Stenogramă plen

4. Propunerea legislativ„ îLegea c„r ˛ ii“, ini ˛ iat„ de doi deputa ˛ i.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003. 5. Propunerea legislativ„ privind modificarea Codului muncii, ini ˛ iat„ de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

6. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 70/26.11.1991 privind alegerile locale, ini ˛ iat„ de cinci deputa ˛ i.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i; pentru aviz, Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

7. Propunerea legislativ„ privind s„rb„torirea Zilei Independen ˛ ei de Stat a Rom‚niei la 10 Mai, ini ˛ iat„ de domnul deputat Cornel Boiangiu.

Cu aceast„ propunere legislativ„ a fost sesizat„, Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i.

Termenul de depunere a raportului: 30 iunie 2003.

8. Proiectul de Lege privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale, de ser„, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

La ultima ∫edin ˛ „ Ón plenul Camerei Deputa ˛ ilor, la solicitarea expres„ a mea, plenul a hot„r‚t trimiterea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 202/2002 privind gospod„rirea integrat„ a zonei costiere, trimiterea la comisie pentru a reanaliza art. 35 alin. 1 ∫i art. 60 alin. 2.

Comisia a procedat la o analiz„ foarte atent„ a prevederilor articolului Ón forma adoptat„ Ón raportul de fond, Ón paralel cu art. 35 alin. 1 Ón forma prezentat„ de c„tre ini ˛ iator.

S-a apreciat c„ nu exist„ elemente care s„ justifice o modificare a punctului de vedere al comisiei.

Œn consecin ˛ „, noi ne men ˛ inem punctul de vedere ∫i solicit„m plenului Camerei Deputa ˛ ilor s„ voteze art. 35 alin. 1 Ón forma pe care noi am propus-o Ón raportul ini ˛ ial.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ ini ˛ iatorul are obiec ˛ iuni la aceasta?

Dac„ exist„ obiec ˛ iuni la formula ini ˛ ial„, utilizat„ de comisie, pentru art. 35 alin. 1? Nu exist„.

Votat textul Ón unanimitate.

La art. 60 alin. 2 dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la aceea∫i formul„?

Domnule ministru?

™i Ón acest caz s-a votat formularea ini ˛ ial„ din raportul ini ˛ ial al comisiei.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 Vom supune legea votului final m‚ine.

Œn continuare, rog Ministerul Justi ˛ iei s„ se preg„teasc„ pentru sus ˛ inerea proiectului cu privire la modificarea Codului de procedur„ penal„.

Deocamdat„, lu„m raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 95/1998 privind Ónfiin ˛ area unor institu ˛ ii publice Ón subordinea Ministerului Transporturilor.

Avem Ón mediere un singur text, pentru care comisia

de mediere a propus varianta Senatului.

- Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu.

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

S-a adoptat varianta Senatului.

Urm„torul raport de mediere este la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 34/2003.

Pentru articolul unic, care a fost Ón divergen ˛ „, comisia

ne propune textul Senatului Ón integralitate.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

V„ mul ˛ umesc.

Œntreb Ministerul Justi ˛ iei ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i dac„ sunt gata pentru a lua Ón discu ˛ ie proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„.

Nu sunt Ónc„ gata nici ministerul, nici comisia. Parcurgem, Ón consecin ˛ „, Ónc„ cinci rapoarte de mediere. Raportul de mediere la proiectul de Lege privind organizarea pie ˛ ei tutunului brut Ón Rom‚nia.

La punctul 1, punctul 2 ∫i punctul 3 sunt propuse textele Camerei Deputa ˛ ilor.

Nu se fac dezbateri ∫i nici vot, potrivit regulamentului nostru.

La punctul 4 ∫i punctul 5, de asemenea.

La punctul 6, punctul 7 ∫i punctul 8, tot variantele Camerei Deputa ˛ ilor, ca ∫i la punctul 9, punctul 10 ∫i punctul 11, precum ∫i la punctul 12, punctul 13 ∫i punctul 14.

Aceea∫i solu ˛ ie este ∫i pentru urm„toarele trei puncte, punctul 15, punctul 16 ∫i punctul 17; nici Ón aceste cazuri nu se fac dezbateri, nici vot.

Solu ˛ ia Camerei Deputa ˛ ilor este, Ón sf‚r∫it, Ón comisia de mediere ∫i pentru punctul 18, punctul 19, punctul 20, punctul 21, punctul 22, punctul 23, punctul 24, punctul 25, punctul 26, punctul 27, punctul 28, punctul 29, punctul 30, punctul 31, punctul 32 ∫i punctul 33, toate solu ˛ iile Camerei fiind Ónsu∫ite de comisia de mediere, Ón unanimitate, ceea ce trebuie s„ ne bucure.

**:**

Domnule pre∫edinte, am de f„cut o observa ˛ ie!

La care dintre puncte ave ˛ i, domnule Márton? Stima ˛ i colegi,

Dac„ mai sunt obiec ˛ iuni la raportul de mediere Ón continuare, v-a∫ ruga s„-mi spune ˛ i, pentru a-l l„sa pentru m‚ine.

Mai ave ˛ i ∫i la alte puncte? Ca s„ ∫tiu dac„ mai mergem cu raportul „sta p‚n„ la cap„t.

Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ clarific, poate gre∫esc. Œnainte am votat medierea la respingerea Ordonan ˛ ei cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 privire la activitatea spitalelor ∫i acum urmeaz„ s„ dezbatem medierea Legii spitalelor, am Ón ˛ eles, pentru c„ n-a ˛ i anun ˛ at-o clar, ci c„ mai dezbatem Ónc„ o mediere.

Sper c„ despre asta este vorba. Dac„ nu, nu am interven ˛ ie.

Proiectul Legii spitalelor.

La proiectul Legii spitalelor Óntreaga lege este aprobat„ Ón varianta Senatului. Or, varianta Senatului este o cu totul alt„ filozofie dec‚t cea pe care noi, aici, Ón Camera Deputa ˛ ilor, am aprobat-o; o cu totul alt„ filozofie ∫i nu ∫tiu de ce s-a aprobat aceast„ variant„. Nu Ón ˛ eleg; pur ∫i simplu nu Ón ˛ eleg.

V„ dau c‚teva exemple. Am trecut de punctul 2, m„ rog, îTaxa de acreditare se suport„ de spital. Nivelul taxei se aprob„ prin ordin al ministrului“. Deci spitalul trebuie s„ Óndeplineasc„ condi ˛ iile de autorizare sanitar„ de func ˛ ionare ∫i acreditare prev„zute de lege. Pentru aceast„ acreditare spitalul mai trebuie s„ ∫i pl„teasc„. Spitalul st„ foarte bine. Are bani destui, mai trebuie s„ ∫i pl„teasc„ pentru o comisie de acreditare.

™i Ón continuare, de exemplu, punctul 3, de care tot am trecut: îSpitalele private ∫i unit„ ˛ ile de Ónv„ ˛ „m‚nt medical superior private, autorizate ∫i acreditate, se supun acelora∫i criterii, conform alin. 2.“, s-a eliminat, nu ∫tiu de ce. Ele nu vor fi acreditate? Se vor supune altor reglement„ri? Se spune numai îeliminare“ ∫i cu asta am terminat.

Ca atare, mi se pare c„ aici este o mare problem„ cu aceast„ mediere.

Ar fi bine ca s„ fie membrii comisiei de mediere aici ca s„ ne dea c‚teva explica ˛ ii Ón leg„tur„ cu aceast„ mediere. V„ spun, pur ∫i simplu sunt revoltat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Numai pu ˛ in, domnule coleg.

Nu era acest raport acum, la num„rul acesta curent — era proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ — ∫i l-am luat, pentru c„ nu erau Ónc„ preg„ti ˛ i ini ˛ iatorul ∫i comisia.

P‚n„ atunci, v-a∫ ruga s„ lua ˛ i leg„tura cu colega dumneavoastr„ de la Senat, de la U.D.M.R., doamna Vajda Borbala, care a fost Ón comisia de mediere ∫i, poate, Ómpreun„ ve ˛ i l„muri. Doamna ministru.

## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, nu este locul pentru a discuta acest raport acum. Deci l-am am‚nat, pentru c„ nu era r‚ndul lui.

## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Nu este la r‚nd?

Nu era la r‚nd. L-am luat Ón locul Codului de procedur„ penal„, pentru c„ nu venise. Am crezut c„ nu sunt probleme, v„d c„ sunt probleme ∫i le vom discuta c‚nd le va veni r‚ndul.

Trebuie s„-l discut„m, totu∫i.

Eu cred c„ am fost destul de explicit, stimate coleg, nu v„ sup„ra ˛ i.

- La punctul 5 revenim, proiectul de Lege privind modi-

- ficarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„. Doamn„ ministru, sunte ˛ i gata s„ prezenta ˛ i proiectul? V„ rog.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu** — _ministrul justi ˛ iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Codul de procedur„ penal„ a suferit Ón ultimii 12 ani nenum„rate modific„ri. Este unul dintre motivele principale pentru care am ini ˛ iat acest proiect de modificare ∫i completare, pentru ca s„ revenim la coeren ˛ a necesar„ legisla ˛ iei penale ∫i la un instrument util pentru judec„tori.

Œn al doilea r‚nd, standardele europene — am Ón vedere ∫i Consiliul Europei ∫i Uniunea European„ — impun de urgen ˛ „ unele modific„ri la Codul de procedur„ penal„.

Codul de procedur„ penal„, cu toate modific„rile suferite, are Ón momentul de fa ˛ „ 524 de articole.

Prin acest proiect propunem o modificare de 264 de articole. Dac„ am fi procedat chiar la un cod nou, evident c„, date fiind constantele dreptului ∫i date fiind unele institu ˛ ii care oricum vor r„m‚ne Óntotdeauna Ón legisla ˛ ia noastr„, oricum am fi p„strat cel pu ˛ in 200 de articole. V„ spun acest lucru numai pentru a v„ ar„ta c„, practic, e vorba de un Cod de procedur„ nou, ca s„ zicem a∫a.

Proiectul cuprinde modific„ri de esen ˛ „ ce vizeaz„, pe de o parte, sporirea garan ˛ iilor procesuale penale, iar, pe de alt„ parte, introducerea unor noi institu ˛ ii.

Se remarc„ nu numai prin valoarea reglement„rilor, care se situeaz„ pe linia unor solu ˛ ii moderne de drept, discutate Ón legisla ˛ ia noastr„, discutate de teoreticieni ∫i practicieni, verificate ∫i Ón legisla ˛ iile europene care cunosc dispozi ˛ ii asem„n„toare, dar, a∫a cum spuneam, exigen ˛ ele statului de drept, exigen ˛ ele Uniunii Europene, ale Consiliului Europei, dar mai ales realitatea noastr„ impun aceste modific„ri.

Cele mai multe dispozi ˛ ii consacr„ principii sau institu ˛ ii procesual-penale Ón aceste modific„ri, necunoscute de Codul penal Ón vigoare, cum este, de exemplu, controlul judec„toresc asupra unor m„suri sau acte procesuale importante dispuse Ón cursul urm„ririi penale, exemplific‚nd, Ón aceast„ privin ˛ „, posibilitatea de a fi atacate la instan ˛ a de judecat„ solu ˛ iile procurorului de netrimitere Ón judecat„, spre deosebire de actuala reglementare, potrivit c„rora pl‚ngerea Ómpotriva solu ˛ iilor dispuse de procuror nu se poate adresa dec‚t procurorului ierarhic superior. Este o foarte important„ modificare.

Domnule pre∫edinte Neagu, v„ rog s„ prezenta ˛ i raportul comisiei.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ ∫i a unor legi speciale, transmis cu adresa nr. 380 din 3 septembrie 2002.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege Ón 16 aprilie 2002. Œn ∫edin ˛ a din 24 iunie 2002 Senatul a adoptat proiectul de lege men ˛ ionat mai sus.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul 25/509 din 24 septembrie 2002.

Proiectul de lege cuprinde modific„ri de esen ˛ „ privind desf„∫urarea procesului penal, modific„ri care sporesc garan ˛ iile procesual-penale, Ón special cele privind m„surile privative sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului judec„toresc privind solu ˛ iile procurorului de netrimitere Ón judecat„.

De asemenea, se prevede introducerea Ón Codul de procedur„ penal„ a unor institu ˛ ii noi, precum protec ˛ ia martorilor ∫i investigatorilor sub acoperire, menite s„ ofere instrumente eficiente ∫i moderne Ón descoperirea, urm„rirea ∫i judecarea infractorilor care folosesc forme organizate ∫i metode perfec ˛ ionate de s„v‚r∫ire a infrac ˛ iunilor. Prin modific„rile propuse se urm„re∫te armonizarea Codului de procedur„ penal„ rom‚n cu principiile, recomand„rile ∫i reglement„rile cuprinse Ón documentele europene ∫i interna ˛ ionale Ón domeniul justi ˛ iei penale.

La comisie au fost depuse Ón termen amendamente formulate de c„tre deputa ˛ ii: Valeriu Stoica, Cornel ™tirbe ˛ , Grupul parlamentar al P.N.L., Emil Boc, Grupul parlamentar al P.D., Ervin Zoltán Székely, Grupul parlamentar al U.D.M.R., Ionel Olteanu, Adrian C„∫unean, Minodora Cliveti, Grupul parlamentar al P.S.D.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i a mai fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„, a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„, a Legii nr. 56/1993 a Cur ˛ ii Supreme de Justi ˛ ie ∫i a Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instan ˛ elor ∫i parchetelor militare, ini ˛ iat„ de deputa ˛ ii: Valeriu Stoica, Andrei Chiliman, Titu Gheorghiof, Puiu Ha∫otti ∫i Cornel ™tirbe ˛ , Grupul parlamentar al P.N.L., precum ∫i cu propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Codului de procedur„ penal„, ini ˛ iat„ de deputatul Emil Boc, Grupul parlamentar al P.D., care au acela∫i obiect de reglementare.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Cine dore∫te s„ se Ónscrie la dezbateri generale? Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Pofti ˛ i.

Domnule pre∫edinte, v„ mul ˛ umesc.

Grupul parlamentar al P.D., a∫a cum a fost subliniat foarte corect Ón raportul prezentat de c„tre pre∫edintele comisiei, a sus ˛ inut Ón comisie ∫i va sus ˛ ine ∫i Ón plenul Camerei Deputa ˛ ilor proiectul de modificare a Codului penal. Sunt multiple argumente care ne Óndeamn„ s„ facem acest lucru.

Primul argument ar fi acela c„ Ón acest proiect de modificare se reg„se∫te ∫i o propunere legislativ„ a P.D. care, potrivit regulamentului, a fost luat„ Ón discu ˛ ie cu ocazia analizei proiectului de Lege privind modificarea Codului penal ∫i a fost acceptat„ de c„tre comisie. M„ refer la propunerea potrivit c„reia suspendarea execut„rii unei sentin ˛ e penale s„ nu mai poat„ fi dispus„ Ón viitor de c„tre procurorul general.

Potrivit actualului Cod de procedur„ penal„, potrivit art. 412, procurorul general poate dispune suspendarea execut„rii hot„r‚rii Ónainte de introducerea recursului Ón anulare. O dat„ cu modificarea Codului penal, ∫i este vorba, repet, ∫i de propunerea legislativ„ a Partidului Democrat, art. 412 va avea o alt„ formul„ care r„spunde exigen ˛ elor democratice. Dup„ sesizare, Curtea Suprem„ de Justi ˛ ie poate dispune din oficiu, la propunerea procurorului general de pe lÓng„ aceast„ instan ˛ „ sau la cererea p„r ˛ ii, suspendarea execut„rii atacate sau poate reveni asupra suspend„rii acordate. Este un pas Ónainte pe care trebuie s„-l salut„m ∫i Ón acela∫i timp va da greutate Ónt„ririi independen ˛ ei puterii judec„tore∫ti, pentru c„ nu era admisibil ca un agent, Óntr-o apreciere doctrinar„ a puterii executive, care este procurorul general, s„ poat„ interveni Ón sfera puterii judec„tore∫ti ∫i s„ suspende o sentin ˛ „ penal„ definitiv„, a∫a cum din nefericire s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ practic„ a noastr„ din ultimii ani.

Œn al doilea r‚nd, vom sus ˛ ine acest proiect de modificare a Codului de procedur„ penal„ pentru c„ prin multiple articole Óncearc„ s„ adapteze legisla ˛ ia din Rom‚nia la exigen ˛ ele rezultate din aplicarea Conven ˛ iei europene a drepturilor omului.

A∫ vrea s„ men ˛ ionez un articol simplu, dar cu consecin ˛ e importante, potrivit textului adoptat de c„tre comisie: îOrganele judiciare au obliga ˛ ia s„ Óncuno∫tin ˛ eze de Óndat„ ∫i mai Ónainte de a-l audia pe Ónvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, Óncadrarea juridic„ a acesteia ∫i s„-i asigure posibilitatea preg„tirii ∫i exercit„rii ap„r„rii.“ Este un text nou care

V„ mul ˛ umesc.

Domnul Bolca∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Pofti ˛ i.

## Domnule pre∫edinte,

Onorat„ doamn„ ministru,

## Stima ˛ i colegi,

Cred c„ rostul unei dezbateri generale nu este preluarea textelor pe care le vom discuta Ón continuare, ci de apreciere asupra unei concep ˛ ii ce ni se propune.

Din acest punct de vedere, da ˛ i-mi voie s„ aduc felicit„ri sincere ini ˛ iatorului. Spre deosebire de practicile ini ˛ iate de alte ministere care c‚rpesc ∫i r„sc‚rpesc Ón legi esen ˛ iale Ón domeniile lor de activitate, Ónc‚t Ón aplicarea lor se scutur„ toate îzdren ˛ ele“ birocra ˛ iei, de data aceasta ni se Ónf„ ˛ i∫eaz„ un proiect unitar care reglementeaz„ un domeniu vital al circula ˛ iei sanguine Ón procesul penal.

Este, dac„ Ómi da ˛ i voie, nu o modificare a procedurii penale, ci este o nou„ procedur„ penal„, pentru c„ independent de men ˛ inerea a 200 sau 300 de articole — doamna ministru ∫tie c„ niciodat„ nu m-au interesat numerele, ci calit„ ˛ ile — de data aceasta se realizeaz„ o nou„ concep ˛ ie ∫i o nou„ viziune asupra procesului penal Ón Rom‚nia. Este o concep ˛ ie corect„, nu pentru c„ ea se coreleaz„ neap„rat cu cerin ˛ ele europene, de parc„ am fi ni∫te obedien ˛ i care trebuie s„ ne plec„m mereu la ni∫te cerin ˛ e care ne fac sau nu ne fac pl„cere. Se reg„sesc aici tradi ˛ ii institu ˛ ionale antebelice care sunt realmente institu ˛ ii juridice ale dreptului rom‚nesc, se reg„sesc aici toate coordonatele democratice care trebuie s„ c„l„uzeasc„ un proces Ón justi ˛ ie.

Nu a∫ vrea s„ spun c„ apreciez acest proiect prezentat numai pentru c„ s-a admis ∫i un amendament al Partidului Democrat. Slav„ lui, dar cred c„ Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i s-a depus o munc„ constructiv„ care, spun eu, a Ónt„rit acest proiect, de∫i din punct de vedere tehnic mai sunt probleme discutabile.

Am totu∫i o nedumerire, ca unul care este un adept fanatic al Ómplinirilor rotunde. Œn aceste condi ˛ ii, c‚nd urmeaz„ s„ ni se propun„ un nou Cod penal, de ce nu s-a realizat paralelismul acestor reglement„ri pentru c„, evident, un nou cod penal propune iar„∫i modific„ri de procedur„ ∫i c‚rpelile nu mi-au pl„cut nici la ciorapi, nici la sistemele legislative.

Domnul deputat B„doiu din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## Stima ˛ i colegi,

Sarcina mea a fost u∫urat„ Óntr-o m„sur„ considerabil„ de antevorbitori. A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri, Ón dorin ˛ a de a v„ explica de ce a fost nevoie de un nou Cod de procedur„ penal„. Pentru c„ actualul Cod de procedur„ penal„ este dep„∫it, este desuet, Ón neconcordan ˛ „ cu realit„ ˛ ile societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti de ast„zi. De aceea a fost nevoie de ini ˛ ierea unui nou proiect de Cod de procedur„ penal„ ∫i s„ se pun„ Ón consonan ˛ „ cu legisla ˛ ia european„ Ón materie, cu prevederile constitu ˛ ionale ∫i, mai ales, ale viitoarei Constitu ˛ ii revizuite ∫i cu legile speciale. Astfel Ónc‚t apar institu ˛ ii noi care vin s„ garanteze drepturile ∫i libert„ ˛ ile cet„ ˛ ene∫ti, vin s„ asigure derularea unui proces rezonabil, cu celeritate, se refer„ la institu ˛ ii cu totul ∫i cu totul noi, cum ar fi protec ˛ ia martorilor, Ónregistrarea convorbirilor, a coresponden ˛ ei etc. Iat„ de ce, Ón opinia mea, ca unul dintre cei care au participat activ la discutarea acestui proiect Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, sunt Ón m„sur„ s„ apreciez c„ este un proiect bine venit, bine croit, unitar, un instrument Ón m‚na magistra ˛ ilor, care s„ contribuie la rezolvarea c‚t mai rapid„ ∫i c‚t mai echitabil„ a conflictelor de drept penal.

V„ mul ˛ umesc.

Da, pofti ˛ i, domnule, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Grupul parlamentar al P.N.L. sus ˛ ine proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„. De altfel, grupul nostru parlamentar a depus o propunere legislativ„ privind modificarea Codului de procedur„ penal„ Ónc„ din anul 2001, cu un con ˛ inut aproape identic cu cel propus actual de Ministerul Justi ˛ iei. Œnt‚rzierea adopt„rii sau discut„rii acestei propuneri legislative se datoreaz„, cred, unor orgolii ale Ministerului Justi ˛ iei de a se constitui ca ini ˛ iator al acestor modific„ri ∫i a nu l„sa aceast„ m‚ndrie unui grup parlamentar din opozi ˛ ie.

Sigur, sunt factori subiectivi de natur„ politic„ pe care putem s„-i trecem cu vederea ∫i Ón aceast„ situa ˛ ie. Acum renun ˛ „m la anumite obiec ˛ ii legate de aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 procedur„ a Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i Ón primul r‚nd.

La Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i am depus amendamente care sunt modific„ri fa ˛ „ de proiectul depus de Guvern, unele din ele au fost admise ∫i urmeaz„ s„ fie dezb„tute Ón plen. Apreciem Óns„ c„ prin respingerea unor amendamente pe care le-am depus proiectul se Óndep„rteaz„ de cerin ˛ ele normelor europene Ón materie, ca ∫i de propunerile Comisiei constitu ˛ ionale de revizuire a Constitu ˛ iei Rom‚niei.

Œn consecin ˛ „, vom sus ˛ ine ∫i Ón plen aceste amendamente, Ón speran ˛ a c„ modific„rile propuse vor asigura o mai bun„ corelare a legisla ˛ iei rom‚ne∫ti cu legisla ˛ ia european„.

Œn consecin ˛ „, Grupul parlamentar al P.N.L. va sus ˛ ine adoptarea acestui proiect de lege.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Márton.

Ave ˛ i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Pentru a nu lungi discu ˛ ia, Ón prealabil, ca s„ putem intra direct Ón subiect, din partea grupului spun doar c„ Ón mod clar acest proiect de lege e bine venit. Œntr-adev„r ar trebui s„ ne aliniem Ón primul r‚nd la acest acquis, Ón al doilea r‚nd la anumite uzan ˛ e democratice pe care Ónc„ nu le-am avut, drept pentru care foarte multe din aceste modific„ri ale actualului Cod de procedur„ penal„ sunt sus ˛ inute de noi.

Am avut mai multe amendamente, unele au fost adoptate de comisie, altele, din p„cate, nu, dintre care a∫ ridica doar o problem„, zicem noi, destul de mare, cea a posibilit„ ˛ ii folosirii limbii materne. Eu cred, cel pu ˛ in, c„ forma actual„ aprobat„ de comisie, Ón fond este o pierdere a unui drept fa ˛ „ de actualul Cod de procedur„ penal„, ceea ce din punctul nostru de vedere este inacceptabil. Evident, amendamentele respinse Ón comisie ni le vom sus ˛ ine ∫i vom vota Ón consecin ˛ „.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul doamna ministru Rodica St„noiu pentru a r„spunde problemelor pe care le-a ˛ i ridicat dumneavoastr„ Ón timpul dezbaterilor generale.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Mul ˛ umesc c„lduros reprezentan ˛ ilor grupurilor parlamentare pentru sus ˛ inerea acestui proiect de lege.

Œn leg„tur„ cu unele dintre criticile aduse, m„ rezum s„ fac numai urm„toarele preciz„ri.

Œn leg„tur„ cu critica c„ nu s-a dus p‚n„ la cap„t m„sura arest„rii preventive, ca s„ revin„ Ón Óntregime instan ˛ ei, critica, Ón principiu, este valabil„, interpretarea, mai pu ˛ in, Ón leg„tur„ cu Conven ˛ ia european„ a drepturilor omului, pentru c„ ∫ti ˛ i bine, nu m„ Óndoiesc, domnule deputat, c„ jurispruden ˛ a Cur ˛ ii Europene a Drepturilor Omului, dar chiar ∫i prevederile conven ˛ iei Óng„duie ca persoana care a luat m„sura s„ o duc„ îde Óndat„“ Ón fa ˛ a instan ˛ ei, ceea ce se ∫i petrece, a∫a cum am reglementat, pentru c„ îde Óndat„“ a fost rezolvat„, sintagma,

Ón anumite cazuri la Strasbourg. ™i termenul de trei zile pe care, de altfel, noi l-am discutat cu Strasbourgul, v„ Ónchipui ˛ i c„ nu f„ceam a∫a un lucru f„r„ s„ discut„m acolo, este socotit c„ el corespunde.

Deci aceast„ etap„ pe care o avem se Ónscrie, ea nu este contrar„ nici conven ˛ iei ∫i nici practicii Cur ˛ ii Europene, Ón viitor ∫i Óntr-o etap„ pe care o dorim c‚t mai apropiat„, Ón acest fel ∫i bariera psihologic„, dac„ vre ˛ i, ∫i a procurorilor, ∫i a instan ˛ ei o facem pe aceast„ perioad„ de tranzi ˛ ie, vom ajunge ∫i la etapa aceea. Dar a fost o perioad„, am socotit c„ este mai bine a∫a, pentru a trece, mai adecvat realit„ ˛ ilor noastre, la solu ˛ ia pe care a ˛ i expus-o.

O a doua precizare, Ón leg„tur„ cu reprezentantul Grupului parlamentar al P.N.L. Aici Ómi pare r„u, dar am unele...

Este de la P.N.L...!

Am spus, nu a ˛ i auzit. Am spus, de la P.N.L. Am unele rezerve. Deci acest proiect de lege Ónscris Ón programul nostru de guvernare, dar lucrat Ón Ministerul Justi ˛ iei cu colegii mei de acolo ∫i cu exper ˛ ii de Ónalt„ valoare de acolo, sigur cu consultarea colegilor din departamentele ∫i din comisiile juridice care sunt membri ai P.S.D.-ului, Ól prezent„m ast„zi, sper„m s„-l finaliz„m.

Dac„ nu l-a∫ finaliza, peste un an, peste doi, m‚ine, Ón dou„ s„pt„m‚ni, Ón trei, dac„ ar fi un alt ministru al justi ˛ iei sau partidul meu n-ar mai fi la guvernare, a∫ avea toate regretele c„ acest proiect de lege n-a trecut, dar nu mi-a∫ permite niciodat„, domnule deputat, ca un proiect Ón care au lucrat oamenii din Ministerul Justi ˛ iei, cu bugetul statului rom‚n, s„ spun c„ este un proiect al partidului.

Deci, s„ fie clar, era vorba de un proiect care s-a lucrat ∫i acela Ón Ministerul Justi ˛ iei, cu exper ˛ ii de acolo, cu buget de la stat, care n-a trecut, pentru c„ domnul pre∫edinte a avut mari probleme Ón Senatul Rom‚niei cu colegii de coali ˛ ie, ∫i nu cu noi, s„-l treac„, asta este o alt„ poveste, iar ceea ce a ˛ i prezentat dumneavoastr„ era identic cu acel proiect. Acest proiect nu este identic, are modific„ri. Sigur c„ p„streaz„ institu ˛ ii, p„streaz„ reglement„ri, dar Ón solu ˛ ii pe care noi le-am socotit de cuviin ˛ „.

Aceasta am vrut s„ v„ spun.

V„ mul ˛ umesc.

Da, mul ˛ umesc.

Stima ˛ i colegi,

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului de lege. La titlul acestuia comisia n-a avut obiec ˛ iuni.

Dac„ dumneavoastr„ ave ˛ i? Nu.

Votat titlul ini ˛ ial.

Textul introductiv de la art. I. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón formularea ini ˛ ial„.

La punctul 1 al art. I v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul 2. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la amendamentul 2? Nu sunt. Votat amendamentul 2. Se modific„ punctul 1 din art. I Ón mod corespunz„tor.

- La punctul 2 al articolului introductiv comisia nu a avut

- amendamente.

Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„? Nu.

- R„m‚ne textul ini ˛ ial.

La punctul 3, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la amendamentul 4? Nu sunt obiec ˛ iuni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 Adoptat amendamentul, se modific„ punctul 3. Punctul 4. Comisia n-a avut amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„? Votat textul ini ˛ ial.

V„ rog, zice ˛ i ceva, c„ dac„ nu uit eu s„ m„ uit... Da. N-am observat. Mul ˛ umesc foarte mult. Pofti ˛ i.

Ne afl„m la punctul curent 5, text pe care nu-l propune modificat comisia, text care sun„ Ón felul urm„tor, o s„ v„ par„ un text destul de ciudat: îŒn fa ˛ a organelor judiciare din unit„ ˛ ile administrativ-teritoriale locuite ∫i de popula ˛ ie de alt„ na ˛ ionalitate dec‚t cea rom‚n„, se asigur„ folosirea limbii rom‚ne, actele procedurale Óntocmindu-se Ón limba rom‚n„.“

Asta nu prea are sens din punct de vedere... Cere Ón toat„ ˛ ara folosirea limbii oficiale, este o cerere normal„?! Ar avea sens doar î...Ón care se asigur„ folosirea limbii materne persoanei inculpate...“ ∫i atunci are sens ∫i urm„toarea tez„: îactele procedurale Óntocmindu-se Ón limba rom‚n„“. Deci asta este modificarea pe care am propus-o noi Ón Codul de procedur„ penal„ actual.

Exist„ o prevedere Ón sensul acesta ∫i, Ón cazul Ón care am aproba varianta propus„, ar avea loc pierderea unui drept deja c‚∫tigat.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Cine dore∫te s„ intervin„? Ini ˛ iatorul? Pofti ˛ i.

## **Doamna Cristina Tarcea** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi ˛ iei_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Art. 7 alin. 2 are dispozi ˛ ia Ón sensul c„ î...Ón fa ˛ a organelor judiciare...“, n-o s„-l citesc pe tot, î...se asigur„ folosirea limbii rom‚ne, actele procedurale Óntocmindu-se Ón limba rom‚n„“. Persoanele vizate de acest alin. 2 al art. 7 nu sunt persoanele de origine rom‚n„, care este normal c„ vor vorbi Ón limba rom‚n„, ci persoanele de alt„ na ˛ ionalitate dec‚t cea rom‚n„, c„rora autorit„ ˛ ile au voie s„ le asigure folosirea limbii rom‚ne, prin interpret, prin traduc„tor, actele procedurale Óntocmindu-se Ón aceast„ limb„.

S-au avut Ón vedere dispozi ˛ iile art. 13 ∫i 127 din Constitu ˛ ie pentru modificarea art. 7 alin. 2 care prevede Ón termen faptul c„ procedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„. Prin urmare, nu este o necorelare legislativ„, ci tocmai aceasta s-a urm„rit, corelarea cu dispozi ˛ iile constitu ˛ ionale.

Domnule Márton, v„ rog s„ lua ˛ i cuv‚ntul, dar spune ˛ i-mi ∫i mie: dumneavoastr„ n-a ˛ i avut un amendament de fond la…?

Dou„. Eu ∫tiu, interesant la acest amendament depus de comisie ∫i sus ˛ inut de colegii mei este c„ nu apare Ón raport ca respins, dar a fost sus ˛ inut, ∫i v-a∫ ruga, Ón primul r‚nd, dumneavoastr„ trimite ˛ i la o Constitu ˛ ie pe care tocmai dorim s-o modific„m, da? Una la m‚n„.

Constitu ˛ ia nu interzice ∫i v„ rog s„ citi ˛ i ∫i varianta Codului actual Ón vigoare.

Doamna ministru ∫i apoi domnul pre∫edinte Olteanu.

Sunt de acord cu problema de principiu ridicat„ de domnul deputat, dar cadrul constitu ˛ ional actual Ón vigoare este Constitu ˛ ia actual„. P‚n„ Ón momentul Ón care, Óntr-adev„r, va fi revizuit„ aceast„ Constitu ˛ ie nu cred c„ putem vorbi despre alt cadru constitu ˛ ional. ™i acesta este ∫i motivul pentru care art. 7 alin. 2, fa ˛ „ de dispozi ˛ iile art. 127 din Constitu ˛ ia Ón vigoare, era neconstitu ˛ ional.

Pentru o ultim„ interven ˛ ie, v„ rog.

Procedural.

Ca s„ nu bloc„m aici, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga eu ca acest articol s„ fie retrimis la comisie, pentru a-l discuta pe Óndelete. Acum modific„m un text de lege Ón vigoare pentru c„ ar fi neconstitu ˛ ional conform unei Constitu ˛ ii pe care tocmai ne preg„tim s„ o modific„m.

Mi se pare cel pu ˛ in pripit. Mi se pare c„ textul actual Ón vigoare este constitu ˛ ional ∫i ar fi bine, ca s-o dezbatem Ón lini∫te Ón comisie Ónc„ o dat„, doar aceast„ problem„ s-o retrimite ˛ i la comisie.

Pentru c„ tot a ˛ i provocat o discu ˛ ie despre propunerea de revizuire a Constitu ˛ iei, eu v„ semnalez faptul c„ Ón textul acolo adoptat s-a f„cut trimitere la condi ˛ iile legii organice. Deci, dac„ va fi s„ discut„m Óntr-o lege organic„ cum pot minorit„ ˛ ile s„-∫i utilizeze limba, acea lege va fi Legea de organizare judec„toreasc„ care se va referi ∫i la Codul de procedur„ penal„ ∫i la cel de procedur„ civil„.

Deci nu are sens acum s„ restituim acest text.

Domnul pre∫edinte Neagu, v„ rog s„ v„ pronun ˛ a ˛ i ∫i dumneavoastr„.

## Domnule pre∫edinte,

Textul alc„tuit de comisie, a∫a cum sublinia ∫i doamna secretar de stat, sus ˛ ine actuala reglementare din Constitu ˛ ie. E drept c„ prin perspectiv„, ∫i stimatul coleg are dreptate, intervin ni∫te modific„ri Ón Constitu ˛ ie care, a∫a cum ar„ta ˛ i ∫i dumneavoastr„, fac trimitere la legea organic„.

Dar vreau s„ semnalez stimatului coleg deputat c„ nu sunt singurele neconcordan ˛ e ale actualelor modific„ri din procedura penal„ cu ceea ce urmeaz„ s„ apar„ Ón Constitu ˛ ie. Sunt foarte multe, s-a ∫i subliniat. R„m‚ne ca dup„ intrarea Ón vigoare a Constitu ˛ iei, a∫a cum va fi modificat„, s„ se revad„ din nou Codul de procedur„ penal„, unde vor fi esen ˛ iale modific„ri.

Eu a∫ completa r„spunsul doamnei ministru, de ce ne-am adus aceste modific„ri ast„zi, din moment ce urmeaz„ un nou Cod penal ∫i e dreptul substan ˛ ial, procedura fiind dreptul Ón ac ˛ iune, ∫i va fi modificat„ din nou procedura, ∫i a∫ r„spunde c„ s-a dorit s„ se urgenteze modificarea procedurii penale pentru alinierea, cel pu ˛ in momentan, la legisla ˛ ia european„ ∫i la legile speciale care au fost promulgate Ón Rom‚nia, pentru c„ la Bruxelles s-a r„spuns, s-a deschis un capitol privind aceast„ modificare a legisla ˛ iei penale ∫i procesualpenale. Inevitabil, vom reveni asupra Codului de procedur„ penal„, pentru a-l pune de acord cu viitoarea Constitu ˛ ie sau cel pu ˛ in cu viitoarele modific„ri constitu ˛ ionale ∫i neap„rat cu Codul penal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 Eu vreau s„ v„ spun, ∫i cu asta Ónchei, c„ Ón viitorul Cod penal, dac„ agrea ˛ i legisla ˛ ia penal„, sunt clasificate infrac ˛ iunile Ón crime ∫i delicte. Nic„ieri Ón competen ˛ a actualului Cod de procedur„ nu se face vreo referire. A∫a c„ vor fi modific„ri fundamentale ∫i din acest punct de vedere.

De aceea, v„ propun deocamdat„ s„ mergem pe aceast„ variant„ ∫i c‚nd vor veni noile modific„ri, ca s„ spun a∫a, atunci vom opera ∫i probabil c„ vom z„bovi ∫i asupra acestui text. Acestea erau explica ˛ iile deocamdat„ concret la acest text de lege.

Domnul secretar Borbély.

## Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Eu sus ˛ in punctul de vedere al colegului ca s„ se retrimit„ la comisie ∫i mai aduc un argument Ón plus: Constitu ˛ ia este foarte clar„. Œn art. 127, Ón primul alineat, se spune îProcedura judiciar„...“, deci Constitu ˛ ia actual„ Ón vigoare, îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“. Alin. 2 spune urm„torul lucru: îCet„ ˛ enii apar ˛ inin‚nd minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale, precum ∫i persoanele care nu Ón ˛ eleg sau nu vorbesc limba rom‚n„...“, deci se refer„ probabil la acele persoane de cet„ ˛ enie str„in„ care nu Ón ˛ eleg, î…au dreptul de a lua cuno∫tin ˛ „ de toate actele ∫i lucr„rile dosarului, de a vorbi Ón instan ˛ „ ∫i de a pune concluzii.“

Dac„ ne uit„m la acest proiect de lege, aici, la art. 7 se vorbe∫te despre popula ˛ ia de alt„ na ˛ ionalitate dec‚t cea rom‚n„, deci e clar c„ se vorbe∫te ∫i despre minorit„ ˛ i, care are dreptul s„ vorbeasc„ numai Ón limba rom‚n„, ∫i la art. 8 se refer„ la ceilal ˛ i, care nu sunt cet„ ˛ eni rom‚ni. Este superfluu. N-are ce c„uta alin. 2 de la art. 7. Ori r„m‚nem la textul Constitu ˛ iei actuale, unde se spune foarte clar Ón ce condi ˛ ii pot s„-∫i desf„∫oare ∫i s„-∫i utilizeze limba matern„, ori nu ne referim la acest alineat 2, care noi am atras aten ˛ ia ∫i atunci c‚nd a fost votat la faza respectiv„ c„ nu este constitu ˛ ional.

Deci eu v„ rog s„ se retrimit„ Ón comisie ∫i s„ se reanalizeze pentru c„ oricum nu corespunde spiritului ∫i prevederilor Constitu ˛ iei actuale.

## Stima ˛ i colegi,

Eu v„ propun o alt„ solu ˛ ie, s„ am‚n„m discu ˛ ia acestui text p‚n„ la ∫edin ˛ a de m‚ine. Pute ˛ i, Ón timpul interpel„rilor ∫i Ón timpul interven ˛ iilor de m‚ine, comisia, Ómpreun„ cu colegii de la U.D.M.R., s„ mai discuta ˛ i o dat„ acest text. De acord? Mul ˛ umesc foarte mult.

La punctul 5 dac„ sunt obiec ˛ iuni?

Nu, la punctul 4 a fost discu ˛ ia. S„ r„m‚n„ am‚ndou„, c„ sunt legate. ™i punctul 4, ∫i punctul 5. La punctul 6 comisia nu a avut obiec ˛ iuni.

Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

Votat textul ini ˛ ial.

Punctul 7. Comisia n-a avut obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

La punctul 8 urm„ri ˛ i amendamentul 9.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu sunt obiec ˛ iuni.

Am adoptat amendamentul 9. Se modific„ punctul 8, cu privire la art. 13 alin. 1.

La punctul 9, cu privire la art. 14, comisia n-a avut amendamente.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Punctul 10. Urm„ri ˛ i amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat punctul 10.

Punctul 11. Comisia n-a avut amendamente.

Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

A r„mas textul ini ˛ ial.

Punctul 12. Urm„ri ˛ i amendamentul 13. La amendamentul 13 are obiec ˛ iuni domnul Boc? Pofti ˛ i.

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn raport, Ón cadrul amendamentelor respinse, o s„ g„sesc ∫i o s„ v„ spun exact num„rul, la pagina 228 din raport, la amendamentul 6 respins, exist„ un amendament care sun„ a∫a: îDup„ punctul 12...“, adic„ la punctul la care noi ne afl„m Ón momentul de fa ˛ „, î...se introduce un nou punct, 12[1] , prin care s„ se prevad„ abrogarea dispozi ˛ iilor prev„zute Ón art. 19 alin. 2 ∫i 3.“

Pentru a Ón ˛ elege, o s„ m„ refer acum la actualele prevederi din art. 19, la alin. 2 ∫i 3. îPotrivit art. 19 alin. 2, judecata Ón fa ˛ a instan ˛ ei civile se suspend„ p‚n„ la rezolvarea definitiv„ a cauzei penale.“ Este vorba de cunoscutul principiu potrivit c„ruia penalul ˛ ine Ón loc civilul.

Prin acest amendament, al„turi de colegii liberali, am propus eliminarea alin. 2 ∫i 3. De ce? Œn primul r‚nd, pentru a elimina subordonarea ac ˛ iunii civile fa ˛ „ de cursul ∫i rezultatul procesului penal. Prin prevederile alin. 2 ∫i 3 se Óncalc„ accesul Ón justi ˛ ie, Ón sensul c„ victimele presupuse ale unor fapte penale trebuie s„ aib„ posibilitatea s„ se adreseze oric‚nd instan ˛ ei civile care trebuie s„ poat„ decide asupra cererii de desp„gubiri, independent de existen ˛ a unui proces penal, de cursul ∫i de rezultatul acestuia.

Actualul sistem existent Ón Codul de procedur„ penal„, bazat pe regula, a∫a cum am men ˛ ionat, penalul ˛ ine Ón loc civilul, Ón concep ˛ ia noastr„ Óncalc„ art. 21 din Constitu ˛ ie, care men ˛ ioneaz„ faptul c„ accesul la justi ˛ ie nu poate fi Óngr„dit, ∫i art. 6 din Conven ˛ ia european„ a drepturilor omului, obligatorie pentru Rom‚nia, care garanteaz„ accesul necondi ˛ ionat Ón justi ˛ ie al oric„rei persoane care invoc„ un drept de natur„ civil„.

Iat„ argumentele pentru care v„ propunem dumneavoastr„ eliminarea celor dou„ alineate din con ˛ inutul art. 19 pentru a da posibilitate oric„rei persoane care sufer„ un prejudiciu s„ nu a∫tepte tergivers„rile care au loc Ón procesele penale ∫i de multe ori acestea dureaz„ ani de zile, ci, dimpotriv„, ele s„ fie Ón stare ∫i Ón m„sur„ ca pe linie civil„ s„ ob ˛ in„ repararea pagubei. Condamnarea penal„ s„ r„m‚n„ o problem„ care ˛ ine de stat, pentru tragerea la r„spundere a persoanei care a s„v‚r∫it o infrac ˛ iune, dar pe linie civil„, cel care a suferit un prejudiciu s„ poat„ recupera Ón cel mai scurt termen ∫i dac„ este posibil s„ se asigure repara ˛ ia integral„ a prejudiciului produs.

Mul ˛ umesc. Domnul pre∫edinte Neagu.

## **Domnul Ion Neagu:**

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Sigur, este o chestiune un pic mai tehnic„, dar Óng„dui ˛ i-mi s„ m„ opresc asupra ei pentru a clarifica ∫i mai bine lucrurile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 Cel v„t„mat, prejudiciat printr-o infrac ˛ iune poate s„ cear„ desp„gubiri, cu alte cuvinte s„ exercite ac ˛ iunea civil„ Ón procesul penal. ™i atunci nu este nici o problem„. Legea arat„ c„ instan ˛ a se pronun ˛ „ at‚t asupra ac ˛ iunii penale, c‚t ∫i asupra celei civile, ∫i f„r„ discu ˛ ie c„ solu ˛ ia din penal va fi concordant„ cu solu ˛ ia pe latura civil„.

Necazul este altul. Œn aceast„ materie exist„ o regul„: _Electa una via, non datur recursus ad alteram,_ care permite celui prejudiciat material s„ se adreseze nu instan ˛ ei penale, ci ∫i instan ˛ ei civile. ™i atunci omul nu vine Ón dosarul penal, se duce la instan ˛ a civil„ cu ac ˛ iune separat„. Deci Ói d„m dreptul s„ peti ˛ ioneze, stimate coleg. El a mers la instan ˛ a civil„. Dar la o alt„ instan ˛ „ am de rezolvat cauza penal„ care vizeaz„ infrac ˛ iunea, cauza material„ a ambelor procese, cu alte cuvinte at‚t a celui penal, c‚t ∫i a celui civil.

™i legea spune c„ judecata Ón fa ˛ a instan ˛ ei civile se suspend„ p‚n„ la rezolvarea definitiv„ a cauzei penale, pe bun„ dreptate, pentru c„ dac„ nu s-ar face a∫a ar fi ca dou„ trenuri ce merg nedirijate. Dac„ n-am suspenda civilul ca s„ dau solu ˛ ia Ón penal, s-ar putea s„ ajung la solu ˛ ii neconciliante, contradictorii, ∫i anume Ón penal s„-l achit pe om c„ fapta nu exist„ sau n-a fost s„v‚r∫it„ de acesta, ∫i Ón civil, unde se rezolv„ separat afacerea, problema, s„ Ói acord desp„gubiri civile. ™i atunci m„ Óntreb: îDomnule, ce justi ˛ ie este aceasta? Dac„ l-a achitat pe inculpat cum c„ nu el e vinovatul, cum s„ pl„teasc„ 5 miliarde?“

™i atunci a∫tept s„ rezolve cauza penal„ ∫i penalul ˛ ine Ón loc civilul pentru c„ penalul este cauza material„ a celor dou„ ac ˛ iuni, penal„ ∫i civil„. Rezolv penalul ∫i, potrivit art. 22 alin. 1 Cod procedur„ penal„, hot„r‚rea din penal Ón fa ˛ a instan ˛ ei civile are autoritate de lucru judecat pe fapt„, persoan„, vinov„ ˛ ie. ™i atunci, dac„ am a∫teptat cu civilul s„ rezolv penalul, voi lua hot„r‚rea din penal definitiv„ ∫i merg Ón fa ˛ a instan ˛ ei civile ∫i spun: îOameni buni, Ón penal m-au achitat cum c„ eu nu sunt f„ptuitorul. Dumneavoastr„ Ón civil n-ave ˛ i ce face altceva dec‚t s„ respinge ˛ i ac ˛ iunea civil„.“ ™i a∫a va face instan ˛ a civil„. ™i a∫a se va face pentru c„ civilul a a∫teptat penalul. Altfel, dac„ merg separat cu judecarea lor, pot ajunge, repet, la solu ˛ ii contradictorii, neconciliante.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul ˛ umesc.

## Stima ˛ i colegi,

Dac„ mai dore∫te ∫i altcineva s„ fac„ dezbateri pe marginea acestui text, v„ propun s„ le l„s„m pentru m‚ine. S-a terminat programul de dezbateri ∫i Óncep r„spunsurile la interpel„ri, care sunt difuzate la radio.

V„ dau cuv‚ntul m‚ine, stimate coleg!

Œntrerupem dezbaterea asupra proiectului Legii de modificare a Codului de procedur„ penal„ ∫i Óncepem procedura r„spunsurilor la interpel„ri.

Trecem la secven ˛ a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri.

Doamna deputat Liana Naum a adresat o interpelare Ministerului Justi ˛ iei.

Dac„ dore∫te s-o dezvolte? Nu.

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, pofti ˛ i.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntrebarea formulat„ Ón ∫edin ˛ a Camerei Deputa ˛ ilor din 5 mai 2003, referitoare la sistemul sanitar din cadrul Direc ˛ iei generale a penitenciarelor, v„ comunic„m urm„toarele.

Una dintre preocup„rile importante ale ministrului justi ˛ iei Ón cadrul reformelor pe care acesta ∫i-a propus s„ le realizeze Ón domeniile care-i sunt stabilite a constituit-o ∫i Ómbun„t„ ˛ irea re ˛ elei medicale a penitenciarelor. Acest lucru se impunea deoarece din analiza st„rii de s„n„tate a persoanelor aflate Ón deten ˛ ie s-a constatat c„ num„rul total de Ómboln„viri era de cinci ori mai mare dec‚t Ón starea de libertate, iar re ˛ eaua sanitar„ proprie era dep„∫it„ din punct de vedere al dot„rilor ∫i condi ˛ iilor de via ˛ „.

Un argument la fel de important pentru care s-a constatat c„ ese absolut necesar„ Ómbun„t„ ˛ irea acestui sistem a fost ∫i acela al Óncerc„rii de solu ˛ ionare a unei probleme cu repercusiuni Ón Óntreaga societate rom‚n„, aceea a am‚n„rii sau Óntreruperii execut„rii pedepsei cu Ónchisoarea pe motiv c„ de ˛ inu ˛ ii nu pot fi trata ˛ i Ón re ˛ eaua din penitenciare.

Œn acest scop, Ministerul Justi ˛ iei a contractat un credit extern cu garan ˛ ie guvernamental„, a Ómbun„t„ ˛ it cele cinci spitale existente deja, cre‚nd spitale cu sec ˛ ii la Jilava, de interne, TBC, psihiatrie, dermato-venerologie, postcur„, reabilitare psihosocial„ etc., la Dej, la Coliba∫i, la Poarta Alb„ ∫i la T‚rgu-Ocna, ∫i a construit Spitalul Penitenciar Rahova, evit‚ndu-se astfel ∫i costurile trat„rii de ˛ inu ˛ ilor Ón spitalele din re ˛ eaua civil„.

La propunerea Direc ˛ iei Generale a Penitenciarelor a fost amenajat noul Spital Penitenciar Rahova, din urm„toarele motive: spa ˛ iile existente ofereau posibilit„ ˛ i reale de redimensionare ∫i transformare, cu eforturi financiare mici. Plasarea Ón incinta unei unit„ ˛ i moderne deja construite, prin preluarea unor servicii de c„tre aceasta, a permis ca personalul care asigura paza ∫i cel administrativ s„ fie minim; necesitatea acord„rii asigur„rii unei mai bune colabor„ri cu speciali∫ti de clas„ ai medicinii rom‚ne∫ti.

Spitalul Rahova dispune de 100 de paturi cu profil de chirurgie general„ ∫i specialit„ ˛ i: oftalmologie, ORL, chirurgie toracic„, urologie, ginecologie ∫i va permite realizarea unor interven ˛ ii medicale complexe, asisten ˛ „ ∫i monitorizare, terapie intensiv„, hemodializ„, dezintoxicare biologic„ ∫i asisten ˛ „ toxicomanilor, care nu se puteau realiza p‚n„ acum Ón re ˛ eaua sanitar-penitenciar„.

Da, v„ mul ˛ umesc.

Dac„ doamna deputat dore∫te s„ intervin„? Nu dore∫te.

Domnul deputat Mircea Costache solicit„ informa ˛ ii privind aspecte controversate de privatizare a unor obiective economice.

Dac„ dori ˛ i s„ dezvolta ˛ i?

Concret, m„ refeream la privatizarea unor obiective economice din jude ˛ ul Buz„u, dar chestiunea se Ónt‚mpl„ Ón Óntreaga ˛ ar„, ∫i am cerut l„muriri Ón leg„tur„ cu prevederile contractuale ce urmeaz„ a fi monitorizate Ón perioada postprivatizare, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ∫tim dac„ v‚nzarea la fier vechi pe scar„ larg„, dezafectarea f„ceau parte dintr-un contract sau sunt Ónc„lc„ri ale legii, elemente care duc inevitabil la disponibiliz„ri masive de personal, la reducerea capacit„ ˛ ilor de produc ˛ ie, pur ∫i simplu la ∫tergerea unor industrii din peisajul economiei na ˛ ionale.

Eu am f„cut referire concret„ ∫i la unit„ ˛ i din jude ˛ ul Buz„u, mai concret din municipiul Buz„u, la îBeta“ — S.A., la îRotec“ — S.A. La ultima, chiar Ón acest moment unii salaria ˛ i mi-au pus la dispozi ˛ ie fotografii care Ónf„ ˛ i∫eaz„ o a doua etap„ de colectare a fierului vechi din unitate, amenajat special pentru a fi Ónc„rcat pe transport C.F.R. din unitate. ™i a∫ vrea s„ ∫tiu dac„ chiar acesta este scopul, s„ se realizeze venituri mari din v‚nzare de fier vechi sau s„ se modernizeze, s„ se readapteze, s„ se Ómbun„t„ ˛ easc„ economia, industria, produc ˛ ia Ón general, Óntruc‚t costul, pre ˛ ul pe care l-au achitat cei care au luat îRotec“ — S.A., de exemplu, de 21 miliarde, se pare c„ va fi scos de trei ori numai din fier vechi. Dac„ aceasta este finalitatea actului de privatizare sau dac„ cei care Ómi pun la dispozi ˛ ie informa ˛ iile ∫i fotografiile se Ón∫al„, sau chiar dac„ noi nu suntem Ón deplin„ cuno∫tin ˛ „ de cauz„, am cerut Ón mod firesc ∫i legal preciz„rile necesare.

Doamna Tarcea, din partea Ministerului Justi ˛ iei.

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ Ón ∫edin ˛ a din Camera Deputa ˛ ilor din 5 mai 2003, adresat„ ministrului justi ˛ iei, privind s„v‚r∫irea unor abuzuri Ón procesul de privatizare, r„spunsul nostru va fi destul de scurt, deoarece ministrul justi ˛ iei, potrivit competen ˛ elor stabilite de legile Ón vigoare, nu are atribu ˛ ii Ón privatizarea unor societ„ ˛ i comerciale cu capital de stat ∫i nici de supraveghere a execut„rii contractelor Óncheiate Ón cadrul procesului de privatizare.

Œn cazul Ón care, Óns„, pe baza probelor de ˛ inute exist„ indicii despre s„v‚r∫irea unor infrac ˛ iuni Ón leg„tur„ cu privatizarea unei societ„ ˛ i comerciale, exist„ posibilitatea

sesiz„rii organelor de urm„rire penal„, potrivit art. 221–223 din Codul de procedur„ penal„, deoarece activitatea de urm„rire penal„ este atributul exclusiv al acestora, iar ministrul justi ˛ iei nu se poate substitui persoanelor legal Ónvestite cu asemenea atribu ˛ ii.

Cu deosebit„ considera ˛ ie, ministrul justi ˛ iei, Rodica Mihaela St„noiu.

Domnul Mircea Costache.

## Mul ˛ umesc pentru r„spuns.

Era u∫or de anticipat. Dar, Óntruc‚t eu nu am posibilitatea legal„ s„ interpelez alte ministere Ón leg„tur„ cu autosesizarea sau nu a organelor abilitate, atunci c‚nd se constat„ cu ochiul liber c„ se Óncalc„ legea, m-am adresat, firesc, Ministerului Justi ˛ iei. C„ trebuia s„ se autosesizeze parchetele sau alte organisme, poate fi la fel de adev„rat. Dar eu nu ∫tiu dac„ un deputat interpeleaz„ parchetul local sau se adreseaz„ altor institu ˛ ii. Se adreseaz„ ministerului respectiv, ∫i nu ministrului care Ó∫i declin„ competen ˛ a ∫i Ó∫i afirm„ neutralitatea Ón asemenea chestiuni.

Da, pofti ˛ i, doamna secretar de stat Tarcea.

Nu Ónt‚mpl„tor am sesizat momentul Ón care a fost depus„ Óntrebarea. Timpul scurt scurs nu a permis o verificare. Dar vom verifica dac„ exist„, aceasta este, face parte din competen ˛ a ministrul justi ˛ iei, dac„ exist„ o sesizare din oficiu ∫i v„ vom comunica cu mult„ pl„cere.

Domnul C„lin Popescu-T„riceanu adresase o Óntrebare pentru Ministerul S„n„t„ ˛ ii, dar nu este.

Doamna Mona Musc„ adresase o Óntrebare tot pentru Ministerul S„n„t„ ˛ ii, dar nu este.

De fapt, nici din partea ministerului nu este nimeni, a∫a c„ Ón absen ˛ a celor dou„ p„r ˛ i trecem mai departe.

Domnul deputat Emil Cri∫an, este? Da. Se refer„ la protestul cet„ ˛ enilor din Blaj, jude ˛ ul Alba, fa ˛ „ de amplarea unei benzin„rii pe locul unui parc.

Pofti ˛ i, dac„ vre ˛ i s„ dezvolta ˛ i sau v„ r„spunde direct?

Da, domnul Fle∫ariu, din partea Ministerului Administra ˛ iei Publice. **Domnul Ionel Fle∫ariu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra ˛ iei Publice_ **:**

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„, privind amplasarea unei benzin„rii Ón ora∫ul Blaj, jude ˛ ul Alba, facem urm„toarele preciz„ri.

Potrivit Legii protec ˛ iei mediului nr. 137/1995, pentru emiterea avizului de construc ˛ ie privind realizarea ∫i func ˛ ionarea unei benzin„rii este necesar„ ob ˛ inerea acordului de mediu. Acordul de mediu se elibereaz„, potrivit art. 8 din legea men ˛ ionat„, numai dup„ ob ˛ inerea tuturor celorlalte avize necesare. O dat„ cu cererea pentru ob ˛ inerea acordului de mediu, titularul activit„ ˛ ii prezint„ ∫i raportul privind studiul de impact asupra mediului, ˛ in‚nd seama de toate alternativele, inclusiv cea de renun ˛ are la ac ˛ iunea propus„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 Acordul de mediu nu se emite Ón cazul Ón care nici o variant„ a proiectului sau programului, pentru conformare, nu prevede eliminarea efectelor negative asupra mediului, raportate la standardele ∫i reglement„rile Ón vigoare.

Œn consecin ˛ „, consider„m c„ pronun ˛ area asupra solu ˛ iei de amplasare a benzin„riei incriminate Ón ora∫ul Blaj nu se poate face dec‚t dup„ analiza concluziilor studiului de impact ∫i supunerea proiectului dezbaterii publice de c„tre Autoritatea pentru Protec ˛ ia Mediului, situa ˛ ii care Ónc„ nu au fost realizate.

Dup„ ob ˛ inerea de c„tre titularul de investi ˛ ii a tuturor avizelor prev„zute de lege, autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale sunt chemate s„ elibereze autoriza ˛ ia de construc ˛ ie. Executarea f„r„ autoriza ˛ ie a lucr„rilor constituie contraven ˛ ie ∫i o dat„ cu aplicarea amenzii se dispun oprirea execu ˛ iei ∫i desfiin ˛ area lucr„rilor.

Da, dac„ dori ˛ i s„ comenta ˛ i, domnule deputat? Pofti ˛ i.

Mie mi se pare c„ r„spunsul este undeva ocolitor la ceea ce am Óntrebat eu. Un num„r de 106 sau 103, nu mai re ˛ in exact c‚ ˛ i cet„ ˛ eni, au semnat acest protest, protesteaz„ Ómpotriva construirii benzin„riei pe un parc verde. Deci nu era vorba de studiu de impact, de acorduri de mediu... Probabil, astea trebuie ob ˛ inute pe parcurs. Se lucreaz„ la aceast„ benzin„rie f„r„ a se cere acordul acestor cet„ ˛ eni, dup„ ce Ón prealabil li se r„spunde din partea Prefecturii, printr-o adres„, nu mai re ˛ in num„rul, prin care se spune c„ aceast„ construc ˛ ie nu va putea fi f„cut„ f„r„ acordul vecinilor, Ón spe ˛ „ a peten ˛ ilor semnatari ai acestui memoriu.

Dac„ dori ˛ i s„ comenta ˛ i, domnule Fle∫ariu?

## **Domnul Ionel Fle∫ariu:**

Acum, indiferent c„ sta ˛ ia respectiv„ se amplaseaz„ Óntr-o anumit„ zon„ a localit„ ˛ ii sau Ón alta, studiile despre care vorbeam, inclusiv cel al impactului de mediu, trebuie realizate, pentru c„ a∫a prevede legea ∫i nimeni nu se poate abate de la lege.

Dac„ sta ˛ ia respectiv„ a fost autorizat„ de c„tre primar, pentru c„ primarul este cel care autorizeaz„ executarea lucr„rilor, f„r„ s„ existe toate reglement„rile legale, desigur, autoriza ˛ ia poate fi atacat„. Vreau s„ v„ spun Óns„ c„, dac„ exist„ autoriza ˛ ia, nici Ministerul Administra ˛ iei Publice Locale, nici Prefectura, domnule deputat, nu au ce s„-i fac„ primarului. Singura care poate s„ anuleze o autoriza ˛ ie dat„ de primar este instan ˛ a de judecat„. Actele emise de autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale, potrivit Legii nr. 215, nu pot fi anulate de altcineva Ón ˛ ara rom‚neasc„ dec‚t de instan ˛ a de judecat„.

## **Domnul Emil Cri∫an**

**:**

Œn cazul acesta cei o sut„ de oameni s„ se duc„ la judecat„?

## **Domnul Ionel Fle∫ariu:**

S„ solicite anularea autoriza ˛ iei, Ón m„sura... Noi o s„ verific„m dac„ este dat„ autoriza ˛ ia, dac„ o dat„ cu emiterea autoriza ˛ iei au fost respectate condi ˛ iile legale. Œns„, chiar dac„ n-au fost respectate condi ˛ iile legale, v„ rog s„ m„ crede ˛ i, Legea nr. 215 nu permite altcuiva s„ anuleze un act al autorit„ ˛ ilor locale, care func ˛ ioneaz„ pe baza autonomiei ∫i descentraliz„rii, singur„ instan ˛ a de judecat„ fiind cea care poate s„ anuleze actul. Degeaba discut„m, v„ spun. Asta este legea. Eu nu am ce-i face. Eu, minister, eu, prefect, altcineva nu are ce s„-i fac„. Noi trebuie s„ alegem una din dou„: accept„m sau nu accept„m principiul autonomiei locale ∫i al descentraliz„rii. Am acceptat Carta european„ a autonomiei locale care prevede dreptul autorit„ ˛ ilor locale s„ hot„rasc„ ∫i, Ón m„sura Ón care ele gre∫esc c‚nd hot„r„sc, nimeni nu le poate anula actul dec‚t instan ˛ a de judecat„. Asta e, n-am ce face.

## **Domnul Emil Cri∫an**

**:**

- Eu asta am cerut, s„ mi se spun„ dac„ este oportun

- ∫i legal s„...

Deci eu cred c„ problema este clar„ Óntr-un fel.

Aveau dreptul s„ fac„ sta ˛ ie de benzin„ pe domeniul public?

Eu am cerut Ministerului Administra ˛ iei Publice verificarea oportunit„ ˛ ii ∫i legalit„ ˛ ii construirii acestei benzin„rii. Mi se pare c„ se ocole∫te r„spunsul.

Deci domnul deputat Mircea Costache a formulat o Óntrebare privind problema atribuirii legale a unor terenuri Ón jude ˛ ul Buz„u.

Dac„ dori ˛ i s„ dezvolta ˛ i sau v„ d„ direct r„spunsul domnul Fle∫ariu?

Este vorba de terenurile atribuite ilegal Ón jude ˛ ul Buz„u.

Ave ˛ i de r„spuns domnului Mircea Costache, nu? Pofti ˛ i, da ˛ i-i r„spunsul atunci.

Sigur c„ da, nici o problem„. Stimate domnule deputat,

Contrar celor afirmate de dumneavoastr„, situa ˛ ia emiterii titlurilor de proprietate Ón jude ˛ ul Buz„u era la 31 martie 2003 de 91,7%, iar Ón ceea ce prive∫te punerea efectiv„ Ón posesie, de 90%, deci apreciat„ de noi ca foarte bun„.

Œn baza prevederilor Legilor fondului funciar, comisia local„ N„ieni de stabilire a dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor nu a reconstituit ∫i nici nu a constituit dreptul de proprietate pentru persoanele nominalizate Ón textul interpel„rii.

Totodat„, nu se confirm„ afirma ˛ ia privind atribuirea Ón proprietate a 50 hectare vie copiilor fostului primar, decedat Ón prezent, al comunei ∫i nici Ón ceea ce prive∫te acordarea a 15 hectare vie fostei pre∫edinte a sec ˛ iei de votare.

Evenimentul cu privire la Ómpu∫carea unui t‚n„r Ón v‚rst„ de 16 ani de c„tre p„durar nu are nici o leg„tur„ cu aplicarea legilor fondului funciar ∫i cu at‚t mai pu ˛ in cu vreun proces electoral, aceasta produc‚ndu-se pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 fondul unui furt de material lemnos ce a avut loc la data de 7 august 1992, ceea ce a f„cut obiectul unui dosar de cercetare penal„ ∫i al unei sentin ˛ e pronun ˛ ate de Tribunalul Buz„u Ónc„ din acela∫i an.

Œn ceea ce prive∫te aspectele legate de frauda electoral„ Ón cazul alegerilor locale din anul 2002, care s-ar fi s„v‚r∫it Ón aceast„ comun„ prin faptul c„ s-a Óntrerupt curentul electric Ón comun„ exact la ora 21,00, c‚nd s-a Ónchis sec ˛ ia de votare, nu putem face nici o apreciere, Óntruc‚t faptele nu au fost confirmate din alte surse, r„m‚n‚nd la nivel de afirma ˛ ie.

De altfel, frauda electoral„, a∫a dup„ cum se ∫tie, potrivit legisla ˛ iei rom‚ne∫ti Ón vigoare, nu poate fi constatat„ dec‚t de Biroul Electoral Central.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul Costache.

Am s„ m„ opresc numai la prima constatare a domnului ministru, conform c„reia cet„ ˛ enii ar trebui s„ fie foarte mul ˛ umi ˛ i cu procentul de 90, peste 90% de Ónm‚nare a certificatelor de proprietate ∫i de punere Ón posesie. C„ realitatea nu este aceasta nu sunt de vin„ eu, ci foarte numeroasele cazuri Ón care cet„ ˛ enii ni se adreseaz„ la biroul parlamentar sau Ón deplas„rile noastre Ón teritoriu, cu nemul ˛ umiri Ón acest sens: fie c„ s-au Ónm‚nat titluri de proprietate f„r„ s„ se consemneze, conform legii, vecin„t„ ˛ ile, fie c„ nu s-a f„cut absolut deloc punere Ón posesie, fie c„ oamenii de 12 ani sau de mai mult umbl„ cu h‚rtii Ón buzunar, dar f„r„ s„ Ó∫i foloseasc„ terenul pe care Ól de ˛ in Ón mod legal.

C„ au dep„∫it d‚n∫ii norma de peste 90%, c„ procentul nu este acesta, realitatea este c„ sunt foarte multe nemul ˛ umiri. ™i pentru a nu fi considera ˛ i, ∫tiu eu, de rea-inten ˛ ie, Óntr-o bun„ zi am s„ fac efortul financiar de a acoperi pe bani proprii deplasarea cet„ ˛ enilor nemul ˛ umi ˛ i, la Guvern sau aici, Ón sala Parlamentului, pentru c„ de ce nu ar veni ∫i contribuabilul rom‚n s„ asiste ∫i el la aceast„ îtriumfal„“ dep„∫ire de plan Ón domeniul atribuirii titlurilor de proprietate ∫i punerii Ón posesie cu terenuri agricole?!

Mul ˛ umesc.

Domnul deputat ™tefan L„p„dat se refer„ la abuzurile comise de primarul localit„ ˛ ii Izim∫a, comuna Ob‚r∫ia de C‚mp.

Dac„ domnul Fle∫ariu are un r„spuns pentru aceast„ problem„? Pofti ˛ i.

Œn leg„tur„ cu interpelarea adresat„ de domnul deputat, Ónregistrat„ la Camera Deputa ˛ ilor cu nr. 841B/2003, cu privire la memoriul unui grup de cet„ ˛ eni ai localit„ ˛ ii Izim∫a, comuna Ob‚r∫ia de C‚mp, jude ˛ ul Mehedin ˛ i, prin care sesizeaz„ c„ Ón mod abuziv primarul acestei comune, domnul Florea C„linescu, a Ónstr„inat suprafa ˛ a de 8,5 hectare, teren folosit de grupul care a f„cut reclama ˛ ia, c„tre cet„ ˛ eanul Dan Stuparu, v„ preciz„m urm„toarele.

Terenul Ón cauz„ face parte din islazul comunal ∫i a fost Ónchiriat grupului de 28 de cet„ ˛ eni Ón perioada 2000–2002, prin hot„r‚re a Consiliului local.

Œn anul 2002 s-a f„cut cunoscut acestor cet„ ˛ eni c„ se va proceda la schimbarea amplasamentului, deoarece acestui teren urma s„ i se dea destina ˛ ia ini ˛ ial„ de aero-

port utilitar. Œn anul 1948, pe terenul respectiv aterizau avioanele utilitare ce deserveau Spitalul Cu∫mir sau care erau folosite la Óngrijirea culturilor agricole din zon„.

Œntre Prim„ria Comunei Ob‚r∫ia de C‚mp ∫i Dan Stuparu a fost Óncheiat un contract de Ónchiriere pentru o suprafa ˛ „ de 8,5 hectare, situat„ Ón satul Izim∫a, Ón conformitate cu hot„r‚rea luat„ de Consiliul local.

Œn leg„tur„ cu sesizarea domnului Lupitu Constantin, este de men ˛ ionat faptul c„ acesta a cultivat Ón mod abuziv suprafa ˛ a de 0,5 hectare, neav‚nd contract de Ónchiriere pe perioada 2000–2003 cu Consiliul Local Ob‚r∫ia de C‚mp.

Unele semn„turi nu au fost recunoscute de cet„ ˛ enii men ˛ iona ˛ i, inclusiv de c„tre viceprimarul comunei. Œntre domnii Dan Stuparu ∫i Constantin Lupitu a intervenit o Ón ˛ elegere pentru lichidarea pagubei, Ón baza c„reia acestuia din urm„ i-a fost Ónfiin ˛ at„ o cultur„ de ov„z pe o suprafa ˛ „ de 0,5 hectare.

Œn concluzie, urmare a demersului Óntreprins de Prefectura Jude ˛ ului Mehedin ˛ i pentru clarificarea aspectelor care fac obiectul interpel„rii, rezult„ c„ activitatea desf„∫urat„ de primarul comunei Ob‚r∫ia de C‚mp, activit„ ˛ ile desf„∫urate de acesta sunt Ón conformitate cu prevederile legii.

- Semneaz„ ministrul administra ˛ iei publice, Octav

- Cozm‚nc„.

V„ mul ˛ umesc.

Domnule deputat, dac„ dori ˛ i s„ comenta ˛ i? Pofti ˛ i.

V„ mul ˛ umesc, domnule secretar de stat.

Problemele nu stau chiar a∫a cum sunt prezentate de c„tre primarul comunei, pentru c„ 28 de cet„ ˛ eni nu sunt nebuni la cap, s„ vin„ s„ dea semn„turi ∫i s„ solicite un drept. Le-au fost r„sturnate culturile ∫i nu li se d„ nici un ban. Deci aici a fost un aranjament. Dup„ aceea au f„cut nu ∫tiu ce, aprobarea Consiliului local ∫i a∫a mai departe.

De fapt, cam Ón toate comunele primarii au dreptate, iar consiliile locale aproape c„ nu exist„. Ei execut„ pentru c„ au primit îpartea leului“, cum s-ar spune. Eu v„ mul ˛ umesc.

™i v-a∫ ruga frumos, ∫i un r„spuns scris, pe care s„-l Ónm‚nez cet„ ˛ enilor care vor veni din nou la biroul parlamentar, s„-i Ón∫tiin ˛ ez m„car.

Ovidiu Dr„g„nescu, pofti ˛ i.

Mul ˛ umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Am s„ m„ refer Ón continuare la o Ónc„lcare a principiului autonomiei locale ∫i o Ónc„lcare a Legii nr. 50 privind construc ˛ iile, lege care a fost completat„ cu Legea nr. 453/2001.

La ce se refer„ interven ˛ ia mea? Se refer„ la faptul c„ emiterea autoriza ˛ iilor de construc ˛ ie pentru locuin ˛ e proprietate personal„ ∫i anexele gospod„re∫ti ale acestora Ón comune, conform legii, se face de c„tre primarii comunelor. Œn practic„, Óns„, cazul este altul: pre∫edin ˛ ii de consilii jude ˛ ene emit aceste autoriza ˛ ii ∫i eu consider c„ este Ón mod total abuziv, domnule ministru. Conform normelor metodologice, se spune acolo c„ semn„turile,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 cele trei semn„turi care trebuie s„ existe pe autoriza ˛ ia de construc ˛ ie sunt ale pre∫edintelui consiliului jude ˛ ean sau primarului de municipiu, de ora∫ sau primar de comun„, secretarului consiliului jude ˛ ean sau secretarului consiliului local sau consiliului or„∫enesc, municipal etc., ∫i dup„ aceea se mai pune o condi ˛ ie îsau a arhitectului∫ef“.

Deci iat„ cum prin aceast„ condi ˛ ionare, norma metodologic„ prin care se introduce arhitectul-∫ef, comunele care nu au arhitect-∫ef sau un responsabil Ón acest domeniu nu mai pot s„ semneze autoriza ˛ ia. De∫i noi facem legea ∫i spunem foarte clar c„ autoriza ˛ ia se emite de c„tre primar, Ón momentul acesta, prin normele metodologice, legea este schimbat„. Deci primarii de comune nu mai pot s„ emit„ autoriza ˛ ie datorit„ unor norme metodologice care efectiv modific„ legea. Pentru aceasta a∫ dori un r„spuns.

Da, pofti ˛ i, domnule secretar de stat.

## Stimate domnule deputat,

Dac„ lucrurile stau a∫a cum spune ˛ i dumneavoastr„ ∫i pre∫edin ˛ ii consiliilor jude ˛ ene emit autoriza ˛ ii acolo unde nu au competen ˛ „, ei au competen ˛ „ s„ emit„ anumite autoriza ˛ ii atunci c‚nd aprobarea execut„rii unui obiectiv este aprobat„ prin hot„r‚re a Guvernului, deci este un obiectiv deosebit, c‚nd amplasarea se face Ón afara perimetrelor construibile ale comunelor, atunci, Óntr-adev„r, semneaz„ pre∫edintele consiliului jude ˛ ean. Œn rest, Óns„, competen ˛ i s„ emit„ autoriza ˛ ii de construire sunt primarii, deci autoritatea executiv„ local„ din comuna respectiv„.

Nou„ ne pare foarte r„u c„ din interpelarea dumneavoastr„ nu rezult„ jude ˛ ele unde se Ónt‚mpl„ asemenea anomalii. Pentru c„, dac„ lucrurile stau a∫a, sunt ni∫te anomalii. Astfel Ónc‚t am fi putut interveni concret acolo unde se Ónt‚mpl„ lucrurile astea, pentru c„ refuz„m s„ accept„m ideea c„ situa ˛ ia ar fi general„ ∫i c„ Ón toat„ ˛ ara pre∫edin ˛ ii consiliilor jude ˛ ene dau autoriza ˛ ii de construire acolo unde sunt competen ˛ i primarii. Este o Ónc„lcare abuziv„ a legii. Dac„ normele despre care vorbi ˛ i prev„d acest lucru, ele sunt ilegale, v„ spun, adic„ n-avem ce comenta. Dac„ legea stabile∫te competen ˛ a primarului, sigur c„ prin norme nu se putea ca aceast„ competen ˛ „ s„ fie trecut„ la nivel jude ˛ ean. Asta Ónseamn„ a merge Ómpotriva v‚ntului. Adic„, Ón loc s„ descentraliz„m, a∫a cum urm„rim, noi am centraliza anumite activit„ ˛ i, ceea ce este inadmisibil.

Œn orice caz, vom verifica, dac„ ne-a ˛ i putea indica m„car unul, dou„, trei jude ˛ e, unde se Ónt‚mpl„ acest lucru.

Pofti ˛ i, domnule deputat.

Mul ˛ umesc, domnule secretar de stat.

Sunt mul ˛ umit de r„spuns. Jude ˛ ul este Timi∫. Poate c„ ∫i eu am exagerat Ón acea interpelare a mea. Probabil c„ nu Ón toat„ ˛ ara se Ónt‚mpl„ acest lucru.

Mai mult, pe l‚ng„ faptul c„ se ia un atribut al primarului, se mai iau ∫i ni∫te îb„nu ˛ i am„r‚ ˛ i“, pe care-i mai ia comuna pe fiecare autoriza ˛ ie. A∫a, banii „∫tia se duc la consiliul jude ˛ ean. Deci jude ˛ ul este Timi∫. Dac„ pute ˛ i rezolva Óntre timp, este foarte bine. Dar mare aten ˛ ie la noua lege de modificare, care a trecut de Camer„ ∫i acum urmeaz„ s„ mearg„ la promulgare, m„car pe acea

lege nou„, pe care noi am dezb„tut-o aici ∫i inclusiv problema asta am dezb„tut-o cu colegii no∫tri, m„car la aceasta s„ nu mai fie norme metodologice care efectiv s„ modifice legea.

Mul ˛ umesc.

A venit doamna deputat Mona Musc„, a venit ∫i reprezentantul Ministerului S„n„t„ ˛ ii, deci putem s„ rezolv„m aceast„ problem„.

Doamna deputat se intereseaz„ de situa ˛ ia bolnavilor de hepatit„ C ∫i B, ∫i lipsa de strategie a ministerului Ón domeniu.

Pofti ˛ i, domnule secretar de stat Pavelescu.

## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei_ **:**

Stimate domnule vicepre∫edinte, Stimate doamne ∫i domni deputa ˛ i,

Œn leg„tur„ cu interpelarea doamnei deputat Mona Musc„, referitor la cazurile din ce Ón ce mai numeroase ale bolnavilor cu hepatit„ viral„ B ∫i C, precum ∫i la m„surile pe care ministerul le-a luat referitor la existen ˛ a sau inexisten ˛ a unui program na ˛ ional de s„n„tate complet Ón domeniul preven ˛ iei, trat„rii ∫i urm„ririi posttratament a acestor bolnavi, m„suri preconizate pentru Ómbun„t„ ˛ irea accesului la tratament ∫i Ón special pentru ob ˛ inerea gratuit„ ˛ ilor, ini ˛ ierea unor programe pentru scoaterea din izolare a acestor bolnavi, c‚t ∫i ca r„spuns la unele date comparative prezentate Ón interpelare, v„ facem cunoscute urm„toarele.

Din punct de vedere al preven ˛ iei hepatitelor virale, Ón special de tip B ∫i C, Ministerul S„n„t„ ˛ ii, prin Direc ˛ ia General„ de S„n„tate Public„, deruleaz„ urm„toarele activit„ ˛ i: Óncep‚nd din anul 1995 a fost introdus„ Ón cadrul programului na ˛ ional de imuniz„ri vaccinarea Ómpotriva hepatitei virale de tip B. Aceast„ vaccinare este sus ˛ inut„ din fondurile bugetului Ministerului S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei ∫i se adreseaz„ tuturor copiilor nou-n„scu ˛ i.

Pentru prevenirea hepatitei virale de tip B Ón r‚ndul adolescen ˛ ilor, boal„ care poate fi transmis„ ∫i pe cale sexual„, c‚t ∫i pentru asigurarea unui num„r c‚t mai mare de copii imuniza ˛ i, ministerul a introdus din 1999 vaccinarea Ómpotriva hepatitei virale de tip B pentru to ˛ i copiii Ón v‚rst„ de 9 ani, clasa a III-a.

Av‚nd Ón vedere c„ hepatita de tip B reprezint„ o boal„ cu risc de transmitere la personalul sanitar, s-au organizat Ón anii 1995, 1997, 1999 ∫i 2002 campanii de vaccinare a personalului sanitar, iar din 1999 Ón fiecare an sunt vaccina ˛ i to ˛ i elevii ∫colilor postliceale sanitare, to ˛ i studen ˛ ii facult„ ˛ ilor de medicin„ ∫i stomatologie Ónscri∫i Ón anul I, urm„rindu-se imunizarea acestora Ónainte de a intra Ón contact cu s‚nge ∫i produse de s‚nge Ón cadrul activit„ ˛ ilor specifice desf„∫ur„rii activit„ ˛ ii de stagiatur„ sau de reziden ˛ iat clinic.

™i eu v„ mul ˛ umesc. Doamna deputat, dac„ dori ˛ i s„ comenta ˛ i? Pofti ˛ i.

V„ mul ˛ umesc foarte mult pentru c„ a ˛ i venit ∫i a ˛ i r„spuns. Mul ˛ umesc ministrului s„n„t„ ˛ ii pentru informa ˛ ii.

Mirarea mea este Ón continuare la fel de mare, pentru c„ din datele statistice rezult„ c„ sunt totu∫i 2.000.000 de contamina ˛ i cu virusul hepatitei B ∫i C. Mirarea mea este foarte mare pentru c„ dumneavoastr„, la preven ˛ ie, vorbi ˛ i de vaccinare ∫i at‚t, or, se ∫tie foarte bine c„ preven ˛ ia Ónseamn„ mult mai mult dec‚t at‚t, Ónseamn„ ∫i o colaborare foarte bun„ cu cei care r„spund de alte domenii, Ónseamn„ ∫i o foarte atent„ supraveghere a transfuziilor, care la r‚ndul lor ∫ti ˛ i bine c„ sunt, ca s„ spun a∫a, reprezint„ una dintre sursele principale. Probabil c„ ∫ti ˛ i ∫i dumneavoastr„, ca ∫i mine, c„ la ora actual„ sunt aproximativ 200 de pacien ˛ i pe lista de a∫teptare pentru transplant. Nu este cazul s„ se ajung„ aici, p‚n„ la transplant putem s„ prevenim boala Ón a∫a

fel Ónc‚t s„ nu punem Ón mare pericol copiii ∫i tinerii, mai ales, pentru c„ ei sunt primii afecta ˛ i.

Spune ˛ i c„ exist„ registre na ˛ ionale pentru Ónregistrarea bolnavilor, dar vreau s„ v„ spun c„ nu numai cei 304 pacien ˛ i nu au fost introdu∫i Ón registrul de care ∫ti ˛ i dumneavoastr„, ci mult mai mul ˛ i. Cea mai bun„ dovad„ c„ exist„ o eviden ˛ „ a lor — Ónc„ o dat„ spun, Ón jur de 2.000.000, ceea ce Ónseamn„ peste 10% din popula ˛ ia Rom‚niei, spre deosebire de alte ˛ „ri, cum este Fran ˛ a, care are doar 0,7% ∫i este vorba de hepatita viral„ C, pentru c„ B-ul a fost eradicat, sau Elve ˛ ia, 1,46%.

Nu mi-a ˛ i r„spuns Ón privin ˛ a programelor privind scoaterea din izolare a acestor bolnavi.

Nu mi-a ˛ i r„spuns cu privire la partenerii dumneavoastr„ de dialog; vorbesc de asocia ˛ iile de pacien ˛ i ∫i de medici profesioni∫ti. ™i aici trebuie s„ v„ amintesc c„ exist„ o asemenea asocia ˛ ie, SANOHEP, Ón Rom‚nia, care a fost Ón stare s„ organizeze primul congres european de hepatite virale, Ón colaborare cu Fran ˛ a, la care au participat Elve ˛ ia, Germania, Anglia. ™ti ˛ i cine nu a participat? Nici un reprezentant al Ministerului S„n„t„ ˛ ii, nici un reprezentant al Casei de Asigur„ri de S„n„tate.

Eu doresc ∫i vreau s„ fiu foarte bine Ón ˛ eleas„, cred c„ este un mare pericol hepatita viral„ C, dup„ cum ∫i hepatita viral„ B, Ónc„, Ón Rom‚nia, ∫i ca atare v„ rog foarte mult s„ organiza ˛ i programe ∫i s„ g‚ndi ˛ i programe care Óntr-adev„r s„ urm„reasc„ dialogul cu pacien ˛ ii. Aceast„ organiza ˛ ie SANOHEP, alta nu exist„, are 10 filiale la ora actual„ Ón Rom‚nia, Ón Fran ˛ a sunt 30 de asemenea organiza ˛ ii care sunt parteneri de dialog cu Ministerul S„n„t„ ˛ ii de acolo.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Dac„ ave ˛ i ceva de comentat, domnule Pavelescu?

## **Domnul George Pavelescu**

**:**

Mi se care cifra cam mare de 2.000.000...

Vorbi ˛ i la microfon, v„ rog. Este vorba de cifra aceasta care nu ∫tim de unde provine.

Cei care r„spund de bolnavii infesta ˛ i cu virusul hepatitei B ∫i C sunt cele 8 centre regionale ∫i Comisia Na ˛ ional„. Œn eviden ˛ a noastr„ sunt Ón tratament 8.360 ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 ceva de oameni. Aceasta reprezint„ Ón jur de aproape 3,70 ∫i ceva la sut„. ™ti ˛ i foarte bine c„ tratamentul dureaz„ p‚n„ la un an de zile, 40 de s„pt„m‚ni anumite cazuri, depinde de medicamentul care se administreaz„. Noi cheltuim lunar Ón jur de 300—400 dolari cu o persoan„ infestat„ cu virusul hepatic C ∫i nu trebuie Óntrerupt acest tratament. Este adev„rat c„ observa ˛ iile dumneavoastr„ sunt pertinente ∫i v„ promitem c„ vom lua m„suri ca Ómpreun„ ∫i cu organiza ˛ iile nonguvernamentale s„ punem la punct un plan, Ón special de educa ˛ ie a popula ˛ iei ∫i a personalului sanitar mediu, care lucreaz„ Ón centrele de recolt„ri, Ón cabinetele stomatologice, care sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere ∫i pot crea multe necazuri.

V„ mul ˛ umesc.

Ministerul Agriculturii a dat un r„spuns scris domnului deputat Dinu.

Doamna Liana Naum a adresat dou„ interpel„ri pentru Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Ne va r„spunde domnul secretar Lauren ˛ iu T„nase.

Pofti ˛ i.

## **Domnul Lauren ˛ iu T„nase** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Referitor la Óntrebarea doamnei deputat Liana Naum, referitoare la implicarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor Ón sprijinirea ac ˛ iunilor sociale ∫i filantropice desf„∫urate de cultele religioase, putem s„ spunem urm„toarele.

Œn Hot„r‚rea Guvernului nr. 28/2001, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor se afirm„ c„ Ón domeniul cultelor Ministerul Culturii ∫i Cultelor asigur„ rela ˛ iile statului cu toate cultele din Rom‚nia ∫i are, printre atribu ˛ ii, ∫i pe aceea de a sprijini cultele religioase Ón organizarea ∫i desf„∫urarea activit„ ˛ ilor de asisten ˛ „ social„ ∫i religioas„ Ón armat„, penitenciare, spitale, Ón c„mine de b„tr‚ni, case de copii ∫i alte institu ˛ ii, precum ∫i Ón familii care se confrunt„ cu nevoi speciale.

De asemenea, Ministerul Culturii ∫i Cultelor acord„ sprijin financiar, Ón condi ˛ iile legii, pentru sus ˛ inerea activit„ ˛ ii de asisten ˛ „ social„ organizate de cultele religioase Ón spitale, centre de plasament, c„mine de b„tr‚ni ∫i alte institu ˛ ii, precum ∫i activit„ ˛ i privind reinser ˛ ia social„ a persoanelor defavorizate ∫i marginalizate, potrivit legii.

Œn afar„ de aceste elemente legislative, putem s„ v„ aducem la cuno∫tin ˛ „ c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor, prin sprijinul oferit cultelor religioase prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, a sprijinit Ónc„ din 2001 aceast„ direc ˛ ie, cu Ónfiin ˛ area unei Direc ˛ ii de asisten ˛ „ social„ ∫i religioas„, din nevoia de a crea un cadru secven ˛ ial, menit s„ Ónt‚mpine problemele cu care se confrunt„ cultele religioase din ˛ ara noastr„ Ón domeniul asisten ˛ ei sociale.

Mai ave ˛ i ∫i un alt r„spuns, despre secte? Dar v„ rog, mai sintetic. Noi avem o alt„ rela ˛ ie cu ve∫nicia.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, mai este o interpelare a doamnei deputat, referitor la modul Ón care Ministerul Culturii ∫i Cultelor gestioneaz„ prezen ˛ a grup„rilor religioase sectare pe teritoriul Rom‚niei.

Œn ultimii 13 ani via ˛ a religioas„ din Rom‚nia a evoluat ∫i s-a diversificat, iar Ón noul context social se vorbe∫te tot mai mult de consolidarea pluralismului religios, aspect esen ˛ ial al democra ˛ iei, al„turi de pluralismul politic.

Œn prezent, Ón Rom‚nia, pe l‚ng„ cultele tradi ˛ ionalistorice exist„ Ón jur de 60 de forma ˛ ii religioase care desf„∫oar„ activit„ ˛ i de cult independente. Printre acestea, 32 sunt Ónregistrate juridic ca asocia ˛ ii religioase, Óns„ celelalte, aproape 30, reprezint„ mici comunit„ ˛ i, neÓnregistrate juridic din diverse motive.

Œn afar„ de aceste forma ˛ iuni care au specific de cult exist„ Ónc„ 800 de asocia ˛ ii ∫i funda ˛ ii cu caracter religios, Ónregistrate din punct de vedere juridic.

Se constat„, a∫adar, c„ unele dintre noile mi∫c„ri religioase se integreaz„ doar formal Ón societate, deoarece unele dintre activit„ ˛ ile lor sunt Ón neconcordan ˛ „ cu anumite prevederi ale legilor, mai ales cu principiile morale tradi ˛ ionale ∫i mentalitatea popula ˛ iei ˛ „rii noastre.

Œn perioada de Ónceput Ón care ele ajung Ón societatea rom‚neasc„, noile forma ˛ iuni Ó∫i adapteaz„ ideile, principiile ∫i strategiile de ac ˛ iune, f„c‚ndu-le accesibile ∫i chiar agreabile pentru popula ˛ ie. Cele mai multe dintre noile mi∫c„ri religioase propun solu ˛ ii, chiar ∫i programe pentru rezolvarea problemelor sociale, uneori pe o cale mult prea u∫oar„. Caracterul utopic al acestor promisiuni Ói atrage pe oameni ∫i uneori chiar unele institu ˛ ii sunt implicate Ón activit„ ˛ ile noilor mi∫c„ri religioase.

Pentru a fi agreate aceste forma ˛ iuni accept„ religiile majoritare ∫i afirm„ c„ desf„∫oar„ activit„ ˛ i misionare, chiar Ón folosul acestora din urm„.

Din punct de vedere terminologic, ele dau noi semnifica ˛ ii conceptelor de religie, cult, sect„, biseric„, Óncerc‚ndu-se o uniformizare a tuturor acestor terminologii.

At‚ta timp c‚t divergen ˛ ele r„m‚n Ón plan terminologic ∫i pur conceptual, nu se nasc tensiuni ∫i conflicte interreligioase.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Doamna deputat, sunte ˛ i mul ˛ umit„ de r„spuns? Bine. Mul ˛ umesc.

- Domnul deputat Nicolae Leon„chescu este interesat

- de perspectiva restaur„rii M‚n„stirii R‚nc„ciov. Pofti ˛ i, domnule deputat.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

M‚n„stirea R‚nc„ciov din jude ˛ ul Arge∫ se g„se∫te Ón lucr„ri de restaurare de foarte mult„ vreme; localnicii spun c„ de peste 5 ani. Ritmul acesta de restaurare a unor monumente istorice aflate Ón custodia Ministerului Culturii ∫i al Cultelor s-a mai constatat ∫i la alte monumente de acest gen, cum ar fi, spre exemplu, Biserica Sf‚ntu Nicolae Domne∫ti din Curtea de Arge∫, unde restaur„rile au durat, parc„, 20 de ani ∫i M‚n„stirea Aninoasa, tot din jude ˛ ul Arge∫, ca s„ m„ refer numai la jude ˛ ul ai c„rui aleg„tori m-au trimis Ón Camera Deputa ˛ ilor.

Doream s„ ∫tiu, Ón cadrul interpel„rii pe care am formulat-o, dac„ exist„ o politic„ elaborat„ Ón acest domeniu, dac„ exist„ o list„ de priorit„ ˛ i Ón restaurarea monumentelor istorice ∫i, Ón aceast„ list„, ce loc ocup„ M‚n„stirea R‚nc„ciov.

Pofti ˛ i, domnule secretar de stat Opri∫.

**Domnul Ioan Opri∫** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Domnule pre∫edinte, Domnule deputat,

Evident, exist„ o strategie na ˛ ional„ punctual„ Ón domeniul restaur„rii monumentelor istorice, determinat„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 starea de conservare a fondului monumental: 22.000 de obiective, de complexitatea ∫i de importan ˛ a istoric„, artistic„ ∫i cultural„ a fiec„ruia dintre acestea, ca ∫i de utilitatea social„ ∫i public„. Œn cadrul acestei strategii, se ˛ ine seama de efectul cofinan ˛ „rii de ˛ in„torilor, asocierilor ∫i, Ón mod evident, de bugetul de stat alocat.

Œn cazul Bisericii îIntrarea Ón Biseric„“ a Sfintei M„n„stiri R‚nc„ciov, aceasta a fost inclus„ Ón Programul na ˛ ional de restaurare finan ˛ at de Ministerul Culturii ∫i Cultelor Ón anul 1998 ∫i s-au realizat p‚n„ acum: proiectul de consolidare ∫i restaurare, la toate fazele, solicitat de Comisia na ˛ ional„; interven ˛ iile de urgen ˛ „ ∫i expertiza tehnic„ Ón anul 1999, studiul de fezabilitate Ón 2000, proiectul tehnic Ón 2001 ∫i lucr„ri minore de execu ˛ ie, interven ˛ ii de urgen ˛ „, sprijiniri ulterioare ∫i exterioare ale bisericii, pentru scoaterea din pericol a structurii de rezisten ˛ „.

Av‚nd Ón vedere num„rul foarte mare de obiective din jude ˛ ul Arge∫ Ónscrise Ón Programul na ˛ ional de restaurare, strategia adoptat„ de noi este aceea de finalizare a lucr„rilor de restaurare pe ∫antierele deschise dup„ 1990. S„ nu omitem faptul c„ Ón 2001–2003 au fost finalizate ∫i recep ˛ ionate — Óntr-adev„r, unele dup„ 20 de ani de ∫antier — aproape Ón totalitate lucr„ri cum sunt cele de la Sf‚ntul Nicolae Domnesc, M„n„stirea Robaia, Biserica Episcopal„ din Curtea de Arge∫, C‚mpulungul, M„n„stirea Aninoasa, Ansamblul Cur ˛ ilor B„jescu din B„je∫ti ∫i altele.

Œn acest sens, la Biserica M„n„stirii R‚nc„ciov, dup„ scoaterea din pericol, prin executarea lucr„rilor de interven ˛ ii urgente, deschiderea unui nou ∫antier de restaurare a fost considerat„ inoportun„. ™tim prea bine c„ o construc ˛ ie la care sunt Ón curs lucr„ri de consolidare a structurii: subfund„ri, sli ˛ uri Ón zid„rie etc., este mai vulnerabil„ dec‚t Ónaintea Ónceperii ∫antierului.

Domnule deputat, dac„ vre ˛ i s„ interveni ˛ i? Pofti ˛ i.

Mul ˛ umesc foarte mult domnului secretar de stat Ioan Opri∫, pe care Ól asigur de pre ˛ uirea mea pentru efortul deosebit pe care l-a f„cut de-a lungul anilor pentru acest imens front al culturii, care ne proiecteaz„ Ón eternitate.

Din p„cate, la M„n„stirea R‚nc„ciov, acele lucr„ri de consolidare sunt a∫a de vechi Ónc‚t acum au ap„rut alte probleme Ón acela∫i domeniu al consolid„rii de urgen ˛ „: turlele, dac„ nu se intervine rapid, se pr„bu∫esc; Ón al doilea r‚nd, consolid„rile interioare, prin b‚rne de brad, s-au apropiat foarte mult de fresc„ ∫i la cea mai mic„ mi∫care teluric„ vor strica frescele interioare. Deci sunt multe neaten ˛ ii, multe interven ˛ ii de f„cut ∫i rapid, Ón termen scurt.

Pe de alt„ parte, surse de finan ˛ are, altele dec‚t cele de la buget, au existat. Domnul pre∫edinte Filip Georgescu de la îRomsilva“ a d„ruit pentru acest obiectiv 100 metri cubi de lemn de brad. Cu 100 de metri cubi se pot ob ˛ ine fonduri substan ˛ iale pentru restaur„ri. Cum s-a folosit aceast„ surs„... Stare ˛ ul de la m„n„stire, un biet stare ˛ neputincios, nu poate r„spunde.

S„ l„s„m grija unui monument istoric de o asemenea importan ˛ „ pe seama unui simplu stare ˛ adus din Moldova, Óntr-un spa ˛ iu Ón care exist„ locuitori cu tradi ˛ ie, cu vechime Ón familii ∫i fo∫ti iobagi ai m„n„stirii, este greu de presupus c„ va avea ∫i eficacitatea necesar„ s„-l salveze. Adic„ trebuie ajutat foarte mult.

Oricum, eu mul ˛ umesc pentru r„spuns ∫i am s„ le transmit aleg„torilor no∫tri r„spunsul dumneavoastr„, dar mai ales speran ˛ a pe care le-o da ˛ i.

Mul ˛ umesc.

Dac„ mai dori ˛ i s„ interveni ˛ i? Nu.

Domnul deputat Emil Boc vrea s„ intervin„ Ón problema modific„rii programului cursei Tarom Cluj— Timi∫oara—Bucure∫ti.

Pofti ˛ i, domnule deputat.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Miron Mitrea, ministrul transporturilor, lucr„rilor publice ∫i locuin ˛ elor.

Obiectul, a∫a cum a ˛ i precizat dumneavoastr„, este vorba de o modificare abuziv„ a programului unei curse Tarom, Cluj–Timi∫oara–Bucure∫ti, din fatidica dat„ de 13 aprilie (parc„ o dat„ predestinat„).

Œn Japonia, ministrul transporturilor ∫i-a prezentat demisia pentru c„ Óntr-un an Óntreg trenurile au avut o Ónt‚rziere de 9 minute. Am a∫teptat un asemenea gest simbolic ∫i din partea domnului ministru Mitrea, Ón urma celor Ónt‚mplate Ón data de 13 aprilie pe cursa Cluj–Timi∫oara–Bucure∫ti.

Pasagerii cursei, dup„ ce au plecat de la Cluj la ora 17,35 ∫i au ajuns la Timi∫oara, au aflat cu stupoare c„ vor trebui s„ a∫tepte 75 de minute Ón aeroport, pentru c„ un meci de fotbal nu s-a terminat ∫i juc„torii unei echipe de fotbal afla ˛ i la Timi∫oara trebuie s„ fie du∫i la Bucure∫ti. Asta, repet, f„r„ a fi informa ˛ i prealabil pasagerii, f„r„ ca ceva s„ se ∫tie la plecarea de la Cluj, pur ∫i simplu, n-a contat faptul c„ unii aveau zboruri, al ˛ ii aveau Ónt‚lniri planificate la Bucure∫ti la ora oficial„ de sosire a avionului, nimic nu a contat pentru Compania îTarom“ ∫i Ministerul Transporturilor. Pentru îTarom“ ∫i Ministerul Transporturilor respectul fa ˛ „ de timpul ∫i programul personal al pasagerilor nu conteaz„, Ón raport cu megalomania mai marilor vremii.

Nici dac„ pasagerii ar fi fost transporta ˛ i gratuit de c„tre îTarom“ nu s-ar fi justificat un asemenea comportament, de inspira ˛ ie fanariot„. Pentru îTarom“ ∫i Ministerul Transporturilor pasagerii reprezint„ doar ni∫te simpli cet„ ˛ eni, pe care s„-i storci de bani ∫i s„ le oferi Ón schimb servicii caracterizate prin sfidare ∫i ignorare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 Cu un asemenea comportament nu este de mirare c„ str„inii evit„ deplasarea cu îTarom“, iar compania nu este atractiv„ pentru privatizare. Œn locul unor servicii prompte ∫i decente, îTarom“-ul Ó ˛ i ofer„ doar ocazia de a te enerva ∫i a- ˛ i paraliza tot programul. Doresc s„ men ˛ ionez, domnul ministru, c„ demersul nu este Óndreptat Ómpotriva echipei de fotbal F.C. Na ˛ ional, pe care o apreciem ∫i o respect„m. Aici este vorba de respectul fa ˛ „ de reguli ∫i fa ˛ „ de cet„ ˛ eni. Demersul nostru este Ómpotriva aplic„rii Ón Rom‚nia a legii bunului plac ∫i a sfid„rii cet„ ˛ eanului de c„tre mai marii zilei. Demersul nostru este Ómpotriva aplic„rii Ón Rom‚nia a legii bunului plac, Ón locul suprema ˛ iei legii. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, demersul nostru nu este Ómpotriva unei persoane fizice sau juridice, ci Ómpotriva unui sistem ∫i a unei mentalit„ ˛ i care Ól guverneaz„. Œn condi ˛ iile acestea, am solicitat, domnul ministru, s„ ne oferi ˛ i urm„toarele explica ˛ ii:

Din partea ministerului, r„spunde domnul secretar de stat Marius Sorin Ovidiu Bota.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin ˛ ei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

R„spunsul ministerului la interpelarea domnului deputat Boc este urm„torul.

Pentru cursa regulat„ Tarom efectuat„ pe ruta Bucure∫ti–Cluj–Timi∫oara–Bucure∫ti, la data de 13 aprilie a.c., pe segmentul de retur exista, Ón sistemul de rezerv„ri, urm„toarea Ónc„rc„tur„: pe tronsonul Cluj–Bucure∫ti, 4 pasageri; pe tronsonul Timi∫oara–Bucure∫ti, 41 de pasageri, din care un grup de 30 de pasageri care apar ˛ inea echipei de fotbal F.C. Na ˛ ional. Pentru acest grup de persoane s-a f„cut o cerere de Ónt‚rziere a cursei cu o or„, cererea a fost aprobat„, iar modificarea de program planificat„, av‚ndu-se Ón vedere m„rimea grupului, care reprezenta 67% din Ónc„rc„tura cursei. Preciz„m c„ men ˛ inerea programului ini ˛ ial presupunea pierderea acestor pasageri. V„ mul ˛ umesc.

Acum, mai sintetic, r„spunsul ar fi înu“... Domnul Boc.

Œn primul r‚nd, vreau s„ men ˛ ionez c„ am tot respectul pentru distinsul domn ministru Sorin Bota, dar aceasta nu Ónseamn„ c„ sunt de acord cu decizia ministerului ∫i a domnului ministru Mitrea. Deci decizia a fost luat„, dac„ eu Ón ˛ eleg bine, de domnul ministru Miron Mitrea, iar Ón condi ˛ iile acestea toate aceste lucruri pe care le-am men ˛ ionat Ón interpelare sunt corecte.

Œn avion n-au fost 4 persoane de la Cluj, au fost 9 persoane (am fost una dintre persoanele de acolo, deci pot s„ probez acest lucru) ∫i chiar dac„ era vorba de o singur„ persoan„, indiferent care ar fi fost ea... ™i vreau

s„ v„ spun c„ au fost multe persoane care aveau leg„turi, din cele 9, cu Israelul, care nu puteau pricepe ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ ˛ ar„: plecaser„ de la Cluj s„ ajung„ la Bucure∫ti la 8,05 ∫i au ajuns la 9,10, pierduser„ cursa de 8,30 pe care o aveau Ónspre Tel Aviv sau Ón ce direc ˛ ie, f„r„ s„ fie Óntreba ˛ i, f„r„ s„ fie consulta ˛ i, au fost, pur ∫i simplu, muta ˛ i (s„ nu folosesc un termen vulgar) din avion Ón sala de a∫teptare, f„r„ nici un fel de explica ˛ ie.

Repet, avem tot respectul fa ˛ „ de o echip„ de fotbal, dar nu credem c„ Óntr-o ˛ ar„ democratic„ se poate justifica am‚narea cursei unui avion sau am‚narea plec„rii cursei cu 75 de minute, pentru prea simplul motiv c„ acest lucru trebuie s„ fie f„cut Ón aducerea unor pasageri. Atunci ce credibilitate va mai avea compania, Ón condi ˛ iile Ón care ne vom face programul Ón func ˛ ie de meciurile de fotbal care sunt Ón Rom‚nia Ón diverse ora∫e? Deci eu, dac„ voi pleca la Ia∫i, va trebui s„... Nu, c„ Ia∫iul nu este Ón A! Dac„ plec la Bac„u, s„ m„ uit dup„ programul de fotbal al echipei ∫i a∫a s„-mi fac eu programul, dup„ programul echipei de fotbal, ∫i nu ea dup„ programul oficial al cursei Tarom!

Cred c„ un asemenea comportament ˛ ine de inspira ˛ ie bananier„ ∫i african„, ∫i nu de inspira ˛ ie democratic„, iar Ministerul Transporturilor ar trebui s„ mediteze. A∫a cum domnul ministru nu a avut amabilitatea ∫i disponibilitatea de a veni s„ r„spund„ personal ∫i s„-∫i asume r„spunderea fa ˛ „ de un asemenea gest, sunt convins c„ ∫i Ón viitor asemenea practici vor continua.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul Viorel Coifan. Este vorba de am‚narea cursei Tarom pe Aeroportul Interna ˛ ional Timi∫oara, este aceea∫i problem„? Nu. Probabil c„ a fost alt„ echip„...

## **Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:**

## Domnule pre∫edinte,

V„ mul ˛ umesc c„ mi-a ˛ i dat ocazia s„ afirm c„ îTarom“-ul devine din ce Ón ce mai mult locul predilect pentru odisee. Dar dac„ pe Ulise, la sf‚r∫itul Odiseei, l-a a∫teptat o Penelop„, pe noi, la sf‚r∫itul odiseei, ne a∫teapt„ de obicei nervi ∫i Ónt‚lniri ratate.

Prin urmare, ∫i interpelarea mea se refer„ tot la situa ˛ ia curselor pe care îTarom“-ul le-a efectuat c‚ndva, Ón sensul c„ s-au anulat mai multe curse: Timi∫oara, la ora actual„, nu mai are nici o curs„ cu Germania, din cele trei pe care le avea. Œn mod paradoxal, Óns„, aceste curse le efectueaz„ alte companii: e vorba de îCarpat Air“ ∫i este vorba de îMaleev“.

Sigur c„, Ón situa ˛ ia Ón care ap„r interesele îTarom“ului, ar trebui s„ fiu ∫i remunerat ∫i pe mine m„ mir„ c„ domnul ministru nu ap„r„ interesele îTarom“-ului ∫i las„ ca aceste curse s„ fie efectuate de alte companii. M„ refer doar la cursa care a fost anulat„, dup„ 22 de ani de func ˛ ionare: Timi∫oara–Frankfurt. La fel, a fost anulat„ cursa Bucure∫ti–Cluj–Frankfurt, dar, dup„ aceea, s-a repus din nou Ón func ˛ ie cursa Cluj–Frankfurt.

S„ ne punem Óntrebarea care sunt ra ˛ iunile acestor am‚n„ri? ™i, mai mult dec‚t at‚t, la ce ne mai putem a∫tepta din partea Companiei îTarom“, Ón condi ˛ iile Ón care Ón fiecare zi se Ónt‚mpl„ minuni?

Œnchei aici, pentru c„ mai am Ónc„ o interpelare cu îTarom“-ul, dar pe care o voi face peste dou„ s„pt„m‚ni, deoarece, mai nou, noi nu mai putem s„ urc„m la Timi∫oara pe cursele interna ˛ ionale. Se pierd, de dou„ ori pe s„pt„m‚n„, c‚te 100 de locuri, a 2,6 milioane de lei locul, iar, per total, Ón fiecare lun„, îTarom“-ul, Óncep‚nd din 30 martie, pierde 2 miliarde. Œn condi ˛ iile Ón care vorbim de austeritate ∫i de bun management financiar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/22.V.2003 A∫tept r„spunsul dumneavoastr„, domnule secretar de stat.

## **Domnul ™tefan Baban**

**:**

Œ∫i bate joc îTarom“-ul de ani de zile, noi suntem s„tui!

Domnule secretar de stat, pofti ˛ i.

## Domnule pre∫edinte,

Eram dator domnului deputat Boc cu un r„spuns. Modific„rile Ón derularea unei curse le face conducerea opera ˛ ional„, Ón ziua respectiv„, a Companiei îTarom“, ∫i nu ministerul, prin decizie, vizavi de eventualele Ónt‚rzieri sau alte evenimente.

Referitor la interpelarea domnului deputat Coifan, r„spunsul ministerului este urm„torul.

Œn ultimii ani, pe plan mondial, liniile aeriene au recurs la eficientizarea activit„ ˛ ii lor ∫i, implicit, la monitorizarea atent„ a raportului Óntre venituri ∫i cheltuieli pe fiecare destina ˛ ie Ón parte, Ón contextul mediului concuren ˛ ial existent pe fiecare pia ˛ „. Œn func ˛ ie de rezultatele oper„rii ∫i premisele dezvolt„rii traficului, Ón ultimii ani, am asistat cu to ˛ ii la m„suri drastice adoptate de liniile aeriene str„ine, pe plan mondial.

Œn ceea ce prive∫te motivele anul„rii curselor men ˛ ionate Ón interpelarea dumneavoastr„, acestea prezint„ particularit„ ˛ i pentru fiecare destina ˛ ie Ón parte, fiind prezentate succint Ón cele ce urmeaz„.

Pentru destina ˛ ia Stuttgart, Ón anul 2001, Compania îTarom“ a operat 85 de curse pe ruta Otopeni—Arad— Stuttgart ∫i retur, formul„ de operare schimbat„ Óncep‚nd cu sezonul de iarn„ Ón 2001—2002, prin operarea a 26 de curse, Ón anul 2001, pe ruta Otopeni—Timi∫oara— Stuttgart, Ón speran ˛ a redres„rii traficului c„tre aceast„ destina ˛ ie. Pierderile Ónregistrate Ón anul 2001 din aceast„ operare au fost 985.366 dolari S.U.A. Œn anul 2002 m„surile adoptate nu au avut un efect pozitiv Ón ceea ce prive∫te rezultatul economic, traficul pentru aceast„ curs„ asigur‚nd un coeficient de umplere de 53%, Ón condi ˛ iile Ón care pragul de rentabilitate se asigur„ la un coeficient de umplere de 95%, pentru operarea cu avion tip APR. Pierderile Ónregistrate Ón anul 2002, 10 luni de operare, au fost de 994.113 dolari.

Pentru destina ˛ ia Düsseldorf, Ón anul 2001, Compania îTarom“ a operat 105 curse pe ruta Otopeni— Timi∫oara—Düsseldorf, coeficientul de umplere realizat fiind de 60%, ∫i a Ónregistrat pierderi de 817.157 dolari. Œn anul 2002, Compania îTarom“ a operat 124 curse pe ruta Otopeni—Timi∫oara—Düsseldorf, coeficientul de umplere realizat fiind de 50%, Ón condi ˛ iile Ón care pragul de rentabilitate se asigur„ la un coeficient de umplere de 68% pentru aceast„ rut„, pentru un avion Boeing 737. Pierderile Ónregistrate Ón anul 2002, Ón 10 luni de operare, au fost de 1.065.189 dolari.

Dac„ domnul deputat dore∫te s„ comenteze? Pofti ˛ i.

## **Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:**

## Domnule pre∫edinte,

Mul ˛ umesc distinsului interlocutor, domnul secretar de stat Bota, sper s„-mi dea ∫i Ón scris aceste informa ˛ ii. Am r„mas totu∫i cu o singur„ nel„murire: de ce pentru îTarom“ nu e rentabil, dar pentru îCarpat Air“ e rentabil? La acela∫i tip de avion, tot APR 40. R„m‚n cu aceast„ Óntrebare...

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota**

**:**

Nu este APR 40.

Voi verifica ∫i v„ mul ˛ umesc, oricum.

Ar mai fi trebuit date ni∫te r„spunsuri, dar domnii deputa ˛ i Vasile Suciu, Damian Bruda∫ca, Gheorghe Dinu nu mai sunt Ón sal„.

Au fost adresate interpel„ri pentru A.P.A.P.S., la toate acestea A.P.A.P.S.-ul a solicitat am‚nare pentru fundamentarea r„spunsului.

Aceea∫i situa ˛ ie, Ón cazul Ministerului Administra ˛ iei Publice, Ón r„spunsurile pe care trebuia s„ le ofere domnilor Cornel ™tirbe ˛ , Ilie Merce, Dan Coriolan Simedru.

™i, de asemenea, o solicitare de am‚nare p‚n„ la proxima ∫edin ˛ „, pentru un r„spuns pe care Ministerul Afacerilor Externe trebuia s„-l ofere doamnei Mona Musc„.

Ca atare, nemaiav‚nd r„spunsuri, ∫edin ˛ a noastr„ se Óncheie aici. Ne vom reÓnt‚lni m‚ine.

## _™edin ˛ a s-a Óncheiat la ora 19,25._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 57/22.V.2003 con ˛ ine 24 de pagini.**

Pre ˛ ul 29.664 lei