Stenogramă plen · Senatul · 29 octombrie 2012 · monitorul.ai

Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 octombrie 2012

Stenogramă plen

Senatul · MO 106/2012 · 2012-10-29

Numărul: 106 / 2012
Data ședinței: 29 octombrie 2012
Publicat: 7 noiembrie 2012
Sesiune: sesiune ordinară

1punct pe ordinea de zi
77de discursuri
5voturi

Vezi PDF original

Cuprins

01
Ședința
other

Stenograma

01 · other

Ședința

77 de discursuri

Dan Radu Rușanu
#9595
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
Bună ziua, stimați colegi!
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 29 octombrie 2012, prin citirea notei pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006;
– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;
– Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2012 pentru modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative;

Gheorghe David

#15457

## **Domnul Gheorghe David:**

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bucuraș (Plăcintă) Sorina Luminița|absentă| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Crăciun Avram|absent| Cseke Attila Zoltán prezent Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru absent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan absent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu absent Günthner Tiberiu prezent Hașotti Puiu absent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader absent Moga Nicolae prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus absent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Pop Gheorghe absent

Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin absent Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Vosganian Varujan prezent

Găină Mihăiță, prezent. 76 au răspuns la apel. Și Mitrea Elena, prezentă. 77.

Dan Radu Rușanu

#18748

## Stimați colegi,

Vă propun spre aprobare programul de lucru al Senatului pentru perioadele 30 octombrie – 4 noiembrie 2012, 5–11 noiembrie 2012 și 12–18 noiembrie 2012.

Deci în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2012 Biroul permanent vă propune următorul program:

– pentru astăzi, ședință de plen;

– mâine, 30 octombrie 2012, declarații politice de la ora 9.00; de la ora 10.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 12.30, ședința Birourilor permanente reunite; începând cu ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 31 octombrie 2012, ora 10.00 – lucrări în comisiile permanente și după aceea ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru alocuțiunea domnului Martin Schulz, președintele Parlamentului European;

– joi și vineri, lucrări în comisiile permanente;

– de vineri, activități în circumscripțiile electorale.

Pentru perioada 5 noiembrie – 6 noiembrie – 7 noiembrie 2012, activități în circumscripțiile electorale; 8 noiembrie – 9 noiembrie – 10 noiembrie – 11 noiembrie 2012, activități în circumscripțiile electorale, cu excepția colegilor care au activități în comisiile permanente ale Senatului. Pentru perioada 12–18 noiembrie 2012 – același program.

Luni, 19 noiembrie 2012, se întâlnește Biroul permanent al Senatului pentru a stabili programul săptămânii care începe cu 19 noiembrie. Sunteți de acord cu programul prezentat? Sunt observații?

Vot pentru programul de astăzi.

Cine este pentru programul anunțat astăzi?

Cu 62 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, programul de lucru pentru ziua de astăzi a fost aprobat.

Pentru perioada 30 octombrie – 18 noiembrie 2012, sunteți de acord cu programul propus?

Cine este pentru?

Cu 58 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, programul a fost aprobat.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2013.

Dau cuvântul domnului chestor al Senatului pentru prezentarea propunerilor privind bugetul pe anul 2013. Domnule senator Cordoș, aveți cuvântul. Vă rog.

Alexandru Cordoș

#20843

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Permiteți-mi să prezint proiectul bugetului Senatului României pe anul 2013.

Potrivit prevederilor art. 64 din Constituția României, republicată, ale art. 34 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și ale art. 36 lit. l) din Regulamentul Senatului, Biroul permanent prezintă plenului Senatului spre aprobare proiectul bugetului instituției pe anul 2013.

În urma analizei cheltuielilor preliminare a se efectua în anul 2012 și a propunerilor înaintate de direcțiile de specialitate din cadrul instituției, s-a elaborat proiectul de buget al Senatului României pe anul 2013, finanțat din resurse de la bugetul de stat, la nivelul sumei de 107.388.000 lei, din care:

- cheltuieli curente: 96.377.000 lei;

- cheltuieli de capital: 11.011.000 lei;

Cu adresa nr. 351.624/31.05.2012, Ministerul Finanțelor Publice a trimis Senatului României scrisoarea-cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectului de buget pe anul 2013.

La fundamentarea bugetului propus de Senatul României pentru anul 2013 s-au avut în vedere următoarele:

– la titlul „Cheltuieli de personal” – asigurarea creditelor necesare pentru plata indemnizațiilor senatorilor ce vor fi aleși în legislatura 2012–2016, a salariilor personalului din aparatul Senatului, a contribuțiilor aferente acestora, a sumei forfetare și a diurnelor de deplasare în țară și în străinătate;

– la titlul „Bunuri și servicii” – creditele asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor cu utilitățile și efectuarea achizițiilor de bunuri și servicii la nivelul necesarului strict desfășurării activității instituției;

– la titlul „Transferuri între unități ale administrației publice” au fost prevăzute credite necesare funcționării Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, ordonator terțiar de credite al Senatului României;

– la titlul „Alte transferuri” – contribuții și cotizații la organisme internaționale;

– la titlul „Asistență socială” – credite pentru acordarea drepturilor cuvenite potrivit art. 71 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar;

– la titlul „Cheltuieli de capital” au fost prevăzute credite bugetare în sumă de 11.011.000 lei.

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.014/6 octombrie 2010 privind aprobarea înființării pe lângă Senatul României a unor activități finanțate integral din venituri proprii, a fost fundamentat proiectul de buget pe anul 2013, cu sume alocate pentru activități finanțate integral din venituri proprii, care cuprinde la venituri suma de 370.000 lei și la cheltuieli suma de 450.000 lei.

Față de cele prezentate, propunem spre aprobare plenului Senatului Hotărârea privind bugetul Senatului României pe anul 2013, așa cum este prezentată alături.

Semnează chestorii Senatului României: senator Alexandru Cordoș, senator Florin Constantinescu, senator Ioan Ghișe, senator Verestóy Attila. Vă mulțumesc.

Dan Radu Rușanu

#26428

Revenim la punctul 4.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inspecția tehnică a autovehiculelor și remorcilor și de abrogare a Directivei 2009/40/CE – COM (2012) 380 final.

2. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/37/CE privind documentele de înmatriculare pentru vehicule – COM (2012) 381 final.

3. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune și de abrogare a Directivei 2000/30/CE – COM (2012) 382 final.

4. Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește un mecanism de reacție rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA – COM (2012) 428 final.

5. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind intermedierea de asigurări – COM (2012) 360 final.

6. Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește tratamentul aplicat cupoanelor valorice – COM (2012) 206 final.

7. Propunerea de regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit – COM (2012) 511 final.

8. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 de instituire a Autorității europene de

supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește interacțiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. .../... al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit – COM (2012) 512 final.

9. Propunerea de regulament al Parlamentului European referitor la modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei 95/167/CE, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei – 2009/2212 (INI).

Toate acestea au fost pentru informarea Senatului.

La punctul 5 din ordinea de zi sunt înscrise proiecte de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

1. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE prin clarificarea dispozițiilor privind calendarul licitațiilor de cote de emisie de gaze cu efect de seră – COM (2012) 416 final.

Fiecare proiect se supune votului.

Raport: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea comisiei este cineva? Nu.

Raportul este favorabil.

Mircea Diaconu

#34233

## **Domnul Mircea Diaconu:**

Vă mulțumesc.

Mă bucur că am avut ocazia să votez astăzi bugetul pe 2013 al Senatului, pentru că eu nu voi mai fi colegul dumneavoastră în 2013, pentru că nu o să mai candidez la un nou mandat de senator. Am făcut o faptă bună.

La cazul în speță, pentru mine, lucrurile sunt foarte simple. Vi le comunic succint.

Când am devenit senator, în 2008, conform legii, m-am adresat Senatului – conform legii, repet, m-am adresat Senatului –, care a hotărât că cele două funcții – director al Teatrului Nottara și senator – nu sunt incompatibile, bazându-se pe un articol de lege care spunea foarte clar – și cred că Senatul a avut dreptate și atunci – că sunt compatibile funcțiile și activitățile didactice și literar-artistice. Funcția de direct de teatru sau manager de teatru este o funcție care nu e de autoritate publică, așa cum s-a pus problema în justiție, ci este o simplă funcție de ordonator secundar de credite al unui teatru, deci o activitate pur artistică, și nimic altceva.

Deci consider că, în clipa în care Senatul mi-a dat acordul, lucrurile erau perfect legale și normale. După doi ani, ANI a constatat, printr-un raport, care... În paranteză fie spus, am primit o scrisoare pe 24 decembrie, care este și ziua mea de naștere, și, pentru că nu m-a găsit scrisoarea acasă, pe 3 ianuarie raportul era emis. A fost o paranteză. Nu recurg la ea. A apărut o primă hotărâre judecătorească la curtea de apel. Acea hotărâre judecătorească, din care o să vă citez, și care e singura valabilă, pentru că cealaltă, de la Curtea Supremă, la care fac referire raportul și domnul Greblă, implicit, este o respingere a apelului meu, ca nefondat, deci mă trimiteți la hotărârea existentă, din care citez:

„Curtea constată că senatorul M. D. a fost de bunăcredință – un termen mai greu de găsit, folosit în România de azi – și a procedat legal când a solicitat și obținut de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o verificare privind situația sa de incompatibilitate.”

„Prin urmare, petentul – citez în continuare din hotărârea de la curtea de apel – a cumulat cele două funcții cu permisiunea Senatului, care este autoritatea care numește organele de conducere ale ANI și controlează parlamentar Consiliul pentru Integritate.”

„Curtea consideră – citez în continuare – că, dat fiind avizul oferit de Senat, petentul nu este responsabil, din punct de vedere contravențional, civil sau disciplinar, pentru situația constatată.”

Citez în continuare: „Chiar dacă situația de incompatibilitate ar exista, Curtea apreciază că aceasta a fost generată de culpa și eroarea de drept ale Senatului, angajator al petentului. Senatul a determinat petentul să accepte cumulul de funcții, deci este culpa unui terț, pentru care petentul nu poate fi declarat responsabil.”

Imediat ce această hotărâre a apărut, în termenul legal, m-am retras de la teatru, ca să-mi păstrez capitalul de bunăcredință constatat. După capul meu – sigur, nu sunt specialist –, eu nu mai eram în nicio stare de incompatibilitate, așa cum, până la această hotărâre, am funcționat perfect legal, cu acordul Senatului. E o mică paranteză, dar nu are rost s-o comentez. Legea care, practic, modifică situația a apărut în 2010. Deci putem să ne uităm și la neretroactivitatea unei legi. E un mic amănunt.

Nu vreau să fac comentarii în plus. Pentru mine este egal, m-am simțit foarte bine cu dumneavoastră și am fost, și sunt coleg cu dumneavoastră și, ca să simplific lucrurile, mă bucur tare mult că suntem în cvorum și că putem discuta această chestiune, pentru că nu vreau și n-am vrut nicio clipă să mă ascund sub fustele Senatului, ca să folosesc un termen clasic.

Veți hotărî cum veți crede de cuviință, fără discuție, dar mi-ar plăcea, aș fi încântat dacă, așa cum cel puțin eu și multă lume din țara asta își dorește o Românie în picioare, îmi doresc și un Senat tot în picioare.

Mersi.

Mario Ovidiu Oprea

#38262

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin în fața dumneavoastră, distins Senat, nu neapărat în calitate de lider de grup.

Da, era normal să vin în calitate de lider de grup, pentru că liderii de grup apără senatorii care fac parte din grupul lor. Nu. Eu dețin această responsabilitate de prea puțină vreme ca să mi-o asum într-un moment atât de important. Nu este

tocmai cel mai comod moment pe care noi, senatorii, îl avem acum în față, prin care Senatul trece.

Așa cum a spus domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a menținut punctul de vedere, în sensul că s-a considerat că dumneavoastră, senatorii, plenul Senatului, veți hotărî dacă, în urma acestei stări de incompatibilitate pe care Agenția Națională de Integritate a constatat-o, constatăm și noi încetarea mandatului domnului senator Mircea Diaconu.

Eu, din acest raport elaborat de Curtea de Apel București, aș mai veni cu încă un amănunt foarte important, și anume acela în care se scrie așa: „Curtea, în motivare, a arătat că, la data de 26 ianuarie 2011, Agenția Națională de Integritate a întocmit un raport de evaluare care constată această dată începând cu 19 decembrie 2008.” Deci după doi ani de zile s-a întâmplat acest lucru. După doi ani de zile! Mai mult de doi ani de zile!

Distins Senat,

A fost aproape o adevărată isterie legată de domnul senator Mircea Diaconu. Ni s-a spus la tot pasul că raportul de țară depinde de ceea ce votăm noi acum. Dacă este adevărat, nu trebuie să depindă raportul de țară de așa ceva. Nu este acest moment dovada că noi am diminuat corupția, că am făcut tot ceea ce trebuia făcut pentru mersul bun al societății românești.

Vreau să mai adaug ceva, sub titlu, poate, de glumă, deși nu e momentul. Citeam ceva scris de cineva care e foarte activ în viața publică, dar n-am să-i spun numele, pentru că nu asta are importanță, în care solicita Agenției Naționale de Integritate să-l stopeze pe mafiotul Mircea Diaconu. Chiar încercam să văd pe ce se bazează, la ce se gândește, ce are în fața ochilor când spune așa ceva. M-am gândit – le spuneam colegilor mai devreme – că a văzut filmul „Poker”, în care actorul Mircea Diaconu ține o mitralieră în brațe. Altceva nu pot să-mi închipui. Și atunci i-am scris, acolo, la comentarii, o replică din filmul respectiv: „Fucking respect, șefu’!”

Cam asta aș răspunde într-o astfel de situație. Și nu e vorba numai de domnul senator Mircea Diaconu, ci e vorba de orice senator din Senatul României. Noi nu putem constata încetarea mandatului unui senator – eu nu încerc să fiu populist –, ci numai electoratul. Asta este opinia mea. Vă mulțumesc.

Varujan Vosganian

#41077

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Sunt în politică de foarte multă vreme. Sunt vechi, fără a fi bătrân.

Am fost membru și în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională. Am cam rămas foarte puțini care am fost și membri ai acelui protoparlament.

De aceea, experiența mea îmi dă curajul de a vorbi astăzi.

Sunt mulți colegi de-ai noștri care socotesc că orice atitudine circumspectă a Senatului înseamnă a pune obstacole în calea justiției. Pentru respectarea echilibrului puterilor în stat, Senatul trebuie să lase justiția să-și urmeze cursul. Este o opinie, în principiu, corectă. Dar, în virtutea experienței de care vă vorbeam, aș vrea să vă semnalez doar un singur caz. Îmi amintesc de colegul nostru Paul Păcuraru, care era ministrul muncii. Dosarul său a fost înaintat Senatului pentru a decide cercetarea penală. Am avut lungi discuții cu colegii noștri de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Ne-au avertizat în legătură cu inconsistența acelui dosar. Am avut discuții și în conducerea PNL. Și atunci am decis, pentru a nu obstrucționa justiția, să permitem declanșarea cercetării penale. Ce s-a întâmplat? Acest om a fost hărțuit timp de patru ani. El a demisionat pentru a nu face de râs tagma oamenilor politici, iar după patru ani a fost declarat nevinovat de instanțele în drept.

Cine-i dă înapoi acești ani?

Cine-i dă înapoi două decenii de carieră politică, pe care eu aș socoti-o mai mult decât onorabilă?

Ați văzut dumneavoastră în raportul procurorului general _ad-interim_ vreo scuză față de Paul Păcuraru? Nu.

Pentru mine este o culpă colectivă a noastră, că am cedat atunci prea ușor.

Suntem într-un caz oarecum diferit astăzi. Vorbim despre reforma clasei politice, care înseamnă, în primul rând, împrospătarea clasei politice cu oameni care vin cu o zestre, cu oameni care nu folosesc politica ca pe un tertip în care să obțină prin politică ce n-au fost în stare să obțină altminteri, oameni care să dea onorabilitate clasei politice prin propria onorabilitate.

Iar Mircea Diaconu a fost un câștig real nu doar pentru partidul în care a intrat, ci pentru felul în care, prin prestația sa, prin sentimentul civic pe care l-a indus în politică, a fost un coleg pentru noi toți.

Cum răspundem noi? Mircea Diaconu devine singurul dintre noi pe care-l expulzăm ca nefiind la nivelul nostru, ca fiind un om corupt, ca fiind un om care a abuzat de funcțiile sale pentru a obține câștiguri necuvenite, care s-a strecurat pe lângă lege. Mircea Diaconu, omul care pentru noi a fost unul dintre cei care ne-au bucurat adolescența, tinerețea cu filmele sale, care a fost întruchiparea omului bun, de la „Filip cel Bun” și până la „Buletin de București”.

El este prototipul omului bun în conștiința colectivă. Noi nu vorbim de un om politic care după ce-și încetează activitatea sau după un mandat în care eșuează în alegeri dispare. El este parte a conștiinței publice. Este un prototip. El, în virtutea acestei atitudini și a acestei imagini, care din fericire în acest caz concordă – nu vreau să spun că, Dumnezeu să-l odihnească!, Gheorghe Dinică era un om rău, așa cum erau personajele pe care le-a jucat, dar Mircea Diaconu chiar este omul pe care l-a întruchipat în rolurile sale –, a venit și a cerut acordul Senatului, care i l-a dat. Nu se poate ca după câțiva ani să-ți aduci aminte de Mircea Diaconu, pentru că devine incomod, dar să uiți că alte persoane care în declarațiile de avere au nepotriviri de sute de mii de euro, care au cumpărat case subevaluate continuă activitatea nestingherit, iar Mircea Diaconu, pentru că a fost director de teatru – ce blasfemie! – și membru în Parlament, și apoi ministru, trebuie să se retragă din toate acestea.

Nu vreau să mai greșesc a doua oară. Un proverb vechi armenesc spune: „Dacă greșești o dată, nu se știe a doua oară. Dacă greșești de două ori, precis greșești și a treia oară.”

Am greșit cu ministrul și senatorul Paul Păcuraru. Nu vreau să mai greșesc la fel cu fostul ministru și actualul senator Mircea Diaconu.

De aceea, cu tot respectul pe care-l am pentru autoritățile acestei țări care împart dreptatea, eu voi vota împotriva oricărui atentat la statutul de senator al lui Mircea Diaconu și deplâng hotărârea lui de a nu candida pentru Senatul viitor. Vă mulțumesc.

Frunda György

#45523

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut un moment de cumpănă: să iau cuvântul sau să tac. Și am spus că după 40 de ani de avocatură, după 20 de ani de Senat, ca președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, am obligația să vorbesc.

Am obligația să vorbesc, pentru că unul dintre colegii noștri plătește greșeala noastră, a tuturor, și pentru că, spre deosebire de prietenul meu Varujan Vosganian, nu pot să spun că nu votez sau nu pot să spun că mă opun unei hotărâri, că este legală, nu este morală. Este pe lege, dar nu este firească, dar nu am ce face. Nu am ce face. Asta este separația puterilor în stat. Respectiv, trăgând concluziile din cazul domnului senator Diaconu, al lui Mircea, dacă-mi permiți, pentru care vreau să-mi manifest recunoștința și mândria de a fi fost și de a fi coleg cu el, indiferent că este în Senat sau nu, trăgând concluziile, vă cer, colegi, să modificăm legea, pentru că este împotriva a ceea ce îndeobște numim interes general, colectiv, național, cum vreți..., ca, prin legile făcute de noi, să excludem din rândurile noastre pe cei care poartă o cruce în plus, nu sunt numai senatori și stau în bănci, nu lucrează numai la comisii, ci fac ceva în plus, în interes comunitar. Și nu numai Mircea Diaconu este în situația asta, dar nu-l voi uita niciodată, acolo, în ultimul rând, pe Mircea Cinteză, care n-a rezistat presiunii și a plecat.

Dar, doamnelor și domnilor senatori, menirea noastră de a conduce această țară, de a face legi pentru ea, echilibrate, previzibile, stimulative, ne cere oare să stabilim cazuri de incompatibilități pentru actori care conduc teatrul, care se scoală mai devreme și lucrează mai mult, pentru medici care merg înainte de 9.00 dimineața, când vin la Senat, să opereze și de aici merg înapoi la clinică să vadă cum este cel pe care l-au operat, pentru avocați care, în paralel, lucrăm diferite spețe și încercăm să-i apărăm pe oameni de nedreptățile pe care le fac diferite instituții ale statului? De asta suntem noi aici sau să îndreptăm legile?

Suntem adunați aici ca să fim doar martorii nedreptăților care se fac și să spunem: „Asta e separarea puterilor în stat” și ne punem capul în jug sau – și aici vă atrag atenția tuturor celor care vom fi, veți fi sau vor fi în viitorul Parlament – să îndreptăm aceste erori?

Față de Mircea Diaconu trebuie să ne cerem scuze. E singurul lucru pe care-l putem face. Pentru că din cauza votului nostru, a greșelii noastre, el plătește. Plătește astăzi și plătește un viitor pe care nu l-a meritat.

El, într-adevăr, este de bună-credință și, juridic, știm că există instituția garanției, instituția garanției juridice, care înseamnă că domnul Diaconu are dreptul să cheme în judecată Parlamentul și să ceară ca Parlamentul să plătească pentru ceea ce plătește el. Așa funcționează într-un stat normal.

Nu putem face treaba asta, dar să modificăm legea putem și, mai mult decât atât, avem obligația, pentru că au existat între noi senatori, un ministru al justiției sau alți demnitari de stat care voiau și vor și astăzi un Parlament mic și slab, un Parlament mic și slab care să poată fi șantajabil, care să nu aibă demnitate și curaj, care să asculte de cuvântul care vine de sus. Acest lucru nu avem voie să-l acceptăm. Nu e voie să acceptăm incompatibilități inventate. Incompatibilitățile sunt doar pentru a apăra împotriva corupției, nu pentru a nu lucra și a nu-ți face meseria sau vocația în interesul țării sau al unei comunități locale.

De aceea cred că obligația viitorului Parlament este să îndrepte greșelile pentru care au plătit colegi de-ai noștri sau cetățeni care... Este foarte mult de corectat. Și, dacă vrem un stat de drept, să avem curajul, demnitatea, coloana vertebrală să venim și să-i apărăm pe cei care nu sunt vinovați, iar în cazul acesta se pare că a fi senator pentru Mircea Diaconu a fost un mare dezavantaj. Îl costă cariera. Mircea, îmi pare rău, nu pot face mai mult. Vă mulțumesc.

Dan Radu Rușanu

#49738

Colegul nostru, domnul senator Gyuri Frunda, spunea că hotărârea care-l privește pe Mircea Diaconu este legală. Și are dreptate. Întrebarea este: hotărârea și votul nostru, prin care i-am acordat domnului Mircea Diaconu dreptul de a fi și director, și senator în plenul Parlamentului, sunt la fel de legale? Sunt la fel de legale, pentru că eu știu că hotărârile Parlamentului, hotărârile Senatului au drept de lege.

Întrebarea care se pune: votul nostru de atunci, acordul nostru de atunci nu ne incriminează astăzi pe fiecare dintre noi? Pentru că noi suntem cei care am greșit atunci când i-am spus lui Mircea Diaconu: „Da, ai dreptul să îndeplinești cele două funcții!”

Astăzi plătește el, noi nu. Avem dreptate sau nu, dar decizia noastră de atunci, care eu cred că are efect de lege, este combătută de altă lege.

De multe ori s-a invocat imixtiunea politicului în justiție, și poate că este adevărat, această obstrucționare a justiției de către politic poate că este adevărată, dar în clipa în care membri ai Parlamentului European cer Parlamentului României și justiției României să se pronunțe într-un caz sau într-altul, ca la Mircea Diaconu, nu este o imixtiune a Parlamentului European și a politicului în justiția din România?

În momentul în care domnul Barroso și doamna Viviane Reding îmi dau pe o listă două nume care trebuie să se rezolve în Parlamentul României și în justiție, nu este o imixtiune a parlamentarilor europeni în justiția din România? Adică cei care sunt parlamentari europeni au dreptul să dea aceste indicații și au dreptul la această imixtiune în justiția din România, iar eu, ca parlamentar român, nu am dreptul la acest drept.

Mircea Diaconu poate a greșit. Mircea Diaconu, în viziunea unor analiști politici, este un mare corupt, un mare corupt care trebuie pedepsit. Corupții din România s-au coagulat acum în Mircea Diaconu și cu asta trebuie să încheiem. Trebuie neapărat ca Mircea Diaconu să fie eliminat din viața politică românească pentru imensele greșeli făcute în politică, pentru corupția din politică, pentru toate celelalte.

Noi venim astăzi aici și, practic, la presiunea Uniunii Europene, trebuie să luăm anumite decizii vizavi de colegii noștri. Eu, personal, nu voi vota acest lucru. Atâta timp cât sunt ales într-un colegiu în România și cât răspund în fața electoratului meu, nu voi ceda în fața presiunilor nimănui, nici din Uniunea Europeană, nici din altă parte.

Am să fac o mică paranteză. De multe ori ni se spune că Uniunea Europeană ne-a primit la masa tratativelor, ne-a primit în acest club select.

## Domnilor colegi,

Să știți că primirea noastră în clubul select din Uniunea Europeană a costat România între 30 și 50 de miliarde de euro. Noi ne-am plătit cu vârf și îndesat locul nostru din Uniunea Europeană, asta-i crunta realitate.

Repet, personal nu voi vota acest lucru vizavi de Mircea Diaconu.

Vă mulțumesc.

Radu Alexandru Feldman

#52786

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Eu nu am să-i cer îngăduința domnului senator Mircea Diaconu să-i spun Mircea, pentru că ne cunoaștem de o viață și de o viață suntem în relație de Mircea și de Radu. Și nu aș fi venit la microfon, pentru că-l cunosc pe Mircea, îl prețuiesc pe Mircea, îl admir pe Mircea, mi-e drag Mircea, și mi s-ar fi părut, până la urmă, că-l pun într-o postură proastă să vin la microfonul Senatului și să spun: „Mircea, îmi pare rău, nu meriți ce ți se întâmplă! Nu meriți ca om, dar legea este oarbă și tu știi foarte bine lucrul acesta și, în fața legii, suntem neputincioși, suntem datori să o respectăm!” Că noi, în plen, când am votat, am luat drept bun raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nu trebuie să ne dea niciun sentiment de remușcare, pentru că pentru fiecare dintre noi era de neimaginat că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, unde se adună, într-adevăr, specialiștii, este un raport nedrept, este un raport care va avea să pună într-o mare dificultate un coleg de-al nostru, pentru că legea stabilea foarte clar.

Deci nu am să prelungesc intervenția mea ca să ajung, în final, la finalul comun cu domnul senator Frunda și să spun: „Mircea, îmi pare nespus de rău și știi că sunt sincer când îți spun că-mi pare nespus de rău, dar nu am încotro, datoria mea aici este să respect legea”.

Dar, așa cum am spus la început, nu aș fi venit la microfon, pentru că strângerea de mână și îmbrățișarea puteau să se consume între mine și Mircea, în relația noastră privată, și nu de la tribuna Senatului, am venit pentru că mă simt dator să-i spun domnului vicepreședinte al Senatului, colegul nostru Dan Rușanu, că sunt în totalitate în dezacord cu punctul de vedere al Domniei Sale. Nici Barroso, nici Viviane Reding, nimeni nu face niciun fel de presiune asupra noastră și nu ne cere altceva decât ceea ce noi înșine ar trebui să ne cerem, să respectăm legea, legea noastră, legea pe care noi am adoptat-o.

Vorbeam noi, cei de o anumită vârstă – și cei care au venit după noi au preluat –, de o anumită realitate politică adusă cu tancurile rusești în România.

Uniunea Europeană nu a venit cu tancuri, cu avioane, cu amfibii. Uniunea Europeană ne-a primit ca urmare a unui deziderat național și singura condiție ca relațiile dintre noi și Uniunea Europeană să fie într-o deplină armonie, aceeași armonie pe care Uniunea o are cu celelalte țări membre, este să respectăm legea. Că noi, astăzi, suntem într-o dificultate sentimentală greu de suportat este o problemă care ne privește pe noi ca oameni, dar mi se pare total nepotrivit ca, de la tribuna Senatului, unul dintre conducătorii Senatului să se ridice împotriva imixtiunii Uniunii Europene, care, vezi Doamne, ne impune legile ei. Nu, sunt legile noastre, le-am votat. Dacă nu sunt bune, cum spune domnul senator Frunda, este în puterea noastră, a senatorilor, să le modificăm, să le îndreptăm, dar, odată adoptate, suntem datori să le respectăm.

Vă mulțumesc foarte mult.

Marius Petre Nicoară

#56004

## **Domnul Marius Petre Nicoară:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că ne aflăm într-o foarte gravă eroare. Deși nu sunt jurist, pot să știu atâta lucru, că ANI nu este un organ care judecă. De judecat judecă diverse curți, tribunale, curți de apel și așa mai departe. ANI nu judecă, ANI este o agenție națională care investighează și sesizează aceste curți. Or, astăzi, putem face referire, în mod logic, la o singură decizie care există și o singură judecată la care a fost supusă situația actuală, și anume Curtea de Apel București, Secția a VIII-a – Contencios administrativ și fiscal.

Ce spune această hârtie care judecă, atenție, judecă... ANI nu poate să dea nicio condamnare, această curte ar fi putut să dea vreo condamnare, de vreun fel sau altul, dar această curte zice: „Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele...”

Ce constată cei care judecă și au acest drept conferit de lege? Iată ce constată: „Curtea constată că senatorul Mircea Diaconu a fost de bună-credință și a procedat legal când a solicitat și a obținut de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o verificare privind situația sa de incompatibilitate: prin raportul respectiv din 23.12.2008 s-a constatat că acesta și alți senatori nu se află în stare de incompatibilitate.”

Ce mai constată curtea care judecă – repet, nu ANI judecă, ci o astfel de curte judecă și constată –, „Prin urmare, petentul a cumulat cele două funcții cu permisiunea Senatului”, care este autoritatea care și numește, de altfel, ANI.

Dacă petentul ar fi acuzat că nu a cunoscut legea incompatibilităților, la fel se poate spune și despre Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a dat aviz pentru cumularea acestor funcții. Or, dacă juriștii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului se pot înșela, atunci este scuzabil că și petentul s-a aflat în eroare, dar „Curtea consideră că, dat fiind avizul oferit de Senat, petentul nu este responsabil din punct de vedere contravențional, civil sau disciplinar pentru situația constatată”. Atenție, asta spune o curte care judecă. ANI nu judecă, ANI nu are dreptul, prin lege, să judece. Judecata o face o curte și acestea sunt cuvintele unei curți, ale unei instituții care are dreptul să judece. Asta spune această curte.

Ce mai spune această curte? „Chiar dacă situația de incompatibilitate ar exista – chiar dacă ar exista, deci se subînțelege că această situație nici din punctul de vedere al acestei curți nu există, atenție! –, curtea apreciază că aceasta a fost generată de culpa și eroarea de drept a Senatului, angajatorul petentului. Senatul a determinat petentul să accepte cumulul de funcții, deci este culpa unui terț pentru care petentul – Mircea Diaconu – nu poate fi declarat responsabil.”

Noi, astăzi, ce vrem să facem aici? Să-l facem pe Mircea Diaconu responsabil, când o curte – și, repet, discutăm de curtea care dă sentințe civile – spune că petentul nu poate fi făcut responsabil.

Despre ce vorbim? ANI nu are dreptul să decidă. O curte are dreptul să decidă și această curte, care a judecat speța, nu l-a considerat vinovat nicio secundă, conform acestei hotărâri, pe Mircea Diaconu.

Vă mulțumesc.

Toni Greblă

#59376

## Stimați colegi,

Pentru mine este și mai dificil, dar, dacă nu se invoca de atâtea ori curtea și nu se invocau și prevederile legale, probabil nu aș fi luat cuvântul. Nu aș fi luat cuvântul și aș fi votat într-un anume fel și dacă mie, personal, nu-mi ușura sarcina colegul nostru, domnul senator Mircea Diaconu, care a luat, recent, hotărârea de a nu mai candida pentru un mandat în Senatul României.

Sigur că justiția are căile ei și hotărârile judecătorești pe care le putem analiza, mai ales după ce rămân definitive, le analizează specialiștii, sunt publicate comentarii în reviste de specialitate, o putem face și noi la tribuna Parlamentului, putem să criticăm o decizie a instanței rămasă definitivă, dar avem obligația să o respectăm, ea este executorie. Acesta este un prim aspect.

Al doilea aspect este că, în momentul în care vorbim despre legalitate, trebuie să avem un pic mai multă rigoare. Agenția Națională de Integritate are și caracter jurisdicțional. Rapoartele întocmite de Agenția Națională de Integritate, dacă rămân definitive prin faptul că nu sunt contestate sau ca urmare a respingerii contestației introduse de cei interesați, sunt executorii, produc efecte juridice și constată o stare de incompatibilitate. Din păcate, hotărârile judecătorești de la curtea de apel și de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce constată buna-credință a colegului nostru, faptul că, având în vedere această bună-credință, nu trebuie să răspundă nici civil, nici administrativ, nici disciplinar pentru starea de incompatibilitate, nu merg mai departe să admită contestația domnului senator și să desființeze raportul ANI care a constatat starea de incompatibilitate.

Dacă distinsul meu coleg senator, altfel un reputat medic, a vorbit înaintea mea, aș putea să spun și eu, folosind niște termeni medicali, că la domnul senator Mircea Diaconu operația a reușit, dar verdictul final este că respinge contestația introdusă și menține, _per a contrario_ , raportul ANI. Aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, mai constată Înalta Curte de Casație și Justiție că starea de incompatibilitate, indiferent de bunacredință sau reaua-credință, este o stare obiectivă, astfel încât nu avem ce să facem aici.

Ce se poate totuși salva din această situație, absolut inconfortabilă pentru noi toți, absolut nemeritată pentru domnul senator Mircea Diaconu, este ca, în cazul în care prin votul Senatului mandatul domnului senator ar înceta, până la data încetării domnul senator Mircea Diaconu să-și păstreze calitatea de demnitar, de senator, drepturile bănești și toate drepturile izvorâte din această calitate, urmând ca ele să înceteze pentru viitor, având în vedere buna-credință de care a dat dovadă și faptul că a desfășurat activitate în Parlament, ca noi toți ceilalți.

Cu regretul că a trebuit să intervin într-o speță atât de delicată, îmi exprim totuși convingerea că domnul senator a luat o hotărâre înțeleaptă, care ne-a ajutat pe noi în decizie. Mulțumesc.

Toni Greblă

#67367

Agenția Națională de Integritate este o instituție _sui-generis_ în dreptul românesc, astfel încât are o reglementare, un statut cu totul aparte. ANI constată starea de incompatibilitate printr-un raport. Raportul ANI constată starea de incompatibilitate – și punem punct. Constată că senatorul X este incompatibil, motivând care sunt cele două funcții pe care le deține în același timp.

Raportul ANI se comunică Senatului, respectiv persoanei interesate. Împotriva raportului ANI cel interesat poate să introducă contestație la Curtea de Apel București, cu drept de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sunt două grade de jurisdicție. Deoarece raportul ANI este..., ANI având și activitate considerată jurisdicțională, este considerată al treilea grad de jurisdicție.

Instanța poate să admită contestația formulată, să dispună anularea raportului ANI sau poate să dispună respingerea contestației. În cel de-al doilea caz – din păcate, este și cazul colegului nostru, domnul senator Mircea Diaconu –, instanța a dispus respingerea contestației formulate de domnul senator Mircea Diaconu. Punct. Pe cale de consecință, raportul ANI a rămas în vigoare.

Legea prevede că, în momentul în care ANI constată starea de incompatibilitate, din această stare de incompatibilitate decurg automat, în virtutea legii, niște interdicții și pentru mandatul în curs, dar și pentru următorii trei ani, astfel încât, în cuprinsul hotărârii, nu instanța de judecată stabilește dacă este compatibil sau nu, nu instanța administrează probe în acest sens, ci numai ANI, prin raportul pe care l-a întocmit și care, din păcate, în acest caz, a rămas definitiv și produce efecte juridice ca urmare a respingerii contestației introduse de colegul nostru.

Aș vrea să mai spun un lucru vizavi de unele luări de poziție ale colegilor noștri, care, în cea mai mare parte, sunt întemeiate. În materie de justiție, trebuie să înțelegem însă faptul că noi am acceptat să intrăm în Uniunea Europeană cu un steguleț galben și avem o monitorizare pe justiție și afaceri interne care este încă în parcurs de a fi elucidată. După ce vom încheia, sper, anul viitor, această supraveghere pe justiție și afaceri interne, atunci o imixtiune pe cazul X sau Y am putea s-o considerăm așa. Până atunci, avem Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare și noi trebuie

să facem eforturi pentru a convinge pe ceea ce ne angajăm..., că, până la urmă, noi ne-am angajat în fața Uniunii Europene că vom constitui și pune în ființă o agenție de integritate și că hotărârile acesteia le vom respecta. Nu Uniunea Europeană ne-a impus să constituim nici DNA-ul, nici Agenția Națională de Integritate. Au fost angajamentele noastre pentru a înceta Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Mulțumesc.

Frunda György

#72132

Nu procedură, pe fond, domnule președinte de ședință. Și asta pentru că nu sunt de acord cu o parte a susținerilor colegului meu – avocat, senator –, domnul senator Greblă.

Spuneați, domnule senator, că ANI este și organ de jurisdicție. Greșit! Art. 1 din lege definește... Și să nu-i mai spuneți ANI, pentru că jigniți prea multe femei din această lume! Spuneți-i Agenție Națională de Integritate, nu este „Ani”.

La art. 1 sau 2, domnule coleg, agenția este definită ca o autoritate administrativă autonomă. Autoritate administrativă autonomă! Așa este definită, domnule coleg.

Din această definiție rezultă că agenția nu poate aduce nicio hotărâre jurisdicțională. Constituția României prevede că orice jurisdicție specială, în țara aceasta, este neconstituțională.

De aceea, de la acest microfon, am susținut – și dumneavoastră, domnilor, m-ați votat, cu mare majoritate, împotriva ministrului justiției, 110 la 2 sau așa ceva a fost rezultatul votului – că nu putem înființa comisii de verificare a averilor în țara asta. E neconstituțional, e nedemocratic, e împotriva statului de drept.

Iar atunci când vorbeați de presiuni, a venit domnul fost ministru al justiției și ne-a arătat o scrisoare de la Bruxelles – după părerea mea și știrea mea, redactată tot de un parlamentar al României, dar semnată de domnul Barosso – în care se făceau presiuni directe pentru înființarea acestor comisii, care, domnilor, nu există în niciuna din cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Despre ce-mi vorbiți? Păi, gândiți-vă logic. Deci sunt eu o autoritate administrativă, domnule senator Greblă, care fac numai acte administrative, consult declarațiile de avere, fac adrese la bănci și la consilii, mă interesez peste țări, peste oceane dacă X sau Y are averi, îmi fac dosarul meu și trimit pe urmă la comisie, care este echipa mea, formată din doi procurori și un judecător, ca ei să ceară confiscarea averii.

Domnilor, dumneavoastră sunteți de vină că ați votat treaba aceasta, dar, să fie clar, nu poate Agenția Națională de Integritate să adopte nicio sancțiune juridică, pentru că nu este organ jurisdicțional, este organ administrativ. Nu poate decât instanța de judecată să-i suspende dreptul de a fi ales domnului Diaconu sau oricărui alt cetățean român. Nu poate s-o facă decât Înalta Curte de Casație și Justiție. N-o poate face agenția.

Și, de aceea, vă cer, domnule senator, citiți-mi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a curții de apel, pe care eu trebuie s-o votez.

Eu am o singură obligație, ca Legislativ: să respect o hotărâre judecătorească. Nu puteți să-mi cereți nimic în plus. Agenția nu poate să-mi ceară mie să-l suspend pe Mircea Diaconu. Nu poate, nu are această calitate. Respectați jocul, respectați regulile jocului! Să nu ne luăm după ureche.

Vreau să știu... Eu n-am văzut treaba aceasta. Îmi pare rău, nu mi-a fost distribuit acest raport. Vreau să știu exact ce s-a spus. Dacă nu, atunci, eu nu cred că putem decide fără să avem cunoștință clară despre ceea ce ni se cere. Mulțumesc.