Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Începem ºedinþa plenului Senatului din ziua de 22 februarie, ºedinþã condusã de subsemnatul, vicepreºedinte Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, asistat de domnii secretari, senator Mihai Ungheanu ºi senator Paul Pãcuraru.

Vã anunþ cã din totalul de 140 senatori ºi-au anunþat prezenþa 90 de senatori, 3 sunt la Guvern, 7 în delegaþii, deci sunt în total 10 senatori absenþi motivat. Cvorumul de ºedinþã este de 71. Un senator este bolnav.

Ca un prim punct, trecem la aprobarea ordinii de zi. Aþi primit în casetele dumneavoastrã ordinea de zi pentru 22 februarie.

Dacã sunt observaþii?

Vã rog, domnul senator Bãdulescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã propun o micã inversare în ordinea de zi, respectiv punctele 9, 12, 13 ºi 14 sã treacã în aceastã ordine începând cu poziþia a 2-a, întrucât reprezentanþii Ministerului Industriei ºi Comerþului, cei doi secretari de stat, sunt deja aici ºi putem discuta operativ aceste proiecte de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii? Poftiþi, domnule senator.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am rugãmintea ca proiectul de lege de la poziþia 39 sã-l discutaþi într-o ordine de zi convenabilã, mã gândesc, dacã se poate, chiar pe prima poziþie, întrucât domnul preºedinte al Academiei Române, academicianul Eugen Simion, are o altã activitate începând cu ora 10,00. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Alte intervenþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord ca în ordinea de zi sã facem schimbarea propusã de domnii senatori, sã începem cu Academia Românã ºi dupã aceea sã continuãm cu Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Dacã sunteþi pentru, votaþi cu da, dacã nu, nu.

Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori.

Pe tabela electronicã apar 58 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã rog, domnilor senatori, sã încercaþi sã votaþi încã o datã.

Trebuie sã facem puþin antrenament pânã când intrãm

în...

Vã rog, încã o datã vot. Sunt 90 de senatori prezenþi. Vã mulþumesc.

Cu 71 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, ordinea de zi a fost aprobatã cu modificãrile care au fost propuse.

Trebuie sã mai votãm programul de lucru. Programul de lucru pentru astãzi este între ora 9,00 Ñ din pãcate a ºi trecut ora 9,00 Ñ ºi pânã la ora 13,00.

Vã rog sã fiþi de acord cu acest program pentru astãzi.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, programul a fost aprobat. Mulþumesc.

Trecem la ordinea de zi pentru astãzi. Primul punct: ”Probleme organizatoriceÒ.

În cadrul acestor probleme organizatorice, aveþi în casete, aþi primit programul pentru sãptãmâna viitoare. Dacã aveþi observaþii asupra acestui program?

Nefiind, vã rog sã votaþi programul pentru sãptãmâna viitoare.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi. Vã rog, votul.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a aprobat programul pentru sãptãmâna viitoare.

Tot la probleme organizatorice, avem un proiect de hotãrâre...

Dacã dintre chestori este prezentÉ? Nu.

Citesc eu o notã de fundamentare pentru hotãrârea de astãzi:

”Notã de fundamentare.

În vederea exercitãrii în bune condiþii a mandatului de parlamentar, Biroul permanent al Senatului a hotãrât ca toþi senatorii sã fie dotaþi cu telefoane mobile. În timpul dezbaterilor din plenul Senatului s-a constatat, însã, cã utilizarea telefoanelor mobile de cãtre senatori, cât ºi apelurile acestora perturbã buna desfãºurare a lucrãrilor. De asemenea, dezbaterile sunt deranjate ºi de folosirea telefoanelor mobile de cãtre invitaþi, ziariºti ºi de alte persoane care au acces în sala ”OmniaÒ astfel cã preºedintele de ºedinþã este obligat în repetate rânduri sã facã apel la posesorii unor astfel de aparate telefonice sã pãrãseascã sala plenului pentru timpul convorbirilor telefonice.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., doamna senator ªelaru Rodica, doamna senator Sporea Elena ºi domnul senator Bucur Dionisie.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar Partidul România Mare, douã locuri.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pe domnii senatori Lupoi Mihail ºi Mãrgineanu ªtefan Gheorghe.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., un loc.

Grupul parlamentar P.D. propune pe doamna senator Simona Marinescu.

Grupul parlamentar U.D.M.R., tot un loc.

Pãi P.N.L.? Iertaþi-mã!

Nu, nu avem aici.

Grupul parlamentar U.D.M.R., un loc. Eu am primit conform algoritmului ºi citesc aºa.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator NŽmeth Csaba.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votaþi compunerea comisiei de mediere. Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi.

S-a aprobat cu 75 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susþinere a bibliotecilor din învãþãmânt. Grupul parlamentar P.D.S.R., 4 locuri.

Domnii senatori Pruteanu George, Oliviu Gherman, doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta ºi domnul senator Hoha Gheorghe.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., un loc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pe domnul senator Ungheanu Mihai.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., un loc.

Grupul parlamentar P.D. propune pe domnul senator Filipaº Avram.

Grupul parlamentar P.N.L., un loc.

Domnul senator Otiman Pãun-Ion.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votãm componenþa comisiei.

Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a votat componenþa comisiei.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei pãrþi din datoria Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. cãtre stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în Republica Moldova.

Grupul parlamentar P.D.S.R., 3 locuri.

Domnii senatori Novolan Traian, Dan Mircea Popescu ºi Bãdulescu Doru-Laurian.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã locuri.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pe domnii senatori Acatrinei Gheorghe ºi Horga Vasile.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., un loc.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Grupul parlamentar U.D.M.R., un loc.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votãm componenþa comisiei. Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi. Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a votat comisia.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercialã ”RomanÒ Ñ S.A. Braºov.

Grupul parlamentar P.D.S.R., 3 locuri.

Domnule preºedinte,

Vreau mai întâi sã atrag atenþia cã aceste douã chestiuni privind constituirea comisiilor de mediere la ultimele proiecte de lege, noi nu le aveam programate pentru astãzi.

Eu vã cer scuze în numele staff-ului. La mine au apãrut în mapã.

Nu erau. Eu n-am primit la grup solicitarea din partea Biroului permanent ºi constituim comisia pe picior.

De regulã, noi elaborãm ºi trimitem pentru mediere senatorii cei mai avizaþi pe problemele pe care... Nu am spus cã acum nu sunt avizaþi, dar întâmplarea face ca cei avizaþi sã fie acum aici ºi sã-i putem numi.

Domnul senator,

Noi vã mulþumim ºi o sã atrag atenþia secretariatului general ca sã ajungã...

Am dori ca pe viitor...

Absolut, aveþi dreptate.

Tot senatori avizaþi în domeniu, ca sã nu se înþeleagã altceva; domnii senatori Bãdulescu Doru-Laurian, Popescu Mircea ºi Dinu Marin.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã locuri. Tot aºa, pe picior, cã acum n-avem ce face. Vã rog sã faceþi douã propuneri.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Noi am primit în cutie. Mã mir cã P.D.S.R.-ul nu le-a primit.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pe domnii senatori Belu Ioan ºi Iorga Nicolae Marian.

Mulþumesc frumos. Grupul parlamentar P.D., un loc.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

La comisia anterioarã Grupul parlamentar P.D. nu avea membru în comisie?

Nu. Este pe baza unui algoritm...

Pentru comisia propusã, îl propunem pe domnul senator Hanganu Romeo.

Vã rog, n-am înþeles.

Domnul senator Hanganu Romeo.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Acesta-i algoritmul.

Domnul senator Pusk‡s Valentin.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votãm componenþa comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a votat comisia de mediere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol.

Grupul parlamentar P.D.S.R., 3 locuri.

Domnul senator Panã Aurel.

Grupul parlamentar P.N.L., un loc.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Domnul senator Flutur. Vã mulþumesc.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votãm componenþa comisiei de mediere.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a votat componenþa comisiei.

ªi, ultima comisie, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã, apãrutã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47 din 1998 privind constituirea ºi utilizarea Fodului special al aviaþiei civile.

P.D.S.R., 3 locuri.

Domnule preºedinte,

Pentru eficienþã, aceiaºi senatori, domnii Crãciun Avram, Rahãu Dan Nicolae ºi Toma Constantin.

Mulþumesc.

P.R.M., douã locuri.

Domnii senatori Bîciu Constantin ºi Bunduc Gheorghe.

Mulþumesc.

P.N.L., un loc.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

U.D.M.R., un loc.

Domnii senatori Crãciun Avram, Rahãu Dan ºi Toma Constantin.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã locuri.

Propunem pe domnii senatori Codreanu Dumitriu ºi Pãtru Nicolae.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., un loc.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã votaþi componenþa comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 96 de voturi pentru ºi o abþinere, s-a votat ºi aceastã comisie de mediere.

Vã mulþumesc pentru rãbdarea pe care aþi manifestat-o ºi acum, sã trecem la proiectele de lege, aºa cum s-au votat de cãtre plenul Senatului.

Începem cu poziþia 39 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127 din 2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate academice în cadrul Academiei Române.

Din partea comisieiÉ

ªi din partea Academiei RomâneÉ

Vã rog sã ocupaþi loc la pupitru.

Domnul preºedinte al Academiei Române, domnul Eugen Simion, vã rog.

Deci rog iniþiatorul sã îºi expunã în mod succint susþinerea.

## **Domnul Eugen Simion Ñ** _preºedinte al Academiei Române_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba de o lege, de un proiect de lege privitor la dreptul Academiei Române de a organiza doctoratul. Acest drept a existat, sã spunem, aproape dintotdeauna, dar, la un moment dat, cu vreo doi ani în urmã, în ultima zi a Parlamentului, în ultima orã, în ultimele minute, când s-a fãcut nu ºtiu ce modificare în Legea învãþãmântului, cineva a avut ideea de a ºterge numele Academiei Române dintre organizatorii de doctorat din aceastã þarã.

Nu ºtiu dacã trebuie sã fac o pledoarie, în sensul cã este un drept al Academiei Române. Nu este numai un drept, dar Academia Românã oferã un cadru bun pentru a organiza acest doctorat. Avem 67 de institute ºi centre de cercetare, avem câteva institute de performanþã, recunoscute ca atare de Comunitatea Europeanã. Din cele 4, recunoscute în România, douã sunt în Academia Românã. Avem o tradiþie în domeniul umanistic, dar ºi în domeniul ”ºtiinþelor tariÒ, cum se numesc astãzi, adicã în biologie, în chimie ºi în alte discipline, matematicã; de asemenea, un institut performant, recunoscut ºi el ca atare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din partea Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond pentru a dezbate ºi aviza proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate academice în cadrul Academiei Române.

Menþionãm faptul cã s-au primit avize favorabile de la Comisia noastrã pentru buget, finanþe ºi bãnci, deci comisia Senatului, ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, luând în discuþie proiectul acestei legi, îl avizeazã favorabil ºi îl supune plenului Senatului spre dezbatere, cu amendamentele cuprinse în anexã.

Menþionãm, de asemenea, cã legea are un caracter ordinar.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Întreb iniþiatorul dacã este de acord cu amendamentele formulate de comisie.

Suntem de acord. De altfel, am ºi participat, împreunã cu doamna ministru Ecaterina Andronescu, la redactarea acestor amendamente.

## Bine. Vã mulþumesc.

Deci, conform regulamentului, supun discuþiei ºi aprobãrii Senatului raportul, cu modificãrile aduse.

La dezbateri generale, poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În proiectul de lege care se supune atenþiei noastre se îndeplinesc, în favoarea Academiei Române ºi, pe bunã dreptate, se realizeazã acest lucru, douã evenimente, aº spune: dreptul pe care Academia Românã îl avea ºi, aºa cum domnul preºedinte al Academiei, domnul profesor Eugen Simion, a arãtat, a fost înlãturat acum doi ani, ºi anume, dreptul Academiei de a avea doctoranzi, atât Academia ca atare, cât ºi institutele Academiei. Lucrul acesta este nu numai un drept al Academiei, dar este o chestiune care intrã în componenþa prestigiului nostru naþional, al þãrii noastre. Nu mi-am putut da seama nici o clipã cum s-a putut întâmpla ca Academiei Române sã i se ia dreptul de a conduce doctorate.

În sfârºit, acest drept este redat Academiei noastre, prin acest proiect de lege. Bineînþeles, vã propunem sã fiþi de acord cu el.

În plus, însã, în acest proiect de lege Academia Românã a mai obþinut ceva ºi este bine ca sã subliniem acest lucru. Prin institutele sale, bineînþeles, cele selectate de cãtre prezidiul Academiei, Academia Românã a obþinut dreptul de a organiza studii postuniversitare. Este ºi acesta un eveniment foarte bun pentru învãþãmântul nostru, pentru cultura ºi civilizaþia noastrã, în general. Bineînþeles, cã, în realizarea acestei dimensiuni a activitãþii Academiei Române, Academia se sprijinã pe forþa existentã în institutele pe care le va selecta pentru ca sã organizeze cursuri postuniversitare. Dar se va mai întâmpla încã ceva: prestigiul de care Academia noastrã se bucurã se va prelungi în activitatea acestor institute selectate, ajutându-le _a fortiori_ sã îºi realizeze mai bine aceastã activitate de organizare a studiilor postuniversitare.

Vã propunem ... am participat la ºedinþa Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare, din care fac parte, ºi în unanimitate, s-a propus ca în Senat sã se aprobe acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Sigur, susþinem acest proiect, suntem de acord cu el pentru cã þine de firescul lucrurilor ca Academia Românã sã aibã în competenþele sale ºi organizarea doctoratului.

Îmi amintesc omisiunea, eliminarea din cuprinsul Legii învãþãmântului a acestei competenþe a Academiei Române; s-a produs în unele circumstanþe de grabã, sã zic.

Ceea ce doresc eu sã subliniez, în particular: aceastã lege vine sã întregeascã Legea învãþãmântului. Cum bine cunoscut este, Legea învãþãmântului este lege organicã, prin urmare, ºi aceastã lege, care vine sã o completeze sau sã o modifice ºi sã o reîntregeascã, este tot lege organicã, nu lege din categoria legilor ordinare.

Deci vã rog sã o reþineþi ca atare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori.

## Stimaþi oaspeþi,

În ºedinþa comunã care a avut loc în Camerele reunite, atunci când s-a discutat aceastã problemã, am accentuat necesitatea includerii Academiei Române printre instituþiile care acordã doctorat. Rãspunsul care mi-a fost dat de reprezentantul Ministerului Educaþiei Naþionale a fost stupefiant: ”Activitatea de doctorat este o activitate de învãþãmântÒ. S-a spus textual. Vã rog sã revedeþi stenograma. Mi s-a pãrut, chiar de la sine, cã acest rãspuns aratã neînþelegerea semnificaþiei doctoratului.

Desigur, aºa cum a spus distinsul senator Predescu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota acest proiect de lege, cu observaþia cã el nu face decât jumãtate drumul, deoarece, pe lângã institutele Academiei Române, existã institute naþionale. Nu toate, dar unele au forþa profesionalã ºi ºtiinþificã corespunzãtoare pentru a li se acorda ºi lor acest drept de conducere. Dar, pentru cã nu putem condiþiona rezolvarea unei jumãtãþi de problemã de rezolvarea problemei întregi, evident, voi susþine cu cãldurã acordarea acestui drept firesc Academiei Române de a organiza doctorat.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## Mulþumesc domnule preºedinte.

Pentru toate cele arãtate pânã acum ºi aº spune, ºi pentru motive de bun-simþ politic, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota acest proiect.

Vã mulþumesc. Domnul senator Buzatu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu reprezint chiar unul dintre cele 67 de institute despre care ne-a vorbit preºedintele Academiei Române, domnul Eugen Simion.

Aº vrea sã solicit, dacã se poate, ca susþinând acest proiect de lege, chiar sã se specifice Ñ mã întreb dacã nu este prea târziu Ñ ca niciodatã sã nu se mai revinã în ceea ce priveºte Academia Românã, în aceastã privinþã. Azi are dreptul, mâine nu are dreptul. Pentru cã trebuie sã recunoaºtem o situaþie: în istoria ºtiinþei ºi culturii româneºti, Academia Românã ne-a dat cel mai longeviv guvern. În curând va avea 135 de ani. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

ªi sã sperãm cã niciodatã Legislativul din România nu o sã revinã asupra acestei hotãrâri.

Domnul senator Constantinescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este o dreaptã, meritatã ºi necesarã, reparaþie care se aduce prestigiului celui mai înalt for ºtiinþific românesc, Academia Românã, prin acest proiect de lege. Cred cã a fost doar o eroare suspendarea acestui drept, pe durata a aproape doi ani, ºi îmi exprim aceeaºi speranþã cã nu se va mai repeta niciodatã acest lucru. Academia Românã dispune de cel mai înalt corp de specialiºti, cu cea mai înaltã pregãtire, de condiþii materiale, de biblioteci, de fond documentar de cea mai bunã calitate, de cea mai înaltã calitate. ªi, sigur, toate acestea constituie o garanþie pentru calitatea pregãtirii doctoranzilor în sistemul institutelor Academiei Române. Sunt convins cã toþi colegii vor susþine acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul senator Gãucan.

Este în firescul lucrurilor ca Academia Românã sã se ocupe de acest doctorat, deºi este un drept pe care l-a avut întotdeauna. Dar eu aº vrea sã mai subliniez un câºtig ºi o gândire a Academiei Române, în sensul pregãtirii postuniversitare. Eu am lucrat 17 ani în învãþãmântul postuniversitar, învãþãmânt care a fost, la fel, demolat, fãrã sã se vadã perspectivele pregãtirii superioare a cadrelor, indiferent din ce zonã.

Acest proiect de lege care, de data aceasta, cuprinde ºi învãþãmântul postuniversitar, care dã o greutate celor care se pregãtesc într-un sistem academic, este unul dintre lucrurile extraordinare care au fost realizate ºi propuse nouã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Aþi constatat cã am dat voie la toatã lumea sã îºi exprime pãrerea la dezbateri generale, cu toate cã regulamentul prevede numai câte un reprezentant din partea grupurilor. Dar, având în vedere importanþa acestui proiect de lege, am dat voie ca oricare dintre colegii noºtri senatori sã îºi exprime pãrerea.

- ªi acum, daþi-mi voie sã trecem la discutarea raportului. La titlul ordonanþei este un text propus de comisie. Dacã aveþi observaþii?

- Dacã nu, vã rog sã votaþi textul propus de comisie. Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi.

- Cu 101 de voturi pentru, în unanimitate, titlul ordo-

- nanþei a fost aprobat.

- La art. 1 comisia are un amendament. Dacã aveþi observaþii? Iniþiatorul, dacã este de acord? Am întrebat, de fapt, ca sã nu mai repet.

Da, suntem de acord.

Deci, atunci, îi rog pe colegii senatori sã votãm textul propus de comisie.

Vã rog sã votaþi. Vã rog.

- Cu 101 de voturi pentru, un vot împotrivã, s-a votat

- ºi art. 1.

Art. 2.

Se propune eliminarea de cãtre comisie.

Dacã aveþi observaþii? Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã votaþi eliminarea art. 2.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a votat art. 2.

Art. 3, în reformularea comisiei.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi. Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã, s-a votat art. 3.

Art. 4, în reformularea comisiei.

Dacã aveþi observaþii? Dacã nu aveþi, vã rog sã votaþi art. 4.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 97 de voturi pentru, în unanimitate, s-a votat art. 4.

Art. 5, în reformularea comisiei.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a votat art. 5.

Art. 6, în reformularea comisiei.

Dacã aveþi observaþii?

Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori.

Cu 92 de voturi pentru, o abþinere, s-a votat art. 6. Art. 7, în reformularea comisiei.

Aveþi observaþii? Nu.

Vã rog sã votaþi.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, în unanimitate, s-a votat art. 7.

Nefiind alte amendamente, vã rog sã votaþi raportul comisiei.

Vã rog sã votãm raportul comisiei. Votul dumneavoastrã, vã rog.

Raportul comisiei a fost votat cu 102 voturi pentru, în unanimitate.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 102 voturi pentru, în unanimitate, s-a votat proiec-

- tul de lege.

- Doamnelor ºi domnilor senatori,

- Cred cã am votat o lege importantã, care va ajuta

Domnule preºedinte,

Vã rog sã îmi permiteþi sã vã mulþumesc dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor senatori. Într-adevãr, aþi votat o lege importantã ºi Academia Românã este foarte satisfãcutã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

A mai fost o cerere la punctul 3, cu adopþia copilului. Deci nu am votat la început, dar vã rog sã fiþi de acord ca sã trecem ºi la acest proiect de lege, pentru cã, tot aºa, trebuie sã plece reprezentantul Guvernului.

Aºadar, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12 din 2001 pentru înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

Vã rog, iniþiatorul ºi Comisia juridicã.

**Domnul Petru ªerban Mihãilescu Ñ** _ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Mihãilescu, sunt ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

În legãturã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, vreau sã fac câteva precizãri. Nu aº mai reveni la ceea ce scrie în raportul elaborat de Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului României.

Problema aceasta a protecþiei copilului este unul din marile necazuri pe care le avem la ora actualã, ca sã mã exprim direct, legat de relaþia cu Comunitatea Europeanã.

Au existat pe parcursul anilor 1998Ñ1999 mai multe rapoarte de evaluare, care au fost necorespunzãtoare pentru þara noastrã ºi s-au cerut insistent, atât prin prezenþa raportorilor, cât ºi prin prezenþa unor membri ai Parlamentului European, inclusiv la Comisia Europeanã, s-au cerut permanent schimbãri esenþiale în aceastã chestiune.

Despre ce este vorba?

În primul rând, este vorba de instituirea unei autoritãþi unice la nivelul þãrii care sã rãspundã de aceastã problemã; 2) aceastã autoritate sã respecte principiile Convenþiilor de la Copenhaga ºi celelalte principii ale reglementãrilor europene ºi 3) sã permitã mai uºor accesul fondurilor comunitare care Ñ atât prin programele Comunitãþii Europene, cât ºi printr-un numãr însemnat de organizaþii neguvernamentale Ñ sã permitã accesul acestor fonduri pentru ridicarea nivelului de îngrijire a copiilor. Datoritã reglementãrilor europene aceastã chestiune nu este suficientã dacã nu este ajutatã de respectarea primului drept al copilului aflat în dificultate, ºi anume, dreptul la o familie. Aceastã familie poate sã fie o familie naturalã care, dacã nu are posibilitãþi de întreþinere, trebuie ajutatã de cãtre stat, sau o familie substitutivã, o familie care sã îl preia în îngrijire.

Vã mulþumesc ºi eu. Comisia.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia juridicã, examinând proiectul de lege privind aceastã ordonanþã, cu unanimitate de voturi, a hotãrât raport de admitere a proiectului cu amendament de redactare, unul singur, pe care îl voi prezenta, ºi vã solicitã sã dezbatem ºi sã adoptãm acest proiect de lege.

Dupã 1990, au intervenit numeroase modificãri privitor la reglementarea situaþiei juridice a copiilor, pe categoriile de interese ºi de dificultate în care aceºtia se pot afla.

Numeroase texte modificatoare au survenit pentru a gãsi modalitatea cea mai corespunzãtoare a reglementãrii adopþiei interne ºi internaþionale. Trebuie sã recunoaºtem cã nu toate acestea au realizat scopul preconizat, pentru cã, aºa cum bine ºtiþi, legea este aplicatã de oameni, chiar dacã ei sunt organizaþi în structuri de stat sau de sprijin a operei de stat.

Ordonanþa adoptatã de Guvern, dupã cum v-aþi putut da seama din cuprinsul ei, reprezintã o reglementare completã privind aceastã autoritate naþionalã, cu structurile ei teritoriale, raporturile dintre acestea, competenþele, organizarea-funcþionarea, organele de control, inclusiv salarizarea ºi atribuþiile pe categorii a întregului personal.

În raport, comisia a prezentat considerentele pentru care a adoptat raportul de admitere ºi daþi-mi voie sã mã refer doar la ele, fãrã sã le mai prezint. Doresc sã subliniez cã reglementarea, repetând chiar ideea cã reglementarea este completã, motiv pentru care, pentru a vã lãsa posibilitatea sã completaþi expunerea mea, mã mai refer doar la amendamentul de redactare.

La art. 4 ordonanþa prevede atribuþii; organizarea ºi funcþionarea autoritãþiiÉ se aprobã prin hotãrârea Guvernului. Redactarea este greºitã. Atribuþiile sunt stabilite prin lege, prin aceastã lege, de cãtre ordonanþã, care devine lege. Amendamentul nostru este: ”organizarea ºi funcþionarea autoritãþii se aprobã prin hotãrâre de cãtre GuvernÒ ºi cred cã reprezentantul Guvernului este de acord cu acest amendament. De altfel Ñ am vãzut zilele acestea Ñ a ºi apãrut hotãrârea de guvern privind organizarea ºi funcþionarea acestei autoritãþi, dacã reþin eu bine, ºi care, observând-o, am constatat cã este în deplinã concordanþã cu reglementarea din ordonanþa pe care o confirmãm lege astãzi, prin votul Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc ºi eu.

La dezbateri generale? Nu, mulþumesc. Trecem la raportul comisiei.

Raportul comisiei are un singur amendament, aºa cum s-a enunþat, la art. 4.

În legãturã cu acest text, dacã aveþi observaþii? Dacã nu,

De acord.

## Vã mulþumesc.

Atunci, vã rog sã votaþi textul propus de comisie. Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori.

Cu 94 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere, s-a votat amendamentul comisiei. Nefiind alte amendamente, supun aprobãrii Senatului raportul comisiei.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei în întregime. Cu 94 de voturi pentru, 4 împotrivã, o abþinere, s-a votat raportul.

Vã rog sã votãm textul legii cu menþiunea cã este o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege. Cu 91 de voturi pentru, 6 împotrivã, nici o abþinere, s-a votat ºi aceastã lege.

Vã mulþumesc. Mulþumesc ºi iniþiatorului ºi comisiei.

ªi noi vã mulþumim.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Deci urmeazã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000.

Vã rog, iniþiatorul ºi comisia sã-ºi ocupe locurile. Da, vã rog, iniþiatorul. Deci, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 privind modificarea Legii nr. 21 din 1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

Spuneþi punctul de pe ordinea de zi.

Punctul 9, da. Pare-se cã a intervenit o diferenþiere între cele douã liste, de aceea punctul 9 este aici, în fine.

Vã rog, domnul secretar sã clarificaþi cu dânºii, care suntÉ, pânã terminãm acest proiect de lege.

Iniþiatorul, vã rog, vã prezentaþi pentru stenogramã ºi sã expuneþi susþinerea.

## **Domnul Ion Melinescu Ñ** _preºedintele Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor_ **:**

Sunt preºedintele Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor ºi mã numesc Melinescu Ion.

Potrivit prevederilor Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, salarizarea personalului oficiului se efectueazã avându-se în vedere salarizarea personalului din autoritãþile judecãtoreºti. Modificãrile aduse de Ordonanþa Guvernului nr. 83/2000 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti au condus la imposibilitatea aplicãrii acestor dispoziþii în cazul particular al Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor. Mai exact, dacã s-ar fi aplicat întocmai Ordonanþa Guvernului nr. 83, ar fi dus la situaþia în care unii dintre salariaþii oficiului ar fi depãºit salariul preºedintelui oficiului, iar altã categorie de specialiºti ar fi fost salarizaþi având în vedere Legea Ñ bugetarã Ñ nr. 154.

Pentru corelarea nivelului salariului în cadrul oficiului ºi, în acelaºi timp, pentru asigurarea unor funcþii specifice oficiului, prin prezenta Ordonanþã nr. 237/2000, s-a propus un nomenclator de funcþii specifice, stabilindu-se un nivel de salarizare în concordanþã cu salarizarea organelor autoritãþii judecãtoreºti, respectiv, s-a propus funcþia de analist financiar ºi asistent analist financiar, avându-se în vedere nivelul studiilor, pentru unii studii superioare, pentru alþii studii medii.

De asemenea, avându-se în vedere experienþa practicã dobânditã în cadrul Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, precum ºi modul de organizare a unor instituþii strãine, cu funcþii asemãnãtoare, se propune, la art. 19, renunþarea la posibilitatea înfiinþãrii unor structuri teritoriale ale oficiului, degrevându-se astfel bugetul statului de cheltuielile aferente. Aceste modificãri propuse prin ordonanþã nu influenþeazã în nici un fel bugetul alocat oficiului ºi suntem convinºi cã va duce la o mai bunã activitate desfãºuratã în cadrul Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, motiv pentru care vã rog sã avizaþi favorabil aceastã ordonanþã.

Da, vã mulþumesc. ComisiaÉ

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã a adoptat raport de admitere a proiectului de lege, fãrã amendamente, ºi a avut în vedere cã aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor are douã obiective: 1) stabilirea salarizãrii corelativ cu sistemul de salarizare din Justiþie ºi 2) renunþarea la structurile teritoriale. Þinând seamã de obiectivele de reglementare ale ordonanþei, de considerentele expuse în raport, solicitãm Senatului sã dezbatã, sã adopte proiectul de lege fãrã amendamente. Precizãm cã aceastã reglementare face parte din categoria legilor organice, deoarece completeazã, modificã o lege organicã.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri? Poftiþi, domnul senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Pentru cã este o instituþie nouã ºi acum înfiinþatã, rog iniþiatorul sã ne spunã câteva cuvinte despre structura de personal, numãrul de persoane ºi în ce mãsurã modificarea actualã are repercusiuni bugetare.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Deci, vã rog sãÉ

Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor a fost înfiinþat în urma adoptãrii Legii nr. 21/1999 ºi a luat practic fiinþã în a doua parte a anului 1999. Iniþial, aparatul central a avut o structurã de 120 de posturi, din care au fost ocupate pânã în prezent 45, inclusiv funcþiile de conducere, ºi pentru structuri teritoriale erau prevãzute 140 de posturi. Noi, prin aceastã ordonanþã propunem desfiinþarea, renunþarea la structurile teritoriale, pentru cã ar duce la o dublare a activitãþii ºi o îngreunare a verificãrii circuitelor financiare. Prin proiectul de buget pe anul 2001, oficiul va avea o structurã de 84 de posturi.

Vã mulþumesc.

Domnule senator, sunteþi mulþumit?

Da.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Alte intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, atunciÉ Nefiind amendamente,

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul legii, cu menþiunea cã este lege organicã. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori.

Proiectul de lege a fost votat cu 72 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi o abþinere.

Mulþumesc iniþiatorului ºi comisiei.

Trecem la setul de legi al Ministerului Industriei Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2001 pentru modificarea Legii nr. 95/1993.

Vã rog, iniþiatorul.

Este punctul 11 din ordinea de zi. Iniþiatorul ºi comisia.

Da, iniþiatorul.

## **Domnul Pompiliu Budulan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

În perioada care a trecut de la aprobarea Legii nr. 95/1993 privind continuitatea participãrii României la construirea Combinatului minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi Rog Ñ Ucraina, ºi asigurarea resurselor de finanþare necesare au intervenit o serie de schimbãri pe plan intern ºi extern cu consecinþe asupra aplicãrii prevederilor acestei legi. Pentru aceasta, Ministerul Industriei ºi Resurselor va monitoriza în totalitate activitatea ºi va fi ordonator de credite, atât pentru livrãrile de utilaje, cât ºi pentru activitatea societãþilor comerciale de construcþii. În acelaºi timp, în relaþia cu partenerul strãin va fi un singur minister ºi are calitatea de beneficiar, practic, prin ministrul industriilor, care existã.

Pentru aceasta v-aº ruga sã aprobaþi aceastã formã a ordonanþei.

Vã mulþumesc. Comisia?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3/2001, Ministerul Industriei ºi Resurselor preia întreaga activitate de monitorizare ºi coordonare a lucrãrilor de la Krivoi Rog, acesta având ºi calitatea de unic beneficiar. Aceasta este, în esenþã, ceea ce vã supunem atenþiei prin actul normativ de astãzi.

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege fãrã modificãri, în forma prezentatã de Guvern.

Menþionez cã existã avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar legea, prin natura dispoziþiilor sale, se încadreazã în categoria legilor ordinare. De asemenea, Comisia economicã considerã cã problema de fond, dincolo de acest act normativ, este continuarea sau nu a participãrii României la construirea Combinatului minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi Rog Ñ Ucraina ºi reco-

mandã Guvernului sã analizeze oportunitatea continuãrii investiþiei, ºi sã ia o decizie fermã la nivel guvernamental, dincolo de acest act normativ.

Vã mulþumesc. La dezbateri generale? Domnul senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea are în vedere doar sã sublinieze faptul cã ordonanþa o susþinem având în vedere cã este doar o problemã de responsabilitate ºi de transfer a responsabilitãþii asupra acestui obiectiv important de investiþii. În ceea ce priveºte fondul problemei Ñ aºa cum spunea ºi domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu Ñ dacã se va continua sau nu aceastã investiþie, sigur cã ea este un subiect aparte, pentru cã ne gãsim în faþa ultimului mastodont al CAER-ului. România pânã acum a investit aici 876 de milioane de dolari, nu a obþinut în urma acestei investiþii decâtÉ nici mãcar un pahar de apã mineralã, decât cã este o investiþie fãrã sfârºit. Pânã acum, toatã investiþia a consumat aproape douã miliarde de dolari, ºansele de finalizare ale investiþiei sunt aproape nule, având în vedere faptul cã partea ucraineanã, în momentul de faþã, nu are realizat portofoliul sãu de investiþii sau din portofoliul sãu de investiþii decât aproximativ 40%.

Lucrãrile sunt sistate de câþiva ani, deci, practic, de doi ani nu se asigurã decât alocaþii bugetare pentru A.R.C.O.M. ºi pentru A.R.C.I.F., pentru antreprenori, pentru pazã ºi supraveghere, pentru cã se devalizeazã tot: poduri, cãi ferate, stâlpi, secþii, ateliere ºi aºa mai departe. Deci legat de fond, într-adevãr, este o discuþie aparte în care Guvernul este invitat sã-ºi prezinte poziþia. Probabil cã vom gãsi primul reflex al Guvernului cu ocazia prezentãrii proiectului de buget pe anul în curs. Vã mulþumesc.

Alte intervenþii, dacã aveþi? Daþi-mi voie sã exprim ºi eu punctul de vedere al Grupului parlamentar U.D.M.R. Distins Senat,

Problema Krivoi Rog a fost analizatã de foarte multe ori în Senat, în cadrul Executivului, împreunã, ºi aºa mai departe. Preluarea responsabilitãþii prin prezenta ordonanþã de urgenþã este un lucru bine venit. Dar aºa cum s-a spus ºi de cãtre comisie, ºi de cãtre colegul meu Paul Pãcuraru trebuie fãcutã o analizã foarte aprofundatã a modului în care ne vom comporta faþã de Krivoi Rog în viitor. Am date, sunt surse documentate, prin care se dovedeºte cã ceilalþi parteneri, nu numai Ucraina, care nu mai continuã ºi nu mai pune bani, dar ceilalþi parteneri din CAER ºi-au recuperat, deja, o mare parte din investiþiile fãcute, pentru cã au solicitat gaze, þiþei, minereuri de fier de la Ucraina. ªi-au recuperat Ungaria, Cehia, Slovacia este în curs de recuperare, ºi numai noi am rãmas acolo cu suma care a fost amintitã aici Ñ peste 800 de milioane de dolari Ñ, ºi trebuie neapãrat sã vedem care va fi politica noului Executiv ºi a Parlamentului în problema Krivoi Rog, dacã vom încerca ºi noi sã recuperãm investiþiile efectuate pânã acum sau dacã mai investim ºi mai departe ºi, eventual, dacã din aceste investiþii, în urmãtorii 50Ñ100 de ani, vom recupera ceea ce s-a investit. Deci aceastã mare responsabilitate revine, în primul rând, Executivului, dar ºi Parlamentului ºi cred cã conlucrarea ar fi din acest punct de vedere beneficã.

Vã mulþumesc.

Dacã nu sunt alte intervenþii la dezbateri generale, atunci trecem la raport. Raportul nu are nici un amendament, deci vã rog sã votaþi raportul comisiei, fãrã amendamente.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, 4 contra, o abþinere, s-a votat raportul. Vã rog sã votaþi proiectul de lege, cu menþiunea cã este o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere, s-a votat proiectul de lege.

Mulþumesc iniþiatorilor.

Urmeazã nr. 14 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81 din 1999 pentru susþinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societãþii Comerciale ”TractorulÒ Braºov.

## Domnule preºedinte, Stimaþi senatori,

Studiul de restructurare a industriei construcþiilor de maºini prevede, printre altele, cã Societatea ”TractorulÒ Ñ Braºov este principalul producãtor de tractoare ºi piese de schimb destinate exportului, în prezent, în proporþie de circa 90%. În aceste condiþii este necesarã acordarea unui credit în valoare de 50 de miliarde de lei, cu garanþia Fondului Proprietãþii de Stat, care sã asigure continuarea programului de restructurare ºi modernizare a societãþii, concomitent cu relansarea producþiei de tractoare. Propunem ca acest credit sã fie acordat de o bancã comercialã, pe o perioadã de 5 ani, un an de graþie, conform contractului ce va fi negociat cu aceastã bancã cu care s-a ºi fãcutÉ, rambursarea a început din anul 1999.

Faþã de cele prezentate mai sus, vã rog sã votaþi, dacã sunteþi de acord, sã votaþi aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului.

Vã mulþumesc. Comisia?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã a luat în discuþie acest proiect, menþionez cã existã avizul Consiliului Legislativ. Prin natura dispoziþiilor sale proiectul se încadreazã în categoria legilor ordinare. Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor cu urmãtoarea modificare, ºi anume, pe tot parcursul legii, expresia ”Fondul Proprietãþii de StatÒ sã fie înlocuitã cu denumirea actualã a acestei instituþii, respectiv Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La dezbateri generale, dacã aveþi intervenþii? Poftiþi, domnule senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Tot pentru o informare generalã, practic, Guvernul a fost în situaþia de a susþine financiar o serie întreagã de societãþi comerciale aflate în dificultate. Acest credit acordat de F.P.S. face parte dintr-o serie de patru credite, care au fost acordate la mari societãþi comerciale aflate în dificultate: SIDEX, ROMAN, TRACTORUL ºi, dacã nu mã înºel, COMTIM. Singurul comentariu pe care pot sã-l fac este cã deja lucrul este consumat, adicã societãþile au beneficiat de acest credit. Practic, nu avem altceva de fãcut decât sã aprobãm aceastã ordonanþã cu observaþia, totuºi, cã dincolo de toate formele de subvenþii directe sau indirecte, de sprijin sau de credit, aceste societãþi ºiau continuat dificultãþile financiare, fiind ºi pentru actualul Guvern una din problemele, din ”nucile tariÒ, din problemele foarte dificile de rezolvat, motiv pentru care, probabil cã singura soluþie este, totuºi, gãsirea unei modalitãþi de restructurare, privatizare, ca sã se elimine, totuºi, aceastã permanentã problemã a formelor de susþinere de cãtre stat.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Alte intervenþii dacã sunt? Mulþumesc.

Trecem la raportul comisiei. Raportul comisiei propune o singurã modificare la denumirea Fondului Proprietãþii de Stat, respectiv Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Dacã aveþi observaþii? Nu.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã modificare, vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi.

Amendamentul votat cu 80 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.

Vã rog sã votaþi raportul, în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost votat cu 80 de voturi pentru, 6 împotrivã, nici o abþinere.

Vã rog sã votaþi acum proiectul de lege, cu menþiunea cã este o lege ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, 5 împotrivã, proiectul de lege a fost votat.

Urmeazã nr. 15 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC.

Vã rog, iniþiatorul.

În anul 1992 Guvernul României a contractat de la Guvernul Statelor Unite ale Americii un credit comercial, în produse de bumbac fibrã, în valoare de 10 milioane dolari pentru sprijinirea producþiei româneºti de articole textile din bumbac. Acest împrumut a fost acordat pe o perioadã de 30 de ani, cu 5 ani perioadã de graþie, ºi cu o dobândã egalã cu 2% pentru perioada de graþie ºi cu 3% în continuare.

Pentru partenerul american, Guvernul României este þinut dator pentru achitarea la scadenþã a dobânzilor ºi a ratelor de capital aferente. Datoritã neonorãrii lor, Guvernul României nu mai poate beneficia de noi credite de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege anexat, în vederea aprobãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind rambursarea ratelor de capital pentru cotã-parte din creditul acordat de Guvernul Statelor Unite ale Americii, în baza programului CCC Ñ Legea publicã nr. 480/1992 ºi achitarea dobânzii ºi a altor costuri externe aferente acestei pãrþi, pe care-l susþinem Parlamentului spre aprobare.

Vã mulþumesc. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat prin adresa L nr. 386/29 noiembrie 2000. Menþionând cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, comisia noastrã propune plenului Senatului pentru dezbatere ºi aprobare prezentul proiect de lege, fãrã amendamente.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Raportul nu are amendamente, atunci vã rog sã votaþi raportul comisiei.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi o abþinere, s-a votat raportul comisiei.

Proiectul de lege, cu menþiunea cã este o lege ordinarã, vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori. Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost votat.

Vã mulþumesc.

Trecem laÉ

## **Doamna Rodica Dimitriu Ñ** _director în Ministerul_

## _Industriei ºi Resurselor_ **:**

15, dacã sunteþi amabil.

Da, 15. Vã rog sãÉ 16.

17, întâi 17 ºi apoi 16.

Vã rog acum sã hotãrâm ce facem, cã altfel ne încurcãm. Deci am terminatÉ, doamnã dragã, am terminat punctul 15; tot Ministerul Industriei ºi Resurselor este la punctul 16, nu?

La 16 ºi 17.

Vã rog, vã rog, punctul 16, da. Deci, vã rog, punctul 16 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2000.

Iniþiatorul, vã rog.

## **Domnul Iulian Iancu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

Bunã ziua, domnule preºedinte! Bunã ziua, doamnelor ºi domnilor senatori! Mã numesc Iulian Iancu, sunt secretar de stat la Ministerul Industriei ºi Resurselor pe probleme deÉ

Puþin mai tare, vã rog.

Épe probleme de energie, petrol, gaze ºi aº vrea sã susþin în faþa dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2000 privind restituirea sumelor reþinute cu titlu de penalizare de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi pentru blocul energetic nr. 2 la Centrala termoelectricã de 2 x 330 MW Ñ Pucheng Ñ Republica Chinezã.

În baza protocolului încheiat între Guvernele României ºi Republicii Populare Chineze la data de 16 mai 1978 privind rambursarea de cãtre România a datoriei rezultate din creditele fãrã dobândã acordate de Republica Popularã Chinezã în anii 1970 privind livrãri de instalaþii complexe, s-a încheiat contractul de export, semnat la Beijing la 15 mai 1987 pentru Centrala termoelectricã 2 x 330 MW Pucheng, contract care a intrat în vigoare la data de 18 octombrie 1988. Livrãrile pentru blocul energetic nr. 2 de la Pucheng au avut loc în perioada 17 octombrie 1992 Ñ 14 octombrie 1997, data ultimei livrãri, conform programului sus-menþionat, ºi care a fost notificatã partenerului chinez. Se precizeazã cã al doilea grup de la Centrala termoelectricã Pucheng a fost dat în exploatare în aprilie 1998; menþionãm cã partenerul chinez nu a formulat pretenþii privind nerealizarea parametrilor garantaþi. Furnizorii principali de echipamente, furnizorii interni, care au ºi cele mai mari sume reþinute Ñ Societãþile ”VulcanÒ Bucureºti, ”LarometÒ, ”ConefÒ Ñ au greutãþi financiare mari pe anul în curs, prin urmare, faþã de cele prezentate mai sus, vã rugãm sã aprobaþi prezenta ordonanþã de urgenþã privind restituirea sumelor reþinute cu titlu de penalizãri de 2%.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci cu scrisoarea L 360/29 noiembrie 2000 a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. Precizãm cã proiectul are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, a primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi de la Comisia pentru politicã externã. Comisia noastrã propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.

Vã mulþumesc. La dezbateri generale? Nu.

Raportul comisiei este fãrã amendamente, deci vã rog sã exprimaþi votul asupra raportului comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de lege, cu menþiunea cã este lege ordinarã, vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost votat. Mulþumesc.

Punctul 17É proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/2000. Vã rog, iniþiatorul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi senatori,

Ministerul Industriei ºi Resurselor, în calitate de coordonator al activitãþii de comerþ exterior, are proiecte prioritare în cadrul programelor de restructurare ºi retehnologizare a companiilor, societãþilor naþionale, societãþilor comerciale, privind modernizarea unor capacitãþi de producþie, în cooperare cu partenerii externi. Pentru realizarea acestor investiþii au fost elaborate studii de fezabilitate, au fost organizate licitaþii internaþionale ºi s-au perfectat aranjamente oficiale externe care asigurã finanþarea furniturilor achiziþionate cu credite externe garantate de stat, prin Ministerul Finanþelor.

Aceste scutiri nu s-au putut obþine din cauza unor constrângeri bugetare conducând, în prezent, la amânarea efectuãrii investiþiilor, la ieºirea utilajelor din garanþia acordatã de importatori ºi, nu în ultimul rând, la plata de cãtre Ministerul Finanþelor, în calitate de garant, a ratelor de rambursare ºi a dobânzilor aferente creditelor externe contractate.

Ca urmare, se impune promovarea unui act normativ care sã sprijine importurile finanþate prin credite externe garantate de stat în vederea evitãrii repetãrii unor astfel de situaþii de neîndeplinire a obligaþiilor externe asumate de beneficiari.

Faþã de cele prezentate mai sus, în temeiul art.114 alin. (4) din Constituþia României, s-a elaborat prezentul proiect de ordonanþã de urgenþã cu care, dacã sunteþi de acord, vã rog sã-l avizaþi.

Vã mulþumesc. Comisia buget-finanþe.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci cu scrisoarea L 365/29 noiembrie 2000 a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat. Comisia a analizat problema suprataxelor vamale al cãror regim a fost instituit cu caracter temporar, pânã la 31 decembrie 2000, ºi a propus eliminarea acestei noþiuni din textul proiectului de lege.

De asemenea, a fost analizat ºi amendamentul Comisiei economice transmis în conþinutul avizului nr. 12/157/13 februarie 2001 ºi a hotãrât cã nu este necesar sã se facã precizarea respectivã, deoarece titularii importurilor sunt ºi titulari ai garanþiei acordate de stat.

În aplicarea ordonanþei au fost trimise douã ordine comune pentru Compania Naþionalã ROMARM Ñ S.A., sucursala Târgoviºte, respectiv filiala Cugir, iar facilitãþile

reprezentând taxe ºi suprataxe vamale TVA sunt în sumã de 6,8 milioane mãrci ºi 861 de mii de dolari.

La dezbaterile comisiei au participat reprezentanþii Ministerului Finanþelor ºi ai Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Comisia a hotãrât promovarea acestui proiect de lege în scopul sprijinirii importurilor finanþate prin credite externe garantate de stat, pentru a evita situaþiile de neîndeplinire a obligaþiilor externe asumate de beneficiari, cât ºi datoritã efectelor rezultate din aplicarea ordonanþei, beneficiarii actuali fiind viitori furnizori de venituri la bugetul statului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezentul proiect de ordonanþã, astfel cã, în conformitate cu dispoziþiile art. 72 ºi 74 din É, sau precizãm cã, în conformitate cu art. 72 ºi 74 din Constituþie, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare. Comisia noastrã propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevãzute în anexã.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva?

Dacã nu, trecem la dezbaterea amendamentelor din raportul comisiei.

Prin amendament se referã la titlul ordonanþei. Întreb pe iniþiator dacã este de acord?

Da, suntem de acord.

Da, sunt de acord.

Dacã aveþi intervenþii? Nu.

Atunci vã rog sã votaþi amendamentul comisiei la titlul ordonanþei.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru ºi 5 voturi împotrivã s-a votat primul amendament.

Amendamentul urmãtor se referã la alin. 1 al art. 1. Iniþiatorul, dacã este de acord?

Da, este.

Mulþumesc. Dacã aveþi observaþii?

Dacã nu, vã rog sã votaþi ºi acest amendament. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, s-a votat amendamentul de la alin. 1 al titlului 1.

Un alt amendament este la art. 2.

Dacã iniþiatorul este de acord?

Da, de acord.

Vã mulþumesc.

Dacã aveþi observaþii? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul comisiei. Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi. Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã s-a votat art. 2. Se introduce un nou articol, art. 3. Dacã iniþiatorul este de acord?

Nu.Apreciem cã, având în vedere cã deja este în derulare am ruga ºi vã supunem atenþiei sã rãmânã în forma redactatã, întrucât deja el este în aplicare de 3 luni ºi aceste norme ar veni sã creeze oarecare discrepanþã faþã de cei care au beneficiat de aceste prevederi.

Deci iniþiatorul nu este de acord cu amendamentul comisiei.

Comisia îºi menþineÉ?

Propunerea de introducere a unui articol 3 a venit urmare a solicitãrii Ministerului Finanþelor Publice care, din derularea contractelor, a simþit nevoia unor norme de aplicare, astfel cã noi ne menþinem punctul de vedere ºi nu credem cã niºte norme care opereazã pentru viitor ar putea sã deranjeze niºte operaþiuni închise. Deci mãcar de aici încolo sã fie norme clare de aplicare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã aveþi intervenþii, doamnelor ºi domnilor senatori? Da, poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mã numesc Ioan Cristolovean, am lucrat în industria de apãrare 30 de ani ºi cunosc foarte bine aceastã problemã ºi susþin punctul de vedere al Ministerului Industriilor.

Deci, eliminareaÉ

Da, eliminarea acestui articol.

Alte intervenþii dacã sunt?

Dacã-mi permiteþi, pot sã mai spun un cuvânt?

Poftiþi?

Pot sã mai spun un cuvânt?

Poftiþi.

Vã mulþumesc.

Împreunã cu Ministerul Finanþelor s-a creat proiectul ordinului comun pe care-l prevede art. 2 care spune cã, împreunã cu Ministerul Finanþelor, Ministerul Industriilor întocmeºte lista cu privire la importurile care se fac ºi care precizeazã, în condiþiile acestea, condiþiile, practic, atât ale creditului extern cât ºi ale fiecãrui utilaj, respectiv valoarea pe el. Deci nu ºtiu de ce altceva am putea sã explicitãm.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Existã propunerea comisiei de a introduce un nou articol care se referã la un termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Guvernul, la propunerea Ministerului Finanþelor Publice, va aproba normele de aplicare. Existã o propunere de eliminare Ñ iniþiatorul nu a fost de acord cu acest amendament Ñ ºi, conform regulamentului, propunerea de eliminare trebuie votatã în primul rând. Deci, dacã votaþi cu da, înseamnã cã eliminãm acest text, dacã nu, înseamnã cã textul se menþine.

Deci

Propun sã votãm acum raportul în întregime, cu eliminarea fãcutã prin votul dumneavoastrã.

Cine este de acord, cu da, cine nu este de acord, cu

nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost votat cu 68 de voturi pentru, 14 împotrivã.

Votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, aceasta fiind o lege ordinarã.

Vã rog, votul. Proiectul a fost votat cu 74 de voturi pentru, 12 împotrivã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi reprezentanþilor Ministerului Industriei ºi Resurselor, ºi colegilor de la cele douã comisii.

Acum trecem la ordinea de zi, punctul 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2000 pentru modificarea alin. 1 al art. 103 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992.

Iniþiatorul ºi Comisia juridicã.

Rog iniþiatorul sã vã prezentaþi ºi sã expuneþi.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Sunt Alexe Costache Ivanov, secretar de stat la Ministerul Justiþiei, pentru cei care nu mã cunosc.

Potrivit art. 103 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pensia de serviciu a magistraþilor se calculeazã astfel: magistraþii cu o vechime de cel puþin 25 de ani în magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bazã, sporul pentru vechimea de muncã ºi sporul de stabilitate în magistraturã, avute la data pensionãrii.

Pentru fiecare an care depãºeºte vechimea în magistraturã prevãzutã la alin. 2 se adaugã la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fãrã a se putea depãºi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionãrii.

Partea din pensia de serviciu care depãºeºte nivelul pensiei din sistemul asigurãrilor sociale de stat se suportã din bugetul de stat.

Principiile care guverneazã modul de calcul al pensiilor sunt însã prevãzute de Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat ºi asistenþã socialã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, comisia, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al acestei Ordonanþe nr. 113/2000 este corelarea între prevederile Legii de organizare judecãtoreascã, art. 103 privind pensiile magistraþilor, ºi prevederile Legii nr. 3/1977, modificatã prin Legea nr. 49/1992.

Expunerea de motive ºi considerentele determinante au fost prezentate.

Comisia a adoptat raport de admitere a proiectului de lege ºi vã solicitã dezbaterea ºi adoptarea acesteia fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Facem precizarea, pentru cã se referã la o lege organicã, deci la modificarea ºi completarea unor texte din cuprinsul acesteia, acest proiect de lege are acelaºi caracter.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, doamna Simona Marinescu. Doamna senator, poftiþi!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Aº vrea sã fac unele precizãri care au lipsit din prezentarea fãcutã de cãtre iniþiator ºi, de asemenea, din prezentarea comisiei.

Potrivit Legii de organizare judecãtoreascã, Legea nr. 92/1992, cu toate modificãrile ulterioare, magistraþii au dreptul la o pensie de serviciu care reprezintã 80% din ultimul salariu la care se adaugã douã sporuri. Acest lucru a funcþionat în România ani de-a rândul, de la Legea nr. 92/1992 pânã în anul 1997, când în interiorul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale au fost emise niºte precizãri prin care pensiile magistraþilor nu se mai calculau potrivit acestei legi, ci potrivit Legii nr. 3/1977 care, pe lângã salariul de bazã brut, adaugã toate sporurile cu caracter permanent. Repet, deºi magistraþii aveau o lege specialã, printr-o notã internã din minister, din 1997 pensiile lor au început sã se calculeze potrivit Legii nr. 3/1977.

Aceastã eroare a fãcut ca mulþi magistraþi sã primeascã pensii cu 3, 4, 7 milioane mai mari, fãrã ca

aceºtia sã aibã vreo vinã. A fost o decizie a ministerului care era, evident, ilegalã. Curtea de Conturi a semnalat aceastã situaþie ºi a stabilit debite în sarcina magistraþilor cãrora li se stabiliserã pensiile dupã 1997, potrivit acestei note.

În anul 2000, pentru a corecta aceastã situaþie, a fost promovatã ordonanþa despre care vorbim, ordonanþã care modificã toatã procedura de stabilire a pensiilor magistraþilor ºi o introduce pe cea prevãzutã de Legea nr. 3/1977, ºi care are un ultim articol asupra cãruia am sã vã rog sã reflectãm, ºi anume: ”Pensiile de serviciu ale magistraþilor, calculate pânã la data prezentei ordonanþe de urgenþã pe baza drepturilor prevãzute de Legea nr. 3/1977, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se considerã bine calculateÒ.

Deci, iacãtã, aceastã ordonanþã face o calificare cu privire la drepturi stabilite anterior intrãrii ei în vigoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Vreau sã reamintesc o situaþie care s-a petrecut în anul trecut, atunci când am votat Legea pensiilor pentru asigurãrile de stat. Þineþi minte, aceastã lege a fost votatã cu exceptarea acestor prevederi la care fãcea referire ºi doamna senator Marinescu.

Deci vreau sã spun cã acest lucru era introdus în listã, în lista de la sfârºit, la dispoziþii finale ºi tranzitorii. Printr-o intervenþie a Curþii Supreme de Justiþie întreaga includere în normalitate, spun a pensiei magistraþilor, a fost deturnatã ºi Curtea Constituþionalã sesizatã, dupã cum þineþi minte, a cerut modificarea ºi renunþarea la acea abrogare a prevederii din Legea din 1977, dacã þin bine minte. La Senat, prevederea Curþii Constituþionale a fost respinsã, la Camera Deputaþilor nu a fost respinsã, cu un numãr suficient de voturi, ºi iatã cã acum mergem în continuare, escaladãm.

Vreau sã vã spun, cu riscul de a fi, evident, nepopular, voi vota împotrivã, ca sã fie clar de ce, pentru cã în clipa în care funcþioneazã în sistemul unui stat de drept ºi se acordã toate drepturile cuvenite magistraþilor Ñ las la o parte ceea ce s-a votat în aceastã privinþã Ñ, în momentul în care se face pensionarea, nu mai existã nici mãcar justificarea moralã pentru aceastã poziþie.

Deci eu voi vota împotrivã fãrã ca prin aceasta sã implic poziþia Grupului P.D.S.R. Aceasta într-o atitudine de consecvenþã faþã de atitudinea pe care am avut-o ºi anul trecut, atunci când Curtea Constituþionalã, cu gentileþe, a aprobat demersul Curþii Supreme de Justiþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Eckstein.

Prezentul proiect de lege este un proiect de lege tehnic care, practic, face o corelare a legii speciale cu legea generalã. Aici obiecþiunile domnului senator Gherman sunt, cred, de naturã principialã, în mare parte, ºi cred cã, totuºi, statutul funcþiei de magistrat este unul special. Eu nu sunt magistrat, dar sunt din breaslã, fiind jurist, ºi cam ºtiu ce efect are aceastã muncã plinã de rãspundere, de stres asupra unei persoane care exercitã ca pe o carierã ºi din moment ce magistraþii au un statut consfinþit, începând cu Constituþia ºi cu celelalte legi în vigoare, cred cã nu putem sã primim aceastã obiecþiune. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, doamna senator Norica.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se pare cã în continuare opþiunea pentru politici de protecþie socialã este o opþiune pentru politici de privilegiere a anumitor categorii socioprofesionale.

Ne amintim cu toþii cã minerii se considerau mai muncitori decât alþii, cã existã diverse categorii profesionale care-ºi acordã o importanþã deosebitã a muncii. Din punctul meu de vedere toate categoriile profesionale trebuie tratate dupã aceleaºi principii; principiul, de altfel, constituþional al egalitãþii între cetãþeni ºi al egalitãþii de tratament.

Aceastã lege este, adevãrat, o lege tehnicã care vine sã acopere o inadvertenþã fãcutã de Ministerul Muncii, o interpretare ilegalã a textelor în 1997. Ne aflãm în prezenþa unui articol final care se referã la aplicarea principiilor prevãzute în Legea nr. 3/1977 ºi care considerã cã acele pensii sunt bine calculate. Deci valideazã, prin lege, o ilegalitate care s-a comis în timp, la un anumit moment.

Mã întreb ºi vã întreb ºi pe dumneavoastrã dacã este posibil sã ratificãm un proiect de lege care retroactiveazã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt intervenþii?

Eu aº dori sã spun câteva cuvinte.

Da, vã rog.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Explicaþiile date de doamna senator Marinescu, începând cu enunþarea acelei greºeli, sã-i zicem greºealã, dar de fapt era o încãlcare a legii, ºtie toatã lumea cã a avut drept efect stabilirea ºi plãtirea unor pensii cu mult peste 100% faþã de baza de pensii. Aºa se explicã acea dispoziþie din finalul ordonanþei cã ”pensiile calculate ºi achitate pânã la aceastã datã sunt bine calculateÒ. Aceasta pentru cã se face aplicaþiunea acelui principiu al drepturilor câºtigate. Nu e vorba de o retroactivizare a legii, aici sãvârºiþi o eroare juridicã, pentru cã altfel ar fi însemnat ca toate pensiile, toate sumele încasate drept pensii, pe o bazã nelegalã, aºa cum fuseserã

calculate, sã fie restituite, ºi nu s-a acceptat, nu s-a plecat de la ideea de a se restitui diferenþele.

Acum, cu explicaþiile date se demonstreazã încã o datã necesitatea acceptãrii celor douã obiective ale acestei ordonanþe.

Obiecþiunea domnului senator Gherman este de principiu, pãi, de principiu, referindu-se la modul cum se stabilesc pensiile pentru magistraþi, ºi dânsul considerã, ne dãm seama, cã este vorba de o privilegiere sau de o discriminare.

Vã rog sã nu faceþi greºeala de a considera discriminare sau privilegiere diferenþele dintre categoriile profesionale, categoriile de muncã ºi drepturile cuvenite acestora, ºi sã acceptaþi ideea exactã cã discriminarea este în cadrul aceleiaºi categorii, iar nu între categorii, pentru cã atunci cãdem în cealaltã, inadmisibilã, tezã, a egalizãrii.

Prin urmare, sã lãsãm lucrurile aºa cum sunt ºi, de aceea, vã rog, domnilor senatori, din partea comisiei, sã acceptaþi reglementarea datã de ordonanþã ºi sã fiþi de acord cu proiectul de lege aºa cum l-a prezentat comisia.

Vã mulþumesc.

Vã rog frumos, la dezbateri generale fiecare grup parlamentar are dreptul sã-ºi exprime pãrerea printr-un senator sau senatoare. Nu intrãm în discutarea textului la dezbateri generale. Deci nu vã supãraþi, nu pot sã dau de douã ori cuvântul aceleiaºi persoane la dezbateri generale, pentru cã asta este deja dezbaterea textului. Când ajungem la dezbaterea raportului, da. Deci, vã rog, cei care aþi luat cuvântul la dezbateri generale sã nu-l mai solicitaþi pentru cã nu este regulamentar.

Altcineva, dacã mai este?

Vã rog, poftiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Susþin întru totul punctul de vedere al domnului senator Predescu ºi aº ruga sã se aibã în vedere ceea ce dumnealui a spus, cã nu este vorba de o diferenþiere, cã este vorba de o modalitate, stabilitã de lege, de calcul a pensiei, care nu poate sã-i fie imputabilã beneficiarului pensiei.

Pe de altã parte, nu existã temei legal, nu existã nici principial posibilitatea sã stabilim restituirea unei asemenea diferenþe care ar fi gânditã cã existã dupã o lege care ar fi fost mai bunã decât aceea care este.

De aceea, principial, amendamentul sau poziþia exprimatã de domnul senator Gherman poate sã fie reþinutã, dar pe textul de lege propus acum, pentru considerentul cã nu poate fi vorba de o discriminare, aºa cum s-a spus de cãtre domnul Predescu, în cadrul aceleiaºi categorii, ci doar între categorii diferite, susþin ºi eu, ºi propun, onoraþilor colegi, sã aprobe textul aºa cum a fost propus.

Mulþumesc, domnule senator Bindea.

La dezbateri generale dacã mai sunt intervenþii? Nu. Vã mulþumesc.

Trecem atunci la discutarea raportului.

Raportul nu a adus nici un amendament textului. Deci vom vota raportul. Cei care nu sunt de acord cu raportul vor vota, bineînþeles, contra, cei care sunt de acord vor vota pentru. Vã rog sã votãm raportul Comisiei juridice.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 51 de voturi împotrivã, 35 de voturi pentru ºi 5 abþineri, raportul a fost respins.

Vã mulþumesc.

Respingerea raportului înseamnã cã legea a fost respinsã.

Puneþi ºi legea la vot.

Sã pun ºi legea la vot, bine, vã mulþumesc. Deci sã pun la vot ºi textul legii.

Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi pe textul legii.

Cu 48 de voturi împotrivã, 42 de voturi pentru ºi o abþinere, legea nu a fost aprobatã.

Era foarte interesant dacã se aproba legea. Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct, punctul 6, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/1999.

ªi e interesant ce reglementare a rãmas în vigoare.

O listã, vã rugãm.

Vã rog, daþi listã pentru grupurile parlamentare.

O observaþie, domnule preºedinte, a cãzut legea, dar e interesant ce reglementare legalã a rãmas în vigoare.

Asta este foarte interesant, dar acum nu putem discuta. Discuþiile astea o sã le facem în alt cadru, acum sã trecem la punctul 6 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/1999 pentru aprobarea participãrii Ministerului Justiþiei ca membru permanent la Conferinþa europeanã permanentã de probaþiune.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi proiectul.

## **Doamna Cristina Luzescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte,

Sunt Cristina Luzescu, secretar de stat în Ministerul Justiþiei.

Da, poftiþi.

În cadrul reformei justiþiei penale Ministerul Justiþiei a acordat ºi acordã o atenþie deosebitã introducerii în Codul penal a sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare, precum ºi înfiinþãrii serviciilor de probaþiune, ca instituþii specializate, care sã asigure aplicarea justã ºi eficientã a acestor sancþiuni ºi mãsuri.

Reformarea sistemului sancþiunilor penale ºi eficientizarea procesului aplicãrii acestora are la bazã recomandãrile Comitetului miniºtrilor, ai Consiliului Europei ºi regulile europene referitoare la aplicarea sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare privind personalul însãrcinat cu aplicarea sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare.

Reunind Ministerele de Justiþie, alte instituþii ºi organizaþii publice ºi private din 20 de þãri europene, Conferinþa europeanã permanentã de probaþiune este o asociaþie privatã care promoveazã cooperarea internaþionalã în domeniul sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare, în special, prin schimb de experienþã ºi informaþie, strângerea ºi rãspândirea informaþiei referitoare la legislaþie, jurisprudenþã ºi practica de asistenþã socialã în justiþia din þãrile europene, identificarea soluþiilor la problemele comune, suportul ºi contribuþia la cercetarea ºtiinþificã în domeniul sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 487/1998, pentru modificarea ºi completarea hotãrârii care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea Ministerului Justiþiei, a fost înfiinþat Serviciul de probaþiune prin intermediul cãruia Ministerul Justiþiei conduce, îndrumã ºi verificã activitatea privind executarea sancþiunilor penale neprivative de libertate. Acest compartiment coordoneazã în prezent activitatea a 5 centre-pilot de probaþiune care au fost create în vederea pregãtirii intrãrii în vigoare a proiectului de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune.

Participarea Ministerului Justiþiei, ca membru permanent, la Conferinþa europeanã permanentã de probaþiune oferã posibililtatea de a beneficia de asistenþã ºi expertizã în dezvoltarea sistemului justiþiei penale, aceastã conferinþã având statut de observator la Consiliul Europei ºi putând demonstra cã protecþia societãþii este mai bine asiguratã prin reintegrarea socialã a infractorilor condamnaþi sã-ºi execute pedepsele în libertate.

Vã mulþumesc. Comisia juridicã?

Da.

Domnule preºedinte,

Este vorba de aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/1999 pentru a se aproba participarea Ministerului Justiþiei ca membru permanent la Conferinþa europeanã permanentã de probaþiune. Aceasta este o organizaþie privatã. În structurile mecanismelor Comunitãþii Europene sunt ºi astfel de organisme.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 487/1998 s-a aprobat constituirea organismului corespunzãtor în þara noastrã ºi ordonanþa are drept obiect ca Ministerul Justiþiei sã devinã membru permanent al acestei asociaþii private europene din domeniul justiþiei. Dupã cum aþi reþinut, are ca obiect de activitate a supraveghea executarea pedepselor neprivative de libertate, structuri, mecanisme în aceastã privinþã, apreciindu-se cã acest act este de naturã sã influenþeze conduita în societate a oamenilor ºi sã previnã, în bunã mãsurã, fenomenul infracþional.

Nu cunoaºtem însã în ce mãsurã activitatea acestei asociaþii private a produs efecte pozitive în C.E. în vreunul din state. Deocamdatã, în activitatea din structurile existente în þara noastrã, vine sã completeze Ñ vine cu caracter complementar Ñ ºi vom vedea dacã are vreo eficienþã pozitivã în aceastã activitate.

Ca toate mãsurile, care sunt apreciate ca progres ºi implicare a societãþii civile în actele de aducere la îndeplinire a hotãrârilor judecãtoreºti ºi de prevenire a faptelor antisociale, susþinem aceastã mãsurã ºi, repet, vom vedea mãsura în care efectele ei sunt benefice pentru justiþie în România. Deocamdatã, sperãm sã beneficiem de sprijin în privinþa organizãrii ºi susþinerii instituirii acestor structuri, ca urmare a devenirii Ministerului Justiþiei din România membru permanent al acelei Conferinþe europene permanente de probaþiune.

Sperãm ca acestea sã fie cât mai repede avantaje pentru þara noastrã ºi efectele lor, aºa cum sunt ºi aºa cum se înþelege cã ar putea decurge din textele ordonanþei. Motiv pentru care, asigurându-vã cã am examinat cu toatã atenþia aceastã reglementare ºi pentru motivele adãugate la raportul scris, vã propunem sã dezbatem ºi sã acceptãm proiectul de lege la aceastã ordonanþã. Nu am formulat amendamente la acesta.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã orice mãsurã privind participarea instituþiilor noastre în vederea integrãrii în structurile europene, publice sau private, ne apropie de intenþiile noastre majore, acelea de a fi prezenþi întotdeauna în dezbaterile acestei mari familii a Europei, cu atât mai mult cu cât Ministerul Justiþiei sunt sigur cã va avea o reprezentare corespunzãtoare în aceastã activitate, încât susþinem ºi vom vota acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Alte intervenþii? Nu sunt.

Trecem la discutarea raportului. Raportul nu are amendamente. Trecem la votarea lui.

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi raportul Comisiei juridice.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, cu menþiunea cã este lege ordinarã.

Proiect votat cu 85 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul urmãtor pe ordinea de zi, punctul 7 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999.

Iniþiatorul? Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Romania, ca parte la Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului ºi la protocoalele adiþionale la acestea, ratificate prin Legea nr. 30/1994 ºi, respectiv, Legea nr. 79/1995, a recunoscut jurisdicþia obligatorie a Curþii Europene a Drepturilor Omului pentru fapte care pot constitui încãlcãri ale drepturilor consacrate ºi garantate de Convenþie.

Obiectul prezentei ordonanþe îl reprezintã crearea cadrului normativ privind reprezentarea intereselor statului român la Consiliul Europei în procedurile jurisdicþionale, în procedurile de rezolvare pe cale amiabilã, în procedurile de aviz consultativ ºi în celelalte proceduri în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, precum ºi în procedurile execuþionale din faþa Comitetului miniºtrilor.

În elaborarea prezentei reglementãri s-au avut în vedere atât reglementãrile ºi practica din statele membre ale Consiliului Europei, cât ºi actele interne ºi recomandãrile acestei organizaþii internaþionale. Competenþa de principiu pentru reprezentarea intereselor statului român aparþine Guvernului Ñ prin intermediul Ministerului Justiþiei Ñ unde funcþioneazã agentul guvernamental pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, care funcþioneazã potrivit regulilor înscrise în aceastã ordonanþã.

Anumite acte procedurale extrem de importante, enumerate expres în proiectul de lege, necesitã, însã, dupã caz, decizia, acordul sau avizul Guvenrului, al ministrului justiþiei, al ministrului finanþelor sau al altor organe.

Proiectul de ordonanþã, supus aprobãrii prin legea prezentatã spre control, prevede obligaþia tuturor structurilor care au misiune de serviciu public sã comunice cu agentul guvernamental ºi sã-i prezinte acestuia actele ºi informaþiile care-i sunt necesare pentru formulãrile apãrãrilor statului român la Curtea Europeanã, cu respectarea independenþei justiþiei ºi a dreptului la secretul vieþii private.

Proiectul de lege reglementeazã posibilitatea efectuãrii unei expertize judiciare pentru a servi ca mijloc de probã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, în condiþiile Codului de procedurã civilã, cu unele derogãri impuse de celeritatea procedurii. Se mai stabileºte, de asemenea, cadrul normativ necesar rezolvãrii pe cale amiabilã a cauzelor în situaþiile în care în urma deciziei de admisibilitate, pronunþatã de Curte ºi potrivit jurisprudenþei acesteia, o condamnare a statului român apare ca inevitabilã.

Vã mulþumesc. Comisia juridicã?

Domnule preºedinte,

Comisia a adoptat raport de admitere fãrã amendamente ºi solicitã ca atare dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege. Este vorba de Ordonanþa nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului.

1. Obiectul reglementãrii în principal îl reprezintã asigurarea reprezentãrii statului român în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului privind toate procedurile care se desfãºoarã în faþa acestei instanþe.

2. Acþiunea în regres a statului împotriva celor vinovaþi direct de sumele ºi obligaþiile, prestaþiile la care statul român a fost obligat prin hotãrârile Curþii Europene.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, domnul senator Eckstein Kov‡cs PŽter.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Grupul parlamentar U.D.M.R. salutã aceastã iniþiativã legislativã pentru cã, într-adevãr, practica Curþii Europene, la care suntem parte, a fãcut necesar sã completãm legislaþia în materie, pe de o parte, detaliind puterile ºi competenþele agentului guvernamental, pe de altã parte, instituind regula regresului statului împotriva celor care s-au fãcut vinovaþi pentru condamnarea, obligarea statului român la despãgubiri.

Cu toate acestea, avem o obiecþiune care, în mod paradoxal, dar explicabil, a venit de la practicienii dreptului care au tangenþã cu Curtea.

Aici fac un apel cãtre reprezentanta Ministerului Justiþiei, ca în lipsa unui amendament Ñ observaþiile au

venit dupã ce am discutat în comisie acest proiect de lege Ñ sã renunþe la prevederile art. 7 din proiect, care a avut ºi observaþii foarte pertinente din partea Consiliului Legislativ. Dupã pãrerea noastrã, acest articol suferã de multiple vicii.

Pe de o parte, aºa cum susþine ºi Consiliul Legislativ, nu se înþelege dacã existã vreo obligaþie pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de a accepta o astfel de probã; respectiv, este vorba de efectuarea unei expertize de cãtre instanþele judecãtoreºti cu privire la evaluarea unor bunuri care fac obiectul despãgubirilor.

Practica actualã a Curþii este foarte bine conturatã. Reclamantul, cel care se adreseazã Curþii, ºi dacã considerã necesar sã solicite despãgubiri, în condiþiile art. 41 din Convenþie, atunci produce probe ca sã susþinã solicitarea lui cu privire la valoarea despãgubirilor.

Faþã de acesta, desigur cã statul are toate mijloacele de probã pe care le-a efectuat în þarã ca sã contracareze cuantumul acestor despãgubiri. Cazul Brumãrescu este simptomatic.

Instanþa internaþionalã, dupã ce primeºte ºi poziþia statului ºi poziþia reclamantului, hotãrãºte cu privire la despãgubiri. Noi nu putem stipula, spun eu, printr-o lege internã cã aceastã expertizã constituie mijloc de probã în cauza aflatã pe rolul Curþii. Curtea internaþionalã este cea care se pronunþã cu privire la acesta.

Termenele sunt absolut neprocedurale ºi aduc atingere însuºi dreptului la apãrare. Aici, prin alin. 2, se prevede cã: ”expertiza se dispune de tribunal prin încheiere în ºedinþã publicã, cu citarea pãrþilor, în termen de 5 zile libere de la primirea cererii.Ò Recursul trebuie promovat în 24 de ore de la pronunþare. Sunt termene care nu se regãsesc, spun eu, în procedura civilã ºi care aduc atingere pãrþilor în acest proces. Eu nu vãd, de altfel, dacã existã o condiþie de celeritate sau dacã existã pericolul ca proba sã disparã, atunci existã dreptul public. Art. 235 din Codul de procedurã civilã se referã la asigurarea dovezilor ºi statul poate foarte bine sã aleagã calea dreptului public pentru a asigura aceste dovezi.

Repet, proiectul de lege este bine venit. Solicitarea mea nu este un amendament, fiindcã nu l-am formulat în scris ºi în termen, deci nu pot sã-l invoc. Solicitarea mea este dacã reprezentanta Guvernului se poate pronunþa cu privire la aceste obiecþiuni.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnule senator,

Eu înþeleg cã doriþi ca art. 7 sã fie eventual reexaminat de comisie. Art. 100 din regulament dã dreptul plenului sã retrimitã la reexaminare. Solicitaþi acest lucru în mod expres?

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu am formulat în principal o solicitare cãtre iniþiatoare, cã are dreptul sã renunþe la unele prevederi, în subsidiar solicit o retrimitere la comisie pentru o nouã discuþie.

Vã mulþumesc, domnule senator. Iniþiatorul?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La observaþiile ridicate de domnul senator, aº dori sã examinaþi, înainte de a vã pronunþa cu privire la necesitatea pãstrãrii sau nu a acestui articol Ñ la care ministerul nostru nu renunþã Ñ urmãtoarele aspecte:

Aria de acþiune a agentului guvernamental este reglementatã prin aceastã Ordonanþã nr. 94, neexistând în dreptul nostru intern norme procedurale care sã consacre drepturile de acþiune ale agentului guvernamental.

Agentul guvernamental, potrivit conþinutului acestei ordonanþe, are limitã de acþiune în faþa Ñ dupã cum se pronunþã ºi titlul acesteia Ñ organelor jurisdicþionale ale Consiliului Europei. Este vorba de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului ºi de Comitetul miniºtrilor.

În dreptul intern, agentul guvernamental nu are arie de acþiune. Ceea ce prevede art. 7 este un instrument pe care textul de lege îl oferã agentului guvernamental ca sã plece înarmat, în faþa Curþii Europene ºi a Comitetului miniºtrilor, cu o serie de probe. Probele pe care le solicitã în dreptul intern sunt tocmai cele la care se referea onoratul domn senator, este vorba de o acþiune în constatare, deci este poziþia statului român care se prezintã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului prin aceastã expertizã. Nu are cum sã cearã o expertizã în dreptul intern, deoarece nu existã stabilit raportul de reprezentare al statului român în dreptul intern, tocmai pentru asigurarea sau constituirea de probe sau asigurarea dovezilor cu care el se prezintã în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului.

În faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului existã dosarele care au parcurs deja etapele prevãzute în dreptul intern ºi dacã se simte nevoia sã aparã Ñ în cazul în care se solicitã despãgubiri în temeiul art. 41 al Convenþiei europene Ñ este un element util cu care se poate prezenta agentul guvernamental în faþa Curþii. Dacã am renunþa la acest art. 7, ar însemna sã renunþãm la o posibilitate de apãrare a statului român în faþa petiþionarului care s-a adresat cu plângere la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.

Este adevãrat cã în primul alineat al art. 7 se spune despre posibilitatea efectuãrii acestei expertize, care constituie mijloc de probã. Mijloacele de probã sunt prevãzute ºi în codurile de procedurã civilã ºi penalã, mijloc de probã este calificarea pe care o dã textul de lege. Nici nu se poate stabili printr-un act normativ cã este sau nu acceptatã sau primitã de instanþa cãreia îi este supus elementul probator o probã sau alta. Sigur cã acesta este un atribut care rãmâne la aprecierea Curþii Europene a Drepturilor Omului.

Vã mulþumesc. Domnule senator, poftiþi!

Vã prezint scuze cã vã solicit rãbdare încã douã minute.

Din cele relatate de onorata reprezentantã a Ministerului Justiþiei, este clar cã utilizarea ca mijloc de probã a acestei expertize este la latitudinea Curþii Europene a Drepturilor Omului. În aceste condiþii, din moment ce ºi reclamantul care se adreseazã Curþii, de obicei, face o expertizã extrajudiciarã, ºi statul poate, prin aceleaºi mijloace, sã prezinte una de acest fel. Nu vãd cã ar fi de o altã valoare, ba ar fi de aceeaºi valoare. Plus cã prin aceastã prevedere Ñ care este o acþiune în constatare Ñ genereazã cheltuieli pentru stat ºi pentru reclamant, fiind un proces în contradictoriu, normal cã se apãrã, îºi angajeazã avocat, solicitã contraexpertizã etc. ªi toate acestea...

Domnule senator,

Vã rog sã nu intraþi în dezbatere în fond. V-am dat cuvântul sã spuneþi dacã sunteþi mulþumit sau dacã susþineþi cea de a doua variantã. Vã rog foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Ca atare, cred cã aduce un cost ºi pentru stat ºi pentru petent, care nu este de folos.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu am discutat aceastã chestiune cu onoratul meu coleg PŽter Eckstein ºi înainte de dezbatere. Eu nu înþeleg de fapt obiectul acestei observaþii.

Se obiecteazã faptul cã se acordã statului, prin acest text de lege, posibilitatea sã administreze un mijloc de probã. Aceasta nu înseamnã îngrãdirea celeilalte pãrþi. Faptul cã se discutã acum despre anumite cheltuieli, eu cred cã este superfluu. Într-adevãr, justiþia înseamnã cheltuieli. Cine doreºte sã ajungã la o finalizare a unei judecãþi trebuie sã cheltuie, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã îngrãdim uneia dintre pãrþi Ñ ºi nu înþeleg de ce tot statului român trebuie sã-i îngrãdim Ñ posibilitatea de a face apãrãri, repet, în condiþiile în care cealaltã parte nu este cu absolut nimic afectatã de aceastã prevedere care stipuleazã cã statul român poate veni în faþa Curþii cu o expertizã.

Problema forþei acestui mijloc de probã Ñ s-a arãtat, dar subliniez ºi eu Ñ este apanajul exclusiv al Curþii care judecã cauzaÉ dar pentru a se pronunþa asupra forþei acestui mijloc de probã el trebuie sã existe în faþa curþii, cu atât mai mult cu cât Ñ a arãtat reprezentanta iniþiatorilor Ñ în practicã se uziteazã aceastã chestiune. Care este problema dacã noi reglementãm o chestiune care, practic, este acceptatã deja? Cã se va accepta acea expertizã, cã nu se va accepta, se va veni de cãtre cealaltã parte cu o altã expertizã, sigur vor fi mai multe mijloace de probã care se vor referi la acelaºi obiect, respectiv la evaluare, iar Curtea nu va avea altceva sã facã decât sã aprecieze forþa fiecãreia dintre mijloacele de probã ºi sã acorde hotãrârea în funcþie de ceea ce va considera cã este mai convingãtor ºi cu forþã probantã mai mare.

De aceea, propun menþinerea punctului de vedere al iniþiatorului.

Mulþumesc, domnule senator Bindea. Comisia?

Poftiþi, doamna senator Norica Nicolai.

Procedurile de jurisdicþie europene nu prevãd un anume tip de probatorii. Practic, toate probele admise în dreptul european pot fi administrate în faþa Curþii ºi pot avea valoarea probantã pe care o considerã Curtea.

Din acest punct de vedere, domnul senator Eckstein are perfectã dreptate când face aceastã susþinere, pentru cã nu putem impune, de principiu, în legislaþia româneascã o probã care poate fi sau nu poate fi luatã în considerare la darea unei sentinþe.

De altfel, procesul se desfãºoarã dupã reguli ºi aº putea spune ”cã este o lege a pãrþilorÒ. Deci pãrþile pot produce orice probe, fãrã ca statul român sã aibã obligativitatea suportãrii Ñ mai ales din bugetul Ministerului Justiþiei sau al Ministerului Finanþelor Ñ acestei probe, lãsând la o parte cã termenele, care sunt impuse în prezenta ordonanþã, sunt departe de a asigura un caracter real citãrii pãrþilor, deoarece în 3 zile Ñ suntem cu toþii conºtienþi Ñ nu facem decât o procedurã formalã de citare, care poate ridica probleme de opozabilitate a actelor procedurale pentru terþi.

Eu aº mai fi vrut sã discut ºi o altã chestiune la art. 12. Se vorbeºte de rãspunderea magistraþilor în cazul acþiunii în regres, rãspundere care va putea fi luatã în condiþiile legii speciale. Noi avem un text constituþional, art. 123, care prevede clar cã ”magistraþii nu se supun decât legii ºi sunt inamovibiliÒ ºi facem trimitere la o lege viitoare, care ar reglementa rãspunderi de o anumitã manierã, rãspunderi materiale. Legea de organizare ºi funcþionare judecãtoreascã nu reglementeazã decât rãspundere disciplinarã. Deci este o chestiune de incoerenþã ºi cred cã anumite texte ar trebui retrimise la comisie ºi analizate, ºi adoptate în raport de procedurile Curþii Europene a Drepturilor Omului.

Vã mulþumesc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mi se pare cã am pãºit puternic în încãlcarea prevederilor regulamentului nostru, pe care abia l-am votat.

Toate discuþiile sunt probleme de fond care trebuiau discutate în faþa comisiei ºi nu a existat nici o piedicã. Cred cã procedura de pânã acum a fost bine urmatã.

Cred cã necesitatea de a fi cât mai curând în toate structurile europene aratã cã orice întârziere nu ne este beneficã, cu atât mai mult cu cât observaþiile, ºi dupã pãrerea mea, ca jurist, sunt nefondate.

Vã mulþumesc.

Aveþi dreptate.

Deja colegii au intrat în discuþiile pe fond ale problemei. Nu se poateÉ Dacã sunt anumite dezbateri generale, se poate spune cã nu suntem de acord cu textul ºi trebuie retrimis la comisie sau aºa mai departe. Nu trebuie intrat în discuþii pe fond.

Domnul senator Predescu, în numele comisiei.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã se reþinã, în primul rând, cã ordonanþa a fost dezbãtutã ºi adoptatã de Camera Deputaþilor cu modificãri, pe care le-aþi observat, desigur.

La art. 7, alin. 2 ºi alin. 3 au urmãtoarea redactare: Alin. 2: ”Expertiza se dispune de tribunal prin încheiere în ºedinþã publicã, cu citarea pãrþilor, în termen de 5 zileÒ Ñ nu de 3 Ñ ”de la primirea cereriiÒ.

Alin. 3: ”Încheierea prevãzutã la alin. 2 poate fi atacatã cu recurs în termen de 48 de oreÒ Ñ nu de 24 Ñ ”de la pronunþare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel competentã, se soluþioneazã prin decizie în ºedinþã publicã, cu citarea pãrþilor, în termen de 5 zile libere de la primirea cererii de recursÒ.

Prin urmare, Camera Deputaþilor a adus corectivele de rigoare ºi pentru a menþine, totuºi, ºi celeritatea la prevederile art. 7.

Acum, expertiza prevãzutã la art. 7 în text se efectueazã de cãtre tribunalul român competent teritorial, la cererea agentului guvernamental, adicã la cererea statului. El este reprezentantul statului. ªi, cum bine ºtiþi, expertiza poate sã fie un act constatator tehnic al unei stãri sau un act de evaluare tehnicã, ºi tot expertizã se numeºte. Expertiza poate fi folositã ca mijloc de probã în cadrul actelor nou depuse, la care pãrþile au dreptul. Orice parte are dreptul, în faþa oricãrei instanþe de pe lumea aceasta, sã se apere. ªi apãrarea înseamnã, formal, sã fie asistatã de un specialist ºi, pe fond, sã producã probe, sã administreze dovezi.

În orice instanþã de recurs din aceastã lume nu este interzisã depunerea de acte noi, tot astfel ºi la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Valoarea ºi forþa probantã a expertizei pe care o produce, de care face caz agentul guvernamental, este la aprecierea Curþii Europene, adicã a instanþei care judecã. Ea are caracter extrajudiciar, pentru cã nu a fost administratã de acea instanþã, de Curtea Europeanã, dar nu este orice fel de act, este un act autentic, un act alcãtuit sub autoritatea unei instanþe judecãtoreºti din sistemul judiciar român, adicã din sistemul judiciar al statului care este parte în proces. De lucrul acesta nu va face abstracþie nici o Curte de pe lumea aceasta, fie cã ea este la Bruxelles, fie cã este la Strasbourg, fie cã este de la Luxemburg sau ºtiu eu de unde o fi.

Mã scuzaþi cã îmi permit sã vã atrag atenþia sã nu intrãm în discuþiile de fond.

Nu, dar sã lãmurim, pentru ca legeaÉ

Foarte mult, vã rogÉ

## Domnule preºedinte,

É pentru ca legea sã fie clarã pentru toatã lumea. Dacã nu lãmurimÉ Sã nu pãþim ca la precedentul proiect de lege.

Sigur.

Ce se întâmplã? Activitatea magistraþilor ºi, în general, a juriºtilor este o activitate de mijloace, nu de rezultat ºi nu va putea nici un judecãtor sã fie obligat la daune. Lucrul acesta sã fie limpede. Aºa cã, lucrurile acestea fiind cunoscute ºi lãmurite, altceva înseamnã trimiterea din art. 12. De aceea vã rog sã aveþi în vedere cã, în limitele în care este necesarã reglementarea pentru ca agentul guvernamental sã reprezinte cu competenþã ºi conºtiinciozitate, mai ales cu conºtiinciozitate, ºi cu toate mijloacele legale aflate la dispoziþie interesele statului ºi ca statul sã aibã acþiune în regres împotriva celor vinovaþi, este nevoie ºi de mijloace de probã. Aceasta este, în fond ºi în esenþã, reglementarea acestei ordonanþe, a acestui proiect de lege. De aceea vã rog sã-l acceptaþi.

Vã mulþumesc. Domnul senator Bîciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,

Nu fac decât sã vã citesc art. 95 din recentul adoptat Regulament al Senatului, care spune cã ”în faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamenteÒ.

Aºa este.

Ca atare, consider cã aceastã discuþie care s-a întins aºa de mult trebuie abandonatã ºi sã trecem la altceva.

Vã mulþumim. Aveþi perfectã dreptate. Trecem la discutarea raportului.

A fost aici o propunere Ñ dacã doamna senator Norica Nicolai o menþine? Ñ ca sã retrimitem pentru reexaminare raportul.

Menþineþi aceastã propunere?

Nu. În condiþiile acestea, renunþ.

Vã mulþumesc.

Deci, existã raportul. Acum vom vota raportul. Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi raportul Comisiei juridice, fãrã amendament.

În forma Camerei Deputaþilor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Aici suntem sesizaþi de Camera Deputaþilor, nu de ordonanþã.

Cu 75 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi douã abþineri, s-a votat raportul.

Acum, vã rog sã votaþi proiectul de lege cu menþiunea cã este o lege ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, 6 împotrivã, 6 abþineri, s-a votat proiectul de lege.

Pânã la ora 12,00 mai avem 7 minute.

Trecem la punctul 8 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83.

Mai avem punctul 10, domnule preºedinte, tot Ministerul Justiþiei.

ªi asta este tot de la Ministerul Justiþiei Ñ salarizarea organelorÉ

Acela este mai scurt.

Punctul 10. Bine, punctul 10, atunci Ñ proiectulÉ Deci, sunteþi de la Ministerul Justiþiei la punctul 8?

Eu nu am ordinea de zi pe care o aveþi dumneavoastrã.

Deci proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2000.

Da.

Da, vã rog foarte mult sã prezentaþi susþinerea.

Salarizarea personalului din instanþele judecãtoreºti ºi parchete, precum ºi din celelalte unitãþi din sistemul justiþiei este reglementatã în prezent de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 134/1999 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea magistraþilor ºi a celorlalte categorii de personal din organele autoritãþii judecãtoreºti s-a prevãzut ca Ministerul Justiþiei sã elaboreze un proiect de act normativ pentru corelarea salarizãrii personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti cu prevederile Legii nr. 154/1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Pentru corelarea prevederilor Legii nr. 50/1996 cu principiile cuprinse în Legea nr. 154/1998 ºi cu reglementãrile cuprinse în celelalte acte normative menþionate, în temeiul art. 1 lit. Q, punctul 1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, s-a elaborat proiectul de Ordonanþã a Guvernului pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1996.

Vã rugãm sã prezentaþi pe scurt, ca sã putem termina.

## Da. Foarte pe scurt.

Proiectul reglementeazã ca salarizarea magistraþilor sã se realizeze prin stabilirea unor indemnizaþii lunare, pe funcþii, în raport cu nivelul instanþelor ºi parchetelor, precum ºi cu vechimea în magistraturã prevãzutã de Legea nr. 92/1992.

În acest sens, în proiect se prevede abrogarea tuturor indemnizaþiilor ºi sporurilor de care beneficieazã în prezent magistraþii.

În ceea ce priveºte coeficienþii de multiplicare prevãzuþi pentru magistraþi, aceºtia au fost corelaþi cu coeficienþii de multiplicare prevãzuþi de Legea nr. 154/1998 pentru funcþiile de demnitate publicã din cadrul autoritãþilor legislativã ºi executivã, precum ºi cu coeficienþii de multiplicare prevãzuþi pentru funcþiile de judecãtor din cadrul Curþii Supreme ºi cele din conducerea Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

De asemenea, au fost avute în vedere ºi funcþiile din unitãþile autoritãþii judecãtoreºti, ºi anume ale personalului auxiliar de specialitate ºi ale experþilor criminaliºti, cât ºi salarizarea consilierilor de reintegrare socialã ºi supraveghere, precum ºi a asistenþilor judiciari.

Tot în proiect s-au cuprins formulãri de texte pentru menþinerea unor drepturi actuale, pentru punerea lor de acord cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcþionarilor publici.

În proiect s-au prevãzut, de asemenea, reglementãri privind salarizarea judecãtorilor financiari ai Curþii de Conturi, a procurorilor financiari de pe lângã Curtea de Conturi, precum ºi a personalului auxiliar din cadrul Secþiei jurisdicþionale ºi Colegiului jurisdicþional al Curþii, al Colegiilor jurisdicþionale ale Camerelor de Conturi, precum ºi ale celui care funcþioneazã pentru procurorii de pe lângã Curtea de Conturi.

Vã rugãm sã aprobaþi aceastã ordonanþã, pentru cã este foarte importantã.

În cazul în care rezultatul ar fi ca în cazul celeilalte legi, care a fost dezbãtutã puþin mai devreme, ar fi catastrofal, pentru cã echipa nouã care este la Ministerul Justiþiei cunoaºte toate carenþele care existã în domeniul Justiþiei ºi încearcã sã le îndrepte. Magistraþii care formeazã un corp separat ºi foarte mulþi dintre ei sunt oameni care sunt dedicaþi profesiei pe care o fac ºi care sunt de bunã credinþã, este adevãrat, ca în orice domeniu de activitateÉ

Domnule secretar,

Vã mulþumescÉ Trece timpul ºi la ora 12 trebuie sã vã întrerup dacã nu terminãm.

Vã rog, comisia.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2000 ºi a întocmit raport favorabil asupra acestei ordonanþe, în forma prezentatã de Guvern.

Totodatã, aº vrea sã fac menþiunea cã în interiorul ordonanþei vom întâlni prevederi cu privire la sporuri care se transferã în cuantumul pensiei. Deci în mod corect aceastã reglementare pe care o discutãm astãzi specificã ce sporuri vor fi luate în considerare la stabilirea pensiilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale? Domnul procuror Pãcuraru.

Sigur, domnule preºedinte de ºedinþã, cã suntem în faþa unui proiect generos de salarizare a magistraturii ºi probabil cã generozitatea proiectului a avut în vedere eventuala corelaþie dintre retribuþie ºi calitatea, responsabilitatea, seriozitatea, obiectivitatea, corectitudinea actului de justiþie.

Am totuºi o întrebare. La aceastã problemã nu vom putea rãspunde acum. În expunerea de motive se precizeazã cã în ordonanþã se prevede abrogarea tuturor indemnizaþiilor ºi sporurilor de care beneficiazã în prezent magistraþii, iar în textul ordonanþei regãsim indemnizaþii sau sporuri mascate, pentru cã vorbim la art. 8, care modificã art. 5: ”Magistraþii beneficiazã de un adaos la indemnizaþia de încadrare lunarã, în raport cu vechimea efectivã în funcþie, de la 5% pânã la 20%Ò, iar la art. 10 regãsim faptul cã pentru magistraþii care activeazã în mediul rural se beneficiazã de un spor de 10%. Deci cred cã este o minorã necorelare între expunerea de motive ºi textul ordonanþei.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aºa cum am spus la intervenþia precedentã, nu am absolut nimic împotriva oricãror drepturi care se acordã magistraþilor în exerciþiu. Ca atare, aº vrea sã risipesc emoþia în legãturã cu aceastã intervenþie. Sã nu se creadã cã existã o atitudine împotriva unei categorii socioprofesionale, ci era o problemã legatã de o atitudine, în cazul precedent, dupã ce aceastã categorie ºi-a încheiat activitatea.

În cazul de faþã sunt de acord cu aceastã formã care a fost prezentatã de cãtre cele douã comisii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Comisia dacã are ceva de spusÉ

Nu, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Trecem la raportul comisiei. Nu sunt amendamente. Deci, doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi raportul comisiei.

Vã rog, votul dumneavoastrrã.

Cu 68 de voturi pentru, 5 împotrivã, o abþinere, s-a votat raportul comisiei.

Vã rog sã votaþi acum proiectul de lege. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Este o lege ordinarã.

Este o lege ordinarã, da.

Cu 70 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi o abþinere, s-a votat proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Cu aceastã lege am încheiat dezbaterile proiectelor de lege.

Trecem la urmãtorul punct.

Mulþumesc reprezentanþilor iniþiatorilor ºi comisiilor pentru colaborare la aceastã lege ºi trecem la punctul urmãtor privind întrebãrile ºi interpelãrile.

La întrebãri ºi interpelãri s-au înscris domnii senatori Adrian Pãunescu, Mircea Nedelcu, Gheorghe Bunduc, Sorin Adrian Vornicu. La întrebãri s-au înscris: Adrian Pãunescu, Nicolae Pãtru, Constantin Gãucan.

Deci fiecare grup parlamentar are timpul pe care vã rog sã-l folosiþi în aºa fel încât fiecare coleg sã aibã posibilitatea sã-ºi expunã întrebarea sau interpelarea.

Deci începem cu domnul senator Adrian Pãunescu Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist) Ñ pentru interpelãri.

Poftiþi, domnule senator!

Grupul parlamentar are la dispoziþie 14 minute.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor senatori,

În fapt, întrebãrile mele sunt douã ºi fac parte din dorinþa de cunoaºtere a realitãþii exacte în care ne aflãm. Ele se adreseazã, însã, mai multor ministere.

Întâi de toate, întrebãrile: Care este situaþia? ºi ce aveþi de gând sã întreprindeþi pentru rezolvarea ei?.

Voi porni de la atitudinea faþã de crescãtorii de animale ºi faþã de speculanþii din domeniu în chestiunea exportului de berbecuþi.

Am primit insistente cereri ale crescãtorilor de animale, care ar dori sã li se facã dreptate, dupã decenii ºi decenii, pentru cã ei cresc animalele, ei riscã în fiecare clipã pentru creºterea acestor animale ºi de exportul acestor animale se ocupã alþii, pe care, din pãcate, ceea ce se numeºte ”domeniul comerþului exteriorÒ i-a ocrotit ºi i-a favorizat.

Existã, la ora de faþã, 8 milioane de ovine. Asociaþia Naþionalã a Crescãtorilor de Ovine este obligatã sã-ºi facã firmã pentru export ca sã-i comercializeze, dar poate primi licenþã de export numai pentru 12 tone de carne, pentru cã este consideratã o asociaþie de începãtori.

Marii ciobani ai Carpaþilor sunt începãtori! Speculanþii, însã, sunt oameni cu experienþã.

Potenþialul de export al asociaþiei este de cel puþin 5.000 de tone de carne. Numãrul de berbecuþi pentru export este de 300.000 de capete pe an.

Aºa cum spunea premierul Nãstase în urmã cu o sãptãmânã, foarte grav este faptul cã exportatorii speculanþi vând cinic ºi nemilos mãtci, ceea ce ne va duce în curând la dispariþia acestui obicei al oieritului Ñ ca ºi a altora, cum este obiceiul muncii, obiceiul industriilor Ñ de pe teritoriul românesc.

Atrag atenþia asupra acestui aspect ºi rog sã mi se rãspundã de ce sunt ocrotiþi falºii producãtori, reprezentaþi, de exemplu, de foºti angajaþi ai PRODEXPORT, care fac export în numele a câte 10, 20, 30 de firme, folosind acte ad-hoc ºi înmulþindu-se numãrul de firme cu cantitatea pentru export permisã, ca sã rezulte cantitãþi imense.

Dacã un berbecuþ este cumpãrat cu ”XÒ, el este vândut cu cel puþin 3 ”XÒ. Cine profitã? Cum se încurajeazã creºterea animalelor?

Dar, mã rog, toate acestea ar fi cum ar fi, cu condiþia de a nu rãmâne pe piaþã numai speculanþii, cu condiþia de a li se îngãdui ºi crescãtorilor de animale sã participe la competiþia pentru export.

În acest sens, aºtept rãspunsul oamenilor din actualul Minister al Afacerilor Externe, oameni, de altfel, de ispravã, pe care aº vrea sã-i gãsim ºi în fruntea acþiunii de însãnãtoºire a comerþului exterior de acest fel. Semne par a fi.

Un alt domeniu asupra cãruia aplic întrebãrile ºi vreau sã primesc rãspuns este cel al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor. Am aceleaºi douã întrebãri: Care este situaþia în februarie 2001Ò ºi ce este de întreprins, ce s-a fãcut ºi ce se poate face pentru cã redresarea de fond a agri- culturii întârzie. Este de înþeles, nu au trecut decât câteva sãptãmâni de la instalarea Guvernului, dar anul agricol 2001 nu întârzie.

Ar trebui rãspuns ºi la o întrebare privitoare, în mod punctual, la situaþia îngrãºãmintelor în zona Doljului, de exemplu, unde, datoritã mãsurilor ecologice întreprinse ºi la presiunile presei locale Ñ ºi la presiunile unei demagogii pe care o consider vinovatã Ñ s-a închis, practic, Combinatul de Îngrãºãminte Chimice de la Iºalniþa. S-a închis, da. Eu am avut în perioada respectivã acþiuni de temperare a zelului, chiar la nivelul cel mai înalt, am acþionat pentru echilibru ºi producþie. Nu am avut posibilitatea sã vorbesc cu miniºtrii de resort, nu i-am putut gãsi, era sâmbãtã, m-am adresat Ñ ºi le mulþumesc pentru solicitudine Ñ primului-ministru, m-am adresat Preºedintelui României, pentru cã mi s-a pãrut cã intrãm într-o situaþie fãrã ieºire. Nu vom avea îngrãºãminte chimice, pentru cã, într-adevãr, existã, datoritã debitului mic al Jiului, o concentraþie mare de noxe venite de la Iºalniþa. Aceste noxe au fost ºi în anii trecuþi, numai cã ele se aplicau pe un debit de 6 ori mai mare ºi nu se simþeau în felul cum se simt acum.

Mulþumesc, domnule senator.

Am înþeles cã aþi epuizat ºi întrebãrile, ºi interpelãrile pe care le-aþi avut.

Da.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul senator Nedelcu Mircea Ñ Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã adresez domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice ºi transporturilor.

În cadrul audienþelor de la biroul senatorial Hunedoara, mai mulþi cetãþeni mi-au adus la cunoºtinþã cã Ministerul Transporturilor intenþioneazã sã anuleze grupul de vagoane pentru acceleratul de Iaºi, cu plecarea din Hunedoara la ora 17,15.

Aceeaºi informaþie a fost preluatã de la Agenþia de voiaj C.F.R. din Hunedoara.

În municipiul Hunedoara sunt foarte multe familii care provin ori au rude apropiate în zona Moldovei ºi folosesc acest tren. Vestea i-a nemulþumit pe cetãþenii municipiului nostru, þinând cont de faptul cã vor fi nevoiþi sã schimbe trenul în gara Simeria sau sã se deplaseze cu alte mijloace la gara din municipiul Deva.

Rugãmintea mea, alãturi de cea a cetãþenilor municipiului Hunedoara, cât ºi a celorlalte categorii de cetãþeni care beneficiazã în prezent de transport cu trenul accelerat din gara Hunedoara spre Iaºi ºi înapoi, este de a fi menþinut în continuare fãrã restricþie.

La aceste doleanþe se poate veni ºi cu argumentul eficienþei economice, deoarece întotdeauna grupul de vagoane este ocupat la capacitatea maximã. Sunt perioade când numãrul vagoanelor pe aceastã rutã ar trebui suplimentat.

Menþionez cã aceastã problemã a fost ridicatã ºi anul trecut ºi a fost înþeleasã ºi rezolvatã favorabil.

Cu încrederea cã nu vom mai fi nevoiþi noi, cetãþenii municipiului Hunedoara, sã ne confruntãm cu aceastã stare de nemulþumire, alãturi de toþi, vã mulþumesc cu anticipaþie pentru rezolvarea favorabilã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

De la Grupul parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Sorin Adrian Vornicu nu este prezent. De la Grupul parlamentar al Partidului României Mare, domnul senator Gheorghe Bunduc.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului de Interne ºi Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, aflându-mã în localitãþile comunei Murighiol, am avut prilejul sã discut cu cetãþenii din aceste aºezãri, în mare parte pescari.

Aceºtia mi-au adus la cunoºtinþã mai multe aspecte ce þin de viaþa economicã ºi socialã din aceastã zonã a Deltei Dunãrii.

Astfel, în Delta Dunãrii, în ultimii ani, se practicã un adevãrat jaf asupra fondului piscicol, atât prin tot mai multe acte de braconaj, cât ºi printr-un pescuit excesiv ºi fãrã nici o formã de protecþie a unor specii de peºti foarte rar întâlnite.

Multe din aceste persoane care braconeazã pescuiesc folosind dispozitive electrice deosebit de ”performanteÒ, cu ajutorul cãrora o barcã poate pescui într-o orã, o orã ºi jumãtate aproximativ o tonã, o tonã ºi jumãtate de peºte.

Peºtele astfel capturat nu este înregistrat ºi este vândut ”la negruÒ, realizându-se astfel câºtiguri ce merg, în unele cazuri, pânã la suma de un miliard de lei pe lunã pentru o persoanã care braconeazã, în timp ce marea majoritate a populaþiei din Delta Dunãrii se aflã la limita de jos a existenþei umane.

Faþã de cele mai sus relatate, vã rog, domnilor miniºtri, sã luaþi mãsurile care se impun pentru remedierea acestor probleme din Delta Dunãrii. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

La întrebãri, domnul senator Pãtru Nicolae, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Nu este prezent.

Domnul senator Gãucan Constantin, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Este o întrebare pe care am adresat-o Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Este un lucru de care sunt preocupat de foarte multã vreme, la care domnul senator Adrian Pãunescu a atras atenþia de peste 25 de ani, având alãturi un distins ºi mare cunoscãtor al zonei montane, doctorul Radu Rei, un necunoscut de noi toþi.

Eu însumi sunt proprietarul unei gospodãrii de tip þãrãnesc la Vãlenii de Munte, eu sunt tot dintr-o zonã montanã.

Întrebarea pe care am adresat-o era legatã de faptul cã 30% din suprafaþa României este ocupatã de zona montanã. De asemenea, 28 de judeþe sunt interesate ºi cuprind aceastã zonã montanã pe teritoriul ei.

Mai devreme, domnul senator Pãunescu a fãcut referire chiar la un aspect economic deosebit, al oamenilor, al þãranilor care lucreazã în zona montanã ºi sunt interesaþi Ñ peste 1.000 de gospodãrii þãrãneºti Ñ în acest aspect economic. Era legat de ovine, aºa cum a susþinut domnul senator, e o problemã foarte gravã, dar problemele sunt legate ºi de bovine, care sunt în numãr de peste 800.000.

De asemenea, problemele economice, sociale sunt multiple, nu le enunþ, ele fac parte din argumentaþia adusã de doctorul Rei într-un proiect de Lege a muntelui, care cere o structurare, o organizare sub forma unei agenþii naþionale a zonei muntelui, care sã fructifice economic, social ºi formaþional sau educaþional aceastã populaþie, care este undeva abandonatã ºi nu ºtie cãrei structuriÉ sau ce formã organizatoricã este mai convenabilã.

Doctorul Radu Rei lucreazã de peste 20 de ani ºi gândeºte de peste 20 de ani la problematica þãrãnimii din aceastã zonã, a crescãtorilor, a forestierilor, ºi întrebarea care era adresatã de mine ministrului era în legãturã cu proiectul de lege pe care Domnia sa l-a avansat la Ministerul Agriculturii, dacã poate sã intre, dat fiind faptul cã noile legi sau proiecte de lege sunt încã în curs de elaborare, Domnia sa o are gata fãcutã, ºi dacã nu ar putea intra mai repede în discuþia Parlamentului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Acestea au fost întrebãrile ºi interpelãrile.

Din partea Executivului sunt prezenþi domnul ministru Leonard Cazan, domnul ministru Rãzvan Theodorescu, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, domnul secretar de stat Gabriel Oprea, dar nefiind aici cel care a adresat întrebarea nu trebuie sã rãspundã ºi în faþa microfoanelor.

Sã trecem la rãspunsuri.

Domnule preºedinte, Dacã îmi permiteþi, Înainte de rãspunsuriÉ

Da, vã rog.

Va fi inutilã intervenþia dupã rãspunsuri, dacã îmi permiteþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu problema ridicatã de domnul senator Adrian Pãunescu, pentru a doua oarã, cel puþin de când sunt eu senator.

Aici, problema locuinþei domnului Geo Dumitrescu Ñ eu fac apel la Domnia sa ºi având în vedere faptul cã este ºi domnul secretar de stat de la Ministerul Justiþiei Ñ, pentru cã degeaba va tot ridica în termeni foarte generali, poetici, filozofici aceastã problemã, ea trebuie sã fie puþin cantonatã, sã se vadã care este situaþia juridicã.

Am înþeles cã acest mare poet beneficiazã de o repartiþie legalã ºi cã absolut nelegal a intrat cineva în acea locuinþã. Asta înseamnã cã va trebui pe calea forþei, prin mijloace _manu militari_ , executorul judecãtoresc susþinut de forþele de poliþie sã facã evacuare, dacã existã ordonanþã prezidenþialã.

Deci apelul meu este ca domnul senator, poate, împreunã cu comisia, sã facã o gardare a situaþiei juridice exacte, pentru ca sã vadã unde este punctul unde trebuie sã intervenim.

Poate trebuie fãcutã ordonanþa prezidenþialã de evacuare. Poate este fãcutã deja ºi trebuie doar pusã în executare. Nu se ºtie deci exact unde este butonul pe care trebuie sã apãsãm.

Problema este, a spus-o, este realã, dar trebuie tratatã juridic.

Vã mulþumesc, domnule senator Bindea, dar aceste probleme le lãsãm Executivului, sã-ºi expunã pãrerea. Pentru cã domnul senator Pãunescu a întrebat, în particular, puteþi discuta aceastã problemãÉ

Nu particular. Am pus o întrebare publicã, public sã mi se rãspundã!

Haideþi sã nu intrãm în discuþii colaterale, vã rogÉ

Dar nu sunt colaterale, sunt perpendiculare! Domnule preºedinte de ºedinþã,

Întrebarea este legitimã, în ciuda caracterului ei uºor pamfletar, cã noi, Comisia pentru culturã, ar trebui sã lucrãm _manu militari_ , accept sensul pledoariei domnului coleg Bindea. Nu putem noi asta, cu _manu militari_ , dar dacã ne sforþãmÉ

Eu am fãcut apel la respectarea unei mari valori, la respectarea legii ºi la respectarea de cãtre autoritãþi a dreptului, nu numai a obligaþiei lor, de a interveni pentru aplicarea legii.

Toate cele pe care le-a spus domnul senator Bindea sunt adevãrate. Chestiunea este cã, de mai mult timp, ºi asta înseamnã ani, un om în vârstã de opt decenii trebuie sã se confrunte cu o situaþie care nu e a lui. Statul român trebuie sã-l ajute. Nu ºtiu cine. Eu, în orice caz, îmi fac datoria sã spun ºi sã avertizez.

”Am spusÒ, zice dictonul latin ”ºi mi-am salvat sufletulÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Aveþi dreptate ºi sper ca Executivul sã ia mãsurile necesare.

Vã rog, domnul ministru Cazan, sã daþi rãspunsurile.

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan Ñ** _ministrul dezvoltãrii ºi prognozei:_

Stimate domnule senator Adrian Pãunescu, Doamnelor ºi domnilor,

Am primit însãrcinarea din partea domnului prim-ministru al Guvernului sã rãspund la interpelarea dumneavoastrã privind acþiunea Guvernului, în termen, pe obiective ºi acþiuni, înainte ºi dupã instalarea Guvernului.

Întrebarea: Cum ne-am gândit ca partid, înainte de alegeri, sã gestionãm treburile þãrii?

Am avut douã modalitãþi de a fundamenta viitoarea, pentru atunci, ofertã politicã ºi de guvernare ºi Programul de guvernare.

Prima modalitate a constat în analiza la faþa locului a situaþiei economice ºi a vieþii sociale, dialogul cu oamenii, cu conducãtorii de societãþi, cu autoritãþile locale ºi judeþene, cu organizaþiile noastre din teritoriu, cu sindicate, patronate ºi, cât s-a putut, cu societatea civilã. Aceasta ne-a ajutat sã identificãm principalele probleme economice ºi ale traiului populaþiei.

A doua modalitate a constat în dezbateri, studii ºi analize, elaborãri de programe ºi strategii în cadrul celor 10 departamente ale Consiliului Naþional al partidului nostru. Pânã la momentul alegerilor, la diferite etape, pentru lucrãrile conferinþei naþionale ºi ale consiliilor naþionale, concluziile s-au reflectat într-o serie de programe ºi poziþii de partid publicate, practic, cum sunt:

Ñ programul alternativ la guvernarea C.D.R.ÑP.D.Ñ U.D.M.R.;

Ñ programul politic al P.D.S.R.;

Ñ programul anticrizã, în douã variante, pentru douã etape;

Ñ declaraþii privind proprietatea, cercetarea ºtiinþificã, cultura, sãnãtatea, politica industrialã, politica comercialã, ºi în legãturã cu modificarea Constituþiei.

Programul de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, prezentat Parlamentului, reflectã nevoile ºi opþiunile marii majoritãþi al populaþiei, precum ºi nevoia de modernizare ºi dezvoltare a þãrii, astfel ca România sã fie pregãtitã pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule senator, Adrian Pãunescu, dacã sunteþi mulþumit de rãspuns.

O singurã întrebare suplimentarã: de ce este cu neputinþã de rezolvat problema T.V.A.-ului când, cu o logicã simplã acþionând, observãm cã, dacã taxa ar deveni mai micã la bunurile obiºnuite, necesare, stricte, ale oamenilor ºi ar fi mai mare la bunurile de lux, totalul s-ar putea menþine, media n-ar cãdea, dar viaþa oamenilor mulþi ºi necãjiþi ar fi uºuratã.

Aceastã întrebare cred cã ºi-o pune, în mod legitim, oricare dintre noi.

Dumneavoastrã aveþi perfectã dreptate.

Aceastã întrebare ne-am pus-o ºi noi, aºa apare ºi în program, am calculat acest lucru, dar nu-l putem realiza acum. Suntem la o depãrtare foarte mare de ceea ce înseamnã acum strategia Ñ deci deficitul este, nu vi-l spun astãzi Ñ este foarte departeÉ de aceea trebuie sã ieºim cu bugetul în Parlament.

Este încã foarte mult de lucru, dar, sã ºtiþi cã, în paralel, facem acest calcul la Ministerul Finanþelor: ce-ar însemna, pentru o serie de produse, reducerea ºi majorarea la acele obiecte de lux care nu sunt strict necesare consumului populaþiei ºi omului de rând.

Acest studiu rãmâne în analiza Ministerului Finanþelor ºi nu este finalizat.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Invit pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu sã prezinte rãspunsul.

**Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor:_

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi senatori, Domnule senator Adrian Pãunescu,

Interpelarea dumneavoastrã cuprinde mai multe secvenþe ºi va primi urmãtorul rãspuns, oarecum în cascadã în ceea ce priveºte situaþia realã a culturii române, pe care am fãgãduit sã o rezolvãm, ºi actualele cerinþe de reducere cu 30% a personalului din domeniul culturii.

Aþi putut sã urmãriþi, aproape zilnic, de mai multe ori pe sãptãmânã, dezvãluirile pe care le-am fãcut în legãturã cu marile gãuri pe care le-am gãsit, cu situaþiile aberante, aberante chiar ºi pentru oamenii de cifre din zona instituþiilor de spectacol Ñ cazul Operei Române Ñ, din zona artelor Ñ cazul ”ColoaneiÒ Ñ, cheltuieli dezordonate ºi aberante care au implicat chiar intervenþia factorilor abilitaþi în aceastã direcþie, de la Garda Financiarã, Curtea de Conturi, controlul nostru intern ºi, nu în ultimul rând, Poliþia, pentru cã în ambele situaþii pe care vi le-am evocat, cazul ”Târgu JiuÒ ºi cazul ”Operei RomâneÒ, am intrat deja în penal.

Sunt implicaþi, se pare, ºi funcþionari, adicã foºti funcþionari ai Ministerului Culturii.

În spiritul unei civilitãþi, primele mele declaraþii au fost declaraþii de continuitate, am salutat acele lucruri care se fãcuserã bine Ñ cã au fost ºi lucruri care au fost fãcute bine, puþine, dar au fost Ñ, ºi întâmplarea a fãcut cã aceste declaraþii le-am fãcut chiar când se sfârºea ”Anul EminescuÒ ºi când am considerat necesar sã salut ce se fãcuse bun. Dar ceea ce se fãcuse bun nu poate sã stea alãturi de situaþia dezastruoasã din punct de vedere mai ales al prãduirii banului public. Am adus ºi niºte manageri care, din acest punct de vedere, sunt atenþi la banul public, pentru cã au experienþa banului lor.

Am purces la o reorganizare ministerialã în care, alãturi de materia tradiþionalã a culturii din vechea instituþie, patrimoniu, spectacol, carte, s-au adãugat, cum ºtiþi, cultele, s-au adãugat cinematografia, s-a adãugat Oficiul Drepturilor de Autor.

**:**

## Eu n-am sã fiu acolo.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Da, stimate, domnule senator.

Eram cu un prieten al meu ºi al dumneavoastrã, care este director general interimar al Teatrului Naþional, i-am ºi spus: ”Nu-l putem invita pe Adrian Pãunescu, atenþie!Ò.

Vom face la 1 martie acest dar bucureºtencelor ºi celor care le acompaniazã: un bilet de 1000 de lei la teatru. Cred cã înseamnã ceva ºi cu timpul o vom extinde ºi la alte teatre naþionale.

Vreau sã vã spun cã cel puþin la Iaºi, unde am discutat cu conducerea Teatrului Naþional, vor face la douã sãptãmâni asemenea turnee în casele de culturã.

Se uitã cã România cea adevãratã ºi oarecum prosperã, cu toate pãcatele care au fost ºi atunci, s-a întemeiat pe cultura aceasta, a dascãlilor, a preoþilor, a medicilor, a agronomilor, miile de Popeºti Ñ fii de popi Ñ, care au fost intelectualitatea satelor ºi a oraºelor în care nu se întâmplase nimic.

Vrem sã revenim la un asemenea program, pe cât putem. Deocamdatã avem bani puþini însã face parte centralã din programul nostru.

Ultima întrebare a domnului senator: cu ce pachete de legi venim?

Avem la Camera Deputaþilor douã legi: Legea bibliotecilor ºi Legea muzeelor ºi a colecþiilor. Avem în dezbatere finalã Ñ cum ºtiþi Ñ chiar la Senat, ordonanþa aceea de urgenþã care va deveni Legea monumentelor istorice.

Din primãvarã pânã în iarnã Ñ nu pânã în toamnã Ñ vom aduce la Guvern ºi apoi înaintea dumneavoastrã o lege care se inspirã din douã acþiuni succesive a doi colegi senatori din legislaturi mai vechi, iar unul coleg cu noi ºi astãzi, doi intelectuali distinºi: Romulus Vulpescu, cândva, ºi George Pruteanu, acum. Noi însã venim cu o lege completã. Ei au iniþiat o Lege a limbii române, noi aducem o Lege a folosirii limbii române, iar cei care ne vor acuza de naþionalism Ñ aceastã acuzã absurdã, pentru cã orice om normal este naþionalist, cei mai puþin normali sunt ultranaþionaliºti, dar asta este altceva Ñ o sã le aducem alãturi legea limbii franceze, consideratã obiect de patrimoniu ºi respectatã astãzi mai mult decât ºtim noi sã ne respectãm limba românã. În aprilie Ñ veþi mai avea proiectul acestei Legi a folosirii limbii române, repet, spunându-ne toatã datoria care o avem faþã de iniþiativa ”PruteanuÒ ºi, mai vechi, de iniþiativa ”Romulus VulpescuÒ.

**:**

Vidraºcu.

Este aproape falit, dar persevereazã, Vidraºcu. Vidraºcu, care ajunsese acum doi ani sã tipãreascã o carte pe zi, o carte româneascã pe zi Ñ noi nu ne-am învrednicit sã facemÉ Ñ punându-ºi, amanetându-ºi tot. Am vrut sã caut o formulã de subvenþionare a lui Vidraºcu. Au mai existat asemenea formule de subvenþionare substanþialã. El are ºi o reprezentanþã la Bucureºti ºi-l vom ajuta pe Vidraºcu în aceastã acþiune pentru cã, efectiv, este ceva eroic. În momentul de faþã Basarabia are într-un chip mai organizat decât noi, care tipãrim foarte mult, dar foarte haotic, mai ales de când s-a privatizat oneros ”MinervaÒ Ñ asta e altã problemã Ñ, care edita clasicii. A încãput pe mânaÉ Am dat aceastã chestie la privatizare, s-a discutat în GuvernÉ De când nu mai avem ”MinervaÒ practic clasicii noºtri sunt editaþi de Vidraºcu, la Chiºinãu, pe spezele lui. Un om ca acesta trebuie ajutat.

Pentru Ucraina, de asemenea Ñ sigur, situaþia e alta Ñ, ajutãm cu aducerea unor ansambluri. Acolo o problemã esenþialã Ñ dar care nu este a noastrã Ñ, este problema intrãrii televiziunii. Dacã televiziunea în limba românã ºi transmisã din România, ea are un rol important în Basarabia, în Ucraina acest lucru nu se întâmplã, existã diverse formule pe care le vom studia.

Ultimul caz Ñ cel al colegului meu de la Academie Ñ, al venerabilului Geo Dumitrescu. Nu ºtiam cã nu s-a rezolvat aceastã chestiune. Nu mã sfiesc sã vã spun, nu ºtiam. ªtiam cã primise acea casã, nu ºtiam cã nu poate intra în ea. Voi discuta chiar astãzi, acum când mã întorc, cu colegul meu, ministrul de interne. Sunt sceptic în realitatea româneascã cã se va putea face ceva. Singura posibilitate, adicã a mai disloca pe cutare sau cutare dintr-un spaþiu în care a spart uºa ºi a intratÉ ªtiþi, era înainte de hotãrârile noastre pe care le cunoaºteþi în materie penalãÉ

Cred cã va trebui ca împreunã cu preºedintele Academiei sã ne adresãm primarului general al Capitalei ºi sã obþinem un alt spaþiu pentru Geo Dumitrescu, decât sã-l þinem pe acest om încã în aceastã situaþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule senator Pãunescu, cred cã sunteþi mulþumit.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Foarte mulþumit.

ªi eu vã mulþumesc.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

În chestiunea cu Primãria Capitalei, ºi eu am vorbit cu domnul Bãsescu ºi vã rog ºi pe dumneavoastrã sã acþionãm repede.

Voi acþiona Ñ cum am fãcut-o ºi în alte cazuri legate de aniversarea Brâncuºi Ñ, împreunã cu preºedintele Academiei ne vom adresa cu o scrisoare semnatã domnului Bãsescu ºi am motive sã cred cã se va rezolva.

**Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

ªi eu.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Sorin Adrian Vornicu nu ºi-a prezentat întrebarea.

La întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu privind problema Autoritãþii Naþionale pentru Privatizare se va da rãspuns în ziua de 26 februarie.

La fel, la întrebarea domnului senator Mircea Nedelcu, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Transporturilor va da rãspunsul în 26 februarie.

La întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu, Ministerul de interne este prezent prin domnul secretar de stat Pavel Abraham.

Vã rugãm, domnule secretar de stat, sã prezentaþi rãspunsul la întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu! **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimate domnule senator Adrian Pãunescu,

De la început aº dori sã vã mulþumesc pentru interpelarea pe care aþi fãcut-o. Lucru mai puþin obiºnuit, zic, pentru cã, de regulã noi, Ministerul de Interne, ne-am obiºnuit ca sã fim în permanenþã întrebaþi de ce nu merg multe lucruri ºi, ºi acum, ne-aþi întrebat de o manierã care ne creeazã posibilitatea sã prezentãm în faþa Senatului aspectele la care dumneavoastrã v-aþi referit.

Diluarea autoritãþii instituþiilor statutului este un fenomen extrem de nociv care s-a accentuat în ultimii ani ºi reprezintã o reflexie a neîmplinirilor înregistrate în activitatea acestora, inclusiv a Ministerului de Interne în care Poliþia are o pondere importantã.

Deºi rata criminalitãþii în România a scãzut în anul 2000 în raport cu anul 1999 de la 1613 infracþiuni la suta de mii de locuitori la 1575, situându-se sub nivelul din multe state europene, infracþionalitatea ridicã numeroase probleme. Astfel, în ultimii ani a sporit agresivitatea grupurilor de infractori, atitudine favorizatã atât de reacþia timidã ori tardivã a unitãþilor de poliþie în anumite domenii, cât ºi de efectul palid al finalitãþii judiciare. Aceastã evoluþie a dus la deteriorarea sentimentului de siguranþã civicã al cetãþenilor ºi implicit a autoritãþii instituþiilor specializate ale statului.

Din pãcate, apelul adresat factorilor responsabili în ultimii ani ca Poliþia sã fie dotatã ºi sprijinitã financiar pentru a nu pierde bãtãlia cu infractorii, tot mai bine organizaþi ºi utilaþi, nu a gãsit ecoul scontat, iar consecinþele negative sunt resimþite din ce în ce mai mult nu numai de cadrele instituþiei, ci ºi de întreaga societate. Reducerea ratei criminalitãþii s-a fãcut prin mari eforturi ale poliþiºtilor, în condiþiile unor maxime restricþii bugetare, pe fondul nemulþumirilor existente în rândul acestora, datoritã neachitãrii, în premierã pentru perioada postdecembristã, a unor drepturi salariale Ñ eu aº spune nu numai postdecembristã, ci în istoria României un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat Ñ, de hranã, de echipament în contradicþie cu modul în care au fost tratate, în aceastã privinþã, alte instituþii ale statului.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc. Domnule senator aveþi întrebãri?

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu.

Nu. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

## **Domnul Pavel Abraham:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Cine semneazã?

## **Domnul Pavel Abraham:**

Domnul ministru de interne Ioan Rus.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Tot la întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu, Ministerul Afacerilor Externe este prezent prin domnul secretar de stat Adrian Mitu.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian Mitu Ñ** _subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:_

## Subsecretar de stat.

## Domnilor senatori,

## Stimate doamne,

Problema pe care domnul senator Pãunescu a ridicat-o în faþa dumneavoastrã ºi a noastrã este, la prima vedere, o problemã delicatã. Eu vã vorbesc prin prisma a cel puþin 10 ani de când lucrez în cadrul Departamentului de comerþ exterior din Ministerul Comerþului Exterior, actualmente Departamentul de comerþ exterior ºi promovare economicã din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ºi am sã vã rog sã-mi permiteþi ca în câteva cuvinte sã fac o trecere în revistã a modului în care am gândit ºi gândim aceastã gestionare a unor contingente dintre care acesta, al ovinelor vii, este printre cele mai sensibile. Este printre cele mai sensibile datoritã faptului cã comercializarea acestor produse pare simplã.

În spatele comercializãrii acestora se pare cã existã ºi niºte câºtiguri substanþiale, motiv pentru care concurenþa este foarte puternicã. Noi am încercat ca sã ordonãm aceastã concurenþã, care sã fie în spiritul angajamentelor noastre la Uniunea Europeanã ºi la Organizaþia Mondialã a Comerþului. În general exportul românesc de ovine vii se desfãºoarã cãtre Uniunea Europeanã ºi în special cãtre Italia ºi Grecia, ºi cãtre Orientul Mijlociu.

În trecut Ñ vorbesc, înainte de Õ89 cu mult timp, cam prin 1981 Ñ, datoritã faptului cã piaþa arabã era mult mai puternicã, marea majoritate a cantitãþii de animale vii se îndrepta cãtre Orient.

Datoritã schimbãrii cotaþiilor pe piaþã, dupã aceastã perioadã lumea s-a îndreptat cãtre Piaþa Comunã. Vreau sã vã spun cã în 1981 aveam un contingent de 1.000 de tone marfã vie, adicã animale vii, ajungând în momentul de faþã, dupã multe ºi multe negocieri, sã avem 15.000, aproape 16.000 de tone.

Administrarea contingentului se face prin certificate de import ºi export emise de þãrile membre, adicã noi emitem certificate de export, partenerii noºtri, de import.

**:**

Ce înþelegi prin asta? Eu nu înþeleg ce spuneþi ºi ce vreþi!

Exact asta voiam sã spun ºi eram sigur cã o sã mã întrebaþi.

Am avut 1.000 de firme acum câþiva ani ºi am fost nevoiþi sã împãrþim cantitãþi de 500 de kilograme, o tonã. Vã daþi seama cã un camion Ñ acest export se realizeazã cu camionul Ñ poate încãrca între 12 ºi 14 tone. Deci dacã i-am dat unui agent economic o tonã acesta ar fi obligat sã se uneascã cu încã 12 sã realizeze un camion, înseamnã 12 seturi de documente, înseamnã posibilitatea de a vinde documente ºi dupã aceea trecem în partea cealaltã, a neefectuãrii exportului.

Poftiþi, domnule senator!

ªi vã rog sã mã credeþi cã lucrez de 10 ani pe aceastãÉ în acest sector ºi ºtiu foarte bine cã niciodatã nu vor putea fi toþi mulþumiþi.

Domnule subsecretar de stat,

De ce mã temeam n-am scãpat.

Dumneavoastrã justificaþi, de fapt, acapararea pieþei de export de cãtre speculanþi.

Asociaþia Crescãtorilor de Oi e la fel de îndreptãþitã, ca sã mã exprim aºa, mãcar la fel de îndreptãþitã ca ºi asociaþiile astea de speculanþi care de 10 ani, practic, jefuiesc piaþa de berbecuþi, sã-ºi facã exportul ei.

Dumneavoastrã faceþi teoria firmei care trebuie sã prevaleze. Sigur, existã firma, dar Asociaþia Crescãtorilor de Oi de ce n-are acest drept de a exporta direct ceea ce are de exportat? De ce ea e pedepsitã? De ce sunt batjocoriþi producãtorii, ciobanii? De ce ea trebuie sã vândã cu ”xÒ un berbecuþ unor intermediari ºi aceia sã vândã cu 3 ”xÒ.

Dacã lucrurile nu sunt rezolvate eu am sã mã adresez Senatului luni, pentru ca autoritãþile de resort ºi în primul rând Poliþia sã intervinã sã vadã despre ce e vorba.

Aceia pe care îi încurajeazã de 10 ani Ministerul Comerþului Exterior sau departamentul nu au nici o legãturã cu creºterea animalelor.

Aceasta este chestiunea pe care o spun ºi care este foarte gravã, pentru cã ea descurajeazã creºterea animalelor ºi nu vom mai putea vinde la un moment dat decât amintiri.

Deci despre asta v-am rugat sã ne vorbiþi.

Filozofia speculantului care ia locul producãtorului mã intereseazã mult mai puþin. Dorim sã se rezolve problema în fond. Crescãtorii de animale întruniþi în acea asociaþie sau alþii care produc dovada cã sunt crescãtori de animale sã poatã vinde ei la export. Sã aibã dreptul, prin departamentul în care lucraþi, la export de berbecuþi ºi, în general, sã existe acest drept ºi pentru producãtori, nu numai pentru speculanþi, sau pentru producãtori, ºi nu pentru speculanþi. Eu nu sunt împotriva ideii cã în societatea de felul cãreia e cea pe care o construim existã intermediari. Dar nu intermediarii trebuie sã primeze, nu ei sã domine, nu ei sã facã legea.

Domnule subsecretar,

Ai cui sunt berbecuþii? Cine-i creºte? Cine sunt producãtorii?

Existã o soluþie, domnule senator, simplã, le-am dat-o ºi eu lor. Sã nu le mai dea marfã celor care o vând o lunã ºi atunci blocheazã ºi aratã cine este într-adevãr cel care are decizia.

Dar, vã mai spun ceva, concurenþa între ei este atât de puternicã încât dacã cineva vine ºi oferã cu 500 lei/kg mai mult, oferã marfa acolo.

ÎncercãmÉ ceea ce vreau eu sã vã explic este cã în momentul de faþã i-am chemat la mine ºi le-am explicat cum pot deveni performeri.

E o micã reþinere, ar dori sã devinã performeri dintr-o datã cu 1.000 de tone, chestiune pe care eu în momentul de faþã, conform legislaþiei, eu fiind funcþionar public ºi de stat, nu pot sã le-o rezolv decât treptat. ªi le-am dat soluþia, nu rãmâne decât sã þinã în continuare legãtura cu mine ºi sã înþeleagã ºi punctul nostru de vedere.

Da, vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc ºi rãmânem deschiºi oricãror discuþii.

Tot la întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu, la o întrebare un rãspuns amânat de sãptãmâna trecutã, domnul secretar de stat Ivanov, din partea Ministerului de Justiþie.

Este aici?

Da, poftiþi, vã rog.

Da.

Domnule subsecretar de stat?

## Da, sigur, sigur.

Dupã cum ºtiþi eu am avut nenumãrate discuþii cu aceste asociaþii, nu am vrut dar cred cã a reieºit puþinÉ din ce am spus eu ºi nu a fost, ºtiu eu, gândirea meaÉ puþin cã producãtorul român nu ar ºti sã facã comerþ. Rostul nostru acolo este sã-i învãþãm sã facã comerþ.

Dar aceastã asociaþie este constituitã din nu ºtiu câþi membri, câteva zeci, ºi reprezentaþi de o singurã firmã.

Eu am încercat sã-i explic preºedintelui asociaþiei cã, în conformitate cu legile româneºti, exportul se efectueazã pe firmã, nu pe asociaþii. Noi nu putem elibera licenþe de export ºi import asociaþiei. ªi pentru ei este valabil, pentru cã ei vor fi cei care vor rãspunde în faþa celorlalþi.

## Domnule senator,

Întrebarea dumneavoastrã a fost fãcutã în termeni generali ºi se referã la problema evacuãrii chiriaºilor din pricina unor hotãrâri judecãtoreºti nejuste ºi necontrolate de nimeni.

Deci, pentru cã nu v-aþi referit la un caz concret, nu am putut sã facem niºteÉ

Ba da, la cazul ”George Constantin ºi Mihai Constantin,Ò la acest caz m-am referit.

Atunci ne pare rãu, sã ni se dea un termen, ca sã avem întreg materialul.

Sunteþi de acord?

Pentru cã, sigur, domnule secretar de stat, este vorba de cazul marelui actor George Constantin, a cãrui casã a fost revendicatã în instanþã de doamna Popovãþ, cu ajutorul viceprimarului Popovãþ, soþul dânsei în partea a doua a zilei, omul care trebuia sã apere, din punctul de vedere al Primãriei, casa cumpãratã de la o autoritate din subordinea sa.

Întâmplãtor cunosc foarte bine cazul, cãci am fost avocatul familiei atunci când a câºtigat procesul la Curtea de Apel.

Despre acest caz este vorba, el este strigãtor la toate cerurile!

Familiei George ConstantinÉ

Da, ºi Mihai Constantin este urmaºul, împreunã cu mama sa, doamna Constantin.

Deci George Constantin ºi al doilea caz?

Aceasta este cazul. Ar fi destul pentru a mai crede cã existã dreptate.

Vã rog atunci sã daþi un rãspuns pentru sãptãmâna viitoare, da?

Da, pentru sãptãmâna viitoare.

Deci vã mulþumesc foarte mult.

La întrebãrile adresate de cãtre domnul senator Adrian Pãunescu ºi Constantin Gãucan, rãspuns din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule senator Adrian Pãunescu,

Prima întrebare la care rãspund este cea cu soarta crescãtorilor de animale ºi în speþã crescãtorii de oi care trebuie sã-ºi valorifice produsul lor pe piaþa internã ºi externã.

Deci punctul de vedere al Ministerului Agriculturii este diferit de ceea ce s-a afirmat anterior de departamentul comerþului, pentru cã în momentul de faþã cel care pierde permanent este producãtorul agricol.

El este cel care se decapitalizeazã ºi noi rãspundem alãturi de ei de toate aceste probleme, pe când ceilalþi, fãrã prea mari eforturi, sunt cei care culeg profitul.

Legea actualã, de altfel sunt trei acte normative care reglementeazã exportul de berbecuþi în viu ºi de alte ovine, este practic restrictivã pentru producãtorul agricol, îl obligã sã aibã societate comercialã proprie.

Faþã de aceastã stare de lucruri, practic, Ministerul Agriculturii acum este implicat numai prin elaborarea ºi eliberarea certificatelor sanitare pe care le dã prin Agenþia Naþionalã Sanitar-Veterinarã, deci nu are nici un fel de influenþe asupra modului cum se face comerþul.

Faþã de aceastã situaþie noi am luat mãsuri ºi lucrãm la modificarea actelor normative, ºi în acelaºi timp suntem acum cu ele în fazã avansatã de elaborare: cu Legea pieþelor produselor agricole; Legea de înfiinþare a asociaþiilor interprofesionale, care creeazã posibilitatea Ñ sunt persoane juridice Ñ sã poatã sã facã ºi export nu numai de berbecuþi; Legea exploataþiilor agricole, prin care urmãrim sã acordãm sprijinul de care tot vorbim tot timpul acestor oameni, cãci este foarte greu acum sã dai sprijin, facilitãþi la milioane de oameni, care nu se mai regãseºte dupã aceea ca efect în producþie marfã, pentru cã majoritatea sunt gospodãrii de subzistenþã ºi atunci trebuie sã-i ajutãm sã iasã din acest marasm economic; Legea cooperaþiei de servicii, ei se pot asocia în aceste cooperative unde îºi pot valorifica prin ele producþia, atât pe plan intern, cât ºi pe plan extern, pentru cã aici nu se mai pune problema cã ea are caracter comercial ºi nu-l va mai obliga ºi toate acestea sunt guvernate Ñ domeniul producþiei animaliere Ñ de Legea zootehniei, care este gata ºi a fost depusã la Guvern.

Domnule senator?

Domnule secretar de stat,

Aºtept de câþiva ani acest rãspuns. Este cel mai corect rãspuns ºi vã rog sã urgentaþi reglementãrile care sã poatã favoriza producþia ºi, sigur, derivând din ea, ºi comerþul.

Mulþumesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/6.III.2001

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule secretar de stat, mai aveþi un rãspuns la domnulÉ

É la domnul senator Gãucan.

Domnul senator Gãucan,

Sigur, ca toatã lumea, cã ºi noi suntem interesaþi ºi îngrijoraþi în acelaºi timp, pentru cã populaþia din zona de munte reprezintã cam 30% din populaþia României.

Ea trãieºte în 28 de judeþe ºi în aceastã zonã sunt tezaurizate valori imense ale patrimoniului naþional, ale culturii române, ale tradiþiilor ºi obiceiurilor ºi nu putem sã stãm indiferenþi la aceastã activitate.

În acest sens, dacã domnul senator mai este în salã, trebuie sã-l informez, ºi cu plãcere o fac, cã Legea muntelui este gata ºi este depusã deja la Guvern ºi Ñ dacã este în salã Ñ îi pot spune ºi câteva din atribuþiile pe care ºi le asumã aceastã lege, ca structuri, funcþionarii, ºi aºa mai departe.

Deci noi nu putem sã acceptãm ce se întâmplã acum, pentru cã unde se duc aceºti oameni care reprezintã 30% din populaþia României?

Domnul secretar de stat,

Constat cã domnul Gãucan nu numai este în salã. Daþi rãspunsul în scris la secretariatul ºedinþei, ca sã-l primeascã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã mulþumesc pentru rãbdarea, pentru prezenþa dumneavoastrã ºi vã doresc un week-end plãcut.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

ªi eu vã mulþumesc pentru felul admirabil în care aþi condus ºedinþa. ( _Aplauze._ )

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnule senator. ( _Aplauze._ )

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 27/6.III.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei