Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitãþilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureºti ºi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanþelor Publice, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, la Contractul de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti pentru finanþarea Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000, ºi pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui contract, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã internã a României pentru anul 2003, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2003.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003. 8. Proiectul de Lege privind registrul unic de control, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2003.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003.

9. Propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Marghita, judeþul Bihor, iniþiatã de 3 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

10. Propunerea legislativã pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 493/2002, iniþiatã de domnul deputat Petru Mirciov.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 11. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Ibãneºti, judeþul Vaslui, iniþiatã de 5 parlamentari.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La numãrul curent 6 din acest raport de mediere, iniþial, Senatul votase o soluþie de aprobare cu acordul majoritãþii, ulterior, noi, Camera Deputaþilor, am solicitat votul tuturor membrilor asociaþiei de proprietari pentru aceastã aprobare. La propunerea raportorilor din Comisia pentru industrie ºi servicii, care fac parte deopotrivã din P.S.D., U.D.M.R. ºi P.R.M., motivaþia de atunci, în momentul în care am adoptat aceastã soluþie în Camerã, a fost: ”pentru prevenirea oricãror neînþelegeri ulterioare între proprietarii clãdiriiÒ.

Despre ce este vorba? În momentul în care se reabiliteazã o clãdire de locuit multietajatã, pe de o parte, proprietarii care au apartamente în clãdirea respectivã trebuie sã contribuie cu un avans, deci sã bage mâna în buzunar la aceastã reabilitare, iar, pe de altã parte, timp de 10 ani trebuie sã ramburseze (bineînþeles, oricum, cu un credit cu o dobândã preferenþialã, cu o dobândã mai micã) acea contravaloare a lucrãrilor. ªi noi am crezut de cuviinþã Ñ ºi Camera votase atunci de aºa naturã Ñ cã nu este corect sã obligãm un vecin care nu doreºte neapãrat o reabilitare a clãdirii sã intre în aceastã schemã, deci sã contribuie cu un avans ºi sã ramburseze creditul, inclusiv dobânzile, o perioadã lungã de timp. ªi, drept urmare, am solicitat sã fie acordul tuturor proprietarilor din imobilul respectiv.

Cred cã în momentul în care am gãsit aceastã soluþie ne-am gândit bine ºi aº vrea, domnule preºedinte, sã rãmânem la varianta Camerei, variantã pe care am adoptat-o în cunoºtinþã de cauzã la vremea respectivã. Este mai bunã decât cea care a fost adoptatã de Senat ºi, implicit, de comisia de mediere.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru textul comun? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Am parcurs întregul raport, va fi supus votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989, precum ºi pentru stabilirea unor mãsuri pentru accelerarea aplicãrii acesteia ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 501/2002, ºi propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989.

Suntem în procedurã de urgenþã, rog Comisia juridicã sã facã propuneri pentru timpii de dezbatere. Poftiþi, domnule profesor.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere dimensiunile acestui proiect de lege, vã propun 30 de minute, cu douã minute la fiecare luare de cuvânt.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceºti timpi de dezbatere.

Sã intrãm în dezbaterea actului normativ.

Titlul ordonanþei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul 1.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art. I.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Eu trebuie sã supun la vot în primul rând textul comun ºi, dacã el nu trece, înseamnã cã rãmâne varianta Camerei.

Cine este pentru textul comun care a fost votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Deci, cu 5 voturi împotrivã, s-a adoptat textul comun, votat în unanimitate de comisia de mediere.

La poziþia 7 avem textul Camerei, deci e adoptat. La ultima poziþie este un text comun.

Punctul 2. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei, la pagina 5, punctul 2, se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii faþã de propunerea comisiei? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Punctul 3. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 6, poziþia 3.

Dacã sunt obiecþii faþã de propunerea comisiei? Nu sunt.

S-a adoptat.

Punctul 4.

Poftiþi, domnule Chiliman.

Propusesem, printr-o iniþiativã legislativã care a fost comasatã ºi preluatã ca amendament în text, ca imobilele prevãzute la art. 16 ºi care au fost revendicate prin cereri în baza legii sã nu poatã sã fie vândute.

Este adevãrat cã o parte din aceastã chestiune a fost rezolvatã prin alte acte normative.

Noi vã rugãm sã supuneþi spre aprobare acest amendament respins care se aflã la poziþia 2 de la pagina 11.

Da.

Poziþia comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte, Comisia îºi menþine punctul de vedere exprimat în raport.

Am înþeles. Varianta comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Vã rog sã numãraþi. 6 voturi contra. Abþineri? Nu sunt.

A fost adoptatã varianta comisiei.

Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Vã rog sã observaþi cã este o modificare propusã de comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Punctul 5 a fost adoptat în varianta comisiei.

Punctul 6. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în aceastã formulare.

Art. I în integralitate. Vã rog sã priviþi în raport. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. II. Vã rog sã priviþi în raport. Comisia propune

abrogarea art. II.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul titlului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. II vã rog sã priviþi în raport. La poziþia 6 din raport se propune introducerea a douã alineate noi, alin. 4 ºi alin. 5.

Dacã faþã de aceastã propunere sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. II este adoptat în varianta propusã de comisie. Art. III. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. IV. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. V. Dacã sunt obiecþii. Nu sunt. Adoptat.

Art. VI. Vã rog sã priviþi ºi în raport la punctul 7. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

A fost adoptatã varianta comisiei. Revenim la lege. Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic vã rog sã priviþi în raport. La punctul 1 al raportului s-a propus o anumitã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege ºi textul ordonanþei.

Urmeazã ca votul final sã fie dat într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a unor proceduri referitoare la adopþii internaþionale.

Domnule preºedinte,

Propunem 10 minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Am înþeles. Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Observaþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Observaþii? Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind infracþiunile la regimul transportului naval.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Vã rog sã faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Vã propun 10 minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 1 al raportului se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Art. 12 este adoptat aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

- Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 28. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 29. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 30. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 31. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 32. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 33. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 34. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 35. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 36. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 37. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului VI. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 38. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 39. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. El va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2003 ºi propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Guvern.

Având în vedere dimensiunea acestui act normativ, propunem timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în ºedinþã de vot final.

Legea pomiculturii ºi proiectul de Lege al pomiculturii. Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ director general în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

A fost nevoie sã elaborãm acest proiect de lege întrucât legea care guverna patrimoniul pomicol al României a fost adoptatã în 1974, cu numãrul 11, ºi ea nu mai corespundea acum cerinþelor noi în ceea ce priveºte controlul calitãþii materialului de plantat, controlul calitãþii fructelor în stare proaspãtã ºi alte rigori în ceea ce priveºte prelucrarea ºi obþinerea unor produse ºi derivate din fructe.

Patrimoniul pomicol al României a fost iniþial, la începutul anului 1990, de 239.000 de hectare. Astãzi mai sunt 195.000 de hectare. Producþia este de circa 60% din ceea ce obþineam înainte.

Acum cea mai mare suprafaþã se gãseºte în plantaþii mai mici.

Înainte au funcþionat 35 de fabrici mari de sucuri. Astãzi, în România, dispunem de 440 de instalaþii de prelucrare a fructelor.

Înfiinþarea unui hectar de pomi în aceastã perioadã costã între 5.000 ºi 7.000 de dolari.

Pe scurt, ce am urmãrit noi prin aceastã lege: sã punem mai bine în valoare condiþiile bune de climã ºi sol, prin realizarea ºi menþinerea în culturã a plantaþiilor existente ºi realizarea de plantaþii noi. Pe lângã o problemã economicã, rezolvãm ºi o problemã socialã, pentru cã foarte mulþi oameni, fie direct în plantaþie, fie în instalaþiile de prelucrare, îºi asigurã locuri de muncã; sã asigurãm fructe din resursele naþionale în condiþii de calitate ºi fãrã factori poluanþi, prevederi care se întâlnesc în lege.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi, vã rog. ªi vã rog sã precizaþi care a fost textul de bazã ales.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu propunerea legislativã Legea pomiculturii, transmisã cu adresa nr. 142 din 4 martie 2003.

În baza aceluiaºi articol din regulamentul Camerei Deputaþilor, comisia a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege al pomiculturii, transmis cu adresa nr. 112 din 25 februarie 2003.

Potrivit art. 66 alin. 3 din regulament, comisia a întocmit un singur raport pentru ambele iniþiative legislative, acestea având acelaºi obiectiv de reglementare, existând propuneri de modificare cu acelaºi conþinut ale unor articole.

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a hotãrât examinarea acestor iniþiative legislative luând ca bazã a dezbaterilor propunerea legislativã Legea pomiculturii, preluând ca amendamente unele texte din proiectul de lege înaintat.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, avizul Consiliului Economic ºi Social, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor mãsuri privind dezvoltarea durabilã a pomiculturii, susþinerea financiarã a producãtorilor de fructe, recunoaºterea diversitãþii regionale ºi stimularea iniþiativelor locale, precum ºi cererea instrumentelor ºi mecanismelor de implementare a legislaþiei privind organizarea comunã a pieþelor fructelor.

Proiectul de Lege al pomiculturii face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 32 de deputaþi, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ºedinþa din 1 aprilie 2003.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificãri ºi completãri a proiectului de lege. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului I. Vã rog sã priviþi în raport. La poziþia 2 se propune o anumitã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum s-a propus de cãtre comisie. Art. 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Vã rog sã priviþi în raport, unde sunt propuse anumite modificãri ºi, de asemenea, se introduce un alineat, alin. 2. Priviþi la punctul 5 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Titlul capitolului II. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secþiunii I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Vã rog sã priviþi la poziþia 8 din raport. Dacã sunt obiecþii faþã de varianta comisiei? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 5. Sunt propuse modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art. 6. De asemenea, se propun modificãri de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 7. De asemenea, sunt propuse modificãri de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art. 8. De asemenea, se propune o modificare de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art. 9. Se propune o modificare la poziþia 13 din raport.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Titlul secþiunii a II-a. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. S-au adoptat varianta comisiei ºi varianta din proiect.

Art. 10. Se propune o modificare de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art. 11. Vã rog sã priviþi în raport, la poziþia 16 se propun anumite modificãri.

Sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art. 12. De asemenea, se propune o modificare de cãtre comisie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Propunerile noastre au fost depuse la comisie.

La art. 25 propunem un nou alineat care sã sune în felul urmãtor: ”Regimul de exploatare a plantaþiilor pomicole ºi arbuºtilor fructiferi aparþinând instituþiilor de învãþãmânt cu scop didactic ºi parcelele experimentale ale unitãþilor de cercetare se va stabili prin planurile de învãþãmânt, respectiv de programele de cercetare ale unitãþilor respective.Ò

Motivãm acest alineat prin faptul cã plantaþiile didactice ºi cele experimentale prezintã o dinamicã permanentã ca sistem de culturã ºi sortiment, impuse de specificul activitãþii, motiv pentru care trebuie sã se bucure de un regim special al înfiinþãrii ºi defriºãrii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

Reprezentantul ministerului are o opinie în sensul acesta? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Noi am considerat la vremea respectivã, împreunã cu comisia, cã problemele pe care le-a ridicat aici domnul deputat sunt prevãzute în lege.

Nu s-a fãcut o referire expresã la aceste ferme didactice pentru cã ele nu sunt ferme comerciale, în primul rând. Dar regimul de plantare, regimul puieþilor, circulaþia acestora, selecþia lor, rigorile care sunt prevãzute pentru fiecare puiet se regãsesc în lege. În fond, nu face rãu, dar ar trebui ca acum sã solicitãm plenului sã fie de acord cu propunerea aceasta.

Ar fi trebuit sã avem o discuþie atunci, dar nu a mai venit nimeni sã o susþinã.

Eu v-am spus, aceasta reglementeazã plantaþiile comerciale.

Domnule Nicolescu,

Dumneavoastrã sunteþi iniþiator la propunerea aceasta legislativã pe baza cãreia lucrãm. Opinia dumneavoastrã?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum a precizat ºi domnul secretar de stat, problema aceasta se regãseºte tangenþial, dar cred cã nu se întâmplã nimic, nu schimbã sensul legii, ba, din contrã, se referã punctual la situaþia câmpurilor experimentale pentru a le avea în atenþie. Într-adevãr, ºi pentru acestea, având în vedere faptul cã sunt plantaþi altoimamã pentru ramuri ºi care au pondere, cred cã putem agrea amendamentul respectiv. De aceea, aº supune plenului Camerei Deputaþilor ºi aº ruga ºi iniþiatorul, ministerul, sã agreãm aceastã formã, considerând cã a fost o scãpare.

Amendamentele colegului nu le-am supus discuþiei. Eu acum am aflat de ele. Probabil cã este o scãpare în ceea ce ar trebui sã realizãm la comisie.

Deci aº propune sã fim de acord cu introducerea acestui amendament.

Vã mulþumesc.

ªi acesta este alin. 3?

Alin. 2.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi.

Domnule preºedinte,

Din punct de vedere al comisiei, amendamentul poate fi adoptat în funcþie de poziþia iniþiatorului.

Considerãm cã o completare la art. 25 cu noul alineat nu modificã conþinutul acestui capitol.

Deci alin. 2 devine 3. ªi din punct de vedere tehnic trebuie sã vedem unde se introduce textul.

Aici sunt alin. 1 ºi alin. 2, ºi acest amendament propus va fi alin. 3.

Dacã dumneavoastrã, ca iniþiator, consideraþi cã poate fi acceptat? Ministerul Agriculturii spune cã nu impieteazã în nici un fel asupra legii.

Sã acceptãm un alin. 3 cu conþinutul care a fost citit aici.

Dacã sunt obiecþii faþã de acest lucru? Nu sunt.

S-a adoptat art. 25 aºa cum s-a completat cu acest amendament ºi cum s-a modificat de cãtre comisie.

Art. 26.

Dacã sunt obiecþii? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi la art. 26 avem un amendament depus care înlocuieºte ultima parte a alin. 1 ºi sunã în felul urmãtor: ”Plantaþiile pomicole provenite prin reconstituirea dreptului de proprietate pe baza legislaþiei în vigoare, plantaþiile aflate în rezerva primãriilor, cele concesionate, arendate sau care formeazã obiectul unor litigiiÉÒ, ºi aici intervine amendamentul nostru, modificarea noastrã, ”Éeste permisã numai în baza autorizaþiei de defriºare avizate de cãtre institutul de cercetare ºi producþie pentru pomiculturã sau staþiunea de cercetare-dezvoltare pentru pomiculturã din zonã.Ò

Motivaþia? Multe din aceste plantaþii sunt degradate biologic, îmbãtrânite prematur, redresarea lor necesitând cheltuieli exagerate, nejustificate economic. În asemenea cazuri, considerãm cã proprietarul în drept trebuie sã aibã posibilitatea defriºãrii plantaþiei pe baza unei aprobãri din partea primãriei, de care aparþine terenul, fãrã a aºtepta perioada impusã de lege.

Vã mulþumesc.

## Comisia?

## Domnule preºedinte,

## Stimate coleg,

Considerãm cã nu se poate interveni în conþinutul alin. 1, deoarece termenul de 3 ani pe care l-a stabilit comisia, faþã de 5 ani, cât era iniþial, este absolut necesar din punct de vedere tehnic al schimbãrii formei de proprietate ºi scoaterii acestora din structura de ansamblu a plantaþiilor pomicole.

Nu suntem de acord cu modificarea.

## Domnule preºedinte,

Colegul nostru vorbeºte despre niºte amendamente pe care le-a depus. Eu parcã nu vãd, la raportul comisiei, amendamente respinse.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum spunea ºi colegul, domnul profesor Nicolescu, nu am luat în considerare aceste amendamente. A fost o scãpare a comisiei, pe care o recunoaºtem.

Dar au fost depuse, da?

Da.

Înþeleg. Ministerul poate formula o opinie?

## Domnule preºedinte,

Dacã la primul articol nu am avut obiecþiuni, de data asta am obiecþiuni, pentru cã autoritatea centralã care reglementeazã activitatea în pomiculturã este Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Institutul de cercetãri este o verigã în activitate ºi mai are o subordonare, Academia. Deci nu poate institutul de cercetãri, care are un areal mai limitat, sã vinã sã dea ºi aprobãri ºi autorizaþii de defriºare. Legea reglementeazã clar cine autorizeazã defriºarea, în ce condiþii. Dacã s-a dat acest termen de 3 ani, au fost discuþii multe, pentru cã iniþial a fost de 5 ani, pentru cã, în condiþiile când sunt litigii, vã daþi seama la ce putem ajunge dacã cineva îºi permite sã facã altceva decât prevede legea. Ca atare, institutul nu poate sã facã parte din organismele care au atribuþii în acordarea acestor autorizaþii de defriºare.

Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

Din câte am înþeles din amendamentul propus de colegul nostru, nu institutului i-ar reveni aceastã posibilitate de a acorda defriºarea acelor terenuri care revin unor proprietari, ci chiar primãriilor. În aceastã situaþie, mi se pare cã este chiar ridicol, având în vedere cã, în general, primãriile nu dispun de specialiºti capabili sã conºtientizeze întotdeauna valoarea economicã ºi nu numai economicã a acestor plantaþii. Prin urmare, eu nu susþin un asemenea amendament, întrucât s-ar da posibilitatea arbitrariului, abuzurilor de orice fel sau mãsurilor care þin de alte considerente decât cele de strictã specialitate.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Acum, ºtiu eu, în legislatura trecutã, s-au difuzat niºte ghiduri, pentru þãrani, de muls vaca. Probabil cã þãranii ºtiu ei cum e ºi cu vaca, ºi cu pomii ãºtia ºi plus cã mai sunt Camerele agricole, sunt ingineri, sunt tehnicieni agricoli care lucreazã chiar acolo.

Deci trebuie sã înþelegem cã ministerul nu agreeazã amendamentul ºi nici comisia.

Eu

44. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul capitolului V. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

Art. 47 care devine art. 45. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 56.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei.

La art. 48 se propune eliminarea.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul capitolului VI. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 49 care devine 46. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 50 care devine 47. Se propune o modificare la

- poziþia 60 din raport.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Se propune dupã acest art. 47, în numerotarea nouã, introducerea unui articol nou 48, îi vedeþi formularea la art. 61.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum a fost propus de cãtre comisii. Art. 51, care devine 49 în condiþiile acestea. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 50 care devine 52. Vã rog sã priviþi la poziþia 63 în raport.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã aceastã variantã a comisiei.

Art. 53 care devine 51, modificat de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

- Art. 54 care devine 52. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

Titlul capitolului VII. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 55 care devine 53. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 56 care devine 54. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Art. 57 care devine 55. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

Anexa nr. 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa nr. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. O anexã nr. 3. Deci sunt niºte formulare. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Anexa nr. 3b). Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã.

Am parcurs întregul proiect de lege, care va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiilor sesizate în fond, vã rog. Domnul profesor Neagu.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Da. Poftiþi.

Domnul Bolcaº din partea P.R.M.

Un proverb de care trebuie sã ne amintim din când în când spune cã ºi iadul este pardosit cu intenþii bune. Realizarea unui asemenea organism, într-adevãr, într-un sistem politic bine conturat ºi într-o democraþie funcþionalã, îºi are eficienþa sa, însã, modul în care este structurat acest organism în legea ce ni se propune poate sã serveascã, în primul rând, ca un instrument al partidului aflat la putere de a-ºi menþine, ºi pe calea controlãrii alegerilor, supremaþia sa în campania ºi în desfãºurarea alegerilor viitoare.

În aceste condiþii, pentru cã nu existã garanþii ale unei adevãrate funcþionãri democratice, noi ne pronunþãm împotriva proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu mai doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente, proiectul de lege a fost dezbãtut ºi adoptat în Senat în ºedinþa din decembrie 2002.

Acest proiect de lege ce este supus aprobãrii are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea prevederilor Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în sensul înfiinþãrii Autoritãþii Electorale Permanente ca instituþie administrativã autonomã care va asigura la nivel naþional aplicarea dispoziþiilor legale referitoare la organizarea alegerilor, precum ºi la realizarea unor activitãþi specifice în intervalul dintre douã perioade electorale.

La comisie s-au depus, în termenul prevãzut de Regulamentul Camerei Deputaþilor, amendamente la proiectul de lege de cãtre domnul deputat Emil Boc.

Din numãrul total de 25 de membri ai comisiei, la ºedinþã au participat 24 ºi, în urma dezbaterii, Comisia juridicã a hotãrât cu unanimitate de voturi sã supunã spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege.

În timpul dezbaterilor, unele amendamente au fost respinse, astfel cum sunt redate în anexa nr. 2 din prezentul raport.

Vã mulþumesc.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Preambulul la art. I. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Punctul 2. Dacã sunt obiecþii? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

La pagina 4 din raport, dupã numãrul curent 2, înainte de art. 23, existã un amendament respins, ce se situeazã în raport la pagina 22, un amendament formulat de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, susþinut de cãtre subsemnatul, ºi acest amendament pe care l-am propus este un articol nou, la art. 5, dupã alin. 7, sã se introducã un alin. 8, cu urmãtorul conþinut: ”Pe listele de candidaþi pentru Camera Deputaþilor ºi Senat partidele politice (...) trebuie sã propunã candidate femei în proporþie de cel puþin 30%.Ò Acest amendament doreºte sã fie unul de avangardã ºi sã fie un text care sã dea eficienþã prerogativelor constituþionale ce vor fi validate prin referendum în acest an.

Vreau sã menþionez faptul cã, prin revizuirea Constituþiei ºi prin dezbaterile care au avut loc deja în comisie, s-a acceptat ca dupã art. 16 sã se introducã un articol nou, care sã consacre egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi ºi accesul egal al acestora la ocuparea funcþiilor ºi demnitãþilor publice. În condiþiile acestea, acest text nu ar face altceva decât sã dea conþinut principiului egalitãþii de ºanse ºi al accesului egal al femeilor la ocuparea funcþiilor ºi demnitãþilor publice.

Vrem sã fim bine înþeleºi: nu înseamnã cã, în mod obligatoriu, femeile vor fi pe locurile eligibile, pe primul loc, pe al doilea sau pe al treilea loc. Acest lucru rãmâne la latitudinea partidelor politice.

Ce dorim prin acest principiu al discriminãrii pozitive este sã obligãm partidele politice ca, pe listele electorale, în proporþie de 30% locurile sã fie reprezentate de femei. Repet: este vorba de un principiu al discriminãrii pozitive de inspiraþie social-democratã, care se regãseºte în legislaþia francezã, legislaþie care, pe baza modificãrii Constituþiei din 1992, are un asemenea principiu consacrat în legislaþie.

Un asemenea amendament a fost susþinut de colegii liberali la Senat ºi credem cã poate fi susþinut ºi aprobat la Camera Deputaþilor, unde cel puþin formaþiunile socialdemocrate ar trebui sã accepte un asemenea principiu al egalitãþii de ºanse ºi al stimulãrii participãrii femeilor la viaþa publicã.

Amendamentul, aºa cum am menþionat, se regãseºte la pagina 22 din raport ºi urmãreºte introducerea acestui principiu.

Egalitate de ºanse ar fi 50%, _fifty-fifty_ . Domnul preºedinte al comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest amendament, de altfel ºtie ºi colegul meu, domnul Boc, a fost dezbãtut la comisie. Noi menþinem punctul de vedere al comisiei.

Mulþumesc.

Deci nu agreaþi.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie, pentru cã s-a invocat o manierã socialdemocratã în abordarea acestei probleme, adicã a listelor electorale, aº vrea sã vã spun cã Internaþionala Socialistã a Femeilor este foarte preocupatã de prezenþa femeilor pe liste la toate nivelurile: Parlament, consilii locale ºi aºa mai departe, inclusiv în partide, în structurile de conducere. Deci ce recomandã Internaþionala Socialistã a Femeilor? În toate statutele organizaþiilor de femei sau statutele organizaþiilor de partid sã fie o menþiune cu privire la reprezentativitate, la cotã sau cum considerã ele cã este necesar.

În privinþa directivelor europene, ºi aici existã o directivã, ºi anume þãrile candidate sã aibã o manierã, deci nu e obligativitate, se recomandã ca minim 40% bãrbaþi sau femei sã se regãseascã pe liste. Deci acesta este adevãratul principiu al nediscriminãrii practicat în Uniunea Europeanã.

În privinþa legilor, existã ºi Franþa care merge la paritate, 50%, existã ºi Belgia care merge la 40% cu penalizãri, dar sunt doar douã în Europa ºi nu merg pe linie social-democratã. Pe linie social-democratã atât se spune: menþiunea în cadrul statutului de partid. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Chiliman ºi domnul Brudaºca, dupã aceea.

Înþeleg îngrijorarea Internaþionalei Socialiste, exprimatã de aici de la microfon, dar cred cã dacã e aºa de îngrijoratã trebuia ca partidele social-democrate, membre ale Internaþionalei Socialiste, sã-ºi facã reguli interne de partid în aceastã chestiune ºi cred cã argumentele de genul ”îngrijorarea Internaþionalei SocialisteÒ nu ar mai trebui sã le auzim de aici, de la microfon. Aici discutãm legi care nu sunt pentru Internaþionala Socialistã sau alte asemenea Internaþionale, ci legi pentru România, unde mai sunt ºi alte formaþiuni politice, mai existã ºi alte... ªi îngrijorãrile alea cred cã trebuie sã fie rezolvate la nivelul intern al partidelor respective, cu reguli interne care nu trebuie sã treacã prin legi, neapãrat prin Parlament.

În privinþa cealaltã, sigur cã trebuie gãsite soluþii în aºa fel încât sã fie o reprezentativitate corectã. Asta-i cu totul altceva.

Domnul Brudaºca, vã rog.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

Eu recunosc cã dacã nu vorbea doamna Smaranda Dobrescu nu aº fi dorit sã ridic aceastã chestiune. Aº vrea s-o informez pe Domnia sa, în cazul în care nu cunoaºte, cã nu numai Internaþionala Socialistã este cea care îºi propune asigurarea de ºanse egale. ªi Partidul România Mare are acest obiectiv, iar preºedintele partidului nostru a fãcut în ultima perioadã recomandãri clare în materie de prezenþã pe listã, cu ºanse de reuºitã, a unui numãr de cel puþin 30% dintre femei, aºa încât, dacã tot este vorba sã ne spãlãm rufele în familie, politic vorbind, aº vrea sã luaþi la cunoºtinþã cã ºi Partidul România Mare este, din acest punct de vedere, de orientare europeanã.

Domnul Timiº, domnul Dumitrescu ºi dupã aceea domnul Boc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Dacã tot vorbim aºa, constat cã existã o îngrijorare generalã, ca sã nu zic o îngrijorare universalã, privind egalitatea de ºanse a femeilor. Sigur, fiecare partid poate s-o facã în statutul propriu, cum s-a mai vorbit aici. Aceastã lege nu-ºi propune scopul acesta, de a acorda egalitate de ºansã femeilor, ºi în consecinþã consider cã amendamentul care a fost propus aici nu face obiectul prezentei legi. Deci putem discuta foarte mult despre egalitatea de ºanse, dar nu aici, la aceastã lege. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnule Dumitrescu, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu am venit la microfon sã fiu foarte precis în a demonstra cã, iatã, P.D.-ul din nou este susþinut de P.R.M., într-o bunã colaborare instauratã în urma promovãrii împreunã a unei moþiuni de cenzurã. Eu am sã mã refer... Deci ãsta ar fi un argument de naturã politicã, nu vreau sã-l folosesc.

S-a creat uºor tendinþa cã acest argument al domnului deputat Boc vine din dorinþa ca un reprezentant al unui partid social-democrat sã promoveze social-democraþia în activitatea noastrã legislativã, într-o materie într-adevãr extrem de importantã, fiind de naturã politicã. ªi ca sã nu se creadã cumva cã, de fapt, social-democraþia este apãratã în aceastã aulã numai de cãtre unii reprezentanþi ai partidelor social-democrate, vã pot spune cã aceasta nu este o lege social-democratã în sensul promovãrii unor principii social-democrate. Egalitatea de ºanse e un principiu împãrtãºit, de altfel, lãsând gluma la o parte, de cãtre toate partidele politice, însã aceastã idee a discriminãrii pozitive numai în ceea ce priveºte aceastã materie nu este corectã.

Doctrina social-democratã, dar ºi doctrina altor partide vorbeºte despre necesitatea promovãrii tinerilor, vorbeºte despre necesitatea reprezentãrii, în organismele puterii ºi mai ales în plan legislativ, în mod egal, a reprezentanþilor diverselor categorii sociale, este vorba de reprezentarea în plan teritorial.

Toate aceste elemente sunt elemente de politicã internã a partidelor. Aceste elemente de politicã internã, dacã se þine cont de ele, rezultatul este pozitiv în planul rezultatelor electorale ºi fiecare partid ºtie sã-ºi facã foarte bine acest lucru sau doreºte sã-l facã cât mai bine, pentru cã rezultatul electoral este finalitatea pentru care face politicã. Din acest punct de vedere, introducerea unei astfel de norme imperative..., ca sã nu mai spunem de faptul cã Internaþionala Socialistã vorbeºte, în domeniul acesta, despre o reprezentare de 50%. Sigur, noi suntem, eu sunt reprezentant al unui partid socialdemocrat, fiecare îºi apãrã doctrina, liberalii poate nu sunt de acord, P.R.M.-ul vãd cã are deja astfel de preocupãri. Ele nu se rezolvã în interiorul unei astfel de legi, ele se rezolvã în interiorul doctrinei ºi acþiunii politice a partidelor, iar aceastã discriminare pozitivã, de aceastã manierã, ar pune sub semnul întrebãrii alte hotãrâri, decizii, de care v-am spus: în domeniul politicii de tineret, reprezentãrii altor categorii sociale, reprezentãrii în plan teritorial.

Acum, eu îmi aduc aminte cã pe vremuri ºi C.P.Ex-ul avea un program, ”45% femei în toate funcþiile de conducereÒ, ºi nu s-a aplicat, ºi nici legea francezã nu se respectã cu sfinþenie, în actualul Parlament francez.

Poftiþi, domnule Boc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu am venit la microfon sã salut alianþa P.R.M.-P.S.D. cu ocazia dizolvãrii C.N.S.A.S.-ului, nu acesta este obiectul intervenþiei mele de aceastã datã, dar doresc sã vin cu câteva contraargumente la tezele formulate de colegii mei.

În primul rând, vãd cã acest principiu ar putea fi acceptat, dar nu poate fi acceptat. Colegii liberali, cu eleganþã, l-au susþinut la Senat, iar reprezentanþii P.S.D.-ului afirmã cã nu este un principiu de inspiraþie social-democraticã ºi nu trebuie sã se regãseascã în legislaþie, spunând cã fiecare partid ºtie sã-ºi punã candidaþii pe listã aºa cum crede el mai bine. Dar iatã cã, aºa cum partidele din România ºtiu sã-ºi punã candidaþii pe liste, România are o reprezentare în Parlament, în ceea ce priveºte... În Parlamentul României reprezentarea femeilor este în proporþie de 9%, în timp ce în alte parlamente se merge pânã la 45-50-55%, ºi este vorba de parlamente social-democrate. ªi atunci, iatã cã acele partide din þãrile social-democrate au ºtiut sã facã acest lucru. În România tot un partid social-democrat se aflã la guvernare ºi nu a ºtiut sã facã acest lucru. Deci, dacã nu ºtie, trebuie sã-l învãþãm, ºi soluþiile în acest caz sunt de naturã legislativã.

Toate regimurile democratice care au dorit sã dea o expresie acestui principiu al discriminãrii pozitive au fãcut-o prin impunerea în lege a acestui procent, care poate fi discutabil, 50-30%, este de discutat, dar este un prim pas pentru a da un semnal clar în societatea româneascã asupra faptului cã femeile nu sunt bune numai la cratiþã ºi sã stea în plan secundar, ci sunt încurajate sã intre în viaþa publicã ºi în viaþa politicã în special. Este un semnal pe care societatea româneascã îl aºteaptã, iar noi ce facem? Nu le spunem, sunteþi în proporþie de 30% în Parlament, aveþi ºanse ºi cel puþin partidele vor depune diligenþele necesare pentru a coopta ºi a atrage femeile în viaþa publicã.

Sã nu uitãm cã avem un principiu al discriminãrii pozitive în Constituþia României chiar cu privire la minoritãþile naþionale ºi, dacã îmi amintesc bine, domnule preºedinte, ºi vechile C.P.Ex-uri aveau prevederi cu privire la reprezentarea minoritãþilor naþionale. ªi aceasta nu înseamnã cã, dacã l-am preluat noi în Constituþia României, Constituþia României este de inspiraþie comunistã. Nu! Este expresia menþionãrii în Constituþie a unui principiu de largã respiraþie democraticã, de a oferi minoritãþilor naþionale posibilitatea de a fi reprezentate în Parlament. Discriminarea pozitivã funcþioneazã la diferite niveluri. Acum, în acest moment, credem cã societatea româneascã a ajuns la stadiul în care un asemenea principiu, repet, de respiraþie democraticã ºi cu profunde conotaþii social-democrate ºi nu numai, ar putea face parte din legislaþia actualã. Repet, în condiþiile în care la Constituþie deja a fãcut primul pas.

Domnul Drãgãnescu ºi domnul M‡rton çrp‡d ºi dupã aceea dau cuvântul comisiei din nou ºi încheiem. Bun. Mai este o doamnã.

ªi eu sunt de acord cu tot ce spunea colegul meu Emil Boc în susþinerea ideilor sale vizavi de promovarea femeilor în Parlament, dar cred eu cã acest lucru nu se poate face prin impunerea unui procent. De ce sã fie doar 30% atunci, deoarece femeile sunt peste 50% din România? Ar trebui, proporþional, sã fie 50%. Deci iatã cã este o discriminare deja, fiindcã deºi ele sunt 50% din populaþia României, noi le acordãm doar 30% din listele, din poziþiile listelor electorale.

Ce facem dupã aceea dacã aceste 30% din liste vin în coada listei, dacã tot vom avea în continuare vot de listã? Deci iatã cã nu rezolvãm cu nimic problema care existã totuºi, faptul cã în Parlamentul României sunt aºa puþine femei, ºi este bine sã fie mai multe femei, deoarece, dupa pãrerea mea, ar ridica nivelul Parlamentului României ºi chiar al altor instituþii ale statului.

De altfel, peste tot în lume este unul din criteriile de analizã a unei democraþii, dupã numãrul de femei care sunt în Parlament, în Guvern ºi, pânã acum, inclusiv þãri care au o populaþie majoritar musulmanã, cum ar fi turcii Ñ au avut pânã acum un prim-ministru femeie, noi n-am avut aºa ceva, dar cred eu cã totuºi în aceastã lege nu putem sã punem aceste procente care oricum nu le ajutã, prin aceastã prevedere de 30% care, vã spuneam, poate fi aºezatã undeva în coada listei.

Dacã am face aceastã discriminare, atunci ar trebui sã facem o discriminare pozitivã ºi pentru tineri, se tot vorbeºte despre schimbarea clasei politice, înnoirea ei etc. ºi nu vãd unde îi susþinem noi pe tinerii care ar dori sã devinã membri ai Parlamentului prin legea aceasta. Cred cã tot aici ar fi sediul materiei ºi pentru discriminarea pozitivã pentru tineri. Or, dacã nu putem sã facem aceste lucruri, atunci, dupa pãrerea mea, nu putem sã acceptãm nici aceastã formulã a articolului respectiv. Vã mulþumesc.

Domnul M‡rton çrp‡d ºi dupã aceea... Sau vreþi dumneavoastrã întâi?

Domnule M‡rton çrp‡d, pentru cã discutãm despre femei, haideþi sã dãm cuvântul doamnei deputat.

## **Doamna Angela Bogea:**

Ar trebui sã fie distractiv, dar este trist pentru noi, femeile, când vedem cã dumneavoastrã, bãrbaþii, începeþi sã vã bateþi între dumneavoastrã pentru ca noi sã beneficiem de ºanse egale, ºanse care sunt stabilite de

Constituþie. Vã înþelegem. Îmi pare rãu cã suntem foarte puþine femei în salã de fapt, ºi nu procentual. În Parlament, procentul femeilor este foarte mic. Dar noi, femeile, am manifestat, ºi dumneavoastrã ºtiþi din propria experienþã, de acasã, destulã toleranþã cu dumneavoastrã bãrbaþii ºi, prin urmare, votul bãnuiesc cã este tranºant, pentru cã ºi în Grupul parlamentar al P.S.D.-ului majoritari sunt bãrbaþii ºi, prin urmare, ei vor stabili votul ºi, indiferent de vot, sã ºtiþi cã în timp ºi noi femeile vom fi 30, 40, chiar 50%, pentru cã, indiferent cine va veni la guvernare, vor fi niºte cutume internaþionale care vor obliga toate partidele sã promoveze femeile, iar noi ºtim cã bãrbaþii numai obligaþi mai fac câte ceva, de bunãvoie mai greu.

Domnul M‡rton çrp‡d.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din pãcate, nu pot fi de acord cu cele spuse aici, pentru cã, într-adevãr, este vorba poate de o necesitate de modificare a înseºi concepþiei despre a face politicã ºi cine poate sã facã politicã. Trebuie sã vã spun cã eu sunt membru al unei formaþiuni politice care atât la alegerile parlamentare, cât ºi la cele locale a avut alegeri înainte de a pune pe liste, venind toþi membrii Uniunii la vot ºi, din pãcate, majoritatea femei venind la vot, au ales bãrbaþi în diferite funcþii. Eu totuºi cred cã deocamdatã în România nu existã interdicþii de a pune pe liste cât mai multe femei, cât mai mult tineret. Nu ºtiu ce a împiedicat partidele care astãzi vor sau poate au nevoie de o astfel de lege sã-ºi punã 30% femei pe liste. Eu cred cã ar fi putut foarte bine în 2000 sã punã pe liste 30% femei ºi azi ar fi aici, pe locuri eligibile, 30% femei, cel puþin la acele partide care cred cã este imperios necesar. Din pãcate, am constatat cã nici în aceste partide nu s-au ales, poate ele au nevoie de o astfel de lege ca sã se reglementeze pe ele însele în acest domeniu.

Eu cred cã ar fi bine prima datã sã se facã de cãtre cei care propun mãcar, ºi atunci, într-adevãr, sã oblige ºi pe alþii la astfel de alegeri, dar cel mai important lucru este modificarea concepþiei despre rolul lor în politicã ºi posibilitatea de a avea o carierã politicã. ªi eu cred cã acele femei, având ºanse egale, care, într-adevãr, s-au impus ºi se vãd ºi aici în Parlament, au reuºit sã ajungã pe locurile eligibile ale diferitelor partide ºi au fost din an în an mai multe ºi, aºa cum aþi spus dumneavoastrã, vor fi din ce în ce mai multe în Parlament.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Evident cã prima condiþie sã faci politicã este sã vrei. Domnul profesor Neagu din partea comisiei ºi pe urmã

## Domnule preºedinte,

Îngãduiþi-mi sã fac o nouã lecturã a unei singure fraze, ca sã încheiem aceastã discuþie. Proiectul de lege supus aprobãrii are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea prevederilor Legii nr. 68/1992, în sensul înfiinþãrii Autoritãþii Electorale Permanente ca instituþie administrativã autonomã.

Deci noi astãzi discutãm _plus petitio_ , cum spunem noi, avocaþii, nu este cazul sã discutãm aceastã chestiune, pentru cã nu intrã în obiectul legii pe care astãzi ne-am propus noi sã o trecem prin Camerã, dar absolut nici o legãturã nu are. Eu am lecturat ceea ce am scris în raport iniþial, însã am observat cã nu toatã lumea a þinut seama de ceea ce ne propunem sã discutãm: înfiinþarea, repet, a Autoritãþii Electorale Permanente. Cã este nevoie sã avem un procent de 30-50-80, nu astãzi discutãm acest lucru, nu face obiectul acestor discuþii.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Eu voi supune acum votului varianta comisiei la punctul 2.

## Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Numãraþi.

În timpul votului nu vã dau cuvântul nici pe procedurã, suntem în timpul votului.

Cine este contra variantei comisiei? 10 voturi contra. Abþineri? Este o abþinere. S-a adoptat varianta comisiei.

Spuneþi, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Regulamentul, cã ne place sau nu ne place, trebuie sã fie respectat de cãtre toþi. Articolul, cred cã 101, spune cã dezbaterea articolelor începe cu amendamentele depuse ºi înainte de a supune la vot articolul în forma finalã se supun la vot amendamentele depuse la acest articol.

În consecinþã, dumneavoastrã aveþi obligaþia, prevãzutã de regulament, ºi nu de altceva, de a supune la vot orice amendament care figureazã în raportul comisiei. V-am indicat pagina din raport, am dat citire amendamentului, a fost dezbãtut ºi, în consecinþã, domnule preºedinte, vã rog sã procedaþi regulamentar ºi sã supuneþi la vot, indiferent care va fi rezultatul, evident cã îl acceptãm, dar nu se procedeazã...

Nu, acesta a fost rezultatul.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã procedaþi regulamentar. Supuneþi la vot amendamentul depus. Dacã nu este acceptat amendamentul, rãmâne evident sã supuneþi la vot forma propusã de cãtre comisie.

Domnule, eu supun la vot în primul rând amendamentele comisiei, numai amendamentele de eliminare se supun cu prioritate.

Nu, domnule preºedinte, vreþi acuma chiar sã facem o ºcoalã aici, sã facem un curs de drept parlamentar?

Facem degeaba.

Vã rog sã lecturaþi regulamentul ºi sã vedeþi cã dezbaterea începe cu amendamentele, care se supun la vot. În condiþiile în care amendamentul nu este admis, evident, se merge mai departe. Nu putem începe discuþia cu votul final. Ce rost a avut toatã aceastã dezbatere înainte de analizarea amendamentelor care au fost supuse la vot?

Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot amendamentul, dupã care discuþia continuã pe text. Amendamentul trebuie sã figureze ca fiind admis sau respins, aºa cum figureazã ºi în raportul comisiei, nu implicit. Unde gãsiþi dumneavoastrã aceastã formulã a regulamentului, de respingere implicitã a amendamentului? Ea trebuie sã fie explicit admis sau respins.

Domnul BorbŽly, domnul secretar BorbŽly. Poftiþi.

Domnul deputat Boc are dreptate în cazul în care se propune eliminarea. În cazul în care nu se propune eliminarea, ci se propune un alt amendament, vã citez, domnule deputat, care cunoaºteþi foarte bine regulamentul, art. 103, în care se spune: ”Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea.Ò Nu este cazul. ”În cazul în care existã mai multe amendamente de acelaºi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond.Ò

Aveþi alt regulament, domnule Boc?

Nu, domnule preºedinte, nu, pentru completare. Este corect ce a spus domnul BorbŽly, nu negãm. Art. 101 spune: ”Discutarea articolelor începe cu amendamenteleÉÒ, aºa scrie art. 101 alin. 1, ºi ”pot pune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fondÒ, exact ceea ce s-a întâmplat.

Le-am discutat, domnule deputat.

## **Domnul Emil Boc:**

Dar care nu figureazã..., de asemenea, care nu pot figura în momentul respectiv. ªi, în consecinþã, amendamentele, cã de aceea sunt amendamente, se supun la vot, domnule preºedinte. Vreþi sã scriem ca la grãdiniþã, sã spunem pentru fiecare detaliu ce se întâmplã? Este o chestiune de logicã juridicã elementarã, un amendament care figureazã într-un raport se supune la vot, se admite sau se respinge. Facem o interpretare de grãdiniþã aici? Din moment ce art. 101 spune foarte clar: ”Discutarea articolelor începe cu amendamenteleÉÒ, ce înseamnã asta? Ele se discutã ºi se finalizeazã cu ceva. Cum se finalizeazã? Cu supunerea la vot. Chiar trebuie sã descoperim America la fiecare ºedinþã a Camerei Deputaþilor pentru a ºti cã trebuie supus un amendament la vot? Dar nu înþeleg reaua dumneavoastrã credinþã, care este de neînþeles.

Domnule preºedinte,

Art. 103 alin. 2: ”Camera se va pronunþa prin vot distinct asupra fiecãrui amendament.Ò Chiar trebuie sã mã duc la fiecare text sã vi-l citez?

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Ce atâta încãpãþânare pentru un text de regulament, negru pe alb: ”Camera se va pronunþa prin vot distinctÉÒ? Trebuie sã traduc în limba maghiarã, domnule R‡duly, ca sã înþelegeþi ºi dumneavoastrã? Traduc ºi în limba maghiarã dacã aveþi nevoie.

Deci ”Camera se va pronunþa prin vot distinct asupra fiecãrui amendament, în afarã de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.Ò Aici a fost doar un singur amendament, nu a fost vorba de excluderea nici unui alt amendament. Ce mare filozofie, domnilor? Vreþi sã vã fotocopiez sau ce mai doriþi? Pentru domnul Zgonea pot sã-l traduc, cã nu înþelege, dar îl traduc, dacã este nevoie.

Vã mulþumesc.

Mai vorbiþi, domnule, mai avem 5 minute. Continuaþi sã vã expuneþi punctul de vedere.

O sã continuu, domnule preºedinte, pentru cã observ cã dumneavoastrã aveþi nevoie sã vi se repete acest Regulament al Camerei Deputaþilor pe care, în calitate de preºedinte de ºedinþã, ar fi trebuit sã-l cunoaºteþi ºi sã interpretaþi în sensul producerii de cãtre acesta a efectelor juridice, ºi nu a anulãrii efectelor juridice, domnule preºedinte, pentru cã este inadmisibil, repet, inadmisibil ca dumneavoastrã, dupã ce aþi stat 20 de minute pe marginea unei dezbateri, sã sfidaþi toþi parlamentarii care au luat cuvântul ºi sã nu daþi posibilitatea acelora care au participat la aceastã ºedinþã, mulþi sau puþini, câþi sunt ei, sã-ºi exprime un vot asupra unui amendament, la fel cum s-a procedat în cadrul comisiei. Amendamentul a fost supus dezbaterii, s-a votat, a fost respins. La fel ºi în plen, dumneavoastrã trebuie sã procedaþi în aceeaºi manierã. Nu trebuie sã reinventaþi regulamentul pentru a vã sustrage unui vot pe care chiar cã nu îl înþeleg. Care este motivul pentru care nu supuneþi la vot acest amendament? Este o premierã pentru mine în viaþa parlamentarã, pentru cã de fiecare datã, atunci când au fost amendamente respinse în raportul comisiei, acele amendamente s-au supus la vot; dacã au fost mai multe amendamente s-au cumulat ºi au fost puse într-o altã manierã, dar amendamentele, repet, se supun la vot, pentru a li se da fie o aprobare, fie o respingere.

Da, eu cred cã lucrurile sunt foarte limpezi pentru toatã lumea. Comisia a avut amendamente la proiectul de lege. Deci eu le supun într-o anumitã ordine, încep cu cele ale comisiei ºi, logic, dacã al dumneavoastrã nu intrã, nu intrã. Deci asta este problema, dacã comisia adoptã o anumitã variantã, Camera o voteazã, ceea ce intrã în contradicþie nu mai este logic sã fie votat.

## **Domnul Valeriu ªtefan Zgonea:**

Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Am o singurã rugãminte la distinsul coleg de la Partidul Democrat. Reacþiile lui emoþionale poate sã ºi le producã unde vrea, eu unul am înþeles foarte bine cã are momente în viaþã în care, câteodatã, sufletul îi depãºeºte logica, dar nu cred cã trebuie sã ne tragã pe noi la rãspundere, sã ne vorbeascã pe un ton pe care de foarte multe ori îl sancþioneazã ºi îl atribuie altor colegi care fac parte din alte formaþiuni sau care au alte reacþii. De aceea îi cer, în numele tuturor colegilor care sunt în aceastã salã, sã îºi cearã scuze privind reacþiile din prima parte, deºi fondul problemei a fost corect, dar, aºa cum a vorbit, mi s-a pãrut cã este un pic delimitat faþã de stilul ºi treapta socialã pe care vrea sã se prezinte.

În al doilea rând, domnule preºedinte de ºedinþã, aº vrea sã vã uitaþi un pic în ceruri în faþa dumneavoastrã, sã vã uitaþi la ceas ºi probabil cã domnul Boc, distinsul meu coleg, a vorbit în afara orelor de program, ºi atunci o sã chem o televiziune specialã care sã-l transmitã la Cluj acolo încât sã fie încântat.

Vã mulþumesc.

Domnul R‡duly, poftiþi. Drept la replicã.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca drept la replicã, o singurã propoziþie. Îmi pare rãu cã nu a trecut amendamentul anterior, cu cele 30%, pentru cã sunt ferm convins cã ne-am fi înþeles mult mai bine cu doamna Boc, decât cu domnul Boc.

Vã mulþumesc.

Da. Timpul afectat astãzi dezbaterilor proiectelor de lege s-a încheiat, pentru cã trebuie sã trecem la secvenþa urmãtoare.

Trecem la rãspunsurile orale la întrebãri. Domnul T—ro Tiberiu a adresat o întrebare pentru Ministerul Integrãrii privind cazul deponentului ecologic sau cam aºa ceva în judeþul Timiº.

Poftiþi.

Este cineva de la Ministerul Integrãrii, da?

Stimaþi colegi deputaþi, Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã ministru,

Stimaþi domni secretari de stat,

Prin prezenta intervenþie aº dori sã focusez atenþia asupra unei probleme acute a judeþului Timiº ºi în special a municipiului Timiºoara, ºi anume cazul sistemului ecologic de management al deºeurilor din Timiºoara ºi judeþul Timiº.

Prin aceastã intervenþie, de fapt, solicit intervenþia ºi ajutorul acestor ministere, respectiv Ministerul Integrãrii Europene, Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, ca, în cadrul atribuþiilor ce le revin, sã ajute la soluþionarea acestui caz care aºa se pare cã a ajuns în impas în plan local.

Despre ce e vorba de fapt? Câteva elemente din istoricul acestui caz. Se cunoaºte cã deponeul existent în municipiul Timiºoara are termenul de funcþionare expirat ºi de fapt reprezintã un focar de poluare ºi infecþii. Consiliul Judeþean Timiº a intervenit în discuþiile privind construcþia unui nou deponeu încã din anul 1996. Prin aceastã intervenþie, s-au identificat 5 locaþii posibile. Deºi au fost o serie de consultãri ulterioare, analize ºi discuþii, nu s-a ajuns la nici o soluþie concretã pânã în anul 1999, când s-a convenit asupra unei locaþii din perimetrul comunei Sânandrei, la circa 10 kilometri de municipiul Timiºoara. La acea datã nu s-a þinut cont de faptul cã aceastã locaþie se aflã în conul de decolare-aterizare al Aeroportului Internaþional Timiºoara, dar dupã alegerile locale din 2000 noul Consiliu Local din Sânandrei îºi retrage acest acord iniþial acordat.

Nefiind ajutat nici de organismele guvernamentale, nici de cele judeþene în gãsirea unui nou amplasament, Consiliul Local Timiºoara, respectiv Primãria, începe din 1999 întocmirea unei documentaþii pentru noul amplasament pe un teren extravilan al municipiului Timiºoara, la circa 1Ñ2 kilometri de perimetrul Timiºoarei. În urma aprobãrii planului judeþean de gestionare a deºeurilor, din octombrie 2002, aceastã locaþie ºi acest deponeu devin depozitul în proiect, depozitul judeþean al deºeurilor din întregul judeþ.

Reprezentanþii U.D.M.R. Timiº din administraþia localã ºi judeþeanã, în luna octombrie a anului trecut, au solicitat intervenþia organelor judeþene în stabilirea unei noi locaþii pentru acest depozit de deºeuri, în locul acestei locaþii alese fortuit de Consiliul Local Timiºoara ºi care prezintã, pe lângã avantajele existente, dezavantaje majore care au considerat cã sunt mai puternice decât acele avantaje.

Trebuie sã fim mai sintetici în adresarea întrebãrilor ºi în rãspunsuri.

Da, poftiþi, doamnã ministru.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Daþi-mi voie, în primul rând, sã apelez la domnul preºedinte de ºedinþã ºi sã-mi acorde ºi mie un timp mai lung pentru rãspunsul la o întrebare care a fost atât de lungã.

În al doilea rând, aº dori sã fac precizarea cã autoritãþile locale din judeþul Timiº au pornit la elaborarea aplicaþiei Sistem ecologic de management al deºeurilor din Timiºoara de la prezumþia obþinerii unei finanþãri europene prin Programul de preaderare ISPA.

Deci, în virtutea responsabilitãþilor ministerului pe care-l reprezint, daþi-mi voie sã dau rãspunsul domnului deputat prin ceea ce s-a întâmplat pânã acum, evaluând ºi ºansele obþinerii unei asemenea finanþãri în situaþia în care propunerile domnului deputat ar fi luate în considerare.

Deci, pânã în prezent, România a încheiat 33 de memorandumuri de finanþare ISPA, în valoare de 1,3 miliarde de euro, reprezentând 70% din întreaga asistenþã financiarã disponibilã României pentru perioada 2000Ñ 2006.

Pentru întreaga aceastã sumã alocatã României, încã o datã spun, pentru perioada pânã în 2006, România a transmis propuneri de proiecte atât pentru infrastructurã de mediu, cât ºi pentru cea de transport, iar aplicaþia de mediu transmisã la Comisia Europeanã sau aplicaþiile de mediu au inclus ºi Sistemul ecologic de management al deºeurilor în Timiºoara. Acest lucru, deci în cadrul procesului de promovare a proiectelor ISPA în sectorul mediului, aceastã aplicaþie a fost înaintatã Comisiei Europene în luna iunie 2000, fiind înregistratã de cãtre serviciile Comisiei Europene în luna mai 2001.

Conform practicii comunitare, pentru fiecare proiect propus pentru finanþare reprezentanþii Comisiei Europene efectueazã misiuni de audit pentru a verifica structurile create, capacitatea financiarã a acestora de a cofinanþa execuþia fizicã, precum ºi datele tehnice ale proiectului.

Prelungirea perioadei de analizã a acestui proiect ºi, implicit, întârzierea aprobãrii de cãtre Comisia Europeanã în vederea finanþãrii, s-a datorat modificãrii datelor tehnice ale proiectului de cãtre beneficiarul acestuia, respectiv Consiliul Local al Municipiului Timiºoara. În perioada octombrie 2001Ñseptembrie 2002 a fost modificat amplasamentul proiectului din comuna Sânandrei în extravilanul municipiului Timiºoara.

ªi domnul Fleºariu avea un rãspuns la aceeaºi problemã ºi, dupã aceea, domnul secretar de stat Jelev.

Acestea sunt niºte întrebãri ca rachetele alea care pleacã una ºi pe urmã se deschid 40 de focoase nucleare. Adicã stãm o jumãtate de orã sã ascultãm întrebarea ºi o jumãtate de orã ca sã ascultãm rãspunsul.

Domnule preºedinte,

Într-adevãr, ºi noi avem o întrebare referitoare la aceeaºi problemã. Pãrerea mea este cã, faþã de rãspunsul atât de complet ºi complex pe care l-a dat doamna ministru Puwak, n-ar mai trebui sã prezentãm noi un rãspuns la aceastã problemã.

Întrucât ceea ce spunem noi se regãseºte în rãspunsul pe care l-a dat doamna ministru, noi o sã dãm rãspunsul scris, dacã este de acord domnul deputat.

Da, este de acord domnul deputat. Domnul Jelev. ## **Domnul Ioan Jelev** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Domnule preºedinte, Onoraþi deputaþi,

Având în vedere prezentarea fãcutã de doamna ministru Puwak, noi nu am avea nimic în plus de adãugat. Practic, toate elementele au fost reflectate în acest rãspuns.

Avem pregãtit, însã, ºi noi un rãspuns scris ºi-l putem pune la dispoziþie acum domnului deputat.

Da, vã rog sã-l daþi domnului deputat. Dumneavoastrã vreþi sã mai adãugaþi ceva. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnã ministru, eu vã mulþumesc pentru acest rãspuns atât de detaliat.

Aº dori doar sã amintesc douã observaþii, ºi anume: prima, cã acele locaþiuni alternative nu au fost subiectul nici unei analize serioase, deci nici Sânandrei, nici Recaº, nici celelalte; a doua observaþie, cã, totuºi, v-am ruga sã studiaþi posibilitatea propunerii noastre; noi nu am propus blocarea întregului pachet ºi a întregului program ci, pur ºi simplu, mutarea acestui proiect pe lista de aºteptare a acelor proiecte care probabil cã existã ºi probabil cã în toamnã veþi mai face o nouã selecþie pentru acea parte a sumei care mai este disponibilã ºi, dacã este posibil, sã fie Timiºoara pe acea listã de aºteptare, pe prima poziþie. Astfel, am reuºi sã realizãm ºi acest proiect ºi, totodatã, nu am face acea greºealã ca sã blocãm prin prezentul proiect dezvoltarea pãrþii de nord a Timiºoarei, aºa cum credem noi cã se întâmplã în acest caz.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Poftiþi, doamnã ministru.

Domnule deputat,

Cred cã fiecare parlamentar doreºte, pentru municipiul ºi pentru judeþul pe care le reprezintã, sã asigure cele mai bune finanþãri ºi cele mai bune proiecte de investiþii. De acelaºi lucru sunt ºi eu animatã, în calitate de deputat al judeþului Timiº.

În acelaºi timp, vreau însã sã vã precizez cã nu existã o listã de aºteptare în procedurile pentru finanþarea proiectelor ISPA, ci ele vin pe mãsurã ce comisia ºi comitetul de gestiune le acceptã. Deci nimeni nu poate sã vã garanteze cã la momentul în care acest proiect va intra cu fundamentarea sa tehnicã în analiza comisiei vor mai exista bani disponibili, pentru cã este primul venit, primul servit. 150 de milioane este foarte puþin faþã de 1,3 miliarde câte s-au consumat, într-un ritm foarte, foarte alert. Sunt zeci de proiecte care aºteaptã finanþare în România.

Deci vã rog sã luaþi în considerare ºi acest lucru. Cu siguranþã cã doriþi sã atragem bani, dar ei nu pot fi nici blocaþi ºi nici o listã de aºteptare nu existã. E important sã respectãm aceste proceduri.

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare pentru domnul Dan Nica.

Domnule ministru, citiþi rãspunsul.

## **Domnul Dan Nica** _Ñ ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea era referitoare la modalitãþile de asigurare a judeþului Cluj cu mijloace de telecomunicaþii.

Eu am pregãtit, domnule deputat, un rãspuns mai cuprinzãtor.

Aº vrea doar sã-mi daþi voie ca sã vã spun cã în acest domeniu lucrurile sunt reglementate de cãtre piaþã.

Dupã cum ºtiþi, de la 1 ianuarie anul acesta am reuºit sã deschidem competiþia în domeniul comunicaþiilor, astfel încât la aceastã datã avem peste o mie de operatori de telecomunicaþii care s-au înregistrat ºi care ºi-au început activitãþile.

Vã spun acest lucru, pentru cã pânã acum au trãit cu toþii, sã spunem, senzaþia cã, dacã este nevoie sã fie puse telefoane într-o comunã, ”RomtelecomÒ era singura entitate capabilã sã facã acest lucru. Din fericire, am reuºit sã schimbãm aceastã stare de lucruri ºi aceastã competiþie va fi aceea care va aduce, sã spunem, compensaþii necesare în zonele defavorizate din acest punct de vedere.

Sigur cã aceastã competiþie o veþi regãsi ºi în Bucureºti, ºi în Cluj, dar o veþi regãsi ºi în comune. ªi vã aduc aici câteva date. O sã spuneþi: bine, ºi cine o sã fie interesat sã investeascã în comune? Nu este aºa.

În foarte multe din comune în ultima perioadã de timp au fost instalate, de pildã, reþele de televiziune prin cablu, ceea ce înseamnã o capacitate extraordinarã pe care o au cei care investesc ºi care nu se uitã neapãrat la profituri extraordinar de mari ci, dimpotrivã, la lucruri care þin de o activitate susþinutã.

Aº dori sã vã spun ºi pe fond cum anume se rezolvã lucrurile în situaþii defavorizate. În Legea serviciului universal, pentru care sperãm ca medierea pe care o aveþi cu Senatul sã aibã loc cât mai repede, astfel încât sã puteþi vota aceastã lege, am prevãzut ca fiecare operator sã contribuie cu o sumã în funcþie de cifra de afaceri, astfel încât sã creãm un coº comun, un aºa-numit coº comun, din care sã finanþãm lucrãrile de telefonizare în zonele care sunt defavorizate din punct de vedere geografic sau care sunt defavorizate din punct de vedere social.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte, îi mulþumesc domnului ministru pentru cele precizate.

Eu aºtept sã citesc rãspunsul scris. Deocamdatã, aº vrea doar, cu respect, sã-i atrag atenþia asupra urmãtoarei situaþii. Nu mã îndoiesc cã cele spuse de Domnia sa se vor materializa într-un viitor apropiat. Existã, însã, situaþii concrete, primãrii în fruntea cãrora întâmplãtor sunt chiar primari ai P.S.D., care nu dispun de posibilitatea de a transmite la o distanþã de 25, maximum 30 kilometri de Cluj-Napoca, de a transmite faxuri pentru situaþii operative, fiind nevoiþi sã se deplaseze personal pentru preluarea lor.

Vã dau cazuri concrete, domnule ministru, verificaþi ºi dumneavoastrã: comuna Gârbãu, judeþul Cluj, este situatã undeva între 25 ºi maximum 28 kilometri; primarul acestei localitãþi de repetate ori a solicitat unitãþii ”RomtelecomÒ sã-i punã la dispoziþie o linie directã, pentru a beneficia ºi de fax.

Mai existã ceea ce spuneaþi dumneavoastrã despre aceastã telefonie mobilã. Este cazul de la Frata, unde am încercat de circa un an de zile sã conving pe cei de la ”DialogÒ sau de la ”ConnexÒ sã instaleze antene

necesare pentru asigurarea unei acoperiri corespunzãtoare, pentru ca cetãþenii din zonã, lipsiþi de telefonia fixã, sã poatã sã se foloseascã de aceastã telefonie mobilã.

Existã ºi alte situaþii, vom discuta la o adicã cu dumneavoastrã, sunt sate situate în perimetrul a 10, 15, maximum 20 kilometri de Cluj, pe linia spre Sânpaul, Nãdãºel, dacã vreþi cazuri concrete, Popeºti, Coruºi ºi celelalte, care mai au încã telefoanele acelea pe care dumneavoastrã le ºtiþi, cu manivelã, deºi am intrat în secolul XXI.

Eu apreciez eforturile pe care dumneavoastrã personal le faceþi pe linia modernizãrii ºi adaptãrii mijloacelor de comunicaþii la situaþiile moderne din Europa Occidentalã, dar este bine sã avem în vedere ºi situaþiile foarte apropiate de municipiul Cluj-Napoca, în care, dacã nu se va acþiona, se creeazã probleme chiar pe linia aceasta a autoritãþilor locale.

Deci eu am þinut sã vã atrag atenþia în mod deosebit asupra acestor cazuri. Poate gãsiþi o înþelegere la ”RomtelecomÒ ca mãcar primãriilor din zonã sã li se asigure o linie directã, pentru cazul în care doresc sã foloseascã ºi mijloacele acestea moderne, între care faxul reprezintã o necesitate obiectivã.

Domnul Bereczki Endre a adresat, de asemenea, o întrebare domnului Nica.

Domnul Bereczki este? Nu este. Dacã nu este, nu-i rãspundem.

Pentru Ministerul Administraþiei Publice, domnul Kerekes K‡roly a adresat o întrebare; a primit rãspuns scris ºi este mulþumit cu acest rãspuns.

Domnul Ciotloº este? Da. Poftiþi.

Dumneavoastrã aþi primit o întrebare din partea domnului R‡duly R—bert K‡lm‡n.

Poftiþi.

Mai citiþi o datã întrebarea. Poftiþi, scurt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doamnelor ºi domnilor reprezentanþi ai Guvernului,

Întrebarea de astãzi se referã la o temã de actualitate, ºi anume la problema noului Cod al muncii sau, mai bine zis, focalizatã pe tematica contractelor civile.

Aºa cum se poate citi în literatura de specialitate, sã spunem aºa, de exemplu în revista ”CapitalÒ, specialiºtii susþin cã noul Cod al muncii nu acoperã plaja situaþiilor din unele activitãþi absolut necesare angajatorului. Temeiul juridic al încheierii convenþiilor civile îl constituie Legea nr. 130/1999, care nu a fost abrogatã în mod expres, nici în totalitate, nici parþial, prin art. 298 alin. (2) din noul Cod al muncii.

”AdevãrulÒ din 4 aprilie 2003 spune urmãtoarele: ”În ceea ce priveºte convenþiile civile încheiate în baza Legii nr. 130/1999, secretarul de stat (adicã domnul Giurescu) a fost deosebit de ferm. De la 1 martie 2003 acestea nu mai existã, iar cele semnate înainte de aceastã datã ºi aflate în derulare îºi pierd valabilitatea.Ò Juriºtilor care contestã aceastã mãsurã, considerând-o ilegalã, domnul secretar de stat le-a rãspuns cu seninãtate cã nu-i contrazice, dar ”noi aplicãm acum Codul muncii ºi asta este decizia noastrãÒ.

”România liberãÒ spune, legat de aceastã problemã, urmãtoarele: ”În agriculturã sunt, de asemenea, situaþii în care înlocuirea forþatã a convenþiilor civile cu prevederile noului Cod al muncii va duce la falimentarea societãþilor agricole.Ò

Întrebãrile punctuale se referã la zona silviculturii, o zonã apropiatã agriculturii, ºi ele sunã în felul urmãtor.

Prima întrebare: perioada de angajare permisã de Codul muncii este de minimum o lunã; cum se procedeazã la angajarea muncitorilor zilieri în silviculturã pentru 5Ñ15 zile?

A doua întrebare: pentru douã sãptãmâni de lucru, examenul medical de angajare, care are un preþ minim de 150.000 lei, este prea ridicat, mai ales dacã ei lucreazã în luni diferite la firme diferite. Este necesarã efectuarea acestui examen medical pentru muncitorii sezonieri?

A treia întrebare: cum se calculeazã salariul pentru prestaþii în acest domeniu, când, de obicei, aceste salarii nu ating nici nivelul salariului minim brut pe economie? Cum se pot plãti ore suplimentare pentru aceºti muncitori?

Poftiþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnul deputat R‡duly R—bert K‡lm‡n, formulãm urmãtorul rãspuns.

Codul muncii nu prevede o limitã inferioarã a duratei pentru care se poate încheia un contract individual de muncã cu durata determinatã în condiþiile art. 81 din Codul muncii ºi cu respectarea duratei maxime de 18 luni prevãzute la art. 82 din acelaºi act normativ. Prevederea art. 27 din Codul muncii referitoare la angajarea în muncã numai pe baza unui certificat medical care constatã faptul cã cel în cauzã este apt pentru prestarea acelei munci este obligatorie pentru toate persoanele care încheie contracte individuale de muncã, indiferent de tipul acestuia, pe duratã nedeterminatã sau determinatã, cu normã întreagã sau cu timp parþial. Competenþa ºi procedura de eliberare a certificatului medical, precum ºi sancþiunile aplicabile angajatorului în cazul angajãrii sau schimbãrii locului de muncã sau felului muncii, fãrã certificatul medical, sunt stabilite prin legi speciale.

În ceea ce priveºte salarizarea personalului din domeniul silviculturii, aceasta se realizeazã prin negociere la

nivel colectiv sau individual, cu respectarea prevederilor art. 159 al Codului muncii, referitoare la obligaþia angajatorului de a garanta în platã un salariu brut lunar cel puþin egal cu salariul de bazã minim brut pe þarã. Munca suplimentarã se compenseazã prin ore libere plãtite în urmãtoarele 30 de zile dupã efectuarea acestora. În aceste condiþii, salariatul beneficiazã de salariul corespunzãtor pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Art. 120 prevede cã: ”În cazul în care compensarea prin ore libere plãtite nu este posibilã în termenul prevãzut mai sus, munca suplimentarã va fi plãtitã salariatului prin adãugarea unui spor la salariul corespunzãtor duratei acestuia. Sporul pentru munca suplimentarã acordatã în condiþiile prevãzute de alin. 1 al articolului se stabileºte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncã sau, dupã caz, în cadrul contractului individual de muncã, ºi nu poate fi mai mic decât 75% din salariul de bazã.Ò

Da.

Domnul deputat?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº mulþumi, din partea mea, domnului secretar de stat Ciotloº pentru acest rãspuns ºi aº vrea sã vã spun cã, în ceea ce priveºte fondul problemei, desigur cã din punct de vedere al noului Cod al muncii dânsul m-a lãmurit vizavi de întrebãri. Însã, din nefericire, eu nu sunt deloc convins cã implementarea practicã a rãspunsurilor pe care le-a prezentat dumnealui în aceastã salã în faþa onoratei Camere a Deputaþilor va ajuta sezonierii din domeniul silviculturii. Dimpotrivã, aºa cum am mai spus, am ferma convingere cã acest Cod al muncii foarte curând va trebui sã fie modificat, ca anumite situaþii în zone de activitãþi sezoniere, cum sunt agricultura ºi silvicultura, sã poatã sã fie acoperite prin contractele de muncã cu timp parþial.

Îi mulþumesc încã o datã domnului secretar de stat ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte.

Domnii Szil‡gyi Zsolt ºi Kov‡cs Zolt‡n au adresat o întrebare privind situaþia persoanelor provenind din sistemul agricol.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Întrebarea noastrã ar fi pentru Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, referitor la situaþia pensionarilor provenind din sistemul agricol care deja pentru ei a depãºit deja pragul disperãrii. Oamenii bãtrâni care au lucrat 10-15 ani în unitãþile cooperativelor agricole de producþie au ajuns sã fie umiliþi cu pensii cuprinse între 200400.000 de lei.

Guvernele României, indiferent de coloraturã politicã, au amânat cu consecvenþã rezolvarea acestei probleme. În ultimele sãptãmâni în ziare am citit cã totuºi Guvernul ar vrea sã rezolve aceastã problemã ºi de aceea întrebãrile noastre sunt urmãtoarele.

Dacã s-a elaborat un plan pentru a asigura acestor oameni bãtrâni nivelul pensiei pentru limita de vârstã având stagiul minim de cotizare la unitãþile de stat?

A doua, vã rugãm sã ne informaþi dacã s-a realizat evaluarea privind suma totalã ce ar permite atingerea acestui obiectiv.

Vã mulþumesc.

Da. Poftiþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnii deputaþi Szil‡gyi Zsolt ºi Kov‡cs Zolt‡n referitoare la situaþia pensionarilor din sectorul agricol formulãm urmãtorul rãspuns.

Pensiile cuvenite persoanelor care au desfãºurat activitãþi în fostele C.A.P.-uri au fost stabilite pe baza legislaþiei proprii acestui sistem, diferit ca reglementare de cea a sistemului de stat. Încã din momentul stabilirii, între cele douã categorii de pensii existau diferenþe majore privind cuantumuri justificate ºi de cotele de contribuþii de asigurãri sociale diferite datorate pentru constituirea fondurilor din care se plãteau pensiile.

În urma adoptãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1998, aprobatã prin Legea nr. 128/1999, începând cu luna noiembrie 1998 plata pensiilor cuvenite agricultorilor a fost preluatã de bugetul asigurãrilor sociale de stat. De la acea datã ºi acestor pensii li s-au aplicat mãsuri de protecþie socialã aplicabile ºi pensionarilor din sistemul de stat. O datã cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, la stabilirea pensiilor se aplicã acelaºi algoritm de calcul, indiferent de sectorul din care provine beneficiarul.

În prezent sunt în platã un numãr de 1.629.988 de pensionari proveniþi din fostul sistem de pensii pentru agricultori, iar pensia medie lunarã pentru limitã de vârstã cu stagiul complet de cotizare în luna februarie 2003 a fost de 533.578 de lei. Pensiile agricultorilor au beneficiat, ca ºi celelalte pensii, de cele 3 etape de recorelare ºi de indexãrile trimestriale. Este de menþionat faptul cã prin procesul de recorelare aplicat acestei categorii de pensionari, procedeul stipulat expres în lege, s-a urmãrit eliminarea discrepanþelor dintre cuantumurile cuvenite pensionarilor agricultori înscriºi la pensie ulterior Legii nr. 80/1993, pentru care a existat un mod de calcul al vechimii în muncã, timpul util, mai avantajos, ºi cei înscriºi în perioada anterioarã a acestei legi.

Conform Programului de guvernare, pensiile pentru agricultori vor creºte în termeni reali cu pânã la 100% în anul 2004. Se are, desigur, în vedere pensia de limitã de vârstã cu stagiul complet de cotizare, aceasta fiind pensia în raport de care s-au stabilit celelalte pensii. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au efectuat evaluãri privind

Poftiþi, domnule deputat.

Mulþumesc foarte mult domnului ministru Ciotloº pentru rãspuns.

Suntem în mare mãsurã satisfãcuþi de rãspuns, am înþeles cã ministerul cunoaºte situaþia realã de pe teren, însã totuºi aceastã medie de 533.000 lei pensie lunarã este extrem de puþin, suntem conºtienþi de faptul cã întotdeauna ºi vreau sã subliniez, indiferent de coloratura politicã a Guvernului, rãspunsul este ”nu avem de undeÒ, însã trebuie sã avem în vedere cã este vorba despre pensionari, despre cetãþeni care au lucrat zeci de ani ºi acum au o pensie extrem de micã. Deci aceastã ridicare, aceastã creºtere de sutã la sutã, pânã la sfârºitul anului 2004, poate fi o speranþã pentru ei în cazul în care va fi corelatã, va fi ataºatã ºi de alte facilitãþi din agriculturã, fiindcã aceºti oameni ºi acum lucreazã, în ciuda vârstei foarte înaintate, pe pãmânt, lucreazã în agriculturã.

Mulþumim pentru rãspuns ºi sperãm cã acele mãsuri ce duc spre ameliorarea situaþiei pensionarilor din agriculturã sã aibã efect ºi eforturile ministerului sã fie încoronate de succes.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca a adresat vreo 3 întrebãri Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, la care trebuia sã rãspundã domnul Giurescu. Rãspunde tot domnul secretar de stat Ciotloº. Sunt 3 întrebãri adresate de domnul Brudaºca despre Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9, despre posibilitãþile de aplicare a Legii nr. 650/2002 ºi un memoriu al lui Jecan Alexandru din Cluj-Napoca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã încerc sã rãspund în legãturã cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9, ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului ministru Marian Sârbu de cãtre domnul deputat Damian Brudaºca.

Potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, unul din riscurile sociale acoperit prin prestaþii plãtite din bugetul asigurãrilor sociale de stat este maternitatea. Pentru înlocuirea veniturilor profesionale ca urmare a maternitãþii, persoanele asigurate în sistemul public beneficiazã de concediu ºi indemnizaþie de maternitate pentru sarcinã ºi lãuzie ca prestaþie de bazã care se acordã pe o perioadã de 126 de zile calendaristice înainte ºi dupã naºtere. Cuantumul indemnizaþiei de maternitate este egal cu 85% din media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni pentru care s-a achitat contribuþia individualã de asigurãri sociale. Trebuie menþionat cã acest mod de calcul, durata de acordare a acestei prestaþii, precum ºi faptul cã aceastã indemnizaþie nu este plafonatã sunt conforme cu practica europeanã ºi cu prevederile Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000, ratificatã de România prin Legea nr. 452/2002.

Potrivit prevederilor Legii nr. 19, persoanele asigurate pot beneficia în plus ºi de concediu, ºi indemnizaþie pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau pânã la 3 ani în cazul copilului cu handicap. Aceastã prestaþie, care reprezintã o mãsurã de protecþie suplimentarã, se acordã la cerere oricãruia dintre pãrinþi, oricând pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani. Este de menþionat cã acest gen de prestaþie se acordã în foarte puþine state dezvoltate din Europa.

În cursul procesului de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 au apãrut unele situaþii de naturã sã conducã la discrepanþe între nivelul pensiei, ca principalã prestaþie a sistemului public de asigurãri sociale, ºi cel al indemnizaþiei pentru creºterea copilului.

Astfel, în timp ce prestaþiile de lungã duratã, respectiv pensia, sunt reglementate în strânsã legãturã cu nivelul ºi durata contribuþiilor de asigurãri sociale, reglementarea prestaþiilor de asigurãri sociale pe termen scurt a avut la bazã mai puþin considerente legate de nivelul ºi durata contribuþiilor, cât mai ales considerente legate de protecþia socialã a asiguraþilor. Toate indemnizaþiile de asigurãri sociale prevãzute de Legea nr. 19/2000 se acordau cu condiþia realizãrii unui stagiu minim de cotizare cerut de lege, respectiv 6 luni din ultimele 12 luni. ªi în cazul indemnizaþiei pentru creºterea copilului pentru o perioadã minimã de cotizare la sistemul public de pensii de 6 luni se putea beneficia de o indemnizaþie pentru o perioadã de 2 ani, fapt ce conducea la inegalitate de tratament faþã de beneficiarii celorlalte tipuri de indemnizaþii care se acordã pentru durate mult mai mici de timp, cum ar fi incapacitatea temporarã de muncã ºi/sau indemnizaþia pentru creºterea copilului bolnav.

Mã scuzaþi un moment, mai repet ca sã fie clar, întrebarea dureazã un minut, rãspunsul 3 minute. Hai sã încercãm, domnule, sã strângem, sã fim sintetici.

Întrebarea referitoare la domnul Jecan Alexandru.

Reprezentanþii Inspectoratului teritorial de muncã Cluj au efectuat un control la ªcoala cu Clasele IÑVIII ”Eugen PopaÒ din Cluj-Napoca, în urma cãruia am constatat cã domnul Jecan Alexandru a fost angajatul instituþiei pânã la data de 1 martie 2000 când a fost propus pentru pensie de invaliditate gradul III, continuând sã-ºi desfãºoare activitatea pânã la data de 1 aprilie 2000.

Din verificarea înregistrãrilor efectuate în carnetul de muncã, la sediul instituþiei gãsindu-se doar copia carnetului de muncã, acesta fiind în prezent în posesia domnului Jecan, s-a constatat cã acestea s-au fãcut conform legii, cu menþiunea cã anularea poziþiilor 57Ñ67 s-a efectuat în urma notei de constatare a Inspectoratului ªcolar Judeþean Cluj, Biroul CFI. Prin aceasta s-a stabilit cã nu au fost îndeplinite condiþiile pentru trecerea într-o treaptã profesionalã superioarã prevãzutã de Hotãrârea Guvernului nr. 281/1993. Înscrierea în carnetul de muncã s-a fãcut din eroare, situaþie confirmatã de nota explicativã luatã doamnei secretar-ºef Criºan Marta, iar suma acordatã necuvenit pe o lunã a fost recuperatã ulterior.

De asemenea, cu ocazia controlului s-a constatat cã domnul Jecan Alexandru a sãvârºit o serie de abateri disciplinare, nefiind îndeplinite nici sub acest aspect condiþiile prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 281/1993.

Aspectele privind încadrarea ºi promovarea în funcþie au fost comunicate domnului Jecan Alexandru de cãtre Inspectoratul ºcolar judeþean.

În legãturã cu anularea înscrierilor efectuate în carnetul de muncã de la poziþiile 57 la poziþia 67, menþionãm cã petentul se putea adresa la data la care a luat cunoºtinþã de acestea la instanþa de judecatã competentã. În cazul în care nu ºi-a exercitat acest drept, considerãm cã a fost îndeplinit termenul general de prescripþie în care ar fi putut formula plângerea.

Da, vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Nu intenþionez sã folosesc cele 3 minute integral, vreau doar sã fac precizarea în privinþa primului rãspuns cã ºi modificãrile care au fost aduse Ordonanþei Guvernului nr. 9/2003 au stârnit ºi continuã sã stârneascã nemulþumirea atât a unor organizaþii neguvernamentale, cât ºi a celor în cauzã.

În al doilea rãspuns, mã bucurã cã, în sfârºit, dupã doi ani de zile s-a reuºit sã se realizeze normele de aplicare a Legii nr. 375/2001, fãcând posibile acreditãrile formatorilor de formare profesionalã pe piaþa muncii ºi fãcând de asemenea posibilã materializarea prevederilor Legii nr. 650/2002 de care depinde, evident, reautorizarea unitãþilor de alimentaþie publicã.

Continuu sã nu fiu satisfãcut de rãspunsul primit în ce priveºte pe numitul Jecan Alexandru care, sunt convins, pe baza documentelor care mi-au fost prezentate, analizate de specialiºti, cã este victima unor situaþii ilegale în care persoane care au adus aceste prejudicii care diminueazã substanþial pensia sunt doar lovite cu frunza, cu ramul de mãslin, iar el continuã sã fie ”beneficiarulÒ unor reduceri substanþiale în ceea ce priveºte pensia sa.

Eu nu solicit nici domnului ministru Ciotloº, nici Ministerului Justiþiei, cãruia, de asemenea, i-am adresat o întrebare similarã, decât sã facã o verificare ºi sã stabileascã inclusiv penalitãþi pentru cei care s-au fãcut vinovaþi de aceste ºtersãturi în cartea sa de muncã ºi de neexplicarea în timp a motivelor acestor ºtersãturi.

Precizez cã el s-a adresat justiþiei, dar cum ea este legatã la ochi, el, fiind un amãrât de cetãþean al României, n-a beneficiat de corecþiile necesare.

Domnul Damian Brudaºca a adresat, de asemenea, douã întrebãri Ministerului Apãrãrii Naþionale. Înþeleg cã a avut o discuþie cu domnul Sorin Encuþescu ºi s-au amânat rãspunsurile.

Domnul Cãtãlin Popescu este? Nu este, atunci nu-i rãspundem.

Doamna Liana Naum, poftiþi, dacã vreþi sã citiþi. Nu mai citiþi întrebarea.

Rãspunde domnul secretar de stat Ioan Opriº.

## **Domnul Ion Opriº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La începutul guvernãrii Ministerul Culturii ºi Cultelor a avut în vedere elaborarea unei strategii pornind de la necesitatea învãþãrii pe tot parcursul vieþii, promovatã de UNESCO, cu obiective centrate pe acces egal la învãþare, calitatea ºi relevanþa învãþãrii, legislativ, educaþie permanentã, pãstrarea ºi promovarea, valorificarea tradiþiilor populare.

În concordanþã cu acestea, strategia ministerului a stabilit între prioritãþi o bazã de date, care a constatat cã la un numãr de 6.178 de cãmine culturale existã doar 1.820 de directori, iar dintre aceºtia doar 181 au studii superioare. S-a constatat, ceea ce este de domeniul public, o slabã dotare a cãminelor culturale, o înþelegere greºitã a administrãrii acestora ºi o degradare a acestor activitãþi, ceea ce a determinat o serie de programe ºi proiecte în mod special pe linia organizãrii ºi legislativului.

Dupã cum vã este cunoscut, un proiect de lege se aflã în dezbaterile Parlamentului, cel referitor la educaþia permanentã. Un accent deosebit s-a pus pe perfecþionarea personalului de la cãminele culturale. În aceastã acþiune, peste 400 de specialiºti din aceastã reþea au participat deja la programe speciale fãcute din DVV Ñ Proiect România, respectiv Asociaþia Universitãþilor Populare Germane. Lectorii au fost aduºi din sisteme perfecþionate din acest punct de vedere, câte 3 module deja s-au fãcut la Giurgiu, Hunedoara, Caraº-Severin,

Arad ºi Tulcea ºi alte douã module sunt în lunile urmãtoare prevãzute. Modulele 3 ºi 4 urmeazã sã cuprindã alte câteva sute de activiºti din acest sector.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Vã mulþumesc. Sunteþi mulþumitã, da? Bun!

Tot doamna Liana Naum are o întrebare pentru domnul Alexe Costache Ivanov despre rolul asistenþei religioase în sistemul penitenciar.

Având în vedere cã în urmãtoarele douã sãptãmâni n-o sã avem aceastã secvenþã de întrebãri ºi interpelãri, eu vã propun sã rãmânem pânã epuizãm toatã lista aceasta. Da? Sunteþi de acord? Da.

Poftiþi.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Întrebãrile când le putem expune?

Dupã ce terminãm rãspunsurile la întrebãri. ªi stãm pânã terminãm.

Poftiþi.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Stimatã doamnã deputat,

La întrebarea dumneavoastrã referitoare la rolul asistenþei religioase în penitenciar, vã comunicãm urmãtoarele.

Dreptul la asistenþã religioasã este un drept care este respectat în prezent în penitenciarele din România. Asigurarea acestui drept deþinuþilor este una dintre marile schimbãri în unitãþile de detenþie din þara noastrã dupã decembrie 1989. Ministerul Justiþiei, prin preoþii din penitenciare, a fost prima instituþie de stat care a încadrat reprezentanþi ai clerului, cultelor religioase.

Faptele pentru care se ajunge în închisoare sunt interzise de cele 10 porunci divine ºi unul dintre primele scopuri ale desãvârºirii asistenþei religioase în penitenciare este de a-l face conºtient pe cel privat de libertate cã a greºit, de a-i trezi conºtiinþa, care este definitã de teologi ”glasul lui DumnezeuÒ.

Cuvântul ”penitenciarÒ vine de la ”penitenþãÒ, astfel cã perioada de detenþie trebuie vãzutã ca o perioadã în care se urmãreºte îndreptarea condamnatului. Religia creºtinã, cãreia îi aparþin aproape toþi deþinuþii în sistemul penitenciar românesc, este o religie care are la bazã, pe lângã virtutea credinþei, pe cea a dragostei ºi pe cea a nãdejdii sau speranþei.

Prin nãdejdea sau speranþa creºtinã, bazându-se pe dragostea lui Dumnezeu pentru om, cei din închisori sunt încurajaþi sã aibã încredere în iertarea lui Dumnezeu ºi a oamenilor, sã-ºi recâºtige încrederea în ei cã se pot schimba, cã devenind alþi oameni dupã perioada detenþiei se vor putea reintegra în societate.

În fiecare unitate de detenþie a fost construit sau amenajat un loc special pentru desfãºurarea activitãþilor de asistenþã religioasã. Întrucât structura confesionalã din þara noastrã se reflectã ºi în penitenciare, aproape 90% dintre deþinuþi aparþinând cultului ortodox, în prezent, sunt încadraþi în penitenciare 39 de preoþi ortodocºi ºi un preot romano-catolic, activitatea acestora fiind coordonatã de secþia de asistenþã religioasã din cadrul Ministerului Justiþiei. Pe lângã aceºtia îºi desfãºoarã activitãþi de asis-

Da. Sunteþi mulþumitã de rãspuns? Da. Bun!

Din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor, un rãspuns similar la aceeaºi problemã îl oferã domnul secretar de stat Laurenþiu Tãnase.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În foarte mare parte rãspunsul colegului nostru de la Ministerul Justiþiei este ºi rãspunsul nostru. De aceea, permiteþi-mi doar sã subliniez un singur aspect: Ministerul Culturii ºi Cultelor, chiar dacã a primit aceastã întrebare, nu este în mod direct implicat în asigurarea asistenþei religioase în penitenciare. Totuºi, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, el se aflã într-o permanentã colaborare cu Ministerul Justiþei, pentru ca activitatea de asistenþã religioasã sã poatã fi desfãºuratã de toate cultele ºi de toate organizaþiile religioase legal constituite care sunt solicitate de deþinuþi.

Rolul Secretariatului de Stat pentru Culte este de a veghea ca, pe de o parte, nici unui cult sau organizaþie legal constituitã sã nu-i fie interzisã desfãºurarea activitãþilor de asistenþã religioasã în penitenciare iar, pe de altã parte, sã nu se producã acþiuni de învrãjbire între cultele ºi organizaþiile care oferã aceastã asistenþã religioasã potrivit legii.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Din nou domnul secretar de stat Alexe Ivanov are de rãspuns la niºte întrebãri din partea domnului Damian Brudaºca, douã întrebãri: memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca ºi sesizarea domnului Jecan Alexandru din Cluj.

Rãspunsul nu e lung. La întrebarea formulatã de dumneavoastrã, stimate domnule deputat, referitoare la memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca, vã comunicãm urmãtoarele: din verificãrile dispuse, s-a constatat cã memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj nu a fost înregistrat la Ministerul Justiþiei nici la sfârºitul anului 2002, nici pânã în prezent, în anul 2003.

Din conþinutul întrebãrii ºi din tichetul anexat rezultã cã petentului nu i s-a confirmat primirea memoriului la destinaþie de cãtre Poºta Românã. Astfel cã nu poate fi imputat ministerului faptul cã scrisoarea nu a ajuns la destinatar. De altfel, din verificãrile dispuse, am constatat cã la data de 27 ianuarie 2003 Ministerul Justiþiei a rãspuns Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul la interpelarea dumneavoastrã adresatã domnului prim-ministru, urmare aceluiaºi memoriu înaintat acestuia de domnul respectiv, având drept obiect privatizarea S.C. ”FarmecÒ Ñ S.A. din Cluj-Napoca. Cauzele la care se face referire în memoriu se aflã în curs de soluþionare, astfel cã, potrivit dispoziþiilor legale, ministrul justiþiei nu se poate pronunþa cu privire la situaþia de fapt ºi la problemele pe care le implicã respectivele cauze.

Instanþele de judecatã învestite cu soluþionarea acestora sunt singurele abilitate sã se pronunþe cu privire la toate aceste aspecte prezentate de petent în memoriul sãu. Controlul legalitãþii ºi temeiniciei hotãrârilor judecãtoreºti se realizeazã doar prin intermediul cãilor de atac ordinare sau extraordinare exercitate în condiþiile legii.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Cu stimã, semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu.

Rãspundeþi ºi la a doua întrebare, vã rog.

La a doua întrebare deja s-a citit un rãspuns de cãtre un alt minister, care se referea la situaþia domnului Jecan Alexandru din Cluj-Napoca.

Din verificãrile dispuse s-a constatat cã la data de 16 aprilie 2002 petentul a formulat o plângere penalã împotriva a trei angajate ale Inspectoratului ªcolar Judeþean Cluj, solicitând cercetarea lor pentru sãvârºirea infracþiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals ºi abuz în serviciu, contra intereselor persoanelor. În susþinerea plângerii, s-a arãtat cã a fost angajat al ªcolii Generale ”Eugen PopaÒ din Cluj-Napoca în calitate de mecanic de întreþinere pânã în luna martie 2000, iar învinuitele nu au respectat dispoziþiile legale referitoare la aplicarea unei majorãri salariale ºi, în plus, au falsificat unele înscrisuri în carnetul sãu de muncã.

Prin rezoluþia din 4 decembrie 2002 Parchetul de pe lângã Judecãtoria Cluj-Napoca a dispus neînceperea urmãririi penale faþã de cele trei învinuite, soluþie care a fost comunicatã celui în cauzã. La 22 ianuarie 2003 s-a înregistrat pe rolul Judecãtoriei Cluj-Napoca plângerea petentului Jecan Alexandru împotriva rezoluþiei Parchetului de pe lângã Judecãtoria Cluj-Napoca.

Prin Sentinþa 259, sentinþã penalã din 4 martie 2003, pronunþatã în Dosarul nr. 972/2003, s-a respins plângerea petentului cu motivarea cã, potrivit art. 278 Cod procedurã penalã, plângerile sunt soluþionate pe cale ierarhicã ºi cã ultimul organ competent în soluþionarea unei astfel de plângeri este Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. Or, în cazul de faþã, acesta s-a adresat direct instanþei de judecatã, fãrã sã urmeze dispoziþiile legale privind organele ierarhic superioare ale Parchetului.

De asemenea, în dosarul cauzei s-a constatat cã nu lipseºte nici un act. Menþionãm cã numerele de dosare indicate de petent nu corespund privind alte pãrþi. Dosarul de fond este înregistrat sub nr. 972/2003 al Judecãtoriei Cluj-Napoca, iar dosarul Tribunalului Cluj este înregistrat sub nr. 2.853/2003 care soluþioneazã recursul cu termen de judecatã amânat la data de 25 mai 2003, la solicitarea recurentului, pentru depunere de acte.

Faþã de aceste aspecte apreciem cã nemulþumirea petentului este nejustificatã, þinând cont de faptul cã acesta a formulat anterior o acþiune civilã prin care solicitã acordarea unor drepturi salariale, acþiune care a fost respinsã prin Decizia civilã nr. 914 din 15 iunie 2002 a Tribunalului Cluj.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Înainte de a interveni domnul Brudaºca sã-ºi spunã punctul de vedere, domnule Ivanov, mai aveþi niºte întrebãri de la domnul Metin Cerchez. Dar vãd cã nu e aici. Deci nu-i rãspundem, da? Îi trimiteþi rãspunsul în scris. A întrebat printre altele ºi dacã are dosar penal. Are?

Uitaþi-vã!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu aº vrea sã rog colegii de la P.S.D. sã mai citeascã încã o datã regulamentul în ceea ce priveºte definirea noþiunii de interpelare ºi întrebare. Am asistat anterior la douã situaþii care mi s-au pãrut cã sunt un fel de seminarii pe teme care þin de cultura generalã ºi care nu vizeazã responsabilitatea Guvernului. Am tot respectul pentru dreptul fiecãrui cetãþean ºi al fiecãrui deputat de a întreba orice, chiar ºi atunci când doreºte sã ridice mingea la plasã celui din partidul cãruia face parte. Aceasta a fost o chestiune care þine de netransformarea Parlamentului în tribunã pentru dezbateri tip universitatea popularã.

Referitor la problema pe care a abordat-o domnul ministru Alexe Ivanov, eu aº dori sã fac o singurã trimitere. Domnule ministru, de vreme ce dumneavoastrã aþi susþinut cã s-a constatat efectuarea de falsuri în carnetul sãu de muncã, nu vi se pare curios ºi dubios cã totuºi s-a dat decizia de neurmãrire penalã, neînceperea urmãririi penale? Prin aceastã întrebare cred cã se rãspunde ºi situaþiei de fapt în care un cetãþean al României, pe care dumneavoastrã îl acuzaþi cã prezintã trunchiat situaþia, se aflã victimã a modului în care se face justiþie în aceastã þarã.

Pentru Ministerul de Interne, domnul Metin Cerchez a depus o întrebare, dar nu este ºi nu-i rãspundem.

În schimb, domnul Brudaºca este aici ºi domnul Alexandru Farcaº îi va rãspunde.

## **Domnul Alexandru Farcaº** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ministerul de Interne a rãspuns în scris la întrebarea, respectiv interpelarea fãcutã de domnul deputat Metin Cerchez.

În ceea ce priveºte întrebarea formulatã de domnul deputat Damian Brudaºca, referitoare la numeroasele cazuri de intervenþii defectuoase din partea pompierilor militari pentru stingerea incendiilor, precum ºi la dotarea învechitã ºi ineficientã de care aceºtia dispun, ministrul de interne rãspunde urmãtoarele.

Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, este preocupat de creºterea nivelului de pregãtire a militarilor pompieri, astfel încât intervenþia acestora la incendii sã se facã în cel mai scurt timp posibil, iar consecinþele sã fie cât mai mici.

Menþionãm în acest sens cã în activitãþile de bilanþ pentru anul 2002 desfãºurate în prezenþa conducerii M.I. la toate corpurile de pompieri, prefecþii, preºedinþii consiliilor judeþene sau, dupã caz, alþi reprezentanþi ai autoritãþilor judeþene ºi locale au apreciat, fãrã nici o excepþie, în termeni laudativi prestaþia pompierilor. Conducerea Ministerului de Interne nu a primit reclamaþii referitoare la cazuri de intervenþii defectuoase la incendii.

În ceea ce priveºte înzestrarea tehnicã a pompierilor militari, în acest an bugetul aprobat pentru corpul pompierilor militari prevede urmãtoarele sume: la titlul II, ”Cheltuieli materiale ºi de serviciiÒ, 22.492.802 mii lei pentru achiziþionarea de mijloace tehnice urmãtoare: 44 de scãri plisabile, 300 perechi racorduri de refulare, 14.000 metri liniari de furtun, 4.000 de complete costume protecþie contra apei, 400 complete costume protecþie pompier ºi alte componente pentru protecþia militarilor; la capitolul VII, ”Cheltuieli de capitalÒ, 186 miliarde de lei credit extern cu garanþie guvernamentalã pentru dotarea cu 40 autospeciale de lucru cu apã ºi spumã; 7 miliarde de lei pentru achiziþia a 218 de complete de aparate de respirat cu aer comprimat.

Da.

Domnul Brudaºca.

Am ºi eu rãspunsul pe care l-a citit domnul secretar de stat. Într-adevãr, existã preocupare, din hârtia aceasta, pentru dotarea pompierilor. Dar ca sã nu se creadã cã inventez situaþiile, amintesc cã în chiar municipiul al cãrui cetãþean a fost ºi Domnia sa nu de multã vreme s-a întâmplat ca pompierii sã se deplaseze la un caz de incendiu ºi sã nu-l poatã stinge, arzând în totalitate imobilul respectiv, ca urmare tocmai a dotãrilor extraordinare pe care le au pompierii.

ªi nu în ultimul rând vreau sã vã spun, domnule secretar de stat, cã la o reuniune la Cluj-Napoca un înalt ofiþer sau unul dintre ofiþerii din conducerea unitãþii de pompieri clujene atrãgea atenþia ca pompierii militari sã fie folosiþi numai atunci când s-au epuizat toate celelalte mijloace pe plan local. Nu vã puneþi întrebarea ºi dumneavoastrã: oare de ce s-a recurs la aceastã situaþie? Sã folosim întâi tulumba ºi abia dupã aceea sã chemãm ºi pompierii, când suntem disperaþi ºi nu mai avem soluþii?

Totuºi, mã bucurã faptul cã aveþi în vederea alocarea de fonduri inclusiv din surse externe, în speranþa cã, cu aceºti metri liniari de furtun de refulare, perechile de racorduri, veþi reuºi sã faceþi faþã sinistrelor care vor apãrea inerent în perioada urmãtoare.

Da. Furtunul e foarte important când trebuie sã stingi ceva.

Domnul Emil Boc este? Nu este. Nu-i rãspundem. Doamna Maria Lazãr este. Va primi un rãspuns din partea domnului Constantin Corega.

## **Domnul Constantin Corega** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii acordã un interes deosebit performanþei ºcolare, precum ºi stimulãrii ºi motivãrii elevilor ºi profesorilor care obþin performanþe ºcolare deosebite. În acest sens, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a urmãrit adaptarea conþinutului învãþãmântului, prin componentele curiculumului ºcolar pe psihicuri ºi tipuri de ºcolarizare, pe discipline de învãþãmânt, la cerinþele actuale ºi viitoare ale dezvoltãrii societãþii, asigurarea unui echilibru optim între caracteristicile învãþãmântului, transpunerea setului de aserþiuni de politicã educaþionalã definite în termeni de cunoºtinþe, capacitãþi ºi atitudini, formarea continuã a cadrelor didactice ºi eficientizarea stilului didactic al acestora, îmbunãtãþirea evaluãrii ºi examinãrii performanþelor ºcolare, prin diversificarea ºi adecvarea metodelor ºi tehnicilor de valoare, în mod special a acelora care încurajeazã creativitatea în soluþionarea de probleme, participarea activã ºi aplicarea în situaþii concrete a cunoºtinþelor însuºite. În acest context, amintim înfiinþarea centrului naþional de excelenþe ºi a centrului regional de excelenþã care coordoneazã activitatea de selecþie ºi de promovare a elevilor capabili de performanþe, determinând motivarea elevilor pentru învãþare ºi a cadrelor didactice pentru atingerea unor performanþe ale stilului didactic ºi, implicit, sporirea rezultatelor învãþãrii.

Cu privire la stimularea efectivã a elevilor, precizãm cã, în conformitate cu prevederile art. 172 din Legea învãþãmântului, republicatã, elevii de la cursurile de zi din învãþãmântul de stat pot beneficia de bursele de performanþã, burse de studii, ºi burse de ajutor social suportate de la bugetul de stat.

De asemenea, prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.004 din 2002 privind stimularea elevilor ºi studenþilor care au primit distincþii la olimpiadele ºcolare internaþionale organizate pentru învãþãmântul preuniversitar ºi a doctoranzilor care obþin rezultate deosebite în activitatea de cercetare a fost instituitã bursa de performanþã ”Meritul olimpicÒ care se acordã elevilor în anul ºcolar urmãtor celui în care a obþinut distincþia.

Dacã sunteþi mulþumitã? Da. Bine.

Pentru domnul Aurel Daraban aveþi, de asemenea, un rãspuns. Da?

În anul 1995 au fost demarate formalitãþile pentru încheierea unui program special finanþat din Fondul PHARE dedicat pregãtirii introducerii unui nou tip de management în învãþãmântul superior românesc. Acest program a demarat în 1996 ºi a reprezentat una dintre componentele programului de reformã a învãþãmântului superior încheiat în România cu Banca Mondialã, care s-a desfãºurat pânã în 2001 sub denumirea ”Universitaria 2000Ò.

Obiectivul acestui program au fost: pregãtirea separãrii managementului academic de cel administrativ; introducerea unui tip de management ce are la bazã planul strategic de dezvoltare instituþionalã ºi planuri operaþionale anuale; pregãtirea introducerii funcþiei de director general administrativ, manager de programe, program de training la care au participat rectori, prorectori, decani ºi aºa mai departe.

Rezultatul acestui program a fost verificat începând cu luna ianuarie 1999, când a fost schimbat sistemul de finanþare a instituþiilor de învãþãmânt superior, trecându-se de la o finanþare pe posturi didactice la finanþarea în funcþie de numãrul de studenþi.

Performanþe manageriale atinse de cãtre cei care conduc instituþiile de învãþãmânt superior de stat la toate nivelurile de decizie au permis ca în anul 2001 sã se rafineze mecanismul de finanþare aplicat, finanþarea fãcându-se în funcþie de numãrul de studenþi ºi de patru indicatori de calitate propuºi de Consiliul Naþional de Finanþare a Învãþãmântului Superior, iar din anul acesta, numãrul de indicatori a fost ridicat la 13.

Managerii din instituþiile de învãþãmânt superior din România au format o serie de organisme, cum ar fi Agenþia Naþionalã a Managerilor Universitari, Asociaþia Naþionalã a Directorilor Generali Administrativi din Unitãþile Publice din România, organisme care sunt deosebit de active ºi care au întâlniri periodice de lucru la care participã ºi reprezentanþii ministerului.

Apreciem cã printre cele de mai sus am prezentat o imagine sinteticã a acþiunilor susþinute de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii pentru asigurarea pregãtirii tuturor managerilor pe nivel de decizie ºi competenþe în cadrul instituþiilor de învãþãmânt superior de stat.

Sunteþi mulþumit? Da. Bine.

Mai aveþi de dat rãspunsuri domnului Damian Brudaºca. Sunt multe rãspunsuri de dat. Asta este! Poftiþi.

Dupã cum rezultã din prevederile art. 104, capitolul III, din Legea nr. 128/1997, decontarea cheltuielilor de transport pentru cadre didactice titulare cãrora nu li se poate asigura locuinþã corespunzãtoare în localitatea unde-ºi desfãºoarã activitatea este exclusiv de competenþa autoritãþilor locale, în cazul de faþã, Primãria Comunei Mãgurãcãtãu, judeþul Cluj.

Prin adresa nr. 2.738 din 7 aprilie 2003, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Tulcea a solicitat primãriei mai sus menþionate analizarea solicitãrilor cadrelor didactice în vederea evitãrii riscului de a pierde cadrele didactice calificate, ceea ce ar avea un impact negativ asupra calitãþii actului instructiv-educativ.

Pe aceastã cale, dorim sã vã asigurãm cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii acordã o deosebitã atenþie situaþiei acestor cadre didactice ºi încearcã în mãsura posibilitãþilor sã sprijine eforturile autoritãþilor locale în gãsirea cãilor de soluþionare optimã a situaþiilor create.

De asemenea, referitor la textele grilã, este o metodã foarte des utilizatã în alte þãri ºi prin care se evalueazã atât cunoºtinþele elevilor, cât ºi capacitatea de orientare a acestora.

În ceea ce priveºte conþinutul itemelor, precizãm cã s-a apelat la membrii Consiliului consultativ al profesorilor de matematicã din judeþul Cluj, cadre didactice cu experienþã ºi cu rezultate deosebite în activitate. Urmãrind subiectele la examenele de bacalaureat din ultimii doi, trei ani, la disciplina matematicã se poate observa cã numãrul de cerinþe la un astfel de subiect este între 25 ºi 29, soluþiile problemelor necesitã o redactare îngrijitã, comparativ, în varianta textului de tip grilã, cu un numãr de 45 de item. Nu este mare, dacã majoritatea acestora vizeazã cunoºtinþele de bazã ale programei ºcolare ºi nu presupune un volum mare de calcul; trebuie menþionat cã aceste condiþii au fost respectate de cãtre Inspectoratul ªcolar al Judeþului Cluj.

La simularea examenului de bacalaureat din 29 martie 2003 s-au prezentat 3.343 de elevi, din clase cu profil real, din toate unitãþile liceale din judeþul Cluj, adicã peste 98% din numãrul total al elevilor din clasa a XII-a din acest an ºcolar.

Aþi terminat rãspunsurile. Domnul Brudaºca.

Eu aº începe, domnule preºedinte, cu ultima întrebare cu încrengãturi.

Îmi pare rãu, domnule secretar de stat, sã constat cã dumneavoastrã vorbiþi despre autonomie universitarã, dar în acelaºi timp precizaþi cã planurile de ºcolarizare sunt stabilite de Guvern. Mie mi se pare cã este o contradicþie.

În al doilea rând, eu nu m-am referit la parteneriate, în general, între universitãþi ºi toate instituþiile enumerate de mine. Eu am avut în vedere, în primul rând, dacã existã asemenea parteneriate pentru a asigura o corelare între planurile de ºcolarizare ºi posibilitãþile ca cei ºcolarizaþi sã-ºi gãseascã locuri pe piaþa muncii. În acest sens a fost întrebarea pe care am precizat-o.

În ce priveºte celelalte referinþe, nu sunt suficient de convins cã rãspunsul la punctele 3 ºi 4 sunt direct la problemele pe care le-am ridicat.

Eu vreau sã vã spun, domnule secretar de stat, cã la întrebarea legatã de organizarea simulãrii examenului de bacalaureat Ñ n-am inventat eu aceste probleme Ñ au fost profesori de la mai multe ºcoli clujene care ºi-au exprimat nemulþumirea faþã de modul în care acesta a fost conceput ºi profesorii sunt cei care au formulat observaþiile de la poziþiile 1, 2, 3, 4 ºi 5, ele n-au fost gândite de mine. Dar, pentru a nu fi promovaþi eventual sau premiaþi cu prilejul Paºtelui, am evitat sã le precizez numele în întrebarea pe care v-am adresat-o.

În ceea ce priveºte prima întrebare la care dumneavoastrã aþi fãcut referire, cea cu Muntele Rece, eu cunosc ºi precizarea din alin. 3 al art. 104 din Legea nr. 128/1997 ºi cunosc ºi situaþia existentã la faþa locului. M-am deplasat efectiv la faþa locului, am discutat ºi cu primarul Cobârzan pe aceastã problemã ºi Domnia sa spune cã nu are în momentul de faþã nici asigurate resursele ºi, considerã, nici temeiul legal, pentru cã nu

ºtiu de ce, într-o manierã destul de nefireascã, Domnia sa considerã cã nu este suficientã Legea nr. 128 pentru ca sã-ºi îndeplineascã obligaþiile pe care le are.

De aceea, în finalul acestei întrebãri, încercam sã vã sugerez necesitatea Ñ ºi dumneavoastrã, ca fost inspector general ºcolar, cunoaºteþi mai bine decât mine aceastã situaþie Ñ, posibilitatea revenirii la acele subvenþii de tip special pentru cadrele didactice din zonele îndepãrtate, întrucât existã riscul real, ºi nu inventat de mine, ca într-o perspectivã nu foarte îndepãrtatã multe cadre didactice calificate, datoritã acestor dificultãþi, sã-ºi pãrãseascã locurile de muncã ºi sã prefere sã desfãºoare activitãþi în cadrul unor societãþi comerciale, pentru a scãpa de aceste situaþii nefericite ºi neplãcute în care sunt obligaþi sã se deplaseze pe bani proprii spre locurile de muncã ºi ulterior spre domiciliile pe care le au, în altã localitate decât cea în care-ºi desfãºoarã activitatea. Este o chestiune pe care sunt convins cã o veþi trata cu toatã seriozitatea, pentru cã ea nu este specificã doar judeþului Cluj, ea se regãseºte ºi în alte zone ale þãrii ºi nu este un caz singular cel pe care vi l-am indicat.

Domnul secretar de stat.

Scurte comentarii, domnule deputat. N-am sã comentez asupra autonomiei universitare, este o lege ºi ea trebuie sã se aplice. Cât priveºte bacalaureatul, vã amintesc cã eu sunt doctor în fizicã, nu sunt în matematicã, sã-i lãsãm pe cei din matematicã sã declare ce este bine în a face în matematicã. Existã specialiºti. 2, 3 profesori cu care care discutãm nu reprezintã colectivitatea de 15.000 de profesori de matematicã din þara aceasta. Opiniile a 2, 3 oameni sunt opiniile a 2, 3 oameni!

Cât priveºte cea de-a treia situaþie, referitoare la zonele îndepãrtate, foarte bine ºtiþi cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii are câteva programe pentru atragerea de cadre didactice calificate în zonele respective.

Autoritãþile locale trebuie sã-ºi facã treaba lor, ºi nu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii este cel care o sã verifice în ce mãsurã autoritãþile locale o fac, dar noi avem o altã pârghie pe care o folosim, aceea a sporurilor de zonã pe care le acordãm profesorilor în aceastã situaþie. Or, aceasta este la noi, aceasta o discutãm! Mulþumesc.

Domnul Grigore Ionescu adresase o întrebare Ministerului Lucrãrilor Publice, a primit rãspuns scris, domnul Metin Cerchez nu este, domnul ªtefan Lãpãdat este? Nu este. Domnii Kov‡cs Zolt‡n, Szil‡gyi Zsolt sunt? Nu sunt. Domnul Florescu Ion? Nu este, nu-i rãspundem. Domnul Mocioalcã este? Nu este, nu-i rãspundem. Domnul Cornel Popa este? Nu este. Avea o chestiune interesantã cu sucul de roºii, dar dacã nu este nu putem sã aflãm nimic. Mai rãmân douã întrebãri adresate de domnul Damian Brudaºca Ministerului Agriculturii, dar nu mai avem pe nimeni de la Ministerul Agriculturii, aºa cã trecem la interpelãri.

Primul este domnul Adrian Moisoiu. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelãrile mele seamãnã cu un cartuº al unei arme de vânãtoare în care întrebãrile sunt alicele acestui cartuº. În primul rând mã adresez primului-ministru.

1. Încã nu am primit rãspuns la interpelarea din 24 martie.

2. Dacã nu ar fi trebuit ca domnul Georgiu Gingãraº, ministrul tineretului ºi sportului, sã fie demis, pentru faptul cã ºi dânsul poartã rãspunderea cã terenul de joc de pe stadionul ”Lia ManoliuÒ, pe care s-a disputat meciul cu Danemarca, nu a fost pregãtit corespunzãtor?

3. Îl rog pe domnul prim-ministru sã îmi spunã modul, mãsurile punctuale pe care le va lua, le va dispune dupã ce la data de 8 aprilie Curtea Supremã de Justiþie a pronunþat o sentinþã în dosarul Sovata, cu nr. E/5.832/2001 ºi în care se cere un rãspuns foarte, foarte exact, mai ales cã domnul deputat Adrian Nãstase, în august sau septembrie 2000, pe aceastã temã, pe tema privatizãrii staþiunii Sovata, a avut o intervenþie deosebitã.

O a doua interpelare se adreseazã de data aceasta domnului Ovidiu Muºetescu de la Ministerul A.P.A.P.S., în acelaºi dosar E/5.832/2001, ºi se datoreazã faptului cã Curtea Supremã de Justiþie hotãrãºte admiterea acþiunii reclamantei S.C. ”AluniºÒ Sovata ºi dispune anularea formelor ºi actelor de privatizare întocmite în vederea vânzãrii prin negociere directã a pachetului de acþiuni din capitalul social al S.C. ”BalneoclimatericaÒ Sovata ºi, doi, suspendarea oricãrei vânzãri a aceloraºi acþiuni.

Deci care vor fi mãsurile pe care Domnia sa le va dispune?

Domnului ministru Octav Cozmâncã al Ministerului Administraþiei Publice.

1. Cum trebuie aplicatã Legea alegerilor locale, pentru ca supleanþii de pe listele APR sã fie validaþi în consiliile locale sau judeþene unde au fost declaraþi supleanþi, în condiþiile în care un consilier de pe lista APR nu mai este compatibil cu aceastã funcþie în momentul de faþã?

2. Dat fiind cã la biroul meu parlamentar din TârguMureº am avut în ziua de vineri, 11 aprilie, 8 persoane în audienþã, toate cu aceeaºi problemã, ºi anume nerezolvarea problemelor legate de aplicarea Legii nr. 18/1991 în municipiul Reghin, motiv pentru care m-am dus cu dânºii la secretarul general al judeþului, ºi acesta nu a avut o soluþie pe loc, rog neapãrat pe domnul ministru Cozmâncã sã trimitã un delegat pentru a verifica modul de aplicare a acestei legi ºi sã ia mãsuri în consecinþã.

Doamna Florea Ana a depus în scris, domnul Victor Dobre a depus în scris, doamna Mona Muscã a depus în scris, domnul Andrei Chiliman a depus în scris, doamna Apostolescu Maria a depus în scris, domnul Viorel Coifan a depus în scris, domnul Dorin Popescu a depus în scris, domnul Vasile Suciu a depus în scris, domnul ªtefan Lãpãdat a depus în scris, domnul Damian Brudaºca a depus în scris, domnul ªtefan Baban a depus în scris, domnul Nicolae Leonãchescu a depus în scris, domnul ªtefan Pãºcuþ a depus în scris, domnul Victor Babiuc a depus în scris, domnul Ioan Onisei a depus în scris, domnul Iulian Mincu nu este, domnul Puiu Haºotti a depus în scris, domnul Ilie Merce a depus în scris, domnul Mircea Costache a depus în scris, domnul Ioan Sonea nu este, domnul Eugen Pleºa nu este, domnul Ion Miclea a depus în scris, doamna Smaranda Ionescu a depus în scris, domnul Ovidiu Drãgãnescu a depus în scris, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris, domnul Dan Radu Ruºanu a depus în scris, doamna Angela Bogea a depus în scris, domnul Emil Rus a depus în scris, domnul Emil Boc a depus în scris, domnul Vekov K‡roly a depus în scris, domnul Dan Coriolan Simedru a depus în scris, domnul Eugen Nicolãescu a depus în scris.

Domnule Ludovic Mardari, poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru astãzi am douã interpelãri. Prima este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Este o revenire la interpelarea nr. 683B din 17 februarie 2003, referitoare la pagubele produse de turmele de oi în culturile de pãioase sau prãºitoare ale agricultorilor din judeþul Timiº.

A doua interpelare este adresatã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor. De asemenea, o revenire la interpelarea nr. 710B din 17 februarie 2003, referitoare la inoportunitatea reducerii termenului de încasare a facturilor de energie termicã ale asociaþiilor de locatari sau de proprietari de la 30 de zile la 15 zile. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Paul Magheru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vorbitorul de dinaintea mea, parlamentarul Moisoiu, mi-a sugerat câteva întrebãri, am sã le pun altãdatã domnului prim-ministru care nu mi-a rãspuns la o interpelare ºi domnului Cozmâncã care nu mi-a rãspuns la douã interpelãri.

Interpelarea de astãzi se adreseazã domnului ministru Miron Mitrea. Are ca obiect înlãturarea faunei de cerºetori, psihopaþi, beþivani, handicapaþi ce miºunã în gãrile ºi trenurile din România; protejarea staþiilor ºi mijloacelor de transport feroviar pentru confortul ºi securitatea cãlãtorilor; mãsuri concrete pentru imediata realizare a acestor deziderate. O sã prezint în interpelarea respectivã care sunt, dupã opinia noastrã, mãsurile care pot fi întreprinse imediat, cu atât mai mult cu cât la Camera Deputaþilor a fost depus un proiect de Lege de administrare ºi exploatare a cãilor ferate care prevede, printre altele, ºi reînfiinþarea gardienilor feroviari, care au funcþionat cândva în România ºi parcã se simte necesitatea lor.

Vã mulþumesc mult.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul George Moisescu este? Nu. A depus în scris. Domnul Ioan Mogoº, poftiþi.

Pentru cã am depus ºi în scris, domnule preºedinte, am sã mã limitez doar la concluziile interpelãrii, ºi anume, pe scurt, accesul la obþinerea unei burse guvernamentale este limitat, or, se presupune cã un stagiu de studii în strãinãtate trebuie sã fie accesibil unei categorii largi de studenþi, în mod special celor care nu au mai avut ºansa de a beneficia de un astfel de stagiu.

Drept consecinþã, doamna ministru, deoarece statul român este interesat în încurajarea pregãtirii la standarde occidentale a cât mai multor specialiºti, vã rog sã binevoiþi a considera cu toatã atenþia posibilitatea modificãrii datei limitã de depunere a dosarelor în vederea candidaturii pentru obþinerea unei burse de studiu în strãinãtate, gestionate de cãtre Oficiul Naþional al Burselor din România, corespunzãtor cu data obþinerii acordului la universitatea strãinã.

Menþionãm cã durata întrunirii comisiei de concursuri naþionale din România, afiºãrii rezultatului concursului ºi a contestaþiilor, precum ºi durata procedurilor pentru obþinerea unei vize de studiu nu ar trebui sã constituie un impediment pentru modificarea datei în cauzã.

De asemenea, doamna ministru, vã rog sã consideraþi ºi posibilitatea ca acceptul universitãþii sã constituie o cerinþã obligatorie retroactivã pentru dosarul de candidaturã.

Cu gratitudine ºi cu expresia unei înalte consideraþii pentru doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

În rest, conþinutul interpelãrii este în scris ºi vã mulþumesc pentru atenþie.

Doamna deputat Mihaela Mândrea-Muraru, poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Obiectul interpelãrii, desfiinþarea secþiei de terapie intensivã coronarianã din cadrul Spitalului Judeþean din Arad, este adresat doamnei ministru Daniela Bartoº.

Secþia de terapie intensivã coronarianã din cadrul spitalului din Arad a fost înfiinþatã în 1996 chiar de doamna Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei. În urma vizitei unei comisii de reformã din partea ministerului s-a decis transformarea acestei secþii într-un compartiment al secþiei de cardiologie din cadrul aceluiaºi spital.

Este incontestabilã necesitatea reformei în sectorul sanitar, dar în spitalele din întreaga lume civilizatã astfel de secþii funcþioneazã separat.

În cadrul secþiei pe cale de desfiinþare au avut loc multe premiere în domeniu, la nivel judeþean, ºi au fost înregistrate numeroase succese în reabilitarea pacienþilor cu afecþiuni coronariene acute. În plus, dacã se înglobeazã aceastã secþie în secþia de cardiologie, datoritã specificului sãu, deciziile de naturã administrativ-financiarã se vor complica foarte mult, putând afecta chiar eficacitatea actului medical ºi capacitatea de funcþionare normalã a respectivei secþii de terapie intensivã.

Doresc sã mi se rãspundã pe ce criterii ºi pe ce estimãri s-a fundamentat aceastã decizie eronatã. Solicit rãspuns scris.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc, doamnã.

Cu aceasta, am încheiat ºedinþa de astãzi. Ne reîntâlnim mâine ºi începem cu declaraþiile politice.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR** Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45/24.IV.2003 conþine 36 de pagini.**

Preþul 44.496 lei