Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Vă adresez invitația respectuoasă să dăm semnalul pentru mobilizare. De îndată ce domnul senator Gheorghe David va fi, ca întotdeauna, dispus și disponibil pentru a ajuta acest proces de mobilizare, am să-l rog să vină la tribuna Senatului pentru a lectura lista alfabetică a senatorilor noștri.

## **Domnul Gheorghe David:**

Bună dimineața tuturor!

Vă rugăm să poftiți în sală, doamnelor și domnilor colegi.

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| Bara Ion prezent Marian Valer prezent Bașa Petru prezent Markó Béla Guvern Bădescu Iulian prezent Mazăre Alexandru prezent Bălan Gheorghe Pavel prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Belacurencu Trifon prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Berca Gabriel prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Berceanu Radu Mircea absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Bîgiu Marian Cristinel prezent Mitrea Elena prezentă Bîrlea Gheorghe prezent Mitrea Miron Tudor prezent Blaga Vasile absent Mîrza Gavril prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Mocanu Alexandru prezent Boitan Minerva prezentă Mocanu Toader prezent Bokor Tiberiu prezent Moga Nicolae prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Mustățea Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Mutu Gabriel prezent Calcan Valentin Gigel absent Necula Marius Gerard absent Câmpanu Liviu absent Nedelcu Vasile prezent Chelaru Ioan prezent Nicoară Marius Petre prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Nicoară Romeo Florin absent Chivu Sorin Serioja prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Cibu Constantin Sever prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Cinteză Mircea prezent Nistor Vasile prezent Coca Laurențiu Florian prezent Niță Mihai prezent Constantinescu Florin prezent Onofrei Orest prezent Constantinescu Viorel prezent Oprea Dumitru prezent Cordoș Alexandru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Corlățean Titus prezent Panțuru Tudor prezent Crăciun Avram prezent Pașca Liviu Titus absent Cseke Attila Zoltán Guvern Păran Dorin prezent Daea Petre prezent Pereș Alexandru prezent David Cristian prezent Pintilie Vasile prezent David Gheorghe prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Diaconescu Cristian prezent Pop Gheorghe prezent Diaconu Mircea prezent Popa Cornel absent Dobra Nicolae prezent Popa Mihaela absentă Dumitru Constantin prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Feldman Radu Alexandru prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Filip Petru prezent Rădulescu Cristian prezent Fodoreanu Sorin prezent Rădulescu Șerban absent Frâncu Emilian Valentin prezent Robu Nicolae prezent Frunda György absent Rotaru Ion prezent Găină Mihăiță prezent Rușanu Dan Radu prezent Geoană Mircea Dan prezent Rușeț Ion prezent Ghișe Ioan prezent Saghian Gheorghe absent Greblă Toni prezent Savu Daniel prezent Grosu Corneliu prezent Sârbu Ilie prezent Günthner Tiberiu prezent Sbîrciu Ioan prezent Gyerkó László prezent Secășan Iosif prezent Hașotti Puiu prezent Severin Georgică prezent Hărdău Mihail prezent Silistru Doina prezentă Humelnicu Augustin Daniel prezent Staicu Dumitru Florian prezent Ichim Paul prezent Stănișoară Mihai prezent Igaș Traian Constantin Guvern Șova Dan Coman prezent Ion Vasile absent Tămagă Constantin prezent Iordănescu Anghel prezent Toma Ion prezent Jurcan Dorel prezent Țopescu Cristian George absent Lazăr Sorin Constantin prezent Țuțuianu Adrian prezent Luca Raymond absent Udriștoiu Tudor învoire Mang Ioan prezent Urban Iulian prezent Marcu Gheorghe prezent Valeca Șerban Constantin prezent Mardare Radu Cătălin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Marian Ovidiu prezent Verestóy Attila prezent

**:**

Domnule senator David, sunteți de serviciu astăzi?

Eu îl voi înlocui pe domnul senator Onofrei.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Apelul nominal a produs rezultatele scontate.

Suntem astăzi 85 de colegi și colege care și-au înregistrat prezența până în acest moment.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 martie 2011.

Voi fi asistat în conducerea ședinței de către colegii Gheorghe David și Petru Filip, secretari ai Senatului, cărora le mulțumesc pentru acest lucru.

Aș dori să fiți atenți și vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a supune votului ordinea de zi de astăzi.

La primul punct din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Îl invit pe domnul senator Constantin Dumitru, președintele Comisiei pentru regulament, să prezinte raportul.

Pe procedură, domnul senator Miron Tudor Mitrea. Microfonul central, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Deși am căutat la Grupul parlamentar al PSD raportul pe care probabil că secretariatul trebuia să-l aducă de la ședința Comisiei pentru regulament de marțea trecută, ședința de la care, din păcate, nefiind în țară, am lipsit, nu am găsit acest raport, ci doar raportul inițial, cel cu tăieturi. Nimeni din grupul nostru parlamentar nu a văzut acest raport și, din cauză că nu am putut să-l studiem, rugăm să fie reprogramată discutarea proiectului de hotărâre săptămâna viitoare, iar înainte să fie retrimis raportul la comisie, pentru că vreau să particip și eu la anumite discuții, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul lider Rădulescu.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiind vorba de Regulamentul nostru, al Senatului, am adoptat de la început o manieră consensuală de a trata și procedural această chestiune.

De aceea am căzut de acord cu toții în Biroul permanent, liderii grupurilor parlamentare, să aibă loc întâi discuția în Comisia pentru regulament, după care să fie informate grupurile parlamentare asupra rezultatului, să fie lăsată o săptămână pentru eventualele amendamente – ceea ce s-a și întâmplat –, după aceea să fie propusă forma finală a raportului și apoi să ajungă în fața plenului Senatului, ceea ce s-a și întâmplat în momentul de față. Toate etapele acestea, cuprinzând multă deferență față de toți colegii și față de toate grupurile parlamentare, au fost parcurse. Acum, sigur, dacă unii dintre membrii comisiei nu au putut să participe la lucrările comisiei, asta nu înseamnă că lucrurile nu au fost discutate corect, mai ales că grupurile parlamentare nu au fost informate și nu au avut posibilitatea ca, eventual, să modifice raportul.

Pe de altă parte, știm foarte bine că pentru a adopta regulamentul ne trebuie un vot care să cuprindă majoritatea organică a celor care suntem aici și nu se pot forța lucrurile într-o anumită manieră. Deci toată lumea este conștientă de procedura implicată. Eu aș propune în felul următor: am luat notă de ceea ce a spus domnul senator Miron Mitrea. Dacă sunt anumite chestiuni pe care dânsul le are de obiectat sau dacă vrea să ne atragă atenția, când vom ajunge la punctul respectiv îl vom retrimite la comisie, fiindcă, oricum, raportul comisiei cuprinde un număr de modificări, dar nici pe departe toate modificările care trebuie și care pot fi făcute asupra Regulamentului Senatului. Oricum o să mai vină și al doilea raport, și al treilea raport, o să le adoptăm și vom mai scoate pe bandă hotărâri privind modificarea Regulamentului Senatului.

Odată și odată este bine să începem, fiindcă, atrag atenția din nou, sunt lucruri care au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, de ani și ani, și noi stăm cu acest regulament care este total inadecvat. De multe ori ne împiedicăm de acele găuri existente în regulament și nu putem merge mai departe. De aceea zic că este bine să-i dăm drumul, domnule senator Mitrea, și dacă sunt lucruri care sunt consensual acceptate, este în ordine. Le acceptăm, le introducem în prima hotărâre. Dacă sunt lucruri asupra cărora se obiectează ceva, le retrimitem la comisie și în ședința următoare le adoptăm.

Mulțumesc. Domnul lider Hașotti.

Domnule senator Rădulescu, v-ați uitat telefonul.

Transmisiune în direct a lucrărilor noastre...

Nu este nevoie. Sunt televiziunile aici. Pereții cred că sunt Philips, așa că...

Da. Și domnul senator Mitrea are dreptate, și domnul senator Rădulescu are dreptate. Mă bucur că este o atmosferă de colaborare. Eu vin să mai adaug câteva chestiuni.

În primul rând, s-a convenit, în urma discuției dintre lideri, atunci când se discutau în Biroul permanent comisiile și așa mai departe, ca aceste propuneri să fie discutate și la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, fapt care nu s-a petrecut.

În al doilea rând, parlamentarii au primit la casete un document care nu este un raport al comisiei, este un document cu niște tăieturi, niște adnotări care nu pot să însemne o bază de discuție.

În al treilea rând, este o prevedere sau sunt chiar două prevederi în raportul pe care l-a întocmit comisia și care nu a fost distribuit, care trebuie totuși să necesite o aplecare foarte serioasă asupra lor. Este vorba de trimiterea în judecată a unor miniștri și așa mai departe.

Iată de ce cred că, dacă noi astăzi am adopta doar două-trei articole care sunt în sensul deciziilor Curții Constituționale – este o chestiune simplă, banală –, o putem face, dar să adoptăm două-trei articole și restul să fie retrimise la comisie nu mi se pare constructiv. Cred că cel mai potrivit este să fie retrimis la comisie, luni toată lumea să aibă acest raport, să reflecteze, inclusiv domnul senator Mitrea, cu care am avut o discuție și care, până la urmă, trebuie să facă un amendament la raport.

Eu propun și, domnule președinte, ar fi bine să consultăm plenul Senatului, ca asupra regulamentului să se poată face amendamente în plen. Plenul este suveran, putem accepta ca în plen să facem amendamente la raport, nu doar la comisie, să putem face amendamente în plen. Este un regulament care vizează buna funcționare a Senatului, este un regulament care vizează statutul nostru ca senatori, ca parlamentari și ar fi foarte bine să-l discutăm foarte amănunțit și cu foarte multă bună-credință. Cred că a discuta niște amendamente în plen făcând – dacă vreți – o jumătate de derogare de la Regulamentul Senatului este util și ne interesează pe fiecare dintre noi.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Verestóy, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

În primul rând, regulamentul vizează nu numai actuala formulă în care suntem în Senat, ci, probabil, și Senatul viitor, că va exista în continuare, și de aceea se impune, într-adevăr, o analiză mai profundă asupra textelor și asupra conținutului, care are consecințe nu numai în momentul de față, are consecințe și pe viitor. Noi ne-am mai întâlnit cu situații în care, la un moment dat, colegii sau domnii care erau într-o coaliție și care conduceau au avut viziuni care erau benefice numai într-o anumită direcție și – așa se întâmplă – s-au întors chiar împotriva lor. Este bine să chibzuim mai profund, mai atent, și săptămâna viitoare să revenim asupra textelor, dar cu rugămintea de a nu permite

să fie făcut niciun amendament în plen, pentru că tocmai de aceea se cere această retrimitere, pentru ca fiecare grup parlamentar, fiecare senator să aibă posibilitatea de a formula amendamentele în scris. Să le trimită comisiei, să le analizeze, să se ajungă la concluzia cea justă. Deci așa cred că este mai bine, dacă retrimitem la comisie. Sunt de acord să retrimitem proiectul de hotărâre la comisie pentru ca aceasta să aibă posibilitatea de a avea un raport cu amendamente acceptate, respinse, nu știu...

Eu cred că în prima fază nu vor exista bătălii politice pe aceste articole, care oricum trebuie schimbate din cauza deciziei Curții Constituționale, dar după aceea să respectăm procedura, pentru că nu este o hotărâre care ar trebui să permită propunerea de amendamente în plen, dezbateri ad-hoc venite pe moment. Fiecare are timp să se aplece asupra textului, să se gândească, să analizeze în grupurile parlamentare și să facă propunerile, așa cum cere în general regulamentul.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doresc să-l invit la cuvânt și pe domnul lider Mihăilescu, pentru a asculta și punctul de vedere al grupului pe care îl reprezintă.

Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încerc să parafrazez ceea ce spuneți dumneavoastră. Se degajă ideea că trebuie să mai lungim dezbaterea mult timp.

Realitatea este că de doi ani suntem într-o situație deloc plăcută, că nu avem un regulament adaptat noilor situații. Observații vor fi tot timpul.

Noi lucrăm în comisie și îl rog pe domnul președinte al comisiei să facă convocările în comisie. De când s-a completat această comisie, să le facă riguros. Cine vine, vine. Cine nu vine... asta este viața! Prezentăm un raport săptămâna viitoare, așa cum văd că doresc majoritatea liderilor, dar în orice caz nu putem să respectăm decât cutumele Senatului, nu găsim acum...

Eu am participat vreo două mandate când se făceau amendamente în plen, și o reglementare cu amendamente în plen durează trei ani. Mandatul nostru este de numai patru ani. Doi ani i-am pierdut fără să facem nimic. Dacă acceptăm să facem amendamente în plen, și soluția va fi foarte simplă. Dacă sunt discuții pe vreun articol, săptămâna viitoare trebuie să ne aplecăm asupra acestui subiect. Vom returna articolele respective la comisie. Numai pe acelea.

În orice caz, ne vom supune hotărârii plenului de astăzi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul lider Hașotti, încă o dată, la microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi, Foarte scurt.

În primul rând, avem art. 100 din Regulamentul Senatului care permite, cu acceptul plenului bineînțeles, să facem amendamente în plen. Era vorba – și spunea foarte bine domnul senator Verestóy Attila – că nu facem un regulament pentru noi, ci facem și pentru viitor și trebuie să-l facem în așa fel încât toate prevederile pe care le vom formula să fie în beneficiul Senatului și în beneficiul bunei activități pe care o avem.

Ceea ce spunea domnul senator Șerban Mihăilescu, sigur, așa este. O discuție în plen necesită mult timp. Dacă este dusă cu bună-credință, nu trebuie nici trei, nici doi, nici un an, nici măcar foarte multe ședințe. Eu vreau să-i spun domnului senator Șerban Mihăilescu că tocmai o prevedere din actualul regulament, care pare că se dorește a fi schimbată, i-a folosit foarte mult în legislatura trecută, și știe domnul senator despre ce este vorba. Așa încât, domnule senator, iată cel puțin un argument pentru care eu susțin că o dezbatere în plen a unor amendamente foarte importante este necesară.

## Vă mulțumesc.

Îl invit și pe președintele comisiei, domnul senator Constantin Dumitru, să ne spună punctul de vedere al Domniei Sale.

Microfonul 7.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i informez pe colegii mei că atât raportul, cât și modificările – anexa nr. 1, care face parte integrantă din această hotărâre –, practic, liderii de grup le-au primit în urmă cu trei săptămâni și jumătate. Asta pentru că s-a spus că noi nu le-am pus la dispoziție. Le-am pus la dispoziție. Nu am nimic împotrivă, numai că, dacă retrimitem la comisie, vă rog tot aici, în acest plen, să hotărâm precis ultima dată de depunere a amendamentelor, data de întocmire a raportului și prezentarea acestuia în plen. Altfel, ne mai ducem trei-patru săptămâni fără niciun rost.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Mitrea, dacă dorește să... pentru că a făcut prima propunere cu privire la retrimitere, poate și avansăm o dată care să fie convenabilă tuturor.

## Domnule președinte,

Eu am încercat să cer retrimiterea la comisie în numele meu. În fond, sunt câteva probleme extrem de delicate care trebuie discutate cu liderii grupurilor parlamentare, dar pentru că se discută în plen, cu atât mai mult putem să discutăm în plen. Unele dintre amendamentele care apar în acest raport, pe bună dreptate, sunt amendamente de eliminare a unor texte din regulament, în conformitate cu decizia Curții Constituționale.

Se elimină, în conformitate cu decizia Curții Constituționale, printre altele, obligativitatea ca invitații la comisiile de anchetă să se prezinte în fața comisiilor de anchetă, formate de comisiile permanente sau formate de plenul Senatului. Nu știu dacă am fost foarte clar: se elimină obligativitatea, conform deciziilor Curții Constituționale, ca cei invitați să apară în fața comisiilor permanente sau a comisiilor speciale ale Parlamentului, spunând că nu putem noi, prin regulament, care este un document care

reglementează propria noastră activitate, să reglementăm pentru cei care sunt în afara Senatului, ceea ce sigur că nu discutăm. Curtea Constituțională are dreptate, dar eu cred că plenul va trebui să decidă astăzi ca aceeași comisie, Comisia pentru regulament, să vină cu o propunere de lege specială care să reglementeze această chestiune. Nu se poate ca Parlamentul – Senatul, că vorbesc în numele Senatului –, care are rol de control, care poate înființa comisii, conform legii, conform Constituției, să fie în situația în care cei convocați în fața Senatului să spună că nu vin, că nu există lege care să-i oblige. Până acum i-a obligat regulamentul.

Asta este chestiunea de fond pe care voiam să o pun în discuție. Voiam să o pun în discuție cu liderii și cu colegii din comisie.

Dar eu cred că această chestiune trebuie reglementată. Nu putem să renunțăm la unul dintre elementele de bază ale controlului parlamentar, pentru că era prevăzut în regulament și Curtea Constituțională ne spune că nu aici era locul materiei. Că asta ne spune Curtea Constituțională, că nu aici este locul materiei. Să nu o înlocuim cu altceva. Astea erau discuțiile pe care nu am apucat să le port, deși eu anunțasem că nu voi participa săptămâna trecută la ședința Comisiei pentru regulament.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Este rațional ce spune domnul senator Mitrea.

Nu. Cred că este rațional ca acolo unde, din motive legate de deciziile Curții Constituționale, sunt afectate și alte texte sau propuneri, sau texte de lege care privesc activitatea noastră globală, să existe o propunere compactă, în care o propunere de modificare de regulament să fie însoțită de un text de completare în altă zonă, pentru că nu cred că cineva dorește să știrbească din autoritatea și așa șubredă a Parlamentului în raportul cu Executivul acestei țări, astăzi, mâine și poimâine. Deci eu cred că ceea ce spune domnul senator Mitrea este absolut justificat.

Rețin faptul că a avansat și un termen de adoptare a raportului până lunea viitoare. Miercuri, în plen, săptămâna viitoare, urmează să reluăm acest subiect. Propunerea formulată de domnul senator Mitrea o rețin ca atare. Domnul senator Mihăilescu.

## Domnule președinte,

Ca să fim concreți, vă rog frumos să fiți de acord, și o să o supun și plenului Senatului, mâine, la 10.00, facem ședință de comisie exact pe tema asta. Domnul președinte este de acord, ca să nu ne mai dăm cu părerea. Într-adevăr, nu sunt numai acestea, ci sunt o mulțime de aspecte. Am rugămintea să participe neapărat și secretariatul general, pentru un singur argument: sunt zece articole care sunt scoase după deciziile Curții Constituționale privind funcționarea birourilor parlamentare. Acolo trebuie să introducem ceva, fiindcă nu vom putea rămâne cu birourile golite. Adică în ce bază vom lucra?

Mâine, la ora 10.00, plenul aprobă și noi venim la comisie.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Convocarea ședinței comisiei este apanajul președintelui comisiei. Plenul trebuie să stabilească un termen pentru raport, iar dezbaterea va fi reprogramată.

Domnule președinte, vă rog.

se urmeze procedura care este corectă. Nu mai reluăm aici în plen.

De acord cu ideea ședinței comisiei mâine. Cine vine, bine, cine nu, nu. Mâine, oricum avem zi de lucru în comisii. Luni, pe ordinea de zi să fie la punctul 1 această chestiune. Dar o atitudine constructivă înseamnă ca odată și odată totuși să începem și să nu mai stăm în felul acesta, așa cum stăm de ani și ani de zile cu texte despre care, ne convine sau nu ne convine, Curtea Constituțională a declarat că nu sunt bune și noi am rămas cu o gaură acolo..., nu zice nici într-o parte, nici în cealaltă, nici pe stânga, nici pe dreapta.

Asta este propunerea, înțeleg că toată lumea este de acord.

## Domnule președinte,

Acest raport și modificările, dacă vă aduceți aminte – și sunt convins că vă aduceți aminte –, eu le-am prezentat de două ori în Biroul permanent. De fiecare dată au fost trimise înapoi stabilindu-se un termen de depunere a altor amendamente. Noi, comisia, ni le-am însușit.

Eu am prezentat un raport, domnule senator Hașotti, care nu are nicio modificare, un raport curat, fără nicio problemă. Că la dumneavoastră nu a ajuns nu e problema mea sau nu e vina mea – dacă vreți – și nu trebuie neapărat să găsim un vinovat, dar, dacă într-adevăr se hotărăște astăzi ca acest raport și modificările să fie retrimise comisiei, eu mă angajez ca luni, în ședința de plen, să avem noul raport, dar să fie și ultimul, dacă e cazul. Și să votăm pentru luni.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, după care aș dori să supun atenției dumneavoastră o soluție pachet, ca să putem să avansăm astăzi.

## Stimați colegi,

În ceea ce privește discuția asupra regulamentului există o anumită procedură – desigur, mai laborioasă –, dar care trebuie parcursă cu atenție. Senzația mea este că nimeni nu a fost atent și nu a avut niciun interes pe această temă, nimeni nu a citit materialul, nu știe care este raportul comisiei și așa mai departe, nici dintre liderii grupurilor parlamentare, nici din majoritatea colegilor mei.

Bun. Pentru a lua la cunoștință – cum se zice în instanță –, concedăm să mai dăm un termen și să ne întâlnim pe această tematică de la punctul 1 săptămâna următoare, luni. Să admitem amendamente în plen ar fi un lucru care pentru unii care vin plini de entuziasm și de idei noi ar fi avantajos, însă pentru restul colegilor nu ar fi avantajos. Se poate întâmpla ca un coleg să aibă o idee care i se pare bună și o ridică aici în plen, și restul grupului să fie total împotriva acelei idei. De aceea există procedura prealabilă de discutare a acestor texte și a amendamentelor în grupurile parlamentare. Dacă în grupuri se decantează niște amendamente, ele sunt depuse la comisie. Comisia judecă conform regulamentului și vine cu raportul aici, în plen, și de aceea ne trebuie majoritate organică.

Sunt niște lucruri care, în decursul timpului, au fost bine gândite, s-au decantat și nu mai trebuie să inventăm noi „apa caldă” aici. De aceea, dacă cineva are propuneri asupra regulamentului – până acum oricum au trecut doi ani de când suntem în acest mandat –, să le depună la grupul parlamentar. Grupul parlamentar le va trimite la comisie și să

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Constantin Dumitru, microfonul 7.

## Domnule președinte,

Eu invit și alți colegi de-ai mei mâine, la ora 10.00, care au de discutat asupra acestui regulament, care au idei și propuneri. Să fie mâine prezenți. De hotărât vom hotărî noi, comisia. Indiscutabil, așa este regulamentar, dar putem discuta orice.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Perfect. Încerc să rezum atunci propunerile avansate. Practic, este vorba de retrimiterea la comisie. Comisia se va întruni mâine pentru a putea să reia subiectele aflate încă în litigiu, urmând ca raportul comisiei să fie finalizat până lunea viitoare și înscris pe ordinea de zi a plenului.

Pentru luni sau pentru miercuri?

Fiind vorba despre un vot pe o inițiativă legislativă de natură organică, vă propun să fie pentru luni. Dacă sunt dificultăți de natură politică, liderii de grup sunt totdeauna bine-veniți pentru o discuție luni, înainte de plen, pentru a putea degaja o anumită soluție.

Cu acestea,

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.

Este vorba despre un raport suplimentar.

Domnul secretar de stat Valentin Mocanu dorește să readucă, succint, subiectul în atenția plenului Senatului? Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Valentin Mocanu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă viza modificarea Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă și, în fapt, se dorea o reglementare specială pentru modul în care personalul didactic, în cazul declanșării unei greve, să asigure activitatea în domeniul educațional.

În fapt, art. 66 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă reglementează foarte clar domeniile pentru care, în caz de grevă, ca urmare a unui conflict de interese, personalul este obligat să asigure o treime din activitate. Reglementările din art. 66 sunt în concordanță și cu convențiile internaționale ratificate de România, convențiile Organizației Internaționale a Muncii, în special Convenția nr. 87/1948 și, ca atare, modificarea propusă ar intra în contradicție cu prevederile art. 66, cu celelalte prevederi și cu prevederile reglementărilor internaționale.

Ca atare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială...

Da.

Inițiatorul, domnul senator Mihail Hărdău, vă rog, microfonul 6.

## Vă mulțumesc.

Luând în considerare experiența anilor trecuți, am avut această inițiativă de amendare a art. 66 alin. (2), prin care grevele din unitățile școlare să nu afecteze explicit activitățile de evaluare în ultimul an de gimnaziu, respectiv în ultimul an de liceu, adică examenul de bacalaureat. Deci nu afectează cu nimic cele spuse de domnul secretar de stat Mocanu.

Este un amendament care a fost depus săptămâna trecută la comisie, în care s-a conturat mai bine dorința noastră, în calitate de inițiator, anume că: „personalul didactic poate declara grevă cu condiția de a asigura desfășurarea continuă a proceselor de evaluare națională...” Este vorba deci de protecția drepturilor elevilor care finalizează gimnaziul sau liceul.

Restricționarea la grevă nu face parte din această inițiativă legislativă. Deci îl contrazic pe reprezentantul Guvernului, nu cred că este în contradicție cu prevederile la care făcea dânsul referire.

V-aș ruga să fiți de acord cu această inițiativă.

Mulțumesc.

Domnul senator Cordoș, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă viza modificarea Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. În vederea rediscutării propunerii legislative, domnul senator Mihail Hărdău a depus un amendament cu următorul conținut: „Personalul didactic poate declara grevă, cu condiția de a asigura desfășurarea continuă a proceselor de evaluare națională din ultima clasă de gimnaziu, respectiv a examenului național de bacalaureat”.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport suplimentar de admitere, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională este Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții cu privire la această inițiativă legislativă? Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nimeni nu consideră că este un atac la convențiile europene sau internaționale, nici un atentat la statutul dascălilor sau al activiștilor din sindicat, ci este un drept al beneficiarilor de educație de a-și finaliza studiile și a-și continua traseele pentru un nivel superior în proxima sesiune de admitere. Închipuiți-vă că aveți copii și sunt examinați începând cu clasa a IV-a și tot așa...

În învățământul superior s-a omis și cred că în Camera Deputaților trebuie discutat și aspectul privind învățământul universitar, finalizare de studii – licență, masterat, doctorat. Nu poți să-i blochezi. Oricând, în orice instanță, tinerii ar câștiga invocând faptul că nu li s-a dat dreptul de a fi examinați.

Deci mie mi se pare că este o normală reparare a unei omisiuni din lege. Nu este o luptă cu vreo entitate din sistemul nostru, ci un drept dat tinerilor la continuarea educației, netulburată de mișcările din sistem.

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Ba da. Domnul președinte Greblă, microfonul 4.

## **Domnul Toni Greblă:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Textul de lege pare inofensiv, și a invoca dreptul elevului de a susține un anume examen, într-o etapă a instrucției sale, pare foarte delicat. Din acest punct de vedere și eu am oarece dificultăți... Alegând însă, din întregul proces educațional, două momente – finalizarea gimnaziului și a liceului – pentru a interzice greva în această perioadă, mi se pare că cele două momente sunt aleatoriu înscrise aici. De ce nu și alte etape foarte importante în pregătirea, instruirea și educarea copiilor noștri?

Cred că s-a urmărit altceva și, din acest punct de vedere, textul mai mult încurcă decât rezolvă situațiile. Este, până la urmă, rolul partenerilor sociali de a menține acel dialog în cadrul general al învățământului românesc astfel încât să nu provoace grave conflicte care pot duce la greva generală, în preajma unor evenimente importante în învățământul românesc.

Atrag însă atenția că amendamentul, așa cum este formulat, poate să limiteze drastic dreptul la grevă al cadrelor didactice, și încerc să citesc din amendamentul formulat: „Personalul didactic poate declara grevă, cu condiția de a asigura desfășurarea proceselor de evaluare națională”.

„Desfășurarea proceselor de evaluare națională”, „desfășurarea proceselor pentru examenul național de bacalaureat”, aceste sintagme nu sunt cuantificate ca timp. Un proces este în desfășurare pentru realizarea evaluării naționale a elevilor din ultima clasă de gimnaziu, dacă e să forțăm nota, încă din clasa întâi. Este un proces care nu înseamnă „în timpul realizării evaluării naționale”, care nu înseamnă „în perioada de desfășurare a bacalaureatului”, ci înseamnă „în timpul procesului de evaluare națională, respectiv „în timpul procesului.... în desfășurarea examenului național de bacalaureat”.

Din acest punct de vedere, această prevedere, dacă am accepta-o, ar face mai mult rău relațiilor de dialog, în interiorul sistemului de învățământ, decât să clarifice lucrurile. Astfel încât, nu interzicând greva putem rezolva problemele, inclusiv din învățământ, ci găsind acele modalități de dialog care să evite punerea părților într-o situație conflictuală.

Domnule președinte Greblă, aveți copii în școala respectivă? Virtuală, evident.

Microfonul 4.

Mulțumesc.

Domnule președinte Hărdău, dacă doriți să aduceți precizări suplimentare, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Ideea că această propunere legislativă, de fapt acest ultim amendament pe care l-am formulat, sub aspectul inofensiv ascunde un diavol deosebit de negru, văzut de domnul senator, un jurist deosebit, cu argumentație laborioasă... Aș vrea să-l întreb: dacă ar avea unul dintre copiii dumnealui în ultima clasă de liceu, ar avea examen de bacalaureat, iar la școala dânsului confederația sindicală care declanșează greva are aderență și examenul de bacalaureat nu se desfășoară, iar în orașul vecin, unde un alt coleg de-al nostru are un copil în ultima clasă de liceu, examenul de bacalaureat se desfășoară... În mod normal, întreb: când este corectă această evaluare? Ulterior, cei doi copii, al distinsului coleg și al celuilalt coleg, se vor întâlni pe un platou de diferențiere la „Politehnica” din București, de exemplu. Cineva pierde aici. Pierde elevul, absolventul, pentru că nu s-au realizat coordonări în activitatea sindicală, ca să realizeze același sistem de desfășurare a unui conflict de muncă.

Nu sunt împotriva conflictelor de muncă. Declar aici public, recunosc și subscriu rolului sindicatului de a crea presiune pe Guvern, de a-și impune anumite doleanțe pentru un scop bine definit, dar, până la urmă, economia să funcționeze... Aici, în cadrul învățământului lucrurile sunt foarte clare: examenul de finalizare la nivelul gimnaziului, examenul de finalizare la nivelul bacalaureatului, strict. Într-un liceu sunt patru clase, doar în ultima clasă, deci mai puțin de o treime din activitatea școlară, să poată funcționa.

Avem experiența anilor trecuți, stimați colegi. Știți, anul trecut, de exemplu, când o parte din confederațiile sindicale au realizat grevă în perioada de timp de evaluare, iar unitățile școlare au transferat profesori de la alte școli, s-a ajuns la o acțiune în plan juridic... mă rog... printr-o finalizare care a dat câștig de cauză ministerului. Cui i-a folosit această stare de stres care s-a îndreptat împotriva copiilor aflați în proces de examinare? Cui i-a folosit?

E adevărat că blocajul în procesele de evaluare creează o mare presiune asupra ministerului. Asta este adevărat și de aceea se folosește, dar s-a folosit prea mult, în detrimentul elevilor, care sunt copiii noștri. Puneți-vă în situația de a fi părintele unui elev care nu știe dacă merge dimineață la examenul de bacalaureat la limba română, a doua zi, iarăși, nu știe dacă merge la examen... Puneți-vă în această

Să știți că îi uzurpați un drept important acolo, sub... Vă rog, domnule senator.

Nu, domnule președinte, stimați colegi, nu am această intenție. Nu am intenția nici să melodramatizez situația.

Înțeleg emoția deosebită, atât a părinților, cât și a copiilor, atunci când văd că în interiorul învățământului, între minister și cadrele didactice, există grave conflicte, în momentul în care văd că ministerul este surd la toate doleanțele cadrelor didactice, atunci când nu știu dacă va avea loc sau nu examenul de bacalaureat, când nu știu după ce materii va fi susținut acest examen, când nu știu dacă clasa a IX-a va ține de gimnaziu sau se va duce în altă parte, când nu știu multe lucruri în legătură cu aplicarea Legii învățământului, pe care Parlamentul României a modificat-o cel mai des.

Nu cred că trebuie să abordăm astfel subiectele și să găsim în această sală două categorii de senatori, unii care sunt mai preocupați de educația copiilor lor și alții care sunt nepăsători la instrucția și educația pe care le-o asigură copiilor, acesta este un mod de gândire care nu face cinste acestei cupole.

Vreau să vă spun însă că, în principiu, nu numai că o grevă nu ar fi de dorit în perioada de desfășurare a examenului de bacalaureat, dar dacă textul sună altfel, dacă în practică inspectoratele școlare județene și ministerul vor ataca decizia de grevă și vor zice „suntem în desfășurarea proceselor de desfășurare – mă repet – a examenului național de bacalaureat...”, procese care încep cu desemnarea liceelor în care va avea loc examenul de bacalaureat – și acest lucru se întâmplă în luna martie a anului școlar –, în luna aprilie suntem în desfășurarea proceselor pentru desfășurarea examenului de bacalaureat deoarece desemnăm șefii comisiilor, președinții comisiilor de examinare și așa mai departe.

În momentul în care ar fi stabilit un termen rezonabil, de două săptămâni, în care această grevă să nu poată să se desfășoare, probabil nu aveam obiecții, însă modul de formulare, repet acest lucru, va fi speculat de minister, de către guvernanți în acțiunile pe care le vor face la instanță și, pe acest text de lege, instanța le va da dreptate deoarece desfășurarea unui proces pentru parcurgerea examenului național de bacalaureat este o activitate laborioasă care poate să se întindă pe opt-nouă luni de zile.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule secretar de stat Mocanu. Microfonul 8.

de la profesori. Iată, această nouă lege ne duce de la procentul care era alocat învățământului la un procent care nu se mai explică deloc și care nici nu se mai precizează în lege.

Deci educației poți să-i dai oricât.

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Încerc să aduc niște precizări doar de natură tehnică pentru că, într-adevăr, subiectul este foarte sensibil și noi am încercat să analizăm cât mai detaliat această situație. Avizul pe care l-am dat ține cont de toate prevederile Legii nr. 168/1999, lege care, de altfel, este destul de clară și, în același timp, eu aș putea să spun, suficient de restrictivă.

Ar trebui totuși să ne aducem aminte de toate conflictele care s-au desfășurat în această zonă a învățământului în ultima perioadă de timp și, dacă vreți să intru puțin în detaliu, pentru marea lor majoritate – nu aș vrea să spun pentru toate doar ca să nu fiu absolutist – punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale a fost că acele greve au fost declanșate în condiții de ilegalitate, și am să intru în detalii.

Legea nr. 168/1999 spune în celelalte prevederi ale sale că nu poți să ai un conflict de interese, deci implicit să declanșezi grevă pentru modificarea unei legi sau pentru adoptarea unei legi.

Legea spune că nu poți să ai conflict de interese, implicit nu poți să declanșezi grevă pentru obținerea unor drepturi care au fost stabilite prin lege sau prin convenții colective. Acest lucru se face în instanță.

Dacă vă aduceți aminte, în marea lor majoritate – și repet nu vreau să spun în totalitatea lor – conflictele au vizat exact aceste domenii.

Deci probabil că pe cale administrativă se puteau reglementa situațiile despre care vorbeam.

Din acest punct de vedere, eu sunt întru totul de acord cu drepturile pe care le au elevii – și am judecat în momentul în care am dat acest aviz și din această perspectivă –, dar cred că legea, așa cum este acum, dă posibilitate continuării activității în acele momente extrem de importante pentru viitorul copiilor. Și eu am copil la școală, este la liceu. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Doamna senator Andronescu. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Fără îndoială că, dacă ar fi să ne uităm la ceea ce se întâmplă în societate, greva nu ar fi de dorit nicăieri și fără îndoială că pentru sistemul de învățământ ea produce pagube care nu se pot recupera. Cine spune că după o grevă orele care nu s-au efectuat pot fi recuperate, după părerea mea, fără îndoială greșește. Greșește profund.

De aceea cred că este obligația celor care administrează sistemul într-un moment sau altul să nu se ajungă aici. Aceasta este pledoaria mea față de grevă.

Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă de ani de zile încoace, din păcate sistemul de învățământ suportă foarte mult, din plin suportă ceea ce se întâmplă cu situația socială, cu criza în principal. Dacă s-au tăiat salariile, întâi s-au tăiat

Eu cred că nu trebuie să luăm dreptul dascălilor măcar de a se exprima și, ca urmare, v-aș invita să nu votăm această propunere legislativă. Să nu votăm această propunere legislativă, pentru că îl respect pe domnul senator Hărdău – știu, ca și Domnia Sa, pentru că și eu m-am confruntat cu situații de acest fel –, dar cred că este obligația celor care se așază, acolo, pe scaunul lui Spiru Haret, să găsească calea de dialog și să nu se ajungă aici. Și mai ales Senatul cred că are obligația, atunci când votează Legea bugetului, să se uite cu mai mare atenție la ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ. Altfel, o să criticăm din ce în ce mai mult învățământul pe măsură ce îi dăm bani din ce în ce mai puțini.

De aceea aș vrea să-l rog și pe domnul senator Hărdău să renunțe la această inițiativă legislativă, pentru că eu cred că nu trebuie să le luăm dascălilor dreptul de a se manifesta și trebuie să-i obligăm pe cei care administrează sistemul să nu se ajungă aici.

Vă mulțumesc foarte mult.

Pasiune mare în jurul acestui subiect.

Domnul senator Bara, urmat de domnul senator Mang și aici vom încheia... Eventual, drept la replică, evident... Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am venit la microfon pentru că am constatat – și cred că nu numai eu – că discuțiile se poartă în alte direcții ale problemei educației, e adevărat, dar care nu au nicio legătură cu ceea ce vizează propunerea legislativă.

Cred că nu putem să nu luăm în seamă efectele pe care le-ar produce o grevă care se desfășoară în timpul examenului final.

Nu cred că este vorba despre termen aici și că, așa cum a fost pus în discuție înainte, vezi Doamne, bacalaureatul poate să înceapă din clasa întâi și așa mai departe. Este vorba despre evaluarea finală care se realizează prin examene finale, iar acestea sunt două: examenul la sfârșitul gimnaziului și examenul de bacalaureat. Trebuie neapărat să avem în vedere ceea ce se întâmplă cu cei care suportă, cu cei care sunt în examene și nu neapărat cu cei care organizează examenul. Cred că autoritatea din administrația educației trebuie, sigur, să vegheze ca astfel de manifestări să se petreacă mai puțin în orice perioadă – este, de fapt, interesul administrației, fără îndoială, fără să abuzeze –, dar nu putem să avem grijă doar de drepturile sindicale fără să luăm în seamă și ceea ce se întâmplă cu cei care suportă consecințele manifestărilor care se produc, mai ales în perioada evaluărilor finale.

Eu cred că prin dialogul purtat aici se poate găsi soluția ca acea treime care trebuie să asigure prezența în timpul examenelor finale să fie tocmai cea de care este nevoie ca examenul să se organizeze în așa fel încât să nu se petreacă perturbări grave asupra sistemului de învățământ, în general. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mang, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori mai întâi să spun că în județul Botoșani prefectul a făcut ieri o afirmație prin care a anunțat cadrele didactice că le poate oferi doar 500 de lei salariu în această lună.

În județul Suceava, primarul Sucevei anunța că nu poate acorda decât o treime din salariu.

Cred că acesta ar trebui să fie subiectul pe care să-l discutăm, și nu interzicerea dreptului la grevă al profesorului. I-am tăiat salariul, am tăiat bugetul de trei ori anul trecut, anul acesta le-am dat cu 27% mai puțin – bugetul la salarii în preuniversitar – și, în loc să discutăm despre aceste lucruri, să vedem unde este cauza și, eventual, să-i schimbăm pe cei care nu sunt capabili să facă mai mult pentru învățământ, le mai tăiem și dreptul la grevă. Sunt foarte surprins că astfel de idei vin de la eminente cadre didactice.

Dacă ar veni de la cei care nu au iubit școala și nu-i iubesc pe dascăli, poate aș mai înțelege, dar să vină din interiorul tagmei profesorilor... În loc să-i apărăm, să le mai luăm și ultimul drept pe care îl au, cel de a protesta, nu cred că este bine.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea, drept la replică. După aceea am să propun un vot pentru a putea să avansăm.

Mie îmi pare rău că discuția a ajuns tot unde au dorit anumite persoane: unii sunt iubitori de școală, alții sunt mai puțin iubitori...

În primul rând, nu este o lege prin care se blochează dreptul la grevă. Este spus foarte clar. Intenția, într-o primă formă, a fost ca acolo unde se desfășoară activități tip foc continuu – și în școală – o parte dintre dascăli, prin rotație sau cum consideră dumnealor, să asigure evaluarea. Și aceasta ar însemna 70% din cadrele didactice. S-a spus că nu pică bine, că ar fi o încălcare a unor convenții europene, și s-a revenit.

Membrii comisiilor dacă înseamnă undeva 10%, 15%, cel mult 20% din structura personalului didactic, care înseamnă mult sub 30%. Ceilalți au dreptul la grevă. Aș vrea să vă spun că – și doamna rector Andronescu poate confirma – noi am încercat să venim în sprijinul acestor copii, fiindcă aveam admiterea mai târziu, iar dreptul lor de a merge la studii, în Europa sau pe alte continente, începând cu august sau septembrie, îl luam fiindcă noi desfășurăm bacalaureatul mai târziu. L-am adus mai devreme.

Am făcut să aibă dreptul de a veni la universitate cei care dau bacalaureatul și în august și organizăm admitere în școală în luna septembrie – deci ne gândim numai la acești copii. Dreptul la grevă nicicum nu este luat cuiva, ci un segment din cadrele didactice trebuie să asigure această evaluare. Atât.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Eu cred că argumentele au fost prezentate suficient de amplu.

Mai sunt elemente suplimentare în această dezbatere care durează deja de aproape o oră?

Eu v-aș sugera să trecem totuși la vot, pentru că avem o agendă destul de plină, există și o activitate în Grupul parlamentar al PNL, relativ în scurt timp, și cred că argumentele au fost suficient de clar prezentate, iar punctul de vedere al Guvernului a fost la fel de clar prezentat.

Avem în fața noastră un raport cu un amendament, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Votul dumneavoastră asupra raportului.

Rog, atenția și votul dumneavoastră.

Cu 39 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2010 pentru abrogarea prevederilor Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, republicată.

Domnul secretar de stat Mocanu, microfonul 8.

Vă mulțumesc foarte mult.

Punctul de vedere al Guvernului este favorabil adoptării acestui proiect de lege, ținând cont că Legea nr. 130/1999 se referă la gestionarea carnetelor de muncă de către inspectoratele teritoriale de muncă, aspect care nu mai este de actualitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează abrogarea prevederilor Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, întrucât, potrivit Codului muncii, de la 1 ianuarie 2011 cartea de muncă nu mai există ca document care să ateste activitatea depusă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera decizională fiind Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

Domnule secretar de stat Mocanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare următoarele:

– diminuarea perioadei de verificare a situației socioeconomice a familiei prin anchetă socială dispusă de primar, de la 15 zile la 10 zile de la depunerea cererii de către solicitant;

– reglementarea acordării dreptului la alocația pentru susținerea familiei începând cu luna depunerii cererii, și nu cu luna următoare, cum era reglementat anterior, respectiv cu luna ianuarie pentru cei care depun cererea în această lună;

– reglementarea plății drepturilor de alocație pentru susținerea familiei în luna următoare celei pentru care s-a stabilit dreptul, pentru evitarea formării de debite în situația modificărilor în componența familiei și veniturile acesteia ce ar putea conduce la acordarea de drepturi nejustificate.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat acest proiect de lege și a hotărât să întocmească un raport de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Votul final, luni, fiind vorba de o lege cu caracter organic.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2010 pentru prorogarea aplicării dispozițiilor art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora.

Domnule director Gábor Varga, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129 din 28 decembrie 2010 prevede o prorogare a aplicării dispozițiilor art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora.

În formularea actuală, acest articol prevede că cuantumul taxelor în lei se actualizează la data de 1 ianuarie a fiecărui an, la nivelul cursului valutar al Băncii Naționale a României, valabil la data de 1 octombrie a anului anterior.

În esență, această precizare ar prevedea o modificare substanțială a taxelor în valută, de la nivelul actual de 3,6 lei, în curs, la nivelul existent la 1 octombrie 2010.

Având în vedere efectele crizei mondiale și având în vedere că această prevedere ar însemna o povară nemaipomenită pe spatele posibililor solicitanți, s-a considerat că o măsură oportună ar fi prorogarea aplicării prevederilor art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 pentru anul 2012, adică o amânare a acestei prevederi.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului de actualizare a cuantumului taxelor în lei în domeniul proprietății industriale, stabilite în raport cu cele corespunzătoare în euro, de la data de 1 ianuarie 2012.

Comisia a întocmit un raport de admitere pentru proiectul de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege cuprinde o serie de măsuri fiscale referitoare la impozitele directe: impozitul pe profit și impozitul pe venit. În general, măsurile au în vedere asigurarea unei discipline financiare sau, mai bine zis, prelungirea unor măsuri care au fost în vigoare în anul 2010, ca de exemplu: prelungirea perioadei de limitare a deductibilității cheltuielilor privind combustibilul până la 31 decembrie 2011, prelungirea perioadei de limitare a deductibilității cheltuielilor privind combustibilul în ceea ce privește și impozitul pe venit până la 31 decembrie 2011.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Finanțelor Publice susține adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Codului fiscal și a unor acte normative subsumate politicii fiscale, precum și transpunerea în legislația internă a reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene cu privire la taxa pe valoarea adăugată și accize.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Mulțumesc.

Domnul senator Rușanu, microfonul 1.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Amendamentele propuse la art. 21 alin. (4) se referă la eliminarea nedeductibilității cheltuielilor privind carburantul și la calculul impozitului pe profit. Această măsură a fost luată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 pentru perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, motivându-se la acea dată constrângerile bugetare și, în acest sens, astăzi, în 2011, știm foarte bine că nu mai sunt aceleași constrângeri bugetare din anii 2009 și 2010.

În același timp, creșterea prețului la carburant, pe care o vedem astăzi zi de zi, ar fi un balon de oxigen pentru deductibilitatea acestor cheltuieli atât pentru persoanele juridice, pentru agenții economici, cât și pentru ceilalți.

Susțin stoparea acestei modificări – să rămână așa cum a fost inițial, la 31 decembrie 2010 – și neprelungirea termenului și pentru 2011.

În același timp, susțin eliminarea celui de-al doilea amendament, la art. 55 – neimpozitarea tichetelor de masă, care, la fel, au fost impozitate motivat la vremea respectivă de constrângerile bugetare existente în anul 2010 pentru o perioadă determinată, perioadă care a expirat la 31 decembrie 2010. Cred că nu mai este cazul astăzi ca Guvernul să apeleze la cele două constrângeri, care nu-și mai au locul.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Marcu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010, vă rog să-mi permiteți un foarte scurt comentariu.

În primul rând, în expunerea de motive, Executivul precizează: „Procedurile parlamentare nu permit adoptarea unei legi în timp util a transpunerii directivelor europene.” Am verificat aceste directive europene la care faceți dumneavoastră trimitere și în niciuna din acestea nu este mai târziu de 1 aprilie 2010.

Vă rog frumos să-mi răspundeți la următoarea întrebare: atât timp cât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010 este emisă la data de 30 decembrie 2010, cu aplicare în 2011, oare este timp util și pentru tot mediul de afaceri românesc, de vreme ce aceste directive puteau să vină printr-un proiect de lege, și nu printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, mai ales că bugetul pe anul 2011 s-a votat în data de 21 sau 22 decembrie 2010?

În același timp, atât timp cât discutăm despre modificări la Codul fiscal, în opinia noastră, spunem că este de aceeași importanță ca și Codul muncii, pe care astăzi, știm cu toții, avem o moțiune de cenzură, și consider că modificări la Codul fiscal – nu mai facem trimitere la lege – se fac printr-o lege, și nu printr-o ordonanță de urgență a Guvernului.

Câteva considerații privind modificările din această ordonanță de urgență a Guvernului.

În primul rând, nu suntem de acord cu aceste modificări, așa cum a prezentat și colegul nostru Dan Radu Rușanu. Firmele nu pot deduce nici în anul 2011 cheltuielile cu combustibilul pentru mașinile de transport persoane care au o capacitate mai mică de 3.500 de kilograme și, respectiv, 9 persoane. Nu intrăm acum pe analitice, dar cred că este o greșeală din partea dumneavoastră.

Un alt aspect la care am fi venit cu plusvaloare și cu modificări în Codul fiscal: referitor la impozitarea cu 16% a veniturilor nedeclarate a căror natură nu este cunoscută în momentul controlului de către inspectorii ANAF-ului. Și aici se lasă un loc de interpretare și spun că, dacă exista un proiect de lege, puteam să venim cu plusvaloare a actului normativ.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ghizdeanu, un comentariu la cele ridicate de domnul senator Marcu.

## Mulțumesc.

O mențiune pentru domnul senator Rușanu, neintrând în aspectele politice, ci doar menționând că anul 2011 este în continuare un an de reformă în domeniul fiscal-bugetar.

Știți că restrângerea bugetară este mare. Sarcina, prin Legea bugetului de stat, dar și prin legea care aprobă Strategia fiscal-bugetară, este de a reduce de la 6,6-6,5% la 4,4% deficitul bugetar.

Referitor la ordonanța de urgență a Guvernului, la directive, într-adevăr, au termenul foarte apropiat și încă suntem în procedură neîncheiată în domeniul acestei ordonanțe de urgență a Guvernului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Rușanu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Argumentul economic este acela că creșterea prețului la carburant, care a avut loc în ultimii doi ani de zile, este un mod de a frâna creșterea economică și ieșirea din criză. Acesta este argumentul economic.

Guvernul spune tot timpul că vrea să ia niște măsuri anticriză, dar nu văd niciuna prin care să ajute efectiv agenții economici.

Dacă vreți să politizăm, pot să vă spun un singur lucru. În expunerea de motive, singura argumentație a Guvernului împotriva amendamentelor mele este aceea că perioada de recesiune continuă și în anul 2011, până la 31 decembrie.

Nu mai înțeleg, domnul premier ne anunță că ieșim din criză la 31 martie 2011, iar în expunerea de motive ni se spune că perioada de recesiune continuă.

Am venit în întâmpinarea celor spuse de domnul prim-ministru, că perioada de recesiune încetează la 31 martie 2011. Încetând la 31 martie 2011 recesiunea, putem să adoptăm unele măsuri pentru ajutarea ieșirii din criză a agenților economici.

Subliniez, principalul argument economic este creșterea aberantă a prețului la combustibil, pe care o simțim toți, iar pentru agenții economici, efectiv, este o sufocare a activității lor.

De aceea vă rog – și pe colegii din opoziție, și pe colegii de la putere – să votați cele trei amendamente care se referă la deductibilitatea cheltuielilor cu combustibilul.

Vă mulțumesc.

## Mai sunt alte intervenții?

Proiectul de lege are caracter de lege organică, ca atare votul nostru final va fi dat în cursul zilei de luni. Domnule președinte Daea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, regret că iau cuvântul acum și votăm altă dată, pentru că îmi este teamă ca Executivul să nu uite, cum a uitat de altfel tot timpul în demersul legislativ. Și a uitat în această ordonanță, cel puțin de trei ori, că domnul prim-ministru Boc a stăruit în intervențiile Domniei Sale și prin experiența juridică pe care a dobândit-o de-a lungul timpului, înțelegând facultate și apoi activitatea la Guvern, să nu mai intervină în timpul anului asupra Codului fiscal. A făcut-o, iată că a uitat ce a spus și de data aceasta.

A spus – dau de lucru reprezentanților Executivului acum – că Executivul va legifera bine. A uitat și a legiferat prost. Vă rog să vă uitați în conținutul ordonanței, iar intervenția domnului senator Rușanu a fost în această direcție, să lămurească, iar comisia, în inteligența ei, a reușit să treacă cu votul unanim propuneri care stăpânesc un mecanism al gândirii.

În al doilea rând, în sertarele Guvernului logica nu există, dar atunci folosiți-vă de logica celor care intervin pe parcursul legiferării în corectarea actelor normative, în așa fel încât actul normativ să răspundă direct și nemijlocit celor care îl folosesc, îl transformă în realitatea zilnică prin activitate economică.

În al treilea rând, am putut vedea aici șase amendamente, o ordonanță care este răvășită de gândirea corectă a colegilor din comisia de specialitate, comisia raportoare, cea care a semnat raportul și ne-a supus atenției un raport de admitere.

Stimați colegi de la guvernare, vă rog, cel puțin pe dumneavoastră, care în fiecare zi veniți de la Guvern sau atunci când Senatul are ședințe în plen și veniți în plenul Senatului, să aveți cel puțin răbdarea să ascultați observațiile celor care le fac și, dacă nu transmiteți celor care vă trimit modificările pe care noi dorim să le facem în Senatul României, nu aveți decât o singură șansă: să nu primiți votul pe demersul juridic pe care îl realizați.

Domnule senator Vasile Mustățea, microfonul central, pentru că sunteți în zona noastră.

Nu, dorește să fie solidar cu restul colegilor. Microfonul 2, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că trebuie să recunosc că la comisie, la noi, s-a greșit. Acest proiect de lege nu are caracter de lege organică. În sine, Codul fiscal este lege organică în ansamblu, pentru că reglementează sancțiuni și infracțiuni, iar proiectul în speță, nereglementând nici sancțiuni, nici infracțiuni, are caracter de lege ordinară. De aceea vă rog să mai verificați încă o dată acest aspect.

## Mulțumesc.

Eu meditez, nu este o problemă, dar nouă ne figurează în regim de lege organică și în absența unui punct de vedere de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și a unui vot în plenul Senatului trebuie să operăm pe această premisă. Ca să fim puțin mai clari, există susținere pentru amendamentele respinse în plenul nostru de astăzi? Dacă da, putem să dăm un vot astăzi, dacă nu, va trebui ca proiectul de lege, inclusiv raportul cu amendamentele admise să fie dezbătute și votate luni, fiind vorba de o lege în regim organic.

Argumentul domnului senator Mustățea este pertinent, dar Consiliul Legislativ a reconfirmat caracterul organic al acestui proiect de lege. Deci cred că aici nu putem să derogăm de la ceea ce avem în față.

În aceste condiții, vă propun ca luni, în intervalul de timp dedicat votării legilor organice, să ne pronunțăm asupra acestui text.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului și pentru modificarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege oferă cadrul legal pentru deschiderea, pe numele Ministerului Finanțelor Publice, la trezorerie a unor conturi tranzitorii ale instituțiilor de credit, în care să fie colectate venituri bugetare de la persoane fizice. În conturile tranzitorii, persoanele fizice vor putea efectua plăți aferente obligațiilor bugetare din conturile proprii deschise la instituția de credit, fără achitarea de comisioane. Se dezvoltă astfel sistemul de plată electronic, eliminându-se, practic, plata la birourile trezoreriei, plata în numerar, plată care crea dificultăți.

De asemenea, prin acest proiect de lege se extinde prevederea din Legea nr. 500/2002 pentru fondurile externe postaderare în completarea mecanismului în trezorerie care exista până acum pentru fondurile preaderare.

Având în vedere acestea, Ministerul Finanțelor Publice susține adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, în sensul creării unui mecanism de plată a obligațiilor bugetare datorate de persoanele fizice, prin intermediul instituțiilor de credit care și-au dat inițial acordul, la care contribuabilii au deschise conturi, fără perceperea de comisioane bancare.

Prin proiectul de lege se mai propune ca prevederile referitoare la decontarea avansurilor aferente fondurilor europene nerambursabile postaderare să fie aplicabile și fondurilor externe de preaderare, în scopul accelerării absorbției acestora.

Comisia a decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Nu. Vot final, luni.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare.

Domnule director general Radu Ancuța, vă rog, microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare, deoarece acesta creează cadrul juridic necesar aplicării de către România a Regulamentului 428 al Consiliului din 5 mai 2009, de instituire a unui regim de control al exporturilor, al transferului, intermedierii și tranzitului produselor cu dublă utilizare, care a intrat în vigoare pe teritoriul Uniunii Europene la data de 27 august 2009.

Prin proiectul de lege se stabilesc drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice române ori rezidente în România care derulează operațiuni cu produse cu dublă utilizare și asistență tehnică ce vizează anumite utilizări finale militare, componentele Sistemului național de control al produselor cu dublă utilizare, precum și măsurile necesare aplicării prevederilor legislației în domeniu, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului, inclusiv sancțiunile pentru nerespectarea acestora. Prevederile Regulamentului 428/2009 sunt direct aplicabile tuturor statelor membre.

Uniunea Europeană, după cum bine știți, acordă o atenție deosebită acestei problematici, iar în conformitate cu strategia sa de neproliferare și actualizare periodică a legislației în domeniu a elaborat acest regulament, care, cum am spus, a intrat în vigoare la sfârșitul lunii august 2009.

Ordonanța de urgență a Guvernului a pus numai în concordanță legislația românească cu acquis-ul comunitar. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Meleșcanu.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba despre o aliniere a legislației românești la acquis-ul european, este vorba despre un regulament al Comisiei Europene.

Din punctul nostru de vedere, este o operațiune, mai degrabă, de detaliere a acestor obligații, având în vedere că și în prezent România respectă, potrivit angajamentelor adoptate prin participarea la Aranjamentul de la Wassenaar, toate aceste reglementări care privesc controlul la export al produselor care pot să aibă o dublă utilizare: și civilă, și militară.

În consecință, cu unanimitate de voturi, am adoptat un raport de admitere.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnule senator Țuțuianu, microfonul central.

În același context, se spune că autorizațiile de funcționare eliberate în baza prevederilor art. 12 alin. (2) până la 31 decembrie rămân valabile.

În acest context, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu câteva luni mi-am propus să vă atrag atenția de câte ori încălcăm Constituția. Astăzi am venit din nou să vă atrag atenția, pentru că...

Și după-amiază avem un moment în care Guvernul pune Parlamentul între paranteze. Expresia îi aparține domnului Boc, profesorul cunoscut, dar nerecunoscut, de drept constituțional.

Am să fac trimitere la nimic altceva decât la avizul Consiliului Legislativ – ca să lucrăm cu argumente ale instituțiilor de specialitate –, care la punctul 3 din aviz spune foarte clar că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Constituție pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență.

Citez, ca să nu dăm loc la nicio interpretare: „La preambul, având în vedere că art. 115 alin. (4) din Constituție prevede că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, este necesar să fie prezentate argumentat, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. g) și art. 41 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, elementele obiective de fapt și de drept ale situației extraordinare.”

Această cerință nu este îndeplinită în cazul prezentului act normativ.

Este un prim aspect.

Al doilea aspect, o întrebare: de ce Guvernul, dacă avem de transpus acquis-ul comunitar, din mai 2009, când s-a adoptat regulamentul, până astăzi nu a înțeles să vină cu un proiect de lege care să fie supus dezbaterii într-o procedură parlamentară de urgență?

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter de lege organică, pe care-l vom vota luni.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008. Domnule ministru Cristian Irimie, microfonul 9.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul act normativ se propune eliminarea înființării de farmacii comunitare prin excepție în centrele comerciale de mare suprafață, gări, aerogări, prevăzută la art. 12 alin. (2).

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008 și a elaborat un raport de admitere, cu un amendament, amendament care vizează aplicarea acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 130/2010 până la 31 decembrie 2011, inclusiv, și nu până la 31 decembrie 2012, inclusiv, așa cum se propune în ordonanță.

Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul președinte Nedelcu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aprovizionarea sigură și de calitate cu medicamente a populației este un deziderat major al oricărui sistem de sănătate. Aș aminti faptul că în majoritatea țărilor europene – este vorba de Marea Britanie, Ungaria, Germania – criteriul demografic este menținut, asigurând un sistem sigur de sănătate și prevenind apariția unor situații nedorite prin consumul de medicamente, medicamente care ar putea fi consumate necontrolat.

Menținerea unui sistem necontrolat de reglementare a acestui sistem ar duce la apariția unor farmacii în zone comerciale în detrimentul zonelor defavorizate, în detrimentul zonelor comerciale mai slabe sau în mediul rural. Din această cauză există o presiune formidabilă din partea marilor lanțuri de farmacii pentru a-și impune punctul de vedere și a condiționa apariția acestor farmacii în zonele comerciale.

Din această cauză susțin punctul de vedere al Guvernului, până la 31 decembrie 2012, și rog toți senatorii să voteze Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2010. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Suntem în fața unei legi ordinare.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 25 noiembrie 2003.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie ne va spune punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Ministerul Sănătății nu susține prezenta propunere legislativă în forma prezentată de inițiatori.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România și a adoptat un raport de respingere.

Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

A fost nevoie de această modificare întrucât ADS – Agenția Domeniilor Statului – s-a transformat în instituție publică, consiliul de administrație trebuia desființat și înlocuit cu un comitet de privatizare, care aprobă, practic, procedurile de privatizare și arendare a terenurilor.

De asemenea, în calitate de ordonator terțiar de credite, directorul ADS preia unele dintre atribuțiile fostului consiliu de administrație, urmând ca normele metodologice să stabilească exact care sunt atribuțiile și rolul comitetului de privatizare și ale directorului general.

Având în vedere aceste modificări, vă rugăm să susțineți adoptarea ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mîrza, punctul de vedere al comisiei.

Am adoptat un raport favorabil, cu două amendamente, unul de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care asimilează funcția de președinte și vicepreședinte cu cea de secretar de stat și salarizarea corespunzătoare, și un raport al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, care prelungește termenul de evaluare a activității președintelui și vicepreședintelui de la șase luni la un an.

Legea are caracter de lege organică. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, precum și pentru prorogarea unor termene.

Domnul secretar de stat Barna Tánczos, microfonul 9.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ modifică și completează Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și prevede înființarea unui comitet de privatizare, concesionare și arendare care are ca atribuții privatizarea societăților comerciale agricole care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă.

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Nu sunt.

Este vorba despre o lege organică, ne vom pronunța luni asupra acesteia.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2010 pentru modificarea alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – S.A. și „Electrica Oltenia” – S.A.

Domnul secretar de stat Constantin Stafie, microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prelungirea de la data de 31 decembrie 2010 la 31 decembrie 2011 a termenului până la care persoanele îndreptățite pot achiziționa acțiuni la societățile comerciale SC E.ON Moldova Distribuție – SA și SC E.ON Moldova Furnizare – SA, succesoare legale ale Electrica Moldova – SA. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 prevedea o limitare a drepturilor salariaților de a achiziționa acțiuni la Electrica Moldova – SA până la data de 31 decembrie 2010. Prelungirea acestui termen până la 31 decembrie 2011 este necesară, în caz contrar existând posibilitatea pierderii dreptului legal cuvenit persoanelor îndreptățite, în condițiile și conform angajamentelor asumate de vânzători prin contractul de privatizare referitor la Electrica Moldova – SA și crearea unei diferențe nejustificate de tratament între salariații societăților comerciale foste filiale ale Electrica – SA.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mîrza.

Este vorba despre un raport comun al Comisiei economice, industrii și servicii și al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, cu avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Raport de admitere, adoptat cu majoritate de voturi. Legea are caracter de lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2010 privind stabilirea sancțiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

Domnule secretar de stat Marin Anton, microfonul 8.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege stabilește sancțiunile ce urmează a fi aplicate pentru încălcarea Regulamentului nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor. Se aplică direct operatorilor economici care au ca obiect de activitate producerea, importul din afara Uniunii Europene, introducerea pe piață sau utilizarea substanțelor chimice și a amestecurilor.

Propunem Senatului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege organică, iar raportul este de admitere fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Nu sunt. Votul final, luni.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2011 privind măsuri economice pe anul 2011 la nivelul unor operatori economici.

Domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează prelungirea perioadei de aplicare a măsurilor economice de la nivelul operatorilor economici de stat, respectiv limitarea salariilor conducerii și ale reprezentanților în organismele de conducere.

Față de cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege ordinară. Raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri? Nu.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2011 pentru completarea art. 22[1] din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Domnul secretar de stat Eugen Curteanu, microfonul 9. ## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 22[1] din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (1[1] ), în sensul ca, pentru îndeplinirea obiectivelor programelor naționale de realizare a proiectelor prioritare de interes județean și de interes local, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului să preia, cu acordul autorităților administrației publice locale, sectoare de drum de interes județean sau local situate în intravilanul sau extravilanul unor localități, în vederea realizării lucrărilor respective.

Aceasta este argumentația pentru care vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ supus atenției dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Domnul președinte Greblă, urmat de domnul senator Günthner Tiberiu.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unei propuneri legislative care nu poate fi acceptată sub nicio formă.

În primul rând, pentru a prelua sau a trece niște drumuri din administrarea autorităților locale în administrarea unei entități de stat, avem prevedere legală în vigoare și, prin hotărâre de guvern, cu parcurgerea tuturor etapelor, inclusiv acordul deținătorilor sau administratorilor, acest lucru este posibil.

Ce se dorește totuși prin această inițiativă legislativă? Se dorește a se obține un cec în alb pentru ca acolo unde va dori Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, acolo va dezvolta niște programe în cadrul celebrului program 10.000 de kilometri asfaltați, pietruiți sau pavați cu gropi. Nu știu exact cum se numește.

În varianta în care Guvernul are aprobat un program de guvernare, program aprobat de Parlamentul României, aș ruga Guvernul să mai facă o lectură a acestui program, pentru că nu are un cec în alb nici măcar din partea Parlamentului României. Acolo spune că unul dintre principiile pe care le va promova este acela al descentralizării. Și atunci, dacă există bani în această țară pentru modernizarea, reabilitarea, asfaltarea a 10.000 de

kilometri de drumuri, acest lucru trebuie aplaudat de absolut toată lumea, și cei 10.000 de kilometri pot fi foarte bine modernizați fără intervenția unei autorități centrale, în speță, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Se urmărește, de fapt, nu o centralizare a responsabilităților, ci centralizarea realizării licitațiilor pentru executarea acestor lucrări și cu tot ce înțelegem noi de aici, astfel încât:

1. De această prevedere legală nu este nevoie, ea este inutilă, întrucât avem reglementare pentru fiecare caz concret în parte.

2. Nu putem să-i dăm Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului un cec în alb pentru a selecta el ce sectoare de drum urmează să fie binecuvântate prin viitorul program de modernizare.

## Mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că aceste lucrări sunt bine-venite și vor fi bine primite de întreaga populație a României. Probabil că nu vor putea fi reparate simultan toate drumurile și, prin tradiție, cred că cineva... Autoritățile locale nu au posibilitatea și cineva va trebui să selecteze. Într-adevăr, e partea mai neplăcută a lucrurilor, dar, în principiu, se va face o treabă bună.

Ce aș dori să întreb reprezentantul ministerului? Era vorba despre un set de patru sau cinci programe. Toate programele sunt incluse aici sau numai cei 10.000 de kilometri de drumuri județene? Programele de alimentare cu apă și canalizare, care mai erau inclusiv la Ministerul Mediului și Pădurilor, vor avea un alt regim sau va apărea o altă ordonanță prin care și acolo, probabil, vor trebui trecute în administrarea ministerului niște terenuri unde vor veni stații de epurare sau chiar rețelele de canalizare unde se va lucra.

Deci asta aș vrea să întreb întâi.

A doua întrebare ar fi: aceste lucrări vor fi numai licitate sau întreaga execuție va fi urmărită de minister sau de autoritățile locale?

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Viorel Constantinescu, microfonul 3.

## Stimați colegi,

Problema este destul de simplă. Dacă domnul senator Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ar fi avut o legătură cu teritoriul, ar fi știut că din fiecare județ au venit documentații la nivel de studiu de fezabilitate la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Deci acestea sunt cele care constituie subiectul abordării respective.

Este normal, ca să poți să faci investiții într-un patrimoniu care nu îți aparține el trebuie să fie transferat cu titlu de administrație la entitatea care se ocupă de programul respectiv.

Și un alt aspect foarte important, care face ca acest mod de abordare să fie fezabil în momentul de față, se referă la faptul că se practică prețuri unitare. Dacă am da drumul la licitații peste licitații, fără doar și poate că nu am mai avea niște prețuri controlabile pe kilometrul de drum din diverse categorii, pe metrul liniar de pod, în funcție de lățimea lui și așa mai departe. Deci toate acestea sunt elemente care pot fi foarte ușor controlate, iar banii vor fi investiți eficient.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Un drept la replică, da, domnule președinte Greblă? Ați fost evocat și invocat. Microfonul 4.

Mă uitam să văd dacă văd ceva fire de păr alb și să mă abțin de la comentarii răutăcioase. Vreau să-l anunț numai pe distinsul meu coleg că nu accept impolitețea. Eu am fost opt ani de zile prefect al unui județ, știu exact procedura pe care se dorește a se promova această inițiativă cu „10.000 de kilometri” și nu accept sfaturi de la colegi care nu au activitatea mea în administrația publică.

Revenind la subiect însă, în bugetul de stat nu este prins niciun leu astăzi, ca să ne dea nouă vreo certitudine că cineva va moderniza 10.000 de kilometri de drumuri. Acest lucru se va face pe un credit furnizor, care va angaja România pe următorii ani, iar implementarea acestui program o va face Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, selectând din lista transmisă de consiliul județean ce va voi. Consiliile județene, în general, au transmis dublul, triplul a ceea ce se poate realiza cu această sumă, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului va face selecția comunelor, drumurilor și proiectelor care vor fi finanțate.

Realizarea unei licitații la nivel național pentru o varietate de drumuri, de la drumuri județene până la drumuri locale, cu condiții de relief fantastic de variate, va fi imposibil de făcut în niște termeni acceptabili, și atunci o să vedem prețuri, tarife ale lucrărilor care o iau razna. Nu pot să licitez 2 kilometri de drum în Câmpia Bărăganului cu 2 kilometri de drum în Pasul Prislop și, din acest punct de vedere, ministerul ar trebui să se gândească dacă nu cumva aceste programe care urmăresc dezvoltarea locală ar fi mai bine implementate sub egida consiliilor județene sau de către autoritățile locale însele.

Deci, din acest punct de vedere, povestea cu există sus cineva care veghează ca licitațiile să fie corecte și să urmărească realizarea acestor lucrări pe întreg cuprinsul României, cu o structură foarte subțire a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului..., acestea sunt expresii ale unui politicianism lipsit de orice abordare temeinică a lucrurilor.

Domnul senator Constantinescu.

## **Domnul Viorel Constantinescu:**

1. Din administrația județeană se știe că drumurile județene țin de consiliile județene, și nu de prefecturi. Cu asta am lămurit problema...

Știm cum e cu prefectul. Deci aparțin consiliilor județene.

2. Am vorbit de faptul că există studii de fezabilitate...

Vă rog, la microfon!

Există studii de fezabilitate întocmite de către localități și de către județe.

3. Răspunsul cu privire la varietatea prețurilor pe kilometru, dacă e să vorbim despre drumuri, l-a dat stimatul nostru coleg, pentru că nu poți să compari, așa cum spunea, unul din Câmpia Bărăganului cu unul din Pasul Prislop.

Da, tocmai de aceea se face așa, pentru că există un normativ care se cheamă NP 15 și se ocupă de toate aceste elemente care fac distincție între amplasamentul drumului respectiv.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Toți colegii care au luat cuvântul și-au exprimat anumite opinii. Eu, în calitate de român, mă bucur că în Bucovina, indiferent cine a fost la guvernare în ultimii 20 de ani a avut grijă de sate, încât drumurile acelea, pe care ne era rușine, cândva, să mergem, arată creștinește, și acolo au fost la guvernare și PSD, și PNL, și, iată, și PDL. Nu pricep dacă există vreun sat în România în care să fie 100% membri ai unui partid. Din câte știm, distribuția este cam jumătate-jumătate. Acuza că s-ar face numai în dreptul caselor PDL-iste nu există.

În sate avem o mulțime de mijloace de transport, pe care toate Guvernele le-au dat copiilor să meargă la școli, iar acum mi-a fost dat să văd cum se împotmolesc în drumuri desfundate.

Acesta este scopul unui program. Să dea Sfântul ca toți colegii care vor ajunge la guvernare, când le va veni timpul, să continue o astfel de politică. Satul nu este văzut politic. Este, de fapt, o redare a imaginii satului românesc, care să fie atractivă, încât toate celelalte să fie apreciate de cei care vin și consideră că suntem undeva mult rămași în urmă la capitolul infrastructură.

Mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să încerc să-l imit pe un coleg de-al nostru care a cerut să punem cărțile pe masă și să spunem adevărat despre ce este vorba.

Așa cum s-a sesizat, de fapt, și în intervențiile anterioare, este o dorință a Guvernului României de a hipercentraliza un program, un program care se poate desfășura mult mai bine, fără să încurcăm dreptul de administrare pe niște bunuri care aparțin comunităților locale, așa cum sunt și alte programe în derulare acum sau au fost înainte, lăsând autoritatea locală să hotărască asupra modului în care trebuie investit pentru a se reabilita anumite drumuri.

Deci nu trebuie să invocăm chestiunea că drumurile trec pe la casele fără culoare politică. Repet, este dorința Guvernului de a hipercentraliza o chestiune care se poate rezolva, eventual, printr-o descentralizare financiară către comunitățile locale.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Filip, urmat de domnul senator Bădescu.

## **Domnul Petru Filip:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am susținut și proiectul de lege inițial, atunci când el a suscitat, la fel, discuții în plenul Senatului vizavi de necesitatea, oportunitatea, și modul lui de finanțare, pentru că, într-adevăr, este unul dintre proiectele care vor excede o anumită guvernare.

Să ne aducem aminte – și trebuie să ne aducem aminte – ce s-a întâmplat cu toate guvernările după 1990, în sensul că, în momentul schimbării guvernării, de fiecare dată s-a pornit din nou de la zero, fără să se considere că ceea ce a făcut Guvernul de dinainte are și o parte de bine și evoluția trebuie continuată din acel moment. Atunci când ne punem să adunăm programele de dezvoltare strategică, ajungem la concluzia că, în această perioadă de 20 de ani, avem câteva zeci de proiecte strategice, din păcate, de fiecare dată, aduse la momentul zero.

În acest context, cred că acest proiect generos, propus de actualul Guvern și susținut de votul nostru în urmă cu câteva luni, oricum va fi aplicat și de celelalte guvernări, dacă el va fi considerat util, pentru că e greu de crezut, indiferent de modul în care se va face finanțarea, că 10.000 de kilometri – indiferent de modul în care se gestionează finanțarea lui și de către cine – vor putea fi făcuți în doi ani.

Să dea Dumnezeu ca el să poată să fie continuat și după 2012 găsindu-se sursele de finanțare, pentru că, într-adevăr, este o zonă necesar a fi reabilitată, pentru că drumurile dau naștere dezvoltării, dar și pentru că la nivelul multor comunități locale, fie că sunt județene sau chiar orașe mai mari sau mai mici, gestionarea finanțării este greoaie, din motive pe care nu are rost să le invoc aici, deoarece le știe fiecare la fel de bine ca și mine.

Cred că subiectul de completare, astăzi, prin acest proiect de lege, este bine-venit. Cei care ați parcurs până acum inițiative legislative privind trecerea din proprietatea sau din administrarea unei unități administrativ-teritoriale în cea a unui minister – și, în speță, atunci când discutăm despre drumuri, a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – știți foarte bine că, indiferent de ce Guvern a fost și din ce partid făceai parte, procedura era foarte greoaie și este încă foarte greoaie.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Bădescu, urmat de domnul senator Severin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar pentru toată lumea că avem nevoie de drumuri forestiere, de drumuri comunale, de drumuri județene, de drumuri orășenești, de drumuri naționale și chiar de autostrăzi, chiar dacă domnul Băsescu ne spunea deunăzi că în 20 de ani nu o să avem autostrăzi, dar astăzi vorbim de cu totul altceva.

Vorbim de un instrument, un instrument în mâna unei doamne care se numește Elena Udrea, un instrument prin care se încearcă reglarea forțelor, reglarea puterii în sânul PDL-ului, un instrument de presiune asupra primarilor din România, primari care, dacă vor să-și asfalteze drumurile, vor fi obligați să voteze moțiunea domnului Boc și a doamnei Udrea și, în același timp, doamna Udrea folosește acest instrument pentru servirea clientelei Partidului Democrat Liberal.

Cu toții suntem siguri de faptul că acești bani se vor îndrepta către cine trebuie și para-ndărătul va ajunge acolo unde trebuie. Despre asta vorbim astăzi, iar dacă colegii mei din Partidul Democrat Liberal vor să mențină democrația în sânul partidului din care fac parte, cred că ar trebui să voteze astăzi împotriva acestui instrument de opresiune în mâna unei doamne numite chiar Elena Udrea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Severin. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

L-am ascultat cu atenție pe domnul Petru Filip și trebuie să recunosc că nu intenționam să iau cuvântul, dar Domnia Sa a făcut referire la un lucru care teoretic este corect, și anume că, în momente de criză, momente de recesiune, în momente în care țara o duce greu, poate este nevoie de o centralizare, dar, dacă mi-aduc eu bine aminte, de câteva săptămâni, onorabilul prim-ministru, domnul Emil Boc, ne anunță că am ieșit din criză, că ieșim din recesiune. Pe toate canalele ni se spune că, oficial, o ducem bine.

În aceste condiții, de ce mai avem nevoie de această centralizare? Doar ca să-și facă jocurile o anumită tabără politică?

Haideți să vă spun cum se fac jocurile în taberele politice în momentul de față! De exemplu, aceeași zonă la care se referea și domnul senator Bădescu preconizează trecerea stațiunilor Sinaia, Bușteni și Azuga în hinterlandul, zona metropolitană a Brașovului. Din grija pentru acele zone? Nu! Ci pentru a le securiza acolo unde este interesul politic.

La fel, nu mă aștept ca aceste drumuri să aibă altă conotație decât a asigura finanțarea viitoarelor campanii electorale ale mărețului nostru președinte, decis să ne conducă până când urmașii urmașilor vor decide să ne abandoneze.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Țuțuianu, o ultimă intervenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, pentru că multe lucruri s-au spus. Mai întâi de toate eu cred că este nevoie de infrastructură și de programe naționale. Nu cred că aceasta e problema în discuție, răspunzând tuturor celor care susțin acest proiect.

În al doilea rând, domnul senator Petru Filip vorbește despre centralizare.

Domnule Filip, întrebare: de ce nu centralizați și spitalele și le descentralizați? Oare pentru că infrastructura produce bani pentru PDL, iar spitalele produc probleme? De aceea le-am transferat autorităților locale?

În al treilea rând, discutăm despre un program pentru care nu există bani, discutăm despre un credit furnizor. Unii vor face astăzi lucrările și vor culege beneficiile în pușculița de partid, iar alții vor plăti mâine acele lucrări, când vor veni la putere.

Al patrulea lucru: mijloc de presiune și șantaj. Evident că este mijloc de presiune și șantaj. Dacă ești primar într-o comunitate și vrei să ai acces la acest program va trebui să faci pactul cu diavolul și să dai o adeziune în alb la Partidul Democrat Liberal sau la UNPR pentru că, altfel, nu se poate, stimați colegi.

Și haideți să nu ne mai dăm după cireș și să spunem cum ați repartizat dumneavoastră banii prin ultima hotărâre de guvern.

În județul Dâmbovița, capitolul baze sportive, din 11, 2 sunt ale unor primari PSD, deși aveam 14 proiecte aprobate de minister, iar diferența de 9 sunt la PDL. Când ne ducem la sume repartizate pe lucrări, ajungem la următoarea concluzie: sumele pentru primarii PDL sunt de zece ori mai mari decât pentru primarii PSD care conduc localități din același județ.

Locuitorii din acele comune, stimați colegi de la PDL, nu au plătit taxe și impozite?

Nu au și ei dreptul să circule pe drumuri care să fie în regulă?

Nu au și ei dreptul la baze sportive?

Nu au și ei dreptul la infrastructură, la apă, la canalizare?

Dacă au dreptul și dacă plătim cu toții taxe și impozite, repartizați, atunci, banii după criterii serioase, și nu după criteriul apartenenței la un partid politic sau altul!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Filip, un drept la replică.

## **Domnul Petru Filip:**

Stimate coleg,

Poate că la drept și la Constituție nu mă pricep, dar la administrație chiar mă pricep.

Sunt două lucruri complet, complet diferite.

Dacă comparăm drumurile cu spitalele, comparăm merele cu prunele. Nu pot – este ora 12.40 – să mă apuc să explic care este diferența între descentralizarea în zona sănătății..., cu multe minusuri, motiv pentru care, atunci când eram președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, această comisie, din care fac parte și atunci o conduceam, a dat un aviz negativ.

Deci descentralizarea sănătății, evident că este un început, este un proces care va suporta modificări în timp. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect, chestiunea cu cine este la guvernare și câți bani se dau în teritoriu, în funcție de cine este primar. Vă pot spune foarte clar. Am fost trei mandate și ceva primar, din care numai doi ani cu partidul meu la guvernare, așa că știu foarte bine care este relația cu Guvernul și modul în care Guvernul încearcă să ajute propriii lui primari.

Din fericire, din fericire, repet, acest proiect, care nu se va termina nici anul acesta, nici anul viitor, va putea să fie continuat de celelalte guverne, nicio problemă, sau să-l schimbe. Nu cred că lucrurile trebuie duse chiar așa de departe cu această abordare. Dar, mă rog, este un subiect care este de interes. Părerea mea este că el trebuie să fie continuat, și dacă va veni la guvernare un alt partid în 2012, deși nu cred, să-l schimbe.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente. Vă rog să acordați atenție acestui vot.

Evident, este un subiect foarte, foarte dezbătut și controversat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vom da un singur vot pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Votul se va da luni, 21 martie 2011.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnule secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 instituie o etapă de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivității, având în vedere că nu au putut fi identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane.

Procedura de revizuire a pensiilor recalculate vizează toate acele pensii care au fost calculate, parțial sau integral, pe baza salariului mediu brut pe economie, urmând ca, pentru identificarea actelor necesare, instituțiile cu atribuții în domeniu să depună toate diligențele în acest scop.

Obligația identificării și transmiterii veniturilor realizate lunar de către beneficiari revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea, urmând a fi duse la îndeplinire până în luna octombrie 2011.

În scopul protejării dreptului fundamental la pensie al persoanelor afectate de procesul de recalculare, până la finalizarea procesului de revizuire, prin utilizarea veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar pe întreaga perioadă care constituie stagiul de cotizare, se menține în plată cuantumul pensiei avut înaintea recalculării pentru beneficiarii ale căror pensii s-au diminuat.

Mulțumesc.

Domnule senator Bașa, vă rog să prezentați raportul celor două comisii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din cadrul ședinței din data de 1 martie 2011, cele două comisii au hotărât respingerea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011.

Mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri? Doamnă senator Mitrea, vă rog, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă această ordonanță de urgență a Guvernului este chiar în sprijinul cadrelor militare. Fără să mai fac referire la argumente de genul: principiul neretroactivității, dreptul de proprietate, recalcularea și, implicit, reducerea pensiilor militare, cred că este mai mult o problemă de demnitate decât una socială. Are ca efect uniformizarea pensiilor militare printr-o reglementare impusă de către Guvern, și nu de către Ministerul Apărării Naționale, așa cum ar fi firesc. Cuantumul pensiilor militare a scăzut cu până la 40% pentru cei care protestează în stradă, pentru cei care au murit cu un cupon de pensie în mână.

Cu toate acestea, reprezentantul Ministerului Apărării Naționale, prezent la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, a spus că 80% din pensionarii militari câștigă la pensie.

Or, aceste măsuri au fost luate ca urmare a reducerii bugetului de stat. Nu văd unde este economia și de ce militarii protestează astăzi în stradă, au protestat zilele trecute și, probabil, vor protesta în zilele ce vor urma.

Vreau să spun că există peste 600 de reclamații care au fost depuse la Curtea de Apel, cu cerere de suspendare a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, în tot sau în parte, în privința anexei nr. 3, care are același conținut ca Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, care a fost suspendată de către Curtea de Apel.

În această acțiune se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 este o hotărâre de guvern mascată, este un abuz de putere al Guvernului, având în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 3 din Legea nr. 119/2010, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor militare prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre de guvern.

Or, nu se poate pune semnul egal între o hotărâre de guvern și o ordonanță de urgență a Guvernului, Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 fiind suspendată și parțial anulată.

Mai mult, în ipoteza în care se emite un nou act normativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept.

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Țuțuianu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat negativ acest proiect de lege și avizul nostru negativ este serios fundamentat pe două împrejurări:

Mai întâi de toate, veți vedea chiar din expunerea de motive că am adoptat Legea nr. 119/2010. Parcă adoptarea ei s-a făcut fără să existe un studiu de impact. Nimeni nu a evaluat care este timpul necesar punerii în aplicare a legii, care sunt consecințele punerii în aplicare a acestui act normativ și în ce măsură, în arhivele unităților militare și instituțiilor de ordine și siguranță publică, se găsesc documentele necesare pentru a putea să se procedeze la o recalculare a pensiilor.

Repet și eu, nu mai comentez pe fond, că această recalculare a pensiilor este o aiureală și nu rezolvă cu nimic problemele din sistemul public de pensii.

În al doilea rând, aș vrea să apreciez aici – și poate că într-o zi majoritatea parlamentară se va trezi – cum se calcă din nou în picioare noțiunea de stat de drept.

Cronologic, cadrele militare în rezervă s-au adresat instanțelor de contencios administrativ, au obținut suspendarea hotărârii Guvernului care reglementa modalitatea de recalculare a pensiilor la curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Decizia nr. 38 din 7 ianuarie 2011 prin care a suspendat întregul proces de recalculare a pensiilor pentru militari, pentru personalul din Ministerul Administrației și Internelor și pentru personalul din serviciile speciale.

Ce a găsit Guvernul de cuviință să facă? În loc să respecte legea și să pună în aplicare decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, a apelat la o șmecherie, o modalitate incorectă și jenantă de ascundere a unei probleme reale, și anume faptul că nu au respectat hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au preluat dispozițiile hotărârii Guvernului

printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, prin care modifică Legea nr. 119/2010.

De ce? Pentru ca militarii, respectiv cadrele militare în rezervă, să nu mai poată invoca suspendarea dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în al doilea rând, pentru ca acești oameni – și sunt vreo 81.000 de persoane numai din Ministerul Apărării Naționale, 140.000 de persoane cu ceilalți din toate sistemele – să nu mai poată apela la instanța de contencios administrativ și să poată obține vreo suspendare a procesului de recalculare.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Votul final va fi dat luni, 21 martie 2011, la momentul respectiv.

În condițiile în care am parcurs toate textele de lege cu termene de adoptare tacită apropiate, în condițiile în care avem programată o ședință de Birou permanent al Senatului și o dezbatere a moțiunii de cenzură, declar încheiată ședința noastră de astăzi, 16 martie 2011.

Ne reîntâlnim în format de plen luni, 21 martie 2011. Vă mulțumesc.

Ne revedem la plenul reunit de astăzi, 16 martie 2011, de la ora 15.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590212]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/25.III.2011 conține 24 pagini.**

Prețul: 7,20 lei