Stenogramă plen

Bună dimineața!

Sunt Mihai Goțiu și, asistat de Radu Oprea și Ion Ganea, declar deschisă sesiunea de declarații politice de astăzi, 24 octombrie 2017.

În deschidere, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Virginel Iordache.

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi senatori,

Titlul declarației politice de astăzi este „Ziua Armatei Române – 25 octombrie”.

În fiecare an sărbătorim, pe data de 25 octombrie, ca un prilej de cinstire, Ziua Armatei Române, instituție fundamentală a statului român, dar și element de echilibru,

simbol al luptei pentru neatârnare și întregire a neamului românesc.

Data de 25 octombrie reprezintă ziua eliberării ultimelor două localități transilvănene ocupate de horthyști, după acțiuni militare purtate de Armata Română în bătălia pentru Ardeal, lupte soldate cu numeroase jertfe.

Toate acestea pun în evidență faptul că Ziua Armatei Române este legată efectiv de îndeplinirea idealurilor naționale: unitate, independență, suveranitate și integritate teritorială.

În ansamblul forțelor sistemului de apărare a țării, armata are rolul de pivot, ea este nucleul de forță, factorul integrator al întregului ansamblu. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii. Militarii români din teatrele de operații sărbătoresc această zi prin organizarea unor ceremonii militare și a unor activități culturale și sportive.

Astăzi, Armata Română participă cu efective însemnate la diverse misiuni internaționale de combatere a terorismului și de sprijinire a păcii. Majoritatea lor activează sub egida NATO, al cărei membru... România face parte din 29 martie 2004. Declarația mea politică este o recunoștință pentru sacrificiul veteranilor de război, luptătorilor din teatrele de operații, dar și pentru toți care au servit și servesc cu credință și onoare siguranța poporului român.

Integrarea României în structurile euroatlantice a făcut ca Armata Română să joace un rol semnificativ în sistemul NATO de apărare colectivă a statelor membre și a reprezentat instrumentul militar prin care statul român a dus la îndeplinire obligațiile asumate prin tratatele și convențiile internaționale în ceea ce privește garantarea și asigurarea securității și păcii în lume.

Pentru România, integrarea în NATO a însemnat de la început declanșarea unui proces complex în toate domeniile vieții, politice, economice, sociale și militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul României și i-a asigurat integrarea în comunitatea euroatlantică. Armata Română a intrat, odată cu acest moment important, într-o nouă etapă de transformare și adaptare la noul context internațional. Prezența permanentă în cele mai fierbinți teatre de operațiuni a dus la dezvoltarea de unități specifice, forțe flexibile și expediționare, capabile să-și asume responsabilități sporite în apărarea colectivă, în managementul crizelor și în operațiunile de combatere a terorismului.

Chiar dacă țara noastră beneficiază în prezent de garanții de securitate solide, oferite de statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, precum și de bune relații cu țările vecine și partenerii săi strategici, România acordă prioritate respectării obligațiilor care-i revin, dezvoltând capabilități de apărare proprii, în acord cu standardele europene și euroatlantice.

Domeniul securității și al apărării reprezintă parte integrantă a Programului de guvernare 2017–2020 al Partidului Social Democrat, care își propune să conducă la asigurarea condițiilor privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei Române. Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării, Guvernul asigură 2% din nivelul PIB-ului.

Politica de apărare pe care Guvernul și-o propune este de a moderniza și a adapta Armata României la riscurile și provocările specifice actualului context geopolitic, precum și de a consolida profilul de partener strategic relevant al României la nivelul NATO, al Uniunii Europene și în Parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Sunt aspecte operaționale ale forțelor armate ce ar putea fi îmbunătățite, cum ar fi: dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică ale Armatei Române și integrarea acestora în sistemul național de apărare cibernetică, dar și modernizarea sistemului de învățământ militar, în acord cu evoluțiile fenomenului militar și cu dinamica mediului de securitate global.

În esență, declarația mea politică are ca scop celebrarea unei zile de împlinire națională, ziua când Armata Română și-a îndeplinit menirea firească, aceea de a readuce în hotarele ei patria pe care a zămislit-o, moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, prilej cu care țin să le urez tuturor un sincer „La mulți ani!”.

La mulți ani Armatei Române! Senator PSD, Virginel Iordache. Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Virginel Iordache, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Hadârcă.

Domnule președinte al ședinței, Doamnelor și domnilor senatori,

Tema declarației mele de astăzi este „Românii din Republica Moldova sunt de-acasă, nu de pretutindeni”.

Este de salutat faptul că, adaptând legislația națională la noile provocări ce țin de fenomenul migrației, statul român se îngrijește de cetățenii săi plecați, din diferite motive, în alte țări și pe alte continente. În calitatea noastră de legislatori, suntem datori și obligați de mandatul acordat de alegători să procedăm astfel, cu atât mai mult cu cât România, conform ultimelor estimări, este una dintre țările cu cele mai înalte cote ale emigrației.

Unul dintre obiectivele noastre primordiale rezidă în asumarea unor măsuri de diminuare severă, dacă nu chiar de stopare, a devastantului fenomen de depopulare a țării, deși principiul liberei circulații și tempourile globalizării nu prea lasă loc de optimism.

Este un subiect cu atât mai actual, dacă e să-l raportăm la cauzele și impactul Brexitului sau la frământările crizelor din Spania și Ucraina. Preocuparea statului român ar trebui să aibă caracteristica urgenței, dacă ținem cont și de prognozele deosebit de alarmante ale ONU referitoare la situația demografică a țării noastre calculate către orizontul anului 2050.

Am citit cu multă atenție cuprinsul Legii pentru completarea și modificarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și țin să formulez două observații de principiu asupra conținutului ei.

Prima observație este că atunci când legiferăm acordarea ajutorului comunităților românești apărute în ultimii 27 de ani în țările continentului european, dar și de pe alte continente, acesta ar trebui să fie și suficient de motivat, dar și bine echilibrat, ținând cont de scopul final al acestor politici.

Până la urmă, ce vrem să realizăm cu acest ajutor? Vrem să-i ajutăm pe românii care au plecat din țară să depășească noile condiții și să se acomodeze cu noua lor patrie fără să-și uite țara? Vrem să se integreze mai ușor și vrem să le alinăm dorul de casa lor, România? Vrem să investim pentru a-i determina pe cât mai mulți dintre ei să se întoarcă în țară, la matca lor? Deci cum anume dorim noi să creștem România?

Îi mulțumim domnului senator Ion Hadârcă, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la microfon pe domnul senator Novák Csaba Zoltán.

Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

În fiecare an, ziua de 23 octombrie este pentru noi o zi încărcată de emoție. Este ziua în care comemorăm Revoluția Ungară de la 1956.

Acum 61 de ani, poporul maghiar s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste. Pentru o scurtă perioadă, doar de câteva zile, Ungaria a devenit o oază de libertate, de adevărată democrație populară în lagărul comunist. Liderii partidelor comuniste din blocul sovietic se temeau de un colaps, iar popoarele asuprite sperau că se va întâmpla o minune, sperau că a venit momentul în care vor fi schimbate regimurile dictatoriale impuse după cel de al Doilea Război Mondial sau cel puțin vor putea fi adoptate anumite reforme.

Chiar dacă trupele sovietice au intervenit și au înăbușit revolta, anul 1956 a dat o undă de speranță în cea mai întunecată perioadă a asupririi, a oferit o perspectivă a libertății, și nu numai maghiarilor, ci tuturor popoarelor care trăiau în blocul comunist.

Poporul maghiar, ca și poporul român, a fost victima aceluiași sistem dictatorial. Ambele popoare aspirau în aceeași măsură la acea libertate mult așteptată. Era un ideal mult râvnit. Această luptă pentru libertate nu a fost doar lupta maghiarilor. Sute de studenți de la Cluj, Timișoara, București și-au manifestat simpatia și susținerea față de revoluția maghiară și și-au riscat libertatea și chiar viața, când au inițiat acțiuni politice în încercarea de a schimba acel regim de opresiune. După 1956, în România foarte mulți au devenit victime ale represaliilor sistemului comunist: români și maghiari, oameni care au știut că libertatea nu are naționalitate, care au înțeles că scopurile celor două națiuni sunt, de fapt, identice.

## Doamnelor și domnilor,

1956 nu a fost doar revoluția oamenilor care au ieșit pe străzi în acele zile de octombrie, a fost revoluția milioanelor de oameni asupriți, români, maghiari și alte naționalități, care au dorit căderea comunismului și au dorit o lume liberă, fără constrângeri și opresiune. Din acest motiv am convingerea că Revoluția din 1956 nu a fost doar a maghiarilor. Cred cu tărie că a fost revoluția noastră, a tuturor: români, maghiari și alte etnii.

Îi mulțumim domnului senator Novák Csaba Zoltán, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației mele de astăzi se referă la remanierea Guvernului.

## Stimați colegi,

Ceea ce ne reunește pe toți cei prezenți astăzi la această oră în ședința Senatului este dorința firească a fiecăruia dintre noi de a comunica cu reprezentanții coaliției aflate la guvernare, fie ei colegi de partid sau aflați în opoziție față de unii dintre noi, dar situați în poziții-cheie, de decizie, într-un guvern susținut de o majoritate parlamentară care, în mod normal, i-ar oferi stabilitate.

Ca și dumneavoastră, m-am adresat și eu domnilor miniștri, interpelându-i să găsească soluții la o serie de probleme cu care ne confruntăm în teritoriu și probleme care ne-au fost ridicate de cei care ne-au ales și au optat pentru candidatura noastră trimițându-ne în Parlamentul României.

Astfel, de la începutul acestui mandat, le-am adresat de la această tribună un număr de opt interpelări domnilor miniștri, demers a cărui soartă am ajuns să o deplâng și să-l consider complet inutil în condițiile unei instabilități guvernamentale cronice, generată de criza politică pe care o traversăm.

În sesiunea parlamentară trecută l-am abordat pe domnul Ionuț Vulpescu, ministrul culturii și identității naționale în acea perioadă, în privința a două aspecte referitoare la sprijinul concret necesar păstrării identității culturale a locuitorilor din județul Covasna: unul vizând posibilitatea reluării construcției caselor de cultură din orașele Întorsura și Covasna, construcții abandonate de peste 25 de ani și aflate într-o stare avansată de degradare, și altul cu privire la atitudinea reprobabilă a angajaților Muzeului Satului Român „Dimitrie Gusti”, din București, față de participanții români din județul

Covasna la o manifestare folclorică organizată aici. În privința celui de-al doilea aspect, domnul ministru nu a mai ajuns să se pronunțe, fiind remaniat odată cu debarcarea Guvernului Grindeanu.

Întrucât în ceea ce privește semnalul privitor la investițiile nefinalizate la cele două obiective, case de cultură, din județul Covasna domnul ministru a declinat competența ministerului pe care îl conducea atunci, în actuala sesiune parlamentară am reluat demersul pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Nu-mi pun mari speranțe într-un răspuns care să satisfacă nevoile culturale ale locuitorilor din zonă, întrucât doamna Sevil Shhaideh a demisionat din fruntea acestui minister; norocul nostru, al celor din județul Covasna, este că a făcut doar un singur pas în spate.

Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

În continuare, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Anul agricol 2017”.

Ne îndreptăm spre sfârșitul acestei călduroase și frumoase toamne, când putem formula câteva constatări și învățăminte din anul agricol 2017.

Mai întâi apreciez că, dacă vorbim din prisma recoltelor și nu uităm calamitățile naturale din an, respectiv din aprilie anul acesta, când peste mare parte din țară a nins, afectând multe culturi, putem spune că am avut un an bun sau spre foarte bun.

Rezultatele deosebite au venit atât pentru că ne-a favorizat regimul meteorologic, cât și pentru că ne-am făcut și noi temele mai bine. Agricultorii au primit subvențiile la timp și au putut să-și facă lucrările și achizițiile necesare în perioadele optime și, așa cum se știe, s-au introdus câteva programe noi, cum ar fi cel privind încurajarea cultivării roșiilor timpurii sau un alt program, creșterea producției de carne de porc. Pentru anul viitor s-a dat drumul și la programul de sprijin pentru crescătorii de oi, la colectarea și vânzarea lânii.

Tot în sprijinul fermierilor este și decizia recentă a Guvernului PSD-ALDE privind înființarea agențiilor de mediere între cerere și ofertă de muncă zilieră. Aceste structuri vor fi acreditate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, și vor facilita punerea în legătură a beneficiarilor de lucrări cu zilierii, în vederea stabilirii rapoartelor de muncă. În țara noastră sunt foarte bine cunoscute lipsa forței de muncă, dar și nevoia muncii zilierilor în agricultură și în construcții.

În același mod serios pregătim anul agricol următor, pentru care a și început plata subvențiilor încă din 16 octombrie 2017. Suma totală cu acest efort este de 2,7 miliarde de euro, bani pe care îi plătim din bugetul Ministerului Agriculturii și pe care urmează să-i recuperăm de la Uniunea Europeană.

La acest punct vreau să fac un scurt comentariu, pentru că în ultimele săptămâni au apărut date din sondaje de opinie care arătau că românii se bucură tot mai puțin de apartenența la Uniunea Europeană. În legătură cu sprijinul Uniunii Europene pentru agricultura din România, îl consider extraordinar de important. Fără acest sprijin putem face un exercițiu de imaginație și să vedem în ce stare precară ne-am fi aflat în acest sector vital al economiei și societății noastre. Așa că nu întotdeauna oamenii răspund la sondaje în cunoștință de cauză.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Ganea.

## **Domnul Ion Ganea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică pe care o prezint astăzi se intitulează „25 octombrie – Ziua Armatei Române”.

Ziua Armatei Române este o sărbătoare națională cu ecou special în istoria și sufletul poporului român, simbolizând împlinirea noastră națională. 25 octombrie – zi de glorie și de cinstire pentru eroismul și jertfele prin care, de-a lungul vremii, oștirea noastră și-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, împlinindu-și misiunea nobilă de a apăra unitatea națională și integritatea teritorială a statului român.

La această dată glorioasă, în anul 1944, Armata Română elibera ultima locație românească de sub ocupație străină: orașul Carei. Prin lupte grele, sângeroase și fapte de eroism, Armata Română a reîntregit Transilvania străbună, leagănul națiunii și civilizației românești, din al cărei trup fusese răpită partea de nord-vest, prin odiosul Dictat de la Viena.

Prin urmare, la această măreață sărbătoare, cu ocazia Zilei Armatei Române, se cuvine ca tuturor eroilor neamului și veteranilor de război, care au înfruntat gloanțele și vitejia războiului, celor care și-au dat viața pentru libertatea, unitatea și integritatea României, să le aducem un călduros și pios omagiu și să le transmitem de peste timp gânduri de recunoștință veșnică din partea generațiilor de azi, a noastră, a tuturor.

Armata Română a fost și trebuie să rămână temelia de nezdruncinat a poporului nostru. Este mândria neamului românesc, căreia trebuie să-i redăm demnitatea și finanțarea necesară.

La mulți ani Armatei Române!

Senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Ion Ganea, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Salan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația pe care am s-o prezint azi am intitulat-o „Armata Română – garanția stabilității, independenței și suveranității de stat”.

Stimați colegi,

25 octombrie este pentru noi, românii, ziua în care țara își sărbătorește armata și pe cei care au fost sau sunt în slujba ei. Este o zi cu totul specială în istoria poporului român.

La 25 octombrie 1944, Armata Română elibera ultima localitate românească de sub ocupație străină: orașul Carei. Acțiunile militare purtate de Armata Română în bătăliile pentru Ardeal alcătuiesc un drum glorios, presărat cu numeroase jertfe pe pământ transilvan. Mii de militari au căzut vitejește în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu-Mureș, Oarba de Mureș, Păuliș, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Carei. Ziua Armatei este legată de Transilvania, leagăn de geneză și istorie în evoluția poporului nostru. Armata a demonstrat încă o dată că obiectivele ei au fost și au rămas întotdeauna legate de îndeplinirea idealurilor naționale: unitate, independență, suveranitate și integritate teritorială.

25 octombrie este amintirea unei zile de împlinire națională, ziua când Armata Română și-a onorat menirea firească, aceea de reîntregire teritorială a țării și de garantare a suveranității ei.

Astăzi, Armata României este o armată modernă, în plină transformare. În programul de guvernare au fost stabilite o serie de obiective principale. Pe termen scurt, Armata trebuie să devină capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională și să dezvolte capabilitățile necesare participării la apărarea colectivă a aliaților în cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene.

De asemenea, este necesar de menționat faptul că alocarea bugetară de 2% pentru apărare în decada 2017–2027 face posibilă continuarea procesului de înzestrare și modernizare a armatei. Investițiile în echipamente și tehnică militară de vârf, necesare asigurării condițiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO, au început deja să prindă contur. Cele două memorandumuri semnate recent între Guvernul României și companii americane din domeniul apărării deschid drumul către dotarea Armatei Române cu cel mai avansat sistem antirachetă de tip Patriot și, de asemenea, cu transportoare blindate de tip Piranha 5, produse în România. Astfel, procesul de transformare și modernizare a armatei se derulează în continuare în concordanță cu Planul de înzestrare pentru 2017–2026, la niveluri de tehnologie neatinse până acum și în contextul angajamentelor României ca stat partener în flancul estic al NATO și partener strategic în relația cu SUA.

Îi mulțumim domnului Viorel Salan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Doru Adrian Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are ca obiect „Migrația spre Occident a tinerilor merituoși, un pericol pentru România”. Stimate colege,

Stimați colegi,

Supun atenției dumneavoastră o problemă care este actuală de mai bine de 10 ani, dar care pune în pericol viitorul unor întregi generații din țara noastră. Este vorba despre fenomenul „brain drain” sau, mai concret, migrația spre Occident a tinerilor premianți, foarte bine pregătiți și deci capabili de performanță.

La nivelul Ministerului Educației Naționale au fost depuse în vara anului curent 80.000 de cereri de echivalare a studiilor făcute de studenții români care au învățat în străinătate. Statistica aceasta este relevantă pentru cei care au plecat din țară în urmă cu trei sau patru ani, iar cifrele Eurostat ne arată că tendința este de creștere în ultimii ani, nu de scădere.

La nivelul Ministerului Educației Naționale nu există, din păcate, o monitorizare curentă a situației studenților români din străinătate, cu excepția celor care pleacă la studii pe baza programelor de cooperare bilaterală.

Prin urmare, putem spune, chiar și în lipsa unor cifre exacte, că, pe lângă exodul dramatic al personalului medical, tinerii, studenți și elevi de liceu olimpici sau care au obținut premii la competiții academice prestigioase părăsesc masiv țara. Potrivit datelor publicate de cel mai important consultant educațional din România pentru studii în străinătate, tinerii români aflați la studii în afara țării preferă ca domenii de studiu IT-ul, business management, media și comunicare, management hotelier și inginerie.

Referitor la elevii olimpici și la cei care au obținut media 10 la bacalaureat, situația este la fel de neclară și cu perspective pesimiste. Cei mai mulți elevi de 10 au posibilitatea să primească burse de studii la universități din afară și, de cele mai multe ori, ei aleg să plece la studii în Occident.

O situație similară se regăsește și la nivelul studenților din universități. Din experiența ultimilor ani la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, vă pot spune că mulți dintre absolvenții noștri cei mai buni de la studiile de licență aleg să facă studiile de masterat în străinătate sau, dacă rămân la masterat la noi, pleacă, după terminarea acestuia, spre doctorate la universitățile din Europa de Vest. Mai grav este că aproape toți își gândesc perspectiva profesională tot în străinătate, atât prin prisma condițiilor de muncă, cât și prin a recompenselor financiare.

Îi mulțumim domnului Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România, unul dintre cei mai activi parteneri în NATO”.

România a aderat la structurile euroatlantice în anul 2004, după o primă tentativă nereușită în 1997, și la cele europene în anul 2007. De la momentul aderării în cele două structuri și până în prezent, țara noastră a fost un partener activ și corect, asumându-și obligațiile și responsabilitățile care i-au revenit.

Fără discuție, aderarea la NATO a fost cea mai importantă acțiune națională din punct de vedere strategic. Acest lucru nu a însemnat numai alăturarea la cea mai puternică alianță politică și militară din lume, creând României puternice garanții de securitate, dar a facilitat și integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

În tot acest timp, Armata Română a parcurs un amplu proces de reformă și de modernizare. România a participat activ la toate misiunile desfășurate în zonele de conflict din întreaga lume, evoluția și profesionalismul militarilor români fiind în permanență apreciate de partenerii din cadrul Alianței.

Cu toate acestea, infrastructura militară de care dispunea Armata Română nu era la nivelul multora din statele europene și nord-atlantice, peste 90% din dotări fiind depășite din toate punctele de vedere.

Motivat de acest fapt, în cadrul programului de guvernare este prevăzut un amplu proiect de dotare a Armatei Române în perioada 2017–2026, menit să consolideze rolul României în structurile NATO, dar și pentru a securiza granițele țării noastre într-o perioadă frământată din punct de vedere politic și ale unei Europe din ce în ce mai amenințată de fenomenul terorismului. Planul de înzestrare a fost deja aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Vor fi alocate, în cadrul acestui program multianual, fonduri în valoare de 9,8 miliarde de euro, reprezentând 2% din produsul intern brut, sectorului apărării pentru dotarea Armatei Române cu diverse tipuri de armament, tehnică de luptă și echipamente militare.

În acest sens, vreau să salut ultimele demersuri făcute de Guvern. Au fost achiziționate cele 12 avioane F16 modernizate, care au fost deja preluate de Forțele Aeriene Române. Aproximativ 90 de militari, piloți și personal tehnic, vor participa în Portugalia și Statele Unite ale Americii pentru a se instrui în vederea operării acestor aeronave. S-a semnat documentul de intenție și disponibilitate privind achiziționarea unor elicoptere americane de atac. România va fi prima țară din afara Statelor Unite care va produce astfel de elicoptere. Se vor achiziționa, de asemenea, sisteme de rachete în vederea îmbunătățirii sistemului integrat de apărare antiaeriană și antirachetă pe trei paliere: apărare cu rază lungă, medie și scurtă.

Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o, sugestiv,

„Măsuri concrete pentru protecția copiilor cu dizabilități”. Distinși colegi,

Coaliția de guvernare și majoritatea parlamentară PSD–ALDE se ocupă de susținerea și tratarea din punct de vedere medical și social a copiilor cu dizabilități.

La nivel de Guvern s-a aprobat și este în derulare programul de interes național în domeniul protecției drepturilor copilului pentru perioada 2017–2019, prin care se alocă fonduri pentru îngrijirea, dezvoltarea normală și integrarea socială a minorilor care suferă de tulburări de comportament.

În același timp, la nivel parlamentar se află în procedură de adoptare propunerea legislativă pe care am inițiat-o împreună cu mai mulți colegi, prin care aparținătorii legali ai persoanelor adulte cu handicap grav sau accentuat sunt scutiți de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu și pe terenul aferent acesteia, precum și de la plata impozitului pe autoturism.

În ceea ce privește măsura Executivului, începând din acest an și până în 2019, vor fi finanțate lucrările pentru construcția a opt centre regionale de zi pentru copii cu dizabilități. Aici vor fi acordate servicii specializate de tip rezidențial, în vederea prevenirii și combaterii acțiunilor și comportamentelor deviante ale copiilor. Scopul principal îl reprezintă reintegrarea școlară și familială a acestora. 14,43 milioane de lei este valoarea asigurată de la bugetul de stat prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Suma va fi repartizată pe ani, după cum urmează: 2 milioane de lei pentru anul acesta, 8 milioane pentru 2018 și 4 milioane pentru anul 2019. Proiectele vor fi realizate și implementate de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de pe plan local și vor avea o durată de maximum 24 de luni de implementare. Cel puțin trei luni vor fi destinate funcționării serviciilor nou-create.

Am promis că vom înființa opt centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament cu bani europeni, dar și de la bugetul de stat. Ne ținem de cuvânt și oferim o șansă acestor copii pentru a duce o viață normală.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc și eu o declarație politică.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Titlul declarației politice din această dimineață este „Deva – acasă. Scrisoare către deveni”.

Am început să învăț la Școala nr. 5 din Micro 15. E o școală de cartier, unde am avut șansa să nimeresc pe mâna unei învățătoare dedicate profesiei, Maria Tuza, fără de care destinul meu ar fi fost altul. La gimnaziu m-am mutat la Școala nr. 7, unde, în preajma gimnastelor din lotul olimpic, care au adus glorie României, am văzut câtă muncă și câte sacrificii se ascund în spatele performanțelor de nivel mondial. Liceul l-am terminat la „Decebal”. Aici am învățat ce e prietenia, dar și faptul că, dacă vrei să schimbi reguli absurde, e nevoie de revoltă și de implicare. I-am contestat pe unii profesori și metodele lor autoritar anacronice de predare, în timp ce de la alții am primit lecții de viață. Apoi am plecat, luând cu mine gustul covrigilor împletiți, cu sare și mac, aburinzi, scoși direct din cuptorul aflat chiar lângă liceu.

Asta e Deva pe care am luat-o cu mine la Cluj, la București, la Viena ori în alte locuri unde am studiat și am lucrat. Un oraș în care primeai educație de calitate, un oraș unde se făcea performanță, un oraș cu prieteni și un oraș viu, cu tineri rebeli, care nu aveau nicio reținere să înfrunte o autoritate abuzivă, un oraș care este și acum, după mai bine de două decenii și jumătate, ceea ce numesc acasă.

Mă doare însă când văd că Deva a stagnat. În Deva au trecut decenii de când nu s-a mai construit o școală. Lângă fostul liceu, acum școală de arte, se înalță monumentul incapacității administrației locale din ultimul sfert de veac de a face ceva în mod real pentru educație, adică pentru viitorul Devei.

Despre clădirea neterminată care ar fi trebuit să fie liceu nu a fost în stare să-mi spună cineva când a început construcția: acum 10 ani, acum 15 ani ori acum 20 de ani. Pe poarta Școlii nr. 5 am găsit un lacăt enorm, ca nu cumva pe terenul de fotbal să mai facă puțină mișcare puștii cartierului. Nu. În Deva și în cea mai mare parte a României copiii află ce înseamnă mișcarea doar din manualul de educație fizică și sport.

Complexul „Astoria”, cândva mândria cartierului Micro 15, e acum o ruină. Prea puțini s-au gândit – și în niciun caz cei din primărie – că acel spațiu ar putea fi răscumpărat ori să facă obiectul unui parteneriat public-privat, pentru a fi transformat într-un centru comunitar al cartierului, cu săli și spații de întâlnire pentru vârstnici, cu spații și programe pentru tineri, cu o sală de proiecții și pentru alte tipuri

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Ioan Cristian Chirteș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi o să mă refer la școlile de conducători auto din afara municipiilor reședință de județ, care trebuie să aibă un tratament egal. DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Astăzi vreau să ridic o problemă care mi-a fost semnalată în județul Mureș și care va afecta un sector care funcționa în normalitate. Am înțeles că se dorește mutarea examenelor de traseu în vederea obținerii permisului de conducere în municipiul reședință de județ.

Vă atrag atenția că acest lucru îi va afecta într-o mare măsură atât pe cei care doresc să obțină permisul de conducere, cât și școlile de conducători auto din afara reședințelor de județ. Acest fapt va provoca o concurență neloială, deoarece pentru cei din restul județului aceste deplasări vor consta în costuri suplimentare, atât în vederea școlarizării, cât și în susținerea efectivă a examenelor. Cetățenii vor fi supuși la niște eforturi inutile, deoarece, pentru susținerea acestor examene, vor trebui să-și mai ia o zi liberă de la serviciu sau de la școală.

Această măsură pe care Guvernul intenționează să o ia este evident creată de numărul insuficient de examinatori autorizați. Doar așa se explică decalajul uriaș de peste două luni între examenul teoretic și programarea la examenul de traseu, drept care ar trebui suplimentat numărul de examinatori angajați sau făcută extinderea corpului de examinatori cu personalul autorizat de la polițiile municipale rutiere.

În plus, municipiile reședință de județ sunt orașe cu grad de motorizare peste medie, sufocate în orele de vârf. Această măsură va afecta peste măsură circulația, deoarece orele finale vor trebui susținute pe străzile acestor orașe, iar sute de mașini cu elevi vor crea și mai multă stare de tensiune în trafic, calitatea procesului de învățământ fiind astfel efectiv redusă.

Eventual, doar mai multă presiune pe elevi și mai mulți nervi ai celorlalți participanți la trafic, care, în tensiunea unui trafic paralizat, își vor vărsa nervii pe elevii intimidați de o circulație anevoioasă și o localitate necunoscută.

Este evident că astfel, cu costuri ridicate și cu șanse mai puține, școlile de conducători auto din afara reședinței de județ nu vor putea rezista pe piață, cu o concurență neloială, creată de această măsură. Cu siguranță, nu interesează pe nimeni că vor mai dispărea câteva firme din România.

Îi mulțumim domnului senator Ioan Cristian Chirteș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

În continuarea sesiunii de declarații politice, îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația politică: „O realitate profesională la nivel de excelență – Inspectoratul pentru Situații de Urgență «Vlașca» al Județului Giurgiu”.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vlașca” se concentrează pe activități specifice de intervenții în situații de urgență, dar și pe eficientizarea și modernizarea răspunsului oferit la tot mai numeroasele și complexele solicitări din județul Giurgiu, și nu numai.

ISU Giurgiu a intervenit atât pentru combaterea și stingerea incendiilor, pentru transportul victimelor cu autospecialele din dotare, dar și pentru combaterea efectelor inundațiilor din județ, recent, la evacuarea apelor pluviale din subsoluri și din curțile oamenilor.

Pentru prevenirea situațiilor de urgență, ISU Giurgiu a insistat asupra activității de verificare a documentațiilor în vederea emiterii avizelor și autorizațiilor de securitate la incendii și de protecție civilă, activitate care a cunoscut o creștere substanțială, prin intensificarea numărului de controale din partea inspectorilor de prevenire, dar și printr-o masivă depunere a documentațiilor din partea operatorilor economici. De la începutul anului au fost emise 100 de avize de securitate la incendiu, două avize de protecție civilă, 74 de autorizații de securitate la incendiu, o autorizație de protecție civilă.

Remarcabil este faptul că, în cazurile în care este nevoie de o intervenție pe unul dintre malurile Dunării, colaborarea între instituțiile similare româno-bulgare funcționează, ceea ce este un lucru foarte bun.

Conformația județului Giurgiu prezintă o particularitate: reședința de județ se află în sudul extrem al acestuia, pe cale de consecință toate instituțiile importante sunt concentrate aici, îngreunând, practic, coordonarea și rezolvarea operativă a situațiilor de urgență survenite în partea de nord și cea centrală a județului, acolo unde există trei segmente majore generatoare de riscuri: autostrada A1, cu operatorii economici de transport și logistică aferenți, DN 6 și DN 5, drumuri deosebit de aglomerate, care fac legătura cu celelalte orașe mari din România sau cu Bulgaria.

Cu sprijinul autorităților locale, s-au reușit scurtarea semnificativă a timpului de răspuns și o capacitate superioară de intervenție, prin:

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Roxana Natalia Pațurcă, Vasilică Toma, Miron Alexandru Smarandache, Niculae Bădălău și Doina Silistru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Petre Nicoară, Ioan Cristina, Eleonora Carmen Hărău, George Cătălin Stângă, Mircea Vasile Cazan, Costel Șoptică, Romulus Bulacu, Eugen Pîrvulescu, Ion Marcel Vela, Iancu Caracota;

– din partea Grupului parlamentar al USR, Adrian Wiener; – și din partea Grupului parlamentar al PMP, Dorin Valeriu Bădulescu.

Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi, 24 octombrie 2017, coordonată și condusă de Mihai Goțiu, asistat de Radu Oprea și Ion Ganea.

În continuare, ne vom reîntâlni, în câteva minute, cu sesiunea de plen, de adoptare de legi.

Vă doresc o zi cât mai plăcută în continuare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 octombrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Oprea Ștefan Radu și Ion Ganea.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 71 de senatori.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii...

Vă rog, domnule Oprea, microfonul central.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distins Senat,

Apelăm la bunăvoința dumneavoastră să vă rugăm să trecem punctul 1 la punctul 6 pe ordinea de zi. Colegul meu Zamfir are o problemă pe care și-o va rezolva foarte repede și va fi prezent. Are câteva amendamente pe care dorește să și le susțină.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

## DUPĂ PAUZĂ

În încheiere, o să dau citire listei cu colegii care au depus declarații politice în această dimineață, dar nu le-au susținut în plen:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Florian Dorel Bodog, Adrian Țuțuianu, Tit Liviu Brăiloiu, Lucian Trufin,

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă

Mulțumesc.

Dacă mai sunt comentarii vizavi de ordinea de zi? Dacă nu sunt, vă

Programul de lucru pentru această zi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții vizavi de acest program?

Dacă nu sunt,

Dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind participarea României, în calitate de stat membru, la Agenția pentru Energie Nucleară din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și la baza de date a acesteia, convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 31 mai 2017 și la Paris la 30 mai 2017 – procedură de urgență;

– Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 8 februarie 2017;

– Legea privind modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 24 octombrie 2017.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 24 octombrie 2017.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost adoptat de comitetul liderilor:

– luni, 30 octombrie 2017: 12.30, ședința pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

Intrăm pe dezbaterea și votul inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–42 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Începem cu punctul 2 – vă rog să lăsați și punctul 1, că intră la 6 –, unde este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administrației publice centrale (L236/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Laurențiu Neculaescu, microfonul 9. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță a Guvernului are ca obiect modificarea unor acte normative, în sensul trecerii Administrației Naționale de Meteorologie de sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, care îndeplinea atribuțiile de minister de resort, sub autoritatea Ministerului Mediului, revenindu-se la forma anterioară modificării acestora prin Ordonanța de urgență nr. 50/2017.

Față de cele menționate, Ministerul Mediului susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administrației publice centrale. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru administrație, vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță a Guvernului are ca obiect modificarea unor acte normative, în sensul trecerii Administrației Naționale de Meteorologie de sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, care îndeplinea atribuțiile de minister de resort, sub autoritatea Ministerului Mediului.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiectul făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic (L198/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Istrate, microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Istrate Stetco** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține acest proiect de act normativ, întrucât este foarte clar reglementată vegetația forestieră din afara fondului forestier în Codul silvic. Ar fi un exces de reglementare și am pune într-o mare încurcătură cetățenii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru mediu. Vă rog, domnul... microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea scoaterii de sub incidența prevederilor acestei legi a vegetației forestiere de pe terenurile arabile cultivate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru mediu și ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, microfonul 2, domnule senator Chirteș.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Și Partidul Național Liberal este pentru respingerea acestui proiect de lege.

Iată, inițiatorii au încercat, până la urmă, cu dedicație, să facă un proiect legislativ. Cum spunea și domnul secretar de stat, astăzi sunt suficiente reglementări în ceea ce privește

vegetația din afara fondului forestier. Dar trebuie să specific un singur lucru: se voia, până la urmă, un transport de material lemnos fără a respecta proveniența legală. Cred că aici voia inițiatorul să ajungă și, bineînțeles, nu suntem de acord cu acest lucru.

Suntem pentru respingerea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind combaterea ambroziei (L199/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Dacă nu avem, dau cuvântul domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună dimineața, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al prezentei inițiative legislative îl reprezintă combaterea și distrugerea buruienii _Ambrosia artemisiifolia_ , pentru evitarea răspândirii și instalării vegetației invazive și eliminarea ei în cazul prezenței pe terenurile intravilane și extravilane.

Creșterea răspândirii plantei, care duce, implicit, la creșterea pericolului pentru sănătate indus de expunerea la polenul de ambrozie, este exacerbată de poluare, urbanizare și schimbările climatice, care au dus la creșterea biomasei de ambrozie, a duratei sezonului și a concentrației atmosferice de polen.

Având în vedere aspectele menționate atât de comisiile de specialitate, cât și de inițiatori, Ministerul Sănătății susține propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru agricultură, microfonul 7. Vă rog, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au fost sesizate de Biroul permanent pentru întocmirea raportului la această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor care au avut loc și a avizelor primite de la Comisia pentru sănătate și Comisia juridică, cele două comisii, în urma dezbaterilor și cu inițiatorul de față, au ajuns la un raport de admitere a acestei propuneri legislative, cu multe amendamente, care au fost acceptate și de inițiatori, și credem noi că, în urma dezbaterilor și a adoptării acestui raport, cu amendamente, a ieșit o propunere legislativă care într-adevăr va rezolva într-un fel, poate nu în totalitate, dar în parte, problema ambroziei.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu vă supun spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea este bine-venită și grupul nostru susține această lege.

Am dori doar să subliniem faptul că va fi foarte greu de implementat și de urmărit aplicarea acestei legi, dar este bine că toate grupurile parlamentare au privit această lege într-un mod comun și vom încerca să o sprijinim.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

La punctul 5 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate (L175/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Victor Micula.

Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Alexandru Victor Micula** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege este necesar pentru stabilirea cu claritate a faptului că regimul de gratuitate pe deplin drept aplicabil serviciilor consulare exceptate de la plata taxelor

consulare prin Legea nr. 1/2017 se extinde și asupra tarifelor accesorii.

Totodată, se propun abrogarea expresă a taxei pentru înregistrarea cererii de acordare și a cererii de redobândire a cetățeniei române, reglementarea regimului recuperării cheltuielilor ocazionate de organizarea consulatelor itinerante, statuarea unei modalități de calculare a contravalorii blanchetelor documentelor de călătorie și eliminarea unor inadvertențe de tehnică legislativă, precum și a unor neconcordanțe susceptibile de interpretări contradictorii.

Având în vedere cele menționate, vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Comisia pentru politică externă, domnul senator, domnul președinte.

Microfonul 7.

## Șapte, da.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Au fost sesizate, pentru raport comun, Comisia pentru politică externă, Comisia românilor de pretutindeni împreună cu Comisia juridică.

Este vorba despre proiectul de lege în care se făceau unele modificări la sistemul legislativ adoptat ca urmare a Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare. Practic, această lege este o suită, reprezintă o suită de modificări, care au pus în concordanță unele aspecte care au apărut după adoptarea legii cu privire la eliminarea taxelor consulare.

Comisiile reunite au avizat un raport comun de admitere, cu un amendament admis, prevăzut în anexa nr. 1, și solicită, pe cale de consecință, prin raportul prezentat, votul plenului pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte Cazanciuc, doriți? Nu.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E necesară aprobarea acestui act normativ pentru rațiunile care au fost menționate de secretarul de stat. Ca să dau un singur exemplu, multiplicarea misiunilor consulare itinerante, care nu aveau acoperite cheltuielile, și mai ales în zonele dificile, reprezintă o realitate și o necesitate. De exemplu, dacă se oferă servicii consulare care sunt necesare în Gaza, în teritoriile palestiniene, să vină ori de la Ramallah, din Cisiordania, sau să vină din Israel, evident că sunt costuri importante și asta presupune o anumită organizare. Deci e nevoie să fie acoperite din bugetul MAE. Pe de altă parte – un singur comentariu –, atunci când s-a luat decizia eliminării taxelor consulare, pentru a răspunde unor așteptări exprimate de cetățenii români din afara țării, pentru a face un gest din partea statului român, asta a implicat și o pierdere în bugetul Ministerului de Externe. Și discuția din acel moment a fost ca în fiecare an să se asigure în bugetul Ministerului Afacerilor Externe bugetul care s-a pierdut prin renunțarea la taxe consulare și în special acea parte din taxele de urgență, pentru că ele asigură finanțarea serviciilor consulare la nivel local. De exemplu, angajarea personalului de la nivel local, fără de care consulatele, cinstit vorbind, nu ar putea să funcționeze.

Atrag atenția asupra acestui fapt pentru că în fiecare an trebuie asigurată în bugetul MAE suma corespunzătoare. Ca să dau un singur exemplu, din câte cunosc eu, în anii anteriori se putea merge chiar pe o sumă spre 30 de milioane de euro colectată din taxe consulare anual, din care doar o parte, 7, 8, 10 milioane, taxe de urgență. Anul acesta au fost asigurate cam 10 milioane de euro. Dar în fiecare an trebuie respectat acest plafon, pentru că altfel MAE și serviciile consulare nu vor putea face față.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Domnule președinte, microfonul 7, vă rog.

E corectă intervenția colegului nostru, domnul senator Corlățean. De fapt, și comisiile reunite au acționat în ideea acestui... în această idee, prin amendarea printr-un amendament însușit, de fapt, de cele trei comisii și promovat, în sensul ca pentru un anumit tip de activitate, respectiv consulatele itinerante, să asigurăm prin bugetul de stat, pe o previziune pe care să se facă, de proiecție bugetară, aceste sume.

Ele sunt extrem de importante și faptul că Ministerul de Externe este interesat să promoveze o activitate solidă în acest sens denotă... care nu-i ușoară, e o complicație destul de importantă pentru activitatea consulară – deplasarea cu personal și așa mai departe. Noi am încercat s-o reglementăm și cred că am găsit soluția cea mai corectă. Pe cale de consecință, cred că suntem de comun acord că textul este în regulă.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu sunt, declar...

Vă rog, microfonul 2, domnule senator Mihail Radu.

## Stimați colegi,

Consulatele României din străinătate..., sarcina lor este foarte mult îngreunată. Sunt foarte, foarte solicitați, precum știm toți, din cauza exodului masiv al populației României, din cauza politicii economice și sociale dezastruoase a Guvernului PSD–ALDE și a guvernelor care s-au succedat, de aceeași culoare, din trecut.

Românii din afară au nevoie de servicii de calitate și necesitatea de a reduce taxele consulare era, evident, anul trecut. Ce s-a întâmplat însă a fost, așa cum s-a menționat, o greșeală enormă de management. S-au eliminat toate taxele, inclusiv cele de urgență, s-a creat haos în consulate, sursa de finanțare pentru anumite servicii, cum ar fi consulatele itinerante, a dispărut și atunci ministerul a fost silit să caute măsuri și soluții pentru a ocoli aceste consecințe nefaste ale lipsei de gândire în perspectivă a legiuitorului PSD–ALDE.

Ceea ce s-a propus este pe calea cea bună, dar sperăm că pentru viitor nu va fi nevoie să recurgem din nou la corecții peste corecții pentru a anula efectele negative ale unei politici populiste, fără viitor pentru cetățeni, și sperăm că într-adevăr vom avea atenția detaliată, în detaliu, a legiuitorului privind românii din diaspora, și nu doar pomeni electorale populiste, din patru în patru ani.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții?

Domnule președinte, vă rog. Domnule senator, microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mărturisesc că nu sunt în cea mai confortabilă situație, dar nu aș vrea să... pentru simplul motiv că, dintr-o eroare, nu am urmărit legea în conținutul ei, modificările care se fac.

De aceea, înainte de a-mi da votul, aș vrea să știu de la Ministerul de Externe, de la reprezentantul Ministerului de Externe, dacă această lege elimină complet taxele consulare pentru cei care își redobândesc cetățenia română ca urmare a faptului că au pierdut-o fără voia lor. Mă refer la teritoriile românești din Republica Moldova, Ucraina, unde sunt cetățeni care își redobândesc cetățenia, dar pe care nu au cerut niciodată s-o piardă.

A doua întrebare este legată de... dacă s-au eliminat taxele consulare pentru tinerii din Republica Moldova care termină facultatea sau liceul și cărora, prin modificările aduse la Legea cetățeniei, li se dă dreptul să obțină cetățenia la terminarea studiilor.

Atât aș vrea, un răspuns clar în plenul Senatului.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, microfonul 10.

## Domnule președinte,

Pot să confirm că prin această propunere se abrogă expres taxa de înregistrare a cererii de acordare și redobândire a cetățeniei române, în condițiile art. 10 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul eliminării tratamentului discriminatoriu în raport cu solicitanții care depun aceleași cereri direct în țară, însă în regim de gratuitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul central, domnule senator, vă rog.

Scuzați-mă, vă rog. Înțeleg că este vorba de taxa de solicitare.

Dar taxa de acordare a cetățeniei, eliberarea documentului este scutită de taxe?

Microfonul 10, vă rog.

în vederea eliminării finale prin depozitare; diminuarea de la 100 de lei/tonă la 50 de lei/tonă a contribuției datorate de unitățile administrativ-teritoriale sau subdiviziuni ale acestora în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere, precum și majorarea de la 5% la 10% a procentului asigurat din Fondul pentru mediu pentru cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului.

Față de cele prezentate, Guvernul susține raportul de adoptare, cu amendamentele respinse, formulate de Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii și servicii. Vă mulțumesc.

Cealaltă taxă a fost eliminată prin Legea nr. 1/2017. Taxa respectivă deja a dispărut.

Deci, în momentul de față, un cetățean al Republicii Moldova care-și redobândește cetățenia plătește taxe zero, taxe consulare.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Dacă din amendamentele respinse de comisie se dorește a fi susținute în plen?

Dacă nu, vă

Conform schimbării ordinii de zi, trecem la punctul 6, unde este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (L254/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Laurențiu Neculaescu, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea cadrului de reglementare instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, principalele intervenții legislative referindu-se la: prorogarea până în anul 2019 a obligativității plății taxei de 80 de lei/tonă încasate pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate

Mulțumesc domnului secretar de stat. Comisia pentru mediu, vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Principalele intervenții legislative ale acestui proiect se referă la prorogarea până în anul 2019 a obligativității plății taxei de 80 de lei/tonă încasate pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare, diminuarea de la 100 de lei/tonă la 50 de lei/tonă a contribuției datorate de unitățile administrativ-teritoriale sau de subdiviziuni ale acestora în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere, precum și majorarea de la 5 la 10% a procentului asigurat din Fondul pentru mediu pentru cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului.

Cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de admitere, cu amendamente respinse, care se găsesc în anexă.

Raportul comun de admitere, cu amendamentele respinse, și proiectul de lege sunt supuse spre adoptare și dezbatere plenului Senatului.

Legea este din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Ionașcu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt autorul unui amendament respins de către comisii și doresc a mi-l susține, pentru...

Nu, nu!

Domnule senator, cu scuzele de rigoare, nu acum. Suntem la dezbateri. Nu acum.

Mă iertați.

Nicio problemă.

Domnul senator Coliban, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

România ar trebui să aibă ca prioritate trecerea de la o țară sufocată de munți de gunoaie către principiile economiei circulare, în care deșeurile să fie privite drept o resursă. Noi, prin această lege, amânăm o taxă de 80 de lei la depozitare, care ar avea un impact de 1,6 lei la nivelul cetățenilor, și o amânăm într-un fel iresponsabil. Pentru că nu facem altceva decât să înjumătățim timpul pe care îl mai avem la dispoziție pentru a îndeplini acea țintă de 50% reciclare pe care trebuie să o îndeplinim în 2020.

Piața deșeurilor este o piață care are nevoie de investiții majore pentru a deveni eficientă și are nevoie de predictibilitate. Această sumă, pe care ar fi trebuit, de fapt, să o aplicăm din 2017 și despre care se vorbește de ani buni, această sumă vine tocmai să ajute o piață a deșeurilor, având un rol coercitiv, care să determine cetățeanul și să determine autoritățile să încurajeze sistemele de colectare selectivă.

Din aceste motive, Uniunea Salvați România nu susține acest proiect de lege. Avem nevoie de această taxă cât mai curând.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Amendamentul se referă la eliminarea art. II din ordonanță. Așa cum spunea antevorbitorul meu, nu are impact asupra tarifelor la populație, fiind vorba de deșeurile valorificabile.

## Stimați colegi,

Veniturile de la art. 9 din Ordonanța nr. 196/2005 sunt venituri care alimentează Fondul pentru mediu. Este știut faptul că taxa de timbru pentru autoturisme a fost eliminată; evident, acest fond a suferit o diminuare.

În aceste condiții, susțin faptul că terenurile care sunt ocupate de depozite de deșeuri valorificabile, evident, la un moment dat trebuie ecologizate și cred că legiuitorul, când a avut în vedere prevederea de la lit. c) a alin (1), s-a gândit că o parte din operatori își închid activitățile, dar fără a mai ecologiza aceste terenuri. Probabil că taxa aceasta era prevăzută chiar pentru închiderea acelor depozite.

Așadar, ea neavând impact asupra tarifelor pentru cetățeni, ea creează venituri pentru populație, vă propun să eliminăm acest art. II din Ordonanța nr. 48.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Radu, microfonul central... Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să-i spun colegului nostru că am avut luni, la Comisia pentru economie, industrii și servicii, invitat vicepremierul și ministrul mediului, doamna Grațiela Gavrilescu, tocmai pentru a discuta foarte serios tot ce înseamnă economia circulară și felul în care va fi implementată în România. Înțelegem acest concept și necesitatea de a colecta selectiv și de a deveni deșeul o resursă națională și atunci, în acest context, doamna ministru a prezentat un plan coerent și de aceea PSD va susține ordonanța în forma în care este ea, pentru că, de fapt, această taxă, astăzi, se transferă în tarif, ceea ce nu este corect față de cetățenii din România.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse la comisie sunt susținute în plen?

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.

Mulțumesc domnului senator.

Dacă din amendamentele...?

E un amendament bun, asta e și cauza pentru care a fost aprobat.

Dacă din amendamentele respinse mai doriți să le susțineți?

Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Uniunea Salvați România a propus un amendament care se referă la introducerea unei taxe pentru incinerare, care să fie exprimată valoric ca 85% din taxa la depozitare, în felul în care este aceasta fazată.

Care sunt motivele acestei modificări? În primul rând, dacă ne uităm la rolul acestor taxe, ele sunt niște măsuri coercitive care să încurajeze reciclarea. Deci trebuie să încurajăm o piață a reciclării.

Dacă mergem la piramida deșeurilor, ea începe cu cei trei „R”, respectiv reducere, reutilizare, reciclare. Aceste trei prime etape, aceste trei prime niveluri sunt cele care ne interesează de fapt și care ne asigură reducerea cantităților la groapă și un mediu curat. Următoarele două se referă la valorificarea energetică, respectiv incinerare, și la depozitare, amândouă fiind metode de eliminare a deșeurilor. Eliminarea nu este parte a unei economii circulare pe care dorim să o creștem și să o încurajăm. Prin urmare, dacă punem o taxă pe depozitare, ar trebui să avem o taxă – mai mică, ce-i drept, pentru că vorbim de un nivel superior, din care obținem ceva, obținem energie – pe partea de incinerare. Acestea sunt motivele pentru care susținem introducerea acestei taxe de incinerare, taxă care a fost agreată de principiu în discuțiile cu Ministerul Mediului, dar nu înțelegem de ce nu a fost susținută în dezbaterile din cadrul comisiilor. Vă mulțumim.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Vă

Dacă mai sunt amendamente respinse la comisie de susținut?

Dacă nu mai sunt, vă

Vă

La punctul...

Explicația votului, microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc.

Vrem doar să clarificăm un lucru. Noi nu dorim să împovărăm cetățeanul cu încă o taxă. Motivul pentru care nu susținem acest proiect este pentru că nu credem în măsurile prezentate, respectiv nu credem că țintele de reciclare vor fi îndeplinite până în 2020, și vedem această taxă necesară pentru a încuraja piața reciclării.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc domnului senator.

La următorul punct avem înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea și completarea Legii nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată (L200/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Dacă nu avem, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Diana Severin, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10, vă rog.

## **Doamna Diana Severin** – _secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările

și completările ulterioare, în sensul reorganizării Monitorului Oficial ca regie autonomă sub autoritatea Camerei Deputaților.

În prezent, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” funcționează sub autoritatea Guvernului, exercitată prin Secretariatul General al Guvernului.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc.

Microfonul 5, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat ne-a expus obiectul propunerii. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri, după cum ați aflat.

Comisia pentru buget și Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ propunerea.

De asemenea, în ședința din 16 octombrie, membrii Comisiei juridice au hotărât să adopte, cu majoritate, un raport de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Zamfir, vreți să luați cuvântul la asta, că ați pierdut-o pe cealaltă?

Nu?

Mulțumesc.

Microfonul 2.

Domnule președinte, mulțumesc.

În Constituția României se stipulează clar: cel care emite legi în țara asta este Parlamentul României, nu Guvernul. Din punctul ăsta de vedere, reglementarea, în marea majoritate a perioadei postdecembriste, a fost că Monitorul Oficial a fost în subordinea Camerei Deputaților. Fără îndoială, a fost un moment în care el a fost trecut, Monitorul, în subordinea Guvernului, însă noi credem că este normal și firesc – și când spun „noi” mă refer la Partidul Național Liberal –, deci este normal și firesc ca Regia Autonomă „Monitorul Oficial” să fie în subordinea Legislativului, adică a Camerei Deputaților.

Din punctul ăsta de vedere, Partidul Național Liberal susține proiectul de lege și noi vă cerem să-l votați. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Vă rog, microfonul 2, doamna senator.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Fac un apel la memoria dumneavoastră. Aș vrea să ne reamintim în ce condiții și când a ajuns Monitorul Oficial în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Tot printr-un context politic favorabil, Monitorul Oficial a ajuns la Guvern în vara lui 2012. Sau nefavorabil, depinde de ce parte a istoriei ne aflăm.

Era o întrebare retorică sau aveți o întrebare către doamna secretar de stat?

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Vreau doar să explic puțin despre ce este vorba aici, pentru că este o miză. Inițiatorii acestui proiect de lege au propus reîntoarcerea Monitorului Oficial în subordinea Camerei Deputaților, pentru că acolo a fost și acolo îi este locul, deci a fost acolo până în 2012.

Vedem ce se întâmplă când Monitorul Oficial este în subordinea Guvernului: publicăm texte de lege, ordonanțe de urgență noaptea, ca hoții.

Despre asta e vorba...

Vă rog să cântăriți foarte bine și să respingeți acest raport nefavorabil proiectului de lege, pentru că e vorba despre o reparație pe care o datorăm cetățenilor României, astfel încât să nu mai avem un proces legislativ viciat de diverse interese politice.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trecerea Monitorului Oficial la Guvern, la Secretariatul General al Guvernului, a fost o mișcare politică ce a decurs din nevoia de a genera ilegalități: încălcarea Constituției și nerespectarea legii. De aceea, susținem fără rezerve varianta revenirii Monitorului Oficial acolo unde îi este locul, adică în subordinea Parlamentului României, în speță a Camerei Deputaților.

Nu trebuie să perpetuăm dreptul Executivului, pe care avem pretenția că-l controlăm, să jongleze cu actele normative în funcție de nevoile lui.

Și un avertisment și pentru majoritate: mâine-poimâine s-ar putea să vă treziți că nu vă convine nici vouă ce vă face Guvernul cu Monitorul Oficial, așa că susțin fără rezerve revenirea Monitorului Oficial în subordinea Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, e interesantă propunerea.

Aș fi vrut să știu dacă inițiatorii știu de ce a fost Monitorul Oficial în subordinea Camerei Deputaților, care a fost explicația. Să presupunem că a fi în subordinea Parlamentului, în speță a Camerei Deputaților, nu este o explicație.

A fost o soluție de după Revoluție, la momentul respectiv, și era pentru mai buna gestiune, pe modelul unui Parlament monocameral. E adevărat că unii au nostalgia Marii Adunări Naționale și ar fi dorit să nu avem în România Senat.

Dar ideea poate fi luată în considerare și, _de lege ferenda,_ e foarte posibil să nu fie Monitorul Oficial în subordinea Guvernului, deși Partea I a Monitorului Oficial este, în principal, dominată de actele cu caracter normativ elaborate la nivel de Guvern – hotărâri de guvern, ordine de ministru și, pe baza delegării legislative, ordonanțe, ordonanțe de urgență –, iar în ceea ce privește celelalte părți ale Monitorului Oficial, ele nu au de-a face cu Parlamentul.

Totuși, pentru că există un sâmbure de rațiune într-o asemenea propunere, vă propun să reflectăm, respingând această propunere legislativă, dacă nu ar trebui să punem Monitorul Oficial în subordinea Consiliului Legislativ. Din păcate, Consiliul Legislativ, deși este definit ca organ de specialitate consultativ al Parlamentului și în subordinea acestuia, este de multe ori văzut doar ca o echipă tehnică, pusă să armonizeze din punct de vedere tehnic diverse proiecte cu normele și cu ansamblul sistemului legislativ românesc. Din această perspectivă, Consiliul Legislativ, fiind și gestionarul legislației române, ar putea să gestioneze mult mai bine și această instituție care se cheamă Monitorul Oficial. Dar asta în perspectivă. Deocamdată, propunerea nu se justifică decât sub un aspect, din punctul meu de vedere, mult prea puțin argumentat, și anume că așa a fost. Așa au fost multe greșeli de-a lungul timpului și, dacă am face de fiecare dată o întoarcere în timp, n-am rezolva mare lucru.

De aceea, noi nu susținem această propunere legislativă, dar asta nu înseamnă că nu putem încerca împreună să găsim o soluție în așa fel încât Monitorul Oficial al României să fie mai presus de orice fel de patimi politice de moment. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L359/12.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 9. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

România, ca parte la Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961 și la Convenția Națiunilor Unite din 1971 asupra substanțelor psihotrope, are obligația de a armoniza cadrul normativ în vigoare cu legislația internațională în domeniu.

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, care are responsabilitatea implementării programelor ONU în domeniul controlului drogurilor și al prevenirii criminalității într-o manieră integrată, ne aduce la cunoștință deciziile Comisiei Națiunilor Unite privind stupefiantele prin care o serie de substanțe sunt puse sub control.

Prin adoptarea acestui act normativ se urmărește consolidarea cadrului normativ național în domeniul controlului substanțelor psihoactive, în acord cu obligațiile ce-i incumbă României din convențiile la care este parte. Astfel, tabelele-anexă din Legea nr. 143/2000, care fac parte integrantă din aceasta, vor fi completate cu un număr de 14 substanțe noi cu efect psihoactiv.

Punerea sub control a substanțelor prevăzute în proiectul de lege reprezintă o măsură care contribuie la protejarea sănătății, reducându-se riscurile de îmbolnăviri sau decese datorate consumului de droguri.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5.

Știința ne cere câteva modificări. De aceea, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru sănătate și Comisia juridică au adoptat avize favorabile, respectiv raport favorabil.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

E doar o chestiune tehnică, nu avem foarte multe lucruri de făcut.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (L233/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat – Ministerul Turismului – Cristina Tărteață.

Vă rog, microfonul 10.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se propune aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Prin această ordonanță s-au aprobat următoarele:

– definirea noțiunilor de „centru național sau local de informare și promovare turistică”, „destinație turistică” și „organizație de management al destinației”;

– crearea temeiului legal pentru elaborarea de către Ministerul Turismului a procedurii de înființare, funcționare, acreditare și reacreditare a organizațiilor de management al destinației, care se va aproba prin hotărâre de guvern;

– crearea temeiului legal pentru elaborarea de către Ministerul Turismului a normelor metodologice privind funcționarea, acreditarea și reacreditarea centrelor naționale și locale de informare și promovare turistică, care se aprobă prin ordin comun al ministrului turismului și ministrului de resort în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;

– și definirea funcției de „atașat de turism”, prin stabilirea în mod concret a competențelor, rangului de reprezentativitate externă și modalității de recrutare, în vederea reprezentării intereselor României și ale sectorului economic al turismului la nivel internațional.

În cadrul proiectului de act normativ s-a avut în vedere clarificarea statutului atașatului de turism, atât din punct de vedere tehnic, cât și funcțional la nivelul reprezentării externe, având în vedere faptul că reprezentanțele de promovare turistică cu sediul în străinătate, desființate prin Hotărârea Guvernului nr. 292/2017, au întâmpinat aspecte interpretabile la nivel de reprezentativitate.

Ministerul Turismului propune și susține aprobarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Avem raport comun – Comisia pentru administrație și Comisia pentru dezvoltare regională.

Microfonul... Cine susține? Microfonul 7. Vă rog, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședințele din 26 septembrie și 4 octombrie, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa 1 a raportului comun, amendamentele respinse se regăsesc în anexa 2 la raportul comun.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia economică și Comisia pentru dezvoltare regională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator, microfonul central.

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar senatorial al USR va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Sintetic exprimat, proiectul de lege presupune trei categorii de măsuri:

1. În scopul coalizării factorilor interesați în domeniul turismului, se înființează organizațiile de management al destinației.

2. Se stabilesc termenii acreditării/reacreditării centrelor naționale și locale de informare și promovare turistică.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Traian Băsescu, microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar o sugestie, dacă o acceptă și inițiatorul, și comisia. Cred că ar fi momentul... Având în vedere că ne pregătim de un nou sezon, vine cel de iarnă, dar se vând deja bilete pentru sezonul de vară, în mod deosebit în străinătate, nu știu dacă nu cumva această lege este locul în care ar trebui să creăm obligații pentru agențiile de turism să creeze acel fond de garantare a întâmplărilor nefericite, cum s-a întâmplat chiar acum. Sunt sute de oameni care au plătit 8 milioane de euro, și-au plătit concediile, iar domnul proprietar al agenției a constatat că i-a cheltuit. Cred că într-o săptămână ministerul și comisiile noastre de specialitate ar putea să clarifice obligațiile operatorilor de turism de a crea un fond din care turiștii măcar să fie aduși acasă, dacă nu cumva să li se plătească și concediile.

Este o părere. Nu pot cere retrimiterea la comisie, dar cred că este momentul potrivit, după întâmplările pe care le vedem a se întâmpla în ultima perioadă.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Cîțu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte Băsescu, slabe speranțe să aveți un astfel de fond, pentru că partidul de guvernământ vrea să ia banii de la Fondul de garantare al creanțelor salariale să-i folosească pentru altceva, deci nu cred că vor face un fond aici. Deci nu cred că aveți șanse aici.

Dar la această lege... Revenind la această lege și la promovarea turismului în exterior, haideți să spunem ce este această lege. Se creează un nou rând de diplomați, de atașați în ambasadele României. Acești oameni vor fi de la Ministerul Turismului, dar vor fi plătiți ca diplomați.

Turismul românesc are nevoie de foarte multe lucruri, dar nu are nevoie de mai mulți birocrați. Astăzi, Partidul Național Liberal se va abține la vot pe această lege. Sperăm să veniți cu alte propuneri, care să promoveze cu adevărat turismul, nu numărul diplomaților în ambasadele străine românești. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Având în vedere solicitarea colegului meu, domnul Traian Băsescu, vă solicit retrimiterea la comisie – termen, două săptămâni – pentru discutarea acestei probleme. Este o problematică serioasă, reală, și v-aș ruga să dăm un vot pe această propunere.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Cu mare plăcere, dar nu considerați că trebuia făcută la începutul dezbaterilor?

Vă

Domnul Șerban Nicolae, microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Să nu ceri reluarea votului!

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc.

Aș fi vrut să-l reluăm pe ăla din 2012, ca să avem rezultatul corect, nu unul falsificat.

Dar aș fi vrut să fac un apel. Știu că și noi solicităm retrimiterea la comisii și întotdeauna se motivează. Sper însă să nu fim în situația să nu se întâmple nimic. Dacă ați cerut retrimiterea la comisie pentru a formula texte în vederea includerii în acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței dezbătute, să avem aceste texte și, de preferat, orice astfel de inițiativă să fie apărută în cursul procedurii de dezbateri la comisie, de avizare și raport, în așa fel încât să avem o coerență în materie legislativă.

Propunerea e una care merită atenție și, pe fond, este justificată.

N-am înțeles intervenția predecesorului, care vorbea de faptul că nu știu ce vrea să facă Guvernul. Toate aceste fonduri de garantare au destinație precisă.

De aceea, ideea este una bună și nu va fi în pericol niciun fond de garantare. E adevărat, nu vor fi în pericol nici salariile, nici pensiile –, așa cum s-a întâmplat în vremuri demult apuse.

Mulțumesc.

## Mulțumesc domnului senator.

Și trecem la punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu privire la Centenarul României (L223/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Alexandru Pugna. Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Săruʼ mâna, bună ziua!

Doamnelor, domnilor senatori,

Având în vedere capacitatea instituțională a Ministerului Culturii și Identității Naționale, rolul și atribuțiile acestuia pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a acțiunilor și manifestărilor prilejuite de aniversarea în anul 2018 a centenarului României și a Primului Război Mondial, prin prezenta ordonanță a Guvernului, se propun măsuri referitoare la preluarea de către acest minister a activităților, structurilor, personalului și a execuției bugetare aferente funcționării Departamentului Centenar, structură fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în subordinea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Astfel, activitățile și atribuțiile concrete ale Departamentului Centenar se vor regăsi în sfera de competență a Ministerului Culturii și Identității Naționale, care urmează să asigure coordonarea la nivel național a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a centenarului României și a Primului Război Mondial.

În acest context, vă rog să fiți de acord cu prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Comisia pentru administrație și de la Comisia pentru buget, finanțe. Proiectul de lege a fost luat în dezbatere în comisie. Reprezentant al Guvernului a fost secretarul de stat Gheorghe Popa.

În urma dezbaterilor Comisiei pentru cultură și media s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să se adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului președinte.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 10 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 30 mai – Ziua limbii și teatrului idiș (L338/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiatori?

Este.

Vă rog, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Limba idiș este limba care este vorbită de secole întregi de evreii din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, România are niște particularități cu totul diferite, respectiv în România a apărut primul ziar în limba idiș din lume, primul

cotidian de limbă idiș din lume și, mai ales, a fost prima țară în care a apărut o piesă de teatru profesionist de idiș. Este vorba de Iași, de Avram Goldfaden, dacă ați avut ocazia să-l întâlniți, evident, pe scenă. Și scopul proiectului este de a pune în valoare aceste frumoase tradiții.

În prezent, Teatrul Evreiesc continuă în România, este condus de doamna Maia Morgenstern și are un succes cu totul deosebit. De altfel, săptămâna trecută s-a încheiat ediția a II-a a Festivalului Internațional de Teatru Idiș din România, unul din foarte puținele festivaluri de acest gen din țară. Și cred că un astfel de proiect intrat în vigoare va contribui și la promovarea imaginii României în lume.

Ziua de 30 mai, care a fost aleasă, este data nașterii lui Ițic Manger, care este considerat unul din marii poeți și prozatori de limbă idiș din lume, de altfel, la rândul lui, născut la Iași.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat – Ministerul Culturii –, microfonul 9. Vă rog.

## Domnule președinte,

Ministerul Culturii și Identității Naționale este de aceeași părere cu inițiatorul, așa încât susține propunerea legislativă privind instituirea zilei de 30 mai ca Zi a limbii și teatrului idiș. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru cultură. Microfonul 6. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului. A fost luată în dezbatere în cadrul Comisiei pentru cultură, în prezența reprezentantului Guvernului. În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar ca să exprim și la nivel individual, dar, cu siguranță, și la nivelul grupului politic susținerea pentru adoptarea acestei inițiative legislative.

E important pentru identitatea culturală și, apropo de limbă, limba este un element de identitate a individului și a comunității respective foarte important. Și cred că, mergând pe linia a ceea ce statul român a făcut, în toți anii ăștia, corect și bine și pentru comunitatea evreiască, cu specificul său, apropo de idiș, nu de ivrit, și pentru celelalte minorități naționale din România, cred că este foarte bine să votăm această inițiativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul – primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc frumos pentru înțelegere și pentru votul dumneavoastră și profit de această ocazie ca să vă adresez invitația, deschisă în permanență, de a vizita Teatrul Evreiesc de Stat și comunitățile evreiești din țară și sunt sigur că nu o să vă pară rău.

Vă mulțumesc.

Dacă ne veți transmite invitații, cu mare plăcere. Mulțumim.

La punctul 11 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350 din 21 iulie 2006 – Legea tinerilor (L184/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator? Inițiator la Legea tinerilor? Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de o inițiativă legislativă care vine în sprijinul finanțării activităților de tineret.

Astăzi, legea prevede posibilitatea pentru consiliile județene..., obligativitatea, scuzați-mă, obligativitatea pentru consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale municipiilor reședință de județ de a constitui un fond destinat finanțării activităților de tineret. Deci aceasta este reglementarea actuală.

Inițiatorii au dorit, și în raportul comisiei se regăsește această posibilitate, pentru toate celelalte consilii locale – care doresc și dispun de resurse financiare și au voință pentru acest lucru – acordarea posibilității de a constitui un asemenea fond. Deci consiliile județene, Bucureștiul și consiliile locale ale municipiilor reședință de județ rămân obligatorii, cum sunt și astăzi, toate celelalte consilii locale să aibă posibilitatea să constituie un asemenea fond destinat finanțării activităților de tineret.

Vă rugăm să susțineți această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Podașcă.

## **Doamna Gabriela Maria Podașcă** _– secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350/2006 – Legea tinerilor, precizăm că punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Menționăm faptul că Ministerul Tineretului și Sportului are acum pe circuitul de avizare interministerială un proiect de lege nou, Legea tinerilor, care va abroga actuala lege în vigoare și în care susține următorul punct de vedere cu privire la finanțarea activității de tineret: administrația publică locală alocă anual, în cadrul bugetelor proprii, fonduri destinate activității de tineret.

Proiectul de lege inițiat de minister susține astfel alocarea anuală de fonduri destinate activității de tineret la nivelul administrației publice locale și consideră că această formulare va permite cu precădere susținerea proiectelor pe care le au tinerii și a oportunităților pentru acestea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Doamna președinte a Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu.

Microfonul 7.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat, ca de obicei, cu simț de răspundere – mulțumesc, de asemenea, și Comisiilor pentru buget finanțe, drepturilor omului și pentru administrație publică, comisii care, de asemenea, au analizat acest proiect legislativ – și propune plenului Senatului un raport de admitere, cu un amendament pe care l-am luat în considerare și care, puțin mai devreme decât ceea ce vrea să facă Ministerul Tineretului sau Guvernul, aduce autorităților locale o pârghie ce le lipsea până acum.

Deci eu vă propun să votați un aviz de admitere a acestei modificări legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Deneș. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, aparent, dacă ne uităm pe punctele de vedere, raportul celor două comisii coraportoare, aparent, intră în contradicție cu punctul de vedere al Guvernului. Doar aparent! Ați auzit anterior că ministerul lucrează pe un proiect de lege care să cuprindă această facilitate acordată tinerilor din comune și orașe altele decât cele reședință de județ.

Principiul și raționamentul care în cele două comisii (sau cel puțin în Comisia pentru administrație, al cărei membru sunt) au stat la baza raportului de admitere – au fost două considerente:

Unu. Să nu se încalce principiul autonomiei locale, în sensul că aceste fonduri se alocă prin hotărâri de consilii locale, dacă consideră acea unitate administrativ-teritorială că dispune de fondurile necesare.

Și, doi, este oportunitatea sau facilitatea de care trebuie să beneficieze și tinerii din astfel de localități, să nu fie degrevați și dezavantajați față de cei care locuiesc în municipii, reședință de... orașe, municipii reședință de județ. Sigur, în momentul în care proiectul de lege propus de Guvern va veni în dezbatere vom ține cont de propunerile pe care le vom regăsi în acel proiect de lege și vom compatibiliza, dacă doriți, această inițiativă cu proiectul de lege care va veni pe fluxul legislativ.

Acestea au fost cele două, să spunem, criterii care au stat la baza dării raportului de admitere în cadrul comisiilor. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adresez, cu respect, rugămintea Ministerului Tineretului și Sporturilor să respecte dreptul de a legifera al Parlamentului și, în același timp, să avem puțin mai multă coerență în ceea ce spunem și facem, pentru că această hotărâre a comisiilor care au analizat raportul nu vine în contradicție cu interesul ministerului, ci, dimpotrivă, vine să susțină interesele tinerilor ceva mai devreme decât va veni legea propusă de Ministerul Educației.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Băsescu. Vă rog. Microfonul central. Se pregătește domnul senator Pavel, înțeleg.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am luat notă de ce spune ministerul, reprezentanta Ministerului Tineretului, doamna secretar de stat, dar, oameni buni, știți foarte bine că la acest Guvern ies la televizor, anunță Legea pensiilor, pe urmă se răzgândesc, anunță altul contribuții de 2%, pe urmă premierul spune că nu...

Deci, după părerea mea, nu putem avea o certitudine că ce a spus doamna secretar de stat este și o realitate, că această lege va veni. Cred că inițiativa parlamentară este bună și, plecând de la premisa că deocamdată avem ceva de oferit tinerilor, cred că trebuie să ținem cont de avizul pozitiv pentru această inițiativă al comisiilor de specialitate ale Parlamentului, iar când Guvernul va veni cu un proiect de lege o să vedem. Dacă nu-i răzgândește cineva. Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule președinte. Îl invit la microfon pe domnul senator Pavel. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte, mulțumesc.

Microfonul 3. Microfonul 3, vă rog.

Eu nu mă pregăteam să iau cuvântul, dumneavoastră m-ați provocat și probabil că m-a provocat și antevorbitorul meu.

Da, aveți dreptate, numai că diferența pe care eu o constat astăzi – și dumneavoastră o puteți constata – este că, astăzi, măsurile propuse de Guvern sunt anunțate de către premier, și nu de către Președintele României. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Dacă anunța președintele, erau sigure.

Cu tăierile! Cu tăierile, da!

Discuția devine interesantă.

Eu însă am intervenit pentru o altă chestiune, pentru că e adevărat că noi, în Parlament, avem această libertate mai mare a exprimării politice, putem chiar să criticăm și propriul guvern sau propriile ministere, dar totuși trebuie să găsim justul echilibru.

Eu vreau să salut faptul că Ministerul Tineretului anunță această inițiativă legislativă cu elemente extrem de concrete și importante și este bine că se merge în direcția asta. În egală măsură, da, avem această marjă de legiferare care ne aparține nouă și, dacă avem o inițiativă legislativă corectă, mai ales că este și cu sprijin parlamentar mai larg, putem să mergem în această direcție. Dar, voiam să introduc această nuanță, pentru că, atunci când un minister, în speță, anunță o inițiativă corectă, este de apreciat, chiar dacă este un decalaj temporal. Și, în general, pentru o majoritate parlamentară este bine să dozeze corect cuvintele la adresa Guvernului pe care îl susține.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...? Domnule senator Vela, doriți să interveniți? Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Asistăm la o polemică, o contradicție, de fapt, între Guvern și parlamentari, inclusiv parlamentarii care susțin Guvernul, ceea ce este, de fapt, nu o contradicție, este o dovadă că acest Guvern a început să fie paralel cu coaliția care îl susține.

Felicit inițiatorii pentru că dau posibilitatea și tinerilor, și autorităților locale să decidă așa cum cred de cuviință pentru a ajuta tinerii.

Rog totuși, în final, Guvernul ca, pe viitor, reprezentanții care vin aici să susțină un punct de vedere al Guvernului să se documenteze mai bine, să aibă un dialog cu comisiile mult mai amplu, astfel încât, aici, când ajungem să dezbatem o lege, să fie spre binele oamenilor.

Vă mulțumesc.

Partidul Național Liberal va susține această inițiativă.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Doresc să precizez că ce se întâmplă acum se întâmplă respectând Constituția și Regulamentul Senatului – dreptul de decizie al Senatului, indiferent de punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, doamna senator Craioveanu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Ați înțeles bine ce a spus domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat câteva declarații politice foarte interesante. Vreau însă să-l asigur pe colegul meu, domnul senator Vela, că nu este vorba de o contradicție între noi și Guvern, dimpotrivă, este o colaborare foarte bună.

Era vorba doar de punctul de vedere al Guvernului, prin care își exprima intenția de a elabora o lege exact pe această temă și a considerat că nu este oportun să venim acum și apoi să revenim cu aceeași inițiativă..., cu aceeași lege.

Deci, stimați colegi, colaborarea dintre Guvern și Grupul senatorial al PSD, ca și cu Grupul din Camera Deputaților, este una foarte bună. Nu vă faceți iluzii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, încheiem aici dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Înțeleg de la domnul senator Vela că nu există colaborare între Guvern și grupul senatorial, dar înțeleg că există colaborare între toate grupurile din Senat, de la toate partidele politice, având în vedere votul.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L339/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Este. Matei.

Domnul senator Matei.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7. Domnule senator, vă rog, aici, în față, la inițiatori. Microfonul 7.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca scop încurajarea evenimentelor sportive școlare în condiții optime. Asta pentru că bazele sportive școlare existente sunt..., toate sunt construite sub nivelul dimensiunilor regulamentare ale federațiilor, astfel încât nu pot susține tehnic activitățile sportive de nivel național.

În concluzie, stimați colegi, vă rog să acordați un vot „pentru”, întrucât vom atrage mai mulți elevi către sportul de masă și, cu siguranță, vom da o șansă sportului de performanță, în sensul lărgirii ariei de selecție.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Răzvan Butuza, secretar de stat de la Ministerul Tineretului și Sportului. Da?

Microfonul 10.

Vă rog. Aveți cuvântul. ## **Domnul Cosmin Răzvan Butuza** _– secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că, de-a lungul timpului, obiectivele comune ale Ministerului Tineretului și Sportului și Ministerului Educației Naționale pentru promovarea educației fizice și a sportului școlar au fost materializate prin semnarea de protocoale, cu prevederi inclusiv de acces gratuit în bazele sportive administrate de către Ministerul Tineretului și Sportului.

Chiar în primăvara acestui an, cele mai multe etape finale ale olimpiadelor gimnaziale și olimpiadelor naționale ale sportului școlar s-au desfășurat în bazele sportive administrate de Ministerul Tineretului și Sportului.

Luând în considerare faptul că activitatea a fost, până acum, reglementată pe bază de protocol, Ministerul Tineretului și Sportului susține propunerea legislativă, cu amendamentele admise de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat și a considerat extrem de oportună lărgirea accesului la bazele sportive și, ca urmare, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente, și vă rugăm să acordați votul dumneavoastră acestei modificări legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (L270/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Un grup de senatori și deputați PSD.

Nu este din partea inițiatorului cineva care să susțină. Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Alin Chirilă, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Virgil Alin Chirilă** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative, din următoarele considerente:

Cu privire la art. I pct. 1 din inițiativa legislativă, menționăm că, pe lângă neclaritatea prevederilor astfel preconizate, din formularea respectivă ar rezulta că s-ar tinde, în mod nejustificat, la transformarea art. 47 din lege, privind ansamblul cheltuielilor, potrivit criteriilor vizate – stabilite sau datorate conform legislației în vigoare –, din regulă în excepție, nerezultând însă care ar mai fi regula preconizată, dar nici asigurarea corelării art. 47 cu dispozițiile art. 647 din Codul civil, precum și cu ansamblul legislației din domeniu.

Referitor la art. I pct. 2 din propunerea legislativă, semnalăm că nou-introdusul alin. (3) preia dispozițiile art. 43 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În ședința din 11 octombrie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L288/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Un grup de parlamentari PNL, văd.

În regulă. Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propun majorarea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, de la 71,5% la 77,5%, și menținerea cotei de 71,5% pentru municipiul București.

Având în vedere că inițiativa are impact bugetar asupra bugetului de stat, Guvernul nu susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

În ședința din 11 octombrie, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare (L352/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Cineva din partea inițiatorilor? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Alin Chirilă.

Microfonul 8.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva însușirii unor observații și propuneri, care au fost preluate în raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Reglementările din prezenta inițiativă legislativă vizează instituirea posibilității ca autoritățile publice locale din România să aprobe finanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Ucraina, în baza unor acorduri de înfrățire sau cooperare încheiate în condițiile legii, în prezent fiind prevăzută această posibilitate pentru cele din Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Numai puțin, domnule senator.

Rog stafful... Se întâmplă ceva cu microfonul 7. Este în regulă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 11 octombrie, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu. ## **Domnul Ștefan Radu Oprea**

**:**

Domnul senator Cseke. Cseke.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Într-adevăr, până azi sau până la aprobarea, eventual, a acestei legi, aveam această posibilitate ca, în cadrul acordurilor de înfrățire, de cooperare cu autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, autoritățile administrației publice locale din România să aprobe finanțări de obiective de investiții, de programe comune culturale, de tineret și așa mai departe. Această posibilitate, prin această propunere legislativă, se extinde și pentru colaborarea cu autoritățile locale din Ucraina.

Grupul UDMR va susține această propunere legislativă. V-aș aduce în atenție că, după această reglementare, ar trebui Parlamentul României și Guvernul să se gândească la un pas următor mult mai amplu – și mă refer la posibilitatea ca această finanțare să existe și în interiorul țării.

Deci, dacă putem să finanțăm UAT-urile, obiective de investiții pentru UAT-uri din Republica Moldova și Ucraina, această cooperare și înfrățire existând și în interior sau putând să se dezvolte acorduri de cooperare, posibilitatea de finanțare să existe și în interiorul țării.

Vă rog să vă gândiți la următoarele situații: avem școli, în comune, în orașe, în municipii, care au elevi nu numai din localitatea în care se află școala respectivă; avem spitale județene, municipale, orășenești care au pacienți nu numai din localitatea în care se află..., își are sediul spitalul; avem elevi și, respectiv, pacienți și din alte comunități, și din alte localități, astfel încât, în funcție de posibilități, atunci când există un obiectiv de investiții de finanțat la o școală, o extindere, o reparație importantă, la un spital, o investiție, la fel, importantă, să prevedem la un moment dat și posibilitatea ca celelalte UAT-uri ale căror elevi și pacienți sunt, vin în aceste instituții și unități de învățământ și sanitare să poată participa, evident, în funcție de posibilități, pentru că, astăzi, această posibilitate financiară nu există. Știți foarte bine că Curtea de Conturi ar sancționa orice hotărâre de consiliu local prin care ai participa la finanțarea unui obiectiv de investiții care se află pe teritoriul administrativ al altei unități administrativ-teritoriale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale” (L269/4.09.2017).

Vă rog, domnule senator Sibinescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși termenul pare destul de generos, 27.11.2017, pentru adoptarea tacită, v-aș solicita să fiți de acord cu prelungirea la 60 de zile, perioadă în care inițiatorul să aibă timp să poată lua un punct de vedere de la Academia Română, și, totodată, retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

Termen?

Vă rog. Microfonul central.

Patru săptămâni, dacă e posibil.

Patru săptămâni?

Păi, dacă am prelungit la 60 de zile...

E în regulă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Punctul 17 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (L326/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Doamna senator Silistru, aveți cuvântul, în calitate de inițiator, da?

Microfonul 7.

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am făcut această inițiativă legislativă împreună cu mai mulți colegi, pentru că am considerat că toate domeniile din agricultură este necesar să fie exceptate de la acea prevedere a Legii zilierilor cu privire la faptul că un beneficiar nu poate să lucreze mai mult de 90 de zile cumulate pe perioada unui an calendaristic.

Legea a mai fost modificată și nu au fost prevăzute toate instituțiile care au activitate în domeniul agricol – aici mă refer la stațiunile de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, institutele naționale care, deși nu sunt în subordinea academiei, au activitate agricolă (ele sunt în subordinea Ministerului Cercetării și au fost omise) –, plus faptul că erau prevăzute numai lucrări din domeniul viticol, pomicol, al creșterii animalelor și, practic, cei care fac controalele exceptau activitatea pură din agricultură, adică cultura mare, și am trecut și acest domeniu agricol, inclusiv grădinile botanice, care au activitate tot în domeniul agriculturii.

Vă rog să susțineți această inițiativă legislativă, pentru că este absolut necesară, mai ales în situația în care, în ultimul timp, chiar munca zilieră..., oameni care să muncească ca zilieri nu prea mai sunt.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități.

Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă vizează, în principal, modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, în sensul extinderii perioadei maxime, de 90 de zile pe an, la 180 de zile pe an pentru o anumită categorie de zilieri, respectiv pentru cei care prestează activități în domeniul viticol, pomicol și legumicol.

Modificarea se impune din cauza imposibilității aplicării prevederilor legale în cazul activităților legate de aceste domenii.

Guvernul susține raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnul președinte.

Doamna președinte al Comisiei pentru agricultură. Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură împreună cu Comisia pentru muncă au fost sesizate cu elaborarea raportului comun asupra acestei propuneri legislative.

Cele două comisii, în urma dezbaterilor, vă propun un raport de admitere, cu amendamente admise, și supun plenului spre dezbatere și adoptare acest raport cu amendamente și propunerea legislativă.

Senatul, primă Cameră sesizată, legea este ordinară. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnul președinte.

Acest subiect de pe ordinea de astăzi nu avea până acum, să zic, o reglementare explicită a acestei activități.

De aceea, apreciem că este bine-venită această reglementare și partidul nostru va vota pentru admiterea acestei prevederi legislative.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

La punctul 18 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (L275/4.09.2017). ## Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Vă rog, microfonul 4, domnul senator Stan.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, prin eliminarea consiliului județean din procedura de sesizare de către crescătorii de animale în vederea anunțării prestatorului de servicii contractat pentru transportul și neutralizarea cadavrelor de animale. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este exclus din procedura de stabilire a categoriilor de servicii pentru desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală pentru care se acordă sprijin financiar, cheltuielile eligibile, cuantumul sprijinului financiar și modul de acordare. Garda Națională de Mediu înlocuiește Ministerul Mediului în aplicarea sancțiunilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Traian Petcu, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare. Microfonul 9.

Vă rog.

## **Domnul Traian Constantin Petcu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, respectiv stabilește clar modul de lucru și de gestionare a animalelor moarte din diverse cauze, a cadavrelor animalelor de companie, a cadavrelor animalelor din ferme sau găsite moarte în locuri publice. Stabilește, de asemenea, responsabilitățile autorităților locale în raport cu colectarea, depozitarea și expedierea către firmele specializate pentru denaturarea animalelor moarte și a subproduselor nedestinate consumului uman.

Acest proiect legislativ este foarte important pentru unitățile administrativ-teritoriale care au nevoie, la această dată, de aceste modificări, pentru o mai bună gestionare și organizare a activităților de ecarisare.

În acest sens, Guvernul susține, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, acest proiect legislativ, cu amendamentul din cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului vicepreședinte. Doamna președinte, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de Biroul permanent cu întocmirea raportului la această propunere legislativă.

Obiectul propunerii a fost prezentat atât de inițiator, cât și de reprezentanții Guvernului.

Pot să spun că s-a primit aviz favorabil de la mai multe comisii: Comisia pentru mediu, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, iar la Comisia pentru agricultură, în urma dezbaterilor, s-a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem plenului spre dezbatere și adoptare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 19 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L319/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă implică instituirea, în sarcina primăriei din raza teritorială unde se află terenul oferit spre vânzare, a obligației de a înștiința, prin notificare, titularii dreptului de preempțiune la domiciliul, reședința sau sediul social cu privire la oferta de vânzare a terenului agricol.

De asemenea, majorarea termenelor procedurale cu privire la afișarea ofertei de vânzare de către primării și a termenelor în care dosarele se transmit către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau structurile teritoriale ale acestuia, în scopul realizării transparenței extinse, prin acțiunile de afișare a ofertelor de vânzare pe site.

Guvernul susține propunerea legislativă prezentată anterior.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamna președintă, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu această propunere legislativă pentru întocmirea raportului.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise.

Am primit avize favorabile de la Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru dezvoltare regională.

Astfel, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise.

Subliniez că legea este organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, primă Cameră sesizată.

La vot pentru luni, la ora 17.00.

La punctul 20 avem înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 165 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L282/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiator?

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune abrogarea alin. (2) al art. 165 din Codul de procedură fiscală, care prevede că: în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, cu suma plătită se sting cu prioritate amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligație fiscală.

Având în vedere rezultatele bune obținute ca urmare a aplicării acestei prevederi, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru buget, domnule senator Arcaș, vă rog. Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz negativ.

Guvernul nu susține.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și punctul de vedere al Guvernului, iar, în urma votului exprimat, aceasta a înregistrat 5 voturi pentru și 3 împotrivă, pentru un raport de respingere.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator Arcaș. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

La punctul 21 avem înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea unor facilități fiscale (L302/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Dacă nu avem inițiator, dau cuvântul domnului secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice, domnul Attila. Microfonul 10. Vă rog, domnul secretar de stat.

Mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se propune anularea penalităților de întârziere, precum și a unei cote de 50% din dobânzile aferente obligațiilor de plată principale datorate bugetului general consolidat, cu termene de plată anterioare datei de 30 iunie 2017.

Guvernul nu susține adoptarea unei noi amnistii fiscale la acest moment.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

La fel ca Guvernul, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au transmis avize negative.

Membrii comisiei, cu același număr de voturi – 5 împotrivă, 3 pentru –, au întocmit un raport de respingere, pe care-l supunem spre adoptare plenului Senatului.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul de respingere.

La punctul 22 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal al României (L308/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator pentru susținere?

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat în Ministerul Finanțelor, domnul Attila. Microfonul 10.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propun modificarea lit. i) de la alin. (4) al art. 25 din Codul fiscal, în sensul modificării limitei – de la 20% la 35% – din impozitul pe profit datorat, precum și eliminarea limitei raportate la cifra de afaceri pentru cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat.

Nu susținem această inițiativă... legală, având în vedere impactul bugetar.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat.

Domnule senator Arcaș, vă rog. Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz negativ.

Raportul Comisiei pentru buget este de admitere, cu amendamente prezentate în anexă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 23 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L323/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator? Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Attila.

Vă rog. Microfonul 10.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se instituie o măsură de relaxare fiscală, constând în reducerea cu până la 5 puncte procentuale a cotelor de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor de stat de către angajatorii care îndeplinesc anumite condiții.

Având în vedere impactul bugetar al propunerii, nu susținem această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator... Microfonul 7. Comisia pentru buget, vă rog.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizul primit..., avizele și punctul de vedere al Guvernului, iar, în urma votului exprimat, inițiativa legislativă a întrunit două voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, membrii comisiei au hotărât să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 24 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L340/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator? Avem inițiator?

Vă rog, îmi cer scuze! Microfonul 2.

Propunerea noastră în această inițiativă este de a transparentiza procesul prin care sunt acordate fondurile nerambursabile prin Legea nr. 350/2005, sunt o serie de măsuri acolo, și, de asemenea, profesionalizarea evaluării proiectelor care sunt depuse prin această lege, pentru că acum există o practică neunitară și noi propunem un sistem adoptat de mai mulți ani de AFCN, cu experți independenți. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Attila.

Vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune profesionalizarea accesării și evaluării proiectelor finanțate prin Legea nr. 350/2005, în sensul constituirii unor comisii de specialiști independenți, în vederea unor selecții corecte, profesioniste.

De asemenea, se propun proceduri mai suple pentru instituțiile implicate și pentru beneficiar, permițând îmbunătățirea și clarificarea colaborativă a procedurilor și condițiilor de acordare a finanțării.

Nu susținem proiectul legislativ, întrucât textul este neclar, terminologia este neunitară, iar, printre altele, avem și o trimitere către un act normativ abrogat în 2006.

Mulțumesc.

Microfonul 7, domnul senator Arcaș, Comisia pentru buget.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, iar, în urma votului exprimat, aceasta a întrunit un vot pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, membrii comisiei au hotărât să adopte raport de respingere.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Întrucât este ora 13.00, declar închisă ședința Senatului, mulțumindu-vă pentru colaborare.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084082]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 153/2.XI.2017 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei