Stenogramă plen

Stimaþi colegi, Bunã dimineaþa!

Dispoziþia preºedintelui de ºedinþã este sã facem apelul nominal, întrucât colegii n-au venit la activitatea de astãzi pânã la aceastã orã.

|Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |---|---| |Weber Ernest-Otto|prezent| |Voicu Mãdãlin|prezent| |Viþelar Bogdan|absent| |Vitcu Mihai|prezent| |Vintilã Dumitru Mugurel|absent| |Vilãu Ioan-Adrian|prezent| |Videanu Adriean|prezent| |Vida-Simiti Ioan|prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Vetiºanu Vasile|prezent| |Vataman Dorin|prezent| Vãsioiu Horia Vasilescu Valentin Vasilescu Nicolae Varga Attila Vâlcu Mircea Vâlceanu Gheorghe Vaida Francisc-Atila Udrea Florian Þurlea Petre Tudose Nicolae-Florin Tudor Marcu Trifu Romeo Marius Tokay Gheorghe Þocu Iulian-Costel Þepelea Gabriel Teculescu Constantin Tãvalã Tãnase Pavel Tarna Gheorghe Tam‡s S‡ndor Tabãrã Valeriu Szil‡gyi Zsolt SzŽkely Ervin-Zolt‡n Sturza Popovici Cornel Stoica Valeriu Stoica Valeria Mariana ªteolea Petru ªtefãnoiu Luca Stãnescu Mihai-Sorin Stãnescu Alexandru-Octavi Stanciu Anghel Stanca Teodor Stan Vasile Spiridon Didi Spãtaru Liviu Sonea Ioan Sireþeanu Mihail Simedru Dan Coriolan Severin Adrian ªerban George Serac Florian Secarã Gheorghe Sassu Alexandru Sârbu Marian Sãndulescu Aureliu Emil Sandu Ion Florentin Sandu Dumitru Sandu Alecu ªaganai Nusfet Sabãu Traian Ruse Corneliu Constantin Roºca Ioan Roman Ioan Rizescu Sergiu-George Remeº Decebal-Traian Rânja Traian-Neculaie R‡koczi Ludovic Raicu Romulus Raica Florica Rãdiþa R‡duly R—bert K‡lm‡n Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban Rãdulescu Cristian Radu Elena Cornelia Gabriela

prezent Radu Alexandru-Dumitru prezent prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã absent Putin Emil-Livius-Nicolae prezent prezent Protopopescu Cornel prezent absent Priceputu Laurenþiu absent prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin absent absent Popescu Irineu prezent prezent Popescu Ioan-Dan prezent absent Popescu Emil-Teodor prezent prezent Popescu Dumitru prezent prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent prezent Popa Virgil prezent absent Popa ªtefan absent absent Popa Nicolae prezent prezent Popa Ioan-Mihai prezent prezent Popa Daniela prezentã prezent Popa Aron Ioan prezent prezent Pop Viorel prezent prezent Pop Leon Petru prezent absent Pop Iftene absent prezent Podaru Dumitru Teodor prezent prezent Piþigoi Barbu prezent prezent Pintea Ioan prezent absent Petreu Liviu prezent prezentã Petrescu Virgil prezent prezent Petrescu Silviu prezent prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent prezent Pereº Alexandru prezent prezent PŽcsi Francisc absent prezent Pavelescu Claudiu Costel prezent prezent Pavel Vasile absent prezent Pãunescu Costel prezent prezent Pâslaru Dumitru absent prezent absent Paºcu Ioan Mircea prezent Partal Petre absent prezent Pârgaru Ion prezent prezent absent Papuc Aurel Constantin prezent Pantiº Sorin prezent prezent Panteliuc Vasile prezent prezent Paneº Iosif prezent prezent absent Pambuccian Varujan prezent Palade Dan prezent prezent Pãcurariu Iuliu absent prezent Osman Fedbi prezent prezent prezent Opriº Constantin Remus absent Onaca Dorel Constantin absent prezent prezent Oltean Ioan prezent prezent Oanã Gheorghe prezent prezent Noica Nicolae absent prezent Nistor Vasile prezent prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent prezent Nicolicea Eugen absent absent Nicolescu Mihai prezent prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent prezent Nicolae Jianu absent prezent Nichita Dan Gabriel absent prezentã Nicã Mihail prezent prezent Nica Dan prezent prezent Negrãu Mircea absent absent Negoiþã Gheorghe-Liviu prezent prezentã Neagu Victor prezent Neagu Romulus prezent Ionescu Constantin absent Neacºu Ilie prezent Ionescu Bogdan absent Nãstase Adrian prezent Ionescu Anton prezent Nanu Romeo absent Ionescu Alexandru prezent Naidin Petre prezent Iliescu Valentin-Adrian prezent Nagy ªtefan prezent Ignat ªtefan prezent Musca Monica Octavia absentã Igna Ioan prezent Mureºan Ioan absent Ifrim Dumitru prezent Munteanu Ion prezent Ianculescu Marian prezent Moucha Romulus Ion prezent Iacob Elena absentã Moroianu Geamãn Adrian Tudor prezent Hrebenciuc Viorel prezent Morariu Teodor Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Hlinschi Mihai prezent Moldovan Petre absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Moiceanu Constantin prezent Haºotti Puiu prezent Mogoº Ion prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Groza Nicolae prezent Miloº Aurel prezent Grigoriu Mihai prezent Mihu Victor Traian prezent Grigoraº Neculai prezent Mihãilescu Petru-ªerban prezent Grãdinaru Nicolae prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin prezent Godja Petru prezent Miclãuº Vasile prezent Glãvan ªtefan prezent Meºca Sever prezent Giurescu Ion prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Ghiga Vasile prezent Mazãre Radu ªtefan absent Ghidãu Radu absent M‡tis Eugen prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Matei Vasile prezent Gheorghiu Mihai absent Matei Lucian Ion prezent Gheorghiu Adrian prezent M‡rton çrp‡d Francisc prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Gheorghe Valeriu prezent Marineci Ionel prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Marin Gheorghe prezent Georgescu Florin prezent Manolescu Oana prezentã Gazi Gherasim prezent Manole Odisei absent Mânea Radu prezent Gavrilaº Teodor prezent Gavra Ioan prezent Mândroviceanu Vasile prezent Gaspar Acsinte prezent Macarie Sergiu prezent Galic Lia-Andreia prezentã Lupu Vasile prezent Furo Iuliu Ioan absent Lixãndroiu Viorel prezent Filipescu Ileana prezentã Lepºa Sorin Victor prezent Leonãchescu Nicolae prezent Fenoghen Sevastian prezent Lazia Ion absent Enescu Ion prezent Enache Marian absent Lãpuºan Alexandru prezent Elek Barna Matei absent Lãdariu Lazãr prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Duþu Ion prezent Kovacs Carol-Emil prezent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Dumitrescu Paul Adrian absent K—nya-Hamar Alexandru prezent Kerekes K‡roly prezent Dumitrescu Bãlan Marilena prezentã Kelemen Atilla Bela Ladislau prezent Dumitrean Bazil prezent Kakasi Alexandru prezent **Domnul Vasile Lupu:** Jurcan Dorel prezent Jurcã Teodor absent Numai o clipã, domnule secretar! Ivãnescu Paula Maria prezentã Stimaþi colegi, Irimescu Haralambie prezent Nu pãrãsiþi sala! Avem a ne pronunþa asupra art.16 Iorgulescu Adrian absent alin.1 din Legea strãinilor. Avem nevoie de cvorum. Nu Iorga Leonida Lari absentã putem trece mai departe... încât vã rog sã rãmâneþi în Ioniþã Nicu absent salã ca sã putem vota. Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent **Domnul Acsinte Gaspar:** Ionescu Nicolae prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Ionescu Marina prezentã Dugulescu Petru absent Ionescu Gheorghe prezent Drumen Constantin prezent

Nu pãrãsiþi sala! Avem a ne pronunþa asupra art.16 alin.1 din Legea strãinilor. Avem nevoie de cvorum. Nu putem trece mai departe... încât vã rog sã rãmâneþi în salã ca sã putem vota. Drecin Mihai Dorin prezent Bartoº Daniela prezentã Dragu George absent Barde Tãnase prezent Dragoº Iuliu Liviu absent Barbãroºie Victor prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Barbaresso Emanoil-Dan prezent Dorin Mihai prezent B‡r‡nyi Francisc absent Dorian Dorel prezent Bara Radu-Liviu prezent Dobrescu Smaranda absentã Bãlãeþ Dumitru prezent Dobre Traian prezent Badea Alexandru Ioan prezent Dimitriu Sorin Petre prezent Baciu Mihai prezent Diaconescu Ion prezent Babiuc Victor absent Dejeu Gavril prezent Babiaº Iohan-Peter absent Decusearã Jean prezent Baban ªtefan prezent Dârstaru Dorin absent Bãbãlãu Constantin prezent Darie Simion prezent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent Dãnilã Vasile prezent Asztalos Ferenc prezent Ariton Gheorghe prezent Dan Matei-Agathon prezent Dan Marþian prezent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Cunescu Sergiu absent Argeºanu Valentin absent Cristea Marin prezent Antonescu Niculae Napoleon prezent Cristea Gheorghe absent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Antal Istv‡n prezent Cosma Liviu-Ovidiu prezent Andronescu Ecaterina prezentã Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Andrei Gheorghe prezent Corniþã Ion absent Ana Gheorghe (Hunedoara) prezent Corâci Ioan Cezar absent Ana Gheorghe (Dâmboviþa) prezent Constantinescu Dan absent Alecu Aurelian Paul absent Cojocaru Radu Spiridon prezent Albu Gheorghe prezent Ciumara Mircea absent Albu Alexandru prezent Cîrstoiu Ion prezent Viorica Afrãsinei prezentã Ciontu Corneliu prezent Aferãriþei Constantin absent Chiriac Mihai prezent Achimescu Victor-ªtefan prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Chichiºan Miron prezent **Domnul Vasile Lupu:** Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Stimaþi colegi, Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Cazacu Vasile Mircea prezent Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci. În pauzã, domnul Cândea Vasile prezent secretar va motiva absenþele celor care au întârziat. Nu Calimente Mihãiþã absent mai putem amâna începerea lucrãrilor acum. S-au citit de Buzatu Dumitru prezent douã ori listele! Domnule secretar, poftiþi la prezidiu! În pauzã motivaþi absenþele. Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Burlacu Viorel prezent Stimaþi colegi, Bujor Liviu absent În ºedinþa precedentã ne-am oprit la art. 16 alin. 1 din Legea privind regimul strãinilor în România. Buga Florea prezent Bud Nicolae prezent Comisia ºi-a ocupat locul, iniþiatorul este prezent. Dorim sã auzim ultima formulare a alin. 1 în varianta Brezniceanu Alexandru prezent Bran Vasile absent comisiei, de acord cu iniþiatorul. Botescu Ion prezent **Domnul Mihail Nicã:** Bot Octavian absent Boºtinaru Victor prezent Domnule preºedinte de ºedinþã, Bšndi Gyšngyike prezentã Doamnelor ºi domnilor colegi, Boda Iosif prezent Eu cred cã discuþiile de ieri la art. 16 alin. 1 au fost Bivolaru Ioan absent benefice pentru esenþa legii. În aceastã dimineaþã m-am Bivolaru Gabriel absent consultat cu iniþiatorul ºi credem cã am gãsit o soluþie Birtalan çkos absent care poate fi acceptatã. Biriº Anamaria Mihaela prezentã Vreau sã citesc aceastã nouã reformulare a alin. 1 de Berciu Ion prezent la art. 16: ”Strãinul care se gãzduieºte pentru o perioadã Berci Vasile prezent mai mare de 5 zile la persoane fizice sau juridice, care Berceanu Radu Mircea absent nu sunt prestatoare de servicii turistice, altele decât cele Bejinariu Petru prezent declarate la intrarea în þarã, este obligat sã anunþe orgaBecsek-Garda Dezideriu Coloman prezent nul de poliþie din localitatea de ºedere, în termen de 3 Bãsescu Traian absent zile de la sosireÒ.

Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci. În pauzã, domnul secretar va motiva absenþele celor care au întârziat. Nu mai putem amâna începerea lucrãrilor acum. S-au citit de douã ori listele! Domnule secretar, poftiþi la prezidiu! În pauzã motivaþi absenþele.

În ºedinþa precedentã ne-am oprit la art. 16 alin. 1 din Legea privind regimul strãinilor în România.

Comisia ºi-a ocupat locul, iniþiatorul este prezent. Dorim sã auzim ultima formulare a alin. 1 în varianta comisiei, de acord cu iniþiatorul.

Eu cred cã discuþiile de ieri la art. 16 alin. 1 au fost benefice pentru esenþa legii. În aceastã dimineaþã m-am consultat cu iniþiatorul ºi credem cã am gãsit o soluþie care poate fi acceptatã.

Vreau sã citesc aceastã nouã reformulare a alin. 1 de la art. 16: ”Strãinul care se gãzduieºte pentru o perioadã mai mare de 5 zile la persoane fizice sau juridice, care nu sunt prestatoare de servicii turistice, altele decât cele declarate la intrarea în þarã, este obligat sã anunþe organul de poliþie din localitatea de ºedere, în termen de 3 zile de la sosireÒ.

Stimaþi colegi,

Ieri am rãmas la propunerea de eliminare, repetãm votul cu eliminarea.

Domnule deputat Zoner, vã ºtiu oful! Deci, repetãm votul cu eliminarea, dupã care, eventual, discutãm alt text.

Poftim, domnule deputat Zoner!

Sigur cã da! S-a cerut eliminarea, întâi depun eliminarea. Dar acest text este compus... În al doilea rând nu se acordã subiectul cu predicatul, se creeazã, pur ºi simplu, cum vã spuneam, confuzii ºi, ca atare, de aceea îi spun ”procedurãÒ, de aceea cred cã este normal ca acest articol sã fie întâi, sã mergem mai departe, aceastã variantã sã fie multiplicatã, ca sã putem lucra pe text. Dacã veþi urmãri textul, nici mãcar nu existã acordul dintre predicat ºi subiect sau dintre subiect ºi predicat. Mã scuzaþi, vã rog!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Oricum, întâi trebuie sã ne pronunþãm prin vot asupra propunerii de eliminare ºi dupã aceea discutãm noul text.

Reiau votul pentru care nu s-a întrunit cvorumul în ºedinþa de ieri.

Eliminarea vizeazã alin. 1 art. 16, textul din raport, apoi textul iniþiatorului ºi dacã vom conveni asupra unui nou text îl vom supune dezbaterii.

Deci, stimaþi colegi, nu pãrãsiþi sala! Dovadã, au semnat, ºi-au motivat absenþa, au venit o orã ºi jumãtate mai târziu, pe o uºã intrã, pe cealaltã ies.

Domnule secretar, nu mai motivaþi nici o absenþã pânã în pauzã! Este în timpul votului, ocupaþi-vã locurile în bãnci ºi votãm. Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci pentru cã nu putem vota!

Mai întâi sã ne înþelegem asupra votului! Comisia are prioritate.

Supun la vot eliminarea textului comisiei, apoi a textului iniþiatorului ºi dacã vom conveni asupra unui nou text, votãm un nou text. Ocupaþi-vã locurile în bãnci!

Textul comisiei a fost eliminat.

Nu!

Nu mai insistã!

## Domnule preºedinte,

Amendamentele se depun la lege. Deci un text de eliminare se propune la textul legii, nicidecum la un text de modificare a textului legii. Aºa ceva nu s-a pomenit! Dacã s-a votat eliminarea, s-a eliminat textul iniþial din lege. Astfel, ar fi trebuit sã supuneþi votului modificarea sau neacceptarea unei modificãri. Deci este eliminarea textului.

S-a eliminat textul din raport, rãmânem cu textul eliminat...

Domnul Mihail Ioniþã are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vorbiþi din partea comisiei, da?

Vorbesc în nume personal, pentru cã comisia nu mai are ce sã vorbeascã acum. Plenul este suveran, textul propus de comisie a fost respins, pentru mine lucrurile sunt clare.

Însã, vreau sã propun acum un amendament în nume personal, pentru cã, totuºi, s-a omis ceva. Dupã cum observaþi, prin eliminarea alin. 1 din art. 16, erau luate în discuþie ºi persoanele fizice ºi persoanele juridice. Discuþia a fost, în general, pe persoane fizice, cã nu este normal ca un cetãþean... Aceasta a fost argumentaþia... Dar, dupã pãrerea mea, nu trebuie sã eliminãm din text ºi persoanele juridice, persoanele care se ocupã, care au domeniu de activitate gãzduirea ºi eu ºtiu ce... Adicã nici hotelurile sã nu anunþe, pentru cã aceasta, în mod clar, este o practicã europeanã ºi în toatã lumea civilizatã...

Propunerea mea concretã este urmãtoarea: sã votãm, eu aceasta propun, textul iniþiatorului, din care sã fie eliminatã ”persoana fizicãÒ. Adicã ”numai persoana juridicã ce pune la dispoziþia unui strãinÒ ºi aºa mai departe ”este obligatã sã...Ò Aceasta este propunerea mea ºi o fac în mod oficial.

Deci, din textul venit de la iniþiator, ”numai persoana juridicã ce pune la dispoziþia unui strãin locuinþã pentru gãzduire sau teren pentru instalarea mijloacelor de cazare mobile este obligatã sã anunþe organul de poliþie din localitatea de ºedere, în termen de 48 de oreÒ. Domnul Vilãu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Nu intervin pentru a discuta fondul chestiunii acum, dar un lucru de procedurã: dumneavoastrã când aþi supus la vot eliminarea acestui alineat aþi repetat de douã ori, dacã nu mã înºel, cã este vorba de eliminarea textului comisiei.

În aceste condiþii, eliminând textul comisiei, care oricum aducea, zic eu, îmbunãtãþire faþã de varianta iniþialã a Senatului, deci nu a iniþiatorului, înseamnã cã la ora actualã avem aprobat, dacã nu va cãdea la vot, textul pe care l-a propus Senatul, respectiv cã în 48 de ore vor trebui sã fie anunþaþi toþi strãinii care sunt gãzduiþi la o persoanã privatã.

Domnule deputat Vilãu, în acest moment, varianta Camerei Deputaþilor nu are art.16 alin. 1, deci nu are. Textul Senatului rãmâne, va veni la mediere cu varianta Camerei Deputaþilor, dar încã n-am stabilit care este varianta Camerei Deputaþilor. Comisia a propus un text nou, în locul art. 16 alin. 1, asupra cãruia urmeazã sã ne pronunþãm. Acest text a fost citit de domnul Mihail Ioniþã ºi deci dispare ”persoana fizicãÒ din text. Nu mai are obligaþia persoana fizicã sã anunþe poliþia, rãmâne doar persoana juridicã care acordã gãzduire pentru un termen de 48 de ore.

Domnul M‡rton çrp‡d.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã verificaþi! Printre amendamentele respinse în raport se gãseºte un amendament de eliminare a alin. 1 din lege. Vã rog sã verificaþi! ªi acest amendament a avut prioritate de vot ºi s-a votat acest amendament. Ca atare, s-a eliminat alin. 1 al art. 16 din lege.

Domnule deputat, alin. 1 din lege a fost eliminat, dar comisia vine cu o nouã variantã, de acord cu iniþiatorul. Aceasta nu înseamnã cã noi nu trebuie sã mai avem art. 16 în lege, în sistematizarea legii.

Domnul Zoner.

## Domnule preºedinte,

Textul citit de domnul deputat Nicã eu personal nu-l agreez ºi am spus ºi de ce. Dacã este vorba sã o luãm de la început, sã se tipãreascã, sã se difuzeze ºi discutãm pe text. Personal, textul domnului deputat Ioniþã, unde se eliminã doar ”persoane fiziceÒ ºi rãmân cele juridice, eu îl agreez, dar, din punct de vedere procedural, a cãzut tot. Deci, acest lucru, aºa cum mi-au spus cu alte prilejuri unii domni deputaþi, printre care ºi domnul secretar Gaspar, nu-i nimic, se trece la mediere, se gãseºte în cadrul comisiei de mediere un text comun, pe care dupã aceea noi îl votãm sau îl respingem. Deci existã o soluþie care cred eu cã este cea mai bunã, altfel, s-a eliminat. O datã eliminat, nu mai poþi sã vii cu un alt text. Este clar! Dar la mediere se poate. Comisia vine cu un text bun, în ideea domnului deputat Ioniþã, pe care eu personal îl agreez de aceastã datã, ºi noi votând, s-a terminat. Dar ca sã tot discutãm acum pe procedurã ºi sã discutãm pe lângã procedurã, de fapt, eu nu gãsesc cã este corect.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ioniþã intervine procedural.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac unele precizãri de ordin procedural. Rectific: eu nu am fãcut propunerea în numele comisiei, pentru cã nu aveam cum sã fac. În primul rând sunt douã comisii sesizate în fond, sunt 50 ºi ceva de oameni care fac parte, în mod normal, din aceste comisii, ele au propus textul care v-a fost propus dumneavoastrã, care a fost respins.

Însã vreau sã beneficiez ºi de dreptul meu de a depune în nume personal un amendament nou. Eu nu fac modificãri pe art.16 alin.1, eu propun amendamentul 16.11, ºtiu cã poate sã fie discutabil, cã amendamentele nu se fac în plen, dar pot sã invoc faptul cã nu este un amendament chiar de fond, poate sã fie un amendament de formã ºi de nenumãrate ori, chiar pe legi care au fost discutate pe fond în comisia mea, s-au acceptat, cu voia preºedintelui de ºedinþã, aºa scrie la regulament, ºi amendamente propuse în plen.

Deci, domnule preºedinte, menþionez în mod clar cã 1 eu propun amendamentul la art. 16, un nou alineat, alin. 1 , care sã sune aºa cum am spus, ºi dumneavoastrã, în funcþie de cum consideraþi dumneavoastrã, supuneþi acest amendament la vot sau nu.

Domnul deputat R‡duly ºi apoi domnul deputat Ana Gheorghe.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº dori sã precizez ºi sã-i mulþumesc domnului deputat, antevorbitorul meu, cã a fãcut rectificarea, ºi anume cã dânsul nu a fãcut nici o propunere în numele comisiei, pentru cã nu poate sã facã decât în nume personal.

A douã precizare este urmãtoarea: în acest moment, orice nou amendament sau reluarea unui amendament care a fost deja înscris în raportul comisiei este în stare de caducitate, pentru cã noi am decis deja eliminarea textului. Aºa cum scrie în regulament, la art. 100 am decis cu privire la soarta, la situaþia textului de lege, ºi anume am decis ca în varianta Camerei Deputaþilor art. 16 alin. 1 sã fie eliminat.

Drept urmare, domnule preºedinte, vã rog sã respectãm regulamentul ºi sã continuãm dezbaterile, pentru cã aºa este firesc ºi normal.

Eu, în perioada pe care am petrecut-o din noiembrie 1996 în Parlamentul României, încã n-am întâlnit nici o situaþie, indiferent dacã ea ar fi fost forþatã de opoziþie sau de un membru al coaliþiei de guvernãmânt, ca dupã ce un text de lege a fost eliminat sã se mai încerce sã se adopte amendamente noi, deci la un text neexistent.

Rog, insist sã mergem în continuare, sã discutãm celelalte articole ºi alineate din raportul comisiei ºi, aºa cum s-a mai precizat aici, sã încercãm sã gãsim eventual o soluþie, atunci când procedural este posibil, ºi anume la medierea dintre cele douã Camere.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimate doamne, Stimaþi domni,

Eu cred cã votul exprimat de noi eliminã varianta propusã de comisie ºi nu s-a pus în discuþie textul iniþiatorului, indiferent de unde vine el, de la Senat sau de la Guvern.

În al doilea rând, vehemenþa cu care distinºii noºtri colegi revendicã eliminarea acestui text din lege pentru mine este de neînþeles. Este de neînþeles, întrucât, iatã, în istoria doctrinelor economice ni se aratã cã pânã la jumãtatea secolului al XIX-lea conceptul ºi principiile liberalismului eliminau din viaþa economicã intervenþia statului, dar n-am gãsit niciunde, în istoria doctrinelor, începând de când sunt ele scrise, eliminarea statului ºi a puterii sale, ca voinþã a cetãþenilor sãi, în ceea ce priveºte reglementarea existenþei statului.

A trebuit sã vinã marea recesiune economicã din 1929 Ð 1933, pentru ca acest concept liberal sã disparã. ªi cel mai liberal stat al vremurilor, Statele Unite ale Americii, din acel an s-a implicat direct sau indirect ºi în treburile economice, aºa cum o face ºi în zilele noastre.

În al treilea rând, cei care aþi avut ocazia sã cãlãtoriþi aþi vãzut cã, apropiindu-vã cu jumãtate de orã sau o orã de destinaþie, în avion, deja vi se dau niºte formulare pe care cu minuþiozitate le completaþi ºi spuneþi unde vã duceþi, ce faceþi, cât staþi acolo! Toate acestea nu sunt elemente de formalism, ci sunt elemente care sunt luate în considerare de statul pe teritoriul cãruia pãºim. ªi, în sfârºit, vã mai dau un exemplu. Existã ºi în Parlamentul României oameni care ºtiu sã respecte parlamentarismul, au decenþa sã fie ºi sã se integreze în ceea ce înseamnã decenþã parlamentarã ºi vreau sã cred cã ea existã.

Deci, al patrulea element pe care vã învederez sã-l luaþi în considerare este urmãtorul, ºi cel mai simplu: în existenþa Elveþiei, aºa cum este ea formatã, din ”nÒ cantoane, s-a menþinut unitatea statalã ºi puterea de neutralitate a acestui stat, tocmai prin voinþa cetãþenilor care compun acest stat. ªi cred cã nu vã este necunoscut faptul cã pentru orice elveþian þine de conduita sa sã anunþe cel mai apropiat organ al statului, în condiþiile în care, în preajma locuinþei sale, s-a aºezat un cetãþean ce îi este necunoscut. Ce se întâmplã aici dacã fie persoana fizicã, fie persoana juridicã anunþã o autoritate a statului cã la el sau lângã el este o persoanã pe care nu o cunoaºte? Pãi autoritatea respectivã este sesizatã sã aibã grijã tocmai de siguranþa cetãþenilor statului român.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu sunt de acord cã pot exista multe opinii în aceastã chestiune. Nu am de gând sã mã abat cu nimic de la regulament. Suntem în faza dezbaterilor ºi nu înseamnã cã, dacã un text de la art. 16 a fost eliminat, Camera

trebuie sã meargã fãrã art. 16 la mediere. A fost o propunere de eliminare, am supus-o votului, s-a votat eliminarea. De ieri pânã astãzi comisia ºi iniþiatorul au redactat un text de înlocuire. Înainte de a supune la vot eliminarea v-am avertizat cã este pregãtit un alt text.

Ca atare, regulamentar, putem supune votului textul propus de comisia de mediere ºi iniþiator. Domnul Drãgãnescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu tot respectul, acest articol 16, respectiv alin. 1 nu a fost retrimis ieri la comisie, comisia nu s-a întâlnit, este un amendament propus de domnul vicepreºedinte Mihail Nicã, dar el nu este un text redactat de cãtre comisie.

Aº dori, în continuare, sã mã refer la faptul cã domnul Mihail Ioniþã a propus un alin. 161. Eu cred cã acesta nu este necesar, deoarece alin. 2 spune în mod foarte clar cã, în situaþia cazãrii în hoteluri sau în alte spaþii amenajate în acest scop, strãinul va îndeplini formalitãþile de luare în evidenþã la administraþia locului respectiv, cã le revine obligaþia ca în termen de 24 de ore sã comunice datele necesare organelor de poliþie din localitatea de ºedere. Deci, acest lucru este prevãzut, comisia este de acord cu acest lucru. De aceea, nu cred cã mai este nevoie sã introducem un 161, propunerea domnului Mihail Ioniþã.

ªi pentru cã tot sunt la microfon ºi fiindcã tot s-a vorbit aici despre liberalism, þinem foarte clar sã spunem cã dacã despre intervenþia statului în economie mai putem discuta pe la seminarii, chiar ºi în Parlament, despre intervenþia statului în viaþa personalã a individului, niciodatã nu vom fi de acord. Or, tocmai acest lucru se pare cã se doreºte prin aceastã idee.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Acum sunt informat din nou cã nu este textul comisiei. Într-adevãr, este textul domnului deputat Nicã. La începutul dezbaterilor mi s-a spus cã ar fi textul comisiei.

Trecem la alin. 2, art. 16.

Domnul Dejeu.

Domnul Gavra întâi. Domnule Dejeu, vã rog sã mã iertaþi! Domnule Gavril Dejeu, domnul Gavra era înscris la cuvânt, are cuvântul.

## Mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Insistenþa cu care colegii, în special cei de la U.D.M.R., aduc în discuþie eliminarea oricãrei precizãri în legãturã cu asemenea declaraþii, indiferent cã este vorba de persoanã fizicã sau juridicã, este îndreptãþitã pentru Domniile lor, pentru cã s-au întâmplat din Õ90 încoace foarte multe asemenea evenimente care au încãlcat legislaþia valabilã în alte state democratice din Europa. Deci, ºi-au permis ºi autoritãþi ale statului maghiar sã vinã în turism prin Transilvania fãrã sã anunþe pe nimeni, deºi erau demnitari ºi aveau un alt protocol. Deci Domniile lor ar dori ca Transilvania sã fie un fel de stat al nimãnui, fãrã stãpân. Eu vã spun cã stãpâni oricum o sã aibã întotdeauna ºi tot o sã circulaþi supravegheaþi prin Transilvania, dacã nu de cãtre instituþii, de cãtre noi! Deci nu vã gândiþi cã o sã fie graniþa permeabilã în asemenea fel încât sã faceþi ce doriþi dumneavoastrã.

ªi atunci, buhaiul pe care-l faceþi dumneavoastrã, cã în afarã de buhai ºi altceva nu mai sunteþi în stare decât sã cereþi drepturi ºi alte asemenea prioritãþi pentru dumneavoastrã, este de înþeles pentru noi, pentru cei din Transilvania. Pentru restul colegilor este mai puþin de înþeles, cã aici nu au probleme de acest gen.

Numai cã eu vroiam sã revin la procedurã. ªi sigur, dumneavoastrã votaþi în consecinþã, pentru cã orice articol de lege poate fi modificat în timpul dezbaterii, domnule preºedinte, deci ºi acum se poate modifica, am eliminat 16 alin.1, se poate adopta un alt text care sã infirme, cã suntem la dezbateri. La mediere se pot modifica toate. Deci existã mai multe etape.

Domnul coleg R‡duly însã spunea cã Domnia sa, atât cât a trecut prin Parlamentul României, n-a avut pânã acum vreun caz precedent, când noi, Camera, am votat sau revotat un articol, un text de lege sau un alineat.

Domnule coleg R‡duly, s-a întâmplat de foarte multe ori acest lucru, chiar în legislatura din care faceþi parte, s-a întâmplat anterior, din 1990 încoace. Deci, am votat texte de lege pe care a doua zi le-am revotat ºi am modificat, pentru cã permite regulamentul. Orice coleg, indiferent cã este vorba de domnul Ioniþã sau de domnul Nicã, care a propus amendament, nu în numele comisiei, poate sã vinã cu el în discuþie ºi poate sã fie dezbãtut ºi supus votului. Dumneavoastrã, plenul, îl acceptaþi sau îl respingeþi. Deci regulamentul spune cu totul altceva ºi nu mai încercaþi sã veniþi ºi cu asemenea artificii, fiindcã, la acest capitol, sunteþi cam depãºit!

## Domnule vicepreºedinte,

Dumneavoastrã spuneaþi ceva de medieri, sã lãsãm medierile, acolo putem face unele corecturi, inclusiv putem veni cu alte texte, dar haideþi acum sã discutãm toate amendamentele care existã, inclusiv al domnului Ioniþã (dumneavoastrã, ca preºedinte de ºedinþã, puteþi accepta), pentru ca legea sã fie elaboratã corespunzãtor, sã nu mai fie alte intervenþii ulterioare de corectare a legii. Sã fie o lege bunã, cum se spune, în termeni populari, de cãtre unii parlamentari, aici, la microfon.

Îngãduiþi-mi sã vã spun, domnilor colegi, un singur lucru: noi, cei care ne aflãm într-o anumitã zonã a þãrii, ne-am confruntat cu aºa ceva ºi ºtiþi din mass-media câte lucruri de acest gen s-au întâmplat cu asemenea probleme. Eu nu zic sã le daþi ascultare sau nu colegilor de la U.D.M.R., Domniile lor sunt obiºnuiþi sã ocoleascã legea, iar dacã în lege nimic nu se stipuleazã, o folosesc în interes personal.

Domnule deputat...

Îmi daþi voie, domnule preºedinte? Vorbesc ºi-mi asum rãspunderea, da? Nu e nevoie sã intervenþi dumneavoastrã!

ªi eu am rãspunderea ordinii în salã!

Ei, eu mi-o iau asupra mea când vorbesc, dumneavoastrã când conduceþi!

Vã rog, concluzia, ca sã depãºim momentul!

## **Domnul Ioan Gavra:**

Ei, asta-i altceva! Momentul se depãºeºte când legea stipuleazã cã în România statul ºtie ce face cu ai sãi cetãþeni, cum spunea domnul coleg Ana! Deocamdatã, din ce este aici, statul nu are nici o legãturã cu verificãrile normale în orice democraþie!

Pentru cã, dacã, în Elveþia, pe care ne-o dãdeau exemplu colegii de la U.D.M.R., cu democraþia ºi cu minoritãþile, existã o asemenea chestiune, iatã cã la acest capitol nu mai vin cu exemplul Elveþiei domnii colegi, cã nu le mai convine, la acest punct, sã fie întrebaþi de ce circulã prin sate ºi prin munþii Transilvaniei! Pãi, normal cã nu! Cum sã le convinã, domnule! Când eu m-am întâlnit cu asemenea indivizi din Ungaria, care au fost duºi acasã de ai noºtri moþi de acolo, asta-i altã problemã! Ei circulã unde vor, dacã nu-i întreabã nimeni, domnule! Neobrãzarea e foarte mare, domnule!

## Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Înainte de a-i da cuvântul domnului Gavril Dejeu, dau citire art. 99 din regulament: ”Când dezbaterea amendamentelor relevã consecinþe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preºedintele Camerei Deputaþilor poate trimite textele în discuþie comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul sã fie ascultaþi în cadrul comisiei. Acelaºi drept îl au ºi reprezentanþii Guvernului.Ò

Cum spiritele s-au înfierbântat, trimit aceste amendamente ºi textul art. 16 la comisie pânã sãptãmâna viitoare, când ne vom pronunþa într-o atmosferã mai calmã.

Domnul Gavril Dejeu. Cu art. 16 am încheiat discuþia.

Prin aceastã decizie, dumneavoastrã aþi curmat o discuþie asupra regulamentului, care, finalmente, ducea la concluzia cã ce s-a votat pentru acum au fost numai poziþii asupra amendamentelor ºi cã, potrivit art. 100, alineat final, votul final asupra unui text de lege se dã dupã discutarea amendamentelor ºi este vot asupra textului. ”Fiecare articol se supune votului Camerei ºi se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþiÒ, spune acest text. Ceea ce nu s-a întâmplat încã aici.

Însã, pe fond, aº dori, domnilor colegi. Domnul ministru secretar de stat Popescu mi-a dat, pentru consultare, o listã cu 10 þãri: Spania, Marea Britanie, Elveþia, Turcia, Finlanda, China, Italia, Suedia, Belgia, Olanda, care prevãd aceste obligaþii pentru strãinii care pãtrund pe teritoriul lor, spre a se înregistra.

Voi citi o frazã din reglementarea Belgiei, care spune aºa: ”În termen de 48 de ore de la trecerea frontierei, strãinul trebuie sã se prezinte la autoritatea comunalã de la locul domiciliului pentru a fi luat în evidenþã, iar autoritatea comunalã elibereazã strãinului o autorizaþie de sejur, care garanteazã acestuia libertatea de circulaþie în interiorul frontierelor în perioada ei de valabilitate.Ò Mi se pare cã Belgia face parte din Comunitatea Europeanã, ca ºi alte þãri cum sunt: Italia, Marea Britanie, Suedia, Olanda. ªi ele mi se pare cã fac parte din aceastã comunitate!

De ce priviþi autoritãþile statului român cu atâta rezervã? Autoritatea trebuie sã fie cea care sã vinã în sprijinul cetãþeanului ºi în sprijinul strãinului, sã coopereze cu el. Vreþi ca teritoriul României sã fie loc de manipulare ºi de circulaþie a tuturor celor care vor sã facã bine sau sã nu facã bine României, fãrã nici un fel de control? Credeþi cã România a ajuns în acest stadiu? Credeþi cã autoritãþile statului au ajuns, într-adevãr, la capacitatea sã poatã urmãri fiecare miºcare a rãufãcãtorilor, care, atâþia, intrã pe teritoriul României?

Domnule deputat Dejeu!

## **Domnul Gavril Dejeu:**

Iatã deci responsabilitatea care îi revine Parlamentului în a se decide asupra acestui important text de lege!

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu art. 16, toate argumentele vor fi prezentate la Comisia juridicã, am depãºit acest moment. Acord un drept la replicã U.D.M.R.-ului ºi trecem la art. 17.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În Camera Deputaþilor s-a întâmplat un act foarte grav, unul din liderii unui partid a declarat cã membrii acelui partid vor urmãri miºcãrile unor persoane într-un teritoriu al þãrii! Mai mult, a declarat cã acest partid va urmãri miºcãrile unor cetãþeni ai României!

ªi voi faceþi la fel!

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Nu seamãnã aceastã declaraþie de la acest microfon cu acea dominare a unui singur partid, de care abia am scãpat acum 10 ani?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Restul intervenþiilor, marþi dimineaþa. Vã mulþumesc.

Art. 17. Dacã sunt comentarii sau obiecþii? Nu sunt, îl

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº ruga cele douã comisii care au examinat în fond proiectul de lege ca, împreunã cu iniþiatorul, pentru cã tot se vor întâlni sã discute dispoziþiile art. 16 alin. 1, sã examineze dacã unele texte din aceastã lege sunt în concordanþã cu textul din Constituþie. Art. 18 din Constituþie (ºi îmi aduc foarte bine aminte ce discuþii au fost în legãturã cu acest text în Adunarea Constituantã) spune în felul urmãtor: ”Cetãþenii strãini ºi apatrizii care locuiesc în România se bucurã de protecþia generalã a persoanelor ºi averilor, garantatã de Constituþie ºi de alte legi.Ò

Nu întâmplãtor textul din Constituþie nu s-a referit doar la strãini, pentru cã s-a fãcut aceastã distincþie între cetãþeanul strãin, cel care are cetãþenia unui stat ºi îºi stabileºte domiciliul pe teritoriul þãrii (deci un cetãþean francez îºi stabileºte domiciliul pe teritoriul þãrii, dupã cum un cetãþean român îºi poate stabili domiciliul în strãinãtate), ºi apatrizi, cei care nu au cetãþenia nici unui stat. Strãinul care are cetãþenia unui stat ºi îºi stabileºte domiciliul pe teritoriul României se bucurã ºi de protecþia ambasadei statului respectiv, care îºi are sediul pe teritoriul þãrii noastre. Apatrizii vreau sã vã spun cã formeazã o categorie aparte, de altfel, în majoritatea statelor, ei se gãsesc în evidenþe aparte decât cetãþenii care aparþin unui stat.

Deci eu aº ruga ºi iniþiatorul ºi comisia sã vadã dacã, totuºi, unele prevederi din lege nu ar trebui corelate cu textul art. 18 din Constituþie.

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr trebuie lãmuritã ºi situaþia apatrizilor. Dar deocamdatã sã mergem mai departe.

Art. 23. Propuneri de modificare? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 24 alin. 1, varianta Senatului. Propuneri de modificare? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Alin. 2, varianta din raport, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat. Alin. 3, text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25 alin. 1 ºi 2, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3 ºi 4, varianta Senatului. Dacã existã comentarii, obiecþiuni? Nu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 5, varianta din raport, pct. 39. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 6, textul venit de la Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25, integral. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26 alin. 1, textul din Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 27, textul venit de la Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 2-a, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a Ð ”Ieºirea strãinilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 28, alin. 1, 2, 3, 4 sunt în varianta Senatului. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Alin. 5, pct. 41 din raport. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 28, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 29, a), b), c), varianta de la Senat. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt, v-o spun votului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. d), varianta din raport, pct. 42. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, pct. 43 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 29, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Dacã la art. 30 sunt comentarii? Varianta raportului. Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 31. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 4-a Ð ”Dispoziþii comuneÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 32 alin. 1, de la Senat; alin. 2, din raport. Dacã existã comentarii? Nu existã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 33. Alin. 1, varianta de la Senat; alin. 2 ºi 3, din raport. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 34, varianta venitã de la Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 35, venit de la Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 36, de la Senat.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 37, varianta din raport, pct. 51 ºi 52. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 38, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III Ð ”Angajarea în muncã a strãinilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 39, varianta din raport. Domnul deputat Vilãu are cuvântul.

Intervin în nume personal pentru a susþine varianta venitã de la Senat, ºi nu cea din comisie. ªi chiar sunt suprins cum domnul Zoner, care e cunoscut ca o persoanã liberalã în concepþii, merge pe formula în care sã începem cu interdicþia. Susþin art. 39 în forma iniþialã, în care regula este posibilitatea de a fi angajat, iar excepþia este interdicþia. Nu ca în varianta domnului deputat ªerban Rãdulescu-Zoner, în care regula este interdicþia ºi excepþia este posibilitatea de a lucra.

Iniþiatorul ºi comisia? Domnul Drãgãnescu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Noi, aici, am modificat puþin alineatele, am inversat chiar ºi articolele ºi domnul coleg Vilãu cred cã nu a fost atent la art. 39, este cadrul general legal în care se pot efectua activitãþi economice, sociale, cultural-sportive de cãtre cetãþenii strãini. De aceea, propunem sã rãmânem pe textul comisiei, în care în art. 39 avem douã alineate Ð alin. 1 ºi alin. 2, iar acea interdicþie, care vine doar pentru un anumit segment economic, este vorba de: ”Agenþi economici sau instituþii ale cãror activitãþi prezintã importanþã pentru apãrarea sau siguranþa naþionalãÒ, este o excepþie de oportunitate ºi nu o excepþie generalã.

Deci propun sã rãmânem la art. 39 prin cele douã alineate, 1 ºi 2, iar excepþia sã rãmânã pe art. 40.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, Comisia îºi menþine textul. Ca atare, îl

Domnule preºedinte, aici este intervenþia, la pct. 56!

Stimaþi colegi,

Potrivit raportului, poziþia 56, art. 39 din textul Senatului devine art. 40 în varianta comisiei. O supunem la vot.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 41, raport, pct. 57. Dacã existã comentarii? Nu existã.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, pct. 58 din raport. Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o chestiune formalã, pe care trebuie s-o rezolvãm, respectiv un dezacord gramatical.

Voi citi tot textul, pentru a fi lãmurite lucrurile: ”Permisul de muncã eliberat cu nerespectarea prevederilor alin.2, cât ºi a contractului de angajare în muncã, de executare de lucrãri ori prestãri de servicii, încheiate în baza acesteiaÉÒ Ð aici este dezacordul, ºi trebuie sã reformulãm, spunând ”acestuiaÒ, adicã sã punem de acord cu ”permisulÒ, care este de genul neutru.

Astfel, textul va fi: ”Permisul de muncã eliberatÉ contractul de angajare în muncã, de executare de lucrãri ori prestãri de servicii, încheiate în baza acestuia, sunt nule de dreptÒ.

Deci sã se spunã ”acestuiaÒ, în loc de ”acesteiaÒ.

Este ºi în textul iniþial, la art.47, de unde a fost preluat, la fel.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Corect.

Cu aceastã precizare,

Doamnelor ºi domnilor,

Pentru cã noi am votat eliminarea art.16, textul de la lit.b) Ð ”Nerespectarea prevederilor art.16 alin.1 Ð 3, cu amendã de la un milion la trei milioane leiÉÒ Ð nu mai are obiect ºi propun sã fie scos.

Domnule deputat Avramescu, Art. 16 este la comisie.

În mod normal, dupã ce vine de la comisie, votãm ºi sancþiunea pe acest alineat. Pct.66 din raport nu-l votãm pânã nu vine celãlalt text de la comisie.

Lit.c).

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Lit.d), pct. 68 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 48, pct. 71 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 49, pct. 72 din raport. Domnul deputat Avramescu.

Privitor la art.49, în care se spune cã ”Din sumele încasate din amenzile aplicate, un procent deÉ va reveni Ministerului de Interne sau, dupã caz, Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale.Ò, doresc sã pun o întrebare iniþiatorului.

În funcþie de noua orientare a Guvernului, care anuleazã o serie de fonduri speciale, nu ºtiu care este atitudinea astãzi în privinþa unor prevederi de venituri extrabugetare. Adicã: rãmâne articolul ca atare, cu care n-am nimic împotrivã, sau nu mai este nevoie de acest articol, ºi sumele încasate merg la bugetul de stat?!

Aº fi fost curios sã ºtiu care este opinia, în funcþie de noua orientare a Guvernului.

## **Domnul Liviu Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi solicitãm menþinerea redactãrii din proiect, întrucât, în condiþiile deficitului de fonduri cu care ne confruntãm, aceºti bani sunt bine veniþi.

Domnul Drãgãnescu.

ªi comisia este de acord cu aceastã poziþie, deoarece, indiferent de faptul cã dispar sau nu anumite fonduri speciale, rãmâne regula ºi rãmâne stabilit, conform legilor, ca anumite cuantumuri din amenzi sã se ducã direct la Ministerul de Interne.

De aceea, nu este o excepþie prevederea din articolul respectiv ºi susþinem ºi noi acest lucru - votarea variantei din raport.

Capitolul IV, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul V Ð ”Dispoziþii finaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 51, varianta Senatului. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Aici vãd cã se repetã 51; probabil este o greºealã de numerotare.

Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În primul rând, vã rog sã observaþi cã este o greºealã de numerotare a textelor începând de la art.51, iar la al doilea art.51, care devine art.52, la alin.2 se spune cã ”Atribuþiile Ministerului de Externe cu privire la strãini sunt exercitate în strãinãtate prin misiunile diplomatice ºi oficiile consulare române, iar în þarã prin Direcþia relaþii consulare.Ò.

Aº ruga iniþiatorul ºi comisia sã verifice faptul cã în urmã cu o sãptãmânã a fost publicatã în Monitorul Oficial o hotãrâre de guvern prin care a fost aprobatã noua structurã organizatoricã a Ministerului de Externe, ºi sã se vadã dacã se mai regãseºte Direcþia relaþii consulare ca o direcþie distinctã sau este în cadrul altei direcþii ºi sã se dea denumirea exactã a direcþiei respective.

Comisia propune, pentru cã schimbãri sigur vor mai avea loc, urmãtoarea formulare: ”Éprin organul competent din cadrul Ministerului de Externe.Ò.

”Ministerului de ExterneÒ sau ”Ministerului Afacerilor ExterneÒ?

Cum rãmâne textul? Repetãm sau spunem ”Éprin organul competent din cadrul acestui ministerÒ?

Textul coerent ar fi astfel: ”Atribuþiile Ministerului Afacerilor Externe cu privire la strãini sunt exercitate în strãinãtate prin misiunile diplomatice ºi oficiile consulare române, iar în þarã prin organul competent al acestuia.Ò.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, Pct. 72 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 50, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã, în aplicarea acestei legi, o mare importanþã o vor avea normele metodologice care urmeazã sã fie emise de cãtre Guvern, ºi în text se spune cã ”aceste norme vor fi emise în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legiÒ.

Articolul urmãtor, art.54, spune cã ”prezenta lege intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al RomânieiÒ.

Dupã mine, ar trebui ca aceste douã acte sã fie publicate concomitent ºi, ca atare, aº propune ca legea sã intre în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar înãuntrul acestui termen Guvernul sã emitã normele metodologice, pentru ca cele douã acte sã se poatã aplica împreunã, pentru cã se dã un termen de 30 de zile. Deci, se publicã legea astãzi, ºi în 30 de zile de la publicare va veni Ministerul de Interne sã prezinte normele metodologice care vor fi aprobate de Guvern, ceea ce înseamnã cã legea nu se aplicã.

ªi, atunci, sã prevedem cã legea intrã în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar înãuntrul acestui termen sã fie elaborate ºi aprobate prin hotãrâre de guvern normele metodologice.

De altfel, este o tehnicã ce s-a aplicat în mai multe rânduri atunci când s-a pus în vedere cã în aplicarea legii este necesarã elaborarea unor norme metodologice sau instrucþiuni.

Ce spune comisia? Este de acord. Deci supun acest text votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Amendamentul domnului Gaspar s-a reþinut. Art. 54, pct. 76 din raport.

Dacã existã comentarii? Nu existã.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Stimaþi colegi,

Am ajuns la sfârºitul acestui text.

Votul final îl vom da marþea viitoare, dacã onor comisia permanentã va reuºi sã vinã cu un text corespunzãtor la art.16 ºi, de asemenea, sã lãmureascã situaþia apatrizilor, care nu este clarã în actualul text.

Domnul Drãgãnescu are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este vorba de art.16, care este retrimis la comisie.

Pentru a nu exista confuzii sau dubii faþã de ceea ce am votat noi aici, art.16 este retrimis la comisie cu 161, eliminat în varianta comisiei ºi a Senatului.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Pe ordinea de zi ar fi la urmãtorul punct proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.40/1999.

Avem o solicitare de la Guvern sã amânãm dezbaterea acestei ordonanþe, pentru cã ministrul justiþiei se aflã într-o misiune în strãinãtate, însoþind preºedintele României, iar secretarul de stat competent în a susþine acest proiect participã la o dezbatere în Senat.

Domnul preºedinte Emil Popescu cere cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

De luni de zile aºtept aceastã ordonanþã, ca sã rezolvãm niºte chestiuni care sunt în ea ºi care sunt foarte dãunãtoare, mai ales pentru chiriaºi.

Am discutat cu domnul Nãstase implicaþiile acestei ordonanþe cu privire la prelungiri sau neprelungiri de contracte.

De patru ori i-a venit rândul acestei ordonanþe, la minut, cum ar fi acum, ºi de patru ori s-a amânat... ba cã nu este cvorum, ba cã nu este nu ºtiu cine, ba cã nu avem nu ºtiu ceÉ

De patru ori pânã acum ordonanþa a fost în poziþia de astãzi ºi deja se produc în teritoriul þãrii mari nemulþumiri la nivelul chiriaºilor, în sensul cã I.C.R.A.L.-urile pentru unii prelungesc, pentru alþii nu prelungesc contractele, ºi de aici necazuri. Nu are nimeni din aceastã salã nici un interes sã se întâmple necazurile acestea pentru chiriaºi.

Deci eu vã rog respectuos sã vinã cineva din conducere, de la Ministerul Justiþiei, este deja cineva aici, sã discutãm astãzi ordonanþa.

Vã rog foarte mult. Insist! Am fãcut de atâtea ori acest lucru!

Noi înþelegem bine cã ministrul este plecat, mai înþelegem ºi cã domnul Baias este plecat, dar trebuie sã fie cineva acolo, aºa cum a fost domnul Mocuþa, de pildã, care poate sã vinã.

Domnilor, vã rog frumos sã nu fiþi de acord cu amânarea aceasta.

## Stimaþi colegi,

Somãm Guvernul ca la o urmãtoare ºedinþã sã-ºi trimitã reprezentantul aici.

Dar, iatã, sunt informat cã secretarul de stat Baias este în prezent în Senat, iar secretarul de stat Gheorghe Mocuþa dezbate acum bilanþul Ministerului Justiþiei.

## Domnule preºedinte,

Iertaþi-mã, dar chestiunea aceasta este de un interes foarte mare din punct de vedere practic. Pe noi nu ne intereseazã numai aspectele strict juridice, ci perturbaþiile care se produc în teritoriu ºi care uneori sunt ireversibile.

Astãzi sunt foarte multe mii de chiriaºi care nu mai au contractul prelungit.

Sunt de acord cu dumneavoastrã, dar nici în lipsa iniþiatorului nu dezbatem proiectul.

Nu are nimeni nici un interes sã se enerveze lumea!

Este culpa Ministerului Justiþiei ºi îl somãm sã fie prezent pentru mâine sau astãzi dupã-amiazã, dacã terminã la Senat.

Sigur!

Deci imediat ce apare reprezentantul ministerului, intrãm în dezbatere, ºi rog staff-ul sã convoace de urgenþã reprezentantul Ministerului Justiþiei la dezbateri. De acord? Da.

Pentru a nu intra într-un timp mort, trecem la proiectul de lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi informaþiilor secrete de serviciu.

Aici avem douã proiecte de lege? Este proiectul Legii privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu ºi proiectul Legii privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cele douã comisii au avut în discuþie douã acte: unul venit de la Senat, care iniþial a fost o iniþiativã legislativã care a purtat numele de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu, iar Camera Deputaþilor a fost sesizatã de cãtre Guvernul României cu Legea privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu.

Cele douã comisii au reuºit sã producã un raport comun asupra celor douã proiecte de lege. În momentul de faþã ne aflãm în faþa unui raport suplimentar.

La ultima ºedinþã au fost trimise spre rezolvare la comisie art.9 ºi art.26, ca articole de bazã.

Domnule deputat Nicã, sã lãmurim plenul!

Noi dezbatem concomitent douã proiecte de lege sau un proiect de lege care are la origine douã proiecte?

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cele douã comisii au folosit ca proiect de bazã proiectul venit de la Senat. Acest proiect a fost îmbunãtãþit, astfel cã noi îl discutãm în clipa de faþã, ºi raportul a fost fãcut în aºa fel încât cele douã proiecte s-au asamblat într-o formã coerentã.

Deci proiectul care va ieºi din Camera Deputaþilor ºi va fi supus medierii are ca bazã proiectul de lege care a fost votat de Senat.

Domnule deputat, puteaþi sã aveþi 7 proiecte sau 7 legi la dispoziþie, dar de aici, din Camera Deputaþilor, trebuie sã iasã o singurã lege ºi noi trebuie sã dezbatem un singur proiect, pentru cã, iatã, raportul este intitulat astfel: ”Raport comun asupra proiectului Legii privind apãrarea secretului de statÉÒ.

Eu vã întreb: cum se cheamã noua lege pe care o dezbatem noi astãzi?

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Dacã aþi participat la discuþiile anterioare, formularea votatã de Camera Deputaþilor este ”Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciuÒ, deci este amendamentul adus de cele douã comisii la textul venit de la Senat.

Dar când noi votãm titlul, sã fiþi clari în aceastã chestiune!

Titlul a fost votat.

Da, mulþumesc. Domnul deputat Gaspar.

Domnule preºedinte,

Comisiile au procedat corect, potrivit regulamentului, fiind sesizate cu douã proiecte care aveau acelaºi obiect de reglementare, le-au examinat împreunã, întocmind un singur raport.

Eu am condus dezbaterile la prima parte a acestui proiect de lege, ºi urmeazã sã lucrãm pe coloana a treia din cadrul raportului, unde sunt textele, aºa cum sunt propuse sã fie amendate de cãtre comisie.

Pe coloana întâi sunt textele din proiectul de lege venit de la Senat, pe coloana a doua sunt textele din proiectul de lege venit de la Guvern, iar pe coloana a treia este textul, aºa cum este vãzut de comisie, în cursivitatea lui, prin combinarea soluþiilor din cele douã proiecte.

Deci noi urmeazã sã lucrãm pe coloana a treia din raportul întocmit de cele douã comisii.

Da. Vã mulþumesc. Acum am înþeles. La ce punct din raport am ajuns? La pct. 25 din raport, art.9. Este votat art.9 sau nu?

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Aveþi în faþã un raport suplimentar, care nu are decât câteva poziþii. Pe acest raport suplimentar se va lucra, iar baza este raportul iniþial. Deci nouã ne-au fost trimise spre analizã douã articole: art.9 ºi art.26. Art. 9 a mai avut implicaþii ºi asupra art.11 ºi asupra art.24.

Sã trecem la dezbateri.

Deci suntem la pct. 1 din raportul suplimentar, art.9, textul adoptat de comisie.

Sunt obiecþiuni, comentarii?

## Domnule preºedinte,

Comisia, într-adevãr, a votat în majoritatea sa un punct de vedere, dar eu m-am situat în partea cealaltã, considerând cã Parlamentul, Preºedinþia României, Guvernul ºi Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, deºi se aminteºte cã stabilesc mãsuri proprii privind securitatea informaþiilor secrete, totuºi, aceste mãsuri, dar ºi procedurile utilizate consider eu cã nu pot fi verificate dupã aceea de cãtre Serviciul Român de Informaþii, serviciu care se aflã în directa subordine a Parlamentului României, respectiv a C.S.A.T.-ului.

De aceea, eu aº susþine nu varianta care a ieºit din comisie, ci varianta celor doi iniþiatori, atât cea venitã de la Senat, cât ºi cea venitã de la Ministerul Justiþiei; deci varianta iniþialã, ºi nu varianta comisiei.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Liviu Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Împãrtãºim proiectul supus discuþiei de cãtre comisie prin raportul comun suplimentar, cu o precizare pe care o dorim introdusã în alin.2, pentru claritate.

Reformulat, alin.2 ar suna, în opinia noastrã, în felul urmãtor: ”Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, Serviciul de Informaþii Externe, Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Serviciul de Telecomunicaþii Speciale ºi Ministerul Justiþiei stabilesc structuri ºi mãsuri proprii privind coordonarea ºi controlul, privitoare la securitatea informaþiilor secrete de stat, potrivit legii.Ò.

Deci precizarea este: ”Éstabilesc structuri ºi mãsuri proprii privind coordonarea ºi controlulÉÒ, ca sã rezulte acelaºi obiect ca ºi la regulã, adicã la art.9 alin.1, unde competenþa revine Serviciului Român de Informaþii. Vã mulþumesc.

Comisia este de acord?

Domnule preºedinte,

Ca sã nu iasã discuþii, având în vedere importanþa acestui articol care a fost retrimis comisiei, propun sã discutãm pe alineate Ñ întâi primul alineat Ñ dacã sunt discuþii, bine, dacã nu, votãm; apoi al doilea alineat etc.

Da. Suntem acum la primul alineat. Stimaþi colegi, Votãm art. 9, primul alineat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Votãm alin. 2, cu completarea propusã de iniþiator la textul din raportul suplimentar.

Domnul Drãgãnescu.

Ceea ce propuneam eu la intervenþia anterioarã se referã la o modificare la alin. 2 al art. 9, prin care comisia a scos de la excepþiile care apar în urma art. 9 alin. 1, deci a scos ”Parlamentul, Guvernul, Preºedinþia ºi C.S.A.T.-ulÒ.

Eu propun sã rãmânem pe textul inþial, în care sunt exceptate de la prevederile alin. 1 ”Parlamentul, Preºedinþia României, Guvernul ºi Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, care stabilesc pentru personalul acestor instituþii mãsuri proprii privind securitatea informaþiilor secrete de stat, potrivit legiiÒ. Deci aceasta este propunerea mea ºi vã rog sã votaþi articolul 9 alin. 2 în aceastã formulare, venitã de la Senat ºi de la iniþiatorul celãlalt, care este Ministerul de Justiþie.

Domnul Mihai Nicã.

**Î** mi pare rãu cã domnul Ovidiu Drãgãnescu a lipsit la ºedinþa când s-a discutat acest articol.

Articolul 9 a fost împãrþit în mai multe secvenþe: s-a votat alin. 1, s-a votat alin. 2, respectiv cu Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi nu ºtiu mai ce, de asemenea, urmeazã alin. 4, care vorbeºte despre ”restul instituþiilorÒ care sunt introduse tot la ”excepþieÒ ºi am rugãmintea, rog pe colegul meu sã citeascã alin. 4 de la 9.

Domnul Drãgãnescu spune cã n-a lipsit...

Comisia este de acord.

Textul devine foarte clar, existând aceastã separaþie între instituþii.

Domnul deputat M‡rton çrp‡d.

## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**

Pentru ca adevãrul sã rãmânã, totuºi, în stenograme, nu numai cã n-am lipsit, am avut ºi amendamente ºi, culmea, eram chiar lângã domnul Nicã. Dacã el nu se uitã spre dreapta, se uitã doar spre stânga dânsului, eu n-am ce-i face!

Dumneavoastrã vã uitaþi ºi la stânga ºi la dreapta. Domnule Nicã, Ce mai este de spus?

## Domnule preºedinte,

Am rugãmintea ca fiecare coleg sã-ºi introducã acum amendamentele la fiecare alineat, sã citeascã ca lumea textul ºi amendamentele sã fie introduse pe alineate, nu la întâmplare, cã altfel pierdem toatã ziua.

Supunem alin. 2 votului dumneavoastrã, aºa cum a fost completat de iniþiator.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Sunt 4 voturi împotrivã. Abþineri? Sunt douã abþineri. Votat.

Liderul grupului parlamentar cere cvorumul.

Majoritatea a fost ”pentruÒ.

Alineatul urmãtor: ”Coordonarea activitãþii ºi controlul mãsurilor privitoare la securitatea informaþiilor secrete de stat, pentru Oficiul Central de Stat pentru Problemele Speciale ºi Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat se realizeazã de Ministerul Apãrãrii NaþionaleÒ.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La urmãtorul alineat Ð comentarii, obiecþiuni?

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã s-a votat, mã rog, s-a consemnat cã s-ar fi votat acest alin. 2, aºa cum este în raport, cred cã, totuºi, la acest alin. 4 trebuie sã fim mai atenþi. Pentru cã, vã rog sã observaþi cã acest alineat se terminã astfel: ”... ºi verificã procedurile utilizate pentru realizarea securitãþii informaþiilorÒ.

Deci S.R.I.-ul verificã activitatea unor instituþii, care verificã la rândul lor activitatea S.R.I.-ului. Mi se pare ceva anormal. Ca atare, dacã rãmâne acest alineat, ºi trebue sã rãmânã acest alin. 4, din moment ce l-m scos din alin. 2, alin. 4 trebuie sã se termine înainte de ”ºiÒ. Mai mult, aº completa cu încã un termen: ”solicitatãÒ. Deci: ”... asigurã acestor instituþii asistenþa de specialitate solicitatãÒ.

Deci dacã aceste instituþii cred cã au nevoie de o asistenþã specificã de specialitate o solicitã, dacã nu, nu, dacã au solicitat-o, S.R.I.-ul are aceastã obligativitate de a da asistenþã, dar nicidecum nu verificã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi Parlamentul României, Guvernul ºi Preºedinþia.

Am solicitat în acest sens...

## Comisia acceptã?

sunt scoase de sub controlul Serviciului Român de Informaþii. Serviciul Român de Informaþii asigurã acestor instituþii asistenþa de specialitate, deci este clar cã asistenþa de specialitate de asta este asistenþã, se face la cerere, dar verificã procedurile utlizate pentru realizarea securitãþii informaþiilor. Deci acel top de mãsuri, care de fapt intrã tot în asistenþã tehnicã, sã vadã dacã mãsurile luate sunt suficiente pentru a se pãstra secretul de stat.

Acest articol este legat mai departe cu prevederile art. 11 ºi art. 24. Deci Serviciul Român de Informaþii nu are acces la nici un document clasificat din cadrul acestor instituþii. Este spus foarte clar în art. 11 ºi art. 24.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Problema este ca atunci când verificã sã nu ia cu o mânã ºi sã punã cu douã...

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Eu cred cã suntem pe cale de a face o confuzie în discutarea acestui articol.

Domnul deputat M‡rton a spus cã n-ar fi normal ca Serviciul Român de Informaþii, care este controlat de Parlament, sã facã verificãri în aceastã instituþie, în Parlament, ºi în alte instituþii ale statului asupra modului în care se respectã aceste mãsuri privind respectarea secretului de stat.

Este o greºealã ºi o sã mã explic de ce. Curtea de Conturi este o instituþie care este sub controlul Parlamentului. Totuºi, Curtea de Conturi are calitatea ºi dreptul de a verifica modul în care, în interiorul Parlamentului, funcþionarii Parlamentului care se ocupã cu probleme economico-financiare respectã legea. Acest lucru înseamnã o imixtiune în activitatea Parlamentului? Acest lucru înseamnã cã funcþionarii Curþii de Conturi verificã parlamentarii? Este o mare greºealã.

Eu cred cã Serviciul Român de Informaþii dacã face aceste verificãri, ºi dupã pãrerea mea trebuie sã le facã, ºi eu sunt pentru menþinerea acestui articol, nu verificã parlamentarii ca aleºi ai poporului, nu verificã Parlamentul, ca instituþie fundamentalã a democraþiei, ci verificã modul în care funcþionarii din Parlament, care au atribuþii în respectarea acestei legi ºi a secretului de stat, îºi fac datoria.

Eu cred cã este normal ca o singurã instituþie, în care noi cu toþii trebuie sã avem încredere ºi care este specializatã pentru acest lucru, sã facã aceste verificãri.

Sunt împotriva acestei interpretãri cã verificând, deci neamestecându-se în conþinutul actelor, ci verificând modul în care se respectã o lege, S.R.I. se implicã în funcþionarea acestor instituþii.

Eu cred cã Ñ ºi chiar aº lãrgi Ñ eu cred cã S.R.I.-ul trebuie sã verifice unitar modul în care se respectã prevederile legii ºi secretul de stat pe teritoriul României. Vã mulþumesc.

Comisia îºi menþine punctul de vedere ºi vreau sã fiþi foarte atenþi la text. Existã un numãr de instituþii, care

Domnul Drãgãnescu.

## Domnule preºedinte,

ªi eu susþin, ca ºi colegul M‡rton, eliminarea acelei ultime prevederi, potrivit cãreia S.R.I.-ul verificã aceste proceduri ºi, totuºi, pentru a nu exista dubii, aº dori din partea celor care susþin totuºi verificarea de cãtre S.R.I. sã ne spunã ce înþeleg ei prin ”... verificarea procedurilor în Parlament a acestor normeÒ. Deci pe de o parte, pe de altã parte... dar o sã revin dupã aceea.

Cvorumul!

Sunt 13 voturi pentru eliminare. Insuficient.

Cvorumul!

Cine-l cere?

Domnul Mihai Nicã.

## **Domnul Mihail Nicã:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Mã aflu într-o situaþie foarte dificilã.

Autorul, iniþiatorul proiectului Legii privind securitatea informaþiilor este Ministerul de Justiþie ºi ajung în situaþia domnului coleg Popescu, sã cer prezenþa reprezentantului Ministerului Justiþiei aici, pentru a clarifica multe puncte de amãnunt.

ªi nu pricep acest conflict între Grupul parlamentar al P.N.L.-ului ºi propriul ministru...

Domnul M‡rton çrp‡d.

## Domnule preºedinte,

Cel puþin eu n-am constatat aceastã divergenþã, din moment ce, în proiectul de lege care a venit de la Guvern, probabil a fost totuºi iniþiat, semnat sau contrasemnat de ministrul de justiþie, la acele excepþii, pe lângã forþele armate, deci toate structurile armate, au apãrut ºi aceste 4 structuri: Preºedinþia, Guvernul, C.S.A.T.-ul ºi Parlamentul României.

Dumneavoastrã, în comisie, aþi scos de la aceste excepþii ºi, dacã doriþi sã aveþi o reglementare unitarã la nivel de þarã, ar fi trebuit sã votaþi la acel alin. 2 ca aceste instituþii sã aibã acelaºi regim pe care îl au armata, Ministerul de Interne etc., etc.

Altfel, ajungem la concluzia cã cineva ar dori sã impunã o verificare a structurilor politice, o poliþie politicã pe undeva, pentru cã nu se lucreazã, doamnelor ºi domnilor, cu bani ºi cu alte lucruri, ci se lucreazã cu informaþii: informaþiile Parlamentului, informaþiile Preºedinþiei, informaþiile Guvernului ºi ale C.S.A.T.-ului.

Eu cred cã, dacã vrem o legiferare unitarã, atunci ar fi trebuit sã le lãsãm la alin. 2. Ca atare, propun cel puþin retrimiterea acestui articol, aºa cum este, la comisie ºi sã fie, într-adevãr, de faþã ºi Ministerul de Justiþie când se discutã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Da. Vã rog...

## Domnule preºedinte,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, vã rog sã verificaþi cvorumul.

Da. Îl verificãm. Deci liderii grupurilor parlamentare, chestorii sunt rugaþi sã adune deputaþii în salã.

Stimaþi colegi,

Suspendãm ºedinþa pentru un sfert de orã. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist este invitat la sala grupului.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã-ºi convoace deputaþii în aceastã pauzã ºi sã-i invite la vot.

PAUZÃ

DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Ocupaþi-vã locurile în bãnci. Reluãm dezbaterile. Stimaþi colegi,

Repet rugãmintea ca liderii care invocã mai frecvent cvorumul sã îºi aducã deputaþii de la grupul parlamentar pe care-l reprezintã, în salã.

Reiau propunerea de eliminare de la alin. 4 al art. 9. Dau citire textului: ”Parlamentul, Preºedinþia României, Guvernul ºi Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii stabilesc mãsuri proprii privind securitatea informaþiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informaþii asigurã acestor instituþii asistenþa de specialitate ºi verificã procedurile utilizate pentru realizarea securitãþii informaþiilorÒ.

S-a propus eliminarea sintagmei ”... ºi verificã procedurile utilizate pentru realizarea securitãþii informaþiilorÒ, deci rãmânând: ”...asigurã acestor instituþii asistenþa de specialitate solicitatã în acest sensÒ.

Apoi, stimaþi colegi, am citit textul, am arãtat ce este de eliminat...

Sunt 25 de voturi pentru. Împotrivã?

Lãsaþi S.R.I.-ul sã-ºi facã datoria! Domnul Vasile nu a votat!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Câþi au fost pentru? Au fost 24 pentru. Sunt 122 voturi împotrivã. Abþineri? Sunt 9 abþineri. Deci propunerea de eliminare a fost respinsã. Acum

Cvorumul!

Articolul 9, integral. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Sunt 27 de voturi împotrivã.

U.D.M.R.-ul, eventual!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Abþineri? Sunt 4 abþineri. Text votat.

Predau conducerea ºedinþei domnului vicepreºedinte Duvãz.

În continuare, stimaþi colegi, tot din raportul suplimentar, la poziþia 2 din raportul suplimentar, este vorba de alin. 3 de la art. 11.

Fac precizarea cã se discutã numai textele reformulate în raportul suplimentar în aceastã ºedinþã.

Alineatul 3 al art. 11: ”Sunt exceptate de la obligaþia comunicãrii listelor cãtre Serviciul Român de Informaþii autoritãþile ºi instituþiile publice prevãzute la art. 9 alin. 2, 3 ºi 4Ò. Motivaþia este corelarea cu modificarea de la art. 9.

Dacã comisia are ceva de adãugat? Dacã nu, vã supun la vot amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Dacã se abþine cineva?

Da. Alineatul 3 al art. 11 a fost votat.

Raportul suplimentar la poziþia 3, alin. 3 de la art. 24. Vã rog...

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi spuneþi dacã veþi lua în discuþie ºi amendamentele care nu au fost acceptate, pentru cã înaintea alin. 3, asupra alin. 1 au fost discuþii nenumãrate, motiv pentru care s-a ºi întors în douã rânduri la comisii acest raport.

Dacã consideraþi acum cã putem vorbi de alin. 1 voi spune ce am de spus, dacã consideraþi cã veþi lua în considerare ºi amendamentele care nu au fost acceptate, care apar în partea de jos a paginii, voi vorbi la momentul respectiv.

## Da. Vã mulþumesc.

Intervenþia este corectã ºi este datoria mea sã le supun discuþiei. Vã mulþumesc, domnule Avramescu, pentru intervenþia dumneavoastrã.

Din textele care nu au fost acceptate de comisie, alin. 1 de la art. 24, existã amendamentul: ”Persoana care ia cunoºtinþã de încãlcãri ale prevederilor privind securitatea informaþiilor secrete de stat în cadrul unitãþii în care-ºi desfãºoarã activitatea va informa conducãtorul acesteiaÒ.

Deci acesta este amendamentul ºi, vã rog, dacã aveþi comentarii...

Au fost discuþii nenumãrate. Eu am propus la vremea respectivã eliminarea acestui articol. Motivul principal, pe care nu-l detaliez acum, a fost cã, prin acest articol, se încurajeazã delaþiunea, turnãtoria, mai pe româneºte. Pentru discuþiile care au fost s-a returnat la comisie. Am fost la Comisia de apãrare, unde n-am avut succes, ºi când s-a discutat în cele douã comisii, adicã ºi în Comisia juridicã, n-am mai fost invitat.

Nu vreau sã revin cu toatã argumentarea, ca sã nu profit de rãbdarea dumneavoastrã. S-a fãcut la vremea respectivã.

Acum vin cu elemente suplimentare. Anume: am constatat cã, de fapt, aceastã lege este o parafrazare a Legii nr. 23 din 1971 privind apãrarea secretului de stat în Republica Socialistã România ºi am constatat cã la acest articol, la aceastã prevedere, acea lege, foarte restrictivã ºi foarte durã, la acest articol era mai permisivã.

Îmi permiteþi sã citesc acest articol: ”Persoana care nu lucreazã cu informaþii, date ºi documente ce constituie secrete de stat...Ò, vedeþi de la început cã se face o delimitare, nu toatã lumea, ci numai anumite persoane, ”dar care aflã de conþinutul acestora sau intrã în posesia lor este obligatã sã le anunþe sau, dupã caz, sã le predea de îndatã organelor Consiliului Securitãþii StatuluiÒ.

ªi acolo era ceva exagerat, pentru cã... intrã în posesia lor, conform reglementãrilor nu prea are cum sã intre în posesia lor. Bun. Dar am þinut sã vã citesc acest lucru, care mie-mi demonstreazã cã noi nu putem fi mult mai restrictivi decât era Legea nr. 23 din 1971 ºi vã rog sã mã scuzaþi douã minute, nu mai mult, ºi sã vã spun în legãturã cu aceastã lege. Citind ºi legea veche, îmi dau seama cã aceastã lege, care este o parafrazare a legii din 1971, lege comunistã, este o lege proastã, în sensul cã s-au adoptat articole care, la vremea aceea, erau, din punct de vedere tehnic, justificate, dar astãzi nu mai sunt justificate. Am constatat cu acest articol cã, de exemplu, introduce, la secrete de stat, hãrþile care au obiective militare, ridicãrile gravimetrice care, pe vremea aceea, aveau o justificare; astãzi, din punct de vedere tehnic, nu mai au nici o justificare, cã înseºi instituþiile noastre lucreazã cu informaþii în domeniu primite prin sateliþi americani, ruseºti sau ce vreþi dumneavoastrã, deci nu constituie secret. În schimb, legea nu este, din punct de vedere tehnic, actualã, cum ar fi, de exemplu, secretizarea sistemelor informative, eliminarea virusãrilor, secretizarea conexiunilor între sistemele informative care îþi permit, uneori, ºi prin INTERNET, sã intri în niºte bãnci de date. Aici nu se spune.

Vã mai spun încã un lucru, cã, interesându-mã la instituþiile de stat care lucreazã cu asemenea documente, mi s-a spus cã au remarcat aceste nepotriviri ºi nu au fost luate în considerare de Ministerul de Interne ºi S.R.I., când au fãcut acest program.

Revenind la ce am spus, pentru motivele arãtate, susþin, în continuare, eliminarea alin. 1 din art. 24 ºi nu susþin amendamentele care au fost propuse ºi respinse ºi sunt înºirate aici, care sunt puþin mai îndulcite, dar fondul este acelaºi.

Vã mulþumesc.

Deci înþeleg, domnule Avramescu, cã dumneavoastrã cereþi eliminarea alin. 1 aºa cum reiese el din textul adoptat de comisie.

Da. ªi care propunere a mea apare pe ultima paginã, la pct. 4.

Deci pe pag. 5, la pct. 4: ”Propun eliminarea acestui textÒ Ð autor, deputat Avramescu, da.

Vã rog, domnule deputat Zoner.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Între timp, a luat societatea civilã atitudine, diverse organizaþii privind drepturile omului care au arãtat exact ceea ce a spus domnul deputat ºi coleg de partid Avramescu ºi pe care eu le-am susþinut. Nu se poate face aºa ceva, în condiþiile tehnologiei de astãzi. Ceea ce am scris eu odatã se adevereºte, v-a demonstrat-o domnul deputat Avramescu. Un model ceauºist pentru protejarea secretului de stat: acesta este adevãrul asupra acestei legi. ªi vã rog sã punem la vot ºi sã discutãm din nou acest articol, mai bine zis, eliminare.

Sunt persoane care nu cunosc care e secretul de stat. Cum sã denunþe?! Facem ºi din servitoare ºi din femeia de serviciu apãrãtoarea secretului de stat?! Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule deputat Zoner. Domnul M‡rton çrp‡d.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Vã aduc un alt argument, de data aceasta de ordin juridic, pentru eliminarea acestui alineat. În Codul penal în vigoare în România, cetãþenii României sunt obligaþi ca, în anumite situaþii, când iau cunoºtinþã de anumite infracþiuni majore, sã anunþe organele competente, fiind chiar pedepsiþi dacã nu fac acest anunþ.

Acest alin. 1 vine cu o reglementare paralelã cu cea din Codul penal. Nu cred cã este necesar. Sã rãmânem la textul din Codul penal, pentru cã acolo inclusiv secretele de stat sunt apãrate de aceastã prevedere. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim ºi pare logic.

Dat fiind cã dezbaterea se face în jurul a douã amendamente respinse, unul care cere eliminarea, unul care cere modificarea ºi textul propriu-zis, aº ruga iniþiatorul, prin domnul secretar de stat Popescu, dacã ne poate spune un punct de vedere.

Este vorba de art. 24 alin. 1.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum am arãtat cu ocazia dezbaterii în fond iniþiale a proiectului, solicitãm respingerea acestui amendament, pentru considerentele detaliat arãtate la momentul respectiv, din care aº vrea sã reiterez numai douã acum, ºi anume, pe de o parte, cã nu trebuie pus semnul identitãþii între o obligaþie legalã care sã incumbe cetãþenilor þãrii, în mod deschis, transparent ºi oficial, datã fiind importanþa domeniului supus dezbaterii, ºi delaþiunea, pe de altã parte.

În final, aº dori sã arãt cã existã o normã, în Codul de procedurã penalã al României, care spune, în art. 227, cã orice persoanã cu funcþie de conducere într-o unitate la care se referã art. 145 din Codul penal sau cu atribuþii de control, care a luat cunoºtinþã de sãvârºirea unei infracþiuni în acea unitate, este obligatã sã sesizeze de îndatã pe procuror sau organul de cercetare penalã ºi sã ia mãsuri sã nu disparã urmele infracþiunii, corpurile delicte ºi orice alte mijloace de probã.

Obligaþiile prevãzute în alineatul precedent revin ºi oricãrui alt funcþionar sau salariat care a luat cunoºtinþã despre sãvârºirea unei infracþiuni.

Pentru aceste considerente, solicit respingerea amendamentului.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, am înþeles. Dacã este cineva de la justiþie, totuºi? Eu v-am rugat sã vorbiþi ca din partea Guvernului, evident, nu din partea Ministerului de Interne, ca atare, pentru cã iniþiativa este, de fapt, a Ministerului Justiþiei, dacã e vorba sã discutãm foarte exact. Cum argumentele dumneavoastrã nu conduc în fond, îmi permit un scurt comentariu, cu permisiunea colegilor, nu conduc în fond decât la concluzia cã existã suficiente prevederi în Codul de procedurã penalã, aºa cum au mai spus ºi alþi colegi.

De la justiþie, dacã cineva ne poate spune? Bun. Din partea comisiei, vã rog. Deci, din sânul comisiei, un punct de vedere, dar aº vrea, totuºi, ºi comisia...

Ceea ce a spus domnul secretar de stat este doar în parte adevãrat, deoarece încãlcarea procedurilor legale privind apãrarea secretului de stat atrage rãspundere o datã administrativã, contravenþionalã, disciplinarã, civilã sau penalã. Or, ce se vorbeºte, în Codul penal deja se vorbeºte despre infracþiune. Pot sã fie niºte încãlcãri care sã nu fie infracþiuni ºi atunci eu aº propune sã nu venim cu acest articol în aceastã lege, sã-l eliminãm ºi rãmânem exact pe prevederile legale din Codul penal, deoarece acolo se vorbeºte despre infracþiune ºi acolo, într-adevãr, trebuie sã se sesizeze atât organele de cercetare penalã, cât ºi conducãtorii unitãþii etc. De aceea eu propun sã eliminãm, deoarece, având în vedere prevederile din Codul penal, acest text este caduc.

Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim. Domnul deputat Vida.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu solicit sã clarificãm cine este iniþiatorul acestui proiect de lege ºi cine are aceastã competenþã ºi obligaþiune sã susþinã, din partea Guvernului, în faþa plenului Camerei Deputaþilor.

În ceea ce priveºte iniþiativa, este, în primul rând, ºi noi trebuie s-o luãm în considerare, a Guvernului. Cine reprezintã Guvernul ºi cine a propus Guvernului aceastã iniþiativã, dupã ºtiinþa mea, este vorba de Ministerul Justiþiei, Ministerul Apãrãrii ºi Ministerul de Interne, ca fiind cei care au ºi interese în domeniul apãrãrii secretului de stat ºi atribuþii în domeniul acesta. Din cauza aceasta, mi-am permis sã invit, din partea Guvernului, dar aº fi preferat, recunosc, sã fie ºi un punct de vedere din Ministerul Justiþiei.

Vã rog, domnule deputat Nicã, din partea comisiei.

Comisia susþine punctul de vedere de pãstrare ºi a alin. 1 ºi a alin. 2 de la acest articol. ªi, ca un comentariu, vreau sã spun cã, citind legea englezã ºi legea francezã, în legea englezã se spune clar cã supusul Maiestãþii sale este obligat sã anunþe de îndatã, în clipa când descoperã cã niºte informaþii cu caracter secret sunt în stare liberã, ba, mai mult, m-a amuzat în legea din Anglia cã aceastã obligativitate o aveau inclusiv

femeile de serviciu, care erau obligate sã anunþe de îndatã conducãtorul unitãþii dacã gãseau un birou sau un fiºet deschis.

De asemenea, în Franþa, este asemãnãtor formulatã legea, e drept, cu completarea, cu trimiterea la Codul penal, iar în Codul penal francez este un capitol întreg în legãturã cu informaþiile secrete.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Vã mulþumesc.

Înþeleg... comisia menþine articolul, cu amendamentul pe care începusem sã-l prezint la alin. 3, dacã nu mã înºel.

Vã mulþumesc.

Va trebui sã tranºãm prin vot. Deci, în primul rând, propunerea de eliminare integralã a art. 24, amendament respins de comisie.

Cine este pentru eliminare? Vã rog sã numãraþi.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

**:**

U.D.M.R.-ul, sigur cã da!

28 de voturi pentru, insuficiente.

În ordine, vom supune la vot amendamentul privind alin. 1, fãcut de domnul deputat Ana Gheorghe din P..D.S.R. Ð Hunedoara. Dacã mai susþine acest amendament respins de comisie? Nu. Deci înþeleg atunci cã trecem pe textul amendat de comisie, alin. 3 al art. 24: ”Se excepteazã de la prevederile alin. 2 autoritãþile ºi instituþiile publice prevãzute la art. 9 alin. 2, 3 ºi 4Ò, corelare cu modificarea de la art. 9.

Cine este pentru acest amendament? Vã mulþumesc. Dacã este cineva împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

În aceste condiþii, este votat amendamentul de modificare a art. 24, în alineatul sãu 3.

Mai departe, poziþia 4, este vorba de amendamentul acceptat de comisie la art. 26.

Domnule Zoner, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trebuie sã recunosc cã onorata comisie mi-a fãcut o concesie, în sensul cã a venit în întâmpinarea obiecþiilor mele, în sensul cã eu propusesem sã se ºteargã, deci sã se elimine cuvântul ”neautorizatãÒ. Între timp, m-am rãzgândit, cã m-am uitat ieri la televizor ºi l-am vãzut pe domnul Grecea ºi când a fost întrebat ”Ce avere aveþi, domnule Grecea?Ò a spus: ”Am depus-o în camera de documente secreteÒ. Dacã nu aþi vãzut-o, puteþi s-o revedeþi astãzi, cã probabil cã se mai transmite o datã. ªi atunci eu vã întreb cum e cu autorizarea aceasta, de ce nu interzicem distrugerea în general, pentru cã, altfel, iatã ce se întâmplã: dupã aceea, se dã un ordin de distrugere autorizatã ºi dispar documentele, dispar dovezile! De aceea, doamnelor ºi domnilor, ºi de aceastã datã, iatã, nu mai pot sã fiu acuzat de eu ºtiu cine, care mã tot insultã, prin comisii, cã sunt împotriva serviciilor secrete, cã sunt vândut ungurilor º.a.m.d., de la Budapesta! Iatã, tocmai documentele sã nu fie distruse, sã fie pãstrate, conform prevederilor Legii arhivelor naþionale, nu ale legii, cã altfel vã întreb care lege, pentru cã eu nu cred cã domnul Grecea etc. ºi alþii le au acolo încuiate, la documente secrete ºi nu conform legii. Le au acolo, nu? Sunt secrete! Pãi mãcar dacã nu eu, cã am o vârstã înaintatã, mãcar urmaºii mei sã afle ce afaceri s-au fãcut în ultimii 10 ani, pentru cã acestea toate trec la documente care se distrug cu autorizaþie.

De aceea eu revin, deci am un amendament ºi mai am încã unul, dar, deocamdatã, vã rog sã supuneþi din nou scoaterea, eliminarea cuvântului ”neautorizatÒ. Se interzice distrugerea. Sigur, alterare, sustragere, sunt de acord: pedeapsã, dar ºi distrugerea sã fie pedepsitã, nu cu autorizaþie, cã ajungem ca la Berevoieºti ºi ajungem ca toate afacerile, indiferent, în ultimii 10 ani, sã ajungã documente secrete ºi apoi sã fie distruse cu autorizaþie. Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii la acest amendament la art. 26? Dacã nu, în aceste condiþii, aº ruga iniþiatorul ºi imediat ºi comisia, apoi. Deci iniþiatorul sã ne spunã un punct de vedere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Împãrtãºim, împreunã cu domnul deputat Zoner, preocuparea ºi îngrijorarea faþã de posibilitatea de a fi distruse anumite documente cu caracter secret. Tocmai de aceea intenþionãm sã incriminãm ca infracþiune procurarea ori distrugerea unor asemenea documente. Totuºi, noi considerãm cã, în anumite condiþii, anumite documente conþinând secrete de stat pot fi autorizate, ºi anume în condiþiile, deci în condiþiile în care dumneavoastrã, legiuitorul, veþi considera oportun sã înfiinþaþi o procedurã de distrugere. Deci mi se pare cã eliminând sintagma ”potrivit legiiÒ din cuprinsul formulãrii din proiect într-un fel vã restrângeþi posibilitatea dumneavoastrã înºivã de a reglementa aceastã ipotezã.

Pe de altã parte, aº vrea sã vã spun cã ºi la ora actualã existã acte normative care reglementeazã, în condiþiile legii, atare situaþii de proceduri de distrugere a unor înscrisuri, cum ar fi o Hotãrâre a Guvernului pe care o am aici, nr. 19/1972, în care se vorbeºte despre distrugerea unor documente cu caracter secret, acele documente care reprezintã variante sau exemplare în plus, pentru cã pot exista ºi asemenea situaþii, motiv pentru care mie mi se pare cã a rãmâne în text o asemenea variantã de incriminare a infracþiunii, ºi anume ”distrugerea neautorizatã, potrivit legiiÒ, pe de o parte ne dã satisfacþie, în sensul cã se incrimineazã distrugerea, pe de altã parte iarãºi ni se dã satisfacþie, în sensul cã Parlamentul va avea posibilitatea, în viitor, sã reglementeze el însuºi, printr-un act normativ, procedurile acestei distrugeri, tocmai pentru a nu se ajunge la încãlcãri ale legii ºi la distrugeri neautorizate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnule deputat Zoner, haideþi sã permitem ºi comisiei sã intervinã ºi, pe urmã, sã aveþi...

Eu nu sunt împotriva acestui lucru, din contrã, eu am spus cã mi s-a fãcut o concesie, cã iniþial nici nu scria ”potrivit legiiÒ, scria doar ”neautorizatãÒ, dar, dacã e vorba aºa, atunci eu am avut un amendament precis. Evident trebuie distrus cifrul, trebuie distruse alte informaþii deosebit de importante, secrete care... în momentul când nu mai sunt valabile, în actualitate. Dar eu vã întreb, din nou vã întreb: cum fãceam, domnilor, istoria rãzboiului de independenþã sau a rãzboiului mondial, dacã nu aveam hãrþi topografice, dacã nu aveam planuri militare º.a.m.d.? ªi atunci eu am venit cu o preciziune ºi de aceea vin, de fapt, cu amendamentul care mi-a fost respins în acest raport suplimentar: ”Este interzisã distrugerea autorizatã a documentelor care fac obiectul art. 7 lit. h) Ð k), m) ºi n), acestea fiind pãstrate ºi protejate conform art. 2, 12, 13, 22, inclusiv anexa nr. 6 din Legea arhivelor naþionale.Ò Ce vreþi mai mult?! Aºa, aþi vãzut, sã venim noi cu o nouã lege, sã reglementãm ce se autorizeazã ºi nu se autorizeazã pentru a fi distruse? Eu am venit cu o propunere, nu vreau sã abuzez de atenþia dumneavoastrã. Mãcar acceptaþi-mi acest amendament care spune, cu precizie, ce este voie sã distrugi ºi ce este interzis sã distrugi, nu aºa, vag: ”conform legiiÒ. Dverse legi... ºi, încã o datã, vã întreb: cu domnul Grecea, conform legii, stã documentul acolo unde stã, iatã!

Vã mulþumesc.

Vã rog, uitaþi-vã pe raport sau pe proiectul de lege care sunt punctele acestea, cã nu sunt stupid, nu sunt pentru a fi pãstrat cifrul, de exemplu, sau matriþele de bani, de tipãrire de bani º.a.m.d. Nu sunt stupid, dar trebuie sã fie pãstrate categorii speciale de documente, altfel se creeazã abuzuri. O lege, o altã lege, avem experienþã, avem ordonanþe care se contrazic una cu alta, avem legi care se contrazic una cu alta ºi atunci eu vã întreb: care lege?!

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule Zoner. Într-adevãr, amendamentul dumneavoastrã respins trebuia citit înainte, ºi anume: ”Este interzisã distrugerea autorizatã a documentelor care fac obiectul articolelor...Ò ºi se înºirã acelea.

Eu personal aº ruga comisia sã ne explice ce s-a înþeles prin interzicerea distrugerii autorizate.

ªi neautorizate!

Exact cum explica reprezentantul Guvernului, existã posibilitatea ca variantele, copiile, prin hotãrârea instituþiei respective, în baza acelei reglementãri, sã se dispunã distrugerea lor, pãstrându-se originalul sau varianta de bazã. De aceea s-a trecut aici ”distrugere neautorizatãÒ. Deci autorizarea distrugerii, sã zicem, la modul general, a unor copii de documente, s-a fãcut un exemplar ºi 40 de copii, se pãstreazã numai originalul, copiile se bagã la maºina de tocat. De asemenea, existã posibilitatea ca, într-un viitor nu prea îndepãrtat sau mai apropiat, Parlamentul sã hotãrascã cã anumite documente trebuie sã fie distruse ºi, prin lege, sã poatã face aceastã dispoziþie.

Nu pot sã vorbesc în numele celor douã comisii, dar consider cã putem lãsa art. 26, cu alin. 1, care este partea generalã, ºi ar putea plenul Camerei Deputaþilor sã accepte, ca alin. 2, formularea domnului Zoner, în care sã spunem chiar ºi mai clar: ”Este interzisã distrugerea documentelor care fac obiectul art. 7 lit. h) Ð k), m) ºi n), acestea fiind pãstrate ºi protejate conform articolelor... inclusiv anexei nr. 6 din Legea arhivelor.Ò Deci, practic, le transferãm pe Legea arhivelor, din Legea privind informaþiile secrete.

Domnule preºedinte Popescu, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi ºi domnilor invitaþi,

Aceastã exprimare din sintagma pe care o discutãm este deficitarã, dar ea prilejuieºte o discuþie utilã. Unele din susþinerile domnului Zoner pot fi primite, altele nu. Cazuistica pe care o face cu cazul Grecea nu e relevantã la speþã. În sistemele de drept continentale se gândeºte de la norma generalã la cazul concret, ºi nu viceversa.

Noi suntem în situaþiunea urmãtoare. Statul este acela care are interesul sã protejeze anumite valori, anumite ºtiri, anumite documente. Niciodatã nu s-a spus cã regula menþinerii documentelor are caracter absolut. Existã o sumedenie de documente care pot sã intre în istorie ºi menþinerea lor este utilã, cum ar fi, de pildã, un pergament, un zapis de pe timpul lui Mircea cel Bãtrân, dar existã anumite documente, mai de actualitate, care fac parte din politica actualã a unui Guvern ºi interesul este variabil, aici este clenciul problemei. Este în interesul þãrii ca un document sã fie menþinut, dar poate, la un moment dat, sã fie tot în interesul þãrii ca, dupã un anume moment istoric, documentul sã nu mai fie menþinut. De aceea cred eu cã regula aceasta nu trebuie sã fie absolutã, deci regula trebuie sã fie cã documentele nu trebuie sã fie distruse. Prin excepþie, se poate autoriza distrugerea anumitor documente ºi aceasta nu trebuie sã fie fãcutã decât prin lege.

Domnul Zoner tot întreabã mereu: care lege, care lege, care lege? Acea lege care reglementeazã, în funcþie de calificarea documentului, regimul lui juridic. Iatã, de pildã, aici discutãm despre anumite documente. În aceastã lege pe care o moºim noi acum se va introduce sau nu o anumitã normã, aceasta pe care o discutãm acum, azi.

**Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner** _(din salã):_

Care lege?!

Deci am rãspuns la întrebarea care lege ºi cred cã e satisfãcãtoare ºi pentru domnul Zoner.

Nu angajaþi discuþii...

Dar se poate întâmpla ca, la adãpostul exprimãrii, sã se producã distrugeri neautorizate. Prin urmare, regula trebuie sã fie cã documentele nu trebuie sã fie distruse, cã ele trebuie sã fie conservate. Prin excepþie de la aceastã regulã, legiuitorul, în condiþii foarte clare ºi restrictive, trebuie sã prevadã când ºi cum ºi mecanismul de distrugere a anumitor documente, pentru ca ºi ea, distrugerea, sã fie controlatã.

**Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner** _(din salã):_ Unde scrie, în care lege?!

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Domnule Zoner, dacã vã iau aºa, atunci vã spun cã, atunci când se elaboreazã un text, nu scrie. De multe ori, legiuitorul creeazã texte þinând seama de reguli, de principii, de interese. Deci noi trebuie sã gândim ºi sã avem o viziune, o concepþie cu privire la ce vrem sã reglementãm. Acolo scrie! Deci sunt situaþiuni când avem o normã prealabilã fundamentalã, cum e Constituþia, ºi din ea dezvoltãm o anumitã lege. Acolo scrie, în Constituþie! Alteori nu scrie. Legiuitorul, însã, funcþie de diferite interese, funcþie de anumite valori pe care vrea sã le protejeze, poate sã aibã interese variabile, în timp. De aceea, eu sunt de acord cu teza cã trebuie sã acceptãm, în concepþia noastrã, ideea de distrugere autorizatã. Niciodatã nu trebuie sã acceptãm distrugerea neautorizatã. Aceasta este distincþia pe care trebuie sã o introducem.

Prin urmare, noi dãm niºte declaraþii, ca parlamentari, cã tot se raporteazã domnul Zoner la acest caz. Interesul de a le menþine secrete este, dupã pãrerea mea, valabil pentru o legislaturã sau pentru o anumitã perioadã. Dupã 50 de ani, sau 15 ani, sau 13 ani Ñ eu iau exemple de ºcoalã Ñ descoperim cã ele sunt caduce, nu mai prezintã nici un interes, trebuie sã le distrugem, dar distrugerea trebuie sã fie autorizatã; nu, oricine vrea, sã le distrugã când ºi cum vrea, selectiv sau nu ºtiu cum.

Prin urmare, totul trebuie sã fie minuþios reglementat, deci, atât latura pozitivã, conservarea documentelor, cât ºi distrugerea lor. Cred cã nu vorbim despre buletinul meteorologic ca obiect de secret de stat ºi de serviciu, discutãm despre lucruri importante aici.

Deci, în acest context, norma aceasta trebuie sã fie lãmuritã, sã vedem ce am vrut prin aceasta. Este interzisã distrugerea autorizatã, putem spune aceasta, dacã vrem ca aceastã interdicþie sã aibã caracter absolut. Dacã iniþiatorul gândeºte aºa, atunci o astfel de exprimare poate fi primitã, dar atunci trebuie sã o spunã fãþiº, adicã sã ne cearã votul pe o regulã absolutã, ceea ce vrea sã spunã cã niciodatã anumite documente nu vor fi distruse. Deci, lucrul acesta trebuie sã fie bine spus.

Domnule Zoner, vã rog sã fiþi disciplinat!

Vã rog sã nu angajaþi discuþii. Vã mulþumim, domnule preºedinte Popescu.

Domnul deputat Dejeu.

Mie mi se pare cã ceea ce propune domnul coleg Zoner acum nu este posibil sã facem în principiu, adicã enumerarea limitativã a cazurilor în care se autorizeazã distrugerea nu se poate face nici acum, nici peste un an sau doi. Noi elaborãm o lege cu o aplicabilitate nedeterminatã în timp, iar cazurile de autorizare a distrugerii unor legi evolueazã de la an la an, de la situaþie la situaþie, ºi ele urmeazã sã fie reglementate prin lege.

Deci ideea aceasta ca determinarea prin lege a situaþiilor de distrugere a documentelor... mie mi se pare fezabilã. Nu putem acum nici sã facem trimitere exclusiv la Legea arhivelor naþionale, nici la alte dispoziþii specifice, fie cuprinse în aceastã lege sau în alta, ci trebuie sã acceptãm ideea generalã cã, prin lege, legiuitorul va determina, la momentul potrivit ºi oportun, când, ºi cum, ºi ce documente pot fi autorizate la distrugere.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim, domnule deputat Dejeu.

În consecinþã, vã voi supune la vot, în ordinea respectivã, întâi amendamentul respins de comisie, propus de domnul deputat Zoner.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament?

Suntem în procedurã de vot, nu vã supãraþi, domnilor!

Cine este pentru?

Domnule deputat Zoner, l-am citit ºi pentru satisfacþia dumneavoastrã îl citesc încã o datã. ”Este interzisã distrugerea autorizatãÒ... personal cred cã ”autorizarea distrugeriiÒ ar fi trebuit sã fie. ”Este interzisã distrugerea autorizatã a documentelor care fac obiectul art. 7 lit. h) Ñ lit. k), m) ºi n), acestea fiind pãstrate ºi protejate conform art. 2, 12, 13, 22, inclusiv anexa nr. 6 din Legea arhivelor naþionaleÒ.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi daþi cuvântul.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Domnule preºedinte, suntem în procedurã de vot, vã rog sã respectaþi procedurile Camerei.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Vã rog frumos, daþi-mi cuvântul! Eu nu sunt nedisciplinat, vã rog frumos sã-mi daþi cuvântul! Printr-o interpretare per a contrario, se poate proceda la distrugere

nonautorizatã. Dar se poate! Textul este dificil, este greºit redactat.

Putem sã menþinem regula, dar trebuie sã ºtim ce vrem. Dacã este interzisã distrugerea autorizatã, printr-un per a contrario, nu este interzisã distrugerea neautorizatã, adicã facerea de cap! Nu se poate!

Vã mulþumesc pentru aceastã precizare, dar v-aº ruga, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã respectãm procedurile.

Cine este pentru amendamentul respins de comisie, propus de domnul deputat Zoner?

Cine este pentru? Încã o datã, vã rog sã ridicaþi mâna! Vã rog sã numãraþi! Vã mulþumesc. 19 voturi pentru, insuficient pentru a adopta acest amendament.

Acum, amendamentul propus de comisie, ºi anume, vi-l citesc: ”Procurarea fãrã drept a informaþiilor secret de stat, distrugerea neautorizatã, potrivit legii, ori alterarea acestora, dacã fapta nu constituie o infracþiune mai gravã, se pedepseºte cu închisoare de la 2 la 7 ani ºi interzicerea unor drepturiÒ.

Aceasta este propunerea comisiei. Dacã sunt comentarii în plus? Dacã nu sunt, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Vã rog sã numãraþi.

Dacã sunt abþineri?

Cu 16 voturi împotrivã, acest amendament a fost adoptat.

În aceste condiþii, Legea privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu ºi Legea privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu...

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu** _(din bancã):_

Trebuie votat articolul în întregime, cu amendamentul.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. În condiþiile acestea,

La 14,30.

La 14,30, vã mulþumesc. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Fac un apel cãtre liderii grupurilor parlamentare sã invite parlamentarii în salã pentru începerea lucrãrilor de dupã-amiazã.

Deci, insist, vã rog sã sesizaþi liderii grupurilor parlamentare sã invite parlamentarii în salã!

## Stimaþi colegi,

Insist cãtre liderii grupurilor parlamentare pentru a invita pe doamnele ºi domnii deputaþi sã participe la ºedinþã.

Deschid activitatea noastrã de astãzi dupã-amiazã informându-vã cã delegatul Ministerului Justiþiei este în continuare reþinut la Senat.

L-au arestat acolo?

Nu putem intra în discutarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe, pentru cã reprezentantul Ministerului Justiþiei nu este ºi, cu toate cã o amânasem pentru dupã-amiazã, sperãm, în continuare, cã dânsul va apãrea ºi vã fac rugãmintea ca, în momentul când acesta va apãrea, sã putem sã trecem la discutarea punctului 8 de pe ordinea de zi.

În consecinþã, trecem la pct. 10 de pe ordinea de zi, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 16/1996 a arhivelor naþionale, lege cu caracter organic.

Invit iniþiatorii, domnul Zoner ºi domnul Haºotti, îi poftim în banca iniþiatorului. Invit, de asemenea, reprezentanþii Comisiei pentru apãrare, sesizatã în fond, sã ia loc în banca comisiei.

Dacã este cineva, preºedintele Comisiei pentru apãrare sau un vicepreºedinte al Comisiei pentru apãrare mandatat? Pentru a putea începe dezbaterile, vã rog, stimaþi colegi, din partea Comisiei pentru apãrare, cineva sã ia loc în banca comisiei.

Domnule deputat Nicã, din partea Comisiei pentru apãrare, vã rugãm sã poftiþi în banca comisiei, ca ºi domnul Ovidiu Drãgãnescu, dacã a sosit în salã.

Stimaþi colegi,

Începem dezbaterile privind propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 16/1996 a arhivelor naþionale. Invit iniþiatorul sã ia cuvântul. Iniþiatã de doi deputaþi, domnul Zoner ºi domnul Haºotti, de la Partidul Naþional Liberal.

**Domnul Ioan Gavra** _(din salã):_

Domnule Zoner, rar ºi încet!

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În primul rând, mulþumesc cã, în sfârºit, dupã 3 ani de zile de la depunerea acestei iniþiative legislative, dupã ce a zãcut prin diverse sertare, a ajuns, cãtre sfârºitul legislaturii, sã fie discutatã.

Principiul de la care a pornit aceastã iniþiativã legislativã a noastrã este dreptul cetãþeanului la informaþie, prevãzut în Constituþie. Ca atare, ºi dreptul cetãþeanului de a-ºi cunoaºte trecutul, de a-ºi cunoaºte trecutul adevãrat, deci de a avea acces la documente de arhivã din ultimii 50 de ani, cã aceasta este de fapt esenþa acestei legi, încât cercetãtorii, specialiºtii, presa sã facã cunoscut opiniei publice care a fost adevãrata istorie, începând de la 23 August sau chiar înainte de 23 August, cã au fost ºi acolo probleme controversate.

Legea, aºa cum este ea, are, din nou, o seamã de restricþii care, de fapt, împiedicã dreptul la informare ºi de cunoaºtere a trecutului. Vã dau un exemplu: pragul, într-adevãr, este stabilit conform normelor internaþionale Ð 30 de ani. Existã o anexã, anexa nr. 6, pe care vã rog sã o urmãriþi cu atenþie, ºi iarãºi începe secretomania ºi ceea ce am discutat noi azi de dimineaþã atâta de înflãcãrat. Eu vedeþi cã acum sunt foarte liniºtit.

Vã dau un exemplu. Deci, fac excepþie, pragul este mult mai mare, documente care afecteazã siguranþa naþionalã a statului se dau în cercetare, conform legii actuale, dupã 100 de ani.

Prin urmare, eu, dacã aº respecta aceastã lege, inclusiv Arhivele Statului, dar nici ei nu au respectat-o, cã ne-au dat ºi nouã documente de la începutul secolului al XX-lea, dar dupã lege nu ar fi trebuit sã dea, nu? Apoi, care secrete, în urmã cu 50 de ani, sunt secrete care afectezã siguranþa naþionalã? Secretele statului comunist! Un exemplu: ºedinþele Biroului Politic din timpul Anei Pauker, din timpul lui Gheorghiu-Dej, diverse; unele au mai rãsuflat, ce au mai apãrut, sau politica externã, 75 de ani, aºa prevede, noi am mai redus, nu cu... n-am venit cu exagerãri, dimpotrivã. Ca sã fie, mã rog, acceptabil pentru toatã lumea, am mai dat ºi de la noi ºi am ajuns la o înþelegere. Comisia pentru culturã a avizat favorabil, a avut un aviz, comisia care a fost sesizatã în fond, respectiv Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a venit cu unele modificãri ca sã treacã, în sfârºit, aceastã lege.

Noi, în principiu, acceptãm, mergem pe varianta comisiei, cãreia îi mulþumesc, ºi avizul Guvernului este favorabil, inclusiv avizul Consiliului Legislativ, eu le am pe toate, poate le aveþi ºi dumneavoastrã dacã v-aþi aplecat atenþia asupra acestei iniþiative legislative.

Prin urmare, mai mult nu am ce sã vã spun decât cã este fãcutã pentru ca actuala generaþie sã-ºi poatã cunoaºte trecutul apropiat, aºa cum prevede legea. ªi mã scuzaþi cã mai adaug ceva, fac ºi eu cum s-a fãcut cu legea mult discutatã, exact la fel fac. Arhivele sunt foarte obiective, au venit, într-adevãr, cu o documentaþie destul de completã. ªtiþi dupã câþi ani se dau în cercetare documentele care afecteazã siguranþa naþionalã, în Belgia? În Belgia! Cred cã nu trebuie sã mai spun de ce am spus Belgia. 20! Noi n-am venit cu asemenea termene, mai ales cã 20 este chiar sub pragul de 30, ci, o sã discutãm pe text, noi suntem concilianþi. Mulþumesc Comisiei pentru apãrare cã, în sfârºit, în momentul când am trecut la discuþie problema s-a rezolvat, ºi eu cred cã într-un sfert de orã ºi în plen putem sã tranºãm aceastã problemã, încât, cu ajutorul lui Dumnezeu, poate mai ajunge ºi prin Senat ºi o mai ºi trece Senatul.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul Ovidiu Drãgãnescu. Vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã cu aceastã iniþiativã legislativã a doi colegi de ai noºtri. La întocmirea raportului, comisia, care a dat un aviz favorabil, a þinut cont de avizul Consiliului Legislativ ºi de avizele primite de la douã comisii; este vorba de Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, precum ºi de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Mai menþionez faptul cã, prin obiectul ºi conþinutul sãu, propunerea legislativã vizeazã modificarea unei legi organice.

Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri?

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc** _(din bancã):_

Da.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Din pãcate, nu dezbatem o lege de modificare din temelii a Legii arhivelor, cum, de fapt, este prezentatã. A fost prezentã în toate programele de guvernare ale acestei coaliþii. Din pãcate, acest proiect de lege nu a fost definitivat nici pânã acum în Guvern, este una din neîmplinirile noastre, pentru cã, din pãcate, Ministerul de Interne nu a apãrut la acele discuþii care ar fi trebuit sã continue, împreunã cu Ministerul Culturii, pentru cã problematica arhivelor statului, aºa cum a subliniat ºi domnul Zoner, este, în primul rând, o problematicã de culturã; în al doilea rând, în subsidiar, de apãrare, ºi nu invers. Chiar ºi faptul cã acea comisie care este în fond sesizatã este Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã denotã încã o concepþie veche, contrarã concepþiilor europene ºi nord-americane, unde aceste instituþii autonome sunt subordonate Guvernului sau descentralizate, chiar la nivelul de departamente, de exemplu în Franþa.

Deci ar fi fost nevoie de o descentralizare, de o demilitarizare, de o desecretizare.

Este bine totuºi cã dezbatem aceastã lege, pentru cã aceastã lege face o breºã în vechea lege ºi ne permite, într-o falie îngustã, adevãrat, dar mai mare decât cealaltã lege, sã avem acces la aceste informaþii.

Ca atare, noi vom susþine aceastã lege.

Vã mulþumesc. Aºteptãm, în continuare, cealaltã lege de care aceastã þarã are nevoie.

## **Domnul Ioan Gavra** _(din bancã):_

ªi care este iniþiativa legislativã?

Vã mulþumim ºi noi.

Domnul Petre Þurlea, de la P.U.N.R. Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Imediat! Vreau sã stabilim modul de a desfãºura dezbaterile generale.

Conform art. 92 din regulament, la dezbaterile generale participã un singur reprezentant din partea fiecãrui grup parlamentar care doreºte, evident, sã participe la dezbaterile generale ºi este la latitudinea dumneavoastrã sã putem limita acest cuvânt. Eu v-aº propune, ca sã fim operativi, aºa cum ºi iniþiatorul doreºte, sã participe un reprezentant de la fiecare grup, în mãsura în care acest grup vrea sã se manifeste, ºi nu mai mult de 3 minute. Dacã cu aceastã propunere sunteþi de acord?

Cine este pentru?

Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Vã mulþumesc.

La dezbaterile generale, în ordinea semnalatã, poftiþi domnule deputat M‡rton, din partea U.D.M.R.

Iatã, pe scurt, câteva lucruri. Disputa aceasta a domnului Zoner cu Legea arhivelor este veche, din 1994Ð1995. Domniile voastre care aþi fost în legislatura trecutã o ºtiþi foarte bine. De atunci încã vroia sã o distrugã. Acum are o idee fixã, aceea ca sã-ºi punã numele pe o lege, ºi aceasta ar fi, dupã pãrerea dânsului, cea mai bunã. În momentul acela, când a fost o dezbatere interesantã ºi lungã în Camera Deputaþilor, legatã de aceastã lege, în anul 1994Ð1995, din partea Arhivelor Statului a venit chiar directorul general de atunci, domnul profesor universitar Ioan Scurtu care, de la tribuna Camerei Deputaþilor Ð stenograma a pãstrat aceste afirmaþii Ð, a spus cã alcãtuirea din acel moment a legii, deci ºi cea care este în momentul de astãzi, este cea mai bunã, este europeanã ºi este acceptatã ca valabilã, deci pozitivã de toate direcþiile generale ale arhivelor centrale ale statelor europene civilizate. Deci, este expresia Ð o sã vedeþi în stenogramã Ð a directorului general al Arhivelor Statului, un ilustru profesor universitar, printre altele, autorul unei monografii despre Iuliu Maniu, deci nu îl putem bãnui de cine ºtie ce.

În al doilea rând, legea aceasta este cu siguranþã bunã. Perioadele menþionate, pentru cã atentatul domnului Zoner este împotriva perioadelor de reþinere de la studiu, perioadele acelea sunt normale. Noi putem compara aceste perioade cu exemplele date de Domnia sa. Într-adevãr, în unele þãri, acele perioade sunt mai scurte, dar, în cele mai multe þãri, perioadele respective de reþinere de la studiu sunt mult mai îndelungate. De ce nu dã ºi exemplele din þãrile respective, printre altele, Franþa, sã spunem, care, indiscutabil, este o þarã democraticã?

În 1994Ð1995, de asemenea, o disputã gravã, importantã a fost în legãturã cu proprietarul. S-a cerut insistent ca aceste arhive sã fie trecute la Ministerul Culturii, tocmai pentru cã, avându-le la Ministerul Culturii, veghea asupra lor poate sã fie mult mai uºor încãlcatã ºi ar putea fi foarte uºor fãcute praf.

Conform istoriei românilor, în evoluþia istoricã a României, arhivele acestea au fost întotdeauna la Ministerul de Interne; ºi în perioada antebelicã. Deci este o tradiþie bine întemeiatã.

În legãturã cu descentralizarea, trebuie sã fim foarte atenþi, pentru cã arhivele naþionale, aparent, pentru cei care nu sunt în domeniu, arhiva nu reprezintã mare lucru, arhiva este însã un bun inestimabil al oricãrei þãri.

Ideea de descentralizare a arhivelor poate sã ducã la situaþii aberante. Iatã, vã dau un exemplu chiar din aceastã legislaturã. Domniile voastre ºtiþi foarte bine, pentru cã presa a prezentat pe larg acest caz, arhiva Ministerului Turismului, care era o arhivã admirabilã, care prezenta tot sistemul de proprietate românesc din Transilvania antebelicã, arhiva aceasta a dispãrut în perioada în care ministerul era condus de reprezentantul U.D.M.R.-ului, domnul Ak—s Birtalan, cu avizul acestui ministru. Deci intenþionat a dispãrut o arhivã de maximã valoare...

Domnule deputat, vã informez cã cele 3 minute alocate le-aþi epuizat ºi vã rog sã vã hotãrâþi sã încheiaþi.

O sã închei, domnule preºedinte.

Deci vã rog sã fiþi atenþi la asemenea afirmaþii ºi la asemenea idei cu totul aberante, care se prezintã din când în când de la aceastã tribunã a Parlamentului, pentru cã ele vizeazã, în ultimã instanþã, disoluþia însãºi a statului român, începând cu aceastã aparentã nelegãturã între arhivele statului ºi însuºi statul naþional unitar român.

Evident cã sunt împotriva aceste legi ºi împotriva acestei legi...

Domnule Þurlea, vã rog sã încheiaþi.

## **Domnul Petre Þurlea:**

ªi împotriva acestei legi sunt toþi arhiviºtii din România!

Vã mulþumim, domnule Þurlea.

Din partea partidelor din majoritate? Dacã nu, domnul Leonãchescu, de la Partidul România Mare. Vã rog sã poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Avem 169 de ani de experienþã în domeniul arhivelor centralizate, în domeniul arhivelor statului. În 1831 s-a înfiinþat acest sector. Deci avem suficient material, suficientã experienþã ca sã gândim, sã organizãm chiar în condiþii de tranziþie problema aceasta deosebit de importantã pentru poporul român. Avem, de asemenea, experienþa unor conduceri succesive de mari directori ai Arhivelor Statului, care proveneau fie din rândul marilor personalitãþi ale istoricilor noºtri Ð mã gândesc la Haºdeu, Aricescu etc. Ð, ca ºi din rândul oamenilor cu activitate în sectorul Ministerului de Interne. Iatã, deci, cã este greu de schimbat dintr-o datã o experienþã de 169 de ani, pentru a satisface unele standarde.

În acelaºi timp, avem un peisaj, în plan internaþional, mozaicat în ce priveºte atitudinea faþã de arhive, în ce priveºte organizarea, în ce priveºte patronajul acestor sectoare deosebit de importante. Mã gândesc la faptul cã în Republica Sud-Africanã ºi în Ungaria nu se permite nici un fel de acces la arhivele totalitare, de nici un fel.

În acelaºi timp, prin prisma protejãrii generaþiei actuale ºi a celei imediat urmãtoare, ar trebui ca termenele de acces la unele documente, la unele arhive, sã fie nuanþate. De aceea, gândesc cã cei mai în mãsurã sã se pronunþe în acest domeniu sunt lucrãtorii din Arhivele Statului.

Nu din dorinþa unora sau altora putem modifica aceastã lege, ci din bunul ºi optimizatul mecanism al autorizãrii arhivelor trebuie sã apelãm la serviciile celor din acest domeniu.

Noi, în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã, am recomandat sã se cearã avizul acestor specialiºti ºi am constatat cu stupoare cã standardele din actuala lege a arhivelor erau mult mai bune decât cele propuse.

Iatã de ce, din acest punct de vedere, al perspectivelor de a nu declanºa tensiuni îngrozitoare între generaþiile care vin imediat dupã noi, micºorarea termenului de acces la unele arhive este periculoasã.

Noi considerãm cã, în funcþie de amendamentele propuse ºi care se vor discuta ºi adopta, votul nostru va fi pe mãsurã.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnul deputat Nicã. Vã rog.

Vreau sã atrag atenþia iniþiatorilor la o contradicþie care va apãrea între textul acestei legi ºi o lege recent votatã, respectiv Legea privind accesul la propriul dosar. În unul din articole se prevede transferul arhivei Partidului Comunist ºi a P.M.R.-ului de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Arhivele Naþionale. Sã se pregãteascã sã vedem cum punem de acord cele douã legi, pentru cã ºi în legea respectivã noi am stabilit cã vor fi transferate la acest consiliu care, dupã ce-ºi înceteazã activitatea, transferã toate aceste arhive Arhivelor Naþionale.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. Vã mulþumim.

Din partea altor grupuri parlamentare dacã existã intervenþii pentru dezbaterile generale?

Dacã nu, ne oprim aici cu dezbaterile generale ºi trecem la dezbaterea proiectului de modificare ºi completare a Legii nr. 16/1996, ºi anume la poziþia 1 este propusã modificarea de cãtre comisie, modificarea textului titlului.

Deci existã o propunere fãcutã de iniþiatori ºi un text adoptat de comisie. Vi le citesc pe amândouã. Titlul legii, propus de autor: ”Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 16/1996 a arhivelor naþionaleÒ. Comisia propune: ”Lege pentru modificarea ºi completarea Legii arhivelor naþionale nr. 16 din 1996Ò, pentru exigenþã de tehnicã legislativã.

Iniþiatorul renunþã la textul sãu, deci nu este nici un fel de problemã. Mergem pe textul comisiei.

Dacã sunt alte opinii?

Dacã nu sunt, vã

Cred cã este mult mai clar textul iniþiatorului ºi aº propune eliminarea sintagmei, deci, din varianta propusã de comisie, propun eliminarea sintagmei ”inclusiv din categoria celor ....Ò, rãmânând partea finalã, ”care se aflã în proprietate publicã sau privatãÒ; deci: ”inclusiv din categoria celor ...Ò, pentru cã textul propus de iniþiator mi se pare mult mai clar, este o enumerare.

Vã mulþumesc.

Comisia, vã rog? Comisia este de acord.

Iniþiatorul, vã rugãm sã vã daþi acordul. Sigur, sunteþi de acord cu textul dumneavoastrã.

Deci, în aceste condiþii, supun textul iniþiatorului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Vã mulþumesc.

Deci articolul este votat.

Fac precizarea cã acordul comisiei se referã la sintagma ”inclusiv din categoria celor ...Ò. Deci, aceastã parte de text, pe care a sesizat-o domnul deputat Nicã, a fost extrasã. În rest, s-a mers pe varianta adoptatã de comisie, pe care dumneavoastrã o aveþi în faþã.

În legãturã cu poziþia 4, care se referã la art. 10, aceastã poziþie, dat fiind cã iniþiatorul ºi-a retras intenþia de a modifica art. 10, nu mai face obiectul discuþiei noastre.

Poziþia nr. 5. Comisia a hotãrât sã se modifice textul propus, astfel sã formeze un nou alineat final la art. 18, ceea ce înseamnã cã o regãsim la poziþia nr. 7.

Poziþia nr. 6, care modificã art. 15. ”Art. 15 se modificãÒ ºi completeazã ”ºi va avea urmãtorul cuprinsÒ ºi urmeazã modificarea Ð varianta comisiei.

Dacã iniþiatorul este de acord?

Dacã sunt opinii în legãturã cu varianta comisiei? Dacã nu, cine este pentru?

Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Cine se abþine? Vã mulþumesc.

Votat modificarea la art. 15, în varianta comisiei.

Poziþia nr. 7, care propune modificarea art. 18. Comentarii?

Domnul Acsinte Gaspar are un comentariu. Vã rog, domnule secretar.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ne gãsim în faþa unei legi de modificare ºi completare a unei legi care a fost adoptatã în 1996 ºi se propune, prin textul de la poziþia 7, sã se adauge la art. 18 un nou alineat.

Vã rog sã observaþi cã acest alineat nu poate sã fie pus în legãturã cu art. 18, întrucât în conþinutul sãu, dacã s-ar accepta în forma aceasta ºi având în vedere cã legea se va republica, este vorba de introducerea unui termen. Se spune: ”în termen de un an de la intrarea în vigoare la prezentei legiÒ. Or, legea a intrat în vigoare în 1996, când a fost adoptatã.

Textul putem sã-l luãm ºi sã-l amenajãm în acelaºi conþinut, însã ca un art. II la prezenta lege, iar art. II care se referã la republicarea Legii nr. 16 sã devinã III. Deci, pãstrând conþinutul, reglementarea propusã ca alineat la art. 18 sã facã obiectul unui articol distinct, art. II, pentru cã legea de modificare va intra în vigoare la publicare, probabil, imediat dupã adoptare ºi de cãtre Senat, astfel încât termenul va curge de la data când ea va fi promulgatã ºi publicatã în Monitorul Oficial, legea modificatoare.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Comisia, vã rog? Da. Domnul deputat Nicã.

La discuþiile generale am atras atenþia cã poate apãrea o contradicþie între aceastã lege ºi legea privind Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor.

În acest text spunem cã se transferã arhivele C.C. al P.C.R. ºi ale P.M.R. la Arhivele Naþionale; în legea privind studiul arhivelor spunem cã se transferã la Consiliul Naþional privind Studierea Arhivelor. ªi vom intra într-o contradicþie între cele douã legi. Va trebui sã hotãrâm: lãsãm ca aceste arhive sã treacã mai întâi prin Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor ºi dupã aceea sã ajungã la Arhivele Naþionale, sau le transferãm la Arhivele Naþionale ºi le vom prelua temporar, din nou, la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor?

Vreau ca iniþiatorul sã mã lãmureascã cum rezolvãm acest transfer.

Iniþiatorul, vã rog.

Foarte simplu. Dosarele fostei Securitãþi nu fac obiectul acestei legi. ªi existã text în acest sens.

Prin urmare, este vorba de arhivele fostului Comitet Central, care n-au nici o legãturã cu legea dosarelor, cu Legea privind accesul la dosarele Securitãþii. N-au nici o legãturã. Aici este vorba de arhivele fostului Comitet Central, termenele sunt foarte largi, nu cum spunea un coleg, nu-i mai spun numele, cã am învãþat cã dupã aceea vine din nou la microfon, ºi nu existã nici un fel de confuzie.

Ba, mai mult, în lege Ð acum mã grãbesc ºi sunt emoþionat, recunosc cã am ºi obosit de azi-dimineaþã Ð se prevede cã dosarele fostei Securitãþi fac obiectul unei legi speciale. Prin urmare, dimpotrivã, se completeazã una cu alta.

Aici este vorba despre acelea despre care v-am spus: ale Comitetului Central. Nu numai astea. Politicã externã; ce legãturã, cu rapoartele ambasadorilor de acum 50 de ani? Am cerut noi? 60 de ani aþi acordat dumneavoastrã cu Securitatea. Este vorba de rapoarte de acum 50-60 de ani ale reprezentanþelor noastre diplomatice, ca sã putem face ºi noi politica externã din istoria noastrã contemporanã. N-au nici o legãturã.

Prin urmare, vã rog sã aprobaþi textul aºa cum este în raport.

Vã mulþumesc, domnule Zoner. Domnul deputat Nicã.

Sunt total nemulþumit de rãspuns, pentru cã nu mã refeream la arhiva care se referã la relaþiile internaþionale. Mã refeream strict la arhiva P.C.R.-ului ºi P.R.M.-ului ºi þin minte foarte clar cã, dacã nu mã înºel, unul din

amendamentele la legea aceea aparþine domnului Zoner, în care am spus cã aceste arhive se transferã la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor.

E drept cã în finalul Legii privind studierea arhivelor avem o reglementare în care spunem cã nici o altã lege nu poate fi mai puternicã decât ea, deci ceea ce noi votãm aici cel puþin pentru o perioadã de 6 ani nu se va putea pune în aplicare. Dar creãm totuºi un conflict ºi eu aº zice sã ne mai aplecãm o datã ºi asupra prevederilor din legea care a fost votatã ºi asupra acestei prevederi.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Þurlea. Vã rog.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Trebuie avutã în vedere urmãtoarea precizare: eu am vãzut, în mare parte, aceastã arhivã a P.C.R.-ului ºi fostului P.R.M.

Ea a fost luatã, însã, la Piteºti. O parte, acum, se aflã la Ministerul Apãrãrii Naþionale, o parte a ajuns deja la Arhivele Centrale. Aceastã arhivã nu cuprinde dosare de oameni. Cuprinde relatãri despre instituþii, despre organizaþii, procesele-verbale ale C.C.-ului. Deci nu intrã sub incidenþa acelei legi a Securitãþii. Deci lãsaþi-le acolo unde au început sã se ducã. Deci jumãtate abia a ajuns la Arhiva Naþionalã Istoricã Centralã. Reprezintã o adevãratã comoarã aceastã arhivã pentru istorici. Lãsaþi-o acolo unde este. Ea, în final, va ajunge în totalitate acolo ºi lumea va avea acces la ea. Dar nu are tangenþã cu legea Securitãþii, nu cuprinde dosare de oameni. Deci nu avem de ce s-o ducem dincolo.

Vã mulþumim, domnule Þurlea. Domnul deputat Badea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este o chestiune de principiu ºi nu cred cã trebuie sã stãruim prea mult asupra ei.

Arhivele fostului Comitet Central trebuie totuºi sã treacã la Arhivele Naþionale, pentru simplul motiv cã greºim ºi din punct de vedere profesional ºi din punct de vedere al respectului pentru propiile noastre arhive, transferându-le Ð fie ºi pe o perioadã aparent mai îndelungatã de timp Ð unei instituþii temporare. Nu face bine din nici un punct de vedere.

Deci pentru cã existã totuºi o instituþie naþionalã abilitatã cu centralizarea fondului de documente al þãrii noastre este logic ca acest fond sã treacã la Arhivele Naþionale, chiar dacã dupã aceea, pentru 4 ani, 6 ani sau cât prevede legea, le transferãm la instituþia abilitatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã sunt ºi alte intervenþii? Da. Poftiþi, domnule Leonãchescu! Vã rog.

De acord cu toþi colegii mei care au propus ca arhiva Comitetului Central al P.C.R. sã treacã în administrarea Arhivelor Naþionale, mai ales cã avem un precedent: fondul Casei Regale este gestionat de aceastã instituþie ºi este gestionat foarte bine.

În al doilea rând, aº dori sã-l rog pe domnul deputat Nicã ºi pe domnul deputat Þurlea sã rectifice. Nu este vorba de arhiva P.R.M.-ului, ci este vorba de arhiva P.M.R.-ului.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim pentru exactitate.

Dacã-mi permiteþi, o sã ajungem ºi noi, cândva, împreunã acolo, în rafturile acelea, rând pe rând.

Da. Asta e dorinþa fiecãruia ºi a fiecãrei organizaþii, sã ajungã în istorie ºi cu bune, ºi cu rele.

Deci, dacã nu mai sunt alte intervenþii, rog comisia sã se pronunþe în legãturã cu remarca fãcutã de domnul Acsinte Gaspar privind determinarea într-un alt fel a termenului decât ”de la intrarea în vigoare a prezentei legiÒ, aºa cum ea a fost fixatã.

Suntem de acord sã aparã un numãr II, cu exact aceeaºi formulare, doar la sfârºit, ”în termen de pânã la 2 ani de la preluare, în condiþiile legiiÒ ºi nu ”prezentei legiÒ; ”în condiþiile legiiÒ.

Deci cu aceste modificãri fãcute atât de domnul Gaspar, pertinent, am înþeles, aprobate de cãtre comisie, cât ºi cu sublinierea comisiei, trebuie sã adoptãm modificarea acestui art. 18, care devine art. II.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Un vot împotrivã.

Cine se abþine?

Da, vã mulþumesc.

Art. 18, care devine art. II, a fost votat.

Trecem în continuare la poziþia 8, ºi anume, modificarea art. 20, în varianta comisiei, aºa cum am convenit cã mergem în continuare.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, cine este pentru varianta comisiei? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Un vot împotrivã.

Cine se abþine?

Vã mulþumesc. În aceste condiþii, modificarea art. 20 a fost votatã.

În continuare, trecem la poziþia nr. 9 din raport, ºi anume modificarea art. 22, în varianta comisiei.

Dacã sunt opinii?

Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine?

Vã mulþumesc. Modificarea art. 22, în varianta comisiei a fost votatã.

Trecem în continuare la poziþia 10, în varianta comisiei: ”Anexa nr. 6 se modificã ºi se înlocuieºte cu anexa din prezenta legeÒ.

Dacã sunt aici intervenþii?

Vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte, este de fapt nu la pct. 10, ci la 11. Dar pct. 10 este o chestiune care trece foarte rapid.

La pct. 11, care se referã la anexa nr. 6, eu aº propune modificarea titlului listei, respectiv o chestiune de aranjament, de topicã, care are legãturã cu conþinutul. Deci, textul iniþial prevede urmãtoarea formulare: ”Lista termenelor dupã care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naþionale, drepturile ºi libertãþile cetãþenilorÒ;, este impropriu sã zicem ”lista termenelorÒ, când, de fapt, în conþinutul listei apar documente ºi termene, ºi eu aº propune sã reformulãm ”Lista documentelor care privesc interesele naþionale, drepturile ºi libertãþile cetãþenilor, precum ºi termenele dupã care pot fi date în cercetareÒ.

- ”...care pot fi date acestuia în cercetareÒ.

Sigur, ”...care pot fi date acestuia în cercetareÒ. Nu este nici o problemã. Dar aºa am putea sã facem o legãturã foarte corectã între titlul ºi conþinutul acestei anexe.

Vã mulþumesc. Vã rog sã prezentaþi amendamentul comisiei.

Iniþiatorul este de acord.

Comisia? De acord.

Vã supun textul comisiei, amendat aºa cum v-a fost prezentat în aceastã intervenþie.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Douã. Vã mulþumesc. Abþineri? Nu sunt.

Text votat, cu amendamentele respective.

Deci am cuprins, cu acest vot, poziþia 10 ºi poziþia 11 pentru anexa propriu-zisã ºi reformularea s-a referit la poziþia 11.

- Poziþia 12, în care comisia propune modificarea textu-

- lui la art. 29.

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, cine este pentru? Vã mulþumim. Împotrivã? Nu sunt.

- Abþineri?

Vã mulþumesc. Text votat.

Vã rog, domnule Þurlea, procedurã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Domniile voastre ºtiþi foarte bine cã, oricâtã bunãvoinþã am avut Ð ºi Parlamentul acesta a avut întotdeauna bunãvoinþã faþã de legile pe care le face Ð, atunci când nu am consultat beneficiarii direcþi ai legilor pe care le-am adoptat, de multe ori am fãcut greºeli.

De aceea, eu v-am spus mai înainte, existã o neconcordanþã clarã între poziþia Direcþiei Generale a Arhivelor Statului din 1994-1995 ºi ceea ce ni se propune acum. În mod normal, ca sã nu facem iar o greºealã ...

Iertaþi-mã, domnule deputat! Nu este o chestiune de procedurã.

Era o chestiune de procedurã. Vã rog sã luaþi ºi avizul Direcþiei Generale a Arhivelor Statului. S-o întrebaþi: este de acord cu acele modificãri din anexele respective?

Domnule Þurlea, în afarã de faptul cã nu este o chestiune, o intervenþie de procedurã Ð ºi v-aº fi rugat sã vã rezumaþi la ceea ce aþi propus ºi promis; fãrã îndoialã, dumneavoastrã puteaþi interveni la dezbaterile generale cu acest punct de vedere Ð, aceastã menþiune aþi mai fãcut-o într-un anume sens ºi vã rog sã înþelegeþi cã aici este o Camerã a Parlamentului României, o Camerã politicã, care decide politic ºi care nu trebuie sã ia avize de la direcþia nu ºtiu care din oricare administraþie ar fi ea. Ea se poate consulta cu aceºti specialiºti, probabil a fãcut-o, probabil au fãcut-o adeseori. Eu vã atrag atenþia, dacã vreþi, cu toate cã reþinem atenþia colegilor ºi poate cã nu e bine s-o facem, în general, specialiºtii aparþinând unei structuri sunt dominaþi de intenþiile ºi, hai sã spunem, o atitudine foarte, foarte conservatoare privind aceastã structurã ºi niciodatã, politic, nu se vor lua decizii de schimbare, de modificare sau de reformare a unor structuri, dacã le întrebãm pe ele în interior. Nu vreau sã fac din asta o tezã. Vã rog sã vã rezumaþi strict numai la problemele ...

Închei, domnule preºedinte. Dumneavoastrã aveþi perfectã dreptate. Noi suntem cei care facem legile ºi avem rãspunderea. Dar nu uitaþi cã legile se reflectã asupra întregii þãri ºi eventualele greºeli nu se reflectã doar asupra noastrã, ci asupra întregii þãri.

Nu uit niciodatã, domnule Þurlea, cum nu uit niciodatã cã întreaga þarã ne-a votat pe aceºtia care suntem aici ºi din cauza asta ne-a trimis, ca sã-i facem legile. ªi va fi totdeauna amendatã atitudinea noastrã, aºa cum se întâmplã ºi astãzi.

Vã mulþumesc pentru intervenþie.

Revenim la poziþia 13. Dacã la poziþia 13, care devine

- III, ca urmare a trecerii art. 18 la II, existã intervenþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc. Votat.

În aceste condiþii, am terminat de votat pe articole modificarea legii ºi-i dau cuvântul iniþiatorului, pentru a face unele completãri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Iniþiatorii doresc sã mulþumeascã membrilor Comisiei pentru apãrare, membrilor Comisiei pentru culturã care au dat aviz ºi doresc sã mulþumeascã grupurilor parlamentare ºi parlamentarilor, având convingerea cã astãzi cu toþii am fãcut ceva util pentru cetãþeni ºi pentru þara pe care o reprezentãm.

Vã mulþumesc.

Da. Mulþumind iniþiatorilor, ca ºi comisiei, de altfel, reprezentatã aici, vã anunþãm cã votul final va fi dat marþi. Am înþeles cã existã o solicitare din partea P.D.S.R. pentru o comunicare, o luãm ca pe o chestiune de procedurã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru cã mi-aþi permis sã iau cuvântul. Vã cer câteva minute de atenþie.

Desigur, problemele pe care noi le discutãm aici în Parlament sunt foarte importante, ca toate cele discutate, însã v-aº solicita atenþia pentru câteva minute, sã ne îndreptãm spre acest domeniu care acum se aflã într-o stare de maximã perturbare, cel al sistemului de învãþãmânt. Vã rog sã reþineþi cã 20% din populaþia þãrii, peste 4 milioane de elevi ºi peste 300 de mii de personal Ð cadre didactice, nu se aflã în procesul didactic.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. cere factorilor guvernamentali sã reia dialogul cu cei care se aflã în grevã ºi sã gãseascã soluþiile ca acest sector sã intre pe fãgaºul normal.

Doamnã deputat, v-am dat cuvântul pentru o chestiune de procedurã, nu pentru o declaraþie politicã. Aceastã cerere a unui grup de deputaþi a fost fãcutã ºi în Biroul permanent, ea s-a dus cãtre primul-ministru. În acelaºi timp, nu suntem la ora declaraþiilor politice ºi vã rog sã vã rezumaþi strict numai la procedurã, pentru cã dacã nu, sunt obligat sã vã opresc cuvântul.

Eu vã mulþumesc, însã am considerat cã este de datoria Parlamentului, ca instituþie responsabilã, sã atragã atenþia asupra unei situaþii care nu este în normalitate. Vã mulþumesc.

Aveþi perfectã dreptate, dar aceastã datorie se face la timpul potrivit ºi conform programului Parlamentului, pe care, din pãcate, prea adesea îl încãlcãm.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Având în vedere cã introducerea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor, stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe trebuia sã fie sprijinit de prezenþa iniþiatorului, iatã, iniþiatorul a venit, dar a venit în timp ce noi dezbãteam celãlalt proiect de lege. În aceste condiþii, dânsul, sigur, a asistat la dezbaterea noastrã ºi mi-a comunicat cã programul, de care nu rãspunde dumnealui, îl obligã sã ne pãrãseascã peste un sfert de orã.

Cred cã, în aceste condiþii, repet, nu putem continua, pentru cã nu putem discuta un sfert de orã acest subiect.

Vã dau cuvântul imediat, domnule preºedinte, dacã aveþi altã opinie, ºi probabil cã va trebui sã reportãm acest proiect de lege pentru mâine dimineaþã, pentru cã acum nu se poate.

Vã rog, domnule preºedinte, poate dumneavoastrã ne scoateþi din impas.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aºa este, trebuie sã plece. Pentru un sfert de orã sã atacãm numai actul pentru prima discuþie, primele douã minute, ca sã fie începutã discuþia, peste un sfertã de orã pleacã, ºi începem mâine din nou. Ca sã fie abordat acest document. Vã rog frumos sã fiþi de acord cu asta. Numai 10 minute, un sfert de orã.

Mi se atrage atenþia din partea secretariatului, ceea ce este corect, cã este în procedurã de urgenþã ºi, în aceste...

Numai pe procedurã, domnule Zoner, numai pe procedurã ºi, vã rog, nu mai mult de 2 minute.

## Domnule preºedinte,

Numai pe procedurã. Deci în cadrul unei ordonanþe de urgenþã se discutã doar amendamentele, dacã au fost fãcute. Eu am. Dar dacã domnul secretar de stat pleacã sau discutãm 10 minute ºi mâine uitãm ce am discutat sau o luãm de la început, eu zic cã mâine, în liniºte, cu

calm, se poate discuta întreaga ordonanþã. Ce importanþã mai au 10 minute, cã între timp au mai trecut 5, de când s-a comunicat cã pleacã dupã un sfert de orã.

## Vã mulþumesc, domnule Zoner.

Ne aflãm în procedurã de urgenþã, trecem exact pe text. Nu vom uita, cu siguranþã, domnule deputat, ce am discutat, pentru cã, din fericire, s-a inventat ºi stenograma. Deci, în aceste condiþii, trec direct la rugãmintea ca, pentru aceastã procedurã, comisia sesizatã în fond sã ne propunã timpii.

5 ore.

Procedurã, domnule deputat Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., sã verificaþi cvorumul.

Rog secretarii de ºedinþã, verificaþi cvorumul.

Stimaþi colegi, vã informez cã cvorumul de lucru de astãzi este de 155 ºi ne aflãm sub covurmul de lucru. În aceste condiþii, insist sã îi invite în salã.

Rog, din nou, liderii grupurilor parlamentare, insist, mãcar ale celor care doresc ca dezbaterea acestei legi sã înceapã, sã îi invite pe colegi în salã...

Stimaþi colegi, având în vedere sfertul de orã pe care ni l-a propus Ministerul Justiþiei, ca ºi faptul cã nu sesizez o creºtere substanþialã a cvorumului, distanþa este mare, în lipsã de cvorum suspend ºedinþa. Vã aºtept mâine dimineaþã, la ora 8,30, când se va relua ºedinþa, cu acest punct de pe ordinea de zi. Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 15,50._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 9/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei