Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deschid lucrãrile ºedinþei Senatului din 28 martie 2002.

ªedinþa este condusã de mine, împreunã cu domnii senatori Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Ion Vela. Suntem în cvorumul regulamentar pentru dezbaterea ordinii de zi.

Biroul permanent propune plenului Senatului programul de lucru în perioada 1Ñ6 aprilie 2002, program repartizat fiecãrui domn senator.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Departamentul legislativ ne-a înaintat o notã privind aprobarea procedurii de urgenþã pentru adoptarea urmãtoarelor proiecte de lege:

Ñ proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre România ºi S.U.A. privind statutul forþelor S.U.A. în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001, proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor ºi înregistrat la Senat în 22 martie 2002;

Ñ proiectul Legii privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor, înregistrat la Senat la 26 martie 2002.

Vi le

Trecem la ordinea de zi a ºedinþei de azi.

Punctul 2, proiectul Hotãrârii privind contul de execuþie al bugetului de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2001.

Îl invit sã prezinte raportul pe domnul senator, chestor al Biroului permanent, Doru Bãdulescu. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Prevederile de credite bugetare, aprobate de Ministerul Finanþelor Publice pentru anul 2001, în sumã de

373.929.315.000 lei, sunt structurate pe titluri de cheltuieli, astfel:

Ñ total: 373.929.315.000 lei;

- Ñ cheltuieli curente: 314.657.095;

- Ñ cheltuieli de personal: 229.523.681;

- Ñ cheltuieli materiale ºi servicii: 86.118.414;

- Ñ transferuri: 15;

Ñ cheltuieli de capital: 59.273.220,

potrivit deschiderilor de credite bugetare aprobate de Ministerul Finanþelor Publice, în cursul anului 2001, pentru Senatul României în sumã de 345.388.220.000 lei. Execuþia bugetului Senatului la 31 decembrie 2001 s-a realizat în proporþie de 98,23%, plãþile nete de casã fiind în sumã de 339.268.915.000 lei.

La titlul ”Cheltuieli curenteÒ, realizate în proporþie de 29,53%, ponderea principalã o constituie cheltuieli de personal, utilizate pentru acoperirea urmãtoarelor categorii: cheltuieli cu salariile personalului aparatului Senatului, plata indemnizaþiilor senatorilor ºi cu viramente aferente acestui fond de salarii în sumã de 160,8 miliarde lei.

Ñ Cheltuielile cu deplasãrile în þarã acoperã nivelul de cazare a senatorilor la Hotelul Bucureºti, diurnele de deplasare ale senatorilor, alte cheltuieli de deplasare în þarã ale personalului din aparatul Senatului ºi deplasãri în strãinãtate, în sumã de 60 miliarde lei.

Ñ Cheltuieli materiale ºi servicii în sumã de 74 miliarde lei au reprezentat cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrie, iluminat, încãlzit, apã, telefon, piese de schimb, carburanþi.

Ñ Cheltuieli cu materiale ºi prestãri de servicii cu caracter funcþional, obiecte de inventar, reparaþii curente ºi capitale, cãrþi ºi publicaþii, alte cheltuieli, în sumã de 18,8 miliarde lei.

De subliniat cã în cadrul acestui titlu de cheltuieli ponderea o reprezintã cheltuielile cu parcul auto, cheltuielile cu întreþinerea ºi exploatarea aparaturii de informaticã, multiplicare etc.

2. La cheltuielile de capital, realizate în proporþie de 96,27%, creditele au fost utilizate, în principal, pentru achiziþia de autoturisme pentru birourile senatoriale, 136, pentru parcul auto central, imprimante, copiatoare pentru birourile senatoriale ºi pentru sediul central, un echipament de multiplicare multifuncþional, un copiator color, alte cheltuieli.

## O voi citi eu.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În legãturã cu raportul prezentat sunt observaþii din partea domnilor senatori? Vã rog, doamna senator Maria Petre.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Procedura de aprobare a contului de execuþie, în general, este aproape formalã, pentru cã anul bugetar s-a închis. Ceea ce aº dori, în schimb, ºi nu cred cã sunt singura care simte aceastã nevoie, este ca serviciile funcþionale ale Senatului sã ne punã la dispoziþie, în copie, în întregime contul de execuþie, fiindcã datele din raport sunt concentrate pe câteva capitole de cheltuieli.

Cred cã este un lucru firesc. Sigur cã vom vota contul de execuþie, fiindcã este deja încheiatã, aºa cum menþionam. Eu aº dori sã primesc o copie de pe formularul de cont de execuþie, în întregime. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Din partea celorlalþi colegi mai sunt observaþii? Vã rog. Domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În prezentarea raportului privind contul de execuþie pe anul trecut m-a frapat o frazã care este oarecum laudativã ºi calificã fãrã nici un fel de echivoc drept pozitivã politica de cheltuieli a Senatului în acest domeniu. Este foarte bine. Nu mã îndoiesc cã aceastã frazã se va repeta ºi atunci când presupun cã vom apuca sã dezbatem ºi sã aprobãm raportul pentru anul 2002, acela care se referã la evidenta oportunitate, corectitudine ºi judiciozitate Ñ nu ºtiu dacã existã cuvântul...

## **Din salã:**

Nu existã!

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

É judiciozitate a cheltuielilor fãcute. În ce priveºte anumite elemente care þin de aceastã speþã, îmi permit sã fac unele comentarii rãutãcioase.

Dacã ne referim, de pildã, la achiziþia copiatoarelor pentru birourile senatoriale cu care am fost dotaþi mã rog, suntem în curs de a fi dotaþi, cã e o lucrare de mai mare amploare Ñ unele birouri au primit, altele vor primi acest utilaj, de altminteri extrem de folositor ºi necesar, dar care, în opinia mea, putea sã fie cu un ordin de mãrime mai ieftin pentru nevoile unui birou senatorial decât acela care a fost achiziþionat ºi montat recent.

Sigur cã nu trebuie sã ne dãm în lãturi când e vorba de tehnicã ºi dotare, sã fim zgârciþi peste mãsurã, dar am impresia cã ºi atitudinea opusã, sã spunem aºa, meritã câteva cuvinte. Eu cred cã în aceastã problemã rãspunderea celor pe care i-am împuternicit sã supervizeze aceastã activitate în numele nostru este cât se poate de vizibilã ºi am impresia cã cel puþin la problema la care m-am referit se puteau face niºte lucruri mai

judicioase, ºi respectiv cu fondurile acelea puteau fi achiziþionate alte lucruri pe lângã acelea la care m-am referit.

În opinia mea se pune în continuare problema în ce mãsurã avem noi, senatorii din salã, o anumitã perspectivã asupra viitorului ºi asupra deciziilor care se iau, nu _a posteriori_ sã luãm notã de anumite lucruri. Cel puþin în acest caz nu cred cã a fost un lucru foarte reuºit, de aceea aº atrage atenþia cu tot respectul celor care au aceastã atribuþie sã ne împãrtãºeascã ºi nouã din intenþiile acestea, ca ºi din mecanismul intim de desfãºurare a licitaþiilor ºi a derulãrii achiziþiilor în acest domeniu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt luãri de cuvânt din partea colegilor? Constatãm cã nu sunt.

Proiectul Hotãrârii privind contul de execuþie al bugetului de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2001:

”Articol unic Ñ Se aprobã contul de execuþie a bugetului de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2001, potrivit raportului de gestiune prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.Ò

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi. Vã supun spre aprobare câteva comisii de mediere la care vor participa colegii senatori.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2002 privind unele mãsuri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþã a echipajelor îmbarcate la bordul unor nave maritime de transport ºi pentru menþinerea în siguranþã a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. ”RomlineÒ S.A., precum ºi alocarea unui fond special pentru ªantierul Naval Constanþa în vederea achiziþionãrii de echipamente individuale de protecþie a muncii.

Comisia de mediere se constituie din 7 senatori pe care urmeazã sã-i desemnãm prin grupurile parlamentare.

Pentru Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri. Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.

Propunem pe urmãtorii colegi senatori: domnul ªtefan Viorel, domnul Crãciun Avram ºi domnul Rahãu.

## Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Propunem pe doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

Îl propunem pe domnul senator Viorel Panã.

Vã mulþumesc, doamna senator. ªi din partea Grupului parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

De acord.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra nominalizãrilor fãcute.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã.

De asemenea, se constituie o comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman ºi proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/1999.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri, doamna senator.

Îi propunem pe domnii senatori Pop de Popa, Iliescu Ion ºi doamna senator Stoica Fevronia.

Vã mulþumesc, doamna senator. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

Vã mulþumesc, domnule senator. O propunere din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul senator Corin Penciuc.

Penciuc, da?

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Doamna senator Vajda Borbala.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra nominalizãrilor fãcute.

Cu 90 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere, componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost adoptatã.

Constituirea unei comisii de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, precum ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1991.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri, doamna senator.

Propunem pe domnii senatori Mocanu Vasile, Opriº Octavian ºi doamna senator Sporea Elena.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., o propunere, doamna senator.

Îl propunem pe domnul senator Aurel Panã.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnul senator Pete Istv‡n.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra propunerilor fãcute.

Cu 90 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere, componenþa nominalã a comisiei de mediere din partea Senatului a fost adoptatã.

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã consult dacã sunteþi de acord sã nu începem conform ordinii de zi pe care aþi aprobat-o, ci sã începem cu punctul 2 Ñ datã fiind prezenþa doamnei secretar de stat Manolescu de la Ministerul Finanþelor Publice Ñ ºi sã fie dezbãtute toate proiectele unde Ministerul Finanþelor Publice a fost iniþiatorul originar al proiectului de lege.

Nu aº mai supune votului, dacã nu sunt comentarii.

## **Din salã** _(mai multe voci):_

De acord.

Vã rog.

## **Domnul Valentin Dinescu** _(din salã):_

Numai sã ne dictaþi punctul de pe ordinea de zi.

Vã rog, doamna secretar de stat. Este punctul 5. Punctul 2 de pe ordinea de zi? Punctul 5. Vã ascultãm.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa Guvernului nr. 5/2002 are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Pornind de la unele modificãri ºi completãri aduse Legii nr. 50/1991 prin Legea nr. 453/2001, prin care s-a realizat descentralizarea actului de autorizare la nivelul structurii celei mai apropiate de cetãþean, care este administraþia publicã localã, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 sunt stabilite în mod expres competenþele primarilor generali ai municipiului Bucureºti sau de sectoare ºi comune în ceea ce priveºte emiterea autorizaþiilor de construcþie, în scopul eliminãrii disfuncþionalitãþilor constatate în acest domeniu.

Acest act normativ este în concordanþã cu recomandãrile Uniunii Europene cu privire la descentralizarea actului de decizie al administraþiei publice.

Menþionez cã suntem de acord cu amendamentul propus de comisia de specialitate a Senatului.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea actului normativ prezentat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul preºedinte.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil vizavi de acest proiect de lege. S-a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vreau sã subliniez cã proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Propunem adoptarea acestuia, cu amendamentele formulate de comisie.

modificarea unei legi esenþiale în zona responsabilitãþilor administraþiei publice locale, ºi anume a Legii nr. 50/1991 privind regimul autorizãrii construcþiilor, aceastã lege nu a fost pusã încã în aplicare, întrucât s-a întârziat inadmisibil de mult cu elaborarea ºi aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a acestei legi.

Ceea ce se încearcã prin intermediul acestui act normativ, dupã pãrerea noastrã, nu este o tendinþã de descentralizare, nu un pas înainte în acest domeniu, ci un act de autoritate adoptat mai degrabã împotriva ordinii în materia autorizãrii construcþiilor. De dragul de a face acest lucru în zona de responsabilitate a primarului general al Capitalei, a Primãriei Capitalei, se încearcã a se face ceva ºi la nivel local. Se complicã în continuare un sistem care era ºi aºa destul de complicat ºi se pun autoritãþile administraþiei locale propriu-zise, sã spunem, cele din mediul rural, în continuare, în postura de a obþine tot felul de avize ºi de autorizãri, care altfel nu ar fi fost necesare pe principiile din lege.

În consecinþã, noi vom vota împotriva acestui act normativ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare existã luãri de cuvânt? Nu. Nu existã.

Comisia a modificat la art. I pct. 3 lit. d), precizând faþã de textul iniþial al acestei legi, în singurul amendament care figureazã în raport, cã ”avizul respectiv se dã în cazul comunelor de cãtre primar, afarã de cazul în care nu au un compartiment de specialitate pentru aviz.Ò

Textul era ºi iniþial, doar cã se dã posibilitatea primarilor sã facã acest lucru, în afara situaþiei în care nu au un compartiment de specialitate pentru a da avizul, ca sã fie lãmuriþi toþi colegii în cazul în care au uitat conþinutul amendamentului. Textul exista ºi în forma iniþialã, dar cu o precizare care s-a fãcut în ordonanþã, cã ”se poate da ºi de primarÒ. Comisia face acest amendament în sensul cã, dacã nu existã compartiment de specialitate, totuºi avizul se va da de consiliul judeþean.

În aceste condiþii, vã

Este o lege organicã ºi, în consecinþã, vã atrag atenþia asupra cvorumului necesar pentru adoptarea acestui amendament.

Cu amendamentul, cã e unul singur.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Cer vot nominal.

Sunt douã.

E unul, la un singur text. Bun. Deschidem dezbaterile generale. Rog reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul. Doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi, din punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D., acest act normativ nu era nici mãcar necesar Ñ astfel cã vom vota împotriva lui Ñ, deoarece, din pãcate, la un interval destul de lung de la

Sigur, s-a fãcut o cerere de vot nominal. Potrivit regulamentului sunt obligat sã o

În continuare ordonanþa îºi va produce efectele.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Listã!

Listã pentru Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ºi umanist) ºi, desigur, ºi pentru celelalte grupuri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trecem la urmãtorul proiect de lege pe care îl va susþine doamna secretar de stat Manolescu. Îi invit ºi pe reprezentanþii comisiei de specialitate, domnul senator Viorel ªtefan.

Proiectul Legii privind ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul macedonean pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale, cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 12 iunie 2000.

Doamna ministru, aveþi cuvântul!

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Convenþia prevede cotele de impozit aplicabile veniturilor ce se impoziteazã prin stopaj la sursã, respectiv 10% în cazul veniturilor reprezentând redevenþe ºi dobânzi ºi 5% în cazul veniturilor din dividende.

De asemenea, prin actul normativ s-a reglementat ºi impunerea veniturilor din activitãþi dependente ºi independente. Totodatã, sunt prevãzute aspectele legate de schimbul de informaþii, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, procedura amiabilã, intrarea în vigoare ºi denunþarea convenþiei.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã avizeazã favorabil proiectul de lege ºi îl supune aprobãrii plenului în forrma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Dacã nu, vã

Urmãtorul proiect de lege, la poziþia 21 din ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã pentru anul 2002.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº începe cu precizarea cã pentru anul 2001 a fost aprobat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 6/2001 un plafon de îndatorare publicã externã de 3 miliarde de dolari S.U.A.

Faþã de plafonul aprobat, în cursul anului 2001 au fost contractate sau garantate împrumuturi externe în valoare de 2.974.000.000 dolari, la 31 decembrie 2001, valoarea împrumuturilor externe pe termen mediu sau lung, contractate sau garantate de stat, fiind de 15.475.000.000 dolari. Din aceastã sumã, datoria publicã externã directã era de 9.345.000.000 dolari, iar datoria publicã garantatã, de 6.129.000.000 dolari.

Utilizând metodologia de calcul a plafonului de îndatorare publicã externã în funcþie de indicatorii utilizaþi rezultã cã datoria publicã externã posibil de contractat ºi garantat în anul 2002 era de 9.347.000.000 dolari.

Pentru a nu genera însã presiuni exagerate asupra serviciului datoriei din anii urmãtori, a fost limitat plafonul de îndatorare publicã externã la 3.400.000.000 dolari S.U.A.

Propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002, în varianta prezentatã. Vã mulþumesc.

Numai un moment! V-aº ruga sã pãstraþi liniºte, pentru buna desfãºurare a lucrãrilor. Vã rog.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare, în forma prezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, iar iniþiatorul bineînþeles cã susþine adoptarea proiectului Legii de ratificare a Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã avizeazã favorabil ºi supune plenului proiectul de lege în forma prezentatã de iniþiator. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul senator Viorel ªtefan, vã rog.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Dacã nu, vã

Trecem la proiectul Legii de la poziþia 23 din ordinea de zi, privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2001 pentru modificarea art. 13 din Ordonanþa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal.

Aveþi cuvântul, doamna ministru!

## Vã mulþumesc.

Prin actul normativ supus dezbaterii ºi aprobãrii Senatului se modificã art. 13 din Ordonanþa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal, în sensul schimbãrii termenului de intrare în vigoare a ordonanþei la 60 de zile de la data aprobãrii sale prin lege, ºi se aplicã faptelor constatate prin acte încheiate începând cu aceastã datã, chiar dacã faptele respective au fost sãvârºite în perioade anterioare intrãrii în vigoare a ordonanþei respective.

Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 5 martie 2002. Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma prezentatã de Camera Deputaþilor, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2001. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte, vã rog.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã, apreciind cã erau necesare aceste precizãri în legãturã cu intrarea în vigoare a ordonanþei privind cazierul fiscal, avizeazã favorabil ºi supune plenului prezentul proiect de lege, în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumesc.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Constatând cã nu sunt, vã

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã, precum ºi a fondurilor de cofinanþare aferente acestora.

Doamna ministru, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Prin prezenta ordonanþã, s-au extins responsabilitãþile Guvernului României privind utilizarea ºi asigurarea integritãþii fondurilor transferate de Uniunea Europeanã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001.

Prin modificãrile aduse se asigurã funcþionarea mecanismelor de finanþare ºi de cofinanþare a fondurilor comunitare SAPARD ºi ISPA, prevãzute în Acordul multianual ºi în memorandumurile de finanþare mai sus amintite.

Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în 26 februarie 2002. Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare, în forma prezentatã de Camera Deputaþilor, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2002. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, cu unanimitate de voturi, comisia noastrã a avizat favorabil proiectul de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor ºi îl supune, ca atare, dezbaterii ºi aprobãrii plenului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Nu sunt înscrieri la cuvânt. Vã

- 7 voturi împotrivã, nici o abþinere. Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, reluând ordinea iniþial aprobatã: proiectul Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 103 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 (propunere legislativã). Articol unic, adoptat de Camera Deputaþilor.

Iniþiatorii, domnul deputat Ioan Oltean... Din partea comisiei, domnul preºedinte DŽnes.

Celãlalt iniþiator, domnul Pop, unde este?

## **Domnul Ioan Oltean** Ñ _deputat:_

Lipseºte, domnule preºedinte, ºi sunt abilitat sã susþin...

ªi aveþi...?

Am... Da, am ºi susþinerea Guvernului.

Vã rog. Vã rog sã prezentaþi pe scurt propunerea legislativã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Raþiunea care ne-a determinat sã procedãm la modificarea Legii nr. 215/2001 printr-o propunere legislativã a fost o scãpare a legiuitorului privind aplicarea incompatibilitãþilor prevãzute în art. 30 din Legea nr. 215/2001 ºi consilierilor judeþeni, cel puþin pentru aplicarea ºi respectarea principiului simetriei juridice, pentru cã ºi în Legea nr. 69/1991 consilierii locali ºi consilierii judeþeni erau beneficiarii aceloraºi incompatibilitãþi. Prin Legea nr. 215/2001, legiuitorul a scãpat prevederea prin care incompatibilitãþile sã fie aplicate ºi consilierilor judeþeni.

De asemenea, o stare de confuzie în ce priveºte aplicarea prevederilor art. 30 ne-a determinat sã precizãm în mod expres cã art. 30 este de strictã aplicabilitate, o datã cu publicarea în ”Monitorul OficialÒ a prezentei legi.

Din pãcate, aceastã prevedere nu a trecut prin Camera Deputaþilor, legea fiind adoptatã numai în ce priveºte modificarea art. 103.

Raportul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului din Senat este favorabil în acest sens ºi, în consecinþã, vã rugãm ºi noi sã-l adoptaþi în forma pe care comisia îl prezintã astãzi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Vã rog, domnule preºedinte Seres DŽnes.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil vizavi de acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Consiliul Legislativ.

Menþionez cã proiectul de lege are caracter organic.

Supunem proiectul de lege spre adoptarea dumneavoastrã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La dezbateri generale dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Întrucât raportul nu conþine...

Vã rog, doamna senator. Eraþi acoperitã de liberali.

Vã mulþumesc.

Nu vreau sã fiu senatorul de serviciu astãzi, dar se întâmplã, din pãcate, aºa...

Dar serviciul vã îndeamnã.

Da. Ce vreau sã spun e cã, din pãcate, iatã cã suntem nevoiþi sã modificãm o lege organicã, pe care, la vremea când a fost adoptatã, toatã lumea o credea perfectã, ºi o lege organicã importantã, cum este cea a administraþiei publice locale. Modificarea este, în schimb, beneficã ºi o susþinem. Ea clarificã ºi acoperã o zonã care în textul iniþial nu fusese suficient clarificatã în materia incompatibilitãþilor.

Ceea ce aº vrea sã mai spun în plus ºi ceea ce cred ºi susþin cã este foarte important este aplicarea legii, ºi nu modificarea ei destul de des.

Deci ceea ce este mult mai important decât ce facem astãzi este felul cum legea în sine, aºa cum arãta, ºi cele câteva modificãri aduse vor fi aplicate.

În concluzie, noi susþinem aceastã modificare ºi vom vota în favoarea ei. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

Sunt alte luãri de cuvânt? Dacã nu sunt, constatând cã raportul nu conþine amendamente, iar caracterul acestui proiect de lege este organic, vã

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul Legii privind înfiinþarea comunei ªieu, judeþul Maramureº.

Îl rog pe domnul senator Liviu Doru Bindea sã prezinte, din partea iniþiatorului, care din motive obiective, nu poate fi prezent ºi l-a mandatat pe colegul nostru, domnul senator Bindea, maramureºean, sã prezinte pe scurt propunerea legislativã.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Satul ªieu este o localitate aºezatã pe Valea Izei...

La microfon!

ªi, vã rog, pãstraþi liniºtea!

Satul ªieu este o localitate aºezatã pe valea Izei, pe frumoasa vale a Izei, învecinatã cu Ieud, Botiza, Poienile Izei, Sãliºtea, Sãcel, Bârsana ºi alte localitãþi istorice...

Domnule senator, cu puþinã dicþie, vã rog. Nu se aude. Cu o uºoarã impostaþie, aºa, ca sã... E prea frumos ce spuneþi, ca sã se piardã...

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog! Deci vã rog sã reluaþi.

Satul ªieu este o localitate aºezatã pe valea Izei, pe frumoasa vale a Izei, în vecinãtatea comunelor istorice Ieud, Botiza, Poienile Izei, Rozavlea, Bârsana, Sãliºtea, Sãcel ºi altele, de unde au plecat descãlecãtorii ºi întemeietorii Moldovei.

Are o suprafaþã de 2.778 de hectare, 3.100 de locuitori, 3 ºcoli generale, un cãmin cultural, 3 biserici, 2 grãdiniþe, un dispensar uman, oficiu poºtal, 60 de s.r.l-uri, mori pentru cereale, mici meseriaºi º.a.

Comuna este atestatã documentar în 1341. Ea a fost desfiinþatã în anul 1951, din interesul de a putea fi colectivizatã, fiind o comunã aºezatã în apropierea Munþilor Þibleº ºi mai greu de colectivizat.

De aceea, cred cã astãzi se impune... ºi vã propun, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi acest proiect de lege, pentru ca acest sat mare, dupã cum v-am prezentat, de peste 3.000 de locuitori, sã redobândeascã statutul de comunã, cum l-a avut pânã în 1951.

L-aþi consultat pe iniþiator, pe domnul deputat, dacã este de acord cu amendamentele formulate de comisia noastrã?

Da, domnule preºedinte. De acord cu toate amendamentele.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Dupã terminarea sesiunii, ca sã nu ne tulbure!

Trecem la punctul 8 de pe agenda de lucru a Senatului, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Seres DŽnes!

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil. Menþionez cã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 ºi de Legea nr. 3/2000 privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului, precum ºi condiþiile prevãzute de Legea nr. 351/2001 privind planul de organizare ºi amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a IV-a Ñ Reþeaua de localitãþi.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Consiliul Legislativ, precum ºi un punct de vedere favorabil din partea Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vã rugãm sã adoptaþi legea, cu amendamentele formulate de cãtre comisie.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Pentru o completã informare a colegilor senatori, vreau sã vã spun cã procedura referendumului a fost îndeplinitã. Mai important însã este cã din participanþii la vot, 3.489 de persoane, dintr-un total de 4.629, 3.448 s-au exprimat în favoarea acestei modificãri propuse în proiectul de lege.

În consecinþã, vã

Cu precizarea cã ne aflãm în prezenþa unui proiect de lege cu caracter organic, îl

Sã duceþi vestea bunã locuitorilor.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori. ªieuanii ºi moroºenii de pe valea Izei vã invitã, drept mulþumire, de Paºti, de sfintele sãrbãtori, în Maramureº. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa a fost aprobatã în temeiul Legii de abilitare nr. 751/2001 ºi a Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodãrie comunalã ºi constituie, alãturi de alte reglementãri emise în anul trecut, privitoare la salubritate ºi la transportul public local, legislaþia secundarã în materie de gospodãrie comunalã.

Evident, ordonanþa are ca obiect reglementarea modului de organizare ºi finanþare a serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare, lucru care, pânã la ora actualã, nu era bine reglementat, deci eram într-un gol de reglementare. Ea stabileºte drepturile ºi obligaþiile concrete ale operatorilor de prestaþii în domeniul alimentãrii cu apã ºi canalizãrii, precum ºi ale utilizatorilor acestor servicii.

De asemenea, ordonanþa cuprinde dispoziþii privitoare la modul de fundamentare a tarifelor, precum ºi la rãspunderi ºi sancþiuni.

Ordonanþa a fost analizatã în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, s-au fãcut unele amendamente, cu care suntem întru totul de acord. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil. Menþionez cã s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Vã rog sã adoptaþi proiectul, cu amendamentele formulate de cãtre comisie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Vã

Faceþi aceastã precizare la microfon, ca sã nu parã cã existã lucruri care nu sunt cunoscute de plenul Senatului.

La punctul 6 s-a strecurat o greºealã de dactilografiereÉ

De editare.

În loc de ”contractÒ s-a scris ”contactÒ.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bine cã nu e într-o altã lege! Fiind în aceastã lege, echivocul nu este periculos. Într-o altã lege, foarte sigur, dãdea naºtere la altã semanticã.

Deci este o problemã a îndreptãrii unei erori materiale. Nu avem a o supune votului plenului Senatului. Rugãm serviciul de specialitate al Senatului sã facã îndreptarea cuvenitã.

Vã

Trecem la urmãtorul punct de pe agenda de lucru a SenatuluiÉ

Dacã tot am venit, aº mai avea punctul 14, dacã s-ar putea.

Dar sunteþi la punctul 9 Ñ proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2002 pentru modificarea Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodãrie comunalã.

Vã rog sã-l prezentaþi. E comunã.

Da, e comunã cu Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Vã rog.

Este vorba de modificarea unor articole din Legea nr. 326/2001, în sensul eliminãrii din conþinutul acestora a prevederilor referitoare la serviciile de gaze ºi de electricitate care, potrivit legii, erau servicii de gospodãrie comunalã în exclusivitate în competenþa autoritãþilor publice locale, iar prin aceastã ordonanþã se face corectura necesarã, în sensul cã cele douã servicii, de electricitate ºi de alimentare cu gaze, sunt eliminate din rândul serviciilor publice care sunt efectuate în exclusivitate de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, ele urmând a fi exercitate în continuare de cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Este vorba de o aliniere la exigenþele reglementãrilor din Uniunea Europeanã, care nu permit o subordonare de acest tip a serviciilor publice de gospodãrie comunalã.

Nu sunt amendamente la care sã vã referiþi, fãcute de comisie.

Dau cuvântul preºedintelui comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a redactat un raport favorabil ºi fãrã amendamente. S-au primit avize favorabile de la Comisia economicã ºi de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Menþionez cã proiectul de lege are caracter organic.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Vã rog, domnul senator Leca.

## Domnule preºedinte,

În ceea ce priveºte serviciul de electricitate ºi gaze, se pare cã hotãrârea este corectã, însã la art. 2 alin. 1 lit. d) Legea nr. 326/2001 defineºte niºte competenþe ºi spune cã sub autoritatea administraþiei publice locale se gãsesc o serie de activitãþi, între care, la punctul d), ”alimentarea cu energie termicã produsã centralizatÒ, iar prin ordonanþa de urgenþã se reformuleazã. Se spune: ”alimentarea cu energie termicã produsã centralizat, cu excepþia activitãþilor de producere a energiei termice în cogenerareÒ.

Or, în momentul de faþã, existã un proces amplu de restructurare a Societãþii ”TermoelectricaÒ, prin care 15 centrale de cogenerare se transferã autoritãþilor locale. Deci apare o nepotrivire între un proces în desfãºurare Ñ ºi ºtim cu toþii care este disputa între autoritãþile locale, care nu prea vor sã primeascã aceste centrale, ºi aceastã hotãrâre care este exact inversã. Deci cred cã este o neînþelegere ºi ar trebui, poate, clarificatã. Vã mulþumesc.

Solicit din partea reprezentantului Ministerului Industriei ºi Resurselor sã formuleze un rãspuns la întrebarea pe care a pus-o domnul senator Aureliu Leca. **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Da, într-adevãr, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9/2002 face aceastã adãugire la punctul d) din art. 2, în care adaugã ”alimentarea cu energie termicã produsã centralizat, cu excepþia activitãþilor de producere a energiei termice în cogenerareÒ.

În momentul în care s-a redactat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9/2002 Ñ noi suntem printre iniþiatori Ñ s-a avut în vedere cã activitatea de producere a energiei termice în cogenerare cu energia electricã este, de regulã, realizatã în unitãþi mari, de interes naþional, care nu ajung sub nici o formã, ca sã spunem aºa, în cadrul unitãþilor teritoriale, respectiv al primãriilor. Pot exista ºi unele excepþii, în cazul unor unitãþi de putere mai micã Ñ acelea despre care vorbea domnul senator Leca Ñ dar regula generalã este cã unitãþile mari producãtoare de energie electricã merg în cogenerare cu energia termicã.

Deci din punctul de vedere al iniþiatorului, noi ne menþinem pe aceastã formulare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord. Vã mulþumesc.

La dezbateri generale mai sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu sunt ºi întrucât raportul nu conþine amendamente, cu precizarea cã este vorba de o lege cu caracter organic, v-o

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156/2001 pentru scutirea de la plata obligaþiilor bugetare aferente minelor ºi carierelor închise, aflate în conservare.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 156/2001 se referã la scutirea de la plata obligaþiilor bugetare, deci a tuturor obligaþiilor bugetare aferente minelor ºi carierelor închise, respectiv aflate în conservare.

Aceste mine ºi cariere se pot afla în patrimoniul regiilor naþionale sau al societãþilor comerciale de profil ºi s-a considerat cã este ilogic ca pentru acestea care sunt închise ºi aflate în conservare sã se mai plãteascã obligaþii bugetare, respectiv penalizãri la aceste obligaþii bugetare.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Viorel ªtefan, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu unanimitate de voturi, a avizat favorabil prezentul proiect de lege, în forma transmisã de Camera Deputaþilor, ºi îl spune, ca atare, spre dezbatere ºi aprobare plenului Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt. Raportul nu conþine amendamente. Caracterul legii, ordinar. Vã

Mulþumim iniþiatorului...

Domnule preºedinteÉ

Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi îngãduiþi sã vã adresez o cerere Domniei voastre ºi plenului Senatului.

Vã rog sã fiþi de acord sã fie luate peste rând proiectele de lege înscrise la nr. 16 ºi 17 în ordinea de zi. Le susþine Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Reprezentantul ministerului vine dintr-o ºedinþã ºi trebuie sã se înapoieze la aceeaºi ºedinþã importantã a Consiliului Superior al Magistraturii.

Vã rog sã fiþi de acord cu aceastã cerere din partea noastrã.

E adevãrat, peste rând însã se iau procesele, dacã se amânã. Sau sunt avocaþii prezenþi?

ªi cu prioritate, se subînþelege.

## De acord.

Aceeaºi procedurã. Dacã colegii acceptã acest lucru. Bine. Invitãm reprezentanþii... domnul secretar de stat IvanovÉ

Domnule preºedinte, îmi permit sã vã rog caÉ dupã aceea, mai am încã trei puncte. Dacã este posibil, sã le susþin.

Da, sigur, sigur. Vã rog.

Este vorba de punctele 16 ºi 17, da? Vã rog.

Proiectul Legii privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, de asemenea, Vã mulþumesc foarte mult cã îmi faceþi aceastã favoare ºi mã luaþi peste rând.

Pentru înfãptuirea unei corecte politici penale, proiectul Legii privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni contravenþionale oferã posibilitatea persoanelor condamnate care au sãvârºit infracþiuni ce nu prezintã un pericol social ridicat ºi care, în timpul executãrii pedepsei, au dat dovezi temeinice de îndreptare, sã beneficieze de clemenþa legiuitorului, în sensul graþierii pedepselor aplicate de instanþele de judecatã.

Potrivit proiectului se graþiazã în întregime pedepsele cu închisoare pânã la 5 ani, adicã cu condiþia ca cei condamnaþi sã nu fie recidiviºti ºi sã nu fi sãvârºit infracþiuni care nu fac parte dintre cele care sunt exceptate expres prin prezentul act de graþiere.

De dispoziþiile graþierii beneficiazã ºi cei care executã pedeapsa la locul de muncã, cei sancþionaþi cu închisoarea contravenþionalã, precum ºi minorii împotriva cãrora au fost luate mãsuri de internare într-un centru de reeducare. Pe lângã consideraþiuni de politicã penalã ºi socialã, graþierea, ca mijloc de individualizare a pedepsei, contribuie la reducerea numãrului persoanelor condamnate care vor putea rãmâne pe mai departe în penitenciare, situaþie ce influenþeazã pozitiv procesul de instruire ºi educare a acestora.

În prezent în unitãþile din sistemul penitenciar este depãºitã capacitatea legalã de cazare în medie cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene în domeniu.

Pentru diminuarea supraaglomerãrii unitãþilor din sistemul penitenciar ºi a implicaþiilor acesteia, în vederea realizãrii programelor de reabilitare a comportamentului deþinuþilor ºi pregãtirea lor pentru reintegrarea în societate, precum ºi pentru crearea posibilitãþilor de aplicare strictã a regimurilor diferenþiate în raport cu natura infracþiunilor, situaþia juridicã, durata pedepselor, starea de recidivã, conduita ºi vârsta condamnaþilor, starea de sãnãtate ºi altele, se justificã punerea în libertate a acelor deþinuþi care au fost condamnaþi pentru fapte cu un pericol social relativ redus.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Predescu, din partea Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, vã rog sã prezentaþi raportul.

Proiectul Legii privind graþierea unor pedepse a comportat dezbateri reluate în trei ºedinþe în comisia noastrã, în principal privitoare la concepþia care poate sã fundamenteze acest proiect de lege, cunoscut fiind cã în materia aceasta, chiar dacã este vorba de un act de clemenþã, se confruntã douã concepþii fundamentale, ºi anume acelea care au la bazã criteriul datei sãvârºirii faptei, cu toate efectele procedurale ºi procesuale ce decurg din aceasta, ºi al doilea, fundamentat pe concepþia potrivit cãreia de graþiere sunt susceptibile numai pedepsele definitive la data adoptãrii actului.

Proiectul de lege a optat, în concepþia Camerei Deputaþilor ºi la stãruinþa ministrului justiþiei, pentru concepþia a doua, ºi anume aceea de a se aplica numai pedepselor definitive la data adoptãrii actului, motive pentru care în dispoziþiile din partea finalã este înscris acest criteriu. Evident cã au fost formulate ºi alte puncte de vedere, dar având la bazã concepþia care fundamenteazã proiectul de lege, dacã erau de acceptat ºi alte observaþii critice câmpul de aplicare al acestui proiect de lege se îngusta ºi mai mult, adicã de beneficiile graþierii ar fi profitat mult mai puþine persoane decât cele care profitã în forma actualã ºi care sunt în jurul cifrei de 2.000 de condamnaþi.

Motive pentru care, pentru a ºi simplifica procedura, a elimina naveta ºi medierea, Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a ajuns la concluzia finalã de a adopta raport de admitere, fãrã amendamente. S-au formulat ºi amendamente asupra cãrora s-a stãruit sã fie înscrise la raport ca amendamente respinse. Se gãsesc în anexa alãturatã.

Cu menþiunea cã este vorba de o lege organicã, potrivit articolului 72 alineatul (3) litera g) din Constituþie, expres menþionatã, este vorba de graþiere colectivã, care

se acordã numai prin lege, ºi anume prin lege organicã, vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul comisiei ºi sã fiþi de acord cu forma în care l-a adoptat Camera Deputaþilor, pentru a-l face cât mai repede eficient. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã? Domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

Eu aº dori. De ce?!

Era mai aproape, l-am vãzut.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Daþi-mi voie sã-mi exprim o pãrere personalã, este pãrerea unui om care de 12 ani se ocupã de soarta acelora care sunt abandonaþi în maternitãþi, a acelora care sunt daþi afarã, la 18 ani, din orfelinate ºi, de ce nu, ºi a celor care au scãpat de pedeapsa închisorii ºi doresc sã-ºi înceapã o viaþã nouã.

Este foarte greu sã cred Ñ în experienþa mea de 12 ani Ñ cã toþi cei care sunt graþiaþi fie prin graþieri individuale, fie prin graþieri colective, fie cei care ºi-au executat pedeapsa ºi revin în societate se vor încadra în societate, nu vor mai comite infracþiuni, dacã noi, Guvernul ºi Parlamentul, nu încercãm ºi nu luãm niºte mãsuri, nu facem un cadru juridic necesar, prin care sunt graþiaþi, în aceastã ipostazã, sã încerce sã-ºi revinã la normal, pentru cã dacã ne uitãm la televizor, dacã citim ziarele, cele mai multe infracþiuni sunt comise de cei care au ieºit de o zi, de o sãptãmânã, de o lunã din închisoare ºi nu au un loc în societate.

Nimeni nu-i mai angajeazã, pentru cã au fost pedepsiþi cu închisoarea, nimeni nu mai doreºte sã fie cu ei împreunã într-o colectivitate ºi aºa mai departe.

Deci efectele acestei graþieri, dincolo de faptul cã penitenciarele sunt supraaglomerate, acesta nu este un motiv de graþiere, dupã pãrerea mea personalã, nu poate fi un motiv de graþiere, dincolo de toate acestea, Guvernul ºi Parlamentul trebuie sã asigure un cadru juridic ºi o realizare socialã prin care aceºtia vor putea sã revinã în societatea civilã, ca în mod corect sã-ºi gãseascã locul în societate, altfel toþi cei care vor ieºi ºi prin aceste graþieri, ºi prin alte graþieri din închisori vor rãmâne infractori, ºi atunci nu am fãcut nimic bun societãþii.

De aceea, atrag atenþia Executivului sã se gândeascã la luarea unor asemenea mãsuri de reeducare socialã, de reprimire în societate a celor care sunt graþiaþi ºi a celor care vor ieºi din închisoare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aºa cum, de altfel, am procedat ºi în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, senatorii P.R.M. vor vota împotriva acestui proiect de lege. Motivele sunt atât de fond, cât ºi de ordin procedural. În prezent, circumstanþele de fapt în care societatea româneascã se aflã nu permit elaborarea unei legi colective de graþiere, deoarece starea infracþionalã se gãseºte într-o continuã creºtere, existã ºi graþiere individualã, împrejurarea cã unele infracþiuni deosebit de grave Ñ omor, tâlhãrie, furtul calificat, violul ºi altele Ñ sunt exceptate de la beneficiul graþierii nu justificã adoptarea acestei legi, întrucât, sub raport psihic, aceasta ar însemna nu o stopare a fenomenului infracþional ci, dimpotrivã, o încurajare a sãvârºirii faptelor cu caracter antisocial.

Se contureazã o contradicþie flagrantã între acest proiect de lege ºi ceea ce noi numim sporirea garanþiei ºi securitãþii persoanei. Degajarea locurilor de deþinere cu un numãr de circa 2.000Ñ3.000, bine ar fi sã fie aºa, dar nu va fi, cifra este mult mai mare, 2.000Ñ3.000 de persoane nu pot înlãtura impactul negativ ce se produce asupra moralului societãþii noastre.

Necazul cel mare este cã adevãraþii þepari ai economiei naþionale sunt liberi, nu sunt în puºcãrii.

Populaþia þãrii priveºte cu groazã acest proiect de lege, realitãþile zilnice dovedesc fãrã echivoc, aºa-ziºii infractori primari recidiveazã, cu siguranþã. Zilnic presa aduce la cunoºtinþã opiniei publice fapte dintre cele mai grave, omoruri, violuri, atacarea funcþionarilor publici, a lucrãtorilor din societãþile comerciale ºi în condiþii extrem de periculoase, cu arme de foc, arme albe, individual sau în grupuri de douã sau mai multe persoane, ceea ce pune grav în discuþie liniºtea publicã.

Au ajuns þãranii noºtri sã doarmã sub cerul liber sau în grajduri pentru a-ºi proteja de hoþi avuþia ºi animalele, pentru a exemplifica doar o secvenþã din ceea ce se întâmplã în þarã ºi care a fost redatã recent la posturile de televiziune.

Din punctul de vedere al modului de aplicare a legii, proiectul, astfel cum este redactat, ºi anume ca acesta sã se aplice numai în raport de rãmânere definitivã a hotãrârilor judecãtoreºti la data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ, nu corespunde exigenþelor Constituþiei ºi legii penale.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt? Vã rog, doamna senator Dobrescu.

Domnule preºedinte de comisie, Stimaþi colegi, Apreciem cã raportul comisieiÉ

O comisieÉ

Este o comisie mai mare.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**

Raportul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri privind proiectul Legii pentru graþierea pedepselor ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni trebuie gândit cu foarte multã atenþie ºi trebuie luat în consideraþie, pentru cã Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în mod sigur, în câteva rânduri, ºi se vede foarte clar cã în ºedinþele din 23.01, 26.02, 12.03, 19.03 a judecat cu mult simþ de rãspundere acest proiect de lege.

De formaþie nu sunt jurist, ci educator, ºi mã gândesc cã la un moment dat aici, citind cu atenþie, am constatat cã se face vorbire de beneficiari ai dispoziþiei de graþiere, de cei care executã pedeapsa la locul de muncã, de cei sancþionaþi cu închisoare contravenþionalã ºi de minorii împotriva cãrora s-a luat mãsura internãrii într-un centru de educare.

Dacã mã refer numai la acest segment, dar de fapt iau în consideraþie tot ce s-a cuprins în raport, eu cred cã este bine sã gândim cã locurile detenþiei, de restricþie, prin urmare nu sunt numai ele cele mai bune pentru reeducarea acestor persoane, ci cã integrarea lor în societate Ñ ºi susþin ºi punctul de vedere al domnului senator Pusk‡s Ñ este un câºtig mai mare pentru societate ºi pentru redarea în circuitul normalitãþii a acestor persoane decât reþinerea lor acolo unde, uneori, se ºcolesc pentru a deveni adevãraþi profesioniºti ºi delincvenþi. Deci, de aceea solicit Senatului votarea acestui raport aºa cum a fost el formulat de Comisia juridicã, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Dacã nu, constatând cã nu sunt amendamente, întreb peÉ

Sunt!

Un moment, domnule senator! Graba e apanajul tinereþii!

Nu sunt amendamente din partea comisiei.

Existã câteva amendamente în anexa raportului, anexa nr. 1, respinsã de comisie.

Întreb pe iniþiatorii lor, domnul senator Nicolae-Vlad Popa ºi domnul senator Eckstein PŽter Kov‡csÉ nu este aiciÉ

Nu este aici!

Domnule preºedinte,

Noi considerãm cã foarte bine a procedat comisia juridicã atunci când a respins acest amendament, pentru cã o prevedere asemãnãtoare, care este cuprinsã la articolul 81 din Codul penal, care se referã la acordarea suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei ºi care condiþioneazã incidenþa acestei instituþii, prevedea ca cel condamnat sã acopere paguba. Aceastã prevedere a fost declaratã neconstituþionalã de cãtre Curtea Constituþionalã. Deci riscam, dacã introduceam acest amendament în corpul legii, ca prevederea respectivã sã fie, în perspectivã, în viitor declaratã neconstituþionalã.

Un alt argument este acela cã obligarea, satisfacerea despãgubirilor la care respectiva persoanã a fost condamnatã ar fi trebuit sã fie prevãzutã cu mult timp înainte, pentru cã altfel am pune pe respectivii condamnaþi care au vocaþie sã beneficieze de graþiere în faþa unei condiþii nou-create, ceea ce ar crea un sentiment de nedreptate, de inechitate.

Vã mulþumesc.

Deci nu îl mai susþine.

Existã atunci un singur amendament la punctul 1 din raport, de completare a articolului 1, pe care vã rog sã-l prezentaþi pentru a fi foarte clar pentru toþi colegii în ce constã completarea pe care o faceþi la acest articol.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Completarea se referã la o condiþionare, ºi anume cã beneficiazã de acest decret de graþiere numai cei care, citez: ”În cazurile în care a fost acoperit în întregime prejudiciul stabilit de sentinþa de condamnare.Ò Acoperirea prejudiciului se poate face pânã la aplicarea graþierii conform prezentei legi. Motivez acest amendament prin urmãtoarele: nu au fost exceptate infracþiuni precum furtul, nu au fost exceptate infracþiuni precum înºelãciunea, deturnarea de fonduri, la alineatul 1, toate aceste infracþiuniÉ ºi mai ales înºelãciunea, care este o infracþiune la modã, ºi furtul simplu sunt cele care afecteazã foarte mult pãrþile vãtãmate, pãrþile civile în foarte multe procese.

Deci este imoral sã fie eliberaþi din închisoare cetãþeni care nu ºi-au acoperit prejudiciul, deci pãrþile vãtãmate rãmân fãrã nici mãcar o satisfacþie, ºi anume cã inculpatul îºi va primi pedeapsa, ºi fãrã ca sã fie despãgubiþi pentru paguba pricinuitã.

Consider cã se poate aplica un astfel de amendament ºi vã rog, ca atare, sã votaþi pentru acceptarea lui.

Nu se poate!

## Vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorilorÉ v-aº ruga, pentru cã este o chestiune tehnic juridicã.

Vã rog sã rãspundeþi.

Vã mulþumesc ºi eu. SigurÉ

Domnule preºedinte, comisia.

Sigur, precizarea este importantã, într-adevãr, aceastã condiþie figura pentru aplicarea a ceea ce se numeºte în dreptul penal ”Legea BerangerÒ, adicã suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei, ºi într-adevãr Curtea Constituþionalã Ñ ºi o spun de la acest microfon pentru cã este o chestie, sã zic, de notorietate Ñ a considerat neconstituþionalã o asemenea prevedere.

Deci legarea de prejudiciu a unei modalitãþi de executare a pedepsei sau, în acest caz, de iertare a executãrii pedepsei este evident neconstituþionalã, domnule senator ºi avocat.

Vã rog sã nu vã pronunþaþi de la tribunã...

Nu, s-a pronunþat Curtea Constituþionalã.

...nu, nu pentru o cauzã care poate fi doar asemãnatã, în nici un caz nu este o similitudine între ceea ce dorim noi ºi ceea ce...

Este vorba de o modalitate de executare a pedepsei.

Acolo este vorba despre o condiþionare înainte de darea pedepsei de cãtre judecãtor, ºi atunci...

În regulã, bun! Mai aveþi ceva de adãugat pe acest amendament?

Doar cã aceastã motivare a ministerului nu subzistã câtã vreme soluþia este datã în altã speþã ºi cu privire la altã situaþie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã

Vã cerusem cuvântul, nu vã supãraþi!

Vã rog.

Nu vã supãraþi, motivarea este a comisiei, nu este a ministerului.

Trei temeiuri a avut comisia la baza respingerii amendamentului.

Primul este un act de clemenþã, nu este un act legal, dispozitiv sau imperativ, ºi o asemenea condiþionare a actului de clemenþã care se referã exclusiv la pedeapsã, nu la alte dispoziþii ale hotãrârii judecãtoreºti, nu îºi gãseºte loc condiþionarea cu privire la acordarea beneficiului graþierii privind pedeapsa.

Al doilea, înscrierea în legea de graþiere în asemenea condiþii este neconstituþionalã, pentru cã reprezintã o condiþie acum înscrisã pentru fapte anterior sãvârºite ºi de care poate sau nu poate sã beneficieze în raport de noua condiþie pe care nu a cunoscut-o condamnatul.

Al treilea este cel dedus din decizia Curþii Constituþionale ºi, vedeþi dumneavoastrã, dacã la acea condiþie, în lege înscrisã, Curtea Constituþionalã a considerat cã este neconstituþionalã, dar la aceastã condiþie, neînscrisã în legea potrivit cãreia a fost judecat condamnatul ce urmeazã sã beneficieze de graþiere cu atât mai neconstituþionalã este. Cele trei considerente vã convin, nu vã convin, domnule coleg, dar acestea sunt stâncã în faþa argumentului dumneavoastrã, nu se poate trece peste ele.

Foarte clar!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã propun sã ne exprimãm asupra amendamentului formulat de domnul senator Popa, respins de cãtre comisie.

Amendament respins cu 37 de voturi pentru, 73 împotrivã, o abþinere.

Celelalte amendamente respinse nu mai sunt susþinute de cãtre iniþiatorii lor. În consecinþã, cu precizarea cã este vorba de o lege organicã, vã

Deci nu vreþi graþieri... Sã fie limpede...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deci 69 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivã, 5 abþineri, proiectul de lege nu a fost adoptat.

O listã pentru grupurile parlamentare!

Da, o listã, sigur. Mergem mai departe.

Punctul 17 pe ordinea de zi.

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii partidelor politice nr. 27/1996.

Deci, vã rog, din partea iniþiatorilor sã prezentaþi pe scurt conþinutul proiectului de lege.

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În conformitate cu dispoziþia articolului 39 alineatul 1 din Legea partidelor politice nr. 27/1999, partidele politice primesc anual subvenþii de la bugetul de stat în condiþiile legii, iar subvenþia se varsã lunar în contul fiecãrui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Conform articolul 39 alineatul 3 ºi 4 din lege, partidele politice primesc o subvenþie de bazã, cele care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar cel puþin într-o Camerã, ºi o subvenþie proporþionalã cu numãrul de mandate obþinute, cele care sunt reprezentate în Parlament.

Legiuitorul, stabilind componentele subvenþiei de care poate beneficia un partid, a avut în vedere urmãtoarele principii: principiul reprezentãrii parlamentare, conform cãruia toate partidele ce au obþinut mandate în urma scrutinului beneficiazã de o subvenþie de bazã, ºi principiul performanþei electorale, conform cãreia subvenþia acordatã partidelor parlamentare are o componentã determinatã de numãrul de mandate obþinut.

Textul articolului 39 alineatul 3 din Legea partidelor politice nr. 27/1996 nu poate fi interpretat în sensul cã grupul parlamentar trebuie sã fie propriu al partidului respectiv pentru ca acesta sã beneficieze de o subvenþie de bazã.

Cum în articolul 39 alineatul 3 nu se prevede ca grupul parlamentar sã fie format numai din deputaþii unui partid, înseamnã cã mai multe partide politice pot constitui un grup parlamentar, precum ºi faptul cã subvenþia de bazã nu se acordã grupurilor parlamentare, ci partidelor politice.

În acest sens, prin proiectul de lege supus aprobãrii dumneavoastrã se urmãreºte clarificarea statului de beneficiar al subvenþiei de bazã prin înlocuirea sintagmei ”partidele politice care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar cel puþin într-o Camerã primesc o subvenþie de bazãÒ cu sintagma ”partidele politice care la începutul legislaturii au reprezentanþi în grupurile parlamentare cel puþin într-o Camerã primesc o subvenþie de bazãÒ.

Din partea comisiei, domnul senator.

Domnule preºedinte,

Pentru motivele expuse de reprezentantul Guvernului ºi cele înscrise în raportul comisiei comisia a adoptat raport de admitere fãrã amendamente.

Proiectul legii face parte din categoria legilor organice.

Vã mulþumesc. Existã ºi douã amendamente.

Respinse.

...respinse, ale domnului senator Nicolae-Vlad Popa. Le susþineþi?

Nu.

Nu le mai susþine.

Deci dumneavoastrã aveþi dreptul sã solicitaþi votul plenului.

Am luat deja în discuþie douã proiecte de lege fãrã aprobarea aceasta.

Nu vã inflamaþi, ºtim cã iniþiator la proiectul Legii bibliotecii este domnul...

Vã rog frumos sã nu mã jigniþi.

Nu, am spus nu vã inflamaþi.

Vã rog frumos sã nu mã jigniþi.

Nu v-am jignit, dacã asta vi se pare o jignire... Deci nu vreau sã vã enervaþi, ca sã spun pe româneºte, dacã asta vi se pare o jignire...

Nu le mai susþineþi. Renunþaþi la ele?

Da.

Vã rog sã consemnaþi.

În aceste condiþii supun proiectul de lege, în ansamblul sãu, votului dumneavoastrã, cu precizarea cã este vorba de o lege organicã.

Adoptat cu 97 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Mulþumim.

Mergem mai departe. Reluãm...

Da, la Ministerul Industriei ºi Resurselor ce puncte aveþi?

Un moment, domnule preºedinte!

Vã rog sã revenim la ordinea de zi normalã. Sunt discuþii, este proiectul Legii bibliotecilor, care nu este mai puþin important decât alte proiecte de lege.

Evident.

Am cerut respectarea ordinii de zi.

ªi am rugat Senatul, în plenul sãu, dacã este de acord, acolo unde sunt reprezentanþii Guvernului, fãrã vot, era o chestiune de înþelegere, sã fim de acord sã se ia aceste proiecte, inclusiv cele ale Ministerului Industriei ºi Resurselor, ºi s-a dat acest accept.

Pânã când sã vinã domnul deputat Bãlãeþ, nu aþi avut nici o obiecþie. Acum aveþi obiecþii.

Eu cred cã este o chestiune pe care am convenit-o ºi, dacã vreþi, chiar supunem la vot. Nu am fãcut-o înainte. Dacã chiar aºa este o problemã exact când a venit domnul Bãlãeþ... Nu a fost pânã acum în salã. Parcã nu ar fi cazul sã insistãm...

Va fi luat imediat acest proiect de lege. Vã rog sã le prezentanþi pe scurt.

Se subordoneazã Parlamentul Guvernului, pentru cã Senatul nu mai conteazã?!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu. Au fost ºi colegi care au avut propuneri legislative, iniþiatori, colegi de la Camerã care au fost de la începutul ºedinþei ºi chiar astãzi au fost adoptate douã asemenea proiecte de lege.

Am discutat deja douã proiecte de lege fãrã acordul...

Era rugãmintea pe care am fãcut-o ºi pe care a acceptat-o...

Domnul senator, sunt douã proiecte scurte...

Domnul deputat era în salã ºi dumneavoastrã chiar nu l-aþi vãzut.

Nu. Am o privire, chiar perifericã, bunã. L-am vãzut ºi pe domnul...

Vã rog, prezentaþi pe scurt!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

V-aº ruga sã acceptãm ideea ca Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 sã fie discutatã în conexiune cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002, de altfel, pe ordinea de zi ele figureazã una dupã cealaltã, deoarece Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002 se propune a fi, de fapt, anulatã, respinsã ca urmare a faptului cã în cadrul discuþiilor în comisiile de specialitate din Senat s-a propus ca prevederile acestei ordonanþe sã fie cuprinse în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001, care este ordonanþã de urgenþã de bazã, lucru cu care noi, în calitate de iniþiatori ai ambelor ordonanþe, suntem de acord.

În fapt, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 se referã la o activitate din domeniul industriei de apãrare, industrie care, dupã cum ºtim, s-a retractat în permanenþã, s-a contractat, în decursul anilor, începând din anul 1990. În momentul de faþã ea este supusã unui proces de revitalizare, în sensul de restructurare tehnologicã ºi economicã, ºi din aceastã activitate un numãr de persoane au devenit disponibilizabile.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001, repet, din nou, care este completatã, în fapt, cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002, se stipuleazã o serie de drepturi ale personalului suspus disponibilizãrii.

Da. Din partea comisiei, domnul senator Bãlãlãu!

Proiectul de lege la care ne referim reglementeazã acordarea unor venituri de completare salariaþilor din unitãþi ale sectorului producþiei de apãrare în perioada de restrângere a activitãþii.

Întrunite în ºedinþele din 27 februarie ºi 5 martie 2002, comisiile sesizate în fond, în speþã Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, au examinat proiectul de lege în cauzã ºi au hotãrât avizarea lui favorabilã, cu amendamentele din anexã.

În raportul la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 sunt incluse, într-adevãr, ºi prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002, care modificã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001, drept pentru care, la punctul 13, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002 a fost respins.

Da. La dezbateri generale?! Vã rog, domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã actul normativ pe care îl discutãm astãzi meritã câteva comentarii, cel puþin asupra secvenþei din realitatea româneascã pe care încearcã s-o reglementeze, el închizând, practic, un capitol din industria noastrã de apãrare pe care, în mod cert, n-am ºtiut sã o gestionãm cum se cuvine. ªi cum orice sfârºit este în acelaºi timp ºi un început, actul normativ deschide perspective pentru

un nou capitol, pe care de astã datã avem datoria mãcar sã-l fundamentãm cum se cuvine, dacã nu reuºim mai mult.

Realitatea româneascã la care se referã actul normativ vizeazã sectorul de apãrare, producþia de apãrare, respectiv atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a acestui sector. Sunt necesare, fãrã îndoialã, câteva date pentru a putea judeca în deplinã cunoºtinþã de cauzã de ce nu am ºtiut sã gestionãm aceastã realitate.

În 1989 lucrau în sectorul de apãrare circa 244.000 de persoane. Deþineam locul 5, mondial, în vânzarea de armament, realizând peste 1 miliard de dolari din aceste operaþiuni. Calificarea profesionalã a celor ce lucrau în producþia de apãrare era una de vârf. Astãzi în sector mai lucreazã aproximativ 40.000 de persoane, calificarea profesionalã s-a deteriorat vizibil, iar încãrcarea unitãþilor respective atinge abia 3% din capacitate, exportul fiind, în aceste condiþii, aproape inexistent. Aºadar, în numai 10Ñ12 ani acest sector, ca multe altele din industria româneascã, s-a prãbuºit, din multe motive, sub privirile relativ pasive ale noastre, ale tuturor, ce nici nu am ºtiut, dar nici nu am vrut, cu toatã fermitatea ºi rigoarea necesare, sã facem ceva mai mult. Cã n-am ºtiut poate cã a fost sesizabil într-un moment în care se prãbuºea o lume, în care dispãreau ºi erau înlocuite repere, fie ele ideologice, doctrinare, economice, politice, sisteme de valori. Cã n-am vrut, cu toatã fermitatea ºi rigoarea necesare, o atestã tocmai aceastã tãrãgãnare a procesului de reformã a sectorului ce s-a restructurat spontan, aºa cum s-a întâmplat cu multe alte sectoare din industria noastrã, ceea ce dovedeºte, o datã în plus, cã vreme de aproape un deceniu n-am ºtiut exact ce vrem, spre ce sã ne concentrãm atenþia, resursele ºi eforturile. Practic, acest proces nu a fost condus politic, el fiind lãsat la voia întâmplãrii, urmând ca viaþa sã rezolve de o manierã sau alta ºi aceastã problemã, iar maniera în care aceastã problemã a fost rezolvatã o putem vedea astãzi.

Da. Domnul senator Paul Pãcuraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã lapidara prezentare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 de distinsul reprezentant al Guvernului credeam cã acest subiect va trece nebãgat în seamã, precum multe din alte zeci de subiecte cu adevãrat importante care trec nebãgate în seamã. ªansa a fãcut ca intervenþia domnului preºedinte al Comisiei economice sã ridice ºtacheta discuþiilor, sã ne oblige la o analizã atentã a unei atât de delicate probleme.

Sigur, cunoaºtem cu toþii cã 12 ani de zile industria de apãrare din România a fost în agonie prin cãderea, în primul rând, a pieþei externe, prin faptul cã exporturile de armament ale României, practic, au fost întrerupte o datã cu prãbuºirea Pactului de la Varºovia, prin raþionamente legate de intrarea în NATO, care sigur cã au obligat la o atenþie specialã datã exporturilor de armament, prin absenþa de comenzi, prin depãºirea tehnologicã, prin probleme de management, de organizare ºi aºa mai departe. ªi sigur cã un sector care avea sute de mii de angajaþi a intrat în derivã ºi soluþia care s-a gãsit, la vremea respectivã Ñ dacã nu mã înºel, Legea nr. 78 din 1995, deci aparþine tot guvernãrii, hai sã spunem, de aceeaºi culoare politicã Ñ, a fost cea a ºomajului tehnic pe o perioadã nedeterminatã, aproape _sine die_ . Acest lucru a dus, cu siguranþã, la descalificarea personalului, la crearea de probleme suplimentare în fiecare unitate în parte, la inutilizarea capacitãþilor de producþie, în mod evident încercându-se corectarea acestor situaþii prin aducerea de contracte din zona civilã, unele din societãþile comerciale reuºind sã aducã comenzi, fie ºi interne, fie ºi externe, dar fãrã sã acopere, cu siguranþã, capacitatea de producþie.

Intervenþia de astãzi este generatã de faptul cã suntem obligaþi sã luãm în considerare cã, din pãcate, nu se închide aceastã problemã. S-a fãcut aprecierea cã

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001, nãscutã din abrogarea Legii nr. 78/1995, din neaplicarea ei începând din 1 ianuarie 2002, ar închide aceastã problemã prin restructurarea ºi redimensionarea industriei de apãrare în conformitate cu consumul intern, cu necesitãþile interne de apãrare ale acestei industrii. Din pãcate, o spun cu regret, nu am fost în situaþia ºi nu ni s-a putut prezenta în nici un moment, în nici o secundã care este, de fapt, consumul intern, care este necesarul intern, care capacitãþi de producþie trebuie sã rãmânã în picioare, care trebuie sã fie transformate în altceva. ªi oricât am solicitat, ºi oricâte reglementãri ºi oricâte strategii naþionale de apãrare am avea ºi am crede cã le corelãm unele cu altele ele sunt tot necorelate, tot nu existã în momentul de faþã o viziune foarte clarã asupra a cât trebuie sã rãmânã din aceastã industrie în ceea ce priveºte capacitãþile pentru specificul industriei de apãrare ºi cât trebuie sã fie trecut în reorganizare.

Da, mulþumesc.

Constatãm cã nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale. Constatãm, de asemenea, cã, în raportul comisiei au fost preluate prevederile întocmai ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002, lucru cu care reprezentantul Guvernului este de acord, da?

Da, da.

Deci sunteþi de acord ºi aveþi mandatul domnului ministru în acest sens, sã se preia conþinutul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002 în legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001?

Da, domnule preºedinte. Am spus din momentul în care am fãcut expunerea.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

În aceste condiþii, vã

Cu precizarea cã este vorba de un act normativ cu caracter ordinar,

Punctul 13 din ordinea de zi, proiectul Legii privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producþiei de apãrare.

Comisia a fãcut un raport de respingere. S-a spus deja, de cãtre reprezentantul iniþiatorului, cã este de acord cu respingerea acestei ordonanþe ºi s-au discutat împreunã, întrucât conþinutul ei a fost preluat în proiectul de lege adoptat acum de plenul Senatului.

Consult colegii dacã este cazul sã mai reiterãm discuþia, dupã ce, la propunerea iniþiatorului, ele au fost discutate împreunã ºi preluate în conþinut.

Dacã nu, ºi sunteþi de acord,

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Având în vedere cã mai avem un raport comunÉ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Nu!

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, proiectul Legii bibliotecilor.

Rog din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, domnul vicepreºedinte Zanc.

Din partea iniþiatorului, v-aº ruga, domnule deputat, sã prezentaþi, pe scurt, propunerea legislativã adoptatã deja în Camera Deputaþilor.

## Ñ **Domnul Dumitru Bãlãeþ** _deputat:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îmi revine onoarea de a prezenta în faþa dumneavoastrã, ca iniþiator, proiectul privind Legea bibliotecilor din România. Este o lege-cadru, cum avem deja realizate în multe alte domenii.

Încurajat de cei care au vorbit înaintea mea foarte mult, îndrãznesc ºi eu sã insist mai pe larg asupra domeniului pe care îl legiferãm astãzi în cadrul Senatului României, nu de alta, ci pentru faptul cã avem de-a face cu un domeniu extrem de important pentru viitorul þãrii.

De aceea, consider necesar sã subliniez, cu aceastã ocazie, patru idei care mi se par mai deosebite.

1. Ne aflãm în faþa unei legi foarte importante, care se înscrie în sfera interesului naþional, general, al nostru, al tuturor.

2. Aceastã lege are un caracter preponderent tehnic.

3. Este fãrã precedent în domeniu, la noi.

4. A fost elaboratã îndelung, în decurs de peste

6 ani, cu o foarte largã participare a cadrelor de specialitate din biblioteci ºi a factorilor responsabili cu bibliotecile din România ºi chiar din strãinãtate.

În legãturã cu primul punct, al importanþei domeniului pe care-l reglementãm astãzi, aº vrea sã precizez urmãtoarele: progresul unei þãri în toate domeniile de activitate depinde, în cea mai mare mãsurã, de gradul de pregãtire a oamenilor, de cultura lor, de specializarea lor cât mai deplinã într-un domeniu sau altul, în ultimã instanþã, de disciplina lor intelectualã. Or, toate acestea nu se pot realiza decât în biblioteci, biblioteci cât mai bine organizate, cât mai bine dotate, cât mai atractive pentru un numãr cât mai mare de oameni, oameni cât

**:**

Nu mai insistaþi! Nu mai este cazul!

Bun, înseamnã cã dumneavoastrã sunteþi de acord cuÉ

Nu, nu trageþi nici o concluzie, domnule deputat. S-a exprimat o parte din grupul parlamentar al partidului din care faceþi parte, într-un mod colegial ºi amical.

Eu þin sã mulþumesc, cu aceastã ocazie, tuturor celor care m-au ajutat sã parcurg acest drum anevoios ºi dificil al elaborãrii Legii bibliotecilor, care, ca idee, dateazã de prin anii Õ70, când rãspundeam, în cadrul Ministerului Culturii de acest domeniu.

Proiectul dateazã de ºase ani de zile, din vechea legislaturã, de pe vremea Guvernului Ciorbea. Colegii din Comisia pentru culturã a Camerei Deputaþilor au avut orgoliul sã prezinte ºi un proiect al Guvernului, care s-a derulat greoi ºi a ajuns în Camerã abia pe ultima sutã de metri a Guvernului Isãrescu. El nu a mai putut fi adoptat ºi nici discutat în paralel. De aceea, a trebuit sã-l reluãm în noua legislaturã, iar în momentul de faþã îl avem în faþa dumneavoastrã, în forma superioarã pe care a dat-o Comisia de culturã a Senatului.

Eu mulþumesc, cu aceastã ocazie, domnului ministru secretar de stat de la Ministerul Culturii ºi Cultelor Florin Rotaru, domnului Corbu, director al bibliotecilor din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, care au pus mâna ºi m-au ajutat în dezvoltarea acestui proiect, în forma superioarã pe care o avem astãzi.

Calde mulþumiri se cuvine sã aduc aici ºi Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului, în frunte cu domnul vicepreºedinte Zanc, care a participat direct, cu rãbdare ºi dãruire, la îmbunãtãþirea proiectului Legii bibliotecilor venit de la Camera Deputaþilor ºi ne-a ajutat în realizarea formei superioare pe care o prezentãm în faþa dumneavoastrã.

## Domnule deputat,

## Numai un moment!

Vã întrerup puþin ºirul mulþumirilor bine meritate pentru a vã întreba dacã sunteþi de acord cu toate amendamentele cuprinse în raportul comisiei.

Da, sunt de acord cu toate amendamentele, ele au fost fãcute într-o colaborare efectivã între toþi factorii care au participat la elaborarea legii ºi eu am fost primul care am acceptat aceste amendamente.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Pâslaru are de adãugat ceva?

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Guvernul susþine proiectul Legii bibliotecilor, proiectul Dumitru Bãlãeþ, aºa cum rezultã din dezbaterile din comisii, cum a rezultat din Camera Deputaþilor ºi cum se prefigureazã cu amendamentele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã din Senat, acest proiect, structural ameliorat prin numeroasele amendamente depuse de instituþiile interesate Ñ Ministerul Culturii ºi Cultelor, Academia Românã, Biblioteca Naþionalã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, mai ales cã textul care a rezultat a fost acceptat de toþi participanþii la dezbateri, în diferite sesiuni, ºi reprezintã, dupã pãrerea mea, un exemplu de colaborare între putere, opoziþie, guvern, instituþii, societate civilã, ºi avem convingerea cã proiectul de lege va fi de naturã sã contribuie la mai buna administrare ºi utilizare a celor 150 milioane de volume aflate în 14 mii de biblioteci publice, astfel încât acestea sã devinã un real instrument de culturã.

De aceea, vã rugãm sã aprobaþi prezentul proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte al Comisiei pentru culturã, arte ºi mijloace de informare în masã, domnul senator Zanc. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul a fost dezbãtut în comisie cu toatã seriozitatea. Dupã un aºa elogiu fãcut de iniþiator ºi dupã lungul timp parcurs pânã sã ajungã în comisie am avut, totuºi, foarte mult de lucru, cu toþi factorii implicaþi amintiþi aici ºi cu numeroasele amendamente venite din partea instituþiilor fundamentale, cum sunt Academia, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Culturii ºi Cultelor, alþi factori implicaþi.

Ceea ce aº sublinia aici este faptul cã acest proiect de lege a primit o formã coerentã ºi foarte bine cumpãnitã ºi sper sã fie de folos în acest cadru destul de dificil pentru culturã ºi vã rog sã fiþi de acord cu adoptarea lui în forma ieºitã de la comisia senatorialã. Mulþumesc.

Vã mulþumim.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Legea supusã dezbaterii ºi votului nostru în aceastã zi este importantã prin faptul cã ea creeazã un cadru legal pentru informarea, pentru educaþia, în mod deosebit, a tinerilor, a cercetãtorilor. Când spun aceasta am în vedere faptul cã accesul în bibliotecile publice, aºa cum prevede proiectul legislativ, va fi gratuit. Dacã mai era cazul sã o facã, legea face din nou acest lucru Ñ stabileºte gratuitatea, cu toate cã în prezent sunt biblioteci publice, cum este ºi cazul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureºti, care stabileºte o taxã de 100.000 lei pe lunã sau 400.000 lei pe an pentru a permite accesul în sãlile de studiu.

Pe de altã parte, acest proiect de lege este important, dupã pãrerea mea, prin faptul cã stabileºte organele de conducere la nivel naþional.

Astfel, în cadrul Ministerului Culturii ºi Cultelor va lua fiinþã o direcþie a bibliotecilor. Pe de altã parte, va lua fiinþã ºi un consiliu naþional al bibliotecilor, acest for urmând sã fie format din cadre cu o pregãtire intelectualã ºi de un prestigiu cultural deosebit. În fine, va lua fiinþã, tot prin acest proiect de lege, un consiliu care se va ocupa de aprovizionarea acestor biblioteci în primul rând cu cãrþi, cu mobilierul necesar, dar ºi cu aparatura audiovizualã ºi electronicã necesarã.

În fine, aceastã lege pe care grupul nostru o susþine ºi o va vota, în final, are o serie de prevederi ce se referã la unele mãsuri de recuperare sau mãsuri care privesc o serie de coerciþii, care au în vedere, în principal, pãstrarea patrimoniului acestor biblioteci. Noi vom vota favorabil aceastã legea.

Vã mulþumesc.

Mai existã o luare de cuvânt din partea domnului senator Sergiu Nicolaescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã susþinÉ de fapt, nici nu mai este nevoieÉ sunt convins cã acelaºi lucru gândim cu toþii, o lege care se simte cã vine din partea unui om cu o deosebitã experienþã, o lege absolut necesarã, este vorba de culturã ºi educaþie, ºi care aduce elemente noi în domeniul respectiv.

Eu vã rog pe toþi sã dãm dovada cã suntem conºtienþi de avantajele pe care le are adoptarea acestei legi ºi sã mulþumim pentru eforturile depuse de cei care au muncit la aceastã lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumesc.

Nu mai existã alte luãri de cuvânt.

Raportul comisiei, cu toate amendamentele, este însuºit de iniþiator.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi Ñ proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2001 pentru completarea ºi modificarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea preºedintelui României.

Rog din partea iniþiatorului ºi, de asemenea, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã rog, prezentaþi pe scurt.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Potrivit legii, sediul administraþiei prezidenþiale este în municipiul Bucureºti, Palatul Cotroceni, iar administrarea întregului complex al Palatului Cotroceni se asigurã prin compartimentele Administraþiei prezidenþiale.

Aºa fiind, este necesar ca întregul complex arhitectural, cultural, de reprezentare ºi protocol, Palatul Cotroceni, sã fie trecut din administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi a Regiei Autonome a Protocolului de Stat în administrarea Administraþiei prezidenþiale, astfel încât întreaga activitate privind întreþinerea, dezvoltarea, conservarea ºi protecþia complexului sã se facã de cãtre aceastã administraþie.

Operaþiunea se realizeazã prin Ordonanþa nr. 176/2001, care vã este supusã spre analizã.

Prin ordonanþã se realizeazã urmãtoarele obiective: se stabileºte numãrul de posturi ale Administraþiei prezidenþiale, se stabileºte faptul cã sediul Muzeului Cotroceni este în latura veche a palatului, cã Muzeul Cotroceni este instituþie publicã, în subordinea Administraþiei prezidenþiale, trecându-se, în acest fel, din subordinea Ministerului Culturii. De asemenea, se precizeazã cã

finanþarea muzeului se face din venituri extrabugetare ºi din subvenþii de la bugetul de stat.

Faþã de cele de mai sus, propunem adoptarea ordonanþei în forma primitã de la Camera Deputaþilor, aºa cum, de altfel, propune ºi comisia care a analizat proiectul.

Din partea comisiei, doamna vicepreºedinte Rodica ªelaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a dezbãtut ºi aprobat proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe cu 5 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Da, vã rog, domnul senator Mihai Ungheanu.

## Domnilor senatori,

Fiind vorba de un muzeu, era firesc sã fie consultatã ºi Comisia pentru culturã. Opinia celor care lucreazã acolo ºi a altor specialiºti este cã este bine sã rãmânã la Ministerul Culturii. Nu ºtiu dacã aceastã trecere rezolvã problemele specifice pe care le are un muzeu.

Noi înclinãm sã spunem nu cu privire la aceastã ordonanþã.

Alte intervenþii?

Da, vã rog, doamna senator Maria Petre.

## Doresc sã vã spun câteva lucruri.

Unul þine de faptul cã avem de-a face cu un act normativ care modificã organizarea unei instituþii a administraþiei ºi cã, din punctul de vedere al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, acest proiect de lege trebuia sã fie mãcar avizat de Comisia pentru administraþie, lucru care s-a întâmplat cu toate actele normative care vizeazã acest domeniu cu excepþia acestuia ºi, de asemenea, aº vrea sã mai spun cã în finalul acestui act normativ cu care, din punct de vedere al trecerii muzeului, suntem în principiu de acord, este un lucru cel puþin ciudat reglementat, din punctul nostru de vedere, ºi anume cã, deºi vorbim de trecerea unei instituþii de culturã de interes naþional din subordinea Ministerului Culturii, aºa cum a subliniat ºi domnul secretar de stat, ºi domnul senator Ungheanu, în subordinea Administraþiei prezidenþiale, ceea ce se face pentru asigurarea resurselor financiare necesare se face pe seama diminuãrii sumelor de echilibru pentru Primãria Generalã a Municipiului Bucureºti. Trebuie sã ne hotãrâm dacã este vorba de o trecere a unei instituþii de interes naþional de la Ministerul Culturii, ºi sã operãm aceste modificãri în bugetul Ministerului Culturii, ºi trebuie sã ne hotãrâm, de asemenea, dacã în titlul acestei ordonanþe adãugãm ºi faptul cã, de fapt, modificãm ºi Legea bugetului de stat pe anul 2002, operând asemenea modificãri, ceea ce corect se poate face doar prin legi de rectificare. Avem de-a face cu o rectificare ºi ea trebuie fãcutã asupra ordonatorului principal de credite în subordinea cãruia, în Legea bugetului de stat pe anul 2002, aºa cum a fost ea aprobatã în noiembrie anul trecut, a funcþionat pânã în acest moment Muzeul Naþional Cotroceni.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

O singurã precizare, doamna senator, ºi o fac de aici, nu de la tribunã, pentru cã nu este pe fond, ci una de tehnicã.

Pentru a putea opera rectificarea, este necesar sã avem un act normativ de acest tip, pentru a exista temeiul rectificãrii, pentru cã altfel nu ar exista.

Numai un temei legal nou, o reglementare pozitivã nouã justificã o rectificare.

Alte intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt ºi constatând cã nu existã amendamente în raportul comisiei, vã

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Vã rog, domnule secretar de stat Encuþescu.

## **Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 164/2001 se fundamenteazã, în principal, pe necesitatea adaptãrii sistemului pensiilor militare la condiþiile sociale existente în prezent.

În acest context, actuala propunere de reglementare în domeniul pensiilor militare promoveazã ideea reaºezãrii pe baze echitabile a pensiilor, precum ºi preocuparea menþinerii venitului din pensie într-un raport corespunzãtor cu dinamica veniturilor categoriilor de persoane similare pensionarilor militari.

Operaþiunea de recalculare a pensiilor militare de stat, prevãzutã de art. 78 din Legea nr. 164/2001, se va efectua prin determinarea unor cuantumuri echivalente ale pensiilor, având ca bazã de calcul solda lunarã brutã corespunzãtoare funcþiei maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezervã.

De aceastã mãsurã vor beneficia aproximativ 100 de mii de persoane, pensionarii militari proveniþi din instituþiile din sistemul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ale cãror drepturi de pensie în platã sunt mai mici decât cuantumul echivalent determinat.

Apreciind cã demersurile ministerelor iniþiatoare ale acestui act normativ se circumscriu în ansamblul mãsurilor de protecþie socialã, vã adresez rugãmintea sã fiþi de acord cu proiectul de lege în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cu o singurã întrebare: dacã vã însuºiþi amendamentul propus de comisie privind eliminarea alin. 2 al art. 48.

## Domnule preºedinte,

Din pãcate, actuala realitate economico-financiarã a României demonstreazã faptul cã nu este posibilã înlãturarea acelui articol. Vã pot oferi ca un element de comparaþie faptul cã din calculele pe care le-au fãcut specialiºtii noºtri, în eventualitatea eliminãrii acestui articol, influenþele lunare asupra bugetului Ministerului Apãrãrii Naþionale vor fi de 20 miliarde de lei, sumã pe care noi nu o avem prevãzutã în bugetul aprobat în cursul acestui an. Ar fi influenþe bugetare foarte mari ºi nu avem de unde sã scoatem acesteÉ

Deci nu sunteþi de acord cu acest amendament de eliminare?!

Nu.

Comisiile reunite?

## Domnule preºedinte,

Întrunite în ºedinþele din 5 ºi 12 martie 2002, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege în cauzã ºi au hotãrât avizarea lui favorabilã, cu amendamentul eliminãrii alin. 2 al art. 48, care are urmãtorul cuprins: ”pânã la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevãzutã la art. 79, se vor aplica prevederile alin. 1 lit. b)Ò.

În legãturã cu observaþia fãcutã de domnul ministru, în replicã vã spun cã este menþionat în lege cã nu se aplicã aceste mãsuri decât atâta vreme cât existã sumele respective.

Dacã sumele nu existã, dacã cele 20 de miliarde nu existã, nu se dau, dar a ne gândi la aceºti oameni care ar însemna ca pânã în 2004Ð2005 nu ar beneficia de aceastãÉ ar fi excluºi de la aceastã posibilitateÉ

Încã o datã, legea prevede cã numai în mãsura în care banii sunt, ei se acordã. Nu forþãm cu nimic bugetul þãrii sau al ministerului respectiv, pentru cã nu forþeazã, este condiþionatã.

Am reþinut ºi vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

## Domnule preºedinte, Onorat auditoriu,

Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat la art. 79 stabileºte cã pensiile militare aflate în platã se recalculeazã cu data de 1.04.2001, luând în calcul solda lunarã brutã la data adoptãrii legii.

Din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 85/2001 s-a suspendat aplicarea acestui art. 79 din Legea nr. 164/2001 pânã la 1 ianuarie 2002, motivat de lipsa fondurilor ºi trebuie sã fim înþelegãtori din acest punct de vedere, dat fiind faptul cã bugetul era deja aprobat pe anul respectiv ºi nu se puteau gãsi soluþii în legãturã cu aceste fonduri.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 166/2001 se stabileºte cã la 1.01.2002 se începe recalcularea pensiilor militare, dar sumele rezultate ca diferenþã între pensiile în platã ºi pensiile recalculate vor fi acordate în mod eºalonat începând cu anul 2002 ºi se va încheia în 2004, deci la începutul anului 2005. Acum, la aceastã datã, încã o datã, prevederile art. 79 din lege nu sunt aplicate. Este de remarcat, de asemenea, cã recalcularea se face, aºa cum am spus mai înainte, tot la nivelul soldei lunare brute de la 1.04.2001, ºi nu la valoarea acesteia de la data de 1.01.2002, când se realizeazã efectiv acest calcul.

Practic, este o nouã loviturã datã pensionarilor militari care vor primi, practic, la aceste recalculãri niºte sume derizorii.

Dacã în 2001, am înþeles Ñ deºi legea este lege ºi trebuie ca Guvernul s-o aplice, ºi nu s-o modifice cum îi convine Ñ, nu mai gãsim necesar sã motivãm ºi acum menþinerea în mizerie a unor categorii de pensionari militari pentru care Guvernul aºteaptã probabil, dispariþia fizicã.

Modificarea art. 48 din Legea nr. 164/2001 urmãreºte, în mod lãudabil, reducerea decalajului dintre pensionari ºi cei în activitate, precum ºi între pensionarii de pânã la 1.04.2001 ºi cei intraþi în pensie dupã aceastã datã, însã vine la art. 48 lit. b) ºi stabileºte cã indexarea acestor pensii se va face în funcþie de posibilitãþile financiare, în cursul execuþiei bugetare.

Ca ºi cum nu ar fi de ajuns aceastã abatere de la lege, se precizeazã în alin. 2 al aceluiaºi articol cã aceste indexãri nu se vor aplica decât dupã 2004, când se va încheia procesul de recalculare a pensiilor, aspect care, practic, anuleazã celelalte prevederi, menþinând decalajul.

Doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Doresc sã precizez cã Grupul parlamentar al P.N.L. susþine actuala ordonanþã în forma adoptatã de comisie, deci cu acel amendament de eliminare.

N-o sã reiau detaliile tehnice ºi avatarul acestei ordonanþe, dar doresc sã pun în discuþie o chestiune de principiu. În condiþiile în care elaborãm un act normativ, fãrã îndoialã, Constituþia ne obligã sã precizãm sursele de susþinere financiarã ale acestuia. Sã înþeleg cã Guvernul României, în condiþiile în care a aprobat prin lege, în art. 79, recorelarea pensiilor, a sfidat Constituþia României, neavând surse financiare pentru a susþine aceastã mãsurã?

Acest lucru se impune ca o realitate, pentru cã a trebuit s-o amânãm o datã, a trebuit sã venim din nou, în faþa Parlamentului, cu aceastã lege, cu aceastã ordonanþã, sã punem sub caracterul incertitudinii inclusiv indexarea care va putea fi realizatã dacã existã surse financiare ºi sã anulãm corelarea _sine die_ .

Cred cã este o chestiune de respect faþã de parlamentari ºi de maniera în care trebuie noi sã legiferãm ºi nu trebuie niciodatã sã punem forul legislativ într-o situaþie delicatã, de a-ºi sfida votul pe care, în urmã cu câteva luni, l-a acordat.

De aceea, cred cã principial trebuie sã votãm pentru acest proiect de lege, cu eliminarea art. 48, ºi sã încercãm ca pe viitor sã nu mai supunem Parlamentului acte normative pe care nu le putem susþine financiar, ci doar propagandistic.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mai sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Dacã nu,

Amendamentul!

Amendamentul este cuprins în raport ºi este un amendament de eliminare a alin. 2 al art. 48.

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi, trebuie sã vedem amendamentulÉ

Amendamentul este de eliminare, domnule senator. Comisia propune eliminarea alin. 2 al art. 48. N-am ce sã citesc, întrucât el trebuie sã disparã în viziunea celor douã comisii.

Problema este cã dacã votãm raportul, votãm ºi amendamentulÉ

Sigur cã da.

Éor, unii dintre noi nu acceptã amendamentul. Din motivul acestaÉ

Amendamentul constã în eliminarea unui articol, deci nu e un amendament de modificare, nu e un text nou. Comisia spune cã alin. 2 al art. 48 sã disparã din ordonanþã, sã nu mai figureze în ordonanþã. Acesta este amendamentul, de eliminare.

Sigur, noi putem vota de 3 ori, amendamentul, raportulÉ

Da!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Dar în momentul în care se voteazã raportul, _ipso facto_ se voteazã în sensul modului în care s-a amendat, adicã ar fi douã voturi pentru acelaºi lucru.

Un singur vot.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Un singur vot, asta spun. În momentul în care votãm raportul, votãm implicit ºi unicul amendament de eliminare a articolului. Cine e împotriva raportului, doreºte sã rãmânã textul ordonanþei în forma iniþialã, nu doreºte acest lucru, voteazã raportul. Lucrurile sunt foarte simple.

## Domnule preºedinte,

Nouã ni se pare cã sunt puþin mai complicate. De ce? De exemplu, dacã votãm împotriva raportului, picã toatã legea, or, noi suntem împotriva amendamentului, eliminãrii respectivului text.

Nu, legea nu cade dacã se voteazã împotriva raportului, pentru cã este un vot distinct, apoi, pe lege. Deci nu cade legea, cade raportul cu amendamentul, pentru cã dacã raportul nu avea nici un amendament, el nu mai era supus, potrivit regulamentului, votului.

În acelaºi timp, raportul susþine celelalte puncte ale proiectului de legeÉ

Da.

Vedeþi?!

Bun, am înþeles. Voi supune la vot modul în care ne vom pronunþa, deºi regulamentul este foarte clar. Vã rog.

Domnule preºedinte,

Art. 97 alin. 2, citez: ”În cazul în care comisia sesizatã în fond a operat modificãri sau completãri la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul

acesteia, preºedintele consultã Senatul dacã sunt observaþii la acesteaÒ. Au fost observaþiiÉ ”ɺi dezbaterile pe texte continuã numai asupra acestor observaþii care se rezolvã prin votÒ. Deci înainte ca raportul sã fie votat, aceste observaþii se rezolvã prin vot.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Ca sã nu prelungim aceastã disputã, deºi lucrurile sunt foarte clare dupã regulament,

Vã rog, vã rog, v-aþi exprimat pânã acum. N-a fost vreo problemã.

Vã rog, vã rog.

Vã rugãm foarte multÉ Eu, când eram secretar, eram cu ochii pe opoziþie în special. Domnii secretari sã fie atenþi, când ridicãm mâna sã vã atenþioneze sã ne daþi cuvântul.

Vã rog, vã rog!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Nu este corect. Raportul este raport. În cuprinsul raportului este acest amendament. Nu se poate disloca amendamentul din cuprinsul raportului ºi votãm un sfert din raport ºi jumãtate partea cealaltã.

ªi, la urma urmelor, îi rog pe colegii de la P.S.D. sã înþeleagã cã, chiar dacã este respins raportul, votul final este cel hotãrâtor.

N-are rost sã prelungim pe procedurã discuþia. Vom supune votului amendamentul formulat de comisie, unicul amendament care constã în eliminarea alin. 2 al art. 48.

Cine voteazã ”daÒ voteazã pentru acest amendament de eliminare, cine voteazã ”nuÒ voteazã împotrivã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului comisiei.

Amendamentul a fost respins cu 31 de voturi pentru, 76 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Listã!

O listã, sigur cã da.

Supun acum raportul comisiei fãrã acest amendament asupra cãruia deja s-a exprimat un vot, deci socotind raportul favorabil, mai puþin amendamentul deja eliminat.

Raportul a fost admis cu 79 de voturi pentru, 49 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, mai puþin amendamentul pe care l-au promovat cele douã comisii.

ªi acum, votul final pe proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 166/2001, precizând caracterul organic al legii.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Proiect de lege adoptat cu 74 de voturi pentru, 46 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Listã!

Listã, la cererea grupurilor parlamentare.

Trecem la punctul urmãtor, punctul 18, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut.

Vã rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Predilã, pe scurt.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Aceastã ordonanþã de urgenþã este strict necesarã întrucât, din 1989 ºi pânã acum, suprafaþa de culturã de tutun a României a scãzut de la 34.000 hectare la 10.000, iar producþia de tutun de la 27.000 tone la 10.000 tone.

În activitatea de cultivare ºi de procesare a tutunului lucreazã peste 70.000 oameni, iar România are o capacitate de prelucrare, în cele 6 fabrici de þigarete, de 41.000 tone.

De ce este nevoie de aceasta? Pentru cã noi, în procesul de integrare europeanã, vom primi cote anuale de producþie de tutun ºi atunci aceste cote trebuie sã reflecte potenþialul real al României în acest sector. Din aceastã cauzã, trebuie sã introducem declaraþiile de livrare a tutunului care se încheie între procesator ºi producãtorul de tutun.

Acesta este mobilul acestei ordonanþe de urgenþã, fãrã de care nu putem sã ne prezentãm în procesul de aderare. Vom primi atâta cotã anualã de tutun cât vom demonstra cã am produs în fiecare an în ultimii patru ani înainte de integrare.

Eu propun sã fie aprobatã cu amendamentele din raportul comisiei.

Vã rog, doamna senator.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 are ca obiect de reglementare instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut, în vederea stabilizãrii producþiei de tutun ºi a numãrului de producãtori, precum ºi acordarea unor reduceri cu 40% la plata accizelor producãtorilor de þigarete care-ºi desfãºoarã activitatea în România dacã utilizeazã o cantitate de 5.000 tone tutun din producþia autohtonã.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a dat aviz negativ proiectului. Nu s-a primit avizul din partea Comisiei pentru Integrare Europeanã a Parlamentului României.

A depus amendamente domnul senator Matei Viorel, amendamente respinse de comisie ºi cuprinse în anexã. De asemenea, au depus amendamente domnii senatori Flutur Gheorghe ºi Aurel Panã, care au propus eliminarea art. 10, amendament adoptat de comisie cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil, cu amendamentul adoptat de comisie. A votat împotrivã domnul senator Codreanu Dumitru.

Referitor la avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, abrogarea art. 10 din prezentul proiect de lege prin Ordonanþa de urgenþã nr. 16/2002 pentru reglementarea unor mãsuri fiscale nu anuleazã obiectivul de reglementare al Ordonanþei nr. 186/2001.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare raportul la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator. Înscrieri la dezbateri generale? Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest act normativ este prezentat spre dezbatere ºi aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 186/2001 privind conþinutul articolelor sale. Se doreºte sã se stabileascã o bazã de date privind relaþiile dintre cultivatorii de tutun din România ºi procesatorii de tutun din România. De asemenea, se doreºte sã se stabileascã ºi sã se urmãreascã o cotã de producere a tutunului, cotã ce este atribuitã þãrii noastre prin Documentul de poziþie la Uniunea Europeanã, cotã ce este în valoare de 21.300 tone.

S-a prezentat de cãtre domnul secretar de stat cã suprafaþa pânã în 1989 era de aproximativ 34.500 hectare, pe care se cultivau 27.000 tone de tutun. Bineînþeles cã, neavându-se o grijã deosebitã faþã de aceastã culturã, dupã 1989 încoace suprafaþa s-a micºorat pânã la aproximativ 10.000 hectare pe care s-au produs, în 1992, 9.000 tone tutun.

Dupã cum se observã din datele prezentate ºi de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ nu a avut sau nu are intenþia de a se cultiva tutun în România, ea ocupându-se, în primul rând, de privatizarea, într-un fel sau altul, a ei, fãrã o implicaþie concretã în cercetarea producþiei de tutun, în producþie, în prelucrare, la care se adaugã faptul cã pe piaþa româneascã, dupã 1989, au apãrut multe firme ºi companii strãine care produc tutun, care comercializeazã tutun, cum este ”L.M. InternaþionalÒ, ”PapastratosÒ ºi altele.

Din cele 30Ð32 mii tone de tutun care se fabricã la noi ºi se folosesc la noi în þarã, am arãtat cã noi producem numai 9.000 tone, iar restul se aduce din afarã, cu niºte preþuri considerabile, punând la un efort financiar România. Aºa se face cã, în 1990, s-au cheltuit 68 milioane dolari pentru aducerea tutunului, iar în 2001 s-au cheltuit 88 milioane dolari.

Aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 186/2001 este bine venitã ºi era în avantajul cultivatorilor de tutun din România, în condiþiile în care nu se abroga art. 10 din aceastã lege. Dacã legea a fost datã în decembrie 2001, s-a venit imediat cu o ordonanþã de urgenþã în februarie, care a abrogat numai acest art. 10. Ce se prevedea în acest art. 10? Erau stipulate condiþiile în care atât producãtorul român, Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ, cât ºi producãtorii externi trebuiau sã foloseascã în procesul de producþie mãcar 50% tutun românesc. Asta a venit ºi de la Camera Deputaþilor. Mãcar 50% din tutunul românesc, cu toate cã este foarte puþin. Din cele 32.000 tone cât se foloseºte în fabricaþia þigãrilor, tutun total, noi produceam, înainte de 1989, 27.000 tone, deci trebuia o cotã mãcar de 60Ð65% sã se foloseascã tutun românesc, ceea ce fãcea ca ºi forþa de muncã sau cei 70.000 de agricultori care, înainte de 1989, au lucrat în aceastã Ñ hai sã-i zicem Ñ industrie a tutunului sã aibã o sursã sigurã de venit.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Sporea, aveþi o completare sau un rãspuns la cele...

Aº vrea sã iau cuvântul în numele grupului parlamentar. Sper cã nu am uitat, acum douã sãptãmâni am avut o moþiune simplã a cãrei temã au fost privatizãrile ilegale de la ”Tutunul RomânescÒ ºi ”RAFO OneºtiÒ, în care acest art. 10 al Ordonanþei nr. 186/2001 a fost temã de dezbatere în cadrul Senatului Ñ cred cã toatã lumea îºi aduce aminte cum s-a discutat acest articol în Camerã. Eu sunt de acord cu ceea ce a zis domnul senator Codreanu, dar ºi în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã Domnia sa a votat împotriva acestei ordonanþe de urgenþã ºi mi-aduc aminte cã ºi domnul Ilie Neacºu a fost sancþionat tot datoritã acestui art. 10 din Ordonanþa nr. 186/2001.

Noi am þinut cont de amendamentele care au fost fãcute de colegii noºtri din opoziþie ºi am votat împotriva art. 10 din Ordonanþa nr. 186/2001.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc. Am închis dezbaterile generale.

La raport existã amendamente respinse cuprinse în anexã, amendamente propuse de domnul senator Matei Viorel. Dacã le mai susþine? Nu le mai susþine.

În acest caz,

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, punctul 19, proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Raportul este întocmit de Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi Comisia pentru privatizare.

Rog, din partea iniþiatorului, pe scurt, sã prezinte proiectul de lege.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum ºtim, anul trecut Parlamentul României a aprobat Legea nr. 268/2001 care reglementeazã privatizarea acestor societãþi comerciale.

Ea stabileºte cadrul juridic în care se desfãºoarã privatizarea, administrarea pânã la privatizare, regimul juridic al concesiunii sau arendãrii terenurilor cu destinaþie agricolã din proprietatea publicã ºi privatã a statului, controlul postprivatizare.

În urma acþiunilor de privatizare, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Agenþia Domeniilor Statului a observat ºi a contabilizat foarte multe greutãþi în acest proces de derulare. Metodele care au fost adoptate iniþial presupuneau un numãr mare de zile de revenire dacã o societate nu intra în procesul de privatizare ºi, ca atare, pe baza acestor observaþii, la modificãrile pe care le-am avut în vedere, am urmãrit ca acest termen procedural sã se reducã ºi, prin modificãrile care sunt propuse, acesta se reduce la 20Ð30 de zile.

În plus, am mai introdus ºi douã noi modalitãþi de privatizare, respectiv licitaþia publicã cu strigare, unde nu se mai poate sã conteste nimeni, cã toatã lumea e de faþã ºi omul care se prezintã cel mai bine din toate punctele de vedere, inclusiv oferta cu cea mai mare sumã are prioritate, precum ºi negocierea directã.

De asemenea, prin modificarea art. 23, o societate care a fost scoasã la privatizare ºi, dupã prima ofertã, nu a fost adjudecatã, poate fi divizatã pe baza unui raport ºi a analizei realizate de Agenþia Domeniilor Statului ºi, dupã aceea, privatizatã pe ferme, pe obiective.

Acestea sunt modificãrile de bazã ºi pentru care eu adresez rugãmintea plenului Senatului sã fie votatã aºa cum este prevãzut în raport.

Domnule secretar de stat, vã însuºiþi amendamentele cuprinse în raport?

Da, ne însuºim.

Doamna senator Sporea, din partea comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi Comisia pentru privatizare au fost sesizate în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de lege amintit.

Prin acest proiect de lege se instituie cadrul juridic privind utilizarea în procesul de privatizare a societãþilor comerciale agricole, a douã noi metode, respectiv licitaþia publicã cu strigare ºi negociere directã.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Consiliului Economic ºi Social.

Cele douã comisii au dezbãtut acest proiect de lege în data de 5Ð6 martie 2002, iar în data de 12 martie a fost adoptat raportul comun.

La dezbateri s-a prezentat directorul general al Agenþiei Domeniilor Statului.

Au depus amendamente domnii senatori Triþã Fãniþã ºi Vasile Mocanu, amendamente respinse cu majoritate de voturi, care sunt cuprinse în anexã.

În urma dezbaterilor generale pe articole, membrii celor douã comisii au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului comun favorabil la prezentul proiect de lege, cu modificãrile cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantã din raportul comun.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului comun la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale s-a înscris domnul senator Codreanu. Vã rog.

Din nou?

E un alt proiect de lege ºi o sã fie mult mai scurt decât prima datã.

Domnule preºedinte, da, o sã fiu mai scurt, vã promit, cã trebuie sã mergem la masã ºi au început ºi telefoanele sã sune la colegi.

Modificãrile la Legea nr. 268/2001 se impun, la ora actualã, având în vedere faptul cã aceastã lege în 2001 a venit cu un ritm alert la legiferare ºi a lãsat loc unor lacune în cuprinsul lor, dar ºi de multe interpretãri ºi de greutãþi în aplicarea ei în teritoriu.

În condiþiile în care aceastã Lege nr. 268/2001... S-a dorit sã se facã aplicarea ei mai centralizat sau total centralizat, creându-se, în acest sens, acea Agenþie a Domeniilor Statului, agenþie care, timp de un an, un an ºi ceva, ºi-a schimbat de 5Ð6 ori directorul, care nu ºi-a constituit comisii ºi compartimente pentru fiecare etapã de privatizare, se pare cã s-a ajuns la faptul sã tot modificãm aici, e a treia oarã când modificãm aceastã Lege nr. 268/2001 ºi de ce sã nu spunem cã aceastã greutate, de a se lucra în mod centralizat, de directorul de la A.D.S. ºi colaboratorii dumnealui, a venit ºi din cauza unor influenþe sau a unor, hai sã-i zicem, în ghilimele, sã nu le zicem influenþe, sã le zicem... ”pileÒ în privatizarea unora sau a altor unitãþi din teritoriu. De altfel, în comisie am fost de acord cu toate cele prezentate în raport, îndeosebi cu cele douã noi metode de privatizare, dar am întrebat directorul A.D.S. de ce nu s-a fãcut iniþial. Noi am ºi discutat acum un an de ce nu s-au fãcut iniþial, la nivel de judeþ, anumite comisii competente, care sã întocmeascã toate actele necesare în vederea privatizãrii.

De ce, stimaþi colegi? Pentru cã la nivel central, la A.D.S., aveþi cuvântul meu, m-am dus sã cer niºte relaþii despre o suprafaþã de teren cu titlul de proprietate în mânã pe 150 de hectare ºi mi s-a spus: ”Nu, cu aceasta, ferma are întreaga suprafaþãÒ. Nu se ºtie ce este în teritoriu. Vã dau exemplu cã din 9 unitãþi aparþinând Trustului I.A.S.ÐBotoºani nu ºtiu dacã mai sunt 4, iar pe lista de privatizare, din cele 159, apar pentru privatizare. De aceea, eu am susþinut: ”Haideþi sã facem la nivel de judeþ aceste comisii, sã urgentãm aceastã privatizareÒ. Dar nu ºtiu dacã se va face în continuare.

Noi susþinem aceste douã metode de privatizare, dar eu, personal, consider cã aceastã Lege nr. 268/2001 nu prea îºi mai are rostul la ora actualã, avându-se în vedere cã s-a venit cu asumarea rãspunderii privind unele mãsuri de urgentare a privatizãrii. Or, aici, se prinde întreaga economie naþionalã, aceste mãsuri de urgentare a privatizãrii. Bineînþeles cã dumneavoastrã o sã spuneþi: ”Bine, intrã ºi agricultura acoloÒ. Intrã ºi agricultura ºi vã mai promit cã tot aºa de greu sau consider cã tot aºa de greu se va face privatizarea, dacã o mai fi ce sã mai privatizãm în agriculturã. De asemenea, avem un alt act normativ, Ordonanþa de urgenþã nr. 168/2001, care prevede punerea în valoare a tuturor construcþiilor zootehnice ºi a fabricilor de nutreþuri concentrate, în care sunt cuprinse ºi activele din fostele I.A.S., I.A.E. ºi aºa mai departe, deci nu numai acelea care sunt la consiliile locale.

În concluzie, susþineþi?

În concluzie, Grupul parlamentar al P.R.M. nu va vota acest proiect.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun. Dacã mai sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu mai sunt. Raportul conþine o serie de amendamente. Întrucât ele sunt însuºite de iniþiator, vã

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2001 privind unele mãsuri pentru redresarea economico-financiarã a Societãþii comerciale de Producere a Energiei Electrice ºi Termice ”TermoelectricaÒ S.A., proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor.

Vã rog, pe scurt, sã prezentaþi conþinutul acestui proiect.

## Da, foarte pe scurt, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege se înscrie, practic, în programul Guvernului, care are în vedere restructurarea sectorului energetic. Nu este nici un secret pentru nimeni cã ”TermoelectricaÒ S.A. în decursul vremii a acumulat o serie de datorii faþã de bugetul consolidat al statului. De asemenea, are ºi o serie de creanþe pe care le încaseazã cu foarte mare greutate.

Actul normativ propune, în acest sens, stingerea creanþelor bugetare ale Ministerului Finanþelor Publice, reprezentând, de fapt, impozitele, taxele, contribuþiile ºi alte venituri, inclusiv a majorãrilor de întârziere ºi penalitãþilor înregistrate pânã la data de 31 octombrie 2001.

Aºa dupã cum a precizat ºi domnul preºedinte, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumim.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte Viorel ªtefan, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã, luând în dezbatere prezentul proiect de lege, a reþinut cã aceastã mãsurã urmãreºte, de fapt, eliminarea blocajului financiar generat de lipsa resurselor financiare ale ”TermoelectricaÒ S.A. ºi are în vedere acoperirea pierderilor realizate în limita prevederilor din bugetele de venituri ºi cheltuieli aprobate pe anul 2000 ºi pe 9 luni din anul 2001.

Fac precizarea cã s-au primit avize favorabile de la Comisia economicã ºi Consiliul Legislativ ºi, de asemenea, precizez cã raportul favorabil a fost votat cu 6 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã.

Supunem prezentul proiect de lege spre dezbaterea ºi aprobarea plenului, în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale, vã rog, domnul senator Vasile Horga.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În fapt, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2001 reglementeazã, în mod indirect, mascat, subvenþia pe care Ministerul Finanþelor Publice trebuia sã o acorde prin bugetul de stat, prin bugetul public naþional, societãþii ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. pentru acoperirea pierderilor înregistrate în anul 2000 ºi în 9 luni din anul 2001, pierderi planificate, programate.

Bugetul de venituri ºi cheltuieli al societãþii ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., aprobat prin hotãrâre de guvern pentru respectivii ani, s-a aprobat cu o pierdere, pierdere care trebuie suportatã potrivit legii ºi potrivit standardelor internaþionale, ºi nu printr-o ordonanþã de urgenþã. Aceste standarde prevãd cã, dacã pierderea se datoreazã unui interes public, cum a fost menþinerea preþului energiei la un anumit nivel pentru satisfacerea unor necesitãþi sociale sau pentru menþinerea costurilor în niºte limite la anumite produse din economia naþionalã, atunci aceastã pierdere trebuia sã fie acoperitã prin bugetul public naþional, deci prin legea de aprobare a acestui buget, ºi nu prin ordonanþã de urgenþã, dar numai pierderea datoratã acestui interes. Dacã pierderea planificatã aprobatã prin hotãrâre de guvern, prevãzutã în bugetul de venituri ºi cheltuieli, excedea acest interes, atunci aceastã pierdere trebuie acoperitã din sursele proprii de finanþare ale societãþii comerciale respective, ºi anume din profiturile nerepartizate din anii precedenþi, dacã acestea existã, din profiturile curente, din prime, din rezerve ºi, în ultimã instanþã, din capitalul social, prin reducerea corespunzãtoare a acestuia.

Faptul cã prin aceastã ordonanþã se prevede acoperirea pierderii prin compensarea unor creanþe cu datorii este în disonanþã cu standardele internaþionale de contabilitate, adoptate ºi acceptate de cãtre România. Dupã ºtiinþa mea, orice lege, orice tratat, orice prevedere internaþionalã, are prioritate în faþa unei legi naþionale. Deci din moment ce suntem parte la aceste standarde...

...în materia drepturilor omului.

În orice materie. Din moment ce suntem parte la aceste standarde, atunci considerãm cã pierderile respective trebuiau acoperite în modul prevãzut de aceste standarde, adicã nu se poate nici mãcar gândi ca sã se facã o compensare între activul ºi pasivul unei societãþi comerciale, între creanþe ºi datorii sau între costurile bilanþiere, pentru cã acest lucru este interzis, este un principiu care trebuie sã funcþioneze ºi care este prevãzut ºi în Legea contabilitãþii. Or, prin aceastã reglementare, tocmai acest lucru facem.

Dacã dumneavoastrã, aºa cum vã ºtiu, sunteþi apãrãtorii legii, sunteþi cei care pledaþi în mod continuu pentru ca legea sã fie respectatã aºa cum este ea, nu înþeleg de ce în unele cazuri toate aceste chestiuni le ocoliþi cu grijã, astfel încât în aceastã ordonanþã nici mãcar nu prevedeþi sumele pe care le acoperiþi, pierderile pe care le acoperiþi prin aceste ºtergeri de datorii sau creanþe ale bugetului statului cãtre aceastã societate comercialã.

Dupã informaþiile pe care le-am primit în comisie, acestea sunt în mod direct, deci cele care privesc direct pe ”TermoelectricaÒÑS.A., de 12.400 de miliarde lei, iar pentru cele 9 întreprinderi care au relaþii comerciale ºi la care sunt ºterse, tot printr-un lanþ de compensare, aceste datorii, se ridicã la 5.500 de miliarde lei, deci 18.000 de miliarde lei sunt ºterse, miliarde care trebuiau sã fie prevãzute în bugetul de stat ca o subvenþie acordatã ”TermoelectricaÒÑS.A. ºi atunci nu era nici un fel de problemã. Bugetul va fi vãduvit, în acest fel, de aceste 18.000 de miliarde lei, bani care trebuiau sã plece, probabil, spre alte sectoare ºi care vor suferi în acest moment.

Mulþumesc.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 152/2001, în intenþia Guvernului, încearcã sã reducã blocajul financiar, cunoscut fiind faptul cã 70%, în momentul de faþã, din blocajul financiar aparþine ”TermoelectricaÒÑS.A. Acest blocaj financiar de la ”TermoelectricaÒÑS.A. iradiazã pe urmã în tot sistemul economic, în tot organismul economic, evident, inclusiv la societãþile incluse în ordonanþã pentru compensãri reciproce.

Sigur, problema de fond, care nu este, de fapt, comentatã în ordonanþã, este de ce costurile de producþie la ”TermoelectricaÒ S.A. sunt atât de ridicate, pentru cã aceasta face ca ele sã fie mai mari decât preþurile, aºa cum am spus, ºi sigur cã aici vom avea de discutat o serie întreagã de subiecte, probabil cã timpul nu ne permite acum: productivitatea muncii, absenþa investiþiilor în sistem, tehnologiile depãºite, randamentele mici, problemele legate de management ºi de organizare defectuoasã. Din pãcate, toate acestea sunt trecute sub tãcere.

Sigur cã Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaþional au presat Guvernul sã reducã arieratele.

Motivul pentru care noi suntem împotrivã este faptul cã, practic, Guvernul cere Parlamentului un cec în alb. Aºa cum a precizat ºi colegul meu, nu avem în ordonanþã indicatorii, nu avem cifrele, nu avem datele ºi mecanismele de compensare, ele rãmân la latitudinea discreþionarã a Ministerului Finanþelor Publice ºi a ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., care cu fiecare agent în parte, cu fiecare societate în parte, cu siguranþã va gãsi o soluþie negociatã sau alta. În mod normal, într-un astfel de proiect, Guvernul trebuia sã prezinte Parlamentului cifrele concrete, datele la zi, elementele de fundamentare, astfel încât nu sã dãm un cec în alb, ci sã judecãm în cunoºtinþã de cauzã tot mecanismul ºi toate efectele economice pe care le avem posibil de obþinut în urma aprobãrii acestei ordonanþe.

Repet, pentru cã nu sunt de acord cu ideea cã, la nesfârºit, Parlamentul trebuie sã dea Guvernului un cec în alb, vom vota împotriva acestei ordonanþe.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Am reþinut.

Nu mai sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale. Raportul nu conþine amendamente.

Vã

Întrucât la ultimul punct din ordinea de zi iniþiatorii propunerii legislative nu sunt prezenþi, închidem aici dezbaterile în plenul Senatului.

Urãm tuturor creºtinilor de altã confesiune decât cea ortodoxã, care sãrbãtoresc Paºtele, în primul rând celor de rit catolic, ”Cristos a înviat!Ò, ca ºi evreilor care sãrbãtoresc ºi ei Paºtele în aceastã perioadã, ºi un bun sfârºit de sãptãmânã tuturor colegilor.

Ordinea de zi pentru ºedinþa în plen de marþi este deja disponibilã pentru fiecare coleg senator.

## _Lucrãrile ºedinþei în plen se încheie la ora 12,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/9.IV.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei