Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 31 decembrie 2010 · monitorul.ai

secretar general la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

## 7. **Damian Florea, deputat PC, Circumscripția electorală nr. 42 București**

Obiectul întrebării: situația doamnei Strugaru Elisabeta Domnule secretar general,

Doresc să vă aduc la cunoștință cazul prezentat în massmedia, al doamnei Strugaru Elisabeta, din comuna Pârteștii de Jos, județul Suceava, mamă de Erou-Martir la Revoluția din decembrie 1989.

În luna aprilie 2010, doamna Strugaru a primit o adresă prin care i se comunca oprirea plății indemnizației lunare reparatorii până la prezentarea unui nou certificat de revoluționar al fiului, în condițiile în care bătrâna, probabil fiind analfabetă și neavând acces la televizor, radio sau chiar neavând curent electric, nu cunoștea obligativitatea schimbării acestui document într-un termen prestabilit. Doamna Strugaru susține că, în momentul în care a primit adresa, termenul de schimbare a certificatului era deja depășit. Totodată, fosta noră a acesteia a obținut noul certificat, însă nu i-a comunicat și doamnei Strugaru necesitatea înnoirii acestuia.

Domnule secretar general,

Luând în considerare situația excepțională prezentată anterior, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile care ar putea fi identificate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 pentru soluționarea cazului doamnei Strugaru.

Având în vedere că nora doamnei a depus documentația necesară pentru preschimbarea certificatului Eroului-Martir Strugaru Ioan, se poate considera, prin extensie, că toți membrii familiei eroului, beneficiari ai drepturilor prezentei legi, sunt înscriși în termenul instituit de actul normativ incident în materie? Deci se poate proceda din oficiu la preschimbarea certificatului doamnei Strugaru Elisabeta?

Luând în considerare dimensiunea umană a acestui caz, respectiv petenta are vârsta de 81 de ani, vă rog, domnule secretar general, să găsiți soluția adecvată rezolvării acestui caz.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebită considerație,

_Damian Florea,_ deputat PC

Nr. 4164A/29.09.2010

Domnului Daniel Petru Funeriu

#7337

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului

## 8. **Daniel Buda, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: problema domnului Virgil Șandru Domnule ministru,

În cadrul audiențelor ținute la cabinetul meu parlamentar din Cluj-Napoca, s-a prezentat domnul Șandru Virgil, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, strada Ciprian Porumbescu nr. 30, care mi-a adus la cunoștință faptul că deține mai multe brevete de invenție, recunoscute de OSIM București, în domeniul întreținerii, reparării și modernizării mașinilor. Domnul Șandru spune că, în prezent, există o discontinuitate în rezolvarea invențiilor, în sensul că, până la brevetare, cheltuielile sunt suportate de către autori sau de către titularul de brevet, dar pentru implementare prin execuție de prototipuri sau serie zero nu se găsesc finanțatori decât în măsura în care profitul este imediat și consistent. În aceste cazuri, dacă autorul nu mai are posibilități financiare pentru menținerea în vigoare an de an a brevetelor de invenții, valabilitatea acestora este decăzută, pentru neachitare de taxe.

Astfel, valorificarea unor realizări naționale de mare excepție este întreruptă brusc, întrucât cheltuielile legate de realizarea prototipurilor sunt deosebite față de fabricația de serie. Valorificarea în străinătate este practic imposibilă dacă nu există un model cu rezultate bune în țară, iar în astfel de cazuri brevetul rămâne în evidența OSIM, iar după 20 de ani, conform legislației în vigoare, își pierde valabilitatea.

Având în vedere cele menționate anterior, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

— Are în plan ministerul pe care îl coordonați crearea de parteneriate între finanțatori și inventatori în vederea susținerii, realizării și fabricării în serie a invențiilor, astfel încât acestea să poată fi valorificate și în străinătate? Solicit răspuns în scris.

Cu considerație,

_Daniel Buda,_ deputat PDL

Nr. 4175A/30.09.2010

Domnului Alexandru Lăzescu

#10350

președintele director general al Societății Române de Televiziune

## 11. **Dan Radu Zătreanu, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 42 București**

Subiectul interpelării: absența din program a unui eveniment sportiv de un mare interes pentru România — Gala de box de la Montréal, în care vor boxa toți cei trei campioni români, în frunte cu Lucian Bute

Domnule președinte director general,

Televiziunea Română, ca post public național, are nu numai privilegii, printre care și privilegiul de a fi finanțată de la buget și de a percepe abonamente tuturor posesorilor de televizoare, ci și obligații pe măsură.

Sper ca prezența domnului Lăzescu în fruntea TVR să aducă un suflu nou, și prin asta înțeleg nu numai eliminarea anatemei de „gaură neagră” sau „sac fără fund”, care a fost pusă postului public — înregistrat cu peste 10 milioane de euro pierderi anul trecut! —, ci și îmbunătățirea radicală a grilei de programe și a calității producțiilor difuzate.

Iată însă că și domnul Lăzescu pășește cu stângul, ratând, din păcate, să transmită unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale anului, în special pentru români, care, cu siguranță, indiferent de ora de transmisie, va avea rating peste cea mai bună zi a Jocurilor Olimpice de Iarnă, care s-au bucurat de largi spații de emisie și de un buget pe măsură, ca să dăm doar un singur exemplu. Este vorba despre Gala profesionistă de box de la Montréal, de pe 15 octombrie. Este pentru prima oară după 16 septembrie 2005 când toți cei trei boxeri români care se antrenează la Interbox, în Canada, urcă în ring în aceeași gală. Ce ambasadori mai buni avem noi, acum, pe continentul american decât acești trei campioni: Lucian Bute, Adrian Diaconu și JoJo Dan?

Vreți să știți care va fi audiența galei de la Centre Bell, din Montréal? 21 de milioane de americani prin rețeaua ESPN, la care sunt conectate campusurile universitare și bazele militare americane, 5 milioane de telespectatori ai postului HBO și alte milioane de canadieni care vor viziona meciul în sistem _pay-per-view_ contra sumei de 50 de dolari, și asta în afara celor 15 mii de spectatori care și-au cumpărat deja bilete la această oră, cu prețuri între 50 și 500 de dolari.

Telespectatorul român nu poate vedea însă cum Lucian Bute își va apăra titlul mondial sau cum Adrian Diaconu se va lupta pentru a-și recuceri Centura cu diamante, ori cum JoJo Dan urcă și el, pas cu pas, spre titlul mondial la una dintre cele mai importante versiuni ale boxului profesionist. Telespectatorul român plătește doar taxa tv. Telespectatorul român are doar obligații, nu și drepturi. Drepturi au numai angajații TVR, care însă, în compensație, nu au obligații.

Veți crede, probabil, că nu s-a putut achiziționa gala de la Montréal pentru că prețul este exorbitant, iar TVR, săraca TVR!, nu știe cum să se mai cârpească ca să acopere orele de emisie. Ei bine, nu! Pentru România, ca și noi să ne vedem campionii în ring, drepturile de transmisie au fost stabilite la doar 120.000 de euro. Pentru comparație, să vă dau o altă cifră apărută zilele trecute în presă: Pro TV a plătit 500.000 de euro pentru a transmite meciul Franța—România de la Paris. Și să nu mai spunem că TVR nici n-a fost în această cursă la care s-au mai înscris DIGI Sport și Dolce. Deci Gala profesionistă de la Montréal, în care Bute își apără titlul mondial al versiunii IBF și în care boxează, cum spuneam, și Adrian Diaconu, și JoJo Dan, costă cât un sfert din transmisia unui meci de fotbal din preliminariile Campionatului European, la care nici nu se știe dacă ne calificăm.

De aceea, solicit conducerii Societății Române de Televiziune să ne prezinte rațiunile pentru care nu a fost interesată de transmiterea acestei gale, în condițiile în care, cu ani în urmă, un eveniment similar, dar la care aveam doar un singur campion mondial, pe Leonard Doroftei, a bătut recordurile de audiență.

De asemenea, solicit să ne fie prezentate demersurile pe care departamentul de vânzări le-a făcut pentru a încerca să acopere spațiul destinat publicității în cazul transmiterii galei de la Montréal și care ar fi acoperit cu prisosință costurile de achiziție.

Și, pentru ca intervenția mea să nu rămână doar o vorbă în vânt, solicit conducerii TVR ca acum, în ceasul al doisprezecelea, să se mobilizeze pentru a găsi resursele necesare realizării acestui eveniment sportiv pe care îl așteaptă o Românie întreagă.

Solicit de urgență răspuns în scris. Cu stimă și considerație,

_Dan Radu Zătreanu,_ deputat PDL

## Nr. 4237A/5.10.2010

Domnului Borbély László

#19437

ministrul mediului și pădurilor

## 17. **Ioan Stan, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava**

Subiectul întrebării: stadiul aplicării Hotărârii Guvernului nr. 638/2010, Hotărârii Guvernului nr. 710/2010, Hotărârii Guvernului nr. 796/2010, Hotărârii Guvernului nr. 942/2010

În conformitate cu prevederile art. 12 din Constituția României și ale art. 169—172 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare:

De fiecare dată când urgiile naturii lovesc România, Guvernul își amintește brusc de necesitatea construirii unor diguri noi, reabilitării unora vechi și implementării unor amenajări hidrologice pe cursul unor râuri cu probleme. Așa s-a întâmplat și după inundațiile din vara acestui an, când s-au înregistrat 22 de morți, mii de case distruse, zeci de mii de evacuați și pagube de aproape un miliard de euro.

Astfel, au apărut strategii antiinundații, programe de reabilitare și construcție, hotărâri de guvern prin care se asigură fonduri de zeci de milioane de lei, toate în regim de urgență.

La capitolul diguri și amenajări hidrologice, bilanțul este la fel de sumbru: 187 de diguri din 29 de județe au fost afectate, cele mai multe, 48, pe râul Siret, 35 pe Olt, 31 pe Someș— Tisa, 27 pe Prut și 19 pe râul Mureș. În total, apele au afectat peste 161 de kilometri de diguri și 160 de kilometri de apărări de mal, totalul pagubelor, din perspectiva Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), fiind de peste 700 de milioane de lei.

Potrivit Ministerului Mediului și Pădurilor, în urma inundațiilor care au avut loc în perioada iulie—august 2010, au fost emise patru hotărâri de guvern pentru aprobarea finanțării din bugetul Fondului pentru mediu a unor lucrări destinate prevenirii, înlăturării și diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase în perioada verii, al căror beneficiar este ANAR. Prin acestea au fost alocate, în total, 174 de milioane de lei, din care 29 de milioane pentru acest an. Cu banii alocați, s-ar putea construi peste 200 de kilometri de dig nou.

În privința stadiului lucrărilor, potrivit informațiilor de la Ministerul Mediului și Pădurilor, pe tronsonul Rotunda— Buruienești, județul Neamț, a fost delimitat doar traseul pentru dig. În rest, proiectul s-a blocat în exproprieri.

În privința lucrărilor de îndiguire a malului drept al râului Siret, din 18 kilometri s-au executat în jur de 10 kilometri, s-a supraînălțat cu un metru deja existent și s-au deschis alte trei fronturi de lucru pe sectorul Șerbești—Holt.

Invocându-se urgența proiectelor, Guvernul a menționat, în fiecare din cele patru hotărâri, că execuția lucrărilor se contractează cu aplicarea prevederilor legislației în vigoare privind achizițiile publice referitoare la situațiile de forță majoră, deci fără licitație.

Având în vedere că, în total, ar trebui executate 187 de lucrări urgente, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, în ce stadiu sunt celelalte lucrări în afara celor menționate mai sus și cine sunt executanții acestor lucrări, cu care s-au încheiat contracte.

În conformitate cu prevederile art. 169 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, solicit răspuns în scris. Cu stimă,

_Ioan Stan,_ deputat PSD

Domnului Valerian Vreme

#23658

ministrul comunicațiilor și societății informaționale

## 20. **Daniel Buda, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: reglementări pentru respectarea calității serviciilor de telecomunicații Domnule ministru,

În ultimele luni au fost semnalate numeroase cazuri de nerespectare a calității serviciilor de internet, televiziune și telefonie oferite românilor prin contracte. Unii utilizatori de servicii de telecomunicații au reclamat faptul că, în ciuda solicitărilor repetate, companiile de telecomunicații nu le-au pus la dispoziție echipamente de verificare a parametrilor tehnici ai serviciilor oferite, dar și faptul că grilele de programe sunt modificate unilateral. De aceea, mulți dintre ei au fost nevoiți să plătească unele penalizări pentru a renunța la contractele semnate.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a înaintat spre dezbatere un proiect prin care toți furnizorii de servicii de internet, furnizate prin intermediul rețelelor publice fixe sau mobile de comunicații electronice, indiferent de tehnologia de acces la internet, vor fi obligați să publice parametrii de calitate și procedurile de măsurare a acestora pe paginile proprii de internet și în contractele cu clienții. În plus, furnizorii de servicii de acces la internet trebuie să realizeze, să administreze și să pună la dispoziția utilizatorilor o aplicație proprie care să măsoare și să evalueze, în timp real, indicatorii tehnici de calitate pentru serviciul de acces la internet.

Având în vedere faptul că aplicarea unor astfel de reglementări contribuie la competiția durabilă, îmbunătățind

Nr. 4325A/12.10.2010 serviciile, în paralel cu scăderea prețurilor, protejând consumatorii de eventualele abuzuri, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

— Care sunt măsurile pe care le va lua ministerul pe care îl coordonați pentru a susține această inițiativă?

— Care este strategia ministerului pe care îl coordonați pentru a introduce astfel de măsuri și în privința serviciilor de telefonie și de televiziune? Solicit răspuns în scris. Cu considerație,

_Daniel Buda,_ deputat PDL

Nr. 4355A/12.10.2010

Domnului Daniel Petru Funeriu

#25883

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului

## 21. **Daniel Buda, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: consumul de produse etnobotanice în școli

Domnule ministru,

Ca urmare a discuțiilor purtate cu mai mulți părinți, dar și cu reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Cluj, aceștia mi-au adus la cunoștință faptul că tot mai mulți copii de vârste fragede consumă substanțe etnobotanice, chiar și în incinta școlii. Săptămâna trecută, doi elevi în vârstă de 15 ani, din Cluj-Napoca, au fost internați de urgență la spital după ce au consumat produse etnobotanice în timpul cursurilor. Aceștia au sărit gardul în timpul pauzei, iar în momentul în care s-au întors în incinta școlii li s-a făcut rău, fiind amețiți. Au fost transportați de urgență la spital, medicii stabilind că au consumat produse etnobotanice.

Deși din luna februarie a acestui an și până în prezent au avut loc nenumărate acțiuni de închidere a magazinelor care vând astfel de produse, elevii își procură în continuare aceste substanțe de pe internet sau prin rețelele de dealeri.

Având în vedere cele menționate anterior, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

— Care sunt măsurile pe care le va lua ministerul pe care dumneavoastră îl coordonați, astfel încât să fie găsite mijloace de combatere a consumului de substanțe etnobotanice în școli?

— Are în plan ministerul pe care îl coordonați inițierea de campanii agresive de informare în școli cu privire la riscurile mari la care se expun elevii, consumând substanțe etnobotanice?

Solicit răspuns în scris.

Cu considerație,

_Daniel Buda,_ deputat PDL

Nr. 4365A/12.10.2010

## **Domnului Alexandru Lăzescu, președintele director general al Societății Române de Televiziune** 22. **Florin Costin Pâslaru, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 18 Galați**

## Domnule președinte,

Vă rog să-mi comunicați dacă membrii consiliului de administrație al SRTV folosesc mașinile instituției în scopuri personale.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

_Florin Costin Pâslaru,_ deputat PSD

Nr. 4416A/19.10.2010

Domnului Borbély László

#29889

ministrul mediului și pădurilor

## 25. **Manuela Mitrea, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța**

Obiectul întrebării: situația plajelor românești

Anual, 80 de hectare de uscat sunt înghițite de Marea Neagră din litoralul românesc, care are 244 de kilometri lungime. Conform datelor oficiale, în ultimii 30 de ani, România a pierdut peste 2.400 de hectare de plajă, iar specialiștii spun că în 20 de ani vom rămâne fără stațiunile din sud.

În stațiunea Mamaia sunt zone în care apa a acoperit până la 10 metri de uscat într-un singur an. Cele șase diguri paralele cu malul făcute la Mamaia aveau inițial patru metri deasupra mării, dar în zece ani giganții de ciment aproape au dispărut sub apă. O mare parte din plajele românești, cum ar fi cele de la Neptun, Olimp sau Eforie Nord, sunt obținute artificial, prin aducerea nisipului de pe fundul mării pe mal. Între Agigea și Vama Veche, marea înghite doi metri pe an. În nord, zona Portița către gurile Dunării, se pierd 7-8 metri pe an. Schimbarea structurii curenților nord-sud, care aduceau cam 40% din transportul de aluviuni de pe Dunăre, a cauzat creșterea puterii erozive a valurilor. În prezent, curentul nu mai aduce nisip pe mal, ci, dimpotrivă, îl trage spre larg. Sunt zone unde apa mării a ajuns să bată direct în faleză. Între Eforie Nord și Eforie Sud am pierdut mai bine de 40 de metri de plajă. Până la șoseaua principală mai sunt doar câțiva metri. Fostul sanatoriu stă să cadă, apele i-au mâncat temelia.

În anul 2005, o serie de specialiști japonezi au întocmit un studiu și au venit cu soluții tehnice alternative pentru tot litoralul, soluții care ar fi costat 320 de milioane de euro. Erau prevăzuți kilometri de diguri submersibile și înnisipări, pentru care era nevoie de 3,2 milioane de metri cubi de nisip.

În 2007, specialiștii au recomandat ca lucrările de stabilizare să înceapă la Mamaia și Eforie. De atunci, din fonduri europene, pentru litoral s-ar fi putut accesa peste 100 de milioane de euro. Suntem la finalul anului 2010, dar nu s-a întâmplat nimic.

## Domnule ministru László Borbély,

Doresc să vă întreb care este poziția Ministerului Mediului și Pădurilor față de această situație și ce măsuri intenționați să întreprindeți pentru ca România să nu rămănă fără plajă. Solicit răspuns atât verbal, cât și în scris.

_Manuela Mitrea,_ deputat PSD

Nr. 4456A/20.10.2010

Domnului Ion Ariton

#39740

ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri

## 35. **Ioan Stan, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava**

Obiectul întrebării: situația iazurilor de decantare a holdelor de steril de la Tărnicioara, Ostra și Fundu Moldovei Domnule ministru,

În perioada 23—26 iulie 2008, la Tărnicioara, ca urmare a blocării cu aluviuni a intrării în galeria de subtraversare, în amonte de barajul Scăldători, s-a adunat un volum de circa 100.000 m[3] de apă. Dacă ploile ar fi continuat, apele puteau trece peste baraj, antrenând sterilul pe infrastructura rutieră din preajmă și în arealele locuite. Fenomenul a fost unul deosebit de periculos, sterilul amenințând localitățile Ostra, Stulpicani, Gemenea și Frasin. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara, de suferit ar avea 1.210 gospodării și operatori economici, infrastructura de transport, rețelele de energie electrică, precum și alimentarea cu apă potabilă a populației.

În iulie 2008, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri anunța sistarea finanțării lucrărilor de stabilizare și ecologizare a iazului de decantare a sterilului de la Tărnicioara, măsură de natură să creeze îngrijorarea autorităților, dar mai ales a locuitorilor din zonă. La acea dată, SC „Minbucovina” — SA, fostul administrator al iazului, declara că nu-și asumă responsabilitatea asupra

Nr. 4563A/28.10.2010 eventualelor consecințe. Întreaga răspundere cu privire la monitorizarea depozitului de steril și gestionarea situațiilor de urgență revine constructorului. Pe întreaga perioadă a executării lucrărilor de punere în siguranță și ecologizare, SC „Minbucovina” — SA nu deține nicio calitate în relație cu iazul de decantare. Despre această situație a fost informată atunci și Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Iazul de decantare Tărnicioara este inclus în perimetrul carierei Ostra, închiderea acestuia fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.844/2004. Lucrările de punere în siguranță și ecologizare au început în 2008, beneficiar fiind SC „Conversmin” — SA București. Aceasta din urmă a preluat amplasamentul de la SC „Minbucovina” — SA și, la rândul ei, l-a predat executantului lucrărilor, SC „Cominco” — SA București.

Având în vedere că pentru lucrările de stabilizare și reconstrucție ecologică există proiecte aprobate și au fost emise acordurile de mediu necesare, însă din cauza lipsei fondurilor lucrările merg într-un ritm lent și aproape nu se simt, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă pericolul distrugerii a 1.300 de gospodării reprezintă un argument pentru dumneavoastră în vederea deblocării finanțării necesare finalizării acestor lucrări.

Cu stimă,

_Ioan Stan_ , deputat PSD

Nr. 4609A/3.11.2010

Domnului Gheorghe Ialomițianu

#55872

ministrul finanțelor publice

## 55. **Cristian Ion Burlacu, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova**

Obiectul întrebării: urgentarea lămuririi situației HIDROJET Breaza

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere sesizările care mi-au fost transmise de către unii cetățeni din colegiul meu, care (încă) au locuri de muncă la SC HIDROJET — SA din Breaza, m-am informat și am aflat, cu îngrijorare, că această societate, care, spre deosebire de altele, are un portofoliu bogat și constant de comenzi, se află în pragul falimentului, deoarece, din motive birocratice, s-a blocat procedura reorganizării judiciare, care presupunea, pe lângă achitarea eșalonată a datoriilor, și stingerea unora dintre acestea prin darea în plată a unor active (construcții și terenuri) aparținând debitorului.

Fiind vorba despre o societate comercială importantă, probabil că deja vă sunt cunoscute detaliile cazului, mai ales că acestea sunt deja de notorietate.

Creditorul principal este DGFP Prahova, sub coordonarea ANAF, iar acesta a aprobat, în 2008, procedura de stingere a creanțelor prin darea în plată a unor active, la solicitarea Consiliului Județean Prahova, care dorea extinderea Parcului Industrial Ploiești și în zona respectivă.

Am menționat acest ultim amănunt ca să se înțeleagă că beneficiarul tranzacției urma să fie o autoritate a administrației publice județene și că rezultatul ar fi fost nu doar menținerea locurilor de muncă ale angajaților HIDROJET, ci și înființarea unor noi locuri de muncă atât de necesare în această perioadă de criză.

Nu cred că este cazul să vă atașez zeci de file, copii ale corespondenței oficiale purtate între debitor, creditor, evaluator, experți etc., din care ați putea observa până unde pot ajunge birocrația și fuga de răspundere în România.

Doresc doar să aveți amabilitatea de a vă informa, personal, prin mijloacele pe care vi le conferă funcția și, ulterior acestei documentări, să dispuneți în consecință, pentru că este clar că situația nu mai poate fi tergiversată.

confirme și să adâncească temerile cetățenilor care mi s-au adresat, îngrijorați de stabilitatea locurilor lor de muncă.

Vă asigur de întreaga mea considerație și vă rog să dispuneți să mi se comunice în scris măsurile pe care le veți decide.

Cu deosebit respect,

## _Cristian Ion Burlacu,_ deputat PDL

Nr. 4713A/10.11.2010

Cristian Ion Burlacu

#58364

deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova

Obiectul întrebării: urgentarea lămuririi situației HIDROJET Breaza

## Stimate domnule președinte,

Fiind vorba despre o societate comercială importantă, probabil că deja vă sunt cunoscute detaliile cazului, mai ales că acestea sunt deja de notorietate.

Vă solicit intervenția urgentă, potrivit competențelor, întrucât fiecare zi care trece nu face altceva decât să confirme și să adâncească temerile cetățenilor care mi s-au adresat, îngrijorați de stabilitatea locurilor lor de muncă.

Vă asigur de întreaga mea considerație și vă rog să dispuneți să mi se comunice în scris măsurile pe care le veți decide.

Cu deosebit respect,

Domnule ministru,

Vă solicit intervenția urgentă, potrivit competențelor, întrucât fiecare zi care trece nu face altceva decât să

Nr. 4713A/10.11.2010

_Cristian Ion Burlacu,_ deputat PDL

Domnului Borbély László

#60958

ministrul mediului și pădurilor

## 56. **Adrian George Scutaru, deputat PNL, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău**

Obiectul întrebării: măsuri pentru diminuarea braconajului din Delta Dunării

Delta Dunării este cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa. Astfel, în 1990, UNESCO a inclus-o printre rezervațiile biosferei. O rezervație, din punct de vedere lexical, dar mai ales în esența ei, reprezintă un teritoriu ocrotit de lege, pe parcursul căruia se află plante, animale sau minereuri rare, prezentând o deosebită valoarea științifică. Dincolo de valoarea științifică, Delta Dunării are o importanță turistică și una emblematică în ceea ce privește identificarea României în spațiul european.

Totodată, în ciuda caracterului de patrimoniu și de rezervație națională protejată de lege, o situație care tinde să devină normală, din păcate, în ochii autorităților este braconajul.

În circumstanțele prezentate, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. La nivelul ministerului aveți sau intenționați să efectuați o analiză cu privire la braconajul din Delta Dunării?

2. Care este evoluția pentru perioada 2000—2010 privind populația piscicolă din Delta Dunării și care sunt prognozele?

3. Ce măsuri a luat sau intenționează să ia ministerul pentru a reduce braconajul?

4. Ați luat în calcul posibilitatea de a interzice, chiar și pentru o perioadă de timp determinată, pescuitul cu setci și ave în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în situația în care este știut faptul că pescuitul industrial afectează serios populația piscicolă?

5. Dacă ați luat în calcul interzicerea pescuitului industrial, intenționați să oferiți ajutoare financiare persoanelor afectate de o astfel de măsură, știindu-se faptul că mulți dintre locuitorii Deltei au pescuitul ca unică sursă de venit?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

_Adrian George Scutaru,_ deputat PNL

Nr. 4719A/10.11.2010

Domnului Emil Boc

#62900

prim-ministrul Guvernului României

## 57. **Adrian George Scutaru, deputat PNL, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău**

Obiectul întrebării: Programul avion multirol

Programul avion multirol este un program vital pentru Armata României. Din păcate, până în acest moment, Guvernul pe care îl conduceți nu a luat nicio decizie, deși Ministerul Apărării Naționale a finalizat toate procedurile care țineau de această instituție. După cum sper că știți, în perioada 2012—2013 se epuizează resursa de zbor pentru aeronavele MIG 21 Lancer aflate în serviciu. În cazul în care nu veți lua o decizie în perioada următoare privind acest subiect, există riscul ca după 2013 Forțele Aeriene Române să nu mai poată asigura protecția spațiului aerian național prin mijloace proprii. În plus, îmi doresc să fiți conștient și asupra riscurilor exploatării actualelor avioane în condițiile subfinanțării evidente, viața piloților români fiind prea prețioasă pentru a fi ignorată de deciziile restrictive în plan financiar ale Guvernului.

Vă rog și vă solicit ca răspunsurile la această întrebare parlamentară să vă aparțină dumneavoastră și să nu le evitați, pasând responsabilitatea către alte instituții. Problema ține cu adevărat de siguranța națională a României și cred că trebuie să vă asumați un punct de vedere ca șef al Guvernului, fără a vă deroba de responsabilitate.

În consecință, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. Când și cât veți aloca, ca fonduri bugetare, pentru demararea achizițiilor în cadrul Programului avion multirol?

2. Chiar dacă se va încerca prelungirea resursei de zbor pentru aeronavele aflate în serviciu, cine va garanta că zborurile se vor desfășura în condiții de siguranță pentru piloți, pentru a nu mai avea loc tragedii ca cele recent întâmplate?

3. Cine va asigura protecția spațiului aerian național în situația în care până la sfârșitul anului 2013 Armata României nu va fi dotată cu alte avioane multirol? Vom ajunge ca în situația Statelor Baltice sau a Albaniei, unde protecția spațiului aerian este asigurată de forțele NATO, deși suntem a doua țară ca mărime, după Polonia, în flancul estic al Alianței?

Vă solicit, domnule prim-ministru, un răspuns personal, care să reflecte punctul dumneavoastră de vedere în calitate de șef al Guvernului.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

_Adrian George Scutaru,_ deputat PNL

Nr. 4720A/10.11.2010

Domnului Borbély László

#69453

ministrul mediului și pădurilor

## 62. **Călin Potor, deputat independent, Circumscripția electorală nr. 1 Alba**

## Stimate domnule ministru,

Deși și-a pus speranța că marii investitori vor putea realiza locurile de muncă mult așteptate pentru salvarea zonei, județul Alba parcă este blestemat din acest punct de vedere. Multe dintre investițiile derulate până acum ne-au adus doar mari neajunsuri.

În cele ce urmează, vă supun atenției situația inacceptabilă în care a ajuns municipiul Sebeș, ai cărui locuitori suferă în prezent o adevărată traumă din cauza emisiilor poluante de formaldehidă produsă de societatea „Kronospan” – SRL. În numele a peste 1.000 de cetățeni ai municipiului Sebeș, îmi exprim profunda indignare și îngrijorare, în același timp, cu privire la finalizarea lucrărilor de investiții privind construirea unei fabirici de formaldehidă. Culmea neobrăzării și a încălcării normelor elementare de respectare a legilor românești, această fabrică nu are aviz de mediu! Oamenii sunt total nemulțumiți deoarece realizarea investiției respective a ignorat total normele privind protecția mediului, mă refer la faptul că o serie de disfuncționalități care au fost constatate și semnalate de organele de control de specialitate, cu termen de realizare expirate încă de anul trecut, nu au fost îndeplinite nici până în prezent.

Este inadmisibil ca liniștea celor peste 30.000 de locuitori ai municipiului Sebeș să fie spulberată de activitatea societății „Kronospan” — SRL. Îndeosebi locuitorii din cartierul Mihail Kogălniceanu, Petrești, și nu numai, sunt condamnați să respire un aer toxic, nociv atât pentru vârstnici, cât mai ales pentru copii. Din cauza formaldehidei produse de societatea respectivă, un număr însemnat de persoane au probleme grave de sănătate, dificultăți de respirație, disfuncții ale glandei tiroide, precum și malformații la copii și chiar cazuri de cancer. Aerul este irespirabil, mai ales în anumite intervale orare ale zilei, iar numeroasele sesizări ale cetățenilor au rămas fără ecou în rândul autorităților abilitate.

Potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 185/6 martie 2003, formaldehida și substanțele derivate din aceasta constituie agenți toxici deosebit de periculoși, cu efecte nefaste atât la inhalare, cât și în contact cu pielea. Deși formaldehida este controlată prin reglementări internaționale, la Sebeș s-au constatat, în repetate rânduri, depășiri ale limitelor nivelurilor de vapori admisibile în aer, acțiunea toxică manifestându-se în special asupra sistemului nervos. Consider că nu este normal ca instalațiile pe care le folosește fabrica din Sebeș în procesul de obținere a formaldehidei să fie uzate din punct de vedere tehnologic, fiind în mare parte second-hand, aduse din Franța, după cum declară unii salariați ai societății. La ora actuală, aceste fabrici au fost închise în țările Uniunii Europene din cauza toxicității, iar normele europene prevăd ca avizul de funcționare să fie acordat doar pentru cele situate la cel puțin 50 de kilometri distanță de localități, nu în mijlocul orașului, precum cea din Sebeș. Este nefiresc ca un municipiu european de talia Sebeșului să sufere din cauza activității acestei societăți. România trebuie să se preocupe într-adevăr de atragerea unor investitori serioși, însă derularea investițiilor trebuie să țină seama de respectarea normelor europene privind protecția mediului, dar și de sănătatea oamenilor.

Nu putem condamna la îmbolnăvire populația unei așezări cunoscute până nu demult ca fiind o oază de verdeață pentru o investiție străină care încalcă flagrant normele privind protecția mediului înconjurător. Nu vrem să transformăm Sebeșul în Cernobâl și ar fi bine ca autoritățile să se implice cât mai repede în această problemă.

Atragem atenția la modul cel mai serios conducerii Ministerului Mediului și Pădurilor să impună respectarea normelor de protecția mediului tuturor investițiilor din domeniu și să ia urgent măsuri restrictive și sancționatorii, mergându-se chiar până la închiderea unor asemenea investiții. În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru:

1. De ce se permite în România, în general, și în cazul de față în Sebeș, în special, să se construiască asemenea fabrici fără aviz de mediu și fără respectarea normelor de protecție a mediului, sesizate încă de anul trecut de specialiști?

2. Când va dispune Ministerul Mediului și Pădurilor o investigație referitoare la astfel de cazuri de adevărate bombe ecologice și cum veți acționa la modul concret pentru închiderea unor asemenea unități de producție care afectează grav și iremediabil sănătatea populației?

Solicit răspuns în scris.

_Călin Potor,_ deputat independent

Nr. 4743A/10.11.2010

Domnului Gheorghe Ialomițianu

#90027

ministrul finanțelor publice

## 76. **Ioan Stan, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava**

Obiectul întrebării: principiul contribuției și al solidarității în promovarea progresului social, reflectat în sarcina fiscală suportată de categoriile de populație

## Domnule ministru,

Unul dintre principiile de guvernare asupra căruia Guvernul s-a angajat prin Programul de guvernare 2009— 2012 este acela al „contribuției și al solidarității în promovarea progresului social”. Acest principiu este esențial în prezervarea coeziunii, mai ales în această dificilă perioadă de criză.

Cetățenii pretind, pe drept cuvânt, ca volumul și nivelul contribuției lor fiscale să fie echitabil și în concordanță cu obiectivul solidarității.

Verificarea respectării principiului enunțat în Programul de guvernare 2009—2012 este importantă pentru conservarea unui minim nivel al încrederii în actul de guvernare. Iată de ce vă solicit răspunsuri detaliate, cu respectarea dispozițiilor legale privind secretul fiscal, la următoarele chestiuni:

1. Care este volumul cumulat al impozitelor pe venit colectate în anii 2008 și 2009 de la primii 1.000 de contribuabili persoane fizice cu veniturile cele mai mari din România și care este structura acestuia pe surse de venit?

2. Care este volumul cumulat al impozitelor pe profit colectate în anii 2008 și 2009 de la primii 1.000 de contribuabili persoane juridice cu veniturile cele mai mari din România și care este structura acestuia în raport cu capitalul majoritar al contribuabilului, românesc sau străin?

3. Care este evaluarea dumneavoastră cu privire la sarcina fiscală totală suportată de categoria cea mai săracă de populație (q1) în raport cu sarcina fiscală totală suportată de categoria de populație cu veniturile cele mai mari (q5) în anii 2008 și 2009?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris. Cu stimă,

_Ioan Stan,_ deputat PSD

Nr. 4796A/17.11.2010

Domnului Daniel Petru Funeriu

#93866

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului

## 78. **Cornel Cristian Resmeriță, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara**

Obiectul întrebării: adresa de amenințare nr. 5985/25.10.2010 a inspectorului școlar general al județului Hunedoara, domnul Alexandru Lăutaru Domnule ministru,

Prin întrebarea nr. 4099A/29.09.2010, înregistrată la Camera Deputaților, am solicitat informații cu privire la situația învățământului hunedorean, informații care nu au fost comunicate de instituția dumneavoastră nici până la data acestei noi întrebări. Astfel, vă întreb dacă informațiile solicitate sunt strict secrete, și din acest motiv nu au fost comunicate, sau îmbunătățirile aduse învățământului hunedorean lipsesc cu desăvârșire.

Având în vedere că inspectorul școlar general al județului Hunedoara, prof. Alexandru Lăutaru, a comunicat adresa nr. 5985/25.10.2010 către toate unitățile de învățământ din județ, prin care amenința cu anchete disciplinare doamnele și domnii directori, vă rog să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere cu privire la următoarele: — Notele interne ale domnului inspector școlar general sunt mai presus de lege, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii? În speța de față, doamnele și domnii directori din județul Hunedoara sunt convins că respectă legea și nu aveau nevoie de amenințările personale ale acestui domn inspector.

— Dacă în calitatea dumneavoastră de ministru ați analizat adresa domnului inspector, ce ați constatat — și aici nu mă refer la originalitatea acestei adrese — și ce măsuri disciplinare s-au dispus?

— Domnul inspector școlar vorbește în adresa menționată și despre implicarea „strict interzisă” a elevilor în semnarea unui tabel. Astfel, pentru efectuarea unei anchete disciplinare, așa cum îi place domnului inspector să amenințe, vă atașăm un exemplar al acestei adrese.

Date fiind aceste fapte, am încrederea că această nouă întrebare va primi răspuns în termenul legal. Solicit răspuns în scris și verbal. (Întrebarea are anexată o adresă.)

Cu considerație,

_Cornel Cristian Resmeriță,_ deputat PSD

Nr. 4803A/17.11.2010

Doamnei Anca Daniela Boagiu

#98869

ministrul transporturilor și infrastructurii

## 82. **Gheorghe Gabor, deputat PNL, Circumscripția electorală nr. 8 Brașov**

Obiectul întrebării: ruta ocolitoare a municipiului Făgăraș, județul Brașov

## Stimată doamnă ministru,

Municipiul Făgăraș, pe toată lungimea sa, este străbătut de DN 1, de la est la vest, așa încât întregul trafic rutier trece prin centrul orașului, ceea ce face ca circulația să fie extrem de anevoioasă, iar locuitorii ale căror locuințe se află pe această arteră de circulație sunt afectați atât de poluarea excesivă cu gaze de eșapament, cât și de poluarea fonică. Mai mult chiar, unele apartamente din aproprierea DN 1 sunt afectate de trepidațiile rezultate din cauza traficului greu.

Menționăm că există o rută ocolitoare pe partea nordică a orașului, realizată în proporție de 60% (adică doar terasamentul pe o distanță de 6,4 kilometri, cât are acest drum) încă din timpul regimului comunist.

În 2008 s-a aprobat realizarea unui studiu de fezabilitate pentru finalizarea acestei șosele de centură, dar, până în prezent, lucrurile nu au avansat deloc.

Din informațiile pe care le avem, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii intenționează să realizeze o altă rută ocolitoare a municipiului Făgăraș, în partea sudică a acestuia. Credem că această idee nu este sustenabilă din punct de vedere economic, deoarece presupune executarea în întregime a lucrărilor pentru o nouă șosea de centură, în vreme ce pe partea nordică a orașului există deja una realizată în proporție de 60%.

De asemenea, o nouă rută ocolitoare pe partea sudică presupune noi cheltuieli cu exproprierea terenurilor aflate în proprietate privată. S-ar putea ca numai jumătate din suma datorată celor expropriați să acopere cheltuielile necesare pentru finalizarea lucrărilor începute la ruta ocolitoare din partea nordică a municipiului Făgăraș.

Doamnă ministru,

Vă rugăm să ne comunicați dacă și când ministerul condus de dumneavoastră are în vedere finalizarea lucrărilor la acest obiectiv.

Solicit răspuns în scris.

străbate, utilă realmente în această perioadă de criză prin care trecem.

Mulțumesc pentru solicitudine și vă asigur de toată considerația mea.

_Andrei Dominic Gerea,_ deputat PNL

Nr. 4836A/17.11.2010

Cu deosebită considerație,

_Gheorghe Gabor,_ deputat PNL

Nr. 4833A/17.11.2010

Domnului Alexandru Cătălin Macovei

#114415

președintele Agenției Naționale de Integritate

## 94. **Dan Radu Zătreanu, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 42 București**

Obiectul interpelării: legalitatea averilor uriașe ale unor lideri sindicali

## Domnule ministru,

Decizia ca liderii de sindicat să-și publice declarațiile de avere a creat, după cum am văzut, mare panică în rândul celor chemați să susțină și să militeze pentru drepturile angajaților din diferite sectoare de activitate, și asta pentru că, în spatele portavocelor în care au urlat cât i-au ținut plămânii, de cele mai multe ori la comandă politică, acești lideri de sindicat s-au transformat în adevărați nababi, care au făcut averi uriașe pe seama funcțiilor deținute ca apărători ai drepturilor angajaților.

Ceea ce a fost dezvăluit după publicarea declarațiilor de avere îmbracă două aspecte: unul de ordin moral și celălalt de ordin legal. Dacă ipocrizia de a se declara reprezentanții oamenilor cu salarii mici, când ei încasează lunar cât un director de bancă străină, ține de cât de gros le e obrazul, faptul că unii dintre acești lideri sindicali dețin firme prin paradisuri fiscale, ocolind taxele și impozitele, sau faptul că sabotează activitatea pe care, dimpotrivă, ar trebui să o susțină, ca lideri sindicali, cu scopul de a-și crea avantaje personale sunt deja fapte pe care instituțiile din subordinea dumneavoastră ar trebui să le ancheteze.

Dar, ca să nu vorbesc la modul general, vreau să vă supun atenției un caz care poate fi începutul seriilor de anchete pe care sunteți obligați să le demarați pentru demascarea și pedepsirea abuzurilor pe care unii lideri de sindicat le fac încălcând legea. Este vorba despre asocierea liderului Federației Sanitas la grupul de firme Renamed, care, printre altele, înceacă să privatizeze centrele de dializă din toată țara. Ce interes ar mai avea atunci liderul Federației Sanitas să militeze pentru condiții bune de lucru, pentru dotarea centrelor de dializă ale spitalelor cu tehnica necesară și cu materiale de calitate, ce interes are să lupte pentru salarii mai bune pentru cadrele medicale care lucrează în aceste centre de dializă, când interesul său este ca totul să se năruie pentru ca apoi să-și umfle conturile pe seama rinichilor bieților oameni care nu pot trăi fără dializă?! Și să mai spunem că liderul Federației Sanitas, care este unul dintre cei care se opun cu vehemență hotărârii de a-și publica averea, a făcut, prin firmele la care este acționar, afaceri cu bani de la stat, după cum urmează: cu Institutul Național de Hematologie Transfuzională, cu Spitalul General Căi Ferate Drobeta-Turnu Severin, cu Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, cu Spitalul General CF Ploiești, cu Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, cu Spitalul Județean Deva și cu Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Dar cel mai important contract a venit de la Spitalul Județean Craiova și i-a fost atribuit în august 2009, având ca obiect furnizarea de materiale sanitare în valoare de 3,36 milioane RON.

Solicit, de aici, domnule ministru, de la tribuna Parlamentului, ca toți liderii sindicali care au averi pe care nu le pot justifica și cei care au intrat în conflict de interese ori s-au folosit de funcția și poziția conferite pentru a-și crea avantaje proprii să intre în atenția organelor abilitate, pentru a da socoteală în fața legii de toate abuzurile făcute.

Se solicită răspuns în scris și verbal.

_Dan Radu Zătreanu,_ deputat PDL

Nr. 4853A/22.11.2010

Doamnei Crinuța Nicoleta Dumitrean

#123329

președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților

## 101. **Andrei Dolineaschi, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani**

Obiectul interpelării: întârzierile la plata despăgubirilor în dosarele aprobate conform Legii nr. 290/2003

Doamnă președinte,

În întrebarea adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3379A/16.06.2010, am solicitat o explicație privind întârzierile pentru achitarea sumelor aprobate în dosarele cu o vechime mai mare de doi ani privind solicitarea unor măsuri reparatorii, conform Legii nr. 290/2003.

În acest sens, am subliniat prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, conform cărora „despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene ori a municipiului București, după caz, sau a hotărârii prevăzute la art. 8 alin. (4) sau alin. (6), respectiv la art. 9; plata lor se poate face și în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești ale direcțiilor prevăzute la art. 11 alin. (1)”.

În răspunsul primit din partea dumneavoastră, înregistrat cu nr. 6608/5.07.2010, s-a precizat: „Subliniem faptul că Legea nr. 290/2003 nu presupune restituirea dreptului la proprietate asupra unor bunuri imobile, ci acordarea unor măsuri reparatorii, având în vedere posibilitățile economice și financiare ale țării, în raport cu alte priorități economice și sociale, în a căror evaluare și satisfacere legiuitorul este suveran.”

Referitor la acest răspuns, aș dori să subliniez faptul că precizarea privind distincția dintre „dreptul la proprietate” și „măsurile reparatorii” este introdusă în discuție într-un mod greu de înțeles, din moment ce în întrebarea pe care v-am adresat-o nu am pretins și nu am făcut referire la restituirea dreptului de proprietate, ci doar la despăgubirile („măsurile reparatorii”) prevăzute în Legea nr. 290/2003.

Însă, mai gravă decât această remarcă nepotrivită mi se pare interpretarea dumneavoastră referitoare la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, conform cărora rezultă că, în înțelesul dumneavoastră, legiuitorul este suveran să amâne _sine die_ o obligație asumată prin lege de statul român față de cetățenii săi, din motive care pot fi mai mult sau mai puțin subiective, în funcție de o anumită guvernare sau alta.

Vă rog, totodată, să remarcați utilizarea necorespunzătoare a termenului de „legiuitor” în acest

context. Guvernul României și instituțiile aflate în coordonarea sau subordonarea sa, inclusiv Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, reprezintă puterea executivă, și nu cea legislativă, așa-numitul legiuitor, ceea ce înseamnă că puterile sale nu sunt suverane în această privință, iar obligația sa e de a respecta legile în vigoare, așa cum sunt adoptate de Parlamentul României, în calitate de legiuitor.

În această speță, legiuitorul — a se citi Parlamentul, nu Guvernul — a luat în considerare dificultățile economice și financiare care pot exista la un moment dat, iar pentru acest lucru a prevăzut o prelungire cu maximum doi ani a termenului de plată a despăgubirilor aprobate. Așadar, acordarea acestor despăgubiri nu poate fi amânată _sine die_ , cum rezultă din răspunsul dumneavoastră, ci trebuie să se realizeze nu mai târziu de doi ani de la aprobarea cererii de despăgubire. Astfel, consider că în momentul de față Guvernul României, prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a depășit termenul maxim legal prevăzut în Legea nr. 290/2003, plasându-se astfel în afara legii. Solicitarea privind lista completă cu dosarele aflate în analiza Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nu viza datele cu caracter personal din bazele dumneavoastră de date, ci doar o situație generală privind această problemă la nivelul județului Botoșani, pe care îl reprezint în calitate de deputat.

Astfel, în acord cu art. 112 alin. (1) din Constituția României, care stipulează că „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau interpelările formulate de deputați sau senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”, vă rog să îmi prezentați o situație completă privind numărul de dosare aflate în analiza Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, la nivelul județului Botoșani. În acest raport, vă rog să includeți următoarele date:

1. Numărul de dosare aflate în prezent în analiza ANRP la nivelul județului Botoșani și pe fiecare unitate administrativteritorială din județ.

2. Numărul de dosare care au fost aprobate pentru acordarea despăgubirilor solicitate la nivelul județului Botoșani și pe fiecare unitate administrativ-teritorială din județ.

3. Valoarea totală a sumelor aprobate pentru acordarea „măsurilor reparatorii” pe județul Botoșani și pe fiecare unitate administrativ-teritorială din județ.

4. Câte dintre dosarele aprobate au depășit termenul de doi ani prevăzut la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 și care este valoarea totală a acestor restanțe mai mari de doi ani la nivelul județului Botoșani și pe fiecare unitate administrativ-teritorială din județ?

5. Un tabel nominal, în format XLS sau DBF, cu numele persoanelor din județul Botoșani (fără datele cu caracter personal ale acestora), localitatea, data depunerii dosarului de solicitare a despăgubirilor, data la care a fost aprobat dosarul, dacă este cazul, și sumele aprobate, dacă e cazul.

Motivul pentru care vă solicit aceste date este că, în urma numeroaselor solicitări primite la cabinetul parlamentar, intenționez să urmăresc îndeaproape respectarea obligațiilor legale ale Guvernului României în raport cu drepturile legale ale celor care au solicitat despăgubiri în conformitate cu Legea nr. 290/2003.

Totodată, vă fac cunoscut faptul că intenționez să elaborez o inițiativă legislativă în legătură cu acest subiect, fiind posibil ca aceasta să implice modificarea prevederilor bugetului de stat, caz în care solicitarea informării este obligatorie, conform art. 111 alin. (1) din Constituția României, care mai prevede și obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților. Cu stimă,

_Andrei Dolineaschi_ , deputat PSD

echipa de control a Curții de Conturi Prahova nu efectuează un control amănunțit, de-a lungul timpului fiind sesizate fapte ilegale privind activitatea financiară a primăriei, repartizarea și cheltuirea fondurilor alocate.

Solicit răspuns în scris.

## _George Ionescu,_ deputat PDL

Nr. 4868A/23.11.2010

Nr. 4864A/23.11.2010

Domnului Nicolae Văcăroiu

#132843

președintele Curții de Conturi a României

## 103. **George Ionescu, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova**

Obiectul întrebării: situația Primăriei din comuna Mănești, județul Prahova

## Stimate domnule președinte,

În calitate de deputat al colegiului uninominal numărul 9 al județului Prahova, am fost sesizat că în cursul anului trecut, la cererea cetățenilor din comuna Mănești, a fost desfășurat un control al Direcției Finanțelor Publice Prahova, în urma căruia primarul a fost amendat din cauza neregulilor descoperite de echipa de control.

De asemenea, cetățenii din comuna Mănești au sesizat mai multe nereguli făcute de către primarul comunei, însă reprezentanții Curții de Conturi Prahova, care efectuează în prezent verificarea, au declarat că nu pot clarifica situațiile care le-au fost aduse la cunoștință de către cetățeni.

Vă rog să trimiteți o echipă de control de la Curtea de Conturi a României pentru a verifica activitatea Primăriei Mănești, întrucât cetățenii comunei Mănești consideră că

**Doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii**

## 105. **Korodi Attila, deputat UDMR, Circumscripția electorală nr. 21 Harghita**

## Stimată doamnă ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință situația creată în județul Harghita în urma desființării unei treceri la nivel cu calea ferată. Trecerea respectivă este situată pe linia 400, km 83+240, la 720 m de la Halta Sântimbru, județul Harghita, și intersectează Drumul Comunal 132, drum care face legătura între localitate și Drumul European E578, desființată în perioada de funcționare a CAP-ului. După desființarea CAP-ului și restabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, localnicii care desfășoară activități agricole și dețin terenuri în zonă întâmpină greutăți în deplasarea cu utilaje pentru cultivarea acestora.

După cum am specificat mai sus, desființarea acestei treceri la nivel cu calea ferată a afectat funcționalitatea drumului comunal, iar Primăria Sântimbru primește zilnic reclamații în acest sens. În cursul anilor precedenți, reprezentanții primăriei au solicitat de la SNCFR reamenajarea trecerii, însă fără niciun rezultat.

Vă adresez rugămintea să verificați ce soluții putem identifica pentru rezolvarea problemei locuitorilor din comuna Sântimbru. Subliniez încă o dată că nu este vorba despre

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/31.XII.2010

înființarea unei noi treceri, ci de amenajarea unei treceri vechi.

Solicit răspuns în scris.

_Korodi Attila,_ deputat UDMR

Nr. 4870A/24.11.2010

Domnului Ioan Nelu Botiș

#139682

ministrul muncii, familiei și protecției sociale

## 109. **Andrei Valentin Sava, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova**

Subiectul: abandonul copiilor nou-născuți Stimate domnule Ioan Nelu Botiș,

Starea de sănătate precară a copilului constituie în România, așa cum arată mai multe studii, unul dintre motivele de abandon al copilului. Fenomenul abandonului nou-născuților la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din Ploiești a început să ia amploare în acest an, nu mai puțin de 12 bebeluși fiind lăsați în grija personalului din maternitate de către cele care le-au dat naștere, în doar o lună și jumătate.

Dacă până acum doi ani majoritatea copiilor nou-născuți abandonați erau din rândul copiilor născuți cu malformații, acum sărăcia este un nou motiv care le determină pe mame să își abandoneze copiii imediat după naștere.

De asemenea, abandonul copiilor imediat după naștere sau cel din spitale se datorează și faptului că mamele nu cunosc procedurile prin care copiii lor pot ajunge în serviciile oferite de direcția pentru protecția copilului.

În plus, legislația actuală privind protecția copilului nu este explicită în privința modului în care ar trebui să se acționeze pentru prevenirea abandonului în unități de tip medical. Legislația nu cuprinde nici responsabilități pentru instituție în ceea ce privește practicile de îngrijire a mamei și copilului. Domnule ministru,

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi comunicați:

— Care sunt soluțiile pentru prevenirea abandonului de nounăscuți și cum se va acționa local pentru implementarea lor.

— Are în vedere ministerul elaborarea unor proiecte de lege prin care să contribuie la clarificarea/îmbunătățirea legislației din domeniul protecției copilului și adaptarea acesteia la nevoile persoanelor aflate în situație de risc de abandon maternal?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

_Andrei Valentin Sava,_ deputat PDL

Nr. 4875A/24.11.2010

Domnului Cristian Gabriel Alexe

#141661

președintele Autorității Naționale pentru Protecția Familiei și a Drepturilor Copilului

## 110. **Andrei Valentin Sava, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova**

Subiectul: situația orfelinatelor din România Stimate domnule Cristian Gabriel Alexe,

După căderea regimului comunist din 1989, reporterii străini au descoperit pentru prima dată orfelinatele din România, fiind publicate, prin urmare, articole și poze care au șocat o lume întreagă.

Cu toate că această situație ar trebui să intereseze autoritățile române, în primul rând, și mai apoi jurnaliștii străini, englezii au constatat că, la mai bine de 20 de ani de la revoluție, există instituții în care copiii trăiesc într-o mizerie cruntă, cu riscul de a contracta boli grave. Jurnaliștii străini au rămas șocați de ce au văzut, mai ales că în unele instituții nu ar putea trăi nici măcar niște animale, cu atât mai puțin ființe umane.

Deși s-au alocat milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea instituțiilor, acestea arată exact ca înainte de revoluție.

Copiii aflați în orfelinate sunt în continuare supuși la abuzuri și sunt ținuți în condiții îngrozitoare, astfel că imaginea orfanilor din România rămâne pentru jurnaliștii străini un subiect controversat, aceștia îndreptându-și periodic atenția asupra țării noastre, în căutare de reportaje tragice, cutremurătoare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, doresc să vă adresez o serie de întrebări:

— Care au fost scopul și direcția în care s-au cheltuit fondurile venite pe filiera UE?

— Ce proiecte preconizați pentru perioada imediat următoare în vederea ameliorării situației din orfelinatele românești și a vieții acestor copii?

— Care este poziția ANPDC în vederea eficientizării demersurilor de atragere de fonduri europene și a gestionării bugetului de stat alocat acestor centre, atât pentru ameliorarea traiului copiilor, sănătății acestora, cât și pentru îmbunătățirea imaginii țării noastre din acest punct de vedere?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

_Andrei Valentin Sava,_ deputat PDL

Domnului Daniel Petru Funeriu

#147688

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului

## 113. **Pavel Horj, deputat PNL, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș**

Subiectul întrebării: acordarea unui titlu de conferențiar universitar

## Domnule ministru,

Ca urmare a unor articole apărute în presă și a discuțiilor purtate cu cadre universitare din Maramureș, în cele ce urmează, cu respect, aș dori să vă atrag atenția asupra unui caz de ilegalitate, semnalat de publicația „Academia Cațavencu” nr. 10 din noiembrie a.c., într-un dosar de concurs pentru un post de conferențiar universitar.

Speța semnalată de publicația citată se referă la dosarul domnului Berlingher Vasile, dosar înaintat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad pentru postul de conferențiar management resurse umane.

În luna iulie 2010, dumneavoastră ați semnat un ordin prin care domnului Berlingher Vasile i s-a conferit titlul de conferențiar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice. Nu pot să precizez numărul ordinului și data exactă, pentru că, în contradicție cu legislația privind transparența decizională în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (Ordinul ministrului nr. 6.172/2009, emis de către fostul ministru interimar, Emil Boc), ordinul în cauză nu a fost publicat pe site-ul ministerului. Deci, în opinia noastră, modul în care a fost decernat titlul de conferențiar este cel puțin o enigmă.

Din cele semnalate de presă și de mai multe cadre didactice universitare, ar rezulta că domnul Berlingher Vasile nu îndeplinește absolut deloc, nici măcar parțial, niciunul dintre criteriile prevăzute în legislație, respectiv în Ordinul ministrului nr. 5.099/2005 pentru conferirea titlului de conferențiar universitar.

Domnul Berlingher Vasile are în prezent 60 de ani (n. la 29.08.1950). Domnia Sa a fost timp de peste 20 de ani subofițer într-o unitate militară a MApN. După trecerea în rezervă, a fost administrator la o mică unitate comercială de alimentație publică. În anul 2003, la vârsta de 53 de ani, domnul Berlingher a absolvit facultatea. În 2007, la vârsta de 57 de ani a fost numit lector la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice etc. (sursa „Academia Cațavencu” nr. 10/noiembrie 2010).

Potrivit informațiilor de mai sus, la data depunerii candidaturii sale pentru un post de conferențiar, în anul 2009, domnul Berlingher nu avea decât doi ani vechime în învățământ, nu avea și nici nu are numărul minim de lucrări științifice care să justifice acordarea acestui titlu.

Cu toate acestea, Comisia nr. 19 management din cadrul CNATDCU, președinte prof. univ. dr. Lefter Viorel, l-a propus pe domnul Berlingher pentru titlul de conferențiar.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate mai sus, se ridică grave semne de întrebare privind respectarea legalității și a eticii în promovarea în cariera universitară, respectiv:

1. Dumneavoastră ați susținut, ca un obiectiv al mandatului dumneavoastră, că veți „curăța învățământul superior de impostură”. Cum intenționați să procedați concret?

2. Aveți vreo modalitate de a verifica activitatea comisiilor de specialitate din cadrul CNATDCU, în speță Comisia nr. 19 management?

3. Atunci când presa prezintă anumite anomalii, ce măsuri întreprinde ministerul? Dumneavoastră vă puteți autosesiza?

4. Respectuos, vă rugăm să verificați dacă cele semnalate de presă reprezintă un caz de impostură. Ce măsuri urmează să ia ministerul pe care îl conduceți privind respectarea legalității și pentru apărarea prestigiului învățământului românesc?

Solicit să dispuneți o verificare a celor semnalate și să dispuneți măsurile legale care se impun. Solicit răspuns în scris.

_Pavel Horj,_ deputat PNL

Nr. 4883A/24.11.2010

Domnului Ioan Nelu Botiș

#151502

ministrul muncii, familiei și protecției sociale

## 114. **Nini Săpunaru, deputat PNL, Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea**

Obiectul întrebării: situația indemnizației pentru creșterea copilului

## Domnule ministru,

Recent, ați declarat că intenționați să propuneți reducerea perioadei pentru care se acordă indemnizația pentru creșterea copilului, avansând în acest sens mai multe variante de reducere la 12, 14 sau 18 luni, față de 24 luni, cât este aceasta în prezent. Această propunere vine în completarea unei alte modificări, efectuată de Guvern începând cu luna iulie 2010, privind reducerea cu 15% a cuantumului respectivei indemnizații.

Cu siguranță ați luat în considerare consecințele pe care o astfel de decizie le va avea asupra categoriei de persoane vizate. Revenirea în câmpul muncii cu până la un an mai devreme poate crea dificultăți serioase familiilor în ceea ce privește îngrijirea copilului, cu atât mai mult cu cât în România numărul instituțiilor care primesc în grijă copii de până la trei ani este foarte limitat, neputând acoperi cererea actuală.

Pentru a înțelege mai bine efectele pe care o astfel de măsură le va avea asupra familiilor cu copii mici, precum și care pot fi rezultatele anticipate de minister privind impactul asupra bugetului de stat, vă solicit, domnule ministru, să răspundeți la fiecare dintre întrebările de mai jos:

— Câte persoane beneficiază în prezent de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani? Care este suma totală care se achită lunar pentru această indemnizație?

— Câte persoane beneficiază în prezent de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la trei ani (pentru copiii cu dizabilități)? Care este suma totală care se achită lunar pentru această indemnizație?

— Care a fost suma economisită de la bugetul de stat pentru reducerea cu 15% a cuantumului acestei indemnizații în lunile iulie, august, septembrie și octombrie 2010? Vă rog să precizați suma pe fiecare lună în parte.

— Măsurile anunțate urmează a fi aplicate și în cazul persoanelor aflate în concediu de creștere a copilului în vârstă de până la trei ani (pentru copiii cu dizabilități)? Dacă da, sub ce formă?

— În măsura în care ministerul intenționează să propună reducerea perioadei pentru care se acordă indemnizația pentru creșterea copilului, aveți în vedere aplicarea acestei decizii retroactiv și pentru indemnizațiile aflate deja în plată sau acesta va fi cadrul legislativ valabil pentru părinții care vor intra în concediu pentru creșterea copilului ulterior intrării în vigoare a actului normativ?

În analiza pe care trebuie să o faceți la nivelul ministerului, înainte de formularea actului normativ care prevede modificările enunțate mai sus, trebuie să luați în considerare faptul că o modificare aplicată retroactiv este de natură să deregleze situația financiară a unei familii. Este de notorietate faptul că în România nu există suficiente facilități de îngrijire a copiilor în regim de creșă, iar majorarea bruscă a numărului de copii care necesită astfel de îngrijiri nu va putea fi acoperită de instituțiile existente. Acordarea de facilități fiscale acestor stabilimente, așa cum ați anunțat, nu va putea determina creșterea peste noapte a locurilor disponibile, fiind necesară în acest sens o perioadă de tranziție.

Față de cele de mai sus, vă rog să precizați ce măsuri complementare aveți în vedere pentru a evita situațiile în care părinții nu vor avea unde să își lase copiii odată cu întoarcerea la muncă mai devreme decât permite legea în prezent.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebit respect,

_Nini Săpunaru,_ deputat PNL

Nr. 4885A/24.11.2010

Domnului Teodor Baconschi

#163049

ministrul afacerilor externe

## 122. **Daniel Buda, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: conflict între profesorii de limba română din Spania și Institutul Limbii Române

Domnule ministru,

Mai mulți profesori români, implicați într-un proiect de predare a limbii, culturii și civilizației românești (LCCR) în Spania, desfășurat de Institutul Limbii Române (ILR), acuză birocrația și neînțelegerile dintre autoritățile române și spaniole pentru pierderea dreptului de a preda în cadrul acestui proiect. Deși a demarat în 2007, problemele au apărut un an mai târziu, când, odată cu extinderea proiectului, anumite cadre didactice implicate au realizat că nu își mai pot continua activitatea, fie pentru că nu primiseră calificativul „foarte bine”, necesar, fie pentru că inspectorii școlari spanioli nu știau de existența acestui proiect.

Potrivit ILR, situația creată de profesorii români, care au făcut presiuni pentru a începe cursurile respective în instituțiile școlare unde nu fuseseră finalizați termenii colaborării, a afectat relația dintre Ambasada României și Ministerul Regional spaniol. Unul dintre nemulțumiți a ajuns în instanță, acuzând excluderea neîntemeiată din acest proiect la doar două luni după ce i se confirmase continuarea colaborării cu calificativul „bine”.

ILR se apără de aceste acuzații prin faptul că schimbarea metodologiei cu scopul de a ridica calitatea profesională a personalului implicat este perfect legală și benefică pentru grupurile-țintă ale acestui proiect, cele 8 comunități autonome spaniole: Andalucia, Aragon, Castilla-La Mancha, Catalunia, La Rioja, Comunitatea Madrid, Murcia și Comunitatea Valenciană.

Având în vedere faptul că aceste conflicte aruncă într-un con de umbră proiectele desfășurate pentru studierea limbii române de către emigranți, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

— Care este strategia ministerului pe care îl coordonați pentru a rezolva tensiunile existente între profesorii nemulțumiți și ILR din Spania?

Solicit răspuns în scris. Cu considerație,

_Daniel Buda,_ deputat PDL

Nr. 4899A/24.11.2010

Domnului Cseke Attila Zoltán

#165230

ministrul sănătății

## 123. **Daniel Buda, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: problema doamnei Zbucea Livia Silvia Domnule ministru,

Ca urmare a audiențelor susținute la cabinetul meu parlamentar, s-a prezentat doamna Zbucea Livia Silvia, având profesia de psiholog principal al Clinicii de Neurologie Pediatrică, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență ClujNapoca. Doamna Zburcea mi-a adus la cunoștință faptul că, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 1.224/16 septembrie 2010, pentru secțiile de neuropsihiatrie infantilă și neurologie se prevede un post de psiholog la un număr de 70 de paturi, iar pentru secțiile de pediatrie se prevede un post de psiholog până la 100 de paturi și două posturi de psiholog la peste 200 de paturi.

Practica psihologică clinică se bazează pe un set de practici avizate de Colegiul Psihologilor din România. Una dintre cele mai importante activități psihologice este reprezentată de psihodiagnosticul și evaluarea, care durează 3 ședințe, urmând intervenția psihologică, aceasta fiind cuprinsă între 2—10 ședințe, individualizată în funcție de patologie.

Conform calculelor petentei, după normativul de personal din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.224/2010, la o medie de 5-6 zile de spitalizare, rezultă un număr de 280—360 de pacienți/lună, adică 13,33—16,36 pacienți/zi, care, înmulțit cu numărul de ședințe descris mai sus, este imposibil de realizat de un singur psiholog clinician, la aceasta adăugându-se și activitatea din cadrul ambulatoriului integrat, în medie de 300 de consultații/lună în secția de neurologie pediatrică, examinări psihologice pentru Comisia de evaluare a gradului

de handicap, cât și alte activități care țin de specificul unei clinici universitare.

Având în vedere cele menționate anterior, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

— Are în plan ministerul pe care dumneavoastră îl coordonați revizuirea privind normativul de personal de specialitate de psihologie, astfel încât posturile de psiholog în cadrul Spitalului de Urgență pentru Copii și echipa de psihologi de la Clinica de Neurologie Pediatrică să fie menținute?

Solicit răspuns în scris. Cu considerație,

_Daniel Buda,_ deputat PDL

Nr. 4901A/24.11.2010

Domnului Valeriu Tabără

#170202

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

## 126. **Adrian Miroslav Merka, deputat ales la nivel național**

## Domnule ministru,

În urmă cu trei săptămâni, în calitate de reprezentant în Parlamentul României, am organizat o întâlnire cu producătorii agricoli din vestul țării.

În urma discuțiilor avute, doresc să vă supun atenției câteva dintre problemele ridicate de către aceștia și care au directă legătură cu încurajarea producției agricole autohtone, în speranța primirii unor răspunsuri lămuritoare din partea dumneavoastră.

1. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți în domeniul măririi subvențiilor pentru asociațiile agricole, astfel încât să se încurajeze asocierea producătorilor pentru suprafețe mai mari de exploatare?

2. Aveți de gând să eliminați subvențiile pentru cei care nu lucrează pământul și îl lasă în paragină, dar beneficiază de acești bani?

3. Se are în vedere acordarea de subvenții sub formă de cupoane, care să înlocuiască plata directă în bani, astfel încât producătorii să fie încurajați să folosească aceste stimulente doar pentru producția agricolă, și nu pentru alte cheltuieli?

4. Se dorește încurajarea unor parteneriate cu administrațiile publice locale astfel încât producătorii să poată beneficia de puncte de desfacere gratuite sau la preț redus în piețe (mese, tarabe), eliminându-se în acest fel intermediarii, fapt care duce la creșterea prețului final al produselor?

5. Care este situația subvenției pentru producătorii din domeniul agriculturii ecologice, fiind semnalate multe situații în care acest drept nu a fost acordat? Acest fapt a generat situații-limită, un exemplu înregistrându-se în localitatea Derna, unde firma Biolact a intrat din acest motiv în faliment, lăsând 27 de producători din comună fără banii cuveniți.

În speranța că toate aceste probleme semnalate vor primi răspunsuri lămuritoare din partea instituției pe care o conduceți, vă asigur de întreaga mea colaborare în plan parlamentar.

Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri,

## _Adrian Miroslav Merka,_

deputat al Grupului parlamentar al minorităților naționale

Doamnei Elena Gabriela Udrea

#175612

ministrul dezvoltării regionale și turismului

## 130. **Călin Potor, deputat independent, Circumscripția electorală nr. 1 Alba**

## Stimată doamnă ministru,

Ministerul pe care îl conduceți derulează în continuare Programul național de construcție a sălilor de sport prin Compania Națională de Investiții — SA, înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 25/2001.

Având în vedere interesul sporit al autorităților locale față de acest program, doresc să vă întreb, doamnă ministru, care sunt investițiile în sălile de sport preconizate pentru acest an în județul Alba.

Totodată, vă rog a-mi comunica dacă există situații în care dosarele depuse de primăriile localităților din județul Alba sunt incomplete, pentru a proceda la refacerea acestora, în vederea cuprinderii lor în acest program.

Solicit răspuns în scris.

_Călin Potor,_ deputat independent

Nr. 4914A/24.11.2010

## Domnule ministru,

Unul dintre principiile de guvernare, asupra căruia Guvernul s-a angajat prin Programul de guvernare 2009— 2012, este acela al „contribuției și al solidarității în promovarea progresului social”. Acest principiu este esențial în prezervarea coeziunii, mai ales în această dificilă perioadă de criză.

Cetățenii pretind, pe drept cuvânt, ca volumul și nivelul contribuției lor fiscale să fie echitabil și în concordanță cu obiectivul solidarității.

Verificarea respectării principiului enunțat în Programul de guvernare 2009—2012 este importantă pentru conservarea unui minim nivel al încrederii în actul de guvernare.

Iată de ce vă solicit răspunsuri detaliate, cu respectarea dispozițiilor legale privind secretul fiscal, la următoarele chestiuni:

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc. Cu stimă,

_Ioan Stan,_ deputat PSD

Nr. 4918A/24.11.2010

Domnului Ioan Nelu Botiș

#179274

ministrul muncii, familiei și protecției sociale

## 133. **Ioan Stan, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava**

Subiectul întrebării: situația actuală privind numărul de șomeri

La data de 30.09.2010, Fondul Monetar Internațional publică angajamentul României ca, până la data de 31.12.2010, România să disponibilizeze 74.000 de bugetari. La 11.11.2010, Președintele României anunță la Consiliul Investitorilor Străini că România mai trebuie să disponibilizeze 26.000 de bugetari.

În aceste condiții, rata șomajului ar fi trebuit să explodeze în luna octombrie, dar rata șomajului nu numai că nu a explodat, ea chiar s-a diminuat în octombrie, pentru a 7-a lună consecutiv, atât rata, cât și numărul de șomeri.

Situația arată astfel: — august 2010 — 675.790 — 7,39%; — septembrie 2010 — 670.247 — 7,35%; — octombrie 2010 — 645.453 — 7,08%.

Concret, în loc să avem o creștere cu 48.000 de șomeri, avem, de fapt, o scădere cu aproape 25.000. Cu alte cuvinte, pentru ca numărul șomerilor să scadă, sectorul privat ar fi trebuit să creeze în luna octombrie un număr de 73.000 de locuri de muncă, ceea ce este aproape imposibil pentru o economie aflată în recesiune și fără investiții majore anunțate. Nici explicațiile de genul că aceia care nu demonstrează activ că sunt în căutarea unui loc de muncă nu sunt considerați șomeri în evidență nu sunt suficiente pentru a justifica această diferență.

Aparent, se poate trage concluzia că România nu a făcut nicio restructurare a sectorului bugetar din septembrie până în noiembrie, iar Fondul Monetar Internațional, cu siguranță, va pune întrebări referitoare la cei 48.000 de anunțați disponibilizați.

Cu siguranță, FMI va urmări și acest indicator și va pune o țintă conexă, așa cum a făcut pentru deficitul bugetar. Noi raportăm deficit bugetar încadrat în ținta stabilită de FMI, dar, de fapt, singurul mod în care țintim deficitul este prin neplata datoriilor către agenții economici.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, care este situația reală a disponibilizărilor din sistemul bugetar și care este situația intrărilor și ieșirilor din evidență a șomerilor în perioada august—noiembrie 2010.

În aceste momente, se conturează planul economic național de continuare a recesiunii. Atunci când decimezi consumul, amputezi puterea de cumpărare, eventual faci presiuni pentru un câștig de competitivitate doar prin depreciere de curs. Aceasta este rețeta recesiunii.

Și recesiunea continuă, pentru că avem un guvern care seamănă cu două animale: cu melcul și cu racul. Abia se târăște, iar direcția este proastă. Este un guvern care demonstrează cum să nu conduci o țară — politicile fără speranță ale României.

Salarii:

Exemplu: Salariul de 100 lei până la data de 1.07.2010 — după tăierea de 25% salariul devine 75 lei;

— în 2009 se acordă și al 13-lea salariu (108,33 lei/lună).

=> salariul lunar la sfârșitul anului 2010 este mai mic cu 33,33% față de sfârșitul anului 2009;

- => inflație de 8,2%;

=> bugetarii pierd aproape 40% în termeni reali din puterea de cumpărare în numai 12 luni;

=> salariile vor fi semnificativ mai scăzute în 2011 față de 2010, iar recuperarea celor 25 de procente care, în fapt, reprezintă o pierdere reală de 40% pur și simplu nu va exista.

Șomaj:

La 30.09.2010, FMI publică angajamentul României ca, până la 31.12.2010, România să disponibilizeze 74.000 de bugetari.

La 11.11.2010, Președintele României anunță la Consiliul Investitorilor Străini că România mai trebuie să disponibilizeze 26.000 de bugetari.

România a disponibilizat deja 48.000 de bugetari în mai puțin de 6 săptămâni, dar rata șomajului nu numai că nu a explodat, dar ea chiar s-a diminuat în octombrie, pentru a 7-a lună consecutiv (și ca procent, și ca număr de șomeri):

— august 2010 — 675.790 — 7,39%; — septembrie 2010 — 670.247 — 7,35%;

— octombrie 2010 — 645.453 — 7,08%.

Deci nu avem o creștere cu 48.000 a numărului de șomeri, ci o scădere a lor cu aproape 25.000. Pentru ca numărul șomerilor să scadă, sectorul privat ar fi trebuit să creeze în luna octombrie un număr de 73.000 de locuri de muncă, imposibil pentru o economie în recesiune și fără investiții majore anunțate.

Explicația de genul că aceia care nu demonstrează activ că sunt în căutarea unui loc de muncă nu sunt considerați șomeri înregistrați este insuficientă pentru a acoperi această diferență.

mistificare a pieței muncii, va pune întrebări și-i va găsi pe cei 48.000 de angajați în alte entități sau tot în vechile structuri.

Iar în 2011, când această cosmetizare nu va mai ține, Guvernul va apela, din nou, la măsuri disperate, gen tăierea salariilor sau pensiilor.

Cu stimă,

_Ioan Stan,_ deputat PSD

Nr. 4920A/24.11.2010

Domnului Nicolae Lucian Duță

#184318

președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

## 134. **Ioan Stan, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 35 Suceava**

Subiectul întrebării: noul proiect al contractului-cadru de acordare a serviciilor medicale în anul 2011

Medicii suceveni afirmă că vor da faliment după ce au aflat despre noul sistem de calcul elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În proiectul contractului-cadru de acordare a serviciilor medicale în 2011, fondul aferent asistenței medicale primare la nivel național, pentru anul 2011, va fi format din 60% plata per capita, iar 40% plata per serviciu. În prezent, structura este de 70% plata per capita și 30% plata per serviciu/consultație. Așadar, medicii de familie vor primi ceva mai mult la servicii, dar aceste servicii nu prea există, în condițiile în care puține dintre ele sunt plătite separat.

Medicii susțin că au un regim restrictiv la servicii, că nu sunt plătiți decât pentru 20 de consultații pe zi, cu promisiunea că, atunci când va apărea coplata, vor fi plătiți pentru 28. Programul la cabinet va fi de 7 ore, spre deosebire de 5 ore acum, și două ore de teren, dar și aceste consultații sunt condiționate, cele pentru bolnavii cronici nefiind plătite decât o dată la 3 luni.

De asemenea, există o listă cu boli cronice care beneficiază de tratament gratuit, iar plata consultațiilor acestor bolnavi se face o dată la 3 luni. Apoi, examenele de bilanț, urgențele, imunizările nu sunt plătite separat, ci sunt introduse în plata per capita, iar acest fapt se va menține. Nici la copii nu se mai plătesc consultațiile și vizitele decât până la 2 ani.

Medicii consideră că statul încearcă cu disperare să facă față unei situații dificile pe seama lor, deși nu sunt plătiți. Consecința, consideră ei, pentru neacordarea acestor drepturi legale va fi falimentul în anul următor. Vor exista găuri negre în sistemul de sănătate, oamenii vor pleca masiv în străinătate, și medicii rămași vor fi supraaglomerați.

Motivarea acestei modificări privind modul de plată constă în creșterea responsabilității în îngrijirea efectivă a înscrișilor și cointeresarea medicilor de familie în acordarea serviciilor medicale, în paralel cu dinamizarea activității de cabinet, dar medicii anticipează un dezastru total și nicio alternativă.

Față de această situație, vă rog să-mi comunicați, domnule președinte, dacă ați avut în vedere un studiu de impact privind consecințele acestei măsuri și care sunt concluziile acestuia. Cu stimă,

Concluzia este că România nu a făcut nicio restructurare a sectorului bugetar din septembrie până în noiembrie. Ne furăm singuri căciula, iar FMI nu va înghiți o asemenea

_Ioan Stan,_ deputat PSD

Nr. 4921A/24.11.2010

Doamnei Elena Gabriela Udrea

#204344

ministrul dezvoltării regionale și turismului

## 159. **Cristian Ion Burlacu, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova**

Obiectul întrebării: urgentarea declarării Programului de investiții pentru organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) ca program de interes național

## Stimată doamnă ministru,

Având în vedere întârzierile în finanțarea și realizarea investițiilor necesare pentru buna organizare și desfășurare a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) și ținând cont și de declarațiile publice pe care le-ați făcut în luna septembrie, referindu-vă la acestea, vă reiterez rugămintea adresată colegilor mei din plenul Camerei Deputaților și Guvernului României, în luna februarie 2009, prin declarația politică intitulată „FOTE 2013, un proiect care merită să devină program național”, considerând că, în această perioadă de criză, declararea interesului național este calea cea mai sigură și mai scurtă pentru a ne putea achita de obligațiile pe care ni le-am asumat ca stat în fața organizatorilor olimpiadei.

Mai precis, doamnă ministru, vă rog să urgentați declararea respectivului proiect ca fiind program de interes național și să fiți de acord ca, în cel mai scurt timp, să organizăm, în Prahova, o nouă întâlnire de lucru a factorilor implicați și interesați, în cadrul căreia să putem puncta lucrările nerealizate, cu termene de finanțare și execuție, pe baza respectivei analize urmând a dispune realizarea proiectului de hotărâre de guvern.

Mulțumindu-vă pentru seriozitatea cu care ați tratat acest eveniment încă de la lansarea lui, vă rog să aveți amabilitatea de a dispune să fiu informat în scris în legătură cu deciziile pe care le veți lua în urma solicitării mele.

Vă rog respectuos să mă informați despre stadiul de soluționare a cererii depuse de domnul Hadârcă Laurențiu. Cu deosebit respect,

_Tudor Panțîru,_ deputat PSD

Nr. 4961A/29.11.2010

Cu stimă,

_Cristian Ion Burlacu,_ deputat PDL

Nr. 4959A/24.11.2010

Domnului Gheorghe Ialomițianu

#237461

ministrul finanțelor publice

## 192. **Călin Potor, deputat independent, Circumscripția electorală nr. 1 Alba**

## Stimate domnule ministru,

Conform prevederilor art. 77[1] din Codul fiscal, se instituie un impozit în cotă de 1%, 2% sau 3%, în funcție de termenul scurs de la dobândirea până la înstrăinarea construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și a terenurilor, de orice fel, fără construcții. În acest moment, la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Alba este depus un număr însemnat de solicitări din partea cetățenilor aflați în astfel de situații, care nu au primit niciun răspuns.

În cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra construcțiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială, contribuabilii trebuie să declare venitul la organul fiscal, iar acesta trebuie să emită o decizie de impunere și să încaseze impozitul cuvenit. La nivelul județului Alba asistăm la un adevărat blocaj în ceea ce privește intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în cazurile în care imobilele se dobândesc altfel decât prin acte notariale (moșteniri, partaje, vânzări, cumpărări la licitație publică, schimburi, transferuri prin hotărâri judecătorești etc.), deoarece organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor nu

stabilesc și nu încasează impozitul de 1%, 2% sau 3%, motivându-se lipsa unor proceduri în acest domeniu.

Practic, ne aflăm în situația în care cei care dobândesc cu bună-credință un imobil, clădiri și/sau terenuri se află în imposibilitatea de a-și intabula dreptul de proprietate din cauza modului defectuos în care organele fiscale teritoriale își organizează activitatea. Este de-a dreptul ilar să existe cetățeni care doresc să plătească un impozit, iar statul să nu fie în măsură să încaseze acel impozit.

În concluzie, stimate domnule ministru, vă solicit sprijinul pentru a lămuri această situație, în sensul de a emite un ordin intern al MFP, prin care să se stabilească procedura corectă de plată a acestui impozit, precum și modul de emitere și de transmitere a deciziilor de impunere către contribuabilii în cauză.

Solicit răspuns în scris.

_Călin Potor,_ deputat independent

Nr. 4992A/2.12.2010

Doamnei Domnica Doina Pârcălabu

#251588

președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale

## 205. **Liviu Bogdan Ciucă, deputat PC, Circumscripția electorală nr. 18 Galați**

Obiectul întrebării: plata retroactivă Doamnă președinte,

Prin derogarea de la prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, persoanele care nu au calitatea de pensionar pot plăti retroactiv contribuțiile de asigurări sociale, pentru perioada care desparte momentul în care și-au pierdut calitatea de asigurat și momentul prezent.

Doamnă președinte,

Vă rog să-mi comunicați care este strategia de informare a persoanelor direct interesate, luând în considerare că perioada în care se pot încheia aceste contracte cu CJPAS este până la sfârșitul anului.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație,

_Liviu Bogdan Ciucă,_ deputat PC

descoperirea românească în materie medicală, și anume celulele telocite, recunoscute inițial sub denumirea dată de autorul lor principal, „celulele Popescu”.

Deși descoperirea este plasată, ca importanță, la nivel mondial imediat după cea a utilizării celulelor stem în actul medical, implementarea și dezvoltarea la nivel național a acestui succes pare să se fi împiedicat de niște proceduri birocratice ale Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

În acest context, echipa de savanți români pare deja convinsă să dezvolte și să testeze această descoperire în colaborare cu statul chinez și lumea medicală din această parte a lumii.

Față de cele menționate mai sus și luând în considerare aprecierea națională a unor astfel de succese incomensurabile, vă rog să precizați, domnule ministru, ce soluții previzionați pentru ca aceste inovații să fie dezvoltate în România, și nu în alte laboratoare.

Solicit răspuns în scris.

Cu respect,

_Eugen Constantin Uricec,_ deputat PDL

Nr. 5008A/2.12.2010

Nr. 5006A/2.12.2010

Doamnei Anca Daniela Boagiu

#284892

ministrul transporturilor și infrastructurii

## 234. **Filip Georgescu, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș**

Întrebarea pe care v-o adresez îmi oferă, în primul rând, prilejul de a vă exprima respectul și prețuirea față de activitatea desfășurată în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiții a responsabilităților pe care le aveți în calitate de membru al Guvernului României.

După cum desigur cunoașteți, municipiul CâmpulungMuscel, din județul Argeș, se află pe unul dintre cele mai vechi și importante drumuri de legătură dintre Țara Românească și Transilvania. Atestat documentar încă din anul 1300, municipiul Câmpulung-Muscel a fost întâia reședință a primului domn al Țării Românești, Basarab I. De menționat că Basarab I l-a învins la Posada, acum aproape șapte secole, mai precis în anul 1330, pe regele ungur Carol

Nr. 5031A/8.12.2010 Robert de Anjou, victorie ce a dus la întărirea independenței Țării Românești. Am făcut acest scurt istoric pentru a scoate în evidență însemnătatea seculară a acestui drum de legătură dintre Țara Românească și Transilvania. De fapt, istoria vremii consemnează faptul că însăși cetatea medievală Bran a fost ridicată în scopul apărării acestui important și strategic drum comercial.

Timpul a trecut, iar acest drum a fost mereu întreținut și modernizat după posibilitățile vremii, pentru a fi cât mai facil celor care-l străbat, atât în interes comercial, cât și turistic. Și s-a reușit.

Nu știu însă cum se face că, în ultima perioadă (cinci ani), porțiunea de șosea dintre municipiile Pitești și CâmpulungMuscel, de circa 50 kilometri, se află într-o stare deplorabilă. Artera amintită este plină de gropi care fac imposibilă fluidizarea transportului auto și cu consecințe grave asupra mijloacelor de transport.

Cu respectul cuvenit, vă întreb, doamnă ministru, dacă în programul ministerului, prin structurile de specialitate, sunt prevăzute fonduri pentru reabilitarea acestei porțiuni de șosea care pe zi ce trece devine tot mai impracticabilă.

Înainte de a vă solicita răspunsul în scris, vă doresc deplin succes în munca dedicată binelui cetățenilor României.

Cu respectul cuvenit,

_Filip Georgescu,_ deputat PSD

Nr. 5035A/8.12.2010

Domnului Borbély László

#297500

ministrul mediului și pădurilor

## 245. **Andrei Valentin Sava, deputat PDL, Circumscripția electorală nr. 31 Prahova**

Subiectul întrebării: problema reciclării în România Stimate domnule Borbély László,

Dintre toate țările europene, România reciclează numai 1% din întregul volum de deșeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. Colectarea, reciclarea și tratarea deșeurilor reprezintă o prioritate și se regăsește și în angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană. Legea nr. 27/2007 este actul normativ care obligă românii să sorteze deșeurile, însă, până în momentul de față, nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul țării.

Realitatea arată că depozitarea deșeurilor uzuale constituie o problemă de mare actualitate, recunoscută ca generatoare de impact și risc pentru mediu și sănătatea publică. Obiectivul de valorificare prin reciclare al României este 42% în 2010 și 46% în 2011, dar, în momentul de față, țintele pe care le are fixate țara noastră par greu de atins. Statul român riscă să fie amendat cu 100.000 euro pe zi de Uniunea Europeană, dacă până în 2013 nu se va reuși reciclarea a măcar jumătate din deșeuri.

Capacitatea de reciclare ține însă și de disciplina cetățenilor, care ar trebui să învețe să sorteze gunoiul și să folosească tomberoanele special destinate deșeurilor de plastic, sticlă sau hârtie.

Având în vedere cele prezentate mai sus, doresc să vă adresez o serie de întrebări:

— Cum va reuși țara noastră, pe viitor, să se încadreze în țintele fixate și care sunt proiectele dezvoltate de minister pentru a rezolva problema volumului redus de deșeuri pe care statul nostru le reciclează?

— Cum intenționează ministerul să evite ca România să fie amendată de Uniunea Europeană începând cu anul 2013, dată fiind situația de față?

— În ce măsură se are în vedere desfășurarea unei campanii care să influențeze comportamentul cetățenilor și atitudinea acestora vizavi de reciclare?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

_Andrei Valentin Sava,_ deputat PDL

Nr. 5047A/8.12.2010

Doamnei Anca Daniela Boagiu

#302468

ministrul transporturilor și infrastructurii

## 248. **Gigel Sorinel Știrbu, deputat PNL, Circumscripția electorală nr. 30 Olt**

## Obiectul întrebării: situația podului Olt

În ziua de sâmbătă, 4 decembrie a.c., pe Drumul European 574, pe podul Olt, cel care face legătura între Slatina și vestul țării, a apărut o groapă de o jumătate de metru. De atunci, timp de patru zile, circulația a fost una de coșmar pe podul Olt. Am înțeles, dintr-o declarație a șefei Drumurilor Naționale Olt, doamna Vali Gordunescu, că miercuri, 8 decembrie, timp de 7 ore, este planificată reparația căii de rulare, urmând ca în această perioadă, circulația să se desfășoare pe o rută ocolitoare DN 65 — DJ 546, Pleșoiu—Strejești—Mamura—Teslui—Curtișoara.

Ținând cont de faptul că secția Drumuri Naționale Olt este o componentă a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, companie aflată în subordinea ministerului, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

— De ce a fost nevoie să se aștepte 5 (cinci) zile pentru ca secția Drumuri Naționale Olt să intervină pentru reparații, pe un drum european?

— Ce sancțiuni aveți în vedere privind modul în care a acționat secția Drumuri Naționale Olt?

— Ținând cont că, în cele cinci zile, în trafic s-au aflat mai multe autoturisme și autocamioane din alte țări, considerați că s-a înregistrat un prejudiciu de imagine în ceea ce privește situația transporturilor în România?

Solicit răspuns în scris și verbal. Cu stimă,

_Gigel Sorinel Știrbu,_ deputat PNL

Nr. 5050A/8.12.2010

## Domnule ministru,

În prezent, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal se confruntă cu o problemă extrem de delicată în ceea ce privește sediul în care își desfășoară activitatea. Astfel, după cum informa public doamna Georgeta Basarabescu, președintele autorității menționate, la data de 19 ianuarie 2011 expiră contractul de închiriere asupra sediului pe care îl deține în prezent. De asemenea, Guvernul nu a pus la dispoziție un sediu corespunzător activității de protecție a datelor cu caracter personal, ceea ce poate crea o problemă suplimentară în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen.

Ținând cont de aspectele semnalate mai sus, doresc să vă adresez următoarea întrebare:

Având în vedere faptul că Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va rămâne, în scurt timp, fără un sediu propriu, care va fi soluția pe care instituția pe care o conduceți o va lua în acest sens, dată fiind și importanța majoră pe care această autoritate o are în procesul de aderare a României la Spațiul Schengen? Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

_Adrian George Scutaru,_ deputat PNL

Nr. 5051A/8.12.2010

cuprinzând întrebările adresate de către deputați Guvernului

#330984

miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice în sesiunea septembrie—decembrie 2010 la care nu s-a primit răspuns

[În conformitate cu prevederile art. 166 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, întrebările urmează a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a]

|Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |1.|3760A|8.09.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Culturii și Patrimoniului Național| |2.|3798A|8.09.2010|Eugen Bejinariu|Administrația Națională „Apele Române”| |3.|3886A|15.09.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Mediului și Pădurilor| |4.|3925A|15.09.2010|Mircia Giurgiu|Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989| |5.|3954A|16.09.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Mediului și Pădurilor| |Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |6.|4119A|29.09.2010|Mircia Giurgiu|Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor| |7.|4164A|29.09.2010|Damian Florea|Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989| |8.|4175A|30.09.2010|Daniel Buda|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |9.|4195A|5.10.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Finanțelor Publice| |10.|4216A|5.10.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |11.|4237A|5.10.2010|Dan Radu Zătreanu|Societatea Română de Televiziune| |12.|4267A|6.10.2010|Călin Potor|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |13.|4284A|11.10.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |14.|4290A|11.10.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |15.|4299A|11.10.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |16.|4323A|12.10.2010|Octavian Bot|Ministerul Finanțelor Publice| |17.|4325A|12.10.2010|Ioan Stan|Ministerul Mediului și Pădurilor| |18.|4330A|12.10.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |19.|4338A|12.10.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |20.|4355A|12.10.2010|Daniel Buda|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |21.|4365A|12.10.2010|Daniel Buda|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |22.|4416A|19.10.2010|Florin Costin Pâslaru|Societatea Română de Televiziune| |23.|4447A|20.10.2010|Andrei Dominic Gerea|Garda Financiară| |24.|4452A|20.10.2010|Andrei Dominic Gerea|Garda Națională de Mediu| |25.|4456A|20.10.2010|Manuela Mitrea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |26.|4467A|20.10.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |27.|4476A|20.10.2010|Florin Costin Pâslaru|Societatea Română de Televiziune| |28.|4521A|26.10.2010|Tudor Panțîru|Autoritatea Națională pentru Cetățenie| |29.|4522A|26.10.2010|Tudor Panțîru|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Departamentul pentru Românii de Pretutindeni| |30.|4523A|26.10.2010|Tudor Panțîru|Autoritatea Națională pentru Cetățenie| |31.|4525A|26.10.2010|Octavian Bot|Ministerul Mediului și Pădurilor| |32.|4563A|28.10.2010|Daniel Buda|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |33.|4601A|3.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Sănătății| |34.|4607A|3.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |35.|4609A|3.11.2010|Ioan Stan|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |36.|4611A|3.11.2010|Mugurel Surupăceanu|prim-ministru| |37.|4617A|3.11.2010|Cristian Rizea|Departamentul pentru Românii de Pretutindeni| |38.|4619A|3.11.2010|Florentin Gust-Băloșin|Departamentul pentru Românii de Pretutindeni| |39.|4626A|3.11.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Mediului și Pădurilor| |40.|4651A|9.11.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |41.|4667A|9.11.2010|Marius Cristinel Dugulescu|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |42.|4673A|10.11.2010|Adrian Solomon|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |43.|4675A|10.11.2010|Adrian Solomon|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |44.|4683A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |45.|4687A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |66||MONITO|RUL OFICIAL AL ROMÂ|NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 205/31.XII.2010| |---|---|---|---|---| |Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |46.|4690A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |47.|4691A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |48.|4692A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |49.|4696A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |50.|4698A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |51.|4699A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |52.|4702A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |53.|4706A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru| |54.|4712A|10.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |55.|4713A|10.11.2010|Cristian Ion Burlacu|Ministerul Finanțelor Publice Agenția Națională de Administrare Fiscală| |56.|4719A|10.11.2010|Adrian George Scutaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |57.|4720A|10.11.2010|Adrian George Scutaru|prim-ministru| |58.|4723A|10.11.2010|Cezar Florin Preda|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |59.|4728A|10.11.2010|Andrei Dominic Gerea|prim-ministru| |60.|4734A|10.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |61.|4739A|10.11.2010|Călin Potor|Ministerul Mediului și Pădurilor| |62.|4743A|10.11.2010|Călin Potor|Ministerul Mediului și Pădurilor| |63.|4746A|10.11.2010|Călin Potor|Ministerul Mediului și Pădurilor| |64.|4751A|16.11.2010|Răzvan Mustea-Șerban|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |65.|4762A|16.11.2010|Călin Potor|Ministerul Finanțelor Publice| |66.|4764A|16.11.2010|Călin Potor|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |67.|4771A|16.11.2010|Călin Potor|Ministerul Justiției| |68.|4772A|16.11.2010|Călin Potor|Ministerul Sănătății| |69.|4774A|16.11.2010|Călin Potor|Ministerul Mediului și Pădurilor| |70.|4775A|17.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Mediului și Pădurilor| |71.|4779A|17.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Mediului și Pădurilor| |72.|4783A|17.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Mediului și Pădurilor| |73.|4790A|17.11.2010|Tudor Panțîru|Autoritatea Națională pentru Cetățenie| |74.|4792A|17.11.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |75.|4794A|17.11.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Sănătății| |76.|4796A|17.11.2010|Ioan Stan|Ministerul Finanțelor Publice| |77.|4801A|17.11.2010|Angel Tîlvăr|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |78.|4803A|17.11.2010|Cornel Cristian Resmeriță|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |79.|4811A|17.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |80.|4812A|17.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |81.|4829A|17.11.2010|Ioan Țintean|Ministerul Mediului și Pădurilor| |82.|4833A|17.11.2010|Gheorghe Gabor|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |83.|4835A|17.11.2010|Gheorghe Gabor|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |84.|4836A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |85.|4837A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |86.|4841A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Sănătății| |87.|4843A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |88.|4844A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |89.|4845A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |90.|4846A|17.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |91.|4847A|17.11.2010|Manuela Mitrea|Ministerul Finanțelor Publice| |92.|4849A|18.11.2010|Adrian Bădulescu|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Ministerul Muncii, Familieiși Protecției Sociale| |93.|4850A|18.11.2010|Adrian Bădulescu|prim-ministru| |94.|4853A|22.11.2010|Dan Radu Zătreanu|Agenția Națională de Integritate| |95.|4855A|23.11.2010|Samoil Vîlcu|Ministerul Sănătății| |96.|4857A|23.11.2010|Marius Cristinel Dugulescu|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |97.|4858A|23.11.2010|Marius Cristinel Dugulescu|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |98.|4859A|23.11.2010|Marius Cristinel Dugulescu|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |99.|4862A|23.11.2010|Mircia Giurgiu|Ministerul Administrației și Internelor| |100.|4863A|23.11.2010|Aledin Amet|Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților| |101.|4864A|23.11.2010|Andrei Dolineaschi|Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților| |102.|4867A|23.11.2010|George Ionescu|Ministerul Mediului și Pădurilor| |103.|4868A|23.11.2010|George Ionescu|Curtea de Conturi a României| |104.|4869A|24.11.2010|Korodi Attila|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |105.|4870A|24.11.2010|Korodi Attila|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |106.|4871A|24.11.2010|Korodi Attila|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |107.|4872A|24.11.2010|Pető Csilla Mária|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |108.|4874A|24.11.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Sănătății| |109.|4875A|24.11.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |110.|4876A|24.11.2010|Andrei Valentin Sava|Autoritatea Națională pentru Protecția Familiei și a Drepturilor Copilului Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |111.|4877A|24.11.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Sănătății| |112.|4882A|24.11.2010|Adriana Diana Tușa|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |113.|4883A|24.11.2010|Pavel Horj|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |114.|4885A|24.11.2010|Nini Săpunaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |115.|4886A|24.11.2010|Titi Holban|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |116.|4888A|24.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |117.|4891A|24.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |118.|4892A|24.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |119.|4894A|24.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Casa Națională de Asigurări de Sănătate| |120.|4895A|24.11.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |121.|4897A|24.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Mediului și Pădurilor| |122.|4899A|24.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Afacerilor Externe| |123.|4901A|24.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Sănătății| |124.|4902A|24.11.2010|Daniel Buda|Ministerul Sănătății| |Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |125.|4905A|24.11.2010|Călin Potor|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |126.|4906A|24.11.2010|Adrian Miroslav Merka|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |127.|4907A|24.11.2010|Călin Potor|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |128.|4910A|24.11.2010|Călin Potor|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |129.|4911A|24.11.2010|Călin Potor|Ministerul Sănătății| |130.|4914A|24.11.2010|Călin Potor|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |131.|4915A|24.11.2010|Călin Potor|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |132.|4918A|24.11.2010|Ioan Stan|Ministerul Finanțelor Publice| |133.|4920A|24.11.2010|Ioan Stan|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |134.|4921A|24.11.2010|Ioan Stan|Casa Națională de Asigurări de Sănătate| |135.|4923A|24.11.2010|Angel Tîlvăr|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |136.|4925A|24.11.2010|Ioan Sorin Roman|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |137.|4928A|24.11.2010|Adrian Solomon|prim-ministru| |138.|4930A|24.11.2010|Radu Eugeniu Coclici|Ministerul Apărării Naționale| |139.|4931A|24.11.2010|Radu Eugeniu Coclici|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |140.|4937A|24.11.2010|Radu Eugeniu Coclici|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |141.|4940A|24.11.2010|Radu Eugeniu Coclici|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |142.|4941A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |143.|4942A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |144.|4943A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |145.|4944A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |146.|4945A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|prim-ministru Ministerul Finanțelor Publice| |147.|4946A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |148.|4947A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |149.|4948A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Finanțelor Publice| |150.|4949A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |151.|4950A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |152.|4951A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Sănătății| |153.|4952A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Finanțelor Publice| |154.|4953A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Finanțelor Publice| |155.|4955A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Finanțelor Publice| |156.|4956A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |157.|4957A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |158.|4958A|24.11.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |159.|4959A|24.11.2010|Cristian Ion Burlacu|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |160.|4960A|29.11.2010|Carmen Axenie|Ministerul Sănătății| |161.|4961A|29.11.2010|Tudor Panțîru|Autoritatea Națională pentru Cetățenie| |162.|4962A|29.11.2010|Tudor Panțîru|Autoritatea Națională pentru Cetățenie| |163.|4963A|29.11.2010|Adrian Miroslav Merka|Ministerul Finanțelor Publice| |164.|4964A|29.11.2010|Adrian Miroslav Merka|Ministerul Finanțelor Publice| |Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |165.|4965A|29.11.2010|Adrian Miroslav Merka|Ministerul Finanțelor Publice| |166.|4966A|29.11.2010|Mircia Giurgiu|Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor| |167.|4967A|29.11.2010|Mircia Giurgiu|Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților| |168.|4968A|30.11.2010|Ion Dumitru|Ministerul Mediului și Pădurilor| |169.|4969A|30.11.2010|Samoil Vîlcu|Ministerul Finanțelor Publice| |170.|4970A|30.11.2010|Samoil Vîlcu|prim-ministru Ministerul Administrației și Internelor| |171.|4971A|30.11.2010|Seres Dénes|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |172.|4972A|30.11.2010|Cristian Ion Burlacu|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |173.|4973A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |174.|4974A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |175.|4975A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |176.|4976A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |177.|4977A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |178.|4978A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |179.|4979A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |180.|4980A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |181.|4981A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |182.|4982A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |183.|4983A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |184.|4984A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |185.|4985A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |186.|4986A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |187.|4987A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |188.|4988A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |189.|4989A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |190.|4990A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Apărării Naționale| |191.|4991A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |192.|4992A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Finanțelor Publice| |193.|4993A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Mediului și Pădurilor| |194.|4994A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |195.|4995A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |196.|4996A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |197.|4997A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Mediului și Pădurilor| |198.|4998A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |199.|4999A|2.12.2010|Călin Potor|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |200.|5000A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale| |201.|5001A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |202.|5003A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |203.|5004A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății|

70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/31.XII.2010

|Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |204.|5005A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |205.|5006A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale| |206.|5007A|2.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale| |207.|5008A|2.12.2010|Eugen Constantin Uricec|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |208.|5009A|6.12.2010|Tudor Panțîru|Autoritatea Națională pentru Cetățenie| |209.|5010A|8.12.2010|Marius Cristinel Dugulescu|Ministerul Sănătății| |210.|5011A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Administrației și Internelor| |211.|5012A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |212.|5013A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |213.|5014A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Sănătății| |214.|5015A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Ministerul Sănătății Ministerul Justiției Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri Ministerul Finanțelor Publice Ministerul Administrației și Internelor Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Ministerul Apărării Naționale Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale Ministerul Culturii și Patrimoniului Național Ministerul Mediului și Pădurilor Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Ministerul Transporturilorși Infrastructurii| |215.|5016A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |216.|5017A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Sănătății| |217.|5018A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Justiției Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale Ministerul Finanțelor Publice Ministerul Sănătății Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale| |218.|5019A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |219.|5020A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |220.|5021A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului| |221.|5022A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Ministerul Culturii și Patrimoniului Național Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale Ministerul Justiției Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Ministerul Sănătății Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Ministerul Finanțelor Publice Ministerul Apărării Naționale| |222.|5023A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familieiși Protecției Sociale| |223.|5024A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familieiși Protecției Sociale| |224.|5025A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |225.|5026A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Apărării Naționale| |Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |226.|5027A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |227.|5028A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |228.|5029A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |229.|5030A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Administrației și Internelor| |230.|5031A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |231.|5032A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Administrației și Internelor| |232.|5033A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |233.|5034A|8.12.2010|Florin Costin Pâslaru|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |234.|5035A|8.12.2010|Filip Georgescu|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |235.|5036A|8.12.2010|Manuela Mitrea|prim-ministru| |236.|5037A|8.12.2010|Nicolae Bănicioiu|Ministerul Sănătății| |237.|5038A|8.12.2010|Nicolae Bănicioiu|Ministerul Sănătății| |238.|5039A|8.12.2010|Mircia Giurgiu|Ministerul Administrației și Internelor| |239.|5040A|8.12.2010|Mircia Giurgiu|Ministerul Finanțelor Publice| |240.|5041A|8.12.2010|Mircia Giurgiu|Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților| |241.|5042A|8.12.2010|Mircia Giurgiu|Comisia de Supraveghere a Asigurărilor| |242.|5044A|8.12.2010|Emil Bostan|Ministerul Mediului și Pădurilor| |243.|5045A|8.12.2010|Pető Csilla Mária|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |244.|5046A|8.12.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Sănătății| |245.|5047A|8.12.2010|Andrei Valentin Sava|Ministerul Mediului și Pădurilor| |246.|5048A|8.12.2010|Titi Holban|Ministerul Finanțelor Publice| |247.|5049A|8.12.2010|Florin Țurcanu|Ministerul Finanțelor Publice| |248.|5050A|8.12.2010|Gigel Sorinel Știrbu|Ministerul Transporturilor și Infrastructurii| |249.|5051A|8.12.2010|Adrian George Scutaru|Ministerul Administrației Internelor| |250.|5052A|8.12.2010|Adrian George Scutaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |251.|5053A|8.12.2010|Adrian George Scutaru|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |252.|5054A|8.12.2010|Adrian George Scutaru|prim-ministru| |253.|5055A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului| |254.|5056A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |255.|5057A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|prim-ministru| |256.|5058A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |257.|5059A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei| |258.|5060A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |259.|5061A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.| |260.|5062A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A.| |261.|5063A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat| |262.|5064A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Administrației și Internelor| |263.|5065A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor|

72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/31.XII.2010

|Nr. crt.|Număr înregistrare|Data înregistrării|Numele și prenumele deputatului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |264.|5066A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Mediului și Pădurilor| |265.|5067A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România| |266.|5068A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |267.|5069A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Culturii și Patrimoniului Național| |268.|5070A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale| |269.|5071A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Sănătății| |270.|5072A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului| |271.|5073A|8.12.2010|Andrei Dominic Gerea|prim-ministru| |272.|5074A|8.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Sănătății| |273.|5075A|8.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale| |274.|5076A|8.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților| |275.|5077A|8.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri| |276.|5078A|8.12.2010|Liviu Bogdan Ciucă|Arhivele Naționale ale României|

Cuprins

Stenograma

Ședința