Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și valorificarea activelor bancare neperformante.

3. Propunerea legislativă privind regimul special maritim.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea actelor normative care reglementează regimul juridic al actelor de identitate.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 4 al Anexei nr. IX, Reglementări specifice personalului care ocupă funcții de demnitate publică și personalului care ocupă funcții asimilate cu funcții de demnitate publică, din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

10. Propunerea legislativă pentru stimularea înființării de întreprinderi micro, mici și mijlocii în mediul rural, în domeniul producției agroalimentare.

11. Propunerea legislativă privind sistemele de agricultură practicate în România.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

16. Propunerea legislativă privind introducerea cotei obligatorii de reprezentare politică a femeilor în Parlamentul României.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 97 din Legea nr. 267/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Pledoaria mea vine să confirme necesitatea modificării a două acte importante. Este vorba despre Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 și Codul de procedură penală.

Practic, prin măsurile propuse de Guvern, pe care vă rugăm să le luați în discuție și să le susțineți pentru a fi dezbătute în procedură de urgență, să găsim soluțiile normale, firești, pentru ca anumite proceduri speciale, care țin de valorificarea unor categorii de bunuri care au legătură cu săvârșirea unor infracțiuni sau contravenții, să poată fi valorificate într-un termen mult mai scurt decât procedura stabilită în mod legal în prezent, procedură care este de 5 până la 6 ani.

Vă rog, în consecință, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Domnul președinte Daea.

Punctul 1, da. Este Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea îmbunătățirii activității de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Microfonul 4 pentru domnul președinte Daea.

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Este pentru prima dată când, în Senatul României, la acest calup de program de lucru, se introduc pe ordinea de zi propuneri legislative la care se solicită dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, deci este pentru prima dată când însumăm 39 de asemenea proiecte de acte normative. Dacă la acestea adăugăm faptul că majoritatea actelor normative au ca titlu ordonanță de urgență, dacă adăugăm la aceasta faptul că majoritatea sau toate legile importante ale țării trec prin angajarea răspunderii Guvernului, ne aflăm într-o dificultate de a înțelege legea și procedurile, Constituția și Regulamentul Senatului.

M-am uitat la aceste 39 de propuneri legislative, și iată un proiect de lege inițiat de Guvern. Niciuna, dar absolut niciuna nu se încadrează în cele cinci categorii care instituie normă de prevedere privind procedura de urgență.

Eu cred că este cazul să ne oprim aici, domnule președinte, și aș sugera Biroului permanent și staffului ca, atunci când Biroul permanent trebuie să se pronunțe pe procedură, să se facă mențiunea dacă solicitarea se încadrează în Regulamentul Senatului. Altminteri stăm într-un tăvălug de solicitări ale Guvernului sau ale altor colegi și nu putem să continuăm într-un asemenea mod.

Îmi pare extraordinar de rău că Guvernul nu realizează că ne aflăm într-o dificultate la originea căreia se află.

Din acest punct de vedere, nu sunt de acord cu procedura de urgență la nicio inițiativă legislativă, dat fiind faptul că se încalcă Regulamentul Senatului la secțiunea procedură de urgență și, în atare condiții, nu voi vota pentru o asemenea procedură.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Pentru buna rânduială, vreau să vă informez că Guvernul are un proiect de lege pe care domnul ministru l-a susținut în acest moment. Plenul va vota pentru sau contra, e decizia dumneavoastră. Restul de 38 de inițiative legislative sunt propuneri legislative ale colegilor parlamentari. De aceea, la începutul acestui subpunct, am relatat discuția din Biroul permanent de ieri, pe care am prezentat-o, cu rugămintea de a exista mai multă autoselecție cu privire la proiectele propuse de diverși colegi, din toate grupurile parlamentare, dar astăzi suntem sesizați în mod formal cu cele 39 de puncte.

Domnul senator Gheorghe David era înscris la cuvânt, domnul senator Alexandru Pereș după aceea, dacă dorește să aibă o replică pe regulament.

## Domnule senator David, vă rog.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, tocmai lucrul acesta voiam să-l precizez în prima parte, și anume ca, de data aceasta, să nu luăm Guvernul la întrebări, pentru că nu prea avem de ce. Este, poate, o excepție, dar așa este, are un singur proiect.

În al doilea rând, vreau să fac precizarea că multe dintre aceste propuneri deja au rapoarte. În această situație, de exemplu, se află și cea de la punctul 6, unde chiar eu sunt inițiator. Deja avem raport și n-ar trebui să pierdem vremea prea mult și pentru ce a solicitat Guvernul să dăm un vot, iar dacă sunt cazuri speciale – și aici sunt de acord cu domnul Daea – justificate, după caz, putem să aprobăm dezbaterea în procedură de urgență, însă acestea nu vor fi decât foarte, foarte puține și, astfel, să putem să mergem mai departe.

Mulțumesc.

propuneri legislative din partea colegilor și, dacă vă aduceți bine aminte, acum o săptămână am amânat, de fapt, discutarea celor 39 de propuneri pentru procedura de urgență, tocmai în ideea de a putea să legiferăm. Am ajuns în situația să reluăm acum lista celor 39 de inițiative legislative, dar în Secțiunea IV, art. 107 din regulament se impune, de fapt, această posibilitate a colegilor, inclusiv a Guvernului, de a solicita procedura de urgență. La urma urmei, noi, plenul Senatului, trebuie să decidem dacă, într-adevăr, există elemente care să ceară această procedură mai rapidă în dezbaterea Senatului, a comisiilor și inclusiv a plenului Senatului.

Deci, din acest punct de vedere, eu nu cred că trebuie să mai modificăm nici regulamentul, este foarte clar acolo... Sigur, colegii pot să citească regulamentul, în acest sens, și să decidă dacă, într-adevăr, există condiția și necesitatea ca aceste propuneri, venite din partea senatorilor sau a deputaților, și, în unele situații, sigur, și din partea Guvernului, să fie supuse acestui art. 107 din regulamentul nostru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

În plus, filtrul pe care l-am introdus de comun acord, și anume că vom supune votului plenului Senatului exclusiv acele propuneri sau proiecte care sunt susținute în plen, ne duce – cred eu – la un element de funcționare corectă. Aglomerarea de astăzi, într-adevăr, este îngrijorătoare, dar cred că nu putem crea un precedent din discuția de azi.

De aceea

Am să vă rog să vă arătați interesul pentru susținerea în plen a propunerilor legislative care sunt prezentate aici.

Domnul senator Sorin Fodoreanu dorea să susțină o astfel de propunere legislativă, cu rugămintea să ne indicați numărul curent.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre numărul curent 34...

## Vă cer scuze.

Domnul senator Pereș dorea să intervină. Domnule vicepreședinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, doar o scurtă precizare privind procedura de urgență, care este foarte bine definită în ceea ce înseamnă Regulamentul Senatului.

Pe de altă parte, doar o completare la cele spuse până acum și perfect adevărate. Sigur, venim după o vacanță parlamentară în care Senatul a fost sesizat cu foarte multe

Numărul curent 34, da...

De fapt, propunerea legislativă este deja repartizată la comisii.

O susțin pentru că legea este activă, au fost aprobate și normele de aplicare, dar au apărut câteva modificări la Comisia Europeană, pe care vrem să le introducem ca legea să poată intra în aplicabilitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sigur. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Mai sunt și alte propuneri pe care colegii sau colegele doresc să le susțină?

Domnule senator Prodan, microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte,

Nu vreau să susțin un punct în mod expres, doar citez: punctele 6, 7, 10, 11, 12, 13, 15, 17, 23, 25, 26, 35 și 37 au rapoarte întocmite la comisii...

Și?

De ce nu dăm drumul acestor rapoarte, de ce să nu dezbatem inițiativele legislative în regim de urgență? Să dăm drumul rapoartelor în noiembrie?

Adresez și eu o întrebare...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu e nicio dificultate ca, dacă rapoartele sunt deja întocmite, inițiativele legislative să intre în dezbaterea plenului, cu maximă celeritate, pentru că nimeni nu dorește să le țină pe loc.

Puteți să fiți sigur că proceduri dilatorii nu se practică în Senatul României. Poate există intenția ca, la anumite comisii, să se practice astfel de...

Observația este corectă, rapoartele sunt făcute, dar revin la regula pe care am stabilit-o.

Există susținere pentru aceste propuneri legislative în plenul Senatului?

Dacă da, eu le

De asemenea, un vot pentru retragerea din dezbaterea Senatului a Propunerii legislative privind parteneriatul civil.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă rog, domnule secretar de stat Cristian Anton Irimie. Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin noua reglementare se urmărește extinderea bazei de colectare a contribuțiilor pentru asigurările de sănătate, pentru a echilibra deficitul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, concomitent cu menținerea exceptărilor de la plată a acestor contribuții pentru categoriile fără venituri, cu venituri reduse sau defavorizate.

În acest sens, vă rugăm să aprobați ordonanța de urgență în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Rotaru, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății referitoare la extinderea bazei de colectare a contribuțiilor pentru asigurări de sănătate, concomitent cu menținerea unor exceptări de la plata acestor contribuții și a hotărât, cu 3 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, un raport de respingere.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții, dezbateri pe fond? Domnule senator Iosif Secășan, microfonul 2.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Actul normativ dorește extinderea bazei de colectare a contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Acest Fond național unic de asigurări sociale de sănătate, care susține financiar circa 85% din serviciile de sănătate, se găsește în acest moment într-un grav deficit structural și funcțional.

Structural, pentru că doar 6,7 milioane de cetățeni sunt plătitori.

10,7 sunt scutiți de plată, dar consumatori ai fondului, și pot să acceseze serviciile medicale.

Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, 16 categorii sunt exceptate de la plata contribuțiilor, iar 4 categorii plătesc din alte surse – pe de o parte.

Pe de altă parte, nivelul procentual al contribuției a scăzut de la 7 plus 7, la angajat și angajator, la 5,5 la angajat și 5,2 la angajator.

În plus, colectarea fondului în ultimii ani a fost din ce în ce mai deficitară.

Dacă în anul 2008 s-au colectat 15,7 miliarde, în 2010, până în luna septembrie s-au colectat doar 12,6 miliarde. Așadar, în anul 2009 au fost colectate 14,6 miliarde, iar costurile cu medicamentele și serviciile medicale au fost de 17,2 miliarde, ceea ce a însemnat acoperirea diferenței cu credite de angajament, achitate în 2010.

În concluzie, putem vedea că, din punct de vedere al volumului Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, serviciile medicale din România sunt într-o stare de nesustenabilitate.

Cu atât mai mult, nu putem vorbi despre posibilitatea de achitare a arieratelor existente.

Pledoaria este pentru sau în favoarea actului normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Rotaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este limpede pentru toți că starea de subfinanțare a sănătății este cronică și afectează întreaga populație a României, și, pe fondul acesta, Guvernul trebuie să găsească soluțiile necesare pentru rezolvarea problemei.

La această situație de subfinanțare cronică dacă adăugăm și faptul că cea mai mare parte a populației României se confruntă cu reducerea veniturilor, din ce în ce mai accentuată, putem să tragem concluzia că această reducere a veniturilor determină și starea de sănătate, condițiile de viață, accesul la medicamente și așa mai departe. Acestea fiind mai limitate, avem în continuare, pe cale de consecință, probleme cu sistemul de sănătate.

Adăugăm, poate, printre altele, și politicile sanitare făcute în ultimii ani și ajungem la concluzia că este necesar să se întâmple ceva din acest punct de vedere.

Care este consecința subfinanțării sistemului de sănătate? O constatăm cu toții și o afirmă chiar Ministerul Sănătății în susținerea unui recent proiect de lege prin care ne spune că mortalitatea în România este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Avem o mortalitate ridicată, în special la copii. Incidența bolilor cronice a crescut în România. În ultima perioadă, o treime din noile cazuri de tuberculoză care sunt înregistrate în Uniunea Europeană sunt în România, și exemplele pot continua.

Care este soluția? Soluția pe care ne-o propune Guvernul este aceea de a impozita pensiile. Impozitarea pensiilor este o soluție care reprezintă, de fapt, doar un paliativ și nu o rezolvare a problemei și este un lucru cu care nu putem fi de acord pentru că, dacă privim lucrurile așa, cu încă două-trei-patru măsuri de acest gen (coplata sau altele) putem să spunem că rezolvăm problema sistemului de sănătate privind finanțarea, dar care sunt consecințele putem constata în fiecare zi privind modul în care se mai descurcă pensionarii, ceilalți cetățeni pentru a accede la medicamente, pentru a-și rezolva problemele pe care le au în viața de zi cu zi.

Nu suntem de acord cu această măsură, nu pentru că nu ar fi necesară, ci pentru că nu este corectă. Pensiile au fost o dată impozitate. Această măsură a fost aplicată doar pentru un anumit cuantum al pensiei și doar pentru cele ce depășeau 10 milioane de lei vechi. Acum se aplică pentru toatele pensiile care depășesc 7.400.000 lei vechi, ceea ce nu este corect.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamnă senator Minerva Boitan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La cele spuse de colegii mei, sigur că nu mai trebuie să adaug nimic.

Toată lumea știe că sistemul de sănătate din România este subfinanțat, dar ceea ce nu știe multă lume este următorul fapt: nu numai sistemul de asigurări finanțează sistemul de sănătate, ci există o serie de surse complementare de finanțare. Și cea mai importantă sursă este bugetul de stat.

În Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010 se specifică, se menționează obligația pensionarilor cu pensii de peste 740 de lei de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. La alin. (10), Guvernul ne spune, prin introducerea unei litere noi, că el nu are obligații față de acest Fond național unic de asigurări sociale de sănătate.

Deci, domnilor, dacă socotim că 3,1 pensionari au peste 740 de lei pensie și 3,5 pensionari au sub 740 de lei pensie, contribuția Guvernului este aceeași cu contribuția care revine prin procentul de 5,5 aplicat veniturilor din pensie.

Dacă pensionarii au obligația să contribuie la acest fond, Guvernul de ce își amână această obligație de a contribui cu sumele aferente contribuției de 5,5% pentru pensiile sub 740 de lei?

Prin aplicarea contribuției la pensiile de peste 740 de lei cresc veniturile la fond cu 1.400 de mii de lei. Prin neplata de către Guvern a contribuției la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru pensionarii cu pensii sub 740 de lei se lipsește fondul de o sumă de 1.200 de mii de lei.

Deci ce vreau să vă spun?

Este vorba despre sume aproape echivalente. Or, dacă pensionarul trebuie să se gândească la plata arieratelor, atunci Guvernul nu este obligat să se gândească la această plată?

Dacă adăugăm cele două sume de 1.400 de mii de lei cu 1.200 de mii de lei, pe care Guvernul nu le onorează, veți vedea că este exact diferența înregistrată anul trecut între veniturile din sănătate și consumul din sănătate.

Deci, domnilor, eu spun că nu trebuie să dăm curs acestei propuneri prin care Guvernul ne atenționează că trebuie să ne onorăm obligațiile față de Fondul Monetar Internațional, dar el nu are niciun fel de obligație, și o stipulează în lege.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Daea, urmat de domnul senator Rușanu.

## Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi scapă logica din mecanismul acesta construit și care, pe zi ce trece, își dovedește vulnerabilitatea.

Dacă ne propunem să impozităm pensiile, înseamnă că pensionarii iau bani mai puțini. Dacă iau bani mai puțini, înseamnă că mănâncă mai puțin, pentru că nu pot să mănânce fără bani. Înseamnă că vor cumpăra medicamente mai puține, pentru că nu mai au bani. În această situație, sunt ei predispuși la îmbolnăvire sau la agravarea bolilor? Crește numărul celor care vin în spitale, iar acum vedem că spitalele nu mai sunt. Ce soluție de viață dăm acestor oameni? Îmi scapă.

Mă întreb: în gândirea Guvernului nu există o asemenea logică?

Chiar dacă zâmbesc colegii care au plenitudinea momentului și satisfacția puterii, lipsa de soluții ar trebui să-i îngrijoreze și să ne întristeze pe toți.

De aceea, lipsit de logică, votul nu poate să apară din partea Partidului Social Democrat pe un asemenea act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Rușanu, microfonul 1.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Situația dezastruoasă din sănătate... dezastruoasă, este de doar doi ani de zile. Este de doar doi ani de zile, pentru că, contrar Programului de guvernare prezentat de domnul Boc în anul 2008, când s-a angajat să creeze un milion de noi locuri de muncă..., a creat peste un milion de șomeri. Creând peste un milion de șomeri, și contribuția la sănătate s-a redus proporțional.

Nu se pot realiza venituri creând șomaj, creând disponibilizări, majorând impozite și taxe, majorând prețurile, tăind salarii și toate celelalte.

Problema actualei guvernări este crearea de noi locuri de muncă și stoparea disponibilizărilor și, atunci, automat, contribuția la sănătate va crește foarte mult, iar acea reformă, de care tot spune domnul Boc, și acele măsuri anticriză s-au

manifestat până acum doar în reduceri de salarii, impozitări de pensii și majorări de impozite.

Prin aceste soluții, niciodată, nicio țară nu va putea să iasă din criză și nici să asigure fondul de sănătate, nici fondul de șomaj, nici toate celelalte.

Deci problema actualilor guvernanți este crearea de noi locuri de muncă și stoparea disponibilizărilor, nu impozitarea pensiilor și a tuturor celorlalte.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Avem în fața noastră un proiect de lege cu caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Este vorba despre un prim vot pe raportul de respingere.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare. Camera Deputaților este Cameră decizională. La punctul...

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Domnul senator Daea dorește să ia cuvântul.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

Vreau să protestez împotriva acelora care aplaudă o măsură împotriva părinților, fraților...

...și nepoților...

O asemenea măsură nu vă onorează, ca să puteți aplauda, iar guvernanții să râdă. Păcat că am ajuns aici!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Domnule secretar de stat Mocanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Avem reluarea votului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Avem reluarea votului.

## Iertați-mă!

Este vorba de reluarea votului final.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Astăzi se împlinește termenul de adoptare tacită și mă simt obligat să

Nu, nu, este vorba despre proiectul de lege.

## Reluăm votul.

Vă cer scuze, explicația mea nu a fost suficient de clară. Asupra raportului ne-am pronunțat în ședința trecută. Acum este vorba despre proiectul de lege.

Deci votul dumneavoastră asupra proiectului de lege.

Cu 34 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Acest proiect de lege va fi transmis Camerei Deputaților.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Reluăm votul final asupra acestui proiect de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Acest proiect de lege va fi transmis Camerei Deputaților.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind calitatea aerului înconjurător. Tot vot final.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă.

Îl invit pe domnul Claudiu Dumitrescu să prezintă punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supun atenției, pe scurt, motivele care au stat la baza promovării prezentului proiect de lege privind organizarea și funcționarea departamentului ca instituție care funcționează ca punct de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene.

Problema bazei legale a departamentului a survenit ca urmare a abrogării actului său de funcționare și a unei succesiuni de decizii ale Curții Constituționale din anul 2009, prin care actele normative de organizare subsecvente au fost declarate neconstituționale.

În acest context legislativ, au apărut probleme care au creat o serie de disfuncționalități în sfera activităților de control privind modul de accesare și utilizare a fondurilor comunitare, cât și în raporturile de colaborare cu instituții similare la nivelul statelor membre.

Lipsa unei baze solide, care să permită departamentului să asigure, în conformitate cu Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, îndeplinirea obligațiilor privind protecția efectivă și echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene, a fost semnalată, ca element de îngrijorare, în raportul de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene, din vara anului trecut, cu privire la capacitatea autorităților române de a coopera cu Comisia Europeană.

Un semnal similar s-a primit, de asemenea, și de la nivelul Consiliului Uniunii Europene, care, în raportul întocmit de Grupul Multidisciplinar privind Crima Organizată a subliniat importanța adoptării unei legi care să consolideze rolul departamentului în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Astfel, proiectul de lege pe care-l aveți în dezbatere a fost elaborat, în primul rând, pe baza angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare, Capitolul 28, privind controlul financiar, iar în al doilea rând, pe baza obligației cu privire la combaterea fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale comunității europene, ce revine României ca stat membru.

Totodată, proiectul de lege supus dezbaterii răspunde și criticilor formulate de Curtea Constituțională și recomandărilor instituțiilor europene.

Mulțumesc. Domnul președinte Necula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au hotărât, în unanimitate, un raport de admitere, cu trei amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Dezbateri? Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este obligatoriu să existe un departament, o structură, o agenție – putem să o denumim cum vrem – care să aibă drept activitate lupta împotriva fraudelor, raportate la rularea unor fonduri europene. Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat nu ar avea niciun fel de obiecție.

Două sunt principalele noastre obiecții. Proiectul de lege, așa cum este prezentat astăzi, organizează Departamentul pentru Lupta Antifraudă în cadrul Guvernului. În acest fel, competența de legiferare aparține Senatului, în calitate de Cameră decizională.

Din păcate, puterea, data trecută, a întors cursul firesc al dezbaterilor printr-un vot care este majoritar, dar nu este constituțional și regulamentar. Dacă proiectul de lege va trece astfel, s-ar putea să aibă din nou probleme de constituționalitate, ceea ce nu cred că se dorește.

Următorul argument ne dă convingerea că, în realitate, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, și nu a legilor ordinare. De ce? Pentru că începând cu art. 20, unde se vorbește despre personalul departamentului, acestui personal i se stabilește statutul special de funcționar public (atribuțiile, răspunderile, riscurile ce decurg din aceasta și așa mai departe, tot ce înseamnă statut de funcționar). Celelalte categorii, cu alte statute, sunt reglementate prin legi organice.

Din această cauză, Partidul Social Democrat are obiecții asupra acestui proiect de lege. Acesta este motivul pentru care noi vom vota, având în vedere cele două aspecte pe care le-am spus mai înainte.

Mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu susținerile colegului meu, domnul senator Toni Greblă și reiterez o solicitare pe care a făcut-o Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și pe care vă rog să o supuneți la vot, de a trimite acest proiect de lege Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru că, prin raportare la dispozițiile art. 1, care organizează Departamentul pentru Lupta Antifraudă, ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, după părerea mea, prima Cameră sesizată în materie trebuie să fie Camera Deputaților. Senatul este Cameră decizională.

Acum, asupra textului proiectului de lege, vreau să fac câteva comentarii și aștept de la inițiatori câteva explicații, pentru că la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu s-a dorit dezbaterea acestui proiect de lege.

Mai întâi de toate, ce înseamnă în viziunea inițiatorului 5 ani în domenii de activitate ce intră în sfera competențelor departamentului? Este o formulă atât de generală, încât lasă posibilitatea angajării unor persoane cu orice tip de studii. De ce nu spune, de exemplu, studii economice, studii juridice, studii administrative, ca să lămurim foarte clar care este pregătirea necesară pentru desemnarea unui șef la această instituție.

În al doilea rând, mențiunea aceasta „să nu aibă mențiuni în cazierul judiciar” mi se pare excesivă, pentru că pot fi lucruri care nu țin de exercițiul unei funcții publice și mi se

pare nejustificată în raport cu ceea ce ar trebui să-i cerem șefului de departament.

În al treilea rând, spuneți să nu fie membru al vreunui partid politic în perioada exercitării mandatului. Practica din România ne arată că această plecare din partid este formală și de ce nu punem condiția pe care o cerem altor instituții ale statului, și anume să nu fi fost membru al unui partid politic, pentru că, altfel, repet, plecarea din partid este una formală, și acest departament va face ceea ce se întâmplă, din păcate, cu multe instituții ale statului. Sunt folosite pe post de „ogari” împotriva opoziției politice, cum se întâmplă astăzi cu Agenția Națională de Integritate, cu parchetele, cu Direcția Națională Anticorupție. Sub acest aspect, cred că dacă veneați cu modificările pe care noi le-am cerut la discuția de principiu nu aveam nicio problemă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe David dorește să intervină. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu privire la sesizarea făcută de către domnul coleg, pe care îl respect, și anume dacă acest proiect de lege poate să fie dezbătut ca primă Cameră sesizată de către Senat sau de către Camera Deputaților, m-aș folosi de două argumente.

În primul rând, Biroul permanent a stabilit că da, Senatul este primă Cameră sesizată, și acest lucru se deduce – așa cum folosea și domnul coleg în expunerea Domniei Sale – din avizul Consiliul Legislativ, care face următoarea precizare: proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 din legea fundamentală prima Cameră sesizată este Senatul.

Și, dacă vreți, în al treilea rând, suntem în dezbatere în plenul Senatului și cred că aceasta este procedura corectă. Senatul să se pronunțe, și apoi Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Urban.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac parte din membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări care vin la lucrările Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Sincer, chiar nu reușesc să-l înțeleg pe colegul meu, pe domnul senator Țuțuianu. Am fost ieri la lucrările Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am fost de fiecare dată când s-a dezbătut acest proiect de lege. Nu am auzit să se fi ridicat nici faptul că acest proiect de lege ar face parte din categoria legilor organice, nici alte aspecte care țin de faptul că nu s-ar fi dorit la comisie o dezbatere reală pe tema aceasta.

Nu poți să vii în plenul Senatului, după ce Biroul permanent a stabilit că este de competența Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Consiliul Legislativ a spus că este o lege ordinară, să spui că, de fapt, ție ți se pare că pe parcurs, pe traseul dintre Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și plenul Senatului aceste lucruri s-au modificat.

Este foarte adevărat că la comisie, poate, unele texte de lege pot fi dezbătute mult mai amplu, însă, pe de altă parte, dacă ești nemulțumit de calitatea informațiilor care îți sunt oferite, votezi, dai un aviz negativ, profiți de o majoritate pe care o ai în comisie. Însă să vii acum în plenul Senatului, după ce Biroul permanent a stabilit, fără ca la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să se ridice această problemă legată de faptul că Senatul ar fi sau nu ar fi Cameră decizională, să spui: hai să reluăm votul, hai să ne gândim dacă nu cumva face parte din categoria legilor

organice, din punctul meu de vedere, mi se pare o pierdere de timp, mai ales că, repet, ieri am fost la dezbaterea acestui proiect de lege în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și nu s-a ridicat această problemă. Poate să confirme și reprezentantul Guvernului, care a fost acolo, în sală. Este adevărat că s-au dezbătut alte aspecte legate de fondul proiectului de lege, însă, repet, nu ești mulțumit, votezi împotrivă, dai aviz negativ, mergem mai departe. Dar, în momentul de față, să cerem ca plenul Senatului să se pronunțe dacă această lege este organică sau nu, mi se pare redundant, mai ales în condițiile în care inclusiv Consiliul Legislativ a stabilit foarte clar că este vorba despre o lege ordinară.

Era înscris la cuvânt domnul senator Marcu, urmează domnul senator Țuțuianu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să-mi exprim punctul de vedere cu privire la acest act normativ.

Citind acest proiect de lege, un coleg al meu a făcut următoarea remarcă: în România, cel mai bine este să lucrezi într-un organism de control, și dacă se poate la Departamentul pentru Lupta Antifraudă este și mai bine. De ce? Presupun că Domnia Sa a făcut această afirmație citind art. 5 alin. (2), care este explicit și spune: „Șeful departamentului nu solicită și nu primește instrucțiuni de la nicio autoritate, instituție sau persoană în realizarea atribuțiilor sale...” Întrebare firească: de la cine primește, totuși, instrucțiuni șeful departamentului, fiindcă în conținutul legii se precizează că primește instrucțiuni de la OLAF.

De ce am pus această întrebare?

Acest proiect de lege cuprinde 32 de articole. În cele 32 de articole, de 19 ori precizați că Departamentul pentru Lupta Antifraudă s-a constituit și funcționează – atenție! – „pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în România”.

Repetând această expresie de 19 ori, rezultă o întrebare firească: de ce plătește cetățeanul român – prin taxele și impozitele aferente – o instituție atât timp cât ea reprezintă – precizez încă o dată – interesele financiare ale Uniunii Europene în România? Dar cine protejează interesele financiare ale românilor în Uniunea Europeană?

Mi se pare normal – repetând această expresie de 19 ori – ca acest departament să fie, poate, o extensie a OLAF-ului în România și să fie plătit din bani publici. Pe de altă parte, în art. 18 explicitați care vă sunt atribuțiile. Și aici începeți: orice instituție, autoritate publică, societăți comerciale cu capital de stat, societăți comerciale cu capital privat și orice cetățean al acestei țări, însemnând orice suflare românească, este supusă controlului.

Intuiesc că veți apărea și veți fi mai mediatizați decât echipele cu „mascați” în România.

Stimați colegi,

În clipa de față, în România, pentru accesarea fondurilor europene sunt 20 de programe operaționale și 11 autorități de management. În același timp, sunt depuse peste 22.000 de proiecte pentru accesarea acestor fonduri, iar suma celor peste 22.000 de proiecte este în jur de 50 de miliarde de euro, deci depășește valoarea de 33 de miliarde de euro, suma maximă ce poate fi accesată de România în intervalul 2007–2013. Atât timp cât – știm cu toții – România cotizează la Uniunea Europeană, alături de Germania, Luxemburg și Olanda, și plătim mai mult decât accesăm, rezultă următoarea problemă: făcând atâtea organisme, din experiența pe care o am, nu vom accesa nici atât cât accesăm acum. Fluxul accesărilor este următorul: pornim de la beneficiarul de proiect sau liderul de proiect și proiectant, următoarea etapă este organismul intermediar, care verifică modul de folosire a acestor bani, urmează Autoritatea de Management în cadrul ministerelor sau Autoritatea de Certificare și Plată, care verifică tot cum sunt folosiți acești bani. La acestea se mai adaugă și Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi. Remarcăm câte organisme de control avem pentru folosirea acestor bani.

Domnul senator Țuțuianu, o intervenție legată de caracterul legii și de Camera sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Mai întâi de toate îi aduc aminte colegului Urban că această discuție pe text am avut-o în urmă cu două săptămâni în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Atunci s-a raliat punctului meu de vedere și e păcat că astăzi a abdicat de la ceea ce înseamnă rigoarea profesiei de jurist, susținând altceva.

Al doilea lucru pe care i-l spun domnului senator Urban este că ieri, la ora 12.05, când s-a discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a spus un singur lucru: hai să-l trecem repede, că deja s-a făcut raport, și să dăm avizul. Am fost în ședința de Birou permanent al Senatului. Eu nu lipsesc niciodată, sau aproape niciodată, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Al treilea lucru, domnule coleg: vă aduc aminte că ați fost de acord cu mine că este inacceptabil, de exemplu – lucruri pe care nu le-am spus mai devreme –, să impui unui funcționar public, la art. 25, să nu aibă opinii personale. Este inacceptabil ca la lit. e) a aceluiași articol să spui că un funcționar public are obligația „să promoveze o imagine favorabilă țării și Departamentului”. Este inacceptabil să spui, la lit. g), că acest funcționar public nu are dreptul să-și exprime opinia până nu și-o însușește șeful ierarhic. Este inacceptabil așa ceva.

Repet, am avut această discuție și ați fost de acord cu mine.

Vă mulțumesc mult.

Domnul senator Urban.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, actele nu trec fiindcă trebuie să le dăm repede drumul, ci pentru că ieri stafful comisiei ne anunțase că s-a făcut raportul de către comisia raportoare și trebuia să ne dăm și noi avizul.

În ceea ce privește faptul că sunt aspecte în textul legii care se dezbat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, acest lucru este foarte bun, dar, pe de altă parte, atâta vreme cât vine un coleg din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și critică activitatea comisiei – ceea ce nu este în regulă, nu este în regulă să se întâmple așa –, în condițiile în care știți foarte bine, domnule coleg, cum lucrăm, știți că se fac compromisuri, știți foarte bine că aveți majoritate în acea comisie și ar fi foarte bine să v-o asigurați, dacă tot veniți în plenul Senatului să spuneți că noi nu venim la lucrările comisiei.

Nu este în regulă să se întâmple acest lucru!

Iar din alt punct de vedere, eu chiar vă invit să luăm stenograma dezbaterilor care au fost la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pe această temă, să vedem când s-a ridicat problema că această lege ar fi ordinară sau organică. Eu cred că deja ne-am întins foarte mult cu discuția.

Putem să votăm, nu este niciun fel de problemă, dar nu este în regulă, mai ales că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este cea care are cel mai mult de lucru în Senatul României, și eu cred că ne facem treaba așa cum trebuie, nu dăm drumul la avize ca să le dăm drumul.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Marius Gerard Necula, microfonul central.

## **Domnul Marius Gerard Necula:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Câteva scurte remarci.

În primul rând, eu apreciez modul în care colaborez cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Bineînțeles că, din cauza aglomerării de texte de lege aflate în studiu, uneori, într-adevăr, avizele mai întârzie și apar chiar după ce raportul de fond este votat în comisie. Este și cazul acestui aviz venit la acest proiect de lege.

Avizul este foarte clar, din punctul meu de vedere, și anume: este aviz favorabil, fără amendamente. Nu pot decât să le mulțumesc colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În ceea ce privește antevorbitorul meu, vizavi de cât de important este acest proiect de lege, în primul rând Departamentul pentru Lupta Antifraudă este plătit din bani publici, fiind în subordinea Guvernului și fiind bugetat – așa spune textul legii – de la Secretariatul General al Guvernului.

În ceea ce privește cui se supune acest departament, la art. 2 alin. (1) și alin. (2) se transmite foarte clar informația că avem de-a face cu o obligație, dacă vreți, a României în ceea ce privește conlucrarea cu unitatea centrală, Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF.

Art. 2 alin. (1) – „Departamentul asigură, sprijină și coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”

Deci este o obligație a noastră, a României, pe care trebuie să o îndeplinim.

La art. 2 alin. (2) se spune foarte clar: „Departamentul este instituția de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF din cadrul Comisiei Europene.” Și eu cred că funcționarii din acest departament nu trebuie să primească instrucțiuni din altă parte decât, pe linie ierarhică, de la OLAF, România neavând decât angajamentul de a susține cheltuielile de funcționare.

Nu vreau să intru în discuții referitoare la faptul dacă este lege organică sau lege ordinară. Biroul permanent a subliniat că ne aflăm în fața unei legi ordinare. Există opinia din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări că legea are caracter de lege organică. Am mai fost în fața unei astfel de dileme și plenul a știut să tranșeze.

La fel cum se întâmplă și cu membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale, da? Au fost distinși colegi parlamentari, ulterior și-au dat demisia din partidele din care au provenit și care i-au susținut și au devenit complet independenți.

Deci instituția independentului în România are o practică îndelungată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, mai doriți o intervenție la finalul dezbaterii?

Nu.

Suntem în fața unui raport cu amendamente admise. Rog toți colegii să acorde atenție votului care urmează. Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la raportul cu amendamente.

36 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și nicio abținere.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Domnul senator Daea v-ar spune că nu sunt necesare aplauze la vot.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Domnule secretar de stat Valentin Mocanu, microfonul 9.

## **Domnul Valentin Mocanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Proiectul de lege propune, în domeniul serviciilor de formare profesională, dispoziții cu caracter obligatoriu pentru ca prestatorii de servicii de formare profesională și beneficiarii acestora să poată beneficia de reglementările generale stabilite la nivel european de Directiva Europeană 2006/123/CE, cunoscută sub numele de „Directiva servicii”.

De asemenea, facem următoarea precizare: dintr-o eroare materială, a fost omis a fi incluse, în cadrul art. 25 alin. (1), literele d) și e) din legea de bază, eroare materială care va fi corectată prin completarea textului de către Departamentul Legislativ.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Minerva Boitan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa a fost dezbătută în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, unde s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se adopte un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și va fi dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Este vorba despre un text cu caracter ordinar, suntem primă Cameră sesizată.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Eugen Curteanu.

Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Actul normativ supus atenției dumneavoastră vine să clarifice aspecte legate de fondurile externe rambursabile și nerambursabile destinate cooperării teritoriale europene și vizează stabilirea modului privind obținerea, gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, prin simplificarea și fluidizarea fluxurilor financiare aferente programelor de cooperare teritorială, redefinirea bugetelor în care sunt cuprinse sumele respective, includerea în conturile de venit ale bugetului statului, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale și bugetelor fondurilor speciale a sumelor rambursate aferente cheltuielilor eligibile, precum și reglementarea modalităților de angajare a cheltuielilor efectuate cu aceste programe.

Pentru aceste motive, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege supus atenției dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, după dezbaterea proiectului de lege, au hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru fondator, la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre cu 145.000 de acțiuni, în valoare totală de 145 de milioane drepturi speciale de tragere, precum și modalitățile de plată a acesteia.

Aș sublinia că trebuia ca această tranșă și această majorare să se efectueze până la 31 decembrie 2010. După expirarea acestei date se acordă perioadă de grație de 60 de zile, după care statului membru care nu a efectuat plata i se diminuează corespunzător puterea de vot. Dintre marii acționari, numai România nu a efectuat plata până la această dată.

În aceste condiții, Ministerul Finanțelor Publice susține proiectul de lege și vă adresăm rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, Comisia economică, industrii și servicii a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis, în unanimitate, un raport favorabil.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri?

Nu sunt.

Da, listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul naval.

Domnul secretar de stat Eusebiu Pistru, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Una dintre măsurile convenite de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional este aceea de a eficientiza în regim de urgență funcționarea structurilor colective de conducere ale unităților din subordinea sau autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație și ai consiliilor de conducere ale acestor unități. Această măsură se regăsește în planul de acțiuni vizând reforma în sectorul transporturilor. Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul este de admitere fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu.

Și un vot de abținere, deci, practic, egalitate. Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Mai înainte nu ați ținut cont, la proiectul de lege cu Marea Neagră.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Înțeleg că e o sugestie de reluare a votului?

## Da?

Înțeleg, din partea viceliderilor, că sunteți de acord, da? Din toate grupurile parlamentare.

Reluăm votul cu privire la raportul comisiei și proiectul de lege.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea ajutorului financiar lunar pentru persoanele din fostele localități necooperativizate în perioada comunistă, care au fost obligate să livreze la fondul centralizat al statului, prin sistemul de contractări și achiziții, produse animaliere și agroalimentare.

Inițiatorii doresc să susțină?

Domnule senator Frâncu, de la microfonul 6, vă rog.

Domnul senator Frâncu, în numele inițiatorilor.

Prezenta propunere legislativă își propune să reglementeze dreptul la un ajutor financiar lunar pentru persoanele care au împlinit vârsta de pensionare și au domiciliat în localități necooperativizate, au venituri nete sub 30% din nivelul pensiei minime garantate și care au livrat produse animaliere și agroalimentare la fondul centralizat al statului.

Se elimină o nedreptate care, de aproape 20 de ani, să spunem, există: această diferențiere între cei care au activat în localități cooperativizate și ceilalți, care erau obligați să livreze în mod forțat aceste produse animaliere și agroalimentare statului și care au contribuit, într-un fel, la PIB-ul României.

Față de propunerea inițială, în comisii s-a considerat că este important să se poată face dovada acestor achiziții și, atunci, normal, numărul persoanelor care pot să dovedească acest lucru s-a redus foarte mult, deci nu va influența bugetul statului cu un fond semnificativ. Dar se elimină – repet – o discriminare, se elimină o nedreptate.

Privind toate aceste lucruri – am convenit cu membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială –, se poate dovedi, prin borderou de achiziții, contracte sau orice document, faptul că s-au livrat la fondul centralizat al statului cote de producție agroalimentare sau animaliere.

Eu v-aș ruga să găsim o soluție pentru ca și acești oameni în vârstă, lipsiți de fonduri, lipsiți de orice venituri, să poată să fie, într-un fel, sprijiniți la bătrânețe, pentru că numărul lor, acum, este foarte mic.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul secretar de stat Valentin Mocanu, microfonul 9.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Instituirea ajutorului financiar propus prin prezenta inițiativă legislativă ar crea discriminare, în primul rând față de persoanele care locuiesc în aceste zone și care au plătit contribuțiile prevăzute de lege pentru obținerea unei categorii de pensii.

De asemenea, trebuie luate în considerare presiunile și riscurile determinate de evoluțiile economice interne și externe, necesitatea susținerii creșterii economice și reducerii inflației, precum și obligațiile financiare pe care România și le-a asumat în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Întrucât prezenta inițiativă legislativă reglementează aceleași proceduri ca și în cazul stabilirii și acordării ajutorului social, apreciem că aceasta ar fi trebuit să se refere, eventual, la acest act normativ, și nu să constituie reglementare separată.

Având în vedere opiniile și recomandările Comisiei Europene și ale organismelor financiare internaționale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate și, implicit, a riscului declanșării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, doamna senator Minerva Boitan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere cu amendamente.

Votul comisiei este fundamentat pe faptul că în România există foarte mulți vârstnici de peste 65 de ani care trăiesc în localități necooperativizate în timpul regimului comunist, cu precădere în zonele de deal și de munte, și care, deși au lucrat în propria gospodărie, individuală, au fost determinați să încheie cu statul contracte de livrare, atât pentru produse animaliere, cât și pentru produse agroalimentare, bineînțeles, la prețuri modice.

Cu toate că aceste persoane au avut o contribuție reală și consistentă pentru stat și societate prin dările efectuate, acum se confruntă cu imposibilitatea de a avea un venit minim de trai. Situația lor, pe cât de delicată, pe atât de dramatică, a fost trecută cu vederea de autorități timp de două decenii.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele din anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și va fi dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Intervenții, dezbateri? Domnul senator Laurențiu Coca, microfonul 4.

Aș vrea să spun, domnule președinte, că noi, la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, am îndreptat acele observații pe care le-au avut unii dintre membrii care susțin Guvernul și, așa cum vi s-a spus, am adoptat un raport de admitere.

Vreau să vă spun că în această lege sunt trecute persoanele care, într-adevăr, sunt discriminate, până la urmă, care pot să facă dovada că au avut aceste contracte de livrări cu statul. Ar fi păcat pentru anumite persoane, care sunt la o vârstă înaintată, să nu primească un ajutor dacă nu au niciun fel de venit.

Din punctul meu de vedere, până să amintim de Comisia Europeană, până să amintim de reducerea cheltuielilor pe care le are statul, în primul rând ar trebui să vedem – și cu ajutorul Guvernului – cât ne-ar costa și câți ar mai fi cei care ar primi acest ajutor.

Mie mi se pare o sumă infimă, mai ales că, de origine, sunt dintr-o comună de acest fel. Este păcat.

Haideți să ne aducem aminte... aici îl citez pe domnul senator Daea, care spunea să facem ceva pentru frații noștri, bunicii noștri, ca să îndreptăm niște lucruri care, timp de 20 de ani, au fost uitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Felicitări inițiatorilor!

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protejarea solului. Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protejarea solului este o propunere de act normativ prin care inițiatorii își propun instituirea unui cadru juridic unitar pentru elaborarea unor programe, măsuri și acțiuni privind implementarea politicii naționale de utilizare, conservare, protejare și ameliorare a solului.

Înființarea centrelor regionale pentru gestionarea resurselor de sol pe lângă universitățile de științe agricole este, de asemenea, o propunere conținută în prezent în propunerea legislativă.

Deși la nivelul Uniunii Europene nu există o reglementare în acest domeniu, adoptarea unei asemenea inițiative legislative corespunde principiului subsidiarității.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Necula.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport comun, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, și aș fi preferat să-l las pe domnul președinte Daea, dar profit de faptul că eu am ajuns primul la microfon.

Comisiile reunite, cu unanimitate de voturi, propun un raport de respingere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Fapt rarisim: domnul președinte Daea nu dorește să intervină.

În calitate de coraportor, evident, și ca senator – microfonul 4 –, domnul senator Daea, urmat de domnul senator Gheorghe David.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Domnule președinte al Senatului, M-ați stimulat să vin la microfon.

Invocând interesul pe care îl are Senatul României de a legifera bine – și face semn o colegă să vorbesc mult, dar eu îi promit că închei aici, spunând că nu poate trece prin Senatul României o asemenea propunere legislativă –, am convenit cu cei care au fost inițiatorii actului normativ că este bine să reflectăm, din punct de vedere tehnic, asupra elementelor înscrise ca norme juridice, motiv pentru care susțin ca Senatul să se pronunțe pentru raportul de respingere, așa cum a rezultat din votul unanim al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe David, microfonul central. O voce a specialistului.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, este o lege importantă, necesară.

De fapt, trebuie actualizat ceea ce avem acum. Tot respectul pentru domnul secretar de stat, că ne-a transmis un punct de vedere al Guvernului, pe care nu l-am avut până acum.

De asemenea, aș vrea să știu care specialiști au redactat acel punct de vedere, mă refer aici, în primul rând, la pedologi, pentru că nu este o școală de pedologie. Aici este vorba de specialiști care se formează din domeniul agronomiei, ingineriei mediului, silviculturii, geologiei, geografiei și așa mai departe.

Spun acest lucru deoarece cu inițiatorii – cu tot respectul pentru toți colegii, din toate grupurile parlamentare – nu m-am întâlnit în niciun an, din 1986, de când sunt membru al Societății Naționale pentru Știința Solului. Nu știu unde au făcut această practică, ca să poată să vină cu o asemenea propunere legislativă. O asemenea lege nu poate fi făcută de către un singur specialist dintr-un anumit segment al acestui domeniu larg. Ea trebuie făcută de către un grup de specialiști. Din ceea ce am amintit până acum – și ceea ce este foarte important, așa cum spuneau și domnul președinte Daea, și domnul președinte Necula –, aici este necesar ca toate acestea să fie coordonate de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie din România, împreună cu specialiștii pe care îi avem, formați de zeci de ani în oficiile de studii pedologice și agrochimice din România.

În primul rând, am dorit, împreună cu colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să amendăm această propunere legislativă, însă numărul de amendamente este mult mai mare decât numărul de articole.

De asemenea, ca să punem de acord ce au cerut și au prezentat inițiatorii în nota de fundamentare cu ceea ce este în conținutul acestei propuneri legislative, ar trebui să modificăm și titlul, întrucât, așa cum spunea și domnul secretar de stat, este vorba și de înființarea centrelor regionale, adică și de organizare, de structură nouă. În acest fel, această propunere legislativă nu poate să fie implementată în teritoriu.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă?

Domnule senator Dumitru Oprea, dacă doriți, ca inițiator, să prezentați propunerea legislativă, vă rog să vă ocupați locul, alături de domnul senator Țuțuianu, la microfonul 6, pentru bună rânduială.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un subiect care a avut înțelegerea tuturor parlamentarilor României, în urmă cu un an și ceva. Veșnica pomenire a aeroportului din Iași. Este o încercare disperată de a scoate dintr-un hățiș birocratic statutul juridic al aeroportului din Iași.

Chiar dacă Guvernul nu susține inițiativa, pe motiv că se află în proces legislativ un alt proiect de lege, nu văd de ce, dacă acum s-ar da, cu înțelegerea colegilor din Senat, un vot favorabil și ar veni o altă lege, s-ar strica ceva.

Practic, noi încercăm să valorificăm săptămâni din viața aeroportului, fiindcă numai de acest accept depinde realizarea pistei pe care la Iași pot ateriza și avioane ceva mai mari.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Pistru, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Necesitatea instituirii unei reglementări speciale în materie de exproprieri, care să cuprindă o arie mai largă de lucrări și de domenii de activitate, a condus la promovarea unui proiect de act normativ, adoptat prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Astfel, prin modificarea propusă, s-ar crea două cadre legale: unul comun și unul special, care ar reglementa aceeași problematică în domeniul aeroportuar.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu susține promovarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, opinia comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, motivat în principal de faptul că în actuala reglementare, respectiv în art. 1 din Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt incluse și lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare.

Legea este organică, iar raportul a fost adoptat de către membrii comisiei cu unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Legea este organică, iar votul îl vom da luni, 28 februarie anul curent.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea funcțiilor și demnitarilor publici, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea și funcționarea ANI, precum și completarea altor acte normative. Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt prezenți colegii deputați.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 10, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Activitatea desfășurată, direct sau indirect, în sectorul public trebuie să respecte principiile transparenței, federațiile și confederațiile sindicale fiind entități care participă în mod direct la luarea deciziei publice în domenii de mare interes pentru România. În consecință, dispoziția legală care se dorește a fi abrogată este conformă atât spiritului Constituției, cât și convențiilor internaționale.

Mai vreau să precizez că ultimul raport intermediar al Comisiei Europene, dat publicității zilele trecute, a apreciat în mod deosebit noua formulă a Legii Agenției Naționale de Integritate, iar o eventuală adoptare a acestei inițiative legislative ar avea consecințe negative pentru viitorul raport de țară din vară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este comun, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Proiectul de lege a făcut obiectul dezbaterii în cele două comisii, s-a adoptat un raport comun de admitere cu amendamente, cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Există un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege Comisia pentru egalitatea de șanse. Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Propunem plenului Senatului adoptarea raportului comun de admitere cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond?

Domnule senator Orest Onofrei, microfonul central, vă

rog.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest proiect de lege este sensibil din două puncte de vedere.

Pe de o parte, așa cum ne spunea reprezentantul Guvernului, noi, într-un mod... puțin pe ușa din dos, reglementăm într-o parte modificând în altă parte și modificăm tocmai o lege pe care noi – nu cu foarte mult timp în urmă și cu controversele de rigoare – am adoptat-o, și

anume Legea privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Deci încercăm să modificăm această lege, dar, de fapt, ținta este în altă parte, care este la fel de sensibilă.

Faptul că în lege conducerile sindicatelor, ale confederațiilor sindicale din România sunt obligate să-și depună declarațiile de avere și de interese după 20 de ani face ca acest subiect să devină, în primul rând, o problemă politică, din păcate, și nu administrativă.

Dacă ați observat, inițiatorii acestui proiect de lege aduc ca argumente două lucruri ciudate, bizare, dacă vreți.

În primul rând, dacă acești lideri de sindicat au funcție publică sau nu. Se încearcă să se spună că nu sunt demnitari. Cu siguranță nu sunt demnitari, dar legea vorbește și de funcții publice, și de demnitate publică. Deci sunt lucruri diferite.

Primul argument al inițiatorilor pentru susținerea acestui proiect de lege este următorul: dacă cineva este obligat prin lege să depună declarație de avere și de interese, aceasta înseamnă că Guvernul face presiuni asupra acestei persoane, o obligă și o poate constrânge să nu-și exercite atribuțiile pe care le are. Așa spun inițiatorii.

Cu alte cuvinte, dacă legea ne obligă pe noi, senatori, să depunem declarații de avere și interese, înseamnă că noi, în calitate de parlamentari, suntem supuși unor presiuni exercitate de Guvern și de autoritățile publice și suntem în imposibilitatea să ne exercităm corect mandatul de parlamentar. Cam aceasta este logica din primul argument.

Al doilea argument pe care-l aduc inițiatorii: ni se spune că un organism, care este Organizația Internațională a Muncii, nu este de acord cu această modificare. Ca și cum, ca să nu jignesc pe nimeni, dacă noi facem o lege sau dacă Guvernul face o lege prin care reglementează activitatea veterinarilor din România, eu vin și spun că Asociația Medicilor Veterinari din România nu este de acord.

Vă explic. Cred – așa cred eu – că liderii de sindicat apără interesele oamenilor care muncesc, o expresie dragă nouă: „cei aflați în câmpul muncii”. Mulți dintre ei ar trebui să fie în cealaltă parte, în categoria reprezentanților patronatelor, pentru că sunt mai patroni decât noi, parlamentarii, care avem dreptul și nu avem dreptul să fim...

De aceea cred că proiectul de lege are cu totul altă motivație, are un caracter profund politic și este normal ca argumentul sau motivația politică să fie susținută de unii, cu siguranță nu și de alții.

Cred că, în interesul nostru și al României, să modificăm acum, foarte repede, o lege – cu care nici eu, dacă vreți, în mare parte, nu am fost de acord – care este un reper pentru supravegherea la care România, din păcate, este supusă, este o greșeală politică mai mare decât a apăra interese politice mai mici.

## Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Severin.

Voi acorda cuvântul tuturor colegilor, în ordinea în care v-ați manifestat dorința.

Microfonul 3, domnule senator.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi relua punctele de vedere pe care le-am susținut și acum câteva luni, când am discutat Legea ANI.

Nu îmi pun problema sfințeniei liderilor sindicali. Nu aceasta este ideea. Să reținem că Legea ANI se referă, indiferent cât o contestăm sau nu, la persoanele care dețin demnități și funcții de natură publică.

Atâta vreme cât sindicatul ține de o zonă privată, de dreptul de asociere al oamenilor, ține de cu totul alte criterii decât ceea ce implică controlul statului, dacă includem liderii sindicali printre cei care devin sub incidența ANI, înseamnă că încălcăm, efectiv, însuși dreptul la liberă asociere sau, dacă vrem ca totul să fie OK, să extindem și asupra patronatelor, pentru că și ei ne reprezintă. Să extindem, vă rog frumos, asupra tuturor liderilor de ONG-uri, pentru că și ei ne reprezintă, asupra tuturor directorilor de bănci. Nu vă supărați, avem banii la bănci! Sunt foarte îngrijorat de cine se ocupă de banii mei, mai puțin de liderul de sindicat, unde plătesc o cotizație oarecare.

Deci, practic, ne place sau nu, indiferent de opinia noastră despre liderii de sindicat, dacă acceptăm această fisură în ceea ce înseamnă ANI, nu facem altceva decât să confirmăm ideea statului totalitar, care dorește să ne controleze de la naștere până la moarte.

În această situație nu vorbim nici despre Condescu, nici despre Petcu, nici despre alții. Vorbim despre dreptul cetățenilor din țara aceasta de a trăi liber, fără să fie ascultați, fără să fie interceptați și, mai ales, fără să fie oricând la dispoziția unui organ abuziv folosit ca poliție politică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Frunda, microfonul 2.

## **Domnul Frunda György:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că fundamentul legiferării, fundamentul statului de drept este respectarea principiilor, și din acest punct de vedere încerc să abordez această problemă.

Am spus-o în mod repetat și o spun și astăzi: Agenția Națională de Integritate depășește limitele constituționale ale României. Este vina dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori care ați votat Legea ANI.

Încă o dată repet, este vina senatorilor care, sub o presiune politică, au votat Legea ANI, care nu a ținut cont de decizii repetate ale Curții Constituționale din România.

Atribuțiile Agenției Naționale de Integritate depășesc limitele constituționale, iar, în plus, trebuie să vă informez, doamnelor și domnilor colegi, că am informații concrete că Agenția Națională de Integritate verifică declarațiile noastre de avere. O poate face din oficiu și acest lucru este corect, dar faptul că Agenția Națională de Integritate, prin inspectorii săi, se interesează asupra unor bunuri nedeclarate în declarația de avere depășește atribuțiile Agenției.

Ca să mă înțelegeți. Privind averea deputatului, senatorului, ministrului sau consilierului „X” sau „Y”, nu verifică doar ceea ce este pe listă, ci trimite scrisori în alte județe, cerând organelor financiare sau de cadastru financiar să le răspundă dacă senatorul, deputatul, ministrul sau consilierul „X” sau „Y” are proprietăți sau conturi în județul respectiv.

Acest comportament al inspectorului respectiv depășește chiar și cadrul Legii ANI. Acest lucru nu poate să-l facă decât un procuror, pe baza unei sesizări, pentru un denunțător care-și asumă răspunderea. Or, la ora actuală, acest lucru îl face ANI.

Ce am făcut prin Legea ANI? Ne-am făcut un autocontrol prin care vrem să vedem corectitudinea funcționarului public din România și a demnitarului din România: în timpul mandatului se îmbogățește nelegal, și atunci să răspundă pentru acest lucru, sau nu poate fi susceptibil de acte de corupție.

În locul acestui scop, care este onest și funcționează în unele țări ale Uniunii Europene – vă spun că este onest –, am făcut o instituție care poate, prin mijloace uneori excesive, să se intereseze asupra incompatibilităților și proprietăților, a bunurilor oricăruia dintre noi, a peste 1.400.000 de funcționari publici din România. Dintr-un organism de control am făcut un organism de presiune politică, de șantaj politic, care poate oricând să vină și să cheme pe oricine, pe membrii familiei funcționarului public, a demnitarului public, să-l controleze de averea sa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4.

Voi încerca să nu reiau toate argumentele pe care le-au avut colegii mei înainte și cu care sunt totalmente de acord, mai ales cu discursurile pe care le-au avut domnii senatori Frunda și Severin.

Aș vrea însă să dau câteva replici domnului senator Orest Onofrei, să îi spun că totuși legea, așa cum o interpretăm toți cei care am mai trecut prin Parlament și care știm „cu ce se mănâncă” legislația, se referă la demnitari, se referă la oameni care sunt plătiți de stat și nu poate să aibă niciun fel de legătură cu liderii de sindicat. Poate că ar trebui o lege specială, asta este cu totul altceva, dar nu au ce să caute, în niciun caz, în Legea ANI. Dacă cineva vrea să le verifice averile, atunci să facă o lege specială, dar să nu introducă liderii de sindicat, care nu au niciun fel de treabă cu demnitățile publice, în această lege. Până la urmă, mai avem puțin și luăm și șoferii care lucrează la multinaționale să-i trecem în legea respectivă, în condițiile în care, așa cum ne-am asumat noi la Uniunea Europeană – atunci când s-a făcut acea negociere – responsabilitatea, erau numai cei care sunt cei mai importanți din statul român. Demnitarii. Acum am ajuns să avem vreo 6.000 de oameni în toată țara,

care nu fac altceva decât să strângă aceste declarații de avere de la toată funcționărimea din țară. Oameni pe care îi plătește statul român. Mă rog, poate că trebuie și asta și poate că avem destui bani.

Apoi, vorbea domnul senator Orest Onofrei de „uzurpare de calități oficiale” a liderilor de sindicat. Văd că deja i-a încadrat penal pe liderii de sindicat. Probabil că urmează pușcăria, pentru că, altfel, nu înțeleg de ce ar fi adus în discuția plenului Senatului o asemenea infracțiune deosebit de gravă.

Vorbea, de asemenea, despre Organizația Internațională a Muncii, care ne spune că nu este de acord. Nu. Reclamă un abuz, un abuz, pentru că într-o lege care se referă la demnitari intră liderii de sindicat.

Și dacă tot vorbim despre liderii de sindicat, stimați colegi, nu înțeleg cum de sunt anchetați exact cei mai vocali împotriva regimului Băsescu. Pentru că nu l-am văzut acolo, pe acea listă, de exemplu, pe domnul Condescu, care finanțează și echipele de fotbal, deci are tot felul de activități din acestea, dar văd că nu a intrat în atenția ANI. Probabil urmează. Nu știu. Deocamdată sunt cei mai vocali împotriva regimului Băsescu și este normal să ne punem întrebarea de ce se întâmplă acest lucru.

Mulțumesc și eu, doamnă senator. Domnul senator Mitrea.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Îmi pare rău că domnul senator Onofrei a plecat, pentru că sunt câteva chestiuni pe care trebuie să le corectez în cele ce a spus Domnia Sa.

Domnia Sa a vorbit despre Organizația Internațională a Muncii ca un reprezentant al sindicatului. Probabil că făcea o confuzie, domnul senator, între OIM – Organizația Internațională a Muncii și Confederația Internațională a Sindicatelor Libere sau, poate, Confederația Europeană a Sindicatelor. Altfel, nu înțeleg cum și-a construit întreaga logică. Am să fac apel, un pic, la memoria dumneavoastră să vă aduc aminte că Organizația Internațională a Muncii este organizație tripartită, formată din reprezentanți ai guvernelor, ai patronatelor și ai sindicatelor, iar cele care organizează activitatea și cele care finanțează sunt statele. De aceea, nicio măsură luată de Organizația Internațională a Muncii nu poate fi luată în afara acestui cadru.

De asemenea, vreau să vă reamintesc că Organizația Internațională a Muncii lucrează cu trei instrumente: unul este acela al deciziilor, care sunt consultative, al doilea, recomandările, care, bineînțeles, sunt recomandări, și al treilea, convențiile, convenții care sunt supuse ratificării statelor membre OIM.

Dacă un stat ratifică o convenție, bineînțeles, este firesc ca acea convenție sa fie obligatorie pentru statul respectiv.

Una dintre convențiile care stau la baza liberei organizări a salariaților, de fapt prima convenție, care a fost adoptată în anul 1947, repet, anul 1947, este cea care stabilește principiile pe baza cărora se organizează sindicatele. România a ratificat această convenție cu multe zeci de ani în urmă. Am lucrat și lucrăm cu ea. Această convenție spune clar: statul trebuie să protejeze mișcarea sindicală și este interzisă în mod expres orice fel de ingerință a statului în activitatea sindicatelor, inclusiv controlul financiar al acestora. Statul nu poate controla, conform acestei convenții la care suntem parte, decât activitățile comerciale – au hoteluri sau alte afaceri sindicatele – nimic altceva.

Nu mai știu acum, pentru că nu am venit pregătit, care este și când a fost adoptată Convenția privind protecția liderilor de sindicat, convenție care are, oricum, peste 30 de ani vechime și care este ratificată de România, și care spune clar că statul trebuie să protejeze liderii de sindicat. Noi vorbim despre un principiu nu vorbim despre liderul X sau Y și nu vreau să repet ceea ce au spus colegii noștri. De aceea este profund împotriva acestei convenții introducerea controlului asupra liderilor de sindicat.

Mulțumesc. Domnul senator Corlățean. Vă rog, domnule președinte. Urmează domnul senator Șova.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter de lege organică, vă reamintesc că votul final va fi luni.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Este o dezbatere foarte serioasă și, spun de la bun început, am un interes în această dezbatere, este transparent și legitim și se referă la ultima afirmație a domnului senator Frunda, legată de tentațiile autoritariste ale puterii. Din această perspectivă aș face trei comentarii succinte.

Aș începe însă prin a mă referi la acea confuzie terminologică regretabilă, făcută la începutul dezbaterii, între funcția de demnitate publică și funcția publică, în care, în ultimul caz, ar intra și liderii de sindicat. Eu am respect pentru profesia tuturor colegilor din această Cameră a Parlamentului și cred că respectul trebuie să fie mutual, inclusiv față de cei care au studiat Dreptul. Din acest punct de vedere aș sugera

colegului respectiv să facă un gest absolut necesar, dacă nu pe un manual de Drept administrativ mai recent, ar putea să facă apel la manualul scris de un fost coleg al nostru din Senatul României, s-a prăpădit, din păcate, domnul Antonie Iorgovan, care, în 1983, încă în perioada comunistă, scria un manual de Drept administrativ în care dezvolta subiectul: „Funcție publică și statutul funcționarului public”, cu curaj, la acel moment, față de acest subiect. Dacă va citi acel capitol măcar, va constata că liderii de sindicat nu au nici în clin, nici în mânecă nici cu funcția de demnitate publică, nici cu funcția publică.

Acestea fiind spuse, m-aș referi totuși la poziția Guvernului și voi spune că a fost nu doar o poziție aparent uimitoare, cu siguranță regretabilă, în condițiile în care regulile juridice în statul român și la nivel european democratic sunt extrem de clare din acest punct de vedere, ceea ce înseamnă că această poziție exprimată de Guvernul României și astăzi, așa cum s-a întâmplat și în urmă cu câteva luni, când am adoptat forma modificată a Legii ANI, exprimă de fapt o poziție și un interes politic extrem de clare.

Din acest punct de vedere, pe mine m-a uimit o afirmație a reprezentantului Guvernului, care spune, dacă am reținut bine, că, dacă modificăm Legea ANI cu acest subiect care figurează astăzi pe ordinea de zi, vom avea un raport negativ la nivelul Comisiei Europene privind România.

Mulțumesc. Domnul senator Șova.

O întrebare legitimă. Dreptul la replică!

Drept la replică, domnule senator Frunda? Nu.

Domnule senator Șova, vă rog.

Stimați colegi,

Voiam să fac o referire admirativă și de susținere a discursului domnului senator Funda. Să reamintesc că Legea ANI a fost votată în plenul Senatului României contrar celor stabilite, discutate și reglementate în cele două comisii reunite, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, și să reamintesc că domnul senator Frunda, din nefericire, a resimțit forța pumnului autoritar al coaliției din care face parte în ziua în care s-a votat Legea ANI, când Domnia Sa a fost nevoit să fie absent din sală. A fost prima dată când o lege de mare importanță, vitală pentru drepturile omului a fost votată în plenul Senatului în absența președintelui Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul președinte Marius Gerard Necula. Urmează domnul senator Mircea Diaconu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva comentarii la fel de succinte ca ale domnului senator Corlățean.

În primul rând, văd că există sau se încearcă o argumentație destul de persistentă pe ceea ce am putea spune că sunt speculații juridice, că liderii de sindicat pot fi asimilați unor demnități publice sau nu.

De ce trebuie o nouă inițiativă, când avem Curtea Constituțională pentru a reglementa această dilemă și avem un for juridic superior căruia ne putem adresa?! Era foarte simplu. Pe legea care deja există și pe prevederea juridică existentă putea fi făcută acțiune la Curtea Constituțională.

Ceea ce nu se discută – și aș vrea să ridic ca și comentariu – este referitor la calitatea morală a acestei prevederi legale, pentru că legea, dincolo de aspectul justițiar pe care îl are, trebuie să aibă și morală în interiorul ei. Și atunci se naște următoarea întrebare: este bine să știm pe propria răspundere cum au evoluat averile liderilor de sindicat?

Poziția politică a stângii, respectiv PSD și PNL, este justificată de apropierea clasică și doctrinară către stânga politică, către mișcarea sindicală. Poziția actualei puteri este, iarăși, dată de politica doctrinară, politică transparentă, de a ști exact cum au evoluat averile acestor lideri de sindicat. Pentru că, cel puțin din primele semnale, sunt lideri a căror avere este consistentă, și, atunci, este o mândrie pentru sindicatele care-i sprijină, deoarece, după exemplul personal, dacă eu pot să fac o asemenea avere, cu siguranță că, ulterior, și evoluția averilor membrilor de sindicat va urma același trend. Și atunci, în loc să aflăm din presă și din publicațiile mondene, eu cred că este foarte bine să aflăm care sunt aceste averi din propriile declarații. Cred că facem un bine atât liderilor de sindicat, care pot astfel să scape de

suspiciune, cât și simplilor membri de sindicat, care văd cât de potenți pot ajunge unii lideri de sindicat.

În ceea ce privește pe cine trebuie să controlăm sau pe cine nu trebuie să controlăm, noi reprezentăm puterea legislativă, iar printr-o majoritate putem decide, dacă la momentul respectiv considerăm că este necesar, să verificăm averile tuturor celor care sunt susceptibili că s-au îmbogățit pe cale ilicită. Pentru a vă da un singur exemplu, sunt sindicate în domeniul bugetar în care absolut toți angajații plătesc o cotă la sindicat. Cei care sunt membri plătesc o cotă mai mare, cei care nu sunt membri plătesc o cotă mai mică din venit, pentru că sunt reprezentați, lucru care, din punctul meu de vedere, este total inacceptabil. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mircea Diaconu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu foarte mare plăcere.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

Vedeți, subiectul este delicat, știți foarte bine, fără discuție, și vreau să vă semnalez, din punctul meu de vedere, ceea ce a scăpat până acum expertizelor de azi, de ieri și de mâine, pentru că acest subiect va mai fi discutat, în mod sigur.

Iată care este opinia mea. În țară trăiesc și muncesc un număr de oameni. S-a desenat o hartă a unei părți dintre acești oameni, 1 milion și nu mai știu cât ați spus, care trebuie controlați sau sunt în vizorul ANI, restul nu. Ce înseamnă asta? Fac o paranteză. În vizorul ANI au intrat oameni care cred că nu au nicio metodă, dacă vreți, niciun instrument, dacă vreți, ca să-și adune bani necinstiți. Dau un exemplu din teatrul pe care îl conduc: șeful de producție, care nu execută decât decoruri și costume, deci nu manevrează și nu răspunde și nu există niciun risc ca el să facă vreo porcărie, trebuie să facă declarația ANI. Șefa secretariatului literar, care citește texte, piese de teatru – oare ce pericol național vine din asta? –, face declarația ANI. Ce înseamnă această extindere abuzivă, nemăsurată și răutăcioasă, ca să spun așa? Înseamnă un singur lucru: un fel de „pisică”, un fel de factor de presiune asupra acestei părți a societății.

Ce se întâmplă cu cealaltă parte a societății? Acolo nu se aprinde niciun bec, nu-i caută nimeni, nu-i întreabă nimeni. Care este consecința sau logica? Această parte a societății, un milion și ceva de demnitari și funcționari publici trebuie să fie cinstiți, iar ceilalți pot să fie necinstiți. Este liber.

Vreau egalitate între hoți, doamnelor și domnilor senatori!

În clipa în care cineva fură, cineva are avere ilicită, dobândită necinstit, la ușa lui – indiferent dacă este ministru, senator sau șeful meu de producție din teatru – să bată instrumentele statului. Asta este o lume normală.

Vreau egalitate între hoți!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Savu și, ultima intervenție, domnul senator Mang.

Microfonul 4.

## **Domnul Daniel Savu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin după maestrul Mircea Diaconu și nu voi repeta ce a spus, pentru că aveam cam aceeași idee. Vin numai cu o singură completare pentru a întregi grotescul acestei situații în care numai o parte a societății – de obicei cea care se opune puterii – este controlată de ANI. Dar de ce nu controlăm noi, prin ANI, și averile interlopilor? De ce nu obligăm interlopii, șefii clanurilor interlope?! Sunt și ei șefii unor mari mase de oameni și adună averi ilegale.

Vă dau un exemplu. Acest domn Bercea Mondialu’ dacă ar fi fost controlat de ANI, am fi aflat și probabil ar fi inspirat familia prezidențială să nu-l mai nășească, fiindcă ar fi văzut că are avere dobândită ilegal și nu dă bine la populație. Adică facem legi numai pentru unii în țara asta, dar nu pentru interlopii care ne ajută să adunăm voturi de la comunitate în campanie?! Ca, de altfel, și liderii de sindicat, care reprezintă niște comunități.

Haideți să facem legi corecte în țară și să respectăm statul de drept!

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ioan Mang. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să mă refer puțin la două instituții care se pare că au ajuns să înlocuiască tot ceea ce este instituție democratică în România. Am auzit discursul multor colegi de la Grupul parlamentar al PDL astăzi și am constatat că, de fiecare dată, la orice problemă, se încearcă să se facă apel la Curtea Constituțională. Nu cred că trebuie să desființăm Parlamentul și să mergem cu orice decizie la Curtea

Constituțională. Nu cred că este treaba Curții Constituționale să decidă în locul Parlamentului – când avem o problemă ne adresăm Curții Constituționale să rezolve ea, mai ales că am văzut, de multe ori, cum se desfășoară și cum se iau aceste decizii ale Curții Constituționale.

De asemenea, am transformat ANI într-o instituție care înlocuiește tot ce înseamnă Procuratură, Parchet, Direcție Generală a Finanțelor Publice. Când a fost constituită, ANI a avut un scop clar definit și se referă doar la demnități publice. Ca urmare, cred că este datoria noastră, a parlamentarilor, să respectăm acest lucru și să limităm ANI la a analiza și a decide doar asupra averilor demnitarilor. Să lăsăm, în ceea ce privește sindicatele și ceilalți posibili oameni a căror avere este pusă sub semnul întrebării, ca Direcția Generală a Finanțelor Publice, Poliția, Parchetul să-și facă datoria. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterea cu privire la acest proiect de lege important. Votul final se va da luni, la momentul dedicat legilor organice.

După această dezbatere, constatând, împreună cu secretarii de ședință, absența cvorumului, în acest moment declar încheiată ședința noastră de astăzi. Ne reîntâlnim luni pentru reluarea dezbaterilor în plen.

Vă mulțumesc foarte mult.

O după-amiază plăcută și activități în circumscripțiile electorale cât mai prolifice.

Anunț membrii Biroului permanent și comisiile permanente interesate că la ora 14.00 avem o întâlnire cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, în sala „Constantin Stere”.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.30._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590106]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/4.III.2011 conține 24 de pagini.**

Prețul: 7,20 lei