Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 18 aprilie 2018.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina Elena, pentru a-și citi... și se pregătește doamna senator Sbîrnea.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Gradul de absorbție a fondurilor europene în România ne plasează peste Marea Britanie, Germania sau Franța”.

Distinși colegi,

România a ajuns la un grad de absorbție a fondurilor europene semnificativ, ce reprezintă o sumă de 12,7 miliarde de euro, bani efectiv încasați de la Comisia Europeană. Comparativ cu prima parte a exercițiului bugetar anterior, când țara era guvernată de PDL, în prezent se înregistrează un rezultat mai mare cu peste cinci puncte procentuale. O pondere ridicată în acest rezultat a fost obținută în agricultură, unde a fost pentru prima dată când, după multă vreme, Guvernul a plătit la timp sau chiar în avans subvențiile pentru fermieri. Nivelul de absorbție ne situează undeva la mijlocul clasamentelor statelor membre și suntem în fața Marii Britanii, a Germaniei sau a Franței.

Mă aștept însă ca ritmul să se accelereze, pentru că anul trecut au fost operaționalizate autoritățile de management, care rămăseseră nefuncționale de pe vremea Guvernului condus de prim-ministrul Dacian Cioloș, iar acum toate programele europene sunt lansate. Am avut cea mai bună performanță din Uniunea Europeană în ceea ce privește plata subvențiilor către fermieri, iar cei de la Bruxelles au fost puțin surprinși când, într-o singură lună, am venit cu cea mai mare factură la decontare.

E greu de înțeles, astăzi, când vezi că cei care au susținut Guvernul „Zero la absorbție fonduri europene” critică Guvernul PSD. Dar până la urmă alegătorii vor fi cei care vor trage concluziile și nu am nicio îndoială că românii știu foarte bine că 12,7 miliarde de euro e mai mare decât zero. Iar dacă cei care au guvernat înainte și-ar fi făcut treaba și ar fi lăsat proiecte mature pe fonduri europene, astăzi România ar fi fost printre primele state la absorbția fondurilor europene. Important este în acest moment că în prezent sunt lansate toate programele europene, iar autoritățile de management sunt funcționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Sbîrnea Liliana. Se pregătește domnul senator Talpoș.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Se mișcă țara în an centenar! Aderarea consiliilor locale la Declarația de unire cu Republica Moldova”.

Stimați colegi,

România se află în an centenar. Suntem pregătiți să sărbătorim organizat și cu toată seriozitatea acest eveniment important. Departe de a fi doar o înlănțuire de festivități comemorative, mai mult sau mai puțin solemne, bine-venite, desigur, dar potențial amenințate de pericolul formalismului, nu trebuie să uităm un lucru: omagiul esenței fenomenului pe care-l sărbătorim, al performanței istorice plătite cu jertfele strămoșilor se referă nu doar la trecut, ci trebuie să fie și o proiecție în viitor.

Declarația simbolică de unire cu România a consiliilor locale, raioanelor și județelor din Republica Moldova a început ca un exemplu în acest sens. Nu numai că numărul satelor, raioanelor, consiliilor locale a trecut de mult de 100, dar s-a demonstrat și o puternică voință a celor implicați în a aminti că poporul nu are doar nostalgii, ci și aspirații legitime.

Eveniment politic major al anului 1918, reprezentat de desăvârșirea statului național unitar român, Unirea a rămas, în sufletul românilor aflați de-a stânga și de-a dreapta Prutului, un deziderat pe care nimic nu i-a putut determina să-l uite sau să-l abandoneze. Acest ideal a fost clar exprimat și în data de 27 martie 2018, în Declarația adoptată de Parlamentul României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918.

Președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat cu acel prilej că, „după exemplul anului 1918, doar vrerea parlamentelor de la București și Chișinău va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Țării cu un veac în urmă”.

Deschis spre orice inițiativă de „manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”, Parlamentul României „consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state, ca o continuitate firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române”, s-a mai susținut în declarația Parlamentului României, citită în plen de președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Talpoș Ioan Iustin. Se pregătește domnul senator Marciu.

Bună dimineața! Domnule președinte, Domnule secretar,

Dragi colegi,

Titlul declarației politice este „Senatul României – spațiu de dezbatere sau circ ieftin?”.

Stimați colegi,

Senatul României este una dintre cele mai vechi instituții parlamentare din Europa, deschizându-și lucrările pentru prima dată în decembrie 1864. Chiar din prima ședință, domnitorul Cuza a afirmat că misiunea Senatului este aceea de a menține echilibrul puterilor statului și de a păstra neatinse pactul fundamental și libertățile publice ale României.

Un ales în Senatul României este responsabil pentru 168.000 de locuitori, aceasta fiind și norma de reprezentare pentru alegerea parlamentarilor din Camera superioară, conform Legii nr. 208/2015. Cu o asemenea responsabilitate, fiecare senator ar trebui să fie conștient de faptul că este membru al unei instituții prestigioase, care ar trebui să reprezinte un forum de dezbatere și decizie și să participe la configurarea cadrului legislativ în folosul cetățenilor.

Deși prin acest forum de dezbatere parlamentară au trecut numeroși oameni politici, exponenți ai spiritului românesc, putem observa că în această legislatură avem parte de reprezentanți ai poporului slab pregătiți și, de multe ori, rău intenționați. Acest lucru se datorează actualului sistem electoral, în care partidele ascund pe liste indivizi incompetenți, care ajung să vorbească în numele a sute de mii de români. Drept dovadă și faptul că Parlamentul României este instituția cu cel mai scăzut grad de încredere, doar 18%, conform sondajelor de la finalul anului 2017.

Ceea ce ar trebui să reprezinte un spațiu dedicat discuțiilor constructive pentru țară s-a transformat într-un adevărat circ, în care opiniile contradictorii nu mai sunt respectate, iar vorbitorii sunt huiduiți ca pe stadioane. Nu mai suntem capabili să dezbatem idei și să luăm măsurile potrivite pentru populație, deoarece interesul de grup primează în fața priorităților din teritoriu, iar criteriile după care sunt adoptate legile sunt cele dictate de partid, și nu de datele statistice sau opiniile specialiștilor.

De asemenea, putem observa faptul că multe inițiative legislative sunt respinse pentru simplul fapt că vin din partea

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan. Se pregătește domnul senator Oprea.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor! Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Primarul Dan Rusu din comuna Adunații-Copăceni a răspuns «prezent» la întâlnirea cu destinul său”.

Comuna Adunații-Copăceni, străbătută de drumul național DN 5, care leagă Giurgiu de București, situată în zona de nord a județului Giurgiu, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului, cuprinde satele Adunații-Copăceni, ca reședință, Dărăști-Vlașca, Mogoșești și Varlaam. Alături de celelalte comune din zonă, Adunații-Copăceni are un rol important în aprovizionarea cu fructe, legume și flori proaspete a capitalei București.

Este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri: 8 consilieri de la PSD, 7 de la PNL.

De profesie inginer agronom, Daniel Cezar Rusu, de la PSD, a fost ales primar la Adunații-Copăceni în 2016, fiind la primul său mandat. În calitate de manager politic al acestei comune, a candidat ca primar din dorința de a dezvolta comuna și va oferi răspuns la cererile tuturor cetățenilor, indiferent de voturile oferite, pentru că el este primarul tuturor. Sunt virtuți cărora deja electoratul le simte efectele. Este căsătorit și are doi copii: amândouă fete, gemene, studente la medicină.

Dan Rusu a elaborat pentru prima dată un program coerent de dezvoltare, iar sprijinul consiliului local îi permite să dezvolte proiecte ale comunei din fonduri de la bugetul local, deși a fost lăsat cu 18 miliarde de lei vechi datorii de către cei ce au condus înaintea sa primăria.

A amenajat un kilometru de trotuar pietonal în satul Adunații-Copăceni, a pietruit 17 kilometri de drumuri comunale, a reparat școlile din comună, a reparat gardul, a finalizat lucrările de canalizare, deratizare și amenajare a curții interioare de la blocurile din satul Adunații-Copăceni.

Consiliul județean și parlamentarii de Giurgiu ai PSD sunt interesați de proiectele primarului Rusu legate de dezvoltarea comunei..., ca dezvoltarea comunei să se realizeze.

Iată dovada clară. Programul de guvernare al PSD, prin PNDL 2, i-a oferit prilejul să obțină victorii punctuale vizând aprobarea și semnarea următoarelor proiecte:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Oprea Mario Ovidiu. Se pregătește domnul senator Salan.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se numește „Nu stat paralel, ci realități paralele”.

Declarația politică pe care o fac astăzi a plecat dintr-o constatare pe care am făcut-o chiar aici, în Senat, săptămâna trecută, cu ocazia dezbaterilor asupra moțiunii simple cu tema „Absorbția banilor comunitari – o catastrofă marca PSD–ALDE”. A fost o bună ocazie să vedem că trăim în două Românii diferite. Pentru cei care ați urmărit discuțiile generate de moțiune, cred că a fost evident că ne-am bătut în cifre, opoziția cu puterea, și că Guvernul a creat, pur și simplu, o realitate paralelă, în care-și face treaba exemplar și unde curg lapte și miere.

Moțiunea simplă pe care PNL a prezentat-o, a susținut-o și a votat-o a avut, în primul rând, misiunea de a trage un semnal de alarmă important: este trecut de al doisprezecelea ceas. După exercițiul bugetar 2014–2020, nu numai că pierdem finanțările de la Uniunea Europeană, dar, neatingând țintele și lăsând proiectele în aer, va trebui să dăm banii înapoi.

Problemele merg pe două paliere: pierderea banilor și, cel mai important, pierderea șansei la dezvoltare. Toate programele structurale pe care le-am prezentat în detaliu în textul moțiunii, cu întârzierile și sumele disponibile pentru finanțare, sunt destinate dezvoltării comunităților, dezvoltării infrastructurii, a resursei umane, a nivelului de civilizație și educație, prin finanțarea proiectelor destinate grupurilor vulnerabile.

PNL a dorit ca PSD să înțeleagă că nu este vorba despre Rovana Plumb aici, ci despre ce face Ministerul Fondurilor Europene, în al treisprezecelea ceas, cu programele acestea care sunt pe roșu. Sunt în alertă că expiră timpul de absorbție?

Ba, mai mult, am înaintat propuneri concrete doamnei Plumb. Sunt câteva recomandări de bun-simț, care trebuie aplicate urgent. Spunem de ani de zile cât de birocratică este întreaga procedură de depunere, analiză și aprobare a unui proiect la finanțarea din bani europeni. Este suficient să refacem procedura și să eliminăm toate filtrele birocratice care îngreunează extraordinar de mult absorbția fondurilor europene. Și chiar nu este nevoie să o ia Guvernul de la zero. Există studii în acest sens, rapoarte și propuneri concrete, la care s-a lucrat în toți acești ani. Voința le lipsește.

**:**

Drept la replică.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru dreptul la replică. Declarația politică e un atac la guvernarea PSD, guvernare care până în prezent are rezultate, și vine din partea unui reprezentant al unui partid care, dacă ne aducem bine aminte, a fost la guvernare de prin 2013 până în 2016, când a pierdut alegerile rușinos, susținând inclusiv un guvern numit Cioloș, cu zero absorbție fonduri europene, cu investiții în ceea ce înseamnă tot felul de telegondole, puncte de informare. Dacă veți face o analiză concretă, veți vedea că săli de sport și puncte de informare turistică, majoritatea, sunt în zona de influență a acestui partid, PNL, despre care, de fapt, nici nu mai știm: e PNL, e PDL? E un amalgam.

Deci a trage ponoasele noi pentru faptul că am preluat țara într-o stare jalnică și încercăm s-o aducem undeva unde e normal și să introducem normalitatea cred că deranjează.

Iar privitor la clientela politică, mai faceți analize în cadrul partidului dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Are cuvântul domnul senator Salan pentru a-și citi declarația.

Poftim?

## **Domnul Viorel Salan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică am intitulat-o „Patrimoniul monumental al României ne definește istoric și spiritual ca popor”.

În fiecare an, la 18 aprilie, se marchează, începând cu 1983, Ziua internațională a monumentelor istorice și a siturilor. Propunerea a aparținut inițial Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor și a fost aprobată de Conferința Generală a UNESCO.

Azi avem posibilitatea să conștientizăm cât de important este patrimoniul monumentelor și siturilor la nivel național

și mondial, precum și cât de vulnerabil poate deveni în fața situațiilor de conflict armat deschis sau în fața nepăsării. Avem posibilitatea să reflectăm un moment și asupra eforturilor necesare protecției și conservării lui.

Din acest punct de vedere, județul Hunedoara, pe care-l reprezint în Parlamentul României, este un spațiu privilegiat, în care istoria se prezintă la fiecare pas. Desigur, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Mănăstirea Prislop rămân cele mai renumite monumente istorice ale Hunedoarei. Dar mai există și alte vestigii remarcabile din toate perioadele istoriei naționale. Fosta capitală a dacilor liberi, Sarmizegetusa Regia, își exercită aceeași atracție misterioasă și după două mii de ani. Cei care ajung în zona Sarmizegetusa Regia pot vizita și cetățile dacice învecinate acesteia: Luncani-Piatra Roșie, Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie, Căpâlna și Bănița. Fostul oraș antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost inclus în topul celor mai frumoase destinații turistice din lume. Biserica de piatră de la Densuș este una din cele mai vechi biserici din România. Centrul istoric al municipiului Orăștie este considerat cea mai valoroasă zonă istorică și de arhitectură dintre toate localitățile județului Hunedoara. Și lista monumentelor reprezentative din județul Hunedoara nu se poate opri aici.

Ne revine nouă răspunderea cea mai importantă în raport cu toate aceste valori monumentale: aceea de a nu permite ca patrimoniul nostru cultural să se deterioreze, să se distrugă. Este datoria noastră să găsim modalități noi de a-l conserva și celebra.

**:**

Drept la replică.

Poftiți, domnule Goțiu. Drept la replică, 30 de secunde.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Bună dimineața!

Mă bucur că un reprezentant al coaliției de guvernământ, al coaliției care susține Guvernul, este interesat de problematica patrimoniului cultural al județului Hunedoara și al României. Sper că va folosi funcția în mod corect, pe care o are, pentru a-l convinge pe domnul ministru al culturii, domnul George Ivașcu, să întreprindă toate demersurile necesare pentru includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, pentru că se află în întârziere cu depunerea unor semnături.

Și, de asemenea, va urmări cu atenție ceea ce s-a întâmplat în situl Sarmizegetusa Regia și dacă au fost respectate condițiile propuse de specialiști pentru intervenția din acel sit, pentru tăierea de arbori, precum și situl, aflat pe Lista UNESCO, Geoparcul Dinozaurilor și intervențiile industriale care se fac în acest sit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Salan**

**:**

Drept la replică.

Vă rog, domnule Salan. 30 de secunde și dumneavoastră.

Eu am fost dintotdeauna un conciliant convins, nu vreau să-i dau un drept la replică, ce a făcut domnul Goțiu ieri în Comisia SIPA. Dar, cu privire la patrimoniul național cultural, eu vreau să spun: chiar am făcut ceva – nu știu ce a făcut dumnealui –, în contextul în care cu peste 10 ani în urmă, iată, Cetatea Sarmizegetusa devine primul monument la nivel național care este administrat. Care este administrat și se văd miile și miile de turiști care în momentul de față trec pragul acestei cetăți, Sarmizegetusa.

Dorim în județul Hunedoara ca, după acest proiect, care este Sarmizegetusa, să dezvoltăm și la nivelul celorlalte cetăți existente, pentru că prin aceasta gândim că într-adevăr vom păstra patrimoniul cultural național, dar și investiții. Mă bucur și, așa cum am amintit în declarația mea politică, sunt convins că alături vor fi colegele, colegii noștri parlamentari atunci când vorbim de istorie și de tradițiile noastre. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Bulacu Romulus pentru a-și citi declarația politică. Se pregătește domnul senator Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Titlul declarației: „Economia românească, în impas”.

În an de Centenar, economia țării este în impas. Fără viziune, fără reguli, fără strategie, actuala economie de piață aplică regula junglei.

Inflația a anulat, în luna ianuarie, 65% din creșterea nominală de venituri salariale, față de ianuarie 2017. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate recent, comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8%, dar câștigul salarial net real, față de aceeași perioadă a anului precedent, a fost de doar 3,5%. Diferența de la 8%, creșterea nominală, raportat la 3,5%, creșterea reală, o regăsim în inflație. Produsul intern brut a crescut anul trecut cu aproape 7%, dar ancorat pe nisip mișcător, câtă vreme economia s-a bazat strict pe consum și s-a confruntat și cu cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii ani.

Creșterea economică din anul 2017 este înghițită de deficitul comercial – 7% creștere economică, 7% deficit comercial, un record anulat de alt record. În 2017 am importat cu 13 miliarde de euro mai mult decât am exportat. Producția internă nu ține pasul cu creșterea veniturilor populației și atunci consumăm ce produc alții, dar pe datorie.

Fondul Monetar Internațional, la ultima sa vizită, a lăsat corijent Guvernul la lecția privind revoluția fiscală. A rămas, în urma FMI, și un avertisment, care ar trebui să sune ca un ceas deșteptător: „Preconizăm că ritmul de creștere a PIB-ului va fi de aproximativ 5% în 2018, urmând a încetini la 3% pe termen mediu.” Luna aprilie ne-a adus alte vești proaste: un indice de inflație de 5%, conform comunicatului Institutului Național de Statistică.

În ultimele luni ale guvernării PSD–ALDE, după aplicarea reformei denumite strategic „revoluție fiscală”, românilor li s-a mai spulberat un mit: creșterile salariale. Salariile s-au mărit. S-au mărit până au scăzut. Creșterile, în fapt, nu au existat. Ba, mai mult, salariile au fost ciopârțite. Pe termen lung, pensiile private ale celor care contribuie la pilonul II au fost amanetate. Într-o manieră iresponsabilă, Guvernul a redus contribuția aferentă pilonului II de pensii de la 5,1%, cât era în 2017, la 3,75%, începând cu acest an. Așa a ajuns PSD ca de la fiecare salariat să fure câteva zeci de lei din viitoarea pensie. Vestea și mai proastă este că această guvernare, din lipsă de bani, va continua o politică haiducească, mutând banii românilor dintr-un buzunar în altul.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Pănescu Doru Adrian. Se pregătește domnul senator Goțiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Necesitatea remedierii rapide a situației de la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Probabil ați aflat cu toții de teribilul incendiu ce a avut loc săptămâna trecută la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. George Georgescu” din Iași. În urma acestui cumplit incident, institutul, singurul de profil din Moldova, a devenit nefuncțional. Potrivit estimărilor, pagubele materiale provocate de incendiu se ridică la circa 10 milioane de euro.

Pacienții aflați pe liste de așteptare pentru diverse intervenții chirurgicale pe cord sunt redirecționați către institutele similare din Târgu-Mureș, Timișoara și București. Dar și în celelalte centre, ca și la Iași, există lungi liste de așteptare, iar așteptarea, pentru unii pacienți aflați în stare critică, poate însemna un pas înapoi în lupta pentru viață.

Trebuie să știți că, înainte de acest incendiu devastator, institutul ieșean a fost considerat o unitate medicală de top, fiind unul dintre spitalele model ale capitalei Moldovei, cu spații moderne de cazare pentru pacienți, cu un bloc operator și o secție de anestezie și terapie intensivă foarte bine dotate și cu indicatori de performanță care ar fi făcut cinste oricărui spital românesc. Echipa de medici de acolo a făcut adevărate minuni, intervenind chirurgical în cazuri grave și complicate. De asemenea, mulți copii din Moldova au fost salvați de această echipă inimoasă, în ciuda faptului că la Iași nu există un spital dedicat chirurgiei cardiovasculare pediatrice.

Pentru a avea imaginea completă a importanței acestei instituții medicale ieșene, trebuie să vă spun că, anual, acolo urmează tratamente de specialitate sau sunt supuși intervențiilor chirurgicale pe cord 30.000 de pacienți din toate județele Moldovei. Institutul de Boli Cardiovasculare Iași funcționează la ultimele etaje ale unei clădiri ce aparține Spitalului Clinic „C.I. Parhon” din Iași, unitate care are și un Compartiment de dializă și un Centru de transplant renal. În incendiul de miercuri, 11 aprilie, au fost afectate și câteva dintre etajele Spitalului „C.I. Parhon”. Din punct de vedere administrativ, institutul se află sub directa coordonare a Ministerului Sănătății, așa cum funcționează, de altfel, toate institutele medicale din țară.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Goțiu Remus Mihai. Se pregătește domnul senator Manoliu.

## Stimate colege și stimați colegi,

Îmi torn cenușă în cap și recunosc spășit: habar nu aveam cât de bine stă România în domeniul științei! Sunt vinovat că de mai bine de un an acuz faptul că educația și cercetarea românești se prăbușesc, fără să fi știut că la noi în țară s-a inventat _perpetuum mobile_ , adică acel vis de aur al științei, acea descoperire de poveste care generează energie la nesfârșit fără a primi vreun impuls din exterior.

Asta până mai ieri, când, printr-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării, ni s-a adus la cunoștință că un român a creat un astfel de mecanism. Mai exact, citez din comunicatul amintit, care enumeră reușite ale cercetării românești: „pila Karpen, inventată în 1950 de Nicolae Vasilescu Karpen, un _perpetuum mobile_ care generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior”. Wow!

Stimate colege și stimați colegi,

Știți ce înseamnă asta? Că de acum o asemenea descoperire revoluționară ne va schimba viața, că nu mai e nevoie să ne distrugem munții pentru a scoate cărbunii din ei, că nu mai trebuie să ne băgăm râurile pe țeavă pentru a produce energie electrică, că nu vom mai avea nevoie de benzină ori de motorină pentru a pune mașinile în mișcare. Fabulos! Economia va dudui, va exploda, cu costuri aproape zero! Mă cuprinde o emoție aproape imposibil de exprimat în cuvinte gândindu-mă că sunt contemporan cu recunoașterea unei asemenea invenții. Mai că-mi dau lacrimile. Iar mândria de a fi român dă peste margini, ținând cont că autorul ei este un concetățean de-al nostru. Și acuz conspirațiile universale care au negat și nu au recunoscut până acum acest aport uriaș al românilor la istoria umanității.

## Stimate colege și stimați colegi,

Da, acum înțeleg de ce Ministerul Educației Naționale a tăiat bugetarea pentru sute de locuri la nivel de masterat și doctorat la cele mai mari universități din România pentru anul școlar 2018–2019. Păi pentru ce să mai risipim banii pe educație și cercetare de performanță, când tot ce era de aflat s-a aflat, tot ce era de inventat s-a inventat? Mai e nevoie doar de câțiva lei pentru ca o asemenea descoperire colosală să fie transpusă în practică. ## Stimați miniștri,

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Manoliu Dan, pentru a da citire declarației politice. Se pregătește domnul senator Cîțu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi poartă titlul „Agricultura, principala cale de dezvoltare a economiei românești”.

Agricultura este și va rămâne unica sursă de hrană a populației, un furnizor important de materie primă pentru industrie și, totodată, o însemnată piață de desfacere pentru producția industrială.

Agricultura, o industrie de 15-18 miliarde de euro anual, este unul din puținele sectoare ale economiei care pun România în fruntea topurilor europene, datorită producțiilor generoase de cereale, legume, precum și pentru sectorul zootehnic, aflat în plină dezvoltare.

Cei mai mulți cetățeni din mediul rural au ca principală sursă de venit activitățile agricole, care dețin o pondere de până la 70% din totalul veniturilor încasate lunar. În mai multe țări ale lumii, agricultura este o coloană vertebrală a celor mai multe economii rurale. Poate oferi căi de ieșire din sărăcie, dacă se depun eforturi pentru creșterea productivității în sectorul produselor alimentare de bază, pentru conectarea gospodăriilor mici, pentru extinderea rapidă a horticulturii de înaltă valoare, aviculturii, pisciculturii, precum și a pieței produselor lactate, pentru crearea de noi locuri de muncă în economia rurală extraagricolă.

Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naționale, iar Guvernul României este și va fi alături de producătorii agricoli atât acum, cât și pe viitor. Încurajarea producției autohtone este unul dintre principalele obiective asumate de Ministerul Agriculturii începând cu 2017 și care va dura pe întreaga durată a mandatului PSD, un deziderat pentru care instituția acordă subvenții de până la 10.000 de euro pentru sprijinirea producției de carne de porc și 3.000 de euro pentru producția de roșii, două categorii de produse pentru care România depinde de importuri.

De curând, Ministerul Agriculturii a alocat 40 de milioane de euro pentru sprijinul cultivatorilor de tomate și a invitat din nou fermierii în programul care oferă 3.000 de euro producătorilor ce cultivă minimum 1.000 de metri pătrați cu tomate. Producătorii agricoli vor fi susținuți prin acest program guvernamental și în 2018 să cultive tomate în spații protejate, pentru a asigura necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Mulțumesc.

Domnule Cîțu... domnule Cîțu... domnule senator Cîțu, îmi cer scuze, o să-i dau totuși cuvântul domnului senator... A, e în regulă?

Bun, atunci. Domnule senator Cîțu, vă rog... OK. Bine. Atunci, are cuvântul domnul senator Trufin Lucian, pentru a da citire declarației politice. Urmează domnul senator Cîțu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Comisia Europeană a publicat draftul directivei ce vizează practicile comerciale neloiale”.

## Stimați colegi,

În calitatea mea de senator al României, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, consider că este de datoria mea să apăr interesele fermierilor români ce activează pe o piață europeană a produselor agroalimentare dură, uneori lipsită de scrupule și marcată adesea de concurență neloială.

Vreau să vă reamintesc faptul că, în data de 15 februarie 2017, împotriva României a fost declanșată procedura de infringement prin Cauza nr. 2.148/2016, referitoare la incompatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 150/2016. Reprezentanții Guvernului, dar și cei ai Parlamentului se află în discuții avansate cu Comisia Europeană, pentru a găsi o rezolvare acestei probleme, făcându-se o serie întreagă de demersuri pentru a fi puse prevederile Legii nr. 321/2009 în acord cu Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, având ca prioritate susținerea producătorilor și procesatorilor români.

Vin astăzi, stimați colegi, cu o informație nouă, care ajută, din punctul meu de vedere, autoritățile din România, și în special Legislativul național, să urgenteze aplicarea Legii nr. 321/2009. Astfel, Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută o propunere de directivă, și anume COM 173/2018, care interzice cele mai dăunătoare practici comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul agroalimentar. În plus, propunerea include dispoziții eficace privind punerea în aplicare. Astfel, autoritățile naționale pot impune sancțiuni atunci când se constată încălcări.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produsele alimentare; faptul că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cîțu Florin Vasile. Se pregătește domnul senator Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației: „Jos mâinile de pe banii românilor din străinătate!”.

Stimați colegi,

Asistăm de un an de zile la nenumărate tentative de pedepsire a românilor care muncesc în străinătate, ca urmare a votului pe care l-au dat împotriva PSD. PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, a avut, de-a lungul ultimelor 14 luni, tentative numeroase de a-i face pe conaționalii noștri care lucrează în străinătate să simtă că mâna lungă a PSD îi ajunge oriunde ar fi.

Astăzi, declarația mea se referă la o decizie pe care PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, a luat-o în scopul de a-i pedepsi financiar pe românii care trimit familiei rămase acasă banii câștigați cu greu în străinătate, cea mai recentă invenție a lui Liviu Dragnea.

La Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor se află în dezbatere un proiect de lege care vrea să ia cu japca banii trimiși în țară de români: orice sumă peste 1.000 de euro. Câștigi bani cinstit și, de multe ori, foarte greu, iar după aceea vrei să trimiți acasă familiei: pentru un frigider, un televizor, renovarea casei. Dacă suma trimisă este mai mare de 1.000 de euro, această lege vă obligă, oriunde ați fi pe glob, să trimiteți și documente justificative. Pe pesediști nu-i interesează că trimiteți banii să plătiți grădinița sau școala unui copil sau pentru o intervenție chirurgicală de urgență. Dacă nu aveți celebrul dosar cu șină voi sau cei care primesc banii, PSD îi confiscă. Dar nu numai atât, vă mai și amendează.

Lucrul care m-a făcut să iau atitudine astăzi este că din start Liviu Dragnea și PSD îi consideră pe românii din străinătate teroriști și infractori. Asta, în timp ce Liviu Dragnea și PSD sunt curați și nu trebuie să justifice nimic. Trebuie să fim uniți și să blocăm acest proiect de lege ticălos, care îi umilește pe românii din diasporă, pe toți cei 4 milioane. Dragnea și PSD uită că acești români trimit anual mai mulți bani în România decât investițiile străine directe.

Stimați colegi, cer de urgență retragerea acestui proiect și o dezbatere publică serioasă, în care să fie implicați mai ales românii din diasporă.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Bodog Florian Dorel. Se pregătește doamna senator Arcan Emilia.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Progres remarcabil al României în ceea ce privește productivitatea muncii”.

În declarația politică de astăzi aș dori să vă vorbesc despre progresul remarcabil făcut de România în domeniul productivității economice și al celei de pe piața muncii. Conform datelor puse la dispoziție de către Eurostat,

țara noastră se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește productivitatea, cu un nivel de 59%, atunci când ea este calculată ca raport între PIB și numărul de angajați. Dacă, în schimb, corelăm această cifră cu nivelul de salarii și așteptările angajatorilor din țara noastră, putem observa altceva, și anume faptul că România conduce la nivel european în ceea ce privește indicatorii de randament la locul de muncă.

Concret, costul mediu anual cu salariul pentru un angajat în țara noastră depășește cu puțin suma de 9.000 de euro, ceea ce reprezintă abia 26% din media europeană, dar randamentul muncii, calculat ca un raport între productivitatea obținută și salariile plătite, se situează la un impresionant 232%, cu peste 20% mai mare decât în cazul Poloniei și mai mult decât dublu față de țări considerate mult mai productive, ca Italia, Spania, Olanda sau Danemarca. Aceleași statistici Eurostat ne arată că în perioada 2000–2017, în timp ce productivitatea medie din Uniunea Europeană a crescut cu aproximativ 19%, în România aceasta a înregistrat o creștere record de până la 135%.

Această performanță, la care au contribuit semnificativ și măsurile economice și fiscale pozitive implementate de guvernele PSD, vine să demonteze un mit fals, cum că românii nu ar fi suficient de productivi și de aceea nu merită să beneficieze de salarii mai mari. Iată, stimați colegi, statisticile europene ne arată situația reală, care nu este nicidecum atât de sumbră precum încearcă unii din răsputeri să o prezinte.

Poate pentru prima dată în istoria modernă a țării noastre nivelurile salariale atinse după creșterile înregistrate în ultima perioadă permit fiecărui român să simtă faptul că munca sa începe să fie respectată și remunerată la adevărata ei valoare. Cele mai recente măsuri fiscale implementate de actuala coaliție de guvernare au început deja să îmbunătățească statisticile, dar, ceea ce este mai important, ele își fac simțite efectele benefice asupra nivelului de trai al românilor. Am convingerea că, după aproape doi ani de muncă asiduă, am reușit să ajungem la momentul în care atât angajatorii, cât și angajații români își aliniază așteptările la piața europeană, acest lucru însemnând și să pretindă mai mult, dar și să continue să ofere la fel de mult, pentru a îmbunătăți constant indicatorii economici ai țării noastre.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Despre absorbția fondurilor europene”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am urmărit cu atenție, în ultimul timp, publicarea unor informații privind măsurile adoptate de actuala echipă guvernamentală, în principal de către ministerul de resort, precum și recuperarea întârzierilor în utilizarea fondurilor europene destinate dezvoltării țării noastre.

În numai câteva luni s-au realizat performanțe în pregătirea documentelor, a instituțiilor publice și a personalului care se ocupă de această importantă problematică. De asemenea, apreciez reluarea dialogului cu organizațiile și companiile care propun proiecte de finanțare și, pe fondul acestor măsuri, banii au început să intre în conturile firmelor prestatoare.

Moțiunea simplă împotriva ministerului condus de Rovana Plumb a fost doar un exercițiu politic, un exercițiu de imagine, un mod de a prezenta declarații politice din partea autorilor moțiunii celor din opoziție. În realitate, ministerul condus de doamna Rovana Plumb este un minister foarte bine pus la punct, doamna Rovana Plumb este un ministru competent, profesionist, care tratează cu maximă seriozitate domeniul pe care îl coordonează, despre care voi menționa câteva lucruri.

De la începutul anului au fost lansate apeluri de proiecte în valoare de 22 de miliarde de euro. A deblocat absorbția de fonduri europene, blocată de Guvernul Cioloș prin neautorizarea autorităților de management, a adus absorbția la un nivel rezonabil, mai mare decât al unor țări importante din Uniunea Europeană, și a facilitat accesul românilor la bani europeni, în special la nivelul agricultorilor și al micilor întreprinzători.

În pofida acestor realizări, se dovedește extrem de ciudată decizia partidelor din opoziție de a iniția o moțiune simplă pe această situație. Moțiunea este un drept al opoziției, dar important este modul în care uzezi de acest drept. Or, adversarii noștri politici, prin chiar titlul catastrofic formulat, au dovedit că nu au o viziune adecvată privind problemele pe care le-au reclamat, că nu s-au documentat și, prin urmare, nu dispun de informații de la prima mână și, în final, au dovedit nu numai necunoaștere și neînțelegere, ci și aplecarea spre înlocuirea comunicării cu manipulare, dezinformare și chiar rea-credință.

Mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Silvia Monica Dinică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi aș vrea să vă spun câteva cuvinte despre știrile false. Toată lumea vorbește din ce în ce mai mult despre acest subiect și cred că putem fi de acord cu toții că acest fenomen ia proporții tot mai îngrijorătoare, devenind o amenințare la adresa democrației. Fabricarea deliberată a informațiilor cu intenția de a înșela este un pericol.

Uniunea Europeană a luat atitudine. La nivelul Uniunii s-a constituit deja un grup de 39 de experți, care propune adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele on-line și rețelele de socializare. Suntem reprezentați și noi cu expertiză în acest grup.

Românii sunt cei mai mari consumatori de știri false din Europa de Est, ne arată studiul din 2016 realizat de către GLOBSEC. Suntem campioni europeni la crezut știri false și fabulații afișate de site-urile fantomă. Mai mult de un sfert dintre români consideră site-urile de propagandă și dezinformare ca fiind surse relevante de informare. Gândiți-vă ce înseamnă unul din patru români. Înseamnă milioane la nivel național. Fenomenul este cu atât mai periculos cu cât persoanele expuse la știri false răspândesc informațiile în jurul familiei, prietenilor sau cunoscuților.

Iunie 2017: „Românii din străinătate sunt distruși. Nu mai poți să treci granița fără viză, care este obligatorie.” Este unul dintre exemplele care a creat haos, pentru că transmitea faptul că românii nu mai pot trece granița dacă nu dețin pașaport.

Același lucru se întâmplă și în cazul televiziunilor, ale căror informații sunt consumate cu mare interes. Pericolul, în acest caz, constă în faptul că are loc o uniformizare și o aplatizare a opiniilor și personalităților. După o perioadă lungă de privit la televizor, telespectatorul are tendința de a prelua ideile transmise, de a și le întipări în minte și de a le aplica, deși sunt false.

Consiliul Național al Audiovizualului ar putea stopa sau măcar reduce acest fenomen, dar fie n-o face, fie nu se vede, iar televiziunile comerciale nu sunt nici măcar atenționate, cu atât mai puțin sancționate, atunci când difuzează un astfel de conținut.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, doamna senator.

Voi da și eu citire unei declarații politice.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Comisiile parlamentare speciale, un Parlament paralel, pentru nevoile președintelui PSD, Liviu Dragnea”.

Stimați colegi,

Astăzi, pe ordinea de zi a plenului Parlamentului figurează votul pentru înființarea a încă două noi comisii parlamentare speciale: cea pentru analiza și actualizarea legilor cu incidență în domeniul securității naționale și cea pentru elaborarea Codului administrativ. Adică alte două încercări de a politiza cât mai mult întreg procesul de dezbatere și elaborare a unor legi extrem de importante pentru domeniile pe care le vizează, pe care reprezentanții majorității politice le fac într-o sfidare deplină a rolului comisiilor de specialitate ale Parlamentului României, ce sunt trase astfel pe linie moartă de un capriciu al președintelui PSD.

Acum vreo două săptămâni, când domnul Dragnea a anunțat că se intenționează înființarea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea legilor privind securitatea națională, am atenționat că, fiind vorba despre un demers ce vizează un domeniu extrem de sensibil, acesta ar trebui lăsat în seama specialiștilor pentru evaluarea și actualizarea pachetului de legi și abia apoi, după ce profesioniștii își vor fi spus cuvântul, legile ar fi trebuit supuse unei dezbateri reale, minuțioase, aplicate în Parlament, în cadrul căreia să fie ascultate argumentele venite din fiecare

parte a spectrului politic, nu așa cum s-a procedat în cadrul comisiei speciale conduse de domnul deputat Florin Iordache, în care dezbaterile au fost un simulacru, iar adoptarea modificărilor s-a făcut mereu pe repede înainte, ignorându-se complet amendamentele formulate de opoziție.

Din nefericire însă, domnilor colegi de la PSD și ALDE, se pare că exercițiul acesta al unor dezbateri corecte, transparente și democratice nu vă este deloc pe plac. Iar la asta se adaugă și apetitul extraordinar al domnului Dragnea pentru înființarea a tot felul de comisii parlamentare speciale, asupra cărora să poată exercita un cât mai puternic control politic.

Acesta este, de altfel, și obiectivul care îl preocupă cel mai mult pe președintele PSD. Așa se face că și de această dată scopul real al uneia dintre comisii este acela de a pune serviciile de informații sub controlul domnului Dragnea, iar al celei de a doua, cel de a obține, cel mai probabil, eliminarea din lege a prevederii vizând interdicția de a face parte din Guvern a persoanelor care au la activ condamnări penale. Adică niște scopuri 100% personale, cărora le sunt subsumate toate celelalte obiective pe care ar trebui să le aibă în vedere un politician responsabil, rațional și de bună-credință. Mai cu seamă că – și aici fac referire la sarcina pe care o va avea comisia pentru actualizarea legilor cu incidență în domeniul securității naționale – străbatem un context geopolitic complex și complicat, în care rolul României ca stat membru NATO implică o serie de responsabilități majore, pe care ni le-am asumat și pe care trebuie să le onorăm cu maximum de profesionalism și probitate.

Are cuvântul domnul senator Radu Mihai Mihail.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „România și abordarea președinției Consiliului Uniunii Europene”.

Doamnelor și domnilor senatori,

O delegație a Parlamentului leton ne-a vizitat zilele trecute, pentru a împărtăși din experiența lor în organizarea președinției Consiliului Uniunii Europene, pe care Letonia a avut-o în 2015.

Este inutil să vă reamintesc, cred, că România va avea președinția în 2019, anul viitor. Deși, între noi fie vorba, cine a mai auzit ceva despre cum pregătește Guvernul acest important moment?

Am avut ca oaspeți o delegație simplă, un parlamentar și un consilier, care a prezentat un mesaj simplu: președinția este o oportunitate pentru țară, oportunitate care a fost abordată de Letonia cu anticipare, cu angajare și cu un pragmatism eficient.

Ce a însemnat pentru letoni anticipare? Simplu. Cu doi-trei ani înainte, Letonia a identificat și a trimis angajați ai Parlamentului și angajați din ministere în misiuni de informare în țările care dețineau atunci președinția. Ce a însemnat pentru acest Guvern din România anticipare? Tot simplu. După eforturile începute în 2016, s-a așternut liniștea peste Guvern timp de un an. Abia la sfârșitul lui 2017, după ce au fost trași de mânecă de partenerii externi, Guvernul s-a trezit că trebuie să facă ceva, ca și cum ar fi aflat abia atunci că are ceva de făcut. Era... Timp de un an a fost într-un... Timp de un an, clar, a fost într-un somn foarte profund.

Al doilea element: angajarea. În afară de cei peste 1.000 de funcționari din Letonia pe care i-a implicat activ, în afară de letonii din instituțiile europene pentru care țara a reușit să obțină detașare pe perioada necesară, autoritățile de acolo au lucrat în permanență cu organizații neguvernamentale și cu voluntari, pentru expertiză tehnică și pentru sprijinul logistic respectiv. Acum vă întreb și mă întreb: cum vom putea noi antrena, angaja experți din ONG-uri, în condițiile în care guvernarea le dă lovitură după lovitură, ultima fiind restrângerea capacității de finanțare?

Al treilea element: eficiența. Și aici vreau să dau doar două exemple. În primul rând, prioritățile alese de Letonia au fost derivate din ceea ce este necesar pentru dezvoltarea economică a țării lor – în cazul acela, era vorba de piața unică. Și apoi este vorba de ce are țara sau regiunea ca potențial semnificativ – în cazul lor, era vorba de economia digitală. Simplu: piață unică, economie digitală, priorități. Guvernul nostru, la mai puțin de un an, încă nu a clarificat ce înseamnă aceste priorități, cum putem noi folosi capitalul pe care îl avem, ce viziune de țară, ce direcții strategice, ce proiect. Nici nu ar ști să le citească, dar să le înțeleagă!

Domnule senator... domnule senator,

Îmi cer scuze, încercați să vă grăbiți un pic! Mai avem două declarații politice și timpul este foarte scurt.

România are șansa de a se poziționa altfel pe harta Europei; dacă știe ce vrea pentru ea însăși, dacă știe cum vrea să fie Europa și dacă știe cum vrea să fie România ca stat membru al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul senator Ghica Cristian.

Vă rog, domnule senator, dacă se poate, să vă încadrați în trei minute.

Mulțumesc.

Stimate colege, Stimați colegi,

Starea infrastructurii rutiere este unul dintre cei mai importanți factori în atragerea de investiții străine, mai ales în zonele defavorizate. Acest lucru este bine documentat, prin aproape trei decenii de studii la nivel internațional. Și totuși, timp de aproape trei decenii, România subfinanțează rețeaua de infrastructură rutieră, îngreunând nu numai traficul, ci și circulația investitorilor străini în zonă.

Noi studii privind relația dintre investitorii din infrastructură și dezvoltarea economică apar an de an și confirmă că, pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a unei regiuni, nu există soluție mai bună decât să stimulăm investițiile din zonă, inclusiv în infrastructură. Cu toate acestea, în 2017, România a redus investițiile în infrastructură la jumătate, de la 6 la doar 3 miliarde de euro, și a înghețat marile proiecte de infrastructură rutieră, feroviară sau de transport energetic.

Rezultatele sunt vizibile pe tot cuprinsul țării, mai ales în ceea ce privește rețeaua rutieră: drumuri lăsate de izbeliște, jumătate surpate sau pline de gropi, tronsoane de autostradă aflate în construcție, care nu avansează sau avansează într-un ritm extrem de lent. CNAIR are un buget total alocat pentru reparații de 800 de milioane, pentru anul 2018, și chiar ministrul de resort declara recent că e nevoie de o sumă de cel puțin cinci ori mai mare pentru a redresa situația drumurilor din România. ## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Prin reducerea investițiilor în infrastructură, dincolo de problemele de siguranță publică generate, reducem viabilitatea ca țară parteneră pentru investiții străine. Totodată, descurajăm și capitalul local. Mai mult decât atât, riscăm să pierdem o suită de finanțări europene care se apropie vertiginos de termenul alocat cheltuirii banilor. Este extrem de important să creștem semnificativ cheltuielile în investiții, mai ales pentru marile programe de infrastructură, unde încă există fonduri europene pentru cofinanțare. Altfel, riscăm ca România să piardă acești bani, iar cheltuielile de infrastructură să fie suportate exclusiv din bugetul de stat, adică din banii cetățenilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumesc, domnule președinte.

În minutul și jumătate care a mai rămas, în declarația mea politică de astăzi vreau să fac un apel și să solicit ajutor Parlamentului României pentru redeschiderea rutei CFR Hunedoara–Simeria și a gării din Hunedoara.

De mai bine de o lună, autoritățile Guvernului PSD–ALDE au considerat că municipiul Hunedoara și toată partea de județ, partea de nord a județului este suficient de dezvoltată încât se poate decupla definitiv de la marea infrastructură. Reiterez și vă reamintesc faptul că în momentul acesta Master Planul de Transport nu cuprinde nod de descărcare de pe autostrada A1 în zona Hunedoara–Deva. Suntem 300.000 de oameni acolo, care rămânem, pur și simplu, decuplați de la marea infrastructură. Momentul acesta este cel în care s-a reluat ideea asta greșită, absolut greșită și păguboasă pentru zonă, de închidere a rutei CFR Hunedoara–Simeria și a gării din Hunedoara.

Vă reamintesc că m-am confruntat în 2015 cu această problemă, ca deputat de colegiu, și datorită insistenței, perseverenței, diligențelor depuse, argumentele pe care le-am prezentat atunci Ministerului Transporturilor au fost considerate pertinente, linia ferată s-a redeschis. Gara, care s-a închis de astă dată în premieră, este una dintre atracțiile turistice ale zonei, fiind o construcție reprezentativă pentru perioada în care ea a fost construită, având niște fresce reprezentative, de asemenea.

Suntem în municipiul Hunedoara un grup de oameni, politicieni, oameni de afaceri, și nu numai, care ne zbatem să salvăm orașul prin activități turistice. Cum credeți dumneavoastră, dragi colegi, că se poate face turism în condițiile în care ne trezim izolați, absolut izolați de infrastructură, marea și mica infrastructură?

Fac un apel la parlamentarii și la colegii din județul Hunedoara, parlamentari ai puterii, la toți parlamentarii din Parlamentul României să se aplece cu insistență, cu diligență asupra acestei probleme. Și fac un apel la Guvern să nu-și bată joc de noi. Au promis că o vom duce mai bine, hunedorenii au votat sperând că o vor duce mai bine, iar de doi ani de zile lucrurile încep... se transformă din rău în mai rău.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dau citire listei cu senatorii care au depus declarații politice în scris.

Prin urmare, următorii senatori au depus declarații politice în scris: Mihu Ștefan, Lupu Victorel, Cârciumaru Florin, Vulpescu Ioan, Smarandache Miron Alexandru, Bădălău Niculae, Pațurcă Roxana Natalia, Pop Liviu Marian, Brăiloiu Tit Liviu, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel, Pauliuc Nicoleta, Toma Cătălin Dumitru, Țapu-Nazare Eugen, Alexandrescu Vlad Tudor, Baciu Gheorghe, Bădulescu Dorin Valeriu și Ganea Ion.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Invit liderii de grup la prezidiu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 18 aprilie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrările plenului un număr de 95 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente; de asemenea, începând cu ora 13.00, vom avea ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

- Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Domnul senator, Șerban Nicolae.

Vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă (înregistrată cu nr. L506/2017) privind înființarea și funcționarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost finalizată cu raport de admitere, cu amendamente admise și respinse, ieri, de către comisiile reunite în ședință comună (de buget, finanțe, activitate bancară și Comisia economică).

De aceea vă rog să fiți de acord să introducem pe ordinea de zi, pentru că, altfel, intră în adoptare tacită înainte de proxima ședință de plen cu vot pe legi organice. Suntem în situația de a adopta această propunere legislativă fie în forma inițială depusă de inițiatori, fie în forma adoptată de comisii, pe baza raportului întocmit aseară, care a fost distribuit în această dimineață tuturor senatorilor și afișat pe site-ul Senatului pentru informare publică.

Vă rog să fiți de acord să fie introdus la punctul II – 1, activitate legislativă, astfel încât să putem da vot pe raport și pe propunerea legislativă în condiții de lege organică. Altminteri, repet, înainte de proxima ședință de plen a Senatului, propunerea legislativă va fi adoptată tacit, în forma depusă de inițiator.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții la ordinea de zi? Nu.

Atunci,

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

## Stimați colegi,

Avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–28 aprilie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni: 12.30, ședința pregătitoare, ora 13.00, ședința Biroului permanent, 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale.

## Dacă sunt intervenții?

## Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul final al anchetei parlamentare privind „Situația deșeurilor în România”, desfășurată de Comisia pentru mediu, în temeiul Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă.

## Stimați colegi,

În ședința din 10 aprilie 2018, Comisia pentru mediu a prezentat Biroului permanent Raportul final al anchetei parlamentare privind „Situația deșeurilor în România”.

În conformitate cu art. 4 din Hotărârea Senatului nr. 94/2017, precum și cu art. 78 alin. (3) din Regulamentul Senatului, raportul comisiei se supune dezbaterii și aprobării plenului Senatului.

Înainte de toate,

Vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei pentru mediu, să prezinte raportul referitor la concluziile anchetei permanente, domnul senator Savin.

Microfonul 6.

Înainte de aceasta, domnule senator Savin...

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Numai puțin, numai puțin, domnule senator.

Am convenit cu liderii grupurilor parlamentare să avem câte o intervenție din partea fiecărui grup. În acest moment, PSD a nominalizat, USR a nominalizat, PMP a nominalizat, PNL înțeleg că nu nominalizează, aștept propuneri de intervenții din partea Grupurilor UDMR și ALDE.

Vă rog, domnule senator Savin. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru mediu din Senat – „Situația deșeurilor în România”

România se află într-o criză generalizată, care acoperă sectorul managementul deșeurilor – aceasta este concluzia Raportului „Situația deșeurilor în România”, realizat de Comisia pentru mediu din Senat.

Raportul conține 9 studii de caz care au ca obiect: depozite de deșeuri neconforme, depozite de deșeuri conforme, sistem de management integrat al deșeurilor, stații de sortare, precum și facilități de tratare și reciclare. Vizitele în teren, efectuate de-a lungul a cinci luni, au scos la iveală grave nereguli, care afectează mediul înconjurător și sănătatea populației. Aș vrea să vă citesc câteva...

Târgu Lăpuș este un exemplu pozitiv în peisajul managementului deșeurilor din țara noastră; municipalitatea a reușit implementarea unui sistem de colectare selectivă, care a dus la reducerea/diminuarea deșeurilor municipale.

SMID-ul de la Tărpiu, județul Bistrița-Năsăud, era, la vremea vizitei Comisiei pentru mediu, singurul sistem funcțional dintre cele 32 de contracte din România.

Depozitul conform de la Mestecăniș, județul Suceava, a ridicat semne de întrebare încă din timpul proiectării, având în vedere poziția sa în vârful unui munte. Construcția sa a provocat distrugerea unui munte într-o zonă cu importanță ecologică din comuna Pojorâta.

Brașovul este județul din țară cu cele mai multe gropi neconforme, probabil, cel mai în urmă cu procedura de realizarea a SMID-ului. Tot la Brașov, membrii comisiei au putut afla că există o diferență foarte mare între cantitatea de deșeuri care este aruncată și cantitatea de deșeuri care ajunge la depozite, restul ajungând în ape și păduri. O situație care nu este unică în țară.

Sigur, mai avem mai multe poziții. Raportul se află pe site-ul Comisiei de mediu.

Ancheta parlamentară a scos la iveală probleme grave în domeniul gestionării deșeurilor, incendiile de la gropile de gunoi sunt periculoase deoarece produc emisii toxice, cauzate de combinația multitudinii de compuși chimici ai deșeurilor aflate în depozit. Frecvența și intensitatea incendiilor la depozitare din România sunt cauzate de gradul scăzut al colectării selective. Știm cu toții că problema colectării selective este una foarte în urmă, rămasă în urmă. Cred că aici, împreună cu Ministerul Mediului și cu autoritățile locale, trebuie să găsim soluții să rezolvăm cât mai urgent aceste probleme.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

A, vă rog. Domnul...

Intervenție de procedură, da?

Domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Dat fiind că președintele Comisiei de mediu, domnul senator Allen Coliban, se află într-o deplasare oficială și nu poate participa astăzi la dezbatere, v-aș solicita amânarea acestei dezbateri pentru..., cu termen două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea formulată de Grupul USR.

Continuăm dezbaterile.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Șerban Nicolae.

Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am votat împotriva propunerii făcute de liderul Grupului USR dintr-un motiv foarte simplu: raportul a fost prezentat, faptul că președintele Comisiei de mediu și al acestei subcomisii de anchetă nu este prezent nu este de natură să țină pe loc plenul Senatului. E adevărat că acest raport – care semnalează o serie întreagă de lucruri grave și cu adevărat îngrijorătoare – nu a fost dezbătut la Comisia de mediu. Nu a făcut obiectul unei dezbateri nici măcar între membrii subcomisiei. El a fost întocmit de președintele Comisiei de mediu și prezentat, spre luare la cunoștință, celorlalți colegi.

Eu cred că problemele sunt suficient de serioase. Eu nu pun la îndoială buna-credință a domnului senator Coliban și onestitatea demersului său. Procedura parlamentară de dezbatere ar fi obligat însă ca aceste chestiuni..., repet, unele dintre ele grave, de natură să îngrijoreze în modul cel mai serios cu privire la potențiala poluare a mediului prin managementul defectuos al gestiunii deșeurilor de către autoritățile locale, ar trebui să facă obiectul unei dezbateri, în primul rând, între membrii subcomisiei de anchetă și, în al doilea rând, între membrii comisiei de specialitate, respectiv Comisia pentru protecția mediului.

Remarc faptul că cele mai grave lucruri, recordurile nedorite în materie de potențial pericol sunt cele de la Cluj și Brașov. Autoritățile locale nu numai că au eșuat dramatic în gestiunea deșeurilor periculoase la Pata-Rât, în primul rând, la Cluj, ci continuă aceeași stare de lucruri, în ciuda semnalelor repetate, trase în primul rând de ONG-urile de specialitate, precum și de autoritățile de resort. Situația este gravă și în alte locuri din țară. E mai puțin gravă, în sensul că sunt doar avertismente de potențial pericol, în ceea ce privește nordul capitalei și alte localități.

De aceea eu cred că o asemenea dezbatere nu o putem duce direct în plen, înainte să facă obiectul unei cercetări în amănunt la nivelul Comisiei pentru protecția mediului, așa cum se întâmplă, cum s-a întâmplat întotdeauna.

De aceea, încercând să găsim soluții constructive pentru aceste probleme, pentru a nu le transforma în tribune politice sau de imagine individuală, vă rog să fiți de acord să nu ne însușim acest raport așa cum a fost prezentat, să solicităm subcomisiei de anchetă și Comisiei de mediu refacerea întregii documentații, fundamentarea amănunțită și dezbaterea la nivelul celor care se ocupă, ca o comisie de resort în Senatul României, de această chestiune. În forma actuală suntem mult devansați, mult prematur, nu avem informațiile complete, nu avem dezbaterea și analiza amănunțită, de aceea am fi într-o eroare politică și am da un vot doar de imagine. Problemele sunt mult mai concrete, mult mai practice și ele reclamă mai mult decât o simplă imagine, un simplu vot de imagine sau de asumare de merite individuale.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL avem o intervenție. Domnul senator Cristian Chirteș. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul? Central, da? Vă rog, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Cu siguranță, problema deșeurilor în România este o problemă importantă. Cred că – și aici trebuie să fiu de acord cu antevorbitorul meu – o dezbatere mai amplă și în cadrul Comisiei de mediu, împreună și, de ce nu?, cu Comisia de administrație publică, este absolut necesară. De ce spun acest lucru? Pe lângă, să spunem, problemele de mediu legate de deșeurile municipale care..., doar asupra lor s-a aplecat acest raport, să nu uităm că pe site-ul Uniunii Europene avem o listă cu 68 de depozite ilegale de deșeuri, din care avem 25 de depozite pentru deșeuri industriale periculoase. V-aș da doar trei cazuri din județul din care provin, este vorba de cele două depozite de deșeuri de la Târnăveni ale Carbid Fox-ului și Azomureșul. De aceea cred că și o dezbatere împreună cu Comisia de administrație este necesară.

Astăzi, dacă s-a început reecologizarea batalului de la Azomureș, vă dau un exemplu, iată, la Târnăveni, proprietarul celor două, să spunem, deșeuri grele, depozite de deșeuri de metale grele este în insolvență și este plecat din România. Iată, sunt ale nimănui aceste, să le spunem, bombe ecologice. Sunt la malul Târnavei, din Târnava pot să ajungă în râul Mureș și, de aici, putem să avem și un incident transfrontalier cu vecinii din Ungaria.

Și noi suntem de acord că va trebui ca acest raport să fie mult, mult mai bine studiat și mult mai bine, până la urmă, aprofundat, de către mai multe comisii de specialitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Goțiu, din partea Grupului USR, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de invitați din comuna Fundeni, județul Galați, în frunte cu domnul primar Lupu Manuel, la invitația domnului chestor al Senatului, Nicu Marin.

Bine ați venit în Senatul României!

Domnul senator Goțiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central, da? Vă rog.

## Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi,

Am impresia că nu se înțelege cât de gravă și cât de urgentă este problema gestionării deșeurilor, atât a acestor gropi și depozite de deșeuri menajere care au făcut obiectul acestei comisii de anchetă, cât și a acelor situri contaminate și potențial contaminate rămase de pe urma industriei miniere, de pe urma industriei chimice, petroliere și așa mai departe, care, într-adevăr, cred că ar trebui să facă, la rândul lor, obiectul unei comisii de anchetă și al unor soluții cât mai urgente, pentru că, doar recent, în urmă cu câteva săptămâni, am avut un accident extrem de grav la Târgu Lăpuș, mai exact la Băiuț, care a distrus cheile naturale... Cheile Lăpușului, tocmai din cauza neînchiderii și neecologizării la timp a unei foste exploatări miniere.

Poate că nu se știe, dar avem trei cauze de infringement cauzate..., din cauza depozitelor neconforme. Mai mult, avem și un proces deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Cred că nu este... nu mai avem timp de amânări. Acest raport – care vine și propune unele soluții – este, într-adevăr, începutul unei dezbateri, dar aprobarea lui în această zi nu face decât să impulsioneze aceste dezbateri și luarea măsurilor necesare.

Într-adevăr, cazul de la Cluj, cazul Pata-Rât, este unul extrem de grav, asupra căruia am atenționat de mai multe ori, unde, peste nepriceperea sau lipsa de responsabilitate a autorităților locale, a venit lipsa de implicare a ministerului și a Guvernului, care parcă aștepta să se producă un nou accident, o nouă deversare (care, în cele din urmă, s-a întâmplat), pentru a urgenta măsurile și pentru declararea stării de urgență, pentru a avea cât mai repede măsuri care să rezolve sau măcar să atenueze ceea ce se întâmplă la Cluj. Problema de la București, acea celebră groapă Iridex, e mare, problema de la Mestecăniș, din Suceava, este la fel de mare și nu mai avem timp pentru a amâna luarea unor decizii.

De aceea vă solicit aprobarea astăzi a acestui raport, tocmai pentru a putea face pasul următor, trecerea..., pe baza lui, trecerea la discutarea unor măsuri cu Comisia de administrație, cu celelalte comisii de specialitate, care să ducă la rezolvarea acestor probleme. E un raport care s-a întocmit pe parcursul mai multor luni, documentări pe teren care cred că trebuie deja luate în discuție, și nu amânate.

Vă mulțumesc și eu pentru solicitare.

Din partea Grupului ALDE înțeleg că nu există intervenție, motiv pentru care îl invit la microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator și chestor al Senatului, Tánczos Barna.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem în fața noastră un raport care este mai mult o încercare eșuată de PR, de atragere a atenției asupra unei persoane mai mult decât asupra unei probleme.

Cu toate acestea, raportul analizează, într-adevăr, o problemă extrem de gravă, constatările și recomandările însă duc lipsă de seriozitate. Nu am văzut în acest raport nicio propunere concretă. M-aș fi așteptat de la un..., de la specialiști, de la specialistul care semnează acest raport, ca la sfârșitul raportului să avem câteva măsuri concrete, care, în următoarele trei, patru, cinci săptămâni, se implementează printr-un proiect de lege care trece cu procedură de urgență prin Parlament..., câteva măsuri concrete. În schimb sau în lipsa acestora, avem câteva constatări mai mult politicianiste, pe care le știm și noi.

Într-adevăr, tratează, încă o dată, o problemă extrem de gravă. Din păcate, în România problema este scăpată de sub control total, au eșuat, practic, toate politicile guvernamentale în încercarea de a rezolva această problemă: nici depozitele, nici modul de colectare, nici organismele intermediare, nimic nu funcționează în momentul de față. Se încearcă așezarea răspunderii pe umerii agenților economici care folosesc ambalaje. Avem o situație, într-adevăr, absolut catastrofală, soluții nu văd. Nefiind un specialist, încă o dată, m-aș fi așteptat ca această comisie, după această așa-zisă anchetă, să vină cu câteva propuneri.

Orice vot în acest domeniu sau pe acest raport ar fi un vot de imagine, un vot politicianist, fără a avea o substanță, o măsură concretă care să rezolve, într-o anumită măsură, problema.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Din partea Grupului PMP, domnul senator Baciu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul...

Nu există, din partea grupului, un singur... o singură luare de cuvânt.

Hotărâți-vă.

Domnule Ganea, dumneavoastră? Vă rog, domnule senator Ganea, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc să trag un semnal de alarmă referitor la gestionarea deșeurilor și la practicile care se realizează privind transportul/depozitarea deșeurilor din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, care, dintr-o analiză, rezultă că sunt total necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu. Impactul generat de deșeurile produse și depozitate necontrolat constă în afectarea calității factorilor de mediu, a solului și subsolului. Depozitarea ilegală a deșeurilor, orice fel de..., constituie surse de poluare, atât pentru apele de suprafață, cât și subterane și, mai ales, pentru sol.

La nivelul localităților din rezervația biosferei sunt... există un sistem integrat pentru colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor periculoase din deșeurile rezultate atât din orașele limitrofe, cât și din orașul municipal și, practic, până în prezent aceste deșeuri nu pot fi controlate. De asemenea, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, reprezentate de deșeurile de baterii, uleiuri care sunt folosite frecvent pe mijloacele de transport în Deltă, pot îngreuna procesul de descompunere și pot polua atât apa freatică, cât și solul.

Am vrut să ridic această problemă întrucât există preocupare, în special din partea operatorilor economici care desfășoară activități în Delta Dunării, însă aceste activități pe care le desfășoară sunt total necontrolate de factorii responsabili. Aș face trimitere la eliminarea deșeurilor din orașul Sulina, care se face de către un serviciu de salubrizare, prin colectarea deșeurilor menajere de la populație și agenți economici și depozitarea neselectivă care, practic, conduce la o poluare tot mai agresivă în rezervație.

Având în vedere că acest raport poate conduce la o finalitate, consider că este nevoie de o analiză pertinentă asupra acestui raport din care, eventual, să izvorască și o inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Am încheiat dezbaterile asupra raportului final.

A fost solicitată listă.

Rog să prezentați..., stafful să prezinte grupurilor parlamentare listă.

Explicația votului din partea liderului Grupului PSD, domnul Șerban Nicolae.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul nostru a votat împotriva raportului pentru că, așa cum v-am spus, el a fost prezentat într-o formulă de rezumat al unei sinteze, fără să facă obiectul unei dezbateri între membrii subcomisiei de anchetă și, de asemenea, fără să facă obiectul dezbaterii în comisia de resort, Comisia de mediu.

De aceea fac, odată cu explicația votului, și un apel la membrii Comisiei de mediu, în primul rând, la președintele acestei comisii – bănuiesc că va afla, chiar dacă treburi importante l-au ținut departe de ședința de plen de astăzi –, să reia această dezbatere, să facă raportul într-o formă mult mai bine documentată, mult mai amănunțită și, de asemenea, împreună cu colegii săi din Comisia de mediu – același îndemn îl am și pentru colegii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat – să facă propuneri concrete și soluții propuse pentru soluționarea unor..., pentru rezolvarea unor probleme legate de gestiunea, de managementul deșeurilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Votul nu este de respingere a concluziilor și nici de ignorare a problemelor semnalate prin acest raport parțial, dar ele trebuie să facă parte, toate aceste chestiuni, cu tot cu probleme și cu potențiale soluții, dintr-un raport amănunțit dezbătut, în primul rând, la comisia de specialitate. Mulțumesc.

Explicarea votului, da? Domnul senator Goțiu, din partea Grupului USR. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi a fost un vot despre responsabilitate, responsabilitatea pe care o avem față de cetățeni și problemele cu care se confruntă aceștia, iar problema poluării și a gropilor de gunoi este o problemă, zic eu, extrem de importantă. Din păcate, văd că nu este voință politică pentru a rezolva această problemă, ci doar pentru a amâna: poate-poate unii dintre agenții economici care s-au simțit deranjați de acest raport mai reușesc să îl edulcoreze prin dezbateri suplimentare.

Vreau să le transmit și acestor agenți economici, și autorităților locale și centrale care amână la nesfârșit că se joacă cu sănătatea oamenilor, se joacă cu viitorul acestei țări.

Evident, USR a votat pentru. USR va veni și cu propuneri legislative, legate atât de problema gestionării deșeurilor menajere, cât și de problema gestionării și a obținerii fondurilor pentru închiderea și ecologizarea siturilor contaminate sau potențial contaminate provenite de pe urma fostelor industrii din România. Sunt curios dacă și atunci veți mai găsi pretexte sau motive pentru a nu lua măsuri urgente pentru rezolvarea acestor probleme.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Din partea Grupului PMP, explicarea votului.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună ziua, stimați colegi! Bună ziua, domnule președinte!

Eu știu un lucru, că, atunci când vrem să facem ceva foarte, foarte serios și bine echilibrat, bine argumentat, trebuie, cap-coadă, să fie un raport absolut convingător pentru toată lumea. Raportul e voluminos, a însemnat muncă multă, a însemnat activitate din partea celor care l-au întocmit.

Noi am votat împotrivă din cauza faptului că trebuie să convingă pe toată lumea, inclusiv pe noi, că raportul și măsurile care sunt propuse trebuie să fie cele scontate. Nu negăm faptul că în România este absolută nevoie de un control riguros al acestui lucru. S-au făcut pași mulți în ultimii ani, dar credem că încă e mult de făcut pentru a evita orice fel de sancțiune și din partea Uniunii Europene, și din partea noastră.

Îmi pare nespus de rău că, la această ocazie, domnul senator Coliban (care este un tip echilibrat și foarte serios) nu a putut participa, să ne dea mai multe amănunte despre acest lucru. Sperăm că, viitoarea dată când va fi repusă în discuție, aici, va fi președintele și ne va explica.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții la explicarea votului? Nu.

Continuăm.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE (în materie de frontiere și vize) și de modificare a Deciziei 2004/512/CE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului, a Regulamentului (UE) 2016/399 și a Regulamentului (UE) 2017/2.226 – COM(2017) 793 final.

O invit la microfon pe doamna senator Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu este vorba de un act normativ...

Este vorba de un act normativ nou care, de fapt, modifică și completează acte normative deja existente. A fost analizat în comisie – raportor a fost domnul Titus Corlățean – și, de asemenea, în comisiile competente: juridică, apărare, drepturile omului et cetera.

Prezenta propunere se concentrează asupra – așa cum s-a menționat în titlu – interoperabilității sistemelor de informații privind securitatea frontierelor și gestionarea migrației care sunt exploatate la nivel central-european. Două există deja, e vorba de Sistemul de informații Schengen – SIS, Sistemul de informații privind vizele – VIS, și două sunt în curs de constituire, Sistemul de intrare-ieșire și Sistemul european de informații și autorizare privind călătoriile.

Drept urmare a analizei, am constatat că există temei juridic pentru întregul pachet – sunt două, de fapt, reglementări –, măsurile nedepășind ceea ce este necesar pentru a-și atinge obiectivele. Dar, dat fiind că este o zonă foarte de interes pentru România, întrucât ea securizează o parte importantă a frontierelor europene, am decis să trimitem o opinie Comisiei Europene. Despre conținutul ei raportorul cred că poate să spună câteva cuvinte, dacă îi dați cuvântul.

Doamna senator, cine dorește să ia cuvântul, solicită. Sau dumneavoastră sunteți avocatul cuiva?

Păi, să treceți...

Probabil că vă referiți la incidentul de luni care..., dacă nu v-am observat, acum profitați de microfon să invitați...

Nu, voiam să economisim timp, ca să nu citesc și eu opinia și să ia cuvântul și raportorul. Să dăm cuvântul raportorului, să prezinte conținutul pe care îl propune pentru opinie.

unui portal european de căutare, care va obține rezultate, subliniez, din toate sistemele Uniunii Europene și care va oferi o imagine de ansamblu în ceea ce privește existența datelor căutate la nivel UE, facilitând, în mod evident, munca ofițerilor operativi. Și, în al treilea rând, facem referire la susținerea utilizării serviciului comun de potrivire biometrică. Știm care e importanța crescută a datelor biometrice stocate în sistemele de informații europene, dar, subliniez, cu măsurile adecvate de protejare a securității și protecția vieții private.

Un al doilea scurt comentariu. E nevoie – și noi susținem că e nevoie – de discuții suplimentare legate de detectorul de identități multiple, cu privire la modul în care trebuie să răspundă, să dea răspunsuri automate. Nu intru în detalii, veți găsi detaliile în opinie.

Doi. E nevoie de fonduri. E nevoie de fonduri suficiente pentru crearea portalului european la care făceam referire.

Și ultimul comentariu: noi, în general, la Comisia de afaceri europene nu pierdem prilejul să reafirmăm poziții constante ale statului român în ce privește interesele noastre. Pe un astfel de subiect, în mod evident, am făcut precizările respective legate de spațiul Schengen: faptul că România este, de fapt, un membru _de facto_ al spațiului Schengen, tot ceea ce face extrem de valoros pentru securizarea frontierelor (frontierelor externe) și faptul că fără noi nu se prea poate, ca să mă exprim foarte direct, pe această zonă de frontiere externe ale Uniunii Europene.

Așa încât, vă propun să aprobați, să votați proiectul de opinie.

Mulțumesc.

Noi v-am spus și cu alte ocazii: ne-ați convins și ne puteți convinge și cu mai puține cuvinte, doamna senator.

Bun. Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt, în afară de intervenția domnului senator Titus Corlățean.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte de ședință. În realitate, este vorba de un proiect de opinie. Vă propunem o singură opinie în baza a două rapoarte – este adevărat, privind proiecte de regulamente –, pentru că sunt complementare și tematica, practic, este identică. Prima se referă la interoperabilitatea sistemelor de informații ale Uniunii Europene în materie specifică de frontiere și vize, respectiv cel de al doilea regulament – cooperarea polițienească și judiciară, azil și migrație.

Doar câteva scurte comentarii. Propunerea de opinie conține, în primul rând, susținerea pentru crearea unui cadru european care să faciliteze interoperabilitatea sistemelor de informații în domeniul justiție și afaceri interne. Este necesar pentru un acces rapid, sistematic și controlat pentru autoritățile de aplicare a legii și alte categorii de utilizatori la datele de care au nevoie. În al doilea rând, susținem crearea

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Înțeleg, domnule senator, că a fost intervenție și pentru punctul următor. Da?

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am precizat la început, e vorba de un pachet legislativ, primul document se referă la sistemul de frontiere și vize și al doilea la cooperarea polițienească, judiciară, de azil și migrație. Ca urmare a analizării celor două documente, am decis să formulăm opinia pe care tocmai a prezentat-o Titus Corlățean. Ele au fost analizate împreună și în aceleași comisii.

Deci vă supunem raportul spre... Raportul trebuie supus spre aprobare, pentru că am analizat separat documentele, dar Comisiei Europene nu are sens să-i trimitem două opinii diferite, fiind vorba de aceeași temă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna senator. Ne-ați convins. Sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul II intrăm în dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – SA și pentru modificarea unor acte normative (L506/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Inițiator, da? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Unul dintre inițiatori.

În esență, propunerea legislativă are un oarecare caracter de noutate. Nu există precedente care să fie foarte bine analizate în alte state, dar am ținut cont de o realitate care privește economia românească. Dincolo de faptul că în Constituția României, pe care toți am exercitat depunerea jurământului de parlamentar, există un articol care impune ca statul să ia măsuri pentru protejarea intereselor sale în economia națională, putem constata că a existat cel puțin o delăsare cu privire la societățile și companiile de interes strategic pentru statul român. Dau exemplul..., cel legat de infrastructura de energie electrică, de gaze și alte asemenea companii care au un rol deosebit în economie, în ceea ce privește buna funcționare a unor sectoare de activitate economică, precum și în ceea ce privește interesele statului român, așa cum sunt ele protejate în țări cu economie de piață funcțională neîntreruptă și care pot servi ca model.

În prezent, situația este prezentată ca o formă în care statul își exercită calitatea sa de acționar, deținând participații fie integral, fie majoritar într-o serie întreagă de companii, dar care sunt administrate de mai multe entități, fie de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS, succesoarea AVAS, APAPS și altele asemenea –, fie prin intermediul unor ministere sau alte autorități.

Ordonanța nr. 109, așa cum a fost ea pusă în aplicare, a dat suficiente semnale de eșec în ceea ce privește teoriile că guvernanța privată în regim corporatist ar fi o soluție miraculoasă și că ar înlocui administrarea făcută în numele statului. Nu mai reiau aici exemplele unor companii care, în momentul în care au trecut în mâinile unor administratori privați, au înregistrat pierderi, și-au agravat situația economico-financiară, s-au apropiat de faliment, dar, în același timp, managerii respectivi au încasat bonusuri de performanță, au încasat prime și s-au comportat ca și cum nu au niciun fel de responsabilitate (situația de la TAROM este, poate, cel mai cunoscut exemplu).

De aceea inițiatorii acestei propunerii legislative vin în fața dumneavoastră cu propunerea de înființare a unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. Putem admite faptul că nu este nici aceasta o soluție-miracol și că nu avem pretenția de a fi rezolvat toate problemele legate de interesele statului român în economia națională. Este însă o soluție alternativă la ceea ce avem în prezent. Participațiile statului nu sunt administrate în mod corespunzător. De foarte multe ori, rezultatele pozitive ale unor companii sau societăți naționale se bazează pe exploatarea unei activități economice în regim de monopol sau cvasimonopol și, din acest punct de vedere, lucrurile pot continua așa, dar rezultatul este unul previzibil, și anume în defavoarea acestor societăți, în defavoarea economiei naționale și, în final, în defavoarea statului român, cu tot ceea ce implică acest lucru.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Valentin Tiberiu Mavrodin, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Tiberiu Valentin Mavrodin** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții are ca scop atât dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii, cât și din fonduri atrase de proiecte de investiții rentabile și sustenabile.

Guvernul urmărește ca Fondul Suveran de Investiții să fie încadrat în afara bugetului de stat, pentru a putea participa la proiecte de investiții rentabile – și, în special, legate de parteneriatul public...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule secretar, domnule secretar de stat, o secundă! Dați-mi voie, îmi cer scuze, doresc să anunț că a fost la balcon un grup de invitați din județul Dâmbovița, invitați ai domnului vicepreședinte Țuțuianu, din localitatea Malu cu Flori și din localitatea Slobozia-Moară.

Vă salutăm!

Vă rog să continuați.

Mulțumesc.

Astfel, principalele amendamente formulate de Guvern au fost legate, în primul rând, de asigurarea independenței managementului fondului, de independența deciziilor luate în administrarea activelor și investițiilor pe care și le propune acesta, tocmai pentru a fi considerat de către Eurostat și de către Comisia Europeană ca o entitate în afara bugetului de stat, după cum menționam.

Astfel, Guvernul susține adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele formulate și adoptate de comisiile reunite (buget, finanțe și Comisia economică), cu condiția însușirii punctului de vedere transmis de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, după cum a și prezentat domnul secretar de stat, a dat un punct de vedere favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, de asemenea, a avizat favorabil.

Membrii celor două comisii, după îndelungi dezbateri și analize, au analizat și au hotărât să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la raportul comun, și amendamente respinse, pe care le regăsim în anexa nr. 2.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Din partea Grupului USR, vă rog, doamna senator Dinică. După care, înțeleg, din partea Grupului PNL, domnul senator Cîțu.

Da?

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Doamna Silvia Monica Dinică:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit de foarte multe ori că Fondul Suveran este unul dintre punctele importante ale programului de guvernare. În cadrul Comisiei economice, proiectul de lege inițiat de către colegii noștri a fost de mai multe ori pe ordinea de zi, însă tot în cadrul... înainte de ședință a fost retras, pentru că reprezentanții Guvernului ne-au promis niște amendamente, amendamente care au venit ieri, cu câteva minute... de începerea ședinței.

Erau cam 30 de pagini de amendamente pentru un proiect de lege care, inițial, a avut 6 pagini și, evident, nu a fost timp de studiu în detaliu, pe fond, al acelor amendamente. Colegii inițiatori au menționat că nu este o soluție-minune și cred că de aceea era important să fi avut în comisie niște discuții pe fond și să putem dezbate real, și nu doar să primim niște considerații generale din partea reprezentanților Guvernului.

S-a menționat că s-a ținut cont de observațiile care s-au făcut în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Eurostat. Și, în cadrul materialelor primite, întâlnirea a fost undeva la începutul lunii februarie. Deci, dacă aceste amendamente s-au făcut, poate că ar fi fost timp suficient să fie și transmise comisiei, astfel încât să putem să avem o dezbatere reală.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Cîțu, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de elevi din Moinești, județul Bacău, Școala Generală „Ștefan Luchian”, la invitația domnului senator Dragoș Benea și a domnului senator Miron Smarandache.

Bine ați venit în Senatul României!

Domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru inițiatori, oricare dintre inițiatori, am două întrebări.

În primul rând, vedem o listă mai mică de companii față de cea originală, de 23 de companii față de 98, și aș vrea să întreb inițiatorii dacă își dau seama că prin transferul – și o să discutăm la dezbateri de acest transfer – acțiunilor de la... de unde sunt astăzi către Fondul Suveran, implicit, desființează Ministerul Energiei. Dacă își dau seama sau nu de acest lucru.

Și, în al doilea rând, aș vrea să știu dacă... M-am uitat la sursa de venituri și avem „venituri din tranzacționarea de instrumente financiare emise de alte entități”. În România, ca oriunde în Europa – și sunt curios ce au spus cei de la Comisia Europeană despre acest lucru și de asta revin la inițiatori –, tranzacționarea se face sub reglementarea dacă sunt..., depinde de piață: piața de credit – Banca Națională, piața de capital – ASF.

Nu am văzut nicăieri în acest proiect de lege mențiuni la ASF, aprobări sau faptul că va fi reglementat acest fond de ASF, deși văd în lege „venituri din tranzacționarea de instrumente”, înseamnă că există acest lucru acolo.

Mulțumesc.

Și, apoi, pot să revin la dezbateri sau când treceți la dezbateri.

Domnule senator,

Dacă tot sunteți aici, vă rog să interveniți și la dezbateri generale.

Inițiatorul a reținut întrebările, dacă răspunde acum, o să-l...

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș vrea, în primul rând, să spun că – și trebuie să fim foarte clari aici – se pare că Partidul Social Democrat nu a înțeles nimic din ce s-a întâmplat cu Legea salarizării unitare, prin modul în care am trecut acea lege a salarizării unitare – direct, foarte repede – prin Parlament, și astăzi stăm să corectăm ce nu s-a făcut atunci.

Avem un proiect de lege, FSDI, ale cărui amendamente – 40 de pagini de amendamente pentru un proiect de lege de 6 pagini – le-am primit cu o zi înainte de a le dezbate în cele două comisii reunite. Este imposibil și, sincer acum, nu cred că cineva poate să-și imagineze că am fi putut să avem o dezbatere reală pe aceste modificări, modificări care sunt, așa cum a spus și unul dintre inițiatori, mai mult de jumătate din proiectul de lege. Și puteam să începem dezbaterile despre companiile care sunt implicate aici. Despre CUPRU MIN, de exemplu, aș fi avut câteva întrebări: ce caută CUPRU MIN aici? O companie despre care știm că e mai mult pe pierdere decât pe profit. Dar să trecem peste asta.

Pentru mine... Să presupunem că sunt intenții bune în spatele acestui Fond Suveran de Investiții. Atunci, nu pot să trec peste faptul că este un Fond Suveran deținut de stat, dar care este în subordinea... și numirile se fac de Ministerul Finanțelor în conducere, iar strategia este avizată de acționari – stat, strategia investițională, și apoi aprobată de Guvern. Eu nu știu câți dintre inițiatori au avut vreodată vreo legătură cu economia de piață, cu investiții, și-au asumat vreun risc vreodată sau nu, dar atunci când acționarul este și cel care numește, și aprobă, și avizează, e foarte greu să ai o companie profitabilă și ca investițiile să nu fie risipite.

Și vreau să atrag foarte tare atenția aici asupra faptului că la strategia investițională este vorba și de obiectivele de randament și de risc. Sunt foarte curios dacă oamenii care au făcut această lege înțeleg ce înseamnă acest lucru: obiective de randament și de risc într-o strategie. Și apoi sunt aprobate de Guvernul României..., sunt avizate de Ministerul Finanțelor și, apoi, aprobate de Guvernul României.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Domnule senator Tánczos Barna, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna senator Crețu, doriți să interveniți?

V-am văzut că vă foiți și n-aș vrea să mă certați iar că nu vă dau cuvântul.

A, e în regulă. Mulțumesc. Domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ideea în sine este una, credem, bună. A înființa un fond de investiții care să creeze o punte de legătură între domeniul privat, piața privată și politicile guvernamentale credem că este un pas înainte și, în prima fază, măcar la prima Cameră, cu siguranță, credem noi, cei de la UDMR, că este de susținut.

De aceea UDMR va vota pentru această formă inițială a proiectului de lege, însă sunt ridicate foarte multe semne de întrebare și v-aș prezenta câteva nelămuriri ale noastre care, ori acum, în cadrul dezbaterilor generale, ori la Camera Deputaților, la Camera decizională, își vor găsi răspunsul cu siguranță.

A crea un fond de investiții care să lucreze pe o piață concurențială, unde acționează foarte multe companii de acest gen, a veni cu încă una care se supune strict principiilor, legilor, procedurilor pieței private cred că nu-și are rostul.

A veni cu un fond de investiții care va fi condus pe principiul conducerii corporatiste, unde investițiile se fac strict pe analize de risc, de profitabilitate, de randament nu cred că are prea mult sens, mai ales că art. 4 alin. (2) spune în această formă prezentată și propusă pentru aprobare că fondul va avea în vedere și strategiile sectoriale guvernamentale. Vorbim deci, probabil, despre un fond de investiții care nu mai lucrează strict pe principiul economiei de piață și încearcă să vină în ajutorul statului în implementarea unor programe și politici guvernamentale.

Dacă acest fond de investiții va colecta dividendele de pe piață, dacă acest fond de investiții va prelua, am înțeles, inclusiv rolul statului în privatizare, este o întrebare la care, cu siguranță, va trebui să răspundem la Camera Deputaților,

pentru că procesul de privatizare în sine este un proces complet distinct de administrare a unui fond de investiții. Și nu cred, sincer, că aceste decizii de privatizare, de vânzare de pachete de acțiuni, care sunt deținute acum de stat, trebuie mutate, decizia în sine, de la ministere, de la Guvern la un fond de investiții, chiar dacă politica și strategia de investiții a fondului se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Dacă acest fond va fi folosit pentru finanțarea unor programe ale statului, proiecte majore de infrastructură, programe sectoriale de anvergură, probabil că este o soluție foarte bună, mai ales dacă găsim și o soluție contabilă de a mai ascunde câteva dintre împrumuturile contractate de statul român prin acest fond de investiții și care nu vor fi expuse în rapoartele anuale cu privire la deficit și la gradul de îndatorare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PMP, intervenție.

Domnul senator Bădulescu.

Microfonul 2.

Până atunci doresc să vă informez că grupul de copii de la Școala generală „Ștefan Luchian” din județul Bacău, la invitația domnului Dragoș Benea și a domnului Miron Smarandache, se află la balcon și le spunem: Bine ați venit în Senatul României!

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Am ascultat și ceea ce a susținut colegul Șerban Nicolae privind proiectul de lege, și ce au susținut ceilalți colegi în legătură cu acest proiect și sunt câteva lucruri care ar trebui remarcate.

În primul rând, Senatul, astăzi, va bate, probabil, recordul de viteză în adoptarea unui proiect important. Dacă la Legea salarizării unitare am avut vreo patru-cinci zile, la alte legi importante am avut două-trei zile, pentru acest proiect avem o zi. A fost amendat substanțial, practic, proiectul inițial nu mai există, există un alt proiect transformat prin amendamente. Nu e normal, nu e firesc și fără să existe o dezbatere transparentă și extinsă pe un astfel de subiect mi se pare o forțare destul de mare. Nu e normal să se întâmple lucrul ăsta. Cred că toate actele normative trebuie votate la timpul lor și amendate la timpul lor. Nu știu dacă nu cumva a existat posibilitatea de a se prelungi termenul de adoptare tacită, pentru că s-au mai văzut alte acte normative, datorită complexității; cred că asta putea fi o soluție.

În fine, pe de altă parte, pe lângă această critică care poate fi adusă modului în care s-a venit în fața plenului cu un astfel de proiect, criticile legate de mecanismele economice pe care le impune acest proiect de lege sunt extrem de importante. Din nou discutăm, juridic vorbind, de derogări de la acte normative aflate în vigoare și de la uzanțele comerciale, dacă doriți să mă exprim așa, în ceea ce privește această situație a fondului.

Pe de altă parte, nu dăm o soluție în această lege. Ce vor face companiile ale căror fonduri sunt luate și puse în..., duse în acest fond național de investiții? Ce vor face acele companii, ce vor face fără banii care pleacă dintr-un loc și ajung în altul? Vă spun eu ce se va întâmpla. Vor fi lipsite de viitoare investiții sau cel puțin le vor fi diminuate investițiile. Deci creăm un fond de investiții ca să diminuăm puterea de investiție a acelor companii. Paradox. Un mare paradox.

Pe de altă parte, sunt amendamente admise care nu reglează în niciun mod ceea ce dorește să facă acest fond de investiții.

Cred că există în spatele acestui proiect de lege o altă modalitate de a devaliza ceea ce a mai rămas în România, motiv pentru care PMP va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, rog inițiatorul să răspundă în scris întrebărilor adresate de domnul senator Cîțu.

Doriți să faceți o precizare?

Vă rog, domnul..., inițiatorul... În numele inițiatorilor, domnul Șerban Nicolae. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție argumentele împotrivă, tocmai în spiritul deschiderii și al echilibrului. Așa cum am spus, n-am pretenția că am găsit o soluție miraculoasă sau unică.

În ceea ce privește urgența adoptării, vă informez respectuos că suntem la limita maximului prevăzut de Constituție, respectiv la 60 de zile. A fost o dată prelungit. Mai mult de atât nu putem trece decât dacă aveți ceva împotriva procedurii constituționale. N-am nimic împotriva unor inițiative de revizuire. Am văzut mulți păreriști în materie de interpretare și aplicare a dispozițiilor constituționale, de aceea consider că este un exercițiu util al libertății de opinie să faceți propuneri constructive.

Pe de altă parte, aș fi vrut să văd că toate aceste preocupări pe care le apreciez, cel puțin pe unele dintre ele, la modul cel mai serios, ca fiind consistente și concludente, să le văd în spațiul public.

Am văzut în dezbaterile din spațiul public proiecte de lege în materie penală care nu fac obiectul dezbaterii parlamentare, temeri și îngrijorări exprimate de diverse autorități, mai mult sau mai puțin competente, dar n-am văzut dezbateri pe acest proiect care este depus încă de anul trecut și cu care puteam să intrăm în dezbateri constructive, amendamente, argumente pro și contra, să ne apropiem de o soluție îmbrățișată de cât mai mulți colegi. De aceea, în ceea ce privește urgența de reglementare, vă rog să observați că ne-am întins la maximul prevăzut de Constituție și mă opresc aici cu explicațiile pe acest subiect.

În privința lucrurilor semnalate de domnul senator Cîțu, sunt convins că Domnia Sa cunoaște cu precizie, mult mai bine decât mine și mai aprofundat, principiile Convenției de la Santiago din 2008 privind fondurile de investiții, fondurile suverane de investiții. De aceea o bună parte din problemele ridicate și-ar găsi acolo soluțiile, ca să nu lungim foarte mult dezbaterea pentru care nu mai avem timp la dispoziție.

În ceea ce privește lista societăților, aș vrea să fac precizarea că am enunțat un principiu. Situațiile sunt diferite la aceste societăți și companii naționale la care statul este acționar unic sau acționar majoritar. Și situația participațiilor statului este diferită, și situația lor economico-financiară, și situația de piață, și prezența în cadrul activității economice concurențiale. De aceea, oricând, o dezbatere cu privire la lista societăților care participă la constituirea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții este deschisă, fără ca cineva să poată emite vreodată pretenția că a găsit unica soluție cu privire la identificarea acestor companii. Ele pot face obiectul analizei și al deciziei, de la caz la caz. De altfel – și aici fac o precizare cu caracter general, răspunzând unor întrebări – există o perioadă de tranziție și există obligativitatea Guvernului de a emite o hotărâre prin care să fie reglementate toate aceste chestiuni ce țin de acordul fin al transferului de participații de la diversele entități pe care le administrează în numele statului român la acest moment către Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, urmând ca toate aceste chestiuni să fie reglate în detaliu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, domnule senator, pentru scurta intervenție și pentru precizări.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiei este de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport, și un amendament respins, care se regăsește în anexa nr. 2 la raport.

Totodată, în anexa nr. 3 la raport se regăsește modificată lista pachetelor de acțiuni care constituie aport în natură la capitalul social inițial al FSDI, potrivit amendamentului admis de la punctul 16 de la anexa nr. 1 la raport.

Proiectul de lege este organic.

Înainte de toate, înainte de a supune votului dumneavoastră, de a fi intervenția pe amendamentul respins,

- Dintre amendamentele respinse, un singur amendament. Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul, autorul

- amendamentului.

- Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Înainte de a da citire amendamentului, aș vrea să fac o singură remarcă. Eu credeam că inițiatorii știu că această formă a Fondului Suveran de Investiții nu respectă niciunul dintre criteriile aprobate la Santiago sau, mai departe, la Kuwait, deci, din păcate, nu se duce acolo, sunt alte criterii acolo, mult mai drastice.

Revenind la amendament – și îmi pare bine că domnul senator Șerban Nicolae are deschidere pentru propuneri constructive și care să facă acest proiect de lege mai bun –, după articolul 2, se introduce un nou articol, art. 3, care va avea următorul cuprins: „Strategia FSDI se aprobă de către Guvern.”

De aici am scos cuvântul „investițional”, pentru că ați spus mai devreme de ce „investițional” nu ar trebui să fie aici, având în vedere că există avizul acționariatului, care înseamnă Ministerul Finanțelor, Guvernul este în aceeași... în același grup, deci e ca și cum strategia de investiții n-ar fi decisă de managementul acestui Fond Suveran de Investiții, ales pe criterii de competitivitate și doar de Guvern.

Deci acesta este amendamentul. Strategia FSDI se aprobă de către Guvern și este corelată cu un set de indicatori de performanță pe termen mediu și lung care vizează, fără a se limita la, următoarele: dezvoltarea infrastructurii în România, crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și a noilor tehnologii, creșterea capitalului uman pe termen lung și creșterea competitivității economice românești, economiei românești.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins.

Înainte de a supune votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de elevi de la Școala gimnazială din localitatea Mireșu Mare, din județul Maramureș, la invitația domnului senator Iustin Talpoș. Le spunem: Bine ați venit în Senatul României!

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare, a liderilor, lista de vot.

Continuăm dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 36 al Legii nr. 241 din 2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, republicată (L40/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu există dintre inițiatori nimeni.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Nicolae Tudose, secretar de stat, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, da?

Vă rog.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de apă și canalizare în sensul ca utilizatorii din imobilele de tip condominiu să nu mai plătească apa meteorică, apa pluvială.

Guvernul susține inițiativa legislativă, cu amendamentele propuse și admise în Comisia pentru administrație și organizarea teritoriului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație publică, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședința din data de 6 martie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru dezbatere supune spre dezbatere...

Comisia de administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Mazilu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Sigur că inițiatorii au avut în vedere, atunci când au propus această inițiativă, faptul ca populația să nu mai plătească apă pluvială.

Din păcate însă, în forma în care a fost prezentată această inițiativă, nu ar fi putut fi aplicată din două motive.

O dată pentru faptul că – și regret că inițiatorii n-au ținut cont de acest fapt – unitățile administrativ-teritoriale din România, multe dintre ele, sunt angajate în proiecte europene pe apă și canalizare și prin operatorii de apă canalizare contractele semnate de aceștia prevăd și niște obligații de tarifare, în care există și tariful pentru apa pluvială, pe de o parte, și nu s-ar fi putut renunța la acest tarif, iar, pe de altă parte, autoritățile publice locale nu puteau fi obligate să suporte din bugetul propriu acest tarif.

Prin intervențiile avute în cadrul Comisiei de administrație publică, practic, cele trei articole, cele trei alineate propuse de inițiatori au fost eliminate și, ținând cont și de punctul de vedere al Guvernului, s-au introdus două noi alineate care, începând de acum înainte, permit unităților administrativteritoriale să suporte, să scutească de această taxă populația, în măsura în care bugetul local le permite acest lucru.

Deci creăm astfel cadrul legislativ prin care UAT-urile pot suporta plata acestei taxe, dacă au aprobate aceste bugete.

Din acest motiv și pentru că s-au făcut aceste schimbări fundamentale în proiectul inițial în Comisia de administrație publică, Grupul PSD va susține și va vota pentru raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pe ordinea de zi...

Numai puțin. Înainte de a ajunge la punctul 3 de pe ordinea de zi, voi supune votului, tot la punctul 2, propunerea legislativă.

La punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 5 al Ordonanței Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (L44/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 10.

Vă rog. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Vă mulțumesc.

În prezent, în inițiativa legislativă se propune completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local.

Vă facem cunoscut că, în acest sens, Ministerul Sănătății a inițiat și a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 privind administrarea unităților sanitare de interes județean, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 967 din 6 decembrie 2017.

Față de cele menționate mai sus, apreciem că inițiativa legislativă a rămas fără obiect, astfel încât Ministerul Sănătății nu susține propunerea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru punctul de vedere.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, domnul președinte.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru raport.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 6.03.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru sănătate a dat aviz negativ. Deci Guvernul nu susține. Legea are caracter... Nu, este ordinară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune (L56/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

În numele inițiatorilor, domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul?

Între 5, 6 și 7, vă alegeți dumneavoastră. Microfonul 2.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Asta ca să nu fac prea mult drum pe jos, că nici dumneavoastră nu vă deplasați, așa că eu încerc să reduc rutele.

În... Acest proiect legislativ vine în spiritul ideii de a așeza acest sistem al ajutoarelor pentru persoanele cu venituri mici, care beneficiază de ajutor de la stat, în sensul de a așeza... a le da o ocupație, ocupație care să ajute în același timp comunitatea.

Este evident că prin legile privind ajutorul social și ajutorul de... privind venitul minim de incluziune sunt... persoanele ar trebui să presteze o muncă în folosul comunității. Această muncă trebuie să fie utilă comunității și, în acest sens, proiectul de lege vine și propune ca această muncă, acest ajutor să fie prestat în cazul... în cadrul ideii de serviciu voluntar pentru situații de urgență, în conformitate cu dispozițiile legale.

Asta era propunerea legislativă. Urmează să vă rog să o votăm în forma în care a fost prezentată.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mircea Mergeani, secretar de stat, de la Ministerul Muncii.

Microfonul 10.

Vă rog, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Guvernul nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, pentru considerentele care deja au fost expuse în cadrul Comisiei de muncă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicea Mergeani. Scuze că am greșit numele. Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru, microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 196/2016 și, în urma dezbaterilor, s-a ajuns la concluzia de a adopta un raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea este ordinară.

Precizez că avem avize negative de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnul senator Bădulescu, dar înainte doamna senator Hărău.

nici când s-a încercat reducerea numărului de posibilități ca o persoană asistată social să refuze un loc de muncă. Acum văd că nu se poate când persoanele asistate social sunt obligate să participe la serviciul voluntar pentru situații de urgență, să-și ajute concetățenii în momentul în care există dezastre naturale, în momentul în care oamenii bătrâni rămân înzăpeziți, în momentul în care există inundații sau alte asemenea calamități. Niciodată nu se poate să punem la muncă beneficiarii de ajutoare sociale, doar să mimăm, prin intermediul primăriilor, că au participat, că și-au efectuat orele, fiind pontați din burtă de nu știu ce funcționăraș care stă în spatele unui birou. Trebuie schimbat acest principiu, trebuie regândit cadrul legislativ și dacă inițiative de acest gen, care tind să schimbe o mentalitate deja învechită, un cadru legal deja expirat, sunt respinse pe ideea că nici Consiliul Legislativ sau nici ministerul nu au înțeles principiul, nu au înțeles intenția inițiatorilor, este o chestiune care, din punctul meu de vedere, nu ne face cinste.

Proiectul de lege vine pe un principiu extrem de simplu. Atâta timp cât sunt scoși la muncă, beneficiarii de ajutoare sociale pot să fie instruiți și utilizați în serviciul voluntar de situații de urgență.

Toată lumea s-a speriat și a spus: Domnule, că, aici, legea...

Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În numele Grupului Partidului Național Liberal din Senat, apreciem ca utilă și foarte necesară inițiativa colegilor și suntem favorabili votului pentru adoptarea proiectului de lege așa cum a fost el prezentat.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnule senator Bădulescu, vă rog. Microfonul 2, da?

Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Crețu, doriți să interveniți? N-am fost atent în partea dreaptă a sălii.

Nu sunt.

Este a nu știu câta oară când vin la microfonul nr. 2 din Senat și încerc să vă conving pe dumneavoastră, majoritatea parlamentară, că trebuie făcut ceva în ceea ce privește beneficiarii de ajutoare sociale, fie că discutăm de venitul minim garantat, fie că discutăm de ajutor social în sensul Legii nr. 416.

Nu s-a putut în variante anterioare, pe propuneri anterioare, pentru că – vezi Doamne – susținerea ministerului a fost aceea că nu putem accepta variantele propuse, deoarece se discută de muncă forțată. Departe de realitate intenția legislativă pe acea problemă. Nu s-a putut

Domnule senator! Domnule senator!

Vă rog să vă pregătiți să concluzionați.

O să concluzionez atunci când doresc eu, domnule președinte, pentru că eu și așa ies rar la microfon, dar v-aș ruga să mă ascultați, că nu spun prostii, spun niște realități pe care, poate, dacă le repet suficient de mult, o să le înțeleagă până la urmă fie Guvernul, fie colegii de la putere, încât să schimbăm odată acest sistem.

Suntem la dezbateri generale...

Da, suntem la dezbateri. Și atâta timp cât dumneavoastră încercați să-mi limitați cuvântul, asta chiar mă deranjează. Eu niciodată n-am venit la microfonul ăsta să bat câmpii, cum fac alți colegi.

N-am văzut mai devreme, la proiectul anterior, că i-ați tăiat cuvântul domnului Șerban Nicolae, care a vorbit jumătate de oră.

Mulțumesc.

Doar o scurtă intervenție. Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului PSD, da?

Domnule senator Rotaru, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că activitatea de voluntariat presupune realizarea unei opțiuni din partea celui care dorește să întreprindă o anumită acțiune în cadrul serviciilor de voluntariat. Termenul de voluntariat contrazice flagrant, pe logică simplă, obligativitatea de a face ceva. Este o primă chestiune care nu este lămurită.

Pe de altă parte, voluntariatul presupune o anumită, dacă vreți, specializare, mai mult sau mai puțin strictă pe un domeniu, o pregătire în a interveni pe o problemă sau alta atunci când apar situații de criză sau de urgență. Or, pe cale de consecință, nu poți adopta un act normativ care să presupună obligația celui care primește acest venit de incluziune de a efectua o anumită operațiune în cadrul serviciilor de voluntariat fără să aibă pregătirea, calificarea necesară, instruirea necesară pentru a interveni, pentru că apar alte consecințe și riscuri.

Acesta este principalul motiv pentru care am dat un raport de respingere în urma dezbaterilor și lucrurile trebuie privite ca atare, pentru că cei care primesc această indemnizație au obligația de a presta un număr de ore în cadrul comunității respective.

Mulțumesc.

Deci pentru acest motiv am adoptat raportul.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnișoara senator Presadă, vă rog, interveniți? Microfonul 2.

Mulțumesc mult.

O intervenție foarte scurtă.

Vreau să vă spun că apreciez activitatea domnului senator Bădulescu, este un om care a fost constant preocupat de situația oamenilor care primesc ajutor social.

Cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra situației acestor oameni. Până la urmă, ceea ce ne dorim nu este să-i pedepsim pentru că primesc acest ajutor social, ci să găsim împreună modalități prin care ei să nu mai aibă nevoie de ele.

În situația acestei propuneri legislative..., la prima vedere, ea pare o soluție de bun-simț, acești oameni, într-adevăr, să poată presta acest gen de muncă, de intervenții în situații de urgență. Pe de altă parte însă, faptul că aceștia s-ar putea expune la rândul lor unor riscuri în cadrul acestor situații de urgență, de intervenție, totuși nu ne absolvă pe noi de această responsabilitate a de a-l proteja atât pe cel care intervine, cât și de a ne asigura că intervenția în situații de urgență se face conform unor proceduri și la anumite standarde.

Din motivul acesta, Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România se va abține la votul pe marginea acestei propuneri legislative și anunț că suntem deschiși în continuare să discutăm despre soluții care să-i ajute pe acești oameni.

Până la urmă, dacă ei nu ajung să presteze aceste munci în folosul comunității, nu este vina lor.

Cred că ar trebui ca autoritățile responsabile să intervină și să facă ceea ce trebuie pentru ca Legea privind venitul minim garantat sau venitul minim de incluziune să se aplice de la un capăt la celălalt, adică încă de la început, atunci când potențialul beneficiar vine să-l ceară, și până la final, când el primește acest ajutor, și trebuie controlat, ajutat și așa mai departe.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Motiv pentru care declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din localitatea Predeal, județul Brașov – nu, domnule Dunca? –, la invitația domnului senator Dunca și a domnului senator Orțan.

Bine ați venit în Senatul României! ( _Aplauze.)_ Continuăm dezbaterile.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 4 din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (L33/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă prevede extensia numărului de zile în care un zilier poate presta activități pentru același beneficiar, de la 90 de zile la 180 de zile, pentru domeniile agricultură și silvicultură.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnule senator Rotaru, vă rog.

Microfonul 7.

Domnule președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această propunere legislativă și a adoptat un raport de admitere a inițiativei, având în vedere faptul că se impune în domeniul agriculturii și silviculturii o asemenea măsură.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții?

O singură intervenție, înțeleg.

Domnule senator Baciu, din partea Grupului PMP, microfonul central, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Am apreciat această inițiativă legislativă de la bun început deoarece încearcă și chiar reușește, prin adoptarea ei, dacă astăzi se aprobă, să rezolve o problemă care apare mai pregnant în sectorul de activitate agricol și în cel forestier.

Faptul că se prelungește la dublu, de la 90 la 180 de zile, dă posibilitatea ca cei care prestează aceste munci să aibă un cadru legislativ corect și să nu mai fie supuși unor greșeli legislative din punctul de vedere al Codului muncii.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere că la ora 13.00 avem un plen comun, voi supune votului dumneavoastră încheierea programului de lucru și doresc să anunț membrii Biroului permanent că, imediat după acest vot, ne vedem la Salonul Alb, pentru o ședință a Biroului permanent.

Cu 64 de voturi pentru, 3 abțineri, 6 voturi împotrivă, modificarea programului de lucru a fost aprobată.

Ne vedem la ședința Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085096]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 68/2.V.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei