Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit să luați loc. Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 169 de senatori și-au înregistrat prezența 87, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică 85.

Ședința plenului Senatului va fi condusă de Călin Popescu-Tăriceanu, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Vreau să vă atrag atenția că la punctul 3 – este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 11 din Legea nr. 21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române – cele trei comisii care, conform deciziei de ieri a Biroului permanent, trebuiau să întocmească raportul comun nu au depus încă raportul. Prin urmare, vă propun să retragem din ordinea de zi propunerea legislativă de la punctul 3.

Dacă sunteți de acord,

Având în vedere această modificare, acum

Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Dacă nu sunt comentarii,

La primul punct din ordinea de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28 aprilie – 24 mai 2014.

Biroul permanent propune următorul program:

– de luni, 28 aprilie, până sâmbătă, 24 mai – activități în circumscripțiile electorale;

– în același timp, luni, 28 aprilie, și în datele de 5 mai, 12 mai și 19 mai – ședințe ale Biroului permanent al Senatului.

Fac mențiunea că în urma discuțiilor de ieri din cadrul Biroului permanent s-a convenit că aceasta ar fi formula de program care să se adapteze realităților politice, respectiv campaniei electorale.

În toate țările democratice, în timpul campaniei electorale, vectorii cei mai importanți sunt parlamentarii și, prin urmare, s-a considerat necesar ca parlamentarii să meargă în circumscripțiile electorale să susțină programele partidelor pe care le reprezintă în Parlament în timpul campaniei electorale.

Sunt comentarii în legătură cu acest program? Domnul senator Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Două comentarii aș vrea să fac. În primul rând, ieri, la Biroul permanent, s-a stabilit foarte clar că în fiecare luni vom avea ședințe ale Biroului permanent, care va stabili dacă e necesar sau dacă sunt urgențe, ca să revină plenul Senatului, care să le poată discuta.

În plus, fiindcă ieri nu am reușit să legiferăm, astăzi bănuiesc că vom fi în aceeași situație, întrucât, dacă ne uităm în sală, constatăm că colegii liberali nu sunt prezenți, probabil că vom ajunge într-un impas, iar nu o să avem cvorum și atunci aș propune ca săptămâna viitoare să avem program normal: luni și marți să lucrăm. După aceea vine 1 Mai. Vom vedea lunea viitoare, lunea cealaltă, dacă e necesar să ne întâlnim sau nu.

Ca atare, cred eu că ceea ce s-a spus ieri... și s-a exagerat spunându-se că vrem vacanță. Nu cred că pentru un senator sau pentru un deputat activitatea din teritoriu, în campania electorală, e vacanță. Știm bine ce presupune, ce întâlniri electorale avem, cât avem de lucru în teritoriu. Dar, dacă e nevoie să venim, venim oricând. Nu suntem plecați din țară, suntem în teritoriu. Biroul de luni poate stabili dacă sunt urgențe și ne cheamă imediat. Se dă un mesaj, ne convoacă și lucrurile sunt clare.

Nu văd de ce ne-am dat de ceasul morții ieri, arătând că vrem să lucrăm, dar până la urmă nici noi, cei care am spus lucrul acesta, nu suntem în sală. Și nu am fost aproape niciodată. Lucrurile nu cred că se rezolvă în acest mod.

V-aș ruga să supuneți la vot propunerea mea, ca să lucrăm luni și marți, să încheiem toate aceste restanțe pe care le avem și, după aceea, lunea următoare sau chiar lunea aceasta, Biroul permanent stabilește dacă e nevoie să ne întâlnim și săptămâna următoare.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, da, sunt de acord ca săptămâna viitoare, luni și marți, să avem programul pe care l-am avut până acum. Că nu am avut altul mai bun, asta este altă discuție.

În al doilea rând, haideți să fim onești, să nu ne facem iluzii, ca să nu spun altfel, și să nu credem cumva că Biroul permanent, de altfel, reunit luni îi va chema pe senatori marți să legifereze. Nu. Dar, sigur, majoritatea hotărăște. Eu am spus încă din capul locului care este situația.

Acum, în privința celor ce ne spunea domnul senator Ilie Sârbu, în legătură cu un anumit grup parlamentar.

Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, două momente. Și mă uit în primul rând la colegii mei de la Partidul Social Democrat. Suntem mulți aici care din legislatura trecută ne aducem aminte două momente: un moment prin care... Și domnul senator Liviu Pop, pe care îl salut și care a fost ieri la un post de televiziune, se lamenta că am fugit din sală... Două momente și nu aveți cum să nu vă aduceți aminte.

Primul moment este când aproape două luni, în legislatura trecută, Partidul Social Democrat a fost în grevă

parlamentară: nici la plen, nici la comisii. Adevărat? Bun! Atunci se putea și acum nu se poate. Și nu suntem în grevă.

Al doilea moment este când timp de mai bine de trei luni, împreună cu domnul Sârbu – și nu era USL-ul făcut, stimați colegi, poate chiar atunci s-a înfiripat, cine știe? –, când era o majoritate formată din PDL, din UDMR – pe care îi felicit, uite, sunt prezenți, spre deosebire de Partidul Conservator, uite, sunt 30% prezenți, mai puțini ca noi –, PDL, UDMR și UNPR...

UNPR, pentru cei care nu știu, sunt inițialele de la partidul... Na, că și eu am uitat!

Nu, UNPR este partidul domnului Oprea, ca să fim cinstiți.

Ei, și timp de trei luni de zile, stimați colegi, vă aduceți aminte – Uniunea Națională pentru Progresul României, uite că mi-am adus aminte, „progres”, ceilalți nu dorim progresul –, ne-am luptat ca să stea domnul Geoană președinte al Senatului. Țineți minte? Și am apelat la toate procedurile regulamentare și a fost corect. A fost corect. Atunci era corect și acum opoziția nu se poate manifesta?

Deci uitați-vă, vă spun cu toată colegialitatea, trebuie să țineți cont că, din când în când, s-ar putea să avem și noi dreptate. Trebuie să țineți cont că și noi putem face propuneri corecte. Și o propunere corectă a fost ca săptămâna trecută și săptămâna aceasta să se lucreze inclusiv miercuri.

Și am să închei cu un citat dintr-un distins coleg, pe care îl respect – nu am să-i pronunț numele –, în legătură cu ceea ce spunea despre opoziție, când se afla în opoziție. Acum e la putere. Este pe 22 septembrie 2010. Era opoziția aceea cruntă.

Domnule Sârbu, țineți minte, da? Râdeți. E bine că sunteți amuzat.

Uitați ce spunea acel coleg, care acum e la putere: „Noi nu avem niciun interes să susținem Guvernul, să votăm și să asigurăm cvorumul.” Declarația este una mai lungă și declarațiile sunt cu zecile.

Haideți să fim onești și să nu începem cu chestia asta, că opoziția nu este în sală. Stăm în sală nu ca să asigurăm cvorumul, ca să fie limpede. Cvorumul trebuie să-l asigurați dumneavoastră și ieri puterea a asigurat cvorumul în proporție de 65–70%, atât. Sunteți 100, nu e niciun fel de problemă să fiți 85 aici.

Mă bucur că domnul Sârbu, domnul senator e de acord cu mine, ca de cele mai multe ori, de altfel, și asta este situația. Nu noi trebuie să asigurăm cvorumul, ci dumneavoastră. Și o spun, sper, pentru ultima dată. Sprijiniți Guvernul. Veniți 85, că sunteți 100.

Păi, în legislatura trecută eram 71 la 68 și veneau toți miniștrii, își mai treceau acolo câte o lege din când în când. Păi, cu o majoritate atât de confortabilă, aveți dificultăți în a sprijini Guvernul?

Deci nu vreau să intrăm într-o dispută. Sunt destul de bine pregătit.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnul senator Sârbu.

Iertați-mă, domnule senator, se înscrisese la cuvânt doamna senator Anghel și riscăm să intrăm într-un conflict major cu Domnia Sa.

Aveți cuvântul, doamna senator. Microfonul 2.

1. Un drept la replică pentru domnul președinte Hașotti. Cu tot respectul, 4 din 7 reprezintă un procent de 57%. Și mai este și domnul Banias, adică 5 din 7, 70 și ceva la sută. Deci noi suntem 70 și ceva la sută. Dacă ar fi toate grupurile parlamentare prezente cel puțin 50%, tot ar fi bine.

Doamna senator, vă rog să nu intrați în dialog cu colegii din sală.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Păi, dacă vreți să nu intru în dialog, dumneavoastră, de pe scaunul acela, faceți liniște în sală.

Continuați-vă luarea de cuvânt, colegii vă vor respecta.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Eu nu cred că fac așa ceva în momentul în care vorbește un coleg de-al meu. Și ceea ce spun eu zic că spun corect. Munca mea în acest Senat îmi pare munca lui Sisif. Și nu vorbesc din punctul de vedere al greutății, ci al inutilității. Ducem un bolovan pe munte și acela se rostogolește și o luăm de la capăt în fiecare zi. Zeci, sute de întrebări și interpelări care nu-și primesc răspunsul, nici în scris, nici oral, deși prin lege ministerială sunt obligați să răspundă, iar răspunsul respectiv să fie și în conformitate cu ceea ce există pe teren și cu legea.

Explicați-mi, domnule președinte al Senatului, de ce tratăm cu atâta neseriozitate funcția de control a Parlamentului. Dacă timp de o lună de zile nu vom primi răspunsuri și nu vom putea să punem întrebări și apoi intrăm și în vacanța cea mare, până la toamnă, toate lucrurile astea ce vor fi? Amintiri?!

Deci se poate ca, în momentul în care un candidat este în județul respectiv, senatorul care este din județ să lipsească în ziua respectivă, motivat. Se poate, dacă este un miting la nivel național, să lipsim atunci. Se poate, dacă este un miting la nivel regional, să lipsească cei din regiunea respectivă. Dar să lipsim toți o lună de zile ca să facem campanie...

Vreți să-mi spuneți mie că eu o să mă duc prin toată țara pentru cel care candidează de la mine și o să umblu o lună de zile?! Nu, domnule, nu o să fac lucrul acesta.

Și nu o să o facă niciunul.

Aș vrea să-l asigur pe colegul meu, domnul Puiu Hașotti, că nu mă dezic de ceea ce am spus. E perfect valabil. Dar asta nu înseamnă că sunteți dumneavoastră scutiți de obligațiile pe care le aveți, mai ales dacă le afirmați cu atâta tărie pe toate posturile de televiziune: că aveți o dorință extraordinară de a fi prezenți, de a activa și a lucra în Senat. Eu la asta m-am referit. Dar ceea ce am spus rămâne perfect valabil. Noi trebuie să susținem Guvernul, noi, cei care vorbim de atâtea ori împotriva Guvernului, noi avem obligațiile astea, așa cum le-ați avut dumneavoastră sau, mă rog, puterea de altădată, pe care o criticam noi atunci cu înverșunare și explicam că nu e obligația noastră.

Diferența care e între ceea ce a fost și ceea ce se întâmplă astăzi? Că noi am declarat atunci acea grevă parlamentară, corect. Am venit și am spus: „Nu mai intrăm în sală, din cauza faptului că suntem ignorați.” Niciodată nu se discuta cu noi. Astăzi, totuși, se discută, trebuie să recunoașteți. Nu am venit să vă blocăm, să vă închidem gura pe diverse teme. Aveți posibilitatea... Îmi pare rău că nu e domnul Oprea aici, e cel mai vehement critic al Guvernului, câteodată chiar sărind dincolo de limite... și nu s-a murit din cauza asta. Putem să lucrăm împreună, prin această asigurare a cvorumului, fiindcă legile, dacă nu avem noi cvorumul necesar, oricum cad și știți bine lucrul acesta. Dar am fost în acest impas, acum, din cauza faptului că sunt foarte multe legi care treceau prin adoptare tacită, ceea ce nu ne onorează și știu că și dumneavoastră erați întotdeauna împotriva acestui fenomen.

Asta am insistat să facem ieri și astăzi. Nu am putut. Poate facem luni și marți, tot printr-o înțelegere – bineînțeles, amiabilă – între liderii de grup, ca luni și marți să lucrăm, să încheiem toate aceste restanțe și, după aceea, în funcție de ceea ce apare nou, Biroul permanent, lunea viitoare, hotărăște: venim sau nu venim.

Dar cred eu că pentru noi, ca aleși, ca senatori și deputați – că e valabil și pentru colegii noștri de la Cameră –, e mult mai jenant... sau mai jenantă situația aceasta de a veni aici o parte dintre noi – eu o numesc și să-mi scuzați expresia pe care o folosesc..., dar mai bine nu o folosesc –, tot aceiași. Și ceilalți, deștepții – în antiteză, poate deduceți –, care nu vin nici la noi, nici la dumneavoastră, nici la PDL..., poate reușim să-i aducem și pe deștepți alături de noi și să încheiem această sesiune în mod onorabil. Dacă nu vom putea, sigur, vom vedea care va fi strategia de viitor.

Vă mulțumesc. Domnul senator Sârbu.

Domnul Hașotti, drept la replică.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Mulțumesc.

Cu foarte multe chestiuni pe care le-a abordat domnul senator Ilie Sârbu sunt de acord, categoric. Am spus încă din capul locului că suntem de acord ca săptămâna viitoare să lucrăm luni și marți, ca și până acum. Dar s-a ajuns la această situație pentru că, din păcate, timp de două săptămâni, nu s-a dorit să se lucreze și miercuri. Dar am trecut peste asta.

Țineți minte când de la cabinetul viteazului domn prim-ministru Emil Boc se transmitea: „treceți cu șenilele peste ei”? De aceea a fost greva parlamentară. Dar nu pot să fiu de acord cu: „aveți destul de multă libertate de a vă exprima”. Nu. Trebuie să avem foarte multă libertate de a ne exprima.

Și în privința cvorumului trebuie ca dumneavoastră și numai dumneavoastră să-l asigurați și, dacă nu există, nu noi suntem vinovați. De acord?

Și, tot așa, pentru că mie îmi place să lucrez cu materialul clientului, același distins coleg din legislatura trecută spunea așa în legătură cu rolul opoziției, ca să vedeți cum se schimbă, dom’le, viața asta în politică: „Nu puteți miza pe sprijinul nostru în aceste condiții în plen. Iar pentru colegii noștri de la PDL, și nu numai de la PDL, și cei de la UNPR, și cei de la UDMR, de fapt, coaliția, toți cei de la putere...”

Mai e ceva de spus?

Râdeți, domnule Sârbu.

Domnule senator Liviu Pop, microfonul 3.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dați-mi voie să le urez celor care au numele Gheorghe un călduros „La mulți ani!”.

Apreciez deschiderea pe care o are domnul Hașotti vizavi de emisiunile la care particip, însă contextul în care am specificat ieri că senatorii PNL s-au grăbit să iasă din sală la ora 18.10 pentru a aniversa un sfânt Gheorghe a fost unul cât se poate de normal. Nu cred că am deranjat cu ceva, iar de lamentat, că tot discutăm de lamentare, cred că ar fi util pentru senatorii PNL să ne spună liderul de grup care este senatorul cu cele mai multe absențe din Grupul parlamentar al PNL și după aceea să ne spună ce trebuie să votăm și cum trebuie să votăm. Din punctul acesta de vedere, cred că trebuie să fim corect informați.

Vă mulțumesc mult de tot.

## Mulțumesc.

## Domnul senator Pașcan.

Domnule senator Verestóy, luați loc, v-am notat în ordinea în care v-ați înscris la cuvânt. Vă dau cuvântul tuturor. Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Eu cred că nu contestă nimeni importanța alegerilor europarlamentare. Cu atât mai mult trebuie să demonstrăm că suntem și noi conștienți de rolul acestora în fața

electorilor. Eu cred că cea mai bună campanie pe care o putem face în teritoriu este să ne facem datoria în primul rând aici. Pentru că ceea ce nu reușim să evităm este plasarea în ridicol, această imagine execrabilă pe care a dobândit-o Parlamentul României în general, cu parlamentarii leneși, parlamentarii privilegiați, parlamentari care cer privilegii, care fug, de fapt, de muncă și caută, cumva, să tragă mereu spuza pe turta lor. Or, cu această imagine, cred că nu putem face o bună imagine în teritoriu și nici în campanie. Nu putem să-i determinăm pe cei cărora ne adresăm să ne voteze sau să-i voteze pe europarlamentarii pe care noi îi susținem. Înainte de toate, noi trebuie să ne facem datoria aici și așa vom demonstra și vom fi credibili pentru cei cărora le pretindem votul.

De aceea, Partidul Democrat Liberal nu poate fi de acord cu niciun fel de intensificare a activității în teritoriu, cu atât mai mult cu cât, dacă este cazul să fim onești până la capăt, activitatea electorală în teritoriu se desfășoară la sfârșit de săptămână, când sunt oamenii de găsit acasă. În rest, peste săptămână, oamenii sunt la muncă, stimați colegi, și această realitate nu poate fi contestată.

De aceea, a pretinde, a inventa pretexte, a căuta scuze ne plasează în derizoriu, în ridicol și penibil. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Bumbu Octavian. Microfonul 3.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Nu ne mai dați lecții!

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În perioada interbelică, la o intervenție a lui I.C. Brătianu, Nicolae Iorga i-a răspuns că nu are ce învăța de la un inginer. Răspunsul lui I.C. Brătianu a fost: „Măsura, domnule profesor.” Pentru că s-ar părea că de o vreme încoace domnul senator Hașotti își cam pierde măsura. Adică nu este prima dată când face aprecieri peiorative la adresa UNPR-ului.

Vreau să-i adresez o întrebare scurtă: la ora aceasta, PNL-ul mai este partidul principiilor liberale și al marilor Brătieni sau este partidul unui dictator – mic, este adevărat, dar dictator – și al unui grupuscul din jurul lui?

Vă mulțumesc.

La dumneavoastră de cine este vorba?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Verestóy.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Cred că am făcut o greșeală când am crezut că putem să legiferăm fără să avem o oră și jumătate de declarații politice. Să nu mai repetăm această greșeală. De acum încolo, decideți conform realității și lăsați ora și jumătate de declarații politice și să începem după aceea legiferarea, că tot asta s-a întâmplat. Să nu ne mai prefacem că am început să discutăm despre proiectele de lege atât de importante, cum au spus toți colegii. Deci, dacă votați pentru săptămâna viitoare programul de luni și marți, vă rog să lăsați ora și jumătate de declarații politice, pentru că sunt foarte importante, cum am auzit, sunt mesaje de trimis, sunt lucruri care trebuie să fie consemnate în analele Parlamentului.

Vă rog, în numele grupului, să sistăm acum aceste discuții. Nu au un mesaj nou. Tot ce s-a spus s-a mai spus de câteva ori. Să începem să votăm legile pentru care ați insistat să fim aici.

Mulțumesc.

Domnule senator, o clipă numai, așteptați, că mai sunt încă două persoane înscrise înaintea dumneavoastră. Domnul senator Mihăilescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Până la ultimii doi antevorbitori am vrut să întrerup puțin situația asta idilică, în care liderii de grup schimbă păreri aproape amabile despre diverse chestiuni. Ieri, această chestiune a durat o oră și jumătate din două. Astăzi, durează o altă oră și jumătate.

Vreau să revin și eu, că văd că este o metodă, nu chiar până la Brătieni..., dar experiența anterioară nu este plăcută, pentru că o asemenea poziție a opoziției poate conduce la o serie întreagă de tehnologii care au fost foarte mult folosite în perioada trecută. Aș folosi doar două, și anume circa 18 asumări de răspundere. Dacă noi nu suntem în stare să legiferăm, dacă la un număr mare de moțiuni sau de alte chestiuni nu se participă la vot și dacă noi ne vom comporta în felul acesta... antisistem parlamentar, nu vom reuși decât să ajungem la alte chestiuni, pentru care s-ar putea după aceea să ne pară rău. Ne uităm cu admirație și aici spunem că Parlamentul are nu știu ce imagine și nu știu cine... Nu, toată lumea intră în această ciorbă.

Aș vrea... o ultimă chestiune și cred că sunt câțiva care au puțină experiență după atâtea mandate: și partea tehnică a Senatului are o mare vină în situația în care ajungem noi. Dacă se adună un număr atât de mare de reglementări care pot să se adopte tacit, ar fi trebuit ca în urmă cu o lună, cu două luni să avem asemenea semnale de pericol și Biroul permanent să reacționeze în consecință. Nu putem lua decizii în fiecare zi, una dimineața, una după-masa, și pe urmă fiecare lider, că e în opoziție sau este în altă parte, să aibă asemenea păreri.

Oricum, noi întotdeauna – mă refer la UNPR, ca să îi fac o plăcere dublă domnului Hașotti – am sprijinit actul de guvernare și ne-am făcut în mod onest, pe timpul mandatului de guvernare, datoria. Nu are ce să ne reproșeze din acest punct de vedere, indiferent câtă retorică la istorie ar face. Vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu și după aceea domnul senator Hașotti.

Microfonul 2.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

1. Înainte de toate, îmi cer scuze eu, în numele colegilor de la PSD, față de doamna Anghel. Probabil că Domniile Lor nu au înțeles mecanismul pe baza căruia funcționează o alianță la guvernare. Adică Partidul Conservator, așa cum este el în Parlamentul României, este aliat cu PSD-ul și ar fi fost un minim gest de respect al colegilor pesediști față de coaliata Domniilor Lor la guvernare să o asculte atunci când vorbea.

Îmi cer eu scuze, doamnă Anghel.

2. Am sperat de mic, atunci când m-am apucat să mai citesc și eu ce înseamnă istoria politicii în România interbelică și postbelică, că sunt nume atât de mari care nu pot încăpea în minți și guri atât de mici. Azi am avut deziluzia să constat că nu este așa: Brătienii încap în gura oricui.

Domnul senator Hașotti, dreptul la replică, după aceea propun sistarea dezbaterilor.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Aș fi propus și eu același lucru și vă promit că nu mai vin la microfon, chiar dacă mi se pronunță, mi se rostește numele.

În primul rând, uite că sunt momente când putem fi de acord și sunt de acord cu ceea ce a spus domnul senator Verestóy.

În al doilea rând, să știți că prelungirea termenului de adoptare tacită pentru data de 18 iunie s-a făcut în afara regulamentului. Dar asta este treaba dumneavoastră.

Un domn senator – îmi cer scuze, nu i-am reținut numele până acum – mi-a pus o întrebare. Cred că a răspuns domnul senator Barbu la această întrebare. Eu am să-i răspund totuși, la rându-mi, printr-o mică povestioară.

Se spune că în pădure s-au întâlnit cioara și privighetoarea.

Îi răspund domnului senator care mi-a pus întrebarea, domnul Bumbu, parcă.

În pădure s-au întâlnit cioara și privighetoarea și între ele s-a iscat o dispută: cine cântă mai frumos. Au convenit ca primul animal pe care îl vor întâlni în pădure să le fie judecător. Și întâmplarea a făcut ca primul animal pe care l-au întâlnit să fie porcul mistreț. Și a cântat privighetoarea, a croncănit cioara. Mistrețul, mistreț; a spus: dumneata ai cântat mai frumos, cucoană cioară.

Între ele însă intervenise un rămășag, un pariu. Au convenit ca cea care cântă mai frumos să aibă dreptul să scoată un ochi celeilalte. Și, conform pariului, cioara s-a repezit și a scos un ochi privighetorii, pentru că ea a fost aleasă de porcul mistreț că ar cânta mai frumos. Și privighetoarea i-a răspuns: nu îmi pare rău că mi-ai scos un ochi, cucoană cioară, îmi pare rău că m-a judecat un porc mistreț.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator Bumbu, v-am propus să sistăm intervențiile. Păi, așa, să știți că e o poveste fără sfârșit. O poveste fără sfârșit.

Dar îmi promiteți că 30 de secunde?

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu**

**:**

10 secunde.

10, vă rog, OK.

Îmi pare rău că m-a judecat domnul Hașotti.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Damian, am propus înainte sistarea dezbaterilor și vă rog să acceptați această rugăminte pe care v-o adresez.

Revin la programul de lucru.

Deci, pentru săptămâna viitoare, luni, 28 aprilie, și marți, 29 aprilie, conform propunerii făcute de liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Ilie Sârbu, este program normal. După aceea, în zilele de 5 mai, 12 mai și 19 mai, la ședința Biroului permanent, se va stabili programul de lucru pentru săptămâna respectivă.

Programul de lucru se supune votului conform propunerii care a fost făcută de Biroul permanent, cu amendamentele pe care le avem.

Domnul senator Verestóy, listă, lista de vot solicitată de domnul senator Verestóy.

Vreau să vă anunț că astăzi au fost înregistrate declarații politice din partea următorilor senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii Gabriela Firea, Doina Silistru, Ioan Deneș, Ionel Butunoi, Florin Constantinescu, Damian Drăghici, Darius Vâlcov, Florinel Butnaru, Gheorghe Saghian, Sorin Lazăr, Alexandru Frătean;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, senatorii Dragoș Luchian, Ion Luchian, Nelu Tătaru și Dorin Păran;

– din partea Grupului parlamentar al PDL, senatorii Dumitru Oprea și Marius Pașcan;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Biró Rozalia Ibolya.

Declarația mea politică se intitulează „Lista medicamentelor compensate – fiecare zi de întârziere costă vieți omenești!”.

În urmă cu mai bine de un an, mai precis în luna februarie 2013, ministrul de atunci al sănătății începea lupta pentru actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite, listă încremenită în forma stabilită în cadrul precedentului ministeriat încă din anul 2008. Termenul pe care și-l fixa domnul ministru era unul ambițios: vara lui 2013.

Lunile au trecut probabil mult prea repede pentru capacitatea de reacție a sistemului birocratic, așa că noua listă a primit succesiv noi termene, din ce în ce mai îndepărtate, până când Guvernul s-a remaniat. Poate că în domeniul sănătății această schimbare s-a resimțit cel mai puternic, deoarece erau lăsate în urmă mai multe proiecte nefinalizate, printre care lista de medicamente compensate, dar și pachetul minim de servicii medicale, Legea malpraxisului etc. Chiar dacă fosta conducere a ministerului consideră că și-a făcut datoria lăsând respectivele proiecte în fază de dezbatere publică, deci doar la un pas de avizare și implementare, acest din urmă pas s-a dovedit, cel puțin în cazul listei de medicamente compensate, mult prea mare.

Noul ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu, a considerat, pe drept cuvânt, că abordarea predecesorului său a fost greșită, așa că proiectul a fost reluat aproape de la zero. În momentul de față, lista se află într-un proces accelerat de evaluare și avem promisiuni că până la toamnă va fi gata sau, mai precis, va intra în vigoare. Un semnal pozitiv, căci promisiunile nu mai sunt de ajuns, este anunțul privind compensarea a 16 molecule noi – orfane, adică cele care nu au alternativă terapeutică –, majoritatea acestora fiind pentru tratamentul cancerului și al bolilor rare.

Suntem pe deplin conștienți că acest proces este unul dificil, trebuind armonizate interesele pacienților, ale companiilor producătoare de medicamente, directivele europene și limitările bugetare. Dar, așa cum sublinia și premierul Ponta, această listă trebuie să fie făcută în primul rând în beneficiul pacienților. Iar fiecare zi de întârziere se cuantifică în vieți pierdute, care ar fi putut fi salvate!

Declarația mea politică este intitulată „Totul despre «lupii» lui «Petrică» – parabolă cu final tragic”.

Stimați colegi,

După un anumit episod petrecut în weekend, întrebarea „Ce alegem: gaura sau covrigul?” sau „Cu ce rămânem?” este cum nu se poate mai potrivită, mai ales că vine după câteva zile intense, în care s-a mâncat, ca de obicei, politică pe pâine. Sau fără pâine, cu intenție sau doar pentru a ne auzi vorbind. Eu optez pentru pâine, fiindcă tot am mai dat jos din TVA, măsură deloc pe placul unora. Le-o fi plăcând numai cozonacul, mai poți să știi?

Evident, nu cu astfel de amănunte vreau să vă rețin, pentru doar câteva minute, atenția, ci cu povestea tristă, chiar tragică a tânărului Petrică. Îl știți pe Petrică, cioban din tată în fiu, și știți și povestea. A strigat „Lupul!” o dată, de două ori, de trei ori... Când lupul chiar a venit, ciobanii mai bătrâni, sătui de glumele proaste ale juniorului, l-au lăsat pradă lupilor. Și lupul a venit, așa că boacăna l-a costat, într-un final, cariera... politică, se poate spune, fiindcă nu știm ce-ar fi ieșit din tânăra speranță a transhumanței românești dacă n-ar fi dat atâtea alarme false. Poate ar fi ajuns un „mare baci de stat”, cum se spune pe aici, poate chiar un candidat la nu știu ce demnitate publică extrem de importantă. Da, Petrică putea ajunge orice, în schimb a eșuat lamentabil. A pierdut pe mâna lui, cum se spune: în loc să mănânce covrigul, s-a ales cu gaura!

Iată, stimați colegi, câteva mostre de alarme false, de „găuri” mari în „covrigul” adevărului, mereu rupt, dar niciodată mâncat.

Prima – Petrică, cu sau fără cele câteva mioare dolofane, nu se va întoarce niciodată în turma mare. Fals. În oierit, dragă Petrică, ca și în politică, niciodată să nu spui „niciodată”! Unde e mai bine decât în saivan? Unde se simt mioarele mai protejate de lupul cel rău, pe care l-au mai învins, ultima dată în transhumanța locală din 2012? Pentru că erau la un loc au învins PeDeLupul – știe și Petrică acest lucru, și încă foarte bine –, nu pentru că erau patru pe un deal și șase pe celălalt.

A doua alarmă falsă este, de fapt, o înlocuire: tânăr și pus pe șotii cum îl știm, Petrică nu doar cheamă lupul, dar o face de parcă ar fi baciul cel bătrân, stăpânul câinilor. Evident că nu e așa. Mai mult, de la ultima transhumanță până acum, Petrică putea câștiga mult mai mult dacă asculta de sfatul mioarelor înțelepte din subordine. Alți „Petrici” au avut permanent consultări, pe principiul: „De trei zile-ncoace/Gura nu-ți mai tace!/Ori iarba nu-ți place,/Ori ești bolnăvioară,/Drăguță mioară?”

Declarația mea politică se intitulează „De-aici pornim: România, al 7-lea potențial de influență în Parlamentul European!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constatarea aceasta, preponderent statistică, fiindcă ea este expresia unui calcul realizat pe baza numărului parlamentarilor români și a funcțiilor ocupate de aceștia în actualul mandat al Parlamentului European, ne oferă totuși și altceva decât o cifră, și anume perspectiva unei mai bune reprezentări românești în ceea ce sociologic s-ar putea denumi „indicele de participare la manifestarea puterii europene”, asta chiar dacă adesea am fost în situația de a ne simți cetățenii unei țări mari – ca întindere și populație –, dar cu putere mică în ceea ce privește luarea deciziilor în politicile Uniunii Europene. Se pare că timpul schimbării acestui disconfort românesc cu o stare de demnitate și mulțumire de sine poate veni după alegerile europarlamentare de anul acesta, din 25 mai.

De ce spun asta? Simplu: fiindcă probabil vom asista la schimbarea raportului de forțe politice din structura Parlamentului European, mai precis, dintre principalele două tabere, cea de centru-dreapta, Partidul Popular European,

PPE, adeptă a politicilor de austeritate și constrângeri – să nu uităm că din acest grup au făcut parte și europarlamentarii PDL, iar românii au simțit pe pielea și în buzunarul lor politicile promovate de acest grup, aflat cu 36% din mandate la conducerea Parlamentului European –, și, în contrapondere, cea de centru-stânga, PSE, socialiștii europeni, adepți ai unei politici mai umane și permisive, capabile să asigure o speranță consumului și, prin acesta, încrederea în viitor a cetățenilor europeni și în reducerea șomajului în rândul acestora.

Europarlamentarii PSD și actualii candidați ai USD sunt și vor fi afiliați acestei grupări politice de centru-stânga. O grupare care, după cum o indică sondajele, e plasată pe un trend crescător față de cele 25 de procente avute acum ca număr de mandate, asta în timp ce popularii europeni – ca și membrii lor din România, de altfel! –, din fericire pentru speranțele noastre la o viață mai bună în anii următori, au prognozată o scădere a scorului electoral după alegerile din 25 mai de cel puțin 8%.

Declarația mea politică este intitulată „Turismul românesc”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În perioada următoare, atât datorită sărbătorii Învierii Domnului, cât și datorită weekendului prelungit de 1 mai, se va înregistra cu siguranță o creștere a turismului în țara noastră. Majoritatea românilor profită de zilele libere fie pentru a-și vizita rudele din alte zone, fie pentru a merge la mare sau la munte.

Din fericire, bogăția reliefului țării noastre ne permite să ne bucurăm de toate formele de relief, de numeroase obiective și zone deosebite, care atrag an de an tot mai mulți turiști.

Tocmai acest potențial turistic extraordinar al României ne face să conștientizăm că turismul merită atenția noastră tot mai mult. Trebuie să sprijinim dezvoltarea turistică a țării noastre, căci tot timpul este loc de mai bine.

Este nevoie să învățăm de la cei care fac performanță în domeniul turistic, precum Franța, țară care a așezat inclusiv celebra-i gastronomie pe lista patrimoniului UNESCO, iar acesta este doar un exemplu.

Trebuie să acționăm, desigur, pas cu pas și sigur, însă într-un domeniu cum este cel turistic dezvoltarea trebuie accelerată. De aceea trebuie să susținem modernizarea tuturor obiectivelor turistice, promovarea lor, crearea unor căi de acces mai bune către acestea și, în special, instruirea corectă a unor persoane care să poată, ulterior, să disemineze informațiile despre bogăția, unicitatea și frumusețea zonelor turistice românești.

Este nevoie, așadar, de un efort conjugat pentru a oferi tuturor românilor, și nu numai, șansa de a vizita și de a se bucura de ceea ce România are de oferit din punct de vedere turistic.

La urma urmei, turismul este o veritabilă pârghie pentru dezvoltarea economiei unei țări, antrenând și dezvoltarea altor domenii. Iată de ce vă rog să susțineți campanii de promovare turistică a României și de ce cred că fiecare dintre noi ar trebui să-și petreacă tot mai multe din zilele libere descoperind sau redescoperind zone pitorești ale țării.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cu deosebită stimă, senator Butunoi Ionel Daniel.

Declarația mea politică se intitulează „Economia României ar putea depăși pentru prima dată în acest an nivelul din 2008”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Analiștii economici estimează că produsul intern brut al României ar putea depăși pentru prima dată în acest an nivelul din 2008, susținut de o revenire a cererii interne. Principalele riscuri ar fi eventuala deteriorare a încrederii consumatorilor și o producție agricolă sub așteptări, se arată într-un raport Erste Group Research.

Economia românească este pe cale să crească mai repede decât era de așteptat pentru primul trimestru din 2014. Dovadă stau datele colectate din producția industrială, exporturile, vânzările cu amănuntul sau serviciile prestate companiilor. Analiștii băncii estimează un avans al PIB de 3% pentru România în acest an, după o creștere de 3,5% anul trecut. Creșterea ar urma să urce ușor în următorii ani, la 3,3% în 2015 și 3,5% în 2016, se arată în raport.

Stimați colegi, dați-mi voie să enumăr câteva date concrete.

Producția industrială și-a continuat ascensiunea în februarie 2014, făcând un salt de 9% față de aceeași perioadă din 2014. Evoluția pozitivă a industriei a fost confirmată și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Industria a adus trei sferturi din creșterea economică din 2013. Industria a ajuns, după 14 ani, la 30% din PIB. Astfel, semnalele pozitive de la începutul lui 2014 din industrie ne indică faptul că și pentru acest an trebuie să ne așteptăm la o creștere economică semnificativă.

Investițiile străine directe au totalizat în primele două luni ale anului 282 de milioane de euro, în creștere cu 35,6% față de perioada similară a anului trecut. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul – cel mai important indicator pentru consumul populației – a avut în februarie un plus de aproape 9% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu al angajaților români a ajuns în februarie 2014 la 1.626 de lei net, în creștere cu 4,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În martie, inflația a ajuns la un nou minimum, de 1,04%.

Declarația politică este intitulată „Ziua internațională a romilor”.

Domnule președinte,

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În data de 8 aprilie se sărbătorește Ziua internațională a romilor. Această zi reprezintă, pentru romii din întreaga lume, Ziua mondială a romilor, care în limba romanes se pronunță „O Ges Baro le Romengo”.

Această sărbătoare a fost adoptată cu ocazia primului Congres Internațional al Romilor, desfășurat la Londra în 1971. Cu prilejul acestui congres au fost adoptate și două simboluri ale etniei romilor: drapelul și Imnul internațional al romilor, „Gelem, gelem”.

Permiteți-mi să reproduc, selectiv, câteva versuri din imnul „Gelem, gelem”, în traducere „Umblăm, umblăm”: „Umblăm, umblăm pe drumurile lungi,/Am întâlnit romi fericiți./Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre/Să-mi pot vedea familia./Iarăși să merg pe drumurile lungi,/Să găsesc romi fericiți./Sus, romilor, este timpul vostru,/Haideți cu mine, romi din întreaga lume!/Gura cea neagră și ochii cei negri/Îi voi iubi precum strugurii cei negri.” La Congresul Internațional al Romilor din 1990, de la Varșovia, alfabetul standard al limbii romanes s-a alăturat și el simbolurilor identității etniei, ca o încununare a voinței romilor de a-și construi o patrie a spiritului, care să le fie recunoscută ca națiune de către toate celelalte națiuni ale lumii.

În discursul de recepție la Academia Română, „Elogiu satului românesc”, din 5 iunie 1937, Lucian Blaga se întreba retoric: „Cine poate tăgădui țiganilor geniul muzical? Ei îl posedă într-un grad mai vădit decât toate popoarele europene. Geniul lor rămâne însă fără întrebuințare, fiindcă țiganul, ca ființă etnică sfâșiată și împărțită pe la toate periferiile vieții, e lipsit de determinantele interioare ale unei matrici stilistice.”

Departe de mine gândul de a-l contrazice pe Lucian Blaga, însă nu trebuie să uităm că această etnie, lipsită de spațiul magic numit patrie, a avut o istorie tragică.

Din acest motiv, ziua de 8 aprilie nu este numai prilej de sărbătoare, ci și de comemorare a romilor care au căzut victimele tragediilor istoriei.

Declarația mea politică este intitulată „De la sublim la ridicol nu e decât un pas. În goana după voturi, reprezentanții unor partide de dreapta promit pentru alegerile europarlamentare locuri de muncă, ajutoare sociale, drumuri”.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Până la debutul oficial al campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare mai sunt câteva zile. Nu trebuie să ne mire că, de fiecare dată, în preajma evenimentelor electorale, unele formațiuni sau unii candidați aflați în dificultate fură startul. Împotriva acestei stări de lucruri legiuitorul nu a stabilit norme precise prin care se sancționează cei poziționați în afara legii. Iar acolo unde apare interpretarea știm cu toții că legea se aplică mult mai greu.

Nu mă voi referi la acest obicei al promovării candidaților în afara perioadei admise de lege. Sunt organisme care trebuie să constate și să aplice măsurile de rigoare.

Cred că o competiție electorală poate fi marcată și prin bun-simț. Altfel, așa cum v-am precizat, distanța de la sublim la ridicol se micșorează vădit, iar, uneori, excesul de zel duce la contopirea celor două noțiuni.

Am luat act de existența în spațiul public, în special pe culoarul neprihănitelor partide de dreapta, a unui derapaj al instituției comunicării pe speța aplicată. În unele situații, reprezentanți ai partidelor implicate confundă realitatea cu ceea ce vor alegătorii să audă de la ei. Astfel, în dezbateri televizate, în interviuri acordate presei locale, în cadrul organizat al conferințelor de presă, candidați sau susținători ai acestora spun că vor realiza drumuri, vor crea locuri de muncă și vor acorda ajutoare sociale celor ce au nevoie de un sprijin de la stat.

Din păcate, atribuțiile unui europarlamentar nu cuprind în fișa postului elemente de acest gen. Cunoaștem acest lucru fără a avea neapărat un grad dezvoltat de cultură politică. Este însă regretabil că cineva conștient că promovează enormități fără suport în realitatea politică a momentului insistă și transmite mesaje greu de încadrat în zona populismului ieftin. Împotriva acestor practicieni, din păcate, nu se poate face nimic. Nu există suportul legal care să sancționeze minciuna, demagogia și înșelătoria la drumul mare.

Declarația mea politică este intitulată „Programul redus al bibliotecilor versus accesul la cultură”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Subiectul asupra căruia doresc să vă atrag atenția astăzi este unul mai puțin obișnuit, poate, dar vă asigur că importanța sa nu este cu nimic mai prejos pentru domeniul larg din care este decupat – educația. Mai exact, mă refer la programul actual al majorității bibliotecilor publice, nu doar din București, ci din întreaga țară.

De foarte multe ori auzim diverse statistici care ne vorbesc despre faptul că tinerii și, în general, oamenii de toate vârstele nu mai citesc și nu mai frecventează bibliotecile. S-ar putea ca aceste statistici să nu fie deloc greșite, însă consider că este necesar să ne gândim și la motivele pentru care cifrele ne arată asemenea lucruri.

Printre motive se pot regăsi lipsa timpului, costurile ridicate ale achiziționării cărților și alte elemente asemănătoare, dar adevărul este că bibliotecile sunt răspunsul la aceste probleme. În plus, rolul acestora în promovarea educației și a informării continue este unul major, astfel încât este necesar ca bibliotecile să fie susținute și dezvoltate permanent.

Problema identificată este aceea că bibliotecile au, cea mai mare parte dintre ele, programul de lucru foarte scurt raportat la nevoile studenților, tinerilor, și nu numai, căci biblioteca este, prin excelență, spațiul public destinat informării și cultivării tuturor. Astfel, am observat că programul bibliotecilor se suprapune, de cele mai multe ori, programului cursurilor sau programului de lucru normal al unui salariat, astfel încât devine imposibil pentru mulți studenți, și nu numai, să frecventeze aceste spații.

Mai mult decât atât, majoritatea bibliotecilor nu au deloc program sâmbăta și duminica, iar atunci când au, în rarele situații, programul respectiv este foarte redus, de maximum șase ore.

## Dragi colegi,

Consider acest lucru ca fiind inacceptabil și cred că ar trebui să ne implicăm serios în remedierea acestei situații. Nu este posibil ca o instituție precum Biblioteca Națională a României, de exemplu, care este cea mai mare și mai complexă bibliotecă din țara noastră, să aibă program doar până la ora 18.00 în timpul zilelor lucrătoare, iar sâmbăta și duminica să fie complet închisă.

Declarația mea politică se intitulează „Creșterea economică”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Doresc să vă atrag atenția asupra unei teme de o importanță majoră pentru societatea românească – creșterea economică. Această sintagmă face trimitere la aspecte multiple și complexitatea ei ne face, de multe ori, să nu analizăm cu acuratețe subiectul.

Declarația mea politică este intitulată „Echilibrul dreptului la educație și al dezvoltării vieții profesionale”.

Domnule președinte,

- Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Doresc să mă adresez dumneavoastră referitor la un subiect foarte important pentru societatea românească – formele de învățământ preșcolar și de tip after school, mai exact programele de după orele obișnuite de școală. Este un subiect care stârnește interesul tuturor celor care sunt părinți ai unor copii cu vârste apte pentru acest forme educaționale, dar nu numai.

Apreciem propunerea ca școlarizarea obligatorie să înceapă mai devreme decât se prevede la ora actuală. Este un semn de evoluție pentru societate și este un proiect interesant pentru avansarea învățământului românesc.

Cu toate acestea, să nu uităm că există numeroși părinți care sunt angajați și care nu pot asigura condițiile necesare pentru ca programele before și after school să se desfășoare conform proiectelor propuse. Mă refer aici atât la timp, cât și la resursele materiale necesare.

Să nu uităm că în marile orașe costurile unei grădinițe încep de la 600 de lei și pot depăși 1.200 de lei, sume care depășesc cu mult posibilitățile unui părinte cu venituri medii, căci raportat la posibilitățile celor cu venituri minime nici nu mai putem vorbi de situații acceptabile.

Tocmai de aceea este nevoie ca statul român să propună soluții echilibrate și cuprinzătoare pentru a reuși să ofere tuturor părinților alternative viabile. Este nevoie de o îmbinare armonioasă a dreptului la educație și a dezvoltării vieții profesionale, iar statul este principalul actor care trebuie să se implice activ în această situație.

Iată de ce vă rog să reflectați la aceste aspecte importante pentru copiii noștri, pentru nepoții noștri, pentru toți cei care vor fi generația de mâine.

Declarația politică se intitulează „Pentru o voce mai puternică a României în Parlamentul European!”.

Peste două zile se dă startul campaniei pentru alegerile europarlamentare. Deși Bruxelles pare departe de noi, miza acestor alegeri este una foarte importantă, deoarece Parlamentul European, în viitoarea sa configurație politică, va fi principala instituție care va dirija politica europeană în următorii ani, având un rol mult mai important în propunerile legislative și în modificările aduse, prin impunerea acestora la nivelul fiecărei țări și, în cele din urmă, la nivelul fiecărui cetățean european. De aceea e important să participăm la vot, să ne folosim de acest drept și să alegem pentru viitorul nostru. Cu alte cuvinte, dacă alegem bine, vom avea acei europarlamentari care susțin și propun legi în interesul României.

Eu cred că trebuie să avem o campanie electorală pozitivă. Ne-am săturat cu toții de circ, scandaluri și conflicte. Cred într-un comportament de bun-simț, o atitudine civilizată, un dialog constructiv, iar atitudinea Partidului Social Democrat se înscrie într-o astfel de abordare. Le vom spune oamenilor ce am reușit să facem până acum și ce vom face în continuare.

Personal, sunt mulțumit de reușitele europarlamentarilor PSD, care și-au îndeplinit datoria față de români, obținând multe milioane de euro pentru România, respingând

austeritatea, promovând onest țara noastră în rândul celorlalte state membre, sprijinind românii din străinătate și luptând împotriva denigrării românilor și a României. Mi se pare inadmisibil să fii trimis de români să-i reprezinți în Europa și să vorbești de rău România, așa cum au făcut europarlamentarii altor partide, ca să nu mai amintesc de László Tőkés, care s-a dovedit inamicul numărul unu al românilor și al României. Reprezentanții PSD vor fi și de acum înainte în primul rând parlamentari ai României, apoi vor fi social-democrați.

Europa și România au nevoie de stânga, nu de populari. Viitorul european este creșterea economică, nu austeritatea de dragul austerității. Politicile de austeritate au făcut rău atât României, cât și tuturor țărilor în care au fost aplicate. Ascensiunea extremismului și a antieuropenismului sunt atitudini rezultate din politicile de austeritate promovate de populari peste tot în Europa, care se fac responsabili pentru această atitudine extremistă inclusiv la adresa românilor.

Declarația mea politică este intitulată „Falsul transfer de putere de la Palatul Victoria la sediul Ministerului Apărării Naționale!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Legile nescrise ale unei bune guvernări ne explică faptul că, atunci când responsabilitatea deciziilor publice depinde de un grup de influență, prim-ministrul se retrage. Dacă un astfel de premier nu-și asumă răspunderea pentru faptele sale, partidul care l-a promovat e obligat să reacționeze prin retragerea sprijinului oferit. Dar, în politica românească, când prim-ministrul este șeful partidului principal de guvernare, regulile bunei guvernări sunt interpretate în scop electoral propriu, și nu al interesului public.

Preambulul afirmațiilor de mai sus reprezintă de fapt și ideea unei atitudini unice în politica postdecembristă, realizată de prim-ministrul Victor Ponta. Acesta a declarat luni, 14 aprilie, într-o emisiune la un post de televiziune național, că și-a mutat biroul în Ministerul Apărării, care va fi mai bine păzit, fiind în regim de unitate militară, invocând motivul că este interceptat și ascultat în condițiile cazului președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, anchetat de DNA.

Neoficial, informația că premierul Victor Ponta își va muta biroul la MApN a mai circulat și acum un an, dar motivul era altul. Atunci, anumite surse din arcul puterii declarau că intenția era justificată prin dorința de a-și proteja imaginea de eventuale proteste, pentru că în Piața Victoriei se pot strânge mase mari de oameni, în timp ce la sediul Ministerului Apărării spațiul pentru eventuale proteste este limitat, iar o altă variantă era aceea privind slăbiciunea liderului PSD în fața temuților actori politici locali social-democrați, cunoscuți de toată lumea. Faptul că șeful Guvernului unui stat membru al UE ia decizii de acest fel demonstrează incapacitatea de înțelegere a rolului guvernamental asumat, în contextul geopoliticii internaționale, mai exact criza ucraineană și reacțiile revizioniste rusești, dar și al măsurilor de politică publică necesare pentru anul 2014.

Afirmațiile premierului Ponta, cum că este hărțuit de DNA și verificat de procurorii sistemului judiciar pentru activitățile din Palatul Victoria, sunt deplasate și de o manipulare electorală depășită. Este tragicomic să afirmi că „toți intrau ca la autogară” peste tine și să te muți într-o instituție militară, asemeni dictatorilor din America Latină, care se protejau ca într-o fortăreață de eventualele proteste ale opiniei publice.

Declarația mea politică se intitulează „Inundațiile – nepăsare și incompetență”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Fatalitate sau nu, România se confruntă an de an, fie că este iarnă, primăvară sau vară, cu fenomene climatice pe care le numim viscole, furtuni violente sau inundații. Și, tot în fiecare an, aceste fenomene – care, în mod firesc, provoacă daune în primul rând la nivelul gospodăriilor cetățenilor – produc reacții de „surprindere” la nivelul autorităților locale și al guvernanților.

Într-o Românie membră a Uniunii Europene, într-o Românie a secolului al XXI-lea, în care nu putem da vina pe meteorologi că nu fac previziuni în timp util și cu seriozitate, ei bine, în țara noastră, tocmai cei care trebuie să elaboreze strategii și să pună în aplicare planuri riguroase pentru a preveni efectele devastatoare ale unor astfel de fenomene, tocmai aceștia se arată „uimiți”! Ploile abundente, urmate de inundații, nu reprezintă un fenomen inedit în România, întrucât este cunoscut faptul că țara noastră se situează într-o zonă în care asemenea „accidente” sunt de așteptat. Cu alte cuvinte, nimic nu poate constitui o scuză pentru nepăsarea crasă de care dau dovadă responsabilii cu gestionarea dezastrelor naturale.

Se pare că ceea ce s-a întâmplat în urma inundațiilor catastrofale din 2005 nu a avut niciun ecou la nivelul autorităților locale și al celor din diversele guverne care s-au aflat la cârma țării în perioadele ce au urmat. Și iată că, din

nou, în anul de grație 2014, inundațiile din aceste zile provoacă dezastre: sute de gospodării inundate sau distruse, sate care se transformă în lacuri, oameni izolați și disperați și, din păcate, chiar decedați în urma viiturilor. Acesta este un bilanț parțial. Cauzele: diguri construite prost sau chiar în locuri neadecvate, canale folosite drept gropi de gunoi și nedecolmatate, case ce continuă să fie amplasate în zone inundabile și, cel mai interesant, aflăm că au fost întocmite hărți de risc hidrologic, dar... degeaba! Ele nu sunt utilizate.

## Stimați colegi,

Vă mărturisesc că îmi este realmente dificil să-mi imaginez ce impresie au colegii noștri din țările UE despre modul în care autoritățile locale și guvernamentale din România înțeleg să gestioneze situațiile de urgență provocate de fenomenele naturale extreme. Pentru că este greu de admis, repet, pentru epoca actuală, cu mijloacele avansate de care dispunem, să nu putem pune la punct, o dată pentru totdeauna, reglementări clare, menite să-i apere în primul rând pe oameni de consecințele dezastrelor. Ne mulțumim, cu o consecvență demnă de o cauză mai bună, să distribuim, în mod pompieristic, niște ajutoare sub formă de materiale de construcții sau câteva alimente – și acestea nu fără o conotație electorală – și... cam atât. În anul următor, situația se repetă...

Declarația mea politică este intitulată „Exodul halatelor albe”.

## Stimați colegi,

În ultimii 20 de ani, peste 21.000 de medici români au plecat să muncească în străinătate, potrivit prof. dr. Vasile Astărăstoae, și chiar mai important este că, în perioada 2008–2013, 14.000 de medici au primit certificate profesionale pentru a lucra în străinătate. Aceasta nu ar trebui să reprezinte doar o statistică, ci un semnal de alarmă și, poate, o dovadă clară a neîncrederii profesioniștilor din sănătate în societatea românească și în sistemul de sănătate.

Dintre doctorii care au solicitat certificate pentru a lucra în străinătate, cei mai mulți au fost medici de medicină generală, urmați de medici de familie, chirurgi, anesteziști, de obstetrică-ginecologie, pediatri, radiologi și ortopezi. Marea majoritate dintre ei au în vedere țări ca Marea Britanie, Franța și Germania, țări în care au salarii decente, conforme cu pregătirea lor, țări în care au condiții în care să își facă meseria și să se dezvolte profesional.

Exodul medicilor și al asistenților nu este un fenomen nou și, de-a lungul timpului, a fost mai mult sau mai puțin accentuat. Ceea ce este îmbucurător este faptul că există și o revenire, chiar dacă numărul celor care se întorc este mult mai mic decât al celor care pleacă în continuare. Totuși, sunt cazuri în care medici care au plecat în străinătate s-au specializat și vor să revină în țară, întâmpină greutăți și nu sunt reprimiți ușor în sistemul de sănătate. Acest lucru este o altă disfuncționalitate a sistemului nostru de sănătate. În condițiile în care ne confruntăm cu atâtea probleme și minusuri, de ce atunci când ni se întorc medicii se lovesc de uși închise?

După șapte ani de la aderarea noastră la UE, românii sunt liberi să muncească oriunde în Europa, iar sănătatea publică este domeniul cel mai afectat de deschiderea pieței europene a muncii. La migrare se adaugă pensionarea și împreună reprezintă un factor devastator, în contextul în care numărul medicilor a scăzut cu 30% în ultimii doi ani.

Numărul mic de medici, absența unor medici din anumite specialități în mai multe județe sau chiar absența medicilor în mai multe localități duc la intervenții greoaie și târzii, la plimbarea pacienților între spitale sau chiar între marile centre medicale, supraaglomerarea serviciilor medicale și risc de complicații. Această situație este periculoasă nu doar pentru pacienți, ci și pentru medici, care își practică meseria în condiții improprii. Dacă la toate acestea mai adăugăm și nivelul redus de trai, ajungem la recorduri regretabile de morbiditate și mortalitate în cazul anumitor patologii.

Declarația mea politică se intitulează „Intabularea terenurilor”.

Deputații arcului guvernamental – PSD, UNPR, UDMR, PC – au trântit legea care permitea ca prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere să fie asigurată gratuit. În județul Hunedoara, deputații PSD au votat împotriva proiectului de lege, deși a fost principala lor promisiune electorală cu care au primit ropote de aplauze și voturile din colegiul Brad, Valea Mureșului, zonă preponderent rurală, cu oameni care nu pot deveni proprietari cu acte din cauza prețurilor foarte mari la intabulare. De legea trântită de deputații puterii urmau să beneficieze peste patru milioane de români.

Prima intabulare gratuită a terenurilor agricole și forestiere a fost o promisiune electorală a USL în care foarte mulți locuitori de la sate și-au pus mari speranțe. Useliștii au zis, pe bună dreptate, că există un blocaj din care țăranul nu poate ieși fără ajutor. Intabularea costă insuportabil de mult, motiv pentru care proprietățile din scripte sunt incerte. Statul are probleme cu colectarea de taxe, țăranul nu poate trage credite și fonduri europene, pentru că nu-i stăpân și-n acte pe terenul său.

Dacă Laurențiu Nistor a votat „nu” pentru intabularea gratuită, ceilalți doi deputați PSD, Cornel Cristian Resmeriță și Natalia Intotero, au chiulit de la ședința de vot. Proiectul a fost inițiat de liberali și a picat la câteva voturi.

Legea primei intabulări gratuite se putea face fără să fie împovărat bugetul statului. „De aceea mi se pare de neînțeles felul în care au votat deputații PSD. Acest proiect putea fi unul național realizat cu fonduri europene, astfel încât bugetul să nu fie afectat decât cu suma cofinanțării. Rezultatul votului a fost destul de strâns. Votul deputatului Laurențiu Nistor este extrem de important, pentru că, dacă Domnia Sa și alte cinci persoane ar fi votat cu «da», legea ar fi trecut. Dar la final pesediștii se bucurau, și-au ieșit din pene, că au reușit să trântească acest proiect”, a declarat Bogdan Țîmpău, deputat PNL, Deva.

Camera Deputaților a respins, săptămâna trecută, un proiect de lege care stabilea că prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere va fi gratuită.

Declarația mea politică este intitulată „Ministerul de Externe, absent în problema Transnistriei”.

- Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Situația explozivă din Ucraina pare să nu mai aibă importanță pentru Guvernul României, preocupat mai mult de gâlceava politică electorală. De la demonstrațiile Maidanului până la actuala stare de război, Ministerul de Externe a preferat să se ascundă după poziția Uniunii Europene. N-a avut și nu are niciun fel de opinie față de amestecul Rusiei în țara vecină. Mai mult, nici măcar atunci când liderii transnistreni cer fățiș unirea cu Federația Rusă, domnul Titus Corlățean nu are mare lucru de spus.

E îngrijorător faptul că MAE a afișat aceeași pasivitate și față de declarația președintelui Putin, potrivit căreia transnistrenii ar trebui să-și hotărască singuri viitorul politic. În condițiile în care Rusia deschide perspectiva unor noi anexări, a ruperii unei părți din Republica Moldova, diplomația românească preferă să nu supere Moscova.

În loc să fie prima voce a Uniunii Europene care să condamne abuzurile Rusiei, domnul Corlățean așteaptă ca alte țări să aibă o reacție. De asemenea, în loc să solicite explicații de la ambasadorul rus la București, preferă să lase lucrurile în voia sorții.

Considerăm că Executivul României trebuie să prezinte clar poziția țării în privința problemei transnistrene, precum și evaluarea imediată a activității prestate de Titus Corlățean, invizibil în postul său, și demiterea lui dacă această atitudine nu se schimbă.

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „Să înviem în noi Cuvântul!”.

Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Sărbătoarea creștină a Paștelui este un prilej de bucurie la miracolul Învierii divine, la triumful vieții, al spiritului asupra morții, asupra finitudinii trupești. „Bucurați-vă!”, le-a spus Cel înviat Mariei Magdalena și celeilalte Marii. Mesajul sublim al marii sărbători creștine pornește de la sacrificiul inițiatic, în numele iubirii atotputernice, absolute, pentru salvarea și binele semenilor, iar Învierea este mai mult decât o răsplată a jertfirii și consfințește, de fapt, supremația și veșnicia luminii, desăvârșirea prin iubire, ofranda propriei vieți așezate la temelia existenței tuturor celorlalți, truda sacrificiului asumat prin credință, care umple potirul vieții veșnice.

În trepidanta noastră existență suntem adeseori furați de viteza obligațiilor cotidiene din refugiul contemplării, din reveria profunzimilor extatice. Ritmul existențial și nevoia de pragmatism nu ne îngăduie să scrutăm, deopotrivă, cerul, dar și propriile străfunduri metafizice. Este poate și cauza pentru care, atunci când rezonăm și afirmăm „Hristos a înviat!”, omitem să ne raliem la mesajul profund și transcendent, covârșitor pentru ființa noastră.

În fiecare zi înviem în miracol, în inefabila, minunata nouă zi. Știm să iubim oare destul? Suntem capabili să ne sacrificăm pentru binele celorlalți? Știm măcar să prețuim cuvântul, să ne respectăm cuvântul dat? Putem oare să fim mai buni cu toți ceilalți? Sunt întrebări fundamentale care mă frământă. Dacă preotul este un păstor și un părinte al comunității euharistice, prin extensie, și un politician, exceptându-i pe farisei, reprezintă comunitatea, beneficiază de încrederea acesteia exprimată prin vot. Responsabilitatea celor aflați în fruntea obștii este la fel de mare și rezidă, în primul rând, în puterea exemplului personal.

Dacă am reuși să considerăm că fiecare zi poate fi ultima, iar veșnicia noastră spirituală depinde de ceea ce suntem capabili să lăsăm în urmă azi, poate am fi mai responsabili în raport cu propria condiție. Nu putem fi veșnici decât prin sacrificiul, faptele și iubirea subsumate binelui celorlalți. Vom exista etern doar în recunoștința memoriei celor care ne succed. Iar înainte de toate stă și e cuvântul, să nu uităm: „Întru-nceput era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și

Declarația mea politică este intitulată „Dimensiunea de gen”.

## Stimați colegi,

Tema pe care o aduc astăzi în discuție este una pe care o consider importantă pentru înțelegerea mai profundă a situației politice din țara noastră. În acest sens, mă refer la dimensiunea genului în politica românească. Acest subiect complex include, printre altele, concepte precum egalitatea de șanse, reprezentativitatea în funcție de gen, egalitatea de tratament și accesul la încadrarea în muncă.

În ceea ce privește distribuția femeilor și a bărbaților în posturi de conducere în administrația publică centrală, observăm că, la nivel european, bărbații rămân majoritari în ocuparea posturilor de conducere, atât la un grad decizional ridicat, cât și la un grad decizional secund. Cu toate acestea, din perspectiva reprezentării echilibrate a femeilor și bărbaților în ocuparea de poziții de conducere, ca indicator al participării pe criteriul de sex la procesul decizional, poziția României este una aparte. La gradul decizional cel mai ridicat, în 2012, procentul de reprezentare a femeilor a fost cu 17 puncte procentuale mai mare decât media clasamentului general: 46% în România, față de 29% în toate statele care au raportat date. Diferența se menține și în anul 2013, când procentul de reprezentare feminină a fost tot cu 17 puncte procentuale mai mare decât media clasamentului general: 47% în România, față de 30% în toate statele care au raportat date. La gradul decizional secund, situațiile și procentele sunt asemănătoare.

Ce este foarte interesant este creșterea cu un procent la gradul decizional maxim, fapt care a făcut ca România să se situeze, la acest grad decizional, pe prima poziție în clasamentul celor 28 de state membre UE și pe a doua poziție în clasamentul general, în care sunt incluse toate statele care au raportat date. Aceste cifre ne arată că, nu numai în România, dar și la nivel european, domeniul administrației publice este preponderent ocupat de către femei, în special gradul decizional secund.

Pe de altă parte, faptul că România deține, în Europa, poziții superioare în ceea ce privește ocuparea de către femei a posturilor de conducere din acest domeniu, la ambele grade decizionale, este de remarcat. În fapt, situația reflectă preocuparea Guvernului României de promovare a femeilor în funcții de decizie în administrația publică centrală, domeniu ce ține exclusiv de acesta, și asigurarea de criterii clare și neutru formulate care să prevină orice discriminare pe criteriu de sex a candidaților la posturile de conducere. În acest context, poate într-o mai mare măsură conștiente de cunoștințele, experiențele și aptitudinile pe care le dețin și într-o mai mare măsură motivate și stimulate a candida pentru posturi-cheie contra candidaților de sex masculin, femeile din România ocupă o mare parte din pozițiile decizionale, ponderea acestora fiind mult superioară nu numai mediei europene, ci și mediei unor state membre recunoscute ca promotoare active ale egalității de șanse și tratament între femei și bărbați.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

În același timp, dați-mi voie să am o scurtă intervenție.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ieri, colegul meu, domnul senator Pereș, a acuzat aici, de la tribuna Senatului, că declarația mea ar fi copia declarației PSD sau invers. I-am oferit declarația mea de ieri. Am aici, în dosar, ambele declarații – declarația mea și proiectul declarației PSD-ului, pe care PSD-ul nu a făcut-o. Vi le pun la dispoziție și vă rog să le citiți și să le analizați și, dacă veți constata că declarațiile seamănă, atunci aveți dreptul să veniți și să spuneți acest lucru, dar, în același timp, vă rog foarte mult, dacă constatați că cele două declarații nu au niciun punct comun, să veniți, de asemenea, și să spuneți acest lucru pentru stabilirea adevărului.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator, anticipat.

Aveți cuvântul, domnule senator. Bănuiesc că nu ați apucat să le citiți încă.

## Domnule președinte,

Cu onoare, vă reamintesc și dumneavoastră, și, sigur, colegilor care fac parte din Biroul permanent, inclusiv celorlalți colegi senatori – și o să vedem și stenograma –, că ați făcut, ori dumneavoastră, ori domnul Sârbu, atunci o propunere, în sensul ca cele două declarații politice, în ciornă, propuneri, să ajungă la dumneavoastră și să întocmiți o idee comună pentru o declarație politică. Și o să vedem în stenogramă acest lucru. Iar referirea mea la faptul că, de

fapt, ați preluat o idee lucrată de PSD s-a făcut în acest context.

Și am rugămintea ca, împreună, să lecturăm săptămâna viitoare această stenogramă și să vedeți că îmi dați dreptate. Mulțumesc.

Domnule senator, nu era vorba de idei, era vorba de conținut și de aceea v-am pus la dispoziție cele două texte, pentru a le analiza.

## Vă mulțumesc.

La punctul 2 din ordinea de zi avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului de dezbatere și adoptare la data de 22 aprilie 2014, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Punctul 3, așa cum ați hotărât prin vot, a fost înlăturat din ordinea de zi.

Suntem la punctul 4, Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, județul Botoșani, în domeniul public al județului Botoșani și în administrarea Consiliului Județean Botoșani.

Inițiatori, o serie de deputați PNL.

Din partea inițiatorilor, este cineva pentru a susține punctul de vedere?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, microfonul 8.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Stimați senatori, bună ziua!

Această propunere legislativă considerăm că nu întrunește condițiile necesare promovării, din următoarele considerente: având în vedere faptul că bunurile ce se preconizează a fi transmise în administrarea Consiliului Județean Botoșani sunt bunuri proprietate publică a statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, considerăm necesar a se obține și punctul de vedere al Academiei; de asemenea, precizăm că, în vederea realizări obiectivului prezentei propuneri legislative, este necesară o hotărâre a Consiliului Județean Botoșani în acest sens.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raportul de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Sunt senatori care doresc să intervină la dezbateri? Domnul senator Dobra și apoi domnul senator Pereș. Microfonul central. Poftiți!

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, mai puțin despre inițiativa despre care chiar vorbim...

Astăzi vă vorbește colegul dumneavoastră care, în urmă cu aproximativ un an de zile, cerea de la aceeași Academie 50 sau 70 de hectare pentru a retroceda foștilor proprietari, la Bistrița, terenurile care le reveneau de drept. Și, atunci, chiar dacă dezbaterea mi-a fost defavorabilă și intervențiile nu mi-au fost pe plac, dezbaterea m-a onorat, pentru că a durat mai mult de o jumătate de oră.

Acum, în legătură cu raportul Guvernului, e și el oscilant, pentru că noi aici, în plen, am votat să transmitem de la „Șișești” către consilii județene terenuri. Vă aduc aminte că anul trecut, pe final..., nu mai știu, erau la Teleorman, unde erau. Dar n-aș vrea să vă legați de lucrul ăsta.

Aș vrea doar să vă reamintesc, cu toată decența, că la Bistrița oamenii care cer înapoi proprietatea au rămas tot fără proprietate, că noi, liberalii, apropo de Brătianu, pe care cineva îl invoca..., că aici e adevăratul Brătianu, nu e acolo unde vrem să-l transmitem și să-l punem, conjunctural, la retrocedări de proprietate. Aici e. La astea rămânem noi fideli.

Dar aș vrea să vă transmit de aici, stimată doamnă ministru, și din tot sufletul meu, sper, europarlamentar din 26 mai, că n-am să pot să nu revin cu inițiativa mea, dacă tot vorbim de Brătieni și de ceea ce înseamnă ei, și am să vă rog onest ca, de la Bruxelles de data aceasta, să mă ajutați, pentru că și liberalii, și doamna Doina Pană, și domnul Deneș, și domnul Daniel Suciu, cu toții avem zilnic de răspuns acelor oameni de ce 1.000 de hectare, 3.000 de hectare nu prejudiciază activitatea Academiei, dar 60–70 de hectare retrocedate prejudiciază.

Sunt un om onest astăzi, nu e domnul Dumitrescu, vă spun toate lucrurile astea pentru că măcar atât credeam, de aici, de acasă, iertați-mă, că voi putea rezolva în plenul Parlamentului. Și vă voi cere din nou, pe cât posibil, la un moment dat, solidaritate de colegi. Nu doctrină, nu trimiteri la Brătieni atunci când nu e cazul, domnule președinte,

ci solidaritate de colegi și, până la urmă, respect față de drepturile unor oameni.

Domnul senator Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Eu am să mă refer la prezenta propunere legislativă și am să vă spun că, după exemplul Stațiunii de CercetareDezvoltare Agricolă de la Brăila, executată prin ordonanță de urgență de către Guvernul Ponta, avem în analiză o altă metodă legislativă de a mai spolia din zestrea ASAS, de astă dată prin propunere legislativă, făcută, și o spun, cu seninătate de către colegi parlamentari din Partidul Național Liberal, mânați de un alt baron local, de președintele Consiliului Județean Botoșani, domnul Florin Țurcanu. Având deci exemplul Stațiunii de Cercetare Agricolă de la Brăila și poate și un OK dat de premierul Victor Viorel Ponta, de ministrul agriculturii, Daniel Constantin, dar și de ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Nicolae Liviu Dragnea, se mai încearcă o demolare concretă din ceea ce a rămas din cercetarea agricolă românească.

Motivația este deja cunoscută: situația financiară gravă a stațiunii din acest moment, care ar conduce la falimentul acestui obiectiv de cercetare și, sigur, de mare ajutor agriculturii românești.

În realitate însă, terenurile stațiunii de la Popăuți reprezintă o adevărată mină de aur pentru administrația locală și pentru domnul președinte Florin Țurcanu, acestea valorând în prezent aproximativ 9,4 milioane de lei, deci peste 2 milioane de euro.

Interesant de citit în presa locală și de remarcat este și faptul că președintele consiliului județean, domnul Florin Țurcanu, a mai încercat, în repetate rânduri, să acapareze aceste terenuri de-a lungul timpului. În perioada 2009–2010, când acesta era deputat PNL de Botoșani, a făcut nenumărate demersuri la fostul ministru al agriculturii, domnul Valeriu Tabără, dar pare-se că fără niciun rost. Încercarea moarte n-are, pare a spune domnul președinte al Consiliului Județean Botoșani și mai face un demers legislativ, de astă dată poate o să reușească.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mai rămâne de menționat că această stațiune, aflată sub tutela ASAS, este singura unitate din țară și din Europa care are ca obiectiv de activitate cercetarea rasei de ovine Caracul.

Vă mulțumesc. Domnul senator Grigoraș.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

Mă simt nevoit să iau poziție astăzi, în plenul Parlamentului, cu atât mai mult cu cât sunt parlamentar de Botoșani. Cunosc foarte bine situația de acolo. Nu este nici pe departe roz, ca să nu spun că nu este așa cum a prezentat-o antevorbitorul meu.

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Florin Țurcanu, nu-și dorește să ia, de fapt, această stațiune sub tutelă, nici pe departe, pentru că legea nu-i permite să ia pământul. El dorea doar o administrare și asta este foarte necesară, pentru că, în prezent, această fostă stațiunefanion, emblemă a cercetării românești, este la un pas de faliment.

Mă bucur că reprezentantul Guvernului spunea despre Academia de Științe Agricole că „se va strădui”. Nu știu la ce se va strădui, că, în ultimii ani, nu a dat niciun leu pentru cercetare. Cu atât mai mult, echipa de cercetare de la Stațiunea Popăuți nu și-a luat salariile de circa șase-șapte luni.

Deci eu, ca senator de Botoșani, vreau ca această stațiune, indiferent pe cine va avea mamă și tată, să funcționeze așa cum era altădată, nu numai cu promisiuni din partea Guvernului și a Academiei de Științe Agricole, care, pur și simplu, și-a luat mâna de pe această stațiune. Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu și apoi doamna senator Silistru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă informez că această inițiativă legislativă, evident, a fost luată în discuție și de Comisia pentru învățământ și cercetare științifică și avizul nostru este unul negativ. El s-a bazat pe mai multe argumente.

În primul rând, vreau să vă reamintesc că această Academie de Științe Agricole și Silvice a avut în administrare 160.000 de hectare și mai are astăzi sub 30.000 de hectare. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect: cred și îndrăznesc să spun în cunoștință de cauză că nu se poate face performanță în agricultură fără rezultatele activității de cercetare științifică. Deci este obligația noastră să susținem această activitate de cercetare științifică, inclusiv în domeniul agricol.

În al treilea rând, cercetarea științifică nu se finanțează cu bani distribuiți de la stat, oricare ar fi instituția care-i distribuie către cei care fac cercetare științifică, ci se câștigă resursele prin competiție. Deci cei care au învățat – și timp a fost suficient – să scrie proiecte au avut și au în continuare și resurse pentru activitatea de cercetare.

Și cred că aceste argumente, împreună cu avizul negativ pe care Academia de Științe Agricole l-a dat pentru această inițiativă legislativă, au fost suficiente pentru comisia noastră

ca ea să decidă, cu consecvență, dacă vreți, avizul negativ pe care l-a înaintat pentru raport Comisiei pentru administrație publică.

De aceea, sper ca toți să votați împotriva acestei inițiative legislative, din dorința firească de a proteja acest patrimoniu național extraordinar de important pe care ar trebui să-l reprezinte cercetarea științifică românească.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să întăresc și eu ceea ce a spus doamna Andronescu, că cercetarea științifică din agricultură a ajuns de la 160.000 de hectare la aproximativ 30.000 de hectare.

Noi, Partidul Social Democrat – să-i răspund unui coleg –, nu suntem împotriva retrocedărilor, dar nu sacrificând un domeniu în care orice țară investește pentru a avea progres.

Și aș vrea să-i mai spun și domnului coleg de la Botoșani că ar trebui să investim atât cât trebuie pentru a susține cercetarea științifică, pentru că am avut rezultate și vom avea rezultate dacă vom susține această cercetare științifică.

În ceea ce privește celelalte acuzații referitoare la baronii locali care vor terenuri de la stațiuni, aici au fost presiuni din toate direcțiile asupra tuturor stațiunilor de cercetare din România și cred că soluția cea mai bună și a celor care suntem, în acest moment, în Parlament... ne-am împotrivit acestui lucru și drept dovadă este că acea ordonanță de urgență la care se tot face referire, cu Brăila, are raport de respingere și așteaptă un vot negativ în plenul Camerei Deputaților. Și aș vrea să spun că acea lege, practic, acea ordonanță, la noi, în Senat, nici nu a fost votată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Pereș.

Îmi cer scuze că trebuie să revin.

Tocmai pentru a prezenta adevărul, o să-i spun domnului Grigoraș, o să-i înmânez, luând exemplu de la domnul președinte al Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, și un document. De fapt, este o redare, din 11 februarie 2014, din presa locală de la Botoșani: „Alarmă asupra Stațiunii de Cercetare Științifică Popăuți – Florin Țurcanu, președintele Consiliului Județean Botoșani, vrea să pună mâna pe 1.000 de hectare de teren ale stațiunii de cercetare.”

Am să-i dau domnului deputat de Botoșani... – scuze, senator de Botoșani – acest document, chiar dacă eu sunt senator de Alba. Sigur, se găsește și pe site, dar ca să-l aveți și să vedeți că nu încerc să vorbesc prostii, ci să trag și eu un semnal de alarmă.

Și le mulțumesc celor două doamne senator pentru faptul că, într-adevăr, încercăm să facem... să demarăm, dacă este posibil, puțin cercetarea românească, având în vedere că există o invazie de inputuri străine în agricultura românească, ceea ce înseamnă o pierdere enormă, inclusiv pentru economia românească, pentru cercetarea și pentru învățământul românesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Atanasiu, microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am auzit aici tot felul de cuvinte frumoase despre cercetarea românească și, atunci, curios din fire cum am fost, m-am uitat pe buget, pe bugetul pe anul acesta și pe bugetul multianual – fiindcă vă reamintesc, dragi colegi, că avem un buget pe cinci ani, dacă nu știți, intrați pe site, că-l vedeți –, și cercetarea românească este la fel de slab finanțată de Guvernul Ponta cum a fost și-n anii trecuți.

Deci poveștile astea, cu o stațiune falimentară care, peste timp, va primi miliarde ca să facă cercetare și până acum n-a primit doi lei și nu primește nici în următorii cinci ani, sunt foarte frumoase.

Doi la mână, nu fură nimeni niciun teren, nici președintele consiliului județean, nici altcineva. Este terenul statului român, pe care-l administrează cine se pricepe, dacă votăm așa, sau cine nu se pricepe, dacă rămâne așa cum este acum, că despre asta este vorba. Este vorba să lăsăm fără bani niște terenuri așa-zise pentru cercetare, ca să se ducă de izbeliște toată munca de acolo și oamenii să nu-și ia salariile și să meargă la muncă sau să redăm acele terenuri unui circuit economic avantajos, în care oamenii care lucrează să-și ia și salariile.

În rest, am auzit cuvinte foarte frumoase de la un fost ministru al educației, care n-a dat bani la cercetare, dar care ne spune cât de importantă este.

Mă uit că un Guvern ne spune „n-avem avizul Academiei...” Păi, cereți-l, domnilor, nu veniți la noi să ne spuneți că n-aveți avize. Cereți-l! Este de stat academia asta, dacă n-ați știut! Este în subordinea dumneavoastră, cereți avizul! Pozitiv sau negativ... Nu ne spuneți că nu-l aveți și, fiindcă nu-l aveți, nu puteți să vă exprimați.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Domnule senator Grigoraș, mai doreați să luați cuvântul?

## **Domnul Viorel Grigoraș**

**:**

Da.

Microfonul 2.

Cum este corect, pentru dreptul la replică, îi răspund domnului coleg așa: deci materialul pe care-l are este unul din puținele pe care eu deja le știam, nu este altceva decât că un deputat de la Forța Civică, în presa de scandal botoșăneană, ataca, culmea, ce credeți? USL-ul!

Mulțumesc, domnule președinte. Nu aș fi vrut să intervin, dar...

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu. Doamna Federovici, vă rog, vă întrerup. Dați-i voie doamnei senator Anghel să-și continue discuția cu domnul senator Boboc, să n-o deranjăm.

Da, doamna senator Federovici, aveți cuvântul.

Mulțumesc, din nou, domnule președinte.

Nu intenționam să iau cuvântul, dar, având în vedere că până a fi senator al României am fost vicepreședinte al Consiliului Județean Botoșani, aș vrea să vă spun două aspecte.

Consiliul Județean Botoșani nu are în obiectul său de activitate și nici în atribuții cercetarea științifică agricolă și, în consecință, nu are cum îndruma și controla cercetarea științifică de profil. Mai mult decât atât, Consiliul Județean Botoșani nu are în structura sa direcții generale, direcții sau servicii care să poată conduce activități de cercetare științifică în domenii ca: genetică calitativă, genetică cantitativă, biotehnologii de reproducție, de nutriție, de exploatare, de bioeconomie etc.

Mai mult decât atât, în expunerea de motive la inițiativa legislativă se face afirmația că terenurile sus-menționate, cele 1.163 de hectare, nu fac obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată sau restituire, depuse în temeiul actelor normative cu caracter special privind fondul funciar, nu sunt grevate de sarcini și nu fac obiectul vreunui litigiu, afirmații care sunt în totalitate eronate.

Stațiunea Popăuți Botoșani este în proces pentru această suprafață. Pe rolul instanțelor de judecată sunt două dosare, unul la Botoșani și unul la Bistrița.

În consecință, așa cum sunt prevederile legislative în vigoare, terenul de 1.062 de hectare nu poate fi inclus într-o inițiativă legislativă până când instanța de judecată nu se pronunță în legătură cu restituirea terenurilor foștilor proprietari.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mai adaug de la acest microfon că România construiește cea mai mare investiție științifică pe cercetare din toată Europa. Este vorba de platforma de la Măgurele, o platformă care înseamnă peste 550 de milioane de euro. Deci fața Guvernului Ponta este îndreptată spre cercetare.

În același timp, aș vrea să adaug următorul lucru, pe care probabil că nu-l știți, că nu este obiectul dumneavoastră de activitate: România, într-un clasament internațional în care sunt cuprinse peste 200 de țări, ocupă prin producția sa științifică poziția 42.

Eu cred că toate aceste lucruri ne îndeamnă pe noi, de aici, din această instituție, să încercăm să protejăm cercetarea și s-o susținem cu ceea ce putem și cred că este obligația, cel puțin din punctul meu de vedere, cât sunt aici, cred că este obligația mea, prin vocea mea, să susțin cercetarea românească.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sunt tot senator de Botoșani. Nu am vrut să iau cuvântul, dar această propunere n-are nicio șansă, vreodată, să se aprobe de către nimeni. Dacă vreți... Nu vreau să reiau argumente pe care le-am auzit de o mie de ori. În realitate, este o stațiune care poate funcționa, Academia trebuie să se ocupe... Orice fel de altă idee este o idee proastă.

Vă rog frumos, ca să terminăm cu aceste discuții pe post de declarații politice, să supunem la vot mai repede fiecare proiect, în funcție de avizul pe care-l are. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o mică precizare, pentru că văd că domnul senator Atanasiu uită repede. Bugetul cercetării de anul acesta este bugetul pe care USL-ul l-a votat exact anul trecut. Mare, mic, cum este, este bugetul votat și de senatorii PNL. Vă mulțumesc.

Domnule senator Atanasiu, microfonul 2.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Vreau să-i spun doar doamnei ministru Ecaterina Andronescu că, în loc de voci plângăcioase despre ceea ce înseamnă cercetarea românească, dați peste 1% din PIB cercetării și o să fie bine.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Valeca.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Știți că... de azi-dimineață, mă uit la fariseismul colegilor liberali. Îmi pare foarte rău, dar am crezut că se discută mult mai serios aici.

În primul rând, dânșii au... Cercetarea se poate susține prin trei moduri:

1. proiecte câștigate de la bugetul de stat;

2. proiecte europene;

3. prin vânzarea de aplicații – cercetarea tehnologică. Colegii noștri, atâta timp cât au fost la guvernare în acele perioade, au modificat, ca și cei de la PDL, și au desființat, practic, cercetarea tehnologică, în acest fel tăind și o sursă de finanțare.

Acum, revenind la subiect, trebuie să avem în vedere că acele 30.000 de hectare care mai sunt în administrarea Academiei „Șișești”, indiferent de perioadele grele prin care trec aceste institute, aceste stațiuni, sunt elemente strategice. Mai ales că domnul senator Atanasiu a fost și ministrul apărării, ar trebui să știe că sunt și foarte multe pericole asimetrice și, atunci, toate aceste suprafețe de teren care sunt în gestiunea statului prin Academia de Științe Agricole pot deveni o sursă, în caz de atacuri de diverse feluri, chiar chimice și biochimice, de regenerare a fondului pomicol, agricol, în general.

Deci cred eu că toate aceste discuții nu-și au rostul, iar aceste retrocedări pe care Partidul Național Liberal le susține și pe care noi nu le-am negat niciodată... trebuie să ne uităm poate mai atent, cu diverse organe ale statului, pentru că se pare că am retrocedat de vreo 3-4 ori suprafața României și trebuie să ne ieșim din granițe ca să putem să dăm la toți acești nesătui care vin, foarte mulți, cu acte false din străinătate. Nu vorbesc de oamenii care sunt îndrituiți.

Deci, domnule președinte, eu cred că trebuie să terminăm cu aceste discuții inutile și să

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Vă reamintesc, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

- Dacă raportul de respingere nu întrunește votul majorității,

- atunci supunem la vot propunerea legislativă.

-

Trecem la punctul 5, Propunerea legislativă pentru

- modificarea și completarea articolului 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 9 aprilie 1998, cu modificările și completările ulterioare.

- Inițiatori, un număr de deputați PSD. Dacă din partea inițiatorului este cineva doritor să susțină propunerea legislativă?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din partea Ministerului Finanțelor Publice, Attila György. Microfonul 9.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în sensul acordării normei de hrană pentru cadrele din Poliția Locală aparținând administrației publice locale în mod similar cu personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, respectiv Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Impactul bugetar al unei astfel de măsuri ar reprezenta 140 de milioane de lei. Din aceste considerente, Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4 martie 2014, membrii Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Menționez, de asemenea, avizul negativ al Consiliului Legislativ.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna senator Anghel, microfonul 2.

De acord cu ceea ce a hotărât comisia și mi se pare hilar să pui pe același plan SRI-ul cu Poliția Locală sau Ministerul de Interne ori Ministerul Justiției.

Haide, domnilor, să fim serioși! Să zică mersi că există totuși, că mănâncă niște bani, că-i mănâncă degeaba!

Alte intervenții, dacă sunt? Domnule senator Pașcan, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Vă readuc aminte că este a treia oară când un astfel de proiect vine în fața votului Senatului. Prima dată am dat un

aviz pozitiv, mai apoi proiectul respectiv a fost invalidat de Camera Decizională, Camera Deputaților a doua oară a respins și revine a treia oară.

Ei bine, stimați colegi, și prima oară, când am dat un aviz pozitiv, era aceeași poziție a Guvernului, respectiv se invocau argumente de natură financiară.

Să nu uităm, Poliția Locală are atribuții similare cu cele ale poliției municipale sau orășenești. Cu toate acestea, polițiștii locali sunt defavorizați salarial, fiind retribuiți de către consiliile locale, având salarii mai mici decât cele ale polițiștilor din poliția municipiului sau a județului, deși atribuțiile sunt similare, deși sunt deținători de armament, deși instituția are un caracter militarizat și o bună reputație la nivel național – sigur, cu excepțiile de rigoare.

Eu vă propun să fim consecvenți votului pozitiv pe care l-am susținut și l-am acordat inițial unui astfel de proiect. Nu este firească această discriminare, ca ei să nu beneficieze, la fel ca și colegii lor din poliția municipiului, de aceleași drepturi de hrană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă sunt?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

65 de voturi pentru, 20 împotrivă și 3 abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat. Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind întreținerea terenurilor intravilane ce fac obiectul proprietății particularilor. Inițiatori, un număr de deputați din partea Partidului Conservator.

Dacă cineva din partea inițiatorilor dorește să susțină proiectul?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Sirma Caraman.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative este acela de realizare a demersurilor în vederea întreținerii responsabile și eficiente a terenurilor intravilane aflate în proprietatea instituțiilor, agenților economici, celorlalte persoane juridice, precum și a persoanelor fizice care le dețin cu orice titlu.

Nu susținem adoptarea acestei inițiative legislative din următoarele considerente: în prezent există cadru legal cu obiect de reglementare similar celui din propunerea legislativă, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, cu modificările și completările ulterioare, de asemenea, Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, cu completările și modificările ulterioare, având ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic unitar privind înființarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finanțarea și controlul funcționării serviciului de gestionare a localităților; un alt cadru similar este și acela al Legii nr. 211/2001 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, cu modificările și completările ulterioare.

Din aceste considerente, nu susținem adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## Vă mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări sau să facă intervenții?

Liderii de grup?

Dacă nu sunt, vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Votul este deschis.

68 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind instituirea asistentului responsabil de relația cu cetățenii vârstnici.

Inițiatori, un număr de deputați de la Partidul Conservator. Dacă din partea inițiatorilor cineva susține proiectul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative este instituirea în cadrul fiecărei instituții sau autorități publice a unui asistent responsabil de relația cu cetățenii vârstnici, în vederea asigurării unui tratament demn al acestora, respectiv a protejării acestora împotriva oricăror abuzuri din partea funcționarilor publici, rolul asistentului fiind de a asigura egalitatea de tratament a persoanelor în vârstă în fața acestor entități publice.

Nu susținem această inițiativă legislativă, din următoarele considerente:

Cadrul normativ actual reglementează sancționarea oricărui abuz din partea funcționarilor publici și este bine reglementat, astfel că orice cetățean nemulțumit poate face o sesizare sau o reclamație la care i se va răspunde.

Înființarea unei funcții publice specifice printr-o lege specială nu este oportună, în condițiile în care există atribuții generale stabilite pentru orice funcționar public.

În prezent avem legislație care reglementează acest domeniu, respectiv Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și completările ulterioare, precum și Legea asistenței sociale nr. 292/2011, care stabilește în mod clar modalitatea de sprijin al persoanelor vârstnice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, atunci declar încheiate dezbaterile.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost adoptat raportul de respingere. Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea art. 49 din Legea nr. 230/2007 – Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Inițiatori, un număr de deputați ai Grupului parlamentar al PDL.

Dacă cineva din partea inițiatorilor dorește să susțină propunerea legislativă?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman. Microfonul 8.

## Vă mulțumesc.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative, respectiv completarea art. 49 din Legea nr. 230/2007, propune ca familiile al căror venit net minim lunar pe membru de familie nu depășește 1.000 de lei să fie scutite de la plata penalităților generate de suma restantă, cu titlu de bază, către asociațiile de proprietari. De asemenea, se urmărește ca sumele cu titlu de penalități să fie anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societățile furnizoare de servicii.

Nu putem susține această inițiativă legislativă din următoarele considerente:

Stabilirea de penalități nu are caracter de normă obligatorie. Ea este hotărâtă la nivelul asociației de proprietari, și nu prin lege.

Astfel de scutiri creează precedente pentru locatarii buni-platnici, care nu vor mai plăti nici ei, astfel că asociația de proprietari poate intra în imposibilitatea de plată.

Inițiatorii prezentei propuneri legislative nu precizează cine suportă plata penalităților impuse asociației de proprietari de către terțe persoane.

Sumele cu titlu de restanță datorate de către asociațiile de proprietari nu pot fi anulate din obligațiile contractuale.

Soluția juridică de anulare a unor obligații față de furnizorii de servicii are caracter abuziv, în condițiile în care nu reglementează și un mecanism de compensare a pierderilor ce vor fi înregistrate de către furnizori, prestatorii de servicii, pentru neîncasarea acestor sume.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Sunt intervenții din partea senatorilor? Liderii grupurilor?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Cu 64 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatori, un număr de deputați ai PSD.

Dacă din partea inițiatorilor este un reprezentant pentru susținerea propunerii legislative?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Năstase, de la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor. Microfonul 9.

**Domnul Alexandru Năstase** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative.

Este vorba de o propunere legislativă care dorește o modificare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, astfel încât administratorul drumului public cu zone periculoase, supuse accidentelor repetate, să semnalizeze locurile afectate prin panouri pentru popularizarea numărului de persoane decedate sau rănite grav.

Aceste drumuri publice cu zone periculoase sunt semnalizate prin indicatoare de avertizare, prin panouri adiționale, prin indicatoare de informare, dar și prin campanii de informare desfășurate de poliție, împreună cu diferitele autorități centrale și locale.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 5 martie 2014, membrii comisiei au hotărât,

cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea senatorilor? Liderii de grup?

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei, așadar, este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Votul este deschis.

Cu 63 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și două abțineri, s-a adoptat raportul de respingere.

Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Trecem la punctul 10, Propunerea legislativă privind prevenirea și combaterea infracționalității în școli.

Inițiatori, un grup de deputați ai Partidului Conservator. Este cineva prezent din partea inițiatorului pentru susținere?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Tohăneanu.

Microfonul 10. Aveți cuvântul. ## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Apreciază că sunt deja reglementate prin Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, cu modificările și completările ulterioare, reglementările corespunzătoare, precum și, mai nou, prin memorandumul aprobat de către Guvern privind elaborarea Planului național comun de acțiune, în baza căruia a fost elaborat acest Plan-cadru național comun de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delincvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților școlare.

Având în vedere aceste aspecte și în lipsa unor studii care să fundamenteze propunerea legislativă supusă analizei, apreciem ca suficiente atât cadrul normativ în vigoare, incident în materia de referință, cât și documentele operaționale subsecvente.

Pentru aceste motive, Guvernul nu susține. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

Analizând propunerea legislativă, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și cei ai Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Raportul comisiilor este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 69 din 28 aprilie 2000, a educației fizice și sportului. Inițiator, domnul deputat Gheorghe Florin. Este prezent pentru susținere?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului Alina Cazanacli, microfonul 9.

## **Doamna Alina Cazanacli** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, considerând că nu trebuie instituite noi activități în

sarcina autorităților administrației publice locale, care să exceadă regimului juridic al autonomiei locale prevăzut de Constituția României, republicată, precum și de dispozițiile Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin legiferarea unei astfel de măsuri, respectiv limitarea subvențiilor primite de la bugetul autorităților administrației publice locale de către cluburile, asociațiile sportive de fotbal la cel mult 1% din veniturile proprii anuale, se încalcă principiul autonomiei locale, respectiv autonomia financiară, gestionarea resurselor proprii.

Prin urmare, orice ingerință exercitată în activitatea acestora ar fi de natură a afecta acest principiu expres prevăzut de normele juridice.

De asemenea, propunerea legislativă nu face deosebire între finanțarea fotbalului profesionist și cea a fotbalului amator.

Astfel, Guvernul nu poate susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ au elaborat un raport comun.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Vâlcov. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

Analizând propunerea legislativă, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și cei ai Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât – cu 9 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 5 abțineri – să adopte raport comun de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Pe marginea propunerii legislative sunt intervenții? Liderii de grup?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Reamintesc, raportul comisiilor este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Trecem la punctul 12, Propunerea legislativă privind introducerea unor cursuri de limba, literatura și istoria română via internet pentru copiii cetățenilor români din afara granițelor țării.

Inițiatori, un grup de deputați ai Partidului Conservator. Din partea inițiatorului dorește cineva să susțină propunerea legislativă? Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Radu Podgorean, Ministerul Afacerilor Externe, microfonul 10.

**Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Nu susținem această propunere legislativă în forma actuală din mai multe motive, între care faptul că forma de finanțare prevăzută contravine legislației în vigoare. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea punctului de vedere, doamna senator Andronescu.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ propune un raport de respingere, întrucât, potrivit Legii educației naționale, Ministerul Educației, prin Institutul Limbii Române, în colaborare cu Ministerul de Externe, poate iniția cursuri de limba română pentru copiii românilor din străinătate și lucrul acesta s-a întâmplat și se întâmplă în continuare în țări unde există comunități importante de români.

Ca urmare, propunerea noastră este de a respinge această inițiativă legislativă.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea senatorilor? Liderii de grup?

Nu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Iovescu.

Cine este? A, domnul senator Iovescu. Vă rog, microfonul 2.

Microfonul central nu se poate?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vreți la microfonul central? Vă rog.

Nu o să fiu rău.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu, în primul rând, sper ca intervenția de la acest punct să nu vă influențeze modul de a vota la următorul punct, unde e o inițiativă proprie și unde avizul este pozitiv.

Deși nu am intervenit nici la punctul 7, nici la punctul 8, nici la punctul 9, unde eram pregătit, am zis să las lucrările... La acest punct, această propunere privind introducerea unor cursuri de limba și literatura română via internet pentru cetățenii români din afara granițelor este o inițiativă a colegilor de la PC.

Deși are unele inadvertențe, care au dus la aviz negativ din partea celor două comisii din care fac parte, respectiv Comisia pentru drepturile omului și Comisia românilor de pretutindeni, eu sper ca și Guvernul – cum am înțeles că s-a angajat că va face ceva – chiar să facă ceva, pentru că eu susțin această inițiativă menită a conserva cultura și limba în inimile și viețile emigranților și românilor din afara granițelor.

Eu vreau să vă prezint mesajul ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, cu ocazia Zilei românilor de pretutindeni, deci românilor de pretutindeni li se adresează această propunere legislativă.

Acum, sunt în dubiu dacă să-l spun tot, dar totuși cred că, prin faptul că inițiativa legislativă privind acordarea cetățeniei a trecut prin adoptare tacită, cred că ar fi fost bine să ținem cont de mesajul domnului ministru Titus Corlățean, care spune așa: „Sărbătoarea Zilei românilor de pretutindeni, celebrată de Sfântul Andrei, apostolul românilor, îmi oferă prilejul să le urez «La mulți ani!» tuturor românilor care trăiesc în afara granițelor și celor care poartă numele patronului spiritual al poporului român. Această zi este una specială pentru noi toți, zi stabilită ca sărbătoare prin Legea nr. 299/2007, al cărei inițiator am avut onoarea să fiu.

Trebuie să mulțumim înaintașilor noștri, dar în egală măsură românilor care astăzi trăiesc pe aceste pământuri, precum și românilor de pretutindeni, pentru că poartă în suflet dragostea de țară – deci ei poartă dragoste de țară, noi purtăm dragostea de țară? –, patriotismul – ei îl au, noi îl avem? –, iubirea pentru valorile naționale – domnul ministru spune că ei îl au, noi îl avem? –, pentru istoria și cultura românilor. Fără un teatru, muzeu, o catedră de istorie românească, universitate, fără o bibliotecă românească, fără o biserică acolo unde trăiesc românii, oriunde în lume – deci oriunde în lume –, tradițiile neamului nostru riscă să se piardă. Vă asigur – spune domnul ministru – de sprijinul nostru, al Ministerului Afacerilor Externe, ca acest lucru să nu se întâmple.” Doamne-ajută!

Domnule senator,

Îmi cer scuze că vă întrerup...

Am terminat. Mai am o frază.

Nu este ora declarațiilor politice...

Doresc, doresc... Atâta mai am.

Vă rog să faceți comentarii...

O frază.

...la proiectul de lege.

O frază. „Doresc să vă asigur că românii din afara granițelor sunt o prioritate pentru politica externă a României.”

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții, dacă sunt. Domnul senator Severin. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu voi nega niciodată importanța pe care trebuie să o acordăm diasporei și faptului că statul român trebuie să-și facă datoria față de cetățenii români care trăiesc în altă parte, inclusiv prin asemenea mijloace, cum ar fi cursuri de limba și literatura română și istoria României prin internet, un mijloc modern, pe care nu-l mai contestă nimeni. Dar aș vrea totuși să înțelegem foarte clar care sunt rolul și menirea instituțiilor culturale ale statului român.

Institutul Cultural Român, prin statutul său, prin modul cum este bugetat, cum este alcătuit și structurat, are ca rol promovarea culturii române pentru cetățenii străini. El are un serviciu de dedicat diasporei, pentru că sunt și situații speciale, unde avem Israelul cu 10% din populație de origine română, dar pentru tot acest tip de acțiuni există Departamentul Românilor de Pretutindeni care are un buget de 10-12 ori mai mare decât acest serviciu din cadrul ICR-ului. ICR-ul, repet, și cu asta voi conchide, este destinat promovării valorilor culturale românești în rândul cetățenilor străini, elitelor culturale din celelalte țări.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Alte intervenții, dacă sunt, din partea senatorilor.

Liderii de grup nu doresc să intervină, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Inițiator, domnul senator Iovescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 6, pentru susținerea propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cum spuneam, sper că nu țineți cont de intervenția mea anterioară. Este o propunere de bun-simț. Foarte mulți, probabil că și dintre noi, am suferit din cauza abuzurilor, a faptului că tarifele de despăgubiri au fost aplicate într-un mod abuziv.

În 2012, un coleg de-al nostru, din fericire, a făcut parte din comisia de raport, și-a dat seama că era bine de la început să se scoată cuvintele alea: „și contestate în instanță”. Atât am făcut eu la modificarea din 2012, am cerut să scoatem „cele contestate în instanță”. Și argumentul este: deoarece foarte mulți dintre noi – mie mi-au fost semnalate, în colegiul meu, aceste situații – primesc și acum înștiințări de la CNADNR pentru plata despăgubirilor care s-au aplicat abuziv.

Deci vă rog frumos... Mulțumesc, de fapt, comisiei pentru avizul pozitiv. Sigur că a fost așteptat CNADNR-ul să-și spună punctul. A fost așteptat Guvernul. Eu am fost personal la CNADNR și mi-au spus, textual, așa: dacă ar avea cadrul legislativ, ei chiar ar renunța la aceste despăgubiri, dar nu au cadru și trebuie să trimită.

Deci, vă rog frumos, haideți să le acordăm cadrul legislativ, ca să putem să scăpăm românii și frații noștri de o povară prea mare. Toți recunoaștem că aceste despăgubiri au fost aplicate abuziv.

Mulțumesc domnului senator Iovescu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Alexandru Năstase. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul pentru modificarea art. II spune așa: „Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, cu modificări și completări (...), precum și amenzile aplicate care nu se încadrează în prevederile prezentei legi se anulează.” Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că, practic, ne uităm înapoi și niște amenzi sau niște tarife de despăgubire deja aplicate trebuie anulate.

În Legea nr. 144/2012 se anulează anexa nr. 4 privind tarifele de despăgubire. Deci, în momentul acesta, cetățeanul care circulă fără rovinietă nu va mai plăti tarif de despăgubire, ci va plăti o amendă contravențională. Aici discutăm, practic, de amenzile și tarifele de despăgubire pentru care au fost deja făcute procese-verbale până la data intrării în vigoare a acestei legi.

Deci, practic, ne vom trezi în situația în care sume de bani pe care CNADNR-ul trebuia să le încaseze – și vorbesc aici de 7 milioane de euro din tariful de despăgubire și de 9 milioane de lei, procentul de 90 din amenzi, și de toate cheltuielile făcute de CNADNR pentru încasarea acestor sume, adică plata TVA-ului și plata pentru instanțele judecătorești..., va deveni o situație incertă a acestor sume.

Practic, noi, acum, trebuie să vedem ce putem face cu acele sume de bani care trebuia să fie încasate de către CNADNR. Deci este... Practic, se încalcă principiul neretroactivității legii.

Din acest punct de vedere, Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Iliescu, microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 11 martie 2014 în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări din partea senatorilor adresate inițiatorului?

Dacă nu sunt întrebări, atunci intervenții din partea senatorilor.

Îmi pare rău, domnule senator, gata.

Dacă liderii de grup nu doresc să intervină, atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Dați-mi voie să intervin.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Numai dacă sunt intervenții. Suntem în timpul votului. Votul este deschis.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Dar trebuie să răspund celor spuse de reprezentantul Guvernului.

33 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și două abțineri.

Prin urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Inițiatori, un număr de deputați PP-DD, PNL și PDL.

Dacă din partea inițiatorilor este cineva care dorește să susțină proiectul legislativ?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative este acela de modificare a Legii nr. 185/2013, în sensul acordării posibilității autorităților administrației publice locale ca, prin regulamente proprii, să reglementeze mai permisiv activitatea de publicitate, fără a mai exista obligația ca prin aceste regulamente să fie delimitate zone de publicitate lărgită și, respectiv, zone de publicitate restrânsă.

Respingem această inițiativă legislativă din următoarele considerente:

În ceea ce privește afirmația din expunerea de motive, referitoare la faptul că reglementările existente în domeniul publicității nu sunt funcționabile și aplicabile în concordanță cu viziunea și necesarul fiecărei unități administrativteritoriale, este necesar a fi concret precizată și motivată.

Referitor la paragraful 4, considerăm că forma în vigoare a textului legii nu creează discriminări între unitățile administrativ-teritoriale, deoarece art. 8 alin. (3) dă posibilitatea acestora ca, pe lângă regulamentele de publicitate, să poată adopta regulamente proprii de publicitate.

În ceea ce privește modificarea art. 8 și abrogarea art. 9 și 10, precizăm că actul normativ aflat în vigoare distinge între cele două categorii de zone de publicitate, respectiv restrânsă și lărgită, în raport cu valoarea arhitecturalurbanistică și de peisaj și cu potențialul de competitivitate economică a localității. Abrogarea distincției între cele două categorii de zone ar reduce instrumentele operaționale de intervenție ale autorităților locale.

Referitor la modificarea propusă la alin. (1) lit. j) din art. 15, se propune posibilitatea amplasării de mijloace de publicitate în incinta scuarurilor, parcurilor, grădinilor publice. Aceasta contravine legislației în vigoare cu privire la spațiile verzi, respectiv Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi, în intravilanul localităților, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, se propune abrogarea unei părți a art. 15 alin. (1) lit. l), fapt ce va avea ca efect posibilitatea amplasării de mijloace de publicitate în interiorul intersecțiilor și sensurilor giratorii, ceea ce ar afecta siguranța rutieră.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Vă pot aduce la cunoștință că sunt anunțați.

Dacă alte intervenții nu sunt din partea liderilor grupurilor...

Domnul senator Iovescu.

De la ce microfon doriți să vorbiți, domnule senator?

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Doi.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Iliescu, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 11 martie, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Și eu vă mulțumesc. Senatorii care doresc să facă intervenții? Nu sunt...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Motoc.

Domnul senator Motoc. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

O chestiune de procedură. De foarte multe ori, anumite inițiative legislative nu sunt susținute de niciunul dintre inițiatori, în special atunci când acestea vin în Senat având inițiatori din Camera Deputaților și invers. Sunt multe inițiative legislative care se dezbat în cele două Camere, la multe luni, poate, uneori chiar la un an după momentul în care ele au fost înaintate. De asemenea, o situație asemănătoare se întâmplă și în cazul în care aceste inițiative sunt dezbătute în cadrul comisiilor de specialitate.

Doi.

E păcat să refuz invitația. Nu fiți ironic, domnule președinte. Eu sunt foarte sincer aici.

Nu am fost ironic deloc. V-am întrebat numai.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Bine. Nu am nimica de spus, dar...

Nu... nu ați răspuns..., dumneavoastră ați răspuns legat de... nu am nimic de spus legat de...

Vă rog foarte mult! Lăsați-l pe domnul senator să nu ne spună nimica sau să ne spună nimic.

...am de spus asupra faptului că nu suntem anunțați. Eu nu am fost anunțat la Comisia pentru egalitatea de șanse pentru a-mi susține proiectul. Nici astăzi. Astăzi am avut două inițiative. Am fost eu anunțat? Sigur că am văzut pe ordinea de zi. Dacă dumneavoastră spuneți că se anunță, înseamnă că se produce într-un mod automat asta, cineva se ocupă și nu se uită. A, Iovescu! Oricum e în sală. Nu. Aveați obligația să mă anunțați și pe mine, și toți inițiatorii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, din moment ce sunteți membru al Senatului, aveți acces la ordinea de zi, pe care bănuiesc că o consultați, și, prin urmare, puteați să observați că sunteți trecut cu proiectul legislativ.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, atunci vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supunem la vot proiectul de respingere. Votul este deschis. 70 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 4 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă, respinsă.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Inițiatori, un număr de senatori PSD, PNL, PDL, deputați. Din partea inițiatorilor dorește cineva să susțină proiectul legislativ?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat din Ministerul Agriculturii Peter Nagy.

Microfonul 9.

## **Domnul Nagy Peter Tamas** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Privind propunerea legislativă care are obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, astfel încât asociațiile din domeniul agricol să fie constituite din minimum 20 de persoane, iar o fundație să cuprindă minimum 10 asociații, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține această propunere legislativă, deoarece orice asociație legal constituită este reprezentativă pentru membrii acesteia, indiferent de numărul membrilor fondatori. Se creează o discriminare între asociațiile din agricultură și cele din alte domenii cu privire la condițiile legale de înființare. Creșterea numărului membrilor fondatori ai unei asociații nu este o garanție a organizării unor structuri asociative la nivel național care să poată reprezenta România în structurile internaționale și, nu în ultimul rând, se restricționează dreptul constituțional la liberă asociere. Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

Inițiatori, deputați PSD, PNL. Din partea inițiatorilor, dorește cineva să susțină propunerea?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Gheorghe Duțu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Duțu** _– președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Schimbarea regimului juridic al anumitor categorii de resurse minerale nu este oportună, atât din punctul de vedere al compensării statului, ca urmare a diminuării rezervelor, cât și din punctul de vedere al eficienței gestionării acestora. Sub aspectul compensării, trebuie să avem în vedere faptul că măsura propusă va conduce la diminuarea semnificativă a veniturilor bugetului consolidat, provenit din taxe și redevențe.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Iliescu. Microfonul 5.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 11 martie 2014, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Același lucru vine și din partea Comisiei pentru agricultură și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Și eu vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea membrilor Senatului? Liderii de grup?

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice... și Comisiei economice – împreună –, care au elaborat raportul.

Îl invit pe domnul senator Iliescu, din partea Comisiei economice, să prezinte raportul. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport comun și, în urma dezbaterilor avute în 25 februarie 2014, raportul este de respingere. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au avizat negativ. Departamentul pentru Energie, Agenția Națională pentru Resurse Minerale nu susțin această propunere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții din partea senatorilor sau a liderilor? Da.

Domnul senator Popescu Dian. Microfonul central. Care doriți. Central.

## **Domnul Dumitru Dian Popescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte greu să gândești ce poate să treacă prin mintea unor colegi – senatori și deputați, recunosc –, unor colegi care, de dragul de a avea un vot în plus, sunt în stare să arunce economia unei țări, dacă ar trece asemenea aberație, în derizoriu.

Cum e posibil să gândești că rezervele țării le poți da în administrare câtorva persoane prin comune?

Cum e posibil să gândești și să-ți bați joc doar de dragul de a ne pune, stimați colegi, pe noi să pierdem timpul cu asemenea aberații?

Părerea mea este că...

Da, sunt doi vâlceni... Părerea mea este că ar trebui să fim... și să fiți atenți când propuneți asemenea – nu aș vrea să mai spun încă o dată – aberații. Se uită presa și se uită lumea la ce putem propune. Nu numai că nu există nicăieri în lume așa ceva, dar, în acest moment, nu cred că mai există în lume parlamentari care să-și permită să propună o asemenea lege antieconomică. Deci este împotriva bunului-simț.

De aceea, cred că nici nu merită o dezbatere. Cred că nici nu merită să mai intrăm în aceste subiecte. Pentru că trebuiau să-și dea seama acești parlamentari că au o lege a minelor în față deja căzută și vor să revină cu ea. Cum ar fi ca rezervele de gaze, de petrol, de cărbune, rezervele...

Domnule senator, puneți această lege și dați și rezervele de uraniu privaților.

Dați-le! Luați-le cumva, luați-le și plimbați-vă cu un camion plin cu oxid de uraniu prin comune.

Nu se poate să punem resursele țării, așa, haotic. Eu zic să reveniți și să vă gândiți foarte bine când propuneți asemenea legi, pentru că puneți acești oameni, specialiști..., sunt aici profesioniști, râd și dânșii când îi întrebi. Și le spun, pentru că fac parte din același arc guvernamental, până la urmă: domnule, dar nu-i învățați înainte? Citiți legea, că sunt convins că nu ați citit-o, și vedeți câte aberații sunt.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Severin.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu pot să spun decât că sunt de acord cu antevorbitorul meu. Este, într-adevăr, punctul de vedere susținut de social-democrație, este punctul de vedere susținut de PSD, care dorește ca statul să mențină un control echitabil și eficient asupra resurselor naturale. Dar, în același timp, îmi aduc aminte că viziunea liberală susține proprietatea privată, inclusiv sub forma proprietății comunelor asupra resurselor

naturale. Dacă ne vom uita la ceea ce înseamnă republică – sistemul republican –, să spunem doctrina republicană din Statele Unite, ca să nu mă mai gândesc la modul cum s-a stimulat proprietatea privată asupra petrolului, asupra bogățiilor subsolului în timpul guvernărilor Brătianu...

Vă mulțumesc foarte mult și susțin ce a spus domnul Dian Popescu. Este un punct de vedere social-democrat cu care sunt perfect de acord.

Domnul senator Mihăilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca domnul Popescu, am participat și eu la multe dezbateri privind Legea minelor. Eu nu voiam decât să fac un apel la mai multă relaxare în luările noastre de cuvânt, nu că nu aș fi împotriva unei asemenea abordări, dar e mult prea dinamică. Nu ne putem opri însă la ideea că, în multe rânduri, autoritățile locale, mai ales cele din zone dependente strict de acest lucru, au cerut succesiv ori o cotă-parte din redevență, ori un impozit suplimentar, ori o altă realocare a sumelor care se duc la bugetul statului. Deci este o dorință pe care nu aș vrea... Nu fac parte dintre inițiatori, dar nu aș vrea să condamnăm în plen niște oameni că s-au gândit dacă, de exemplu, o anumită zonă are mai multe izvoare termale, care nu sunt chiar răspândite precum uraniul și petrolul pe teritoriul țării, acele izvoare termale să aparțină zonei respective.

Nu cred că putem să facem procese de intenție dacă nu știm exact ce au vrut domnii aceia. Eu insist pentru mai multă relaxare la asemenea luări de poziție, mai ales din partea colegilor domnului Hașotti.

Vă mulțumesc.

## Domnul senator Atanasiu.

Da, domnule senator, v-am văzut, da, și pe dumneavoastră.

Domnule președinte, permiteți-mi ca, foarte relaxat, ca și coleg al domnului Hașotti, să vă spun că nu prea am înțeles punctul de vedere al socialiștilor. Un coleg socialist ne spunea că ei doresc să rămână totul la stat, un alt coleg socialist, Radu Mazăre, ne spunea că portul trebuie să treacă la el.

Domnilor socialiști, hotărâți-vă care este punctul de vedere al celor roșii; dați-ni-l și nouă în scris, ca să știm, să vă ajutăm.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Stimați colegi, dacă nu ar fi fost intervenția unui distins coleg, domnul Severin, nu aș fi intervenit, pentru că discuțiile merg, după părerea mea, într-un sens pozitiv, acela al stabilirii priorităților și pentru națiune, și pentru economie. Dar, auzind din gura domnului Severin grija, ba chiar preocuparea majoră și prioritară a PSD-ului față de rezervele naturale ale țării, resursele țărișoarei, nu poți să stai în bancă, fără de simțire, și să nu le aduci aminte că, de fapt, Domniile Lor sunt cei care au dat cea mai importantă rezervă a țării, numită țiței și gaze naturale, cu o redevență ridicolă, spre penal, acum zece ani, în acea celebră numită privatizare, care, de fapt, a fost un jaf național, a Petromului.

Domnule Severin, vrem să fim consecvenți atunci când spunem că avem grijă, ca partid social-democrat sau FSN, sau PDSR, sau cum s-a numit el, de rezervele țării, dar, atenție, consecvență înseamnă să ne asumăm și ce am făcut, ca partid, în decursul vremii, cu rezervele țării.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Severin, drept la replică, și, după aceea, domnul senator Bota.

Voi folosi aceeași tonalitate. Colegul meu, domnul Tudor Barbu, duce grija. Nu-i spun decât atâta: dacă sunt mulți care se dau cocoși acum, în raport cu ceea ce se întâmplă la frontierele noastre, e pentru că noi suntem acum în NATO și în Uniunea Europeană. Mai mult nu vreau să spun. Cine vrea pricepe.

Mulțumesc.

Domnul senator Bota, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Sigur că poziția noastră se va vedea la vot. Sigur că inițiatorii au gândit ei ceva, dar au mers la extrem cu ceea ce au gândit ei, fără să ia în calcul toate aspectele.

Ceea ce vreau să subliniez și să vă spun este, în viitoarea Lege a minelor, pe care Guvernul o va propune și care este în lucru, în legea care s-a respins nu de mult, poziția PSD referitoare la exploatarea resurselor minerale și la faptul că autoritățile pe raza cărora există asemenea exploatații trebuie să primească și ele ceva din redevența care se va încasa, lucru care se va reflecta în legislația viitoare, în modificările aferente Legii minelor. În toate propunerile pe care Guvernul le-a avut a ținut cont de un procent, de câteva procente care să rămână la autoritățile locale respective.

Sigur, nu face obiectul acestei inițiative.

Domnul senator Popescu Dian, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Dian Popescu:**

## Dragi colegi,

Legea minelor dacă o citeați, vedeați că nu prevede valoarea redevenței. N-are niciun fel de legătură. Redevența, chiar prim-ministrul a spus-o foarte corect, și este de aplaudat, va fi cuprinsă într-o altă lege. Am impresia că confundăm legile și ne place discuția. Deci trebuie să fiți foarte atenți, pentru că în acea zi în care se rupea USL-ul Partidul Național Liberal a blocat o lege, care este la Camera

Deputaților, vizavi de resursele țării, în care, cu onor, PSD-ul a transformat perimetrele de exploatat apă, peste noapte... A încercat – că PNL-ul a fost activ – să le transforme în exploatare de țiței și gaze. Adică ne-am luat perimetre pentru apă, dar, peste noapte, printr-o lege care e la Camera Deputaților – așteptăm să vedem până unde puteți merge –, o transformăm în exploatare de gaze și de țiței.

Mai mult decât atât, s-a mers – că de-aia spun și de această lege și am atras atenția –, s-a mers până la a legifera transferul de perimetre.

Eu sunt convins că sunt mulți dintre noi, poate și dintre colegii mei – sper să nu –, care au concesionat perimetre de apă, cunoscând secrete ale statului că acolo sunt gaze și țiței și, acum, prin lege, le transformăm în perimetre de exploatare gaze și țiței.

Mai mult decât atât, ce faceți, legiferați să le și vindeți?

De aceea am fost vehement și am fost criticat că am fost vehement de la acest microfon, pentru că e vorba de resursele țării. Dacă mai suntem o țară importantă – și suntem – în acest moment, în sud-estul Europei, suntem pentru acele rezerve pe care le deținem, și nu putem să le aruncăm dintr-o parte într-alta.

Autoritățile locale, corect, vor avea cotă-parte din redevență, dar redevența nu este în Legea minelor. Redevența va fi o altă lege.

Când vă aud, domnule senator...

Domnule senator, când vă aud... Acum l-am auzit și pe domnul Hașotti... văd că vreți să comentați. Vă rog, de la microfon, nu din sală, că nu suntem la bowling în acest moment.

Când dumneavoastră vorbeați despre Brătieni... păi, vorbeați de Brătieni, pentru că dumneavoastră ați fost liberal. V-a plăcut Brătianu și v-ați mutat la socialiști? Definiți-vă! Vă mulțumesc.

Domnul senator Dobrițoiu, microfonul 2.

Aș vrea doar o scurtă precizare, pentru a lămuri lucrurile, că se încurcă lumea de aderarea noastră la NATO în permanență.

Zăcămintele de petrol ale României au fost date pe bani, pe foloase. Austria nu e țară membră NATO, n-a fost niciodată, iar OMV-ul are un..., așa, un... o administrație foarte stufoasă, care duce și spre răsărit.

Deci zăcămintele de petrol au fost date Austriei, și nu pentru aderarea României la NATO, ci în interes obscur. Vă mulțumesc.

Domnul senator Coca, microfonul 4.

Am impresia că astăzi sunt unii care, probabil, vor să ne tragă și de urechi, după tonalitatea și felul cum discută. Ni se tot spune că nu citim. Păi, dacă noi citim măcar lista de vot, ne dăm seama că nu e niciunul dintre noi, senatorii, pe acea propunere.

Acum, o propunere poate să fie bună sau mai puțin bună. Este clar, fiecare grup parlamentar și-a spus poziția și va vota împotriva acestei inițiative, dar trebuie să avem un pic mai multă decență în ceea ce spunem.

Și, apropo de rezervele de petrol, domnilor, sunteți foarte mulți aici care sunteți la al patrulea mandat. Eu știu că acea privatizare s-a făcut printr-un vot în Parlament, și nu un partid sau altul a dat rezervele acestei țări. Să fie foarte clar.

Și vreau să închei, să le readuc aminte unora că a precedat această privatizare... au fost două programe: PSAL I și PSAL II.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cadăr, microfonul nr. 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi intervenit, dar vreau să scot în evidență că mai sunt și ingineri în Parlamentul României care știu să facă diferența dintre rezerve minerale strategice – uraniu – și balastul din malul bălții.

Revin acum. Ați nimerit cu proiectul legislativ, probabil, în balta unui inginer petrolist. Trebuie să scoatem în evidență că intenția inițiatorilor se vede clar în aceea că ar dori să ajute administrațiile publice locale care au balastiere. Și aveți exemplu în proiectul legislativ. Asta era intenția și nu cred că merita să facem declarații politice, pentru că nici televiziunea nu mai este aici.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea liderilor de grup? Dacă nu...

Ce este, domnule Dian Popescu? Vă rog, scurt.

Domnul senator Dian Popescu, microfonul 2.

Pentru domnul inginer, o precizare. Balastul se folosește în nave. Discutăm de nisipuri și pietrișuri, dacă tot ați vrut să vorbim ca inginerii. Balast, în termenii carierelor, nu există. Balast e la mare.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiilor este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

94 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat, proiectul legislativ, respins.

Trecem la punctul 17, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Inițiator, domnul deputat Lubanovici Mircea.

- Inițiatorul dorește să susțină propunerea legislativă? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Crișu, microfonul nr. 10.

## **Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 678/2001, pe de o parte, prin modificarea definiției infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, pe de altă parte, prin înființarea unui fond pentru asistența victimelor traficului de persoane și, de asemenea, prin introducerea unor prevederi privind desfășurarea procesului penal.

Guvernul nu poate susține această propunere legislativă în forma prezentată, din următoarele considerente:

Art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001 nu mai sunt în prezent în vigoare, noul Cod penal preluând în cadrul său definiția incriminării faptelor de trafic de persoane și trafic de minori.

Referitor la reprezentarea victimei în cadrul procesului penal prin consilierii juridici ai organizațiilor neguvernamentale de profil, menționăm că regula generală a Codului de procedură penală este aceea că părțile pot fi reprezentate în cadrul procesului penal, astfel încât preluarea acestei prevederi în cadrul art. 24 nu ar face decât să dubleze legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ la această propunere legislativă.

În ședința din 11 martie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea senatorilor? Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să atrag atenția asupra problematicii, pentru că, într-adevăr, modificându-se Codul penal, e greu să facem astăzi modificări la lege prin această prismă sau, mă rog, prin această formă. Dar ceea ce vreau eu să aduc la cunoștință Guvernului este că, în materie de trafic de persoane, stăm foarte rău. În materie de trafic de persoane, se sesizează autoritățile din toate țările unde se practică, din România, acest trafic.

Eu mă întreb de ce noi, în calitate de autorități... Dumneavoastră nu înțelegeți că ceva trebuie modificat, ceva trebuie făcut. Eu cred că una dintre părțile rușinoase cu care imaginea României este murdărită în media este această problemă, a traficului de persoane. Se practică, din păcate, este în creștere această „activitate” și eu cred că poate veniți dumneavoastră cu o inițiativă care să îmbunătățească sistemul, în așa fel încât el să funcționeze și să facem din țară, înainte de a se întâmpla în Occident acele fapte, ceva pozitiv.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Popa.

## Mulțumesc.

Aș dori să vin în completarea celor spuse de domnul senator Popa. În 2009 s-a desființat agenția care lupta împotriva traficului de persoane. Din păcate, nici domnul ministru de interne de atunci, domnul Nica, nici domnul prim-ministru Boc nu au înțeles importanța acestei agenții. Acum avem o direcție în cadrul Ministerului de Interne, ceea ce este inacceptabil, pentru că Ministerul de Interne ar trebui să colaboreze cu această agenție, nu agenția să fie subordonată Ministerului de Interne.

Știm foarte bine că, fără implicarea unor oameni din Ministerul de Interne, nu ar fi posibil să crească acum traficul de persoane. Deci există și oameni din cadrul ministerului, care, probabil, închid ochii la anumite probleme.

De aceea, încă o dată susțin de la acest microfon, am susținut și în 2009, înființarea agenției care să lupte cu traficul de persoane și să nu fie în subordinea Ministerului de Interne, ci să fie independentă din punct de vedere juridic și profesional. Este foarte important să continuăm această inițiativă. S-au pierdut milioane de euro din fonduri europene care ar fi putut fi folosiți pentru combaterea traficului de persoane.

Vă mulțumesc, doamnă senator. Alte intervenții, dacă sunt? Domnul senator Barbu.

## Mulțumesc mult.

Vin în sprijinul colegei mele, completând solicitarea senatorului Popa... senatorilor Popa, și domnul Vlad Popa, și doamna Mihaela Popa, spunând că este cel puțin bizar, ca să nu spun aberant, că, într-o țară cu problemele pe care le are România la acest capitol, în loc să se consolideze, să fie sprijinit demersul numit „Agenție care luptă împotriva traficului de persoane”, agenția este desființată. Și spun asta bazându-mă pe două adevăruri, unul european, unul intern.

În momentul în care mafia a ajuns la cote alarmante și a pus în pericol siguranța națională a Italiei, țara ce a creat? Pentru prima dată în Europa, o procuratură antimafia. Exemplul a fost luat, după aceea, de alte țări care aveau probleme similare, dar la cote mai puțin grave decât Italia.

România este, din nefericire, una dintre țările aflate pe primele trei locuri în Europa la acest capitol – trafic de carne vie, trafic de persoane, trafic de copii –, iar noi punem în discuție de parcă am fi pe ultimele două locuri și am fi deja cu problema aproape rezolvată.

Rog colegii senatori să ia în calcul situația reală pe care o au familiile de români care trăiesc cu sabia lui Damocles deasupra capului în ceea ce privește pierderea copilului și regăsirea lui pe centurile marilor orașe europene, făcând prostituție în cadrul unui proces dramatic de trafic de carne vie.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții dacă sunt?

Liderii grupurilor parlamentare?

Dacă nu au intervenții, declar dezbaterile generale încheiate.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- Raportul de respingere a fost aprobat, propunerea

- legislativă, respinsă.

Punctul 17 l-am încheiat.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice.

- Inițiator, domnul senator Todirașcu Valeriu. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sociologii atrag atenția că la viitoarele alegeri vor fi prezenți în special membrii activi ai partidelor și mai puțin cetățenii simpli.

Motivul acestei stări de fapt îl reprezintă calitatea profund degradată a actualei clase politice, adesea lipsită de integritate, merit și legitimitate. Motivul acestei stări de fapt îl reprezintă în special Legea partidelor politice, care, în primul rând, omite obligativitatea transpunerii în statutele partidelor a prevederilor constituționale de la art. 8 și art. 40, care cer imperativ partidelor să respecte principiile democrației și ale statului de drept, principii care includ și separarea puterilor.

Dacă ne dorim sincer aplicarea separării puterilor în stat, aceasta trebuie aplicată și în organizarea internă a partidelor.

În al doilea rând, Legea partidelor nu generează reformarea partidelor existente pentru a crește încrederea în ele.

În al treilea rând, Legea partidelor perpetuează aceleași forme de organizare de tip FSN-ist și în noile partide.

Și, în al patrulea rând, Legea partidelor politice limitează apariția unor noi partide, cerând un număr record în Comunitatea Europeană de membri fondatori, 25.000 în România, față de doi în Slovenia, 10 în Ungaria, 50 în Bulgaria și 1.000 în Polonia.

Aplicarea acestei inițiative legislative pe care o propun astăzi va crește încrederea cetățenilor în partidele existente, în special prin faptul că va transpune mai puternic în statutele partidelor principiile democratice și principiile separării puterilor, oferind o nouă cultură instituțională, prin faptul că va acorda puteri egale, în interiorul partidelor, celor trei puteri: executivă, politică și jurisdicțională;

– va selecta mai bine viitorii oameni de stat, oferindu-le... pe criterii de integritate și merit, evitând conflictul de interese și incompatibilitățile, inclusiv în interiorul partidelor;

– va diminua fenomenul baronilor, prin faptul că va crește frecvența alegerilor interne o dată pe an;

– va diminua traseismul politic, prin faptul că va desemna candidații cu un an înaintea alegerilor, și va diminua numărul membrilor fondatori la 1.000 pentru un partid nou, un număr similar cu numărul de membri fondatori actualmente în Polonia.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Crișu.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă, se dorește modificarea și completarea Legii nr. 14/2003, Legea partidelor politice, propunându-se, în principal, unele măsuri de îmbunătățire a legislației în domeniu.

Față de obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative Guvernul a prezentat unele observații, considerând că urmează ca Parlamentul să decidă, este singurul în măsură să decidă asupra adoptării acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, a transmis și formulează o serie de observații asupra modificărilor propuse de către inițiator.

Comisia pentru administrație a avizat negativ propunerea legislativă.

În consecință, în ședința din 11 martie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL. Microfonul central.

## Mulțumesc.

În primul rând, distins Senat, trebuie să remarc faptul că Guvernul, încă o dată, nu-și exprimă un punct de vedere. În mod deliberat face acest lucru.

Este un subiect extrem de important, un subiect politic și nu văd de ce Guvernul nu are un punct de vedere.

Acum, revenind la propunerea pe care a făcut-o distinsul nostru coleg care vorbea, între altele, și de reformarea partidelor existente... Păi, a mai vorbit cineva de reformarea partidelor existente, de acolo, din deal, de undeva și s-au reformat partidele în așa fel încât Parlamentul legiferează trei ore pe săptămână. A mai vorbit cineva despre reformarea partidelor politice și avem o lege electorală aberantă. Nicăieri în lume nu există o astfel de lege. Consecința? Parlamentul a devenit din ce în ce mai neprofesionist.

Sunt unele prevederi corecte, dar sunt altele care, dacă ar fi votate de către noi, stimați colegi, ar însemna o imixtiune gravă în organizarea și în funcționarea unui partid. Or, partidele sunt și ele, la rândul lor, o expresie a democrației.

Nu îmi pot imagina de ce trebuie să revenim la 1.000 de membri fondatori, pentru că am avea partide cu sutele.

Dar sunt și alte prevederi care, dacă le-am accepta, cred că ar produce mari disfuncționalități în rândul partidelor. De exemplu, „modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc numai în condițiile aprobării de către adunarea generală națională”. De ce? De ce să avem în lege așa ceva?

De ce să fim obligați să avem o serie de prevederi care nu au niciun fel de legătură cu democrația într-un partid, chiar și la PSD?

O altă prevedere; „În fiecare an, partidele politice sunt obligate să-și actualizeze listele cu membri cotizanți care trebuie să respecte cerințele articolului 19 – nu-l mai citesc, pentru că am o înțelegere cu domnul senator Ilie Sârbu – și pentru membrii fondatori..., iar listele autorizate vor fi depuse la Tribunalul București...” De ce?

Și sunt multe alte prevederi – nu doresc să vă rețin mai mult atenția – care mă fac să vă anunț că Grupul parlamentar liberal va vota împotriva acestei propuneri și va vota raportul de respingere.

Domnul senator Severin. Microfonul 4.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știam de acest proiect legislativ și așteptam să se ajungă cu el aici, în plenul nostru, pentru că, într-adevăr, asistăm, dacă vreți, la un moment în care se încearcă încălcarea dreptului de asociere al cetățenilor.

În fond, partidele politice sunt asociații în care cetățeni care au aceleași idei, aceleași proiecte, se asociază pentru a le transpune în practică.

Prin proiectul colegului nostru care... înțeleg că sunteți membru PNȚCD, dacă am reținut eu bine, da?

## **Domnul Valeriu Todirașcu**

**:**

Nu.

## Nu. Forța Civică.

Dumneavoastră, practic, doriți ca statul să se interpună între cetățeni și aceste partide, stabilindu-le regulile, stabilindu-se cum să se finanțeze, stabilindu-le modul cum să-și aleagă termenele și așa mai departe.

Cred că nu asta a fost intenția dumneavoastră, dar acest lucru reiese.

Nu aș fi luat cuvântul, pentru că expunerea făcută a fost destul de clară, a domnului Hașotti, și punctul de vedere..., dar ați vrut să ne arătați sfera dumneavoastră de lecturi și

ne-ați dat o serie de citate în care vorbeați de FSN-ism și așa mai departe.

Acum, la 24 de ani, nu vă pot spune decât un singur lucru, stimate domnule senator: dacă în 22 decembrie nu se crea FSN-ul, noi nu vorbeam aici, iar dumneavoastră nu veneați să treceți Prutul și să ne dați lecții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa. Microfonul 2.

Într-adevăr, acesta este stilul FSN-ist, care a răbufnit nemeritat pentru că aroganța puterii este demonstrată de această inițiativă, și anume ați expediat-o, domnilor colegi. N- ați observat că ea are și părți bune, se puteau face amendamente, se putea conlucra pentru îmbunătățirea legislației în acest domeniu, pentru că, într-adevăr, ce se întâmplă astăzi în România este și din cauza unei legislații largi, unei legislații nefolositoare, pentru că, dacă ar fi fost o legislație bună, nu vedeam partide, după zeci de ani, partide – cum le denumea colegul – „scuter”, care participă la alegeri, deși nu au decât președinte și un sediu, nu vedeam partide care funcționează legal în România, deși, încă o dată spun, n-au niciun fel de susținere la alegeri și, pe de altă parte, vedem că există anumite forțe politice care ar putea să se prezinte în viața politică românească, dar există, într-adevăr, o lege care blochează, o lege care îngreunează constituirea unui partid.

Ăsta este adevărul, să recunoaștem. De ce să ne temem de apariția unor noi partide? Există, ca în orice fel de viață publică, o selecție pe care o fac cei care votează. Dar, vedeți dumneavoastră, noi nici măcar n-am analizat.

Doamna președinte spunea că s-a analizat. Nu s-a analizat, pentru că, dacă s-ar fi analizat, vedeam măcar un amendament, măcar o încercare de îmbunătățire. Nu s-a întâmplat lucrul ăsta. A fost un vot în unanimitate și ați expediat o inițiativă făcută cu bună intenție, cu bună-credință, de democratizare, de instituire a unor reguli interne în partide. Vă rog să mă credeți că știu și am exemple chiar din partidele parlamentare, unde nu mai există de mult niciun fel de democrație, unde ceea ce vrea șeful se execută, unde nu se pune la vot nici măcar o listă de candidați, unde nu mai există de zeci de ani regula... ABC-ul democrației interne. Asta este realitatea. Dacă ne facem că nu vedem... asta este explicația, în schimb, a lipsei filtrului. Filtrul acela pe care trebuie să-l realizeze partidul în momentul în care dă oameni, nu numai în forurile decizionale, dar în toată sfera vieții sociale. Acel filtru nu funcționează, pentru că avem nenumărate exemple de oameni cu funcții, cu nominalizare politică, care au dat chix, cum se spune. Deci încă o dată spun: este, așteptăm, într-adevăr, o astfel de lege, trebuie să vină de la toate partidele.

Domnul senator Verestóy.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Eu apreciez efortul tânărului politician – politician în sensul în politică – de a aborda o problemă, într-adevăr, serioasă și, într-adevăr, importantă pentru viața politică din România.

Probabil că această luptă preluată de unul singur nu va da rezultate, pentru că problema e atât de importantă încât ar trebui, într-adevăr, discutată de lideri politici, puse pe masă toate argumentele, dacă vrem, într-adevăr, ca sistemul politic din România să genereze o elită politică care să fie și apreciată de cetățeni.

Scăderea popularității elitei politice, din păcate, se datorează, pe de o parte – o bună parte, spun unii –, și acestei activități care lasă mult de dorit, așa cum am mai constatat de câteva ori chiar noi înșine.

Cel mai important lucru este, după cum au spus și alți colegi, să avem un cod electoral, o lege electorală care să aibă rolul de a selecta elita politică ca, într-adevăr, să ajungem la un rezultat în care să fie un Parlament apreciat și într-adevăr stimat chiar de cetățeni.

Eu cred că acel grup condus de onor președintele Camerei Deputaților, care trebuie să se aplece asupra acestei probleme, ar trebui, într-adevăr, să înceapă treaba.

Pentru că nu avem voie ca în ultima perioadă a mandatului să începem să lucrăm la o lege electorală care să fie împinsă de anumite interese direct electorale, imediate, care urmează în 2016.

Dacă nu ne apucăm încă de anul acesta de un sistem de legi electorale, atunci vom putea să continuăm să ascultăm criticile mai mult sau mai puțin justificate ale mass-mediei și să ne simțim prea puțin demni – noi înșine – de acel statut de om politic pe care noi ni l-am asumat cu bună-credință și cu foarte multă dorință de bine.

Nu-i suficient să dorim binele, ci să fim, într-adevăr, cu trup și suflet pentru a face un lucru bun societății. Societatea trebuie să creadă acest lucru, trebuie să aibă încredere în acei oameni politici care sunt dați de voturile lor. Deci avem deja instrumentele cu care va trebui să pornim. Avem deja constituită, chiar prin votul Camerelor reunite, Comisia de cod electoral, care ar trebui cât de repede să înceapă să dea și primele principii.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt?

Doamna senator Federovici, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt nevoită să fac o mică precizare.

Este păcat că domnul senator, prin afirmațiile sale, lasă de înțeles că activitatea membrilor Comisiei juridice este una defectuoasă.

Comisia juridică, cred că știți cu toții, este una din cele mai grele comisii din Senatul României. În această comisie se analizează și se dezbat cred că peste 60 la sută din proiectele de lege care ajung în dezbaterea plenului.

Dacă domnul senator ar fi citit raportul comisiei, ar fi constatat că, în urma unor dezbateri foarte serioase, s-au desprins mențiunile care au stat la baza respingerii acestei inițiative.

Mulțumesc.

Domnul senator Stuparu.

Și după aceea, vă ascult, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu personal trebuie să mărturisesc că apreciez intenția domnului senator Hașotti aici, pentru că, în fapt, suntem un organism politic generat de partide politice, de dispute, de campanii electorale și așa mai departe.

Poate că nu a formulat foarte fericit sau n-a fost pe larg dezbătută intenția aceasta. Și am să amintesc aici doar două chestiuni care mie, care n-am fost avizat cu acest proiect legislativ, mi-au sărit în ochi.

Propuneți o reprezentare în organele de conducere doar pe un singur an. Mă gândesc la câtă dezbatere va fi în partidele politice, câtă concurență, câtă dispută, și ele – aceste dispute – nu vor avea roade, pentru că orice om politic ales într-un organ de conducere de patru ani de zile are un proiect politic.

Or, în fiecare an câte un proiect politic, nu știu către ce se vor îndrepta lucrurile astea. Îi mai propuneți și un organism deasupra organelor de conducere acolo – mă refer, concret, la propunerile dumneavoastră –, care să fie supervizorul celorlalți. Din cine va fi format? Probabil, tot din membri de partid ai aceluiași partid.

Deci, ca să închei, pentru că vreau să apreciez, și mai ales după ce a spus domnul Verestóy Attila, există o preocupare pentru ceea ce înseamnă calitatea actului politic și calitatea partidelor politice în România.

Există o lege care a parcurs o etapă și ea trebuie să fie pusă de acord cu evoluția societății și politica, a acestui proiect.

De aceea, eu vă felicit pentru intenție. Nu puteați cuprinde totul, dar cred că trebuie să vină din mai multe puncte de vedere, să fie, până la urmă, expresia – dacă vreți – a tuturor grupurilor politice.

Pentru că, venind numai dintr-o parte – și ați citat acolo sursele de informare, nu? –, poate să pară subiectivă, ca să nu spun altceva.

Cred că poate fi o chestiune de viitor, pe care să ne-o asumăm toată lumea, pentru că trebuie îmbunătățită calitatea actului politic.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti a propus sistarea discuțiilor.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrucât nu a întrunit numărul minim de 85 de voturi.

Propunerea legislativă nu a fost adoptată, dar constatăm

- că nu mai avem cvorumul necesar continuării ședinței.

- Așadar, vă propun sistarea dezbaterilor.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812536]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 56/30.IV.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei