Stenogramă plen

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 25 februarie 2015.

Începem sesiunea de declarații politice.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru Marcel.

Se pregătește domnul senator Durbacă Eugen.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice – „Liniște și colaborare instituțională pe scena politică”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După două luni de la preluarea funcției de președinte de către Klaus Iohannis, pe scena politică românească domnesc liniștea și colaborarea instituțională între prim-ministru și președinte, atât de benefice pentru transparența decizională, stabilitatea și echilibrul țării.

Mandatul lui Klaus Iohannis a pus punct celor zece ani de agitație și dezbinare din perioada regimului Băsescu, în care acesta din urmă s-a luptat cu partidele de la putere, s-a certat cu premierul și a criticat constant Parlamentul. După zece ani de răfuieli politice între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, pare să se fi așternut liniștea pe scena politică autohtonă, fapt dovedit și de ultimul sondaj realizat de INSCOP, care a vizat colaborarea președintelui Iohannis cu prim-ministrul Victor Ponta.

Astfel, 62,1% dintre români, deși fac parte din tabere politice diferite, sunt de acord cu ideea că președintele trebuie să colaboreze cu Guvernul condus de Victor Ponta, considerând că tensiunile și conflictele nu-și au rostul între titularii principalelor funcții în stat.

Țara noastră, în care prim-ministrul și președintele colaborează în interesul național și al cetățenilor, are nevoie de reorganizare și îmbunătățire continuă a calității, performanței și eficienței în toate domeniile, pentru a ajunge la standardele europene.

Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziție activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate, însă România nu poate continua pe calea conflictului și a dezbinării, cu care a fost obișnuită zece ani, stabilitatea fiind garanția unei guvernări eficiente, care să răspundă adecvat așteptării cetățenilor.

Trebuie să fim conștienți că România nu se află în stadiul de a îndura o instabilitate politică, are nevoie de echilibru, în contextul tensiunilor fără precedent la granița de est a țării noastre, dar și al evoluției investițiilor străine.

Președintele Iohannis a declarat în fața Camerelor reunite ale Parlamentului: „Progresul națiunii nu se poate naște din conflict permanent între cei chemați să o reprezinte, ci din efortul lor comun.” În urma primei consultări instituționale cu președintele, prim-ministrul a menționat că a fost extrem de utilă, serioasă și eficientă.

Lucrurile intră pe făgașul normal. Epoca președinteluijucător a apus, lăsând loc unui președinte-arbitru, care colaborează cu premierul pentru păstrarea stabilității și asigurarea unui climat funcțional de parteneriat pentru progresul României.

Președintele și prim-ministrul trebuie să le ofere românilor o economie puternică, salarii și pensii, locuri de muncă, perspectiva unui trai decent și o societate competentă și morală, care să funcționeze.

În încheierea declarației mele politice, aș dori să atrag atenția asupra faptului că cetățenii își doresc o activitate guvernamentală eficientă și responsabilă, care să asigure României rezultate economice pozitive, nu crize politice și instabilitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Durbacă. Se pregătește domnul senator Ghișe Ioan. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru Victor Ponta,

Domnilor colegi,

Pentru a stopa închiderile de activități și desființarea locurilor de muncă la SC ArcelorMittal Galați, se solicită Guvernului elaborarea unor strategii viabile pentru salvarea metalurgiei din România, salvând astfel economia reală a țării.

Și anume:

– se solicită ajustarea schemei de sprijinire a producătorilor de energie regenerabilă, eoliană și solară, în sensul reducerii pe mai departe a efortului marilor consumatori, principalii finanțatori ai acestor scheme. Primul pas făcut de Guvern este de salutat, dar se așteaptă și alte acțiuni similare. Taxa de cogenerare trebuie scăzută sau eliminată pentru marii consumatori;

– de asemenea, România ar trebui să urmeze exemplul altor țări din Uniunea Europeană care au implementat asemenea scheme și să facă același lucru, reduceri sau scutiri pentru marii consumatori, pentru că aceștia riscă să-și pună în pericol producția, să se închidă și se vor afla în situația în care nu vor mai putea finanța schemele de suport. De un real ajutor ar fi încheierea de contracte pe termen lung pentru marii consumatori de energie;

– crearea unui nou produs în comercializarea de energie: energie pentru marii consumatori industriali, al cărei preț să fie negociat în funcție de volumul de energie cumpărat, în funcție de durata contractului de cumpărare, modul de livrare și consum, dar și modalitatea de plată. Acest tip de contracte ar permite, pe de o parte, producătorilor de energie să atragă fonduri importante, iar, pe de altă parte, consumatorii vor putea să-și elaboreze strategii pe termen lung;

– reducerea suprataxării energiei electrice, avându-se în vedere prețul mare pe care marii consumatorii îl plătesc pentru sprijinirea energiei regenerabile;

– amânarea pe termen mai lung a liberalizării prețului la gazele naturale, iar creșterea prețurilor stabilită prin calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru clienții finali să fie mai mică. Știm că România trebuie să se alinieze Uniunii Europene privind liberalizarea. Solicităm ca acest calendar de liberalizare să fie, pe cât posibil, amânat, dar și adaptat, în sensul în care marii consumatori să poată plăti și să nu fie nevoiți să oprească activitatea;

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ghișe Ioan. Se pregătește domnul senator Nelu Tătaru. Vă rog, domnule senator, poftiți.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitate. Titlul declarației mele politice este „Necesitatea și importanța creșterii salariilor și pensiilor în România”.

Apelul meu este direct către prim-ministru, domnul deputat Victor Ponta.

În știința managementului se spune de către un specialist, Robert James Farmer, că „nu există țări bogate și țări sărace, există țări bine conduse sau țări prost conduse”.

Studii sociologice de specialitate arată că un cetățean este dispus să-și părăsească țara, să meargă să lucreze în străinătate, dacă acolo poate câștiga, pentru aceeași muncă, de patru, cinci sau mai multe ori decât la el acasă.

O recentă știre arăta că anul trecut mai multe zeci de mii de români – se pare că peste 100.000 – au părăsit România pentru a lucra în Germania. Dacă salariul minim în România este în jur de 200 de euro, în Germania este de peste 1.300 de euro. Asta înseamnă că ne putem aștepta în continuare ca, în mod accelerat, cetățenii români, dar mai ales tinerii să plece să lucreze în străinătate.

În domeniul medical, discrepanța dintre salariile din România și cele din Occidentul european, civilizat și dezvoltat, este de aproape 1 la 10. Un medic român specialist poate câștiga în țări din vestul continentului de la cinci-șase până la zece ori mai mult decât în România. Asemănător se petrece, în domeniul învățământului, cu cadrele didactice.

Din datele cunoscute până acum reiese că lipsește preocuparea Guvernului de a veni cu proiecte de lege care să îmbunătățească sistemul de salarizare în sectorul public și, respectiv, să crească pensiile.

Există două domenii strategice la îndemâna Guvernului: reducerea evaziunii fiscale și, respectiv, acțiuni pentru reducerea risipei din administrația publică centrală sau locală, care pot constitui resurse financiare importante pentru a asigura creșterile de salarii și de pensii.

În ultimii ani, prețurile din România s-au aliniat la prețurile europene sau mondiale. În multe domenii sunt chiar mai mari. A menține salariile la nivele derizorii în România și, corelat cu ele, pensiile înseamnă a condamna cetățenii la o viață mai proastă.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Nelu Tătaru. Se pregătește domnul senator Mihai Fifor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice – „Interzicerea completă a fumatului în spațiile publice nu este o pedeapsă aplicată fumătorilor, ci o dovadă de normalitate”.

În timp ce în alte țări din UE fumatul este interzis în spațiile publice, în baruri și restaurante, legea în România continuă să fie mult prea blândă. Tendința generală, cel puțin la nivelul statelor europene, este înăsprirea legislației referitoare la consumul produselor de tutun. În majoritatea statelor membre fumatul este interzis în toate spațiile publice închise, inclusiv în restaurante și baruri. La fel este și în România, cu o excepție: fumatul este interzis în spațiile publice închise, barurile, restaurantele și discotecile fiind exceptate dacă au o suprafață mai mare de 100 de metri pătrați. Această excepție se traduce, în realitate, prin predominanța spațiilor în care se poate fuma, în detrimentul celor în care nu se poate.

Legea spune că în localurile mai mari de 100 de metri pătrați este permis fumatul doar în jumătate din suprafața utilă, cealaltă jumătate fiind rezervată nefumătorilor. Patronii barurilor mai mici de 100 de metri pătrați pot opta dacă acestea sunt pentru fumători sau pentru nefumători, cu condiția să afișeze destinația spațiului. Cu alte cuvinte, vorbim despre o portiță de scăpare, pentru că nimeni nu va risca să-și piardă afacerea, în condițiile în care cei mai mulți dintre clienții localului au acest viciu.

A fuma este o alegere personală și un comportament asumat conștient, cu toate repercusiunile. În timp ce fumătorii aleg să fumeze, nefumătorii sunt nevoiți să suporte fumul și riscurile fumatului pasiv.

Accizele și taxele pe viciu nu sunt o formă de discriminare pentru fumători. Dacă la un moment dat se consideră în vreun fel lezați de implicațiile propriului comportament, pot renunța. Nu-i obligă nimeni să fumeze. Pe de altă parte, nefumătorii, prin nerespectarea drepturilor acestora, sunt obligați de către fumători să fumeze pasiv.

Nu vreau să reiau aici toate statisticile, cu procentele foarte mari, dezolante chiar, pentru o țară civilizată. S-a scris suficient despre efectele nocive ale fumatului, atât activ, cât și pasiv. Toate aceste date sunt reale, iar eu, ca doctor, văd efectele lor zilnic. Numai cine alege să ignore total realitatea condiționează modificarea legii, în sensul interzicerii complete a fumatului în toate spațiile publice, de aducerea unor dovezi concrete că fumatul pasiv este dăunător sănătății.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Chiar îi pasă cuiva de Curtea Constituțională a României sau să fie doar o bătălie politică?”.

Săptămâna trecută, Partidul Social Democrat a propus-o pe doamna Simona Maya Teodoroiu pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Propunerea noastră a obținut în plenul Senatului 87 de voturi pentru și 73 împotrivă. Propunerea PNL nu a însumat numărul necesar de voturi. Doamna Teodoroiu a depus jurământul la Cotroceni, urmând să-și exercite atribuțiile de judecător în cadrul Curții Constituționale.

Dezbaterile politice din jurul nominalizărilor au fost aprinse, poziționările politicienilor s-au canalizat pe postul obținut de un candidat sau altul, mai puțin pe funcționarea Curții Constituționale ca atare. Oare câți s-au gândit la faptul că această instituție fundamentală a României trebuie să funcționeze în parametrii normali ai unui stat de drept și ai democrației ca atare?

Într-adevăr, în anii din urmă au fost derapaje, jocuri în care Curtea Constituțională poate nu ar fi trebuit să se implice, opinii separate ale judecătorilor Curții în unele decizii luate până acum. Tocmai de aceea, Guvernul Ponta a insistat în ultima perioadă pentru normalizarea situației. De aici, miza politică a săptămânii trecute, care a fost necesitatea impunerii unui profesionist la Curtea Constituțională.

Din fericire, acest lucru s-a întâmplat. A ajuns un profesionist la Curtea Constituțională. Și, din păcate, deși reclamă lucrul bine făcut, colegii din PNL nu au înțeles acest aspect. Noul judecător al Curții Constituționale este cu adevărat un profesionist. Or, nu asta ne dorim în fiecare instituție a statului român, să avem profesioniști?

Fără a dezbate foarte mult situația de săptămâna trecută, consider că în România anului 2015 lucrurile trebuie să funcționeze altfel decât în România anilor ’90. Revoluția din 1989 a marcat trecerea de la un regim dictatorial la un regim politic democratic. Curtea Constituțională a României funcționează ca instituție a statului de drept din 1992, în urma intrării în vigoare a Constituției din 1991. Primele decizii ale Curții Constituționale au fost pronunțate în iunie 1992. În anul 2003, ca urmare a revizuirii Legii fundamentale, art. 142 alin. (1) a consacrat rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește doamna senator Silistru Doina. Doamna Silistru Doina se pregătește. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Victor Viorel Ponta vinde «pielea ursului din pădure»!”.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Este foarte greu să critici nevoia de mai bine a mediului de afaceri atunci când politicul propune o adevărată revoluție în fiscalitate. Este foarte greu să critici un vis. Dar poți critica demagogia.

Proiectul noului Cod fiscal, supus atenției publice de ministrul Darius Vâlcov, a stârnit comentarii aprinse atât în rândul analiștilor, cât și în cel al oamenilor de afaceri. Nimeni nu contestă virtuțile relaxării fiscale și necesitatea simplificării legislației în domeniu. Numai că acestea trebuie să fie sustenabile. Adevărul este că Guvernul apelează la un subterfugiu, care să-i mascheze neputința de a colecta veniturile bugetare planificate.

Întrucât România este una dintre țările europene cu una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor în PIB, sub 32%, Victor Viorel Ponta a decis să transforme această neputință în câștig politic. Dacă tot nu poate colecta taxele, impozitele și accizele la nivelul scontat, atunci să le stabilească la nivelul putinței. Ce va fi – vom vedea! Cu o lună sau două în urmă, Guvernul nu putea oferi o explicație plauzibilă de unde va acoperi diminuarea CAS cu 5% – este vorba de 5 miliarde de lei – începând cu acest an și reducerea deficitului bugetar de la 2,4% la 1,8%.

Proiectul noului Cod fiscal prevede o avalanșă de scăderi succesive la TVA, taxe, impozite și accize. Parcă prea frumos ca să fie adevărat! Sigur că mediul de afaceri își ține respirația: oare vor fi puse în aplicare minunile ministrului Vâlcov?

Reducerea cotei de TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016 și la 18% în 2019, cota redusă de 9% pentru carne, fructe și legume, scăderea cotei unice la 14% începând cu 2019, eliminarea impozitelor pe construcții și dividende, scăderea accizelor la carburanți și produse energetice, reducerea în continuare a CAS-ului și, sigur, și altele sunt inițiative benefice, care pot aduce dezvoltare economică accelerată, numai că deseori, deși calculele arată bine pe hârtie, realitatea este alta. Ministrul Vâlcov admite că în urma acestor măsuri veniturile bugetare se vor diminua cu 37 de miliarde de lei, dar, susține el, jumătate vor fi recuperate în urma efectului pozitiv înregistrat de economie. Sigur, calculul hârtiei...

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregătește domnul senator Viorel Grigoraș. Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică mi-am intitulat-o „Tactica pârjolirii terenului în fața adversarului politic sau «Cine zice, ăla e!»”.

Măsurile fiscale recent lansate în dezbatere publică de către Guvernul Ponta pot constitui o pârghie a creșterii economice și vor contribui la crearea de noi locuri de muncă. Reducerea TVA la toate produsele de la 24 la 20%, reducerea contribuției de asigurări sociale la angajat de la 10,5 la 7,5%, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice vor duce la creșterea gradului de ocupare și, foarte important, la creșterea veniturilor populației.

Este un drum al consolidării economice a României, pe care ne-am angajat nu de azi, de ieri, ci vine în continuarea și completarea Programului de guvernare al USL – Uniunea Social-Liberală, pentru cine nu-și mai aduce aminte cum se traduce acest acronim –, în noile coduri regăsindu-se măsuri cu cert impact social. Aș menționa creșterea veniturilor clasei de mijloc, ca urmare a scăderii TVA, creșterea limitei de la care nu se percep contribuții sociale la pensii, deduceri mai mari pentru întreținătorii de familie sau deduceri integrale pentru cheltuielile legate de pregătirea angajaților. Altfel spus, ne ținem de cuvânt: întărim economia și reducem inegalitățile sociale.

Toate bune și frumoase, dar... – pentru că mereu există un dar – tot nu e bine! Colegii din opoziție s-au pronunțat cu o înverșunare demnă de o cauză mai bună împotriva acestor măsuri fiscale. Probabil, nu este bine că vrem să creștem nivelul de trai al românilor. Nu este bine să ne dorim ca economia românească în ansamblu să fie mai atractivă pentru investitorii străini. Nu este bine, stimați colegi din opoziție!

Vă întreb: nu este bine pentru că măsurile sunt mai liberale decât v-ați fi așteptat, lăsându-vă fără obiectul muncii, sau nu este bine pentru simplul motiv că sunt propuse de Guvernul Ponta?! Poate dacă am fi anunțat tăieri de venituri, nicidecum o relaxare fiscală, colegii din PDL, în frunte cu domnul Cătălin Predoiu, ar fi aplaudat și ne-ar fi susținut în acest demers. Probabil, dacă Guvernul anunța o nouă austeritate, atât de dragă fostei guvernări PDL, noul și marele PNL, care încearcă să „topească” și să ascundă tocmai acel PDL responsabil de inutila și tragica austeritate a ultimilor ani, ar fi spus: bravo, domnule Ponta, în sfârșit ți-ai dat și tu seama că numai prin tăieri de venituri se poate guverna această țară!

## Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Sorin Lazăr. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Imperativ, am denumit declarația politică de astăzi „Fără discriminare!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute, un documentar intitulat „Vin românii” a fost difuzat de postul britanic „Channel 4”. Acesta aduce jigniri românilor aflați în Marea Britanie.

Potrivit comunicatelor date de „Channel 4”, documentarul analizează viețile românilor care se stabilesc în Marea Britanie, încercând să dezvăluie adevărul dincolo de aparențe.

Mă indignează faptul că un stat din Europa toleranței și a nediscriminării a permis unui post public de televiziune să incite la ură și discriminare împotriva românilor aflați pe teritoriul său.

Chiar și prințul Charles a promovat România fără ezitare, declarându-se încântat de românii muncitori, cât și de peisajele frumoase.

E o vorbă românească: „Nu există pădure fără uscături.” Aceasta este valabilă atât pentru britanici, cât și pentru români, astfel că oricând pot apărea știri de senzațional chiar și despre britanici.

Dincolo de libertatea de exprimare, românii din Marea Britanie au fost profund umiliți prin acest demers, iar atitudinea Ministerului Afacerilor Externe a lăsat de dorit, fiind necesară o intervenție fermă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin. Se pregătește domnul senator Liviu Bumbu. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică pentru această săptămână am intitulat-o „Municipiul Iași, probabil, viitoarea Capitală culturală europeană”.

## Stimați colegi,

În vederea cunoașterii și a diseminării culturii și istoriei popoarelor europene, prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între popoarele europene.

Încă din anul 1985, la inițiativa fostei actrițe din Grecia Melina Mercouri, ministru al culturii la vremea respectivă, și a omologului ei francez Jack Lang, Atena a devenit prima Capitală culturală europeană. Scopul acestei inițiative era acela de a pune în valoare particularitățile și bogățiile culturale, și nu numai, ale fiecărui oraș, integrându-le într-un context european al diversității.

De-a lungul timpului, acțiunea Capitalei europene a culturii a presupus pregătirea unui program de activități culturale desfășurate pe parcursul unui an. Este o acțiune solicitantă, iar unele orașe deținătoare ale titlului au reușit mai bine decât altele să valorifice potențialul.

Acțiunea Capitalei europene a culturii aduce multe beneficii orașelor atunci când este planificată cu grijă. Pe lângă faptul că este o inițiativă culturală, acțiunea poate da naștere unor avantaje sociale și economice semnificative, în special atunci când este inclusă în cadrul unei strategii de dezvoltare a orașului respectiv pe termen lung, strategie, bineînțeles, bazată pe cultură. Prin urmare, acțiunea respectivă ar trebui să fie consolidată, pentru a ajuta toate orașele să valorifice la maximum deținerea titlului.

După cum bine știm, România va avea în 2021 Capitala culturală europeană, alături de Grecia. Astfel, candidatele sunt orașele Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe și, mai nou, București. Decizia finală va fi luată de Parlamentul European, care acceptă candidatura, respectiv Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, care desemnează orașul ca fiind Capitală culturală europeană în anul atribuit țării sale.

Astfel, orașele deținătoare ale titlului ar trebui să-și propună să promoveze incluziunea socială și egalitatea de șanse și să asigure implicarea tuturor părților componente ale societății civile la pregătirea și punerea în aplicare a programului cultural, acordând o atenție specială tinerilor, precum și grupurilor marginalizate și defavorizate.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Bumbu. Se pregătește domnul senator Dorin Păran.

Vă mulțumesc, domnule președinte. „Recursul la memorie”

Există în istoria fiecărei țări momente decisive care-i marchează evoluția ulterioară. Un asemenea moment l-a constituit pentru România adoptarea în Parlament, la 26 februarie 2004, a Legii privind aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord. Evenimentul a marcat, fără îndoială, reîntoarcerea țării noastre în marea familie a valorilor și democrațiilor europene, de unde, cu brutalitate, istoria ne-a izgonit în urmă cu mai bine de 60 de ani. Intrarea noastră în Alianță a constituit un demers de integrare în civilizația bazată pe valorile euroatlantice.

Nu eram în Parlament pe acea vreme, dar am urmărit ședința cu maxim interes. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, iar domnul senator Sergiu Nicolaescu a prezentat raportul Comisiilor pentru politică externă și al Comisiilor pentru apărare din cele două Camere. Despre semnificația acelui moment istoric au vorbit președintele și prim-ministrul de atunci, dar și reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare: Ovidiu Petrescu – PSD, Tudor Marcu – PRM, Cornel Popa – PNL, Sorin Frunzăverde – PD, Szabó Károly Ferenc – UDMR, Varujan Pambuccian – minorități naționale și Cornel Boiangiu, din partea parlamentarilor independenți. Proiectul de lege a fost votat în unanimitate – 454 de senatori și deputați.

Adoptarea în unanimitate a acestui document de către toate partidele politice parlamentare vine după ce toate țările membre NATO au aprobat în parlamentele lor aderarea celor șapte noi state, între care și România, fapt ce s-a decis oficial la summitul din iunie 2004 de la Istanbul.

România s-a alăturat, pentru prima dată după multe decenii, unei alianțe militare puternice și democratice, care-i oferă garanția integrității sale teritoriale, premise pentru integrarea în lumea liberă, civilizată și prosperă.

Nu sunt adeptul axiomelor, nu spun lucruri mari, dar iată ce se întâmplă azi în apropierea granițelor noastre. Sunt convins că fiecare dintre noi s-a gândit măcar o dată la destinul României dacă nu ar fi fost membră NATO. Fără îndoială, componenta militară, respectiv garantarea securității, a integrității teritoriale, independenței țării, prin solidaritatea tuturor statelor membre, prin mecanismele de apărare colectivă, reprezintă componenta cea mai importantă a apartenenței la NATO.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Păran. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru. Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Acordul cu FMI trebuie continuat”.

Fondul Monetar Internațional a venit la București pentru a vedea cum se situează țara noastră în raport cu angajamentele luate. Eu aș vrea să menționez că FMI-ul este mantaua de vreme rea, din punct de vedere financiar, pentru multe țări aflate în criză și în perioada de tranziție.

În urma discuțiilor, părerea PSD-ului, exprimată de prim-ministru și de alții, este destul de ambiguă. Acordul cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană este suspendat temporar, până se găsesc soluții la nivel de experți la problemele care nu au fost armonizate. Astfel că acordul în sine rămâne în vigoare, iar faptul că nu se semnează o scrisoare de intenție înseamnă o suspendare temporară, până când experții Guvernului și experții instituțiilor

internaționale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate în interiorul acestei misiuni.

De fapt, este un angajament mai vechi. Nu este o noutate ceea ce solicită reprezentanții instituțiilor internaționale: revenirea la graficul la care România s-a angajat mai de mult și care a fost suspendat de la jumătatea anului trecut. Or, este o decizie care presupune expertize mai ample și ar fi fost incorect ca acum să se tranșeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de intenție. Or, de ce Guvernul nu a făcut expertizele necesare, ca să vină pregătit la negocierile cu FMI-ul? Nu știm. Poate vom afla cândva, când va fi prea târziu.

„În urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne și externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergența a stagnat și infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creștere mai puternică. În același timp, România se menține vulnerabilă la șocuri externe, iar remedierea bilanțurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice – în mod special, accelerarea absorbției fondurilor Uniunii Europene pentru modernizarea infrastructurii publice –, de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor de stat și rezolvarea moștenirilor lăsate de criză în sectorul financiar”, se arată într-o declarație a misiunii Fondului Monetar Internațional privind consultările periodice potrivit articolului IV din statutul instituției.

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru. Se pregătește domnul senator Valeriu Boeriu. Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Românii, «invadatorii de serviciu ai Europei Occidentale»?”.

După intens mediatizata „invazie” a Regatului Unit de către est-europeni începând cu 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea restricțiilor impuse pe piața muncii pentru români și bulgari, iată că englezii se pregătesc acum pentru o nouă „invazie”.

Un film documentar realizat de postul de televiziune „Channel 4”, intitulat „The Romanians Are Coming” – „Vin românii”, zugrăvește o imagine a românilor devenită deja stereotip în Occident, aceea a unor bieți amărâți proveniți dintr-o zonă subdezvoltată a Europei, trăind în sărăcie și mizerie și care pleacă în Occidentul civilizat cu speranța la o viață mai bună pe banii contribuabililor de acolo.

Primul episod al documentarului prezintă poveștile a trei români ajunși în Marea Britanie, din perspectiva lor. Cei trei au în comun tragismul experiențelor lor în Regat: unul dintre ei lucrează ca agent de salubritate și noaptea doarme într-o parcare, un altul vorbește atât de prost engleza, încât nici măcar nu înțelege când i se oferă un loc de muncă, și cel de-al treilea imediat ce primește banii din ajutoarele sociale îi trimite acasă familiei sărace.

Ziarele britanice au catalogat documentarul în mod diferit, dar cu aprecieri mai degrabă neutre. În timp ce „The Guardian” îl vede ca „amuzant, echilibrat, presărat cu tragedie”, „The Telegraph” îl consideră cam „neconvingător”. Jurnaliștii englezi nu au nicio problemă în a lua niște experiențe izolate și negative și a le ridica la rang de etichetă, formulând judecăți aplicabile unui întreg popor. Cât de echilibrată sau amuzantă ar considera aceștia o generalizare a comportamentului manifestat de suporterii englezi ai echipelor de fotbal când ajung în alte țări este o întrebare. Cu siguranță, nu foarte echilibrată și nicidecum amuzantă.

Revenind la românii care pleacă la muncă în străinătate, în speță în Marea Britanie, majoritatea sunt oameni cinstiți, care-și văd de treaba lor, oameni inteligenți, specialiști în diverse domenii, care aduc plusvaloare economiei Regatului. În presa românească, de ani de zile, curg articole referitoare la migrația medicilor sau la exportul de materie cenușie pe care-l practică România în favoarea Occidentului. Dar aceasta este o altă problemă.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Boeriu. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian. Vă rog, domnule senator, poftiți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Sănătatea poate fi învățată”.

Știați că există o materie predată în România numită „Educație pentru sănătate”? Dacă nu știați, nu-i grav, având în vedere că majoritatea părinților habar nu au despre materia aceasta, predată acum opțional. Aveți idee câți optează pentru ea când bifează lista cu materii opționale? Infim de puțini. Mai exact, norocoșii care află că pruncii lor pot învăța în școală regulile de bază pentru o viață sănătoasă.

Există patru mari determinanți care influențează starea de sănătate a individului: genetica, mediul, serviciile de sănătate și comportamentul. Comportamentul are cel mai important rol, ponderea acestuia depășind 50% în determinarea stării de sănătate. Or, tocmai comportamentul trebuie să fie format, iar cel nesănătos trebuie schimbat, și acest lucru începând cu vârste cât mai fragede, pentru a nu fi nevoiți ulterior să vindecăm sau să tratăm ceea ce puteam preveni la vârsta copilăriei.

Datele statistice arată că cea mai mare morbiditate se constată la îmbolnăvirile datorate stilului de viață nesănătos. Și amintesc aici: alimentația nesănătoasă, comportamentul sexual cu risc, ceea ce duce la creșterea numărului mamelor adolescente, al avorturilor în rândurile adolescentelor, a numărului de infecții sexuale la vârste mici, consumul de substanțe toxice și altele rezultate din lipsa deprinderilor de viață sănătoasă. Abilitățile, obiceiurile, comportamentele sunt formate la vârste mici, de aceea educația timpurie despre sănătate este o nevoie reală, obiectivă.

Este motivul pentru care susțin soluția avansată de specialiștii în sănătate publică, respectiv includerea acestei discipline în trunchiul comun, ca disciplină obligatorie. De altfel, numai în acest fel disciplina poate avea continuitate și poate fi studiată unitar de toți elevii, cum este normal. Cu atât mai mult cu cât există deja baza de pornire: programă școlară, manuale pentru unele cicluri de școlarizare, resursa umană specializată, dar și resursa umană interesată pentru a se forma în acest scop. Ba chiar există statistici ale medicilor, sociologilor, biologilor care au obținut rezultate punctuale pozitive în urma predării acestei materii.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Se pregătește domnul senator Moga Nicolae.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Necesitatea unui sistem de protecție socială și suport pentru persoanele vârstnice care să le confere demnitate”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Săptămâna aceasta am citit un articol în care se spunea că „peste 390.000 de persoane vârstnice din România au nevoie de îngrijire la domiciliu, însă din bugetul cumulat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Muncii au fost plătite servicii la domiciliu pentru doar 29.306 persoane”.

Știm cu toții că protecția socială a persoanelor vârstnice este un domeniu complex, care însumează mai multe aspecte ale vieții sociale, precum sistemul asigurărilor sociale de stat, asistența socială, sistemul asigurărilor de sănătate și alte domenii de activitate menite să preîntâmpine marginalizarea și excluziunea socială a acestei categorii sociale.

Nu este o noutate că fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat. Comisia Europeană a deschis o amplă dezbatere privind evoluția sistemelor de securitate socială, în contextul noilor schimbări apărute pe piața muncii și al schimbărilor demografice. Aceasta a promovat acțiuni la nivel european în favoarea persoanelor vârstnice, pe principiul solidarității, în scopul protejării persoanelor vârstnice împotriva riscurilor de sărăcie și dependență prin asigurarea unei asistențe de durată și îngrijiri constante.

În spațiul european, principalele acțiuni ale programelor adresate vârstnicilor vizează difuzarea inovațiilor privind potențialul de activitate al vârstnicilor, tranziția de la activitatea profesională la pensionare, ameliorarea condiției femeilor vârstnice, îngrijirea și accesul la îngrijire al persoanelor vârstnice dependente, întărirea solidarității între generații și integrarea persoanelor vârstnice amenințate de izolare, inserția socială în cadrul comunității.

Îmbătrânirea demografică a populației este, în primul rând, un fenomen biologic ireversibil, care afectează la un anumit moment pe fiecare om în parte.

Sunt sigur că fiecare dintre noi are în teritoriu persoane vârstnice. Sunt sigur că toți conștientizăm că aceste persoane se confruntă cu probleme acute, cum sunt: sănătatea deficitară, starea de singurătate, de dependență, sentimentul că bătrânul este, în general, o povară pentru societate.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Moga Nicolae. Se pregătește domnul senator Florian Bodog. Vă rog, domnule chestor.

Domnule președinte, Dragi colegi secretari, Onorat și mare auditoriu,

Declarația mea politică poartă titlul „Adoptarea Codexului pe materii. Obligația cetățenilor este de a respecta legea, datoria statului este de a asigura un acces facil la legislația în vigoare”.

Stimați colegi,

Declarația mea pornește de la citatul filozofului grec Aristotel: „Legea înseamnă ordine, iar o lege bună înseamnă o ordine bună.”

Legile modelează și ordonează raporturile sociale dintre oameni. Fiecare ședință de plen transformă inițiativele legislative în legi.

Începând cu anul 2001 se produc, în medie, într-un interval de trei ani, aproximativ 3.000 de acte normative de bază. În acest sens pot cita rezultatul unei statistici efectuate de Consiliul Legislativ: „Numai în anul 2013 s-au adoptat un număr de 1.701 acte normative, de bază sau modificatoare, reprezentând 384 de legi, 32 de ordonanțe, 115 ordonanțe de urgență, 1.170 de hotărâri ale Guvernului.”

De reținut că în această statistică nu sunt luate în considerare și actele normative adoptate de autoritățile administrațiilor publice de specialitate și autoritățile administrative autonome – și mă refer aici la ordine, instrucțiuni, norme metodologice, tehnice, regulamente, circulare, decizii etc. –, pentru care Consiliul Legislativ nu acordă, potrivit legii, avize, dar ține o evidență a lor. Conform evidenței oficiale, la nivelul anului 2013 există un număr de 13.562 de acte normative de bază.

Existența statului de drept într-o societate democratică presupune, în primul rând, respectarea legii. Nimeni, absolut nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Dar dacă obligația cetățenilor e de a o respecta, atunci datoria statului este de a face tot ce-i stă în putință pentru a asigura un acces facil la legislația în vigoare.

La acest obiectiv se referă demersul meu rezultat atât din dialogul cu cetățenii, cât și din discuțiile purtate cu reprezentanții Consiliului Legislativ. Se evidențiază astfel necesitatea unei temeinice reorganizări a cadrului legislativ prin adoptarea codexului pe materii – atenție, a nu se confunda cu codurile! –, document care va cuprinde, pe categorii de acte, întregul fond normativ în domeniul vizat, cu starea juridică corespunzătoare.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian. Se pregătește domnul senator... să ne uităm la opoziția constructivă... am găsit: domnul Dumitru Oprea.

Bună dimineața, domnule președinte! Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pentru o mai bună integrare a femeilor pe piața muncii”.

Stimați colegi,

La nivel european se estimează că până în anul 2040 va exista un deficit de aproximativ 24 de milioane de persoane necesare pentru a acoperi nevoile de pe piața muncii. În condițiile în care un număr important de români au ales să lucreze în străinătate și, de asemenea, în condițiile în care, așa cum am arătat și într-o declarație anterioară, țara noastră se confruntă cu grave probleme legate de natalitatea extrem de scăzută, România nu va fi nici ea ferită de aceste probleme, dimpotrivă.

Consider că aceste probleme trebuie avute în vedere din vreme, dată fiind natura lor, și suntem obligați chiar, ca putere legislativă, să încercăm să găsim cât mai rapid soluții viabile.

În opinia mea, una dintre posibilele soluții de a preîntâmpina o criză majoră, dar anunțată o reprezintă o mai bună integrare a femeilor pe piața muncii, iar aici mă refer, în mod imperativ, la crearea unor instrumente necesare pentru a combate inegalitatea care încă există între femei și bărbați, mai ales în domeniul salarizării. Nu în ultimul rând, cred că este necesar și oportun să ne concentrăm și asupra încurajării antreprenoriatului în rândul femeilor.

Stimați colegi,

Asemenea probleme ne obligă să reacționăm serios, rapid și eficient, atât la nivel parlamentar, cât și la nivel guvernamental, astfel încât să reușim să răspundem cât mai bine provocărilor care ne stau în față. Am încredere că acest semnal, dat de-a lungul timpului și de alți colegi și alte colege, va contribui la cristalizarea, adoptarea și punerea în practică a soluțiilor de care avem nevoie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește doamna senator Gabriela Firea. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația are titlul „Guvernul PSD e incapabil să garanteze macroechilibrul economic fără Fondul Monetar Internațional”.

Guvernul Ponta a dat de înțeles că nu vom mai avea un acord cu Fondul după septembrie 2015. Motivele invocate de prim-ministru sunt legate de nivelul deficitului, liberalizarea gazelor și de restructurarea marilor producători energetici Hunedoara și Oltenia. În plus, ministrul finanțelor vorbește și despre „mândria” de a nu accepta indicații ca de la profesor la elev. Pe scurt, Guvernul renunță la credibilitatea în fața investitorilor asigurată de acest acord – nu valoarea este importantă, ci semnalul dat de Fondul Monetar Internațional –, oferindu-ne, în schimb, o așa-zisă „strălucitoare” poziție a țării, care ar face inutile cerințele Fondului.

Documentele Fondului arată că promisiunile guvernanților sunt departe de adevăr. După vizita de la București, partenerii financiari semnalează faptul că sunt grave probleme în administrația Ponta: cheltuieli publice nesăbuite, nereformarea întreprinderilor de stat, slaba absorbție a fondurilor europene. Vom fi, cred, în topul istoriei Uniunii Europene la fonduri neutilizate alocate unei țări la sfârșitul anului 2015.

Chiar și veștile bune pentru economie nu sunt puse pe seama Guvernului. Fondul Monetar Internațional consideră că înregistrarea unui produs intern brut mai mare s-ar datora prețului internațional scăzut la petrol – ceea ce este un mare adevăr – și ratelor mai mici de împrumut, în niciun caz performanței Executivului.

Experții arată că slaba colectare a taxelor, slăbiciunile în gestionarea banilor publici și lipsa reformelor structurale în domenii-cheie, precum infrastructura, sănătatea, educația, fac imposibilă scăderea taxelor, în condițiile în care noua propunere de Cod fiscal e excesiv de populistă, ceea ce face ca, în cazul ăsta, nimeni să nu creadă într-un astfel de cod. De fapt, este o bătaie de joc adresată României prin promisiuni deșarte la probabile guvernări, îndată ce vor fi schimbate guvernele 4, 5 din mintea premierului Ponta.

Așadar, situația economică nu este așa cum își imaginează premierul. Din datele prezentate de Fond și Comisia Europeană reiese doar că Executivul Ponta nu are suficient profesionalism și interes politic pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a României, motiv pentru care devine periculos să credem că va asigura macroechilibrul țării și fără prelungirea acordului, care ar mai pune stavilă ineficienței și măsurilor populiste. De aceea, se impune o dezbatere mai largă, inclusiv în Parlament, înainte de o eventuală întrerupere _de facto_ a unor acorduri financiare atât de importante.

Vă mulțumesc, domnule senator. O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela.

Se pregătește doamna senator Doina Tudor. Vă rog, doamnă senator, poftiți.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația mea politică poartă titlul „Codul fiscal dă frisoane premierilor din umbră!”.

Propunerile de modificare a codurilor fiscal și de procedură fiscală, prezentate de către ministrul finanțelor publice, Darius Vâlcov, i-au luat prin surprindere pe liderii noului Partid Național Liberal, care, iată, de câteva zile bune nu-și găsesc busola și nu știu cum să se poziționeze față de aceste măsuri atât de benefice pentru populație, dar și pentru mediul de afaceri.

E greu, e foarte greu să critici din perspectivă liberală aceste măsuri fără riscul de a cădea în ridicol. Obligat fiind de fișa postului de ipotetic viitor prim-ministru, domnul Cătălin Predoiu a trebuit să-și asume această ingrată misiune. Dincolo de faptul că modificările propuse sunt bune, domnul Predoiu a avut o dificultate suplimentară în articularea unei poziții publice: printre acestea nu se regăsesc tăieri de pensii și de salarii, iar TVA scade în loc să crească, acesta fiind genul de măsuri economice pe care prim-vicepreședintele PNL le-a girat în guvernele PDL din care a făcut parte.

Culmea ironiei, fostul ministru, care a jonglat cu doctrinele așa cum i-a convenit, trecând de la liberali la democratliberali, deveniți populari din social-democrați, pentru a ajunge în final înapoi la liberali, care s-au transformat peste noapte în populari, îi refuză unui guvern social-liberal dreptul de a face relaxare fiscală, pe motiv că aceasta ține exclusiv de doctrina liberală. De parcă ridicarea nivelului de trai și stimularea investițiilor, precum și crearea de noi locuri de muncă ar fi apanajul exclusiv al vreunei doctrine.

Mai spune domnul Predoiu că nu s-au creat premisele structurale pentru adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală și că nu trebuie periclitată macrostabilizarea economică, sperând că limbajul de lemn va suna doct, chiar dacă afirmațiile sale sunt goale de conținut.

Îi reamintim liderului PNL, fost PDL, că macrostabilizarea, atât de clamată de cuplul Băsescu–Boc, a fost „destabilizată” fără nicio remușcare de Guvernul Victor Ponta, prin reîntregirea pensiilor și salariilor tăiate și cu semnătura domnului Predoiu, iar România a avut creștere economică: și în 2012, și în 2013, și în 2014.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Tudor. Se pregătește domnul senator Constantinescu Florin. Vă rog, doamnă senator.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se numește „Modul abuziv de organizare a concursurilor pentru funcțiile de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar”.

Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Sistemul educațional românesc suferă de intervenția din ce în ce mai acută a politicului. Presiunea exercitată de organizațiile locale ale PSD-ului și dorința de a controla decizional diverse unități de învățământ demonstrează capacitatea unui partid de a manipula opțiunile electoratului în contextul viitoarelor alegeri locale și parlamentare.

Un aspect care reprezintă posibilitatea unui precedent periculos instituțional este cel privind organizarea concursurilor pentru inspectorii generali.

Prin modificarea metodologiei de organizare a concursului pentru inspectori generali, Ministerul Educației relaxează condițiile pentru înscrierea la concursul pentru ocuparea acestor posturi. Speriați de posibilitatea pierderii puterii, liderii locali ai PSD au forțat mâna ministrului, determinându-l să organizeze concursuri, dar fără respectarea legii, pentru toate posturile de conducere din învățământ: inspectori generali, adjuncți și directori de școli. Baronii socialdemocrați vor să-și fixeze pe posturi oameni care se află inclusiv în prag de pensionare, prin organizarea de concursuri a căror metodologie a fost decisă prin ordin de ministru, cu încălcarea flagrantă a Codului muncii.

Conform noilor prevederi din metodologia de organizare a concursului și prin noul contract de management, în cazul unei persoane pensionabile, statul se obligă să o mențină pe post timp de patru ani, în timp ce Codul muncii permite acest lucru doar pentru maximum trei ani. Mai mult, acești pensionari nici nu pot fi sancționați. Acest lucru s-a întâmplat pentru că în țară PSD-ul a pus inspectori generali în pragul pensionării și doresc o plafonare a acestor posturi la nivelul clienților lor politici.

De exemplu, la nivelul județului Buzău, peste 50 de directori de diverse unități de învățământ au fost numiți abuziv, cu delegație, iar în ultimii patru ani nu a mai fost organizat niciun concurs public și transparent. Diverși directori de școli și inspectori de învățământ sunt numiți prin detașare sau prelungire de la un an la altul, pentru a se păstra un control politic asupra unităților de învățământ, mulți dintre ei depășind de mult vârsta de pensionare.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu.

Se pregătește domnul senator Gavrilă Ghilea. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Măsuri fiscale în avantajul românilor”.

## Doamnelor și domnilor,

De curând, Guvernul a lansat în dezbatere publică un nou proiect de cod fiscal, ce include o reducere semnificativă de taxe și impozite. Premierul Victor Ponta a anunțat că „de la 1 ianuarie 2016 putem veni la cota generală la TVA la 20% și cota de 9% la produsele de bază”. Prin măsurile propuse acum în noul Cod fiscal, Guvernul Victor Ponta își propune ca în 2016 să recupereze aproape 9,5 miliarde de lei, iar PIB-ul să crească cu 1,7 procente. Printre aceste obiective noi și reglementări fiscale noi se numără și îmbunătățirea competitivității economiei românești, în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, dar și întărirea autorităților locale.

Executivul urmărește să susțină creșterea economică și să reducă evaziunea fiscală. Prin prognoza realizată de analiștii economici și specialiștii din zona pieței muncii, luând în ansamblu toate măsurile pentru 2016, se previzionează înființarea a peste 300.000 de noi locuri de muncă.

## Stimați colegi,

Subiectul este de o importanță deosebită. Mulți s-au trezit să afirme că măsurile sunt de sorginte liberală și că nu sunt sustenabile. Le aduc aminte acestora câteva lucruri esențiale. În primul rând, este bine știut că social-democrații susțin o economie de piață cu prevederi pentru susținerea și protejarea muncitorilor, consumatorilor și întreprinzătorilor. În al doilea rând, a nu da credit acestor măsuri înseamnă a fi împotriva celor care te-au ales.

Măsurile fiscale vor impulsiona economia, vor crea locuri de muncă. Aceste măsuri vor facilita accesul investitorilor și vor acorda o șansă mai mare investițiilor.

Stimați colegi de la PNL,

A nu vedea aceste lucruri simple înseamnă a fi cu rea-voință. Aceste măsuri fiscale sunt în avantajul românilor. Vrem să fim un stat puternic. Vrem să reprezentăm o voce puternică în Europa, în Uniunea Europeană și în NATO. Dar nu putem fi un stat puternic dacă românii nu sunt puternici. Vă redau un citat celebru, care aparține lui Mihail Kogălniceanu, de altfel un liberal, care a lucrat cu dăruire pentru Moldova și pentru poporul român: „Puterea și fericirea unui stat se află în puterea și fericirea nației.”

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Gavrilă. Mai e cineva în sală? Mai așteptăm. Vă rog, domnule senator.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ochiul Mare se face tot mai mic”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adresam, de la această tribună, în sesiunea din 8.12.2014, președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale o întrebare având ca obiect scăderea alarmantă a nivelului de apă termală în Rezervația lacul cu nuferi „Ochiul Mare” din stațiunea Băile 1 Mai, prin care solicitam informații cu privire la numărul licențelor de exploatare a apei termale în zonă și debitul autorizat al acestora.

Pentru a-mi justifica demersul, în cadrul aceleiași intervenții, semnalam existența unor suspiciuni cu privire la exploatarea abuzivă a apei termale în perimetrul Băile Felix – Băile 1 Mai, cu mult peste capacitatea de regenerare a zăcământului, precizând că se impune reducerea exploatării acestuia sub limitele stabilite de ultimele studii hidrogeologice efectuate în anii ’80.

Verdictul specialiștilor în geotermalism este fără echivoc: dacă nu se reduce drastic extracția de apă termală din zăcământ la nivelul alimentării naturale, vor dispărea speciile termofile din rezervație, iar această veritabilă tragedie ecologică ar putea determina Comisia Europeană să declanșeze o acțiune de infringement împotriva României.

Nu mică mi-a fost mirarea să constat, din răspunsul pe care președintele ANRM mi l-a remis la data de 6.01.2015, că pentru perimetrul mai sus citat, în prezent, este eliberată o singură licență de exploatare, aprobată în anul 2000 unei societăți comerciale de turism.

Cu toate acestea, o serie de agenți economici exploatează apa termală doar în baza unor simple licențe de explorare, eliberate în perioada 2001–2013, despre care am fost informat că nu sunt deocamdată aprobate ca licențe de exploatare prin hotărâre de guvern.

În acest context, este inexplicabil faptul că ANRM a continuat să elibereze asemenea licențe de explorare chiar și în anul 2013, deși admite că încă din anul 2011 avea cunoștință de scăderile dramatice ale debitului apei termale în Rezervația „Ochiul Mare”, iar pe parcursul anilor 2012–2013 reprezentanții săi au fost cooptați în diferite organisme de monitorizare a acestui fenomen înființate la nivelul Prefecturii Bihor.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere că timpul alocat declarațiilor politice a expirat, considerăm că următorii colegi le-au depus:

– Mohanu Nicolae, Tămagă Constantin – Grupul parlamentar al PSD;

- Ichim Paul, Pașcan Marius, Tișe Alin, Igaș Traian

- Constantin, Flutur Gheorghe – Grupul parlamentar al PNL;

– Nistor Vasile, Niță Mihai – Grupul parlamentar liberalconservator;

– Marian Valer, senator independent.

Declar închisă sesiunea de declarații politice.

Declarația politică se intitulează „Migrația medicilor, un fenomen ce cere soluții urgente”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Migrația medicilor români a continuat și în 2014, absorbția acestora de către țările dezvoltate din UE nu s-a redus. Așa cum arată o statistică întocmită de Colegiul Medicilor din România, un număr de 2.450 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate profesionale curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate.

Dintre aceștia, 424 sunt de medicină de familie, 127 – obstetrică-ginecologie, 85 – chirurgie generală, 60 – ATI, 55 – psihiatrie, 55 – medicină internă, 52 – pediatrie, 48 – radiologie-imagistică, 45 – medicină de urgență, 43 – ortopedie, 42 – cardiologie, 32 – chirurgie plastică. Sunt membri în Colegiul Medicilor din România cu drept de liberă practică un număr de 39.000 de medici.

Situația cea mai îngrijorătoare este în spitalele din România, așa cum arată CMR. Numărul medicilor din spitale a rămas de doar 13.521 (comparativ cu 20.648 în 2011 și 14.487 în 2013), la un necesar de 26.000, potrivit normativelor Ministerului Sănătății. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, 2.961 au peste 60 de ani, 2.610 sunt între 50 și 60 de ani, 3.642 – între 40 și 50 de ani, 3.901 – între 30 și 40 de ani și doar 407 sub 30 de ani.

Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual întră în sistem 3.000 de medici și ies aproximativ 3.500 (prin migrație, pensionare și deces).

Conform unei analize a Organizației Mondiale a Sănătății, România ocupă locul 31 din 33 țări, cu o densitate de 1,9 medici la 1.000 de locuitori. Medicii care aleg să plece au în vedere nu doar veniturile mai mari, ci și condițiile de muncă mai bune, poziția socială și oportunitățile în ceea ce privește cariera.

Trebuie să remarcăm, totodată, și un grad de ipocrizie din partea țărilor care primesc medicii români, deoarece ele își rezolvă problema de sănătate publică, dar nu inițiază niciun program prin care cheltuielile educaționale ale statului român să fie recuperate prin programe și proiecte de pregătire profesională în România și investiții in sistemul de sănătate. Stimați colegi,

Declarația politică este intitulată „Mai țin și cifrele cu noi”. Ca vechi specialist în producția agroalimentară, sector în care de-a lungul anilor am ocupat diferite funcții la nivel local, județean și chiar central, ca senator de Argeș și, nu în ultimul rând, ca cetățean al acestei țări, mă interesez sistematic de problemele cu care se confruntă agricultura noastră. Și nu trebuie să faci mare lucru, ci numai să analizezi fiecare sector în parte și îți dai pe loc seama cu ce probleme se confruntă fermierii, agricultorii în general.

Trebuie să menționez că, în ultimii ani, datorită unor măsuri întreprinse de Guvernul României în favoarea agriculturii, s-a reușit ca exporturile la unele produse obținute în acest sector să depășească importurile. Precizăm aceasta deoarece, în ultima perioadă, acest potențial real al exportului românesc, agricultura, a ajuns să fie un mare importator de produse agroalimentare din țările Uniunii Europene, și nu numai.

Cauzele sunt multiple și nu cred că trebuie enumerate acum și aici. Important este că, în luna octombrie a anului 2013, exportul românesc de produse alimentare și animale vii se ridica la suma de 1.644,2 milioane de lei, iar un an mai târziu, adică în octombrie 2014, exportul era de 1.646,8 milioane de lei. Comparativ, la perioada amintită, importul de produse alimentare și animale vii a fost, în octombrie 2013, de 1.474,5 milioane de lei, iar un an mai târziu, de 1.611,8 milioane de lei. Un excedent în favoarea exportului românesc, din cifrele analizate, de 204,7 milioane de lei.

Un sold excedent la export se consemnează și la băuturi și tutun. Astfel, în perioada analizată mai sus, adică octombrie 2013 – octombrie 2014, veniturile din soldul excedent la băuturi și tutun se ridică la 211,8 milioane de lei.

Un alt sector al agriculturii care ar putea rotunji valoarea produselor exportate este pomicultura. După cum este bine știut, fructele și chiar legumele se consumă pe toată durata unui an de zile. Pentru a le păstra în condițiile impuse de normele europene în materie, agricultura României ar trebui să dispună de depozite moderne. Construirea unor asemenea spații de depozitare sau de procesare presupune un program întocmit de ministerul de resort și aprobat de Guvernul României cu fonduri europene. Desigur, este un proces complex, dar, odată realizat, e în sprijinul fermierilor, al consumatorilor de fructe și legume.

Declarația politică se intitulează „«La Galați a venit primăvara!» sau «Sărăcia, asociată cu lipsa căldurii, a apei, a resurselor pentru un trai decent, șomajul, lipsa de interes a autorităților, constituie rețeta sigură de explozie socială!»”. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Întotdeauna a fost liniște aparentă premergător unei explozii sociale.

Vă informez că la Galați este o relativă liniște. Cartiere întregi nu au apă caldă, căldură și chiar apă rece.

Presa sesizată solicită soluții de la cei din administrație, de la clasa politică și nu dorește manifestații organizate așa-zis politic.

Înțelegând scăderea încrederii în clasa politică, undeva chiar logică, ar fi mai bine să iasă un oraș întreg în stradă, fără nicio organizare și ceva control? Mă rog, întreb și eu... Acum, să relatăm scurt subiectul.

Galațiul, din punct de vedere al alimentării cu energie termică, era asigurat de Electrocentrale, întreprindere situată pe platforma siderurgică. Combinatul a fost privatizat și a evoluat după regulile economiei de piață. Și-a restrâns activitatea la nivel de rentabilitate. Firmele private nu lucrează după regulile de întârzieri de plată, de eșalonare de datorii la nesfârșit!

Electrocentrale SA dădea agentul termic firmei locale ce răspundea de încălzirea orașului (Apaterm). La o populație săracă, cu o rată foarte mare a șomajului, fără perspective strategice de dezvoltare, procentajul celor care plătesc întreținerea este de 30%. Singura soluție găsită de-a lungul anilor a fost acordarea de ajutoare de la bugetul statului pe filiera Guvern – autorități locale.

În timpul acesta:

Gigacaloria produsă de Electrocentrale prin dotarea tehnică existentă are un preț foarte mare, aceasta fiind deja nerentabilă.

Rețeaua de distribuție a agentului termic este îmbătrânită, așa încât marea parte a acestuia încălzește loessul de sub fundațiile blocurilor. Astfel se explică tasările terenurilor din Galați. Cu greu, la presiunea publică, s-a făcut un studiu privind soluția tehnică optimă pentru încălzirea populației.

Distribuția utilităților nu este individualizată în blocurile de apartamente. În această situație, furnizorii de utilități sistează distribuția, indiferent dacă există bun-platnici sau rău-platnici. Astfel, până și cei care au plătit corect nu vor mai plăti.

Declarația politică este intitulată „În noua ordine mondială nimic nu este întâmplător!”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Nu cred că vreodată clasa politică, în ansamblul său, a coborât atât de tenebros și jenant în percepția publică. Nu credeam să ajungem vremurile în care hoția să devină sinonimă cu politichia, în care cei care își asumă profesional deliberat destinele cetății să fie considerați de-a valma profitori, corupți, „gășcari” ai intereselor oneroase, mafioți sau, în cel mai bun caz, leneși, parveniți ori suflete pierdute, răzlețite rușinos de la lumina cărții. Este șocant ce s-a ales, după 1989, din speranțele românilor, din așteptările care-i mandatau pe cei plasați în fruntea obștii cu puterea și mirajul amăgitoarei democrații.

Rând pe rând, din statura mitică și providențială a liderilor politici s-a ales doar praful. S-a demonstrat că hiperbolicele figuri semețite public sunt doar oameni, un aluat cu plusuri și minusuri, cu calități și defecte, cu interese egoiste personale și de grup sau de echipă politică, doar oameni, adeseori dedulciți la derapajele privilegiilor și profitabilităților conjuncturale... Într-un fel sau altul, idealizările din tărâmul politicii au coborât, în ultimele două decenii și jumătate, cu picioarele pe crudul pământ. S-a demonstrat că, așa cum constata filosofic cu secole în urmă Terențiu, „sunt om și nimic din ce este omenesc nu-mi este străin”, iar câtă vreme și politicienii sunt doar oameni împărtășesc aceleași slăbiciuni și imperfectibilități precum toți ceilalți semeni, oriunde s-ar afla și orice rang ar avea.

Este și aceasta o lecție a rezonabilului, a conformării speranțelor și așteptării publice cu realitățile necosmetizate imaginar și iluzoriu. Problema este însă că izbirea de adevăr e răscolitoare, strivitoare, iar prin efecte omogenizantă și culpabilizantă pentru întreaga scenă ori clasă politică românească. Dacă prin alternanța la guvernare corupții, uscăturile, nevrednicii politicii își împărțeau echitabil, până mai an, zeghea penalului, acum sunt toți aliniați, fără osebire, în fața oprobriului public. Nu se mai pot transfera vinovății între opoziție și putere, fiindcă sunt reprezentanții lor afișați și prezenți ritos, chiar cu prisos, în fața justiției. Totuși, tăvălugul acesta justițiar ponegrește globalizant, terfelește atotcuprinzător, anihilează orice excepție, nu lasă loc niciunei speranțe, incriminând defăimător în temeiul celebrei sintagme: „Sunt toți o apă și un pământ!” Și totuși ce ne mai rămâne, stimabililor?

Declarația politică se intitulează „Apel la responsabilitate”. Distinși colegi,

Atât într-o declarație politică susținută după alegerile prezidențiale și mitingurile populare care au avut loc, cât și în discursul susținut cu ocazia celebrării Revoluției din decembrie 1989, atrăgeam atenția că noi, întreaga clasă politică, dar cu atât mai mult „puterea”, parlamentară și deci și Executivul, suntem obligați să înțelegem mesajul străzii, mesajul oamenilor.

Oamenii, cetățenii României, cei care ne-au mandatat să îi reprezentăm cu cinste în acest Parlament vor o Românie fără abuzuri, fără derapaje, un stat democratic, un stat de drept, libertate și respect.

Au trecut două-trei luni de atunci și, din păcate, se pare că nu s-a înțeles nimic. Deși la nivel declarativ toate forțele își însușeau învățămintele „străzii”.

Asistăm în continuare la politici publice executate pe model heirupist, la acte normative scrise pe genunchi în Executiv și înaintate Parlamentului sau, și mai grav, neînaintate sub forma unui text de lege, dar colorate frumos în PowerPoint, pentru presă, pentru a oferi spectacol și a acapara știrile din prime-time! Nu își asumă clar nicio poziție publică, nicio decizie, pentru a nu fi criticat, pentru a nu-i scădea procentele de popularitate.

Iar când se solicită o dezbatere reală și serioasă, când se aduc argumente împotriva unor decizii, când se subliniază de către opoziție necesitatea unor politici publice, a identificării unor soluții sustenabile și a creării unui cadru care să confere predictibilitate și care, în cele din urmă, să conducă la dezvoltare durabilă, se apelează instant la politica pumnului în gură și la amenințarea cu asumarea răspunderii, pentru că, nu-i așa?, ne controlăm parlamentarii și demonstrăm solidaritate.

Din păcate, din cauza incompetenței, dar mai ales a incapacității unor personaje puerile și răzbunătoare de a înțelege democrația și mecanismele acesteia, democrația noastră se degradează. Și asta doar pentru că Guvernul României, premierul nu suportă criticile! Asta este! Nu suportă critica, nu suportă opoziția. Ar dori să facă doar figurație, să nu îi încurce, să nu tragă semnale de alarmă, să fie obedientă.

Declarația politică este intitulată „Capcanele noului Cod fiscal”.

## Stimați colegi,

Un citat celebru spune că „orice dezbatere a politicienilor asupra politicii fiscale este contraproductivă”. Poate fi contraproductivă dacă ea este lansată pe principii pur electorale, cum consider că este și cazul acestui proiect de cod fiscal pus la transparență de Ministerul de Finanțe. Relaxarea fiscală în sine este un plus extraordinar pentru un mediu investițional dinamic și deschis către dezvoltare. Nu putem să nu recunoaștem că România are nevoie de investitori urgent, la fel cum nu putem să nu recunoaștem că fiscalitatea, în prezent, este prima care îi îndepărtează de piața românească, o piață cu o nevoie acută de activitate și locuri de muncă. Însă relaxarea fiscală în mâinile lui Victor Ponta este un instrument periculos, care poate provoca pagube exact celor cărora li se adresează.

Să nu uităm, stimați colegi, că a mai fost un cod fiscal în vara anului trecut, care nu prevedea în niciun caz reduceri. Ce a descoperit în plus Guvernul față de acum jumătate de an pentru a-și permite aceste scăderi? Dacă doar rezultatele de la alegerile prezidențiale, nefavorabile partidului aflat la guvernare, au stat la baza elaborării acestui nou proiect de cod fiscal pentru a reface atractivitatea pentru zona de stânga, socialistă, care acum conduce România, atunci suntem în fața unei noi minciuni, a unei noi promisiuni electorale, avansată cu un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare. Guvernul Ponta nu a pregătit implementarea unei politici de relaxare fiscală. Rotația Guvernului Ponta la 180 de grade, acum, înspre o relaxare fiscală, fără să-și fi făcut temele în prealabil, ar însemna să compromită astfel de măsuri, care s-ar întoarce împotriva economiei. Codul fiscal este, deocamdată, doar o declarație frumoasă, dar fără susținere. Toți ne dorim să poată scădea taxele, dar nu sunt suficiente declarațiile de presă ale guvernanților pentru asta.

Acest proiect de cod fiscal este criticat de specialiști și de președintele Iohannis ca fiind nesustenabil. Specialiștii

se pronunță în mediul public, în mass-media, având următoarele abordări în ceea ce privește noul Cod fiscal:

Declarația politică este intitulată „Masteplanul general de transport este o bătaie de joc la adresa sucevenilor și moldovenilor”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Până la data de 15 martie 2015, Masterplanul general de transport trebuie prezentat Comisiei Europene. Constat însă lipsa unei preocupări în organizarea unei dezbateri reale, concrete și eficiente pe obiectivele masterplanului. Guvernul nu trebuie să se limiteze la a desena autostrăzi pe hârtie.

Îmi exprim pe această cale nemulțumirea că în masterplan nu se regăsesc obiective de investiții esențiale pentru infrastructura de transporturi, care să conducă la dezvoltarea socioeconomică a Moldovei. Aici am în vedere inclusiv legăturile județului Suceava, rutiere și pe calea ferată, cu capitala țării, legăturile tradiționale cu Transilvania și cu județele vecine, precum și legăturile României cu Ucraina. Dacă Guvernul va menține actuala formă a masterplanului, doar zece la sută din fonduri sunt alocate Regiunii Nord-Est și nord-estului Transilvaniei, ceea ce va conduce la adâncirea profundă a decalajelor interregionale.

Guvernul trebuie să țină cont de nevoile de dezvoltare economică ale diferitelor regiuni din România. Pentru Moldova, ca și pentru întreaga țară, prioritare trebuie să fie dezvoltarea socioeconomică, precum și necesitatea de a fi legată de Europa.

Așa cum se prezintă datele și în ultima variantă a Masterplanului general de transport, autostrăzile vor ocoli județul Suceava. Trebuie să se țină cont aici de propunerile și observațiile specialiștilor din domeniu, români și europeni, corelarea cu strategiile instituțiilor Uniunii Europene. Transportatori și instituții europene agreează legătura dintre Polonia, Ucraina și țările baltice cu Bulgaria, Grecia și sudul Europei prin Siret – Suceava. Masterplanul nu se corelează cu prioritățile Comisiei Europene.

Stimați colegi,

Județul Suceava, Bucovina, Regiunea de Nord-Est și întreaga Moldovă nu beneficiază de minimumul necesar de obiective de investiții în infrastructura de transporturi, iar orizontul de timp în care Guvernul PSD are în vedere realizarea celor câteva obiective din masterplan, extrem de puține, este inacceptabil. Perspectivele sunt mutate către 2030, ceea ce este o bătaie de joc la adresa întregii zone. În acest timp, decalajele de dezvoltare dintre noi și cei din vestul țării se vor mări.

Declarația politică se intitulează „Imaginea românilor în străinătate”.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

În data de 17 februarie a acestui an, postul de televiziune britanic „Channel 4” a difuzat prima parte dintr-o serie de documentare intitulate „The Romanians Are Coming” („Vin românii”), care analizează traiul românilor stabiliți în Marea Britanie și care dorește să prezinte cauzele dorinței acestora de a părăsi țara.

Episodul a stârnit reacții adverse din partea comunității române aflate pe teritoriul britanic, aceștia argumentând că emisiunea prezintă o imagine falsă a imigranților români și îi poate pune într-o lumină nefavorabilă.

Excelența Sa Ion Jinga, ambasadorul României la Londra, s-a declarat dezamăgit de modul în care comunitatea română din Marea Britanie a fost prezentată și consideră că expunerea doar a aspectelor negative este incorectă și discriminatorie. Tot dânsul a afirmat că cetățenii români sunt bine integrați în societatea britanică și

se remarcă la locul de muncă prin profesionalism. De asemenea, în această problemă s-a exprimat și consulul României la Bristol, domnul Răzvan Constantinescu, care a declarat că documentarul reprezintă o pată publică adusă oamenilor muncitori care provin din țara noastră, aceștia simțindu-se ofensați de emisiune.

Ca răspuns din partea celor stabiliți în Marea Britanie, în data de 22 februarie aceștia au organizat un protest la Londra, în fața postului de televiziune. Această mobilizare este de înțeles, întrucât a arătat preocuparea față de imaginea comunității române din insulă.

În același timp, consider că nu trebuie să blamăm producătorii emisiunii sau societatea britanică. Există cetățeni români care nu reprezintă interesele patriei și care pot afecta imaginea acesteia în străinătate. Fie că vrem sau nu, fiecare din noi este un ambasador al țării, iar acțiunile și comportamentul nostru vor fi considerate reprezentative societății din care provenim. Să nu uităm totuși că majoritatea celor care emigrează sunt oameni de care țara noastră are nevoie, profesioniști care pot ajuta economia și studenți care reprezintă generația de mâine. Acești români fac cinste țării noastre oriunde merg și nu merită să fie supuși unor astfel de portretizări bazate pe stereotipuri negative.

Declarația politică este intitulată „Activitățile capitalului autohton”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi vă prezint o poveste a capitalului autohton. După așa-zisa Revoluție, niște „golani” au gândit că pot dezvolta activități de producție industrială, improvizând tot felul de mașini, unelte și dispozitive de lucru. Mulți „golani” au gândit asta și au și trecut la treabă, înființând un SRL.

Ce a fost cu asta?

A fost o etichetare a „golanilor”, care imediat au intrat în vizorul organelor de control și de aici a început bătaia de joc, adică „golan” cu eticheta de SRL-ist egal „hoț”. La o parte dintre „golani” nu le-a convenit eticheta de hoț și imediat au abandonat ideea de a întreprinde ceva în această țară și au ales drumul străinătății, unde au avut succes. A mai fost o parte dintre acești golani care n-au rezistat la bătaia de joc din acea vreme și au renunțat la această luptă. Cei din a treia parte au trăit cu speranța că lucrurile se vor schimba și au luptat cu toate autoritățile de la acea vreme, muncind zi și noapte pentru a agonisi un mic capital. Au luptat cu autoritățile, să le demonstreze că nu sunt niște hoți și că sunt români pricepuți care sunt în stare să creeze locuri de muncă și să dea bani la stat, nu să-i ia de la stat.

Sunt români care și-au educat copiii să muncească în țara lor și să rămână acolo, pentru a continua ce au început părinții lor. Dar, din păcate, acești copii dau și în prezent peste această etichetare, adică „golan” SRL-ist egal hoț, etichetare făcută de către salariați ai instituțiilor de control ale statului. Copiii întreabă despre ce este vorba, ce înseamnă „golan”.

Un întreprinzător a explicat ce înseamnă „golan”. „Golan” înseamnă un om cu suflet mare, care a luptat din 1989 pentru țara lui, pentru democrație, pentru dreptate, pentru adevăr, pentru capitalizare, pentru ca tinerii să aibă drepturi egale, pentru ca populația să trăiască în condiții bune și în liniște.

Și le-a mai spus ceva: să fie alături de părinții lor „golani”, să aibă răbdare că, până la urmă, împreună o să construiască drumul pe care trebuie să meargă România, să aibă răbdare, așa cum au avut părinții lor 25 de ani, și să lupte pentru dezvoltarea capitalului autohton.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „Cum s-au împărțit parchetele în 2013”.

Având în vedere atribuțiile Președintelui României privind numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, la propunerea ministrului justiției și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, consider că este firesc și bine-venit să știți ce oameni au fost promovați în fruntea acestor unități de parchet, în prima jumătate a anului 2013, de către predecesorul dumneavoastră, Traian Băsescu, în tandem cu prim-ministrul Victor Ponta, care a deținut portofoliul de ministru interimar al justiției în perioada în care au fost operate aceste numiri, în baza mult discutatului și contestatului pact de coabitare încheiat între șeful statului și șeful Guvernului.

A. Principalul criteriu de selecție a lui Kövesi: amiciția cu șefa de cabinet a lui Macovei.

Cele mai multe discuții le-a comportat numirea doamnei Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al DNA, după ce anterior, timp de șase ani (2006–2012), în care

a deținut funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost percepută drept un instrument sau o slugă a președintelui Traian Băsescu, a ministrului justiției Monica Luisa Macovei și a generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (și șeful _de facto_ al principalului serviciu secret al țării).

Laura Codruța Kövesi a fost numită procuror general al României, în mod surprinzător, în cursul anului 2006, la vârsta de 33 de ani, de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției Monica Luisa Macovei, deși nu se remarcase până atunci în domeniul practicii și doctrinei judiciare. Kövesi a fost o studentă mediocră, conform unor profesori de-ai săi de la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, și avea o experiență de procuror de circa 10 ani, fără rezultate sonore, activând la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu și apoi la structura locală a DIICOT. Kövesi devenise cunoscută și agreată la Sibiu mai degrabă pentru că era fiica celui mai longeviv procuror-șef din regimul ceaușist, tatăl său, Ioan Lascu, conducând Parchetul Mediaș (oraș cunoscut drept fieful gazului metan românesc) timp de 30 de ani.

Un domn secretar? Domnul secretar Rotaru? Îl rog pe domnul secretar Rotaru să citească prezența. Microfonul central.

## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/10.III.2015PARTEA a II-a, Nr. 25/10.III.2015, Nr. 25/10.III.2015

Și-au înregistrat prezența, până la acest moment, în urma apelului nominal, 87 de colegi.

Pentru a putea deschide lucrările Senatului și a intra în dezbateri, este nevoie să avem cvorum la votarea ordinii de zi.

Pe cale de consecință, fiind numai 89, până acum, înregistrați, vă rog foarte frumos să votăm cu toții, că, dacă nu, o să repetăm votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc ca să putem să votăm ordinea de zi.

Dați-mi voie să deschid lucrările Senatului României din ziua de 25 februarie 2015 și să vă spun că o să conduc această ședință eu, senatorul Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, împreună cu colegii mei, domnul secretar Ion Rotaru și domnul secretar Alexandru Pereș.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: de la 9 la 10.30 au fost declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plen; la ora 13.00 este ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; între orele 14.00–17.00 – lucrări în plen; la ora 16.00 avem vot final.

În legătură cu programul de lucru de astăzi sunt observații din partea doamnelor și domnilor colegi?

Am deschis votul pentru aprobarea programului pentru ziua de astăzi. Vă rog, am deschis votul.

Da, așa este, cum am spus: 65 de voturi pentru. Mai tragem o dată.

Domnilor colegi, domnule Agrigoroaei, domnule senator... Haideți, domnule, că avem 65... nu putem să deschidem sesiunea. Suntem mai mult de 85 în sală.

Sunt peste 90 în sală. Vă rog frumos să votați. Este singura condiție de cvorum, la începutul ședinței, da?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Invitați-l și pe domnul Cotescu...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Cotescu, vă rog frumos.

Domnule Dincă Mărinică, vă rog frumos. Haideți să votăm programul și după aceea...

Doamnelor și domnilor, supun la vot programul zilei de astăzi. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați. _(Discuții la prezidiu.) (Tabela electronică de vot indică 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.)_

Nu vor să voteze.

Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, stimați colegi,

La apel au răspuns „prezent” 90 de senatori. Nu cred că mai este cazul să ne tot împiedicăm în vot. I-ați văzut și dumneavoastră, sunt grupuri de trei, de patru, nu votează.

Avem cvorum prin prezență. Este semnată. Pe baza acestei prezențe se iau în calcul toate celelalte, și retribuirea noastră, și...

Nu cred că trebuie, de fiecare dată, să ne mai oprim la acest aspect. S-a făcut prezența. Dacă nu se făcea era altceva, dar s-a făcut. Au răspuns, la apelul făcut, „prezent” 90... Nu vor să voteze...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, este o soluție și asta.

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Sabotează PSD-ul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Poftiți?

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Vă sabotează cei de la PSD.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Astea sunt glume de copii la ora dimineții! Nu votați dumneavoastră, ca să...

Uite că a găsit o soluție înțeleaptă domnul senator. Asta e. Avem... Știți că votul când se... că prezența, la un moment dat... de cvorum sau prezența se stabilește pe baza apelului nominal. În baza apelului nominal, domnul senator ne-a comunicat că au fost 87 de colegi care – prezenți în sală și nu poate să conteste nimeni – au spus că sunt prezenți. Acum, dacă nimeni nu...

## **Domnul Alin Păunel Tișe**

**:**

Să voteze.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Asta este situația. Deschidem...

Domnule senator Oprea, vă rog.

Cred că varianta este, în cel mai rău caz, liderii de grup să se întrunească și să se facă un alt apel, fiindcă știți că întotdeauna există o diferență între ce se semnează și ce-i în sală.

Nu, nu. A fost apel la microfon, domnule senator. A fost apel nominal.

Și, atunci, de ce n-a ieșit?

Păi, asta mă întreb și eu... N-am... Dacă aveți dumneavoastră un răspuns...

Bun. Deci, dacă n-a ieșit, nu se face...

Eu am un răspuns: nu au votat colegii.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Domnule vicepreședinte, nu există așa ceva. Dumneavoastră ați mai procedat...

Ați mai...

Bun, părăsim sala atunci și... E formula, ca lider de grup...

Deci am cerut să ne întâlnim, liderii de grup, și să mai facem o dată prezența, dacă e o chestie tehnică.

Faceți propuneri.

Altfel... Nu?

Domnule senator Sârbu, vă rog. Vă rog, e o...

Sigur... în mod normal, nu am fi putut începe lucrările noastre, dacă unul dintre lideri ar fi contestat. A apărut și contestația, într-adevăr, dar eu vă propun încă o soluție care poate rezolva situația: să facem încă un vot electronic și listă. Să cerem o listă și vedem dacă e...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Corect, corect, așa este. Bravo, foarte bine! Mulțumesc foarte mult.

Uite, la asta nu m-am gândit. Și-i rușinăm pe cei care sunt în sală și nu votează, da?

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, supun la vot programul de lucru pentru ziua de astăzi. Am deschis...

## Procedură...

În timpul votului, domnule senator Oprea?!

Eu nu contest capacitatea dumneavoastră de a acționa, dar ați fost de acord cu propunerea liderului de grup de la PSD să verificăm printr-un vot și apoi vedem ce facem.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bine, verificăm și asta este. Dar nu putem să facem un singur vot, dacă iese?

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

După care votăm ordinea de zi, dacă vom fi în cvorum.

Vă rog foarte mult să ne dați... Șefilor de grup să li se dea o listă și, pe urmă, îi las eu două minute să verifice cu lista cine a votat și cine nu a votat din grupul fiecăruia, da? Vă rog.

Domnul senator Oprea.

Liste, vă rog, pentru liderii de grup.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Dumneavoastră acționați selectiv.

În numele Grupului PNL, am cerut o pauză de consultări a liderilor și, pe timpul ăsta, vă aduceți sau nu oamenii, dar am cerut o pauză.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deocamdată avem... Deocamdată, doamnelor și domnilor colegi, suntem într-o procedură, după care dăm și pauză de consultări, nu e o problemă. Dar acum luați, vă rog, lista, domnilor lideri de grup, și uitați-vă în sală dacă oamenii care sunt prezenți au și votat. Și, pe urmă, uitați-vă în ochii Domniilor Lor și întrebați-i de ce au uitat să voteze.

Am numărat 56 și cu 35... prezenți în sală. 56 cu 35 cât fac? Fac...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

91.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Fac... 91. Noi i-am numărat în sală.

Domnul președinte Oprea. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

În urma discuțiilor, am observat că, în timp ce noi discutam situația, au mai apărut colegi – uitați-vă! – și încă mai vin. Dar secretariatul este cel care poate să confirme dacă suntem 91 sau 88.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Hașotti.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Eu răspund de microfonul 2 și de asta sunt...

Vă rog.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Lucrurile stau în felul următor: sunt patru feluri de vot – pentru, contra, abținere și nu votez; nu votez – fie cu cartela în aparat, fie se scoate cartela.

Acum, secretarii de ședință verifică cvorumul și președintele de ședință spune că ne aflăm în cvorum – 91 și au mai venit încă doi colegi – 93. Se merge la vot. În situația în care totalul voturilor nu înseamnă 85 și niciun lider de grup nu contestă cvorumul, se merge mai departe. Dacă un lider de grup contestă existența cvorumului, secretarii, din nou, numără sau se face apel nominal, sau se face verificarea votului prin vot electronic... verificarea cvorumului prin vot electronic. Asta este situația.

Acum, secretarii au anunțat că suntem 91. Au venit încă doi colegi, 93. Se purcede la vot. Dacă votul dă totalul de... un număr mai mic de 85, dar nimeni nu contestă, înseamnă că foarte mulți dintre noi și-au exprimat a patra variantă: nu au vrut să voteze, dar fac parte din cvorum.

Ăsta-i regulamentul și așa a fost întotdeauna.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumim foarte mult.

Oricum, mai trebuie să facem un vot, pentru că la punctul 1 al secțiunii I avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 2–7 martie 2015.

- Biroul permanent vă propune și vă rog să fiți atenți: 1. Luni:

- de la ora 9.00 la ora 11.00 – activități în comisiile

- parlamentare;

– la ora 13.00 – ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului.

Deci este o modificare: de la ora 13.00 până la ora 14.00, doamnele și domnii președinți de comisii sunt invitați la sala Biroului permanent, unde, împreună cu un domn vicepreședinte sau cu domnul președinte, dar fără membrii Biroului permanent, fac repartizarea care știți că se face, a proiectelor de lege sosite și care trebuie să fie puse pe... transmise la comisii. Deci, la ora 13.00, toți președinții de comisii sunt prezenți. Sigur, și liderii de grup, pentru că, în mod normal, e important, dar, în sfârșit... După care, la ora 14.00... Încercăm, e o formulă ca să fluidizăm un pic activitatea Biroului permanent; știți că ne împotmoleam și dura peste ora 15.00, când erau grupurile.

- la ora 14.00 – ședința Biroului permanent;

- la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare. Atenție în continuare, că e o modificare:

– de la ora 17.00 la ora 18.20 – sesiunea de declarații politice în plen;

– de la ora 18.30 la ora 20.00 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Deci ați sesizat o schimbare față de săptămânile trecute, da? Am mutat cele două sesiuni luni, la cererea foarte multor colegi de-ai noștri.

2. Marți:

- de la ora 10.00 la ora 15.00 – lucrări în comisiile

- permanente;

– de la ora 15.00 la ora 17.00 – cum am prevăzut – o sesiune de dezbateri ale inițiativelor legislative.

3. Miercuri:

- de la ora 10.30 la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului. Deci avem lucrări în plenul Senatului. Am păstrat sesiunea.

- de la ora 13.00 la ora 14.00 – pauză;

86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri. A fost...

Domnul senator Oprea.

A fost aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cei care chiar lucrați pe ordinea de zi, vă rog să-mi spuneți și mie cât de bine vă simțiți când, în fiecare zi, aruncăm coli. Uitați-vă câte versiuni am aici! Sunt patru versiuni pentru ziua de miercuri.

Domne, ne jucăm de-a voturile. Încercați să fiți în pielea celui care caută ordinea de zi anunțată de vineri pentru săptămâna ce vine. Am luat-o, am listat, m-am apucat și am pus comentarii pe text. Luni m-am trezit că se schimbă ordinea de zi. Marți seara s-a schimbat din nou. Miercuri se schimbă din nou. Deci este un joc. Numai cei care nu muncesc nu-și dau seama la ce teroare supuneți senatorii noștri, pentru că acum aveam 47 de puncte la votul final și s-a adăugat un număr de 7 voturi la celelalte, dar, surpriza etapei: mai avem de marți după-masă o bucată, una care vine acum pe legislativ și iar ne schimbă tot. Deci este...

Am o propunere: hai să încercăm măcar să le lăsăm doar pe cele organice, iar cele ordinare, dacă avem jumătate plus unu, ceea ce înseamnă 46, să treacă prin vot, domnule.

În felul ăsta determinăm colegii să nu mai vină în plen. Chiar că nu mai au nicio motivare. Vin la vot final, toată lumea e fericită, semnează și pleacă. Și noi, în sală, trebuie să simulăm că suntem în cvorum sau că muncim.

Deci nu știu cine a produs aceste bulversări. Dacă vin de la Camera Deputaților, zău că... Hai să devenim Camera superioară a Parlamentului României!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

E ordinea de zi inițială, la care s-a adăugat ce a rămas de ieri.

Sigur.

Dacă suntem corecți, o să spunem adevărul: de la noi vine toată bulversarea aceasta, în primul rând, din faptul că nu am găsit încă un program. În fiecare luni, la Biroul permanent, încercăm o altă formulă. După aceea, sigur că ne ajung din urmă proiectele legislative: unele de discutat, unele de votat, vot final.

Al doilea aspect care duce la situația pe care dumneavoastră o reclamați e pierderea timpului. Iată, e ora... Avem aproape o oră... nu chiar, 45 de minute, de când noi nu am început încă activitatea, lucru care se întâmplă în fiecare zi. Și nu fac un reproș nimănui, nu facem ore – știu eu –? de muncă, că nu-i munca normată după câte legi trec. Trebuie să fie, într-adevăr, cum spuneți dumneavoastră, discutate, să știm despre ce e vorba. Dar haideți să găsim soluția. Noi suntem dispuși la orice variantă care poate să rezolve problema.

Până luni, rugămintea e, poate astăzi, liderii de grup, să avem o pauză – în pauza aceasta, de la ora 13.00, este imposibil, că e și Biroul permanent reunit și la noi avem Birou care să rezolve situațiile pe care le-a anunțat domnul președinte de ședință –, să ne întâlnim și să găsim soluția, care e: facem luni după-masă un plen, cum am mai făcut: declarații și ce a fost, facem marți doar comisii sau, la fel, mai băgăm, cum am băgat ieri, încă o sesiune. Miercuri. Ne ajunge timpul pentru vot?! Eu, astăzi, vă spun, la votul final de la ora 16.00 la ora 17.00... și nu avem cum să impunem altă formulă, fiindcă mulți colegi de-ai noștri au avion la ora 17.00, 17.00 și ceva, e complicat să cerem până la epuizarea ordinii de zi.

Deci trebuie, împreună, să stăm de... să găsim cea mai bună formulă și, suntem de acord, nu am găsit-o încă. De fiecare dată, luni, când propunem, votăm cu toții, suntem de acord. Când ajungem în plen, ne dăm seama că nu am rezolvat problema.

Poate reușim lunea viitoare la Biroul permanent, venim în plen cu un program care să fie stabil și să nu-l mai schimbăm decât în situații excepționale, când apare o situație că e un plen reunit, e o urgență, știm și noi, că suntem deja obișnuiți cu lucrurile astea, dar să nu mai schimbăm în fiecare luni, în funcție de, eu știu?, ce poate să mai apară la noi ca urgență.

Domnule senator Oprea, procedură.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Chiar dacă e o procedură deranjantă... Domnul lider de grup Sârbu își face probleme, dar eu mi-aș face, în primul rând, probleme ca lider de grup care mă aflu la timona Senatului și e obligația dumneavoastră... Știți cât ne urecheați, când erați în opoziție, spunând: aduceți-vă cvorumul. Și ați stat în vacanță fără concediu, cu plată adică, vreo trei luni de zile.

Bun, dar aduceți-vă aminte cum ați simulat că sunteți în Senatul României.

Acum, pe bună dreptate, să găsim o rezolvare la problemă împreună, dar se pare că suntem în categoria aia: de ce simplu, când se poate complicat.

Aveam... Prin procedura asta... eu mă uit în ograda noastră, la ședințele de grup, nu mai vin luni. „De ce să vină”, își pun ei problema, fiindcă liderii de grup merg la Birou, apoi la comisii... Își rezolvă problemele marți și joi. De ce să fie luni?!

Or, procedura asta ar fi simplă. Punem cum a fost: luni după-amiază – plen, marți – comisii, miercuri – până la prânz, cu vot final și, după-amiază, comisii și joi – comisii.

Asta a fost procedura care a fost acceptată de toată lumea și a fost și una funcțională.

Mulțumesc.

Cred că nu mai are rost să mai insistăm. În orice caz, toate perturbările care au apărut sunt pentru că s-au încercat diverse formule, ceea ce a spus și domnul senator Sârbu.

Eu, din experiența mea, și cred că am oarecare experiență, vreau să vă spun că așa cum s-a așezat programul acum – exceptând o ajustare care se poate face miercuri, un pic, cu votul acela final, care poate fi adus un pic mai sus – e o formulă care este corectă, avem trei sesiuni de plen: marți... miercuri două și marți una, am adus întrebările și interpelările din nou lunea, ceea ce face ca interesul colegilor să vină lunea să crească. Și întrebări, interpelări și... cred că declarații politice.

Eu vă spun, din experiența mea, este o formulă față de... și care să satisfacă nevoia de a legifera mai mult și de a fi mai prezenți și să împace... toate lucrurile. Dar să lăsăm programul să meargă așa două săptămâni măcar, că așa ne-am....

Domnul senator Iovescu, procedură, după care, vă rog frumos să intrăm totuși în...

Da, sunt de acord. Cred că e foarte bun ce ați spus dumneavoastră, măcar două săptămâni. Eu sunt de acord cu programul acesta. Singura observație: susțin ce a spus domnul senator Oprea, că ar fi bine ca la votul final să lăsăm doar legile organice. Legile ordinare le dezbatem, le votăm... și cred că nu se adună așa mult și rezolvăm problema și cu votul final, că ne ajunge acea oră pentru a da voturile pe legile organice.

Cred că da, încă o dată, aș vrea să spun ce ați spus și dumneavoastră: că e foarte important să nu schimbăm din săptămână în săptămână. Măcar două săptămâni, să vedem că funcționează.

Și cred că, în sistemul de întrebări și interpelări și declarații politice, lunea colegii vor fi interesați. Cei interesați să vină și să-și facă treaba.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, ordinea de zi, vă rog. Să aprobăm ordinea de zi pentru astăzi. Haideți să facem și chestia asta, vă rog eu frumos.

Doamnelor și domnilor, deschid votul... ordinea de zi pentru...

Hai, vă rog, să votăm ordinea de zi pentru astăzi. Hai, vă rog, votăm astăzi ordinea de zi.

Dacă ne rugați frumos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, v-am rugat frumos, nu? Respectuos, nu frumos, că frumos nu știu. Respectuos.

81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Contestându-se cvorumul, am aprobat ordinea de zi.

Sunt legalist, ce vreți, am un defect.

Punctul 1 în ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 din 2003 privind Codul muncii.

Legea are caracter organic.

Inițiatori, mai mulți domni colegi.

Întreb dacă dorește cineva să susțină dintre inițiatori. Nu.

Dau cuvântul domnului Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, microfonul 9, să prezinte proiectul legislativ. **Domnul Gabriel Lungu** – _secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ :

## Mulțumesc, domnule președinte.

Codul muncii asigură cadrul general aplicabil tuturor domeniilor de activitate, iar dispozițiile caracteristice specifice fiecărui domeniu sunt stabilite prin legi speciale.

Prin urmare, reglementarea unor drepturi și obligații pentru categorii specifice de personal, în speță personalul bugetar, trebuie reglementate prin acte normative specifice.

Față de această propunere legislativă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice își rezervă dreptul de a nu susține această propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Domnul președinte Mitu, microfonul 7, Comisia pentru muncă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 139, preconizându-se ca în sectorul bugetar să se considere zi nelucrătoare ziua dintre zilele de sărbătoare legală din cuprinsul săptămânii și zilele de repaus săptămânal.

În dezbaterile din cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

## Mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ la votul final; este o lege organică.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.

Raportul este de respingere.

Întreb dacă dintre inițiatori doresc să susțină proiectul de lege.

Nu.

Dau cuvântul tot domnului secretar de stat în Ministerul Muncii, Lungu, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere.

## Mulțumesc.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a elaborat Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Modificările și completările s-au făcut în cadrul unui grup de lucru din care au făcut parte și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Inspecției Muncii și ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat și, în prezent, este în dezbatere la Camera Deputaților.

Ministerul Muncii nu susține prezenta propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Mitu, microfonul 7, Comisia pentru muncă.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială s-a dezbătut și s-a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, deoarece există deja, așa cum s-a menționat, pe agenda de lucru a Senatului un proiect de lege mult mai amplu, care acoperă întreaga cazuistică în domeniu, față de prezenta inițiativă legislativă, care vizează doar un segment restrâns al problematicii în materie.

În concluzie, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Deschid dezbaterile generale. Dacă nu sunt...

Ba da, mă scuzați!

Domnul senator Oprea. Vă rog.

Domnule senator Pereș, colegul dumneavoastră, domnul senator Oprea, pe partea dumneavoastră, a făcut semn și eu nu l-am văzut.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Se poate. Mi-a scăpat.

Nu poate să vă scape domnul senator Oprea. Vă rog.

Știți, poziția Guvernului, în limbaj popular, sună cam așa: „Puneți oala la foc, că știu un iepure într-un loc.”

Există o propunere legislativă a parlamentarilor României. Sunt ultimii oameni care pot legifera în țara asta și numai Guvernul legiferează?! E ciudată explicația asta. Părăsiți limbajul acesta de lemn cu care veniți în fața senatorilor.

Doi. Am fost în Marea Britanie, de la toate grupurile politice. Problema cu care se confruntă este exact asta ce o puneți pe lista neagră acum. Sunt oameni care fac o afacere prin jocul cu viețile oamenilor. Fac tot felul de contracte ciudate, pe care nu le știe nimeni, plasându-i pe români sub limita salariului minim din Marea Britanie. Asta am aflat-o de la instituțiile-cheie din Marea Britanie. Și dumnealor își pun întrebarea: cum să facem încât acești intermediari să vină cu propunerile concrete și să știe fiecare persoană că salariul minim este cel de „n” lire sterline, și nu de 5 lire sterline, pe care ei, săracii, din dorința de a depăși un moment, îl acceptă, dar sunt în afara legii.

Deci este o chestie prea importantă, încât dumneavoastră... Dar întrebați-l pe ambasadorul nostru de la Londra, să vă spună cu ce se confruntă. Și nu veniți cu „Guvernul nu susține”. Dar v-ați documentat?! Dumneavoastră nu aveți nicio vină, că sunteți nou. Cei care au fost înaintea dumneavoastră. Documentați-vă, întrebați ambasadorii, să vedeți dacă nu ne este jenă cum ne pun la

punct că nu avem un control al celor care trăiesc din necazurile oamenilor care vor să meargă în diverse țări ale Uniunii Europene.

Mulțumesc. Domnul senator Motoc.

## Stimați colegi,

Cred că nu avem dreptul să pierdem nici măcar o zi din cele în care putem să-i protejăm pe concetățenii noștri care sunt înșelați de astfel de agenții de ocupare a forței de muncă foarte, foarte des în ultima vreme.

Din acest motiv, eu cred că această inițiativă legislativă este una foarte bună și, chiar dacă există un proiect de lege în curs de a se elabora, eu cred că nu ne oprește nimeni să luăm în considerare această inițiativă legislativă care pornește din Parlament și ale cărei prevederi sunt dintre cele mai nobile.

Cred că două dintre ele trebuie luate în considerare în mod deosebit, și anume aceea ca Inspectoratul Teritorial de Muncă, noua formă, să fie obligat să afișeze la vedere lista cu agențiile de ocupare a forței de muncă și să afișeze inclusiv cauzele și sancțiunile pe care le-au avut acestea atunci când au fost aplicate, pentru ca toți aceia ce doresc să apeleze la respectivele agenții de ocupare să se ferească a intra în capcana pe care acestea le-o pun.

De asemenea, această prevedere, ca agențiile de ocupare a forței de muncă să aibă obligația de a transmite datele de contact ale cetățenilor români pe care îi plasează la muncă în străinătate la misiunile diplomatice din țările respective, până cel târziu la data plecării acestora din România, este, de asemenea, o prevedere extrem de benefică.

Amenzile mărite pentru agențiile de ocupare a forței de muncă, care apar în această propunere legislativă, sunt și ele bine-venite.

De aceea, vă rog, stimați colegi, ca această inițiativă legislativă să treacă astăzi de Senat și să nu mai așteptăm acest proiect de lege pe care colegii noștri de la Guvern îl promit pentru o perioadă pe care nu o cunoaștem încă.

Da, domnul senator Verestóy. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Nu am venit să apăr Guvernul, dar vreau să apăr decizia comisiei. Totuși acest proiect legislativ a fost trecut printr-o comisie a Senatului, au existat dezbateri. Aceste argumente foarte pertinente, pe care le-am auzit de la onoratul antevorbitor, au fost prezentate și, după dezbatere, comisia a luat o decizie.

Ca să intrăm, într-adevăr, în fond, ar trebui, eu cred, reluat la nivelul Comisiei cu argumentele pe articole ale Guvernului, nu dă o respingere _de plano_ a acestei inițiative în comisie. Pentru că, dacă începem acum să intrăm în fond și să dezbatem articol după articol, probabil că vom omite anumite aspecte importante, sesizate de cei care se ocupă de aceste probleme la nivelul unui departament, la nivelul unui minister, mai ales că această problemă presupune o implicare nu numai a Ministerului Muncii. Știți foarte bine, conform celor prezentate, există anumite prevederi în această inițiativă care privesc și alte ministere, privesc și alte instituții. De aceea, dacă vrem, într-adevăr, să urgentăm să rezolvăm o situație care e presantă, vedem ce știri... dacă mai e loc și de alte știri decât cele pe care le vedem în zilele astea. Totuși în celelalte știri apar foarte multe aspecte care privesc oameni care s-au nenorocit din cauza unor fraude făcute de anumite agenții false, de fapt, sau fantomă, oameni care se duc și se trezesc că au fost luați drept fraieri, au plătit niște bani pentru ca să se trezească într-o gară fără să-i aștepte cineva.

Iată că sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare, de aceea, eu cred că, dacă Guvernul va contribui, prin argumente, prin propuneri concrete, la nivel de articole, am putea, într-adevăr, ca încă de acum să elaborăm, să scoatem o lege care să fie și funcțională, și eficientă, pentru că trebuie să fie o lege care să poată să fie pusă în aplicare.

Mulțumesc.

Domnul senator...

Ca atare, propun ca, într-adevăr, dacă asta este o opinie mai împărtășită de majoritate, să întoarcem la comisie pentru o dezbatere pe articole cu ajutorul Guvernului.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Atât.

Și eu mi-aș dori o reîntoarcere, cred că nu se poate din cauza termenului. Termenul este 26.

Sigur că sunt surprins: Comisia pentru muncă a dat raport negativ. Eu voiam să vă spun să luați exemplul Comisiei românilor de pretutindeni care, cu unanimitate de voturi, a dat aviz pozitiv. Poate e greu ca noi să facem mâine unanimitate. Probabil azi, dacă am vota – cum am spus mai devreme, să votăm legile ordinare, când le dezbatem –, am avea proaspăt în minte ceea ce votăm și ne-am apleca asupra votului mai conștiincioși, ne-am gândi la românii din afara granițelor.

Sigur că, în special, Comisia pentru muncă se referă la munca în România. Aici e vorba de cei din afara granițelor și din cauza asta noi, de la Comisia românilor de pretutindeni, în unanimitate, deci și putere, și opoziție, toți, am fost de acord că este o propunere bună. Sigur că la Camera Deputaților poate Guvernul să mai vină... să pună... să o modifice și să o facă mai funcțională.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Verestóy, microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Am o propunere care salvează această situație de presiune a timpului asupra acestei legi. În momentul în care noi am decide să prelungim perioada de lucru în comisie – și acest lucru se poate –, atunci avem timp, într-adevăr, ca legea reîntoarsă în comisie să fie îmbunătățită cu acele argumente pe care Guvernul le-a tăinuit. Nu ne-a spus până acum. Ne-a spus numai că așa cum e nu e bine. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnul președinte Mitu.

Nu. Dacă e în numele comisiei, răspundeți.

Comisie.

Microfonul 7.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Stimați colegi,

E îndreptățită preocuparea colegilor senatori cu privire la propunerea legislativă, însă vă mai explic încă o dată motivația comisiei.

În aceeași perioadă, poate cu o săptămână mai devreme, a fost adoptat în comisia din Senat, cu raport favorabil, și de către plenul Senatului un Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor care lucrează în străinătate. Este vorba de L584/2014, care acum este în dezbatere la Camera Deputaților. Are deja raport favorabil de la Comisia pentru muncă de la deputați și urmează să ajungă în plen. Acest proiect de lege cuprinde tot ceea ce este prevăzut în actuala propunere legislativă pe care o dezbatem, chiar mai mult, sunt mai multe reglementări, pentru că cazuistica este mult mai amplă.

Acesta este motivul pentru care la comisie s-a adoptat raport de respingere, tocmai pentru că deja problematica era reglementată printr-o propunere care deja este la Camera decizională.

## Domnule președinte,

Dacă eu am înțeles bine, înseamnă că, la un moment dat, aceste două proiecte legislative se aflau la Senat în același timp.

Da... Asta e...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Regulamentul, în aceste situații, prevede că cele două proiecte legislative se discută împreună și se cuplează. În felul acesta dispare această...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E la Cameră.

A! E la Cameră. Atunci, asta este situația, nu avem altceva de făcut.

Da. Da. Vă rog, domnule senator Barbu. Deci, dacă este la Cameră, nu...

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

L-aș ruga pe distinsul nostru coleg, președintele comisiei, să ne spună inițiatorii și datele de intrare pe fluxul de legiferare a celor două proiecte, și asta ca să vedem dacă nu cumva, a „n”-a oară, puterea profită de faptul că e putere și ține „la sertar” proiecte ale opoziției, doar ca proiecte ale puterii să meargă pe filiera de legiferare un pic mai repede. Deci domnul președinte este rugat, cu multă deferență, să ne spună inițiatorii în ambele cazuri și datele de intrare pe fluxul de legiferare.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, nu vreau să perturb lucrările Senatului, însă vă spun că este proces de intenție și am obligația să vă atrag atenția.

Dar, sigur, ați pus o întrebare legitimă și am să-l rog pe domnul coleg, dacă dispune de aceste informații, să vi le dea.

Sunt pe site.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Uite că vă lămurește domnul senator Iovescu. Doriți între timp să...

Ce doriți, domnule senator?

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Cădem într-o capcană.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, lăsați să răspundă. Păi, nu vorbirăți adineauri? Acum răspunde Domnia Sa, domnul coleg, președintele comisiei.

A! E o capcană! Dacă e o capcană, aveți microfonul. Microfonul 1.

Eu pot să vorbesc și fără microfon, să știți, că am voce... și mă aud colegii, cu siguranță, și fără microfon, dacă este cazul.

Nu cred că este bine ca noi să începem să spunem... dacă un proiect este aproape identic – cum am spus și ieri –, este în Camera Deputaților în dezbatere, noi să-l respingem. De unde știm noi că nu se va întâmpla lucrul... ca și Camera Deputaților să respingă acel proiect legislativ și al nostru iarăși... respins aici... De ce să nu-i dăm noi aviz, dacă credem că este bun și Camera Deputaților le poate aduna pe amândouă la un loc și să facă unul singur, să-l facă mai funcțional? Nu văd...

Și ieri am discutat asta, că avem un proiect similar aproape... Nu știu, termenii ăștia „aproape”, „identic”... este relativ. O virgulă, o simplă virgulă schimbă total fraza. Știți chestia cu împăratul, când a condamnat pe cineva la moarte a spus: „Nu, eu am spus să fie iertat, nu se poate să i se taie capul, nu am spus să fie iertat nu se poate, să i se taie capul!” Luați aminte.

Mulțumesc foarte mult. Domnul președinte. Domnule președinte! Domnul senator Barbu, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Îi mulțumesc mult domnului președinte de comisie că mi-a dat răspunsul, iar pe dumneavoastră, cu toată deferența și respectul pe care știți că vi le port, vă anunț că nu a fost niciun proces de intenție și am avut dreptate. Într-un caz este inițiator Guvernul, adică puterea, în celălalt sunt niște deputați liberali, foști PP-DD și așa mai departe, adică opoziția.

Nu este proces de intenție. Nu-mi permit. Calc în aceste săli ale Parlamentului de peste 20 de ani – este adevărat, o mare parte a timpului ca jurnalist – și respect instituția foarte tare.

Am vrut doar să vă arăt că acele două proiecte legislative – cum bine ați intuit, căci experiența dumneavoastră este vastă – au fost în Senat în aceeași perioadă, domnule președinte de ședință. Unul este adevărat că a ajuns, fiind al Guvernului, la Cameră, unul a stat ușor prin cotloanele Senatului, ca să nu mai ajungă la Cameră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, mulțumesc foarte mult. Domnule senator Oprea, procedură sau pe fond? Pe ce vreți să interveniți?

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe amândouă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Pe toate. Și pe procedură, și pe fond. Nu se poate! Alegeți o variantă.

Nu. Acum am cerut colegului nostru, care este președintele comisiei, să ne spună la ce dată a venit proiectul Guvernului, pentru că, în cazul propunerii discutate, pe ordinea de zi de astăzi, L522, este data de 9.09.2014.

Cu siguranță, Guvernul a venit pe procedură de urgență, preluând probabil multe dintre componentele propunerii legislative a colegilor noștri, care nu sunt numai din opoziție, cu sinceritate trebuie vorbit, sunt și de la PSD, sunt și de la PNL, din toate părțile... PP-DD, diaspora...

În schimb, altă acțiune ar trebui să fie declanșată. Atunci când acceleratul numit procedură de urgență a preluat, fără să vrea el, un mărfar din gară, trebuie să recunoască că l-a preluat, nu?! Jucându-mă cu cuvintele. Atunci când a intrat la Camera Deputaților mult mai repede proiectul de lege al Guvernului, trebuia să spuneți că odată cu proiectul ăsta s-au mai atașat și propuneri legislative din Parlament – și era simplu. Colegii noștri ar fi avut satisfacția că sunt și dumnealor luați în seamă și că propunerea lor este convertită într-o formă mai puternică sau mai diluată în proiectul de lege și nimeni nu mai contesta. Asta trebuie să fie de acum și pentru altele.

Și cred că domnul Moga venea cu o astfel de propunere pe domenii... Și nu ar mai fi pierdere de timp în Senat, dacă, într-adevăr, noi mai avem vreun cuvânt de spus în Legislativ, nu numai Guvernul.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu nu îndrăznesc... știți foarte bine că sunt foarte respectuos față de tot ceea ce ține de proceduri, dar vă aduc aminte că suntem de aproape o oră și un sfert în plen și suntem la proiectul legislativ de la nr. 2.

Vă rog frumos să încercăm, așa..., să ne autocenzurăm intervențiile, să spunem, când venim la microfon, o singură dată tot ce avem de spus, pentru că, altfel, riscăm să nu facem ordinea de zi, ceea ce ar fi și mai complicat.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator. S-au înțeles lucrurile.

Merge la sesiunea de vot.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. Comisia sesizată în fond, cea de muncă, are raport de respingere.

Legea e organică.

Dau cuvântul domnului Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii. Microfonul 9.

## **Domnul Gabriel Lungu:**

Mulțumesc.

Prin aplicarea inițiativei legislative, efortul bugetar suplimentar lunar ar fi de 2.481,4 milioane de lei, respectiv efortul bugetar suplimentar pe 6 luni ar fi de 14,9 miliarde de lei, în timp ce bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru plata alocațiilor în cuantumurile actuale este de 2,8 miliarde de lei.

Este de dorit să majorăm alocația de stat pentru copii, astfel încât aceasta să fie un sprijin real pentru familiile cu copii și încercăm să determinăm potențiale surse de acoperire a impactului bugetar suplimentar determinat de creșterea acestor beneficii.

Problema majorării cuantumurilor beneficiilor de asistență este o preocupare importantă a ministerului și, în acest sens, în fiecare an, am reușit să facem acest lucru, dar, dat fiind impactul bugetar, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu poate susține această propunere legislativă.

Și le-aș aminti: totuși, premierul a avut vreun miliard anul trecut și ar trebui să-l justifice. Cât a dat la bieții copilași? Care nu votau, e adevărat. Alte categorii sociale cu drept de vot au fost stimulate.

Ministrul dezvoltării regionale a avut miliarde în plus și spune că a mai pus încă o scândură la un gard sau nu știu ce a mai făcut acolo, dar nu s-a gândit și la sufletele copiilor care, cu doar 43 de lei... I-aș ruga pe dumnealor să încerce să vadă: poziția 160 și pe plan mondial a copiilor din România, prin prisma finanțării date direct lor.

Cred că aici... Mințiți-ne, dar măcar mințiți-ne frumos. Nu fiți atât de înverșunat – din Comisia pentru muncă – cum ne-am cam obișnuit în ultima perioadă. Lăsați mesajul politic și fiți părinte, frate al copiilor!

Domnul președinte Mitu. Vă rog. În numele comisiei sau în nume propriu?

Încerc să le răspund... Da. În nume propriu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, dacă e în numele comisiei, de acolo, domnule senator. Dacă e în nume propriu, de la microfon...

Mulțumesc.

Domnule președinte Mitu, Comisia pentru muncă, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au luat în dezbatere propunerea legislativă și, luând în considerare argumentele economico-financiare, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții, observații? Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

Domnule președinte, o singură întrebare: ce creștere a prevăzut inițiatorul la alocația pentru copii?

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

Asta este când cei care legiferează au predominantă culoarea politică. Și eu îi întreb pe colegii din Comisia pentru muncă dacă judecă întâi ca simpli cetățeni trimiși în Parlamentul României sau ca membri de partid legați de un angajament al partidului. Că nici în cazul al doilea nu cred că am putea spune că Partidul Social Democrat chiar nu tratează copiii României cum se cuvine. Dar nici nu puteți dumneavoastră, de la Comisia pentru muncă, să spuneți – așa cum spune Guvernul, care este politic pus – „deocamdată nu, că nu avem bani”.

Bine, nu contează microfonul...

Ba contează, domnule coleg. Contează foarte mult.

O să încerc să le răspund colegilor la cele câteva întrebări.

În primul rând, prin inițiativa legislativă, inițiatorii au făcut următoarea propunere, concret: pentru copiii în vârstă de până la 2 ani și cei până la 3 ani, în cazul cu handicap, să avem o majorare de la 200 de lei, cât e în prezent, la 700 de lei.

Pentru copiii între 2 și 18 ani, propunerea legislativă ne supune atenției o majorare de la 42 de lei la 700 de lei.

Pentru copiii cu dizabilități, de la 84 de lei la 1.000 de lei.

Prin calculele care s-au făcut de către reprezentanții ministerului și pe care le-am discutat în cadrul comisiei, prin potențiala aplicare a acestei inițiative legislative, efortul bugetar suplimentar pe 6 luni ar fi fost de aproximativ 15 miliarde de lei din bugetul Ministerului Muncii, iar bugetul Ministerului Muncii aprobat pentru plata alocațiilor, în prezent, prevede suma de 2,8 miliarde de lei.

Este evident că toți ne dorim ca alocația de stat să fie majorată, însă, în acest moment, efortul bugetar este cel pe care vi l-am prezentat, care nu a putut fi identificat cum ar putea fi acoperit.

Mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Asist cu greu la unele dezbateri din acest plen, pentru că mi-e greu să văd câtă demagogie și cât populism, și câtă minciună, și câtă ipocrizie pot debita oameni respectabili, de altfel, în societatea românească – rectori de universități, profesori. Dar parcă se transformă, venind aici, și parcă-i văd cu robele portocalii pe ei. Și le aduc aminte că le-au tăiat salariile și părinților, și bunicilor acestor copii, iar acum, cu toată nonșalanța, vin și spun: „Nu vă gândiți la copii!”.

Guvernul Ponta... poate nu v-ați făcut temele, domnule profesor, să vedeți câte miliarde a alocat copiilor din România și, mai ales, familiilor cu venituri reduse, adică o protecție socială țintită.

Și vă mai spun, într-o paranteză de 30 de secunde: ieri am avut aici un proiect de lege pentru creșterea salariilor și pensiilor și, la inițiatori, primul pe lista de inițiatori PNL, majoritar, era un nume pe care toți românii cred că și-l vor aduce aminte cât vor trăi ei: Roberta Alma Anastase. Un nume trist pentru istoria României.

Deci doamna asta, fraudând numărul de voturi în Parlamentul României, le-a tăiat pensiile și veniturile tuturor românilor. Este rușinos. Deci eu aș tăcea, domnilor foști PDL, PNL, cum vă ascundeți acum! Să nu mai deschideți gura, când vine vorba despre veniturile românilor, vreo 20 de ani!

Vă mulțumesc și îi asigur pe cei care ne privesc, pe români, în general – nu pe dumneavoastră de la PDL –, că Ponta și miniștrii lui... domnul Ponta, domnul premier, face tot ce poate și cât permite economia României astăzi pentru copiii românilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Oprea...

Dar stați un pic, domnule senator, numai o clipă. Numai o clipă, că mai sunt alți colegi.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Dar am avut drept la replică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, dreptul la replică vi-l dau la sfârșitul dezbaterilor, domnule senator.

De ce să vi-l dau acum? La sfârșit...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Păi, m-ați invitat, conform stenogramei.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Pentru că am greșit eu. Îmi cer scuze față de dumneavoastră. Da? Îmi cer scuze față de dumneavoastră. M-au anunțat colegii că erau înscriși înainte la... Terminăm dezbaterile și vă dau un minut drept la replică. Luați loc.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Sunteți președinte și m-ați invitat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am greșit. Vă rog să mă scuzați. Sunt alți colegi înaintea dumneavoastră. Așa e corect. Eu îmi cer scuze. Aveți un minut drept la replică la sfârșitul intervențiilor.

Domnul Titus Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Alocația de stat pentru copii e un subiect important, care ne interesează pe toți, și pasiunea dezbaterilor, chiar și jocul opoziției față de putere, până la urmă, sunt de înțeles.

Eu însă am o remarcă la adresa reprezentantului Guvernului, a cărui pledoarie eu o consider cel puțin parțială, din punctul de vedere al argumentației. Și aș fi simțit nevoia să spuneți – mă refer la reprezentantul Guvernului – ceea ce trebuie să spun eu acum, pentru a completa ceea ce Guvernul ar fi trebuit să spună.

Altfel spus, să nu venim de undeva, din ceruri, și să considerăm că acest Guvern nu a făcut și nu face nimic. Dimpotrivă, acest subiect este o prioritate. Și vă aduc aminte – și asta ar fi trebuit să spună, în mod clar, explicit, reprezentantul Guvernului, ceva mai devreme – că, anul trecut, Guvernul a luat o măsură extrem de importantă ca prioritate în domeniul pe care domnul secretar de stat, ca instituție, îl reprezintă. Vă aduc aminte că pentru 500 de mii de copii, pentru copii provenind din familii sărace – aceasta a fost prioritatea în acordarea sprijinului financiar, pentru familiile unde există un venit pe membru de familie sub 530 de lei –, pentru 500 de mii de copii a fost majorată alocația de sprijin a familiei cu 42 de lei pentru fiecare copil. Atenție! Nu e vorba de alocația de stat pentru copii, pentru că, potrivit Constituției, este egală pentru toți.

Dar acolo unde, iată, s-a putut – și cu o formulă, spun eu, inovativă – Guvernul a intervenit cu urgență, cu prioritate și cu un buget consistent. Vorbim de 500 de mii de copii, cu o creștere de 42 de lei. Lucrul acesta cred că ar fi trebuit menționat de către reprezentantul Guvernului pentru a mai diminua, așa..., din dezbaterea asta care – scuzați-mă! – cred că depășește limitele echilibrului chiar și în dezbaterea dintre opoziție și putere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să am o apreciere – și dacă pot să am și un răspuns – tehnică și una, să zicem, de ordin general la discuțiile care au fost anterior.

Eu, din textul legii, cum a apărut pe site, am observat că, în propunerea legislativă, pentru copiii între 3 și 18 ani, copiii cu handicap, este prevăzută o majorare de 20 de ori din indicele ISR, adică 10.000 de lei. În expunerea de motive, într-adevăr, scrie 1.000 de lei, dar în propunerea legislativă apare 20 x indice ISR, care înseamnă 10.000 de lei pe lună, ceea ce e mult mai mult decât 1.000 de lei. Nu știu... E corect ce e pe site sau e altfel?

Iar legat de o apreciere generală, eu știu că, într-adevăr, orice propunere legată de protecția, dacă doriți, de a acorda un drept suplimentar în creșterea copiilor..., sunt propuneri bine-venite, dar ceea ce știu eu, așa, ca un ardelean de bun-simț, și majoritatea dintre dumneavoastră știți acest lucru, se spune că nu poți să-ți întinzi plapuma mai mult decât îți ajunge. Probabil, opoziția actuală dorește ca această plapumă să o franjureze, cum, de altfel, ne-au și demonstrat nu cu mulți ani înainte. ## Domnilor colegi,

Și noi înțelegem nevoile și acționăm în consecință, nevoile copiilor, ale oamenilor cu probleme din această țară, dar nu putem să nu ținem seama de enunțul pe care vi-l spuneam adineauri.

Mulțumesc.

## Domnul senator Barbu.

Nu uitați că am înaintat o rugăminte. Suntem la al treilea proiect al ordinii de zi după aproape o oră și jumătate.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Ar semăna un pic a drept la replică, pentru că a fost pronunțat, în mod aberant, numele Partidului Național Liberal și, ca vicelider – și, deocamdată, am menirea să fiu chiar lider, în lipsa domnului Ion Popa –, dau răspunsul în calitate de lider al acestui grup senatorial.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca toată lumea – sper – din această sală, și Partidul Național Liberal înțelege exact care este situația multor copii din România. Nu a tuturor copiilor, dar foarte mulți, nepermis de mulți pentru o țară aflată în secolul XXI și în Europa.

Știm exact ce înseamnă o majorare cu 100 de lei, nu cu 1.000 sau 10.000 de lei. Este o eroare, domnule coleg, acolo este vorba de 1.000 de lei.

Dar, ca să vii la microfonul Senatului să invoci guvernarea Ponta, când ai ajuns în Senat luptând împotriva Guvernului Ponta și luptând împotriva lui Ponta ca principiu, ca principiu social-democrat

, trebuie să fii departe de statutul moral de senator, adică de reprezentant al românilor.

Eu am venit aici ca membru al PP-DD la vremea aceea și luptam în Gorj, față în față, nu metaforic, nu la microfoane, cu domnul Victor Viorel Ponta. O bătălie electorală care a costat foarte mult din punct de vedere sufletesc și care a semănat cu un jihad politic. Dar nu mi-am permis și n-o să-mi permit niciodată, ca senator, ca cetățean, ca ziarist, să mă duc la vreun microfon, de orice natură ar fi el, să laud guvernarea Ponta, pentru că înseamnă că-mi bat joc de votul celor 27.000 de gorjeni care m-au trimis aici tocmai pentru că luptam împotriva lui Ponta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor,

Întrucât s-a făcut o intervenție – n-am știut, domnul senator Barbu a făcut-o în numele Partidului Național Liberal –, îmi pare foarte rău, domnule senator Oprea, cred că nu e vorba de un drept la replică, era vorba despre o dispută politică. O înțeleg și pe-asta, dar n-am să vă mai dau în continuare cuvântul și dumneavoastră. S-a vorbit în numele grupului.

Procedură? Da. Poftiți. 30 de secunde și pornesc microfonul. Dacă vorbiți despre altceva, să știți că mă puneți în situația neplăcută, pe ziua de azi, să mă simt prost și să vă tai microfonul.

Dar nu sunteți vătaful Senatului, domnule...

Nu. Sunt președinte de ședință.

...vicepreședinte al Senatului.

Și vă rog frumos să vă măsurați cuvintele...

Nu sunteți vătaful Senatului, să-mi dați parțial dreptate sau nu.

Domnule senator, eu nu sunt... Eu sunt coleg cu dumneavoastră, nu sunt vătaf, nu sunt... Nu mă caracterizați pe mine! Da?

Deci nu dumneavoastră îmi dați dreptul, ci Constituția și statutul...

Foarte bine.

Și eu vă cer foarte mult, ca cetățean și ca senator, să nu mă jigniți!

Nu vă jignesc..., dacă nu m-ați plimba așa, ca pe copiii de grădiniță...

Adică mă jigniți numai când vă plimb, nu?! Nu mă jigniți deloc, vă rog!

Mi-ați pronunțat numele. Ați zis să aștept, că sunt alți colegi...

Aveți cuvântul. Aveți 30 de secunde, vă rog.

Este foarte interesant spectacolul acesta ce-l oferiți dumneavoastră. Și mă uit la colegul din față, care era undeva... la cucurigu. A vrut să fie și el în față.

De fapt, ciocoii dumneavoastră sunt cei pe care acum îi reprezentați, domnule coleg senator. Sunteți un ciocoi mai vopsit decât ciocoii vechi. Nu i-ați făcut ciocoi pe colegii de la PSD continuu? V-ați înhăitat cu ei. Ăștia-s ciocoii?

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să nu mai avem un astfel de schimb de replici, că nu ne face cinste. E păcat... Suntem colegi cu toții și așa mai departe. Să nu... Și, așa, nu putem spune că nu avansăm. Suntem la punctul 4.

Mergem la vot cu acest punct al ordinii de zi.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind plata unor sume personalului din învățământ.

Această propunere legislativă are un raport comun de la două comisii, Comisia pentru muncă și Comisia juridică.

Sunt mai mulți inițiatori. Întreb dacă dintre inițiatori este prezent vreunul care să susțină.

Nu.

Dau cuvântul domnului György Attila, de la Ministerul Finanțelor Publice, da? Microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** – _președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză_ **:**

## Mulțumesc.

Ghizdeanu Ion, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Comisia Națională pentru Prognoză.

Mie mi-a scris altceva aici.

Cu scuzele de rigoare, pentru că domnul Attila György a trebuit să plece urgent dincolo, la Cameră.

Referitor la această inițiativă legislativă, ar trebui precizat, în primul rând, că, în ipoteza adoptării acestei propuneri legislative, impactul asupra cheltuielilor de personal este foarte mare, de circa 4 miliarde de lei, ceea ce face să depășească prevederile din Legea nr. 182/2014 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015.

De asemenea, această propunere legislativă nu îndeplinește toate prevederile legate de Legea finanțelor publice, de fișa de fundamentare.

Având în vedere cele prezentate, Ministerul Finanțelor Publice nu susține această propunere legislativă și, evident, nu este de acord cu raportul comun de admitere, fără amendamente, și vă adresează rugămintea de a nu fi adoptată această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Din partea Comisiei juridice...

Da...

Sunteți în conducerea...

Nu. Sunt membru și vicepreședinte al Comisiei pentru muncă. De la ambele comisii. Voi prezenta raportul comun.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamnă senator. Vicepreședinte al uneia din cele două comisii.

Da.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și, respectiv, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate, pentru dezbatere și întocmirea raportului comun, cu Propunerea legislativă privind plata unor sume personalului din învățământ.

Propunerea legislativă reglementează eșalonarea plății unor sume cuvenite personalului din învățământ, urmărindu-se

prevenirea unor discriminări ale personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale și transmitem propunerea legislativă la vot.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Îl invit la microfon pe... Întreb dacă dintre inițiatori... Domnul senator Belacurencu. Microfonul 6.

Vă rog să prezentați proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am încercat prin această inițiativă să extind o prevedere care este valabilă pentru litoralul Mării Negre și, în speță, pentru imobilele și terenurile de sub imobilele care sunt angrenate în activitatea de turism, care, conform alineatului menționat în inițiativă și în motivare, din Codul fiscal, au dreptul de a plăti un impozit cu 50% redus pentru clădire și pentru terenul de sub clădire.

Am considerat că este bine ca această prevedere benefică pentru activitatea de turism să fie extinsă și în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării care, ca areal, se constituie, din punctul meu de vedere, într-o zonă mai defavorabilă decât litoralul Mării Negre. Mă refer în special la infrastructura de transport, accesul în deltă, perioada în care se poate desfășura activitatea de turism și alte motive asupra cărora nu insist.

De aceea, vă adresez rugămintea de a susține inițiativa mea.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă extinde facilitatea acordată unor imobile, respectiv reducerea cu 50% pentru acele imobile situate pe litoralul Mării Negre și pentru perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

În condițiile elaborării unei noi scheme de ajutor de stat, având în vedere dezvoltarea regională și condițiile îndeplinirii dispozițiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2006, nu sunt respectate prevederile legate de procedura de ajutor de stat. De asemenea, menționăm că este un impact pentru bugetul local și, implicit, determină influențe financiare suplimentare asupra bugetului general consolidat.

Având în vedere conținutul propunerii legislative, precum și cele expuse, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul. Domnul președinte Arcaș, microfonul 7, Comisia pentru buget, finanțe.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc foarte mult. Deschid dezbaterile generale. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de senator de Tulcea și Delta Dunării, este firesc să susțin o asemenea inițiativă, cu atât mai mult cu cât aparține unui coleg senator din județul pe care-l reprezint aici.

Este adevărat că se poate considera ajutor de stat această facilitate pe care am putea s-o obținem pentru agenții economici care desfășoară activitate de turism în Delta Dunării, însă este vorba de un ajutor de stat pe care suntem îndreptățiți să-l acordăm pentru o zonă periferică, marginalizată, o zonă cu probleme specifice deosebite și care se confruntă acum cu probleme în plus.

În ultima perioadă de timp, în această zonă a Deltei Dunării – și cred că, stimați colegi, sunteți cu toții familiarizați cu aspectele specifice ale zonei –, în ultima vreme au fost construite sute de pensiuni, multe dintre ele cu fonduri europene, dar și din bani proprii ai investitorilor. Însă, datorită caracterului sezonier al turismului în această zonă, datorită faptului că este un turism relativ scump și din cauza accesului greoi în această zonă, cu greu se poate asigura o profitabilitate din cele câteva luni în care se desfășoară activitate turistică în zonă.

Din aceste considerente, vă rog, stimați colegi, să susțineți această inițiativă legislativă care acordă o gură de oxigen celor care desfășoară activitate turistică în Delta Dunării și care, altfel, fără acest tip de facilități, nu o vor mai putea desfășura.

Cu siguranță că unii dintre primarii din această zonă nu se vor bucura, la prima vedere, de o asemenea inițiativă, pentru că, probabil, ei se gândesc că vor obține mai puțini bani la bugetele locale, dar cu siguranță că vor obține și mai puțini bani la bugetele locale dacă aceste pensiuni turistice, hoteluri se vor închide din cauza lipsei profitabilității.

Vă rog să luați în considerare aceste chestiuni pe care vi le-am pus în față.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Alte intervenții? Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Corlățean.

Și domnul senator Corlățean, după aceea, da.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Consider că este o inițiativă bună pentru dezvoltarea turismului în Delta Dunării, pentru crearea de locuri de muncă.

Dacă în prima fază sigur că se vor aloca bani pentru dezvoltare, pentru înfrumusețarea Deltei, sunt convins că, în etapa a doua, vor aduce bani. Deci trebuie făcută o analiză foarte profundă și realistă a avantajelor și dezavantajelor.

Sigur că Delta Dunării este un punct turistic deosebit și trebuie pus în valoare, în adevărata lui valoare, care... până în prezent, cred că nu a fost pus așa cum trebuie.

De aceea, eu sunt de acord cu această inițiativă, o consider bună și, la fel ca și colegul de dinainte, o susțin.

Domnul senator Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În legătură cu această propunere legislativă a domnului senator Belacurencu, ea are o logică din moment ce înțelegem foarte bine care este potențialul turistic extraordinar al Deltei Dunării.

Personal... cel puțin la o primă lectură, apare o discriminare, un tratament discriminatoriu în ceea ce privește aplicarea acestei facilități în domeniul serviciilor turistice între imobilele situate pe litoralul Nării Negre, care au dreptul, și cele care sunt în perimetrul Deltei Dunării și care nu au dreptul, pentru că înțeleg că ar fi ajutor de stat. Și asta ar fi fost o primă întrebare: de ce într-un caz nu este ajutor de stat, iar în al doilea este ajutor de stat?

Iar a doua întrebare adresată inițiatorului, pentru că a modifica Codul fiscal printr-o inițiativă legislativă nu este chiar un exercițiu foarte facil – se poate face, într-adevăr, însă suntem în contextul prezentării noului proiect de cod fiscal –, nu s-ar putea integra, prin discuții cu Ministerul Finanțelor, această propunere în pachetul de ansamblu? Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 6. Dacă vreți să răspundeți, dacă doriți...

Stimați colegi,

La discuțiile care au avut loc în cadrul grupului eu am ridicat problema asta domnului ministru – care a prezentat, mă rog, perspectiva privind modificarea Codului fiscal –, în sensul de a extinde ceea ce beneficiază agenții economici de pe litoralul Mării Negre și în alte zone ale țării, cum ar fi Delta Dunării. Domnia Sa – mă rog, din păcate, am regretat că am intervenit la vremea respectivă – a zis că, oricum, nu vor mai beneficia nici cei de pe litoral și o să dea posibilitatea, prin prevederile Codului fiscal, ca autoritățile locale să hotărască în legătură cu această chestiune, dar în limita de până la 20%.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Ba da, Dobra.

Domnul senator Dobra. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din nou suntem într-o poziție în care evident că tot Parlamentul, Senatul ar avea o poziție comună.

Bun, dar, dacă am ajuns aici, de ce ne mai întrebăm unde suntem? Dacă a reduce impozitul pe teren și pe clădiri sau pe ce mai știu eu ce cu 50% este considerat ajutor de stat, atunci nici nu mă mai miră situația turismului românesc.

Eu aș vrea doar atât să spun: de grija pentru Delta Dunării se preocupă Uniunea Europeană printr-o Strategie europeană regională. Asta ar fi trebuit să ne oblige și pe noi să acordăm mai multă atenție.

Răspunsurile astea de la minister, de fapt, denotă o oarecare superficialitate – v-o spun pe-a dreaptă. Înțeleg că acum n-o să mai aibă reduceri nici cei de pe litoral. Păi, sunt toți într-o strategie și, dacă am putea face și noi câteva lucruri pentru această regiune, ar fi minunat.

Este invitația mea, din punctul acesta de vedere, și felicit inițiatorul pentru toată credibilitatea și buna voință.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Doriți să mai faceți intervenții? Nu.

Doamnelor și domnilor, mergem la votul final cu proiectul legislativ.

Vă rog, domnule secretar de stat... președinte Ghizdeanu.

Voiam doar să menționez că așa este, în noul Cod fiscal se are în vedere rezolvarea problemei prin grija autorităților locale, având posibilitatea să dea scutiri legate de impozitele locale. Deci problema pare rezolvată.

Și, doar o mențiune, era aici... era vorba de o zonă și cu o altă caracteristică pentru acea facilitate, nu doar cea clasică, legată de cea care a fost pentru zona Mării Negre.

Cu scuzele legate... că nu a fost foarte precis, așa este, problema pare că este rezolvată, cum a spus și domnul senator, în Codul fiscal, în proiectul de cod fiscal. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 privind Codul fiscal cu Normele metodologice de aplicare, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia are un raport de respingere. Această comisie este Comisia pentru buget.

Inițiatorii... Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține. Nu sunt.

Ca atare, dau cuvântul domnului György Attila... Nu, tot domnului Ghizdeanu, da?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt, evident, mai multe elemente și argumente pe care Ministerul Finanțelor Publice le aduce pentru a nu susține promovarea acestei inițiative legislative, dar cel mai important este de inaplicabilitate, întrucât această propunere discută de un procent de redistribuire de 2% din venitul global anual realizat. Or, prin Codul fiscal actual, după cum se știe, cota unică de impozitare de 16% se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse și nu există sistemul – nici în Codul de procedură – de a se face globalizarea veniturilor persoanelor fizice, deci a gospodăriilor, astfel încât să se poată determina o astfel de valoare.

Nu mai menționez și celelalte argumente legate de implicații.

Ca urmare, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, mulțumesc.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:** Procedură.

Domnule senator Oprea, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Sunteți foarte vigilent, dar unul dintre inițiatori știa că trebuia să-și prezinte propunerea legislativă, după care să dați cuvântul Guvernului și, apoi, comisiei.

Deci domnul Grapă este unul dintre inițiatori.

Nu la acesta?

OK.

## Domnule senator,

Vă mulțumesc foarte mult că sunteți atent cu conducerea de ședință. Este un ajutor pentru care vă exprim toată gratitudinea.

Vreau să vă spun că am și întrebat dacă dintre inițiatori doresc. Chiar mi-aduc aminte că unul dintre inițiatori este domnul fost deputat Fenechiu, care sună cam... Da? Da?

Deci vigilența dumneavoastră însă este foarte bună, pentru că m-ajutați foarte mult și vă mulțumesc în mod cu totul și cu totul excepțional.

Domnul senator Sârbu. Ce să fac?

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că domnul rector știe că e o mare dezbatere acum în lumea, și medicală chiar, a prezenteismului și absenteismului. Și s-a ajuns la concluzia că mai mult rău face prezenteismul. Că, dacă oamenii vin la serviciu și sunt obosiți, au boli și au probleme, iau decizii greșite. Și, atunci, mai bine absentează. Așa se întâmplă și la noi. Prea multă prezență la microfon mai duce și la greșeli, dar, fiindcă _errare humanum est,_ acceptăm, nu-i nicio problemă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Totdeauna, domnul senator Sârbu aduce, așa, o undă și academică, și de împăciuială foarte corectă. Este specificul Camerei înțelepților. Asta înseamnă Senat – _Senatus._

Am provocat, mă scuzați, n-am vrut.

Senatorul... Senatorul Oprea.

De fapt, domnul lider de grup Ilie Sârbu a vorbit de un prezenteism foarte activ, activ și pasiv. Poate că și excesele sunt dăunătoare. Nu l-am rugat pe domnul lider să vorbească în nume propriu, dar chiar voiam – și era excesivă prezența mea la microfon –, prin a vă cere scuze că m-am dus cu un punct mai jos. Asta este greșeala mea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Trecem proiectul de lege la votul final, da? Am avut dezbateri generale, nu mai...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Iovescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Iovescu, mă scuzați.

Domnule senator, vă rog în mod respectuos, prietenește, o să mă sancționeze domnul Iovescu. Aveți cuvântul, microfonul 1.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Comisia și-a exprimat punctul?

Ați spus sec: se respinge. Da, într-adevăr, toate comisiile au dat aviz negativ. Singurul, Consiliul Legislativ a fost de acord cu propunerea.

Și eu cred că, într-o oarecare măsură, îs neaplicabile unele prevederi și cele în care se vorbește de venitul global, dar în expunerea de motive spune un lucru foarte clar. În esență, aș vrea să spun câteva cuvinte, că acei 2% inițiatorii și-i doresc să fie redirecționați în buzunarul copilului. Deci modificarea se vrea a da posibilitate legislativă legiuitorului de a putea redirecționa acei 2% către o persoană fizică.

În acest moment se pot redirecționa cei 2% doar către organizații nonprofit. Or, copilul meu nu poate să fie organizație nonprofit.

Ei asta își doresc și eu cred că este o inițiativă bună lucrul ăsta, ca părinții să redirecționeze acei 2% către copil, care nu are cum să se atingă de ei până la vârsta de 16 ani, și acei bani intră în Trezoreria Statului.

Deci statul se folosește de acei bani, îs acolo într-un cont pe care statul poate să-l folosească, în mod sigur, doar că beneficiarul, copilul, până la vârsta de 16 ani nu se poate atinge de ei, în mod firesc.

Prezenta propunere legislativă are drept scop, în primul rând, armonizarea prevederilor legislative cuprinse în Legea nr. 521/2003 – Codul fiscal și, respectiv, Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale.

Am avut zilele trecute o inițiativă de acest gen, dar se referea strict la Legea educației naționale și, pe bună dreptate, ați respins-o, dar, acum, inițiatorii – aceiași inițiatori – vin și reglementează în mod clar, cu excepție, ceea ce

a spus Guvernul, că la venitul global este mai greu, dar propunerea este aplicabilă. Și spun ei concret: în Legea nr. 1/2011 – Legea educației naționale, la art. 356 alin. (3) este prevăzută posibilitatea ca părinții contribuabili să poată redirecționa 2% din valoarea impozitului național... impozitului anual pe salarii și să poată depune aceste sume într-un cont de depozit denumit „cont de educație permanentă”, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului.

Legea nr. 571 privind Codul fiscal...

Domnule senator, domnule senator, concentrați, domnule senator, vă rog.

...coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, normele metodologice – imediat am terminat – de aplicare, la art. 57 alin. (4), prevăd posibilitatea contribuabilului de a redirecționa...

Domnule senator, concentrați, vă rog.

...acest procent doar către autoritățile nonprofit, și nu către persoane fizice.

Am vrut să vă citesc și exact.

Poate ne spuneți ideile, nu ne citiți din texte, că așa...

Dar știți că mi-ați mai spus și ați mai spus asta: să nu se citească, dar eu am observat că și cei de la comisii, în raport, nu vin cu alte cuvinte decât cu ceea ce citim, putem vedea în față...

Aia e obligație, să prezinte raportul.

...și nu are rost să... Sau, de multe ori, reprezentanții Guvernului ne citesc ceea ce avem în față.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Prezentarea raportului e obligație.

Dezbateri generale? Închidem dezbaterile generale.

Trecem la... mai departe, la proiectul următor, punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Dau cuvântul unuia dintre inițiatori. Care?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Grapă.

Domnule Grapă, la microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinse doamne și distinși domni senatori,

Va trebui totuși să citesc textul, pentru că este lung și nu l-am memorat. „În România, peste 30.000 de persoane hipoacuzice nu au posibilitatea să ceară ajutor autorităților, atunci când se confruntă cu o situație de urgență.

Art. 9 al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptat la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratifică prin Legea nr. 221/2010 din România următoarele chestiuni:

Pentru a da persoanelor cu dizabilități posibilitatea să trăiască independent și să participe pe deplin la toate aspectele vieții, statele părți vor lua măsurile adecvate pentru a asigura accesul acestor persoane, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, la transport, informație și mijloace de comunicare...

De asemenea, serviciile de informare, comunicație și de altă natură, inclusiv serviciile electronice și de urgență, fac parte din această ratificare.

Art. 19 al Convenției, denumit «Viață independentă și integrare în comunitate» instituie obligația statelor părți, și repet, instituie obligația statelor părți de a se asigura că persoanele cu dizabilități au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidențiale și alte servicii comunitare de suport, inclusiv la asistență personală necesară vieții și integrării în comunitate, ca și pentru prevenirea izolării sau desegregării de comunitate.

Accesul la Sistemul național unic – 112 este obligatoriu să reprezinte o facilitate accesibilă oricărui cetățean.

Din păcate, există și asemenea categorii vulnerabile, care nu ar putea semnala situațiile de urgență în care s-ar afla. Implementarea unui sistem care să corespundă nevoilor acestor categorii trebuie să reprezinte o prioritate, mai ales în contextul în care egalitatea de șanse și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități sunt tot mai intens dezbătute.

Și, acum, statistic vă spun că, la nivelul statelor din Uniunea Europeană, cel mai des este folosit sistemul de alertă prin SMS, adică cel pe care vi-l propun eu dumneavoastră acum spre dezbatere, respectiv aprobare, în state ca Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Marea Britanie, Spania sau Suedia.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului... doamnei Ionela Dobrică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională, microfonul 9.

## **Doamna Ionela Viorela Dobrică** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul susține accesul tuturor cetățenilor la Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, dar, în același timp, trebuie să ținem cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2012 privind comunicațiile electronice, cu modificările și completările ulterioare. Apelul este definit ca fiind conexiunea stabilită prin intermediul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, care permite comunicarea bidirecțională.

Prin urmare, având în vedere că apelul este definit ca fiind conexiunea stabilită pentru realizarea unei comunicări bidirecționale în timp real, considerăm că serviciile de mesaje scrise scurte nu pot fi considerate apeluri de urgență sau un substitut care să asigure persoanelor cu dizabilități accesul la Serviciul de urgență 112, în condiții echivalente, cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2012.

În aceste condiții, chiar în situația în care administratorul SNUAU ar prelua și gestiona mesajele scrise scurte transmise de persoanele cu dizabilități de auz și/sau vorbire, așa cum se propune prin inițiativa legislativă analizată, aceste mesaje nu ar fi gratuite pentru persoanele cu dizabilități, iar furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului, prin intermediul rețelelor publice fixe și mobile, nu ar avea obligația de a asigura cu prioritate primirea și retransmiterea acestor mesaje către Serviciul de urgență 112 sau de a asigura transmiterea informației de localizare a expeditorului acestor mesaje.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia, domnule președinte Dobrițoiu, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi senatori,

Contrar punctului de vedere pe care l-ați auzit din partea reprezentantei Ministerului Comunicațiilor, comisiile parlamentare – mă refer la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului – toate au avizat favorabil acest act normativ, iar Comisia pentru apărare a redactat un raport asumat prin vot favorabil, cu amendamente, ce-i drept, pentru implementarea acestei solicitări, în scopul de a intra și noi în rândul țărilor europene care au găsit soluții. Deci este o soluție.

Drept care vă solicităm în mod expres atât aprobarea raportului, cât și aprobarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Înainte de dezbateri generale, atenționez stafful ca, pe perioada pauzei, de la ora 13.00 la ora 14.00, să asigure un curent de aer, să se aerisească sala; e foarte cald.

Vă mulțumesc foarte mult.

Să vorbiți cu cei care răspund la administrativ. Deci avem

o oră, avem sesiune de vot, după aceea, de trei ore. Mulțumesc.

Domnule senator Motoc, microfonul central, la dezbateri generale.

Încă o dată, constat cu foarte multă satisfacție faptul că avizul dat de Guvern nu este pe atât de convingător încât să-i determine pe colegii noștri din comisia de specialitate să respingă o astfel de inițiativă legislativă extrem de benefică.

Este surprinzător pentru mine că, într-o eră a informaticii, a comunicațiilor, chiar și prin satelit, Guvernul vine aici și spune că nu există soluții ca un hipoacuzic, un surdomut, de exemplu, să poată transmite niște mesaje către 112, în așa fel încât el să poată fi salvat în momente critice, la fel ca oricare dintre noi, la fel ca oricare dintre oamenii care posedă toate capacitățile fizice și psihice, să transmită un mesaj telefonic sau un apel telefonic normal.

Eu cred că aceste soluții trebuie identificate, chiar dacă ar exista minime bariere în acest moment, și Guvernul trebuie să vină cu soluții.

Deci această decizie a colegilor noștri din comisia de specialitate este una bună. Vă rog, stimați colegi, să o sprijiniți, în așa fel încât aceste persoane, care și așa sunt, mă rog, într-o situație critică, să nu fie într-o situație de-a dreptul fără ieșire în momente în care li se pune viața în pericol.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul... Stați un pic.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea...?

Domnul senator Corlățean. După aceea, la sfârșit, vă dau cuvântul, domnule senator. Microfonul 4.

## Mulțumesc foarte mult.

Tema este realmente pertinentă și ea trebuie să-și găsească o rezolvare, dar, în acest context, am o întrebare adresată reprezentantului Guvernului, ministerului și comisiilor: dacă în elaborarea punctului de vedere respectiv, în adoptarea raportului și în dezbateri au existat o consultare și un punct de vedere al STS-ului cu privire la acest subiect, dacă este gestionabil din punct de vedere tehnic. Sunt multe lucruri care pot fi discutate. Evident, oamenii care au nevoie de a solicita sprijin și care nu se pot exprima pot, în mod practic, să facă apel la un SMS. Pot fi însă și oameni de rea-credință și știm bine acest lucru. Întrebarea mea, ca să nu dezvolt mult alte întrebări, e dacă STS-ul a fost consultat și care e punctul de vedere asupra acestei propuneri. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea...

Domnule senator Oprea, vă rog. De ce nu mă anunți, măi?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Gata. Acum a ridicat mâna. Ce să fac?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Pe mine m-a surprins punctul de vedere al Guvernului, că nu aprobă sub această formă. Am dori să ascultăm de la Guvern sub ce formă ați fi aprobat, iar antevorbitorul, domnul senator, a... Nu, nu vreau să dau numele, nu-l oblig, fiindcă îl respect prea mult. Dacă vrea să ia cuvântul, o s-o facă..., dar a fost în Parlamentul European și am fost colegi. Sunt atâtea norme europene de bun-simț, nu sunt impuse.

Nu putem invoca aici subsidiaritatea, ci bunul-simț. Suntem repetenți. Televiziunea națională, nu știu de ce și îl rog pe președintele Comisiei pentru cultură

să încerce să abordeze subiectul acesta, nu se adresează și unui grup de persoane care ar vrea să audă măcar sau să vadă măcar știrile. Iar propunerea de astăzi este o datorie a Guvernului să vadă ce alte mecanisme ar fi concurat la rezolvarea unui... problemelor unui grup minuscul, dar, de acum, este o discriminare față de acești oameni. De multe ori se spune: decât nimic, mai bine un puțin făcut. Dacă dumneavoastră, la nivelul Guvernului, aveți un proiect complex, spuneți că aveți un proiect, că ne-ați obișnuit cu asta. Avem noi, avem de gând..., dar formularea de astăzi este una total nesatisfăcătoare.

## Mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții, dacă mai sunt, din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

În ordine, doamna secretar de stat, microfonul 10, după aceea domnul Grapă, inițiator, la sfârșit.

## Vă mulțumesc.

Pentru a răspunde întrebării domnului senator Corlățean, menționez că la dezbaterile Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au participat și reprezentanți ai STS. De asemenea, în propunerea legislativă pe care astăzi o dezbatem am descoperit câteva lucruri care o fac să fie incompletă.

De asemenea, am lângă mine reprezentantul ANCOM, care vă poate explica din punct de vedere tehnic legislativ ce s-a descoperit pe această propunere legislativă, dacă se poate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnă, domnul este... ANCOM sau cum?

Nu știu.

Domnul este reprezentantul ANCOM.

Și ce e aia, că eu unul nu știu?

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog. Nu are statut de președinte, dar vine cu o lămurire tehnică.

Aveți cuvântul, domnule reprezentant.

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Îmi cer scuze pentru nivelul de reprezentare, dar președintele Autorității nu este în țară momentan. Aș vrea să încerc să răspund la una sau două întrebări care s-au pus în sală, și anume cum ar putea susține administrația, să nu spun Guvernul României, pentru că ANCOM nu este în subordinea Guvernului, acest proiect legislativ.

În primul rând, aș vrea să spun că noi credem că o asemenea facilitate trebuie oferită nu numai persoanelor hipoacuzice, adică nu numai persoanelor care au deficiență de auz, ci și persoanelor care au deficiență de vorbire. Deci o primă sugestie pe care am putea să o facem este de extindere a obiectului reglementării și la persoanele cu deficiență de vorbire.

Posibil, într-adevăr, să avem o viziune diferită cu privire la conținutul termenului, dar, oricum, ne referim la persoanele cu handicap de auz și vorbire, asta trebuie să fie foarte clar.

O a doua sugestie pe care o avem de făcut, apelurile, așa cum sunt acum reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008, sunt gratuite. În ceea ce privește SMS-urile, care nu pot fi încadrate tehnic la noțiunea de apel, ar fi trebuit sau ar trebui să existe o analiză și niște dispoziții cu privire la gratuitatea SMS-urilor către platforma 112.

Un al treilea punct în care am avea o sugestie pleacă tot de la experiența pe care o avem cu apelurile. Apelurile sunt prioritizate către 112 și, de asemenea, au funcție de localizare. În ceea ce privește propunerea de lege, referitor la SMS-uri, nu există niciun fel de dispoziție cu privire la asocierea acestei obligații de... măcar de prioritizare, dacă nu și de localizare, pentru că, din punct de vedere tehnic, înțeleg că sunt unele dificultăți cu localizarea unui SMS.

Și, ultimul punct pe care aș vrea să-l semnalez, propunerea presupune o platformă tehnică, care, într-adevăr, așa cum remarca domnul senator Corlățean, este în administrarea STS și numai dumnealor pot confirma când este posibil a se implementa o asemenea platformă. Din câte știm noi a operat niște teste în acest sens, teste care au funcționat, dar nu vă putem da un buget de timp cu privire la posibilitatea extinderii la nivel național și a aplicării ei ca fiind perfect funcțională și, atunci, acest proiect legislativ ar trebui să aibă un termen de implementare, stabilit împreună cu administratorul Sistemului național unic de apeluri de urgență, adică Serviciul pentru Telecomunicații Speciale, pentru ca publicarea acestei legi în Monitorul Oficial să poată veni de a doua zi cu facilitatea tehnică deja oferită și implementată.

Domnul Marius Săceanu, pentru stenogramă... Da. Nu... Eu cred că într-un prim pas... ar trebui să vorbesc de acolo, dar vorbesc de aici, ca să nu mai...

Domnule, poate să fie și plătit, numai să putem să facem serviciu. Mă înțelegeți? Adică pe nivele. Într-adevăr, e greu să negociezi cu operatorii, până s-a negociat la nivel european, e o chestiune... Dar până atunci plătit... poate amărâtul, mă scuzați, cel care are această situație să se salveze făcând acest lucru? Da. E o idee, că ați spus așa, știți, rece: nu se poate, că nu... Într-adevăr, eu am fost când s-a adoptat această directivă, eram în Parlamentul European, și vreau să spun că au fost negocieri foarte dure cu operatorii, pentru că implică niște costuri uriașe, dar, dacă sunt cu bani, tranzitoriu, până se rezolvă problema... Nu știu, e o soluție, că nu putem lăsa chiar așa.

Domnul inițiator, domnul senator Grapă, microfonul 6.

Mulțumesc. Distinși colegi,

Aș vrea să vă spun așa... sintetic câteva chestiuni. Eu cred în continuare într-o simbioză în ceea ce înseamnă colaborarea dintre Parlament și Guvern. Cred cu tărie acest lucru pentru că, altfel..., nici nu vreau să mai vorbesc ce s-ar întâmpla altfel.

Vreau să le spun distinșilor reprezentanți, acestei domnișoare tinere și acelui domn, următoarele lucruri:

Unu la mână. În momentul în care discutăm despre hipoacuzici, discutăm despre o gamă de persoane care nu pot să audă și să se exprime. Cu alte cuvinte, acoperim acea categorie de care spunea distinsul domn.

Doi la mână, la discuțiile din comisii au fost atât reprezentantul STS-ului, cât și domnul ministru Arafat, care a spus că este o necesitate ca acest sistem să fie implementat.

Trei, există în momentul de față, citez din raportul Guvernului, citez din punctul de vedere al Guvernului, există... SNUAU derulează în prezent un proiect-pilot, care are ca obiect testarea modului în care un sistem de comunicare prin SMS ar putea sau poate fi la dispoziția persoanelor cu dizabilități.

Deci, cu alte cuvinte, în momentul de față, domnii din stânga au un astfel de proiect care se derulează. Mai mult decât atât, mi-ar fi plăcut să spună: această inițiativă se poate... poate fi adoptată sau o susținem, deși, din argumentația dânșilor, nu înțeleg că nu o susțin, doar din textul scris înțeleg că nu o susțin. Spun în felul următor: deoarece cadrul legal în vigoare privind funcționarea sistemului de serviciu stabilit este apelul de urgență, iar în definiția apelului de urgență nu apare SMS-ul, nu adoptăm un astfel de proiect de lege, pentru că nu suntem în stare să modificăm ce înseamnă apelul de urgență? Mie mi se pare absurdă chestiunea asta.

Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc.

Eu sunt convins, am discutat de altfel și cu distinșii noștri colegi de la Partidul Social Democrat că acest proiect trebuie să treacă, iar, din discuțiile purtate cu cei de la STS, mi s-a spus că se poate implementa într-o perioadă ulterioară de timp acest proiect.

Mulțumesc foarte mult.

## Doamnelor și domnilor,

Închei dezbaterile generale, nu înainte să reamintesc că este vorba, și-i amintesc domnului senator Grapă că este vorba despre doamna secretar de stat Ionela Dobrică. Nu, nu...Nu e domnișoara aia tânără sau nu știu ce. E doamna secretar de stat. Ne respectăm cu toții aici. Scuzele mele, doamnă!

## Doamnelor și domnilor,

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Avem un raport comun al Comisiei pentru buget și Comisiei economice. Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Legea este organică.

Dau cuvântul domnului Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, microfonul 8, pentru a susține proiectul de lege. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează modalitatea de cooperare dintre Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține, dar aș vrea să precizez că suntem de acord cu raportul comun al comisiilor de specialitate, Comisia pentru buget și Comisia economică, inclusiv cu amendamentele, care fac ca acest proiect de lege să revină la forma prezentată de Guvern a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2013.

Deci adresez rugămintea de a fi adoptat proiectul de lege în forma prezentată de Guvern, în conformitate cu cele prezentate în raportul comun.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Arcaș, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Comisiile au analizat – cele două comisii – proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexe la prezentul raport, care amendamente nu fac decât să readucă la forma inițială ordonanța Guvernului.

Precizăm că Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Oprea.

Nu prea am înțeles mesajul dat de către domnul secretar de stat Ghizdeanu. Ce înseamnă să aprobăm forma dată de Guvern? Fără amendamente?

Cu amendamente.

Cu amendamente.

Fără amendamente?

Cu amendamente.

Cu amendamente. Dar tot dumnealor mă adresez. La 30 ianuarie 2012 era solicitat un termen de răspuns – 30 martie 2012, că, altfel, se va trece la faza de aviz motivat, inclusiv sancțiuni pecuniare. Ce v-a blocat în timp, încât din momentul venirii la guvernare, în aprilie 2012, abia astăzi ne spuneți că, dacă Senatul nu acționează cu celeritate, este tragedie națională? Ce v-a blocat în timp din primăvara anului 2012 până în primăvara lui 2013, până în primăvara lui 2014, până în primăvara lui 2015, ca să ne veniți acum cu sperietoarea asta că, dacă noi astăzi nu am vota, este tragedie pentru neam, inclusiv pe plan pecuniar?

Am văzut și amendamentele și vreau să fac mențiunea că între Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2013, ce va veni pe ordinea de zi... mulți colegi de-ai noștri sunt destul de bulversați. Era perioada aia în care vă permiteați să faceți orice, inclusiv jocul de-a ordonanțele, că altă explicație nu-i. Se regăsește o bună parte dintr-o ordonanță în cealaltă. Veniți cu modificări privind structura consiliului, dar toată lumea se întreabă pe când, fiindcă premierul Ponta a și spus... Salariile astea care depășesc o limită a bunului-simț nu puteau fi propuse ca amendament? Și mă adresez colegilor din comisie.

De ce nu ați venit cu o propunere? Fiindcă ce salarii sunt acolo... sunt ucigătoare pentru orice român. Nu ați putut? Nu aveați putere? Sau urmăriți ce?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dau cuvântul domnului senator Rotaru.

Vă rog.

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că orice reglementare care vine să rezolve câteva disfuncționalități care au existat la această structură relativ tânără, ASF-ul, este bine-venită. Nu cred că este vorba de niciun fel de amenințări sau presiuni, sau lucruri care se fac, așa, în pripă. Repet, cred că sunt bine-venite și eu aș vrea să apreciez faptul că una din modificări vizează calitatea procesuală activă pe care o poate avea ASF-ul în orice proces care ține de normele sau actele individuale pe care le-a emis fără a demonstra un interes anume în acea speță, cu atât mai mult cu cât poate interveni și în procesele în care entitățile pe care le reglementează au anumite chestiuni care vizează interesele pe care ei trebuie să le apere, care țin de asigurați, de investitori și de cei care sunt beneficiari ai fondurilor private de pensii.

În același timp, eu vreau însă să subliniez o idee și să îl rog pe reprezentantul Guvernului să aibă în vedere faptul că, dacă ne ducem pe această zonă a justiției, este un lucru care bine că este reglementat.

Poate ar trebuie să ne ducem mai mult și Guvernul să se aplece cu atenție asupra acestui aspect pe zona de mediere, pe rolul pe care ar trebui să-l aibă această instituție în zona de mediere și mă refer strict, dacă vreți, în zona asigurărilor.

Sunt situații în care ASF-ul răspunde la o solicitare, la o plângere a unui agent economic, a unei persoane fizice, ceva de genul, relația contractuală care există între dumneavoastră și asigurator. Este o relație pe care noi nu o putem controla, deci descurcați-vă.

Nu este în regulă acest lucru. Eu cred că ASF-ul ar trebui să aibă, pe lângă rolul de control, de reglementare, și acest rol de mediere, pentru a evita viitoare procese și conflicte care apar și pentru a apăra cu adevărat interesele asiguraților.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Închid dezbaterile generale. Merge la vot final.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Suntem Cameră decizională. Raportul comun al comisiilor este admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Vă reamintesc că în procedura noastră amendamentele respinse pot fi susținute și supuse votului acum, nu la votul final.

Dau cuvântul în continuare, la acest proiect de lege, domnului Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, microfonul 8, pentru a prezenta, pe scurt, raportul... proiectul.

## **Domnul Ion Ghizdeanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a prezenta obiectul de reglementare al acestui proiect de lege, menționând și făcând completarea și pentru proiectul care a trecut, în care fusese întrebarea legată de faptul dacă au fost sau nu amendamente și dacă le-am susținut.

Aici au fost amendamente la Camera Deputaților, legate de înființarea, organizarea și funcționarea autorității și despre activitatea Consiliului ASF, care au fost preluate ulterior în această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 94/2013 și, ca urmare, împreună sau pe baza faptului că această ordonanță a fost emisă, comisiile de specialitate ale Senatului au amendamente pentru înlăturarea sau eliminarea amendamentelor Camerei Deputaților.

Ca urmare, s-a revenit la cea care fusese, la forma inițială.

Revenind la acest punct din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2013 are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, având în vedere angajamentele legislative și instituționale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară și le-a asumat pe plan internațional în raporturile cu Comisia Europeană. Acestea vizează:

– dimensionarea Consiliului ASF;

– stabilirea unor criterii pentru calificarea profesională minimă pe care trebuie să o aibă membrii Consiliului ASF;

– regimul incompatibilităților pentru personalul instituției, precum și unele măsuri...

Mai sintetic, domnule secretar... Domnule președinte!

...de protejare a asiguraților.

Faceți o sinteză.

Având în vedere conținutul acestuia, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege, cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau în continuare cuvântul domnului președinte Arcaș. Microfonul 7.

Prezentați raportul celor două comisii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru afaceri europene au avizat, de asemenea, favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

Comisiile au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, conform anexei nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Oprea, microfonul central. Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

În analiza sistemelor există un principiu care a fost mottoul unei teze de doctorat din Germania: „Garbage in _,_ garbage out.” Gunoi intră, gunoi iese sau eroare la intrare, eroare la ieșire.

Ținem minte de ce au fost necesare serii de ordonanțe de urgență privind ASF-ul. Dar, în același timp, nu pricep – și-l rog pe domnul secretar de stat Ghizdeanu –, Camera Deputaților a votat un text de lege și dumneavoastră ați venit cu amendamente care înseamnă de trei ori textul de lege inițial. Așa? Am înțeles greșit?

Amendamentele nu au fost de la Camera Deputaților venite încoace? Păi, dumneavoastră ați propus...

Haideți, nu intrați în... O să vă răspundă...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Păi, stați. Mă opresc sau nu, pentru că întrebarea vine înapoi: dacă dumneavoastră îmi spuneți că aceste amendamente au fost numai în Senat, este schimbat radical textul de lege și este neconstituțional ce ați făcut. Deci, dacă la Camera Deputaților s-a mers pe textul inițial și amendamentele, care sunt pe pagini întregi, au fost aduse numai în Senat, Camera Deputaților este exclusă de la procesul legislativ.

Domnule senator, aici e o discuție specioasă, știți foarte bine, da?

## Este o întrebare și nu discut mai mult.

Dar chiar și aici, de la o colegă, a venit o propunere... fiindcă, în mare parte, vă spun, ordonanțele astea sunt cvasisimilare. Dacă are cineva puterea să ne pună în sinteză diferența dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2013, îi mulțumim, dar, la un moment dat, este o propunere privind drepturile celor care pot fi în consiliu... de la nouă ani la opt ani. Iar eu am înțeles mesajul. Și o încurajam pe colega noastră să pună 18 ani de experiență de la absolvirea liceului, și nu, în loc de nouă, opt, fiindcă știu în ce context s-a pus această nebunie.

Se încerca a se termina oamenii vizibili găsind o cifră: în loc de opt, cât avea persoana, s-au pus nouă. Și țin minte istoria asta prin care v-ați jucat de-a pusul și de-a detronatul oamenilor din consiliu.

Și întrebarea ultimă. De la nouă membri, acum doar patru pot să lanseze convocarea consiliului. De ce patru și nu cinci? Care este proporția dintre vechea structură a consiliului, când vă doreați dumneavoastră să vă puneți toate rudele în consiliu, și varianta cu nouă?

Domnul președinte Arcaș. Nu...

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Această reglementare este o reglementare foarte veche și noi am avut, în cele două comisii, un singur principiu, și anume să facem o formă care să iasă din Senat după doi ani de discuții și mai ales să nu care cumva să fie atacată la Curtea Constituțională.

Și acum o să-i răspund – sper eu, pertinent – domnului senator Oprea.

Prima chestiune. Dacă observați, jumătate din amendamente sunt legate doar de anumite formule. Dau un exemplu: s-a dorit să se schimbe încă niște prevederi de lege. Nu am fost de acord în comisiile Senatului și a rămas doar textul de la Cameră. Și atunci automat a trebuit un amendament față de textul Senatului, în titlu, să scoatem de acolo. Pe baza reglementării de la Banca Națională, pe urmă, s-a venit cu propunerea să se introducă și noțiunea de ordin al ASF-ului.

Nu, eu vă spun că de asta par multe.

Pe urmă a venit ideea că nu mai trebuie în Partea a III-a sau nu știu în ce parte se publica la Monitorul Oficial, ci au solicitat să fie publicată în Partea a II-a a Monitorului Oficial. Astea toate se transformă în amendamente. Acestea sunt paginile. Dar, vă repet, nu este absolut nimic deosebit față de textul Camerei Deputaților din punct de vedere... greu, care, într-adevăr, devine cauză de neconstituționalitate.

În legătură cu ultimele două observații.

o discuție. A fost o gândire... Noi așa am apreciat, în unanimitate, că este corect.

Povestea cu opt ani. Iertați-mă, domnule senator, au fost șapte, au fost nouă și, la urmă, ca să fim precum Solomon, am pus opt. N- am avut o altă logică, credeți-mă.

Dar vă rog, la fel, să ne credeți că dorim ca din Senat să plece aceste două reglementări. Orice fel de alte chestiuni legate de partea de retribuție, legate de controlul justiției și altele trebuie să vină ulterior. Dar noi, ca for legislativ, trebuie să încheiem acest proces.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

Mulțumesc pentru lămuririle astea, mă așteptam să le prezinte și Guvernul cu aceeași acuratețe cu care ați făcut-o dumneavoastră. Dar, întrebarea mea și a oricărui coleg – am avut proiecte de lege care aveau în corpul lor chiar cinci ordonanțe de urgență –, în cazul acesta, nu puteau fi reunite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2013 într-un singur proiect de lege?

Asta e rugămintea, dacă puteți să ne spuneți.

Domnule senator, vă rog. Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

Întrebarea este extrem de pertinentă, dar răspunsul este legat de situația aceasta a Parlamentului, care a fost divizat în mod greșit – și îmi recunosc contribuția minoră – în 2003, în două Camere, fără Comisia de mediere.

Jumătate din ordonanțele ASF-ului – asta-i viața! – au Cameră decizională Camera Deputaților, altă jumătate de ordonanțe au Cameră decizională Senatul. Este... N-are rost să discutăm.

Aveți perfectă dreptate, sunt nenumărate întrebări la care ar trebui să răspundem, dar revin la prima rugăminte, să scăpăm măcar de acest balast de doi ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale.

Poftim?

Da, închid dezbaterile generale _._ Ne reîntoarcem la ora 14.00 în plenul Senatului.

Rugămintea către staff, să asigure puțină aerisire. Mulțumesc.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Cinci membri să convoace forumul sau patru?

De regulă, în toate reglementările din România numărul celor care convoacă este cu unul mai puțin decât majoritatea. Pentru că, dacă este majoritate, pot deja să decidă. Cinci din nouă pot decide. Patru din nouă nu pot decide și provoacă

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să luați loc în bancă. Reluăm lucrările în sesiunea de după-amiază. Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

Dintre inițiatori e cineva care dorește să susțină? Domnul senator Bunciu...

Domnul senator Bumbu.

Procedură, da, vă rog.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Grupul nostru solicită verificarea cvorumului de ședință înainte de a continua dezbaterile.

Uitați-vă în sală, că o astfel de continuare nu ne este benefică.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, vreau să vă atrag în mod respectuos atenția că cvorumul de ședință se verifică la începerea ședinței.

Da?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu e adevărat. Și în timpul ședinței un lider de grup poate cere acest lucru.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sigur, absolut. Absolut.

Deci... Eu vreau să mai spun încă o dată...

Nu contează, măi!

Domnilor colegi, încă o dată vă aduc la cunoștință următorul fapt. Ați ales...

Nu, nu... O spun din punctul de vedere al conducătorului de ședință și al membrului Biroului permanent.

Filozofia sistemului în care lucrăm acum este următoarea: s-a stabilit ca sesiunea de vot să fie la o anumită oră și toate proiectele de lege sunt votate atunci. Această condiție este cea care face ca, la începutul activității, să stabilim cvorumul de ședință, după care, în mod clar, nu mai avem nevoie de cvorum de ședință, pentru că este rațional să înțelegem că lucrurile se votează.

Noi am putut să deschidem sesiunea pe ziua de astăzi și am deschis-o cu numărul suficient de voturi.

Imediat, domnule coleg.

Deci, dacă vrem să facem altfel, atunci trebuie să ne reîntoarcem la sesiunea de vot tot timpul și numai pe cale de excepție la votul... Dar noi am înțeles că am convenit și am votat acest sistem. Acest sistem este peste tot: în Parlamentul European, în parlamentele țărilor occidentale și așa mai departe, dacă ai sesiune specială de vot, la o anumită oră și la o anumită dată.

E adevărat că nu putem să deschidem... și ați văzut că am fost foarte scrupulos cu acest lucru, că n-am deschis ședința până nu am avut cvorumul de ședință întrunit, ca să putem să fim constituiți.

Domnule coleg, vă rog, poftim, pentru procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi...

Florian Cristian.

Da, domnul Florian Cristian.

## **Domnul Daniel Cristian Florian:**

Avem noțiunea de cvorum de ședință, nu noțiunea de cvorum de vot. Ședința poate începe dacă există un cvorum, dacă există parlamentari în sală. La fel, ședința poate continua dacă există acest cvorum asigurat. În lipsa cvorumului, ședința nu poate continua.

Vă mulțumesc.

## Haideți, încă o dată.

Doamnelor și domnilor colegi, haideți să nu inventăm apa caldă. Dacă vreți să boicotăm această ședință, o putem face din nenumărate motive. Dar eu încă o dată... Și dați-mi voie să vă spun că vă vorbesc din experiență și din rațiunea de a dori să legiferăm, de a dori să dezbatem, că de-aia... Dumneavoastră ați observat cât de bine se dezbate în actuala formă de lucru? Dacă dumneavoastră vreți să nu procedăm ca atare și, după aceea, să lucrăm expeditiv și așa mai departe și să omorâm ceea ce cred eu că e un mare câștig, dezbaterea, putem să ne reîntoarcem la...

Dar art. 121, domnule coleg senator Cristian, alin. (2) spune: „Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de ședință.”

Da? Pentru că noi am deschis. Dacă am fi avut un vot, sigur, am fi avut asta. Dacă făceam un vot, să zicem, cum am făcut, în mod excepțional, când a propus un grup parlamentar să dăm totuși votul pe un proiect de lege, atunci se putea cere cvorumul de ședință.

Chiar dacă era legea neorganică și se putea adopta cu jumătate plus unu, trebuia ca la vot să fie cvorumul de lucru, adică de 85.

Deci eu așa văd lucrurile. Dacă dumneavoastră le vedeți în altă modalitate sau în altă cheie, putem să discutăm, dar discutăm mult și fără să fie un rezultat eficient. Cel mult... Vă rog, domnule senator Sârbu.

Nu știu dacă am fost explicit, dar... cred că da.

Domnule președinte și stimați colegi,

Sunt lucruri pe care ar trebui să le clarificăm prin statutul nostru, prin regulament, că așa tot timpul o să avem aceleași discuții. Am pornit dimineață cu stângul, continuăm același mers...

Acum, sigur că s-a făcut o propunere, care nu a fost revocată, și avem această obligație, să verificăm cvorumul de lucru, prin prezență sau, mă rog, putem face și electronic.

Întrebarea mea e alta: dacă acum nu avem cvorum, întrerupem ședința, că n-avem ce să facem, ăsta e regulamentul, și ne întâlnim la ora 16.00 pentru vot final?

Domnule senator Oprea, vă rog.

Ați revenit la gândul cel bun? Nu?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Atunci, eu propun ca, de luni până joi, să fie o singură sesiune, care să înceapă luni și, în fiecare zi, este altceva început luni. Este o logică elementară, că nu ne aburiți cu propunerea asta, că e altceva. Eu am cerut, pentru că este o sesiune distinctă, cvorumul de ședință.

Sunt de acord ca dumneavoastră, dacă aveți impresia că la vot final vor veni oamenii, atunci, propunerea... Sunteți majoritari în Biroul permanent al Senatului și în Birourile reunite și faceți ce vreți. Am înțeles că astăzi ați folosit expresia: „Așa vor mușchii noștri”. În Birourile reunite.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu-i adevărat. Cine a zis?

Nu. Nu. Chiar astăzi, la Birourile reunite, vizavi de...

Domnule senator, vă rog frumos. Nu s-a folosit această...

Deci, în condițiile astea, există înțelegere și la noi să venim la 16.00, la vot final, dar dumneavoastră nu puteți să nu respectați o solicitare a unui grup. Vrem să știm câți sunt în sală.

Sigur. Sigur. Da.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Și nu noi trebuie să facem cvorumul de ședință. Ați uitat? Și dimineață am invocat asta.

Sunteți majoritari, aduceți-vă oamenii, ca să puteți să faceți ședințe. Or, varianta propusă, cu luni, marți, miercuri, joi, vedeți că nu este deloc eficientă. Dumneavoastră, la legile ordinare... Deci noi, astăzi, avem de dat peste 70 de voturi. Cred că ați făcut calculul. 47 plus 7, plus... Sunt 70 de voturi.

Credeți că vreunul dintre dumneavoastră are o minte atât de ageră încât să-și mai aducă aminte orice lege ordinară discutată marți și apoi miercuri, plus ce aveam din săptămâna... de pe 18? Da? Este un efort supraomenesc, pe care îl facem cu toții, și dumneavoastră, și noi. De ce ne complicăm viața?

Mulțumesc foarte mult.

Acum o să vă spun un singur lucru. Este vorba de o singură ședință, pentru că, dacă nu spunea o singură ședință care începe dimineața și se termină la ora 17.00, nu scria în program că de la 13.00 la 14.00 e pauză. Pauza este între un lucru care este în desfășurare. Dacă nu, se spunea sesiunea de dimineață și sesiunea de după-amiază.

Domnule senator Sârbu, vă rog.

Domnule senator Sârbu, ați solicitat luarea de...

Deci am folosit și am aprobat pauză. Nu am spus „sesiunea de dimineață”, „sesiunea de după-amiază”.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Bun. Asta nu înseamnă că, dacă un lider de grup a cerut verificarea cvorumului, facem altfel. Poate să fie și în timpul ședinței. Aici nu e o regulă. Dar nu la asta vream să mă refer. La alt aspect.

Sigur că ceea ce spune domnul vicelider Oprea, parțial, e adevărat, dar niciodată – sunt de mulți ani în Senat, nu mai spun de câți, ca să nu deranjez –, niciodată, în toți acești ani, n-am avut posibilitatea și nici curiozitatea să mă aplec asupra tuturor proiectelor, că nici nu se poate. Dumneavoastră ați recunoscut, avem o limită. De asta sunt comisii, de aceea sunt – și am mai spus lucrul acesta – colegi de-ai noștri în comisii, de aceea vin dezbaterile la grup. Fiecare proiect în parte îl dezbatem: de ce dăm votul așa, de ce nu dăm, ne abținem. Știți bine. Cum faceți și dumneavoastră, bănuiesc, că așa e procedura.

Deci noi, când venim aici, venim cu o situație finală. Ne-am decis, colegii din comisii sau inițiatorii – sunt cazuri când avem colegi inițiatori – ne explică care e spiritul legii, ce doresc să facă, agreăm, nu agreăm... Au fost și situații, ați văzut, când votul a fost invers decât a spus Guvernul. Dacă colegii ne-au lămurit și ne-au convins la grup, am acceptat. Și, chiar din partea dumneavoastră, au fost situații când ne-ați convins.

Nu ne-am ținut sută la sută de ceea ce venea, cum ne-ați reproșat de atâtea ori, de la Guvern. Nu. Au fost situații și situații. Cum vor fi și în viitor situații și situații.

Acum, că avem 50 de proiecte... sigur că, dintre ele, dacă ne întrebați sau pe oricare de aici, din sală, dintre senatori, poate în afară de dumneavoastră, care ați avut timp și v-ați uitat la ele, n-o să știm exact pe fiecare proiect ce e interesant, dacă e, dacă nu e, deși s-a discutat și ieri în cadrul grupului. Dar avem opinia formată vizavi de ceea ce stabilim cu toții acolo.

Așa s-a procedat, așa se va proceda și în viitor. Ceea ce ne spuneți dumneavoastră, că e încărcătura asta, pe care n-o pot duce în spate colegii senatori, nu e real. Poate e pentru dumneavoastră.

Și atunci, dacă vrem să găsim motive ca să nu mergem mai departe, să întrerupem ședințele mereu, lucrul ăsta se poate face, dar nu câștigă nimeni din asta. Nu câștigă nici opoziția, dar nici noi.

Păi, dacă i-am anunțat că la 16.00 e vot final... Și dumneavoastră la fel i-ați anunțat. Acum mai vine, așa, câte unul care a aflat că totuși ați cerut să se facă prezența.

Ședințele și la Cameră merg la fel. Se pornește, s-a semnat..., că se semnează de prezență..., că stă la cafea, că stă pe coridor, e problema lui dacă nu vrea să participe la dezbateri.

Mulțumesc. Domnul senator Motoc.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Eu țin doar să precizez câteva lucruri. Nu contrazic pe nimeni, dar țin să citesc doar două articole din regulamentul nostru.

La art. 120 alin. (3): „Înainte de începerea dezbaterilor, președintele de ședință anunță dacă este întrunit cvorumul și se supun spre aprobare plenului Senatului proiectul ordinii de zi și programul de activitate.”

Nu avem două ordini de zi, una de dimineață și una de după-amiază. Este clar că este vorba de aceeași ordine de zi.

Iar la art. 121 alin. (2) spune așa: „Înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de ședință.”

Deci este foarte posibil ca, la ora 16.00, dacă constatăm că nu avem cvorum, să ne oprim. Până atunci însă putem să dezbatem în continuare, în opinia mea și în interpretarea...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Asta e, domnule. Dacă vii în Parlament și ești nou, și înveți...

Vezi, înveți, știi. Așa este. Am coroborat și eu art. 120 cu

121. Deci...

Haideți să continuăm. Bun. E adevărat. Propunerea legislativă... punctul 10. Deci ne-am convins. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, da?

Este punctul 10 al ordinii de zi.

Domnul inițiator, domnul senator Bumbu, microfonul 5, pentru a prezenta propunerea legislativă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Țin să precizez că în întreaga Uniune Europeană registrul agricol reprezintă un instrument de bază și trebuie să fie și în societatea noastră, atât pentru informații primare și operative, cât și ca bază de întocmire a strategiilor.

Având în vedere că registrul agricol pentru perioada 2015–2019 trebuie să fie funcțional la 1 ianuarie 2015 și luând în considerare că în legislația actuală trebuie corelate unele prevederi, se impune modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

O serie de intervenții sunt formale – de formă –, ca, de exemplu, modificarea unor sintagme. Și dau un simplu exemplu: în loc de „prefecți”... trebuie înlocuit cu sintagma „instituția prefectului”.

Dar majoritatea sunt de fond și se referă la modificarea calendarului, ca o consecință că încă nu este funcțional, și am trecut de 1 ianuarie, la corelarea cu celelalte legislații. De asemenea, sunt trecute noi nivele și noi tipuri de contravenții și sancțiuni ca metode coercitive și, un lucru la care am ținut foarte mult, am implicat în exactitatea datelor și ANCPI-ul (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară), precum și medicii veterinari, concesionarii, de asemenea, Asociația Comunelor, Asociația Orașelor, Asociația Municipiilor.

Având în vedere, de asemenea, că înscrierea producătorilor agricoli în registrele agricole este una din condițiile în vederea acordării acestora a formelor de sprijin, a subvențiilor, datele înscrise în registrul agricol sunt utilizate, de asemenea, de Institutul Național de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor...

Mulțumim.

...și o mulțime altele.

Domnule senator, nu ne mai citiți expunerea de motive, că am luat cunoștință, am studiat.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Mă bucur.

Foarte bine. Dacă vă bucurați...

Ca atare, n-am vrut să intru în amănunte, pentru că sunt foarte multe modificări și am văzut că și comisia, și ministerul și-au dat aviz pozitiv... favorabil.

Vă mulțumesc.

_Non multa, sed multum_ .

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Guvernul, în cazul acestei inițiative legislative, susține inițiativa colegilor senatori și deputați reprezentând mai multe grupuri parlamentare.

Un instrument util, foarte bine-venit, în folosul perfecționării acestui mecanism extrem de important, care contribuie la dezvoltarea agriculturii și la utilizarea resurselor locale – este vorba de registrul agricol.

Vreau să fac sublinierea că sunt bine-venite aceste propuneri. Poate că era și mai bine dacă le discutam mai demult, având în vedere necesitatea ca de la 1 ianuarie 2015 să devină funcțional acest registru agricol, având în vedere obligațiile pe care România și le-a asumat.

Suntem întru totul de acord, chiar apreciem amendamentele extrem de pertinente formulate de comisia sesizată pe fond.

Vă rog, în consecință, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu raportul de admitere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, domnul vicepreședinte Deneș, microfonul 7.

Comisia pentru administrație.

Administrație, mă scuzați.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 24.11.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă aferentă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Această propunere legislativă consider că este foarte bună, dar cred că nu este suficient să se refere numai la întocmirea registrului agricol pe suport de hârtie sau format electronic, cred că este bine să se spună clar ce trebuie să cuprindă registrul agricol, pentru următorul motiv: sunt terenuri, la ora actuală, care nu mai aparțin nici primăriei, nici ANIF-ului. Aș da un exemplu, ravenele. Nici primăria nu le îngrijește, nu le întreține, nici în evidența ANIF-ului... Ar trebui Ministerul Agriculturii și domnul coleg senator Bumbu să facă o anexă privind tot ceea ce trebuie să cuprindă registrul agricol.

De asemenea, sunt animale în gospodăria oamenilor pentru care nu se dă subvenție, pentru că sunt la un număr mai mic decât numărul care este prevăzut pentru a se acorda subvenție. Nu știu dacă acelea sunt prevăzute a se trece în registrul agricol.

Sunt, de asemenea, animale în gospodăriile țărănești care nu aduc niciun venit material, aduc doar venitul pentru care le întreține, nu știu dacă acelea – unu, două animale – sunt trecute în registrul agricol.

De aceea, le sugerez domnilor care au făcut această propunere legislativă să întocmească o anexă cu tot ceea ce trebuie prevăzut și cuprins în registrul agricol și pentru terenuri, să nu rămână niciun teren în afara registrului agricol și, de asemenea, animalele care sunt în gospodării și celelalte să fie prinse în registrul agricol.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt...

La sfârșit, domnul senator Bumbu. Pe scurt.

Domnule senator, vă mulțumesc pentru intervenție.

Sunt pertinente. Vreau să fac precizarea că și animalele care sunt sub limita de subvenționare sunt trecute. Este adevărat, terenurile neproductive nu sunt menționate, dar o să le sugerez colegilor de la Ministerul Agriculturii, care trebuie să facă normele, să precizeze și acest lucru.

Și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Închid dezbaterile generale.

Trecem proiectul la sesiunea de vot final.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Doamnelor și domnilor senatori, este o lege cu caracter organic.

Sunt mai mulți inițiatori.

Este domnul senator Bumbu printre aceștia. Îi dau cuvântul.

Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apare un lucru aproape paradoxal. Uitați că și noi, parlamentarii, suntem discriminați, discriminați negativ, de data aceasta, în comparație cu funcționarii publici care se încadrează prevederilor Legii nr. 118..., și anume: este referirea la legea specială, Legea nr. 7/2006, care nu prevede că parlamentarii pot să... funcționarul public... spre deosebire de funcționarul public care nu se află în incompatibilitate dacă este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare.

Deci funcționarii publici puteau participa, conform legii speciale, parlamentarii nu. Ba, mai mult decât atât, într-altă lege este precizat că trebuie să fie armonizate aceste legi.

Deci vă propun să facem corectura care se impune legal. Adică să avem aceleași... să beneficiem de aceleași prevederi pe această speță de la Legea nr. 118... Legea nr. 188/1999, mă scuzați.

Vă rog, domnule George Mircea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Microfonul 9.

## Bună ziua, domnule președinte!

Guvernul nu a finalizat punctul de vedere pentru acest proiect legislativ, iar Ministerul Dezvoltării susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Deneș, Comisia pentru administrație, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 24.11.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Legea are caracter organic, o trecem la sesiunea de vot. Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea

art. 24 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Raportul este comun, al Comisiilor de administrație și transporturi. Este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar. Inițiatori, câțiva colegi.

Domnul senator Bumbu, microfonul 5, pentru a prezenta inițiativa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem conștienți că am inițiat o lege controversată, dar ea s-a impus prin adevăratul masacru, carnagiu care se petrece pe drumurile publice din România; de asemenea, prin datele statistice care ne prezintă ca o țară de vârf în ceea ce privește accidentele, suntem cu 11,1% la 1.000 de locuitori, ca persoane, accidente pe drumurile publice, de asemenea, la numărul de decese deținem locul fruntaș, cu un număr de 2.377, în timp ce următoarea țară, Bulgaria, este cu 775, Ungaria – 740 și așa mai departe.

Se impune să ne transformăm sau să redevenim un stat intervenționist pe aceste probleme, nu un stat minimal, deoarece societatea încă nu este pregătită pentru statutul de stat minimal.

Noi propunem prin această inițiativă să nu fie primiți la examenul de obținere a permisului de conducere cei care n-au o minimă pregătire școlară și, de asemenea, cei care au fost... au avut condamnări în legătură cu circulația pe drumurile publice, mai puțin cei care beneficiază de... se încadrează în art. 116, respectiv amnistie, trecerea unei perioade și așa mai departe. Și, ca să dau un exemplu concret, ce facem cu unul care n-are permis, a făcut accidente rutiere mortale și, pe urmă, se prezintă să obțină permis?!

Considerăm că trebuie aplicate metode coercitive mai evidente.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei Alexe, chestor din Ministerul Afacerilor Interne, microfonul 8. **Doamna Irina Alexe** – _secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și, așa cum am discutat și în cadrul comisiilor de specialitate, am precizat că, în materia permiselor de conducere, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 trebuie să asigure compatibilitatea cu prevederile Directivei 2006/126/CE. Astfel, actul european stabilește condițiile pe care statele membre le pot impune solicitanților unor permise de conducere, context în care impunerea altor reguli, de genul să fi absolvit învățământul primar sau învățământul secundar, inferior sau gimnazial, ar fi posibilă doar după consultarea Comisiei Europene. Nu rezultă că o astfel de consultare ar fi avut loc.

De asemenea, semnalez că pentru obținerea permisului de conducere în România se poate prezenta orice cetățean, orice persoană care are cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene, și atunci trebuie să aplicăm aceleași reguli.

În ceea ce privește intervenția în materie penală, după cum știți și dumneavoastră, prin Legea nr. 255/2013 a fost modificat inclusiv cadrul în materie penală prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, și atunci orice intervenție în materie penală considerăm că trebuie făcută în acea lege, și nu aici, unde aceste dispoziții nu mai există.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia pentru administrație, domnul vicepreședinte Deneș, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele care au avut loc separat, la 30.09.2014, respectiv 20.11.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și membrii Comisiei pentru transporturi și energie au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Motoc, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa colegilor noștri este una de intenție foarte bună, însă, în general, sunt împotriva acelor inițiative legislative care duc spre anumite discriminări.

Chiar dacă pare paradoxal, există persoane care nu au făcut școala, învățământul primar sau gimnazial, dar știu foarte bine să scrie și să citească. Pentru a conduce autoturismul nu trebuie să demonstrezi că ai școală, ci că știi să scrii și să citești. De fapt, nici asta nu trebuie să demonstrezi, ci trebuie să demonstrezi că atunci când te afli la examen ești capabil să înțelegi ceea ce apare în chestionarul în cauză și să-l completezi.

Că există, după cum bine știți, și elemente de corupție, care conduc la situații în care oameni care nu știu să scrie și să citească pot obține permisul de conducere, asta este altceva.

În ceea ce privește persoanele care au fost condamnate pentru accidente soldate cu omor, vătămare cauzatoare de moarte, vreau să vă spun că cunosc persoane extrem de responsabile în general, oameni care nu au făcut nimic rău în viața lor și cărora li s-a întâmplat o dată în viață să se afle în momentul acela în locul cel mai nepotrivit posibil și au fost în situația de a ucide pe cineva într-un accident de circulație. Asta nu înseamnă că oamenii ăia nu pot să primească o a doua șansă, odată ce-și primesc pedeapsa stabilită prin lege.

V-aș ruga deci să vă gândiți foarte bine înainte de a vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Calcan, microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu cred că este o inițiativă bună. Și eu cred că este o inițiativă bună deoarece a avea minimum o școală gimnazială pentru a putea să te urci la volanul unei mașini eu cred că este absolut normal și firesc. Și vă spun de ce. Nu este același lucru când ești pieton și când ești la volanul unei mașini, care poate deveni o veritabilă armă, bineînțeles, din greșeală sau din rea-voință.

Este, zic eu, extrem de grav să poți să-l lași la volanul unei mașini pe un om care, în principiu, n-a făcut o școală gimnazială, care... Haideți să fim serioși, cine nu face în ziua de astăzi o școală gimnazială? Adică nu vrei să te duci la școală nici măcar 4 sau 8 clase, dar vrei să conduci, eventual, o mașină, știu eu?, poate chiar și vreun jeep, vreun 4x4, și să mai faci cine știe ce teribilisme pe șosea, pentru că avem astfel de cazuri și s-au întâmplat astfel de cazuri. Și eu cred că, dacă, de exemplu, ai fi, eventual, parte dintr-o familie care, din păcate, are un deces sau un accidentat grav din cauza unui astfel de individ, eu cred că altfel am fi gândit cu toții.

De altfel, am urmărit cu atenție punctul de vedere al Guvernului și am înțeles din punctul de vedere al Guvernului că nu este neapărat împotrivă, ci nu există acea sesizare către Comisia Europeană. Eu cred că putem s-o facem, nu? Putem să aprobăm astăzi, aici, putem să trimitem la Comisia Europeană această notificare sau ce-ar trebui din punct de vedere legal, astfel încât să fim de acord și să putem să avem...

Deci eu cred că prin această lege, până la urmă, avem un plus de siguranță pentru noi, fiecare, fie că suntem participanți la traficul auto, fie că suntem simpli, știu eu?, pietoni, pentru că, până la urmă, accidentul nu se întâmplă neapărat între două mașini. Și ați văzut ce se poate întâmpla: o mașină, pur și simplu, intră într-un grup de pietoni, se mai întâmplă cine știe ce alte nenorociri.

Mulțumesc.

Domnule senator Popa, microfonul 2.

Stimați colegi,

De un sfert de oră discutăm pe un text neconstituțional, care încalcă legislația europeană, un text discriminatoriu.

Haideți să înțelegem că ceea ce a spus Guvernul... Probabil n-ați dat citire concluziilor de la Consiliul Legislativ. Asta este situația. Găsiți alte soluții. Se pot găsi și alte soluții pentru a face... a aduce siguranță în sistemul nostru, în circulația de pe drumurile publice, dar nu asta este metoda.

Nu putem să discriminăm cetățeni, pentru că încălcăm Constituția.