Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 20 martie 2019, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Legislația combaterii violenței cu ocazia manifestărilor sportive trebuie urgent actualizată”.

Ceea ce s-a întâmplat recent la Focșani în etapa finală a Cupei României la handbal masculin readuce în atenție fenomenul violenței la manifestările sportive și ne reamintește necesitatea de a-l aborda cu mai multă atenție.

Trebuie subliniat faptul că România a ratificat în luna ianuarie a anului trecut Convenția Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și la alte evenimente sportive,

din 29 noiembrie 2016, și documentul european este în vigoare din 19 ianuarie 2018.

Scopul convenției este acela de a furniza un mediu sigur și primitor la partidele de fotbal și alte evenimente sportive. Arenele sportive ar trebui să ofere un mediu prietenos și adecvat pentru toate categoriile sociale, inclusiv copiii sau persoanele în vârstă și cele cu dizabilități. Spectatorii de toate vârstele ar trebui să se simtă și să fie în siguranță atunci când asistă la evenimente sportive, indiferent de miza lor. Meciurile, inclusiv cele de fotbal, ar trebui să rămână un spectacol competițional bazat pe fairplay.

Din păcate, realitatea se prezintă diferit pe stadioanele României. Anul 2018 a fost un an plin de evenimente violente desfășurate pe arenele sportive ale țării. Seria de incidente a început în ianuarie, la Râmnicu Vâlcea. După un meci de handbal masculin, câțiva suporteri s-au luat la harță în afara sălii, iar jandarmii au intervenit în forță pentru aplanarea conflictului. Confruntările au continuat sistematic pe tot parcursul anului. Ultima a avut loc în luna noiembrie, la Craiova, când un meci de Liga a III-a a fost precedat de ciocniri în plină stradă între suporterii Fotbal Club Universitatea Craiova și reprezentanții jandarmeriei. Incidentele au pornit în momentul în care fanii nu au fost lăsați să intre pe stadion și au început să arunce cu pietre în forțele de ordine. Nouă jandarmi au fost răniți.

Datele statistice relevă o creștere cu 25% a faptelor antisociale asociate evenimentelor sportive, iar acestea iau în considerare doar faptele cu autori identificați, fenomenul fiind în realitate mult mai extins. De asemenea, indicatorii referitori la violența fizică și verbală sunt în creștere, ceea ce indică un nivel din ce în ce mai intens de radicalizare, în special la nivelul facțiunilor de suporteri supranumiți „ultrași”. Aceste grupări reprezintă un permanent pericol potențial. Ele pot deveni factori declanșatori pentru incidente violente și în afara competițiilor sportive, la orice eveniment de masă, cu predilecție în cadrul manifestațiilor de protest.

Dacă un fenomen antisocial este în creștere înseamnă că există pe undeva și niște lacune legislative, care permit această dinamică. Anul viitor România va găzdui Turneul Final UEFA Euro 2020. În București numărul de turiști va crește semnificativ și se estimează că vor veni peste 120.000 de suporteri străini. Dacă dorim ca evenimentul acesta să devină o oportunitate extraordinară de promovare a României ca destinație turistică și de investiții, atunci este imperativ să adoptăm în cel mai scurt timp modificările legislative necesare asigurării și menținerii unui climat de ordine și siguranță adecvat la partidele de fotbal. Până la urmă, fiecare cetățean are dreptul la integritate fizică și dorește, în mod legitim, să asiste la partide de fotbal sau la alte evenimente sportive fără să se teamă de acte de violență, dezordine publică sau alte activități infracționale sau contravenționale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Ion Hadârcă:**

Bună dimineața! Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice de azi este „Aedul și martirul limbii române – preotul Alexe Mateevici”.

Pentru comunitatea românilor basarabeni luna martie este indisolubil, o dată și pentru totdeauna, legată de 27 martie 1918, acest mărțișor al primăverii Unirii, zi istorică, atunci când Sfatul Țării a proclamat Unirea pe vecie cu Patriamamă România. Iar ghiocelul acestei luni, pentru că numaidecât trebuie să răzbată printre geruri și îndărătnica floare luminătoare, deci ghiocelul lui martie este preotul-poet Alexe Mateevici, născut la 16 martie 1888.

Nu, românitatea basarabeană nu se compune din poeme romantice, din spuma valurilor ori din euforia seacă a oportuniștilor. Ea s-a cristalizat cu veacurile, a rezistat opresiunilor antiromânești ale regimurilor țarist și sovietic. Ea rezistă și se manifestă în oamenii demni și lucizi, tari de fire

și cu un caracter puternic. Ca să te convingi de acest lucru, face doar să treci pragul Casei-muzeu „Alexe Mateevici” din satul Zaim, raionul Căușeni, casa în care a copilărit dascălul și poetul Alexe Mateevici, autorul imnului limbii române, azi și imnul de stat al Republicii Moldova.

Păstrarea moștenirii mateeviciene de către căușeneni, și nu numai, nu a fost și nu este altceva decât întoarcerea unei mari datorii marelui lor înaintaș. Căci la începutul secolului XX nu a fost pe acele meleaguri om și dascăl mai dedicat iluminării țăranilor basarabeni ca preotul Alexe Mateevici. De cum s-a văzut înzestrat cu podoaba cărții, de cum și-a dat seama de puterea literelor materne, Mateevici devine el însuși torță de lumină pentru năpăstuiții săi conaționali.

Încă pe la 1906, în plin regim de opresiune țaristă, seminaristul Mateevici se implică în viața publică, devine membru și colaborator activ al primei publicații naționale fondate de Constantin Stere, ziarul „Basarabia”, fiind prezent cu studii teologico-folcloristice și în revista eparhială „Luminătorul”. În articolul „Lupta moldovenilor pentru drepturi”, de pildă, tânărul Mateevici subliniază: „Să ținem minte că noi mulțumită culturii naționale putem viețui ca un popor înaintat. Iar cine vrea să viețuiască, acela trebuie să muncească și să lupte.”

Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic români. Așa trebuie să facem și noi!

În sfârșit, sfatul cel din urmă al meu e să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâta până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum nici noi nu putem face nimic fără el. Să-l îndreptăm pe calea adevărului, cu fapte, iar nu cu vorbe. Mântuirea țărănimii e în noi și a noastră în ea.”

Acest îndemn Alexe Mateevici îl rostea la sfârșit de mai 1917. De la Chișinău revine pe front, pe valea Bârladului, unde, în zănoaga tranșeelor, precum mărturisește în scrisorile către familie, simte un puternic îndemn de muncă literară. La 17 iunie, preotul-luptător, revenit la Chișinău de pe front, deschide Cursurile de vară ale învățătorimii basarabene cu poemul fără pereche „Limba noastră”, capodopera sa dedicată limbii române: „Limba noastră îi aleasă/Să ridice slavă-n ceruri,/Să ne spuie-n hram și-acasă/Veșnicele adevăruri.”

În aceeași vară de război, Mateevici plăsmuiește „Cântec de leagăn”, „Văd prăbușirea”, „Frunza nucului”, lucrări pe marginea cărora criticul George Călinescu adnotează în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” că „numai Eminescu a știut să scoată atâta mireasmă din ritmurile poporane”.

Din păcate, înaintemergătorul și luminătorul Unirii nu a ajuns să vadă Unirea. Alexe Mateevici s-a stins din viață la 13 august 1917, la nici 30 de ani împliniți. O moarte prematură, tragică și suspectă, asupra căreia până azi planează multe semne de întrebare. Providențial, cum s-a dovedit, blândul dascăl și ilustrul preot a reușit să lase urmașilor un testament cu dedicație precisă, „Basarabenilor”, cărora le spune: „Să știți: de nu veți ridica/Din sânul vostru un proroc,/În voi viața va seca,/Zadarnic soarta veți ruga,/Căci scoși veți fi atunci din joc/Și-ți rămânea făr’ de noroc.”

De fapt, acesta este adevăratul testament al vizionarului poet. Și trebuie să spunem că glia roditoare basarabeană nicicând nu a dus lipsă de proroci și martiri ai neamului. În primul rând, așa vedemu-l pe însuși Mateevici, pe aceiași Constantin Stere sau Pan Halippa, pe același Daniel Ciugureanu, dispărut fără urmă în temnițele comuniste, sau pe tânărul și talentatul Simeon Murafa, împușcat în vara lui 1917 de bandele anarhiștilor ruși dezertați de pe front.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

În România nu s-au construit autostrăzi. În România în ultimele decenii s-au tăiat zeci și sute de panglici de inaugurare a șantierelor pentru autostrăzi și a unor cioturi de autostradă, dar nu există nicio autostradă, nici măcar una finalizată de la un capăt la altul. Am auzit cele mai aiuritoare explicații pentru această realitate: că de vină ar fi liliecii, ploile, urșii, dealurile care o iau la vale, Soros și, cea mai recentă dintre ele, statul paralel. Cică de frica statului paralel funcționarii n-ar fi avut curajul să semneze documentele pentru construirea autostrăzilor, afirma zilele trecute vremelnicul ministru al transporturilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Există o singură frică din cauza căreia nu avem infrastructură, și anume că, odată cu finalizarea autostrăzilor, România s-ar dezvolta. Iar într-o Românie dezvoltată, cu cetățeni cu venituri dincolo de limita subzistenței, voturile n-ar mai putea fi cumpărate cu pungi cu făină și ulei, cu o porție de mici sau de fasole bătută și o cană de vin ori o bere gratis pe la un festival câmpenesc, cu un metru cub de lemne de foc sau cu subvenții pentru căldură ori cu iluzoria siguranță a unui ajutor social aflat în pixul primarului de comună.

Stimate colege și stimați colegi,

Da, unora dintre dumneavoastră vă e o teribilă teamă că cetățenii români vor ajunge să călătorească mai des, să vadă cum se trăiește în alte locuri și să înțeleagă cât de mult au fost furați și cum le-au fost distruse prezentul și viitorul. Asta vă e marea frică, a celor mai mulți dintre cei care ați deținut și controlat puterea în ultimele decenii, că odată cu construirea

autostrăzilor România va ieși cu adevărat din Evul Mediu și, odată cu această ieșire, s-ar spulbera și sistemul bazat pe regulile feudale, cu vasali și baroni, cu dependențe și obediențe față de șefii de clanuri și față de liderul suprem. Stimate colege și stimați colegi,

Săptămâna trecută, un antreprenor din Moldova a dat în folosință un metru de autostradă. Nu e doar primul metru din autostrada din Moldova, ci primul metru din autostrada eliberării cetățenilor români din Evul Mediu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața! Doamnă președinte, Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Acum este timpul să-i spun lui Gheorghe Noapte ce cred despre el!”

De cele mai multe ori oamenii se feresc să spună lucruri frumoase, însă nu se feresc să-și consume energia pe lucruri care chiar nu contează.

Pe Gheorghe Noapte, primar al comunei Isvoarele, din județul Giurgiu, din partea Partidului Social Democrat, la al patrulea mandat, din 2004, îl cunosc de mulți, mulți ani, de când eram amândoi mult mai tineri. Amabil și energic, este primarul pentru care toate lucrurile se fac la timpul lor. Prin perseverență și putere de convingere, are marea calitate de a sparge bariere, genul de primar fără cusur, pe care-l poți da exemplu la categoria „așa da” și căruia până astăzi viața i-a dat de toate.

Episoade memorabile ale vieții sale le reprezintă primele sale trei mandate de primar al comunei: primul din partea PSD, 2004–2008, ales cu un scor electoral de 66,66%, următoarele două din partea PNL. Dar o nouă perioadă a evoluției și revoluției personale a început odată cu anul 2016, an în care a candidat din partea PSD și a câștigat alegerile pentru funcția de primar al comunei Isvoarele, din județul Giurgiu, cu 68,45%, la o prezență de 70,77%, zdrobindu-și adversarii politici în legătură cu voturile exprimate pentru alegerea consiliului județean și a consiliului local. Astfel că el administrează astăzi comuna ajutat de un consiliu alcătuit din 11 consilieri, în următoarea componență: șapte de la PSD, trei de la ALDE și un consilier de la PNL. Tot atunci, în 2016, 64,76% din voturi s-au exprimat în favoarea PSD și la alegerea consiliului județean.

Comuna Isvoarele este situată pe DN 5A, în sud-estul județului Giurgiu, pe malul drept al Argeșului, la 75 km față de municipiul Giurgiu și 40 km față de municipiul București, fiind formată din două sate: Isvoarele, ca reședință de comună, și Teiușu. Trăiesc aici în înțelegere 1.751 de locuitori, majoritatea ortodocși și o minoritate de 2,46% romi. În mod cert nu poți să faci nimic în viața asta de unul singur. În spatele fiecărui succes se află o muncă de echipă. Lucrează cu oameni care-l înțeleg și cu care rezonează: consilieri locali, personalul primăriei, dar și conducerea consiliului județean și parlamentarii PSD, care-i sunt alături permanent. Nu cunosc om care să se pregătească mai mult și mai atent pentru dezvoltarea comunei, pe un interes întețit al comunității locale, care are așteptări uriașe de la administrația locală într-o comună în care sunt în plată doar 14 persoane care beneficiază de ajutor social.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Și ulterior vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice de astăzi este următorul: „Nu toate victimele regimului comunist au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor, să nu le uităm”.

În calitate de coinițiator al Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L50/2019), am făcut o documentare mai aprofundată pentru susținerea majorării indemnizației foștilor deținuți politici și a categoriilor asimilate la 700 de lei pentru fiecare an de suferință din cauze politice, precum și extinderea categoriei de beneficiari și la copiii celor care au suferit din motive politice. Aceștia din urmă, alături de soția sau soțul supraviețuitor, am propus să beneficieze de o indemnizație lunară echivalentă cu salariul minim brut.

Din materialele studiate de mine, memorii, însoțite de documente de arhivă, ale supraviețuitorilor deportării în Bărăgan, deportare începută în 18 iunie 1951 în Banat, articole publicate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, precum și raportul final al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, am constatat că, indubitabil, toate categoriile de persoane ce fac obiectul propunerii legislative

menționate mai sus merită cu prisosință aceste compensații financiare din partea statului român democrat, ca reparație față de dramele și pierderile cauzate acestora de către regimul comunist, un regim ticălos.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cine nu cunoaște istoria riscă să o repete. Raportul final al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România conține și o secțiune intitulată „Epilog sentimental”, pe care o voi reda acum, aici, integral, în speranța că vă voi convinge, dragi colegi, să votați favorabil această inițiativă legislativă, cu conștiința împăcată:

„Epilog sentimental

Ne-am obișnuit (poate pentru că atâția ani victimele comunismului au fost uitate, contestate sau chiar hulite) să folosim sobrietatea științifică și să evităm abordarea sentimentală a cercetărilor. Acolo unde am găsit documente, le-am folosit; acolo unde nu am avut, am preferat să semnalăm lacuna; unde am putut număra victimele, am făcut-o; unde nu, am preferat aproximarea ordinului de mărime. Dar, chiar folosind precauția cea mai drastică pentru a evita riscul exagerării, ne facem vinovați față de fiecare ins năpăstuit «din marea de amar» (cum ar spune Eminescu), pentru că l-am transformat oricum într-o cifră sau într-o fracțiune de cifră, iar cifrele sunt prin definiție reci și distante.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Și se pregătește ulterior domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

- Distinși colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi: „Partidul Social Democrat a dus România în Uniunea Europeană”. Stimate colege și stimați colegi,

PSD a arătat că este un partid mare și poate face lucruri mari pentru țară. Am recuperat întârzierea prim-ministrului Dacian Cioloș, iar astăzi România a ajuns din urmă media europeană la absorbția fondurilor europene. I-am văzut pe tehnocrați, am văzut Guvernul „zero” al lui Klaus Iohannis, care a ratat startul României în absorbția fondurilor europene. Cu Cioloș prim-ministru, România a fost codașa Europei la absorbția de fonduri europene, iar astăzi același Cioloș „zero” vine să ceară votul românilor pentru Parlamentul European.

În fiecare an de guvernare PSD în România au intrat de trei ori mai multe fonduri decât în guvernarea Cioloș, iar după doi ani de guvernare PSD România are o rată de absorbție de patru ori mai mare. Iar acești bani se regăsesc în investițiile din sănătate și educație din județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament, dar și din celelalte județe din țară, în echipamentele de ultimă generație care au fost aduse în spitalele din România. Acești bani europeni se regăsesc în ambulanțe și în autospeciale pentru situații de urgență. Acești bani europeni pe care PSD i-a adus în ultimii doi ani se regăsesc în școli și în drumuri. Iar eu cred că putem mai mult. Pentru că România merită mai mult. Putem fi chiar mai buni, dacă vom trimite în Parlamentul European oameni care știu să aducă banii europeni în România. Vă reamintesc că în cei doi ani de guvernare PSD fermierii români au primit de două ori mai multe fonduri europene decât în precedenții nouă ani.

Vă reamintesc, dragi colegi, că tot PSD a dus România în Uniunea Europeană. Acest partid a purtat negocierile pentru admiterea țării noastre în cadrul Uniunii. Deci este ridicol și absurd să spui că partidul care a dus România în Uniunea Europeană vrea să scoată România din Uniune. Nu, stimați colegi! PSD este unul din cele mai proeuropene partide din România. Noi am fost primii care am vorbit despre necesitatea ca țara noastră să facă parte din această Uniune și tot noi am fost cei care am realizat acest mare proiect de țară.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Iașiul, în topul județelor care organizează manifestări în perioada în care România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”.

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor,

România deține, timp de șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest fapt reprezintă o recunoaștere a acceptării țării noastre în marea familie europeană, la 12 ani de la aderarea în această structură. Acum, când suntem aproape de încheierea primei părți a acestui proiect important pentru toți românii, consider că Guvernul s-a organizat exemplar și România contribuie din plin la consolidarea construcției europene.

Așa cum bine cunoașteți, președinția Consiliului se asigură prin rotație, la fiecare șase luni, între statele membre ale Uniunii Europene. În acest mandat prioritățile președinției române se înscriu în sfera coeziunii, o valoare europeană comună, înțeleasă ca unitate, egalitate de tratament și convergență. Totodată, programul președinției se axează pe patru priorități principale: Europa convergenței, o Europă mai sigură, Europa ca actor global puternic și Europa valorilor comune.

Pe parcursul celor șase luni România este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația Uniunii Europene, de asigurarea continuității agendei, prin planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre.

Urmărind harta evenimentelor organizate în România, am apreciat faptul că Guvernul organizează întâlniri și activități în toate județele din țară, promovând în acest mod toate comunitățile și descoperind partenerilor europeni frumusețile, valorile și tradițiile autentic românești. De asemenea, am primit cu deosebită bucurie răspunsul ministerului de resort în urma întrebării adresate cu privire la numărul și natura evenimentelor care vor fi organizate în capitala Moldovei, la Iași, în această perioadă. Au fost programate 10 acțiuni, pe diverse domenii de activitate și la diferite niveluri de reprezentare. Iașiul merită o atenție deosebită atât din partea Executivului, cât și din partea oaspeților care au venit și care vor veni în toată această perioadă în România.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește ulterior domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Titlul declarației mele este „Incidența tuberculozei în România și măsurile necesare pentru eradicarea bolii”.

Ziua mondială a tuberculozei este sărbătorită anual pe 24 martie, pentru a face cunoscute oamenilor cunoștințe esențiale despre cauze, prevenție și tratament pentru această boală, în vederea eradicării. În discursul susținut în 1884 cu ocazia celebrei sale descoperiri, aceea a agentului etiologic al tuberculozei, Robert Koch spunea: „Dacă importanța unei boli ar fi dată de numărul de decese, atunci cu siguranță tuberculoza ar putea fi considerată mult mai importantă decât unele boli grave, cum ar fi ciuma sau holera.”

În ciuda progresului notabil din ultimul deceniu, tuberculoza este încă o problemă de sănătate publică, rămânând una dintre primele 10 cauze de deces pe plan mondial. Raportul global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru tuberculoză, elaborat în 2016, menționează printre scopurile, țintele și obiectivele de dezvoltare până în 2030 și sfârșitul epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie și boli tropicale neglijate, precum și combaterea hepatitei, a bolilor determinate de apă și a altor boli transmisibile.

Azi tuberculoza reprezintă prima cauză de deces printr-o boală infecțioasă în lume, un sfert din populația lumii fiind infectată. Mai grav este faptul că se constată sporirea

cazurilor cu bacterii chimiorezistente. Tuberculoza este cauza principală de deces al pacienților HIV pozitiv în 2016. 40% dintre cei afectați de HIV au murit din cauza tuberculozei. Asta în ciuda faptului că în intervalul 2000–2015, conform datelor din Raportul global pentru tuberculoză din 2016 al OMS, 49 de milioane de vieți au fost salvate prin diagnostic efectiv și tratament, iar numărul deceselor prin tuberculoză a scăzut cu 22%.

În România tuberculoza constituie una dintre primele probleme prioritare de sănătate publică, iar Strategia națională de control al tuberculozei are la bază direcțiile și coordonatele stabilite de către Planul global OMS de stopare a tuberculozei până în 2015 și după. Obiectivul major al programului îl constituie oprirea răspândirii infecției în rândul populației, prin diagnosticarea cât mai promptă a tuberculozei la persoana simptomatică și tratarea ei până la vindecare.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai. Se pregătește ulterior domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am asistat săptămâna trecută la una dintre cele mai ample mișcări de protest civic față de lipsa infrastructurii moderne din România. După aproape 30 de ani, oamenii s-au săturat să aștepte autostrăzi, drumuri decente, drumuri sigure. Pentru o mare parte din societate timpul de expirare a venit. Așteptarea a expirat. Timp de ani și ani am tot acceptat, de voie, de nevoie, scuze pentru lipsa investițiilor eficiente în infrastructură. Perioada de grație, în care scuzele au fost mai mult sau mai puțin acceptate, a expirat, iar PSD a consumat, de departe, cel mai mult din acest timp.

Zilele trecute, doamna Viorica Vasilica Dăncilă, prim-ministrul Guvernului României, a venit cu o soluție pe cât de hilară, pe atât de rușinoasă, pentru a-și masca incompetența. Doamna Dăncilă a făcut apel la cetățeni să construiască autostrăzi: „Lansez un apel către toți cei care își iubesc țara să ne unim în jurul acestei nevoi acute de a accelera proiectele de infrastructură. Veniți cu soluții constructive și haideți să facem ce trebuie pentru a îmbunătăți infrastructura în România.”

Doamna Dăncilă demonstrează din nou că nu înțelege cu ce se ocupă un Guvern și cum funcționează un stat. Doamna Dăncilă le cere cetățenilor să construiască autostrăzi. Așa funcționează, probabil, un stat în viziunea PSD. Poate că ar vrea ca și românii din diasporă nu numai să trimită bani acasă, ci când vin în vacanță în țară să mai și toarne niște asfalt pentru Guvernul României; și, eventual, fără bani, fără plată.

Să-i amintim doamnei Dăncilă: cetățenii plătesc taxe! Aceste taxe ajung la Guvern, iar misiunea Guvernului este să le asigure cetățenilor servicii publice și sociale de calitate, inclusiv autostrăzi. Dacă cetățenii s-ar ocupa ei de construit autostrăzi, la ce ne-ar mai trebui Guvern?

Tocmai ne-ați reconfirmat, doamnă Dăncilă, că sunteți un premier jalnic de slab, care conduce un Guvern incompetent. Cetățenii României își plătesc taxele cu vârf și îndesat! Dumneavoastră nu vă faceți treaba! A venit timpul să plecați. Și cetățenii României vă vor reconfirma acest lucru, când vor ieși la vot, la alegerile din 26 mai.

Drept la replică domnului senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

## Doamna președintă de ședință,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat – și îmi pare rău că am venit –, am asistat din nou la o manipulare a unui comunicat dat de premier, la o manipulare jalnică, pot să spun, pentru că nicăieri nu spune acolo că premierul îi îndeamnă pe români să construiască autostrăzi. Este un apel la toți cetățenii. Pe de altă parte, vreau să-i amintesc domnului senator că cetățenii care plătesc taxe în același timp desfășoară o anumită activitate sau chiar muncesc la Compania de Autostrăzi.

Pe de altă parte, și nu în ultimul rând, vreau să precizez faptul că Guvernul nu face autostrăzi. Probabil că nu știți care este atribuția Guvernului. Nu e nicio problemă, sunteți mai noi în politică. Guvernul nu face autostrăzi, Guvernul face politici. Autostrăzile le facem noi, cetățenii care suntem în România.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește ulterior domnul senator Bodog Florian, același Grup parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat prezidiu, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi are ca obiect „Obiectivele de investiții pentru județul Tulcea”.

Județul Tulcea s-a situat pe primul loc la creșterea numărului de turiști în anul 2018. Creșterea numărului de turiști a fost înregistrată ca urmare a acțiunilor de promovare la nivel național și internațional întreprinse de AMDTDD, în cooperare cu mediul de afaceri și cu autoritățile județene și locale.

De foarte mare ajutor au fost meșteșugarii locali, ghizii de turism, ansamblurile folclorice și o parte dintre ONG-uri, reprezentativi la nivelul județului, care ne-au sprijinit în toate acțiunile. O contribuție majoră au avut-o și voucherele de vacanță, alături de celelalte măsuri luate la nivel guvernamental și județean. Foarte importante au fost schimbarea viziunii asupra promovării destinației Delta Dunării și Dobrogea de Nord și construirea unui produs turistic integrat, bazat pe multiculturalitate, tradiții, meșteșuguri, gastronomie, biodiversitate, strategie ce își arată rezultatele, după mulți ani de stagnare sau scăderi succesive.

Guvernul PSD, dar și autoritățile locale anunță un an marcat de evenimente și investiții foarte importante pentru județul Tulcea. Prin programul de guvernare, dar și prin Strategia de dezvoltare a județului Tulcea se definește o imagine clară a obiectivelor de investiții, și anume deschiderea mai multor șantiere, precum podul peste Dunăre – finalizare în 2021 –, construirea unui terminal cargo general prin modernizarea infrastructurii, precum și construirea unor dane dedicate transportului de cereale pe apă. Transformarea terminalului în unul cu capacitate de a opera va crește potențialul de dezvoltare al Portului Tulcea, dar și al întregii zone.

O altă problemă a portului ce constituie un nod de legătură între toate localitățile izolate din Deltă cu rețeaua de transport turistică, rutieră și feroviară este aglomerarea excesivă în zona falezei de acostare. Soluția este îmbunătățirea tuturor acestor servicii de transport naval de pasageri între aceste zone izolate ale Deltei Dunării, prin creșterea facilităților de acostare și a serviciilor portuare, spitalul județean, Aeroportul „Delta” din Tulcea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Cazan Mircea Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața din nou!

Doamna președintă de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cum să fii «politician de top» la PNL”.

## Stimați colegi,

Voi începe cu un citat: „Cu cât ești mai prost, mai imoral, mai lingușitor, mai grobian, mai ticălos, mai curvă și obligatoriu corupt, ai șanse să devii politician de top.” Iată cum se exprima anul trecut un individ ajuns astăzi cap de listă la PNL pentru alegerile europarlamentare din luna mai.

În aceste condiții, cred că Parlamentul European și noi toți, de altfel, trebuie să ne pregătim pentru un mandat scandalos al acestui domn și al partidului care l-a propus pentru Bruxelles, iar românii se pregătesc să sufere din cauza lor.

Cred că avem obligația să prevenim alegătorii, pe toți românii, despre ce fel de oameni sunt pe cale să trimită liberalii să ne reprezinte în Europa, la comanda clară a lui Klaus Werner Iohannis, executată prompt de Ludovic Orban. Iar în spatele acestei marionete de laborator stau ascunși lideri politici cu trecut sulfuros, pentru care mandatul la Bruxelles nu va fi altceva decât o sinecură și o asigurare pentru o pensie liniștită, în condițiile în care aici, în țară, au probleme grave în ceea ce privește respectul arătat față de lege și față de români.

Trecem peste faptul că un individ s-a deghizat ani de zile, pentru cine l-a crezut, drept jurnalist, pentru a se dovedi până la urmă, cum bine spunea un coleg, că a fost doar un biet propagandist PNL și deci un mincinos. Nu putem trece însă peste descrierea clară și foarte grafică pe care acesta o face unui politician de top, așa cum a devenit el între timp, fără a fi fost oficial membru al PNL, ci catapultat, în mod evident, acum datorită așa-ziselor „calități” necesare, prezentate chiar de el însuși.

Pentru mine este un moment trist în istoria noastră parlamentară și este revoltător să impui un candidat de o asemenea joasă speță. Este însă o nouă dovadă a degringoladei și a lipsei reale și dramatice de soluții de la nivelul opoziției. Dacă s-au coborât atât de jos încât să impună un astfel de individ, e clar că nu știu ce să mai facă. E clar că doar înjurând PSD, dar neoferind nimic românilor nu au reușit nimic, iar acum, la disperare, oferă primul loc pe listă pentru Parlamentul European, deci omul lor cel mai reprezentativ la Bruxelles, pentru cineva care se descrie cu propriile cuvinte ca fiind „prost, imoral, lingușitor, grobian, curvă, ticălos și corupt”.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește ulterior doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR.

## Doamnă președinte,

Dragi colegi,

Declarație politică: „Involuție politică guvernamentală: de la eleganța limbajului la grobianismul atitudinii!”.

La mijlocul săptămânii trecute am asistat, mai mult decât șocat, după mulți ani de activitate parlamentară, la o atitudine ce sfidează limitele oricărei decențe și eleganțe politice din partea unui demnitar ce conduce destinele Ministerului Finanțelor. Mă refer, mai concret, la domnul Eugen Orlando Teodorovici, care în timpul dezbaterilor pe reexaminarea Legii bugetului de stat a avut un limbaj ce depășește cea mai grobiană atitudine într-un parlament european din ultimii ani, adresând injurii și jigniri subliminale liderului Grupului PNL din Senat, domnului Florin Cîțu.

Stimați colegi,

Am dorit să am această intervenție pe subiectul precizat mai sus nu pentru a avea o reacție subiectivă politic, ci pentru că nu se poate să nu ai o atitudine, ca parlamentar, implicit mă refer la parlamentarii coaliției guvernamentale, față de răbufnirile, dintr-o frustrare personală a domnului Teodorovici, transformate în polemică de limbaj de cartier față de un coleg senator.

Observ că atitudinile liderilor PSD, începând cu domnul Liviu Dragnea, Șerban Nicolae, Olguța Vasilescu, Codrin Ștefănescu și chiar a sibianului meu Bogdan Trif, sfârșind cu cel ce se consideră un Al Capone al finanțelor românești, domnul Orlando Teodorovici, demonstrează o involuție a mentalităților politice social-democratice, caracterizată prin lipsă de eleganță în discurs, atitudine, mod de gândire _versus_ adversarii lor politici.

De la demnitarii social-democrați din anii ʼ90, cunoscuți prin respectul limbajului față de rivalii politici – și, ca exemplu, Ion Iliescu _versus_ Corneliu Coposu, Alexandru Bârlădeanu _versus_ Mircea Ionescu-Quintus, Adrian Năstase _versus_ Valeriu Stoica sau, de dată mai recentă, Victor Ponta _versus_ Crin Antonescu –, în PSD, epoca Dragnea, lipsa de caracter, comportamentul de interlop, limbajul primitivo-frustrat sunt noile valori – sau poate nonvalori – relevante în obținerea unei funcții de ministru, parlamentar sau alt demnitar influent.

Stimați colegi,

Dacă nu învățăm să ne strunim pornirile interioare și orgoliile de infatuare personală înseamnă că nu dorim să avem maturitatea politică și decența europeană tipice unor politicieni evoluați și care aparțin civilizațiilor democratice. Se pare că degeaba avem haine și comportament de aparență occidentală, dacă atitudinea este de mahala, cu iz fanariotodâmbovițean, de la periferia Europei.

O invit la microfon pe doamna senator Silvia Monica Dinică, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Câți bani merită elevii din România”.

Legea educației naționale prevede: „Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din bugetele proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.”

În noiembrie 2018 a fost publicat un raport al Curții de Conturi, Raportul de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, care acoperă perioada 2014–2016. Cifrele sunt extrem de mici. Avem în față un tablou sumbru al subfinanțării cronice a sistemului de educație din țara noastră. Aș aminti aici că dintre cele 41 de județe și București, în anul 2016 pe primele locuri la finanțare s-au situat Călărași și Giurgiu, cu 2,51 procente și 2,25, iar la polul opus avem 11 județe în care finanțarea a fost zero. Cât privește capitala, potrivit aceluiași raport, sumele care au reprezentat contribuție proprie a primăriilor au fost undeva la maximum 3%. Și acesta este cazul singular al sectorului 6. Sectoarele 2, 3 și 4 au avut alocări sub 1%.

Ar mai fi și alte date care contribuie la îngrijorarea privind situația finanțării din partea consiliilor locale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost, în medie, de 483 de lei pe lună pe școală. Pentru materialele de curățenie suma medie a fost de 212 lei pe an.

De-a lungul timpului, foarte mulți experți și specialiști în domeniul educației au tras un semnal de alarmă, și-au exprimat păreri și au oferit soluții pentru remedierea unor probleme care subminează sistemic educația românească. Dar aceste bune intenții au rămas pe hârtie. Este absolut esențial ca administrația publică centrală și locală să nu mai trateze această componentă strategică a statului român ca pe un segment marginal.

Prin urmare, doamnă ministru Ecaterina Andronescu, aș dori să solicit un punct de vedere legat de acest raport al Curții de Conturi și, mai ales, aș dori să știu dacă Ministerul Educației are datele pentru anii 2017 și 2018 privind această finanțare din partea consiliilor locale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă.

Titlul declarației mele politice de astăzi: „Construcția de autostrăzi pentru Moldova, prilej de acțiuni demagogice pentru opoziția PNL, PMP, USR”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi pornește de la o realitate certă: avem nevoie urgentă de infrastructură rutieră. Nevoile unei economii în creștere, atragerea de investitori în toate regiunile țării, mai ales în Moldova, conectarea totală la Europa duc la obligativitatea unei infrastructuri rutiere moderne, capabilă să reducă timpii de deplasare, să asigure siguranța și confortul traficului rutier de marfă și persoane.

Observ că în ultimul timp acest subiect devine unul politic, de atragere de voturi în perspectiva alegerilor care urmează în 2019–2020. Ce nu se scoate la lumină este stadiul faptic al realizărilor începând cu 1990 până în 2019.

Un studiu al realizărilor faptice în infrastructură scoate la iveală o realitate ironică. Opoziția protestează că vrea autostrăzi doar atunci când nu este la guvernare, uitându-și realizările. Statistica arată că în timpul guvernărilor de stânga s-au realizat 32,25 km/an de autostrăzi, în timp ce guvernările de dreapta au realizat doar 14,23 km/an.

Dacă analizăm politic din 1990 până astăzi, la conducerea Ministerului Transporturilor au fost următorii miniștri din actuala opoziție: Traian Băsescu, de trei ori – de la PD pe vremea aceea, Aurel Novac – PD, Anca Boagiu – PD, Gheorghe Dobre – PD, Radu Berceanu – PD, Ludovic Orban – PNL, Alexandru Nazare – PDL, Ramona Mănescu – PNL, Ovidiu Silaghi – PNL, Dan Marian Costescu – tehnocrat. De la PSD: Miron Mitrea, Dan Șova, Lucian Șova și actualul ministru, Răzvan Cuc, a doua oară. Ca timp total: 13 ani de

guvernare de dreapta au însemnat 181 km de autostradă și 10 miniștri; 16 ani de guvernare de stânga însumează un total de 516 km de autostradă și doar patru miniștri.

Dacă am extinde analiza realizărilor în infrastructură la categoria drumurilor județene, comunale modernizate și asfaltate numai pe programul PNDL, inițiat de PSD, diferența este năucitoare, de mii de kilometri.

Acestea fiind spuse, întrebarea care se pune este: unde este adevărul – la opoziție sau la actuala putere socialdemocrată, aflată la guvernare?

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Stan Ioan, Bădălău Niculae, Chisăliță Ioan Narcis, Moga Nicolae, Vulpescu Ioan, Smarandache Miron Alexandru, Arcan Emilia, Trufin Lucian și domnul senator Brăiloiu Tit Liviu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarații politice în scris următorii domni și doamne senatori: Șoptică Costel, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Popa Cornel și Cristina Ioan;

– din partea Grupului parlamentar al USR, domnii senatori Ghica Cristian și Alexandrescu Vlad Tudor;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul senator Nicoară Marius Petre;

– din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare au depus declarații politice în scris domnii senatori Botnariu Emanuel Gabriel și Baciu Gheorghe.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 20 martie 2019.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, urmează un apel nominal.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 20 martie 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 72 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și doamna senator Silvia Monica Dinică, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Bodog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă solicit introducerea pe ordinea de zi a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, pe poziția 1. Și, de asemenea, vă solicit modificarea ordinii de zi prin introducerea punctelor de la 25 la 30, de la punctul 17 în jos. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Fenechiu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că de o bună bucată de vreme discutăm despre autostrăzi și constat că la pozițiile 16, 17 și 18 sunt trei proiecte legislative privind aprobarea unor obiective de investiții, respectiv autostrăzile București–Brașov, Brașov–Bacău și, respectiv, Autostrada Nordului, constatând că au fost pe ordinea de zi a ședinței de săptămâna trecută, dar pe ordinea de zi a ședinței de luni, în mod paradoxal, nu au apărut, reapărând astăzi, în contextul în care mâine este zi de adoptare tacită, vă propun să trecem prioritar, ca să putem dezbate astăzi, pe pozițiile 1, 2 și 3 proiectele legislative de la 16, 17, 18, respectiv L52, L62 și L68.

Propunerea o fac în numele Partidului Național Liberal. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, o să

Colegi fără cartelă avem doi.

Trei.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Sbîrnea, domnul senator Pavel și domnul senator Iriza.

Cu 59 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere, modificările au fost aprobate.

Pot să vă asigur, domnule senator, că o să intre și o să le dezbatem astăzi pe ordinea de zi.

Programul de lucru pentru astăzi: orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă rog, domnule senator Bodog, microfonul central.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Solicit prelungirea termenului de discutare a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 cu 15 zile, dată fiind complexitatea și dat fiind faptul că sunt foarte multe amendamente și doresc să o dezbatem.

Până la 60 de zile, da.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Bodog. Înțeleg că ați vrut să fiți sigur că apucați să vorbiți la microfon, că eu sunt foarte rapid. Mai avem de aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare, mai avem trei COM-uri... două și abia când o să începem să dezbatem inițiativele legislative.

Am reținut solicitarea dumneavoastră, cu precizarea următoare: domnule senator Bodog, solicitați nu retrimiterea la comisie, ci doar prelungirea termenului la 60 de zile, da? Dar vom discuta la punctul 1.

Și retrimiterea la comisie, e în regulă.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, pentru perioada 25–30 martie.

Documentul se află pe site.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Vă informez că proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind măsurile referitoare la execuția și finanțarea bugetului general al Uniunii în 2019 în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune – COM(2019) 64 final. O invit la microfon, din partea comisiei, pe doamna senator Crețu, da?

Doamna președinte, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În acest caz este vorba de acel set de acte normative europene care încearcă să prevină disfuncțiile generate în eventualitatea unei ieșiri a Marii Britanii fără acord.

În acest caz este vorba de execuția bugetului pe 2019, care a fost programat încă înainte de decizia de ieșire a Marii Britanii, și de a evita perturbarea inutilă a beneficiarilor programelor de cheltuieli.

În aceste condiții, se pun o serie de condiții față de Marea Britanie: de a plăti contribuțiile, de a notifica Comisia că a făcut acest lucru. Și, în aceste condiții, beneficiarii britanici rămân în programele respective și la fel cei europeni, atunci când e vorba de programe în care se fac cheltuieli din bugetul 2019 în cooperare – state membre ale Uniunii cu Marea Britanie, aflată în proces de ieșire, dar încă fără acord.

Propunem un raport simplu, întrucât se respectă tratatele, iar măsura este bine-venită, în sensul de a preveni eventuala ieșire – pe care nu ne-o dorim – fără acord. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este unul dintre acele documente care au mai ales semnificație legală.

Ca conținut, el vizează, bineînțeles, protecția mediului și colectarea datelor privind utilizarea combustibililor de nave, dar e într-o zonă în care sunt două tipuri de reglementări: cele internaționale, care reglementează apele internaționale, în genere, și cele europene și se încearcă o punere în acord și o clarificare a acestor elemente.

Nu are, din punct de vedere politic, efecte negative, dimpotrivă, evită dublul standard sau, mai ales, nu dublul standard, cât încurcăturile care pot apărea din cauză că se folosesc standarde diferite la nivel internațional și la nivel european.

Raport simplu, nu este nicio problemă din perspectiva comisiei noastre și a celor care au fost implicați în analiză de la comisiile competente.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

- vot împotrivă și o abținere.

- Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

- Continuăm cu dezbateri și vot asupra inițiativelor

- legislative.

- Doriți să faceți în continuare alte precizări sau...? Vă rog, domnule senator Bodog, v-a venit rândul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Revin asupra solicitării făcute și precizez că solicit doar prelungirea termenului cu 15 zile, și nu retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

- prelungirea termenului a fost aprobată.

- Declar deschise dezbaterile generale.

- Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Nicolae Tudose, secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Microfonul? 9.

Vă rog, aveți cuvântul. 10, 10!

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu precizarea că punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, Ministerul Dezvoltării Regionale susține raportul comisiei de specialitate, cu amendamentele admise.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Fenechiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Suntem la 3, da?

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2019

Suntem la L17, punctul 1 la inițiative legislative.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

L17..., da.

L17?! Nu am niciun L17...

Păi, acum am primit-o, adică puteam să fiu eu pregătit dacă...

(iii) nu a înstrăinat sau grevat imobilul;

- (iv) imobilul nu a fost scos din circuitul civil;

(v) imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;

(vi) imobilul este deținut sau nu pe cote-părți; în cazul în care imobilul este deținut pe cote-părți, toți posesorii vor declara întinderea cotelor;

e) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există;

f) copie de pe actele de identitate și stare civilă;

V-au luat prin surprindere.

Da, domnule președinte.

Deci Comisia juridică, în ședințele din 12 și 18 martie, a analizat și dezbătut proiectul și a decis, cu o majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, săptămâna viitoare, luni. Continuăm cu următorul punct pe ordinea de zi...

Sunt amendamente pe care doriți să le susțineți? Tot la categoria „intervenții”. Vă rog, domnul senator Császár.

Aveți cuvântul, microfonul 2, susținerea amendamentelor respinse.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

La poziția 10 de la amendamente respinse, alin. (8) al art. 41 se modifică după cum urmează:

În cazul proprietății private, în lipsa actelor de proprietate asupra imobilelor neînscrise în cartea funciară, înscrise în cartea funciară ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică asupra imobilelor cu proprietar neidentificat pentru care a fost înscris provizoriu dreptul de proprietate al unității administrativ-teritoriale sau înscrise în cartea funciară din regiunile unde au fost aplicate prevederile Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, în care nu s-au efectuat înscrieri în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, persoana interesată poate solicita notarea posesiei, în baza următoarelor documente:

a) documentația cadastrală recepționată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

b) adeverință eliberată de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că:

(i) posesorul este cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar;

(ii) imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidențe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

c) procesul-verbal de vecinătate, cu semnăturile tuturor proprietarilor imobilelor învecinate;

d) declarație pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta declară că:

(i) posedă imobilul sub nume de proprietar;

(ii) este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza și regimul matrimonial;

g) extrasul de carte funciară pentru informare, după caz.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

La amendamente respinse? Nu.

Încheiem dezbaterile generale.

Votul, săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00, conform deciziei plenului Senatului.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, de abrogare a Directivei 1999/93/CE și de stabilire a modalităților de accesare a serviciilor publice on-line (L112/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Carmen Elian, secretar de stat de la Ministerul Comunicațiilor. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Carmen Elian** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu precizarea că punctul de vedere al Guvernului nu a fost elaborat, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale susține adoptarea raportului de respingere a propunerii legislative, elaborat de Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, având la bază, de fapt, și avizul negativ al Comisiei pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru comunicații, vă rog, domnule senator. Microfonul 6.

În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației a hotărât, cu majoritate de voturi, să aprobe raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz negativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de respingere și proiectul de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul senator Șoptică.

Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule senator Cazan. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Dinică. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Suntem în situația în care numai 10% dintre cetățeni interacționează on-line cu administrația locală, deși la nivel european media este undeva la peste 35%. O știm cu toții, sunt deja celebre cozile la ghișee.

În acest moment, am avut în comisie o lege care a fost elaborată în colaborare cu industria și cu ministerele. Este vorba de o lege care a rezultat în urma unui grup de lucru organizat de către Comisia pentru comunicații și tehnologia informației de la Camera Deputaților și unde au participat reprezentanți ai Agenției pentru Agenda Digitală, Ministerului Finanțelor Publice, chiar și ai Secretariatului General al Guvernului. În cadrul comisiei s-au exprimat întrebări legate de anumite aspecte prevăzute în lege și cred că este important ca acest proiect de lege să fi trecut cu un raport de admitere și să fie îmbunătățit la Cameră, acolo unde a fost inițiat și unde se cunosc toate detaliile privind punerea în acord cu regulamentul.

De aceea, Uniunea Salvați România va vota împotriva raportului de respingere. Și este demn de menționat că așa ar trebui să lucrăm pe foarte multe legi și ar fi păcat să aruncăm tot acest efort undeva, doar într-un raport de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, săptămâna viitoare, luni.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (L59/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat de la ministerul Agriculturii. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 în sensul prevenirii dublei răspunderi pentru aceeași neregulă aplicate beneficiarilor de scheme de plăți.

Comisia juridică dă aviz favorabil.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social, aviz favorabil.

În ședința din data de 12 martie 2019, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar...

Vă rog, domnule senator Lupu. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este normal și, dacă vom aproba, și legal ca beneficiarul unei scheme de stat, în condițiile Ordonanței nr. 3, pentru aceleași nereguli să nu poată fi sancționat de mai multe ori, fie că-i în calitate de persoană fizică, că-i asociat, că-i acționar.

Grupul nostru susține această modificare.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este un proiect legislativ inițiat de un coleg de-al nostru, susținut și coinițiat, semnat, și de alți colegi senatori și deputați din alte formațiuni politice. Este o chestiune..., cum a evidențiat și colegul nostru senator mai înainte, este o chestiune corectă, bună, care ține să aducă acest principiu și în domeniul finanțărilor din agricultură, și anume că pentru aceeași faptă, respectiv neregulă, nu poți sancționa două persoane diferite, în cazul nostru, fermierul (persoana fizică) și societatea agricolă sau alte forme de asocieri agricole în care și persoana fizică este membră.

Drept urmare, vă rog să susțineți, prin votul dumneavoastră, această inițiativă legislativă și mulțumim Comisiei pentru agricultură pentru raport. Mulțumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2019

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Domnule senator Trufin, sunteți fără cartelă? E în regulă. Domnule senator Corlățean, sunteți fără cartelă? În regulă, mulțumesc.

Deci sunt trei colegi acum care nu au cartelă și votează cu mâna ridicată. Da? De la PSD.

În regulă.

Continuăm cu punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L72/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5. Domnul senator Császár Károly.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

După cum bine știți, anul trecut, Parlamentul a adoptat o lege de modificare a legilor fondului funciar, lege care a apărut în Monitorul Oficial în luna august, Legea nr. 231/2018. Prin această lege a fost simplificată procedura de soluționare a cererilor depuse pentru restituirea terenurilor intravilane aferente caselor de locuit, precum și a curților și grădinilor din jurul acestora. Pentru depunerea cererilor în acest sens s-a instituit un termen, termen care nu exista până atunci, un termen de 120 de zile. Dar, din păcate, comisiile județene, în baza Legii nr. 231, au actualizat propriile regulamente de aplicare a prevederilor legilor fondului funciar abia prin luna..., la începutul lunii noiembrie. Deci, efectiv, cetățenii care erau în cauză au avut la dispoziție doar 3-4 săptămâni pentru întocmirea documentației necesare aprobării retrocedărilor, iar această documentație trebuia să conțină atât măsurători topografice, cât și acte de moștenire. Deci persoanele respective trebuiau să facă dezbateri succesorale în 3-4 săptămâni, ceea ce a fost imposibil.

De aceea, am propus modificarea termenului de 120 de zile la un an, propunere cu care Guvernul nu a fost de acord, invocând faptul că, în baza deciziei Curții Constituționale, modificarea termenului cu privire la aplicarea legilor fondului funciar nu este oportună.

Așadar, în cadrul dezbaterilor în Comisia juridică, am depus un amendament prin care am propus eliminarea întregului art. II din Legea nr. 231 și, astfel, să revenim la situația de dinainte de august, când a apărut Legea nr. 231. Deci e foarte important ca cetățenii acestei țări, cei care sunt

în cauză – nu au acte de proprietate asupra casei de locuit, asupra terenului de sub casă și asupra curții și grădinii din jurul acestora –, să poată depune cereri oricând, când au posibilitatea să-și facă proceduri succesorale, să-și facă măsurători topografice.

Și mulțumesc comisiei, membrilor Comisiei juridice, care au înțeles importanța problemei și, cu unanimitate de voturi, au votat acest amendament și inițiativa.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnul senator Fenechiu. Da?

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, respectiv Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, precum și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Legea este una ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Motiv pentru care Comisia juridică și Comisia pentru agricultură solicită un vot pozitiv. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Propun, nu „solicită”. Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice (L44/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, vă rog, domnule senator Șoptică. Microfonul 6.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât organismele candidate pentru aprobare ca organisme de inspecție și certificare în agricultura ecologică să poată depune documentele până la data de 31 martie a anului în curs.

De asemenea, se propune modificarea în acest sens a regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare în agricultura ecologică, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 181/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ avizează negativ.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

În ședința din data de 12 martie 2019, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Legea este ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (L53/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Attila György, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor. Microfonul 8.

Aveți cuvântul...

Nu, stați o secundă, să nu greșesc.

Vă rog, microfonul 8... Microfonul 9, înțeleg, da?

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat; vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Mihai Valentin Bobescu** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mihai Bobescu mă numesc, sunt subsecretar de stat pentru relația cu Parlamentul la Ministerul Afacerilor Interne.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere, însă Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, motivat de faptul că prevederile conținute în propunere au fost reglementate prin adoptarea Legii nr. 247/2018.

Pe cale de consecință, raport de respingere.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 38 alineatul (3) din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L78/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos. Inițiativa vizează creșteri salariale la ISCTR. Ministerul Finanțelor susține raportul de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Avem avize negative de la comisiile avizatoare, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului. Pe cale de consecință, raport de respingere. Legea este ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 67 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (L38/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Mihai Bobescu, secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei.

Guvernul este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Senatului României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Brăiloiu. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat negativ această propunere.

Și, în ședința din 5.03.2019, Comisia pentru apărare a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Ca atare, supune plenului Senatului prezentul raport adoptat în data de 5.03.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt...

**Domnul Ion Ganea**

**:**

Salan.

Vă rog, domnule senator Salan. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum am argumentat și în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cred că orice proprietar sau deținător de bunuri este obligat să-și asigure paza acestora, pază care este asigurată în baza unui plan de pază și apărare, cu avizul de specialitate al Poliției Române, iar planul de pază se întocmește după ce în prealabil a fost efectuată analiza de risc.

Pornind de la aceste considerente, doresc să scot în evidență că inițiatorul a acționat pe un act normativ infralegal, nicidecum Legea nr. 333 privind paza bunurilor și valorilor, fiind vorba, în fond, de Hotărârea Guvernului nr. 301/2012.

Însă, depășind acest context, aș dori să scot în evidență faptul că exceptarea propusă de către colegii noștri nu ar fi de natură să asigure egalitatea în tratament a tuturor unităților, fie că este vorba..., că sunt cu capital de stat sau privat, iar soluția propusă pentru..., putem să spunem, chiar încalcă prevederile art. 16 din Constituția României. În fond...

Pornind de la aceste considerente, Grupul senatorial al PSD susține raportul comisiei și este împotriva propunerii făcute.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L56/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Mihai Bobescu, secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva preluării unor propuneri și observații, care însă nu se regăsesc în raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Brăiloiu. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență nr. 195.

Ca atare, Consiliul Legislativ a analizat propunerea, a avizat-o favorabil.

În ședința din 5.03, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Nu-l mai văd pe domnul senator Marin în sală, ca să-l contorizăm. Marian Pavel, pardon!

Continuăm cu punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității (L40/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Victor Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos. Aștept mielul de Paști. Domnule președinte, Stimați colegi,

Potrivit expunerii de motive, prin proiect se urmărește condiționarea atribuirii contractului de achiziție publică de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei.

Cu mențiunea că Ordonanța Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniul apărării și securității transpune în legislația națională Directiva 2009/81/CE a Parlamentului, iar, potrivit comisiei, reglementarea aspectelor legate de operațiunile compensatorii offset în cadrul actelor normative naționale care transpun această directivă este de natură să încalce principiile și normele europene în materia achizițiilor publice, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul a fost în imposibilitatea finalizării punctului de vedere datorită opiniilor divergente.

Parlamentul este necesar să se pronunțe asupra oportunității adoptării acestei inițiative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Cu precizarea că pentru noi Victor, Viorel e cam același lucru. Dar să-mi dați adresa, că vă trimit mielul.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, doamna senator Pauliuc. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi avem supusă dezbaterii o inițiativă legislativă a colegilor noștri din Camera Deputaților, de la Comisia pentru apărare, cu un raport de admitere și un amendament.

Amendamentul pe care l-am propus – și pe care sper că dumneavoastră astăzi îl veți vota – se referă la semnarea simultană a contractului de offset... și a contractului de achiziție, situație care ar aduce României, numai dacă avem în calcul achizițiile militare de anul acesta, aproximativ un miliard de euro.

Investițiile compensatorii aferente achizițiilor militare vor conduce, stimați colegi, la crearea locurilor de muncă în industria militară sau civilă autohtonă, în condițiile în care, din 1990 până în prezent, ne-au plecat în străinătate în jur de 220.000 de specialiști. Ar da posibilitatea ca România să revină în rândul țărilor exportatoare de tehnică militară și armament.

Partidul Național Liberal va vota pentru această inițiativă, pentru raportul de admitere, cu amendamentul aprobat.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Țuțuianu. Vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În primul rând, constat că există o diferență de abordare între ceea ce a susținut astăzi domnul ministru pentru relația cu Parlamentul și ceea ce a susținut secretarul de stat de la Apărare în ședința Comisiei economice, industrii și servicii din Senat. Acolo s-a spus că modificarea propusă trebuie să mai aștepte puțin, pentru că se lucrează la Guvern la un set de acte normative care să modifice în ansamblu legislația privind offsetul și că această propunere a noastră urmează să fie avută în vedere la momentul respectiv.

Ca unul care am trecut pe la Ministerul Apărării Naționale, de această Ordonanță de urgență nr. 114/2011 discutam de atunci. Pentru că ceea ce trebuie să rețineți cu toții este că România plătește tehnică militară de miliarde de euro sau de dolari în fiecare an, iar în industria națională nu se vede nimic, nici în industria de apărare, dar nici în altă industrie. Dacă mergem la industria de apărare, nivelul tehnologic este la nivelul..., este cel din 1980, iar, dacă mergem la forța de muncă, vârsta la care mai avem specialiști în acest domeniu este peste 54 de ani.

Recent s-a încheiat contractul pentru rachete Patriot. În momentul respectiv s-a discutat despre o cooperare economică în această zonă și despre intrarea unor societăți comerciale din industria națională de apărare sau din afara ei în acest program.

Constatăm că s-a plătit 2017, s-a plătit 2018, se plătește 2019, miliarde de dolari, iar România nu este parte în niciun acord de cooperare economică și nu realizează niciun program de offset. Ca urmare, eu susțin această modificare a OUG nr. 114/2011 și cred că este cazul ca la Guvern să fie luată în serios problema offsetului, a cooperării economice și a modernizării industriei de apărare din România.

Deocamdată, din păcate, avem numai vorbe și speram ca, odată cu plecarea celebrului domn Andrușcă de la Ministerul Economiei Naționale, să mai vedem și fapte. Vă mulțumesc mult.

Sunteți răutăcios, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Domnule senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul UDMR va susține acest raport de admitere pentru că, până acum, neexistând această obligație în documentația de atribuire, de a cere o propunere de offset, autoritatea contractantă decidea dacă dorește să ceară o asemenea propunere de offset sau nu, ceea ce, din multe perspective, pentru România credem că nu este bine.

Este o formulă corectă, care trebuie să fie cunoscută de toată lumea, de toți producătorii care doresc să participe la aceste achiziții în domeniul militar, și anume aceea că România cere și autoritățile contractante vor cere o propunere de offset pe această chestiune.

Noi nu vedem o problemă atât de mare și în niciun caz nu ar trebui ca această inițiativă legislativă să devină o chestiune politică sau politizată. Este o propunere, din punctul nostru de vedere, corectă și o vom susține. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Dircă. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și Grupul senatorial al Uniunii Salvați România va susține acest proiect de lege. Am lucrat împreună la redactarea amendamentelor și apreciem că este util ca banii pe care noi îi plătim pentru înzestrarea armatei să producă un impact și în economia națională.

Suntem printre puținele țări care într-adevăr contribuie cu 2% din PIB pentru înzestrarea armatei și ni s-a spus aici că directiva Uniunii Europene nu permite practic să includem această clauză de offset, dar vreau să învederez colegilor noștri că Polonia, țară membră a Uniunii Europene, are o clauză similară, în care solicită 140% pe clauza de offset. Deci iată că se poate, este permis, trebuie doar să solicităm, în baza art. 34 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, să activăm această clauză.

Este bine-venit ca toți acești bani pe care noi îi plătim să producă un efect în economia națională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Cum se spune în Oltenia, am trăit să o văd și pe asta: USR-ul să ia ca model un exemplu din Polonia. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Doamna senator Pauliuc, vă rog, microfonul 2. Explicarea votului, probabil, da?

Da.

Stimați colegi,

Eu vă mulțumesc, în numele meu personal și al Partidului Național Liberal, pentru votul dat și vă mulțumesc că astăzi am pus România în primul rând, înaintea oricăror altor interese.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Patrioți!

Continuăm cu punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului (L85/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea inițiativei legislative. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

În ședința din 26 februarie 2019, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L19/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, motivele invocate fiind cele expuse în cadrul Comisiei pentru sănătate.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Diaconescu. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L14/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, domnul secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Punctul de vedere al Guvernului nu este încă finalizat. Ministerul pe care îl reprezint nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L20/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului...

Vă rog, domnule inițiator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa încearcă să repare o discriminare evidentă. Sunt 700.000 de români care au respectat legea, când s-au stabilit într-o altă țară, au făcut ceea ce le-a cerut statul român: au renunțat la cartea de identitate și au cerut un pașaport CRDS – cetățean român cu domiciliul în străinătate – și s-au trezit că, atunci când se întorc în țară, au fel de fel de probleme, pentru că nu au niciun fel de act de identitate românesc.

Propunerea e simplă: vrem să fie clar că pașaportul este un act de identitate. Este clar, simplu: pe orice pașaport este trecut CNP-ul oricăruia dintre noi; ne identifică unic. Este un act normal de eliminare a birocrației, în special pentru cetățenii care trăiesc în afara țării. Face parte din propunerile pe care USR le face continuu pentru a elimina... și a face viața mai ușoară oamenilor care trăiesc în diasporă. O altă absurditate care este eliminată prin acest act este faptul că românii se pot identifica cu pașaportul CRDS în afara țării și nu o pot face în România.

Vă rog să îi ajutați și să votăm această inițiativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Guvernul este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru administrație publică. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Comisia pentru comunități, aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, aviz negativ. Guvernul nu susține.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci... Domnul senator Mihai Mihail. Vă rog, microfonul 2. Dacă aveți întrebări adresate inițiatorului.

A, întrebări?! Scuze! Dezbateri.

Nu... Intervenții de orice fel.

Ați început dezbaterea sau nu? OK.

Sunt câteva elemente în raportul Comisiei pentru administrație care trebuie clarificate.

Se spune acolo că există soluții pentru cetățenii români care au pașaport CRDS și li se cere să meargă să-și facă o carte de identitate provizorie. Este ciudat, pentru că acești cetățeni nu sunt cetățeni provizorii. De ce să le ceri să mai facă un act, când ei au deja un act foarte clar al statului român?!

Se invocă faptul că pașaportul nu atestă domiciliul și că este esențial pentru un act de identitate să ateste domiciliul. Doamnelor și domnilor,

Știm cu toții că sunt garsoniere în București unde sunt câte 3.000 de oameni care au o carte de identitate care atestă că locuiesc acolo. Dacă aceasta este referința

pe care vrem să o menținem în ceea ce privește atestarea domiciliului, cred că nu este corect. Mai bine să lăsăm oamenii să fie identificați ca români decât să stăm să-i fugărim să vedem unde stau exact și dacă scrie asta într-un act sau într-altul.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitrescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Deși, din punctul de vedere al poziției de președinte al Comisiei pentru politică externă, am o opinie care decurge, dacă vreți, din ideea de a susține un astfel de demers, pentru că este corect a încerca a rezolva o astfel de problemă, din punct de vedere... ca jurist și ca, în sfârșit, specialist, să spunem, într-un domeniu, domeniul notarial; vă dau numai un exemplu: în momentul în care echivalezi pașaportul cu actul de identitate, cu cartea de identitate, dându-i aceeași valoare, asta înseamnă că, automat, poți să realizezi și o serie de lucruri pe care numai cu cartea de identitate poți să le faci (mă refer la autentificare, posibilitatea de a autentifica un contract de vânzare-cumpărare și alte anumite lucruri).

Deci diferența care există între cartea de identitate și pașaport, reprezentarea, adică identificarea ca persoană cu pașaport, este perfect posibilă. De acolo însă de unde...

Dreptul... Codul civil nu mai operează, sunt aici destui juriști care știu, dacă te duci cu date insuficiente și pe care nu poți să le confirmi cu cartea de identitate. E adevărat că există CNP-ul, dar, de asemenea, este foarte important dacă ai domiciliul, ai rezidența, ai înscris în..., pentru a efectua anumite acte. Deci, din punctul ăsta de vedere, cred că așa ar fi trebuit să spună și domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne, să explice foarte clar că este o imposibilitate.

În toate țările, dacă ar scrie..., dar nu ai cum, pentru că apare și elementul de extraneitate; pașaportul arată că poți să fii din România, dar poți să fii și dintr-o altă țară – nu? –, să ai domiciliul în altă țară, și de aici decurg o serie de complicații. Nu este o rea-voință aici.

Eu cred că problema trebuie într-un fel rezolvată, și anume, când se eliberează pentru cei din străinătate pașaportul, atunci să se treacă într-o carte din aceasta automat, ca să o aibă, să nu mai alerge după ea când are nevoie; că, de fapt, aici este problema. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cseke Attila. Vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Și noi credem că o soluție undeva ar trebui găsită, dar această soluție propusă nu rezolvă problema. Și chestiunile, din punctul nostru de vedere, sunt mai simple. Fiecare dintre noi, la vârsta de 14 ani, avem obligația de a solicita și, evident, dreptul de a primi un act de identitate. Nu este o chestiune opțională. Este o obligație să ai act de identitate, în timp ce pașaportul este opțional. Dacă identificăm pașaportul ca act de identitate, atunci ar trebui să-i schimbăm și regimul și să spunem că nu este o chestiune opțională, ci este o chestiune obligatorie, ceea ce, în mod evident, nu se poate, pentru că nu se întâmplă în nicio țară ca pașaportul să fie obligatoriu de emis și obligatoriu de cerut de fiecare persoană, astfel încât aici avem o problemă juridică în ceea ce privește inițiativa legislativă.

Altfel, problema și ideea, oarecum, ar trebui soluționate și găsită o soluție, dar această inițiativă nu răspunde la acest deziderat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 15 pe ordinea de zi...

Explicarea votului?

Vă rog, domnul senator Mihai Mihail. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Este regretabil ca o inițiativă cu care majoritatea vorbitorilor au fost de acord pe fond să treacă fără a fi amendată corespunzător de cei care au avut obiecțiuni și să ajungă să fie respinsă. Aici vorbim despre a manifesta bunăvoință pentru românii din diasporă și, din păcate, cu această ocazie, nu am văzut-o din partea majorității PSD–ALDE.

Noi vom continua să promovăm această problematică și bineînțeles că USR a votat legea astăzi. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul 15, Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L69/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Mihai Bobescu, secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu a formulat un punct de vedere, însă, raportat la competențele proprii, Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul Comisiei pentru administrație publică. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 5 martie 2019, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (L86/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării. Da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma..., cu amendamentele admise de Comisia pentru administrație publică.

Punctul de vedere al Guvernului nu este încă finalizat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul președinte Cârciumaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din data de 5 martie 2019, membrii Comisiei pentru administrație au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Marciu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pornind de la niște realități grave, propunerea legislativă prevede imposibilitatea locuirii unor clădiri noi înainte de încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și asigurarea legăturilor la utilități în condiții de deplină siguranță și stabilitate pe definitiv.

Grupul PSD va susține această inițiativă legislativă, grupul parlamentar senatorial.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Continuăm cu punctul 17, Propunerea legislativă pentru aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada București–Brașov” (L52/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Sîrbu, secretar de stat la Ministerul...

Să trăiască! Inițiatorul trebuie să fie acolo.

Domnul senator... Mă rog, din partea Guvernului, domnul Ovidiu Sîrbu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Vă rog. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu specificația că nu există încă un punct de vedere al Guvernului, Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru transporturi și infrastructură a Senatului României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul senator Toma Vasilică.

Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că, în ședința din 5 martie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Prin urmare, Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Senatul este prima Cameră sesizată, proiectul de lege fiind în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Savin. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Mă văd obligat să iau cuvântul, atât timp cât cu toții știm ce aglomerație este pe Valea Prahovei.

Sigur, mi s-a părut că cei care au scris proiectul de lege au trecut București–Brașov; cred că trebuia Ploiești–Brașov. Probabil că o să modifice ceilalți, la Camera Deputaților.

Eu aș vrea să atrag atenția, pentru că avem mai mulți în sală care fac naveta și trec Carpații spre Brașov, că în 2004 Comarnic–Brașov a fost licitat; a fost aprobat prin Ordonanța de urgență nr. 16 contractul semnat de domnul Sorin Bota. A fost în două... Deci contractul Comarnic–Predeal a fost semnat de domnul secretar de stat Sorin Bota. Au fost câștigători Vinci și Aktor, iar pentru Predeal–Brașov două firme din Israel.

Odată cu venirea la guvernare a Alianței DA, domnul Tăriceanu și domnul Băsescu au hotărât și au spus că n-avem nevoie de autostrăzi. A venit un domn pe nume domnul ministru Gheorghe Dobre, care n-a fost de acord să emită hotărârea Guvernului pentru începerea lucrărilor.

De aceea, susțin acest proiect. Aș vrea să-i atrag atenția domnului Băsescu, pentru că pe domnul Gheorghe Dobre dânsul l-a adus ministru, era din partea PDL-ului – sigur, nu eram coleg de partid cu ei atunci –, că domnul Gheorghe Dobre s-a ocupat de magazinele lui Bucșaru din Ministerul Transporturilor, în loc să se ocupe de autostradă. Și știm cu toții ce palmares și performanță a avut domnul Gheorghe Dobre, că a plecat cu coada între picioare din Guvern. Și domnul Tăriceanu nu este străin, deci obligatoriu-i vinovat, pentru că era prim-ministru și trebuia să propună, să-i ordone domnului Gheorghe Dobre să emită acea hotărâre a Guvernului pentru începerea lucrărilor.

Sigur, aș vrea să-i rog pe colegii mei să voteze contra raportului de respingere și pentru lege, pentru că autostrada Ploiești–Brașov este o autostradă foarte importantă, iar Comarnic–Brașov este o autostradă de interes internațional. Toți turiștii care vin în România vor să vadă Valea Prahovei, sigur, Brașovul. Este zona cea mai circulată din România.

Sunt de acord cu toate autostrăzile care au fost propuse prin lege. E normal că e bine să avem și o lege pentru această autostradă, dar, din câte știu, avem în dezbatere la Guvernul României parteneriatul public-privat, dar e bine să avem și lege, să fim mai siguri.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator, pentru intervenție. Cu precizarea că domnul ministru, fost ministru Dobre, este din Craiova și, spre deosebire de ce a făcut în zona dumneavoastră, nici la noi n-a făcut nimic.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Din partea...

Imediat. Din partea Grupului ALDE, vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Vă rog, stafful.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, este foarte ușor să căutăm vinovați, dar, din punctul nostru de vedere, responsabilitatea este partajată între toate guvernele care au fost în funcție de la momentul Revoluției până în zilele noastre.

Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, să avem autostrăzi în România, motiv pentru care, indiferent de calitatea proiectului, spun că Grupul ALDE va vota pentru astfel de proiecte legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Baciu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de se discută acum la ordinea de zi cred că este unul din cele mai des discutate atunci când vine vorba de autostrăzi. De la bun început, atunci când a început în România, oarecum, să se construiască autostrăzi, ne aducem aminte că s-a făcut un mare contract, cu foarte mulți bani, cu firma Bechtel, firmă care a luat o căruță mare, mare de bani de la noi și la un moment dat a plecat cu totul.

Istoria a fost destul de... cu multe picanterii în toată această discuție. Cum venea un guvern și se discuta de autostrada București–Brașov și mai departe, până prin Ungaria, întotdeauna se găseau voci care vorbeau pentru și alții care vorbeau... pentru. Știm precis însă – și am intuit acest lucru fiecare – că primii care au contractat această autostradă ne-au secătuit de bani și au plecat fără să rezolve mai nimic în România.

Mai mult decât atât, unele guverne, prin ministrul pe care-l aveau titular la acea oră în Guvern... la Ministerul Transporturilor... Îmi aduc aminte de un ministru care chiar a promis că-și face un cort pe undeva pe la Comarnic, pe acolo, în mijlocul lucrărilor, și că imediat își va prezenta demisia dacă această autostradă nu va fi făcută.

Acum, în calitate și de inițiator la acest subiect de pe ordinea de zi, București–Brașov, autostradă, cred că este de datoria mea, ca om care trec săptămânal și am trecut de când mă știu pe acel drum foarte, foarte aglomerat care se numește Valea Prahovei... Bine a creionat domnul primar din Bușteni aici, senatorul nostru, despre acest lucru. Și știi că s-au semnat multe, multe acte și niciodată nu s-a înaintat în acest sens.

Chiar dacă s-a făcut această bucată de la București până la Ploiești, este nevoie stringentă, nevoie de continuare a lucrărilor și de legare a Ardealului și apoi a exteriorului de capitala țării. Dacă „Toate drumurile duc la Roma” – zice vechiul proverb antic –, și noi putem să zicem că toate drumurile duc spre capitala țării, adică spre București și, atunci, Ardealul, întreaga Transilvanie, trebuie să fie legat prin această cale de legătură.

Susțin acest proiect, îl voi vota și cred că cel puțin cei care locuiesc în acea provincie de care vorbeam ar trebui să-l voteze

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Domnul senator Fenechiu, din partea Grupului PNL. Urmează domnul senator Coliban, din partea Grupului ALDE.

USR, scuze!

O să fiu...

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu foarte scurt, pentru că, în momentul în care vorbim de infrastructură, eu cred că „Vorba multă este sărăcia omului”.

Deci cred că suntem la o problemă care, foarte pe scurt, nu e nimic altceva decât un recurs la conștiință și cred că, în momentul în care votăm despre autostrăzi, cred că votul celor care iubesc România și care își doresc ca România să meargă înainte nu poate fi decât unul.

Partidul Național Liberal va vota acest proiect. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului ALDE, domnul senator Coliban. Microfonul 2.

Microfonul 2.

## **Domnul Allen Coliban:**

## Da, domnule președinte.

Văd că persistați în eroarea de a spune că sunt membru al Grupului ALDE. Nu am făcut niciun anunț în acest sens și anunț oficial că sunt un mândru membru al Grupului USR. Și constat că partea de cutumă vă este străină, cea referitoare la liderii de grup, care iau cuvântul de la microfonul central, dar apreciez totuși că-mi dați cuvântul.

Este un subiect important și le spun colegilor de la PSD, că știu că-i doare acest subiect: stimați colegi, vă doare și v-a durut mai ales pe 15 martie, când pentru 15 minute România s-a oprit și a protestat...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Declarațiile politice sunt dimineața, de la ora 9.00 la 10.30.

- Continuăm. Mai sunt alte intervenții?

-

Domnule senator, dacă vă place doar să faceți circ, nu facem aici, cu procedură.

- E în regulă.

- Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Cseke Attila, vă rog. Microfonul 2.

Atunci, microfonul central, domnule senator Cseke Attila. Sunteți lider de grup.

Deocamdată am dat cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intervenția va fi scurtă. Grupul parlamentar al UDMR va vota acest proiect legislativ și celelalte două care vizează alte două obiective de investiții de construire de autostrăzi, sigur, ca să punem lucrurile la punct.

Parlamentul poate să dea un impuls. Dezbaterile din Parlament sunt importante și le susținem, să avem dezbateri, dar Parlamentul poate da un impuls prin aceste legi, pentru că Guvernul, oricare ar fi el, de orice coloratură, este cel care, împreună cu Ministerul Transporturilor și Compania de Autostrăzi, trebuie să facă lucrurile să funcționeze. Și evident că și noi avem multe păreri despre ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în ultimii 15-20 de ani și odată, probabil, o să le expunem și noi, doar că noi încă n-am avut ministru al transporturilor, așa încât, deși suntem reținuți, aș vrea să vă predau acest spirit de echilibru, pentru că, dacă ai avut deja ministru al transporturilor, poate n-ar trebui să expui aici totdeauna cine a fost vinovat. Totdeauna a fost vinovat celălalt. Cu toții, cei care au fost, proporțional fiecare, evident, poartă o anumită vină.

Grupul UDMR va vota acest proiect legislativ, cu mențiunea, care este necesară, domnule președinte, că la Camera Deputaților atât la acest proiect, cât și la un alt proiect legat de autostradă ultimul articol va trebui eliminat. Evident, nu putem să votăm să intre în vigoare o lege care retroactivează de la 1 ianuarie 2019.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Conform cutumei, n-o să vă dau cuvântul.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să faceți liniște în sală. Altfel, o să chem chestorii, să aplicăm regulamentul.

Cu zero voturi pentru, 85 de voturi împotrivă, raportul de respingere a fost respins, motiv pentru care supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Rog stafful să ne lase să și votăm.

Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă, zero abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Explicația votului.

Vă rog, domnule senator Corlățean. Microfonul 3.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Explicația votului.

Ca senator, am votat – și Grupul senatorial PSD a votat – pentru această inițiativă legislativă, pentru că, într-adevăr, autostrăzile sunt o prioritate pentru statul român, pentru România și pentru Guvernul actual. E și un semnal politic pe care îl transmitem și voi explica în foarte scurte secunde de ce.

Referirea pe care domnul senator Savin a făcut-o anterior, legată de faptul că în 2004 au fost lăsate la cheie proiectele legate de Autostrada Transilvania, inclusiv segmentul București–Brașov, proiecte care au fost efectiv stopate cu rea intenție și, până la urmă, ca o expresie a unei inculturi politice

și a unui primitivism extraordinar de către cel care a preluat puterea în decembrie 2004, pentru că tot ceea ce a făcut Guvernul PSD a fost considerat rău, și s-a menționat, a menționat atunci că va renegocia aceste contracte...

După marea renegociere, valoarea proiectului Autostrada Transilvania a fost mai mult decât dublată, ca să spunem foarte clar lucrurilor pe nume. Și ăsta a fost adevărul istoric. Ăsta este un exemplu de modalitate de a pierde anii și de a bloca proiecte de infrastructură majoră pentru România.

Și, ca să închei, acest semnal politic pe care l-am dat votând proiectul de lege aparținând altor inițiatori politici spune, în același timp, că, da, noi suntem serioși. Și, în ciuda obstacolelor, inclusiv legat de 15 martie, pe 15 martie, când alții dădeau un _fake news_ public, noi începeam, prin, bineînțeles, prin acțiunea Guvernului, primii kilometri efectivi de autostradă în Moldova, în condițiile în care acel _fake news_ la care fac referire spunea, pe scurt: „Ziua de duminică s-a filmat, că n-ar mai fi fost lucrări și nu se lucrează duminica.” Dar au fost rostogolite aceste imagini și luni, când, de fapt, luni se lucra la această autostradă.

Ăsta este sensul dezbaterii noastre politice, de o incultură și un primitivism politic incredibile, care au blocat dezvoltarea României. Continuitatea în proiectele, indiferent de guvernare, legate de dezvoltarea infrastructurii mari în România este o condiție esențială pentru dezvoltarea acestei țări, dacă vorbim între oameni serioși. Dacă nu, facem _fake news-_ uri în continuare și ne războim și nu câștigă nimeni nimic.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Coliban. Explicarea votului. Da?

Microfonul 2. Vă rog.

Da. Voiam să explic de ce Grupul senatorial USR a votat contra raportului de respingere, deși e un lucru pe care n-am apucat să-l spunem în dezbateri, cel legat de problemele cu care vine această propunere, probleme care trebuie rezolvate și care trebuiau reparate, dar se pare că pe nimeni nu interesează acest lucru; interesează doar propaganda și imaginea și gargara.

Problemele legate de această lege sunt câteva. În primul rând, termenul pe care-l impune. Ideea de impunere de termen este bună, de asta am votat împotriva raportului de respingere. Trebuie să ne asumăm un termen la care aceste lucrări vor fi gata, pentru că, vedem, în campanii electorale vorbim despre proiecte, dar nu avem termene alocate. Mințim oamenii din patru în patru ani – nu noi, dumneavoastră îi mințiți –, după care uităm de toate aceste proiecte.

Bun. Am votat, prin urmare, pentru asumarea acestui termen și mă bucur că a trecut prin Senat această propunere. Sunt curios în ce formă va trece și prin Cameră.

La final, vreau numai să spun că regulamentul a fost încălcat. Art. 130 alin. (2) dă dreptul oricărui senator să intervină pe aspecte de procedură, iar art. 131 alin. (1) spune că, dacă un senator nu respectă regulamentul și nu stă în cadrul de dezbatere, președintele trebuie să atragă atenția și abia dacă nu se conformează să retragă cuvântul.

Prin urmare, astăzi au fost două încălcări de regulament. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator, haideți să ne hotărâm! Mai devreme spuneați să respect cutuma – bănuiesc că n-am fost când s-a făcut cutuma nici dumneavoastră, nici eu aici. Acum doriți să respect regulamentul așa cum îl citiți și-l interpretați dumneavoastră.

Dacă credeți c-am greșit, știți drumul, reclamațiile știți unde să le faceți, la Comisia pentru disciplină. Dacă nu, la DNA, privind abuzul în serviciu. E simplu, doar vă pricepeți. Bun. Continuăm dezbaterile cu următoarea...

Domnule senator Cseke Attila, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Conform ordinii de zi, aprobate la începutul ședinței, ar urma L45/2019, o propunere legislativă referitoare la Codul fiscal. V-aș propune totuși să aducem celelalte două proiecte legate de autostrăzi: L62/2019 – „Autostrada Brașov–Bacău” – și L68/2019 – „Autostrada Nordului” –, să le discutăm acum, ca să fie în pachet cu cel deja discutat. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Motiv pentru care continuăm cu L62/2019, și anume Propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada Brașov–Bacău” (L62/2019). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul...

Sunteți dumneavoastră, domnule senator Fenechiu? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sunt doar unul dintre inițiatori. Așa cum toți colegii pot consemna, proiectul de lege este semnat de 78 de parlamentari din tot spectrul politic, este semnat de toți cei 14 parlamentari ai județului Bacău. Și eu cred că, din respect față de dorința băcăuanilor, toți cei care au semnat acest proiect de lege trebuie să fie inițiatori, pentru că cu siguranță toți s-au gândit la România și s-au gândit la Bacău și s-au gândit la Covasna și s-au gândit la Brașov.

De 20 de ani de zile, domnule președinte, Moldova, în general, și Bacăul, în special, așteaptă această autostradă. Este autostrada care a fost cel mai des adusă în discuție; este autostrada care a avut cele mai multe studii de fezabilitate; este proiectul care a fost considerat dintotdeauna ca fiind cel mai ușor de realizat proiect care ar putea lega Moldova de Transilvania; e un proiect care ar fi fost foarte bine ca anul trecut, când am sărbătorit Centenarul, să fi fost început și să putem sărbători Centenarul cu acea autostradă, care ar fi legat Moldova de Transilvania.

Una peste alta, domnule președinte, cred că utilitatea autostrăzii Bacău–Brașov nu trebuie să convingă pe nimeni, pentru că, așa cum spun, faptul că tot spectrul politic a înțeles să susțină această inițiativă legislativă arată cât se poate de evident faptul că susținerea pentru autostrăzile din România există.

Recunosc că mă surprinde votul negativ din Comisia pentru transporturi, pe care mărturisesc că nu pot să-l înțeleg, însă sper din toată inima că veți fi alături de Moldova,

veți fi alături de Bacău, veți da un vot de respingere la raportul de respingere și veți vota acest proiect, gândindu-mă că, așa cum se stipulează în proiect, un termen de cinci ani, un termen generos pentru 160-170 de kilometri, o cheltuială rezonabilă... Toate studiile de fezabilitate vorbesc de 1,6-1,8 miliarde de euro, da? Am auzit în lucrările de astăzi din prima parte a ședinței că anual investim în diverse lucruri un miliard, două miliarde și mă gândesc că, dacă tot aruncăm așa cu miliardele, cred că Bacău–Brașov ar fi o investiție foarte bună. Imaginați-vă că te-ai urca în mașină la București, ai ajunge la Brașov pe autostrada pe care tocmai am votat-o, de la Brașov ai merge mai departe la Bacău, de la Bacău ai ajunge la Iași – avem și Iași–Târgu Mureș –, ți-ai continua drumul de la Iași la Târgu Mureș; ai interconecta Târgu Mureș cu restul și am fi și noi o țară cu infrastructură. Cred că asta așteaptă românii de la noi. Și cred că este bine să votăm acest proiect de lege, cred că este bine să votăm construcția de autostrăzi, atât ca declarație politică, cât și ca asumare a unui program pe care românii și-l doresc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, dau cuvântul... Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Ovidiu Sîrbu, secretar de stat – Ministerul Transporturilor. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu există încă un punct de vedere al Guvernului. Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru transporturi și infrastructură a Senatului României.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi, vă rog, domnule senator Toma Vasilică. Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că, în ședința din 5 martie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Benea, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Personal, nu cred că aceasta este soluția pentru a rezolva problema autostrăzilor în România, dar, dacă tot a început această practică cu adoptarea de legi pentru autostrăzi, o să votăm toate proiectele de legi care vizează orice fel de autostradă. Cred că matematica – și, când spun matematica, mă refer la bugetul Ministerului Transporturilor, fondurile europene, fondurile naționale – și geografia, adică locul unde este cel mai ieftin și cel mai ușor de avizat din punctul de vedere al mediului, trebuie să dicteze soarta acestor investiții.

Peste, probabil, 30 de minute, Moldova va avea trei proiecte de legi, care vizează autostrada Moldova– Transilvania, deci Autostrada Nordului, Autostrada Unirii, din decembrie, și aceasta, care probabil va fi votată, dar, repet, probabil că tot argumentele de ordin economic și tehnic vor dicta.

Ce vreau să spun Ministerului Transporturilor este că este prinsă în bugetul acestui minister documentația de studiu de fezabilitate, cu proiect tehnic de execuție, care trebuie scos rapid la licitație. Este o propunere foarte corect făcută încă de la întocmirea bugetului, pentru ca cel care întocmește SF-ul să aibă responsabilitatea calității avizelor pentru proiectul tehnic. Și solicităm ministerului să scoată în această formă realizarea autostrăzii Bacău–Brașov, SF plus PTh, Bacău–Brașov ca parte a autostrăzii Iași–Bacău–Brașov, chiar Făgăraș. Până la Făgăraș merge această autostradă.

Urez succes Ministerului Transporturilor! Felicit inițiatorii și pe cei care vor vota pentru! Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Coliban. Microfonul 2, conform cutumei noastre.

## **Domnul Allen Coliban:**

Constat că se spun lucruri trăsnite la microfon astăzi din partea PSD-ului. Mai devreme, vorbeam despre _fake news_ ...

O luăm de la capăt?

Vă rog să continuați și să fiți atent la ce spuneți. Să vă referiți la proiectul de lege.

Puteți să-mi spuneți ce anume vă deranjează din adevărul pe care încerc să-l expun?

Vă rog să continuați, domnule senator; declarațiile politice nu sunt acum.

## **Domnul Allen Coliban:**

Bun. Eu nu fac decât să citez niște declarații spuse de către membrii marcanți. Și ele vin dintr-un șir mai larg. Un fost deputat PSD, Mihai Tudose, spune că motivul pentru care nu avem autostrăzi este că nu poți să le ceri șpagă, nu? Ăla nu-ți dă șpagă, vine chinezul să-ți dea șpagă? Nu.

Domnul Lucian Șova, fost ministru: „Dacă am avea autostrăzi, ar crește salariile și ar pleca multinaționalele.”

Domnul Vâlcov vine cu o întreagă conspirație cu țări care nu vor să aibă România autostrăzi.

Domnul Dragnea: „Economia a crescut într-un ritm mai mare decât putem dezvolta drumurile.”

Domnul Chisăliță ne explică faptul că, din cauza creșterii economice, avem drumurile mult mai circulate.

Domnul Șerbănescu, de la CNAIR: „Societatea nu și-a dorit autostrăzi până în 2011.”

Domnul Cuc: „Statul paralel e vinovat.”

Cu siguranță că avem o grămadă de declarații. Și astăzi, în Senat, același lucru. Un coleg senator spunea mai devreme că forma are probleme. Eu vă întreb: dacă dumneavoastră sunteți la guvernare și vreți să faceți autostrăzile astea, de ce nu reparați forma asta?

Și, ca să nu mă iau doar de PSD, așa cum a zis și domnul Savin, domnul Călin Popescu-Tăriceanu a fost la guvernare vreo 10 ani, chiar prim-ministru între 2005 și 2008. Interesant cum dumnealui nu se teme de protestul din 15 martie și era tot în rândul celor cu „#sieu”. Și dumnealui a protestat, deși în programul de guvernare din 2005 a avut trei autostrăzi, niciuna dintre ele executată, unele dintre ele nici măcar începute.

Avem nevoie de autostrăzi și avem nevoie de un mesaj politic, dar avem nevoie și de responsabilitate.

Avem nevoie să facem legea asta aplicabilă, pentru că, în forma în care e acum, fără alocare bugetară și creând trei noi companii, nu știu în ce măsură vom ajunge la rezultate. Și partea interesantă este că urmează doi ani de campanii continue. Prin urmare, sunt curios pe unde o să scoateți cămașa în momentul în care nu mai aveți oportunitatea asta de a minți o dată la patru ani.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Sigur că, dacă ar trebui să facem autostrăzi în ritmul în care a făcut Cioloș, o să avem zero pe linie. Asta e altceva. Mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului PSD am avut intervenții.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Procedura ar fi următoarea, pentru că s-au cerut atât de multe explicații – și fiți atent, domnule senator, că puteți să înțelegeți foarte bine și să folosiți în viitor –, procedura este următoarea: au fost foarte multe întrebări care s-au întins pe o perioadă foarte mare de timp. Eu unul, personal, știu precis că până în 2000 nu s-au putut face autostrăzi din cauza domnului Traian Băsescu.

Mai departe, avem posibilitatea ca din 2004 până în ziua cât a fost președinte Domnia Sa să ne explice de ce? Că, dacă e cineva în țara asta care știe de ce nu s-au făcut autostrăzi, Domnia Sa știe.

Și eu sunt curios.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Așa că, dacă tot îl avem senator, să facem dezbaterea când e aici prezent, să vedem ce ne spune despre acest lucru. Și despre domnul Dobre...

Domnule senator, v-am ascultat până la capăt.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...după două săptămâni.

V-am ascultat până la capăt să înțeleg care e procedura. N-am înțeles, așa cum intuiam.

Vă rog, avem altă procedură. Domnule Mihail, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Dat fiind că PSD-ul a luat cuvântul de două ori pe subiectul de fond, cer ca și colegul Allen Coliban să poată să continue să vorbească.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

La punctul următor o să-i dăm cuvântul.

Nemaifiind alte intervenții pe ordinea de zi, declar încheiate dezbaterile generale și

Doar dacă vă dă voie domnul senator Mihail. Vă dă voie? Vă rog, explicarea votului, din partea Grupului USR. Domnul senator Goțiu.

## Stimate colege și stimați colegi,

Eu fac parte dintre cei care în 2004 am asistat la inaugurarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, în prezența unui premier PSD, a altor miniștri PSD. Era debutul campaniei electorale locale din 2004. Autostrada Transilvania nu este gata nici până în ziua de astăzi. Trecând multe guvernări, inclusiv și mai ales PSD, pe la aceste șantiere, sunt gata doar niște cioturi de autostradă.

Mă bucur că astăzi văd o frenezie de a întoarce votul din comisii, pentru a vota aceste autostrăzi. Și pe această cale vreau să-l felicit pe antreprenorul din Moldova care a luat această inițiativă și căruia trebuie să-i mulțumim pentru votul de astăzi.

Dar să știți că, dacă și cu aceste autostrăzi se va întâmpla tot ceea ce s-a întâmplat cu Autostrada Transilvania, veți primi în continuare același feedback pe care l-ați primit și săptămâna trecută. Și-l veți primi direct la vot.

Evident, USR a votat împotriva raportului de respingere și pentru această lege.

## Mulțumesc.

Domnule senator Fenechiu. Vă rog, explicarea votului. Da? Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Toți senatorii Partidului Național Liberal au votat pentru, prilej cu care mulțumim tuturor colegilor care au semnat inițiativa și care au votat-o și, având în vedere că lupta cea grea se va da în Camera Deputaților, îi rog pe toți colegii să-și

convingă colegii de la Camera Deputaților ca acest proiect să treacă, pentru că n-am nicio îndoială că se bucură toți băcăuanii, toți covăsnenii, toți brașovenii, precum și fiecare dintre românii și străinii care au ocazia sau, mă rog, neplăcerea să trebuiască că survoleze de la Bacău la Brașov sau de la Brașov la Bacău.

Vă mulțumesc încă o dată.

Vă mulțumesc și eu.

Explicarea votului, din partea Grupului PSD. Domnule senator Benea, vă rog. Microfonul 4.

## **Domnul Adrian Dragoș Benea:**

Vreau să-i mulțumesc și eu antreprenorului din Moldova care a început primii kilometri de autostradă din Moldova. Întâmplător, este același antreprenor care a traversat Carpații, din Moldova, de la Focșani la Târgu Secuiesc, pe un drum național Lepșa–Ojdula, care n-a avut nevoie de proiect de lege, ci a avut nevoie de finanțare și de un constructor care să-și facă treaba. Întâmplător, acel constructor este român, este din Moldova și este același care și-a permis să nu lucreze duminica, dar care vineri a început lucrările la primii kilometri de autostradă din Autostrada Moldovei și din centura ocolitoare a Bacăului. Luni, marți, miercuri este la treabă și sunt convins că va termina acest proiect mai repede decât s-a angajat la licitație. Acela este antreprenorul adevărat de care are nevoie România ca să facem autostrăzi și drumuri naționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, trecem la punctul următor, punctul 19 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada Nordului” (L68/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Sîrbu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

## Mulțumesc domnului președinte.

Cu specificația că nu există încă un punct de vedere al Guvernului, Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul de respingere al Comisiei pentru transporturi și infrastructură a Senatului României.

Vă mulțumesc încă o dată.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul senator Toma.

Microfonul 6. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că, în ședința din 5 martie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât să adopte raport de respingere, cu majoritate de voturi. Prin urmare, Comisia pentru transporturi și infrastructură vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Coliban, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Allen Coliban:**

Diferă un pic situația la această propunere de cele două anterioare prin faptul că România are un masterplan, iar această propunere nu se găsește în masterplan.

Desigur, e treaba noastră să decidem care sunt prioritățile României. Putem da o astfel de lege. Este însă trist că la niciuna dintre cele trei propuneri Guvernul nu a venit cu un punct de vedere.

Repet, nu există un punct de vedere al Guvernului; avem doar un punct de vedere al Ministerului Transporturilor, care este împotriva acestui proiect, care susține raportul de respingere, dar de la un guvern responsabil mă aștept la mai mult, mă aștept să aibă ceva de zis când vine subiectul „autostrăzi”.

Tot pe responsabilitate, vreau să remarc un lucru, că așa-zisa începere a autostrăzii de vineri – sau când s-a întâmplat –, vineri, pe 15, a fost doar o sesiune foto pe un proiect început în 2016. Nu a început acum autostrada respectivă. Autostrada Moldovei, de fapt, nici nu a început, pentru că se află în faza de studiu de fezabilitate, care mai durează doi ani. Vorbim doar de centura Bacăului, proiect demarat în Guvernul Cioloș, în 2016 – în noiembrie 2016 a fost lansată licitația –, proiect pe care, iată, în doi ani de zile PSD-ul n-a reușit să-l pornească. A reușit să facă, într-adevăr, figurație pe 15 martie, la ora 15.00, și să dea o întreagă declarație cum că se construiesc autostrăzi.

Cam ăsta este nivelul de responsabilitate la care ne raportăm: un guvern care n-are puncte de vedere pe legile privind autostrăzi și un PSD care face poze. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Am înțeles totuși că a făcut ceva și Cioloș într-un an și ceva.

Pentru alte intervenții, domnul senator Benea. Vă rog. Microfonul 4.

Tot despre centura Bacăului. A inaugurat-o domnul președinte Orban în 2008 – puteți căuta pe Google –, a promis-o în calitate de ministru al transporturilor. În 2016, într-adevăr, în guvernarea Cioloș au început lucrările cu o firmă din Turcia, care a făcut un stadiu fizic, a realizat un stadiu fizic undeva între unu și doi la sută.

În 2017, când a venit Guvernul Grindeanu, s-a reziliat contractul, s-a reluat licitația. Pe 22 decembrie 2018 s-a semnat contractul de finanțare, pe 8 martie s-a dat ordinul de începere la aceste lucrări și pe 15 martie au început lucrările.

E o precizare de făcut. În proiectul domnului..., în guvernarea Cioloș, cu turcii, nu erau acei 16 kilometri la profil de autostradă, erau la profil de drum expres.

În 2017, când s-a refăcut proiectul, s-au trecut cei 16 kilometri la profil de autostradă, parte din centura ocolitoare a Bacăului și din Autostrada Moldovei.

Acestea sunt cifrele și datele și pot fi verificate. Inclusiv 2008.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Eu propun să mai fac o pauză de 15 de minute să caute pe Google.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

- Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2. Explicarea votului.

USR a votat, cum era de așteptat, împotriva raportului de respingere și pentru această lege.

Vreau să felicit încă o dată nu doar pe cel care a inițiat protestul, ci și miile și zecile de mii de cetățeni români care au construit „autostrada solidarității” săptămâna trecută, iar, pentru momentul în care aceste legi vor ajunge la Camera Deputaților, vă sugerez și niște amendamente: să interzicem dealurilor să mai alunece, să interzicem să mai plouă în România, să interzicem liliecilor să mai zboare în zonele cu autostrăzi, poate că, așa, într-adevăr, veți reuși, cât sunteți la guvernare, să mai tăiați și niște panglici de inaugurare a unor autostrăzi întregi, nu doar a unor bucățele sau lucrări de construcții.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Trecem la punctul următor.

Vă rog, doamna senator Craioveanu. Microfonul central.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Având în vedere că dezbaterile au fost destul de intense și a trecut foarte mult timp cu dezbaterile până la acest moment, vă propun ca pentru următoarele propuneri legislative aflate pe ordinea de zi și care vor trece tacit să prelungim termenul la 60 de zile, pentru toate propunerile legislative, până la epuizarea ordinii de zi, așa încât să avem posibilitatea să le dezbatem și ele să nu treacă tacit.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru propunere.

O să

## Stimați colegi,

Propunerea colegei noastre, doamna senator Craioveanu, este neconstituțională. Constituția spune clar: acest lucru, trecerea de la 45 de zile la 60 de zile, se poate vota pentru proiecte legislative de o complexitate deosebită.

Vă atrag atenția că nu se poate în niciun caz vota în bloc pentru toate aceste proiecte. Unele sunt legi ordinare, nu sunt legi organice, nu sunt legi care prevăd... care au o complexitate deosebită sau care să fi fost în situația de a nu putea fi dezbătute în cele 45 de zile. Vă reamintesc că au fost proiecte foarte importante, cum ar fi Legea arhivelor, care din pricina scurtării acelui termen de către Curtea Constituțională au trecut tacit.

Prin urmare, nu cred că este o idee bună, mai ales că a existat timp de discuție în comisii și a existat timp și pentru Guvern pentru a-și expune punctul de vedere.

USR va fi împotriva acestui vot. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții legate de această procedură? Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Discutăm de două minute de această chestiune. Deja făceam trei proiecte legislative. Deci eu cred că cel mai bine este să ne luăm după ordinea de zi pe care am aprobat-o, cu modificări, la începutul ședinței și să vedem câte putem să mai facem, să ne grăbim până la ora 13.00. Acesta este programul de lucru pe care l-am votat.

N-avem ce să facem! Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimați colegi,

Majoritatea inițiativelor legislative au raport de respingere. În contextul în care depășim termenul, ele vor pleca de la Senat către Camera Deputaților adoptate tacit.

Bun. Voi ține cont de propunerea formulată de viceliderul Grupului PSD.

Suntem în momentul în care discutăm Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L45/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Dan Deleanu, secretar de stat, de la Ministerul Apelor.

Vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că Guvernul nu a depus un punct de vedere, îmi permit să exprim doar punctul de vedere al Ministerului Apelor și Pădurilor, care susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât să adopte raport de respingere a propunerii legislative, pe care îl supune spre dezbatere și aprobare... adoptare plenului Senatului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L84/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon... pe domnul Attila György, secretar de stat la Ministerul de Finanțe.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Punctul de vedere al Guvernului este în lucru. Pot să vă spun că din perspectiva Ministerului Finanțelor Publice nu susținem inițiativa.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și avizele, iar în urma votului exprimat, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, s-au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal (L22/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul...

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Attila György. Vă rog, microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este în curs de elaborare. Ministerul Finanțelor Publice nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte Arcaș.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Dinică, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem un proiect care este inițiat de către coaliția de guvernare. Este o măsură prin care părinții care au copii cu cerințe educaționale speciale să fie scutiți de impozitul pe salariu, iar banii astfel obținuți să ajungă într-un cont de unde se vor face plăți către terapeuți.

Într-adevăr, nu este un proiect perfect, însă orice este mai bun decât nimic și cred că ar fi fost important pentru părinții acestor copii să vadă că există disponibilitate din partea Parlamentului ca acest proiect să se poată îmbunătăți și să putem găsi o soluție, astfel încât acești părinți să aibă suport, mai ales în condițiile în care, de cele mai multe ori, acești copii sunt tolerați, și nu integrați.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

E în regulă. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Intervenție pe procedură.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Ca vicelider de grup, vă solicit să verificați cvorumul. Nu mai suntem destui senatori în sală.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Rog stafful să mă sprijine și să-mi spună dacă suntem în cvorum de vot.

Secretarii...

Da, mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. Secretarii. Îi rog să mă ajute.

Putem să vedem dacă avem cvorum prin apel nominal. Stimați colegi, fiind ora 13.00, nu mai putem să continuăm nici dacă este, nici dacă nu este cvorum.

Declar încheiate lucrările ședinței.

Din păcate, n-am putut să

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167129]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/8.IV.2019 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei