Stenogramă plen

Bună ziua!

Stimați colegi, vă rog să introduceți cartelele de vot pentru a confirma prezența. Întrucât nu avem numărul necesar pentru a începe, vă propun apel nominal.

Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Marian Pavel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua!

Alexandrescu Vlad Tudor Andronescu Ecaterina Arcan Emilia Arcaș Viorel Avram Nicolae Baciu Gheorghe Badea Viorel Riceard Bădălău Niculae Bădulescu Dorin Valeriu Băsescu Traian Benea Adrian Dragoș Bodog Florian Dorel

Botnariu Emanuel Gabriel Brăiloiu Tit Liviu Breaz Valer Daniel Bulacu Romulus Butunoi Ionel Daniel Cadariu Constantin Daniel Caracota Iancu Cazan Mircea Vasile Cazanciuc Robert Marius Cârciumaru Florin prezent Chirteș Ioan Cristian Chisăliță Ioan Narcis Chițac Vergil Cîțu Florin Vasile Coliban Allen Corlățean Titus prezent Costoiu Mihnea Cosmin Covaciu Severica Rodica Craioveanu Elena Lavinia Crețu Gabriela Cristina Ioan Császár Károly Zsolt Cseke Attila Zoltan prezent Dan Carmen Daniela Dănăilă Leon Deneș Ioan Derzsi Ákos Diaconescu Renică Diaconu Adrian Nicolae Dinică Silvia Monica |Dinu Nicoleta Ramona|| |---|---| |Dircă George Edward|| |Dogariu Eugen|| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Dunca Marius Alexandru|| |Fălcoi Nicu|| |Federovici Doina Elena<br>Fejér László Ődőn|prezentă| |Fenechiu Cătălin Daniel<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filipescu Răducu George<br>Ganea Ion<br>Ghica Cristian|prezent| |Gorghiu Alina Ștefania|| |Goțiu Remus Mihai|| |Hadârcă Ion|| |Hărău Eleonora Carmen|| |Ilea Vasile|| |Ilie Viorel<br>Ionașcu Gabi|| |Iordache Virginel<br>Iriza Scarlat<br>László Attila<br>Leș Gabriel Beniamin<br>Lungu Dan<br>Lungu Vasile Cristian<br>Lupu Victorel<br>Manda Iulian Claudiu<br>Manoliu Dan|Guvern| |Marciu Ovidiu Cristian Dan|| |Marin Gheorghe<br>Marin Nicolae<br>Marussi George Nicolae<br>Matei Constantin Bogdan|prezent<br>prezent| |Mazilu Liviu Lucian|| |Meleșcanu Teodor Viorel|| |Mihail Radu Mihai|| |Mihu Ștefan<br>Mirea Siminica|| |Moga Nicolae|| |Nicoară Marius Petre|| |Nicolae Șerban<br>Niță Ilie<br>Novák Csaba Zoltán|prezent| |Oprea Mario Ovidiu||

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Prezent.

Oprea Ștefan Radu prezent Orțan Ovidiu Florin Pavel Marian Pațurcă Roxana Natalia Pauliuc Nicoleta Pănescu Doru Adrian Pereș Alexandru Pîrvulescu Eugen Pop Gheorghe Pop Liviu Marian Popa Cornel Popa Ion Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton

|Preda Radu Cosmin|| |---|---| |Presadă Florina Raluca|| |Resmeriță Cornel Cristian|| |Romașcanu Lucian|prezent| |Rotaru Ion|| |Ruse Mihai|| |Salan Viorel|| |Savin Emanoil|prezent| |Sbîrnea Liliana|| |Scântei Laura Iuliana|| |Sibinescu Ionuț|| |Silistru Doina|| |Simionca Ioan|| |Am zis.|| |Smarandache Miron Alexandru|| |Soporan Aurel Horea|| |Stan Ioan|| |Stănescu Paul|| |Stângă George Cătălin|| |Stocheci Cristina Mariana|| |Șoptică Costel|| |Talpoș Ioan Iustin|prezent| |Tánczos Barna|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|| |Toma Cătălin Dumitru|prezent| |Toma Vasilică|prezent| |Trufin Lucian|| |Turos Lóránd|prezent| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Țuțuianu Adrian|| |Valeca Șerban Constantin|| |Vela Ion Marcel|| |Verestóy Attila|prezent| |Vulpescu Ioan|Guvern| |Wiener Adrian|prezent| |Zamfir Daniel Cătălin||

Domnule președinte, au răspuns prezent 104.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule secretar.

Domnul secretar Vela...

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului, astăzi, 27 februarie 2017.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 104, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită, o aveți.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Numai o secundă.

Vă rog, domnule Șerban.

## Dragi colegi,

Avem de făcut un anunț, din partea Grupului PSD, o înlocuire într-o comisie. În Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Emanuel Gabriel Botnariu îl înlocuiește pe domnul senator Niculae Bădălău.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Care era legătura cu ordinea de zi?

Vă rog.

A! Microfonul central.

Am înțeles.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă tot suntem la anunțuri, atunci permiteți-mi, în numele Grupului UDMR, la Comisia pentru regulament, domnul senator Fejér László va exercita și funcția de secretar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință,

O să vă rog, în numele Grupului parlamentar al USR, să supuneți la vot suspendarea ședinței până mâine, dat fiind că am primit ordinea de zi, astăzi, abia la ora 10.00.

Este a nu știu câta săptămână când ni se dau proiectele legislative pe care trebuie să le discutăm cu două sau trei ore înainte. Am ridicat această problemă în Biroul permanent, săptămâna trecută, și mi s-au adus asigurări că nu se va mai întâmpla. Săptămâna aceasta, din nou am primit ordinea de zi la ora 10.00.

Aș vrea să vă întreb și eu în ce Senat din Uniunea Europeană se întâmplă ca proiectele de lege să fie anunțate senatorilor în ziua în care se votează și dacă dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, aveți timp să le studiați în cele trei ore care vă rămân de la anunțul... de la trimiterea lor prin e-mail până la momentul în care se discută în plen.

Vă rog să supuneți la vot suspendarea ședinței până mâine, ca să avem timp să le studiem. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

După cum știți, ordinea de zi de astăzi, precum și programul de lucru au fost votate în Biroul permanent, în unanimitate.

Nu puteți face o cerere plenului Senatului de...

Vă

Ce-a făcut?

Cu 80 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 16 abțineri, ordinea de zi a fost votată.

Vă

Cele propuse de domnul Attila nu trebuie supuse votului, întrucât nu se schimbă de la comisie.

Domnul președinte Traian Băsescu. Vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu am o chestiune pe care să știu unde să o încadrez ca intervenție. Dar aș vrea să atrag atenția asupra unui lucru.

Avem zeci de articole declarate neconstituționale în Codul penal și în Codul de procedură penală.

Vă rog să mă credeți că acestea nu sunt legi care să se refere la cum crește iarba. Sunt legi – și Codul penal, și Codul de procedură penală – care vizează soarta unor concetățeni de-ai noștri. De aceea, vă propun – având în vedere că majoritatea încă nu are o propunere consistentă –, vă propun constituirea unei comisii speciale Senat–Camera Deputaților, o comisie specială echilibrată, în care majoritatea să nu poată să-și impună în orice condiții punctul de vedere, însemnând, după părerea mea, câte un reprezentant din fiecare partid din Senat, din fiecare partid din Camera Deputaților, deci fiecare partid câte doi reprezentanți, până la urmă, plus reprezentant al minorităților. Și să purcedem la modificarea articolelor din Codul penal și Codul de procedură penală în cel mai scurt timp, eventual un termen de 30 de zile mi s-ar părea rezonabil.

Mai mult decât atât, avem obligația să introducem în legislația națională Directiva nr. 343 a Uniunii Europene; termenul de implementare în legislația națională este 1 aprilie 2018, deci această comisie, zic eu, paritară, mă rog...

Domnule președinte, v-aș ruga să scurtați. Nu suntem în ordinea de zi.

Vă rog.

Da, dar unde să vorbesc, că nicăieri în ordinea de zi nu e asta?

Deci, de aceea, vă propun...

Vă asigur că termin.

De aceea, propun Senatului să delege Biroul Senatului ca în discuția de mâine a Birourilor reunite să stabilească o soluție pentru a aduce Codul penal și Codul de procedură penală în legalitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru înțelegere și dumneavoastră pentru ascultare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator Băsescu.

Eu vă propun, Grupul parlamentar al Mișcării Populare, să faceți propunerea către Biroul permanent reunit, sau nu, Biroul permanent al Senatului, procedural, și să mergem mai departe.

Vă rog.

Dânsul, fiind grupul... Senat, nu poate să facă decât la Biroul permanent al Senatului.

Vă rog să continuăm. Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 17.00, vot final; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Intervenții? Programul?

Vă rog, domnule Șerban Nicolae.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În legătură cu propunerea care s-a făcut. De principiu, suntem de acord, dar în ceea ce privește legislația penală... în ceea ce privește legislația penală avem două chestiuni de lămurit.

În programul de guvernare – nu știu, poate l-ați votat, că am avut niște voturi mai mari, mai multe decât numărul matematic al parlamentarilor noștri, cu cei de la ALDE și UDMR –, dar în programul de guvernare există un punct distinct, pe care, probabil, unii l-au trecut cu vederea, în ceea ce privește obligația de a armoniza legislația penală cu deciziile Curții Constituționale.

De aceea, mi se pare firesc, având în vedere că avem un nou ministru al justiției, să ne lămurim în ce măsură Guvernul este în măsură să-și asume o inițiativă în acest sens și care ar fi contribuția Parlamentului, înainte de a ajunge în dezbaterea parlamentară.

De aceea, fără a... Eu am vrut să fiu constructiv, de aceea, fără a ignora propunerea dumneavoastră, aș vrea să fiți de acord că sunt nu numai probleme de constituționalitate în legislația penală, ci sunt și unele probleme de disfuncționalități în aplicarea legii la nivelul instanțelor, care nu țin neapărat de Constituție, ci de proasta organizare a legii. Și atunci, în aceste condiții, dați-mi voie să facem întâi niște discuții cu ministrul justiției, să vedem ce-și asumă Guvernul în această privință, în așa fel încât să existe o deplină transparență. Să nu ne asumăm noi meritul de a fi singurii capabili să pună în acord deciziile Curții Constituționale cu legislația penală, întrucât Guvernul, în această chestiune, ar avea un cuvânt important de spus, repet, și pe baza programului de guvernare pe care a primit votul de învestitură.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Nu știu dacă vom reuși noi să punem de acord cât declară Curtea... cât de multe declară Curtea că-s neconstituționale.

Trecem la...

A! Vă rog, domnule președinte, îmi cer scuze! O dezbatere vizavi de acest subiect tot timpul este benefică. Vă rog.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De ce cred că este mai bună propunerea pe care am făcut-o eu?

În primul rând, pentru că-s Traian Băsescu.

Dar, venind la lucruri foarte serioase, trebuie să recunoașteți, domnule senator Șerban Nicolae, că Guvernul dumneavoastră s-a decredibilizat din punctul de vedere al umblării în Codul penal.

De aceea, vă propun, vă propun să dați prioritate acestei propuneri pe care am făcut-o, dintr-un motiv simplu: am putea preveni disputele. Dacă veți lucra pe teoria majorității, vă asigur că PMP-ul, probabil nici liberalii, probabil nici USR-ul nu vor fi de acord cu propunerile dumneavoastră. Or, ceea ce eu vă propun este o soluție a consensului pentru modificări făcute cu înțelepciune. Este tot ce am propus.

Altfel, de bună seamă aveți dreptate, dar vă rog să rețineți că prima instituție căreia i se adresează Constituția

când vorbește de obligația de a aduce legile în limitele constituționale stabilite prin decizii este Parlamentul, și nu Guvernul. Guvernul poate recurge la ordonanțe de urgență, dar primul care răspunde de politica penală și de aducerea la zi, de corectarea articolelor neconstituționale este Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Vreau să vă spun că prima temă legată de propunere era exact persoana care a făcut-o.

Dar, lăsând gluma la o parte, domnule președinte de ședință, stimați colegi, nu aș vrea să răsturnăm lucrurile.

Avem două decizii ale Curții Constituționale foarte recente care au stabilit exact cine s-a credibilizat și cine s-a decredibilizat în legătură cu aceste ordonanțe. Una este de astăzi. Și să știți că am reprezentat întregul Senat, inclusiv pe dumneavoastră. Dar aș vrea să lămurim un lucru: obligația de a pune în acord legislația cu deciziile Curții Constituționale este dată Parlamentului, pentru că Parlamentul, spre neștiința unora, este unica autoritate legiuitoare a țării. Dar în ceea ce privește dreptul de inițiativă legislativă – vă rog să verificați, inclusiv ordinea –, este dat Guvernului, deputaților și senatorilor și inițiativei cetățenești.

De aceea, eu aș vrea să nu mă joc cu majoritățile și fiți sigur că nu avem propuneri care să fie impuse prin vot majoritar.

Eu am prins și vremuri când lucram împreună cot la cot și făceam texte în Comisia juridică. Și constat că, din păcate, în ultimii ani, nu știu din ce cauză, din ce model a fost preluată o anumită procedură, totul se tranșează strict pe vot între majoritate și opoziție. Nu sunt de acord ca la comisii să se lucreze așa. De aceea, ceea ce propuneți dumneavoastră, prin o comisie..., eu aș vrea să avem un material de lucru, să vedem Guvernul, care nu este deloc decredibilizat – de altfel, l-am auzit chiar și pe Președintele României spunând că, acum, așa cum arată Guvernul, este mulțumit –, să vedem ce inițiative are în această privință.

De altfel, aș fi vrut să reamintesc faptul că anul trecut, în septembrie, Guvernul Cioloș a dat o ordonanță de urgență, nr. 70/2016, după Decizia nr. 405 a Curții Constituționale, pe care a ignorat-o, de modificare a Codului de procedură penală.

De aceea, atâta vreme cât există oameni care ocolesc...

Nu e înainte în septembrie, nu... Nu interveniți, că interveniți degeaba și nu știți despre ce vorbiți.

Nu dialogați cu sala, vă rog, domnule senator.

Atâta vreme cât au fost pași șovăielnici, ezitanți în această privință, vă rog să fiți de acord să implicăm atât Parlamentul, cât și Guvernul în această chestiune.

Dacă Guvernul nu înțelege să-și asume o asemenea responsabilitate, indiferent care i-ar fi motivele, fiți sigur că o vom face în Parlament și ne vom asuma răspunderea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Verestóy. Microfonul 2.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Numai cu o propoziție vă rețin, domnilor colegi.

Am ascultat toate cuvântările, multe adevăruri, foarte mare păcat, că așteptam acest discurs de la domnul președinte Traian Băsescu de 10 ani.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator. Intrăm în ordinea de zi.

A! Votul pe program. Vizavi de programul de lucru. Îmi cer scuze!

Votul pe programul de lucru?

Cu 103 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Nu aveți niciun motiv, credeți-mă.

La punctul 1, secțiunea 1 a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 27, a următoarei propuneri legislative:

– Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

Inițiatorul, domnul Manda. Doriți să susțineți? Vă rog, microfonul central.

Susțin procedura de urgență, în numele inițiatorilor, având în vedere că proiectul de lege implementează o directivă europeană, Directiva 2014/54/UE, care avea termen anul 2016, luna mai.

## **Domnul Cristian Cosmin** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se prorogă aplicarea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune amânarea aplicării prevederilor Ordonanței de urgență nr. 93/2016, respectiv a termenului de elaborare a modificării Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 1 aprilie 2017.

Se asigură astfel și o perioadă adecvată pentru luarea tuturor măsurilor administrative necesare implementării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2016, astfel încât simplificările propuse pentru beneficiarii drepturilor de asistență socială să poată fi asigurate în condiții optime, atât la nivel local, cât și la nivelul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Față de cele menționate, Guvernul susține raportul comun de admitere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din cadrul Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru agricultură.

Președintele Comisiei pentru muncă. Aveți doi raportori: agricultura și munca.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Se supune la vot solicitarea.

Dezbaterea...

În continuare avem dezbateri și vot asupra inițiativelor legislative.

La punctul 1 este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2017 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, precum și pentru stabilirea de măsuri în acordarea unor beneficii de asistență socială.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Cristian Cosmin, nu? Secretar de stat – Ministerul Muncii. Vă rog.

Exact. Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Susțineți dumneavoastră. Vă rog.

Ați nominalizat-o pe doamna președinte și așteptam, totuși, să mă nominalizați pe mine. Mulțumesc.

Speram că susțineți ambii.

Da. Doamna președinte este un pic indisponibilă. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au luat în discuție proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanțe, pe care a prezentat-o domnul ministru secretar de stat în ședințele din 14 și 20 februarie. Am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de la Comisia pentru mediu.

Pe cale de consecință, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Profit de obiectul pe care îl avansează acest act normativ – în esență, fiind, cel puțin în primul capitol al proiectului de lege, cu prorogarea unui termen prevăzut într-o ordonanță de urgență – care, în esență, vizează stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Și plec de la o chestiune pe care noi am discutat-o mult în ultimii ani și ultimele luni în România și pe care, personal, am descoperit-o, inclusiv în afara țării, atunci când, fiind într-o misiune externă, acum câteva săptămâni, am văzut direct, în Franța, acel faimos reportaj France 2 cu ancheta privind tăierile ilegale de lemn din pădurile românești, o anchetă absolut șocantă prin adevărul pe care îl prezintă.

Și plec de la acest subiect, care a fost preluat, de altfel, și în mass-media românească și multe altele dezbateri pentru a formula o solicitare Guvernului, prin reprezentantul ministerului competent, ministerul competent fiind Ministerul Apelor și Pădurilor.

Aș dori să solicit Guvernului să transmită în perioada următoare Senatului, către Biroul permanent și, prin Biroul permanent, către membrii Senatului, o informare cu privire la măsurile pe care Guvernul nou al României și instituțiile guvernamentale competente le adoptă sau intenționează să le adopte pentru stoparea tăierilor, defrișărilor ilegale din pădurile românești.

Și, doi, această informare să cuprindă și măsurile pe care le adoptă pentru a face un lucru care nu s-a întâmplat în 2016. În 2015, vă aduc aminte, Parlamentul României a adoptat un nou Cod silvic. Nici la această dată, din câte cunosc, normele de aplicare a Codului silvic nu au fost adoptate.

V-aș ruga ca această informare să includă și măsurile întreprinse pentru a avea norme de aplicare a Codului silvic. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Domnule senator...

Chirteș.

Chirteș. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Iar ne confruntăm cu o ordonanță care, de fapt, se referă la modificarea a două ordonanțe și cred că e bine să ne învățăm minte, în legislatura trecută erau ordonanțe care modificau cinci ordonanțe. Cred că este bine, pe fiecare domeniu, Guvernul sau noi, Parlamentul, să ne stabilim exact prioritățile, dar, pe scurt, aș face referire la proiectul de lege care vizează prorogarea termenului privind Ordonanța de urgență nr. 51/2016 privind sancționarea contravențiilor silvice.

Stimați colegi, trebuie să știți că această Ordonanță nr. 51, dată anul trecut, a devenit ordonanță a fricii. Pe alocuri este o ordonanță bună, însă ea a devenit până la urmă, din punctul meu de vedere, o ordonanță abuzivă în multe sensuri.

V-aș da un singur exemplu: a avea o diplomă de inginer silvic sau silvicultor, conform acestei ordonanțe, înseamnă a avea o diplomă de infractor, un lucru pe care trebuie să-l rezolvăm noi, ca Parlament, și Guvernul. Și fac un apel la colegul meu, secretarul de stat, inginer silvic, care cunoaște foarte bine acest domeniu. Dar aș mai face o referire la ceea ce înseamnă, până la urmă, vrerea politică.

În anul 2015 a fost supusă dezbaterii modificarea Legii nr. 171/2010 privind sancționarea contravențiilor silvice. Există un raport de admitere al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, înaintat Comisiei juridice, însă nu știm din ce cauză Guvernul Ponta din anul 2015 a refuzat – și, mă rog, probabil, președintele Comisiei juridice – urgentarea emiterii acestei modificări, care reprezintă, de fapt, o lege subsecventă Codului silvic.

Cred că trebuie să ne întoarcem din nou la Camera Deputaților, acolo unde există, la Comisia juridică, acest proiect de modificare a Legii nr. 171. Și, da, cred și susțin că acea Ordonanță nr. 51 trebuie respinsă, dar luate din această ordonanță și prevederile bune care sunt.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2.

Țin să subliniez că în această discuție s-a ieșit din ceea ce urmează să votăm, este vorba de Ordonanța nr. 51/2016. Noi trebuie să votăm doar prevederea legată de preț, care este, într-adevăr, justificată, pentru că e vorba de un preț care se va comunica în 15 mai, dar vreau să le readuc aminte – și aici sunt de acord cu domnul Corlățean –, să le readuc aminte celor care poate nu știu că Ordonanța nr. 51/2016 a fost dată într-un moment în care România risca... se afla în procedură de infringement, pentru că nu a aplicat normele EUTR, mai exact ale Regulamentului nr. 995/2010 privind trasabilitatea lemnului în Uniunea Europeană. Am constatat și sunt semnale deja că de la momentul aplicării Ordonanței nr. 51 furtul de lemne a scăzut. Am constatat în ultimele săptămâni o încercare de a crea un vid legislativ prin abrogarea celor mai importante sancțiuni prevăzute în Ordonanța nr. 51. Aștept și eu, am făcut și eu o interpelare în acest sens către miniștrii mediului, apelor și pădurilor, să ne comunice, dacă vor, într-adevăr, să creeze acest vid, să susțină crearea acestui vid legislativ, prin abrogarea... prin respingerea, de fapt, a legii de aprobare care se află la Camera Deputaților.

Dezbaterea probabil că va avea loc la Camera Deputaților, aici suntem pentru – Grupul USR –, pentru ceea ce se prevede acum, amânarea... prorogarea acestui termen, dar Ordonanța nr. 51/2016, chit că are anumite probleme și necesită anumite amendamente, trebuie menținută în vigoare până când se prevăd, într-adevăr, alte sancțiuni care să oprească furtul de lemne din România.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tánczos. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este un exemplu bun despre cum se desfășoară dezbaterile în Parlament când foarte mulți colegi de-ai noștri nu citesc actul normativ. Și începem să vorbim despre furtul de lemne în momentul în care se prorogă un termen pentru a stabili prețul mediu pentru lemn, pe picior, în vederea stabilirii unor ajutoare sociale, în vederea stabilirii unor contravenții și vorbim aici imediat despre firmele care au defrișat România, firmele care au furat. Vin ex-miniștrii și vorbesc despre acest fenomen în masă când vorbim...

Actul normativ se referă la un lucru foarte strict, punctual, și cred că este bine-venit în momentul în care există un vid legislativ. Precedentul Guvern nu a luat măsurile necesare pentru a înlocui această măsură de abrogare a Legii nr. 4, de stabilire a prețului mediu, a dat un termen de abrogare, nu a făcut pasul următor. Guvernul care s-a instalat imediat, în prima săptămână, n-a avut altă soluție decât să proroge acest termen pentru a înlocui măsura prevăzută de Ordonanța nr. 51.

Încă o dată, vorbim de un lucru, punctual, de aplicare a legii, de aplicare a sancțiunilor, de acordare a ajutoarelor sociale. Între timp, cu siguranță, trebuie să venim cu măsuri înlocuitoare pentru a înlocui sau a suplini această lipsă de reglementare.

Eu zic că este mult mai important să citim, să știm exact despre ce vorbim și după aceea să ne înscriem la cuvânt. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Vă rog.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

## Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Mănoiu.

Vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de un demers normativ care are drept scop adaptarea locului instituțional al Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene la noua realitate structurală a Guvernului, creată prin efectul Hotărârii Parlamentului nr. 1/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului și a actului subsecvent, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017.

Trebuie să remarc faptul că, în acest sens, s-a impus abrogarea art. 12[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Acest art. 12[1] prevedea, la alin. (2), că Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene este numit și eliberat din funcție prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor externe, și prevedea, de asemenea, la alin. (3), că Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene este direct subordonat ministrului afacerilor externe.

Prin actele normative la care am făcut referire, în special Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017, a fost instituită funcția de ministru delegat pentru afaceri europene și a devenit necesară actualizarea statutului funcțional și structural al Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În alcătuirea actului normativ supus atenției dumneavoastră au fost avute în vedere următoarele elemente:

Activitatea de reprezentare juridică desfășurată de Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o activitate care ține de organizarea și coordonarea la nivel național a domeniului afacerilor europene, potrivit atribuțiilor din competența ministrului delegat pentru afaceri europene, și această activitate are un caracter continuu și presupune respectarea termenelor stabilite de Comisia Europeană, respectiv a termenelor procedurale prevăzute de regulamentele de procedură ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, Tribunalului Uniunii Europene și Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

## Mulțumim domnului...

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru politică externă, domnul senator Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2017 a fost luat în discuția comisiei noastre, având avizele necesare prevăzute în decizia Biroului permanent, și au avizat favorabil din acest punct de vedere: Comisia juridică, care a avut și patru amendamente admise, Comisia pentru muncă și Comisia pentru afaceri europene.

În ședința din 21.02, membrii comisiei au adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu patru amendamente admise.

Iată de ce vă supunem, domnule președinte de ședință, raportul de admitere, cu cele patru amendamente admise, și proiectul de lege.

Este vorba despre o lege cu caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O intervenție scurtă.

Fără discuție, vom vota pentru raportul de admitere, dar, pentru că Agentul guvernamental de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instituție extrem de importantă, mai importantă decât, poate, este perceput în spațiul public, cu activitate laborioasă – și eu personal am motive să apreciez această activitate de-a lungul anilor –, aș dori să-i adresez o solicitare secretarului de stat și în sensul de a da o mână de sprijin parlamentar.

Agentul guvernamental prezenta, prin intermediul ministrului de externe anterior, presupun acum prin ministrul delegat pentru afaceri europene, în ședința de guvern, o dată pe lună, o evaluare, o statistică a situației privind România în ceea ce privește armonizarea legislativă, directivele europene, acolo unde suntem în întârziere, unde sunt proceduri de infringement lansate sau care, predictibil, vor fi lansate, un material extrem de important, care are darul să semnalizeze ministerelor competente că trebuie, pe scurt, să se miște mai rapid.

Eu v-aș solicita să aveți amabilitatea ca Guvernul, prin ministerul competent, să transmită la Senatul României, Comisiei pentru afaceri europene, măcar acest raport, care nu este clasificat. Sunt date publice, dar care ar avea avantajul de a oferi posibilitatea și Parlamentului României, în controlul parlamentar pe care-l exercită asupra ministerelor, de a impulsiona activitatea unor instituții care, adesea, așteaptă nu știu ce pentru a pune în circulație proiectele legislative de implementare a unor directive. Vă rog...

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Doamna senator Gabi Crețu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Numai o problemă procedurală: Curtea de Justiție a Uniunii Europene era, conform tratatului, instituția Uniunii Europene și înainte de crearea funcției de ministru delegat pentru afacerile europene.

Drept urmare, făcea obiectul, în Parlament, activității Comisiei de afaceri europene, ceea ce Parlamentul României, la 10 ani de la intrarea cu drepturi depline în Uniune, se pare că nu e foarte conștient.

Mulțumesc lui Titus pentru precizările făcute, nu le reiau. Discuții cu agentul am avut deja. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim doamnei senator. Alte intervenții?

Dacă nu sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 3 avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea încetării valabilității acordurilor privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Micula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Victor Micula** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, Uniunea Europeană a dobândit competențe exclusive în domeniul investițiilor străine.

Ca urmare a modificărilor aduse la nivelul cadrului legislativ comunitar, s-a pus problema compatibilității tratatelor de investiții încheiate între statele membre cu dreptul Uniunii Europene.

Potrivit evaluării Comisiei, pe care o împărtășim, tratatele de investiții intra-UE sunt depășite, în condițiile unei piețe unice, deoarece acordă drepturi anumitor investitori din Uniunea Europeană în mod bilateral, încălcând legislația comunitară din domeniul pieței unice și al investițiilor transfrontaliere. Păstrarea în vigoare a acestor tratate încalcă legislația Uniunii în domeniul pieței comune și al investițiilor. În 2015, Comisia a decis declanșarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a cinci state membre, printre care și România. În funcție de evoluțiile discuțiilor la nivelul Uniunii Europene privind tratatele de investiții intra-UE, opțiunile României, în ordinea preferinței, sunt următoarele:

1. Încheierea unui acord multilateral între toate statele membre prin care să fie convenită ieșirea din vigoare a tuturor acordurilor de investiții în vigoare între statele membre la același moment.

2. Convenirea bilaterală a ieșirii din vigoare a acestor acorduri cu eliminarea clauzelor _sunset_ , astfel încât respectivul acord să nu mai producă efecte juridice ulterior datei respectivei încetări.

3. Convenirea bilaterală a ieșirii din vigoare a fiecăruia dintre cele 25 de acorduri, în condițiile prevăzute de acestea.

4. Convenirea bilaterală a ieșirii din vigoare a acestor acorduri, în condițiile prevăzute de acestea, deci cu menținerea clauzelor _sunset_ și fără a putea limita litigiile inițiate în baza lor.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Avem onoarea, domnule președinte Zamfir, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii, ai Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică și membrii Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de admitere.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Domnul Titus Corlățean. Microfonul 2. 3, pardon!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema este importantă pur și simplu, domnule secretar de stat.

Domnule secretar de stat, am o întrebare de tehnică legislativă, în baza Legii tratatelor.

În general, dacă nu mă înșel, acordurile privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor au mers pe procedură de aprobare prin ratificare în Parlament, dacă nu mă înșel. Dacă este așa, acest... că nu suntem într-o situație pe care s-o mai fi întâlnit prea des, anterior. Este o legecadru de aprobare a încetării valabilității și după aceea, subsecvent, pe plan bilateral ajungeți, de comun acord

cu celelalte state membre, să punem capăt acordurilor sau denunțăm unilateral? Sau venim cu inovare în care, printr-o lege-cadru, pur și simplu, punem capăt instrumentelor ratificate anterior? Care e modalitatea? N-am mai avut o astfel de chestiune până acum.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, puteți da răspunsul, vă rog? Microfonul 8.

## Domnule președinte,

S-a apelat, într-adevăr, la această modalitate, având în vedere faptul că acordurile privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor au făcut obiectul ratificării, precum și faptul că art. 34 alin. (1) din Legea nr. 590/2003 a menționat aceeași procedură pentru încetarea valabilității prin acordul părților și prin denunțare.

Drept urmare, considerăm că este suficient ca Parlamentul să aprobe actuala lege pentru a încerca toate cele cinci scenarii despre care v-am pomenit.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Alte intervenții? Doamna senator Gabi Crețu. Microfonul 4, vă rog.

## Mulțumesc.

Situația este într-adevăr sui-generis pentru că nu e vorba de un acord bilateral obișnuit, ci de unul care e stabilit între țări state membre ale Uniunii Europene, adică state care au ratificat fiecare la rândul lor Tratatul Uniunii Europene, conform căruia, la art. 26, cu 114 alin. (1), se stabilește faptul că libera circulație a capitalurilor e reglementată la nivel comunitar.

Drept urmare, și eu aș dori aceeași clarificare. Asta nu poate fi denunțare. E clar ceea ce facem noi acum. Deci doar recunoaștem că funcționează tratatul pentru a permite... pentru că, sub aspect juridic, într-adevăr, nu e foarte clar care e diferența dintre încetarea valabilității, care ar fi... Să zicem că-s caduce, conform tratatului, și denunțarea unilaterală o luăm noi, dar asta... Legea de astăzi nu împiedică, de exemplu, un partener într-un asemenea tratat să ridice o obiecție, cum nu anulează clauzele _sunset_ , pentru că ele sunt puse să mai funcționeze aceste acorduri și după denunțarea lor încă o vreme.

Deci, chiar sub aspect juridic, nu e foarte clar, pentru că e prima dată când se întâmplă și e prima dată când ar trebui să se recurgă la un acord multilateral la nivelul Uniunii Europene, în care cele vreo 200 de acorduri de acest tip, care există între diverse state, să facă obiectul comun al dezbaterii și al unei soluții.

Cred că aceea ar fi soluția firească. Nu văd în ce măsură noi, ca Parlament, care am ratificat Tratatul Uniunii Europene, putem să ne opunem tratării egale, la fel, a tuturor agenților economici, a investitorilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Alte intervenții? Domnul senator Costoiu? Nu. Îmi cer scuze. Domnul senator Teodorovici. Microfonul 3. Aveți onoarea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere că în baza acestor tratate bilaterale pot să existe relații comerciale între anumite companii... statele semnatare, întrebarea este următoarea, domnule secretar de stat: dacă, cumva, în urma unui denunț, într-una din formele pe care dumneavoastră le-ați expus puțin mai devreme, pot să existe efecte negative pentru România, similare cazului Micula.

Vă mulțumesc.

Dar, să știți, Uniunea Europeană, Tratatele Uniunii Europene nu sunt perfecte.

Vă dau cel mai bun exemplu în legătură cu Brexitul și art. 50, pe care abia acum începem să-l descoperim că, atunci când se aplică, ar fi avut nevoie de foarte multe lămuriri.

Este evident că se aplică totuși. Aici am și un semn de întrebare, dacă în măsura în care Parlamentul României, prin asumarea unui proiect de lege și a unei legi, care știm că nu are o finalitate și că este doar, ca finalitate, un argument în plus pentru ca, la rândul nostru, să putem să ne degrevăm de o obligație pe care o avem împreună cu... în legătură cu Tratatul cu Suedia, este maniera cea mai fair, ca să spun, sau cool, sau cum vreți dumneavoastră, că acum suntem în... de a aborda o astfel de situație. Dar, pentru că în opinia mea interesul României primează și că nu facem un fapt... o derogare de la legiferare și de la dreptul nostru de a legifera, este admisibilă, dar nu este de dorit o astfel de cale.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator. Doamna senator...?

Te rog. Microfonul 4.

O întrebare directă: dacă cineva a propus Comisiei Europene să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene să ia o decizie în această privință, pentru că mi se pare că ar fi o bază juridică foarte clară pentru toate tratatele de acest tip.

Mulțumesc, doamna senator. Domnule secretar de stat, aveți un răspuns? Vă rog.

Domnule președinte,

Este adevărat că cei de la Comisia Europeană au inițiat deja demersul la Curtea Europeană pentru Justiție împotriva a cinci state. Printre cele cinci state se numără și România. România este vizată tocmai din cauza acordului încheiat cu Suedia.

În legătură cu întrebarea domnului senator, la Curtea de Arbitraj lucrurile s-au încheiat. Deci adoptarea acestei legi nu va afecta rezultatul acelei decizii.

În schimb, adoptarea acestei legi poate să îmbunătățească poziția României la Curtea Europeană de Justiție în procesul intentat de Comisie României, pentru că ne-ar permite să denunțăm unilateral acordul cu Suedia. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule... senator.

Domnul președinte Cristian Dumitrescu... Domnul senator. Microfonul 3.

Devoalat, domnule secretar de stat. E o tehnologie. În sprijinul poziției pe care a luat-o Ministerul Afacerilor Externe, susțin și eu să adoptăm această procedură, care e sui-generis și care naște, din punct de vedere juridic, nenumărate întrebări.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții. Avem onoarea, microfonul 2. Se poate? Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fiu foarte clar și să rămână și pentru stenogramă, deci m-am referit... sau întrebarea a fost următoarea: nu doar la cazul Suedia m-am referit, am întrebat dacă pot fi cazuri similare, ca urmare a semnării de către România a unor astfel de acorduri bilaterale și, mai departe, în baza cărora companii din cele două state, eventual, ca urmare a încetării acestor prevederi, vor solicita României daune.

Sau întrebarea se poate pune și în felul următor: dacă după modul aderării României la spațiul european au fost astfel de acorduri bilaterale încheiate de România. Știm foarte bine că, fiind piață unică, trebuia să știm că nu mai ai de ce să mai semnezi astfel de prevederi, și ca să evităm situația, repet, a cazului Micula, când, știind că vom adera, cineva, undeva, fie la Externe, fie în alte ministere de linie, a dat totuși un acord și un aviz pentru a se semna acel acord. Pentru a evita situații similare, dacă o astfel de prevedere, adoptată astăzi de către Senat, va produce efecte negative pentru România... Pentru că, la urma urmei, mă interesează mai mult ca România să nu plătească decât ceea ce spune Comisia, după foarte mulți ani de la momentul aderării României la spațiul european.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Teodorovici. Domnule secretar de stat, aveți un răspuns? Microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, trebuie precizat că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, responsabilitatea în acest domeniu nu rezida cu Uniunea Europeană. Această situație juridică a apărut de-abia după adoptarea Tratatului de la Lisabona, în anul 2009, deci la doi ani după ce am aderat la Uniunea Europeană. În legătură cu a doua parte a întrebării dumneavoastră, în evaluarea noastră, adoptarea acestei legi nu poate să aibă decât efecte pozitive în cazul unor viitoare acțiuni în instanță sau curți de arbitraj împotriva României, în baza unor astfel de acorduri de protejare reciprocă a investițiilor intra-UE. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Titus Corlățean.

Să știți că la dezbateri... un singur membru din partea grupurilor parlamentare. Dacă vorbește un membru de trei ori avem o problemă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege este o reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 667/2016, și vă rugăm a aproba acest proiect de act normativ, conform raportului Comisiei pentru constituționalitate, respectiv amendamentului privind punerea în acord a deciziei Curții cu proiectul de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau însă, foarte pe scurt, pentru că dezbaterea este necesară și importantă pentru a clarifica anumite aspecte. Din punctul meu de vedere, lucrurile s-au clarificat într-un sens pozitiv, pentru că, pe de o parte – și aici nu înțelegeam, ca să vă spun cinstit, de ce n-am privilegiat calea normală, firească, naturală, acea obligație decurgând din Tratatul Uniunii Europene, ținând cont de competența comunitară în materia acordurilor de protejare a investițiilor –, de ce nu am mers pe calea firească, bilaterală pentru a discuta acea opoziție – este opozabilă tuturor statelor membre, deci și Suediei, și României –, de ce nu am mers, pur și simplu, pe calea negocierii bilaterale pentru a denunța de comun acord acordul respectiv?

Înțeleg însă care este interesul procedural în procedura declanșată la Curtea de Justiție. Această lege-cadru poate să constituie un argument în favoarea părții române. Nu văd ce prejudicii ar trebui să decurgă pentru partea română din denunțarea unui astfel de acord, câtă vreme vorbim de o obligație comunitară în baza tratatului, valabilă pentru toți. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator Corlățean. Dacă din partea grupurilor mai sunt intervenții? Dacă nu, vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Imediat, imediat, inițiatorul.

Doamna Sirma Caraman, sunteți aici? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru constituționalitate, domnul senator Matei. Vă rog. Microfonul 6.

## Mulțumesc.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 667 din 9 noiembrie 2016.

În ședința din 22 februarie 2017, Comisia pentru constituționalitate, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Legea urmează a fi dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Tánczos, inițiator al legii, înțeleg. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, acum doi ani și 10 zile am depus, împreună cu colegii noștri, acest proiect de lege, care a parcurs de mai multe ori toate procedurile parlamentare și a ajuns și la Curtea Constituțională.

Elementul interesant este că legea nu se referea la prevederi care au ajuns pe masa Curții Constituționale. A devenit un fel de locomotivă la care s-au atașat, la fiecare dezbatere, la fiecare comisie, câte un vagon, câte o prevedere, câte o prevedere care să se refere și la altceva decât a vrut inițiatorul să legifereze.

Inițial, ne-am gândit la rezolvarea unor probleme izvorâte din practică, cum ar fi parcurgerea celor doi ani calendaristici pentru promovare de către cei care revin din concediul de maternitate, sau la prezumția de nevinovăție în cazul funcționarilor care sunt trimiși în judecată și sunt achitați și statul trebuie să le plătească salariul retroactiv în cazul în care sunt suspendați de conducătorul instituției și așa mai departe.

Față de aceste elemente, în cursul dezbaterii parlamentare au venit noi propuneri, cum ar fi: sporul acela de suprasolicitare neuropsihică – parcă, nu? – de 50%, care a ajuns... de risc, parcă. Am subliniat, trebuie să învăț termenul, pentru că mi se pare atât de ciudat încât nu știu ce caută într-o lege, sincer, dar probabil că există și așa ceva. A ajuns legea să fie una care rezolvă problemele ANFP-ului, rezolvă fel de fel de probleme. Probabil că nu s-a găsit altă locomotivă și vagoanele s-au atașat la această lege.

Drept urmare, nu mai seamănă foarte mult această inițiativă legislativă cu ceea ce am propus noi în 2015, pe 18 februarie, dar elementele pe care le-am propus noi sunt în textul legii, de aceea vom vota pentru. În schimb, într-adevăr, este de preferat ca aceste decizii cu privire la salarizare să nu fie luate de Curtea Constituțională. Avem recent o speță similară, care privește administrația publică locală la nivelul întregii țări și care generează atâtea probleme încât peste un an de zile nu vom ști cine sunt vinovații: cei care au aplicat decizia Curții Constituționale sau cei care n-au aplicat decizia Curții Constituționale. Și vom afla abia la primele controale venite din partea Curții de Conturi.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Tot pe aceeași speță a sporului acesta de 50%. Grupul parlamentar al USR se va... va vota împotriva acestui proiect legislativ, tocmai din cauza acestei inserții, tocmai din cauza acestei inserții suplimentare, care nu a fost avută în vedere de inițiatorul legii. Noi credem că munca fiecăruia trebuie compensată prin salariu, nu trebuie rezolvată prin sporuri calitatea muncii, și de aceea vom vota împotriva acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Domnul Titus Corlățean, domnul senator. Vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

O precizare, pentru că în Comisia de constituționalitate noi am dezbătut acest act legislativ. Noi nu am judecat oportunitatea, este bine, este rău, nu e corect față de alții.

Nu. Oportunitatea s-a judecat la momentul adoptării acestei legi pe fond de către Parlamentul României.

Ceea ce trebuie să facem în clipa de față, și asta este competența Parlamentului, este să respectăm decizia Curții Constituționale, care a spus ceea ce nu este constituțional în ansamblul legii votate anterior de Parlament și ceea ce rămâne constituțional. Acest ceea ce rămâne constituțional a fost transpus în amendamentul care este supus aprobării dumneavoastră astăzi. Nu este o chestiune de oportunitate, de preferință, de plăceri sau neplăceri, este o obligație constituțională și ăsta e motivul pentru care comisia a adoptat raport favorabil, cu un amendament. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 667 din 9.11.2016.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise, în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Întrucât e trecut de ora 17.00, putem vota și această lege. Vă

- Vă

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Legea privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar de stat Botănoiu Daniel.

Vă rog, domnule secretar de stat. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, propunerea legislativă reglementează primele acordate prin intermediul Programului Operațional pentru Pescuit în intervalul 2010–2011 unor beneficiari care au înregistrat pierderi de producție subsecvente aplicării obligațiilor de acvamediu în Situl Natura 2000, împreună cu penalitățile de întârziere, să nu mai fie recuperate de la aceștia, ci să fie suportate din bugetul de stat.

Având în vedere faptul că prin Decizia nr. 683 din 23 noiembrie 2016 Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000 sunt neconstituționale... motiv pentru care Ministerul Agriculturii nu susține actul normativ în forma depusă.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat. Comisia pentru constituționalitate, domnul Matei. Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 683/23 noiembrie 2016.

În ședința din 22 februarie 2017, Comisia pentru constituționalitate, analizând Decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere a legii supuse reexaminării.

Curtea Constituțională admite obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000 și constată că dispozițiile acesteia sunt neconstituționale.

În conformitate cu prevederile art. 4 alineatul... al art. 147 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.

Comisia pentru constituționalitate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României. Legea urmează a fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aici speța este destul de clară, pentru că, cel puțin cu privire la prima parte a deciziei Curții Constituționale, agricultura și pescuitul, da, reprezintă un domeniu de competență partajată între Uniunea Europeană și statele membre. Statele membre pot legifera și pot pune în practică anumite măsuri în măsura însă în care Uniunea Europeană n-a legiferat în acest domeniu de competență partajată. Or, în speță, Uniunea Europeană adoptase un regulament, are legislație, așa încât statul membru, România, în perioada 2010–2011 a cam greșit ceea ce a făcut.

Nu asta e problema, deci raportul este foarte clar al Comisiei pentru constituționalitate, însă sunt consecințe economice asupra operatorilor economici din România, pentru că trebuie recuperați niște bani, paradoxal, în condițiile în care regulamentul permite subsidii pentru ei, dacă sunt respectate regulile.

Ăsta este singurul semnal pe care, ca principiu, îl adresez Ministerului Agriculturii și domnului secretar de stat: să studieze cu atenție problema, cum se pot găsi modalități de a nu omorî operatorii economici pentru greșeli din 2010–2011.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Decizii Curții Constituționale nr. 683/23.XI.2016, prin care legea este declarată neconstituțională.

Raportul comisiei este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun la vot raportul comisiei și respingerea legii transmise la promulgare.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii și imunități prevăzute de Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 21 noiembrie 1947 pentru instituțiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Micula, secretar de stat – Ministerul Afacerilor... Îl avem aici?

Da.

Da.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea acestui proiect de lege se aprobă extinderea aplicabilității privilegiilor și imunităților specificate în Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate ale ONU din 1947 pentru următoarele organizații internaționale:

- Asociația Internațională de Dezvoltare;

- Organizația Mondială pentru Protecție Intelectuală;

- Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă;

- Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

- Industrială;

- Organizația Mondială a Turismului.

Câteva dintre aceste instituții specializate au fost înființate după aderarea României la Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate ale ONU, la 15 septembrie 1970, impunându-se notificarea de către România a extinderii aplicării regimului de privilegii și imunități și în ceea ce privește aceste organizații.

Totodată, la momentul aderării României la convenție, țara noastră a exclus, din rațiuni politice, dintre organizațiile față de care recunoaște regimul de privilegii și imunități Asociația Internațională de Dezvoltare.

Având în vedere aceste argumente, vă rog să fiți de acord, domnule președinte și doamnelor și domnilor senatori, cu aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Reprezentantul Comisiei juridice. Microfonul 7. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii și imunități prevăzute de Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, aprobată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 21 noiembrie 1947 pentru instituțiile specializate ale Organizației Națiunilor Unite

Proiectul are ca obiect extinderea aplicării de către România a regimului de privilegii și imunități prevăzute de Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate ale ONU.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

La întocmirea prezentului raport a fost avut în vedere și avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

În ședința din 8 februarie 2017, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumim, domnule senator.

În raport cu obiectul, face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului președinte. Intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 7 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001, pentru modificarea Legii nr. 115/2015, Legii nr. 393/2004 și Legii nr. 554/2004, precum și pentru completarea Legii nr. 340/2004 în vederea stabilirii unor atribuții ale prefecților privind validarea și invalidarea mandatelor de consilieri, precum și privind transmiterea unui punct de vedere în considerarea legalității actului administrativ.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul reprezentantului...

Inițiatorul este prezent? Inițiatorul?

Nu.

Reprezentantul Guvernului? Doamna Sirma Caraman, nu?

Deși trebuia...

Vă rog. Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative, respectiv Legea nr. 215/2001, Legea nr. 393, Legea nr. 340 a prefectului, din domeniul administrației publice locale, prin care se instituie noi atribuții pentru prefect cu privire la validarea sau invalidarea mandatelor de consilieri locali sau consilieri județeni, precum și transmiterea unui punct de vedere motivat în considerarea legalității actelor administrative emise de autoritățile administrației publice locale.

Nu susținem această inițiativă legislativă, întrucât validarea sau invalidarea calității de membru a unui partid poate fi făcută numai de instanță, nu de prefect, respectiv emiterea unui punct de vedere al prefectului pentru oricare act administrativ emis de către autoritățile administrației publice locale privind legalitatea sau nelegalitatea acestora... se poate pronunța numai instanța.

Vă mulțumesc.

Mulțumim doamnei secretar de stat. Domnul președinte al Comisiei pentru administrație. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumim, domnule președinte. Intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă care prevede că aleșii locali, primarii, președinții de consilii județene și consilierii comunali, orășenești, municipali și județeni nu vor putea ocupa aceste funcții mai mult de două mandate succesive.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul, dacă este prezent! Pentru susținere. Nu este. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman.

Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative este limitarea la două a numărului mandatelor succesive ale aleșilor locali, respectiv consilieri județeni, locali, primari, președinți de consilii județene.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă întrucât Constituția României nu limitează numărul de mandate pentru aleșii locali și nici nu conține prevederi potrivit cărora această limitare ar putea fi reglementată prin intermediul unor acte normative, motiv pentru care o astfel de reglementare ar putea fi considerată drept o îngrădire a dreptului de a fi ales. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Vă informez că propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă și 10 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat și proiectul legislativ a fost respins.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent?

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Caraman.

Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, în sensul introducerii posibilității înființării,

în limita numărului maxim de posturi aprobate, a unui post de consilier personal pentru relația cu diaspora.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă întrucât, în prezent, primarii de... municipii reședință de județ au dreptul la patru consilieri, primarii de orașe au dreptul la doi consilieri, iar primarii de comune au dreptul la un consilier, iar atribuțiile consilierilor sunt stabilite, prin dispoziție, de către primar, putând fi..., putând exercita aceste atribuții unul dintre consilierii care sunt în prezent, conform legii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

Uniunea Salvați România apreciază foarte mult grija inițiatorilor acestui proiect pentru comunitățile în care s-au înregistrat exoduri considerabile de români. Credem însă că această preocupare ar trebui să se vadă, într-adevăr, la nivelul administrației publice locale, primarul având posibilitatea de a face acest lucru prin includerea în fișa postului consilierilor săi a relației cu diaspora.

Prin urmare, Uniunea Salvați România nu va susține acest proiect legislativ deoarece avem de a face cu o suprareglementare.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Foarte instructiv. Vă rog, alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Vă informez că propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Cu 97 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat și proiectul legislativ a fost respins.

Vă mulțumesc.

Vreți să spuneți votul?

Nu. Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

În calitate de inițiator, susțin proiectul legislativ așa cum a reieșit și din hotărârea Comisiei pentru administrație, cu tot cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Țapu-Nazare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Caraman.

Aveți cuvântul, doamnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative este completarea și modificarea Legii nr. 215 privind administrația publică locală și a Legii nr. 393 privind Statutul aleșilor locali, în sensul instituirii dreptului consilierilor județeni și locali de a vota atunci când candidează pentru funcțiile de primar, de..., pardon, de președinte, vicepreședinte și viceprimar. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă.

Reprezentantul Comisiei pentru administrație publică. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 14.02.2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să mențină raportul de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Domnul senator Deneș. Vă rog, microfonul central.

## Foarte scurt, o precizare.

Vă aduceți aminte că această inițiativă am mai avut-o în discuție în această sesiune. Am solicitat atunci retrimiterea la comisie, pentru că, inițial, reprezentantul Guvernului spunea

că a fost reglementată această situație prin Ordonanța nr. 42. Vreau să fac precizarea că o parte din respectiva situație, respectiv interesul patrimonial, conflictul în ceea ce privește votul consilierului care trebuia să fie votat ca viceprimar sau consilierului județean, ca vicepreședinte al CJ, a fost reglementată prin această ordonanță – și ne-am însușit-o prin eliminarea din inițiativă a acelor paragrafe –, în schimb, am rezolvat în cadrul comisiei sau această inițiativă a rezolvat în cadrul comisiei 393-ul, unde era vorba de interes personal. Nemodificând 393-ul, eram în situația în care era rezolvat, prin 215, interesul patrimonial și nu era rezolvat interesul personal din 393.

Deci, drept urmare, prin aceste modificări, lucrurile sunt în regulă, consilierul local, respectiv consilierul județean poate să voteze atunci când este vorba de alegerea lui în funcția de viceprimar, respectiv vicepreședinte de CJ. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Alte inițiative? Vă rog, domnule senator Lupu. Microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu doresc să-mi exprim satisfacția pentru că situația aceasta a fost clarificată prin lege. Speța în cauză a creat, de-a lungul timpului, foarte multe controverse, reușind să existe chiar acțiuni în contenciosul administrativ, hotărâri judecătorești chiar contradictorii.

Sperăm că de data aceasta s-a pus punct unor asemenea lucruri, iar Legea nr. 215 și Legea aleșilor locali să fie în continuare perfecționate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Nazare, vă rog. Microfonul central.

## Domnule președinte,

Eu doresc să vă mulțumesc pentru modul democratic în care supuneți la vot legislația, văd că pot vorbi mulți, trei-patru, oameni din același grup și vă rog să-l învățați și pe președintele Senatului aceeași procedură democratică. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dezbaterea în Senat este cel mai important lucru. Alte... Vă rog, alte intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională. Vă

## Vă

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă îl avem în sală? Nu.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta un punct de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat de la Ministerul Culturii. Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul reglementării îl face completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, în sensul introducerii unui nou alineat după alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 41 pentru utilizarea unui procent de 15% din veniturile încasate din publicitate pentru realizarea de producții audiovizuale proprii.

În considerarea faptului că Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune sunt înființate ca servicii publice autonome de interes național, independente editorial, care își desfășoară activitatea sub control parlamentar, considerăm că acestea sunt singurele în măsură să decidă cu privire la modalitatea de utilizare a fondurilor și a veniturilor proprii.

Prin urmare, având în vedere cele anterior prezentate, Ministerul Culturii și Identității Naționale consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Romașcanu. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege din septembrie 2013, adoptat tacit de Camera Deputaților. Inițiativa legislativă a fost elaborată în 2013, în oglindă cu o altă propunere legislativă, semnată de aceeași inițiatori, privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39 privind cinematografia, prin care se propunea abrogarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005, articol care prevede că 15% din veniturile încasate de SRTV din publicitate sunt direcționate către Fondul cinematografic.

Această propunere legislativă a fost respinsă definitiv de Camera Deputaților în data de 3 iunie 2014. Ca atare, propunerea legislativă aflată pe ordinea de zi a Comisiei pentru cultură și media a Senatului a devenit caducă.

Pentru acest argument, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți,

să adopte raport de respingere. Odată cu propunerea legislativă a fost respins și amendamentul formulat în avizul Comisiei pentru buget.

Deci vă propun votul pentru raport și împotriva legii.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, intervenții?

Vă rog, domnule ministru. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi permit să îl întreb pe domnul secretar de stat: alături de această propunere legislativă a existat propunerea de a analiza bugetele celor două instituții în contextul... de la începutul acestui an, cu privire la taxa radio-tv, și, în același timp, a fost... există un punct de vedere pe care îl așteptăm de la Ministerul Culturii cu privire la numărul de ore dedicate învățământului și cercetării în programele celor două instituții publice, respectiv de radio și televiziune, și aș vrea să știu dacă există un punct al ministerului... un punct de vedere al Ministerului Culturii vizavi de aceste subiecte.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, vă rog, răspundeți.

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc domnului senator pentru întrebare.

Întrebarea Domniei Sale nu face obiectul reglementării supuse discuției în această ședință și voi reveni cu un răspuns adresat Domniei Sale, dacă vom considera necesar. Vă mulțumesc.

## Mulțumit?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Analizând bugetul televiziunii publice și al radioului public din ultimii ani, putem observa că circa 5% reprezintă venituri din publicitate.

În forma în care această propunere este inițiată, practic, noi am limita cheltuielile privind realizarea de producții audiovizuale proprii, suma fiind 15% din cei 5% – venituri din publicitate, sumă infimă față de sumele care în momentul de față sunt cheltuite pentru producții proprii audiovizuale.

Drept urmare, UDMR va vota pentru raportul comisiei și respingerea acestei inițiative.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Vă rog, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Grupul USR va vota pentru amendamentul de respingere... pentru raportul de respingere, pentru că, oricum, Legea nr. 41 se discută acum în Comisia pentru cultură a Senatului. Sunt transformări foarte mari în această lege, cu atât mai mult cu cât s-a schimbat o bună parte din modul de finanțare.

Deci vom vota pentru raportul de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Gabi Crețu. Microfonul 4. Vă rog.

Ca o concluzie la ceea ce s-a spus: această propunere legislativă avea o problemă de fond, și anume stabilea o limită pentru investițiile în producții proprii mult prea mică, nenecesară de stabilit printr-o prevedere legală.

În al doilea rând, avea și o problemă de formă, și anume stabilea exact 15% din ceea ce spunea colegul meu, din cei 5%, ceea ce însemna că orice dezvoltare de proiect care ar fi dus la cheltuirea a 15,1% putea să ridice probleme Curții de Conturi pentru încălcarea legislației în vigoare.

Din acest motiv, considerăm că nu are sens să votăm o asemenea lege și am propus să respingem propunerea în forma în care a fost ea depusă de colegii noștri.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt – păcat! –, declarăm încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă supun la vot raportul de respingere.

Stimați colegi,

Întrucât nu mai avem timp să facem o nouă... până la ora 18.00, este 18.00 fără 4 minute, până la ora 18.15 – pauză, după 18.15 – întrebări, interpelări, răspunsuri.

Vă mulțumesc mult pentru colaborare.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi, începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, din partea Grupului PSD.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Am o întrebare pentru domnul Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Situația pacienților cu defecte locomotorii după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 18/12.01.2017”.

Stimate domnule ministru,

Adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 18/12.01.2017, prin care s-au desființat comisiile de specialitate de la nivelul caselor de asigurări județene de sănătate și de la nivelul CNAS, a fost primită cu îndreptățită speranță de către pacienții cu deficiențe locomotorii aflați în terapie biologică. Practic, prin această măsură, se transpune în practică unul din obiectivele-cheie din domeniul sănătății ale Programului de guvernare al PSD, vizând debirocratizarea accesului la tratamentul de specialitate al pacienților cuprinși în programele naționale în domeniu.

Astfel, Comisia de reumatologie a Ministerului Sănătății a formulat și a aprobat elaborarea protocoalelor terapeutice, ținând cont în elaborarea lor de ghidurile naționale ale Societății Române de Reumatologie, precum și de recomandările terapeutice aplicabile în Uniunea Europeană și elaborate de EULAR.

Cu regret, vă aducem la cunoștință, stimate domnule ministru, faptul că toate aceste măsuri benefice pentru bolnavi, mai sus menționate, tind să fie, practic, compromise, ca urmare a deciziei CNAS privind introducerea unui set suplimentar de criterii, considerate de Liga Română contra Reumatismului ca abuzive, nejustificate și contrare intereselor pacienților, care îngreunează de facto „accesul pacienților cu boli reumatice grave la terapia biologică, la care sunt îndreptățiți prin lege”.

Față de cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne comunicați, stimate domnule ministru, măsurile pe care preconizați să le adoptați în vederea unei implementări rapide și, mai ales, nedistorsionate a Hotărârii Guvernului nr. 18/12.01.2017, spre beneficiul celor suferinzi de afecțiuni locomotorii aflați în terapie biologică.

Cu stimă, senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Solicit, domnule ministru, răspuns în scris. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Vela Ion Marcel.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Adresez o întrebare domnului ministru al sănătății, Florian Dorel Bodog.

Obiectul întrebării este: „Lipsa vaccinurilor din schema obligatorie de vaccinare în România”.

Domnule ministru,

Schema de vaccinare obligatorie a copiilor din România a fost compromisă anul acesta, prin lipsa acută de vaccinuri nu numai din cabinetele medicilor de familie, ci și din farmacii. Părinții care vor să-și imunizeze copiii chiar și pe cheltuială proprie nu au această posibilitate, iar acest lucru se întâmplă la nivelul întregii țări.

Și județul Caraș-Severin se confruntă, de la începutul anului, cu tot mai multe cazuri de rujeolă, iar stocurile de vaccin antirujeolic au fost epuizate. Spitalul Județean de Urgență Reșița a semnalat pericolul, mai ales în rândul comunităților unde nu s-a practicat vaccinarea, știut fiind numărul mare al părinților care refuză, în ultimii ani, vaccinarea copiilor.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât cazurile de rujeolă la persoanele nevaccinate au dus, în ultimul an, la 16 decese, 3 dintre acestea în județul Caraș-Severin, care este în topul național al îmbolnăvirilor cu rujeolă, cu peste 721 de cazuri, urmat de județele Arad și Timiș.

Ministerul Sănătății a dat vina pe vechea conducere, a avansat diverse termene, dar lipsa vaccinurilor continuă să fie o problemă la nivel național.

Este motivul pentru care vă rog, domnule ministru, să precizați ce măsuri ați luat pentru a pune capăt acestei crize și când vor ajunge efectiv în cabinetele medicilor de familie vaccinurile care lipsesc.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Lungu Dan.

Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am o interpelare adresată domnului Ioan Vulpescu, ministrul culturii și identității naționale, domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale, domnului Marius Alexandru Dunca, ministrul tineretului și sportului, și domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării este: „Cuantumul indemnizației de merit pentru personalități culturale”.

Stimate domnule ministru,

Dați-mi voie să vă aduc în atenție o situație care mi-a fost semnalată de mai multe personalități ale lumii literare și artistice care în acest moment beneficiază de indemnizația de merit instituită prin Legea nr. 118/2002.

Potrivit acesteia, indemnizația de merit se acordă personalităților române de prestigiu ale științei, culturii și sportului „pentru realizări deosebite și pentru recompensarea unei activități de notorietate în domeniul culturii, științei și sportului”.

Conform prevederilor art. 5 alin. (1): „Cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de trei ori valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată și este neimpozabil.”

Problema este că, în acest moment, cuantumul indemnizației de merit nu este corelat cu salariul minim brut pe țară garantat. Astfel, salariul minim brut pe țară garantat este de 1.450 de lei, ceea ce înseamnă că, potrivit legii, indemnizația de merit ar trebui să aibă valoarea de 4.350 de lei. În fapt, indemnizația este de 2.700 de lei.

Stimate domnule ministru, vă rog să analizați situația și să vă exprimați un punct de vedere asupra acesteia, precum și asupra soluției avute în vedere în sensul respectării legii.

Și mai am o întrebare – pe care aș pune-o tot acum, ca să câștigăm un pic de timp – privind Autostrada Ungheni–Iași–Târgu Mureș, adresată domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice, și domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Autostrada Ungheni–Iași–Târgu Mureș reprezintă unul dintre proiectele cele mai dorite de comunitatea ieșeană și, în consecință, una dintre temele pe care se discută intens. Informații aproximative sau contradictorii sunt vehiculate în mod sistematic în spațiul public. Pentru o informare corectă, dați-mi voie să vă adresez câteva întrebări:

Mulțumesc, domnule senator. Continuăm cu întrebări și interpelări.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Tánczos Barna.

Nu este.

Rămâne în scris.

Din partea Grupului ALDE, domnul senator Iriza Scarlat. Nu este.

Din partea Grupului PMP, doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Vă rog, doamna senator.

Domnule președinte, Domnilor senatori,

Sunt senator Severica Rodica Covaciu din Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș și reprezint Partidul Mișcarea Populară.

Întrebarea mea este...

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al energiei, domnul Toma Florin Petcu, și se referă la „Compensarea/regularizarea energiei electrice livrate în rețea cu energie consumată din rețea; elaborarea de către ANRE a Normelor metodologice de aplicare a mecanismului de compensare prevăzut de Legea nr. 220/2008, cu modificările și completările ulterioare”.

## Stimate domnule ministru,

Prin Legea nr. 122/29.05.2015 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie și privind modificarea și completarea unor acte normative, art. 7, care modifică art. II din Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008, producătorii de energie electrică din SRE care dețin centrale electrice care beneficiază de sistemul de promovare, cu puteri instalate de cel mult 1 MW, pot încheia contracte bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei electrice și a certificatelor verzi negociate direct numai cu furnizorii consumatorilor finali, prin derogare de la art. 23 din Legea energiei electrice nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Sunt deja doi ani de când legea mai sus amintită a intrat în vigoare fără ca ANRE să fi elaborat metodologia necesară aplicării procesului de compensare/regularizare, metodologie care presupune o reglementare specifică atât pentru rezolvarea unor aspecte tehnice privind măsurarea energiei electrice, cât și pentru o fundamentare legală a unor elemente legate de fiscalizare.

Ținând cont că Uniunea Europeană încurajează promovarea energiei electrice verzi, la care se mai adaugă și faptul că există destul de multe instalații contorizate producătoare de energie verde care livrează prin branșamente și ai căror furnizori nu beneficiază de contravaloarea energiei preluate în sistem și nici măcar de compensarea energiei pe care aceștia o furnizează și pe care..., la rândul lor, o plătesc, pe cea care o cumpără de la Electrica...

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, doamnei Sevil Shhaideh.

Subiectul: „Ce se întâmplă cu ANL-urile din Mediaș?” Doamnă ministru,

Vă rog să-mi comunicați care este situația proiectului administrației publice locale din Mediaș cu privire la construirea de locuințe pentru tineret, dacă sunt alocate fonduri pentru acest proiect în anul acesta și dacă este estimat un orizont de timp în care ar trebui să înceapă lucrările.

Precizez că proiectul „Studiu de fezabilitate locuințe pentru tineret zona Brateiului, strada Gheorghe Lazăr” este aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 283/2012 și depus la Agenția Națională pentru Locuințe sub nr. 17.005/2012.

Având în vedere numărul mare de cereri, 664, consider oportun și necesar ca acest proiect de investiții să se realizeze cât mai curând posibil.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului PNL, o invit la microfon pe doamna senator Scântei Laura Iuliana.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Numele meu este Iulia Scântei și, în calitate de senator al Partidului Național Liberal, ales în Circumscripția electorală nr. 24, județul Iași, voi adresa o interpelare doamnei Ana Birchall, ministrul delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Obiectul interpelării: „Pregătirea României în vederea preluării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene – aspecte de calendar, organizare și resurse umane, precum și proiectele individuale ale României”.

Doamnă ministru,

România va prelua, în perioada ianuarie–iunie 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, urmând să-și exercite acest mandat într-un context european complex, marcat, cel mai probabil, de procedura Brexit și de perioada negocierilor privind următorul exercițiu financiar al Uniunii, după anul 2020. România are oportunitatea să devină vizibilă în Europa și să își facă cunoscută viziunea sa asupra evoluțiilor europene.

La data de 20 februarie 2017 ați participat la o întâlnire cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, context în care ați prezentat Corpului diplomatic „progresele realizate în procesul de pregătire a viitoarei președinții a Consiliului Uniunii Europene” pe care România o va exercita în primul semestru al anului 2019, conform informațiilor din comunicatul de presă remis la finalul întâlnirii.

Având în vedere că, până la momentul preluării efective de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, respectiv până la data de 1 ianuarie 2019, ne despart mai puțin de doi ani, vă rog să îmi transmiteți în detaliu strategia pe care ați elaborat-o în vederea „realizării obiectivului unei președinții de succes a Consiliului Uniunii Europene”.

Pe lângă aspectele legate de viziunea ideatică, m-ar interesa și vă solicit în mod respectuos să-mi comunicați următoarele:

1. Care este calendarul organizatoric la nivel intern pentru perioada februarie 2017 – 31 decembrie 2018, constând în teme, date și locații de evenimente?

2. Care este calendarul organizatoric la nivel intern și internațional pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019, constând în teme, date și locații de evenimente?

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Bună seara!

Interpelarea este adresată ministrului mediului, domnul Daniel Constantin.

Stimate domnule ministru Daniel Constantin,

Natura și mediul natural reprezintă una dintre oportunitățile de dezvoltare ale Uniunii Europene și, implicit, ale României. Țara noastră este una dintre cele mai bogate țări europene, cel puțin pe hârtie, din punctul de vedere al ariilor protejate. Spun „cel puțin pe hârtie” pentru că respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat în acest domeniu odată cu aderarea la Uniunea Europeană lasă mult de dorit. Iar „lasă mult de dorit” este o exprimare eufemistică. Una din principalele probleme este lipsa unor planuri de management aprobate, foarte puține arii protejate beneficiind de așa ceva până acum. România a înregistrat întârzieri importante în încheierea proiectelor de tip POS Mediu (Axa prioritară 4 – „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii) și, implicit, în elaborarea și aprobarea planurilor de management.

De aprobarea acestor planuri de management, precum și de aprobarea acelor planuri de management elaborate în afara unor proiecte europene sau naționale cu finanțare publică depind numeroase activități, precum cele agricole din siturile Natura 2000, dezvoltarea activităților turistice, exploatarea resurselor naturale, dezvoltarea urbanistică a localităților și așa mai departe. Mai mult, în lipsa unor planuri de management, se eliberează diferite avize și alte acte care, ulterior, se dovedește că au fost abuzive și care produc efecte distructive masive și, de multe ori, ireversibile mediului din ariile protejate.

Ținând cont de caracterul public al finanțărilor pentru elaborarea planurilor de management, precum și de dreptul locuitorilor din siturile Natura 2000 și apropierea lor, al potențialilor investitori, al cetățenilor, în general, la informare, vă solicităm să luați următoarele măsuri și să ne comunicați luarea lor:

1. Să faceți public un raport al stadiului aprobării și publicării planurilor de management ale ariilor protejate, în special Natura 2000.

2. Să întreprindeți demersuri pentru publicarea pe site-ul ministerului pe care îl conduceți a tuturor planurilor de

6. Să faceți public manualul sau ghidul în baza căruia au fost evaluate planurile de management în cadrul Direcției Biodiversitate din Ministerul Mediului.

7. Să menționați care este motivul pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a acceptat planuri de management elaborate într-o altă structură decât cea stabilită prin modelul SINCRON, elaborat în cadrul POS Mediu 2007–2013, Axa prioritară 4 – „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii”.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Moga Nicolae, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Întrebarea este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Domnule ministru,

Zona dintre Dunăre și mare este considerată un model de bună conviețuire între majoritatea populației de români și minoritățile constituite de turci, tătari, aromâni, evrei, lipoveni, maghiari, armeni, ruși.

Acest mozaic lingvistic și creșterea performanțelor sale educaționale au generat proiectul înființării la Constanța a unei universități multiculturale internaționale.

Am sperat ca proiectul inițiat de mine încă din anul 2015, susținut de Ministerul Învățământului, Ministerul Fondurilor Europene, Comisia pentru învățământ din Senat, cu sprijinul Consiliului Județean și Primăriei Municipiului Constanța, să prindă viață în anul universitar în curs, dar, din păcate, prioritățile fostului Guvern au fost altele.

Suntem conștienți că proiectul nostru necesită resurse materiale și resurse umane importante, acestea putând fi încă acoperite cu sprijinul autorităților locale și, de asemenea, prin fonduri structurale.

Variantele analizate de reprezentanții universitari constituiți într-o comisie de lucru au avut în vedere ca Universitatea Multiculturală Internațională să se facă pe structura unor universități locale și naționale existente, și anume: Universitatea Maritimă Constanța, Universitatea „Ovidius” Constanța, Universitatea Politehnică București, care să-și adauge programe pentru extindere sau să se constituie o nouă universitate.

Speranțele noastre au prins contur odată cu participarea dumneavoastră la reuniunea Consiliului Educație, Cultură, Tineret, și Sport, organizată sub egida președinției malteze a Consiliului Uniunii Europene, la care au fost abordate atât domeniul investițiilor adresate tinerilor din Europa, prin crearea Corpului european de solidaritate, cât și tema propusă de președinția malteză, adică „Incluziune în diversitate”, care subliniază nevoia sistemelor de educație și formare profesională de a oferi parcursuri de învățare flexibile și educație de înaltă calitate pentru toți.

Având în vedere cele expuse, vă adresez următoarea întrebare:

În ce măsură Ministerul Educației Naționale va putea sprijini proiectul privind realizarea Universității Multiculturale Internaționale la Constanța, astfel încât aceasta să poată deveni funcțională în anul universitar 2017–2018?

Vă rog respectuos să-mi comunicați în scris soluțiile pe care le aveți.

Cu stimă, senator Nicolae Moga, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea, din partea Grupului PNL.

Bună seara, domnule președinte!

Dragi colegi,

Voi avea două întrebări scurte. Prima, adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Termen reabilitare așezământ cultural din orașul Avrig, județul Sibiu”.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Vă întreb care este stadiul proiectului depus de către reprezentanții Primăriei Orașului Avrig din județul Sibiu la Compania Națională de Investiții în luna decembrie 2016, referitor la „reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale și dotarea așezământului cultural” din această localitate.

Vă menționez faptul că, de 10 ani, sala de spectacole a Casei de Cultură a Orașului Avrig este nefuncțională, improprie organizării și găzduirii evenimentelor, degradarea imobilului fiind accentuată de trecerea timpului și de întreținerea necorespunzătoare.

Anul trecut, Consiliul Local al Orașului Avrig a adoptat o hotărâre prin care a aprobat documentarea tehnicoeconomică, faza Documentație de avizare a lucrărilor de investiții, pentru obiectivul de investiții „Consolidare clădire existentă, extindere, amenajări interioare la Casa de Cultură Avrig”. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați, valoarea totală a investiției ce urmează a fi efectuată este de aproximativ 575 de mii de euro. Durata de desfășurare a investiției este de 21 de luni.

Documentația aprobată de Consiliul Local al Orașului Avrig a fost trimisă Companiei Naționale de Investiții, în vederea alocării sumelor necesare derulării investiției și parcurgerii celorlalte etape ale implementării acesteia.

Vă solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan.

Anexat, vă trimit și celelalte documente prin care a fost trimisă la CNI.

A doua întrebare, adresată domnului Augustin Jianu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

Obiectul întrebării: „Programul național de înființare a parcurilor tehnologice”.

Stimate domnule ministru,

Una dintre măsurile propuse de Guvern în ceea ce privește politica în domeniul comunicațiilor este creșterea valorii adăugate de către sectorul tehnologiei informației și comunicații.

Mulțumim domnului senator.

Din partea Grupului USR, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Interpelarea se adresează domnului ministru al afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu, și privește „Activitatea MAE în relația bilaterală cu Federația Rusă”.

Stimate domnule ministru Teodor Viorel Meleșcanu,

Subiectul prezentei interpelări îl constituie activitatea Ministerului Afacerilor Externe și a dumneavoastră personal în relația bilaterală cu Federația Rusă, în contextul deficitului de transparență din MAE.

Concret, este vorba de întâlnirea pe care ați avut-o pe data de 13 februarie cu ambasadorul Federației Ruse, Valeri Kuzmin. Din comunicarea MAE aflăm că, în timpul întrevederii, partea română „a accentuat că angajamentele și pozițiile României în plan extern, în special cele legate de apartenența țării noastre la comunitatea de valori europene și euroatlantice, sunt elemente profund consensuale la nivelul societății românești” – o subliniere pe care o considerăm corectă și necesară.

Cu toate acestea, la data de 14 februarie, pagina oficială de Facebook a Ambasadei Ruse în România oferă un alt rezumat al întrevederii, domnul ambasador Kuzmin făcând referire la semnarea iminentă a trei documente importante în domenii precum: cultura, educația, mass-media, cercetarea științifică, printre altele, plus organizarea unui forum de afaceri al întreprinzătorilor din cele două țări în această primăvară la Moscova. În condițiile în care reacția oficială a MAE a fost inexistentă, solicităm ministrului afacerilor externe să elimine orice ambiguități cu privire la această întâlnire, să dea detalii despre protocoalele aflate în curs de negociere și să prezinte dovezi că nu s-a ieșit din cadrul programului de guvernare cu care Guvernul a fost învestit.

În capitolul dedicat relațiilor cu Federația Rusă este precizat în mod explicit faptul că: „nivelul de interacțiune cu statul rus fiind dependent de implicarea constructivă a Rusiei în soluționarea conflictului din Ucraina și în redresarea balanței strategice în vecinătatea estică, respectarea angajamentelor internaționale fiind o condiție absolut necesară pentru intensificarea dialogului”. Mai mult, în ceea ce privește relațiile economice, programul de guvernare condiționează dezvoltarea acestora de: „respectarea strictă și activă a regimului de sancțiuni decise de Uniunea Europeană, care trebuie să continue până la soluționarea crizei din Ucraina”. Or, după cum bine se știe, poziția României a rămas neschimbată în ceea ce privește considerarea ca ilegală a anexării Crimeei de către Federația Rusă, la fel cum a rămas neschimbată și poziția Federației Ruse, care consideră Crimeea ca parte integrantă din teritoriul ei.

Vă mulțumesc, domnule senator. Nu am înțeles chestiunea cu susținerea deputaților. O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Interpelarea din această seară este adresată domnului ministru Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Modificarea legislației privind scutirea de la plata impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport pentru reprezentanții legali ai persoanelor diagnosticate cu handicap grav sau accentuat”.

Stimate domnule ministru,

În prezent, Codul fiscal, aprobat în anul 2015, conform art. 456, 464 și 469, prevede acordarea de scutiri de la plata impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport pentru reprezentanții legali care au în grijă o persoană diagnosticată cu handicap grav sau accentuat, dar doar până la împlinirea vârstei de 18 ani a acesteia.

În condițiile în care handicapul grav sau accentuat este permanent, adică, clar, nu se vindecă, pentru a veni în sprijinul acestei categorii de persoane, vă adresez rugămintea, domnule ministru, de a analiza posibilitatea modificării celor trei articole din Codul fiscal în vederea acordării reprezentanților legali a pachetului de beneficii prin scutirea de la plata impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport și după împlinirea vârstei de 18 ani a persoanei diagnosticate cu handicap grav sau accentuat pe care o au în grijă.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD Doina Elena Federovici.

Și, dacă îmi permiteți, am și o întrebare foarte scurtă. Se poate?

Vă rog.

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Obiectul întrebării: „Situația privind taxa pentru deșeurile inerte și deșeurile nepericuloase depozitate”.

Stimate domnule ministru,

Conform memoriului primit din partea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Ecoproces” Botoșani, semnat de președintele și vicepreședinții Consiliului Județean Botoșani, se solicită anularea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.413 din 21 decembrie 2016 privind introducerea taxei de 80 RON/tonă pentru deșeurile inerte și deșeurile nepericuloase depozitate sau prorogarea termenului de aplicare, având în vedere impactul social și financiar deosebit pentru persoanele fizice și juridice care generează deșeuri, riscul de a compromite funcționarea „Sistemului integrat de management al deșeurilor” din județul Botoșani fiind foarte mare, dar și posibilitatea ca operatorii de salubritate să intre în faliment sau să nu mai ridice deșeurile din cauza obligativității privind plata lunară a acestei taxe la Fondul de mediu, în condițiile în care facturarea activităților de colectare-depozitare deșeuri se face trimestrial. Față de cele menționate, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a analiza informațiile prezentate în memoriul atașat și de a-mi transmite punctul dumneavoastră de vedere pentru a-l comunica petentului.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Doina Elena Federovici.

Vă mulțumim, doamnă senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Chițac Vergil.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Voi adresa o interpelare domnului Gabriel Beniamin Leș, ministrul apărării naționale, obiectul interpelării fiind: „Marina militară în fața noilor provocări de la Marea Neagră”.

## Stimate domnule ministru,

Este limpede că țara noastră evoluează într-un context geopolitic și geostrategic complicat, cu o Rusie agresivă și revizionistă care, în urma anexării Crimeei din 2014, și-a construit o grupare de forțe ce a destabilizat regiunea extinsă a Mării Negre, includ aici și o grupare bazată la Sevastopol, adică la numai 210 mile marine de Constanța. Mai mult decât atât, este edificatoare declarația, cel puțin arogantă, a generalului Valerii Gherasimov, șeful de stat major al Forțele Armate ale Federației Ruse, care, la sfârșitul exercițiului „Caucaz 2016”, spunea: „Controlăm în totalitate bazinul Mării Negre. Flota Mării Negre staționată la Sevastopol este capabilă să distrugă inamicii potențiali, deja din stadiul în care aceștia se pun în mișcare din porturile de dislocare.”

În situația în care navele militare NATO, care nu aparțin țărilor riverane, nu pot staționa în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, conform Convenției de la Montreux, Marina Militară trebuie să răspundă acestor noi provocări într-un registru destul de restrâns ca opțiuni de cooperare în cadrul NATO. Este greu și pentru aliații noștri SUA și celelalte țări din NATO care dețin capabilități navale să asigure o susținere navală permanentă pentru Forțele Navale Române. De asemenea, provocările venite din partea aviației ruse, despre care și presa internațională a relatat, demonstrează că Marea Neagră a ajuns un spațiu în care Rusia încearcă să-și demonstreze supremația militară.

## Domnule ministru,

Ședința anuală de analiză a structurii în Forțele Navale de la sfârșitul lunii ianuarie ne-a relevat nivelul de ambiție în privința dotărilor cu platforme de luptă specifice, distribuite etapizat, corespunzător perioadelor 2017–2020, respectiv 2020–2026.

Din comunicatul de presă am reținut: „Programele de înzestrare care urmează a fi inițiate în perioada următoare au fost prioritizate în două etape: Etapa I se va desfășura în perioada 2017–2020 și va cuprinde achiziția primei corvete multifuncționale noi; reînființarea Divizionului 508 Rachete Coastă și dotarea acestuia cu instalații mobile de lansare rachete containerizate și cu o platformă mobilă de comandă și control; modernizarea fregatelor T22R și dotarea acestora cu echipamente pentru luptă împotriva amenințărilor aeriene, subacvatice și de la suprafața apei; modernizarea a două nave purtătoare de rachete; remotorizarea navelor militare fluviale. Etapa a II-a, derulată în perioada 2020–2026, cuprinde intrarea în dotarea forțelor navale a următoarelor

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi prezenta o întrebare și o interpelare, dar, înainte de aceasta, pentru că suntem în sesiunea Senatului și, vă asigur, la ordinea de zi, voi ridica, din perspectiva unei chestiuni de procedură, dar și ca o chestiune de fond, următoarele:

Unul dintre colegii antevorbitori, senator al României, a făcut referire în interpelarea sa – fără discuție, în condițiile unei erori redacționale – la minoritățile naționale din România, inclusiv la așa-zisa, așa-numita minoritate „aromână” din România.

Fac precizarea, pentru stenogramă, că statul român nu a recunoscut și nu va recunoaște o așa-numită minoritate aromână în România. Aromânii au făcut și fac parte din corpul identitar românesc. Vorbesc unul din cele

cinci dialecte ale limbii române. Și aceasta a fost poziția consecventă și constituțională a statului român întotdeauna.

Acestea fiind spuse, voi prezenta, pentru început, o întrebare adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, de la Titus Corlățean, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița.

Obiectul interpelării: „Noul sediul al Ministerului Afacerilor Externe”.

Domnule ministru,

Având în vedere demersurile instituționale întreprinse anterior, începând cu 2012, pentru alocarea sau construirea unui nou sediu, modern, care să răspundă exigențelor în materie pentru Ministerul Afacerilor Externe, vă adresez întrebarea în legătură cu stadiul actual al demersurilor pentru asigurarea unui nou sediu, corespunzător instituției Ministerului Afacerilor Externe.

Acest sediu trebuie să răspundă inclusiv obligațiilor importante care decurg din exercitarea de către România a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul României, și, respectiv, domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul interpelării este: „Transpunerea în legislația penală a deciziilor Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor dispoziții ale Codului penal și Codului de procedură penală”.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Toma Cătălin Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o întrebare pentru doamna Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, obiectul întrebării fiind: „Modificarea Ordinului ministrului muncii nr. 1.733/2015 privind procedura de stabilire și plată a alocației lunare de plasament”.

Doamnă ministru,

Știați că în România un copil orfan dacă ajunge la vârsta de 18 ani și se află într-o instituție școlară nu mai beneficiază de această alocație, pentru că procedura de stabilire și plată a alocației lunare de plasament, aprobată prin Ordinul ministrului muncii nr. 1.733 din 8 septembrie 2015 stabilește, la art. 9 alin. (2), următoarele: „Alocația se stabilește... se plătește persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul, asistentului maternal, reprezentantului organismului privat acreditat ori tutorelui până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, denumiți în continuare beneficiari.”?

Iar la alin. (3) prevede: „Alocația se acordă și după împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani – atenție! – numai în cazul plasamentului, dacă acesta se continuă și după această dată, conform prevederilor art. 55 alin. (2) și (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La ce vreau să atrag atenția? La faptul că, repet, un copil orfan nu mai poate beneficia de această alocație după ce împlinește vârsta de 18 ani, iar în cazul în care există..., urmează cursurile școlii, el este supus posibilității de a refuza, adică situației de a putea... imposibilitatea de a mai merge la școală. De aceea, această prevedere duce la înlăturarea sprijinului acordat de către stat tinerilor pentru care a fost instituită tutela, chiar dacă și aceștia urmează o formă de învățământ de zi fără întrerupere.

Considerăm că trebuie modificat actul normativ în sensul eliminării sintagmei „numai în cazul plasamentului”, venind astfel în sprijinul tinerilor care doresc să-și continue studiile, însă situația financiară nu le permite.

Având în vedere că și tinerii se află sub tutelă, au dreptul la educație și la un viitor mai bun, vă întreb, doamnă ministru, dacă considerați oportună modificarea imediată a acestui ordin, care creează discriminări în rândul acestor tineri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea pe care o s-o prezint astăzi se adresează Ministerului Mediului, respectiv domnului viceprim-ministru Daniel Constantin.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Interesul meu pentru problema pe care o voi relata, respectiv aceea a gestionării deșeurilor urbane, deșeurilor menajere, este generat sau are rădăcinile în dificultățile cu care se confruntă autoritățile locale în această problemă în județul Hunedoara, circumscripția mea electorală.

Odată pornită analiza, am constatat însă că, la nivel național, lucrurile stau și mai rău. De aceea, vreau să vă atenționez că, încă din faza negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, capitolul de negociere „Mediu” a fost considerat unul dintre cele mai dificile, în special din perspectiva investițiilor pe care România se angaja să le realizeze. Este motivul pentru care în faza postaderare țara noastră a beneficiat de mai multe termene de tranziție pentru îndeplinirea obiectivelor, dar și de mai multe axe de finanțare nerambursabilă, în special în domeniul deșeurilor.

La începutul acestui an aflu însă, făcând documentarea despre care vă vorbeam, cu neplăcere, faptul că oficialii Comisiei s-au adresat Curții Europene de Justiție deoarece autoritățile din România nu au respectat prevederile Directivei 1999/31 și nici măcar nu s-au „deranjat” să închidă aproximativ 68 de depozite municipale care au mare risc asupra sănătății oamenilor și mediului.

Din evaluările anterioare ale Ministerului Mediului, dar și potrivit Directivei 2012/19 a Uniunii Europene, România se poate găsi – atenție! – în situația de a plăti sancțiuni financiare care pot ajunge până la 124.000 de euro pe zi.

Față de această situație extrem de gravă, vă solicit, domnule viceprim-ministru, următoarele precizări:

1. În temeiul art. 22 din Directiva 2012/19 a Uniunii Europene, vă rog să precizați dacă România a notificat Comisia în termenul prevăzut de această directivă, respectiv 14 februarie 2014, și care au fost măsurile investiționale întreprinse.

2. Ce măsuri ați întreprins dumneavoastră în această chestiune în perioada scurtă care s-a scurt de la învestitură?

Da.

Să afirm..., să anunț în această ședință că, alături de această interpelare, am mai depus două întrebări, respectiv întrebările petenților Dane Ignat și Popescu Vasile, care s-au prezentat în audiență la cabinetul parlamentar și care solicită lămuriri ministeriale în ceea ce privește „Regimul responsabililor tehnici de execuție în construcții”, iar domnul Dane Ignat are un memoriu interesant în legătură cu Complexul Energetic Hunedoara, cu propuneri concrete, fiind specialist în domeniu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă senator.

Având în vedere că nu mai sunt alți colegi care să susțină întrebări sau interpelări, dau citire listei colegilor care au depus în scris întrebări sau interpelări, după cum urmează: Întrebări:

– din partea Grupului PSD: domnul senaror Toma Vasilică, domnul senator Avram Nicolae, domnul senator Matei Constantin Bogdan, domnul senator Ioan Stan;

– din partea Grupului PNL: domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Cîțu Florin Vasile, domnul senator Stângă George Cătălin, domnul senator Cornel Popa.

Au mai depus întrebări:

– din partea Grupului PSD: doamna senator Silistru Doina, domnul senator Toma Vasilică, domnul senator Mihu Ștefan;

– din partea Grupului PNL: doamna senator Mirea Siminica, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Caracota Iancu, domnul senator Bulacu Romulus.

Dau citire listei răspunsurilor pe care le-au primit la întrebările sau interpelările din sesiunile trecute și doresc să precizez următoarele: doamna senator Siminica Mirea, de la PNL, din partea Grupului PNL, a primit răspunsul în scris; domnul senator Cătălin Dumitru Toma a primit răspuns în scris; domnul senator Adrian Țuțuianu a primit la întrebări, la una dintre întrebări, răspuns în scris, iar doamna senator Siminica Mirea, din partea PNL, o întrebare adresată Ministerului Sănătății, se solicită din partea ministrului o amânare pentru a primi răspuns.

La interpelări, domnul senator Gheorghe Pop a primit răspuns în scris, iar domnul Adrian Țuțuianu, nefiind prezent astăzi, primește răspuns în scris din partea Ministerului Justiției.

Nemaifiind alte lucruri pe ordinea de zi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, astăzi, 27 februarie 2017.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944435]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/7.III.2017 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei