, ordonanța și, pe de altă parte, deciziile Curții contradictorii cu ordonanța.

Față de această împrejurare, Curtea a fost foarte clară: ordonanța încălcând jurisprudența și fiind neconstituțională, jurisprudența fiind anterioară Ordonanței nr. 55, consilierii locali și județeni își pierd mandatele.

Amendamentele noastre propun procedura de încetare a mandatelor acestora, de a se lua act de încetarea acestor mandate. Și, mai mult decât atât, stabilesc și o procedură de recuperare a sumelor plătite cu titlu ilegal de la momentul apariției deciziei Curții Constituționale până la încetarea de drept a mandatului.

În ceea ce privește primarii, consilierii și președinții de consiliu județean, art. 3 pe care vi-l propunem, Curtea Constituțională a lăsat la aprecierea Parlamentului o decizie, iar propunerea noastră este aceea de încetare a mandatelor primarilor și președinților de consiliu județean care au formulat o opțiune de a părăsi partidele în numele cărora au fost aleși. Și acolo avem o procedură pe care o susținem în continuare.

În fine, ultimul articol privește sancțiunile pentru împiedicarea punerii în aplicare a deciziei Curții Constituționale și a legii pe care noi v-o propunem.

Prin urmare, Grupul Partidului Național Liberal vă propune ca, respectând decizia Curții Constituționale, să votați amendamentele noastre.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc foarte mult.

Pregătiți-vă cartelele. Domnul Máté, punct de vedere, după care intrăm la vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Decizia Curții Constituționale prevede doar obligația noastră de a reglementa aceste situații juridice, nu spune în ce fel.

Corect, ar trebui ca nici Curtea Constituțională să nu intervină în puterea legislativă, pentru că nu este o putere în România, este doar o instanță care controlează constituționalitatea legilor pe care noi le-am adoptat.

Dar, dacă dorim neapărat să reglementăm efectul declarării neconstituționale a acestei ordonanțe de urgență, trebuie să respectăm un principiu de drept care este valabil încă din dreptul roman: _error communis facit jus._ Adică, dacă ai fost în eroare juridică sau ai avut un text de lege care avea aparența de legalitate, nu te poți răzbuna pe acea persoană. Dar, în principiu, așa cum am spus, UDMR-ul nu a susținut și nu va susține această ordonanță, pentru că nu suntem de acord cu migrația politică. Dar, din punct de vedere juridic, mare atenție ce facem!

Vă mulțumesc.

Pregătiți-vă cartelele. Nu putem, nu există nicăieri în regulament să susținem cinci colegi același amendament.

Pe procedură vă dau cuvântul, două minute. Dar, altfel, nu au cum, regulamentar, să vorbească cinci inși pe un articol. Domnule Toader, ați avut posibilitatea aceasta, dar ați făcut altceva când ați avut posibilitatea.

Domnul Oltean.

soluție legislativă, lăsând legiuitorului posibilitatea de a condiționa sau nu păstrarea mandatului celor aleși prin scrutin uninominal de pierderea calității de membru al partidului politic prin demisie.”

În consecință, Curtea ne spune că toți consilierii locali și județeni își pierd mandatul în urma declarării neconstituționale a Ordonanței nr. 55, iar în ce privește primarii, doar în ce privește primarii, Parlamentul poate să ia o decizie, având în vedere că aceștia au fost aleși printr-un scrutin uninominal.

Vă mulțumesc.

Domnul Árpád, după care domnul Cernea.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Suntem în dezbaterea unui proiect de lege extrem de important și extrem de controversat.

Cred că la dezbateri generale putem să aplicăm întocmai regulamentul, în sensul de a nu crea posibilitatea unei intervenții duble din partea unui grup parlamentar. Dar, în susținerea unor articole, a unor amendamente, nu cred că regulamentul interzice...

Glumiți?

Nu glumesc, domnule președinte.

Dați-mi articolul care mă obligă să dau dreptul la doi, cinci, 50, 100.

Mai mult, domnule, îmi permiteți.

Ba este exact pe dos, domnul vicepreședinte 10 ani al Camerei Deputaților. Un singur coleg are voie să susțină un amendament. Deci eu vă dau cuvântul. De aceea nici n-am supus la vot timpii pentru amendamente.

Dar vă rog frumos să nu denaturăm adevărul.

Mi-aș permite intervenția mea să o calez pe intervenția distinsului coleg Máté, care spunea – domnule președinte – că, mă rog, Curtea Constituțională nu a stabilit decât obligația Parlamentului de a clarifica situația juridică a aleșilor locali.

Este o afirmație care nu corespunde considerentelor Curții Constituționale, prin decizia dată, și mi-aș permite la acest lucru să mă refer, dacă binevoiți a-mi da posibilitatea aceasta. Pentru că acest lucru, evident, vine în susținerea amendamentului.

Am în față decizia Curții Constituționale, domnule președinte și stimați colegi, care spune, la poziția 43 – și am să citesc: „Prin urmare, deși art. 15 alin. (2) lit. g[1] ) din Legea nr. 393/2004 este o reflectare a art. 8 alin. (2) din Constituție, textul constituțional nu impune în mod obligatoriu o atare

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

N-aș fi intervenit dacă n-ar fi fost această minunată susținere dinaintea mea, dar a avut loc.

Eu cunosc amendamentele Grupului PNL, prin care, de exemplu, unul din amendamente, scrie negru pe alb că și cei aleși uninominal își pierd mandatul. Unu.

Doi. Ceea ce poate dumneavoastră nu știți – ce mai conțin aceste amendamente. Două elemente neconstituționale. Unu: constatarea pierderii mandatului se realizează prin vot uninominal..., vot nominal deschis. Ieri seară, la amendamentul pe care l-am citit și v-am rugat să-l scoateți, era.

Al doilea lucru, la punități, ceea ce s-a și zis aici, că trebuie să oprim ca să fie boicotată această constatare, participarea sau neparticiparea consilierilor locali la o ședință a consiliului constituie infracțiune. Extrapolați! Prezența unui parlamentar în Camera Deputaților sau neprezența parlamentarului constituie infracțiune.

Cum mai e cu prevederea constituțională? Cum mai e cu statul de drept? Poate statul de drepți! Vă mulțumesc.

Domnul Cernea, după care domnul Neacșu, după care ne pregătim cartelele și încheiem dezbaterile. Da?

## Stimați colegi,

Iată la ce haos și la ce harababură s-a ajuns, pentru că legislația electorală a fost privită ca o unealtă pentru a obține puterea sau un interes electoral imediat.

Trebuie să ieșim din această paradigmă și să realizăm legislații electorale pur principiale, dincolo de interesele imediate.

Sper să demonstrăm această înțelepciune cu ocazia acestei reforme electorale de acum, dar ceea ce am văzut la comisie nu-mi dă un sentiment confortabil că așa vom face. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte.

Determinat de faptul că au fost mai multe discuții care nu știu cum aveau de-a face cu prezentarea amendamentelor, cu excepția colegului Nicolescu, apreciez că este util și necesar să precizez și care este poziția Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Deci noi susținem amendamentul admis, așa cum este el în raportul comisiei, și susținem propunerea comisiei privind respingerea amendamentelor depuse de către colegii de la Partidul Național Liberal.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult. Înainte de a se face votul final, aș vrea să spun și eu, în două minute, ceva pe acest text.

Din partea președintelui Camerei Deputaților.

și să-i pierd, să-i dăm pe toți jos din mandat. Nu este adevărat.

Decizia Curții spune: nu mai repetați această greșeală într-o țară europeană. Nu mai faceți ce ați făcut și în 2006, și în 2014. Pe viitor. Și asta, dacă vreți, este rezultatul, această decizie pe care a dat-o Curtea este rezultatul unei neînțelegeri a noastre cu privire la mandatul pe care-l avem și până unde putem să ne ducem atunci când ne-am bucurat între 2008 și 2012 să guvernăm cu peste 140 de ordonanțe de urgență pe an.

Decizia Guvernului, greșeala se plătește!

Eu am..., conform regulamentului, v-am spus că, după ce intervin, se închid dezbaterile, conform regulamentului, pe această chestiune.

Domnul deputat Ganț, după care domnul deputat Orban.

Articolul!

Scrie: „Președintele poate oricând să intervină.” Acesta e avantajul președintelui.

Vă urez și dumneavoastră să ajungeți acolo și o să vedeți că-s mai multe dezavantaje decât avantaje, dar...

Dragi colegi,

Ce am să spun o să-i supere pe unii dintre colegi. O dată o să vă bucurați dumneavoastră, o dată o să se bucure colegii mei din Partidul Social Democrat.

Eu cred că această ordonanță a fost o greșeală. A fost o greșeală pentru că ea arată un comportament pe care noi îl avem pentru că nu suntem în stare, după 25 de ani, să ne creăm propriu nostru departament de resurse umane în partid. Și asta facem în administrația locală de o viață.

PSD-ul, când este la guvernare, fuge și convinge, prin metode normale, de bun-simț, colegii de la opoziție să vină să candideze pe listele lor, PNL-ul și PDL-ul au inițiat această procedură în 2006. Această procedură care a fost declarată constituțională atunci și acum este neconstituțională.

Problema de fond n-o rezolvăm astăzi, aici, decât dacă suntem corecți. Nu știu câți dintre cei care au trecut în această ordonanță, când se aplica, de la un partid la altul vor candida în 2016. Vom vedea care sunt rezultatele. Dar efectele pe care le produce arată o slăbiciune a clasei politice actuale, indiferent cum ne numim.

Eu am spus de la început că este o greșeală. Și mă opresc aici cu discursul politic.

Din punct de vedere juridic, o ordonanță își produce efectele, iar cei care o privesc, cei care doresc s-o aplice și conștiința lor le dictează că pot lua o decizie nu încalcă nicio lege și nici Constituția.

A-i obliga astăzi să piardă mandatul pentru că vrem noi să scriem într-un text de lege chestiunea aceasta și să declarăm acest lucru ar fi împotriva unor valori pe care le-am luat în 1990.

Decizia este a lor, legea le-a permis. Putea, la fel de bine, un coleg de PSD sau de la PC, sau de la UNPR să treacă la PNL. Nu era nicio interdicție prin textul legii. Iar decizia Curții nu ne spune acest lucru. Nu ne obligă să luăm doar o decizie

Din partea grupului nostru n-a vorbit nimeni până acum și nici...

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

...nici nu vreau să abuzez de acest drept.

În opinia dumneavoastră, domnule președinte, a fost o greșeală.

În opinia mea a fost un abuz.

A fost o decizie luată pentru favorizarea unui candidat la alegerile prezidențiale. Că rezultatul a fost altfel, asta e, dar argumentul că acum opt ani de zile alții au procedat la fel de abuziv nu stă în picioare. Pentru că asta înseamnă două lucruri. Faptul că societatea românească, în opt ani de zile, nu a evoluat deloc. Și doi: că dacă nu aplicăm acum o sancțiune care să stopeze pe viitor aceste fenomene, legitimăm un eventual viitor abuz la următoarele alegeri.

Deci vă rog foarte mult să nu comitem această greșeală. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc foarte mult.

Cu prima parte a intervenției sunt și eu de acord, că ultimii opt ani au fost pierduți pentru noi.

Mulțumesc de cuvânt, domnule președinte.

Aș vrea să revin. Acest amendament se referă la consilierii locali și județeni. Toate deciziile Curții Constituționale, atunci când s-au invocat excepții de neconstituționalitate de către consilierii județeni cărora le-a încetat mandatul ca urmare a trecerii de la un partid politic la altul, au fost respinse cu argumentație foarte simplă și foarte clară.

În ceea ce privește consilierii locali și județeni, atunci când trec de la un partid la altul, trebuie să-și piardă mandatul, pentru că, trecând la alt partid, viciază voința exprimată de alegători în momentul alegerilor. Suntem în aceeași situație la consilierii locali și județeni. În urma unei ordonanțe de urgență, fotografia la zi a consiliilor județene și locale nu mai corespunde voinței exprimate de alegători. Acesta este argumentul cel mai puternic care stă la baza solicitării noastre, pentru că avem argumentul clar conferit de Constituție, de alin. (8) al art. 115, care spune foarte clar că: „Prin legea de aprobare se vor reglementa măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare.”

Și închei prin a vă spune un lucru. Nu vă mai referiți la anul 2006 și la Legea de modificare a Statutului aleșilor locali ca la o metodă de traseism politic. Legea respectivă, care a fost sprijinită de actualul premier care a emis această ordonanță, a urmărit exact scopul contrar, și anume să stopeze migrația politică a aleșilor locali.

Ordonanța nr. 55 a venit să modifice exact prevederile prin care noi, ca Parlament, am încercat să stopăm migrația aleșilor locali.

Vă rog, votați pentru acest amendament.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul lider, vă rog frumos, când veniți pe procedură, să ne oprim la cele două minute pe care le avem fiecare. De fiecare dată, două minute se fac patru sau cinci. Domnul Árpád, pe procedură.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, Mă voi încadra în cele două minute. Domnule președinte,

Ați permis ca, pe o solicitare de procedură, să se argumenteze din nou susținerea unui articol. Era o greșeală.

Aveți dreptate.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Mai ales pentru că s-a susținut, într-un fel foarte interesant, spunând să ne uităm ce-a rezultat din alegerile locale și câți mai sunt în acel partid în care au fost aleși. Astfel, voința electoratului nu se mai regăsește în consiliile locale. Dar în Parlament?

Nu vreți, domnilor, ca toți cei care nu mai stau în banca acelui partid pe lista căruia au intrat în Parlament să-și piardă mandatul? Pe similitudine.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Pregătiți-vă cartelele pentru a supune la vot amendamentele susținute de Partidul Național Liberal, prin colegii Domniei Sale, la acest text.

Mergem mai departe, la amendamente admise. Art. I.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Art. II.

Obiecții, comentarii? Obiecții? Domnul Oltean, aveți obiecții.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Înainte de a-mi exprima poziția față de art. II, îngăduiți-mi, domnule președinte, să citesc alin. (1) al art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților: „La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere.” Ceea ce am făcut și eu mai înainte, domnule președinte, fără să-mi permit să încalc regulamentul nostru de funcționare.

Art. II spune, domnule președinte, următoarele: „Toate efectele juridice, politice sau de altă natură produse ca urmare a exprimării opțiunii de către persoanele prevăzute la alin. (1) al articolului unic din ordonanța de urgență se păstrează în integralitate.”

Mă duc la decizia Curții Constituționale, care spune că: „Parlamentul urmează să reglementeze prin lege de respingere măsurile necesare cu privire la efectele juridice – și subliniez –, cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței nr. 55.”

Textul face referire și la efecte de natură politică sau de altă natură, lăsând la interpretarea celor ce citesc articolul respectiv ce alte efecte pot fi cuprinse în expresia „de altă natură”. Eu cred că trebuie să ne limităm la ceea ce ne cere Curtea Constituțională prin decizia respectivă, adică numai efectele juridice să fie avute în vedere, iar efectele politice, pe care eu nu le văd, iar efectele de altă natură, pe care, de asemenea, nu le realizăm, să fie eliminate din cuprinsul acestui text.

Mulțumesc foarte mult.

În consecință, textul propus, pe care l-am subliniat, de altfel, și la dezbaterile în comisie, ar fi următorul să rămână...

Îmi cer scuze că trebuie să vă întrerup.

Obiecția și comentariul, conform regulamentului, înseamnă că sunteți împotriva unui amendament admis de către comisie, pe care-l propuneți pentru abrogare.

Nu aveți nicio competență nici dumneavoastră, nici eu, nici un alt deputat ca, în plen, să depuneți un amendament. Este interzis prin regulament de 15 ani.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Este adevărat ce spuneți dumneavoastră.

Atunci nu mai comentăm.

Nu. E nevoie să fac precizarea că acest amendament l-am făcut în plenul comisiei de ieri, al comisiilor reunite, și nu se regăsește la amendamente respinse, ceea ce este inexplicabil pentru mine de ce această lipsă, domnule președinte.

Am înțeles. Sunt emoționat! Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat propune eliminarea art. II. Asta propuneți. Obiecții, comentarii asta înseamnă, conform regulamentului.

## Domnule președinte,

Eu am susținut în fața distinșilor colegi ceea ce am susținut ieri în fața comisiei, ca textul să nu se refere la..., deci textul să fie în felul următor: „Toate efectele juridice produse ca urmare a exprimării opțiunii de către persoanele prevăzute...” și să curgă. Să eliminăm expresiile „politice sau de altă natură”, pentru că ele sunt în contradicție cu ceea ce Curtea ne cere prin decizie.

Deci revin la regulament. Cu tot respectul, revin la regulament.

Regulamentul spune așa: „Dacă nu există un amendament respins, obiecția și comentariul înseamnă eliminarea...”.

Vă rog eu frumos, nu mai fiți nervoși, nu cred că e nimeni de la comisie care să... După atâta experiență, ați fost și președintele comisiei..., care să vă facă acest lucru cu un amendament. Vă rog frumos.

Domnul Árpád.

Ați cerut obiecții, comentariu. S-a aprobat, ați avut cuvântul. Suntem...

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor care n-ați fost ieri la comisie,

Eu vă spun că, de data asta, colegul nostru are dreptate. Și eu însumi am avut acest amendament. Mai mult, s-a supus votului. Și în prima instanță a trecut prin faza de vot cine este împotriva amendamentului, cine se abține și, în momentul în care ar fi trebuit să se voteze amendamentul respectiv, s-a oprit votul și a fost o discuție, după care mulți dintre colegi au revenit asupra punctului de vedere și au votat altfel, adică n-au acceptat acest amendament.

regulament. Pe cei patru care au semnat raportul, cei patru parlamentari, să-i trimitem Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru sancționare. Mă refer la domnul vicepreședinte Ciprian Nica, domnul vicepreședinte Nistor, domnul deputat Andronache, secretarul Comisiei juridice, și domnul secretar al Comisiei pentru administrație, Constantin Avram.

Nu este permis ca patru colegi să semneze un raport și să nu vadă că există un amendament scăpat și care încalcă prevederile Regulamentului Camerei Deputaților.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord, la Biroul permanent voi propune această chestiune către birou.

Și, bineînțeles, secretarului general o să-i propun ca cei care sunt angajații Camerei și au făcut acest document, cei doi șefi de serviciu, să fie sancționați conform Statutului funcționarului public parlamentar.

Sper ca astfel de chestiuni să nu se mai întâmple și să nu mai semnăm ca primarii, cum este vorba românească, tot ce ne trece prin mână, fără să verificăm chestiunile care sunt susținute de doi colegi de-ai noștri și pe care nu-i putem – în acest moment – acuza de lipsă de seriozitate în ultimii ani în Parlament.

Domnul deputat Oltean. Sunteți de acord, da?

Vă mulțumesc foarte mult.

Voi cere Biroului permanent sancționarea celor patru parlamentari și a doi angajați ai Camerei Deputaților.

Domnule președinte...

Dumneavoastră ați cerut asta, ceea ce și fac, ca să respect regulamentul.

Dați-mi voie să vă spun că este regretabil că ați pus la îndoială...

Domnul vicepreședinte,

Vă rog frumos să mă iertați, îmi cer scuze public pentru această chestiune. Am încredere în domnul Árpád.

Atunci sunt de acord cu dumneavoastră.

Ca atare, corect ar fi fost să apară acest amendament – încă o dată spun, și eu am avut acest amendament – în raportul comisiei ca amendament respins.

Eu, conform regulamentului, am o singură propunere...

Însă aveți dreptate că noi putem vota doar eliminarea amendamentului sau retrimiterea la comisie.

Vă rog frumos, în conformitate cu prevederile regulamentare, nu am altă competență pentru această lipsă de respect față de colegi decât cea pe care o am scrisă în

În al doilea rând, este regretabil că niciun membru al Comisiei juridice n-a venit aici și să spună: domne, acesta este adevărul.

Nu cred că sancționarea distinșilor noștri colegi este ceea ce trebuie să rezulte din acest neajuns. Eu cred că este o chestiune care poate fi foarte simplu rezolvată.

Membrii Comisiei juridice pot să susțină că acest amendament a existat, acest amendament poate fi pus în dezbaterea plenului Camerei și problema este rezolvată, fără alte consecințe de natură juridică sau...

Mulțumesc foarte mult. Domnul vicepreședinte Nistor.

Sunt de acord, dar procedura o voi duce până la capăt. Domnul vicepreședinte, ați semnat proiectul. Este cererea dumneavoastră, nu pot s-o încalc, sancționarea parlamentarilor care au scos un amendament.

Toți colegii, sunt doi colegi din două grupuri parlamentare care susțin același lucru.

Domnul vicepreședinte Nistor.

Stimați colegi, Domnule președinte,

Se pare că în dimineața asta vă cam grăbiți cu sancțiunile.

Nu eu, o să cer Comisiei juridice.

Cereți Comisiei juridice.

Vreau să vă informez că a fost tocmai pe dos cum dumneavoastră ați perceput această treabă.

Într-adevăr, a fost un amendament în care s-a propus să se scoată din articolul respectiv „natura politică” sau „juridică” sau nu știu ce. Nu s-a continuat procedura de vot până la capăt. S-a ridicat altă persoană și a propus, în continuare, „Vă rog să nu procedăm la votul final până nu am și eu un amendament”. Și a spus: „Nu, suntem de acord ca articolul respectiv să rămână așa cum a fost propus.” După aceasta a fost votul final.

Colegii din comisie pot afirma. Așa că există și procesul-verbal, există și colegi care au fost în sală și, dacă cineva dintre colegii care au făcut amendamentul poate să mă contrazică, să spună că nu-i așa.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Ciprian Nica.

Domnule vicepreședinte, vă dau dreptate în totalitate. Este cererea unui coleg din comisie, susținută – dintr-un grup parlamentar –, susținută de alt coleg din alt grup parlamentar.

Nu putem noi să judecăm această chestiune, ci doar Comisia juridică, de disciplină și imunități.

## Domnule președinte,

Nu-mi este teamă de răspundere. Dar haideți să spunem adevărul. Nu s-a venit cu amendament. S-a venit cu propunere direct pe text și propunerea îi aparține domnului deputat Márton Árpád, la care a achiesat și colegul nostru, domnul Oltean. Și s-au șters consecințele, cum vin sintagmele „politice sau de orice altă natură”.

Când s-a început procedura de vot, că la un moment dat am zis: da, domne, e mai bine să rămână numai cele juridice, nu s-a dus la capăt procedura de vot, dar nicidecum nu a fost trecut ca amendamentul cuiva, ci propunere de modificare pe text. Și în momentul acela s-au ridicat voci și au spus: domne, nu intrăm în capcana asta. Să rămână textul așa cum este. Și s-a revenit la vot, și acesta este rezultatul. Nicidecum că i-a fost vreun amendament respins.

Propunerea să se lucreze direct pe text îi aparține domnului deputat Márton Árpád. Domnul Oltean a achiesat, dar n-a spus că vrea amendament.

Haideți să fim corecți și să nu profităm de bunătatea altora.

Vă mulțumesc.

Nu pot să fac decât ce scrie în regulament între art. 107 și 114. Îmi pare rău că trebuie să vă spun.

Suntem obligați să avem amendamente admise și respinse.

Acest amendament care a fost scăpat două grupuri parlamentare îl susțin. Nu am soluție. Decât... Regulamentul mă obligă să fac acest lucru.

Cine poate să analizeze chestiunea este Comisia juridică, de disciplină și imunități, ca să nu mai intrăm în amănunte. Și îi sancționează pe cei patru colegi care au încălcat. Scrie ce se întâmplă cu doi parlamentari care sunt în comisie în acest moment.

Domnul președinte al Grupului parlamentar al PSD.

## Domnule președinte,

Cred că ne ducem într-o zonă și de procedură, și de neprocedură din care n-o să reușim să mai ieșim.

Haideți să lămurim lucrul acesta într-un fel.

Deci eu socotesc – în opinia mea, cu atâta experiență parlamentară câtă am – că modul în care domnul Oltean a prezentat aici obiecțiunea asupra acelui articol trebuie supus la vot ca obiecțiune a articolului respectiv...

Așa și voi face.

...cu precizarea textului sau a prezentării Domniei Sale, urmând ca, în măsura în care respectiva obiecțiune nu este adoptată, să supunem la vot textul așa cum este el și să închidem odată această...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Așa și voi face, stați liniștit. Scrie în regulament.

Dar asta nu înseamnă că ceea ce a cerut domnul Oltean nu va fi discutat în comisie. Adică dacă Domnia Sa acuză patru colegi, din care doi sunt din partidul Domniei Sale, cu privire la încălcarea regulamentului, se poate? Adică noi să nu fim democrați? Se poate!

Trebuie să-i sancționăm pe cei care-și bat joc de amendamentul dumneavoastră cu atâta nerușinare. Se poate așa ceva? Ori suntem serioși aici, ori nu suntem serioși?

Supun la vot.

Suntem în procedură de vot, îmi pare rău.

Deci obiecții, comentarii, propunerea de respingere a art. II.

9. Următorul, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și ale Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Raportul nu deține amendamente. Procedură de urgență. Caracter organic.

Guvernul României, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență are în vedere instituirea unei norme derogatorii de la Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și de la Legea nr. 69/2010, respectiv permite cea de-a treia rectificare în perioada 1 decembrie–31 decembrie 2014.

Susținem forma Guvernului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia noastră a fost sesizată, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și ale Legii responsabilității fiscale nr. 69/2010.

Am fost sesizați, pe fond, cu adresa nr. PL-x nr. 24/2015 din 9 februarie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor norme derogatorii de la prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, în sensul că legile bugetare se pot modifica în anul 2014 prin legi de rectificare și după data de 30 noiembrie, precum și de la prevederile art. 15 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, în sensul că se pot aproba în anul 2014 mai mult de două rectificări bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 17 februarie 2015.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii la dispozițiile Legii nr. 500 privind finanțele publice și ale Legii nr. 69 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, în forma adoptată de Senat, fără amendamente.

Mai fac precizarea că, în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri? Nu sunt. Domnul Ialomițianu. Vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

PNL nu va vota acest proiect de lege, din mai multe motive.

În primul rând, rectificarea bugetară – a treia – s-a făcut cu încălcarea a două legi foarte importante în domeniul financiar-bugetar, și anume Legea finanțelor publice – Legea nr. 500/2002 și Legea responsabilității fiscal-bugetare – Legea nr. 69/2010.

Aceste legi prevăd foarte clar că în cursul unui exercițiu bugetar se fac numai două rectificări bugetare. Legiuitorul a vrut să impună o mai mare responsabilitate privind implementarea politicii bugetare.

Sunt și alte motive. A treia rectificare bugetară a apărut ca urmare a implementării unei politici fiscal-bugetare greșite de către Guvernul Ponta, pot spune că o politică fiscal-bugetară iresponsabilă.

Ce s-a întâmplat în cursul exercițiului 2014? S-au tăiat investițiile publice, cu efecte devastatoare asupra locurilor de muncă. Multe firme din sectorul construcțiilor au fost blocate, au fost nevoite să intre în insolvență, să trimită oameni afară.

Premierul Victor Ponta se lăuda cu excedent bugetar. Acest excedent bugetar nu a venit din încasări mai mari. Și vă dau un exemplu: execuția bugetară pe 2014 spune foarte clar, încasările au fost 31,7% din PIB, iar prevederile bugetare – 32,6%. Deci nu s-au realizat venituri, dar acel excedent a fost din tăierea banilor de investiții.

Pe ultima sută de metri a venit Guvernul Ponta să-și îmbunătățească imaginea, spunând că face o dreptate. Nu a făcut nicio dreptate, pentru că, lovind în mediul de afaceri, a creat un rău mult mai mare. Dreptatea o spune că s-au plătit niște titluri executorii, dar cred că răul a fost mai mare dând în mediul de afaceri, dând în mediul de afaceri care este singurul creator de bunăstare, locuri de muncă și asigură resurse bugetare pentru sănătate, învățământ, pentru plata pensiilor și salariile bugetarilor. Sigur, mulți bani s-au dus către clientela PSD, acolo unde Victor Ponta a obținut un scor bun în urma alegerilor prezidențiale.

Îmi pare rău că nu este ministrul finanțelor aici, fostul ministru al bugetului, care ne spunea că, din cauza Fondului Monetar, România nu se poate bate cu Statele Unite și China. Vreau să-i spun că, din cauza aplicării politicii bugetare greșite, România a avut o creștere economică mai mică cu 1% din PIB, și o spune Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnule Ciuhodaru, bună dimineața! Aveți cuvântul, domnule deputat.

Știam eu că v-a fost dor de mine.

Practic, astăzi ne cereți să votăm faptul că suntem de acord ca Guvernul să încalce legea, și nu o lege, două: Legea finanțelor publice și cea a responsabilității fiscale. Știm foarte clar că se pot face acele rectificări doar până pe 30 noiembrie și doar două. Dumneavoastră le folosiți după bunul-plac.

Mi-aș dori să fie aceeași relaxare când este vorba de proiectele de lege ale parlamentarilor. Pentru că acele două legi le invocați de fiecare dată și nu adoptați nimic nici pentru sănătate și nici pentru educație. Nu veți avea votul meu la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Vă mulțumesc.

Conform art. 106, merge la votul final.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Raportul nu are amendamente; caracter ordinar; procedură de urgență.

Guvernul României. Doamnă ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristina Crișu** – _secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul vizează completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002, pentru a crea cadrul legal care să permită trezoreriei statului să ofere posibilitatea tuturor contribuabililor, persoane fizice deținătoare de carduri, de a-și plăti online orice impozit, taxă către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetele instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Sistemul contribuie la diversificarea modalităților de plată ce pot fi utilizate în relația cu trezoreria statului prin introducerea unui sistem modern de plată, al cărui avantaj este reprezentat de eliminarea necesității deplasării contribuabililor către sediile anumitor instituții ale trezoreriei statului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul președinte al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia noastră a fost sesizată, pe fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Conform prevederilor constituționale, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a transmis un aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, în sensul în care se creează cadrul legal care permite trezoreriei statului să ofere servicii de acceptare de plăți electronice cu carduri de plată, cu condiția autorizării în acest scop de către sistemele MasterCard, VISA sau alte sisteme similare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul în ședința din 17 februarie 2015.

În urma examinării, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei proiectul de lege în forma adoptată de Senat, deci fără amendamente.

În raport cu obiectul și cu conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

## Dezbateri?

Nu sunt.

Merge la vot final.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2014 pentru unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare și reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare.

Are un amendament respins.

Procedura este de urgență; caracterul ordinar. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Măsurile prevăzute în actul normativ reglementează viabilizarea operatorilor economici care desfășoară activitate de producție sau de comerț cu armament, muniție și materiale de război, cu respectarea dispozițiilor art. 346 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

Susținem forma comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Domnul președinte al comisiei, raportul comisiei.

Comisia noastră a fost sesizată pe fond cu prezentul proiect de lege.

Conform prevederilor constituționale, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul fără amendamente.

La dezbateri s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ale Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind diminuarea arieratelor bugetare înregistrate de unii operatori economici din industria de apărare, prin anularea unor obligații fiscale principale și accesorii datorate bugetului general consolidat, precum și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare referitoare la posibilitatea conversiei în acțiuni a obligațiilor fiscale datorate de operatorii economici la care statul este acționar unic sau majoritar.

La dezbaterile acestui proiect au fost prezenți atât reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, cât și ai Ministerului Economiei.

În cursul dezbaterii s-a luat în discuție amendamentul colegului nostru, domnul deputat Vasile Horga, care a fost respins și se regăsește în anexa la prezentul raport.

În urma examinării, comisia noastră a decis să supună plenului Camerei spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat, deci fără amendamente, cu precizarea că există un amendament respins.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri? Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare, în spiritul doctrinei liberale, reprezintă un amestec al statului, prin interferența acestuia cu mediul de afaceri.

Având în vedere însă că reglementarea în cauză se referă la o întreagă industrie care, în cei 25 de ani de economie de piață, a fost scoasă – voit sau nevoit – din acest circuit și ținută în funcțiune doar pentru că siguranța națională a României o cerea, abordarea noastră se schimbă.

Dincolo însă de aceasta, statul român nu a manifestat niciun interes pentru această industrie și nu s-a comportat față de ea ca un bun proprietar.

De aceea, fiecare guvernare, în repetate rânduri, nu a făcut altceva decât să anuleze niște datorii fiscale sau să ofere câte un ajutor. Nimeni însă nu și-a pus problema unei restructurări profunde care să o așeze pe baze economice competitive.

Poate o șansă era tocmai această ordonanță de urgență, dacă ar fi avut în vedere faptul că, atunci când acorzi cuiva un ajutor, acela trebuie să aibă un caracter definitiv, el nu mai poate fi luat înapoi.

Dumneavoastră faceți exact pe dos: anulați datoriile fiscale ale operatorilor economici din industria de apărare, cu accesorii cu tot, un lucru, credem noi, foarte bun pentru această industrie vitală siguranței naționale a României, dar le repuneți la loc dacă aceste întreprinderi nu-și vor plăti datoriile curente.

Și, cu asta, ce s-a făcut? După o gură de oxigen dată prin această ordonanță va urma calvarul insolvenței acestor întreprinderi, pentru că este cât se poate de clar pentru toți că șansele de salvare a industriei de apărare nu pot fi altele decât acelea în care statul trebuie să ajute aceste întreprinderi, inclusiv cu contracte pentru supraviețuirea lor.

Grupul nostru liberal vă propune, stimați colegi, să fiți de acord că repunerea datoriilor șterse, împreună cu dobânzile, majorările și penalitățile de întârziere, din nou în cârca acestor întreprinderi, peste un an sau cinci ani, așa cum prevede ordonanța, va falimenta definitiv, o dată pentru totdeauna, industria de apărare a României, cu consecințe imprevizibile pentru siguranța națională a țării.

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Bun. Avem un singur amendament respins. Dacă-l susține cineva?

Haideți, domnule deputat.

## Stimați colegi,

Amendamentul propus se referă la eliminarea din textul de la art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25 a ultimei părți, astfel: „obligațiile anulate se repun în sarcina debitorului, iar accesoriile aferente se recalculează în mod corespunzător”.

Deci această parte a art. 9 propun să fie eliminată din textul ordonanței. Motivația este cât se poate de simplă: întreprinderea care nu și-a putut plăti datoria curentă într-o perioadă de la 1 la 5 ani, așa cum prevede ordonanța, cu atât mai puțin va putea să plătească datoria curentă împreună cu datoria anulată, inclusiv penalitățile, majorările și dobânzile de întârziere calculate la zi. Rezultatul „binelui” pe care l-am făcut prin această ordonanță evident că va fi falimentul, dacă vom repune datoria pe care am anulat-o prin această ordonanță, din nou, în cârca acestor întreprinderi.

Consecințele pentru România trebuie să le calculeze fiecare dintre noi.

Noi am mai propus ceva, ca să compenseze faptul că vom anula această datorie, și anume conducerile acestor întreprinderi, dacă nu vor plăti datoriile curente și întreprinderea respectivă are bani, iar ele vor folosi acești bani pentru cu totul alte scopuri decât plata datoriilor către stat, aceste conduceri ale societăților respective să răspundă administrativ, material sau penal, după caz, și atunci vom rezolva problema industriei de apărare în mod corespunzător. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Numai dacă aveți altă poziție decât cea pe care o știm noi, dar este amendament respins. Deci înseamnă că sunteți împotriva lui.

Vă mulțumesc frumos.

Deci vă supun la vot amendamentul respins de către comisie, al domnului deputat Horga.

Supun la vot art. 9, așa cum se află el în proiectul de lege... prezentat în raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Merge la votul final.

12. Următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Tot caracter ordinar; procedura este de urgență; raportul nu deține amendamente.

Guvernul României.

Aveți cuvântul.

## **Domnul George Aurel Mircea** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc.

George Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Guvernul susține adoptarea acestui proiect de act normativ.

Ținându-se seama de necesitatea asigurării continuității folosirii spațiilor cu destinația de locuințe aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, precum și a cadrului legal corespunzător, se propune stabilirea unui termen de cinci ani al valabilității contractelor de închiriere legal încheiate.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului cred că trebuie să facă raportul.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Viorel Ștefan.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgență.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, fără amendamente.

Conform prevederilor constituționale, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului comisiile noastre au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețele locative cu destinația de locuințe.

Ținându-se seama de necesitatea asigurării continuității folosinței spațiilor cu destinația de locuințe aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, precum și a cadrului legal corespunzător ce propune stabilirea unui termen de cinci ani al valabilității contractelor de închiriere legal încheiate, acest demers legislativ are la bază preîntâmpinarea unor efecte grave asupra nevoilor locative ale chiriașilor aflați în această categorie de imobile, după cum rezultă și din numeroasele solicitări primite de la primării.

Potrivit prevederilor art. 61–63 din Regulamentul Camerei, comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului în forma aprobată de Senat, fără amendamente deci.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Doamna deputat Andreea Paul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege, dar totuși trebuie să facem o mențiune. Aveam deja o ordonanță din 2009, o lege de adoptare a ordonanței din 2009 și un termen explicit, mai 2014, în care expirau chiriile celor aflați în locuințele din proprietatea statului sau din unitățile administrativ-teritoriale.

Deci era cunoscut termenul până la care trebuia să apară o lege de prelungire a perioadelor pentru chirii. Data viitoare, pentru că știm că această lege introduce un nou termen de cinci ani, rog Guvernul, indiferent de cromatica lui politică, să ia din timp deciziile, nu prin ordonanță de urgență, ci prin lege în Parlamentul României.

Mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc. Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Proiectul de lege nu are amendamente.

Conform regulamentului nostru, merge direct la votul final. 13. Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei alocate fiecărei activități.

Proiectul de lege are nouă amendamente admise și are caracter ordinar. Inițiatorii?

Domnul Harbuz, din partea inițiatorilor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități, trimisă cu adresa nr. Pl-x 401/2013 din 28 octombrie 2013.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru acordarea sprijinului financiar federațiilor din sectorul agricol.

Se are în vedere ca activitățile pentru care se oferă acest sprijin să fie aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, beneficiarii sprijinului financiar sunt doar federațiile cu reprezentare națională, legal constituite, care au reprezentare la nivel european și își desfășoară activitatea în grupurile de lucru ale organizațiilor agricultorilor europeni de la Bruxelles.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Deci ați vorbit ca raportor din partea celor două comisii, n-ați mai prezentat și ca inițiator. Am înțeles.

Bun. Dezbateri generale.

Domnule deputat, opoziția. Dumneavoastră sunteți inițiator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este primul proiect legislativ inițiat de colegi parlamentari pe care-l dezbatem astăzi, pentru că până acum am discutat doar de ordonanțe, deși promisiunile premierului erau altele. Dar să vorbim de proiectul legislativ.

Deși România este a opta putere agricolă europeană, potrivit EUROSTAR, asociațiile fermierilor români nu pot să-și facă auzită vocea la nivelul federațiilor europene. Practic, aceste federații ale agricultorilor care sunt extrem de

puternice fac parte din organismele de dialog european și de poziția lor se ține cont întotdeauna în luarea deciziilor la nivel european.

Interesele agricultorilor români n-au putut fi reprezentate până acum pe măsura ponderii pe care o avem în agricultura europeană dintr-un motiv nedemn de un stat al Uniunii Europene. Pur și simplu, asociațiile naționale ale agricultorilor nu au forța financiară să-și poată susține participarea. Adică tot ce înseamnă taxă de înscriere, cotizații anuale consistente și deplasări regulate la Bruxelles.

Așa că acest proiect de lege le oferă, practic, o schemă de sprijin cu banii de la Ministerul Agriculturii pentru a compensa această situație care durează deja de ani buni.

Camera Deputaților, ca și în cazul altor legi, rămâne, practic, ultima redută. A fost respinsă la Senat și cu aviz negativ de la Guvern.

Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect legislativ inițiat de colegi parlamentari, așa cum am spus, din toate formațiunile politice, pentru a putea intra cu dreptul în rândul organizațiilor profesionale europene și a obține o poziție substanțială în cadrul negocierilor în interesul României.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnul deputat Marian Neacșu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

N-am să mai reiau lucrurile precizate de colegul meu de la Partidul Național Liberal referitoare la consistența acestui proiect legislativ, la substanța lui, vreau doar să vă spun că modul în care proiectul a ieșit din comisii este acceptabil și am avut discuții inclusiv cu zona guvernamentală, care, în această formulă, cel puțin Ministerul Agriculturii, susține inițiativa legislativă. Este normal ca federațiile de agricultori din România să fie reprezentate, să fie bine reprezentate la un nivel înalt și calitativ, evident, și competitiv la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care noi vom susține această inițiativă legislativă.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că este un proiect de lege bun. Și mă bazez aici pe experiența domnului Munteanu și a domnului Steriu, care este recunoscut în acest domeniu. Mi-aș fi dorit să văd măcar unul din cei 19 inițiatori la tribună, pentru că în contextul în care legea clarifică anumite lucruri și este favorabilă, nu cred că parlamentarii propun legi doar ca să le aibă la număr. E o tendință pe care o văd tot mai des în plenul Camerei Deputaților, sunt sute de inițiatori pe un proiect de lege și, atunci când este vorba, nimeni n-o susține.

Vom vota acest proiect de lege, chiar dacă are avizul negativ al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Nici eu n-am să repet cele spuse de antevorbitori, dar este de notorietate că numai atunci poți să reprezinți o poziție pertinentă într-o problemă europeană, și aici vorbim de agricultura europeană, dacă ești prezent și poți să-ți exprimi părerea sau să votezi pentru sau împotriva unei decizii europene. România este considerată o țară eminamente agrară și nu trebuie să ne fie rușine de acest fapt, pentru noi este deosebit de important să găsim acele căi care fac posibilă această prezență în forurile europene.

Deci dacă această lege ajută pentru ca România și pentru ca fermieri, organizații, organisme din România pe acest tărâm agricol să fie prezenți și să fie cât se poate de accentuat prezenți în problemele agricole din Europa, atunci această lege este necesară.

Grupul meu, UDMR-ul, va vota pentru această lege.

Nu mai sunt luări de cuvânt, da? Intrăm în amendamentele admise. Primul. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al cincilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaselea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al șaptelea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al optulea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al nouălea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final. Caracterul său, așa cum spuneam, este ordinar.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2014 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” – SA.

Raportul nu are amendamente. Procedura este de urgență. Caracter ordinar. Guvernul României.

## **Domnul Anca Laura Ionescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Anca Laura Ionescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.

Scopul prezentului proiect de act normativ este de a contribui la reducerea arieratelor în economie și de a crește atractivitatea la privatizare a Societății „Complexul Energetic Hunedoara” – SA, societate aflată în procedură de administrare specială, în temeiul prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare.

În scopul diminuării simultane a datoriilor Societății „Complexul Energetic Hunedoara” – SA către Compania Națională a Huilei – SA și a debitorilor Companiei Naționale a Huilei către bugetul general consolidat administrat de ANAF, se propune aplicarea mecanismului de transmitere a obligațiilor debitorului inițial către noul debitor Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” – SA.

Vă rog să acceptați această propunere de act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru politică economică, care au făcut raportul comun. Doamna deputat Ana Birchall.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În conformitate cu prevederilor art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 decembrie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observații.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil. În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat această inițiativă legislativă în ședințe separate. Astfel, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat această inițiativă legislativă și documentele conexe în ședința din 10 februarie 2015, iar membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat acest proiect de lege în ședința din 17 februarie 2015.

Din totalul de 34 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și-au înregistrat prezența toți deputații, iar din numărul total de 26 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au participat la dezbateri 23 de deputați.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, acest proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Dezbateri.

Domnul deputat Nistor. Deputat de Hunedoara, de fapt. Și colegiu. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc pentru acest proiect de lege, pentru această inițiativă și doresc să informez plenul că Complexul Energetic Hunedoara este constituit prin divizarea fostului CNH, care avea la perioada respectivă șapte mine, dintre care patru mine viabile, și cele două termocentrale, termocentrala de la Paroșeni și termocentrala de la Mintia; împreună cu cele patru mine viabile au format noul Complex Energetic Hunedoara.

Inițiativa legislativă vine în ajutorul acestui complex energetic și vreau să mulțumesc pe această cale Guvernului României pentru modul în care a înțeles că Strategia energetică națională nu poate fi ținută decât și cu ajutorul acestui complex energetic.

De multe ori poate greșim când gândim că putem produce energie numai pe bază hidro, nucleară sau eoliană. Cred că siguranța în sistemul energetic este stabilită, așa cum este în toate țările Uniunii Europene și în toate statele dezvoltate, prin folosirea cărbunelui și vreau să vă spun și dumneavoastră, plenului, că în Valea Jiului există proiect și există șanse, deoarece rezerva de cărbune din Valea Jiului este de cel puțin 100 de ani de acum încolo.

Faptul în sine că prin proiectul de lege se propune ca acest Complex Energetic Hunedoara să fie reeșalonat cu datoriile pe care le-a luat de la fostul CNH este un lucru benefic pentru complex, este un lucru benefic pentru a se putea dezvolta în continuare și, de ce nu?, este benefic pentru privatizarea sa în continuare și este atractiv dacă putem să îl scoatem din această situație.

Încă o dată vă mulțumesc, stimați colegi, și sper că acest proiect de lege este de interesul tuturor parlamentarilor, nu numai politic, ci este de interes național pentru țară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri.

Doamna deputat.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Despre Complexul Energetic Hunedoara, despre care colegul meu de la PSD vorbește atât de optimist, am auzit cu toții de puțină vreme, mai precis la ultima misiune a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene, care au solicitat, cu subiect și predicat, lichidarea Complexului Energetic Hunedoara.

În Comisia pentru buget, finanțe, Troica a motivat acest lucru prin faptul că până la acest moment, după trei ani de tărăgănări, 2012–2013–2014, Guvernul României n-a prezentat o strategie de salvare credibilă a acestei companii, parte a Strategiei energetice naționale, care și ea lipsește.

Și, atunci, vreau să vă spun eu, parlamentar hunedorean, că există un clivaj flagrant între vorbă și faptă, iar faptele derulate de către Guvernul României în legătură cu Complexul Energetic Hunedoara sunt de această natură: nu se poate face, stimați colegi, program viabil, pentru că asta ar însemna să se recunoască faptul că de zeci de ani, în fieful PSD, Compania Huilei și aceste structuri energetice sunt drastic căpușate. Pe două căi căpușate: căpușate prin companii care pur și simplu risipesc și își însușesc banii statului, punând în mare pericol viața minerilor – când veți auzi despre accidente în mine, vă rog să v-aduceți aminte de acest discurs și despre faptul că banii cu care viața minerilor ar fi putut fi salvată sunt în buzunarele căpușelor –, și căpușate și din alt punct de vedere, sub aspectul numirii la conducerea acestor structuri energetice, politic, fără niciun fel de pregătire profesională, a tot felul de aventurieri care de zeci de ani de zile își bat joc de structurile energetice din Valea Jiului și de termocentrale.

Așa stând lucrurile, fac un apel la Guvernul României să pună în acord declarațiile lăudabile pe care le face cu măsurile de politică economică concretă, folositoare Văii Jiului și folositoare acestui complex energetic, care sunt absolut, absolut necesare.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Național Liberal, vom vota acest act normativ, deși știm că o parte din arieratele și din sumele transferate Agenției Naționale de Administrare Fiscală sunt în buzunarul unor oameni care n-ar trebui să aibă în buzunar acești bani. O vom vota ca etapă de sprijinire a privatizării complexului energetic, însă, atenție, vom monitoriza situația, stimați colegi, nefiind dispuși deloc să cauționăm dezinteresul și lipsa de responsabilitate în legătură cu Complexul Energetic Hunedoara ale arcului guvernamental. Reamintesc tuturor faptul că sunt 6.500 de angajați acolo și că 7% din energia acestei țări este produsă, în anul 2014, de Complexul Energetic Hunedoara.

E ziua plăcerii de a vorbi astăzi, văd.

## **Domnul Emil Niță:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este interesant că ies eu, brașovean, să spun două lucruri, pe procedură, despre modul în care colega parlamentară abordează chestiuni legate de unitatea economică a României.

Eu cred că trebuie să vorbim despre economia României, despre unitățile, părți ale economiei României, să vorbim nu ca de fief al PSD, al PDL, al PNL, noi trebuie să vorbim despre părți ale României, ale românilor.

## **Domnul Tinel Gheorghe**

**:**

Care este procedura?

Imediat vă explic.

Nu dialogați cu sala. Aveți dreptul să luați cuvântul cât doriți la dezbateri generale. Vă rog frumos.

## **Domnul Emil Niță:**

Deci, din acest punct de vedere, eu consider că intervenția colegei este total eronată. Ea ar trebui să vorbească de unități economice ale României ca ale românilor, ca ale hunedorenilor, în niciun caz de fiefuri ale unor grupări politice. Asta spune foarte mult despre mentalitatea pe care ați avut-o până acum.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Cernea, vă rog frumos. Domnul Remus Cernea. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Am trăit în județul Hunedoara timp de 14 ani, sunt puternic legat afectiv de această zonă, am trăit la Deva, dar Hunedoara este un oraș foarte apropiat. Îmi doresc și le doresc tuturor celor care trăiesc în acea zonă tot binele din lume.

În același timp, cred că trebuie să fim realiști: susținerea acestui complex energetic este doar o soluție temporară. Pe lângă beneficiile, să spunem, pe care le-ar aduce sistemului energetic, complexul generează foarte multă poluare. Sunt foarte mulți oameni care sunt afectați, sănătatea lor este afectată pentru că lucrează în mină pentru a produce acel cărbune necesar. Or, eu sper să construim o economie și o societate în care oamenii să nu-și mai sacrifice sănătatea pentru a obține în acest caz, iată, energie.

Așadar, pe termen mediu și lung, sper ca Strategia energetică a României să fie una vizionară, să insiste în mult mai mare măsură pe surse regenerabile de energie, pe surse nepoluante, pe surse care nu prezintă risc precum energia nucleară. În plus, veți vedea, o să mai treacă doi-trei ani și va fi nevoie de o nouă măsură de ștergere a unor datorii, tocmai pentru că, din nefericire, și acest complex nu are un randament crescut, iar costurile implicate vor fi în permanență foarte mari. Nu întâmplător, instituții internaționale cer României închiderea lui, pentru că economic va avea în permanență mari probleme; și din

cauza căpușării, așa cum foarte bine s-a spus, dar și obiectiv vorbind, acest complex, din nefericire, realist vorbind, nu se va susține pe termen lung. Sper să fiți cu toții conștienți de acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Nu sunt amendamente.

Legea merge la votul final. Are caracter ordinar.

15. Următorul: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor.

21 de amendamente admise, un amendament respins. Caracter ordinar.

Inițiatorul. Aveți cuvântul.

## **Domnul Cosmin Cătălin Olteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Cătălin Olteanu, secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri destinate să asigure implementarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor, drept consecință a adoptării de noi acte normative în acest domeniu. Astfel, la nivel comunitar, în domeniul comercializării produselor în anul 2008 au fost adoptate următoarele reglementări: Regulamentul nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și Decizia nr. 768/2008 a Comisiei Europene și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, acte cu aplicare directă la statele membre.

Legislația internă în domeniu a fost constituită de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor. Ca urmare a adoptării noului pachet legislativ comunitar, se impune abrogarea Legii nr. 608/2001 și a actelor subsecvente ei și adoptarea unui nou act legislativ, respectiv Ordonanța nr. 20/2010, prin care să se asigure aplicarea regulamentului și a deciziei în vigoare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Iulian Iancu, Comisia pentru industrii. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond și avizarea acestui act normativ. Aș vrea să vă spun că Senatul a aprobat, în calitate de primă Cameră, proiectul de lege.

De asemenea, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură au avizat favorabil.

Proiectul, așa cum s-a menționat și anterior, reglementează și instituie anumite măsuri ce sunt destinate să asigure implementarea unitară a legislației Uniunii Europene și armonizarea condițiilor de comercializare a produselor drept consecință a adoptării de noi acte normative în domeniu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Da. Vă mulțumesc.

Avem un singur amendament respins la art. 10. Din partea grupurilor parlamentare? Grupul PNL, vă rog. La dezbateri generale. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Atât proiectul de lege aflat la punctul 15 pe ordinea de zi, cât și cel de la punctul 16 al ordinii de zi, pun practic în acord anumite prevederi ale directivelor europene cu legislația românească. Partidul Național Liberal susține aceste două inițiative legislative.

Fac totuși o intervenție aici, atrăgând atenția Ministerului Economiei, practic, în subordinea Ministerului Economiei se află un organism de drept privat, organism care are ca responsabilitate acreditarea a tot ce înseamnă acreditarea și conformitatea produselor și serviciilor din România. Poate Ministerul Economiei, deși la recomandarea Comisiei Europene am agreat aceste modificări, poate Ministerul Economiei se uită mai atent cum poate coordona această instituție, acest organism de drept privat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Niță, vă rog.

## **Domnul Emil Niță:**

Da. Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. România a avut o lege, nr. 608, începând cu anul 2001, care se referea la conformarea produselor. După intrarea în Comunitatea Europeană, la 1 ianuarie 2007, încet-încet a trebuit să venim și să participăm la uniformizarea comercializării produselor, uniformizare cu celelalte state membre ale Comunității Europene. Și aici am putut observa foarte multe regulamente și foarte multe decizii ale Comisiei Europene care au trebuit să fie aplicate în țările membre. Am ajuns în situația în care este necesar să abrogăm 608 și să aprobăm această Ordonanță nr. 20, care, așa cum a spus și antevorbitorul meu, vom vedea că va suporta prin alte acte legislative, proiecte legislative, modificări. Și acestea fiind în

conformitate cu noile decizii din Parlamentul și Comisia Europeană.

Poftim? Nu, nu, nu... Legea..., eu vorbeam de Legea nr. 608 din 2001, care a prevăzut conformarea produselor, pe care am fost până la intrarea în Comunitatea Europeană.

Eu propun să votăm acest proiect de lege. Un punct principal al acestuia este acela că stabilește cadrul legislativ de a finanța traducerile de legislație europeană în română. Și aici, e adevărat, trebuie să vedem cadrul legal, ca Ministerul Economiei să bugeteze aceste fonduri care să poată să folosească la plata acestor traduceri.

Mulțumesc. Alt grup parlamentar? Domnul Iane, vă rog.

Mulțumesc.

O scurtă intervenție pe procedură.

Aș vrea să precizez că, de regulă, autoritatea pentru reglementarea conformității este o autoritate independentă. Deci, chiar dacă este în subordinea unui minister, ea trebuie să rămână independentă, de aceea este o autoritate de drept privat. Și trebuie să rămână așa.

Vă mulțumesc.

Da. Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Mergem..., trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Articolul unic. Observații? Nu.

Adoptat. Articolul 1? Nu.

Articolul 2. Observații? Nu.

Capitolul II. Articolul 3? Nu.

Articolul 4? Articolul 5? Nu.

Articolul 6? 7? 8? 9? 10? 11? 12? 13? 14? Adoptată. Merge la votul final. Nu s-a susținut..., merge la votul final. Mulțumesc. Următorul.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor (PL-x 166/2012).

Inițiatorul? Guvernul. Vă rog.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor, în vederea simplificării termenilor juridici utilizați, în sensul includerii activității generale de acreditare și evaluare a conformității, inclusiv certificarea în terminologia generală care se referă la infrastructura calității.

Produsele care sunt introduse pe piața comunitară trebuie să fie conforme cu legislația comunitară aplicabilă relevantă, iar, în cazul în care această legislație nu este direct aplicabilă, legislația comunitară trebuie transpusă în legislația națională. Pentru a fi creat temeiul legal în baza căruia legislația comunitară specifică privind produsele să poată fi transpusă în legislația națională prin hotărâri ale Guvernului este necesară completarea Ordonanței de urgență nr. 20/2010 cu o prevedere în acest sens.

De asemenea, prezentul proiect de act normativ intervine în sensul clarificării asupra semnificației expresiei „infrastructura calității”. Modificarea expresiei „infrastructura calității” ține cont de definirea expresiei „evaluarea conformității” din Regulamentul Comisiei Europene nr. 765/2008, în înțelesul acestei definiții testarea fiind parte a procesului de evaluare a conformității.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului aprobarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Iulian Iancu.

Vă rog, domnule președinte.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru industrie și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu acest act normativ.

Senatul a adoptat.

Comisia juridică, de disciplină și imunități l-a avizat favorabil și așa cum s-a prezentat în intervenția anterioară, și așa cum este menționat și în titlul legii, vorbim despre armonizarea condițiilor de comercializare a produselor, în sensul că se simplifică termenii juridici utilizați. De asemenea, se includ în legislație activitatea generală de acreditare, evaluarea conformității, inclusiv certificarea. Și se introduc toate aceste noutăți în terminologia generală care se referă la infrastructura calității.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor parlamentare, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege supus dezbaterii astăzi se referă la aprobarea odonanței Guvernului care transpune în legislația

națională acea legislație comunitară care armonizează condițiile de comercializare a produselor, precum și responsabilitatea asigurării condițiilor de implementare corectă a acesteia.

În contextul intrării în vigoare a Regulamentului nr. 765/2008 și a Deciziei nr. 768/2008 a Parlamentului European, s-a impus emiterea Ordonanței Guvernului nr. 20 în 2010, care a fost ulterior modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2012, pe care o dezbatem astăzi.

Modificările necesare care au fost introduse prin Ordonanța nr. 8/2012, precum și prin amendamentele aprobate în cadrul comisiilor se referă la clarificarea expresiilor „infrastructura calității”, „evaluarea conformității”, cu legătură cu activitatea generală de acreditare și evaluare a conformității produselor.

Grupul Partidului Național Liberal va vota în favoarea proiectului de lege supus dezbaterii. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare... Domnul Iane, vă rog.

## Mulțumesc.

O scurtă intervenție. Și noi vom vota pentru. De fapt, este vorba despre o clarificare a ceea ce înseamnă infrastructura calității, pornind de la standarde, acreditare, evaluarea conformității produselor, în conformitate cu cerințele pieței europene, și, evident, certificarea unor organisme care să ateste această conformitate și să elibereze acele certificate de conformitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu mai sunt.

Intrăm pe titlul legii. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat. Articolul unic? Articolul 1? 2? Articolul 12? Articolul II? Anexa?

Nu.

Nemaifiind observații, merge la votul final. Este lege ordinară.

Următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări...

Înțeleg că domnul secretar de stat este acum la Senat. Vă propun să amânăm până apare domnul secretar de stat. Ne va anunța doamna secretar de stat de la Relația cu Parlamentul când apare reprezentantul Guvernului. Mergem mai departe...

18. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 407/2006, poziția 18, Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Dați-mi voie, în calitate de inițiator, să vă spun câteva cuvinte.

Am anunțat... Poziția 17 se amână până vine reprezentantul Ministerului Finanțelor.

Eu vă spun câteva cuvinte în calitate de inițiator. Mai pot vorbi și colegii mei.

Actuala Lege a vânătorii, este vorba de Legea nr. 407, am constatat, inițiatorii, că este mai complicată, prin modificările care au fost aduse până acum, și mai interpretabilă. Și, de aceea, noi, prin aceste modificări, vă propunem o exprimare mai directă, o asigurare mai bună a protecției și o eficiență a speciilor cinegetice, o asigurare a unei responsabilități mai mari a vânătorilor, desfășurarea activității de vânătoare într-un cadru unitar organizat național și internațional, creșterea gradului de ordine și disciplină, precum și introducerea posibilității de sancționare a reprezentantului administratorilor pentru nerespectarea legii.

Mulțumesc.

Dacă dintre colegii coinițiatori mai vrea cineva să ia cuvântul?

La dezbateri generale... Acum discutam despre inițiatori. Bun.

Nemaifiind observații și dezbateri din partea inițiatorilor, comisia?

Sunt sesizate Comisiile pentru mediu și Comisia pentru agricultură.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă prezint raportul comun suplimentar asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 407/2006 – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic (Pl-x 280/2013).

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din 19 decembrie 2014, retrimiterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 407/2006 – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

Pentru această propunere legislativă a fost întocmit un raport comun înlocuitor de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, prin care s-a propus adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 407/2006 – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu amendamentele admise și respinse.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv a anexelor de lege, care se modifică parțial, în vederea asigurării unei protecții mai eficiente pentru fauna cinegetică, a desfășurării activității de vânătoare

în cadrul organizat al asociațiilor vânătorești care au calitatea de gestionari de fonduri cinegetice, de asemenea, a creșterii gradului de corectitudine și responsabilitate în activitatea de promovare a noilor vânători.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă și o abținere, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 407/2006 – Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic (Pl-x 280/2013), cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

## Și eu vă mulțumesc.

Pe procedură, liderul grupului, domnul Marian Neacșu, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere faptul că acest proiect legislativ a avut o procedură destul de contorsionată prin Cameră și prin Senat, v-aș ruga frumos să invitați reprezentantul ministerului să-și expună punctul de vedere referitor la forma prezentată în raportul citit ceva mai devreme de colegul nostru de la Comisia pentru agricultură.

Da. Bun.

Domnul secretar de stat, vă rog, domnul Popescu...

## Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține promovarea prezentului proiect de lege, în forma amendată de comisiile raportoare. Considerăm că forma care va fi adoptată va conduce la o protecție eficientă și reală a faunei cinegetice.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Kelemen, vă rog, UDMR.

## **Domnul Kelemen Atilla Béla László:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În accepțiunea Uniunii Europene, România este considerată un paradis al vânatului. Aș accentua: al vânatului, și nu al vânătorilor. Că așa suntem considerați într-o Europă unde se vorbește tot mai mult și tot mai accentuat despre vânătoare sustenabilă, sustenabilă în sensul că vânătoarea este considerată între profesiile, îndeletnicirile tradiționale prin Europa.

Eu cred că toți vânătorii din România, și nu numai ei, au această datorie, să păstreze România în acest cadru de paradis al vânatului.

Multe specii de vânat există astăzi, și nu numai în România, dar și pe glob, numai datorită protecției date de vânători, fiindcă vânătorul este un principal factor de protejare a vânatului.

Cine crede că vânătoarea este doar actul de împușcare, după unii care folosesc alte cuvinte: uciderea vânatului, se înșală amarnic. Un mare scriitor al vânătorii mondiale a zis undeva o frază: „Vânătoarea înseamnă foșnet de pădure și goana după vânat, dar mai mult foșnet de pădure.”

Eu cred că aceste lucruri trebuie să ne ghideze când acceptăm această lege ca o lege care reglementează anumite probleme, și a vânatului, și a vânătorii, și a conviețuirii tagmei vânătorilor cu cei care nu sunt vânători. Bineînțeles, aici mă refer... și această lege apăsat vorbește și de interesul proprietarilor. Tocmai de aceea, la anumite specii de vânat, am modificat câte ceva și la perioada de vânătoare, iar în lege vorbim și despre acea aprobare prealabilă a proprietarului ca să se organizeze vânători pe acele terenuri care, de exemplu, sunt în perimetrul intravilan al comunelor. Dar, bineînțeles, cu toții știm că în anumite situații foarte multe reclamații primim de la acei oameni care au pagube produse de vânat și în perimetre intravilane. Aici vine accentuat legea și spune: da, dar să organizăm vânători de combatere a dăunătorilor, și dăunătorii – trebuie să-mi permiteți să spun – nu sunt..., în anumite situații nu vorbim numai de mistreț sau nu vorbim numai de urs, dar pot să fie daune și din partea cerbului, și din partea căpriorului, și din partea chiar a iepurilor. Deci este un lucru mult mai complex să abordăm strict emoțional aceste probleme.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz, Grupul PSD.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Câteva cuvinte în legătură cu această lege foarte importantă, mai ales că ea conduce la o dezbatere în

societate de fiecare dată în ceea ce privește calitatea vânătorii și tradițiile care înconjoară această activitate umană.

Ar trebui să recunoaștem că este o parte a culturii unui popor și o parte a culturii unor popoare vânătoarea, și nu o cultură care s-a născut ieri sau alaltăieri. Și sper să avem știința și înțelepciunea să o ducem mai departe cu răbdare și, mai ales, cu o bună deschidere către dialog.

Un coleg, aici, care a vorbit și care este un vânător care apreciază acest nivel cultural – îmi pare rău că nu sunt și eu în uniforma lui astăzi, să vorbesc de la această tribună – ne-a spus câteva lucruri importante.

În primul rând, că România este probabil țara cu cea mai mare biodiversitate de vânat din Europa. Și acest lucru vreau să vă spun că nu este o întâmplare, nu este un accident, nu este o favoare, nu este o pronie care a venit asupra României, ci este rezultatul unor politici care s-au făcut în acest domeniu un secol, tot secolul trecut. Rezultatul unor oameni care inventaseră ecologia, vânători fiind, înainte ca și acest cuvânt să fi fost inventat. Niște oameni care..., ca Ionel Pop, ca Rosetti-Bălănescu și mulți alții care merită pomeniți, au avut grijă ca acest vânat să existe și să supraviețuiască în toate formele și în toate ipostazele biotopului românesc. Sigur că România a beneficiat și de un relief, începând cu luncă și terminând cu relief montan, dar erau și alte țări care beneficiau de aceleași, să spun, calități de relief și care nu mai au de mult biodiversitatea pe care o are România.

Din cauza aceasta cred că este oarecum nepotrivit să luăm și să aplicăm adeseori orbește o sumă de directive europene emise de țări care ele însele nu mai au niciun fel de vânat sau au foarte puțină reprezentare pentru diverse specii pe care încearcă să le reglementeze. Țări care și-au pierdut această diversitate și care acum impun anumite reguli care nu sunt proprii. Și aș spune că mai degrabă ar trebui ele să vină și să facem noi împreună directivele cu aceste țări.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Cernea, vă rog.

## Stimați colegi,

Ceea ce facem noi aici este un lucru monstruos. Facem legi pentru a ucide în masă, din plăcere, din pură plăcere, ființe nevinovate, ființe extraordinare care sunt produsul multor milioane de ani de evoluție, ființe adaptate la mediu, dar pe care noi le decimăm pe parcursul doar al câtorva decenii. Și numim acest măcel activitate recreativ-sportivă.

În primul rând, vânătoarea nu este un sport. Sportul presupune că toți competitorii au conștiința faptului că participă la o competiție și aleg să participe la ea. A hăitui un biet animal pentru a-l ucide din simplă plăcere, din simpla plăcere de a ucide nu înseamnă că el se află în echipa adversă, ci doar că tu, vânătorule, îți găsești plăcerea într-o activitate sângeroasă și moralmente condamnabilă.

Animalele își pierd până și statutul de ființe vii, înzestrate cu sensibilitate, în ochii vânătorilor, dar și al legilor, primind doar statutul de vânat, ca și cum viața lor este predestinată unui sfârșit fulgerător, omorâte fiind de gloanțele vânătorilor.

Vă invit la un exercițiu de imaginație. Să presupunem că undeva există niște entități care au ca mod de distracție ori activitate așa-zis recreativ-sportivă uciderea unor oameni și că și legiferează în acest sens. Legiferează ca dumneavoastră, ca eu, ca oricare dintre noi să fim țintele unor astfel de vânători, altfel pierzându-ne viața fulgerător ca urmare a unui atac de cord, a unui accident, a unei boli incurabile.

Sper foarte mult ca umanitatea să depășească această fază, să depășească aceste activități care au încă un puternic conținut de barbarie și să recunoaștem tuturor ființelor vii, tuturor animalelor statutul de ființe înzestrate cu sensibilitate, care suferă, care iubesc, care ne pot fi prieteni, care de multe ori ne sunt prieteni și să încetăm acest măcel la adresa animalelor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă ar fi după mine, aș interzice vânătoarea. Pentru că nu pot să concep că există un sport, un așa-numit sport în care ucizi pe cineva. Fără îndoială, orice domeniu trebuie reglementat și asta facem astăzi. Mi-aș fi dorit ca aceste reglementări să fie mult mai severe, pentru că, până una-alta, gândiți-vă, dacă s-ar întâmpla cu cineva dintre ai dumneavoastră să-l vedeți ucis, cum ați reacționa?

Lucrurile sunt similare. Așa că, cine știe?, poate cândva vom fi mai mulți care să interzicem acest pseudosport, iar dacă vă uitați și cine-l practică, veți vedea că sunt așa-zisa elită din această țară.

Domnule Daea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În primul rând, vreau să vă felicit pentru calmul dumneavoastră și pentru acuratețea de a conduce ședințele plenului Camerei Deputaților.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Eu mă văd obligat să aduc sentimentul împlinirii în plenul Camerei, al împlinirii unei munci lucrative la comisiile de specialitate, unde interesul și pasiunea au prins graiul juridic, aducând în plen un act normativ echilibrat, bine construit. Motiv pentru care votul pentru este cel care satisface și munca, și interesul pentru domeniu.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Merka, vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Stimați reprezentanți ai ministerului,

Nu doresc să mă refer în special la lege în esența ei. Într-adevăr, orice facem, o îmbunătățim. Dar doresc să atrag atenția ministerului, persoanele fizice și, cum s-a și spus aici, și juridice, cei care dețin terenuri și doresc să le cultive, vin să ni se plângă că nu mai reușesc să facă față cerințelor care sunt în normele pe care le-a dat ministerul. Dacă vă spun... din discuțiile purtate, e necesar să asigure paza acestor terenuri. Unii din comisii, care vin la nivel local și spun: „Puteți să faceți și paza armată a terenului respectiv”. Păi cum s-o faci armată? Doamne ferește să se întâmple așa ceva!

Vă dau un exemplu. În județul Bihor, de când au intrat în vigoare normativele ministerului, tot, niciun dosar nu s-a despăgubit. Deci undeva avem o mare problemă. Ajutăm pe o parte cu această lege și mergem mai departe, într-adevăr, să venim cu o lege europeană. Dar pe cealaltă parte, și aici încerc să solicit ministerului să vină într-adevăr și în sprijinul proprietarilor.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, vă rog, domnule Simedru. Vă reamintesc că la dezbateri generale poate vorbi câte un reprezentant din partea grupurilor parlamentare.

## **Domnul Dan Coriolan Simedru:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Discutăm astăzi o lege care în timp a născut multe controverse: ecologiști contra vânători; agricultori contra gestionari de fonduri de vânătoare; asociații de vânători contra minister; minister contra parlamentari și așa mai departe.

Actuala lege în vigoare este o lege controversată care, în timp, prin aplicare, și-a arătat neajunsurile. Continuarea aplicării Legii nr. 407 nu face altceva decât să accentueze controversele, să-și arate neputința în combaterea braconajului și să ascundă în spatele unor formulări confuze interese oculte, periculoase pentru stat și, în același timp, pentru proprietarii de terenuri agricole și forestiere.

Prin proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi și care este supus atenției dumneavoastră, inițiatorii, precum și subcomisia desemnată de conducerea Comisiei pentru agricultură, care a adunat amendamentele și a creat o variantă mult îmbunătățită, au muncit într-un mod serios, așa cum spunea colegul nostru Daea. S-au întâlnit cu asociații profesionale, cu specialiști în domeniu, cu profesori universitari, cu ONG-uri și în urma unor dezbateri responsabile și serioase s-a propus actuala variantă, care este o variantă de compromis. Dar este un pas înainte important. Dezbaterile din cele două comisii – pentru agricultură și mediu –, finalizate cu raporturi finale de adoptare, arată responsabilitatea colegilor și dorința evidentă ca prin această lege să se promoveze, în primul rând, gestionarea durabilă a fondurilor cinegetice și, în al doilea rând, vânătoarea. Și toate acestea pentru ca să fie un mijloc de conservare a faunei, în beneficiul naturii în primul rând și, în secundar, al vânătorilor.

Am convingerea că pe viitor toți ne vom așeza la o dezbatere pe această temă pentru a pune de acord cele două curente – pro și contra vânătorii. Poate și denumirea legii ar trebui modificată, să punem pe prim plan gestionarea fondului cinegetic național ca bun național și secundar vânătoarea ca tradiție și activitate ancestrală și poate chiar și sport.

Trebuie să înțelegem că, actualmente, statul deleagă gestionarea unui bun național unor asociații, nu cheltuiește niciun ban, dar aceste asociații de multe ori sunt lipsite de profesionalism, nu plătesc decât întâmplător datoriile față de proprietarii de teren și tratează această activitate ca pe o afacere.

Vă mulțumesc.

Reamintesc: câte un reprezentant de grup. Procedură. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege a născut multe orgolii în comisie, în subcomisii și disputele au fost plecând de la interese ale politicului până la interesele agricultorilor...

Procedura, domnule coleg.

## Da.

## Stimați colegi,

Ca să închid foarte repede. Omul a fost prima dată vânător și apoi agricultor, și în final a devenit și politician. În ecosistemul în care viețuiau liniștite animalele am venit noi cu agricultura modernă, cu industria și apoi cu ecologismul radical. Prin acest proiect de lege care asigură o protecție mai eficientă pentru multe specii cinegetice și care va crește responsabilitatea vânătorilor privind acțiunile de ocrotire, de îngrijire a vânatului, vom putea să aplicăm totodată și sancțiuni echilibrate și realiste, adaptate la realitățile zilei de astăzi, celor care încalcă legislația.

Consider că este un proiect benefic pentru vânat, pentru noi ca societate și din acest motiv trebuie votat. Vă mulțumesc.

Pe procedură, doamna Varga.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Doar vreau să atrag atenția că prin această lege se încalcă dreptul la proprietate, se încalcă prevederile Ordonanței de urgență nr. 102/2010 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii, care a fost modificată pentru că România avea un infringement al Comisiei Europene pentru România, se încalcă, de asemenea, Ordonanța nr. 57/2007, ce transpune Directiva „Păsări și habitate” a Uniunii Europene, motiv pentru care eu, personal, voi vota împotrivă.

Da. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Câteva lămuriri. În primul rând, vânatul este un bun public, deci nu este proprietatea nimănui. Autorizația de vânătoare îți dă dreptul să vânezi pe terenul oricui atâta timp cât respecți autorizația de vânătoare.

Acum, legat de aspectul armelor, vreau să vă spun că comunitatea vânătorilor este cea mai mare comunitate de deținători de arme din România. Cu toate acestea, la nivelul european, statisticile europene spun că România este pe ultimul loc, cu 0,7 arme la suta de locuitori. Suntem pe ultimul loc și avem de 10 ori mai puține arme decât următorul clasat după noi. Deci sub acest aspect consider..., ca să lămuresc și problematica cu sportul, pentru că un vânător nu înseamnă că neapărat trebuie să meargă în pădure să tragă cu arma. El poate să meargă și în poligon. Acesta este aspectul sportiv. Restul, ceea ce practică în pădure, este controlul biodiversității.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind intervenții la dezbateri generale, intrăm pe textul legii.

Avem 69 de amendamente admise, trei anexe și 12 amendamente respinse. Rog colegii să urmărească amendamentele respinse, acolo unde vor să intervină.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat.

Art. I. Adoptat.

De acord. De la poziția 1 la poziția... marginală, vă spun, stimați colegi, la poziția 10 marginal.

Da. Vă rog, domnule Tinel Gheorghe.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

O observație aș vrea să fac: Legea vânătorii n-a apărut acum și n-a început cu Legea nr. 407, în 1996 a fost emisă Legea nr. 103. Deci n-am fost într-un vid legislativ.

Acum se încearcă îmbunătățirea ei. Sunt câteva aspecte pe care cred eu că plenul le va accepta, și unul dintre ele este modificarea propusă la art. 11, pentru că toată lumea a vorbit sau aproape toată lumea a vorbit elogios la adresa modului cum au fost gestionate fondurile de vânătoare. Avem în sală, în banca Guvernului, un reprezentant al... poate singurei facultăți, singurului institut, singurei instituții de învățământ superior care s-a ocupat în perioada comunistă – 50 de ani – de managementul acestei categorii cinegetice extraordinare, și este un amendament care spune așa: „Instituțiile de învățământ de stat care au dreptul de a gestiona fonduri cinegetice și instituțiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea științifică în domeniul cinegetic prevăzute la art. 7 lit. e) și lit. f) beneficiază de scutire de tarife excepționale pentru suprafețele de pădure proprietate publică a statului.” Vine ca un sprijin în favoarea instituțiilor de învățământ superior. Ele plătesc o cotă acum. Amendamentul vine și se corelează și cu propunerea noastră de amendare a art. 15, cu renunțarea la acel 16% și 3% redevență.

Eu cred că, dacă am agreat în comisiile de specialitate ulterior în baza discuțiilor aceste amendamente, putem să le agreăm și în plen. Și

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

E normal ca instituțiile de învățământ și de cercetare din domeniu să beneficieze de această situație, să zicem, privilegiată, pentru a desfășura activitățile specifice, și din acest motiv am votat pentru, dar este la fel de normal ca în această situație să nu aibă activități economice decât în interesul gestiunii acestor suprafețe.

Deci, atenție!, sper că acest lucru va fi prevăzut, se poate face prin hotărâre de guvern foarte bine în aplicarea legii. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Neacșu. Vă rog.

Un element formal, dar trebuie spus, domnule președinte. Vă solicit prelungirea programului de lucru până finalizăm dezbaterea pe acest proiect legislativ.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Domnule Tinel Gheorghe, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă spuneam că vom corela textele. La poziția marginală 5, art. 15 alin. (2), după lit. c) se introduce o nouă literă, lit. d), cu următorul cuprins: „unitățile de învățământ de stat cu profil cinegetic și unitățile de cercetare științifică de stat cu profil cinegetic care gestionează fonduri cinegetice sunt scutite de la plata tarifului de gestionare (pentru pădurile de stat, și cotele de 16% și 3%.)”.

Comisia. Domnule vicepreședinte, vă rog.

Vorbim de un amendament respins. Susținem și noi amendamentul propus de către domnul deputat Tinel Gheorghe.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule Duvăz.

## Da. Mulțumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, mai departe, vă rog.

Poziția marginală 6, art. 15, am introdus două noi alineate. Tot s-a discutat aici de faptul că încalcă dreptul la proprietate. Noi știm că vânătoarea, așa cum a fost ea gândită după 1947, ca și vânatul, ca bun al întregului popor, transformat pe urmă în bun de interes public național, vin însă în momentul de față..., creează însă o mare problemă vizavi de dreptul de proprietate. Fondurile de vânătoare sunt constituite atât din domeniul public al statului, al unităților administrativ-teritoriale, cât și de proprietari fizici. Și, în condițiile astea, după părere mea, textul de lege din Legea vânătorii trebuie corelat cu alt text de lege, pe care-l vom aproba, bănuiesc, astăzi, la ședința de vot final, e vorba de Codul silvic. Și se referă la scoaterile din fondul forestier, în care am reglementat foarte clar acolo cotele, taxele, modalitatea în care aprobăm scoaterile din fondul forestier. Ea, în forma în care este propus prin Legea vânătorii, e derogatorie de la Codul silvic și eu vin și spun: proprietarul, persoană fizică, de pădure sau de teren agricol trebuie să fie întrebat, trebuie să i se solicite acceptul atunci când gestionarul fondului de vânătoare, pe terenul lui, vrea să-i construiască sau să-și construiască o instalație vânătorească, o construcție vânătorească, care știm – vânătorii – că n-are caracter temporar.

Uneori, și toți gestionarii fondurilor de vânătoare știu asta, tendința este de a construi inclusiv cabane de vânătoare. Nu mă refer aici la instalațiile și construcțiile vânătorești: sărării, observatoare și, eu știu, hrănitori etc. Deși și pentru aceste lucruri, pe terenul meu, proprietate privată, trebuie să mă întrebi și să-mi iei avizul. Iar amendamentul vine în acest sens și vi-l propun: „Pentru amplasarea, amenajarea și instalarea pe suprafețele de teren proprietate privată, indiferent de categoria acestora, a amenajărilor, instalațiilor și construcțiilor vânătorești, gestionarul fondului de vânătoare are obligația să obțină de la proprietarul privat acordul scris al acestuia și să-i achite contravaloarea suprafețelor afectate de amenajările, instalațiile și construcțiile vânătorești.”

Una este ce ți se dă în gestiune și alta este ce vrei să faci tu pe proprietatea mea privată. Eu cred că aici lucrurile astea ar trebui îmbinate în momentul de față. Redevența pe care o plătește gestionarul fondului de vânătoare este una, iar scoaterea, afectarea dreptului de proprietate sunt altceva. Vi-l propun votului, domnule președinte.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumim.

Următorul amendament introdus are următorul text: „Este interzisă amplasarea, amenajarea și instalarea pe suprafețele de teren proprietate privată, indiferent de categoria acestora, a amenajărilor, instalațiilor și construcțiilor vânătorești fără acordul scris al proprietarului privat și fără achitarea contravalorii suprafețelor afectate de amenajările, instalațiile și construcțiile vânătorești.”

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Îl

Următorul amendament. Domnule Tinel, vă rog.

Domnule președinte,

La poziția marginală 10, după art. 41[1] , se introduce un nou articol 41[2] , cu următorul cuprins: „Nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (7[5] ) de către gestionarul fondului de vânătoare se consideră tulburare de posesie și se sancționează potrivit Codului penal.”

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Se regăsește la poziția 11 la amendamente respinse.

La poziția marginală 11, după art. 57 se introduce un nou articol, art. 57[1] , cu următorul cuprins: „Modificarea epocilor, perioadelor și termenelor de recoltare a vânatului se poate face numai în baza unui studiu de impact elaborat de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București, la solicitarea autorităților publice centrale care răspund de vânătoare.”

De altfel, este singurul institut autorizat și recunoscut în țară care poate face astfel de studii.

„...cu epocile și termenele de...”

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnule președinte, dați-mi voie, că este foarte important.

De câte ori modificăm legea – și este verificat –, se modifică și epocile, și termenele de recoltă a vânatului, și este foarte grav.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mergem mai departe pe calupuri de 10.

De la poziția 10 la poziția 20, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la poziția 20 la poziția 30, dacă sunt... Da. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 18, vă rog, în finalul alin. (2) se face trimitere către art. 1. Trebuie corectat și scris către alin. (1), nu către art. 1.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. E o eroare materială.

De la poziția 20 la poziția 30, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la poziția 30 la poziția 40, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la poziția 40 la poziția 50? Nu sunt observații. Adoptate. De la poziția 50 la poziția 60? Nu sunt observații. Adoptate. De la poziția 60 la poziția 69, dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. Anexa nr. 1, dacă sunt observații? Nu.

Adoptată. Anexa nr. 2. Adoptată. Anexa nr. 3. Adoptată.

Proiectul de lege merge la votul final. Este lege organică. Declar ședința suspendată. Mergem la ședința de Birou permanent reunit. Ne revedem în ședința Camerei la ora 14.00.

PAUZĂ * * *

DUPĂ PAUZĂ

Ne întoarcem la poziția 17.

Avem reprezentantul Guvernului de față.

Continuăm lucrările.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Proiectul de lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

23 de amendamente admise; caracter ordinar. Reprezentantul Guvernului.

Aveți cuvântul, Excelența Voastră.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsurile pentru întărirea disciplinei și prevenirea evaziunii fiscale, în sensul: extinderii limitării încasării și plății în numerar și la operatori, altfel de operatori decât persoane juridice, în limita unui plafon zilnic de maximum 5.000 de lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 de lei/zi; limitarea încasărilor și plăților zilnice; limitarea încasărilor și plăților în numerar între persoanele fizice; sancțiuni aplicabile în cazul depășirii plafoanelor reglementate.

În raport cu conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat, cu mențiunea că Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, este de acord cu concluziile raportului

Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru buget, finanțe? Doamna Ana Birchall.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în ședința din 17 februarie 2010. Din totalul de 34 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și-au înregistrat prezența la dezbateri 33 de deputați.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu amendamentele admise prezentată în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamna Andreea Paul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege ține de instituirea de măsuri pentru întărirea disciplinei financiare și prevenirea evaziunii fiscale. Concret, propune extinderea limitării încasărilor și plăților în numerar la un plafon zilnic maxim de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 de lei/persoană/zi, limitarea încasărilor și plăților zilnice în numerar între comercianți și persoane fizice la un plafon de 10.000 de lei/persoană.

Ceea ce vreau să spun este că, în pofida faptului că acest proiect de lege își propune întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți, acest proiect nu rezolvă problema prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.

Vă reamintesc că au fost două legi anterioare, prima în anii ’90, a doua la începutul anilor 2000, în urma cărora s-au tot diminuat aceste plafoane, în schimb evaziunea fiscală a crescut exponențial. Este primul argument.

Dar vreau să vă mai dau câteva cifre care ne dau frisoane și semnale că nu va funcționa în sensul diminuării evaziunii fiscale. Sub 12 procente dintre români au depozite bancare sau conturi de economii, conform ultimelor cifre oficiale disponibile pentru anul 2014. România se află printre țările europene cu cel mai mic grad de bancarizare, de 53 de procente în anul 2014, în special în mediul rural, unde infrastructura este precară și lipsesc sucursalele, punctele electronice de acces, ATM-uri, nemaivorbind de _self banking_ sau POS-uri.

Un alt exemplu. Nivelul intermedierii financiare este plasat undeva la 35% la finele anului 2013, exprimat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, în scădere de la maximum 40% în anul 2011. România este cu 5–7 ani în urma Poloniei din acest punct de vedere. În medie, un client român are aproximativ opt contacte lunare cu o bancă. Să vă dau un caz concret, pragmatic. Cum vă imaginați că se va opera plata nu cash, ci prin POS, la vânzarea unui teren care depășește 5.000 de lei sau la vânzarea unei căruțe cu doi cai în târg? Cum se va întâmpla acest lucru? Ca atare, măsurile propuse sunt o mică furtună într-un pahar cu apă, în timp ce marea evaziune beneficiază de clemență din partea Guvernului Ponta.

Bun.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Calupuri de câte cinci. 1–5. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobate. 6–10. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobate. 11–15. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobate. 16–20. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobate. 21–23. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobate. La 22?

Atunci la 22, obiecția dumneavoastră la 22. Articolul 17.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Este o problemă de reformulare. În urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor Publice, s-a convenit reformularea art. 18 astfel: art. 18 – „Prevederile art. 15 se aplică la 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Comitetul liderilor, vă rog frumos, la prezidiu. Inclusiv reprezentantul ministerului.

Domnul Pambuccian, domnul Orban, până la prezidiu, vă rog frumos.

Doamna Birchall, o să vă rog și pe dumneavoastră să veniți, că n-am înțeles nimic din propunerea dumneavoastră.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Dragi colegi,

E clar. Îmi pare rău pentru un ministru de resort, dar s-ar părea că nu se înțeleg pe text. Iar ceea ce doresc cei de la minister nu se poate face în plen.

- Propun, cu acordul liderilor grupurilor politice

- parlamentare, retrimiterea la comisie, termen o săptămână. Sunteți de acord?

- Pregătiți-vă cartelele, vă rog frumos.

- Și am rugămintea doar pentru poziția 22 din

- amendamente admise îl retrimitem, da?

- Art. 17 devine art. 18 și va avea următorul cuprins...

19. Propunerea legislativă privind modificarea Legii

nr. 571/2003, Codul fiscal.

- Șase amendamente admise; caracter ordinar. Inițiatorii? Procedură?

Domnul Neacșu.

## Da. Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al PSD, dar și după ce m-am consultat cu colegii din celelalte grupuri parlamentare, vă solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, cu termen de două săptămâni.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Mulțumesc.

Retrimitere la comisie, termen două săptămâni. Pregătiți-vă cartelele.

Haideți, domnule Șimon, carteaua... cartela, ca să vorbesc în limbajul dumneavoastră, de acolo, din nordul Maramureșului, cu accent de sectorul 5.

Vă mulțumesc foarte mult.

Că l-am văzut și pe domnul Popa și de aceea nu am putut să-mi permit să nu spun ceva de sectorul 5.

20. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Patru amendamente admise, caracter ordinar. Inițiatorii?

Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei? Doamna Birchall.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din 16 decembrie 2013.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

În urma examinării acestei inițiative legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei din ședința din 19 noiembrie 2014, în care au fost prezenți 32 de deputați din totalul celor 34 de membri ai comisiei, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu amendamentele prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Având în vedere publicarea în luna decembrie a anului 2014 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80, care introduce alineatul 6 la art. 73, propun plenului renumerotarea alineatelor, astfel, în loc de introducerea alin. 6–8, introducerea alin. 7–9.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale?

Domnul deputat Ialomițianu.

Grupul PNL va vota această inițiativă legislativă, deoarece rezolvă o problemă... Poftim?

Răsuflăm ușurați, gata, ne-am liniștit.

Rezolvă o problemă a fermierilor, adică se elimină o parte din nenorocirile pe care le-a produs Ordonanța nr. 8/2013, prin care s-a introdus impozitul pe veniturile agricole, adică să nu mai plătească fermierii impozit pe pierderile cauzate de calamitățile naturale. Deci o parte, pentru că în Ordonanța nr. 8/2013 sunt cuprinse și alte prevederi care se referă la plata impozitului pe pierderi. Fermierii care cultivă cartofi, iar cartofii sunt destinați pentru creșterea animalelor, iar animalele nu se vând, plătesc impozit atât pe cultivarea cartofilor, cât și pe creșterea animalelor. Și sunt mulți colegi care activează la Comisia agricolă și cred că înțeleg foarte bine. Plus că mulți fermieri nu vând ceea ce produc, dar plătesc în continuare impozite.

O să-mi spuneți de ce n-am completat această inițiativă cu unele amendamente. PNL-ul are o inițiativă legislativă de eliminare a acestui impozit, este la Camera Deputaților, la Comisia pentru finanțe, buget. Prin această inițiativă propunem eliminarea acestui impozit, pentru că a fost un impozit împotriva agricultorilor. Pentru că agricultorii au fost sancționați să plătească impozit pe pierderi. Aceasta ați făcut, dragi colegi.

Și cum să credem că veniți cu măsuri să sprijiniți mediul de afaceri, deoarece până acum ați venit numai cu măsuri împotriva mediului de afaceri, împotriva locurilor de muncă, împotriva..., măsuri care au dus la reducerea puterii de cumpărare a populației?

Vă mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Intrăm pe amendamentele admise. Primul.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Și ultimul amendament al comisiei. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Merge la votul final.

21. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (6) al art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnul deputat Neacșu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ pentru două săptămâni, pe următorul temei: CNADNR a trecut de o lună de zile în subordinea Ministerului Transporturilor, ministerul are o altă strategie și o altă filozofie referitor la politicile CNADNR-ului, motiv pentru care vă solicit să fie...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Am înțeles. Muțumesc foarte mult. Retrimitere la comisie.

Pregătiți-vă cartelele.

Păi n-aveți cum, că se cere retrimitere la comisie. Păi, aveți..., vă dau după aceea, nu mai fiți nervos, scrie în regulament. Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, o abținere, 8 voturi împotrivă. Domnul Toader, aveți cuvântul.

Procedură, dar să ne spuneți și procedura.

## Domnule președinte,

Când cineva, indiferent, lider de grup, solicită reîntoarcerea la comisie, avem și noi dreptul la opinie, indiferent dacă supuneți după aceea la vot. Mi se pare absolut incorect ce faceți, că a început procedura. Am ridicat mâna, trebuia să-mi dați cuvântul. Dintr-un punct...

Al doilea punct de vedere. Nu sunt de acord cu retrimiterea la comisie. Și am să vă spun de ce. Ordonanța nr. 43 stă de patru ani la noi, la comisie, și va mai sta încă vreo trei ani sau eu știu cât va mai sta. Și vă spun ce solicit pentru acest proiect de lege făcut de cei mai mulți senatori și deputați: este o prevedere foarte clară, perioadele sau timpul pe care îl are la dispoziție fiecare administrație locală să solicite de la Compania de Drumuri dreptul de a monta, de a stabili, eventual, construcții sau lucrări de-o parte sau de alta a drumului... sunt blocate, că CNADNR-ul cere întotdeauna o taxă suplimentară pentru a putea să intre pe zona respectivă... Și legea spune foarte clar. Dacă administrațiile locale solicită ca, în zonele pe care le are în jurisdicție Compania Națională de Drumuri, să se permită fără niciun fel de despăgubire accesul la montarea unor infrastructuri... Nu facem altceva decât blocăm, blocăm, blocăm permanent acest lucru. Și mi se pare..., mai ales că în Ordonanța nr. 43 este o prevedere similară, a apărut în această lege, în momentul când noi ajungem cu ea în comisie, sigur că vom adapta corespunzător. Altfel, mai stăm încă o perioadă de timp și administrațiile locale trebuie să plătească permanent ceea ce solicită Administrația Drumurilor. Și de multe ori nejustificat.

Și vă rog să reluați votul, că nu au mers cartelele.

Idei..., este ziua în care sunt toate ideile năstrușnice care nu sunt scrise în regulament. Dar v-am dat cuvântul că ați fost cândva liderul grupului parlamentar și știți foarte bine regulamentul.

Mulțumesc foarte mult domnului deputat pentru această luare de cuvânt.

A fost retrimis la comisie, da?

22. Propunerea legislativă privind declararea zilei de

- 16 mai ca Ziua națională a costumului popular românesc. Două amendamente admise; caracterul este ordinar. Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnule președinte,

Am discutat și cu celelalte grupuri parlamentare. Întrucât mai există un proiect de lege similar, propunerea noastră este să fie retrimisă la comisie pentru o săptămână. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc. Pregătiți-vă cartelele. Retrimitere la comisie o săptămână.

23. Proiectul de lege pentru conferirea titlului onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc.

Două amendamente admise; caracterul ordinar. Inițiatorii?

Nu sunt aici.

Inițiatorii sunt domnul Antonescu Crin George Laurențiu și domnul Atanasiu Teodor.

Dacă nu sunt, atunci din partea comisiilor care au făcut raportul comun?

Domnul deputat Dobrinescu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru conferirea titlului onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectului de lege pentru conferirea titlului onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc, trimis cu adresa PL-x 194 din 14 aprilie 2014 și înregistrat cu nr. 4c-11/452 din 14 aprilie 2014, respectiv 4c-10/85 din 15 aprilie 2014.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 8 aprilie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu unele observații și propuneri, conform Avizului nr. 1.354 din 9 septembrie 2013.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare conferirea titlului onorific de „Martir și Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 3 iunie 2014, la lucrări fiind prezenți 19 deputați din numărul total de 22 de membri ai comisiei.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat inițiativa legislativă în ședința din 3 decembrie 2014, prezența deputaților fiind cea consemnată în listele de prezență.

este un proiect cu rădăcini în Revoluția de la 1848–1849. Cred, de asemenea, că ar trebui să luăm aminte la exemplele de înțelepciune politică din istoria noastră comună din Ardeal, a românilor și maghiarilor. Și aș da două exemple: Nicolae Bălcescu și Lajos Kossuth sunt doi lideri revoluționari care au avut inteligența și viziunea politică de a pune idealurile revoluționare mai presus de neînțelegeri apărute la acel moment între români și maghiari. Astfel că au semnat, pe 2 iulie 1849 la Pesta, un acord între români și maghiari. Acest acord nu a mai avut o influență asupra mersului lucrurilor, dar reprezintă un moment, zic eu, de o frumusețe extraordinară istorică, de cooperare între români și maghiari. De asemenea, într-o scrisoare pe care Avram Iancu...

Domnul deputat, vă reamintesc că trebuie să vă pronunțați asupra proiectului de lege. Sunt obligat să vă atrag atenția. Data viitoare vă închid microfonul, da? Nu facem oră de istorie aici.

Mulțumesc.

Cum se spunea, apare un amendament. Și am să-l explic, pentru că l-am discutat în comisie.

La momentul respectiv, domnul Dobrinescu. Când vorbiți în numele comisiei, la momentul respectiv. Deocamdată suntem la dezbateri generale. După ce prezentați raportul, discutăm despre dezbateri generale.

Dezbaterile generale.

Luări de cuvânt?

Domnul Árpád Márton, după care domnul Remus Cernea, după care domnul Ciuhodaru.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, acest proiect de lege a fost mult dezbătut în comisie, au fost multe observații, unele adoptate în forma amendamentului propus. Mulți dintre noi am avut, cum am zis, obiecții. Unele poate în continuare au rămas. Drept care trebuie să fac o corectură. Această lege nu a primit unanimitatea voturilor, pentru că eu m-am abținut, așa cum grupul nostru parlamentar se va abține, la fel. Pentru că avem în continuare niște dubii în legătură cu legea, așa cum arată ea.

Ca atare, vă rog să faceți această mică corectură din raport. Nu a fost unanimitatea voturilor.

## Mulțumesc.

Domnul Cernea. După care o să-i dau cuvântul domnului Dobrinescu, pentru a răspunde, din partea conducerii comisiei.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consider că o abordare politică matură este aceea care privilegiază depășirea unor eventuale diferende, atenuarea unor eventuale neînțelegeri, dialogul, toleranța și cooperarea. Cred că valorile revoluționarilor pașoptiști stau la baza societăților noastre și astăzi. Cred că Uniunea Europeană

Sigur. Doar un motiv pentru care voi vota în favoarea acestui proiect de lege. Și anume scrisoarea pe care Avram Iancu..., în scrisoarea pe care a transmis-o Avram Iancu către revoluționarul maghiar József Simonfi, pe 27 iunie 1849, Avram Iancu a spus, printre altele: existența și viitorul nostru în Ardeal – se referea la români și maghiari – nu se pot face..., nici românul nu poate vorbi de existență și de viitor fără maghiar, nici maghiarul nu poate vorbi de existență și de viitor fără român.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule Dobrinescu, să-i răspundeți domnului deputat Árpád. După care domnul Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Márton Árpád are cumva dreptate. La comisie a existat o discuție pe care am provocat-o. Și am spus că pentru a oferi, a conferi titlul de martir și erou al neamului, dar îi spui onorific, îi anulezi deja titlul de martir și erou. Am mai spus că trebuie adus un amendament – care există atașat raportului – în care să rămână „se conferă titlul de «Erou al Neamului Românesc»”. Deci a-i conferi titlul onorific înseamnă a-i anula pur și simplu calitatea de erou.

Așadar, în comisie, nu știu dacă domnul Márton Árpád a votat împotrivă. Știu numai că s-a votat – dacă nu mă înșală memoria și Domnia Sa a votat – cu amendamentul care va fi citit de cineva astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avram Iancu este un adevărat român. Iar pentru românii din Ardeal este o icoană. În timp ce unii îl spânzură și în zilele acestea, noi vom vota acest proiect de lege. Iar pentru cei care mai au dubii, avizul comisiei este consultativ. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Calimente.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că conferirea acestui titlu pentru unul dintre cele mai glorioase și, în același timp, tragice personaje ale istoriei noastre este un lucru important pentru noi. Mai ales că anul 1848 în Ardeal a fost un an complicat. Un an al unui război civil care i-a implicat nu numai pe maghiari și pe români. I-a implicat în același timp și pe croați, pe sârbi sau pe etnicii germani, pe sașii și șvabii din Banat. Eu cred că prin acordarea acestui titlu se face într-un fel dreptate gloriosului și tragicului personaj Avram Iancu, care a refuzat toate onorurile, decorațiile și sumele de bani care imediat după 1848, 1849, 1850 au încercat să-i fie oferite de către împăratul austriac drept recunoștință pentru faptele de eroism. El le-a refuzat, toate aceste onoruri, condiționând promisiunile pe care împăratul le făcuse vizavi de români în timpul Revoluției. Or, cum acestea nu au fost realizate, el a refuzat aceste onoruri. Este bine ca noi, astăzi, să-l onorăm și să-i acordăm ceea ce atunci el a refuzat.

În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. O să rog comisia să fie atentă, da? Cel de-al doilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Merge la votul final.

24. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Patru amendamente admise; caracter ordinar. Inițiatorii?

Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul deputat Mircovici.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor

Comisia noastră a fost sesizată în legătură cu acest proiect.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în 9 septembrie, Cameră decizională este Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea art. 24 din Legea nr. 333 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor și protecția persoanelor, în sensul pazei transportului de arme și muniții letale în anumite cantități, să se poată efectua și să poată fi asigurată paza de către personal propriu înarmat.

Membrii comisiei, în ședința din 3 februarie, 17 din 25 prezenți, au votat în unanimitate de voturi. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Și v-aș sesiza, domnule președinte, domnilor colegi, o eroare materială produsă la nr. crt. 4, la art. 4, în care expresia „sau”, cuvântul „sau” apare dintr-o greșeală de redactare de două ori. Scrie „sau... sau” fără sens de „ori... ori”. Deci un „sau” trebuie eliminat de acolo, ca eroare materială.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost adoptat și de Senatul României, iar atât Comisia juridică, cât și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au avizat favorabil acest proiect de lege. Având în vedere că propunerea inițiatorilor este una eficientă, corectă și care degrevează activitatea jandarmeriei. Totodată, foarte important: acest proiect de lege elimină și posibilitatea afectării activității societăților comerciale din domeniu, rațiune pentru care inițiatorul proiectului a justificat prin argumente concrete efectele favorabile ale adoptării acestui act normativ.

Luând în considerare cele anterior menționate, precum și înscrierea astăzi pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Mircovici.

## Domnilor colegi,

Așa cum a arătat și colegul meu, este vorba de degrevarea jandarmeriei în ceea ce privește transportul de armament și muniție în anumite limite. Și Comisia... de la Senat... ne-a venit propunerea ca acest... această limitare să se refere la 25 de arme și 30.000, deci maximum 25 de arme și 30.000 de cartușe.

Comisia noastră a apreciat că acordarea unei astfel de facilități este extrem de nepotrivită, din cauza faptului că, având 25 de arme și 30.000 de cartușe, muniție aferentă, poți face chiar un bun atentat. Și, atunci, a înlocuit expresia „și” cu expresia „sau”. Deci există posibilitatea ca armurierii, firma respectivă să transporte armament, muniție în limitele de până la 25 de arme sau 30.000 de cartușe, cu pază proprie, dar nu împreună 30.000 de cartușe cu 25 de arme. Și în această variantă a fost făcut amendamentul respectiv, pe care toată comisia l-a susținut. Și grupul nostru parlamentar, evident, va vota acest proiect de lege.

Intrăm în amendamentele admise. Primul. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de-al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Mulțumesc foarte mult. Proiectul de lege merge la votul final.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2014 privind prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006...

Raportul nu are amendamente; caracterul ordinar. Inițiatorul?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează cadrul legal pentru prorogarea unor termene referitoare la derularea programelor naționale de sănătate până la data de 1 ianuarie a anului 2015.

Având în vedere faptul că actul normativ a produs efectele juridice, în baza raportului comisiei de specialitate, susținem adoptarea acestuia.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri... nu... Președintele Comisiei pentru sănătate și familie, domnul Buicu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 4/2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Proiectul de lege reglementează cadrul legal pentru prorogarea termenului de aplicare a transferului, al implementării și finanțării Programului național de sănătate în responsabilitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate până la data de 1 ianuarie 2015.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de către Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Un proiect de lege aparent banal, care însă consfințește un lucru important, zic eu, și anume acela al blocării proiectului de descentralizare a sistemului de sănătate. Acest proiect de lege, ordonanța în sine, consfințește acest lucru și denotă incapacitatea Guvernului de a promova și de a dezvolta în continuare sistemul sanitar.

Alte luări de cuvânt? Domnule deputat, aveți cuvântul. Nu vreți să luați cuvântul? Nu.

Bun. Atunci merge la votul final, nefiind alte amendamente admise sau respinse.

Proiect de lege pentru aprobarea ordonanței...

A venit și Ordonanța nr. 94... raport. O să... Ați dat-o și staffului tehnic s-o distribuie? Stafful a distribuit-o? Stafful tehnic, distribuiți-o la liderii de grup. Când o distribuiți, atunci începem dezbaterea.

26. Proiectul de lege pentru completarea art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Trei amendamente admise; caracter ordinar. Inițiatorii?

Nu doresc să ia cuvântul.

Comisia pentru industrii și servicii? Domnul deputat Iane, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, provenit printr-o propunere legislativă a unui grup de deputați PNL.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, Guvernul susține, Senatul a adoptat propunerea legislativă, cu amendamente, și Comisia juridică a avizat favorabil proiectul de lege. Astfel, în ședința din 27 mai 2014, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond și s-a înregistrat la comisie cu nr. 4c-3/33 din 29 mai 2014.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au reexaminat proiectul de lege în ședința din 10 februarie și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prezentul raport înlocuiește integral raportul inițial, 4c-3/33/2014 din 17 martie 2014. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege care completează art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 99 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață a fost dezbătut în Comisia pentru industrii și servicii și, în urma discuțiilor care au avut loc atât cu ANPC, cât și cu Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, am agreat o formă a alin. (2), după care am introdus un nou alineat care are o prevedere, spunem noi, foarte utilă consumatorilor, în sensul în care îi ajută pe aceștia să diferențieze foarte clar produsele care sunt reduse datorită unei reduceri comerciale obișnuite de produsele care sunt reduse datorită faptului că se află la limita valabilității, respectiv cu trei zile înainte de limita valabilității. Și modificarea constă în faptul că acestea se vor pune pe rafturi „vizibil delimitate” – aceasta este exprimarea care s-a agreat –, în așa fel încât să nu aducă cheltuieli suplimentare importante rețelelor comerciale, dar în același timp să satisfacă dezideratul de a atrage atenția consumatorilor asupra faptului că aceste produse sunt nu numai reduse, dar se află și la limita valabilității.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege.

de acord să-l votăm, cu amendamentul ca în viitor să putem să intervenim asupra acestui proiect de lege și să băgăm și aceste amendamente de care am vorbit.

Domnul Ciuhodaru.

Este un proiect de lege bun, pentru că oricând oamenii trebuie să fie informați despre ceea ce cumpără din magazine. Au fost multe situații în care aceste produse la limita valabilității au creat probleme de sănătate. Și, măcar din punctul de vedere al corectitudinii informării, acest proiect de lege este un pas înainte. Eu sper să votați și proiectul de lege ce prevede „Educația pentru sănătate și igiena alimentației” ca disciplină obligatorie în instituțiile de învățământ, pentru că, fără informare, doar pe separarea pe un singur raft, lucrurile nu sunt rezolvate. Vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intrăm pe amendamentele admise. Primul amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu.

Cel de-al doilea amendament admis.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

27. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 pentru amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

27 de amendamente admise, caracter ordinar. Pe procedură? Domnul Dobre.

Mulțumesc.

Păi, ori dumneavoastră, ori domnul deputat?

Domnul Iane și după aceea domnul...? Sau invers, cum vreți? Haideți, vă rog frumos, dezbateri generale.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este adevărat, în Comisia pentru industrii noi am dat un aviz favorabil pentru acest proiect de lege. Însă acolo – și trebuie să spun acest lucru – am avut o intervenție, spunând că s-ar putea să fie, în urma adoptării acestui proiect de lege, defavorizați micii comercianți, pentru că aceștia își desfășoară activitatea în spații mici, cu posibilități reduse de a face distinctiv rafturi pentru produsele care se apropie de termenul de expirare. Și am mai spus în comisie că ar trebui discutată și o reducere de preț la aceste produse care se apropie de timpul de expirare. Eu cred că ar fi trebuit să prindem aceste amendamente.

În orice caz, este un proiect al colegilor noștri, este un proiect bun, care favorizează într-un fel consumatorii și sunt

Domnul președinte,

Am convenit cu colegii și din celelalte grupuri parlamentare pentru o dezbatere suplimentară și o amânare de două săptămâni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Cartelele, vă rog frumos.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

25 de amendamente admise, cinci respinse. Procedură de urgență; caracter organic. Guvernul României?

Aveți cuvântul. ## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc. Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni deputați,

Ordonanța de urgență nr. 94 din decembrie 2014 intervine asupra Legii educației naționale datorită unor situații care solicită într-adevăr rezolvări rapide, atât la nivelul învățământului preuniversitar, cât și în cadrul învățământului superior. În acest fel sunt modificate șase articole privind învățământul profesional prin introducerea formei de pregătire în sistem dual, începând cu septembrie 2015, adică de la începutul noului an școlar, situație care prevede că elevii care au terminat cele 10 clase obligatorii pot alege, pot declina pentru această formă de învățământ. Totodată, vreau să subliniez că rămâne învățământul profesional de trei ani pentru elevii care au terminat ciclul gimnazial. În învățământul superior sunt modificate patru articole, dintre care unele legate de probleme de finanțare, de probleme legate de abilitare. Și se modifică Ordonanța de urgență nr. 75/2005 privind activitatea și competența ARACIS-ului.

Ținând cont de faptul că timpul era foarte scurt de la finalizarea discuțiilor din Comisia pentru învățământ a Camerei, ministerul nu a putut să analizeze amendamentele făcute, noi suntem pentru menținerea textului în integralitatea ordonanței de urgență.

Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru învățământ. Domnul deputat Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

## Stimați invitați,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din ședința din 25 februarie 2015, comisia a propus, cu 12 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Doamna deputat Turcan.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Încep prin a vă mărturisi că apreciez faptul că astăzi am reușit să supunem plenului Camerei Deputaților raportul pe această ordonanță de urgență, în condițiile în care săptămâna aceasta s-ar fi adoptat tacit și o ordonanță care a adus câteva lovituri grave sistemului de educație, practic, n-ar fi fost dezbătută în Camera Deputaților.

Așadar, apreciez că astăzi aveți un raport în față, chiar cu întârziere.

Vreau să vă aduc la cunoștință tuturor: o dată, că această ordonanță n-a avut niciun caracter de urgență și ea a fost adoptată netransparent, fără dezbatere publică, încălcând legea dezbaterii publice și a transparenței decizionale, aducând grave prejudicii sistemului de calitate și performanță al educației românești. Astăzi, în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu sprijinul colegilor din toate grupurile parlamentare, am reușit să corectăm două aspecte și vreau să știți că astăzi, practic, s-a corectat tot ceea ce însemna diluare și regres în funcționarea învățământului profesional dual și, de asemenea, posibilitatea de a renunța în mod unilateral la titlul de doctorat. Pentru aceasta, colegii din PSD merită aprecierea, pentru că articolul care dădea voie unor persoane deținătoare de titluri de doctorat să renunțe în mod unilateral a fost respins în unanimitate.

Rămân totuși trei aspecte grave care în continuare lovesc în sistemul de educație și sunt convinsă că toți cei de față aici ne dorim calitate, performanță și standarde de competență comparabile cu ceea ce există în plan internațional.

În continuare, prin această ordonanță de urgență, ARACIS-ul, instituție de bază în verificarea calității sistemului universitar, rămâne politizat. În continuare ARACIS-ul rămâne premiat pentru faptul că la final de an 2014 nu a fost în stare să organizeze concursuri pentru a ocupa locurile vacante.

În continuare rămân discriminări în sistemul ierarhic academic universitar între cei care au diplome de doctorat și cei care nu au, pentru că, în baza legii, până la finalul anului 2014, pentru a putea parcurge ierarhia didactică universitară, exista obligația deținerii titlului de doctor. Acest termen a fost prorogat și oameni care au respectat legea au acum același statut cu oameni care au încălcat legea și au rămas în sistemul universitar românesc.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat. Domnul Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este incredibil că ați promovat o ordonanță de urgență pentru un singur om. Doar pentru că cineva, și îl știm toți în această sală și în întreaga țară, cu o teză de doctorat cel puțin discutabilă, a vrut să se spele pe mâini, ați dat acest proiect de lege, această ordonanță. Poate n-ar trebui să mă mir atât de tare când tot un ministru al dumneavoastră, ministrul sănătății, domnul Arafat, a spus că doctoratul în domeniul medical este o simplă formalitate, doar pentru că Domnia Sa nu a reușit să o ducă la bun sfârșit. Și-a pierdut și funcția universitară, și directorul de rezidențiat.

Este drept că pentru Domnia Sa este doar o formalitate. În fond, la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, unii trebuie să aibă doctoratul, iar alții nu. Depinde dacă este condusă sau nu universitatea de un rector devenit cetățean fără de onoare al acestui oraș, al Iașiului.

Din punctele enumerate de doamna Turcan, politizarea ARACIS-ului și orientarea preferențială a fondurilor către școala doctorală arată, de fapt, ce faceți astăzi în învățământ. Dacă acele puncte nu vor fi eliminate, nu voi vota acest proiect de lege.

Domnul deputat Ganț.

## Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Am să mă refer numai la partea care se ocupă de așa-zisul învățământ profesional dual. Doresc să vă aduc în atenție faptul că sistemul de formare duală a fost inventat în Germania și presupune, de fapt, ca agenții economici să-și formeze forță de muncă, să le acorde niște certificări, de regulă prin intermediul camerelor de comerț și industrie, și nu prin sau prin intermediul unui sistem de învățământ de stat.

El a fost inventat nu de dragul de a exista o formă nouă de învățământ, ci a răspuns unor comenzi ale pieței muncii. Era nevoie și este nevoie în continuare de forță de muncă calificată pentru anumite meserii și profesii și, în acest sens, s-a încercat realizarea acestei forme de formare direct la locul de muncă și utilizând tehnologia cea mai nouă, pe care acei agenți economici o aveau la dispoziție, spre deosebire, de exemplu, de școlile profesionale, a căror dotare lasă de dorit și nu este nici pe departe la stadiul la care se află aparatura, mașinile utilizate în industrie. Așa că putem să vorbim, eventual, despre un sistem profesional cu elemente duale care a luat ființă, de fapt, în România, printr-un proiectpilot, la Brașov, unde agenți economici germani care au investit în România au simțit nevoia formării acestor tineri pentru nevoile pieței muncii din regiune și a luat ființă această școală profesională germană „Kronstadt”. Între timp, experiența s-a extins la Timișoara, Sibiu și Cluj. Există, evident, o tendință și o cerere din partea pieței muncii în acest sens și e bine să răspundem acestor semnale, dar să răspundem corect.

Textul inițial al ordonanței era, în opinia mea și după o consultare pe care am avut-o cu mulți investitori germani și austrieci, o greșeală. Faptul că astăzi colegii din toate grupurile parlamentare care au lucrat în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au admis amendamentul care, spre exemplu, permite orientarea către această formă de școlarizare după terminarea gimnaziului e un lucru de salutat, e un lucru normal și, dacă îmi este permis, vreau să le mulțumesc în acest sens.

Pe de altă parte, am aflat aici poziția circumspectă a domnului secretar de stat, nu în nume personal, ci în numele ministerului, cu care nu pot fi de acord. Deci opinia ministerului este fundamental greșită și în contradicție chiar cu inventatorii sistemului, și anume agenții economici germani.

Mulțumesc foarte mult. Domnul profesor Andea.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea numai să spun că nu sunt chiar așa de multe bile negre în textul ordonanței, așa cum a fost adoptat de către Guvern și de către comisia parlamentară. Am să dau un singur exemplu, cu cei cărora li s-a prelungit termenul până în septembrie ca să-și susțină doctoratul. Cu toții știm că planul de școlarizare se face pe un an universitar. Ca urmare, dacă noi în data de 8 februarie, care era termenul-limită prevăzut prin Legea nr. 1, am fi scos de la ore asistenții care nu și-au terminat doctoratul, rămânea un gol care era imposibil să fie completat la jumătatea anului universitar. Aceasta a fost și susținerea caracterului de urgență al ordonanței, pentru că trebuia găsită o soluție până la sfârșitul anului universitar.

Al doilea caracter de urgență a fost subliniat de colegul de la minoritatea germană, și anume faptul că, dacă am vrea ca din toamnă învățământul dual să prindă viață, noi trebuie să-l adoptăm înaintea începerii anului universitar. Iată așadar cel puțin două argumente care justifică urgența acestei ordonanțe și, desigur, sunt și alte argumente care arată că Guvernul a gândit bine măsurile pe care ni le-a propus.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Mergem la amendamentele admise.

Cei care au amendamente respinse, atenție, să le urmărească. Da, vă rog frumos.

Calupuri de câte cinci, da?

Mulțumesc foarte mult. 1–5.

Obiecții, comentarii? Nu.

Admis. 6–10. Domnule Árpád?

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

La punctul 8 este o eroare materială. De fapt, de punere în pagină, pentru că este în amendamentul propus de comisie sintagma „și cultele religioase”, care apare la sfârșitul propoziției, în locul lui este după „autorităților administrației publice locale”, „și cultelor religioase”. Deci: „cu consultarea autorităților administrației publice locale și cultelor religioase, având în vedere tendințele...”, deci cele trei cuvinte apar într-un loc greșit și devine fără sens.

Comisia?

Mulțumesc, domnule președinte. Da, are dreptate, s-a făcut o eroare materială și susțin și eu amendamentul domnului Árpád.

Mulțumesc foarte mult. Eroare materială. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Punctele 9 și 10 ca amendamente admise ale comisiei. Nu.

Aprobate. De la punctul 11 la 15? Nu, aprobat. De la punctul 16 la 20. Obiecții, comentarii? Doamna Turcan.

Ce amendament de la amendamente respinse și unde?

Propunem abrogarea următoarelor articole, de la punctele 19, 20 și 21, în condițiile în care se deschide poarta spre arbitrar în abilitarea școlilor doctorale și, de asemenea, în finanțare.

Iar punctul 21, dragi colegi, este cel referitor... care aduce discriminarea în ierarhia universitară prin prorogarea termenului de obținere a titlului de doctor de la încheierea anului universitar 2014–2015 până la încheierea anului universitar 2015–2016.

Așadar, vă solicit să respingem, de fapt, articolele de la aceste trei puncte și să acceptați amendamentele respinse de abrogare.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun. Deci, dragi colegi, doamna deputat a intervenit o singură dată, bănuiesc, pentru toate cele trei. Am înțeles.

Deci la poziția 19 din amendamente admise textul este nemodificat.

Primul amendament respins cere abrogarea acestei prevederi.

Pregătiți-vă cartelele.

Poziția 20.

118 voturi pentru, 3 abțineri, 74 de voturi împotrivă. Adoptat.

Punctul 25.

Obiecții, comentarii, dacă sunt? Nu sunt.

Aprobat.

Textul comisiei cu amendamentele admise; proiectul de lege merge la votul final.

Dragi colegi, aici ne oprim, ne revedem în 30 de minute pentru sesiunea de vot final.

A fost respins.

Obiecții, comentarii? Vă rog, doamnă deputat.

Așa cum am spus, ordonanța premia ARACIS-ul pentru faptul că nu și-a organizat concursurile pentru ocuparea posturilor și, de asemenea, aduce politicul în structura ARACIS-ului. Până acum, pe lege, 70% din mandate erau scoase la patru ani la concurs, astfel încât să se evite politizarea, acum, într-un mod total netransparent și arbitrar, a fost scăzut acest procent de la 70% la 30%, iar toate aceste poziții sunt ocupate, din păcate, pe criterii politice. Așadar, susținem abrogarea acestor articole de la punctele 22, 23, 24.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Poziția 22, la 22 ce doriți, tot așa, doamna deputat? Bun.

Punctul 22, eliminarea textului.

Punctul 23. Eliminarea textului comisiei.

Nu s-a aprobat.

Punctul 24. Eliminarea textului comisiei.

Comitetul liderilor? Vă rog frumos.

Stați o secundă, dragi colegi, că am înțeles că se schimbă programul.

Bun. Mai avem două rapoarte pe care liderii de grupuri au fost de acord să le citească.

Domnul deputat Man, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petițiilor, are rapoartele pe semestrul II al anului 2013 și semestrul I al anului 2014.

Domnule deputat, o să vă rog frumos să ne prezentați cele două rapoarte, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi, 29. Promit să nu fie foarte lung. Prezentare raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I 2014.

În perioada 1 ianuarie–30 iunie 2014, comisia și-a desfășurat activitatea în cadrul celor 60 de ședințe, precum și în subcomisiile sale de analiză.

În primul semestru al anului 2014, s-au înregistrat la comisie 336 de petiții, au fost acordate 21 de audiențe și s-au deplasat în teritoriu, pe subcomisii, în 12 județe.

În primul semestru al anului 2014, cel mai mare număr de memorii vizează domeniul justiției, fiind astfel adresate comisiei 86 de petiții cu o asemenea cazuistică.

În limitele competenței sale și ale raporturilor constituționale de separație și echilibru între puteri, comisia a fost preocupată de modul cum este administrat actul de justiție.

Petițiile privind domeniul justiției au fost remise, pentru analiză și soluționare, în proporție de 90% Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii.

Din totalul celor 336 de petiții adresate comisiei în perioada de referință, 46 au vizat probleme întâmpinate de petenți în sfera drepturilor lor de natură socială, în sensul larg al termenului.

Petițiile care reclamă prezumtive abuzuri și ilegalități în domeniul pensiilor și relațiilor de muncă prezintă, în continuare, ponderea cea mai mare, de 30%, dar în continuă scădere, de la o pondere de peste 60%, înregistrată în anul 2010. Comisia constată ameliorarea calității colaborării cu Casa Națională de Pensii Publice, în cazurile petițiilor care reclamă calculul greșit al pensiilor.

Totuși, comisia insistă pentru o mai bună organizare a activității Comisiei Centrale de Contestații, astfel încât întârzierile de formulare a răspunsurilor acestei instituții, de mai mult de un an de la depunerea contestației, să nu se mai repete.

Petițiile care reclamă prezumtive abuzuri și fapte nelegale în domeniul relațiilor de muncă reprezintă 22% din totalul petițiilor din domeniul social. Majoritatea petenților solicită sprijinul comisiei în vederea recuperării vechilor lor locuri de muncă din care au fost disponibilizați, cu acordul lor scris.

Domnule deputat, vreți să citiți 18 pagini, ca să știu?

...s-a constatat că la un număr de 97 de petiții nu s-a respectat termenul de 30 de zile.

Din totalul celor 336 de petiții înregistrate în evidența comisiei în perioada de raportare, un număr de 24 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acționeze pentru rezolvarea acestora.

Foarte pe scurt raportul pe semestrul II al anului 2013. Comisia a avut 283 de petiții adresate Parchetului General, CSM-ului, Autorității Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului, iar aceste rapoarte, atât cel pe semestrul I 2014, cât și cel pe semestrul II 2013, puteți să le consultați la Biroul permanent sau la sediul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Primul raport, pe semestrul II 2013. Dezbateri generale.

Ceva obiecții, comentarii?

Nu.

Mulțumesc.

Am luat act de el.

Cel de-al doilea, semestrul I al anului 2014? Nu.

Mulțumesc.

Rapoartele au fost aprobate.

Ne revedem la ora 16.00 pentru începerea sesiunii de vot final.

PAUZĂ

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală, pentru a începe sesiunea de vot final.

- Avem 30 de puncte pe ordinea de zi.

- Când doriți, să începem o verificare a votului, a prezenței

- de fapt.

- Facem o verificare a prezenței? Da?

- Pregătiți-vă cartelele, vă rog frumos.

2. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat

de deputat (în urma demisiei domnului deputat Nicu Marcu).

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru politică economică vă propune adoptarea proiectului de lege.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru agricultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu vă propun adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am afirmat și în cadrul dezbaterilor generale, sunt sceptic că, mutând astfel de structuri de la Ministerul Mediului la Ministerul Agriculturii, facem un lucru bun, pentru că se schimbă filozofia. La Ministerul Mediului este vorba de protecție, la Ministerul Agriculturii este vorba de exploatare.

Așadar, depinde ce vrem să facem. Riscăm să decimăm populațiile piscicole din țara noastră prin astfel de decizii. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Explicarea votului, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am spus-o și la dezbaterea proiectului de act normativ, este un lucru foarte bun pe care îl facem astăzi. Reparăm o greșeală făcută acum doi ani de zile și cred eu că readucerea ANPA la Ministerul Agriculturii va rezolva și problema sursei fondurilor europene, pentru că tocmai vreau să vă spun că s-a blocat POP-ul – Programul Operațional pentru Pescuit. Printr-o scrisoare a Comisiei Europene de la Bruxelles, transmisă Ministerului Agriculturii, ne informează că din cauza unui audit făcut – și sunt mari probleme la Ministerul Agriculturii pe acest segment – absorbția fondurilor europene pe Programul Operațional pentru Pescuit este blocată.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

7. Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, reexaminată la cererea Președintelui României. Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma propusă de către Senat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2014 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

-

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare și reglementarea altor măsuri fiscalbugetare.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Legea este ordinară, procedura de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică vă propun adoptarea proiectului de lege.

12. Propunerea legislativă privind aprobarea plății anuale a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru agricultură vă propun adoptarea proiectului de lege.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea proiectului de lege.

16. Propunerea legislativă pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

17. Proiectul de lege pentru conferirea titlului de „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc.

Legea este ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Clement Negruț:**

Stimate domnule președinte, mulțumesc foarte mult. Mărturisesc că nu am luat cuvântul la dezbateri generale, deși vorbele lui Avram Iancu, care spuneau „No, hai!”, m-au îndemnat s-o fac, dar cred că a fost mai bine că nu am venit să vorbesc la dezbateri generale și o fac acum, la explicarea votului.

Ion Rațiu spunea: „Patriotismul nu se strigă, se afirmă!”. Iar astăzi, dragi colegi, noi ne-am afirmat patriotismul, îl cinstim pe cel care a fost Avram Iancu, îl onorăm, acordându-i titlul de „Erou al Națiunii Române”, pe cel care spunea că: „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită”, un vizionar, un mare patriot, pe care nu avem dreptul să-l uităm, dar totodată vă asigur, dragi colegi, că de la Zlatna la Bucium, de la Abrud la Avram Iancu, cetina brazilor încă mai freamătă la numele de Avram Iancu, o rădăcină a neamului românesc, pe care n-o va smulge nimeni, niciodată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul Remus Cernea, explicarea votului.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

Am votat pentru acest act normativ, având în minte faptul că adevărata prețuire și cinstire a liderilor pașoptiști, care au adus popoarele lor în modernitate și au susținut emanciparea națională a românilor și maghiarilor, o putem face astăzi, mizând pe acele valori democratice care ne unesc și ne apropie, și ne ajută să păstrăm diversitatea etnică, diversitatea religioasă, culturală și istorică din România și din Ardeal.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

18. Proiectul de lege pentru completarea art. 24 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea proiectului de lege.

19. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2014 privind prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea proiectului de lege.

Este o lege ordinară.

21. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Legea este organică, procedura de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru cultură vă propun adoptarea proiectului de lege.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști.

Legea este organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final a fost depășit. Suntem prima Cameră sesizată.

23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public și privat al statului și modificarea unor acte normative.

Procedură de urgență.

Lege organică.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru apărare vă propun adoptarea proiectului de lege.

Scuzați-mă! Explicarea votului, domnul Márton Árpád.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Așa cum am spus și la dezbaterile generale, nu ni se pare corect, chiar ni se pare discriminatoriu, ca o biserică să fie înzestrată cu ceva din domeniul public în același județ – eu sunt deputat de Covasna – în care un imobil care a aparținut Bisericii Reformate a fost renaționalizat de justiție, o decizie incorectă a justiției – îmi asum această declarație –, și Biserica Romano-Catolică n-a reprimit o altă clădire care, la fel, i-a aparținut, a fost construită de enoriașii săi.

Nu mi se pare corect, mi se pare discriminare ca o biserică să primească ceva ce nu i-a aparținut niciodată, n-a contribuit la el, iar alții să nu reprimească ceea ce le-au aparținut.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Cernea.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Această scurgere de proprietăți publice către culte trebuie să înceteze. Este o scurgere imorală, e o scurgere care revoltă deja mari părți ale societății. Avem nevoie de o legislație clară, simplă, care să prevadă cum anume sunt finanțate cultele, cum sunt impozitate și cum sunt fiscalizate afacerile acestora.

Cred că această scurgere de bunuri publice sau de fonduri publice către culte, arbitrară și de multe ori interesată, chiar electoral, ar trebui să facă obiectul unei investigații, la un moment dat, din partea DNA.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Propunere..., domnul ministru al apărării, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc parlamentarilor pentru acest vot, pentru că nu este vorba numai de acea locație care a fost transferată Episcopiei Ortodoxe de Harghita și Covasna, ci și de unele obiective militare care au trecut în administrarea Ministerului Apărării Naționale și a Serviciului Român de Informații.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea unor acte normative privind jocurile de noroc. Legea este organică.

- Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune

- adoptarea propunerii legislative.

-

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ca inițiator al acestui proiect de lege, mulțumesc pentru că ați votat împotrivă, mulțumesc că ați votat împotrivă pentru că ceea ce era în textul final era sută la sută contrar intențiilor inițiatorilor.

Este important ca statul român să decidă dacă un venit din impozit de o sută, de două sute de milioane lei poate să echivaleze cu plăți și cu cheltuieli sociale pentru familii destrămate, soarta copiilor periclitată din cauza accesului prea larg al familiilor și al păturii sociale foarte expuse unor jocuri de noroc..., a unor probleme care, din punctul nostru de vedere, dacă nu sunt rezolvate, vor crea și mai multe cheltuieli statului român.

De aceea, atrag atenția, este nevoie să revenim asupra acestei probleme și să tranșăm, ca toate țările centraleuropene și majoritatea țărilor vest-europene.

## Mulțumesc.

Domnule deputat Orban. Explicarea votului. Oricum, propunerea a fost respinsă, gata!

Sper ca Partidul Social Democrat să-și mențină poziția și atunci când va veni spre dezbatere și adoptare ordonanța de urgență care s-a emis cu aproape același conținut ca și această propunere legislativă care a fost respinsă astăzi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

25. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 761 din 17 decembrie 2014.

Legea este organică.

Procedura de urgență.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități propun adoptarea Legii privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 55/2014.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Atunci când Guvernul a adoptat infama Ordonanță nr. 55, v-am spus că încalcă Constituția. Nu ați vrut să ne ascultați. Astăzi, prin votul nostru împotrivă, vă spunem că încă o dată încălcați Constituția. Văd că nici astăzi nu ați vrut să ne ascultați. Ceea ce se va întâmpla însă în continuare va fi o luptă pentru a vă demonstra că, într-adevăr, ceea ce vă spunem este corect și să vă convingem că respectarea Constituției nu este opțională.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc.

26. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și ale Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Legea este organică.

Procedura de urgență.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

27. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic vă propun adoptarea propunerii legislative.

Vă rog frumos să păstrați liniștea în sală. Domnule deputat Cernea, explicarea votului. Vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Niciodată nu am făcut dialog cu sala, dar mă gândesc la câte strigăte de disperare au animalele atunci când sunt ucise de către persoane care își găsesc o plăcere în a vărsa sânge nevinovat. Acele animale suferă, acele animale au pui pe care-i iubesc, pe care ar vrea să-i crească și de multe ori viețile lor sunt răpite prin astfel de acțiuni ale unor persoane

care trădează o mentalitate barbară. Avem nevoie de o lege care să interzică vânătoarea din plăcere.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc, domnule deputat.

28. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Legea este organică. Procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport vă propune adoptarea proiectului de lege.

Partidul Național Liberal a votat pentru aprobarea acestei ordonanțe, dar a făcut-o doar pentru că am reușit după multe insistențe să dezbatem și să aprobăm în Comisia pentru învățământ amendamentele pe care le-am propus.

Aș vrea să mulțumesc colegilor care au votat pentru adoptarea amendamentelor noastre astăzi. Ar fi fost păcat ca această ordonanță să fi fost adoptată tacit în lipsa unei dezbateri pe care am cerut-o cu insistență.

Apreciem, de asemenea, atitudinea colegilor noștri din PSD care au înțeles să retragă cele două articole ale ordonanței, referitoare la posibilitatea renunțării la titlul de doctor, care au constituit, de fapt, motivul emiterii acestei ordonanțe, înțelegând că în România de astăzi nu putem emite legi pentru o persoană.

Am reușit azi, de asemenea, să îndepărtăm confuzia referitoare la prevederile ordonanței în ceea ce privește învățământul profesional în sistem dual, cel care este din ce în ce mai de interes pentru tineri, având în vedere faptul că absolvenții acestui tip de învățământ sunt angajați în proporție de 90%. Răspundem astfel solicitărilor de la agenții economici care investesc în România și care au nevoie și ne cer cu insistență să le oferim muncitori calificați. Dacă vrem cu adevărat creșterea investițiilor străine în România și creșterea gradului de ocupare a tinerilor, e bine să fim consecvenți și să dezvoltăm în continuare acest tip de învățământ.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

29. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Legea este organică.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități vă propun adoptarea proiectului de lege.

## **Doamna Adriana Doina Pană:**

## Stimați colegi,

Silvicultorii foarte devotați pădurii i-au dat o poreclă, îi spun Muta. Când i-am întrebat de ce, mi-au spus că, dacă ar putea vorbi, la ce i s-a făcut, ar urla de am fugi din țară. Astăzi Muta vă mulțumește.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, explicarea votului. Și se pregătește domnul deputat Korodi.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi e greu să spun de ce am votat împotrivă, după ce am ascultat fostul ministru al pădurilor care tocmai ne explica titulatura pădurii sau definiția pădurii, așa cum e cunoscută ea în argoul popular, Muta. Dânsa a fost o necuvântătoare la păduri.

Dar problema Codului silvic este că de fiecare dată încercăm să reglementăm exploatarea pădurii. Toată lumea se cramponează de acest capitol, care este unul dintre capitolele legii fundamentale a silviculturii românești, dar nimeni nu se întreabă cum facem să creștem suprafața de păduri. Ar trebui să punem accent, și noi de-aia am votat împotrivă, pentru că nu se rezolvă problema creșterii suprafeței de păduri prin Codul silvic...

Și, domnule prim-ministru, la o lună de zile, vă spun de la această tribună, de la intrarea în vigoare a noului Cod silvic, o veți modifica prin ordonanță de urgență. Să dea Dumnezeu să nu fie așa, o s-o discutăm, veți vedea, sunt aspecte contradictorii și am spus-o de la această tribună...

Vă rog frumos să finalizați.

...în conținutul legii care vor crea mari probleme de aplicare. Nu se poate să vă întoarceți la...

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

...studiile sumare de amenajare. Nu se poate, după ce ați patentat această procedură între 2001 și 2004 și au dispărut aproape 300 de mii de hectare.

Vă mulțumesc foarte mult.

...indiferent care sunt interesele.

Domnule deputat, ați depășit două minute. Domnul Korodi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Știu, se poate și mai bine. Dar pasul făcut astăzi încheie o procedură care era în Parlament cred că de trei ani de zile.

Sunt convins că această modificare a Codului silvic și, până la urmă, o nouă față a Codului silvic va putea să-și arate efectele și să protejeze pădurile României, dacă va veni cu celeritate în perioada următoare și vor veni actele normative de implementare, care sunt cele mai importante. Pentru că prin acest cadru legal, în sfârșit, punem capac monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului.

Pe de altă parte, în sfârșit, reușim să direcționăm materie primă pentru companii mici și mijlocii, care sunt esența economiilor locale și dezvoltării locale.

Pe de altă parte, ceea ce este important, că cei care până acum nu și-au permis să plătească din cauza taxelor foarte mari și a costurilor foarte mari ale protejării proprietăților private de păduri vor putea să o facă. Dar, desigur, cum am zis, și sunt convins că și din cei care au votat împotrivă, și din cei care au votat pentru sunt foarte mulți oameni care au intenții dintre cele mai bune. Important este să știm să aplicăm acest Cod silvic prin acte normative foarte corecte și foarte precise și cât mai repede.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule prim-ministru Victor Ponta, după care doamna ministru Grațiela Gavrilescu.

## **Domnul Victor Viorel Ponta** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Domnule președinte,

Aș vrea să mulțumesc fostului ministru al pădurilor, liberal, doamna Varga, fostului ministru, domnul Korodi, și fostului ministru, doamna Pană, pentru că a fost un efort de aproape doi ani, pentru ca la Guvern și, după aceea, în Parlament să fie adoptat acest Cod silvic de care România și pădurea aveau nevoie.

Vreau să explic de la tribuna Parlamentului că interesele private ale marilor companii neromânești care exploatează în mod excesiv lemnul în România și-au găsit, din păcate, reflectarea și în Parlament, și de aceea avem și voturi contra. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Doamna deputat Gavrilescu. Doamnă ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu** _– ministrul_

_mediului, apelor și pădurilor_ **:**

## Stimați colegi,

Se uită o Românie întreagă, se uită o Românie care știe, sigur, pădurea de interes național, strategică și cred că astăzi, după șase ani de zile, când Codul silvic l-ați votat, și chiar dacă nu l-ați votat, ați pus în drepturi niște lucruri esențiale, și ați pus la locul ei o siguranță națională.

Atât timp cât ne chinuim de, așa cum spunea și domnul prim-ministru Ponta, de doi ani de zile, să aducem alături de noi toate asociațiile profesionale, pe toți producătorii mici și mijlocii, toate marile companii, Academia Română, pe toți cei implicați și, nu în ultimul rând, societatea civilă, cea care, de fapt, este cea care suferă dacă fiecare copac este tăiat ilegal, atunci astăzi Codul silvic face..., aduce pe calea cea bună un vot, prin votul dumneavoastră, votul la normalitate, viața la normalitate.

Normele metodologice, așa cum spunea și colegul nostru, fostul ministru Attila, trebuie să apară tot, conform legii, în 30 de zile, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu toți specialiștii vă vor sta la dispoziție și cu siguranță că aceste norme le vom face, și le vom face ca niciunul dintre noi să nu trăim decât într-o țară curată, într-o lume curată și într-o pădure pe care noi trebuie s-o apărăm.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnă deputat, vă dau cuvântul, dacă vreți să vă explicați votul. Dreptul la replică nu vi-l pot da, pentru că nu a fost niciun material ofensator la adresa dumneavoastră.

Dar, dacă mulțumirea înseamnă ofensă, vă dau dreptul la replică.

## **Doamna Lucia Ana Varga:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

Am votat împotriva acestui proiecte lege pentru că, într-adevăr, România avea nevoie de un cod silvic european,

un cod silvic prin care să protejăm pădurea, să dăm drept de preempțiune agenților economici din industria de prelucrare a lemnului și să-i sprijinim pe proprietari.

Într-adevăr, când am fost ministru, am avut această inițiativă, am discutat cu domnul prim-ministru Ponta la vremea respectivă și a fost de acord să facem aceste modificări. A rămas pentru mine un mister și în ziua de azi ce l-a făcut pe domnul Ponta să renunțe la acele principii pe care le-am agreat. Oare să fie interese de partid?

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Moțiunea simplă inițiată de 109 deputați.

S-a închis ședința de vot final.

Dragi colegi, vă urez o zi frumoasă și succes mâine în comisii!

## _Ședința s-a încheiat la ora 16.44._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813564]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 24/6.III.2015 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei