Stenogramă plen

## Bună dimineața, distinși colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 6 martie 2019, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ganea Ion, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Interesul național este mai presus de campania electorală”.

Au rămas mai puțin de trei luni până la alegerile europarlamentare din luna mai. De la aderarea României la Uniunea Europeană, aceasta este a patra oară când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European. Iar scrutinul din acest an este cu atât mai important cu cât România exercită în acest moment președinția rotativă a Consiliului Europei, deci răspunde direct de buna organizare a întregului proces electoral european. Și anul acesta problemele de securitate sunt mai complicate decât până acum, dar esențiale pentru garantarea unui proces electoral corect.

Între timp, Guvernul a demarat deja acțiunile pregătitoare. Încă de la jumătatea lunii februarie au fost stabilite reglementările cu privire la garantarea organizării în mod liber, corect și sigur a alegerilor europarlamentare, prin măsuri de prevenire și combatere a fraudelor electorale, prin asigurarea securității cibernetice și a protecției datelor cu caracter personal prelucrate în context electoral. Săptămâna trecută Executivul a aprobat alte măsuri privind organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare. Este vorba despre diverse „mărunțișuri”, cum ar fi modelul, dimensiunile, condițiile de tipărire și de gestionare, precum și cele de utilizare a timbrului autocolant, modelul de buletin de vot, modelul de liste electorale și cel al ștampilelor birourilor electorale, respectiv al celor cu mențiunea „VOTAT”.

Au fost stabilite, de asemenea, alte detalii, cum ar fi atribuțiile și sarcinile care revin Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătății, Institutului Național de Statistică, Serviciului de Telecomunicații Speciale, prefecților și primarilor în pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European din acest an.

Au fost aprobate bugetul și cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, iar Ministerul Afacerilor Externe

a activat rubrica „Alegeri europarlamentare 2019”, unde cetățenii români care intenționează să voteze la secțiile de votare care vor fi organizate în afara țării pot regăsi informații de interes privind procedura de votare în străinătate, atribuțiile Ministerului Afacerilor Externe, actele normative în vigoare aplicabile la alegerile din 26 mai 2019.

Între timp, săptămâna trecută plenul Parlamentului României a numit prin vot noul președinte al Autorității Electorale Permanente, iar la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost efectuată tragerea la sorți a celor cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție membri ai Biroului Electoral.

Ce ne mai trebuie acum pentru ca factorii responsabili de buna desfășurare a alegerilor europarlamentare să treacă într-o nouă etapă concretă a pregătirilor? Este nevoie ca Legea bugetului de stat pe 2019 să fie promulgată și să intre în vigoare. În loc de aceasta, Președintele României a ales să conteste legea la Curtea Constituțională și să blocheze buna derulare organizatorică a procesului electoral la nivel național.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Unora dintre dumneavoastră și membrilor Guvernului pe care îl susțineți iar vi s-a făcut dor să vă jucați cu dinamita și cianurile prin pădurile, munții și apele României. Din nou vreți să ne convingeți că aruncarea în aer a istoriei și a culturii reprezintă interes public național, că otrăvirea apelor ar fi o investiție în sănătate, că exproprierile în interes privat ar fi literă de lege ori că încălcarea drepturilor cetățenilor români, începând cu dreptul de proprietate, le-ar aduce bunăstare.

Am citit cu mirare noul proiect al Legii minelor, pus în consultare publică de Guvernul Dăncilă luna trecută. Spun „cu mirare” pentru că, după tot ce ați dovedit că sunteți în stare să faceți în ultimii doi ani, tot îmi este greu să înțeleg aroganța, iresponsabilitatea, incompetența ori mârșăvia de a reveni cu o lege care nu doar copiază legea specială de dinamitare a Roșiei Montane, care a scos zeci de mii de cetățeni în stradă în toamna lui 2013, ci o duce la noi cote de cinism și abuz.

Stimate colege și stimați colegi din Parlament,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Vă reamintesc un foarte scurt fragment din Proclamația de la Câmpeni, citită și asumată public de mii de locuitori ai Apusenilor pe 19 octombrie 2013: „Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tuturor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin pentru a fura ce este al nostru ori pentru a distruge resursele naturale și istorice de care depinde viața noastră. Fericirea și bunăstarea nimănui nu se pot baza pe nefericirea și sărăcirea semenilor săi.”

Nu ignorați acest mesaj! Vă recomand să renunțați la noul proiect al Legii minelor până nu e prea târziu. Lupta pentru a stopa dinamitarea istoriei, culturii și viitorului României, pentru salvarea apelor și munților acestei țări de asaltul buldozerelor și al cianurilor nu e doar un drept, ci și o obligație, o luptă pe care mi-am asumat-o, la fel cum și-au asumat-o zeci și sute de mii de cetățeni români.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați deputați și senatori,

Doamnelor și domnilor,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Apostolatul basarabean al ardeleanului Onisifor Ghibu”.

Zilele acestea s-au împlinit 30 de ani de când în Chișinăul aflat încă sub ocupație neo-bolșevico-rusă și după aproape cinci decenii de categorică interdicție a scrierii latine a fost difuzat primul ziar românesc basarabean cu caractere latine – „Glasul”. Spun „difuzat” pentru că prima ediție a „Glasului” a fost tipărită la Riga, iar cea de-a doua la Vilnius, în țările baltice, surorile noastre credincioase de lagăr sovietic. În 1989, la Chișinău, în capitala RSS Moldovenești, cu o populație majoritar românească, nu exista pe atunci nicio imprimerie care să dispună de tipar cu litere latine.

Dăm timpul cu peste un secol înapoi, la 1917, anul deșteptării masive a Basarabiei, și descoperim aceeași situație, dovadă că regimurile rusești, țarist și sovietic, erau hotărâte să înece latinitatea noastră românească în oceanul lor slav. În acel an de război și de mari frământări militare, politice și sociale, o tiparniță cu caractere latine a ajuns la Chișinău grație ardeleanului Onisifor Ghibu. A reușit ca prin minune și a fost o primă rază de lumină peste un secol de obscurantism și de rusificare forțată.

Ardeleanul Onisifor Ghibu, la personalitatea căruia ne vom referi în continuare, a ajuns în Basarabia în 1917, purtat de iureșul războiului. Refuzul de a se înrola în armata austro-ungară și condamnarea la moarte, drept consecință, refugiul la București și, de acolo, la Iași, după ocuparea capitalei, l-au apropiat de Basarabia. O cunoștea doar din auzite, dar, de cum a trecut Prutul, în decembrie 1916, și a revenit apoi, la 12 martie 1917, imensa lui energie de intelectual desăvârșit și de patriot român a fost adusă în serviciul provinciei rusificate și al cauzei deșteptării naționale a Basarabiei.

În prima jumătate a anului 1917, procesul deșteptării era aproape inexistent; Basarabia era o provincie muscălească în cea mai deplorabilă stare. Din diverse cauze, țărănimea și boierimea credeau în „tătuca țarul”, pentru că țarul, precum le inocula biserica, era trimisul lui Dumnezeu pe pământ. Un cercetător al operei ilustrului pedagog ardelean, domnul Marian Radu, notează în prefața la lucrarea analitică a lui Ghibu „De la Basarabia rusească la Basarabia românească”: „Ideea pe care Onisifor Ghibu o susține cu argumente temeinice este aceea că nu starea economică sau neantizarea politică în imensitatea Imperiului Țarist erau obstacolele majore în recuperarea Basarabiei, ci înstrăinarea de propriile origini, disoluția până la anularea conștiinței de neam, de apartenență la o cultură specifică, rezultat al unei evoluții seculare.”

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD. Iar ulterior vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Doamna președinte, Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi: „Marcu Dumitru, primarul comunei Găujani din județul Giurgiu, crede că viitorul poate fi prevestit!”.

Comuna Găujani, situată în extremitatea sud-vestică a județului, pe malul stâng al Dunării, la limita cu județul Teleorman și la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, pe drumul național 5C, care leagă Giurgiu de Zimnicea, are o populație în scădere, de 2.513 locuitori, cu o medie de vârstă înaintată. 80,9% dintre locuitori sunt români, care trăiesc alături de o minoritate de 14,13% locuitori romi, majoritatea acestora ortodocși – 90,17%, dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea – 2,98%, și creștini după evanghelie – 2,03%.

Din 1981, Marcu Dumitru lucrează la Primăria din Găujani. Este de profesie contabil, deci aparent nesentimental, ar putea spune cei care nu-l cunosc. Acum primar, a trecut aproape prin toate funcțiile existente în cadrul primăriei; știe absolut totul despre administrația locală,

dar știe la fel de bine ce să facă în comună, trecând de la indiferență și resemnare la proiecte care le fac viața mai frumoasă, pentru ca cetățenii să beneficieze de un suflu nou.

Îndemnul concetățenilor săi și convingerea că mult mai multe obiective folositoare întregii comunități merită să fie împlinite, dar mai ales capacitatea sa de observare și de ascultare corectă a problemelor cetățenilor l-au condus în 2012 la decizia să candideze pentru funcția de primar. Este primarul comunei Găujani din 2012, când, candidând din partea PNL, a fost ales cu 53,95%.

În anul 2016 a câștigat alegerile locale cu 55,71%, candidând din partea Partidului Social Democrat, pentru că cetățenii au înțeles că primarul împreună cu salariații din aparatul de specialitate al primarului acționează în folosul comunității. Este motivul pentru care și actualul consiliu, compus din 11 consilieri, a fost ales în 2016 cu 54,33% din voturi exprimate pentru PSD: 7 consilieri locali sunt de la PSD, doi de la PNL, un consilier de la Partidul Mișcarea Liberală și unul provine de la ALDE.

Mulțumim, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi, conform anunțului anterior. Și ulterior se pregătește domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața din nou, distinși colegi!

Obiectul declarației politice de astăzi: „Investiții record într-o singură lună în județul Botoșani: 10 milioane de euro pentru 11 obiective de investiții în nouă localități”.

## Stimate colege și stimați colegi,

În luna februarie a acestui an, în județul Botoșani au fost demarate 11 obiective de investiții în nouă localități, în valoare de peste 10 milioane de euro. Ne respectăm astfel angajamentele față de botoșăneni, așa cum am promis atunci când le-am cerut votul de încredere.

La minciunile și manipulările repetate venite din partea PNL că nu se fac investiții în județul Botoșani sau că beneficiază doar primarii PSD le răspundem cu fapte concrete din teren. În 2019, în luna februarie, avem în Botoșani investiții pentru care urmează să înceapă lucrările pentru modernizarea infrastructurii rutiere și a unităților școlare, construcția de rețele de apă și canalizare, reabilitarea de cămine culturale și ridicarea de săli de sport. Din cele nouă localități în care vor începe lucrările, în trei sunt primari PSD, în patru localități sunt primari de la PNL și în alte două localități doi primari independenți. Așadar, orice persoană de bună-credință poate să constate că nu există niciun criteriu politic pentru aprobarea finanțărilor, care au fost promovate de Guvern în acord cu nevoile reale ale fiecărei comunități locale.

Obiectivele de investiții sunt realizate prin Programul național de dezvoltare locală, inițiat de PSD în 2012, dar și prin Compania Națională de Investiții și prevăd:

– construcția a două săli de sport în comuna Mitoc, respectiv în comuna Stăuceni;

- modernizarea și extinderea Liceului „Dimitrie Cantemir”

- din Darabani;

- reabilitarea drumurilor sătești din comuna Vârfu

- Câmpului, comuna Leorda și comuna Coșula;

- asfaltarea drumului principal și construirea a 12 podețe

## Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele de astăzi: „Unele aspecte ale învățământului preșcolar, o invitație la dezbaterea despre noua Lege a educației”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cineva din exterior care ar fi participat la dezbaterile din Parlament din actuala legislatură, care ar analiza ceea ce apare zi de zi în mass-media cred că ar fi frapat de înclinarea pe care o are societatea românească în a se apleca asupra domeniului justiției. Chiar dacă sunt de acord că avem de-a face cu un subiect important, eu am să afirm în continuare că proporția nu este cea corectă și felul în care domenii precum educația, cercetarea, sănătatea par să fie trecute în plan secund nu este normal.

În această idee și considerând cazul domeniului educației, apar în prezent multe discuții privind o nouă Lege a educației naționale. Este contextul în care vine și declarația mea de astăzi, cu câteva remarci privind învățământul preuniversitar.

Dincolo de nevoile de angajabilitate ale tinerilor din această țară, de reforma învățământului profesional, de schimbările în privința bacalaureatului, cred că trebuie să ne concentrăm și pe un aspect care poate părea mai puțin important la prima vedere: primele niveluri de educație, educația timpurie, învățământul preșcolar și antepreșcolar. Cred că unele aspecte deficitare pentru formarea tinerilor, inclusiv analfabetismul funcțional, de acolo trebuie să începem să le combatem. Trebuie să învățăm să ne adaptăm la nevoile actuale ale copiilor, născuți integral într-o lume a tehnologiei și a interactivității instantanee, iar pentru asta avem nevoie de cadre didactice extrem de bine pregătite, care să poată face față noilor cerințe, avem nevoie de sedii bine dotate și care să permită cultivarea creativității copiilor. E momentul să renunțăm la tradiționalul învățământ prin repetiție, memorare și reproducere și să introducem un sistem cooperativ în învățământ, în care educatorii și profesorii să fie parteneri în procesul de educație, iar asta chiar din primele forme ale învățământului. Nu trebuie să judecăm prea aspru vechiul sistem. La momentul lui a fost responsabil de elita intelectuală de astăzi a țării, ale cărei existență și valoare, indiferent de culoarea politică, nu putem să le negăm. Doar că nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea din țările vestice, în primul rând din cauza înapoierii aduse de comunism, dar și din cauza lipsei de viziune a celor care ne-au condus destinele.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică se numește „Prea săraci să locuim la oraș”.

Declarația politică de astăzi pleacă de la o realitate care speram să se schimbe în urmă cu ani de zile, când foarte multe comune din țară au început să ceară să devină orașe. Și mare parte din ele au devenit. Părea atunci că este începutul unui proces de dezvoltare obligatoriu pentru o localitate care trece în categoria administrativă superioară.

Ei bine, aflați că, ajunși în prezentul plin de noroaie, fără canalizare, fără apă curentă sau încălzire altfel decât cu tradiționala sobă pe lemne, orășenii cer să redevină țărani. Este cazul mai multor localități din țară, inclusiv din Oltenia, care a trimis miniștri în Guvern. Nu a adus vreun plus acest amănunt în viața oltenilor. Din contră, au fost amăgiți cu un viitor luminos marca PSD, pe care nu l-a mai livrat nimeni.

Orașul Potcoava, din județul Olt, așteaptă un referendum prin care locutorii să-și exprime voința în legătură cu orașul lor. Presa a expus deja părerea fermă a mai multor potcoveni: nu mai vor taxe de oraș și confort de țară, nu mai vor să fie orășeni doar în buletine. Este incredibil că, la 15 ani de când Potcoava a devenit oraș, lucrurile au rămas neschimbate, iar trecerea timpului nu i-a adus pe localnici în civilizația urbană. Din contră, au devenit mai săraci, împovărați fiind de taxele și impozitele mai mari, trăind în aceleași condiții, fără un confort minim.

Trecerea de la oraș înapoi la sat, cu tot regresul pe care-l simbolizează, reprezintă adevărata față a României. Localitățile din mediul rural înregistrează decalaje uriașe față de mediul urban. Noroaiele reprezintă laitmotivul ruralului românesc, spre deosebire de imaginea idilică pe care prim-ministrul Viorica Dăncilă a încercat să o descrie de curând. Agricultura și creșterea animalelor sunt singurele care îi mai țin în viață pe orășenii care vor să revină la statutul de sat și comună; speranța în creșterea nivelului de trai a murit de mult, iar titulatura de „oraș” nu le-a adus nimic bun. Emblematică pentru aceste localități rămâne toaleta în curte, indiferent că vorbim despre gospodăriile private sau despre școli, grădinițe, dispensare. Suntem în anul 2019, deținem președinția Consiliului Uniunii Europene și vom dezbate în Parlament, alături de chestiuni ce țin de acest statut special, și trecerea mai multor localități din România de la statutul de oraș înapoi la cel de sat. Să reținem această imagine în oglindă a aceleiași Românii.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion. Se pregătește doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președintă de ședință. Stimați colegi, Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Politicianism electoralist sau democrație?!”.

În teorie, regimurile democratice pun în operă voința majorității membrilor societății, iar identificarea voinței majorității se face prin votul liber exprimat de cetățeni în alegeri și referendumuri. În teorie, democrația arată bine, sună frumos, e fascinantă. În realitate însă, cele mai multe lucruri se complică. Pe nesimțite, prin tot felul de manevre incorecte, în unele țări, inclusiv la noi, democrația ideală ia uneori forma celei mai înșelătoare și nocive pseudodemocrații, ca să nu mai spunem „dictaturi”, fiindcă poate ar fi prea mult. Unii mai „filozofi” ar spune că idealul de aceea este ideal, fiindcă nu poate fi atins. Dar adevărul e că numai în măsura în care comunitățile umane reușesc să conserve avantajele sistemului democratic și virtuțile democrației pot asigura concetățenilor un standard înalt de civilizație și bunăstare.

Din acest punct de vedere, nu numai societatea românească actuală, ci și comunitatea europeană trăiește în plin paradox. Cu cât se clamează mai mult respectarea valorilor și a principiilor democratice, cu atât mai intense și mai numeroase sunt atacurile fățișe la democrație, excesele autoritariste, lipsa de transparență și de onestitate a demersurilor unor înalți oficiali sau ale unor instituții.

În acest context, întrebările pe care și le pun tot mai mulți concetățeni sunt nu numai îndreptățite, ci și realmente legitime și necesare. Ei se întreabă, de pildă, dacă e corect și normal ca un candidat la cea mai înaltă magistratură în stat, precum președinția statului, în loc să-și prezinte public bilanțul mandatului avut, cu reușitele și nereușitele sale, pentru a dovedi seriozitate și asumare, în vederea solicitării unui nou mandat, să impună în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în locul bilanțului de mandat exercitat, un așa-zis referendum pentru transformarea Parlamentului tradițional din unul cu două Camere într-o garsonieră. Sau dacă e normal, firesc și democratic ca alt candidat la aceeași demnitate să ocolească sfidător și arogant necesara dare de seamă către națiune despre rezultatele primului său mandat, să plănuiască iar un eventual referendum ori să deturneze agenda dezbaterii publice, scoțând de la naftalină teme cețoase, precum cea a tainelor Revoluției, peste care au trecut deja 30 de ani de îngropări și dezgropări propagandistice, socialmente contraproductive, blurând, obturând adevărata tematică electorală specifică regimului autentic democratic.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Deșeurile din plastic rămân amintire?”.

Din 2021, produsele din plastic vor fi interzise în Uniunea Europeană. Câți dintre noi suntem conștienți că, odată ajunse în mediu, deșeurile de plastic pot persista zeci sau chiar sute de ani?

E nevoie de educație în masă pentru a stopa transformarea planetei noastre într-o imensă groapă de gunoi. Una dintre cele mai serioase probleme cu care ne confruntăm de ani buni este cea a colectării deșeurilor. Alături de educație și sănătate, protecția mediului trebuie să fie o prioritate.

Recent, Parlamentul European a anunțat că urmează să interzică pe întreg teritoriul spațiului european folosirea produselor din plastic începând cu anul 2021, ca urmare a degradării mediului într-un mod aproape ireversibil. Produsele eco-friendly vor fi agreate și se vor încuraja inovările în domeniu. Produsele care se înscriu în categoria produselor toxice sunt cele de unică folosință, adică aproximativ 70% din totalul deșeurilor din oceanele lumii care amenință viața animalelor marine: farfurii, tacâmuri, pungi, precum și produsele din plastic cu aditivi artificiali, nedegradabili, și materialele de polistiren folosite la cutiile pentru împachetarea mâncării de tip fast-food.

Ca să avem o idee despre ceea ce înseamnă: un filtru de țigară aruncat în apă poluează între 500 și 1.000 de litri de apă, iar pe sol, ca să se degradeze, este nevoie de 12 ani. Având în vedere toate acestea, este de așteptat ca și România să se înscrie în ținta de 50% mai puține produse din plastic până în 2025 și 80% până în 2030.

În acest context, vă solicit, doamnă ministru, să ne faceți cunoscut cum se pregătește țara noastră pentru acest deziderat european și ce anume ați întreprins până acum pentru pregătirea acestei implementări.

Mulțumesc.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Bulacu Romulus, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața! Doamna președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi: „Guvernul PSD investește în județul Bihor și municipiul Oradea!”.

Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi aș dori să mă refer la cele mai importante realizări și investiții ale guvernării PSD în județul Bihor din decembrie 2016 și până în prezent. Simt nevoia să abordez acest subiect pentru că în spațiul public se perpetuează tot felul de minciuni și dezinformări cum că PSD nu ar iubi județul Bihor și municipiul Oradea și nu ar investi suficient în această zonă a țării.

Pentru a risipi toate dubiile, vreau să vă spun că valoarea totală a proiectelor contractate și derulate în județul Bihor în ultimii trei ani este de 1,78 miliarde de lei, adică peste 370 de milioane de euro. Sunt incluse aici proiecte realizate prin Programul național de dezvoltare locală, dar și cele finanțate prin Compania Națională de Investiții.

Cea mai mare parte a acestor bani a fost și este alocată pentru implementarea unor proiecte din mediul rural, intenția fiind de a crește simțitor accesul cetățenilor la infrastructură modernă, dar și la servicii publice de calitate – educație, sănătate, cultură. Există însă și un număr considerabil de proiecte de anvergură care au fost finanțate și la nivelul municipiului Oradea, lucru uitat să fie comunicat de către edilii PNL ai orașului în conferințele lor de presă, în care se laudă singuri, uneori chiar și pentru meritele altora.

Orădenii trebuie însă să cunoască realitatea și să știe adevărul. Dacă Oradea s-a dezvoltat în ultimii ani, acest lucru se datorează și investițiilor realizate aici de Guvern, un guvern condus în ultimii trei ani de PSD. Vreau să subliniez cât se poate de clar acest aspect: PSD și Guvernul condus de PSD au ajutat municipiul Oradea și vor ajuta și în continuare, prin investiții atât de necesare pentru funcționarea și dezvoltarea orașului.

Și aș începe cu domeniul sănătății și prin a menționa sumele importante de bani pe care Ministerul Sănătății le-a investit în 2017 și 2018 în dotările și aparatura medicală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, instituție aflată în subordinea primăriei. Tot la această unitate spitalicească există în derulare la această oră o investiție majoră pentru extinderea Unității de primiri urgențe, proiect în valoare totală de 5,2 milioane de euro, din care contribuția Ministerului Sănătății, printr-un împrumut de la Banca Mondială, este de 51,3%. Totodată, în perioada imediat următoare, la centrul oncologic din oraș va ajunge un nou accelerator liniar de particule, aparatură de înaltă performanță, pentru care primăria și spitalul nu vor scoate niciun ban, acesta fiind cumpărat printr-un credit accesat de Ministerul Sănătății.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bulacu Romulus, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi, senator fără apartenență la grupurile parlamentare.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Opriți Ordonanța nr. 114/2018!”.

Ordonanța nr. 114 din 28 decembrie 2018 este un ghiveci de reglementări care destabilizează toate sectoarele economiei românești, lovind aproape tot ce mai supraviețuiește. În final, costurile pagubelor vor fi suportate de cetățeanul de rând din propriul buzunar. Incompetența PSD și agonia în care se află pentru a face rost de bani au dus la un atac istoric asupra economiei românești.

La Comisia economică și cea de buget, finanțe din Senat vă pot spune că nu există o asociație care să fi relevat aspecte pozitive sau efecte benefice ale acestei mârșave ordonanțe.

Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România atrage atenția că apariția acestui proiect a dus deja la o creștere a prețului energiei electrice cu 14%, astfel România devenind cea mai scumpă piață din Uniunea Europeană, și la scăderea dramatică a valorii acțiunilor principalelor companii energetice listate la bursă. Mai mult, în sectorul economico-industrial efectele sunt devastatoare: cresc costurile de producție, ceea ce va genera pierderi de cotă de piață la export și piața locală, insolvențe, falimente, pierderi de locuri de muncă. Astfel, aplicarea prevederilor Ordonanței nr. 114 are efect de bumerang: în loc de o creștere a veniturilor la bugetul de stat, va duce în scurt timp la pierderi masive de venituri și posibile relocări ale industriei în alte zone. Nu în ultimul rând, AFEER reclamă că, în condițiile în care, cu 1 ianuarie 2018, piața energiei a fost liberalizată, prețul energiei nefiind stabilit de autorități, o reintroducere a aprobării prețurilor de către ANRE presupune reîntoarcerea la situația inițială. Liberalizarea este un principiu asumat de România prin acorduri cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. Încălcarea acordurilor ar duce la reacții dure și chiar procese internaționale.

Asociația Română a Băncilor este de părere că, prin introducerea unei taxe pe activele financiare deținute de instituțiile de credit persoane juridice române și sucursale

ale unor grupuri bancare din străinătate, costul final va fi plătit de societate, prin restrângerea creditării, cu un impact puternic negativ asupra consumului, producției, investițiilor și mai ales asupra bugetului de stat. Modul în care a fost concepută această taxă nu are fundament economic, ceea ce determină o piață vulnerabilă la șocurile externe, inevitabile pe viitor. Accesul la creditare se va restrânge, programul „Prima casă” nu mai devine unul fezabil, sectorul imobiliar va fi împins în criză, IMM-urile nu vor mai avea acces la credite pentru a realiza investiții. Doar reacții negative în lanț.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi. Se pregătește domnul senator Trufin Lucian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică, a senatorului Ionașcu Gabi, senator neafiliat, membru al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „«Îndrăznește să crezi» în Ordonanța nr. 114/2018!”.

„Ordonanța 114 este actul normativ cel mai curajos și îndrăzneț apărut după Revoluție”, a declarat domnul ministru al finanțelor, Eugen Teodorovici, în plenul Camerei Deputaților. Într-adevăr, este o dovadă de mare curaj să bagi mâna în buzunarul cetățenilor suprataxând distribuția de energie electrică, telefonia mobilă și dobânzile bancare, iar banii astfel obținuți să-i toci după cum ai tu chef. În orice sistem juridic am încadra un astfel de comportament, tot spre penal ne îndreptăm.

Prezent în Comisia pentru afaceri europene a Senatului, reprezentantul Ministerului de Finanțe n-a știut să-mi explice unde se duc veniturile obținute din taxa de 2% aplicată companiilor care activează în domeniul energiei electrice. Răspunsul vag al secretarului de stat ne indica o sumă de 500 de milioane de lei destinată ANRE și o alta de 900 de milioane de lei distribuită către ANRE și ANCOM. Ce a vrut să spună autorul nu prea am înțeles. Dar aveam să înțeleg după ce am văzut un amendament susținut de PSD și ALDE la o inițiativă legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Ordonanța nr. 114, „a lăcomiei”, a trecut deja cu acordul tacit al Senatului, împotriva protestului opoziției parlamentare.

Banii obținuți din majorarea tarifelor merg în mașini și locuințe de serviciu pentru angajații ANRE, și nu în investiții în infrastructura energetică și de telecomunicații. Practic, circa un miliard de lei vor fi la discreția președintelui acestei instituții și îi va cheltui după cum o cere partidul. Văzute din această perspectivă, lucrurile capătă sens. Guvernul creează suma, iar majoritatea parlamentară o direcționează, prin amendamente, exact acolo unde are nevoie.

Și, ca demonstrația să fie completă, mai amintesc celor care au uitat că șefii ANRE au mințit cu bună știință atunci când, în 29 ianuarie 2019, au declarat senini că taxa introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114 asupra distribuției de energie nu va crește factura către populație. Potrivit unui ordin al ANRE, tarifele pentru distribuția energiei electrice vor crește, începând cu 1 martie 2019, cu 2,5%. Practic, prin acest ordin, taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul energiei va fi transferată integral în buzunarul cetățenilor. Justificarea? Citez din ordinul ANRE: „Noile tarife pentru serviciul de distribuție a energiei electrice conduc la suportarea de către utilizatorii din aria în care operatorii prestează serviciul de distribuție a unor costuri pentru serviciul de distribuție majorate conform creșterilor de tarife menționate în proiectele de ordin. Modificarea tarifelor va permite asigurarea veniturilor anuale ale operatorilor de distribuție concesionari necesare desfășurării activității ca urmare a modificării apărute în legislația primară.”

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin Lucian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA – soluția salvatoare pentru fermierii, producătorii și procesatorii români de pe piața produselor agroalimentare”.

Stimați colegi,

În data de 5 decembrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 933/2018 privind înființarea Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA”, societate pe acțiuni de interes național, cu capital integral de stat. Scopul declarat al acestei societăți este cuprins la art. 5 din anexa nr. 1 din actul normativ invocat mai sus, și anume „organizarea și desfășurarea comerțului cu ridicata și cu amănuntul, în depozite și magazine specializate, piețe și târguri, cu mărfuri agricole: cereale, legume-fructe, carne, lactate, ouă și alte asemenea, precum și operațiuni de import-export cu această categorie de mărfuri. În acest scop, Societatea Națională «Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA» – SA organizează rețele proprii de achiziție, procesare primară și industrială, precum și centre logistice, rețele de vânzare în țară și în străinătate”.

Vă rog să fiți atenți la dată – 5 decembrie 2018. Astăzi, la doar trei luni, se află în dezbatere publică un proiect de hotărâre a Guvernului care arată determinarea și implicarea Guvernului PSD–ALDE, în speță a domnului ministru al agriculturii, Petre Daea, pentru operaționalizarea acestei societăți absolut necesare pentru echilibrarea pieței produselor agroalimentare din România.

Proiectul prevede majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – SA cu suma de 93 de milioane de lei. Majorarea capitalului se realizează din sumele rămase neutilizate după finalizarea programului SAPARD, precum și din cele rezultate din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare care au fost utilizate pentru acordarea de garanții beneficiarilor Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondului european pentru pescuit și Fondului european de garantare agricolă. Cu alte cuvinte, bani destinați agriculturii neutilizați și fără a aloca fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește doamna senator Arcan Emilia, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor senatoare,

Domnilor senatori,

Am petrecut sfârșitul săptămânii trecute în Marea Britanie, la Londra, Leytonstone, Burnt Oak, Wembley, Queensbury, Hendon, Manchester. Peste tot în aceste locuri sunt comunități mari de români.

Brexitul nu-i mai sperie, dar, pentru a se asigura că vor avea condiții bune de ședere în Marea Britanie, au de trecut printr-un proces birocratic impus de autoritățile de acolo. E nevoie și de sprijin de la administrația din România. Mulți au nevoie de pașapoarte biometrice. Consulatele din Londra și Manchester sunt arhiîncărcate. Dacă vreți să luați o programare acolo acum, veți primi o programare în august sau poate chiar în noiembrie și asta nu pentru că echipele de acolo nu ar vrea să lucreze.

Spre exemplu, programul de lucru la Londra este până la 7.00 seara. Oamenii încearcă. Motivul este simplu: guvernarea PSD–ALDE nu a fost capabilă să aibă un buget la timp și chiar și acum alocările de bani se fac cu țârâita și pe preferințe. Consulatul din Manchester ar putea fi

o mândrie pentru comunitatea română de acolo. Este un local spațios, modern echipat, dar gol. Sunt nouă ghișee, din care funcționează două. De ce? Pentru că nu s-au alocat bani la timp pentru noi angajați. România nu a avut buget două luni, iar acum cererile făcute din partea consulatului și a Ministerului de Externe sunt pierdute undeva pe circuit, pe la Ministerul Finanțelor, condus de domnul Teodorovici.

PSD și ALDE nu știu să gestioneze eficient banul public; fac gesturi fără sens, care nu folosesc nimănui, cum ar fi, spre exemplu, eliminarea serviciilor de urgență din consulate și, și mai grav, îi tratează sistematic cu dispreț pe românii, pe cetățenii români care, deși contribuie esențial la dezvoltarea României, au marele păcat că nu-i votează pe ei. Pentru că românii din diasporă nu au votat PSD–ALDE pentru că sunt bine informați și sunt europeni până în măduva oaselor.

Și acum românii din diasporă se pregătesc să arate prin vot că le pasă de România și că vor să o păstreze în Europa. Colegii mei de la USR din întreaga lume au primit mii de solicitări de informații privind modul de votare pentru 26 mai. La ambasadele și consulatele României, la noi, la Senat, la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor, am primit zeci și zeci de cereri de înființare sau menținere de secții de votare și primim în continuare. Sunt incomparabil mai multe acțiuni concrete ale compatrioților din afara țării decât acum patru ani în ceea ce privește interesul de a participa la procesul electoral. Pentru că românii din diasporă devin din ce în ce mai conștienți că sunt o forță, devin din ce în ce mai conștienți că votul lor, că îndemnul lor la vot pentru cei de acasă, că toate aceste lucruri pot schimba România. Ei nu vor să se mai lase călcați în picioare de acea clică care i-a silit să iasă, să plece din țară.

O invit la microfon...

Îl invit la microfon pe domnul Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD, pentru drept la replică.

Îmi cer scuze că intervin; voi fi foarte scurt.

Doar că s-au spus foarte multe minciuni de la acest microfon și aș vrea să-i amintesc colegului meu că România nu are buget astăzi datorită faptului că un individ care se numește Klaus Werner Iohannis și care se autointitulează Președintele României – din punctul meu de vedere, nu mai este Președintele României de mult – a blocat acest buget. Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia.

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Zi de luptă pentru drepturi, demnitate și o viață fără violență”.

Doamnelor și domnilor colegi,

În unele țări, ziua de 8 Martie și-a mai pierdut din semnificația istorică și politică, devenind un prilej pentru ca oamenii să-și exprime dragostea și aprecierea față de femeile din viețile lor. Nu e puțin acest lucru, dar este totuși insuficient.

Marcarea acestei zile are o tradiție de peste un secol. Prima Zi națională a femeii a avut loc în Statele Unite, la data de 28 februarie 1909. Organizația Națiunilor Unite și organizațiile nonguvernamentale care luptă pentru drepturi și șanse egale între bărbați și femei ne atrag atenția că această zi ar trebui să amintească de greutățile sociale și economice cu care femeile din întreaga lume se confruntă zi de zi.

Se știe că Ziua internațională a femeilor a luat naștere în urma unor proteste ale muncitoarelor care au cerut reducerea zilei de muncă, salarii mai mari, momente în care femeile au protestat împotriva condițiilor de muncă inumane. Astfel de fenomene nu au fost eradicate peste tot în lume și ne exprimăm solidaritatea cu lupta femeilor pentru o viață mai bună și fără violențe.

Noi în România ne bucurăm astăzi de drepturi și de șanse egale, de un climat social-politic fără discriminări de gen. Totuși femeile și fetele noastre nu sunt total protejate de violența domestică sau capcanele întinse de indivizi fără scrupule morale sau legale. Și, în acest context, trebuie să facem auzită revolta față de suferințele la care unele dintre femeile și fetele noastre cad victime. Consider că un accent mai important trebuie să punem pe educația civică și morală a tinerilor, pentru a-i feri de tentațiile încălcării drepturilor și demnității persoanei umane.

Am mai avut ocazia să abordez problemele cu care ne confruntăm, nu le reiau acum. Precizez doar că fenomene negative care afectează viața femeilor și fetelor noastre se pot ivi în diferite forme și ocazii. Atâta timp cât acestea vor persista, ne păstrăm vigilența trează și determinarea de a le denunța cu toată forța noastră, atunci când se produc.

Mulțumim, doamna senator.

Un scurt drept la replică din partea domnului senator Mihail Radu Mihai. Se pregătește doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Regret că domnul Bodog nu acceptă dialogul și a plecat din sală. Vreau să-i reamintesc și dumnealui, și tuturor celor de la putere, poate nu știau: poate că e ușor ca PSD și ALDE să vândă, să încerce să arunce pisica la altcineva în curte privind bugetul, dar vreau să vă reamintesc, domnilor și doamnelor, că bugetul României este responsabilitatea Vioricăi Vasilica Dăncilă și a Guvernului pe care PSD și ALDE l-au pus în fața țării, guvern condus din umbră de domnul Dragnea, care n-a fost capabil să respecte legea și să vină cu bugetul când trebuia...

Mulțumim, domnule senator.

...toamna trecută.

Mai sunt și alți colegi care vor să prezinte declarații politice.

Și oamenii din diasporă înțeleg foarte bine lucrul ăsta, nu se iau după fente, cum vrea să încerce să facă domnul Bodog.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Nu știu de ce, dar mi-a rămas în minte că nu doamna Dăncilă s-a ridicat din CSAT să părăsească ședința atunci când era vorba de un aviz pe buget. Ca o paranteză, atât.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Corigent la limba română” și este următoarea:

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi este o pledoarie pentru drepturile egale ale limbii noastre române cu limbile de circulație internațională, spre care se îndreaptă tot mai mult preferințele părinților și ale elevilor noștri. Să fie slabele performanțe ale unor învățători sau profesori de vină?

Demonstrația mea pornește de la indignarea și amărăciunea care m-au cuprins ieri, când am citit că un elev de clasa a II-a dintr-un colegiu ieșean a fost depunctat de învățătoare pentru că a scris corect cuvântul „patinoar”, pe care așa-zisul pedagog îl aplica în scris după cum se aude. Probabil că în virtutea principiului fonetic, așa cum îl înțelegea dumneaei, și făcând o greșeală considerată elementară, specifică doar celor aflați în preistoria scrierii corecte, doamna respectivă îi taie nervos elevului forma corectă și scrie apăsat cu culoare roșie „patinuar”, cu „u” în loc de diftongul corect „oa”, care se folosește, conform regulilor gramaticale, după consoană.

Reacția ministrului educației de sancționare rapidă și drastică a greșelii dascălului corigent la limba română a fost, pe bună dreptate, proporțională cu ridicolul și, fără a spune vorbe mari, cu dramatismul situației. Sigur, sunt convinsă că nu este singurul învățător sau profesor care nu vorbește sau nu scrie corect limba maternă, dar aviz celor care s-au ascuns până acum după relația inegală profesor-elev, în care catalogul era simbolul puterii absolute, iar dascălul era zeul de pe piedestal. Pe vremea când nu exista _social media_ , YouTube, Facebook, cu alte cuvinte internet, profesorul putea ieși liniștit la pensie corectând greșit extemporale corecte și depunctând elevii după falsa lui percepție asupra adevărului științific.

Pe vremuri, secretarii de partid erau cei care aveau puterea cea mai mare în școală și care îi sancționau pe profesori înaintea directorului școlii sau îl sancționau și pe acesta pentru că nu manifesta suficient entuziasm pentru munca de partid și nu convingea elevii să-și depășească norma la practica agricolă. Aceiași secretari de partid erau cei mai slab pregătiți la limba română și greșelile lor atunci când transmiteau o directivă în scris erau poate cu mult mai mari decât ale învățătoarei din Iași. Triste vremuri! Ei treceau însă neobservați, pentru că ei conduceau școala. Nu existau decât evaluări formale pentru ei, ceea ce îmi doresc să cred că nu se mai întâmplă astăzi.

Mulțumim, doamna senator.

Și o ultimă intervenție: îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu, Grupul parlamentar al ALDE.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de astăzi se intitulează „Criteriul de înscriere la școală trebuie revizuit”.

Luni, 4 martie, a început calvarul părinților, care trebuie să formuleze cererile de înscriere a copiilor în învățământul primar. În conformitate cu prevederile Ordinului de ministru nr. 3.181/2019, prima etapă din procesul de completare și depunere a cererilor de înscriere se desfășoară între 4 și 22 martie 2019. Ordinul de ministru de anul acesta nu diferă de cele din anii precedenți, rămânând drept unic criteriu de înscriere arondarea fiecărei locuințe unei unități de învățământ din proximitate.

Dincolo de formalismul completării unei cereri-tip, apar emoțiile generate de soarta cererii, cerere ce poate să fie sau să nu fie acceptată. Mai mare în prezent pentru unii din părinți este însă emoția că nu ar putea găsi sprijin pentru ca unul din ei să-și schimbe repede domiciliul pentru a se încadra în cerințele care îi permit înscrierea copilului la școala dorită de ei. Astfel se manifestă autoritatea părintească: doresc ceea ce cred că este mai bine pentru copiii lor. Și nimeni nu poate să îi acuze de ceva.

Acest fenomen are la bază, pe de o parte, informații culese din experiența altor părinți, dar și neîncrederea în anumite instituții de învățământ. Nu este o prejudecată a unora dintre părinți, ci mai degrabă este clar vorba de neîncredere și sunt convins că anumite școli nu au făcut destul pentru a avea o imagine mai bună în ochii părinților. Din punctul meu de vedere, există concurență și este una reală, iar această bătălie nespecificată se traduce în numărul de elevi atrași. Așa apare fenomenul de supraaglomerare a unora dintre școli, a unor clase dintr-o anumită școală, dar și dezavantajul că, acolo unde sunt mulți elevi, îi este din ce în ce mai greu cadrului didactic să poată avea eficiența așteptată.

Cu toate acestea, fenomenul de migrație a părinților, adică schimbarea domiciliului, cel puțin temporar, atunci când doresc să înscrie copilul la altă unitate de învățământ, este major. Acum a apărut și piața de tranzacționare a schimbării de domiciliu, unele prețuri pentru luarea în spațiu fiind de peste 500 de euro în unele cazuri. Atâta timp cât există cerere, există și ofertă. Și iată cum un criteriu stabilit legal devine cât se poate de îndoielnic și lipsit de eficiență. Acest fenomen al migrației nu poate fi oprit. Și, dacă nu poate fi oprit, atunci regula trebuie schimbată. Nu trebuie să menținem o regulă considerată nedreaptă de unii din părinți și să-i obligăm să încalce legea, pentru că o vor face atunci când este în joc viitorul copiilor lor.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Lupu Victorel, Toma Vasilică, Brăiloiu Tit Liviu, Vulpescu Ioan, Bădălău Niculae;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senatori: Caracota Iancu, Popa Cornel, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Vela Ion Marcel, Cristina Ioan;

– din partea Grupului parlamentar al USR, următorii domni și doamne senatori: Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Fălcoi Nicu, Wiener Adrian, Dinu Nicoleta Ramona;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul senator Sibinescu Ionuț și domnul senator Nicoară Marius Petre;

– din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe.

Din partea Grupului parlamentar al PSD a mai depus declarație politică în scris domnul senator Smarandache Miron Alexandru.

Doamnelor și domnilor senatori, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 6 martie 2019.

PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 6 martie 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 72 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să mutăm punctul 9 de pe ordinea de zi la punctul 1 și punctul..., înțeleg, 27 la punctul 10.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Mulțumesc. Sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi cu propunerile formulate de liderul Grupului PNL.

Sunt colegi în sală care nu au cartelă?

Domnul senator Wiener și cu..., de la USR, domnul senator Bulacu, de la PNL, și domnul senator Smarandache, de la PSD. Da?

Ați găsit-o, e în regulă.

Mulțumesc.

Programul de lucru pentru astăzi: orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Nu.

La punctul 1...

Vă rog, domnule senator Goțiu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună dimineața!

Aș dori să se facă o verificare a cvorumului de ședință și, în condițiile în care nu avem, să putem doar dezbate, dar să nu votăm până nu se face cvorum.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Rog secretarii să numere colegii din sală, pentru a vedea dacă avem cvorum.

Mulțumesc secretarilor de ședință.

În acest moment suntem 68 de colegi în sală. Așteptăm să mai vină încă un coleg, pentru a nu avea niciun fel de dificultate.

Continuăm dezbaterile și votul. Avem aprobarea programului și cred că în minutele următoare o să fim minimum 69, chiar dacă și-au înregistrat prezența 72 la început.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11–16 martie 2019. Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 11...

Bună ziua, doamna senator!

Ne-am făcut 69 cu dumneavoastră.

Bine ați venit în Senatul României!

– luni, 11 martie 2019: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 12 martie: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 13 martie: orele 9.00–10.30, declarații politice; orele 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 14 martie: orele 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 15, respectiv 16 martie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2018.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 184 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora, care se prezintă în plenul Senatului.

De asemenea, vă informez că raportul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator Caracota, microfonul 7, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

În temeiul art. 184 alin. (3) din Regulamentul Senatului, dau citire Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2018.

Astfel, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2018, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 156 de petiții.

Din cele 156 de petiții analizate, 144 de petiții au fost luate în considerare și 12 petiții au fost clasate.

Pentru 94 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 50 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor

anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etcetera ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări, când soluționarea petițiilor excedează competenței Parlamentului, după caz.

Din tematica generală a petițiilor rezultă: cereri privind cercetarea unor pretinse abuzuri ale autorităților publice, reclamații împotriva autorităților administrației publice și judecătorești, sesizări asupra unor presupuse acte de corupție.

În vederea clarificării aspectelor care ne-au fost aduse la cunoștință, comisia a efectuat mai multe ședințe de audiere. Spre exemplu, într-un cadru instituțional lărgit, comisia a dat curs unei plângeri colective susținute de peste 300 de avocați din barourile din cadrul UNBR-ului, prin care au fost semnalate aspecte ce țin de activitatea de asistență judiciară, respectiv modalitatea și mecanismul de stabilire a cuantumului onorariilor pentru asistență judiciară, bugetarea și actualizarea acestora, precum și plata efectivă a onorariilor din oficiu.

Comisia a adus la masa dialogului Ministerul Justiției, Ministerul de Finanțe, Ministerul Public, conducerea UNBR-ului și decanii barourilor din cadrul UNBR-ului, precum și un număr important de avocați. Ca urmare a implicării comisiei, au fost identificate soluții, concretizate ulterior în semnarea unui nou protocol tripartit, între Ministerul Justiției, Ministerul Public și UNBR, care aduce soluționarea unor probleme foarte importante pe care avocații le întâmpină în desfășurarea activității. Astfel, în relația dintre autorii sesizărilor și instituțiile reclamante, comisia a contribuit la soluționarea situației prezentate, accentuând luarea... de prevenție și aducând la masa dialogului părțile implicate.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

## Stimați colegi,

Vă informez că toate proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 940/2014/UE în ceea ce privește produsele care pot beneficia de o scutire sau de o reducere a taxelor de andocare – COM(2018) 825 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum știți, Uniunea Europeană nu se extinde numai pe teritoriul Europei, există și așa-numitele regiuni ultraperiferice, foste colonii ale unor state membre: Franța, Danemarca, Olanda. În această propunere de decizie e vorba de niște reduceri ale taxelor de andocare, niște taxe la importuri care se aplică doar în aceste regiuni, pentru anumite categorii de produse, propunere făcută de statul francez. Este în limitele tratatelor. Propunerea, de fapt decizia, a funcționat încă din 2004, e o reluare și o reanalizare a acelei situații.

Propun să nu avem niciun fel de obiecții, respectând și prevederile tratatului și fiind proporțională, respectiv e vorba de o reducere cu 10-20% a taxelor de import pentru niște produse specifice, la care sunt costuri mult mai mari la producătorii locali din regiunile ultraperiferice.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Doresc să precizez că și doamna senator Hărău, prezentă în sală, nu are cartela și votează cu mâna ridicată. Da?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte, să prezint simultan. E vorba de un pachet format din două propuneri de modificare a regulamentelor europene referitoare la spațiul Schengen. Fiind pachet, propun să...

Doamna președinte, nu vă pot refuza niciodată.

Vă rog să le prezentați pe amândouă și voi supune la vot separat.

...să le prezint o dată.

E vorba de funcționarea sistemelor de informații în materie de frontiere și securitate gestionate centralizat la nivelul Uniunii Europene, respectiv European Travel Information System (ETIS) și Sistemul Informatic Schengen (SIS). Prin aceste două propuneri de regulamente, o dată, se stabilesc condițiile tehnice prin care anumite informații care sunt înregistrate într-unul din sisteme să poată să fie accesate și din celălalt sistem, iar în cel de-al doilea se stabilesc..., e o chestie numai de adaptare a informațiilor, care trebuie comparate, astfel încât să poată fi prelucrate pentru interes de securitate. E vorba de acei cetățeni care au, de principiu, viză de intrare în Uniunea Europeană, dar care pot să încalce condițiile pentru care le-a fost acordată viza.

Prin modificările acestea este posibil ca să fie consultate acele informații care au fost introduse și prin care..., în Sistemul de informații Schengen, și prin care ei devin, oarecum, suspecți, în sensul în care trebuie supuși unui interviu ca să se înțeleagă de ce, de exemplu, nu au respectat durata de trei luni de ședere și au stat trei luni jumătate.

Nu sunt modificări esențiale sub aspectul conținutului, dar sunt sub aspectul obiectivului de atins, anume de a asigura securitatea societății europene și a frontierelor.

Vă propunem să adoptăm un raport simplu. Nu sunt obiecții.

Ambele regulamente au fost discutate cu Ministerul Afacerilor Interne, care este responsabil. E în regulă, respectă și principiul subsidiarității, și pe cel al proporționalității.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la punctul 2 de pe ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Numele meu este Antoneta Ioniță, deputat și medic.

Vin în fața dumneavoastră cu rugămintea de a vă prezenta o inițiativă legislativă care aduce echitate în sistemul medical. Această inițiativă legislativă vizează o modificare la Legea pensiilor, în sensul în care, în prezent, orele de gardă pentru medicii care efectuează gărzi în sistemul public de sănătate..., orele acestea de gardă nu le sunt recunoscute la vechimea în muncă, motiv pentru care am introdus un alineat în Legea nr. 263/2010 – Legea pensiilor, prin care vă cer frumos să aveți în vedere ca aceste ore de gardă pentru medicii care lucrează în sistemul public de sănătate să fie recunoscute în calculul pensiei, mai ales că aceste ore de gardă..., pentru aceste ore de gardă le este reținut CAS-ul. De asemenea, trebuie să știți că în prezent un medic care lucrează într-un spital public de sănătate are două contracte: unul dintre ele este cel cu normă de bază, de șapte ore pe zi, la care se adaugă cele 18 ore de gardă pe lună, și un al doilea contract, un contract pentru gardă, pentru care..., aceste ore de gardă nu sunt considerate la calculul vechimii. Acesta este motivul pentru care am introdus această modificare în Legea pensiilor.

O a doua modificare la această inițiativă legislativă este: în momentul în care aceste ore de gardă sunt luate în calcul la vechimea în muncă să se prevadă posibilitatea pensionării anticipate, dar numai la cerere și fără penalizări, pentru femei nu mai devreme de vârsta de 57 de ani și pentru bărbați nu mai devreme de 60 de ani.

De ce această inițiativă legislativă? Cu toții cred că ați auzit, de șase luni încoace, foarte mulți medici au decedat în timpul gărzilor și este strigător la cer ceea ce se întâmplă. Au fost 58 de medici care au decedat în cursul gărzilor. Vârsta medie a celor decedați a fost în jurul vârstei de 51 de ani.

Cu toții am auzit de sindromul epuizării profesionale. Medicii efectuează foarte multe gărzi – și vă dau un singur exemplu: de la patru, chiar opt până la 10 gărzi pe lună –, motiv pentru care dumnealor solicită ca aceste drepturi să le fie recunoscute în mod legal, întrucât, așa cum vă spuneam, există cele două contracte. Și vreau să știți că le sunt luate în calcul la vechimea în muncă orele de gardă numai celor care efectuează gărzi într-un spital, deci nu și celor care au normă de bază, ceea ce constituie o discriminare pentru această categorie de medici.

Pe de altă parte, v-am amintit de acest sindrom al epuizării profesionale, despre care vreau să știți că în prezent există un studiu, făcut de Colegiul Medicilor București, studiu făcut în 2017, pe chestionare care s-au aplicat tuturor medicilor din București, inclusiv celor care efectuează gărzi, și vreau să vă spun că acest studiu arată că 55% dintre medici suferă de acest sindrom al epuizării profesionale.

Acesta este motivul pentru care aproximativ 4.000 de medici au lansat o petiție și vă roagă frumos să aveți în vedere aceste drepturi care li se cuvin.

Vreau să știți că, de altfel, Colegiul Medicilor, Colegiul Național al Medicilor, Federația „Solidaritatea Sanitară” și multe alte comisii din Senat au dat aviz favorabil acestui proiect de lege, motiv pentru care vă rog frumos să susțineți această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna deputat.

O să vă rog să rămâneți până la finalizarea dezbaterilor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea unor dispoziții prin care să se prevadă acordarea dreptului de pensie pentru limită de vârstă înaintea îndeplinirii vârstei standard de pensionare anumitor categorii de persoane nu este oportună, având în vedere efortul legiuitorului de a crea un sistem unitar de pensii prin care să se exercite dreptul de asigurări sociale.

Totodată, prin adoptarea acestei inițiative s-ar institui un tratament discriminatoriu față de persoanele care desfășoară activități în alte domenii în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă simultan.

Ținând seama de cele prezentate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog. Microfonul 7.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această inițiativă legislativă. Ca urmare a dezbaterilor și argumentelor prezentate și de reprezentanții... și de Ministerul Muncii și Familiei... și Protecției Sociale... Justiției Sociale, am ajuns la concluzia că vom adopta un raport de respingere, pe argumentele prezentate și pe baza dezbaterilor care au avut loc în comisie.

Deci, pe cale de consecință,

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator László Attila.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Această inițiativă legislativă a fost dezbătută și în Comisia de sănătate și trebuie să vă spun că noi am acordat un aviz favorabil și încerc să vă explic de ce. Această inițiativă propune rezolvarea unei probleme de vid legislativ. Acelor oameni care sunt angajați și fac gărzi în plus li se acumulează la punctul de pensie această activitate, fără să se ia în considerare la calculul vechimii, pe când acelora, alți colegi, care fac doar gărzi li se calculează și la majorarea punctului de pensie, și la vechimea în muncă, atunci când li se calculează această pensie.

Pe de altă parte, trebuie să acceptăm și punctul de vedere al colegilor de la Comisia de muncă, pentru că face referire la modificarea unei legi care acum este atacată la Curtea Constituțională.

În cursul zilei de azi vom mai avea o inițiativă care propune aceeași modificare la Legea sănătății, care este o lege ordinară. Și atunci, în această clipă, trebuie să acceptăm varianta propusă de colegii de la Comisia de muncă, dar cred că în viitor va trebui să găsim o soluție pentru a rezolva acest vid legislativ și a rezolva această discriminare pentru aceeași categorie profesională.

Vă mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Wiener, vă rog. Microfonul central. Salutăm prezența domnului senator Coliban la ora 11.15.

## Stimați colegi,

Ca să înțelegem mai bine și mai compact despre ce este vorba, este vorba de oferirea unei opțiuni pentru niște oameni care se simt epuizați de ani de zile, de nopți, de sărbători legale petrecute în tranșeele din spitale. Doar anul trecut au murit patru colegi în timpul gărzilor, în ultimii ani am contabilizat 53 de astfel de tragedii. Nici vorbă de ceea ce spune Ministerul Muncii, de a introduce inechități în sistem, oamenii aceștia efectuează o muncă care nu este ocazională, nu este o muncă suplimentară, este o muncă într-un domeniu cu o activitate continuă, o muncă constantă, care, în timp, cumulează peste 10 ani de zile suplimentari, adăugați normei de bază, astfel încât vechimea contributivă a acestor oameni ajunge uneori să depășească și 50 de ani. Cu toate astea, acești oameni, practic, sunt înregimentați în aceleași condiții de pensionare cumulativă, și anume vârsta standard de 65 de ani, respectiv vechimea contributivă de 35, vechime la care nu sunt contabilizate gărzile, repet.

Deci este un demers reparatoriu, este un demers care este susținut de corpul medical și – ceea ce nu s-a spus aici și cred că e foarte important – impactul bugetar este negativ. Mai mult, permite absorbția mai repede a medicilor tineri în sistem, care să înlocuiască medicii ajunși la capătul resurselor biologice, medicii tineri, care sunt cei mai vulnerabili la a pleca din țară, astfel încât, toate aceste aspecte luându-se în calcul, este un demers cât nu se poate mai oportun.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, doamna senator Hărău. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal, grupul senatorial, va susține acest proiect de lege, motivat de cel puțin trei argumente:

1. Nevoia socială a efectuării gărzilor în spitalele românești este uriașă, medicii fac lucrul acesta făcând eforturi substanțiale, punându-și în slujba românilor resursele lor profesionale și umane.

2. Persoanele despre care noi vorbim, specialiștii despre care noi vorbim contribuie, deci sunt contribuitori, iar contribuția lor, pur și simplu, este ignorată de legiuitor, nu primesc toate drepturile aferente situației lor de contribuitori la pensii.

3. Sunt în momentul acesta discriminați, ceea ce ar urma să se facă este o reparație a discriminării, nicidecum un tratament discriminatoriu pozitiv pentru acești specialiști. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voiam doar să fac o remarcă, nu are legătură cu fondul propunerii. Voiam doar să observați faptul că, astăzi, un medic poate face o propunere care vizează profesia pe care o exercită în interes material ca parlamentar, fără să fie teama că acest lucru poate fi interpretat ca o faptă penală, fără ca „Portocală”, „Zdreanță” și alte personaje de fabule nimerite prin parchete să facă dosare de „paradeală”.

Vă mulțumesc.

Domnule lider de grup, asta până o să avem procuror european, că după aia mai vedem.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Mulțumim, doamna deputat, pentru prezență.

Vă rog să mergeți, că aveți vot.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Lege pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L187/2018).

Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Petru Andea, secretar de stat de la Ministerul Educației.

Vă rog, microfonul 10, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează generalizarea învățământului obligatoriu la nivel de 15 ani, generalizare treptată, până în anul 2030. Se obține prin includerea în învățământul obligatoriu a ultimelor două clase, ca să spun așa, de la grădiniță, grupa mijlocie, grupa mare și clasele a XI-a și a XII-a de liceu.

Noi susținem, Guvernul susține forma adoptată de comisiile de specialitate ale Parlamentului, mă refer la Comisia de învățământ, știință, și Comisia de constituționalitate, care au adoptat forma revizuită în urma reexaminării așa cum a adoptat-o Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru constituționalitate, raport comun.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru constituționalitate supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a legii și legea în forma adoptată de Camera Deputaților după reexaminare. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L246/2018).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului Petru Andea, secretar de stat de la Ministerul Educației, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, nu pentru a explica legea.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8. Microfonul..., mă scuzați, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci legea se referă la reorganizarea privind funcționarea centrelor atestate de pregătire pentru minoritățile naționale și susținem în forma adoptată în urma reexaminării de către comisiile de specialitate, respectiv de către Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru eficiență și pentru operativitate. Dau cuvântul domnului președinte Pop, pentru a prezenta raportul din partea Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru învățământ. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru constituționalitate supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a legii și legea în forma adoptată de Camera Deputaților, după reexaminare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Felicitări, domnule președinte, pentru rapiditatea cu care vorbiți, deși nu sunteți oltean.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L451/2017). Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea. Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Legea se referă la reorganizarea activității în liceele agricole, în sensul că să fie subordonate Ministerului Educației, dar și în coordonarea Ministerului Agriculturii, pentru ca acest minister să poată face investiții și să organizeze mai profund activitățile de practică productivă în aceste licee.

Susținem forma care a fost adoptată de comisia de specialitate a Senatului.

Mulțumesc.

Din partea comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și legea.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale, vot... Mă scuzați, doamna senator! Vă rog. Ne-am mișcat noi mai repede. Doamna senator Sbîrnea, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos.

Tinerețea își spune cuvântul, domnule președinte. E normal acest lucru.

Voiam să mulțumesc colegilor mei din comisie că au înțeles importanța faptului că aceste licee nu trebuie trecute în subordinea directă a Ministerului Agriculturii, pentru că sunt instituții de învățământ, și faptul că rămân totuși în subordinea celor două ministere este un lucru foarte important.

Lista acestor ministere va fi actualizată din trei în trei ani și elaborată de către Ministerul Educației.

Să sperăm într-o bună colaborare, astfel încât agricultura să aibă de câștigat experți în acest domeniu. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Îmi cer scuze că nu v-am observat! Vă știam în roșu. Acum vă văd în galben. S-a întâmplat ceva?

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L116/2015). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul? Nu avem inițiator, da?

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea se referă la faptul că... să fie creată o platformă online, un catalog electronic în care să fie consemnate zilnic notele obținute de către elevi și care să poată fi comunicate și părinților.

Inițial, Guvernul nu a fost de acord cu această propunere, întrucât nu era analiza financiară realizată, deci impactul financiar. La ora actuală, ministerul derulează un proiect finanțat din fonduri europene pe această temă și, ca urmare, crearea acestei platforme a devenit posibilă.

În consecință, susținem propunerea..., inițiativa. Vă mulțumesc.

În consecință, susțineți respingerea. Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Petru Andea:**

Adoptarea.

E în regulă. Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Sbîrnea. Microfonul 3.

Această platformă, în acest moment... Deci în acest moment sunt unități școlare în care funcționează acest catalog online. Părinții sunt foarte încântați, pentru că economisesc foarte mult timp și află în timp util rezultatele copiilor. Este foarte important ca în momentul în care acest catalog școlar online va intra în funcțiune să asigurăm și confidențialitatea datelor.

O inițiativă deosebită, care o să fie foarte bine primită în rândul elevilor, mai puțin, probabil, al cadrelor didactice, care vor face un efort suplimentar pentru ca acesta să fie funcțional.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L41/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat în Ministerul Justiției... Sociale și al Muncii. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă întrucât considerăm că declararea zilelor libere nelucrătoare de către Guvernul României trebuie să se facă prin hotărâre de guvern, în mod punctual, în funcție de fiecare eveniment în parte și apreciat la nivelul Guvernului pentru fiecare situație distinctă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru. Nu este prezent...

Domnule președinte Rotaru!

Doamna senator Arcan, îl țineți de vorbă.

Vă rog, microfonul 7 sau 6, care doriți dumneavoastră. 7. L41.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă.

Pe cale de consecință, am adoptat un raport de admitere și

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate...

Mă scuzați, doamna senator Hărău! O să-i rog pe colegii dumneavoastră de la PNL să nu vă mai mascheze, să vă pot observa.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În legătură cu această inițiativă legislativă, noi, liberalii, considerăm că e bine-venită, în sensul organizării și lucrului planificat, și din punct de vedere guvernamental, și din punctul de vedere al agenților economici, care au, în cele din urmă, posibilitatea să știe clar cum își organizează programul de producție încă de la începutul anului. Pe de altă parte, noi, liberalii, suntem împotriva acordării acestor zile libere conexate la zilele libere legale, cel puțin atâta vreme cât agenții economici vor fi obligați să plătească, să suporte costurile acestor zile din resurse proprii, și nu prin deducere fiscală pe seama statului, Guvernului, banilor bugetari, dat fiind faptul că autoritățile hotărăsc, așa, cu fără de măsură, ca agenții economici să plătească nemuncă.

Așadar, Partidul Național Liberal se abține de la vot. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind sprijinirea familiei monoparentale (L29/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani – vă rog –, secretar de stat în Ministerul Muncii. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2. Să ne spuneți: „noi, liberalii”, ce facem?

Consecvent cu politica de a susține orice inițiativă legislativă de susținere a familiei, cu preponderență de susținere a copiilor, Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect legislativ.

Adică împotriva raportului de respingere. Vă rog, dacă mai sunt alte intervenții. Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind modificarea și completarea articolelor 6[1] și 6[2] din Legea nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat (L33/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost dezbateri intense pe această propunere legislativă. Din punctul de vedere al argumentelor care au fost prezentate pentru respingerea propunerii legislative, trebuie să remarcăm faptul că această propunere generează obligații suplimentare importante autorităților locale și va duce într-o zonă de încărcare excesivă și de birocrație a tot ceea ce înseamnă urmărirea și celelalte aspecte care țin de aplicarea acestei legi.

Pe cale de consecință, raport de respingere a propunerii. Legea este organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Noi, liberalii, considerăm inițiativa legislativă foarte bună. Pe de altă parte, n-avem cum să nu recunoaștem că sunt dificultăți consistente în a o aplica și o încărcare excesivă cu birocrație și cu o cheltuială financiară a administrațiilor publice locale.

Deci ne vom abține la acest vot. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru completarea art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L43/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Vă rog, aveți cuvântul...

Nu?

Stați o secundă atunci, să mă... Doamna Sirma Caraman, vă rog, doamna secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Inițiativa propune criterii particulare în cazul disponibilizării personalului prin reorganizarea instituției.

Guvernul nu susține această inițiativă întrucât criteriile se stabilesc împreună cu sindicatele și trebuie să fie clare, în funcție de fișa postului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia a dezbătut această propunere legislativă.

Pe argumentele prezentate și de reprezentanții ministerului, dar și din discuțiile care au avut loc în cadrul comisiei s-a ajuns la concluzia să se adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Partidul Național Liberal a hotărât să votăm împotriva raportului de respingere, motivat de ideea socialmente utilă pe care o are acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Rog stafful să mă ajute, că nu știu ce microfon e.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am văzut și eu inițiativa legislativă.

Sigur, discutăm despre o modificare importantă, aș spune eu, care, cumva, creează o anumită diferențiere față de alte categorii.

Din punctul meu de vedere, nu cred că este bine-venită o astfel de reglementare, întrucât deschide un fel de cutie a Pandorei, nu numai pe zona funcționarilor publici, pentru că după aceea vor apărea și alte categorii de personal care vor solicita aceste lucruri.

Avem suficiente sisteme de reglementare care să pună la punct situația „concedierilor” sau pierderii locului de muncă în anumite condiții. Sigur, nimeni nu rămâne pe drumuri atâta

timp cât există, la nivel de instituție, prevederi cu privire la situațiile de genul celor care apar în inițiativa legislativă.

Dacă ar fi să adoptăm o astfel de prevedere legală, ar trebui să nu fie prezentă numai într-o lege, cum este Legea funcționarului public, ci să fie pentru toată societatea românească, și atunci am avea, la nivel general, o regulă sigură, în funcție de situația locurilor de muncă, de categoria de personal și așa mai departe. Nu poți pentru o singură categorie de personal să dai o regulă specială.

Cam atât am avut de spus. E de discutat ideea, este de dezbătut dacă este oportun sau nu pentru întreaga societate, pentru toți cei care muncesc.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România va vota pentru raportul de respingere privind această propunere legislativă.

Suntem împotriva creării de noi privilegii pentru anumite categorii profesionale, așa cum propune și această inițiativă care spune, pur și simplu, că posturile funcționarilor publici care mai au trei ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare nu pot fi reorganizate.

Așadar, salutăm raportul de respingere și vom vota pentru el.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul – săptămâna viitoare, luni. Punctul 10, pe ordinea de zi. Stimați colegi,

Am aprobat o modificare a ordinii de zi. Dintr-o eroare materială, domnul senator Cîțu a spus că este vorba de punctul 27 de pe ordinea inițială, era vorba despre punctul 29, și anume Propunerea legislativă privind instituirea Zilei „Sveti Sava”, sărbătoare a minorității sârbe din România (L16/2019).

De acord, domnule senator Cîțu. Da? Da. Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, și anume domnului deputat Adnagi.

Vă rog, microfonul 5, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Instituirea zilei „Sveti Sava” ca sărbătoare a minorității sârbe din România, pe data de 27 ianuarie, este foarte importantă pentru minoritatea sârbă, deoarece „Sveti Sava”, adică Sfântul Sava, este personalitatea centrală a istoriei, culturii, spiritualității și bisericii sârbești. Sfântul Sava a fost sanctificat în anul 1236, imediat după moartea sa, iar 600 de ani mai târziu a fost declarat sfântul ocrotitor al școlilor și elevilor. Anul acesta se împlinesc 800 de ani de la obținerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Sârbe, una din cele mai mari realizări ale Sfântului Sava.

Cultul personalității și moștenirea spirituală și materială lăsate de Sfântul Sava poporului sârb sunt simbolul cel mai puternic, determinant în ceea ce privește supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Sârbe și a sârbilor ca popor, în pofida tuturor vicisitudinilor istoriei. Astăzi, sârbii din lumea întreagă sărbătoresc la 27 ianuarie Ziua Sfântului Sava, sărbătoare dedicată părintelui spiritual al poporului sârb.

Acest proiect de lege nu impune nicio obligație niciunei autorități sau instituții din România, dar va contribui la păstrarea și punerea în valoare a culturii minorității sârbe din România, la promovarea imaginii României în lume privind sprijinirea diversității culturale și a bunei conviețuiri din țara noastră și la confirmarea realității incontestabile privind acordarea tuturor drepturilor, libertăților cetățenești și a sprijinului de care au nevoie minoritățile naționale din România.

Prin votul dumneavoastră veți putea contribui la realizarea acestor deziderate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Ion Ardeal Ieremia, de la Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține Propunerea legislativă privind instituirea Zilei „Sveti Sava”, ca sărbătoare a minorității sârbe din România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog. Microfonul 7. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație, în ședința din data de 26 februarie, au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Comisia pentru cultură, aviz favorabil. Guvernul susține.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Bineînțeles că vom susține această propunere legislativă, pentru că am fost impresionat de semnificația acestei zile pentru cultura și spiritualitatea poporului sârb, pentru asigurarea continuității și a tradiției creștine reprezentate de Sfântul Sava.

Aș vrea însă să profit de acest moment și să reamintesc faptul că există o cultură, o tradiție, o spiritualitate românească, neconflictuală și fără revendicări teritoriale, a românilor din Timoc, care nu au dreptul să-și construiască o biserică ortodoxă, care nu au dreptul să studieze limba maternă atât cât să-și păstreze identitatea și cultura, care nu au dreptul să aibă presă în limba română, pentru că s-a inventat un termen slavon, acela de vlah, și li se spune că vlahii nu sunt totuna cu românii.

Aș putea fi de acord că acest sinonim poate fi folosit în legătură cu românii din estul Serbiei, care nu au avut, repet, nici revendicări teritoriale, care nu au avut nici poziții segregaționiste, care și-au făcut datoria față de statul sârb și în armată, și ca buni plătitori, și ca buni cetățeni, și care vor continua să facă acest lucru, dar care vorbesc limba română. Pot fi numiți vlahi, vlasi, în orice mod consideră etnia majoritară că trebuie să-i denumească, dar români, vorbitori de limba română sunt și cei care se trag din acest neam al nostru și în Voivodina, și în Valea Timocului.

De aceea, susținând această propunere legislativă, fac încă un apel la reprezentantul minorității sârbe din Parlamentul României să încurajeze autoritățile de la Belgrad să-și schimbe atitudinea față de românii din Timoc și să știe că suntem un popor și un aliat al Serbiei, dar nu necondiționat și nu vânzându-ne neamul românesc din Valea Timocului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Hadârcă. Aveți cuvântul. Microfonul 2. Se pregătește domnul senator Vela. Microfonul 2...

3, mă scuzați! Mă scuzați! Nu am fost eu atent, am fost emoționat.

## Mulțumesc.

## Onorat Senat,

Indiscutabil, Grupul parlamentar al ALDE susține această inițiativă legislativă, iar în continuarea celor spuse de colegul nostru, domnul senator Nicolae Șerban, aș continua acest gând, zicând că firește că este un gest de bunăvoință, de susținere a culturii sârbe, a valorilor pe care le are poporul sârb și aș vrea să transmită reprezentantul minorității sârbe colegilor și celor din Parlamentul sârb acest gest de bunăvoință și ca pe o înțelegere și susținere a comunității române.

Eu am foarte mulți prieteni, mai ales printre intelectualii români din Banat, din Voivodina, din Banatul Sârbesc, din Timoc, și m-am confruntat adeseori cu aceste probleme. Știu că „Sveti Sava” este un cult mare, am fost cândva la Belgrad, am văzut catedrala aceea impresionantă din centrul Belgradului, care probabil că a influențat și ortodoxia română în construcția catedralei noastre, Catedralei „Mântuirii Neamului”. Adică am vrea, pe această cale, să continuăm relații de colaborare și de bună înțelegere.

Deci acest gest de bunăvoință sper să fie transmis și înțeles de parlamentarii sârbi și ca un gest de recuperare și de susținere a comunității române din Serbia. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Vela. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez, la început, că și Partidul Național Liberal susține această inițiativă și îl felicităm pe domnul deputat al minorității sârbe că face aici, în plenul Senatului, o propunere atât de importantă, de profundă și de prietenoasă, care marchează relația bilaterală dintre poporul român și poporul sârb.

Am ascultat cu multă atenție și argumentele pe care liderul Grupului PSD le-a prezentat aici, în fața dumneavoastră, și aș dori să fac câteva precizări, ca senator de Caraș-Severin, ca membru al Grupului de prietenie România–Serbia, ca susținător al minorității românești din Valea Timocului.

În Valea Timocului, dragi colegi, sunt 154 de localități sută la sută românești și 48 de localități mixte. Acum 10 ani, în Valea Timocului, la penultimul recensământ, figurau cam 300 de români. În 2012 s-a făcut încă un recensământ, la care s-au anunțat rezultatele după doi ani, și au rămas foarte puțini români – deși în realitate sunt 200.000-250.000 de români –, 50.000 de români, din cauza presiunilor autorităților din Serbia, plecând în alte state din Europa.

Spun toate aceste lucruri – și întăresc ce a spus și domnul Șerban Nicolae – în sensul în care statul sârb, Guvernul de la Belgrad nu permite predarea limbii române în școlile din Valea Timocului, nu permite construirea de biserici românești în Valea Timocului, pe motiv, așa cum ați auzit, că cei care vorbesc limba română, compatrioții noștri, dacă vreți, sunt vlahi, și nu români.

Dincolo de a face aici un apel către domnul deputat ca să facă lobby pe lângă autorități la Belgrad ca să recunoască drepturile românilor din Valea Timocului, eu aș dori să vă readuc aminte că sunteți la guvernare, că aveți Ministerul Românilor de Pretutindeni, aveți minister de externe și prim-ministru și, în 24 aprilie 2018, doamna prim-ministru garanta Președintelui Serbiei susținerea necondiționată a României pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

Păi, înainte de a face apel la colegul deputat, care este un cetățean onest din județul Timiș, coleg de navetă cu mine, dar care nu are autoritatea statului român, Guvernul, ministerele care au..., Ministerul de Externe, care are consulat și la Vârșeț, și la Negotin, ce fac, dragi români, pentru frații români din Valea Timocului?

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Fejér László. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

UDMR... Deci vreau să subliniez prima dată că UDMR-ul va susține această propunere prin care se va institui Ziua minorității sârbe din România, dar trebuie să reamintesc că, atunci când UDMR a propus Ziua minorităților maghiare din România pentru 15 martie, nu am auzit această susținere inimoasă.

Păcat că atunci nu ați votat această inițiativă, că noi suntem multiculturalitatea și diversitatea în România. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Mihai Mihail. Microfonul 2. Aveți cuvântul, din partea Grupului USR.

Vă mulțumesc.

Este o inițiativă care trebuie sprijinită. Minoritățile au nevoie să se simtă acasă. Ce mi se pare important este ca românii care sunt în diaspora să facă demersuri similare și noi, ca stat, să-i sprijinim, să arate că sunt mândri că sunt români și să solicite statelor din care fac parte, prin intermediul asociațiilor, să aibă parte de evenimente similare, care sunt importante pentru a menține minoritățile românești puternice și conștiente că aparțin de România. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, aveți cuvântul – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la această propunere legislativă, fac precizarea că sunt avize negative de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, finanțe.

În urma dezbaterilor și a argumentelor prezentate, comisia a ajuns la concluzia să adopte un raport de respingere a propunerii legislative. Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L24/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Nicea...

Vă rog să mă scuzați.

Vă rog, în numele inițiatorilor, microfonul 6.

Domnule senator Chisăliță, aveți cuvântul. 6.

6, da.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei, vrem să reparăm o situație care trenează de foarte mult timp, și anume problema persoanelor cu amputații.

Am văzut că, de foarte multe ori, aceste persoane sunt umilite deseori, prin chemarea la comisiile de expertiză, iar noi propunem ca ele să beneficieze de..., aceste persoane cu amputații să beneficieze de un termen de valabilitate permanent de tip și încadrare în grad de handicap și, de asemenea, comisia de expertiză să nu le mai cheme o dată la doi ani pentru reevaluare.

Știm că persoanele cu amputații intră în contact aproape lunar cu medicii de familie, care îi recomandă pentru centrele de recuperare, unde medicul specialist le întocmește un plan de exerciții sau de recuperare. Acest plan se duce înapoi la medicul de familie, care va avea obligația să urmărească respectarea acestor tipuri de exerciții sau acestui tip de recuperare.

Deci eliminăm chemarea acestor persoane la comisia de expertiză.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Nicea Mergeani.

Vă rog – microfonul 8 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, aveți cuvântul – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de admitere a acestei propuneri legislative, pe care am considerat-o bine-venită, necesară, așteptată de cei care sunt în asemenea situații neplăcute și care, de multe ori, sunt puși în fața faptului împlinit de a se prezenta, de fiecare dată, pentru a se stabili din nou gradul de handicap, situația în care se află, de fapt, la momentul respectiv, având în vedere, repet, faptul că... afecțiunile sunt, de regulă, fără rezolvare.

Deci raport de admitere. Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Wiener. Microfonul central. Aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Poate nicăieri în arhitectura instituțională a României cămașa de forță a birocrației nu este percepută atât de insultător ca în această speță privind reconfirmarea handicapului definitiv al unei amputații o dată la doi ani.

Nu este vorba doar de drumul pe care persoana respectivă îl face de la domiciliu până în fața unei comisii, unde, practic, este privită, uneori, cu condescendență sau, mă rog, în cel mai bun caz, cu indiferență, ci de relația aceasta dintre cetățean și instituție.

Sunt foarte multe lucruri de făcut pentru a ameliora umilințele la care românii sunt supuși în fața birourilor, serviciilor, în fața instituțiilor care le cer acte, care li se adresează într-un fel umilitor.

Ăsta este un pas. Sigur, Grupul USR va susține acest demers. Sunt foarte multe alte lucruri de făcut – asta vream să vă subliniez – și sper să mai vedem astfel de inițiative în cel mai scurt timp în Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Vă rog. Din partea Grupului UDMR, Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi lua cuvântul, deși nu este un domeniu la care aș putea să spun că mă pricep. Specialistul nostru din grupul parlamentar mi-a spus că vom susține această inițiativă legislativă, dar trebuie punctat faptul că ministerul – indiferent de conducerea ministerului, cine a fost ministru sau cine a fost secretar de stat – nu reușește să stăpânească acest fenomen în țară. Este un fenomen scăpat de sub control, cu foarte multe abuzuri, cu foarte multe... Am văzut zilele trecute acțiunile procuraturii sau nu știu cine a avut, undeva în Moldova, o acțiune pe această temă. Deci sunt extrem de multe abuzuri, foarte multe probleme și încercări de a rezolva aceste probleme cu rezultate – nu știu – sterile și de suferit suferă cei care n-ar trebui să fie torturați, practic, prin aceste drumuri la verificările periodice, anuale, din doi în doi ani sau în alte forme.

Eu sper că ministerul va găsi soluție pentru acest fenomen. Putem vorbi aici și despre acele probleme..., un sistem similar..., sociale, care funcționează, practic, pe aceeași rețetă; se emit documente de către persoane care n-au absolut, aproape nicio responsabilitate... Statul român plătește bani grei pentru persoane care n-ar trebui să primească aceste sume și alții, care sunt îndreptățiți, suferă de niște abuzuri, suferă de niște consecințe care sunt datorate celor care exploatează, în mod nelegal și incorect, sistemul.

Este o provocare mare pentru minister, dar... nu „dar”, sper să facă față și să găsească, în sfârșit, o soluție care să fie echitabilă și corectă față de pacienți, față de cei care au nevoie de aceste lucruri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Și salutări specialistului dumneavoastră din grupul parlamentar.

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

De la început vreau să spun că voi vota cu toată inima acest proiect de lege.

Fac precizarea că și anul trecut, când un proiect de lege asemănător a fost pus pe ordinea de zi, dar care nu a avut succes, am vorbit de la microfonul central și am susținut că acele persoane cu handicap, care au un handicap permanent, vizibil, care n-au nicio șansă să se recupereze pe cale medicală sau altfel, trebuie să beneficieze de acest drept sau, mai bine zis, să nu se mai prezinte în fața comisiilor pentru a vedea dacă le-a crescut piciorul sau mâna sau ce s-a întâmplat.

Desigur că ministerul, prin secretarul de stat care este aici, și Guvernul trebuie să gândească ca, în viitor, și pentru alte categorii de handicap permanent să elaboreze un proiect de lege, care să fie cam în aceeași schemă cum este cel discutat astăzi.

Și în cazul celor care au vederea afectată permanent, și al celor cu auz sau altor, altor categorii de handicap permanent trebuie să acordăm această șansă, de a nu-i mai umili pe la ghișee și de a nu-i mai plimba fără rost, știind că nu pot fi recuperați.

Voi vota pentru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Facem o mică pauză, să-l vedem pe domnul senator Savin.

Vă rog, domnule senator Savin. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că ziua de 8 martie pică pe data de...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nouă...

## **Domnul Emanoil Savin:**

...8, întotdeauna..., vineri anul acesta...

, ofer, mai devreme cu două zile, câte un buchet pentru toate colegele noastre și le urez: o primăvară frumoasă și o petrecere frumoasă de ziua de 8 Martie!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Felicitări pentru gest, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale...

Tot cu două zile înainte de 8 Martie, doresc să anunț plenul Senatului că cei de la Curtea Constituțională au respins cererea adresată de președinte în ceea ce privește bugetul. Vom avea buget.

Imediat...

Deci declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra acestei...

Deci la punctul 12...

Haideți să terminăm procedural.

La punctul 12 avem încheiate dezbaterile generale. Votul va fi săptămâna viitoare, luni.

Pentru a fi corecți cu informația până la capăt, va trebui să reluăm în Parlament dezbaterea și votul asupra Legii privind plafoanele.

Am anunțat, domnule...

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece (L55/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la

microfon pe domnul secretar de stat Nicea Mergeani. Vă rog. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnule președinte Rotaru, vă rog.

Microfonul 7. Aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (2) de la art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L79/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Invit la microfon pe...

Domnule senator, nu ne-am obișnuit că trebuie să ne mișcăm mai cu talent?

Vă rog, microfonul 5. Inițiatorul, domnul senator Wiener. Aveți cuvântul.

Astăzi s-a mai discutat principiul la o altă inițiativă legislativă, vreau doar să punctez câteva elemente esențiale.

Legea își propune, în principiu... Este un demers reparatoriu – compensatoriu, dacă vreți – pentru anii de zile..., anii petrecuți în gărzi de către medici.

Avem un studiu făcut de Colegiul Medicilor din România care subliniază un fapt îngrijorător – sigur, și din cauza subpopulării cu medici a spitalelor –, peste 50% din medicii români sunt afectați de epuizare și surmenaj excesiv, așa-numitul „sindrom burnout”.

Un medic epuizat este un pericol nu numai pentru sine, ci mai cu seamă pentru pacient. Calitatea actului medical, prin scăderea performanțelor motorii și emoționale, a vitezei de reacție și a empatiei medicului respectiv, este o sursă permanentă de îngrijorare de malpraxis.

Cum am mai spus, doar anul trecut patru medici au decedat în gărzi în spitalele din România, 53 în ultimii ani. De altfel, acest principiu există codificat în Legea pensiilor, adică în măsura în care depășești cu opt ani de zile vârsta de contributivitate sau perioada maximă de contributivitate, cea de 35 de ani, există posibilitatea pensiei parțiale anticipate. Singura problemă este că gărzile – deși nu reprezintă muncă suplimentară, ci sunt o muncă obligatorie într-un domeniu cu activitate continuă – nu sunt considerate, nu sunt cuantificate la calculul perioadei de contributivitate, deși se plătește CAS pe ele.

Sigur, este un demers absolut legitim. Colegiul Medicilor din România susține, asumat și fără echivoc, această inițiativă legislativă. Nu există, cred, nicio motivație reală pentru a nu oferi această opțiune de ieșire din sistem, cu atât mai mult cu cât recent, tot în Senatul României, am votat

o altă posibilitate derogatorie de la vârsta de pensionare, tot pentru medici, și anume creșterea, la alegerea vârstei de pensionare, la 67 de ani.

Subliniez că acest demers, această inițiativă legislativă are un impact bugetar negativ. Diferența dintre venitul unui medic primar gradația 5, care ar ieși cu doi-trei ani mai repede la pensie din cauza epuizării, și venitul unui medic tânăr specialist, gradația 1, care l-ar înlocui în sistem, este mult mai mare decât pensia pe care ar lua-o cel dintâi.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Guvernului, așa cum spuneam, domnul secretar de stat Mergeani.

Vă rog. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru sănătate, raport comun.

Domnul senator László Attila. Microfonul 6. Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, însoțit de amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul – săptămâna viitoare, luni, în conformitate cu art. 76 alin. (1) din Constituție. Da? În regulă.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind transportul durabil, semnat la Mikulov la 26 septembrie 2014, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (L630/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Eugen Uricec, secretar de stat, de la Ministerul Mediului. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9. ## **Domnul Eugen Constantin Uricec** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind transportul durabil, semnat la Mikulov la 26 septembrie 2014.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru transporturi, raport comun.

Domnule președinte Butunoi – microfonul 7 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În privința acestui proiect de lege, cele două comisii au primit avize favorabile, și de la Comisia pentru politică externă, și de la Comisia pentru administrație publică, și în două runde de ședințe, în 28 noiembrie 2018 și 19 februarie 2019, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 16, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2018 pentru completarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale (L415/2018). Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Petru Andea.

Da? Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, Guvernul susține Legea privind aprobarea Ordonanței nr. 56/2018, ordonanță care prevede posibilitatea reorganizării unităților economice de stat ca regii autonome sau societăți comerciale, prin hotărâri de guvern sau prin decizii ale organelor administrațiilor publice locale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei economice, din partea Comisiei pentru constituționalitate și a Comisiei juridice, raport comun.

Domnul senator Dircă, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele trei comisii au fost sesizate cu privire la Legea nr. 415/2018, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 25/16 ianuarie 2019, pentru întocmirea unui raport comun.

Legea nepromulgată, supusă reexaminării, a fost adoptată de către Senat și Camera Deputaților în forma transmisă de Guvernul României.

Se introduce un nou articol, respectiv art. 3[1] , în sensul creării posibilității reorganizării regiilor autonome ca societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990 sau, după caz, prin hotărârea consiliului local, hotărârea consiliului județean sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București, având ca unic asociat sau acționar statul român sau autoritatea administrației publice locale.

Curtea a reținut că niciuna dintre autoritățile administrației publice locale nu poate avea calitatea de acționar în societățile comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Această calitate o pot avea unitățile administrativteritoriale, alături de stat.

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României...

Domnule senator... Domnule senator, mă scuzați...

Ce a făcut Curtea, știm. Punctul de vedere al comisiilor dacă puteți să ni-l spuneți.

Membrii Comisiei economice, industrii și servicii, ai Comisiei pentru constituționalitate și ai Comisiei juridice au hotărât, în unanimitatea voturilor celor prezenți, să pună în acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții, să adopte un raport comun de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu un amendament admis, care se găsește în anexa parte integrantă din prezentul raport.

În obiect cu raportul său de reglementare, avem de a face cu o lege ordinară și urmează să fie adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Vă mulțumesc că ați înțeles că nu trebuie să ne prezentați toată decizia Curții. În general, deciziile Curții și motivările au câte 100 de pagini. Deci ne mai lua încă o oră să mai citim. Bun.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 17 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției (L97/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Drepturile salariale restante ce se propun a fi eșalonate sunt aferente perioadei 2015–2018 pentru personalul din justiție. Pentru a evita blocarea conturilor Ministerului Justiției, cu efectul punerii în imposibilitate de finanțare a întregului sistem judiciar, Guvernul României a adoptat această ordonanță de eșalonare, întrucât impactul financiar asupra bugetului de stat este unul semnificativ, respectiv de peste 1 milion de mii de lei.

Prin urmare, vă rugăm să adoptați această ordonanță în forma înaintată de Guvern. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de admitere a proiectului de lege. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru drepturile omului.

Pe cale de consecință,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Cu 70 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și o abținere, inițiativa legislativă a fost adoptată.

Punctul 18 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L77/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Nicea Mergeani, de la Ministerul Muncii.

Vă rog. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a acestei propunerii legislative. Avem, de asemenea, avize negative de la Comisia pentru învățământ, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru sănătate, pe argumentele care vizează faptul că această reglementare – solicitată a fi o reglementare nouă – este deja prezentă în legislația actuală. Sunt prevăzute ore pentru educația pentru sănătate, de asemenea, pentru dezvoltarea capacităților psiho-emoționale și a competențelor sociale ale elevilor, ale copiilor.

Pe cale de consecință, raport de respingere. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale...

A, mă scuzați!

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Am luat parte la dezbaterile din comisie pe marginea acestei propuneri legislative. Știu că s-a invocat existența acestei obligații.

Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm că, în ciuda existenței acestei obligații prezente într-o altă lege, totuși educația pentru sănătate nu are loc în școlile din România. În majoritatea școlilor din România acest lucru nu se întâmplă. Și vorbim aici totuși despre viețile copiilor noștri, care trebuie să afle lucruri extrem de importante despre ceea ce înseamnă consumul de alcool, de tutun sau de droguri.

Considerăm că totuși autoritățile locale, care au în subordine școli și unități de învățământ, pot să-și asume această obligație și să facă acest lucru regulat, semestrial, așa cum am propus noi, pentru binele copiilor noștri. N-am înțeles argumentul adus de către ministerele de resort, așa că totuși eu vă îndemn să votați pentru această propunere legislativă și împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Sbîrnea. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Aș vrea să insist pe un fapt: faptul că autoritățile locale nu au posibilitatea se datorează faptului că Guvernul nu le dă mijloacele necesare să o facă, așa că să încetăm cu lucrurile astea.

Mulțumesc. Noi am votat pentru.

## Mulțumesc frumos.

Cu siguranță, aceste ore de educație pentru viață și sănătate în unitățile școlare sunt necesare.

Din păcate, cadrele didactice, care ar putea desfășura aceste ore, nu în toate unitățile școlare conștientizează importanța lor și cred că aici trebuie să intervenim.

Inițiativa, așa cum este formulată, stabilește..., ar dori ca răspunderea s-o aibă autoritățile administrației publice locale. Așa cum se știe, unitatea școlară e condusă de consiliul de administrație, nicidecum de către primărie, și ar însemna cumva o presiune asupra unității școlare.

Cred că ar trebui să căutăm o altă modalitate de rezolvare a acestei probleme care există la nivelul unităților de învățământ.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Din partea Grupului PSD, explicarea votului.

Doamna senator Craioveanu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD a votat pentru raportul de respingere și împotriva acestei propuneri legislative, nu pentru că nu își dorește ca în școlile din România să se desfășoare ore pentru sănătatea copiilor, ci pentru că această inițiativă este pur și simplu inaplicabilă, deoarece ea prevede ca o obligație în sarcina autorităților administrației publice locale și a oricărei instituții publice sau private cu atribuții în domeniul educației de a derula în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, programe de educație pentru viață și sănătate. Or, acest lucru, efectiv, nu este posibil.

Mai vreau să fac o singură adăugire: în școlile din România se fac ore de educație pentru sănătate.

## Vă mulțumesc.

Și eu cred că Guvernului nu-i dă voie Dragnea. Nu? Haideți, până la capăt! Vă rog. Microfonul 2.

Domnule Manda, am observat de mai multe ori că vă exersați talentul de comic aici, la tribuna Senatului.

Dacă vreți să faceți acest lucru, vă recomand: sunt multe baruri în București unde ați putea merge. Am înțeles că acolo se țin spectacole și concursuri de stand-up comedians. Dar vă rog să evitați ca în plenul Senatului României, de la această tribună, să mai faceți astfel de remarci.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc că ați remarcat talentul meu.

Nu am vrut să-mi exersez astfel de talent. Mă bucur că ceea ce spun eu dumneavoastră considerați că este doar o glumă, de aia îmi dau seama de ce avem divergențe de opinie.

Doi, dacă dumneavoastră considerați că prin ceea ce fac încalc regulamentul, există tot în regulament articole, le precizați, mergem la Comisia juridică, disciplină, imunități și, dacă voi fi penalizat, o să suport consecințele.

În rest, dialog de genul acesta nu ne face cinste niciunuia dintre noi.

Domnule senator Pop, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați inițiatori și cei care ați votat pentru acest raport,

Ați votat în necunoștință de cauză, pentru că în acest raport ați înființat o nouă instituție în România. Care este acea autoritate care se ocupă și de sănătate, și de educație? Nu există.

Doi, dacă tot vă interesa problema educației pentru sănătate, sediul în materie este Legea educației, nicidecum Legea privind drepturile copiilor.

De aceea, cred că este puțin... Ar trebui să aveți puțină decență din punctul acesta de vedere, pentru că ați venit cu un proiect de lege care nu poate fi aplicat în România și vreți să înființați instituții noi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Mihail – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Explicarea votului.

Eu totuși insist că USR-ul are dreptate și nu poate fi aplicat doar pentru faptul că Guvernul nu dă voie primăriilor. Continuăm. Punctul 19 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L50/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și invit la microfon _... (Discuții.)_

Cine este inițiator?

Doamna senator, în conformitate cu regulamentul, pornind de la ideea mai anterior anunțată cu stand-up comedy, inițiatorul, microfoanele 5, 6, 7.

Pentru dumneavoastră, având în vedere că suntem în perioada 1–8 martie, aveți cuvântul, microfonul 2.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 stabilește cadrul legal de reorganizare și desfășurare a... și funcționare a sistemului național de clasificare a carcaselor, precum și temeiul legal în baza căruia se vor emite acte normative subsecvente conform prevederilor europene.

Vă rugăm să votați legea de aprobare a ordonanței. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E un hatâr pe care vă mulțumesc că mi-l faceți astăzi, chiar înainte cu două zile de 8 Martie, care pică vineri am înțeles.

Pentru dumneavoastră oricând, cu plăcere.

Vă mulțumesc tare mult.

Rugămintea era, în calitate de inițiator, dat fiind faptul că e un proiect, cred eu, destul de important care ține cont de niște reparații morale pe care mi-aș dori să le acordăm celor din categoria vizată de acest proiect, vă rog să acceptați, pe dumneavoastră și pe toate grupurile parlamentare, să reîntoarcem la comisie acest proiect, pentru că aș vrea să îndrăznesc să conving comisiile că un raport favorabil ar fi mai indicat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au adoptat un raport de admitere pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019.

Senatul, prima Cameră sesizată. Lege ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Cred că jumătate ați rezolvat.

În speranța că va fi retrimis la comisie,

Termen – o săptămână.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

Punctul 20 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea prețurilor de piață a carcaselor și a animalelor vii (L4/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 10. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 21 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice (L3/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Mulțumesc.

Prin această ordonanță a Guvernului se stabilesc foarte clar atribuțiile personalului din Ministerul Agriculturii care participă la prelevarea de probe în cadrul verificărilor care se fac pentru produsele ecologice, precum și stabilirea unor protocoale cu laboratoarele care efectuează aceste probe.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Vă rog, aveți cuvântul – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2019.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Deci cu 64 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și 11 abțineri, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 22 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (5) al art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (L13/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Domnule secretar de stat – microfonul 10 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Nu susținem adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru – microfonul 7 –, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru abrogarea alin. (5) al art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisia noastră, cu unanimitate de voturi, s-a adoptat un raport de respingere a acestei inițiative legislative.

Guvernul nu a susținut această propunere legislativă. S-a primit aviz negativ și de la Consiliul Legislativ, și de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Comisia vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la

## vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 23 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă sau porțiuni din acestea și taluzuri ale barajelor și lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităților administrativ-teritoriale (L67/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Dan Deleanu, secretar de stat, de la Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul. ## **Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține promovarea proiectului legislativ din următoarele considerente:

– ar fi afectată în mod ireversibil proprietatea publică a statului, nefiind justificată economic și social pierderea patrimonială; și

– nu sunt prezentate suficiente elemente din care să rezulte că lacul Brebu a încetat să mai fie bun de interes național, așa cum este deja stabilit de legislația în vigoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru ape și păduri, domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport la Propunerea legislativă privind trecerea unor luciuri de apă sau porțiuni din acestea și taluzuri ale barajelor și lacurilor de acumulare din proprietatea publică a statului în administrarea unor consilii locale ale unităților administrativteritoriale

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ. Consiliul Economic și Social a avizat negativ. Comisia pentru administrație publică a trimis aviz negativ.

În ședința din 19 februarie 2019 membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator Șoptică. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Îmi pare rău că nu sunt aici inițiatorii acestei legi, pentru că aș fi dorit să-i întreb câteva lucruri. Când au fost și au văzut ultima dată asemenea localități, baraje și modul în care sunt administrate și ce se întâmplă pe marginea lor, pentru a înțelege ce au avut totuși în gând când au propus ceea ce au propus, care ar fi dus la niște distrugeri mult, mult mai mari decât cele care sunt deja existente.

Grupul USR, evident, va vota pentru raportul de respingere a acestei legi și-mi pare rău că nu sunt inițiatorii totuși, să explice ce-au avut în minte când au venit cu acest proiect de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Domnule senator Goțiu, aveți grijă să nu intrați în contrasens cu colegii dumneavoastră. Sunteți singurul cu banderolă.

Ați dormit cu ea.

Vă rog. Aveți motive, ați dormit cu ea la mână. Microfonul 2.

În virtutea dreptului la replică, da, port această banderolă de protest împotriva anunțatului proiect al Legii minelor, pe care Guvernul Dăncilă vrea să-l reîncălzească, care este un alt proiect de distrugere a Roșiei Montane și a altor zone, sub pretextul interesului public național.

De asta port această banderolă astăzi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă.

Mulțumesc pentru intervenție.

Trebuie să avertizăm Guvernul că acest proiect va trebui să-l discute și cu studenții de la Litere, să nu cumva să protesteze.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare (L61/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat, de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 10. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu propuneri și observații, care au fost preluate în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru ape, păduri și pescuit, domnul președinte Șoptică.

Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit. k) a art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au transmis avize favorabile.

În ședința din data de 19 februarie 2019 membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexă, parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul – săptămâna viitoare, luni.

Punctul 25 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (L75/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Tiberiu Brădățan, secretar de stat, de la Ministerul Sănătății.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Tiberius Marius Brădățan** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Atragem atenția că nitrații și nitriții nu sunt singurele substanțe chimice extrem de toxice care pot conduce la risc major pentru sănătatea consumatorilor de apă potabilă.

Astfel, nu recomandăm tratarea discriminatorie a parametrilor apei potabile, fiecare parametru fiind important pentru sănătatea populației și pentru calitatea apei comercializate și distribuite.

Respectarea legislației în vigoare permite comercializarea apei potabile numai dacă sunt îndeplinite cerințele de potabilitate reglementate la nivel național, cerințe care sunt aceleași în Uniunea Europeană.

În consecință, Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, domnul președinte Șoptică. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru sănătate publică a transmis un aviz negativ. Comisia pentru mediu a transmis un aviz favorabil.

În ședința din 19 februarie 2019 membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Lege ordinară.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Coliban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Eu nu am înțeles exact punctul de vedere al Guvernului, pentru că ni se vorbește despre discriminare dacă afișăm pe o etichetă nivelul de nitrați. La ora actuală avem aceste informații în forma unui interval. De ce este rău să știm valoarea exactă? Eu asta vreau să știu din partea reprezentantului Guvernului, pentru că e prima oară când o acțiune de transparentizare pare prezentată a fi ceva nociv. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere eu l-am înțeles: este propunerea de respingere.

Rog, domnule secretar de stat, să răspundeți în scris tuturor grupurilor parlamentare și domnului senator Coliban toate motivele care au stat la baza întemeierii acestui punct de vedere de respingere.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 26 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă – Legea manualului școlar (L21/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul?

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației Naționale.

Microfonul 10. Aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

Nu e activat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Educației Naționale susține Legea manualului școlar, având în vedere faptul că în cadrul dezbaterilor din comisia de specialitate au fost încorporate marea majoritate a obiecțiilor și propunerilor formulate de către minister. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Aș avea câteva întrebări atât pentru inițiatori – chiar dacă nu au luat cuvântul, pentru a-și prezenta acest proiect legislativ, se află în sală –, cât și pentru reprezentantul ministerului. O să aștept și răspunsul în scris.

Despre ce e vorba? Această Lege a manualului, într-o mare măsură, a mai fost discutată și votată aici, în Senat, și în Camera Deputaților. A fost desființată de Curtea Constituțională pe motive de formă, pentru că s-a recomandat o altă procedură legislativă, însă, între timp, s-au mai întâmplat niște lucruri. Mai exact, pe 5 februarie s-a emis un ordin de ministru care prevede achiziția de manuale școlare în formă finită.

Actualul proiect de lege, care are toate șansele să treacă astăzi de Senat și, apoi, de Camera Deputaților, prevede achiziția de..., evaluarea și metodologia pe care se va baza..., care se va baza pe această lege, de evaluare a viitoarelor manuscrise școlare. Și va rămâne un mare semn de întrebare: cine va edita aceste cărți? În condițiile în care drepturile de autor vor fi la minister, și nu la niște edituri, cineva va trebui să-și asume. E puțin probabil ca niște edituri private să-și asume acest rol.

Din păcate, avem precedentul de anul trecut în care, încredințând realizarea manualelor unei singure edituri, am avut niște manuale mai mult decât celebre. Întrebarea la care o să aștept răspuns de la Ministerul Educației: ce se va întâmpla dacă această lege pe care aici o susține va intra în vigoare înainte sau în timpul aplicării achiziției de manuale pe baza Ordinului de ministru nr. 3.103 și ce se va întâmpla în acest caz? Iar pentru inițiatorii acestei legi, care sunt aici în sală, de asemenea, aștept un răspuns și la întrebarea adresată Ministerului Educației, dar, de asemenea, mai am și câteva întrebări suplimentare.

Dacă în manualele din acest an... În ce parte a corpului va fi amplasat ficatul? Pe partea stângă sau pe partea dreaptă? Iar Marea Moartă și Turnu Măgurele unde le vom mai găsi plasate în manualele din această toamnă?

Nu e o întrebare..., nu sunt întrebări retorice, pentru că aș dori să știm cine își asumă răspunderea dacă în această toamnă vom avea parte de același gen de manuale școlare de care am avut parte anul trecut.

Vă mulțumesc și eu. Imediat, domnule senator Pop. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, o să rog ministerul să rețină întrebările adresate și să răspundă în scris atât domnului senator, cât și grupurilor parlamentare.

În numele inițiatorilor, domnul senator Pop. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7. Înțeleg maximum două minute, 1,59, 1,58, vă rog.

Mulțumesc.

Am făcut explicații și în cadrul comisiei și regret că unii colegi nu au înțeles. În fapt, ce am făcut noi, inițiatorii? Am reluat proiectul de lege pe care l-am dezbătut anul trecut în plenul Senatului, am pus în comisie toate obiecțiile Curții Constituționale, în așa fel încât, pe de o parte, să fim prima Cameră sesizată, Camera decizională fiind Camera Deputaților, pe de altă parte, să aducem în concordanță toate lucrurile despre care Curtea Constituțională a spus că nu sunt în regulă în aceste manuale.

Pentru liniștea elevilor și a profesorilor, indiferent ce se va întâmpla cu această lege, procedura pe care Ministerul Educației Naționale a inițiat-o nu mai poate fi oprită. Este o procedură de licitație, exact ca în 2017, când baronii manualelor au făcut manualul de educație fizică și sport, ca urmare a acelei licitații pornite.

Sper din toată inima ca în septembrie să avem manualele, deși baronii manualelor sunt prezenți astăzi în piața editorială și în ghiozdanul fiecărui elev.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Domnule senator Teodorovici, ați votat cu mâna ridicată, fără cartelă?

Deci atunci avem 53 de voturi pentru.

Domnule...

Vă rog, domnule senator Goțiu – microfonul 2 –, explicarea votului.

Cu toată stima pentru domnul coleg, nu baronii sunt vinovați de calitatea și sunt responsabili de calitatea manualelor. Mi-aș dori ca atât colegii care au votat această lege, cât și reprezentanții ministerului și ministerul să-și asume responsabilitatea pentru calitatea manualelor care vor ajunge pe băncile elevilor și să nu mai găsească tot felul de explicații colaterale, legate de baronii editurilor și așa mai departe.

Există un minister, suntem și noi aici, avem și noi atribuțiile noastre, responsabilitatea e a tuturor, nu e a nimănui din exterior. USR a votat împotriva acestui raport, tocmai pentru că nu există nicio garanție că nu ne vom reîntâlni cu situația de anul trecut.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela, doriți să luați cuvântul pentru explicarea votului, da?

Vă rog – microfonul 2 –, explicarea votului, în numele celor cinci colegi PNL din sală.

Șase, mă scuzați!

Mai numărați, mai numărați. E un exercițiu bun pentru inteligență. Vreau să...

Cinci în sală și unul în picioare.

Vreau să spun că am votat împotriva acestui proiect, pentru că domnul președinte al comisiei, care a precizat acolo că nu înțelegem... Am înțeles foarte bine despre ce este vorba și tocmai de aia am votat.

Oricum, pentru că îl apreciez ca coleg în comisie, vreau să-l asigur de faptul că sunt multe lucruri în programul de guvernare al PSD pe care nu le înțeleg românii. Mulțumesc.

În regulă. Mulțumesc. Doamna senator Sbîrnea, vă rog. Microfonul 3. Explicarea votului.

## Mulțumesc.

Grupul PSD a votat pentru, având în vedere și am avut în vedere elevul, pentru că el este principalul produs al învățământului românesc. Cu siguranță, s-au strecurat greșeli, cu siguranță, cei care sunt vinovați vor răspunde pentru greșelile strecurate în manualele școlare, acest lucru l-am demonstrat. Dar vă rog frumos să vă gândiți la o materie care ar avea 26 – o materie, știință exactă, nu dau exemplu acum –, care ar avea 26 de manuale, pe aceeași disciplină, la același nivel de clasă, și la un copil care merge la un concurs sau la olimpiadă sau este nevoit să susțină

un examen național. Cadrele didactice extrag din aceste 26 de manuale diferite subiecte și acel copil trebuie să cunoască toate cele 26 de manuale, nu doar, știu eu, un număr limitat.

Gândiți-vă și la copii atunci când aveți în vedere aceste... Legea manualului școlar.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Continuăm, punctul 27 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 1 noiembrie ca Ziua națională a radioului (L23/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul... Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, de la Ministerul Culturii.

Microfonul 9, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La 1 noiembrie 1928 a început emisia oficială a postului de radio din București și la aceeași dată a fost înființată o Societate de Difuziune Radiotelefonică și a fost inaugurat postul național de radio din România.

Scopul inițiativei legislative este ca, la 90 de ani de la înființarea Societății Române de Radiodifuziune, să se ofere recunoașterea rolului determinant al radioului în istoria României și un prilej de sărbătoare națională pentru toți cei care s-au pus în slujba transmiterii valorilor pe calea undelor.

Așadar, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură, vă rog, domnule senator.

Microfonul 6.

Domnule senator Simionca, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 1 noiembrie ca Ziua națională a radioului, propunându-se ca autoritățile administrației publice centrale și locale să poată organiza manifestări cu caracter cultural științific dedicate sărbătorii acestei zile sau să poată acorda sprijin logistic, financiar organizațiilor neguvernamentale sau altor instituții care organizează astfel de manifestări.

În urma dezbaterilor Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Alexandrescu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Am asistat la tot felul de inițiative legislative pentru zile comemorative, zile naționale, zile ale unor comunități etnice și, în general, am votat pentru toate aceste lucruri, pentru că ele reprezintă efortul unor oameni, bucuria de a..., prilejul de a se bucura al unor comunități, reprezintă diversitatea, reprezintă lucruri care, cumva, îmbogățesc comunitatea poporului român.

Mă întreb astăzi însă: când se discută despre o lege care instituie Ziua națională a radioului românesc, de la care, într-adevăr, de la înființarea căruia s-au împlinit 90 de ani la 1 noiembrie, de ce ar fi totuși nevoie de o lege pentru a crea o nouă zi națională? Radioul este într-adevăr o instituție respectabilă, venerabilă, este o doamnă pe care trebuie să o respectăm și căreia trebuie să-i aducem o floare. Dar, dacă toate doamnele din România ar prilejui câte o zi națională, am avea foarte multe.

Până la urmă, radioul este o instituție publică, este acea instituție prin care statul asigură informarea publicului, dreptul constituțional la informație, și acolo sunt niște oameni care își fac datoria de 90 de ani în mod neîntrerupt.

Ce propune, de fapt, această lege? Propune ca autoritățile centrale sau locale să poată contribui financiar pentru ca oamenii ăștia să celebreze ziua de 1 noiembrie. Dar cine îi împiedică pe oamenii ăștia să celebreze ziua în care ei s-au înființat? Cine împiedică radioul, Radiodifuziunea Română să aibă emisiuni dedicate în ziua de 1 noiembrie, prin care să ne spună..., să ne aducă voci din fonoteca de aur, să povestească despre începuturile radioului? Este nevoie cu adevărat de o zi națională a radioului?

Pe de altă parte, aș vrea să ne gândim cu toții că există multe instituții în România, foarte multe instituții, instituții de stat. Există, de pildă, Televiziunea Română care încă nu are o zi națională, există Universitatea din București care nu are o zi națională, deși este o universitate importantă, există Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care e prima universitate a țării, nu are încă o zi națională, deși sunt instituții de stat venerabile, care au mai mult de 100 de ani. De ce este nevoie de o zi națională a radioului?

Domnule senator!

...pentru cei care...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, vă rog să mă scuzați că vă întrerup! Am dori să și votăm până la fix. Adică, dacă intenționați să vorbiți și după, spuneți-ne, măcar să

Cu toată...

Altfel, în ritmul ăsta se închide la non-stop!

Da, atâta vreau să spun și închei.

Vă rog.

Cu toată stima pe care o am pentru colegii noștri care lucrează în radio, USR se va abține la această inițiativă.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, în numele inițiatorilor, domnul Șerban Nicolae.

## Mulțumesc.

Am rămas surprinși. Nu credem că e nevoie să aduc justificări suplimentare pentru a marca, printr-o lege care celebrează ziua radioului național, un moment important al unei instituții fundamentale pentru România. Poate unii nu-și amintesc cam cât de mult a contat transmisiunea radioului de la București la momentul 23 august 1944, cât de mult a contat ca emisia de la București să se audă peste munți, în Transilvania, și comunicarea cea mai rapidă să fie făcută pe calea undelor. Poate unii nu-și amintesc că și în decembrie 1989 a fost deosebit de important ca mesajele pentru populație să se transmită și pe calea undelor, prin intermediul radioului național.

De ce e important să marcăm acest moment printr-o lege? Pentru ca autoritățile publice să fie încurajate să marcheze acest moment, să transmită generațiilor viitoare un lucru important: că România are de foarte multă vreme un radio național, că transmite mesajele în limba română de la București. Și nu cred că lucrul acesta trebuia justificat prin cuvinte foarte multe. Mi-a fost greu să înțeleg de ce cineva ar considera acest lucru nefiresc și, mai ales, de nesusținut.

Eu cred că această propunere legislativă este justificată și vă îndemn pe toți să votați și să nu vă abțineți să fiți alături de o instituție publică a statului român care a traversat deceniile, care a traversat regimurile și care și-a dovedit importanța în panteonul cultural românesc.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Hadârcă.

Vă rog, microfonul 3, un minut, intervenție.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru domnul senator Alexandrescu, urmând logica dumnealui ar trebui deci să ne gândim dacă mai sunt zile în an ca să ajungă pentru toate ideile de sărbătorire a... de instituire a sărbătorilor naționale, a zilelor naționale.

Dar, pe de altă parte, îmi amintesc, fiind din partea cealaltă a Prutului, ce rol important a avut Radio România mai ales pentru unitatea națională a românilor de pretutindeni. Și, încă un element foarte important, eu, în fonoteca mea, am o colecție foarte impresionantă de voci ale iluștrilor noștri cărturari (ale lui Eliade, Iorga, Gusti, Sadoveanu, Blaga, et cetera) care au marcat într-un fel, eu știu, unitatea națională și constituirea conștiinței noastre naționale. Sunt voci extraordinare, care s-au păstrat doar în fondurile radioului național.

Așa încât, mie mi se pare pe deplin justificată instituirea Zilei naționale a radioului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții _..._

Din partea Grupului USR a vorbit cineva, o să vă dau cuvântul la explicarea votului, eventual.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Grupul USR s-a abținut de la acest vot.

Iar acum vorbesc și ca fost angajat și colaborator al radioului public, timp de 12 ani la Serviciul Teritorial de Radio Cluj. Și cunosc importanța radioului public ca serviciu public de radio.

Din păcate, nu mai avem nici serviciu public de radio, nici serviciu public de televiziune. Au fost transformate din servicii publice în agenții de transmisiune a informațiilor guvernamentale și nu este un moment în care să celebrăm radioul public, ci doar subjugarea radioului public de către actuala guvernare și majoritate parlamentară.

Acesta este și motivul pentru care USR s-a abținut de la vot.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Nemaifiind alte intervenții, fiind și ora 13.00, declar încheiate lucrările ședinței de astăzi.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare, participare și activitate.

Domnul senator Goțiu.

Vă rog. Microfonul 2.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167044]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35/28.III.2019 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei