Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Am rugămintea să introduceți cartelele în aparatele de

vot.

Deja am înregistrat o întârziere pe care sper să o recuperăm fără a prelungi dezbaterile.

Dintr-un total de 137 de senatori, sunt prezenți în sală 89 de senatori, deci lucrările ședinței noastre de astăzi se desfășoară în cvorum.

Vă supun atenției programul de lucru pentru astăzi, 25 februarie 2009.

Avem lucrări în plen de la ora 9.00 până la ora 13.00. Sper să ne încadrăm în acest interval de timp. Dacă va fi nevoie, poate vom prelungi programul, dar sper să nu se întâmple acest lucru.

Vă supun atenției ordinea de zi pentru astăzi. Sunt intervenții pe ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Hărdău.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte de ședință,

Doresc ca actul normativ de la poziția 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea articolului 170 din Legea învățământului nr. 84/1995, să fie retrimis la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

Puteți să ne dați și o motivație?

Acest raport a fost întocmit înainte de a avea loc dezbaterea Legii bugetului de stat pe anul 2009.

Este o problemă deosebit de importantă și cred că trebuie tratată cu multă atenție.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai este o solicitare și vă rog să fiți de acord cu această modificare a ordinii de zi.

Reprezentanții Guvernului, respectiv reprezentanții de la Agenția Națională Antidrog, sunt solicitați și la dezbaterile din Camera Deputaților. Proiectul de lege pe care trebuie să-l susțină se află la punctul 11 din ordinea de zi și am rugămintea, dacă se poate, să fiți de acord să mutăm acest punct la poziția 7 din ordinea de zi, astfel încât reprezentanții Guvernului să poată fi prezenți și la dezbaterile din Camera Deputaților.

Vă rog, doamna senator.

Cu tot respectul pentru domnul președinte Hărdău, eu cred că ar trebui să respingem deja acest proiect de lege, având în vedere că operează modificări sau ar trebui să opereze modificări în bugetele din anii 2004, 2005, 2006, 2007.

Este evident că noi nu mai putem face acest lucru și atunci nu mai are niciun rost să fie retrimis la comisie. Pur și simplu, putem să-l respingem. Este o chestiune de bun-simț, nu trebuie să avem dezbateri pe acest lucru.

Eu aș propune chiar să scăpăm cât mai repede de acest punct din ordinea de zi, pentru că și data trecută l-am amânat la fel, când nu au fost reprezentanții ministerului în sală.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Actul normativ trenează în Parlamentul României din anul 2004. Acum, dacă mai așteptăm puțin, cred că nu se întâmplă o crimă. Aș vrea să vă informez că bugetul în anul 2006 pentru Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a avut o execuție de 4,3% din PIB, în anul 2007 de 5,5%, iar în anul 2008 de 5,17%. Ținta bugetului era de 6%.

Proiectul de lege a fost adoptat în Camera Deputaților, iar în cadrul Senatului nu a fost discutat. Actul normativ este legat de acordarea de 7% din PIB pentru educație.

Acum, având bugetul aprobat și aflându-ne într-o situație de criză, apreciez că este bine să reluăm discuția pe această temă.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu sunt toate voturile înregistrate.

Cu 43 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și două abțineri, solicitarea domnului președinte Hărdău a fost aprobată.

Vă

Doamnelor și domnilor senatori,

Să votăm programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului.

Cu 74 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.

La punctul 1 din ordinea de zi – probleme organizatorice – vă supun atenției programul de lucru pentru perioada 2 – 7 martie.

Luni, 2 martie, ora 14.00, lucrări în grupurile parlamentare. De la ora 15.00 la 19.30, lucrări în plenul Senatului.

Marți, 3 martie, ora 9.00, lucrări în comisiile permanente, la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului.

Miercuri, 4 martie, de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului. De la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Joi, de la ora 9.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Vă

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare.

Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamna Oana Badea, secretar de stat.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 10. ## **Doamna Iulia Adriana Oana Badea** _— secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării_ **:**

## Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Permiteți-mi să prezint punctul de vedere al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării cu privire la acest proiect de lege.

Vă rugăm să susțineți, prin votul dumneavoastră, aprobarea ordonanței, întrucât aceasta propune întărirea rolului pe care Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare îl are în prezent.

Vorbim despre întărirea rolului în privința monitorizării, evaluării, executării și tehnicii în ceea ce privește derularea proiectelor, vorbim de transformarea acestei unități dintr-o instituție publică cu personalitate juridică într-un organism de specialitate al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, vorbim de o transformare calitativă, deci de o întărire a rolului acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Din partea comisiei, domnul președinte Hărdău.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare, în sensul creării cadrului instituțional necesar implementării programelor pe care le coordonează în cadrul Planului național II. Luând în dezbatere acest proiect de lege, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Aș vrea să menționez că ieri, în ședința comisiei, poziția Guvernului a fost de respingere a acestei ordonanțe. Motivația? Sunt necesare clarificări privind atribuțiile acestei Unități Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare, se impune emiterea de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, în colaborare cu această Unitate, a unui alt act normativ care să reglementeze relația acestei Unități Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare în raport cu atribuțiile celorlalte organisme existente.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și de la Consiliul Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Robu.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați reprezentanți ai Guvernului, Stimați colegi,

În opinia mea, această Unitate de Execuție pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare s-a profesionalizat de-a lungul timpului și este capabilă să-și asume sarcini suplimentare, într-o dezvoltare pe orizontală – eu așa am perceput această inițiativă legislativă.

Cred că, în momentul de față, când trebuie să accesăm cât mai multe programe europene, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare este una dintre entitățile care ar fi capabilă să-și asume managementul, gestiunea acestor programe.

Prin urmare, eu susțin punctul de vedere al Guvernului, care a fost prezentat de doamna secretar de stat Oana Badea, în speță, al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

În consecință, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Vă rog, domnule senator Hărdău. Microfonul 7.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Cu toate insistențele noastre, în toată această perioadă premergătoare analizării acestui act normativ, nu am fost informați nici de către Guvern, nici de către inițiatorii sau beneficiarii acestui proiect, nu am primit materiale pentru a ne putea documenta. Totul s-a petrecut ieri, când am avut și ședința comisiei.

Acceptarea tacită de astăzi mi s-a părut nefirească, în raport cu deciziile lor de a pune la dispoziția comisiei materialele necesare.

Consider aceasta o totală lipsă de respect, în raport cu activitatea Senatului.

Vrem să luăm decizii corecte, pertinente și nu suntem ajutați în acest sens prin punerea la dispoziție a materialelor necesare.

Mai mult, apreciați singuri poziția Guvernului. Eu cred că este o necorelare sau o incoerență, din cauza că sunt la început de drum, care se poate corecta și sunt sigur că Guvernul va face acest lucru.

Adoptarea raportului de respingere este de natură să-i dea puteri mai mari ministrului în negocierile pe care le va avea cu această Unitate Executivă. În mod sigur, în ziua de ieri au realizat performanța de a modifica decizia ministrului, pentru informări suplimentare. Mai mult, adaug că secretarul de stat pe probleme de cercetare s-a prezentat în fața comisiei ieri și nu știa nimic despre acest material, lucru care mi se pare inadmisibil.

Problema nu este finalizată, sunt de acord cu dezvoltarea și cu profesionalizarea acestei instituții, lucru amintit și de domnul senator Nicolae Robu, sunt întru totul de acord că este nevoie de performanță în acest domeniu, dar sunt câteva lucruri în acest material care nemulțumesc, prin lipsa de claritate.

Din acest punct de vedere, vă asigur că la dezbaterea care va avea loc în Camera Deputaților, care este forul decizional, voi fi alături de colegi pentru a lua decizia corectă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Suntem în fața unei ordonanțe de urgență a Guvernului din 2008, din vremea în care domnul Cristian Adomniței era ministru. La început, punctul de vedere al actualului Guvern nu a fost de susținere a prezentei ordonanțe, după care Guvernul și-a dat seama că poate să o susțină cu anumite amendamente,

În mod normal, noi ar trebui să retrimitem proiectul de lege la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, însă suntem presați de termenul de adoptare tacită care se împlinește astăzi.

În aceste condiții, nu mai avem cum să retrimitem proiectul de lege la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, dar nefiind operate nici măcar acele amendamente pe care le-ar fi dorit și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, eu vă propun să mergem astăzi pe raportul comisiei, care este raport de respingere, pentru că, altfel, sunt niște chestiuni în acest proiect de lege care, spun eu, nu sunt tocmai fericite, și să lăsăm colegii de la Camera Deputaților, sigur, cu amendamentele pe care le vor primi din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului și din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, să voteze acolo această lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR sunt intervenții?

Nu sunt!

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind achiziționarea unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, doamnei secretar de stat Oana Badea.

Prezentul proiect de act normativ s-a elaborat la solicitarea Universității „Politehnica” din Timișoara, care a aprobat în senatul universității acțiunea de achiziție după ce s-a consultat, în prealabil, cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, la acel moment. Din cauza numărului foarte mare de studenți care frecventează baza sportivă, a diversității ramurilor sportive, Universitatea „Politehnica” din Timișoara a realizat un amplu proiect care corespunde cerințelor de nivel european în domeniul sportului.

În vederea dezvoltării bazei sportive și având în vedere că în imediata vecinătate, acolo unde este amplasată baza sportivă, se află un teren pus în vânzare, conducerea universității a aprobat achiziționarea acelui teren.

Considerăm ca fiind oportună adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnule senator, președinte al comisiei, Mihail Hărdău, aveți cuvântul.

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind achiziționarea unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara.

În urma dezbaterilor, în unanimitate, comisia a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, acest proiect face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt luări de cuvânt?

Vă rog.

Domnule senator Nicolae Robu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, o să vorbesc pe scurt.

Vă rog să-mi îngăduiți să fac o pledoarie pentru acest proiect privind aprobarea ordonanței. Universitatea noastră are acolo o suprafață care are o formă de L, lipsea o porțiune ca să fie un dreptunghi întreg. Este o bază sportivă la care tocmai se desfășoară lucrări și ar fi păcat să nu întregim acel spațiu. La ora actuală, jumătate din sumă este deja achitată, pentru că era scadent termenul de intrare în vigoare a ordonanței.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnule senator Gheorghe David, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Acest teren, cum spunea și domnul senator Nicolae Robu, este absolut necesar pentru dezvoltarea în continuare a bazei sportive și a bazelor sportive ale Universității „Politehnica” din Timișoara, de aceea este normal să susținem acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnule senator Petre Daea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am o întrebare pentru reprezentanta Guvernului:

S-a concretizat prevederea art. 2 din ordonanță, anume că are termen de achiziționare 30 de zile. Având în vedere că ordonanța a fost pusă în mișcare pe 19.11.2008, nu suntem cumva în afara termenului, dacă terenul nu s-a achiziționat? Pentru că, dacă achiziționarea nu s-a realizat în termenul respectiv, se impune prelungirea termenului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Imediat vă va răspunde, din partea Guvernului, doamna secretar de stat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dacă sunt intervenții?

Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al UDMR susține proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule senator.

Am să o rog pe doamna secretar de stat să răspundă întrebării adresate de către domnul senator Petre Daea.

Aveți cuvântul, vă rog.

Nu suntem în afara termenului. S-a respectat art. 2 și s-a concretizat acest lucru la momentul potrivit și conform conținutului său.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru intervențiile dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun aprobării raportul și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2008 privind achiziționarea unui teren de către Universitatea „Politehnica” din Timișoara.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2008 pentru completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităților în care se desfășoară învățământ liceal și profesional de stat.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, doamnei secretar de stat Oana Badea.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării vă lansează invitația de a nu vota acest proiect legislativ, deoarece, în prezent, operează următoarele elemente:

Ministrul Anton Anton a comunicat prin Notificarea nr. 1.422/22 decembrie 2008 încetarea de drept a contractului, începând cu data respectivă, către liderul consorțiului SC ALTEX ROMÂNIA – SRL, ca urmare a faptului că acesta nu a îndeplinit obligația de constituire a garanției de bună execuție în termenul legal.

În aceste condiții, nu avem fundamentul legal pentru a putea demara negocieri în ceea ce privește termenii contractuali cu liderul consorțiului SC ALTEX ROMÂNIA – SRL. De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării consideră, în acest moment, ca fiind mult mai profitabil pentru elevi asigurarea calculatoarelor chiar în sala de clasă, astfel încât toate orele din programă să poată beneficia de acest ajutor.

Totodată, amintim senatorilor faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării susține achiziționarea de calculatoare care să intre în posesia elevilor, să poată fi utilizate acasă, prin Programul „Euro 200”, care este în continuare finanțat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

Acestea fiind spuse, reamintesc faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării nu susține acest proiect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei, aveți cuvântul, domnule președinte Mihail Hărdău.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea cu două alineate noi la art. 10 dintr-o Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 87/2008, care a fost respinsă de precedentul Legislativ aici.

Luând în dezbatere acest proiect, comisia a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Avem avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Din partea Grupului parlamentar al PD-L?

Nu sunt!

proiect în 2009 și s-ar putea asigura – ar fi un lucru bun să se facă asta – câte un calculator și la domiciliul copiilor.

Prin urmare, noi susținem acest proiect. Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR sunt intervenții?

Nu.

Vă mulțumesc.

Atunci,

Am considerat că acea cutumă este deja instaurată de ani de zile și ar trebui să fie menținută, fiecare grup parlamentar a avut dreptul și a putut să ia cuvântul o dată. Cred că pentru a eficientiza dezbaterile noastre ar trebui să menținem cutuma.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu**

**:**

Cred că nu știți cutuma.

Solicit cuvântul, doamna președinte.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC?

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, aveți cuvântul.

Aș fi vrut să vorbesc după reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, din această cauză ezitam.

Noi ne pronunțăm exact ca în raportul comisiei, pentru respingerea acestei ordonanțe de urgență, dintr-un motiv cât se poate de simplu. În anul 2008 nu au fost cuprinse sume în buget pentru acest program, atunci ar fi trebuit să se deruleze acesta. A fost lăsat mai departe pentru anul 2009, când Parlamentul României, așa cum știți, a adoptat bugetul de stat în urmă cu puține zile și nu a prevăzut în buget achiziționarea acestor calculatoare tip desktop.

Sigur că ideea este generoasă, dar și noi susținem că este mai bine așa cum spune Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, ca școlile să fie dotate cu aceste calculatoare, dintr-un motiv cât se poate de simplu, elevii sunt supravegheați acolo, nu putem să spunem că se strică calculatoarele și sigur că și cheltuielile, și investițiile trebuie făcute în sistemul de învățământ, deci în școli.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnule senator Nicolae Robu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Noi considerăm că ordonanța a vizat un lucru extrem de important, și anume aducerea cât mai mult în contact a tinerilor, a copiilor cu calculatorul și, chiar dacă suntem de acord că avem nevoie de laboratoare bine echipate cu calculatoare în școală, credem că s-ar putea continua acest

Da, domnule senator, vă ascult și învăț oricând de la oricine, mai ales de la dumneavoastră, cu multă plăcere.

Sunt onorat.

Vreau să vă spun că grupurile parlamentare vorbesc, exprimă punctul de vedere al grupului, așa cum a fost convenit, dar la orice proiect de lege avem dreptul să intervenim la dezbateri generale, și orice deputat sau senator vă asigur că va face acest lucru cu toată reținerea pentru a nu vă pune în dificultate.

Putem câștiga timp însă, dacă dumneavoastră nu mai întrebați grupurile parlamentare dacă vor să vorbească, pentru că ei știu și singuri și ridică mâna. Putem găsi alte metode de a economisi timpul. Dar vă rog să-mi permiteți să vă solicit ca la dezbateri generale, atunci când există oameni care doresc să intervină pe acea temă – senatori de calibrul domnului Varujan Vosganian –, să le dați cuvântul.

Respectuos, mulțumesc.

La fel de respectuos vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

Ținând cont că această regulă o știu de la toți ceilalți colegi senatori, pot să accept că putem să facem și rabat de la reguli câteodată, mai ales când avem de-a face cu senatori de mare excepție, cum este domnul Varujan Vosganian.

Așa că îmi permit să-i dau cuvântul domnului senator Vosganian.

## Mulțumesc.

Nu știu dacă, fiind vorba de rabat, ar trebui să vorbesc în limba marocană sau în franceză, vă mărturisesc că mă deranjează foarte mult acest termen și vă rog să nu-l mai folosiți. Noi nu suntem la capitolul rabat, niciunul dintre noi.

Domnule senator, aveați o intervenție pe lege, vă rog frumos.

## Stimată doamnă,

Disciplina este, în primul rând, o disciplină a gândirii și o disciplină a argumentelor și vă rog să le respectați pe acestea.

Aș vrea, mai întâi, să fac o completare la ceea ce a spus domnul ministru Hărdău ceva mai devreme, anume procentele alocate din PIB pentru educație. Precum ați observat, ele au crescut și în 2007, am avut 5,3%, și în 2008, 5,2% din PIB.

În timpul a numeroase dezbateri s-a spus că nu s-au alocat fondurile suficiente, ca dovadă în loc de 6% s-a alocat 5,2%, în 2007 s-a alocat potrivit procentului.

Aș vrea să fac, în primul rând, o explicație asupra acestui lucru și, apoi, să continui cu argumentația prezentată de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

În anul 2008 noi ne-am respectat angajamentul care a fost trasat prin Legea bugetului, și anume au fost cheltuite sumele care au fost prevăzute în Legea bugetului. Datorită, însă, unei administrări eficiente a României, PIB-ul a crescut cu mult mai mult decât fusese prevăzut atunci când s-a votat Legea bugetului, adică față de o creștere de 6% am avut o creștere de aproape 8%, ceea ce a dus PIB-ul de la 440 de miliarde de lei, prevăzute în momentul în care s-a votat Legea bugetului, adică în noiembrie 2007, la 520 de miliarde de lei, motiv pentru care, deși noi am onorat toate cheltuielile, la sfârșitul anului, când s-a făcut procentul, el nu a mai fost 6, ci a fost 5,2.

Așadar, motivul pentru care nu a fost îndeplinit procentul de 6 nu se datorează ineficienței, ci aș putea spune eficienței guvernării, eficiență pe care noi, în Parlament, în 2007 nu am bănuit-o. Astfel toate cheltuielile au fost onorate.

De ce însă am dorit să iau cuvântul?

Stimați colegi de la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin dumneavoastră mă adresez întregului Guvern, în timpul dezbaterilor la comisii am solicitat, în mod insistent, primului-ministru, ministrului finanțelor publice, celorlalți miniștri să fie prezentat Senatului și Camerei Deputaților, în ședințe reunite, bugetul consolidat.

Vă previn, stimați colegi, că niciunul dintre dumneavoastră nu are nicio informație cu privire la bugetul consolidat al României. Dumneavoastră, în Parlament, nu ați votat deficitul de 2%. Dumneavoastră, în Parlament, ați votat deficitul de 3,5% la bugetul de stat. Este singurul angajament cu care Guvernul este obligat în fața dumneavoastră, pentru că în bugetul de stat deficitul este de 19 miliarde de lei...

Domnule senator, vă abateți de la tema dezbaterii. Vă rog să vorbiți pe proiect.

Ajung imediat... Vă rog foarte mult. Stimată doamnă,

Este o problemă de importanță vitală care ține de bugetul educației și nu cred că trebuie să-mi semnalați că mă abat de la temă.

Deci vă rog insistent să prezentați bugetul consolidat, dat fiind că unii dintre dumneavoastră nu au experiență de guvernare.

Vă previn că la dezbaterile din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport nu ați prezentat fila privind educația. Dumneavoastră ați spus că sunt 34 de miliarde de lei, dar niciunul dintre colegii noștri nu știe exact cât din acestea sunt venituri proprii, cât din acestea sunt transferuri, cât din acestea sunt buget de stat. La niciunul dintre domenii, nici la transporturi, nici la agricultură, nici la educație, nu a fost prezentată fila de plan, motiv pentru care eu cred că argumentele pe care le prezentați dumneavoastră – că aveți programe alternative – nu au fost dovedite până acum.

De aceea, eu sunt de acord cu acest punct de vedere, mai ales că domnul Anton Anton însuși a socotit că programul nu este posibil a fi continuat.

În același timp, nu sunt dispus să votez împotriva acestui program ca atare decât în clipa în care dumneavoastră prezentați bugetul consolidat, fila pe Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și lista programelor. Până atunci, ca și colegul meu, domnul profesor Nicolae Robu, sunt de acord să votăm această ordonanță de urgență.

Doamna președinte de ședință, reiau această solicitare să ni se prezinte exercițiul anului 2008 pe buget consolidat, programul bugetului consolidat pe 2009, cu deficitul de 2%, și fișa cu procentele din PIB alocate pe fiecare domeniu, fără de care noi vom fi în permanență lipsiți de informațiile necesare.

Am luat notă de solicitarea dumneavoastră, domnule senator. Ținând cont că suntem doi oameni cu experiență, solicitarea, cu siguranță, va fi satisfăcută de îndată ce aceasta va fi transformată într-o întrebare, interpelare sau veți folosi un alt instrument pe care îl avem la dispoziție în ziua de luni.

Considerând că am făcut o abatere de la această regulă, are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea și v-aș ruga, dacă se poate, să ne temperăm un pic, ca să ajungem la un final cu dezbaterile pe acest subiect.

Vă rog. Microfonul 2.

În cazul de față vreau doar o lămurire, cu toată stima față de colegul nostru Varujan Vosganian, dar, ca economist, nu pot să suport o afirmație anterioară, că, dacă a crescut PIB-ul cu nu știu cât, procentul trebuie să scadă.

Domnule senator, suntem în breaslă. Noi, când stabilim un procent, indiferent de valoarea PIB-ului, procentul rămâne constant. Deci lucrul acesta vă rog să-l recunoașteți și să nu manipulați oamenii prin adresări într-un fel sau altul.

În al doilea rând, aș vrea ca, în numele moralității din Senatul României, când un punct din ordinea de zi se referă direct la o unitate cu care noi avem afinități contractuale, persoana, din punct de vedere moral, să părăsească sala până se epuizează acel punct.

Mai clar!

Da, mai clar, am votat, ați observat, da, dar domnul rector Robu putea să fie elegant și să ne lasă să dezbatem cazul liniștiți, fără să fie de față și fără să pledeze.

L-aș întreba, și nu-i obligatoriu să-mi dați răspuns: de când sunteți membru al PNL? Înainte sau după ordonanța cu terenul?

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Petre Daea, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

V-aș ruga să rețineți, doamna președinte, că noi vă suntem alături, ținând seama de prevederile statutare, înțelegând aici Regulamentul Senatului, și nu numai, și v-aș ruga să nu mai rămâneți sedusă de anvergura profesională a domnului Meleșcanu, pe care îl respect foarte mult, sau a domnului Vosganian, așijderea, cu respectul cuvenit, și de capacitatea dumnealor de a opera cu vorba.

Noi suntem aici, în Senatul României, să folosim, deopotrivă, și această capacitate oratorică a fiecăruia, dar și prevederea din Regulamentul Senatului pe care dumneavoastră, în mod corect, ați pus-o în aplicare până la acest punct.

Pentru a nu lăsa echivocul să răsară în mintea cuiva, îngăduiți-mi să citez prevederile de la art. 98 al Regulamentului Senatului, la alin. (2) se spune foarte clar: „Pentru dezbaterea generală” – ca în cazul în care ne aflăm – „a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.”

Ați procedat corect. În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți, să se dea cuvântul la dezbateri generale și altor senatori.

Nu ați procedat cum trebuie. V-aș ruga să procedați ca atare, să putem continua fără a pedala pe zonele de interes ale unora și pe lipsa lor de interes pentru legiferare corectă și rapidă.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator, pentru intervenția dumneavoastră.

Pe procedură, domnul senator Hașotti.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Haideți să nu pierdem vremea...

Ceea ce a citit domnul senator Daea este corect, dar știu foarte bine că președintele de ședință are autoritatea de a deschide dezbaterile și a da cuvântul fiecărui senator dacă este cazul. Nu trebuie să supunem la vot dacă i se dă cuvântul și domnului senator Varujan Vosganian sau altui senator, da? Este o dezbatere importantă și președintele de ședință are autoritatea de a da cuvântul. Sigur că pe chestiunile simple, care nu sunt cu conotație politică importantă, vorbește câte un reprezentant al grupului.

Și încă ceva, doamna președinte: noi nu suntem aici decât ca să legiferăm și să avem dezbateri politice, nu să întrebăm când te-ai născut sau când te-ai înscris într-un partid. Acestea nu sunt niște discuții demne de Senatul României și n-am să pronunț numele colegului pentru a nu da drept la replică. Vreau să spun însă tuturor că domnul senator Nicolae Robu este membru PNL, și numai PNL, spre deosebire de alții care au trecut pe la mai multe partide, din păcate pentru fiecare dintre dânșii, și și-au schimbat și opțiunile ideologice și doctrinare.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator, și apreciez cu atât mai mult intervenția dumneavoastră cu cât sunteți unul dintre cei foarte vechi în Senatul României.

Mulțumesc și domnului senator Petre Daea.

Întrucât toate grupurile parlamentare au luat cuvântul până la acest punct,

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2009 privind înființarea Agenției de Credite pentru Studenții din Instituțiile de Învățământ Superior de Stat și Particular Acreditate.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Iulia Badea.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Creditarea studenților în vederea facilitării accesului acestora la învățământul superior este prezentă în majoritatea statelor dezvoltate economic din Uniunea Europeană și din afara acesteia.

Prin prezentul proiect de lege se constituie Agenția de Credite pentru Studenții din Instituțiile de Învățământ Superior de Stat și Particular Acreditate, având ca atribuții să elaboreze și să propună spre aprobare norme metodologice necesare sistemului de creditare pentru studenți și să asigure managementul acestuia.

În decursul anului 2008, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a contactat Banca Mondială pentru a asista profesional crearea unui astfel de sistem în România. Experții Băncii Mondiale au elaborat un raport cu recomandări privind derularea acestui demers.

Nepromovarea ordonanței Guvernului ar întârzia continuarea procesului inițiat și ar anula eforturile făcute în timpul anului 2008.

Precizez că ordonanța Guvernului a fost emisă pe 12 ianuarie 2009 și, dacă votul dumneavoastră ar susține-o, am trece la elaborarea normelor metodologice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mihail Hărdău, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Agenției de Credite pentru Studenții din Instituțiile de Învățământ Superior de Stat și Particular Acreditate, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Comisia a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Îi ofer cuvântul domnului senator Robu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Considerăm că suntem în fața unei inițiative bine-venite și, ca o opoziție constructivă ce ne străduim să fim, o vom susține.

Aș dori, de asemenea, să-mi îngăduiți un drept la replică. Pentru a face economie de timp, nu am intervenit atunci. Aș dori să răspund la întrebările colegului Oprea foarte scurt, doamnă președinte.

Domnule senator, doriți un drept la replică la expunerea prezentată de domnul președinte Hărdău?

Suntem la un alt punct din ordinea de zi.

Nu, aș dori un drept la replică pentru domnul senator Oprea. Am vrut să cumulez cu această intervenție pentru a câștiga timp. Voi fi foarte scurt.

Consider că, într-adevăr, era mai elegant să nu particip la această discuție. Eram prea atașat de Universitatea „Politehnica” din Timișoara pentru a mă gândi la gestul respectiv în acel moment. Oricum, vreau să vă mulțumesc pentru faptul că ați votat cu toții acest proiect de lege.

Am intrat în PNL în iulie 2008, deci cu circa jumătate de an înainte de promovarea ordonanței, evenimente fără nicio legătură unul cu celălalt. A fost primul meu contact cu un partid, în iulie 2008.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Doamna senator Olguța Vasilescu, vă rog.

Grupul parlamentar al PSD susține raportul comisiei.

În mandatul trecut am avut și eu un proiect de lege pe această temă. Din păcate, a fost respins de Camera decizională, Camera Deputaților, dar cred că este foarte important să avem un asemenea tip de agenție, deoarece,

așa cum știți, după statistici, este tot mai mic numărul studenților care vin din mediul rural, tocmai pentru faptul că nu au fonduri să-și susțină studiile.

Această Agenție vine în ajutorul tuturor studenților care vor să se întrețină pe perioada studiilor, urmând apoi să cotizeze și să-și plătească datoriile.

Un asemenea tip de agenție există și în alte țări ale Uniunii Europene.

Eu cred că proiectul de lege este bine-venit și merită să-i acordăm votul nostru.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc mult, doamna senator.

Dacă nu mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare, iar raportul comisiei este de admitere, fără amendamente,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2008 pentru modificarea art. 55 alin. (8) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Iulia Badea, din partea inițiatorului.

Având în vedere necesitatea adaptării legislației naționale din domeniul învățământului superior la acquis-ul comunitar și la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, Directiva 2005/36/CE a Uniunii Europene, alin. (8) al art. 55 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, avem o singură modificare, care privește posibilitatea deschiderii în ceea ce privește exercitarea profesiei de cadru didactic universitar în sistemul de învățământ superior românesc.

În consecință, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării vă supune atenției și vă roagă să aprobați această modificare. Nu este decât acomodare la legislația europeană. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult, doamnă secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule președinte Hărdău.

## Mulțumesc.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Acest proiect modifică un singur alineat, alin. (8) al art. 55 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în sensul acordării dreptului cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene, precum și ai statelor aparținând Spațiului Economic European de a exercita profesia de cadru didactic în sistemul învățământului superior din România. Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Dezbateri generale? Nu sunt.

## Mulțumesc frumos.

În aceste condiții,

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Îi ofer cuvântul doamnei Graziela Vâjială, președintele Agenției Naționale Antidoping.

Vă rog, doamnă președinte.

## **Doamna Graziela Elena Vâjială** _— președintele Agenției Naționale Antidoping_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Onorat Senat,

Având în vedere obligațiile care revin țării noastre, ca stat semnatar al Codului mondial antidoping, și luând în considerare angajamentele asumate de România prin ratificarea, prin Legea nr. 171/1998, a Convenției împotriva dopajului a Consiliului Europei și a Protocolului adițional la această Convenție, prin Legea nr. 302/2006, și acceptarea, prin Legea nr. 367/2006, a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport a UNESCO, Agenției Naționale Antidoping i-a revenit în cursul anului 2008 obligativitatea să inițieze procedurile de modificare și completare a Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Făcând o prezentare foarte succintă a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, pe lângă uniformizarea terminologiei în domeniu, se modifică procedura de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic în favoarea sportivilor, sunt luate măsuri pentru păstrarea confidențialității datelor personale, iar elementul major îl constituie modificarea regimului sancționator al încărcării reglementărilor antidoping pentru a-l uniformiza cu cel utilizat pe plan internațional.

Menționăm că suntem de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Fac apel către colegii lideri de grup să încercăm să asigurăm prezența în sală.

Îi ofer cuvântul domnului Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, avem de-a face cu un proiect de lege care vizează alinierea practicilor naționale la practicile europene care privesc combaterea dopajului și, prin prezenta lege, ne aliniem mișcării europene împotriva dopajului și încercăm să eliminăm – ar fi de dorit – acest flagel.

Au fost făcute amendamente de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Toate au fost însușite de către inițiator.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Consiliul Legislativ au transmis aviz favorabil proiectului de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Drept urmare, vă solicităm și supunem spre dezbatere și adoptare în plenul Senatului raportul de admitere, cu amendamente, făcând precizarea că este o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Mai fac o dată apel către liderii de grup să-i cheme pe colegii senatori în sală.

Având în vedere că în momentul acesta avem o mică dificultate cu prezența colegilor senatori în sală, vă propun să dăm votul pe legile organice la ora 12.30, urmând ca până la acea oră grupurile parlamentare să asigure prezența în sală. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom da votul într-o ședință viitoare.

Mulțumesc foarte mult și apreciez încă o dată colegialitatea dumneavoastră.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2009 pentru aprobarea unor măsuri economico-financiare și organizatorice pentru desfășurarea activității unităților sanitare în cadrul procesului de reformă și operaționalizare.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Cristian Irimie, secretar de stat.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _— secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimată doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Sănătății vă supune spre aprobare prin lege Ordonanța Guvernului nr. 2/2009 pentru aprobarea unor măsuri economico-financiare și organizatorice pentru desfășurarea activității unităților sanitare în cadrul procesului de reformă și operaționalizare și susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domule secretar de stat. Din partea comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Avem raport favorabil, cu un amendament admis, la anexa nr. 1.

Aviz favorabil am primit și de la Consiliul Legislativ. Comisia pentru sănătate publică avizează favorabil, cu un amendament acceptat și de comisia noastră.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea are caracter ordinar.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă consult dacă sunt intervenții. Vă rog, domnule senator Cibu.

Mă numesc Mustățea, senator de Giurgiu. În primul rând, aș vrea să fac precizare.

În ședința de luni am aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale și, totodată, am aprobat un amendament la art. 3 alin (1), conform căruia finanțarea acestor activități se face prin transferul de la bugetul de stat către bugetele unităților administrativ-teritoriale, eliminându-se din procesul de finanțare Ministerul Sănătății.

Acum ne găsim în situația de a adopta o ordonanță a Guvernului prin care finanțarea cheltuielilor privind personalul se face prin transfer de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății.

Trebuie să dăm dovadă de coerență – este punctul meu de vedere – sau să sesizăm Camera Deputaților, pentru că noi am fost prima Cameră sesizată, și cu ocazia dezbaterilor asupra acestui proiect de lege să aibă în vedere să armonizeze cele două acte normative.

În al doilea rând, vă fac o propunere, și pornesc de la faptul că în programul de guvernare se prevede că în procesul de descentralizare se va face și „o descentralizare financiară”.

În decursul anilor, unitățile administrativ-teritoriale au primit multe atribuții fără să primească și fondurile necesare. Sintagma folosită atât în textul inițial al ordonanței, cât și în amendament prevede ca finanțarea să se facă atât din bugetul de stat, cât și din venituri proprii. Cred că este timpul să eliminăm sintagma „și din venituri proprii”. În acest fel, dăm siguranța autorităților publice locale că această descentralizare financiară este reală și că actualul Guvern chiar se ține de cuvânt.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă asigur că propunerea dumneavoastră este luată în considerare și puteți urmări parcursul legii și în Camera Deputaților.

Vă consult dacă mai sunt intervenții și din partea celorlalte grupuri parlamentare.

Dacă nu mai sunt intervenții,

## **Domnul Vasile Mustățea**

**:**

Mai întâi trebuia să supuneți la vot propunerea mea de a dispărea din textul proiectului de lege sintagma „și din venituri proprii”.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Domnule senator, suntem în procedură de vot. Cu 53 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Trecem la dezbaterea următorului proiect de lege.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare. Are cuvântul inițiatorul.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, are cuvântul domnul Bogdan Aurescu, secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu** _— secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc mult, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 3/2009 privind unele măsuri fiscale în domeniul taxelor consulare vizează modificarea unor prevederi ale Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, în vederea armonizării cu normele comunitare în scopul finalizării pregătirilor pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Normele comunitare cu care se vizează armonizarea prevederilor Legii nr. 198/2008 sunt incluse în Decizia Consiliului European 2006/440/CE.

Deoarece prevederile comunitare sunt prioritare față de reglementările interne, este necesară eliminarea punctului 7 de la litera D din anexa la Legea nr. 198/2008.

De asemenea, se propune modificarea punctului 2 din Nota la anexa la Legea nr. 198/2008, în sensul includerii taxelor suplimentare pentru prestarea serviciilor în regim de urgență în taxele de viză prevăzute de lege. În acest fel, este posibilă utilizarea de către Ministerul Afacerilor Externe a fondurilor obținute pentru plata cheltuielilor prevăzute la art. 15 din Legea nr. 198/2008 pentru asistența cetățenilor români aflați în dificultate în situații deosebite în străinătate, inclusiv minorii. Este vorba, în special, despre cheltuielile de transport ale cetățenilor români, plata cheltuielilor de repatriere pentru cetățenii decedați.

Vă rugăm să adoptați această ordonanță a Guvernului. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru politică externă, vă rog, domnule președinte Titus Corlățean. Microfonul 6.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul taxelor consulare naționale, în sensul armonizării acestora cu normele comunitare în scopul finalizării pregătirilor pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Pe scurt, se instituie o taxă unică de viză al cărei cuantum este stabilit la nivel comunitar prin Decizia Consiliului European 2006/440/CE.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterilor din data de 5 ianuarie 2009, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Doamna președinte,

În final, vă rog să îmi permiteți, „ca un rabat de la procedură”, ca să vă citez, să felicit, chiar retroactiv, pe domnul secretar de stat și echipa Ministerului Afacerilor Externe pentru prestația de la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Bogdan Aurescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am făcut deja o prezentare în detaliu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 în ședința plenului Senatului din 9 februarie 2009.

Reiterez doar faptul că această ordonanță are ca scop principal crearea unui cadru instituțional coerent pentru supravegherea aplicării la nivel național a sancțiunilor internaționale și a unui regim de pedepsire a încălcării sancțiunilor internaționale, care să corespundă standardelor și bunelor practici în materie la nivel internațional și comunitar.

În conformitate cu hotărârea plenului Senatului din 9 februarie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a reexaminat două articole din proiectul de lege și a fost elaborat un raport suplimentar la acest proiect de lege.

Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de inițiator, susține adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, în conformitate cu raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, din 17 februarie 2009. Deci noi susținem acest raport suplimentar și soluția cuprinsă în el, soluție pentru care mulțumim foarte mult domnilor senatori din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă felicit pentru consensul la care ați ajuns într-un final. Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.

## Doamna președinte, Stimați colegi,

Sarcina mea este mult ușurată, astfel încât voi fi foarte succint în exprimare: un cadru coerent de constituire a cadrului legal necesar punerii în aplicare a unor sancțiuni internaționale.

Era și o anumită urgență, având în vedere că prin ordonanță urmăream prevenirea unei proceduri judiciare împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, drept urmare și eu vă supun spre dezbatere și, apoi, spre adoptare raportul suplimentar de admitere, cu un amendament, având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Invit la dezbateri generale grupurile parlamentare. Grupul parlamentar al PD-L? Nu sunt intervenții. Grupul parlamentar al PSD? Domnul președinte Titus Corlățean.

Doamna președinte,

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota în favoarea raportului suplimentar de admitere, deci în favoarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, pentru simplul motiv că era necesară armonizarea rapidă a legislației interne cu reglementările impuse de Consiliul de Securitate în materia combaterii terorismului internațional.

Pentru acest motiv, salut soluția găsită de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a dat la o parte un amendament, făcut cu bună intenție, dar care ieșea din obiectul de reglementare.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Întrucât nu mai văd solicitări de luare de cuvânt,

Vă mulțumesc.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2008 pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Dau cuvântul inițiatorului.

Din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _— secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Modificarea vizează litera a) a art. 16 din Legea notarilor publici, care prevedea, ca o condiție de acces la profesia de notar public, deținerea în exclusivitate a cetățeniei române și care nu permitea cetățenilor români care dețin și altă cetățenie, pe lângă cea română, accesul la această profesie.

Conform ordonanței, accesul la profesia de notar este permis tuturor cetățenilor români, indiferent dacă aceștia dețin exclusiv cetățenia română ori dacă, alături de cetățenia română, mai dețin și cetățenia unui alt stat.

Ordonanța menține condiția deținerii cetățeniei române, dar nu în exclusivitate.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Vă rog, domnule senator.

Stimați colegi, _de lege lata_ , pentru a deveni notar trebuia să ai exclusiv cetățenia română.

Ca urmare a ratificării de către România a Convenției europene asupra cetățeniei, cât și ca urmare a unei sesizări, urmată de o soluție, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, s-a extins posibilitatea pentru cetățenii români care au și altă cetățenie să poată accede la profesia de notar.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, în unanimitate, raport de admitere, fără amendamente.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul președinte Titus Corlățean.

O singură precizare, doamna președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota, evident, raportul de admitere, nu doar din cauza sesizării pe linia antidiscriminării și ratificării convenției Consiliului Europei în materia cetățeniei, dar și datorită acquis-ului comunitar în materie.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții mai sunt?

Nu mai sunt.

O să

Vă mulțumesc, doamna președinte. Îi mulțumesc și colegului Cristian Dumitrescu.

Rădulescu.

Îmi cer scuze... În Dobrogea avem miei buni. De Paști îi voi da un miel!

Îi mulțumesc și colegului Rădulescu pentru că este în consens cu mine.

Bun, trecem peste faptul că în programul votat de plenul Senatului nu este prevăzut să se dea voturile finale la ora 12.30. Trecem peste această doleanță a dumneavoastră, o respectăm fără să facem obiecțiuni, dar am vrea să nu se mai întâmple acest lucru.

O majoritate de 73% trebuie să asigure în permanență 50% din plen, ca să nu mai spun că și noi, opoziția, avem o prezență, cel puțin procentuală, la fel de importantă. Or, nu mi se pare în regulă să modificăm programul de lucru în funcție de prezența sau de absența senatorilor și în funcție de activitatea grupurilor parlamentare.

Însă trecem peste această incongruență pe care o manifestați și suntem de acord ca la 12.30 să se dea vot pe legile organice, dar să nu se mai întâmple, vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Apreciez înțelegerea dumneavoastră și a colegilor din Grupul parlamentar al PNL.

Sper că și dumneavoastră sunteți de acord cu mine că trebuie să-i mulțumim domnului senator și grupului liberal pentru înțelegere, urmând ca noi să ne corectăm atitudinea, fiindcă adevărul este, de data aceasta, la domnul senator Hașotti.

Microfonul 3, domnul senator Corlățean.

Sunt absolut de acord, pe procedură, cu dumneavoastră, dar, în același timp, îi aduc aminte distinsului coleg, lider al Grupului parlamentar al PNL, că noi înșine am fost de acord cu o derogare de la procedură atunci când Grupul parlamentar al PNL a avut o altă activitate politică fixată la ora 12.00, exact în timpul procedurii de dezbateri și de vot.

Cred că o înțelegere reciprocă în cadrul activității parlamentare este necesară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnilor senatori. Apreciez pozițiile constructive ale ambilor colegi.

Dacă-mi permiteți o paranteză, cred că votul uninominal a adus mult mai multă înțelepciune și înțelegere între noi, ca senatori, și iată că avem o atitudine cât se poată de constructivă.

Vă mulțumesc pentru atitudinea dumneavoastră.

Vă propun să trecem la punctul 13 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Dau cuvântul inițiatorului.

Domnul Gabriel Tănăsescu, secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Deși Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenției a marcat un pas important înainte, totuși practica a relevat și existența unor neajunsuri, semnalate fie de mediul de afaceri, fie de instanțele judecătorești, precum și de practicienii în insolvență.

Ordonanța de urgență supusă aprobării urmărește tocmai eliminarea acestor impedimente.

În acest sens, se propune ca persoanele împotriva cărora se deschide o acțiune ulterior deschiderii procedurii insolvenței să beneficieze de o primă comunicare a actelor de procedură potrivit Codului de procedură civilă, și nu prin Buletinul insolvenței; preluarea de către adunarea creditorilor a atribuțiilor comitetului creditorilor, în situația în care numărul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet;

extinderea surselor de finanțare a fondului de lichidare; extinderea termenului de comunicare a votului prin corespondență până în ziua votului; eliminarea obligativității prezenței membrilor comitetului creditor pentru reunirea valabilă a adunării creditorilor; crearea posibilității reprezentării salariaților de către un singur delegat – până acum erau doi reprezentanți – și, în fine, creșterea rolului persoanei care a declanșat procedura, creditor sau debitor, în desemnarea administratorului judiciar sau a lichidatorului provizoriu.

Propunem Senatului adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Prin prezentul proiect de lege s-au urmărit, în principal, trei lucruri: asigurarea respectării principiului celerității procedurii de insolvență, protecția creditorilor și desfășurarea adecvată a activităților practicienilor în insolvență.

Pe parcursul dezbaterilor, colegii au prezentat amendamente care, supuse votului, au fost admise și se regăsesc în anexa la raport.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

În raport de obiectul de reglementare, prezentul proiect de lege este tot lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Urban.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Avem trei amendamente la acest proiect de lege.

De la început, vreau să vă spun că noi am făcut acest raport înainte să cunoaștem proiecția bugetului pe anul 2009.

Primul amendament, cel care modifica lit. c) alin. (6) art. 4, se referă la cota de 1,5% care trebuia pusă la dispoziția practicienilor de insolvență, în principal vizând lichidările societăților fără active, majoritatea acestora fiind trimise către zona procedurilor de insolvență de către ANAF.

Prin proiecția bugetului, sumele de bani necesare desfășurării acestor activități, mă refer la societățile fără active, trebuiau să fie alocate de Ministerul Finanțelor Publice. Fiind un buget de criză, nu și-au mai găsit locul acolo, astfel încât, din punctul meu de vedere, după ce am discutat și cu Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență, trebuie să fiți de acord – și vă rog – să renunțăm la diminuarea procentului la 0,5, pentru că numai în acest an ANAF intenționează să trimită 20.000 de societăți comerciale fără active către lichidare judiciară, către instanțele de faliment și, practic, i-am lipsi de sumele necesare curățării din economia națională a firmelor care nu mai au niciun fel de activitate și care, efectiv, prezintă un pericol pentru întreaga economie și pentru creditori.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

De altfel, amendamentul dumneavoastră se înscria în rândul amendamentelor admise deja de comisie.

Adică vreți să renunțați la amendament?

Fiți explicit, pentru că prin amendament ați redus cuantumul.

Acum ce doriți?

participanți la o asemenea dezbatere, începând cu judecătorul sindic, lichidatori, creditori și așa mai departe.

Cu privire la amendamentul retras, cel puțin așa am înțeles eu, problema este de procedură: noi va trebui în aceste condiții să întoarcem dosarul, să revenim cu proiectul de lege la comisie, să-l reanalizăm și să revenim cu el în plen.

Îmi pare rău, dar altă procedură nu există.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota proiectul de lege de aprobare a ordonanței, cu amendamente, așa cum a fost prezentat în plen.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnul președinte Greblă.

Am redus cuantumul pentru că sumele de bani necesare acoperirii costurilor derulării acestor proceduri trebuiau asigurate de Ministerul Finanțelor Publice. Ele nu s-au mai regăsit în buget, iar noi nu știam, la momentul în care am făcut raportul, dacă ele sunt cuprinse sau nu în Legea bugetului de stat pe anul 2009, astfel încât înțeleg – și acesta este apelul pe care îl fac colegilor senatori – să renunțăm la acest amendament, fiindcă, în condițiile în care Ministerul Finanțelor Publice nu a mai alocat sumele de bani, noi trebuie să-i lăsăm să ia această cotă de 1,5%, destinată lichidării firmelor fără active.

Înțeleg să renunț la acest amendament. Nu-l mai susțin.

Alte intervenții? Domnul senator Chelaru.

Doamnă președinte, o scurtă precizare.

Ne aflăm în faza procedurii de lichidare judiciară, când societatea nu mai are bunuri, iar lichidatorul judiciar urmărește bunurile proprii ale administratorului sau ale persoanelor responsabile.

În proiectul trimis de Guvern se prevedea preluarea a 1,5% din averea responsabilului pentru faliment. Noi am considerat, la solicitarea colegului, dar s-a însușit de toată comisia, că procentul ar trebui mult diminuat, la 0,5%, și am adoptat acest amendament în unanimitate. Urmează să apreciați care este procentul echitabil.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Igaș. Vă rog, domnule senator.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu doi ani, după o dezbatere care a durat câteva zile, în urma căreia legea a fost retrimisă la comisie de două-trei ori și a revenit în plen tot de două-trei ori, ca urmare a unui proiect făcut de Ministerul Economiei și Finanțelor și cu susținere europeană, s-a dorit o lege a insolvenței completă, de nivel european.

Îmi aduc aminte că am spus atunci că proiectul inițial încălca cel puțin 10 principii de drept comercial. Până la urmă, cu efortul colegilor din vechiul Senat și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de atunci, am reușit să aducem o lege a insolvenței cât mai aproape de nevoile debitorilor și creditorilor și ale unei economii de piață pe care ne-o dorim în România.

Astăzi constat cu plăcere, am spus-o și la comisie, că nu s-a votat, până la urmă, ceea ce am solicitat atunci, însă vine Guvernul acum cu o ordonanță și solicită modificarea legii.

Cred că această ordonanță, cu amendamentele admise, inclusiv cu cel prezentat de domnul senator Urban în comisie, are menirea să dinamizeze relațiile comerciale în România, să asigure, cum spunea și domnul secretar de stat, și o celeritate a dezbaterilor și a desfășurării procedurii de insolvență, are menirea să creeze un echilibru între factorii

Ținând cont că până în 16 martie, când se adoptă tacit acest proiect de lege, mai e timp, eu aș propune să-l retrimitem la comisie pentru a se retrage acele amendamente și pentru a veni cu un raport suplimentar. Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc pentru grija pe care o manifestați pentru bugetul de stat, nu și pentru bătăile de cap procedurale pe care ni le dați, la un moment dat.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2008 pentru modificarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Dau cuvântul, din partea inițiatorului, domnului Iulian Matache, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. ## **Domnul Iulian Matache** — _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 210/2008 propune o nouă definire a condominiilor și o extindere a aplicării legislației în vigoare în ceea ce privește posibilitatea constituirii asociațiilor de proprietari în vederea administrării și funcționării acestora.

Prin ordonanță s-a dorit completarea legislației în vigoare printr-o clară definire a condominiilor și asigurarea cadrului legal necesar pentru înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari în cadrul tuturor formelor de condominii, nu numai în cele de tip clădire-bloc de locuințe.

Prin prevederile ordonanței se dorește a se întări ideea că proprietatea, inclusiv proprietari individuali de locuințe aflați în condominiu, impune și obligații, nu numai drepturi, legate mai ales de conservarea și întreținerea imobilului, de asigurarea unui standard ridicat al calității vieții în cadrul acestora și de reducerea consumului și asigurarea eficienței energetice.

Prin această ordonanță se asigură cadrul legal pentru recunoașterea asociațiilor de proprietari din condominii, care va asigura posibilitatea contractării și asigurării accesului la serviciile și utilitățile publice.

Suntem de acord cu toate amendamentele propuse la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am luat cuvântul pentru că am avut o propunere legislativă, împreună cu alți colegi, în urma unor discuții, în special cu Federația Asociațiilor de Proprietari din Timișoara, și mă bucur că, după aceea, o parte din acele propuneri pe care le-am avut noi au fost luate în seamă de către reprezentanții Guvernului și se regăsesc în această ordonanță de urgență și în unele amendamente admise.

De aceea, consider și apreciez că această lege va da posibilitatea să funcționeze mult mai bine asociațiile de proprietari și, având în vedere toate acestea, o să votăm pentru.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

La ora 12.30 vom da votul pe raportul de admitere, cu amendamente, și votul pe proiectul de lege, fiind vorba despre o lege organică.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 pentru modificarea și completarea Codului penal.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tănăsescu.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Toni Greblă, aveți cuvântul.

Într-adevăr, stimați colegi, prin prezentul proiect de lege se realizează o definire a condominiilor și o extindere a aplicării legilor în vigoare în ceea ce privește posibilitatea constituirii asociațiilor de proprietari pentru acest tip de locuință.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a formulat amendamente care au fost adoptate în unanimitate.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Consiliul Legislativ au avizat favorabil proiectul de lege.

În raport de obiectul de reglementare, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Drept urmare, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe David.

Mulțumesc, doamna președinte.

În prezent, cu ocazia desfășurării procedurilor judiciare, au fost constatate numeroase cazuri de defăimare a organelor judiciare și a reprezentanților autorităților publice cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, prin întrebuințarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene și amenințătoare la adresa integrității fizice a acestora, de natură să afecteze imaginea publică a organelor judiciare și a reprezentanților autorităților publice, precum și încrederea cetățenilor în actul de justiție.

Schimbările preconizate sunt în număr de două.

În primul rând, dispozițiile privind cazurile speciale de pedepsire prevăd majorarea pedepselor în cazul săvârșirii infracțiunii de ultraj împotriva unui judecător, procuror, organe de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, polițist ori jandarm, iar a doua schimbare vizează introducerea infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, care sancționează manifestările jignitoare, disprețuitoare ori cu efect intimidant exprimate în timpul unei proceduri ce se desfășoară în fața instanței, în scopul de a proteja solemnitatea ședinței de judecată și respectul datorat autorității judiciare.

Scopul incriminării este acela de a proteja solemnitatea, și nu neapărat onoarea și reputația reprezentanților autorității judiciare.

De pildă, deseori sunt jigniri adresate publicului din sală sau avocatului, pe durata procedurii, de către o persoană care asistă sau participă la o procedură judiciară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule președinte Toni Greblă, vă

rog.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege, în unanimitate, a primit raport de respingere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din datele statistice pe care le-am avut la dispoziție, rezultă că în 2008 peste 25% din cei trimiși în judecată au primit pedepse sub minimul special prevăzut de textul de lege.

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești spune:

„Pentru a întări poziția acestor oameni și organe care concură la realizarea justiției, mărim maximul special al pedepsei cu încă jumătate.”

Sub 2% din hotărârile de condamnare ajung acum spre maximul special. O mărire cu încă jumătate a maximului special, când toate pedepsele aplicate de instanțele de judecată sunt puțin peste minim sau sub minimul special prevăzut de legea penală, după părerea mea și a membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu se justifică.

Vă mai supun analizei un alt argument.

Astăzi, probabil, vom fi sesizați de Guvern cu proiectul noului Cod penal și cu proiectul noului Cod de procedură penală. În această situație, noi am considerat că nu este cazul să modificăm Codul penal astăzi, pentru ca în perioada imediat următoare, când îl vom avea spre dezbatere și analiză, să ne aplecăm din nou asupra acestor lucruri.

Drept urmare, niciun argument...

S-a mai spus aici că în timpul procedurilor trebuie să asigurăm o anume solemnitate. Nu prin sporirea cu încă jumătate a maximului special vom reuși acest lucru, ci prin infracțiunile de audiență, din care, anul trecut, nu am avut înregistrată niciuna.

Judecătorul are la îndemână o procedură foarte rapidă și relativ ușor de aplicat, și anume infracțiunea de audiență, cu termene foarte scurte și cu o eficiență foarte mare. Din păcate, instanțele de judecată, anul trecut, nu au aplicat nicio infracțiune de audiență, motiv pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune să respingem acest proiect de lege, urmând ca situația să o reexaminăm și să dăm o soluție în perioada imediat următoare, când vom avea Codul penal și Codul de procedură penală în dezbaterea Senatului. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul chestor Chelaru. Urmează domnul senator Iulian Urban, Grupul parlamentar al PD-L.

Mulțumesc, doamna președinte.

Ca practician în domeniul dreptului de peste 30 de ani, sigur că în primul moment am înclinat să fiu de acord cu

ordonanța propusă de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, cunoscând ce se întâmplă prin sălile de judecată, din păcate, în ultimii ani mult mai mult ca altădată.

Dacă faci o analiză serioasă, constați însă că cei care se doresc protejați, categoriile respective – judecător, procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, polițist, jandarm ori militar –, nu prea fac plângeri decât în cazuri foarte rare.

În 4 decembrie 2008 a fost aprobată ordonanța. Din acest punct de vedere, împrejurarea că ieri Guvernul și-a însușit proiectul Codului penal și proiectul Codului de procedură penală, prezentate de minister, și ne-a promis că le trimite pentru dezbateri în Parlament foarte repede – sperăm să facem dezbateri pe ele, nu să fie o simplă formalitate prezența proiectului de Cod penal și a proiectului Codului de procedură penală –, cred că într-un instrument juridic de natură să reglementeze fundamental un domeniu extrem de important, dreptul penal, putem să cuprindem și cele trei prevederi din această ordonanță, dând astfel coerență unei politici penale pe care noi, și ca practicieni, și ca oameni în Legislativ, și ca reprezentanți ai puterii, să o putem da țării.

Din acest motiv, sunt de acord și am votat împotriva ordonanței, tocmai pentru a asigura acea coerență de care politica penală a unui stat are nevoie.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru raportul de respingere a ordonanței.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție și sunt convinsă că dumneavoastră, împreună cu toți ceilalți colegi ai noștri, juriști, foarte buni specialiști, veți contribui la adoptarea Codului penal și a Codului de procedură penală, așa încât și monitorizarea justiției din România să fie ridicată. Domnul senator Iulian Urban.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vreau să vă mai atrag atenția asupra încă unui aspect, în completarea a ceea ce au spus colegii noștri.

Eu cred că la acest moment organele de ordine publică, magistrații, au la îndemână elemente și instrumente suficiente pentru a-și impune autoritatea, fără să fie nevoie ca noi, printr-o lege, să creăm categorii speciale de cetățeni, astfel încât, dacă în cazul nostru o infracțiune de acest gen s-ar pedepsi, să spunem, cu doi ani de închisoare, în cazul lor să se pedepsească cu patru ani sau cu cinci ani de închisoare.

Nu trebuie să uităm faptul că toți suntem egali în fața legii și lucrul acesta trebuie să rămână, pentru că este fundamentul democrației.

De aceea, și Grupul parlamentar al PD-L va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnule senator, sper că ușor-ușor ne obișnuim cu regula pe care dorim cu toții să o respectăm. Vă rog, microfonul pentru domnul senator.

Mulțumesc, doamna președinte, pentru îngăduința de a permite, la dezbateri generale, o întrebare adresată domnului secretar de stat.

Mă refer la dreptul substanțial:

În noul Cod penal există dispoziții noi în obiectul de reglementare propus de acest proiect de lege?

Pun această întrebare pentru că, în funcție de procedura pe care o vom adopta, dacă nu vom avea șansa de a dezbate în plen, cu amendamente, Codul penal și Codul de procedură penală, nu vom avea șansa să ameliorăm proiectul de Cod penal.

Întrebarea mea este: există o reglementare nouă care merge pe această linie sau nu?

Și, ca o concluzie doctrinară, în doctrina de drept penal concluzia majoritară sau curentul majoritar de idei merge în direcția următoare: nu întotdeauna majorarea limitelor de pedeapsă generează reducerea infracționalității, ci aplicarea efectivă a legii, sesizarea și activitatea concretă a organelor de anchetă și sentința judecătorească definitivă, deci nu această majorare, neapărat, a limitelor de pedeapsă. Aștept un răspuns la întrebare.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc pentru întrebarea pe care mi-ați adresat-o. În primul rând, vreau să vă spun că în viitorul Cod penal este prevăzută această modificare de care face vorbire ordonanța, și anume cea care privește sfidarea organelor judiciare și ultrajul la magistrat.

Vreau să mai fac încă o precizare.

Este adevărat ceea ce spuneți dumneavoastră, că nu prin majorarea pedepsei putem să reducem fenomenul infracțional, suntem întru totul de acord – și profesorii mei de drept penal subliniau același lucru de fiecare dată –, ideea a fost aceea ca efect intimidant asupra acelor situații care se repercutează asupra magistratului. Se întâmplă ca la art. 239, la infracțiunea de ultraj, să nu avem prevăzute expresiile jignitoare, expresiile insultătoare care se fac asupra acestor magistrați, și de aceea am vrut să introducem această dispoziție.

În ceea ce privește sfidarea organelor judiciare, încă o dată subliniez, ea nu privește ca obiect magistratul, ea privește participantul la o procedură judiciară. Este vorba de sala de judecată, de partea care vine în fața judecătorului și este insultată de o altă parte din sală, de martori, de experți, deci de ceilalți participanți la o procedură judiciară.

Aceasta era sublinierea mea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vom da votul la ora 12.30.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Din partea Guvernului, domnul consilier Marin Pătuleanu. Microfonul 8.

## **Domnul Marin Pătuleanu** _— consilier în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 s-au adus modificări și completări Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, iar printre aceste modificări voi aminti doar câteva.

În primul rând, s-a propus folosirea sintagmei de „pașaport electronic” pentru o identificare corectă în raport cu modalitatea de stocare a datelor pe care pașaportul le conține.

În ceea ce privește valabilitatea, au fost aduse niște modificări, și anume: valabilitatea a fost stabilită la trei ani pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 6 ani și la cinci ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 6 ani, întrucât valabilitatea cipului în care au fost stocate datele biometrice ale persoanei a fost stabilită și garantată la 5 ani.

De asemenea, se prevede faptul că cetățenii români nu pot deține, în același timp, decât un singur pașaport simplu sau un pașaport simplu electronic valabil și numai în cazuri speciale se poate elibera un permis de călătorie temporar.

Totodată, se prevede posibilitatea ca și cetățenii români, posesori ai unui certificat de înregistrare sau ai unui alt document care atestă rezidența într-un stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului economic european, eliberat de autoritățile competente, să poată solicita eliberarea unui pașaport simplu, cu menționarea țării de domiciliu în acel stat.

Pentru aceste considerente, vă adresăm respectuoasa rugăminte să aprobați această ordonanță de urgență. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Doamna președinte,

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege urmărește să armonizeze legislația internă cu prevederile acquis-ului comunitar și, în special, cu prevederile Acordului de la Amsterdam, astfel încât pașaportul electronic, simplu, diplomatic sau de serviciu, să fie în așa fel reglementat, încât posibilitatea de a fi contrafăcut să fie foarte mică, iar, pe de altă parte, să poată să fie compatibilizat cu celelalte mecanisme electronice ale țărilor Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamentele cuprinse în raport.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat favorabil proiectul de lege. Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentele cuprinse în anexa la raport, împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC, domnul președinte Titus Corlățean.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC va vota în favoarea raportului de admitere.

Aș avea două întrebări pentru domnul secretar de stat.

Prima întrebare: Dacă ne poate totuși enumera care sunt datele biometrice incluse, încorporate în cip, dincolo de chestiuni legate de amprentă, pentru că intră în domeniul datelor cu caracter personal și este bine ca aceste lucruri să fie cunoscute ceva mai pe larg.

A doua întrebare este legată de faimosul număr de înseriere care a stârnit atâta emoție în rândul anumitor cetățeni din România.

Întrebarea este foarte simplă: Există o prevedere obligatorie legată de acest număr sau pe cale administrativă sau de altă natură se poate proceda la o anumită modificare? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Pătuleanu.

La prima întrebare, doamna președinte, este vorba de imaginea facială și impresiunea digitală.

La cea de-a doua întrebare, nu deținem astfel de date.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

Vă mulțumesc.

## Doamna președinte,

Sigur că este bine să punem întrebări lămuritoare pentru textul actului normativ, dar la art. 7 alin. (3) se spune foarte clar, și nu înțeleg întrebarea distinsului meu coleg, domnul senator Titus Corlățean. Trebuia să fi citit actul normativ, unde se spune „Procedura preluării imaginii faciale și a impresiunilor digitale...” și așa mai departe, exact ceea ce spunea domnul secretar de stat.

Vă propun să punem întrebări lămuritoare, nu ceea ce scrie în text.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Urban.

Eu am o întrebare care sper să fie lămuritoare și vine puțin în susținerea a ceea ce a spus colegul Corlățean.

Acum două săptămâni, Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a emis o decizie prin care se specifică faptul că prelucrarea acestor date biometrice trebuie să preceadă înregistrarea Ministerului Administrației și Internelor și a autorităților subsecvente care se ocupă de această operațiune la această Autoritate. Deci în acest sens cred că era pusă întrebarea, și aici ar fi bine de știut dacă s-a făcut această înregistrare a Ministerului Administrației și Internelor, pentru că, din câte știu eu, încă nu s-a obținut aprobarea finală.

În al doilea rând, am și eu o întrebare de drept comparat. Am înțeles că România ar fi prima țară din Uniunea Europeană care adoptă acest sistem al pașapoartelor biometrice și aș vrea să știu dacă mai există o altă țară care s-a grăbit la fel ca noi să meargă pe acest drum impus de Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnule Pătuleanu, vă rog să răspundeți.

La prima întrebare, doamna președinte, suntem autoritate autorizată de prelucrător de date.

La a doua întrebare, vă pot spune că 27 de state au până acum pașaport electronic cu primul element.

Vă mulțumesc.

Vă propun același sistem. Fiind vorba despre o lege organică, ora 12.30.

Iertați-mă, domnule senator Daea. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Colegul Corlățean a pus o întrebare reprezentantului Guvernului și a pus această întrebare în mod legitim și susținută prin argumente.

Ca să vedeți că este așa, iată că vine și un senator din ultima bancă, mai aproape de electorat, să pună următoarea întrebare: La art. 7 alin. (3) din prevederile ordonanței se spune clar: „Procedura preluării imaginii faciale și a impresiunilor digitale se stabilește prin norme metodologice de aplicare a legii”.

Următoarea întrebare: prin ce act normativ și până când se stabilește acest lucru? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Pătuleanu.

Prin hotărâre de guvern care se află în procedură de aprobare.

Vă rog. Microfonul 9.

**Doamna Marica Maroșan** _— șef Serviciu juridic la Direcția Generală de Pașapoarte_ **:**

Actul normativ care va reglementa această procedură este dat prin hotărâre de guvern, care modifică Hotărârea nr. 94/2008 privind normele metodologice de aplicare.

În prezent este în dezbatere, este pusă pe site și cât de curând...

Vă mulțumesc. Domnule senator Frunda, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Distins Senat,

Vreau să vă informez că la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei problema acestor pașapoarte biometrice a fost discutată mai multe sesiuni de-a rândul. Este adevărat că Adunarea Parlamentară are 47 de membri, din care 27 din Uniunea Europeană eram direct interesați. Este adevărat că România, din câte știu eu, este prima țară membră a Uniunii Europene care vine cu proiectul de modificare a pașapoartelor în Parlament.

Pentru că s-a pus o serie de întrebări legitime la care nu s-a răspuns nici la nivelul Strasbourg-ului, nici la nivelul Bucureștilor, aceste date biometrice care vor fi în pașapoarte sunt elemente de identificare a persoanei, elemente care pot fi folosite împotriva persoanelor respective. Datele respective, dacă nu sunt stocate corespunzător, dacă există o rețea care ajunge la datele respective, toate datele care până acum erau de strictă utilizare, amprenta de exemplu, irisul, vor putea fi folosite de lanțuri infracționale.

De aceea, țările membre ale Uniunii Europene și-au pus problema nu a opunerii la aceste date biometrice, care este cerută de Statele Unite ale Americii – nu s-a pus problema în Europa, Statele Unite au ridicat problema acestor pașapoarte pentru acordarea vizelor membrilor Uniunii Europene –, deci s-a pus problema cum să protejăm datele respective ca să nu ajungă în afara destinației pentru care noi le prevedem acum. Nu știu dacă suntem pregătiți, la nivelul României, de o protecție a acestor date care vor fi incluse în pașapoartele tuturor. Nu știu dacă există o politică de prevenire a folosirii ilegale a datelor respective sau a ieșirii acestora din circuitul normal de controlare a identității persoanelor atunci când ies în afara granițelor Uniunii Europene.

Sunt întrebări foarte serioase la care nu avem un răspuns. Sunt probleme care vizează siguranța fiecărui cetățean român.

De aceea, întrebarea mea către reprezentanții Guvernului este: aceste probleme au fost discutate la nivelul Guvernului? Există o strategie de protejare a acestor date pur personale? Există o colaborare cu țările membre ale Uniunii Europene pentru găsirea unor metode generale de protecție? Și, ultima întrebare: de ce ne grăbim să avem primii asemenea pașapoarte biometrice, când nu cred că este cazul, acum, să fim mai iuți, la adoptarea unei legi, decât alții din Uniunea Europeană?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Era cu mâna sus, puțin mai devreme, domnul senator Viorel Riceard Badea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, la microfonul 2, vă rog.

## Am o întrebare către reprezentanții Guvernului.

În momentul acesta nu mai știu exact dacă au mai fost și alții care au implementat un asemenea sistem, eu sincer mă îndoiesc, dar aș vrea să-i întreb pe domnii reprezentanți ai Guvernului dacă în acest proiect este prevăzută posibilitatea ca unii reprezentanți ai unor culte religioase să refuze obținerea acestui document.

Vreau să vă atrag atenția că este un puternic curent de opinie, de ecuație, printre cetățenii României, ceea ce spunea, mai devreme, și colegul meu, domnul Titus Corlățean, deci un puternic curent de opinie care se împotrivește acestui document.

Vreau să știu dacă au fost consultate cultele religioase, care au ceva de spus, și vreau să vă întreb dacă știți că aceste chestiuni se discută chiar astăzi în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, și dacă nu ar fi cazul să ținem cont și de opiniile lor.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, aveți cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am câteva observații, în primul rând, pe o problemă atât de sensibilă. Mi s-ar fi părut normal ca domnul secretar de stat care susține punctul de vedere al Guvernului să fie mult mai bine pregătit.

În al doilea rând, acum înțeleg că nouă o să ni se dea răspunsuri de către o doamnă, probabil, director în minister – am dori să o cunoaștem și să se prezinte – și, în al treilea rând, și noi susținem două probleme: cred că ne grăbim foarte mult cu adoptarea acestui act normativ, am fi prima țară din Europa care am face acest lucru, și așa cum semnala și colegul meu, domnul senator Titus Corlățean, apar probleme destul de, zic eu, destul de serioase privind acea cifră cu efecte posibil malefice, care, într-adevăr, stârnește emoții și care, cred eu, printr-o decizie administrativă ar putea fi eliminată, pentru ca să nu mai avem atâtea discuții cu privire la posibilitatea identificării unei persoane, indiferent de locul unde se află ea în lume, pe baza acestor acte.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă asigur că a fost doar o mică neconcordanță. Domnul secretar, care a fost și responsabil de această lege, este deja în sală și veți primi un răspuns mult mai calificat, mult mai elaborat, conform exigențelor legitime pe care le aveți.

Vă rog, domnule Titus Corlățean, aveți cuvântul la microfonul nr. 3.

Mulțumesc, doamna președinte. Un scurt drept la replică.

Probabil că facem parte din generații și, cu siguranță, din generații diferite ca juriști. Eu, unul, sunt obligat să mă uit cu extrem de mare atenție, în permanență, nu doar la dreptul intern, ci și la ce se întâmplă în plan european în materie de reglementare europeană.

Prima mea întrebare nu a fost întâmplătoare, îl asigur pe domnul senator Puiu Hașotti că știu foarte bine ce prevede actul normativ promovat de vechiul Guvern. În curs, sunt negocieri între Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Statele Unite în materia protecției datelor cu caracter personal, legat de politica de vize. Există o evoluție cu privire la datele care se încorporează în cip, în dorința americană de a extinde aceste date.

Întrebarea mea era dacă actualul Guvern și-a modificat percepția și dacă mergem într-un curent care se manifestă, din păcate, la nivel european, de a extinde această bază de date cu caracter personal pe care o pune, până la urmă, la dispoziție într-un circuit foarte discret pe relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, nu doar cele două elemente din cip, dacă se intenționează, prin hotărâre de guvern, modificarea și extinderea acestei baze de date.

A doua întrebare, încă o dată o repet, și a fost a mai multor colegi: dacă acea cifră, acele numere din șirul de numere nu pot fi excluse pe cale de hotărâre de guvern, pe cale administrativă sau cum doriți dumneavoastră, pentru a termina această dezbatere internă extrem de sensibilă pentru largi categorii de cetățeni români.

Foarte pe scurt, domnul senator Mircea Diaconu. Mă bucur să vă revăd.

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Mai ales că acea cutumă deja este spartă, vreau să vă anunț că telefonul meu din urmă cu 25 de ani și până acum puțini ani era 666 33 66 și iată-mă întreg, sănătos. Mi se pare ridicol să ne așezăm și să ne învârtim în jurul acestor, mi-este greu să le spun, superstiții, mă rog, o croșetă banală. Mi se pare ridicol!

Al doilea lucru pe care am să-l remarc este următorul: vedeți, ori de câte ori se pune problema să schimbăm un sistem de tipul acesta în România, absolut toată țara își pune o singură întrebare: cine mai face încă o afacere bună cu statul?

Mulțumesc, domnule senator.

Ultima intervenție este a domnului senator Miron Mitrea. Aveți cuvântul, vă rog.

Doamna președinte,

Sigur, sunt foarte interesante întrebările și povestea cu afacerile rămâne o întrebare, însă ne uităm la televizor, unii dintre noi am trecut prin Guvern de-a lungul timpului și știm

care este capacitatea noastră la ora actuală de a secretiza asemenea date.

Ținând seama de totala mea neîncredere, și cred că a multor senatori, în capacitatea instituțiilor noastre de a ține aceste date secrete, eu spun să mai așteptăm cu legea și să nu ne grăbim să fim primii, pentru că vom vedea mulți infractori din România, care nu există acum, că operează în străinătate.

De aceea, eu sunt de părere că această lege trebuie să mai aștepte. Nu suntem pregătiți. Astăzi, eu nu sunt convins că suntem pregătiți să ținem în bună stare aceste date când ele vor intra în instituțiile care le vor folosi.

De aceea, vă propun să votăm împotriva acestui proiect de lege, deocamdată.

Domnule reprezentant al Guvernului, aveți cuvântul, dacă sunt răspunsuri suplimentare.

Domnul secretar de stat Stancu, vă rog.

Dacă-mi permiteți, mă numesc Marica Maroșan, îndeplinesc funcția de șef Serviciu juridic al Direcției Generale de Pașapoarte.

La prima întrebare:

„Dacă există reglementări referitoare la folosirea datelor electronice stocate în pașaport, cele două date electronice: imagine facială și impresiune digitală.”

Vreau să vă spun că printr-o reglementare europeană, Regulamentul Comunității Europene nr. 2252/2004 privind datele biometrice ale persoanei, art. 4 alin. 3, se prevede că pot fi folosite numai în scopul în care au fost colectate, și anume: pentru verificarea autenticității documentului și a identității titularului pe baza elementelor compatibile, comparabile în mod direct. Deci nu există posibilitatea de a fi folosite în altă parte.

La întrebarea: „ De ce ne grăbim?”

Tot în acest regulament al Comunității Europene, după aderarea României la Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007, ca stat membru al Uniunii Europene ne revin niște obligații, și anume să ne armonizăm legislația internă cu cea a Comunității Europene. Termenul dat de acest regulament a fost de 18 luni pentru _first generation_ , pentru prima generație de pașapoarte care includea un singur element biometric, respectiv imaginea facială, și cel de-al doilea termen a fost de 36 de luni, când trebuiau incluse și amprentele digitale.

Pentru că regulamentul a fost emis în 2004, sigur că noi nu am mai avut timpul necesar și am trecut direct la a doua generație. De ce? În primul rând, aplicația care s-a făcut în acest sens ne-ar fi costat dublu, adică să o facem întâi pentru prima generație și apoi pentru a doua.

La cealaltă întrebare: în Europa nu suntem singurul stat, Germania are tot două elemente biometrice incluse în acest pașaport.

Iar dacă ne grăbim... Eu spun că nu, pentru că procedura de contencios împotriva României a fost declanșată și, printr-o scrisoare trimisă Comisiei la Bruxelles, noi am explicat de ce: pentru că au fost mai multe termene. Când noi trebuia să punem acest pașaport în uz, să-i dăm drumul, cu alte cuvinte, termenul limită a fost 31 decembrie 2008. Noi, în acest sens, când am elaborat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008, am consultat Autoritatea Națională pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, deci nu am făcut demersuri fără ca să nu ne gândim la acest aspect.

Domnule senator Varujan Vosganian, microfonul 2 vă aparține.

Aveți cuvântul.

Poate că vă întrebați de ce am mai cerut totuși cuvântul după explicațiile date de Guvern. Vă mărturisesc că tocmai aceste explicații mi-au sugerat această intervenție.

Reprezentantul Guvernului, discutând despre anumite aspecte ridicate aici, spunea că nu are cunoștință și probabil că nu este nimic legat de aceste numere. Nu putem să nu credem în numere, chiar și CNP-ul este un număr care ne identifică, dar trec peste asta. Altceva vreau să spun, că domnul senator Mircea Diaconu a ridicat chestiunea superstițiilor, având o anumită atitudine în legătură cu ele.

Un alt coleg domn senator, domnul senator Badea, a ridicat problema Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, care, într-adevăr, în baza unor sesizări ale Mitropoliei Clujului, Feleacului și Ardealului și ale unor alte culte, ia în dezbatere astăzi această chestiune.

De ce spun toate acestea? Orice superstiție vine dintr-o lipsă de informare și dintr-o teamă care vine din asta. Sinodul are o dezbatere în care unele dintre argumente sunt pertinente, altele însă sunt doar interpretate, și concluzia pe care o trag eu de-aici este că, totuși, opinia publică nu a fost îndeajuns informată în legătură cu aceste chestiuni și de aceea apare toată această dezbatere. Apare teama, apar tot felul de cifre legate de distanța de la care se pot accesa aceste date, unii spun de la 10 centimetri, alții spun de la 10 metri, alții spun că se poate urmări pe întreg globul unde ești...

De aceea, și eu cred, împreună cu György Frunda, că ar trebui să mai cumpănim puțin și să facem o dezbatere și o corectă informare a opiniei publice. Trăim într-un mediu foarte tulbure, din punct de vedere al comunicării. Avem computerele, avem telefoanele mobile, avem capacitatea de a urmări, a intercepta mișcările persoanei în timp real. Eu cred că orice pas înainte pe această temă nu trebuie să alimenteze, în același timp, și suspiciunile și să facă astfel încât progresul tehnic să fie privit de către noi ca un adversar.

De aceea, și eu cred că ar trebui întâi să facem o dezbatere, inclusiv cu cultele, care sunt un reprezentant nu doar legitim, dar și cu un gir de încredere din partea populației, și apoi să ne întoarcem la această dezbatere. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnul senator.

Mai sunt două cereri de intervenție, dacă am văzut bine în sală.

V-aș ruga să limităm timpul.

Vă rog frumos, pentru că ne apropiem și de momentul în care trebuie să votăm.

Doamna senator Olguța Vasilescu, vă rog.

Eu i-am înțeles poziția domnului senator Vosganian, mai ales că este unul dintre semnatarii ordonanței de urgență, dar mă raliez și eu propunerilor venite din partea colegilor noștri de a mai cumpăni puțin asupra acestei ordonanțe. Prea repede aplicăm toate prevederile Uniunii Europene.

Eu vreau să vă dau exemplul parcurilor naționale. Am luat toate prevederile Uniunii Europene, le-am amestecat. În devălmășie, a ieșit ceva de genul că cei care au casele în parcurile naționale, pentru că parcurile naționale s-au tras peste sate, practic, unde erau sate de câteva sute de ani, ca să poate să-și lase capra să pască în curte trebuie să ceară avizul unui consiliu științific.

În aceste condiții, cred că ar fi bine, de fiecare dată când vin asemenea propuneri de la Uniunea Europeană, să stăm și să mai cumpănim puțin, să vedem dacă se și aplică pe ceea ce avem noi în România. Încă o dată mă raliez propunerilor venite din partea colegilor, ca să mai cumpănim puțin aceste ordonanțe.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

## Stimați colegi,

Cred că lipsa de informare a creat în jurul acestor pașapoarte, care au fost denumite pompos „pașapoarte biometrice”, o aură de mister. În realitate, sunt două categorii: o fotografie și amprentele de la două degete. Noutatea față de celălalt pașaport este amprenta de la cele două degete. Nu este nimic spectaculos, nimic spectacular, nimic misterios. Acel număr 666 nu există, indiferent cum l-ai examina.

Dacă aș fi fost inițiator, aș fi venit cu 10 specimene de pașaport așa-zis biometric și aș fi lăsat să circule prin sală pentru a-l vedea toți cei care, poate, nu am avut posibilitatea să-l vedem.

Nu este nimic deosebit, nimic periculos. Are valabilitate 5 ani de zile, pentru că atât este capacitatea tehnică de stocare a acelor informații.

În ce mă privește, n-am nimic împotriva faptului ca, dacă se votează de către majoritate, proiectul să revină la comisie, însă vă spun de pe acum că soluția va fi aceeași.

Argumentele că între unii și alții, cei puțini care au dubii cu privire la acest pașaport, nu există posibilitatea de dialog pentru că ei și-au făcut convingerea, nu știu de unde și pe ce bază, că 666 este un număr care nu știu ce ascunde, că ar fi undeva în pașaport – nu există o asemenea posibilitate de interpretare –, nu știu ce rezultat am obține de pe urma dialogului cu astfel de oameni. Dar, în fine...

În ce mă privește – și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, probabil, în totalitate, sunt de acord cu mine –, cred că nimic nu ne împiedică să dăm un vot astăzi, dar, dacă se dorește restituirea la comisie, ea poate fi făcută având în vedere că termenul de adoptare tacită este 12 martie. Însă până pe 12 martie nu știu cât de amplă ar putea fi dezbaterea.

Vă sugerez, de asemenea, că ar exista posibilitatea să amânăm votul pentru, spre exemplu, ședința de luni, când inițiatorul va putea să ofere informații suplimentare cu privire la pașaportul așa-zis biometric, căci el, în realitate, nu este un pașaport biometric. I-au găsit o denumire și asta este. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ultima intervenție, domnul senator Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc.

## Doamna președinte,

E o discuție care, în opinia mea, deja a alunecat într-o zonă care nu mai are un aport la această chestiune. Eu vă propun, dat fiind că este o lege organică, dat fiind că termenul de adoptare tacită este destul de departe, retrimiterea la comisie și, săptămâna viitoare, să o avem pe ordinea de zi, să vină comisia împreună cu reprezentanții Guvernului să ne expună un punct de vedere mai cristalizat.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Dau cuvântul inițiatorului, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul Radu Stancu, secretar de stat.

Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Radu Stancu** _— secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vă cer scuze pentru faptul că nu am fost prezent și la primul punct. Domnii președinți de comisii de la Camera Deputaților doresc prezența secretarului de stat la aceste comisii.

Să știți că și noi dorim același lucru, domnule secretar de stat.

Desigur, este mai important aici.

Am crezut că timpul îmi permite să mă încadrez până se ajunge la punctul 16 din ordinea de zi, unde se afla inițiativa legislativă unde trebuia să fim prezenți. Vă cer scuze încă o dată.

Nu mai pot face referire la proiectul de lege anterior pentru că s-a luat deja o hotărâre.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane se propun, printre altele, următoarele:

– introducerea unei definiții a noțiunii de victimă a traficului de persoane, reținerea ca infracțiune de trafic de persoane și a faptelor de recrutare, transport, transferare, cazare sau primire a unei persoane în scopul prelevării de țesuturi sau celule de origine umană;

– dispunerea obligatorie a unor pedepse complementare în cazul sancționării persoanei juridice pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 678/2001;

– crearea locuinței protejate pentru a asigura victimelor traficului de persoane găzduire de tip familial în sistem protejat și asistență în vederea reintegrării sociale a acestora. Preferința pentru oferirea de asistență în regim rezidențial victimelor poate fi susținută prin invocarea nevoii de siguranță în fața amenințărilor traficanților. De aceea, pentru această situație sunt indicate locuințele protejate, unde este păstrată intimitatea domiciliului, fiind asigurată și protecția;

– înființarea, în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, a unor structuri care să ofere servicii de asistență și victimelor adulte ale traficului de persoane; – finanțarea cheltuielilor de capital și de personal de la bugetele locale ale județelor pentru centrele, respectiv locuințele protejate prevăzute în proiect;

– introducerea dreptului victimelor infracțiunilor prevăzute în proiect la asistență juridică gratuită;

– introducerea perioadei de reflecție și pentru cetățenii români, victime ale traficului de persoane, pentru a elimina discriminarea între cetățeni străini victime ale traficului de persoane și aceștia.

Având în vedere aceste considerente, doamna președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru că v-am întrerupt puțin mai devreme, am să vă spun explicit ce am vrut să vă transmit: și în plenul Senatului este la fel de importantă prezența dumneavoastră, ca de altfel și în comisiile de specialitate din Camera Deputaților, chiar mai importantă, aș spune, dat fiind faptul că am avut mare nevoie de intervențiile dumneavoastră anterior. Așa că sper, și ar fi recomandat, să remediați această neconcordanță sau să faceți echipă cu un coleg de-al dumneavoastră.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Pe de o parte, prin prezentul act normativ s-a dorit întărirea măsurilor necesare prevenirii traficului de persoane, iar, pe de altă parte, protecția și, mai ales, asistența acordată victimelor acestui flagel.

Dincolo de ceea ce v-a spus domnul secretar de stat din partea inițiatorului, vreau să vă spun și eu că, în ceea ce privește examinarea din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, votul a fost în unanimitate pentru un raport favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse a transmis un aviz favorabil, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Drept urmare, stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere cu un amendament, împreună cu proiectul de lege.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul chestor Chelaru.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Bine-venit este acest act normativ care completează legea, bine-venite și modificările pe care noi le-am făcut la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în sensul amendamentelor.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru actul normativ.

Avem un singur semn de întrebare: perioada aceea de reflecție, este mai greu de înțeles, dar o să facem un efort. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, revenim pentru vot la acest proiect la ora 12.30.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.

Dau cuvântul inițiatorului.

Doamna Doina Pârcălabu, secretar de stat, din partea ministerului.

Microfonul 8.

**Doamna Domnica Doina Pârcălabu** _— președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Actele normative care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar în anul 2008 își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2008. Astfel, rezultă necesitatea emiterii unui act normativ cu caracter de urgență care să reglementeze încadrarea și salarizarea personalului din sectorul bugetar în perioada 31 decembrie 2008 până cel mult 31 martie 2009.

Prin proiectul de lege se mai realizează reglementarea modului de transformare a posturilor persoanelor care ocupă funcții de conducere și reglementarea, în mod unitar, a modului de acordare a salariului de merit personalului bugetar.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Această ordonanță, prima pe anul în curs, își are justificarea în faptul că actele normative care reglementau în domeniul salarizării personalului bugetar și-au încetat aplicabilitatea la sfârșitul anului trecut. Probabil că, în scurt timp, aceasta va fi completată și modificată și cu alte acte normative, în raport cu bugetul care a fost aprobat și în concordanță cu programul de guvernare.

Guvernul a făcut promisiunea elaborării, după cum știți, a unui act normativ de reglementare unitară a salarizării în domeniul bugetar. Amânarea pe care el însuși și-a dat-o este de 3 luni, este obiectul acestui act normativ. Sperăm că se va încadra. Până atunci, este necesar acest act normativ cu caracter provizoriu pentru a reglementa în domeniu.

Comisia de fond propune un raport de admitere.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea grupurilor parlamentare. Nu văd nicio mână ridicată.

Vă mulțumesc.

Ba da! Domnul senator Mircea Diaconu.

Domnul senator Diaconu. Aveți o poziție care nu vă avantajează, nu este strategică.

Ba da, iertați-mă, este de dreapta...

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Doar atât, dar nu se vede mâna dreaptă ridicată.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

...dar dreapta extremă.

Dar dreapta ridicată nu se vede, domnule senator, de aici. Vă rog.

Nu. Am mai făcut observația aceasta și o repet în acest plen, am făcut-o în alt plen cu ocazia bugetului: am mâna prea scurtă.

La subiect. Nu vreau să vă rețin decât o secundă.

Evident că trebuie votat favorabil, bineînțeles, ca să putem exista și trăi mai departe.

Singura observație pe care vreau s-o fac este următoarea: Marta Bibescu spunea „Românii nu și-au dat niciun proiect de la o generație la alta”. Este un mare adevăr care ne doare și pe care trebuie să ni-l asumăm, probabil. L-aș completa, actualiza, zicând: din păcate, nu ne dăm proiectele de la o legislație la alta și este mare, mare păcat.

Este foarte clar că trebuie o privire de ansamblu pe tot sectorul bugetar, este foarte clar că trebuie o lege unitară, este un subiect care, cel puțin mie așa mi s-a părut, ca simplu cetățean, se discuta și în 2008. Deci este foarte clar că e un proiect care trebuie trecut dintr-o legislatură într-alta.

Sper din tot sufletul ca legislatura aceasta să producă, cu aportul tuturor, fiindcă este o chestiune de bun-simț, pur și simplu, și nu altceva, acest act normativ necesar. Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Acum chiar nu mai văd nicio mână ridicată în sală.

Vă mulțumesc.

Ne întoarcem la punctul 18 din ordinea de zi, este o scăpare a mea, am sărit direct la punctul 19.

Vă supun dezbaterii: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Laura Elena Pop, Departamentul pentru Afaceri Europene.

**Doamna Laura Elena Pop** _— subsecretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene_ **:**

Departamentul Afacerilor Europene, subsecretar de stat. Mulțumesc.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pentru a putea răspunde cu succes cerințelor legate de noul statut al României, acela de membru al Uniunii Europene, se impun diferite modificări și completări legislative, inclusiv pentru Ordonanța Guvernului nr. 15/1998 privind funcționarea Institutului European din România.

Vreau să vă spun că acest Institut European, ca scurt istoric, s-a înființat în 1998, a fost cel care a asigurat integral traducerea acquis-ului comunitar – și îi răspund astfel domnului senator Hașotti la întrebarea pe care mi-a adresat-o.

Vă rog să prezentați proiectul de lege, dialogați cu sala doar când răspundeți senatorilor la întrebări. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

În mod concret, această ordonanță aduce două categorii de modificări, acestea sunt următoarele:

Prima categorie prezintă modificări care dezvoltă și diversifică acțiunile pe care Institutul European le poate realiza, de exemplu, așa cum am spus, a finalizat traducerea acquis-ului comunitar și își extinde domeniul de activitate și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește a doua categorie de modificări, ne referim la chestiuni legate de structura și managementul financiar al Institutului European. În prezent, finanțarea Institutului European se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Departamentului pentru Afaceri Europene, fără a se permite institutului să realizeze și venituri proprii. Tocmai pentru a degreva bugetul de stat pe viitor și pentru a da posibilitatea institutului să beneficieze și de venituri proprii, se aduc aceste modificări legislative. Repet, din cauza volumului redus al alocațiilor bugetare. Pe scurt, acestea ar fi modificările care se aduc și consider că sunt oportune.

Vă solicităm să aprobați proiectul de lege. Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog.

Institutul European din România a fost înființat în urmă cu zece ani, perioadă în care a avut o activitate profesională foarte necesară și, de asemenea, discretă.

Măsurile care sunt cuprinse în actuala ordonanță urmăresc, pe de o parte, îmbunătățirea managementului, amplificarea activităților – se ajunge chiar la activități de cercetare-dezvoltare – și, pe de altă parte, nici vorbă să ceară un efort bugetar suplimentar, ci urmăresc creșterea veniturilor proprii prin diversificarea acestor activități prestate.

Amendamentele care au fost avansate de către Departamentul pentru Afaceri Europene și chiar de către Institutul European, în decursul procedurii, sunt benefice și au fost acceptate, iar raportul este de admitere.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare. Domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc.

Președintele comisiei, domnul Cristian Rădulescu, a spus că Institutul European a avut doar o activitate discretă, iar eu spun: excesiv de discretă, aproape secretă. Nu știu cât anume din opinia publică a auzit de fructuoasa activitate a acestui institut, poate chiar nici din clasa politică, dar asta este altceva.

Vreau să vă spun că există anumite similitudini, nu asemănări, ci similitudini între ceea ce face acest institut – și cred că are o activitate utilă – și ceea ce face Departamentul pentru Afaceri Europene. Sunt două chestiuni care merg în paralel, în buna tradiție românească.

Vreau însă să pun și eu o întrebare: la punctul 8, art. 8 se modifică și ni se prezintă consiliul de administrație. M-ar interesa să ne spună reprezentantul Guvernului: cine este membrul numit – pentru că suntem în fața unei ordonanțe de urgență, stimați colegi – de Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României, ne interesează foarte mult; cine este membrul numit de Academia Română, pentru că trebuie să fie niște personalități, așa cum reiese de aici, citez: „din rândul personalităților vieții științifice, cu activitate semnificativă, recunoscută în domeniul afacerilor europene”; și cine sunt membrii numiți de organizațiile patronale și organizațiile sindicale. Să știm și noi componența consiliului de administrație.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota raportul de admitere.

Personal, am vrut doar să salut extinderea atribuțiilor la traducerea și diseminarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. După primele cazuri românești: 1998, Vasilescu, Brumărescu și celelalte, statul român și-a asumat obligația, la Strasbourg, la Consiliul Europei, de a asigura traducerea și diseminarea jurisprudenței în mediile juridice, dar și pentru opinia publică.

Până acum au fost diferite soluții, probleme de ordin bugetar, dar, dacă există o instituție clar desemnată acum, cu buget alocat, este un lucru foarte bun.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Răspunsul Guvernului, vă rog.

Dacă îmi permiteți, în prezent, președinte este domnul Florin Pogonaru. Din partea Academiei Române este membru domnul Florin Filip, vicepreședintele Academiei Române. Din partea primului-ministru, membru este domnul Lucian Croitoru, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, domnul academician Răzvan Theodorescu...

Ce aș vrea să precizez cu privire la consiliul de administrație...

Parlamentul nu a numit.

## Parlamentul încă nu a numit un membru.

În ceea ce privește această modificare legislativă, aș vrea să vă spun că în anul 2000 raportul Departamentului de Control al Guvernului a identificat în activitatea Institutului European din România aceste disfuncționalități, la nivelul consiliului de administrație, în sensul că ne-a impus mărirea numărului membrilor Consiliului de administrație de la 7 la 9, pentru că un membru a decedat, iar doi au fost în imposibilitate de a-și mai onora obligațiile.

Din punct de vedere al organigramei, aceasta nu se modifică deloc. Institutul European din România funcționează, în momentul acesta, cu 53 de oameni, din 85, iar rolul pe care l-a avut a fost unul foarte mare, chiar dacă au fost discreți, așa cum s-a atras atenția. Vreau să vă spun că au realizat peste 60 de studii de impact, că studiile și traducerile pe care le-au pus la dispoziția Departamentului pentru Afaceri Europene și Ministerului Integrării Europene au fost niște materiale profesioniste, că avem nevoie de profesioniști care să lucreze pentru noi, întrucât au un rol esențial în fundamentarea poziției României față de legislația Uniunii Europene și de politica europeană.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Cu voia dumneavoastră, dacă îmi permiteți, doresc să iau cuvântul.

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu pot decât să apreciez faptul că, în sfârșit, în România se produce o astfel de minune: Institutul European din România capătă o nouă față. Personal, ca om care l-a avut în subordine, pot să spun că are nevoie de o față nouă și cu adevărat europeană.

Institutul European din România face un pas înainte. Apreciez activitatea, dar nu sunt de aceeași părere cu reprezentantul Guvernului: activitatea institutului trebuia să fie mult mai vizibilă și mult mai utilă reprezentanților Guvernului decât a fost în perioada în care și-a desfășurat activitatea.

Este adevărat, a avut un rol important în a genera foarte mulți traducători, foarte mulți interpreți, care, ulterior, au candidat și au devenit angajați ai Comisiei Europene, dar eu cred că în România avem nevoie de un institut de specialitate care să pună la dispoziția întregii opinii publice informații legate de Europa, așa încât, atunci când auzim vorbindu-se despre Europa, să nu ne mai treacă fiori pe unii dintre noi, nu pe toți, recunosc, și să înțelegem că apartenența la această familie politică este, de fapt, un beneficiu, și nici pe departe un punct negativ.

De altfel, cred că asigurarea independenței financiare a Institutului European din România este cheia rezolvării tuturor problemelor, inclusiv în chestiunile legate de cercetare. Cred că, în România, cercetarea, fie ea și europeană, trebuie să aibă și o finalitate, o finalitate care să aducă plusvaloare.

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord să luăm în discuție încă un proiect de lege, iar, după aceea, să trecem la votul final?

În momentul acesta suntem în cvorum, deci putem să dăm vot pe legile organice.

Revenim la punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2008 pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2008 pentru modificarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 pentru modificarea și completarea Codului penal.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Trebuie să transformăm titlul.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Întrucât nu a întrunit numărul de voturi necesar unei legi organice,

Nu acesta este proiectul de lege!

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Scuzați-mă, punctul 15!

Repet, punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 pentru modificarea și completarea Codului penal.

La punctul 17 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 170/2008 pentru modificarea Legii nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945–1952, precum și pentru modificarea art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Obiectul reglementării Legii nr. 51/1993 îl constituie acordarea unor drepturi magistraților care pentru considerente politice au fost înlăturați din justiție, dar numai pentru perioada 1945–1952. Este însă de notorietate faptul că regimul totalitar comunist, în întreaga lui durată, a continuat să săvârșească acte discreționare și abuzive, soldate cu îndepărtarea din justiție a unor magistrați, tot pe criterii politice.

Schimbările preconizate sunt în spiritul respectării principiului Constituției privind egalitatea în fața legii. Astfel, proiectul propune extinderea aplicabilității Legii nr. 51/1993 și asupra magistraților care au fost îndepărtați din magistratură pe motive politice după anul 1952.

Având în vedere situația deosebită a beneficiarilor actuali și viitori ai Legii nr. 51/1993, se propune ca indemnizația lunară actuală ce li se acordă acestora să fie majorată de la 100 lei la 500 lei. Fac precizarea că mai sunt în viață 25 de astfel de magistrați.

Totodată, prin completarea corespunzătoare a art. 213 din Legea nr. 95/2006, proiectul propune restabilirea dreptului la asistență medicală gratuită.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Acest proiect de lege, după cum a expus și inițiatorul, are două componente: pe de o parte, este vorba de o prelungire a perioadei pentru care se aplică – magistrații înlăturați din justiție în perioada 1945–1989, de data aceasta –, iar, pe de altă parte, este vorba de majorarea unor drepturi de la 100 lei la 500 lei.

Specific faptul că aceste drepturi vor fi acordate pentru circa 25 de persoane, iar influența financiară comunicată de Guvern este de sub 100.000 euro anual.

Prin urmare, comisia a aprobat un raport favorabil, de admitere a acestui proiect de lege.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Nu pot decât să apreciez această inițiativă a Guvernului. Într-adevăr, într-o perioadă de criză, găsește posibilitatea să recompenseze o anumită categorie profesională, până la urmă, pentru că sunt, cred eu, și alte categorii profesionale care au fost în situații asemănătoare și ar merita, ar trebui cuprinse în această lege.

Sigur, trecând peste întrebarea: de ce Parlamentul, în forma inițială, în 1993, când lucrurile erau calde, când amintirile despre perioada respectivă erau calde, nu a considerat oportună includerea acestei perioade? De ce, după 15 ani abia, considerăm oportună includerea acestor persoane, persoane care nu sunt...

Faptul că ne gândim să recompensăm aceste persoane abia după 15 ani mă duce cu gândul că este posibil, peste 15 ani, ca și cei care astăzi sunt schimbați politic – sigur, din alte ramuri de activitate – să fie incluși.

Aș dori, totuși, să regândim această lege și să nu dezavantajăm alte pături profesionale, pentru că în situații asemănătoare au fost și profesori, și medici, și sportivi, și artiști. Cred că ar trebui regândită legea, în sensul cuprinderii tuturor persoanelor care se află în această situație. Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții din sală?

Domnule senator Rădulescu, vă rog. Microfonul 7.

Aș face precizarea că această lege nu face parte din categoria legilor recompensatorii, ci din categoria celor reparatorii, iar reparațiile se aplică strict categoriilor care au suferit. Mai există multe alte categorii profesionale, din păcate. Regimul comunist a produs mai multe categorii profesionale care acum merită din partea patriei măcar reparații, recunoașterea meritelor și reparații.

Magistrații care au fost înlăturați din motive politice reprezintă una dintre aceste categorii profesionale. Ei sunt unii dintre aceia asupra cărora, într-un mod predilect, s-a îndreptat nedreptatea regimului comunist și, de aceea, Legea nr. 51/1993 are ca obiect această categorie.

Specific că acest proiect de lege a fost – mă refer la ordonanța de urgență de modificare care face obiectul discuției noastre acum – inițiat în timpul campaniei electorale din toamnă de către Guvernul trecut și ne raliem și noi, cei care avem puterea în momentul de față, la acordarea acestor măsuri reparatorii. Nu putem avea o atitudine distinctă.

Pe de altă parte, fac precizarea că a existat un amendament de eliminare a majorării de la 100 lei la 500 lei, amendament al Comisiei pentru egalitatea de șanse. Comisia noastră a considerat că se poate acorda această majorare. Am făcut un studiu comparativ asupra drepturilor acordate în decursul timpului altor categorii care au beneficiat de drepturi reparatorii: deportați, persecutați politic, veterani de război și așa mai departe – nu intru în detalii, dacă mi se cer le pot da – și, comparând cu acele categorii, ceea ce acordăm în momentul de față nu este exagerat.

Propunem adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Mihail Hărdău.

Foarte pe scurt, doresc să menționez că susțin cu toată căldura adoptarea acestui proiect, dar nu aș vrea să rămână această umbră de îndoială lăsată de antevorbitor, colegul nostru care a spus că au avut loc schimbări politice și va fi nevoie, peste 15 ani, de gesturi reparatorii. Îmi plac armoniile și vreau să precizez că orice schimbare politică a fost precedată de o numire politică.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Există un amendament care a fost respins.

Domnule senator Frunda György, în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, vă rog să ne spuneți dacă se susține acest amendament.

Înainte de a discuta pe amendament, aș dori să îl liniștesc pe domnul senator Hărdău că se va face dreptate mai repede de 15 ani. Nu va trebui să așteptăm 15 ani. Vom avea grijă de treaba aceasta.

Doamna președinte,

În legătură cu amendamentul, în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități am studiat problema acestor judecători care, într-adevăr, sunt foarte puțini și, avocat fiind, am susținut cu toată puterea convingerii procesul reparatoriu pe care statul român este obligat să îl plătească acestor judecători.

Am avut colegi judecători care, atunci când fostul dictator venea la Târgu-Mureș, cu trei zile înainte, erau luați, duși la psihiatrie și închiși acolo pentru a nu protesta. Am avut colegi judecători care au avut curajul să nu semneze hotărâri judecătorești de condamnare a țăranilor care refuzau cooperativizarea, care refuzau să semneze hotărâri judecătorești de condamnare la moarte pe motive politice. Acești oameni au dreptul nu numai la reparații, au dreptul ca statul român să le ceară iertare. Statul român nu a făcut niciodată acest lucru, dar nu este târziu, trebuie să o facă.

Am avut și un amendament, într-adevăr, în care ne-am opus majorării sumelor acordate cu titlul reparatoriu de la 100 lei la 500 lei. Am făcut-o tocmai pentru a elimina o discriminare.

Vedeți, marja aceasta de judecători cuprinde numai perioada 1949–1952. Cei din perioada 1952–1989 primeau despăgubiri pe baza altor legi reparatorii adoptate din 1990 până acum. A crea o discriminare, chiar și pentru 25 de oameni, nu cred că se impunea.

Nu a fost o rea intenție sau o obstrucționare a proiectului de lege, dar noi credem că, în afara soluțiilor punctuale, principiile trebuie respectate, iar noi ne-am ghidat după principiul echității și al egalității între plățile reparatorii pe care statul român le plătește.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule senator. Văd că nu mai sunt alte intervenții.

Dezbatem proiectul de lege de la punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dau cuvântul doamnei Doina Pârcălabu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea punctajelor anuale după cum urmează:

– cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă;

– cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.

Aceste prevederi se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3 din Legea nr. 19/2000, în funcție de data nașterii, respectiv, stagiile complete de cotizare în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167 alin. (1).

De asemenea, se aplică și pensionarilor din sistemul public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I sau grupa a II-a de muncă.

Trebuie precizat faptul că prevederile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010, prin acordarea punctajului mediu anual calculat ca diferență între punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2000 și cel acordat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Adoptarea proiectului de lege are în vedere faptul că, prin promovarea acestuia, se evită disfuncționalitățile apărute din aplicarea simultană a mai multor legi cu conținut similar, disfuncționalități care se pot răsfrânge asupra categoriei deosebite de persoane constituite, în principal, din foști lucrători în domeniul siderurgiei sau în zone de radiații și minerit.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Cristian Rădulescu.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Dincolo de această prezentare tehnică și rapidă a reprezentantului Guvernului, acest act normativ are o istorie interesantă. Trebuia terminată recalcularea pensiilor și, din anumite considerente ce au ținut de rearanjările politice care au avut loc în primăvara anului 2007 – respectiv, schimbarea unei majorități guvernamentale cu o susținere minoritară pentru Guvern, prin ieșirea de la guvernare a PD-L –, această chestiune nu s-a mai întâmplat.

Grupele de muncă I și II, pentru care trebuia aplicată ultima etapă de recalculare – de fapt, numai pentru o parte, cei care au ieșit la pensie într-o anumită perioadă –, nu au mai beneficiat de această recalculare.

Tematica a fost preluată în Parlament, ca inițiativă legislativă, de către domnul deputat Gheorghe Barbu, fost ministru, și de către domnul senator Alexandru Mocanu, fost deputat. Ei au inițiat un act normativ prin care aceste prevederi erau aplicate categoriilor de care discutăm, ajungându-se astfel la zi și cu recalcularea tuturor pensiilor, inclusiv pentru grupele I și II de muncă.

Guvernul a simțit – fiindcă are senzorii necesari pentru asta – că este o inițiativă legislativă bună și a amânat-o, procedural, cât a putut, timp în care, la începutul toamnei precedente, a emis ordonanța de care vorbim și care a reglementat în domeniu, pentru că, sigur, urma o perioadă de campanie electorală. Drepturile nu au fost acordate, recalcularea nu a fost acordată în toate coordonatele ei grupelor I și a II-a de muncă. Deci nu s-a dat cât ar fi trebuit.

Între timp, prin mari eforturi de natură legislativă, pe care le subliniez și le apreciez, a fost adoptată și legea care se referea la aceste grupe de muncă. Astfel, după 1 octombrie 2008, când a intrat în vigoare ordonanța și, apoi, s-a adoptat și legea, aveam două reglementări pe același articol din Legea pensiilor, pe aceeași categorie de muncitori și pe aceeași temă, drept pentru care, în ultimele zile ale mandatului Guvernului Tăriceanu 2, a trebuit emisă această ordonanță de urgență care să facă ordine și să arate ce reglementări se aplică.

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Suntem aproape de încheierea programului de lucru. Vă rog, domnul senator Titus Corlățean.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Este un subiect la care noi, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, suntem extrem de sensibili și, ca să vă spun cinstit, nu suntem pe deplin satisfăcuți, pe fond, de soluția găsită.

Având în vedere circumstanțele prezentate atât de reprezentantul Guvernului, cât și de domnul senator Rădulescu, președintele comisiei, și având în vedere așteptările oamenilor, foarte mulți, aflați în această situație, acceptăm această soluție de compromis, cu solicitarea către Guvern de a fi extrem de riguros în aplicarea acestei legi.

Nu știu dacă în 2009 vom găsi resurse suplimentare, dar, în orice caz, măcar de la 1 ianuarie 2010 să punem în aplicare această creștere a pensiilor pentru grupele I și II de muncă.

Deci, cu acest amendament, votăm proiectul de lege luat în dezbatere.

Vă rog, domnule senator Mocanu.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Așa cum s-a spus, în calitate de coinițiator la această inițiativă legislativă, împreună cu colegul Gheorghe Barbu am elaborat această chestiune, chiar dacă, în luna august, Guvernul a încercat să ia fața inițiativei noastre legislative și a reglementat prin ordonanță de urgență, asumându-și rezolvarea problemei celor care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a. Numai că, în baza acestei ordonanțe de urgență, cuantumul care se acordă celor care au lucrat în grupele I și II de muncă este de doar aproximativ o treime din ceea ce noi am reglementat prin inițiativa legislativă.

Sper, așa cum ne-au asigurat reprezentanții actualului Guvern, ca la finele lunii octombrie anul curent, când vor fi parcurse toate etapele prevăzute în ordonanța de urgență emisă de Guvernul Tăriceanu, să intre în vigoare și legea respectivă, care acordă unele sporuri substanțiale pentru cei care au lucrat în grupele I și II de muncă.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Se pare că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 a fost una bine gândită. Văd că și colegii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și cei de la Grupul parlamentar al PD-L sunt de acord cu ea.

Ordonanța este una care evită populismele ce apăreau înaintea campaniilor electorale și riscau să adâncească deficitul bugetar al țării. Mă mir că acum nu se recunoaște rațiunea acestui act, până la urmă, și faptul că ușor, ușor se ajunge la o țintă pe care toți ne-o dorim.

Într-adevăr, nu este decât un act de reparație morală, dar justețea acestei ordonanțe se dovedește, iată, astăzi, este acceptată de toată lumea.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Domnul senator Nedelcu.

## **Domnul Vasile Nedelcu**

**:**

Renunț.

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, având în vedere că programul de lucru s-a terminat, am depășit ora 13.00, oprim aici lucrările în plenul Senatului, urmând ca votul pe proiectele de lege dezbătute să fie dat într-o ședință viitoare.

Vă mulțumesc pentru colaborarea dumneavoastră de astăzi.

Pentru stenogramă, la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 pentru modificarea și completarea Codului penal, votul se va relua într-o ședință viitoare.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268883]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 21/6.III.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei