Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 11 aprilie 2018.

Pentru stenograma ședinței, îmi fac datoria să anunț că ședința va fi condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, și voi fi asistat de cei doi secretari – doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Pentru început, dați-mi voie să o invităm pe colega noastră doamna senator Federovici Doina Elena la microfon.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi l-am intitulat sugestiv „Investițiile publice ale autorităților locale”.

Distinși colegi,

Vreau să vă supun atenției un subiect care cred că ne interesează pe toți în egală măsură. Opoziția a criticat în mai multe rânduri nivelul investițiilor, deși știm cu toții că pentru a cheltui bani pentru o investiție publică ai nevoie de un proiect care să fi parcurs toate procedurile legale în vigoare, care, știm la fel de bine, sunt foarte greoaie și au termene foarte mari. Așadar cei care critică Guvernul că nu a făcut investiții în primul an de guvernare critică în realitate guvernul precedent, adică Guvernul Cioloș în cazul nostru, care nu a fost capabil să genereze proiecte pentru astfel de investiții.

Dar nu doresc să intru acum într-o polemică cu colegii din opoziție pe această temă. Dimpotrivă, aș vrea să vă subliniez faptul că o mare parte din investițiile publice întârziate sunt cele ale autorităților publice locale, adică cele demarate de primarii sau președinții de consilii județene din toate partidele politice, iar probleme sunt la toți, indiferent de culoarea politică, și nu din vina lor, ci din cauza unui sistem legislativ foarte stufos, foarte greoi, care face foarte dificilă implementarea oricărui proiect public. Din acest motiv, deși avem mulți primari sau președinți de consilii județene foarte gospodari, care au realizat proiecte și au prevăzut bani în buget, când încep să parcurgă procedurile legale de atribuire a lucrărilor se lovesc de obstacole incredibile, care întârzie implementarea acestor proiecte.

Știți bine cât de mult este folosită abuziv procedura contestațiilor, iar aleșii locali nu pot face nimic în această privință atâta timp cât legea permite participanților la licitație să facă astfel de contestații, iar tot legea prevede termene foarte lungi pentru soluționarea lor. Drept urmare, mulți dintre primarii și președinții de consilii județene, deși și-au făcut treaba cu conștiinciozitate, nu apucă să cheltuiască banii prevăzuți în buget pentru aceste proiecte, ceea ce conduce la creșterea excedentului bugetar și la întârzierea investițiilor de care România are atâta nevoie.

Vă informez că, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor Publice, doar în acest an excedentul bugetar al autorităților locale ar urma să ajungă la suma totală de 300 de milioane de lei, cu 90 de milioane mai mult față de anul 2017, ceea ce ar reprezenta o creștere de 142,9%. Și subliniez încă o dată: aici sunt toți aleșii locali, de la toate formațiunile politice. Prin urmare aș face un apel la toți membrii Senatului, indiferent de formațiunea politică, să susțină inițiativa Guvernului de a modifica rapid legislația achizițiilor publice.

Iar pentru a nu lăsa loc de nicio interpretare dâmbovițeană, doamna prim-ministru Viorica Dăncilă ne-a anunțat deja că intenția Guvernului este de a prelua efectiv legislația în acest domeniu din Germania, care prevede o simplificare semnificativă a procedurilor de atribuire a contractelor, o reducere a termenelor de soluționare a contestațiilor și chiar înființarea unor tribunale ale achizițiilor publice, care să se ocupe cu maximă celeritate de orice litigiu apărut pe parcursul derulării licitațiilor publice. Este deci o măsură care nu ar trebui interpretată în cheie politică, ci în sensul sprijinirii aleșilor locali ai tuturor partidelor politice și a comunităților locale din țara noastră.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon.

Bună dimineața! Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Fondurile europene – o sursă financiară valoroasă pentru dezvoltarea României”.

Validitatea proiectului politic care este Uniunea Europeană a fost confirmată încă o dată. Creșterea economică la nivelul celor 28 de state membre a înregistrat valoarea de 2,5% în 2017, cea mai bună performanță din 2007. Cu o creștere economică de 7%, România a ocupat primul loc în ierarhia performanțelor economice europene.

Dar, dincolo de competiția economică, spațiul european este în plină transformare și pe palierele sociale, istorice și culturale. Este o schimbare definită în primul rând de mai multă libertate de mișcare și o calitate mai bună a vieții cetățenilor Uniunii Europene. În acest context, Partidul Social Democrat a conturat un proiect de dezvoltare pentru România care să corespundă viziunii europene: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un mediu sănătos. Iar în cadrul acestui proiect de țară România să poată beneficia de sprijinul Uniunii Europene prin cele cinci fonduri structurale și de investiții europene.

În prezent, datorită eforturilor Guvernului Partidului Social Democrat, România a fost cel de-al 11-lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a semnat acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. Pe baza acestui acord, în exercițiul financiar 2014–2020, România a atras 10 miliarde de euro din obiectivul asumat de 30 de miliarde de euro până la finele acestui an.

Dar pentru a utiliza cu maxim randament posibilitatea oferită de finanțarea europeană, ministerele care gestionează domeniile cele mai importante ale economiei trebuie să lucreze în echipă cu Ministerul Fondurilor Europene. Fie că vorbim despre Ministerul Transporturilor, al Economiei, al Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau al Educației Naționale, dacă există o bună colaborare interinstituțională, rezultatele nu întârzie să apară.

Anul trecut, de exemplu, Ministerul Agriculturii a fost lider la absorbția de fonduri europene, cu un grad de absorbție de 99,9% din Fondul european de garantare pentru agricultură, de 35% prin măsurile de dezvoltare rurală, PNDR 2020, finanțate din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, și de aproape 6% prin Programul operațional pentru pescuit și afaceri maritime 2014–2020. Anul 2017 a reprezentat un an al recordurilor absolute pentru Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care a reușit să plătească o sumă record de peste 3 miliarde de euro către fermieri. Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,772 de miliarde de euro pe pilonul I, care cuprinde fondurile gestionate de APIA, în creștere cu 17% față de anul financiar 2016, când rambursările au fost de 1,51 de miliarde de euro.

Și noi mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Talpoș Ioan Iustin să poftească la microfon.

## Bună dimineața!

Dați-mi voie, onorat prezidiu, să vă spun în primul rând un „Christos a înviat!”; și colegilor.

Declarația politică de astăzi se numește „Alegerea primarilor în două tururi”.

## Stimați colegi,

În ultimii ani, încrederea populației în clasa politică a scăzut dramatic, fapt datorat măsurilor adoptate de Executiv, dar și din cauza unei proaste reprezentări a cetățenilor în Parlamentul României. Acest lucru este demonstrat de sondajele de opinie din ultimele luni, care arată că nivelul de încredere al românilor în partidele politice este de doar 12%, iar în cazul parlamentarilor de doar 11%.

În plus, clasa politică este sancționată și la vot. Drept dovadă numărul mic al românilor care se prezintă la urne. Dau un exemplu aici: ultimele alegeri parlamentare din România și Ungaria. În cazul vecinilor noștri, prezența la vot a fost de 68%, în timp ce la noi nu s-au prezentat nici măcar 40% din cei care aveau drept de vot, motivându-și absența prin slaba ofertă electorală sau prin faptul că au fost dezamăgiți în mod repetat de către aleșii lor.

Putem observa un cerc vicios. Un număr mic de oameni se prezintă la urne, apare problema legitimității celor aleși, care, deși au fost votați de către un mic procent al populației, prin faptul că prezența la vot a fost scăzută, obțin majorități parlamentare. Nefiind reprezentativi, măsurile adoptate de aceștia nu sunt în interesul întregii populații și de aici apar neîncrederea în clasa politică și nepăsarea cetățenilor. Drept urmare oameni slab pregătiți intră în administrația publică și pe listele partidelor.

Putem stopa această problemă prin schimbarea modului în care se face politica la firul ierbii. În comunitățile locale, acolo unde cetățeanul vede cel mai clar consecințele măsurilor adoptate de către cei aleși. Prin alegerea primarilor în două tururi de scrutin se asigură o mai bună legitimitate a aleșilor, precum și o mai mare corectitudine în desemnarea celor care conduc comunitățile locale. Vom evita situațiile în care se prezintă, de exemplu, la vot 50% dintre alegători, iar primarul câștigă din primul tur cu 30% din voturile celor prezenți, ceea ce înseamnă că a fost ales de doar 15% dintre cetățenii cu drept de vot.

## Mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să ne onoreze cu luarea de cuvânt.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Marius Nițescu Lili este primarul comunei Florești-Stoenești din județul Giurgiu, pentru care în anul 2016 s-a deschis o nouă ușă”.

Comuna Florești-Stoenești, din nordul județului Giurgiu, situată la circa 30 de km de municipiul București și la aproximativ 100 de km de Giurgiu, cuprinde satele Florești, Palanca și Stoenești, unde este și reședința. Cu o populație de 9.028 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior, în limitele sale actuale are o suprafață de 4.088 de hectare, în intravilan 335,8 hectare, extravilanul fiind de 3.752 de hectare, fiind străbătută de râul Sabar și râul Argeș. Are trei grădinițe, trei școli, opt poduri, drumuri comunale de circa 8 km – DC 148 și DC 156, drumuri județene, 5,7 km – DJ 401 și 404, iar străzile de pe teritoriul comunei au circa 45 de km. În comună funcționează circa 50 de IMM-uri.

Satul Florești este atestat documentar de la 1477, sub Basarab cel Bătrân, drept Moșia Florești, proprietatea lui Vintilă Florescu. Între 1968 și 1981, comuna FloreștiStoenești a aparținut județului Ilfov, iar din ianuarie 1981 a fost trecută la județul Giurgiu.

La Florești-Stoenești își desfășoară activitatea trei medici de familie și un medic veterinar. Marius Lili Nițescu, primar ales în 2016 de la Partidul Social Democrat, este sprijinit de un consiliu local format din 15 consilieri: PSD – 7, ALDE – 4, PNL – 3 și un consilier de la Uniunea Națională pentru Progresul României.

Profesor prin educație, primarul Nițescu este la primul său mandat de primar. În înțelepciunea sa de a face lucrurile pe rând, primarul Nițescu a plecat din învățământ, închizând o ușă, iar în anul 2016, prin perseverență, voință și inteligență, a deschis o nouă ușă, cea a carierei de primar. Astfel, astăzi, comuna Florești-Stoenești are un primar de nota 10. La el, oamenii din comună vin cu probleme la care nici nu s-ar fi gândit vreodată, de la un certificat de deces și până la medierea unor certuri diverse. Primarul le găsește o rezolvare legală, morală sau pur și simplu îi ascultă, pentru că uneori nu poate să-i mulțumească pe toți. Alături de el, salariații din primărie nu lasă oamenii să aștepte pentru a fi informați ori pentru a li se rezolva problemele.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon.

Bună dimineața, distinși colegi!

Bună dimineața, domnule președinte, domnule secretar! Declarația mea de astăzi se intitulează „Perpetuarea inechităților”.

Ca urmare a recentei decizii luate de Guvern, în Spitalul Județean de Urgență Sfântu Gheorghe, 502 angajați, medici și asistenți medicali, beneficiază de salarii mărite începând cu 1 martie. De creștere salarială beneficiază însă doar aproximativ jumătate din angajați: 57 de medici primari, 52 de medici de specialitate, 14 medici rezidenți, 379 de asistenți medicali, căci personalul administrativ și auxiliar, respectiv conducerea instituției nu vor primi salarii majorate, ceea ce creează justificate nemulțumiri. Deocamdată nu se știe din ce se vor asigura aceste majorări, după cum nu se știe nici cum se calculează sporurile prevăzute în lege, dar se estimează că fondul de salarii al spitalului, în prezent de 4,8 milioane de lei, va trebui majorat cu aproape 2 milioane de lei.

Mărirea salarială ar fi justă dacă s-ar putea recompensa și performanța, astfel încât în completarea salariului de bază să poată fi apreciat financiar specialistul care, spre exemplu, efectuează intervenții chirurgicale complexe sau să se poată diferenția volumul și responsabilitatea muncii asistenților sanitari în funcție de complexitatea și specificul secțiilor în care lucrează. O problemă o constituie și decalajul dintre salariile personalului medical și cele ale personalului administrativ, fiind inacceptabil faptul ca un economist

cu clasă maximă care decide și răspunde de achiziții în valoare de multe milioane de euro să aibă un salariu mai mic decât un registrator medical.

Mărirea salariilor nu va rezolva nici problema lipsei de personal, pentru că posturile sunt blocate, spitalul putând să angajeze un medic doar dacă alți doi pleacă. Conform normativelor europene, la Spitalul Municipal de Urgență Sfântu Gheorghe ar fi nevoie de încă 50 de medici, 150 de asistenți medicali și nici așa nu s-ar ajunge la numărul necesar de angajați.

Este bine-venită și corectă mărirea salariilor, dar nu totdeauna banii sunt cei mai importanți în sistemul sanitar. În ultimii ani, Spitalul Județean de Urgență a fost modernizat din surse financiare europene, guvernamentale și surse proprii, dar, pe lângă aceste realizări materiale, trebuie acordată atenția cuvenită și resurselor umane. Este imperios necesar, de asemenea, ca medicii tineri să fie sprijiniți financiar pentru a rămâne permanent conectați la noutățile ce apar continuu în medicină, după cum trebuie mai mult investit în domeniul prevenției, pentru ca pacienții să nu ajungă în spital în ultimă fază, când de multe ori este tardiv sau deja au apărut complicații care nu pot fi remediate.

Vă mulțumim, stimate coleg.

O rog pe colega doamna senator Hărău Eleonora Carmen să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Recentralizarea înseamnă înapoiere administrativă”.

Stimați colegi,

Nu trebuie să ne fie teamă să utilizăm cuvinte un pic mai apăsate când situația nu ne lasă prea multe alternative la îndemână. Cred că trebuie să vorbim clar când constatăm că, după 15 luni de guvernare PSD–ALDE, administrația publică din România a fost pusă fix împotriva curentului administrativ modern. Mai precis, în loc ca administrația publică să capete mai multă capacitate de guvernare locală, mai multă autonomie decizională, mai multă delegare de competențe și mai multe resurse financiare proprii, recentralizarea prinde tot mai mult viteză. Administrația publică locală seamănă tot mai mult cu perioada anilor ’90.

Dar nu pot să nu-mi aduc aminte faptul că, numai în urmă cu cinci ani, domnul Liviu Dragnea, pe vremea aceea viceprim-ministru pe probleme ale administrației locale, juca rolul... un rol de puternic susținător al descentralizării administrației și delegării unor competențe ale ministerelor către administrațiile locale. În 2013, Domnia Sa se pare că n-a fost foarte sincer în acest demers, pentru că, folosindu-se de beneficiile unui asemenea demers al descentralizării, urmărea scopuri și interese care nu ar fi făcut nimic bun nici administrației și nici românilor. La vremea aceea, Curtea Constituțională i-a cam dat peste mână liderului PSD, i-a arătat că, așa cum fusese făcută descentralizarea domnului Dragnea, aceasta semăna mai degrabă cu o împărțire frățească a patrimoniului public între diverși lideri locali ai PSD.

## Stimați colegi,

Au trecut deja cinci ani de la eșecul fostului proiect de descentralizare, iar, din acești cinci ani, vreme de patru ani România a fost guvernată de PSD. Dacă liderii PSD ar fi dorit într-adevăr o descentralizare prolifică, europeană, cred că până acum lucrul acesta ar fi fost aproape finalizat. Dar începe să fie clar faptul că de la promisa descentralizare ne-am trezit pe cap cu și mai multă centralizare, care ne face să resimțim fiorul deciziei arbitrare și discreționare de la centru.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul coleg Lupu Victorel să poftească la microfon.

Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „O legislație mai clară pentru zonele metropolitane”.

Un recent studiu al Băncii Mondiale a analizat gradul de atractivitate al orașelor secundare ale țării, adică al marilor centre urbane, exceptând Capitala. Au fost luate în calcul elemente precum situația economică, nivelul salarizării, costul vieții, șansele de angajare, educația, sănătatea și multe alte criterii. Concret, s-au stabilit orașele magnet, adică acelea unde ajung atât investitori, cât și cetățeni din alte localități, care vin la studiu sau în căutarea unui loc de muncă.

Evident, în această analiză au fost bine punctate Timișoara și Clujul, Brașovul și Constanța și, bineînțeles, și Iașiul, care absoarbe cele mai importante investiții din regiune, dar și zeci de mii de tineri studioși, atât din țară, cât și din Republica Moldova. Ca populație, acum, Iașiul este al doilea oraș ca mărime din țară, după București, iar în ultimii 15 ani a atras un număr mare de migranți pe cele două mari ramuri: economic și universitar.

Pentru sporirea atractivității, studiul Băncii Mondiale a avut și câteva recomandări: întărirea educației, cu accent pe mediul universitar, care să-și armonizeze specializările în funcție de cerințele de pe piața muncii, stimularea investițiilor publice și private, înființarea de clustere, refacerea infrastructurii.

Un alt lucru interesant mi-a atras atenția. O parte dintre locuitorii municipiului Iași, dar și un procent însemnat din rândul migranților s-au stabilit în comunele limitrofe, în așa-numita zonă metropolitană. Deși nu există cifre exacte, numărul locuitorilor din zona metropolitană Iași poate fi estimat la aproximativ 450.000 de oameni, incluzând și populația din municipiul Iași. Ieșenii care s-au stabilit în comunele învecinate au ales localități dispuse pe o rază de 15-20 de km depărtare de oraș, unde și-au construit sau șiau achiziționat case, însă majoritatea lucrează, studiază în municipiu. Astfel, în primul rând, ar fi necesar un sistem unitar de transport public în comun, o rețea clară de trasee de autobuz și tramvai, pentru reducerea poluării, pentru descongestionarea traficului, pentru o mai bună mobilitate.

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

## Bună dimineața! Stimați guvernanți, „Vă mulțumesc!”.

Vă mulțumesc pentru că datorită eforturilor și sacrificiilor dumneavoastră, ale tuturor celor care ați condus România în ultimii 28 de ani, luni după-amiază, în drum spre București, am petrecut doar o oră și un sfert pe cei aproximativ 5 km ai centurii municipiului Râmnicu Vâlcea. Vă mulțumesc pentru că doar 26 de km am mers în viteza întâi, a doua și, în mod excepțional, în a treia, înainte de a intra pe autostradă la Pitești. Vă mulțumesc pentru că doar pe vreo 30 de km s-a întins coloana de pe autostradă înainte de București și doar trei mașini am văzut tamponate pe acest tronson.

Vă mulțumesc astăzi în numele sutelor de mii de români care au trăit în a doua zi de Paști clipe de neuitat, blocați în trafic pe drumurile naționale ale României. Fără eforturile și sacrificiile dumneavoastră, o asemenea aventură nu ar fi fost posibilă, oamenii ar fi ajuns mai repede acasă și s-ar fi plictisit, s-ar fi certat dacă să se uite la Steaua–Craiova ori la telenovele, iar a doua zi ar fi fost atât de puține de povestit colegilor și prietenilor la întoarcerea la muncă.

## Stimați guvernanți,

Vă mulțumesc pentru că în acești 28 de ani v-ați ocupat de construit drumuri județene și drumuri naționale, autostrăzi și linii nesfârșite de cale ferată, nu de ridicat vile personale la munte, la mare, în Brazilia ori Madagascar. Vă mulțumesc pentru că v-ați gândit la concediile cetățenilor români, nu la escapade cu prietenii, familia, amantele ori amanții prin Dubai, Rio ori Costa Rica.

Vă mulțumesc pentru că, în mod constant, călătoriți prin țară cu mașina și cu trenul la clasa a II-a, nicidecum cu avionul ori în coloană cu antemergător cu girofar, bucurându-vă și voi, precum toți cetățenii, de toate bucuriile unei asemenea călătorii.

## Stimați guvernanți,

Nici nu mai știu cum să vă mulțumesc pentru că în ultimii 28 de ani v-ați gândit doar la binele cetățenilor români și la dezvoltarea fără precedent a țării noastre.

Și nu uit ca la final să mulțumesc și să mărturisesc că vă înțeleg că după un asemenea efort colosal întru bunăstarea cetățenilor români, ținând cont că ați rezolvat cu infrastructura, cu educația, cu sănătatea și cultura, de un an și jumătate vă faceți timp și pentru schimbarea legilor justiției și a codurilor penale, pentru ca și cei care au mai păcătuit, pe ici, pe colo, să se poată bucura de dezvoltarea României la care și-au adus propria contribuție.

Îl rog pe domnul senator Tánczos Barna să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică cu privire la evenimentele de la meciul de fotbal Juventus–Sepsi OSK.

Înaintea meciului de fotbal dintre echipele Juventus București și Sepsi OSK din Sfântu Gheorghe, disputat pe Stadionul „Anghel Iordănescu” în data de 8.04.2018, din stația de amplificare a stadionului a fost difuzată o melodie ale cărei versuri jignesc profund etnicii maghiari.

Nu este deloc de neglijat că acest lucru absolut regretabil s-a întâmplat în spațiu public, fanii și susținătorii echipei oaspete au fost umiliți și jigniți în fața mulțimii, iar conținutul obscen al versurilor a fost auzit și de copiii și adolescenții aflați în tribune. Jignirile difuzate, dedicate jucătorilor și fanilor Sepsi OSK, au umilit întreaga comunitate maghiară din România, de la care, de altfel, românii au pretenția să sărbătorească Centenarul cu același entuziasm cu care jubilează cei care ne jignesc aproape zi de zi. Nu este prima ocazie când se întâmplă astfel de incidente la meciurile echipei Sepsi OSK, în al cărei lot sunt și jucători de etnie maghiară.

Reamintim compatrioților noștri că jucători și sportivi ca Bölöni László, alias Loți Boloni, gimnasta Szabó Katalin, alias Ecaterina Szabo, atleta Jolánda Balázs, alias Iolanda Balaș, sau biatlonista Tófalvi Éva, ciclistul Novak Karoly Eduard și mulți alții au adus glorie României și sportului românesc. Asemenea manifestări, atitudini xenofobe, incitarea la ură și violență, dincolo de faptul că sunt incriminate de legislația în materie penală, afectează grav buna conviețuire dintre majoritate și o minoritate etnică.

Sepsi OSK a ajuns în rândul echipelor de elită ale fotbalului românesc făcând un efort supraomenesc, iar în campionatul intern, la meciurile sale din deplasare, este întâmpinată de fanii unor echipe cu lozinci, înjurături de acest gen. Dincolo de aspectele penale și de discriminarea etnică, este extrem de greu să joci într-o astfel de atmosferă. Deși galeria echipei Sepsi OSK este un exemplu pentru toți suporterii din toate ramurile sportive din țară, echipa are parte de primiri incalificabile pe stadioanele din România.

## Dragi români,

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Bodog Florian Dorel să poftească la microfon.

Mulțumesc. Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Acceptarea imigranților, o soluție sau o problemă pentru România?”.

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi aș dori să abordez un subiect pe cât de controversat, pe atât de actual: migrația dinspre și înspre România și corelarea acestui fenomen cu scăderea demografică ce afectează țara noastră în ultimele două decenii.

Un studiu recent al Eurostat arată că majoritatea covârșitoare a statelor Uniunii Europene înregistrează un declin demografic sever, până în anul 2050 populația totală de pe continent urmând să scadă de la 511 milioane la 471 de milioane de locuitori. În ceea ce privește România, prognozele sunt la fel de pesimiste, țara noastră urmând să piardă aproximativ 3 milioane de locuitori în următorii 30 de ani.

Același studiu relevă faptul că o bună parte din problemele legate de declinul demografic la nivel european, implicit național, ar putea fi rezolvate prin atragerea unui număr cât mai mare de imigranți din întreaga lume. Aceștia ar putea asigura forța de muncă necesară pentru economiile europene și ar putea stopa trendul negativ al natalității înregistrat în mai toate statele Uniunii Europene.

Există însă și un impediment important în fața implementării rapide a acestei soluții. Acesta constă în corelarea acceptării și integrării unui număr mare de imigranți cu nevoia de securitate și siguranță a cetățenilor europeni.

Din păcate, la ora actuală nu există o strategie demografică și de securitate coordonată a Uniunii Europene care să vizeze aceste aspecte, iar, în absența unei astfel de abordări strategice comune, măsura integrării grupurilor de imigranți va fi foarte greu de implementat. Ba, mai mult, criza refugiaților din 2015–2016 a relevat fisuri adânci între modul de gândire al mai multor state europene și direcția generală impusă de Bruxelles, principalele zone gri fiind cele legate de conservarea culturilor naționale, respectiv potențialele riscuri la adresa securității statelor.

Raportat la România, nu ne putem gândi la o astfel de eventuală soluție fără a lua în considerare și alte abordări cel puțin la fel de importante, dacă nu chiar mai importante.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, stimate coleg.

O rog pe doamna colegă Arcan Emilia, doamna senator Arcan Emilia.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Respectul datorat cetățeanului contribuabil”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este firesc și normal să ne dorim ca România să se apropie cât mai mult de ceea ce au reușit să fie celelalte state europene. Când se pune problema cât de mult seamănă țara noastră cu celelalte țări din Europa, ne gândim cel mai adesea la dezvoltarea economică, la calitatea serviciilor publice, la performanțele lor în materie de calitate a vieții și la alți indicatori ai civilizației.

În zilele din urmă, într-o discuție cu cetățenii din Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, am avut prilejul să văd că problemele pot fi abordate și din altă perspectivă. Este punctul de vedere al atitudinii și al tratamentului cetățeanului, o atitudine de comportament atât al oficialilor, cât și al oamenilor care apelează la aceștia. Mă refer în primul rând la modul civilizat și respectuos în care este tratat cetățeanul de către instituțiile și autoritățile statului.

Această filozofie a respectului cetățeanului contribuabil începe să fie pusă în practică de noua conducere a Ministerului Finanțelor Publice, care nu dorește altceva decât să instituie o disciplină fiscală. Apreciez ca un semnal deosebit de bun faptul că noua filozofie de raportare la cetățenii contribuabili vine tocmai de la instituțiile fiscului, cunoscute în trecut ca nu tocmai deschise, amabile cu persoanele fizice sau juridice.

Guvernul condus de doamna Dăncilă, prin ministerul condus de domnul ministru Teodorovici, a făcut mult mai mult decât să rezolve problemele legate de declarația 600, respectiv a simplificat radical procedura, reformând din temelie sistemul de declarare și plată a taxelor pentru veniturile independente.

Reducerea numărului mare de formulare, declarații și termene de plăți simplifică munca și reduce timpul contribuabilului, așa cum trecerea rapidă la operațiuni efectuate integral on-line îi înlesnește îndeplinirea obligațiilor acestuia față de stat și îl înscrie pe traseul aplicării noilor tehnologii. Cele șapte declarații se comasează într-una singură, se depune la un singur termen și are ca dată limită de depunere 15 iulie. Este doar o singură pagină și s-a estimat un milion de contribuabili care trebuie să depună această declarație. Un singur termen de depunere, un singur termen de plată.

Mulțumim și noi.

DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ultimele întâlniri pe care le-am avut cu compatrioți la Paris și Londra mi-au readus aminte un fenomen important: mulți dintre românii de succes din străinătate își doresc și pot să contribuie la dezvoltarea economică a României. Experiența lor ca antreprenori poate fi un câștig pentru România, dar pentru acest lucru e nevoie ca implicarea lor să fie susținută, încurajată.

Am abordat în ultimele săptămâni subiectul implicării diasporei în dezvoltarea economică a României în mod mai larg. Un subiect care poate părea abstract, departe de nevoile noastre, dar este un subiect care are aceeași importanță ca felul în care trăim, spre exemplu, țopăiala fiscală a PSD, pentru că ne afectează.

Milioane de români trimit bani rudelor rămase acasă, le ajută să trăiască, construiesc case în România cu banii

trimiși. Dar românii pot contribui activ și în alte feluri: ca întreprinzători direcți, ca parteneri de afaceri ai celor din țară, ca investitori, ca mentori pentru întreprinzători sau profesioniști din țară. Pot convinge oameni de afaceri din străinătate să investească în România, iar România are în acest moment mare nevoie de expertiză și investiții din statele mult mai dezvoltate. În toate întâlnirile avute cu români, aceștia mi-au spus că vor să se implice, iar pentru asta România trebuie să fie cunoscută, vizibilă, remarcată de mediul de afaceri din țările puternice.

Dar care este realitatea pe care am descoperit-o la aproape fiecare discuție cu diaspora și pe care o trăiesc toți cei care vor să sprijine România? Românii din afară care au contacte și au voința să ajute sunt deseori lăsați să se descurce singuri de către autoritățile statului român. De multe ori, promovarea României ca oportunitate de investiție este lăsată pe umerii unor compatrioți care fac acest lucru benevol, fără niciun sprijin din partea autorităților de la București. Este o competiție greu de câștigat în fața altor țări care investesc resurse și interes pentru a se promova.

Cum poate concura România în fața investitorilor cu Slovenia, Cehia, Estonia, Lituania, Ungaria, Polonia și chiar Ucraina, când toate aceste țări sunt prezente și active la toate marile evenimente de top pentru investitori, cum a fost Salonul de la Cannes, din martie, pentru imobiliare și dezvoltarea urbană, unde nicio singură regiune sau localitate din România nu a fost prezentă? La Londra, centrul financiar cel mai important din Europa, România nu are atașat comercial. Cu alte cuvinte, dacă un investitor e interesat de România, nu are cui să se adreseze. Pentru că România, doamnelor și domnilor, nu există acolo.

Mulțumim.

Dați-mi voie să citesc pentru stenograma ședinței... Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Ghica Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

România este una dintre țările cu incidență extrem de mare a bolilor pulmonare. Nu este deloc o coincidență că România este și una dintre țările din Uniunea Europeană cu rate ridicate ale consumului de tutun. Sunt cunoscute riscurile asociale consumului de tutun, de la problemele cardiace până la cancer. Ceea ce nu mulți știu este că tutunul constituie un factor agravant în multe alte afecțiuni ale plămânilor. Fumatul slăbește rezistența acestora, deschizând drumul pentru boli infecțioase grave precum tuberculoza.

În ultima vreme a crescut popularitatea unor noi produse, așa-zisele „țigări fără fum”. De fapt, aceste dispozitive reintroduc fumatul în spații publice, inclusiv în școli și licee. România a fost printre primele țări din lume unde s-au testat aceste noi dispozitive de fumat, deși ocupăm un loc fruntaș în Uniunea Europeană la consumul de tutun la minori, cu peste 220.000 de fumători cu vârsta între 13 și 15 ani. 15% dintre acești fumători minori au început să fumeze de la șapte ani. 26,5% din populația de peste 15 ani fumează zilnic. Toate acestea în ciuda legislației în vigoare, care ar fi trebuit să protejeze mai ales copiii de efectele nocive ale fumatului. Să ne întrebăm cât va mai crește această rată de consum la minori odată cu răspândirea acestor aparate de consumat tutun fără ardere?

Există legislație împotriva consumului de tutun, dar aceasta este ocolită de dispozitivele menționate. Mai mult, accizele sunt de patru ori mai mici pentru aceste noi țigări fără fum. Toate acestea, sub pretextul unui risc redus pentru sănătate, deși nu există niciun singur studiu științific, medical care să dovedească acest lucru.

Stimate colege și stimați colegi,

Fumatul trebuie descurajat în mod activ, indiferent de cât fum produce. Nu putem permite din nou fumatul în spații publice. Dacă vrem o Românie în care copiii nu fumează și nu sunt expuși efectelor dăunătoare ale fumatului, este de datoria noastră să ne asigurăm că nimeni nu evită legile în vigoare. Datorăm acest lucru copiilor noștri și sutelor de mii de români care suferă de afecțiuni pulmonare.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, stimate coleg.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să citesc lista colegilor senatori care au depus declarațiile politice la secretariatul de ședință: Brăiloiu Tit Liviu, Trufin Lucian, Pațurcă Roxana Natalia, Vulpescu Ioan, Smarandache Miron Alexandru, Bădălău Niculae, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Bădulescu Dorin Valeriu și Ganea Ion. Și domnii Fălcoi Nicu și Pop Liviu Marian.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 11 aprilie 2018.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc și să introduceți cartelele în aparate. Vom începe ședința imediat.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 aprilie, ședință condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și de domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 82. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

- Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu sunt.

- Ca urmare, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 9.00 și 10.30 au fost declarațiile politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi. Propunerea pe care o fac este ca la ora 12.30 să avem vot final pe legile organice. Și lucrări în comisiile permanente. De asemenea, vă informez că la ora 13.30 va avea loc o ședință a Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu avem.

Ca urmare, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 aprilie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 16 aprilie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și vot final, la ora 17.00, pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 17 aprilie 2018: de la ora 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 18 aprilie: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și lucrări în comisiile permanente;

– joi, 19 aprilie 2018: între orele 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 20–21 aprilie – activități în

- circumscripțiile electorale.

- Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Nu avem.

Vă supun aprobării programul prezentat.

-

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–53 din secțiunea a II-a a ordinii de zi. Deci avem 53 de puncte pe ordinea de zi de astăzi. Rugămintea este să fim cât se poate de eficienți. Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale (L219/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor – domnul Șerban Nicolae, senator, microfonul 6 –, pentru susținerea propunerii legislative.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă urmărește reglementarea unei situații privind industria militară, industria de apărare, în sensul în care Ministerul Apărării Naționale preia, în numele statului român, rolul de deținător, cu toate drepturile aferente, al participațiilor statului acolo unde statul este acționar unic sau majoritar la societăți cu profil militar care fac parte din industria de apărare în termeni generici. Acest lucru se întâmplă cu unitățile din sectorul energetic la Ministerul Energiei. Cu o parte din societăți care sunt în gestiunea sau în administrarea Ministerului Economiei, această trecere se face de la Ministerul Economiei către Ministerul Apărării Naționale.

Soluția nu are pretenția de a fi una perfectă sau de a fi rezolvat toate problemele legate de industria de apărare, care a cunoscut un declin semnificativ după 1990 în România, dar nici tolerarea actualei situații nu este de dorit, în sensul în care, dacă până acum nu s-au găsit alte soluții, formule mai eficiente, alternative mai viabile, deocamdată propunerea pe care v-o supunem atenției și pe care sperăm să o votați este aceea de a trece în administrarea Ministerului Apărării Naționale participațiile statului la companiile din industria militară. Repet, acolo unde statul este acționar unic sau acționar majoritar. În termen de 180 de zile, Guvernul, prin norme metodologice, va stabili toate detaliile privind transferul acestei administrări de participații, inclusiv în ceea ce privește structura de personal, dimensionarea bugetară și așa mai departe.

În esență, importanța acestei propuneri rezidă în faptul că Ministerul Apărării Naționale ar putea să dimensioneze mult mai corect industria de apărare, ar putea să reînființeze capacități de producție, ar putea să coreleze producția din domeniul militar cu cercetarea de resort. Există și regia Romarm, care se implică direct în toată această chestiune, și, atunci, ceea ce propunem noi – repet, fără a avea pretenția de a fi soluția perfectă sau unica salvare – este o soluție de blocare a acestei situații, care se dovedește a fi păgubitoare pentru economia românească, dezavantajoasă pentru industria de apărare și pentru capacitățile necesare apărării țării. Am ajuns în situația în care inclusiv pulberea România o importă. Pulberea, praful de pușcă, în termeni populari, se importă de la state din apropierea țării, ceea ce face ca lucrurile să meargă într-o direcție profund anormală.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Microfonul 8.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are în vedere modificarea unor acte normative din domeniul industriei de apărare, în sensul desemnării, în locul Ministerului Economiei, a Ministerului Apărării Naționale ca minister de resort care va exercita, în numele statului român, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar la operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, acțiune impusă de necesitatea revitalizării industriei de apărare într-un ritm ridicat, care să asigure transformarea, modernizarea și înzestrarea capabilităților Armatei României, conform Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei, și, în consecință, îndeplinirea atribuțiilor, responsabilităților, misiunilor și a cerințelor specifice de către Ministerul Apărării Naționale așa cum sunt prevăzute prin lege și în alte documente legale.

Totodată, asigurarea coordonării și a evidenței industriei de apărare, cu capital de stat sau privat, de către Ministerul Apărării Naționale este în spiritul principalelor documente care fundamentează planificarea apărării la nivel național, respectiv Strategia națională de apărare și programul de guvernare, conform cărora pentru dimensiunea de apărare sunt precizate adaptarea industriei de securitate/apărare la cerințele de înzestrare ale forțelor armate și dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de securitate cu statele din spațiul euroatlantic, prin valorificarea oportunităților de cooperare multinaționale, în contextul inițiativelor NATO și ale Uniunii Europene.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să ne acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Vela Ioan Marcel, microfonul 7.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, de către Biroul permanent al Senatului, prin adresa L219/2018, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, respectiv trecerea Direcției industriei de apărare din subordinea Ministerului Economiei și reorganizarea acesteia ca direcție generală – structură centrală a Ministerului Apărării Naționale.

Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative. La dezbaterea propunerii au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Economiei.

În ședința din data de 11 aprilie 2018, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului prezentul raport de admitere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? La dezbateri.

Domnul Fălcoi Nicu, microfonul 2. Întrebări, atunci.

Domnul Cîțu, la întrebări, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru inițiatori. Am văzut astăzi proiectul de lege și mărturisesc, nici din explicația domnului Șerban Nicolae nu prea am înțeles și de aceea sper să mi se explice de ce... Înțelegem că această companie sau această industrie nu funcționează așa cum este, la Ministerul Economiei. Dar până să facem transferul către Ministerul Apărării, în primul rând nu puteam să cerem demisia, să facem demisia ministrului economiei, care nu-și face treaba și se pare că nu poate să pună această companie pe picioare, până să o transferăm către o altă instituție a statului? Asta ar fi fost o soluție imediată și nu înțeleg de ce nu s-a luat această soluție. Dacă undeva este o problemă, se rezolvă acolo în primul rând. Sau putem să luăm totul de la domnul ministru al economiei și transferăm, așa, prin celelalte ministere.

În al doilea rând, este o practică pe care nu am văzut-o, nu știu dacă există, poate o singură țară în lume unde industria armamentului se află la minister, în restul sunt companii private. Dar, bineînțeles, în consiliul de administrație există și personal al apărării, dar de obicei sunt companii private.

Mă gândesc acum la Dacia. Dacă Dacia, de exemplu, ar fi fost transferată către o altă instituție a statului, astăzi am fi avut acest succes? Pentru că nu văd cum Ministerul Apărării va putea să... Că expertiza pentru a face această industrie să fie mai bună există la Ministerul Apărării. La Ministerul Apărării există expertiză, dar nu în domeniul tehnologiei, nu în domeniul administrării companiilor, nu în domeniul unor companii private, unor companii care să livreze profit și așa mai departe.

Deci mi se pare un traseu foarte ciudat și cred că ar fi trebuit să începem cu demisia, cu demiterea ministrului și apoi să vedem dacă un alt ministru nu ar fi putut să facă o treabă mai bună.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Fălcoi Nicu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

E clar, cu toții știm că industria de apărare românească nu se află în cea mai bună stare în acest moment. Au trecut foarte mulți ani în care nu s-a investit, practic, nimic acolo. Dar eu nu cred că intervenția asupra industriei militare ar trebui să se facă altfel decât pe principii economice. Adică Ministerul Apărării Naționale vreau să fie cât se poate de clar

că nu este o școală de afaceri, nu eliberează MBA-uri, nu are specialiști în afaceri care să facă din industria de apărare națională o industrie performantă.

Ministerul Apărării Naționale, în schimb, ar trebui să facă cu totul și cu totul altceva. Ar trebui să facă o analiză strategică a apărării, o chestie care se face în toate armatele serioase din lumea asta, în urma căreia să se stabilească foarte clar care sunt necesitățile Armatei în acest moment.

Ce vreau să întreb este: cum se va face? Din ce bani se va face această înzestrare și modernizare a industriei de apărare? Asta ar trebui să se facă în urma unor parteneriate foarte serioase, cu firme care dețin experiență și expertiză în acest domeniu, și nu din pix, pentru că ne vom trezi în situații în care Armata Română să cumpere armament de proastă calitate, după părerea mea.

De asemenea, sunt curios dacă Ministerul Apărării Naționale are cumva niște prototipuri testate deja în condiții de război, pe care de mâine să le bage în producție, pentru că în situația aceasta, într-adevăr, am putea să spunem că putem să folosim banii Ministerului Apărării Naționale pentru înzestrarea și modernizarea acestor unități. Pur și simplu, nu se va face altceva decât transferarea unei găuri negre din subordinea Ministerului Economiei în subordinea Ministerului Apărării Naționale și, contrar oricărei logici economice, cumpărătorul va deveni și producător.

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu voi încerca să fiu concis. Propunerea legislativă, așa cum s-a spus, vizează, în esență, modificarea Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare a României, prima lege a industriei naționale de apărare a României în 26 de ani, adoptată după foarte mulți ani de muncă, de obstacole, din varii orizonturi.

În 2016, spuneam, am avut onoarea să fiu unul din cei doi inițiatori și izvorul acestei inițiative legislative se găsește undeva în industria de apărare de la Brașov, după aceea industria de apărare de la Dâmbovița, cu toate obstacolele și nenorocirile care au venit de-a lungul anilor. Deci această lege a venit ca o gură de oxigen necesară după 26 de ani.

Propunerea care vine acum este într-adevăr de a muta capacitățile respective din subordinea Ministerului Economiei la Ministerul Apărării. Spun colegilor că poate fi o soluție și există rațiuni, inclusiv de natură externă, legate de reconfigurarea industriei europene de apărare și contribuțiile industriilor naționale. Sunt documentele Uniunii Europene pertinente în materie, precum și dezvoltările din cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Ceea ce era pentru mine important și am clarificat – faptul că, din punctul de vedere al capacității administrative de a gestiona, lucrurile sunt rezolvate prin preluarea inclusiv a capacităților de resurse umane a direcțiilor respective. De exemplu, transformarea Direcției industriei de apărare din Ministerul Economiei în direcție generală, ăsta e un pas necesar înainte.

Acum, două lucruri foarte concrete.

Și vreau să mă adresez secretarului de stat de la Ministerul Apărării: să învățați, vă rog frumos, din experiența nefericită a Guvernului tehnocrat din 2016. Cele 180 de zile pentru adoptarea normelor metodologice, oricât de antipatice îmi sunt mie ca jurist, în astfel de legi, ele sunt necesare. HG-ul de adoptare a normelor de aplicare a legii în 2016 a necesitat un interval de timp mult mai lung, mai generos decât cele 180 de zile. Care a fost consecința incapacității administrative de a adopta HG-ul respectiv? Legea a fost inaplicabilă mai mult de șase luni. Mult mai mult. Nici nu spun termenul. Deci solicitarea este ca adoptarea normelor metodologice de către Guvern după intrarea în vigoare a legii – sper că va intra în vigoare – să se facă în termenul convenit.

Vă mulțumesc. Doamna senator Nicoleta Pauliuc, microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota astăzi această inițiativă legislativă. Și spunem că va vota deoarece am susținut întotdeauna orice inițiativă legislativă care privește siguranța națională.

Dar nu putem să nu remarcăm că MApN-ul, Ministerul Apărării Naționale, este privit întotdeauna ca o soluție strategică, în sensul că managerii sunt cei mai buni. Mă refer la managerii militari. Și aș aminti aici trecerea Institutului „Cantacuzino”. Partidul Național Liberal vă cere în mod expres ca aceasta să nu devină o practică. Pentru că, astfel, cei 2% din PIB nu vor mai rămâne pentru ceea ce au fost programați.

Cerem în mod imperios, într-un timp relativ foarte scurt, un program de revitalizare a cercetării militare, care a fost insuficient finanțată. Vă cerem, de asemenea, informații despre cum se va derula colaborarea dintre industria de stat și cea privată ce activează în domeniul apărării. Și de asemenea vă cerem iarăși, domnule secretar de stat, ca, în baza contractelor încheiate în anul 2017 și a celor de la începutul anului 2018, să ne comunicați gradul de implicare a industriei de apărare în aceste proiecte și ce _offset_ se va obține în baza acestora.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Virgil Chițac, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, s-a amintit aici că industria de apărare, aflată acum în subordinea Ministerului Economiei, este nefuncțională, ca să nu spunem că este pe butuci. Prin urmare, noi avem două variante: fie o închidem, fie avem o abordare proactivă, adică să facem ceva. Și eu cred că inițiativa asta legislativă în categoria asta se încadrează.

Sigur că există îngrijorări cu privire la finanțarea acestei componente. Industria de apărare pleacă de la Ministerul Economiei și ajunge la Ministerul Apărării, dar am înțeles,

din discuțiile cu domnul secretar de stat, că lucrul ăsta se va face cu filă de buget. Prin urmare, ne așteptăm ca, la prima rectificare de buget, bugetul apărării să fie peste 2% din PIB, ceea ce va fi foarte bine.

Apare întrebarea care este pusă aici, firească, privind retehnologizarea industriei de apărare: de unde vom avea bani? Eu îndrăznesc să sugerez Ministerului Apărării Naționale – văd aici doi distinși reprezentanți –, să le aduc aminte faptul că Uniunea Europeană și-a propus, cu prioritate, în perioada următoare, crearea unei industrii competitive de armament.

Știți foarte bine că s-a înființat Fondul european pentru înarmare. În acest context, fondul ăsta are două paliere. Un palier pentru cercetare, finanțabil cu 90 de milioane de euro – și aici își poate găsi locul și cercetarea militară, prin proiecte colaborative de cercetare –, și un alt palier, e vorba despre crearea de produse, de produse militare – mă refer aici la, nu-i așa?, la industria de armament –, care este finanțabil cu mai mult de 500 de milioane de euro. Cred că este un lucru pe care trebuie să-l gândim și, în acest context, industria de apărare trebuie să-și găsească un loc în peisajul acesta al industriei europene de armament în viitor și trebuie neapărat să vă gândiți la asta la Ministerul Apărării.

În consecință, susțin și eu adoptarea acestei legi.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Domnul Șerban Nicolae. Microfonul 6.

## Mulțumesc.

Aș vrea să le răspund colegilor care au adresat întrebări în legătură cu cele arătate de domnul senator Cîțu.

Probabil că exprimarea mea n-a fost suficient de limpede, eu nu am spus că problemele legate de industria de apărare au apărut acum 3 luni, odată cu instalarea actualului ministru, și că până acum 3 luni lucrurile mergeau bine, dar s-ar putea rezolva problemele din industria de apărare prin demiterea ministrului economiei. Asta în primul rând.

Pe de altă parte, am amintit de faptul că importăm pulberi. Eu nu cred că demiterile sunt de natură să sporească abilitățile manageriale ale celor din industria de apărare și că o demitere ar fi elementul declanșator care ar putea să genereze abilități economice și de piață care să revitalizeze industria de apărare.

Ceea ce propunem noi este o schimbare a managementului, care să integreze necesitățile de apărare, necesitățile Armatei Române cu producția internă de apărare. De altfel, din acest punct de vedere, faptul că industria de apărare ar fi gestionată acolo unde ea se realizează, prin capacități economice la care statul este acționar unic sau majoritar, se întâmplă și în alte țări. E adevărat că alte țări n-au avut o industrie de stat în acest domeniu și și-au dezvoltat capacitățile militare cu producție militară făcută de operatori privați. Dar, în aceste condiții, am fi în situația în care să vedem cine vinde pe piața mondială cele mai bune rachete Patriot sau cine construiește cele mai eficiente scuturi antirachetă, pe modelul celui de la Deveselu.

În mod clar, în industria de apărare nu există aplicabile sută la sută _tale quale_ principiile economiei de piață bazate pe concurență, competiție și piață liberă. Din acest punct de vedere, fiecare stat, în acord cu necesitățile proprii și cu obligațiile internaționale, dacă este cazul, așa cum e cazul României, care face parte din alianța numită generic NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord), se dimensionează potrivit unor raționamente proprii, nu doar pe criterii de piață, de eficiență economică și de profit. Din acest punct de vedere, e foarte posibil ca o parte din capacitățile de producție militară să nu se ghideze doar după regulile profitului, ci să aibă ca prim comandament necesitățile industriei... necesitățile capacității de apărare a României.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O secundă. Mai aveam o precizare legată de ce spunea domnul senator Fălcoi. Nu mi-a fost foarte clar, Domnia Sa a făcut o singură întrebare, a pus o singură întrebare și a dat mai multe răspunsuri, dar din cele spuse am reținut faptul că există o preocupare legată de finanțarea înzestrării. Nu e vorba de înzestrarea operatorilor economici, ci de înzestrarea armatei, lucrurile sunt diferite, și e vorba doar de gestiunea participațiilor statului.

Același lucru puteați să-l ridicați, spre exemplu, ca discuție, și atunci când Institutul „Cantacuzino” a fost sau, mă rog, se speră că va putea fi salvat prin trecerea în administrarea MApN. În aceleași condiții și pentru aceeași rațiune, nu se pune problema unui impact bugetar, nu se pune problema unor cheltuieli care să afecteze bugetul MApN, ci doar de o mai bună operaționalizare a agenților economici din domeniul producției de apărare.

Sper că lucrurile au fost lămurite și că s-a înțeles că nu există niciun fel de rațiune ascunsă sau de motivație obscură, ci doar de eficiență. Repet, dacă lucrurile nu ar fi mers în declin în ultimii 28 de ani, probabil că n-ar fi fost nevoie de o asemenea modificare. Dacă apărea o altă soluție mai bună – prin administrarea acestor participații ale statului de către AAAS sau de către altă entitate, în numele statului român –, mai eficientă și cu condiții mai bune, am fi făcut-o. Deocamdată, singura soluție este să ne raportăm la beneficiarul principal al industriei de apărare din România, și anume capacitățile noastre gestionate de Ministerul Apărării Naționale.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, declar încheiate dezbaterile generale. Avem un raport de admitere a propunerii legislative. Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Ca urmare, votul va fi la ora 12.30. Mergem la punctul 2.

Și poate suntem mai eficienți, vă aduc aminte că avem 54 de propuneri legislative pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L71/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Doamna senator, vă rog să... Microfonul 6.

Doamna senator Presadă Florina.

## Mulțumesc.

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Aceasta este a patra lege dintr-un pachet care propune scăderea numărului de semnături necesare pentru înregistrarea unei candidaturi și scăderea pragurilor electorale. În cazul de față, este vorba despre alegerile locale.

Prin această propunere ne dorim eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu un prag natural, coeficientul electoral, și scăderea numărului de semnături de la 1% din numărul celor înscriși în Registrul electoral la 0,5% din numărul voturilor valabil exprimate în circumscripție la ultimele alegeri locale.

În acest moment, pragul de 5% afectează doar alegerile pentru consiliile locale cu mai mult de 20 de consilieri, adică localitățile cu o populație de peste 50.000 de locuitori. În localitățile cu o populație sub 50.000 de locuitori, consiliile locale au maximum 19 locuri și deci pragul natural este mai mare de 5%. Totodată, pragul electoral de 5% a împiedicat intrarea în consiliile județene și locale a unor formațiuni care obținuseră un număr de voturi egal sau mai mare cu cel necesar obținerii a două sau trei mandate, calculat împărțind numărul total de voturi valide la numărul de mandate disponibile.

În ceea ce privește numărul de semnături pentru înregistrarea candidaturilor în cursa electorală, acum este nevoie de 1% din numărul total de alegători înscriși pe listele electorale, dar nu mai puțin de 100 – în cazul comunelor, 500 – în cazul localităților de rang II și III și 1.000 – în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor Bucureștiului și al localităților de rang I. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că în 2.867, din cele 3.228 de circumscripții unde s-a aplicat pragul absolut, s-a depășit cu mult procentul maximal de 1 recomandat de Comisia de la Veneția. În practică, în peste 1.300 de circumscripții numărul de semnături necesare depășește 5% din numărul de alegători, procentul depășind 10 în 226 de localități.

Totodată, vreau să reamintesc că la alegerile locale din iunie 2016 au candidat 108 competitori electorali, dintre care 59 erau partide politice. Dacă vom compara această situație cu cea de la alegerile din 2012, vedem că pe lista competitorilor se regăseau atunci doar 30 de partide politice și putem trage concluzia că schimbările legislative din 2015 au favorizat apariția unor noi actori politici, ducând astfel la o mai bună reprezentare a opțiunilor electoratului în alegerile locale.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Rugămintea, mai scurt, pentru toată lumea.

Doamna Diana Severin, secretar de stat – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 10.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere obiectul de reglementare al inițiativei legislative, Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acesteia.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Florin Cârciumaru, pentru prezentarea raportului.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Doamna Presadă. Microfonul central, vă rog.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

## Mulțumesc mult.

Aș dori să aduc în discuție câteva argumente care să susțină propunerea legislativă a Uniunii Salvați România.

Fac precizarea că această propunere a primit un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și confirm că, într-adevăr, până la urmă, Parlamentul decide asupra oportunității adoptării anumitor... tuturor proiectelor legislative.

Haideți să vorbim, în primul rând, despre necesitatea scăderii numărului de semnături. Aici avem mai multe

aspecte. Este vorba, în primul rând, despre numărul acela absolut care se impune în cazul comunelor, orașelor, municipiilor și așa mai departe. Acel nu mai puțin de 100 – în cazul comunelor, 500 – în cazul orașelor și așa mai departe duce la anomalii într-o serie de circumscripții, pentru că aceste praguri absolute sunt, în fapt, mai mari decât numărul cerut, ca regulă generală, în lege, de 1% din numărul total de alegători înscriși în listele electorale. Cred că, în primul rând, ar trebui să reparăm această anomalie din legea actuală.

În al doilea rând, tot în ceea ce privește numărul de semnături necesare, avem acest 1% din numărul total de alegători. Din păcate, știm că strângem aceste semnături și știm la fel de bine că, de fapt, ele nu sunt verificate. Este o piedică enormă în fața unui cetățean obișnuit sau a unui nou partid format pentru a intra în cursa electorală. 1% este exagerat, este numărul maxim de semnături pe care îl recomandă Comisia de la Veneția în materie electorală.

Ar trebui totuși să dăm șansa cetățenilor să poată intra în cursa electorală, să o facă cât mai ușor. În statele membre ale Uniunii Europene, acest număr de semnături necesar înscrierii în cursa electorală este simbolic, el merge de la trei semnături până la câteva sute de semnături, mai ales că vorbim de comunități locale, vorbim de alegerile locale, unde este nevoie de o reprezentativitate cât mai largă și cât mai mare atunci când vorbim despre consilii locale și consilii județene.

În ceea ce privește pragul electoral de 5%, Uniunea Salvați România propune eliminarea lui și înlocuirea acestuia cu coeficientul electoral. Acesta se obține foarte ușor, prin împărțirea numărului de voturi obținute, valabil exprimate, la numărul de mandate disponibile, conform legii. Nu este un calcul complicat. Acest lucru ar permite tuturor celor care au obținut un anumit număr de voturi pentru un mandat, două sau trei să obțină aceste mandate, chiar dacă nu au atins pragul electoral de 5%.

necesitatea unei stabilități, a unei majorități...

Doamna senator...

...în ceea ce privește...

...iertați-mă!

Termin imediat.

Ați reluat... Ați reluat, practic, argumentația din calitatea de inițiator.

Nu, nu, nu. Vreau doar să spun că...

Rugămintea e să conchideți...

...în calitate de inițiator nu am arătat decât aspectele tehnice, acum aș vrea să arăt cum în practică...

Vă rog să încercați să încheiați într-un minut.

Am să termin, dacă mă lăsați. Până acum terminam, dacă mă lăsați să vorbesc.

Doamna senator!

Este vorba aici despre necesitatea...

Ședința o conduc eu și am rugămintea...

...reprezentării tuturor opțiunilor electorale prezente într-o comunitate.

Vreau să aduc în discuție în acest moment, pentru că am respins pe bandă rulantă toate celelalte inițiative în materie electorală ale Uniunii Salvați România, niște proteste pe care inclusiv PSD, la vremea aceea, le-a susținut. Sunt protestele din 2012...

Doamna senator, puteți să închideți discuția?

...pe placul actualei coaliții majoritare. Știți ce s-a strigat atunci în Piața Universității și în alte piețe din România?

Doamna senator, ați intrat în declarații politice!

„Fiecare cetățean, propriul politician!”, s-a strigat atunci. Ceea ce înseamnă că actualii cetățeni încă se simt nereprezentați de către cei aleși.

Vă mulțumesc mult.

Vreau să vă spun că cetățenii...

Vă rog să...

...spun în continuare că...

Vă rog să vă opriți.

...reprezentanții lor aleși nu le seamănă.

Doamna senator!

Asta nu e o dezbatere!

Este nepoliticos ce faceți și mă obligați să vă tai microfonul.

Termin imediat. Aș vrea să...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog să terminați! De 5 minute terminați și...

Vă rog frumos!

Aș vrea să-mi spuneți, doamnelor și domnilor senatori, ce părere aveți despre faptul că oamenii spun în continuare că reprezentanții lor aleși nu le seamănă. Ce înseamnă că 38% dintre români...

Vă mulțumesc mult! Vă rog să tăiați microfonul. Vă mulțumesc mult. Domnul senator Breaz. Microfonul 3.

Am rugămintea să respectați regulile de desfășurare a ședinței, pentru că, altfel, nu ne mai înțelegem.

Domnule președinte, mulțumesc.

Eu aș sugera ca, pe viitor, să se utilizeze terminologia de „valoare absolută”, nu „număr absolut”, ca să nu ne pierdem timpul pe astfel de discuții. Mulțumesc.

Am înțeles. Explicați doamnei senator, în pauză. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Legea este organică; Senatul e prima Cameră sesizată. Vot, la ora 12.30.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L150/5.03.2018). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Mihai Valeriu, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Rugămintea, scurt. E de presupus că senatorii au citit, nu? Și s-au documentat cu privire la ordinea de zi.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să aprobați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248 în forma propusă de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 27.03.2018, membrii Comisiei de administrație au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridică, precum și de la Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbaterile generale? Da.

Domnul senator Mihail Radu Mihai. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

USR susține orice inițiativă care vrea să simplifice și să eficientizeze relația statului cu oamenii din diaspora și sperăm că această inițiativă este un semn că Guvernul și puterea actuală au început să trateze oamenii din diaspora prin prisma faptului că sunt cetățeni, și nu ca până acum, ca un inconvenient politic care apare din 4 în 4 ani.

Prelungirea valabilității pașapoartelor este un pas foarte necesar în normalizarea relației omului cu statul român și către debirocratizare. Ar fi fost mult mai simplu să adoptăm propunerea similară pe care am avut-o în față acum câteva luni, pentru că tot timpul întârziem lucrurile numai ca să apară că sunt făcute de Guvern sau de actuala guvernare.

Legea, deși adoptată și propusă târziu – și sper că o vom adopta –, ne aduce, în sfârșit, în rândul statelor moderne (sunt deja 18 care au un astfel de termen de valabilitate pentru pașapoarte) și sperăm că în câțiva ani va reduce... va contribui la reducerea cozilor la ghișee pentru obținerea documentelor, deci va economisi timp, în timp, pentru cetățeni, mai ales cei din diaspora, și sperăm că vor beneficia și funcționarii din consulate, care acum sunt îngropați în serviciile pe care trebuie să le acorde. Din nou, se va întâmpla în timp. Avem consulate supraaglomerate la Londra sau la Paris sau în alte locuri. Până atunci, sperăm că se vor aloca resurse suficiente care să poată trata problema curentă.

Încurajăm Guvernul și, în special, Ministerul de Interne să propună și să susțină alte măsuri de acest ordin tehnic, care să ușureze sarcina oamenilor de afară și să încurajeze o relație normală a cetățeanului din diaspora cu statul român. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul UDMR va vota pentru acest proiect legislativ inițiat de Guvern. Aș evidenția însă importanța și a inițiativei parlamentare, pentru că, aici, după cum știți, Grupul UDMR a avut o inițiativă depusă în decembrie, care are ca obiect

principal acest... această prelungire a termenului de valabilitate al pașapoartelor. Guvernul a venit la sfârșitul lunii februarie cu un proiect legislativ care prevede exact același lucru și mai prevede și alte chestiuni tehnice, ca să spun așa.

Evident că la Camera Deputaților..., interesul tuturor, până la urmă, este acela de a ieși o lege cât mai rapid și acest termen de valabilitate al pașapoartelor electronice simple, de 10 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 25 de ani, să intre în vigoare cât mai rapid posibil.

Vom vota acest proiect legislativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitrescu Cristian Sorin. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar va susține această inițiativă a Guvernului, care a avut, într-adevăr, așa cum au spus și unii din colegii noștri, o anumită evoluție.

Eu cred că s-a procedat cu mare înțelepciune atunci când în Senat am decis să adoptăm și inițiativa unui grup de parlamentari, ceea ce denotă faptul că există o preocupare și o expertiză în domeniu (destul de special și specios al..., cum este acesta) din partea Parlamentului. Noi am fi putut să contopim încă din Senat cele două proiecte de lege. Le-am lăsat să treacă așa, pentru că nu suntem Cameră decizională. Am dat Cezarului ce e al Cezarului, colegilor noștri care au avut această inițiativă. Ele vor merge, cele două proiecte de lege, în Camera Deputaților și, în conformitate cu prevederile regulamentului de dezbatere în această Cameră, ca și în Senat, ele se vor contopi, vor fi tratate și discutate împreună.

Sigur, inițiativa guvernamentală este mai amplă, pentru că a avut în vedere și alte lucruri, fie care sunt colaterale, fie care derivă din obligațiile pe care le are România, ca țară membră a Uniunii Europene, de modernizare în acest domeniu de activitate. Este un pas înainte.

Sigur că asta presupune și o viziune a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului de Interne, pentru că va trebui să... va exista, poate, un respiro care va permite să folosim pașapoartele digitale. Este o tendință la nivel mondial, care dă mai multă securitate, mai multă rapiditate în deplasarea în aeroporturi și către... cetățenilor care utilizează aceste instrumente de identificare.

Pe cale de consecință, apreciem în mod deosebit și că ideea „mai bine mai târziu decât niciodată” nu e valabilă atunci când e vorba despre legislație, dar lucrul bine făcut și bine așezat este totdeauna de preferat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Baciu. Microfonul central.

V-aș fi recunoscător tuturor dacă am avea intervenții mai scurte și la obiect.

## Dragi colegi,

Astăzi se dezbate această propunere legislativă. Cred că și inițiatorul, și noi știm cam când și din ce considerente s-a născut această propunere legislativă. Dacă ne aducem aminte de acele cozi interminabile de la pașapoarte, unde... cozi..., unde nu se mai terminau intervențiile și televiziunile erau călare cu camerele de filmat acolo.

Cred că se face un lucru bun, vom vota această propunere legislativă și, de fapt, cam tot ce vine în interesul omului (eliminarea acestor deficiențe și greutăți cu care se confruntă) trebuie să fie votat cam de toate partidele politice. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri? Înțeleg că nu.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru reglementarea unor aspecte ale activității comerciale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L73/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat – Ministerul Justiției. Microfonul 8.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ministerul Justiției a propus Guvernului formularea unui punct de vedere de nesusținere a propunerii legislative.

În argumentarea acestui punct de vedere, voi formula câteva fraze.

Codul civil actual tratează unitar, prin raporturile obligaționale, renunțându-se la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale, consacrându-se diferențieri de regim juridic, în funcție de calitatea de profesionist, respectiv neprofesionist a celor implicați în raportul juridic obligațional.

Așadar, noul Cod civil a abordat tratarea acestor instituții de drept prin prisma teoriei moniste, în același timp consacrând în planul dreptului substanțial toate raporturile juridice dintre profesioniști sau dintre aceștia și neprofesioniști. Sunt raporturi civile supuse, în principiu, acelorași reguli.

Spre deosebire de art. 4 din Codul comercial, actuala reglementare nu mai instituie un criteriu subiectiv, nici măcar în subsidiar, de calificare a unor acte sau fapte ca fiind supuse unor reguli speciale, aplicabile profesioniștilor. Chiar și atunci când ipoteza textului de lege pare a se referi la calitatea de profesionist, care reprezintă un criteriu subiectiv, de fapt se are în vedere modul în care este exploatată întreprinderea.

Prin urmare, apreciem că reintroducerea termenului „comercial”, alăturat cuvintelor „societate” sau „activitate”, nu-și găsește temei în concepția noului Cod civil, care a abordat unitar toate instituțiile pe care le reglementează și din această perspectivă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cîțu Florin. Microfonul 7.

Mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale? Nu avem.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Avem un raport de admitere al comisiei a propunerii legislative.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Votul, la ora 12.30.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 134 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale (L49/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat – Ministerul Justiției. Cu rugămintea, mai pe scurt.

Da, domnule președinte.

Punctul de vedere adoptat de către Guvern este în sensul nesusținerii acestei propuneri legislative, apreciind caracterul excepțional al cazurilor de retragere a acționarului din societățile de capitaluri, unde o importanță deosebită o reprezintă capitalul, spre deosebire de societățile de persoane.

Extinderea situațiilor în care un acționar se poate retrage ar putea să genereze grave dificultăți financiare și de lichidare în cazul unei societăți cu un număr mare de acționari, care ar fi nevoită să-și reducă drastic capitalul social și capitalurile proprii.

Și ultima observație, legiuitorul a instituit un termen scurt pentru exercitarea dreptului de retragere pentru a nu menține pe o perioadă îndelungată starea de insecuritate a societății.

Prin urmare, opinia Guvernului este aceea de nesusținere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cîțu.

Microfonul 7.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 6 martie 2018, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L59/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Florin Horațiu Iura.

Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Finanțelor, întrucât Guvernul nu are finalizat un punct de vedere, nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cîțu.

Microfonul 7.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Legislația în domeniul achizițiilor publice, cred că suntem toți de acord, este un domeniu vital pentru România și, dacă aici nu începem să facem niște lucruri mult mai... și să simplificăm legislația și procedurile de achiziție publică, vom avea aceleași probleme legate de dezvoltarea infrastructurii și de orice altceva care presupune cheltuirea și a banilor publici. Și există modele în alte țări. Modelul, dacă vreți, din România este un model, din punctul nostru de vedere, prost ales, plin de birocrație și de proceduri care îngreunează, nu ajută cheltuirea banilor publici și investițiile.

Având în vedere că nici Guvernul nu are un punct de vedere finalizat, cel al Ministerului Finanțelor, din acest punct de vedere, nu poate fi relevant, vă fac propunerea, ca lider de grup, să retrimitem acest proiect legislativ la comisia raportoare pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Pentru două săptămâni, da?

Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2018 pentru modificarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate (L155/12.03.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Victor Ionescu, secretar de stat – Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

**Domnul Victor Lucian Ionescu** _– subsecretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin modificările aduse Legii nr. 321/2006 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2018, supusă spre dezbatere și aprobare Senatului României, se obține îmbunătățirea cadrului juridic în materia relaționării cu asociațiile românilor de pretutindeni.

Aceste modificări aduse legii prin OUG îmbunătățesc cadrul normativ actual care se referă la posibilitatea reabilitării unor imobile, cum ar fi școli, biserici, muzee, obiective culturale românești din străinătate, care sunt relevante pentru păstrarea identității culturale, spirituale și lingvistice românești.

Vă mulțumim și vă rugăm să dați votul dumneavoastră pe aceste modificări.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei românilor de pretutindeni, pentru prezentarea raportului, domnul senator Chisăliță Ioan Narcis.

Microfonul 5.

Mulțumesc.

În ședința din 4 aprilie 2018, membrii Comisiei românilor de pretutindeni au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

În consecință, Comisia românilor de pretutindeni supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Dumitrescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Este un proiect de lege foarte important. Această procedură pe care o reglementează proiectul de lege pe care îl avem în dezbatere a necesitat o foarte multă... și o muncă foarte elaborată, și foarte multe consultări cu asociațiile românilor de pretutindeni din diverse țări – un sistem care să fie și compatibil cu legislația națională, dar să fie și capabil să asigure suficient de multă flexibilitate pentru ceea ce se întâmplă în domeniul activității organizațiilor neguvernamentale, a asociațiilor din diaspora.

Vreau să menționez acest lucru și vreau să-l întăresc foarte puternic, pentru că este un lucru extrem de important realizat de către Guvern, în politica pe care Guvernul și-a asumat-o prin programul de guvernare în ceea ce privește românii de pretutindeni.

Au existat nenumărate opinii potrivit cărora Partidul Social Democrat este un partid care nu e votat în diaspora și așa mai departe și că ar exista anumite politici care să nu încurajeze exprimarea acestor cetățeni cât mai liberă și în condiții cât mai bune. Aș fi așteptat și din partea opoziției, care, de obicei, reclamă acest lucru, să aprecieze măcar printr-o simplă intervenție la acest microfon un proiect de lege care a necesitat extrem de multă muncă, extrem de multe consultări, extrem de multe lucruri de pus cap la cap și nu puțină resursă financiară.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen?

Nu.

Ca urmare,

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2018 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului (L156/12.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, doamna Carmelia BălănicăDragomir, vicepreședinte – Agenția pentru Arii Naturale Protejate.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2018, care modifică structura organizatorică a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, în sensul renunțării la personalitatea juridică a instituțiilor publice aflate în subordinea agenției.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului, domnul senator Savin Emanoil.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru mediu, prin adresa L156/12.03.2018, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului, inițiată de Guvernul României.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege. În ședința din 27.03.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, revizuită.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. O întrebare adresată inițiatorului.

Structuri teritoriale organizate la nivel de direcții ce înseamnă? Înseamnă structuri teritoriale organizate la nivelul județelor sau structuri teritoriale organizate la nivel regional, care s-au mai organizat și în alte domenii și despre care avem o părere destul de negativă, cu privire la efectele organizării la nivel regional a acestor structuri?

Deci întrebarea este: la nivel județean se organizează structurile teritoriale sau, eventual, la nivel regional? În funcție de asta, evident, vom mai interveni. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Hărău Carmen. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încă o întrebare: de ce nu este posibil ca atribuțiile nou-înființatelor structuri județene să fie preluate de agențiile de protecție a mediului din județe, care sunt deja organizate și au structură funcțională? Nu vi se pare că există o suprapunere de atribuții?

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți la cele două solicitări.

Vă rog. Microfonul 8.

Da, răspunsul la prima întrebare: există o propunere de structuri organizate..., deci la nivel de regiuni, puțin mai mult decât regiuni.

Iar la a doua întrebare: nu există o suprapunere între activitatea pe care o va desfășura Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, prin direcțiile proprii, comparativ cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Noi vom da aviz pentru activitățile care se vor desfășura concret în ariile protejate.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Evident că ne nemulțumește acest răspuns, pentru că textul proiectului legislativ lasă loc la interpretări, de aceea am și pus această întrebare. Avem amintiri nu tocmai plăcute asupra organizării la nivelul regiunilor a diferitelor domenii de specialitate în România.

Descentralizare înseamnă că suntem cel mai aproape de cetățean. Cel mai aproape de cetățean, și cred că și în domeniul acesta, al coordonării ariilor sau protejării ariilor naturale, înseamnă să avem structuri teritoriale la nivel județean, ceea ce este explicabil și poate fi susținut fără niciun fel de discuție.

Organizarea la nivel regional, în condițiile în care nici nu avem regiuni administrative, nu poate fi acceptată de către noi, nu a fost în niciun domeniu. Și, din ceea ce am înțeles, cel puțin de la majoritatea partidelor parlamentare, această chestiune nu este promovată și ceea ce este organizat la nivel de regiuni ar trebui descentralizat la nivel județean.

Drept urmare, deși este un proiect legislativ al Guvernului, vă fac propunerea de retrimitere la comisie, cu propunerea de amendament pe care o vom face, dacă acceptați retrimiterea, ca să specificăm în textul legislativ foarte clar că aceste structuri se organizează la nivel județean.

Nu avem cu nimic altceva din acest text legislativ..., cu ariile protejate nu avem nicio problemă, dar credem că cea mai bună organizare este la nivel județean. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Pentru cât timp la comisie, domnule senator?

## **Domnul Cseke Attila Zoltan**

**:**

O săptămână.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

O săptămână.

Supun aprobării dumneavoastră această solicitare.

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru promovarea folosirii de mijloace tehnologice pentru reducerea poluării (L82/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru mediu a transmis un aviz negativ. Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite, iar în urma votului exprimat s-a hotărât elaborarea unui raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Goțiu!

Domnul Goțiu. Vă rog. Microfonul 2.

Bună ziua, stimate colege, stimați colegi!

Foarte pe scurt. Ceea ce își propune acest proiect legislativ este să încurajeze operatorii economici să își instaleze și să utilizeze cele mai bune tehnologii în domeniul protecției mediului. Ceea ce se pare că nu se înțelege, mai ales când vedem acest aviz negativ de la Ministerul de Finanțe, e faptul că toate aceste proiecte industriale ne grevează foarte mult pe viitor. Ceea ce acum pare un cost e, de fapt, o economie, pentru a nu fi obligați să suportăm niște costuri mult mai mari în viitor.

Dacă ne uităm la situația din România, recent, acum două săptămâni, a avut loc un grav accident de mediu, cauzat de deversarea apelor dintr-o fostă galerie de mină, pentru că nu am avut bani să închidem și să ecologizăm acea galerie de mină de la Băiuț, iar ca consecință ne-am trezit cu distrugerea unei rezervații naturale – Cheile Lăpușului.

Or, atâta timp cât nu ne dorim și nu ne gândim că trebuie să facem niște cheltuieli acum – trebuie să ne asumăm niște costuri, pentru a nu umfla factura pe care o lăsăm generațiilor viitoare –, ne vom confrunta cu astfel de probleme, care vor fi din ce în ce mari.

USR va susține și va vota acest proiect de lege și, cu gândul la generațiile viitoare, vă solicit să îl votați și dumneavoastră.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt? Doamna Carmen Hărău. Doamna senator, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Costurile de mediu sunt un exemplu clasic, tipic de externalizare a costurilor unor venituri internalizate de către

agenții economici. Importanța păstrării mediului curat este un lucru asupra căruia nu voi mai face vorbire, că începe să fie clar pentru toți.

Dar, în afară de aspectele de cointeresare punitivă, ca să zic așa, cu legislație sancționatorie, eu cred că este momentul să punem în fața agenților economici posibilități și sprijin pentru a avea în vedere și a fi stimulați să protejeze mediul.

Partidul Național Liberal susține proiectul de lege și va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Dănăilă.

Da. Domnul senator Dănăilă. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi și stimate colege,

Să știți că în România poluarea aerică este extrem de accentuată. Acest fapt se reflectă în faptul că bolnavii cu cancer s-au înmulțit foarte, foarte mult. Tumorile cerebrale, tumorile de altă natură, tumorile localizate în alte părți sunt favorizate sau determinate de această poluare, în special, aerică. Sigur, ecologizarea este foarte mică la noi în țară, iar poluarea în orașe a crescut foarte mult. Trebuie investiți foarte mulți bani și în industrii care poluează aerul extrem de mult.

Deci să avem în vedere acest fapt, este pentru sănătatea noastră, a tuturor, astfel încât lupta împotriva poluării aerice, în special, este de luat în considerație. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Înțeleg că nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă. Listă pentru liderii de grup.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea unor dispoziții din Codul fiscal (L85/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Florin Horațiu Iura, Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 7.

Mulțumesc.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului, care este negativ, iar, în urma votului exprimat, majoritatea senatorilor prezenți au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, pe care îl supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt? Nu avem... Vă rog. Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Aș dori să explic în câteva cuvinte despre ce este vorba în această inițiativă legislativă, care aparține Uniunii Salvați România și care urmează, probabil, să fie respinsă din nou.

Este vorba despre mecanismul de finanțare a organizațiilor neguvernamentale, cunoscut drept 2%, profund afectat de către modificările la Codul fiscal operate de către majoritatea parlamentară PSD–ALDE–UDMR în ultimul an.

Având în vedere că veniturile cărora li se aplică această deducere de 2% au scăzut considerabil în urma acestor modificări fiscale, Uniunea Salvați România propune creșterea acestui procent de 2 la 3,5, pentru a păstra același ordin de mărime al sumelor care merg către organizații neguvernamentale.

Știu că există acum în dezbatere o inițiativă a Guvernului care propune creșterea acestui procent de la 2 la 3,5 pentru organizațiile neguvernamentale din domeniul social.

Ceea ce propune Uniunea Salvați România este creșterea acestui procent pentru toate organizațiile neguvernamentale, pentru că toate organizațiile neguvernamentale au fost afectate, în mod direct și egal, de către modificările fiscale din ultimul an.

Aceasta este inițiativa USR-ului, pe care vă invit, de altfel, să o susțineți, pentru că nu vine în contradicție cu nimic din ceea ce face și propune chiar Guvernul PSD. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este, pe cale de consecință, respinsă.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea dispozițiilor art. 97 din Codul fiscal (L86/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Florin Horațiu Iura, Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

În regulă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Arcaș, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului, care este negativ, și, în consecință, în urma votului exprimat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, raport pe care îl supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt, dezbateri generale. Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Avem pe masă, din nou, o inițiativă a Uniunii Salvați România. Este vorba despre extinderea mecanismului de 2% pentru sponsorizarea organizațiilor neguvernamentale și la alte tipuri de venituri.

În acest moment, această facilitate de 2% se aplică în principal veniturilor de natură salarială. Includem aici și alte tipuri de venituri, tocmai pentru a suplimenta sau pentru a suplini reducerile de venit pe care ONG-urile le înregistrează în urma modificărilor la Codul fiscal operate de către PSD în ultimul an.

Aș dori să întreb totuși Guvernul: de ce nu susține această inițiativă? Văd aici că vine de fiecare dată câte un reprezentant al Guvernului și spune: noi nu susținem această inițiativă. Dar nu auzim nici măcar două cuvinte despre de ce nu susține această inițiativă.

Puteți să ne spuneți? Vă rog mult.

Puteți să mă lăsați pe mine să conduc ședința?

Nu, dar...

Vă rog frumos.

...văd că nu răspunde niciodată. Știu că o să-mi spuneți că ne va răspunde în scris reprezentantul Guvernului...

Înțeleg că vă face plăcere să aveți conflicte cu președintele de ședință?

Nu am nicio plăcere să am conflicte. Aș vrea să discutăm pe bune, aici, în cadrul plenului Senatului...

E în regulă.

...despre aceste inițiative. Vă rog să-mi spuneți dumneavoastră, dacă veți conduce ședința în continuare, desigur, de ce nu răspunde Guvernul la întrebările senatorilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## E în regulă.

Deocamdată o conduc eu, și nu dumneavoastră. Mulțumesc mult.

Dacă mai sunt alte întrebări, înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea alin. (2) al art. 470 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L103/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș Viorel.

Microfonul 7.

Comisia pentru transporturi și energie a transmis aviz negativ.

Guvernul nu susține, cum spunea și reprezentantul Guvernului, adoptarea acestei inițiative legislative.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L154/12.03.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Nicolae Tudose, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Prin prezenta inițiativă legislativă se instituie posibilitatea ca unitățile administrativ-teritoriale să poată solicita în perioada 2018–2019 contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în contul curent al Trezoreriei pentru susținerea unor proiecte de investiții necesare asigurării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate. Și aici amintesc servicii de sănătate, educație, apă, canalizare, energie termică, energie electrică, iluminat public, infrastructură de transport, cultură, sport, locuințe.

Și, totodată, dorim ca prin această inițiativă legislativă să evităm intrarea în situații de infringement. Amintesc aici Directiva 91/271 privind tratarea și epurarea apelor uzate, unde, până la 31 decembrie 2018, România trebuie să se conformeze, în localitățile cu locuitori între 2.000 și 10.000, privitor la tratarea secundară a apelor reziduale.

De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273 privind finanțele publice locale, se dă posibilitatea autorităților administrației publice locale să poată utiliza excedentul bugetului local pentru a finanța cheltuielile cu personalul și, totodată, pentru plata unor drepturi rezultate în urma sentințelor civile și rambursarea unor contracte... unor împrumuturi contractate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Amendamentele admise le regăsim în anexa nr. 1 și amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

În regulă. Mulțumesc. Înscrieri la cuvânt. Dezbateri generale. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

A trecut Paștele și nu mai vreți să dați niciun miel. E bine.

Actul normativ în cauză încearcă să reglementeze acele deficiențe care au fost semnalate odată cu aprobarea bugetului de stat pe anul 2018 și au fost dezbătute foarte intens acele prevederi ale legii bugetului de stat care priveau sau se refereau la excedentul autorităților publice locale. Cred că este loc de mai bine și am avut amendamente, unele admise, altele respinse, în cadrul dezbaterilor din cadrul comisiei. De aceea, la capitolul amendamente respinse aș vrea să-mi susțin amendamentul care a fost respins în comisie și să vă rog să supuneți plenului aprobarea amendamentului respectiv.

Mulțumesc.

În regulă. Domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.

Și în calitate de fost primar, și în calitate de membru al acestui sfat al țării, cred că această propunere legislativă vine în sprijinirea autorităților publice locale, evident, cele care se califică în a opera un astfel de împrumut de până la 500.000, cât prevede actul normativ, din care să-și poată reglementa unele necazuri financiare pe care le au la ora actuală, chiar prin diminuarea sumelor în acest an de la bugetul consolidat al fiecărei localități. Faptul că se dă mai multă libertate

și autonomie financiară administrațiilor publice locale este un lucru demn de laudă.

Atât eu, cât și ai noștri vom vota această propunere legislativă, care mi se pare că vine în sprijinul acestor unități administrative.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Hărău Carmen Eleonora. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal susține inițiativa legislativă, considerând-o benefică – o tentativă de descentralizare administrativă în perioada asta de recentralizare deosebit de nocivă, în perspectiva noastră. Vom susține proiectul legislativ.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă mai sunt? Nu.

În aceste condiții, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată. Am înțeles că domnul senator susține amendamentul respins. Da?

De la art. 1 sau 3? Primul sau al doilea amendament? Art. 1.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este un pas înainte amendamentul aprobat de comisie, fără doar și poate. Și textul care se termină, practic, alin. (10) din art. 1, cu sintagma de „investiții multianuale” clar este un ajutor pentru autoritățile publice locale, în momentul în care se calculează excedentul și, practic, se reduce... se reduc sumele redistribuite de la bugetul de stat, de la capitolul TVA și impozit pe venit. Dar această formulare poate să dea naștere la interpretări din partea Curții de Conturi și în niciun caz nu se va referi la acele investiții care se încep în primăvara anului 2018 și se și termină până la sfârșitul sezonului de lucrări de infrastructură.

De aceea, eu am propus ca din această sintagmă de „investiții multianuale” să rămână strict noțiunea de „investiții aflate în derulare”.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Este în regulă. Vă mulțumesc.

În aceste condiții,

86 de voturi pentru, nicio abținere, 6 voturi împotrivă.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor senatori, trecem – este ora 12.30 – la votul pe legile organice.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale (L219/10.04.2018).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Dezbaterile au avut loc în cursul zilei de astăzi, în prima parte a zilei.

Legea este organică, Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L71/5.02.2018).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru reglementarea unor aspecte ale activității comerciale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L73/5.02.2018).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Dezbaterile au avut loc astăzi.

Legea este organică, Senatul, prima Cameră sesizată.

Și mai avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (L42/2.02.2016).

Vă aduc aminte că este vorba de o cerere de reexaminare.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dezbaterile au avut loc în data de 10.04.2018.

Continuăm dezbaterile cu punctul 14, dar nu înainte de a vă prezenta o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României;

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României;

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Butunoi Ionel, care va prezenta raportul comun al Comisiei pentru transporturi și energie și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul 7.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, cu un amendament respins, care se regăsește în anexa ce face parte din prezentul raport. Ca atare, cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, cu un amendament respins, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc. Înscrieri la cuvânt. Domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.

Deci acest proiect de lege caută să ne ușureze munca în trafic la toți. Cred că fiecare dintre noi a întâlnit... Mi se pare că cu prea multă lejeritate ministerul de resort dă verdictul: nu e bun.

Mi se pare că și ei, și noi, și oricare conducător auto putem întâlni în trafic un mijloc de circulație rămas în pană pe dreapta și marcaj de acolo încolo trei kilometri. Stăm până vine o macara să-l ridice, să-l tragă deoparte? Ce se poate întâmpla în astfel de cazuri? Cred că la asemenea lucru ar trebui să fim mai atenți și să vedem că, chiar dacă este marcaj dublu, pe un anumit drum care este în pantă, de jos până sus, cu 16 serpentine, trebuie să stai în spatele unui tractor, care se mișcă cu 20 de kilometri la oră, 10 kilometri.

Nu cred că este corect așa și cred că trebuie să admitem un astfel de lucru sau, dacă nu, ministerul de resort să vină, domnule, cu un proiect în care să... nu numai să mărească amenzile de la an la an cu corelarea cu dolarul sau, mă rog, euro din anul respectiv, ci să vină și cu niște măsuri care să ne ușureze traficul și să fluidizeze acest trafic. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Comisia sau comisiile care au examinat acest proiect legislativ... propunere legislativă au dat aviz negativ, raport de respingere. Și, cu toate astea, cred că merită să ne uităm încă o dată asupra acestui subiect, nu doar pentru că speța e interesantă, ci și pentru că în viața reală, într-adevăr, ne lovim de astfel de situații.

Și aici o spun... Cred că toți cei care avem permis de conducere am întâlnit în viața reală situații în care, pe dreapta, de la căruță până la uriașul tir, sunt trase, bine-mersi, acolo. Și fie că avem posibilitatea să și frânăm înainte de a ne asigura ca să depășim, încălcând linia continuă, fie nu mai avem, din cauza condițiilor concrete de trafic, timpul să oprim, și, atunci, trebuie să depășim, situația asta există, este reală.

Or, și în situația în care cineva reușește să frâneze, după aceea, pentru că tirul rămâne tras pe dreapta și-ți blochează jumătate din bandă, oricum vei depăși și oricum vei călca linia continuă. Deci, potrivit avizului Guvernului, care, strict formal, e corect, noi acceptăm însă că în realitate există situații _de facto_ în care încălcăm legea.

Noi trebuie să găsim totuși o soluție. Ceea ce propune inițiatorul este cu titlu de excepție și în anumite condiții, care sunt de acord că pot fi mai bine formulate. Și am văzut și motivația din această analiză a Organizației Europene a Polițiștilor Rutieri, cu distanța și așa mai departe.

Sunt trei variante: fie respingem, așa cum se propune în inițiativa legislativă, fie retrimitem la comisie pentru câteva reformulări, cu sprijinul Guvernului, fie Guvernul ar putea să vină cu o inițiativă ceva mai inovativă, care, totuși, să dea o soluție, pentru că în continuare toți conducătorii auto, în viața reală, vor încălca linia continuă în astfel de situații. Nu ai soluție de depășire.

Deci eu cred că totuși trebuie să căutăm o soluție legislativă, în condițiile în care, da, la depășire să nu-l pui în pericol pe cel care vine din sens contrar, să mărești, poate, distanța până la care ai posibilitatea să faci această depășire dincolo de 20 de metri – pot fi 30 de metri –, dar totuși trebuie să căutăm o soluție legislativă, pentru că în continuare conducătorii auto vor încălca legea, spunându-li-se că nu au voie, dar viața te obligă să faci astfel de chestiuni. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai avem.

Raportul...

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu un amendament respins.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 15 al ordinii... Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L51/5.02.2018).

- Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Robert Marin, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ionel Butunoi, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia juridică, de numiri, raport comun.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, fapt pentru care supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. La dezbateri dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnule Gheorghe Baciu, microfonul central.

Chiar că nu sunt un adept al vitezelor mari pe drumurile publice. Poate când eram mai tânăr conduceam și eu mai agresiv, dar mărirea cu 10 kilometri... Hai să ne gândim la ceva. Este un fapt... de fapt, un fapt compensatoriu cu scoaterea acelui decalaj de 10 kilometri de la radar, despre care se zice că nu se mai ia în considerare, începând, parcă, mi se pare, 20 mai anul curent. În apropiere de localitate se propune aici o altă viteză și, în felul acesta, din cauza capacității destul de reduse a căilor noastre de comunicare de a prelua traficul, s-ar scurta, poate, câte ceva din trafic. Nu vorbim de viteze maxime care sunt reduse, vorbim de ce este necesar la ora actuală.

În regulă. Mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu? Da. Domnule Dănăilă, iertați-mă! Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Numărul accidentelor de circulație este extrem de mare. Trebuie neapărat luate niște măsuri corespunzătoare, care se referă nu numai la reducerea vitezei, ci care se referă în special la construirea unor autostrăzi, la construirea drumurilor și la reducerea consumului de alcool. Să știți că alcoolul este cauza majoră pentru aceste viteze excesive și pentru traumatismele nu numai cranio-cerebrale, traumatismele în general care se petrec cu acești conducători auto.

Dacă ne referim la faptul că numai anul trecut au fost peste 2.500 de morți pe străzile noastre, atunci putem să realizăm cifra cea mai mare din Europa. Și dacă numai cu ocazia sărbătorilor au fost ridicate 1.500 de permise din cauza băuturilor alcoolice și a altor cauze, noi trebuie să avem în vedere aceste fapte, fiindcă eu mă confrunt foarte des cu aceste traumatisme foarte grave și cu mortalitatea care este excesivă.

Trebuie luate anumite măsuri, este urgent, ca să se reducă aceste accidente de circulație, fiindcă cad victime oameni nevinovați, care conduc foarte corect, dar care, din cauza unor vitezomani și a unora care consumă băuturi alcoolice și droguri..., sigur, creează victime, care sunt fatale. Vă rugăm să luați măsuri în consecință. Vă mulțumesc.

E în regulă. Domnul senator Ionel Butunoi. Microfonul 7.

## Vreau să fac două precizări.

În această propunere legislativă se spune despre creșterea pragului de viteză admis în interiorul localităților de la 50 la 60 de kilometri pe oră, în mod expres. Lucrurile acestea se pot realiza chiar și acum. La inițiativa administratorului drumurilor, cu avizul Poliției Rutiere, al Direcției rutiere din cadrul ministerului, se poate, dacă primarul sau UAT-ul respectiv consideră că o traversare

a unui drum național sau european în interiorul unei localități, comună sau municipiu sau oraș sau ce-o fi el... La solicitarea acestuia, consiliul local, cu avizul Direcției rutiere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se poate crește limita de viteză de la 50 la 60, la 70, la cât consideră studiul de trafic sau respectiva decizie. Nu este nicio problemă.

Deci, ca atare, legea în sine nu știu dacă poate fi aplicată în mod expres pe acest domeniu.

Referitor la punctul de pe ordinea de zi, punctul anterior, să știți că există în Codul rutier, în Ordonanța nr. 195, la manevra de depășire există, la excepții, posibilitatea de a efectua o depășire chiar și cu încălcarea liniei continue, în situația în care avem un vehicul staționat neregulamentar sau depășim căruțe, biciclete sau mijloace cu deplasare foarte lentă. Există la capitolul excepții. Deci este permis chiar și acum.

Ceea ce ați spus dumneavoastră, că se oprește tirul accidental pe marginea drumului și nu putem să-l depășim, face parte, poate, mai degrabă, dintr-un anumit tip de bancuri.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă. Mai sunt înscrieri la cuvânt?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Goțiu.

Domnul Goțiu. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Sincer, vă spun că eu nu înțeleg utilitatea și obiectul acestui proiect de lege. Nu știu când ați circulat dumneavoastră ultima oară pe drumurile naționale. Eu am circulat recent și au făcut-o sute de mii de români în zilele de Paști și aș vrea să-mi nominalizați acele localități aflate pe drumurile naționale unde s-a putut circula cu mai mult de 20-30 de kilometri pe oră.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiilor este de respingere.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și, ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru asigurarea...

Da, domnule Sibinescu, vă rog...

**Domnul Ionuț Sibinescu**

**:**

După.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

După. Bun. E în regulă. Propunerea legislativă pentru asigurarea strategiei naționale a României privind menținerea ciclului nuclear integrat prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Cernavodă... Nuclearo-electrică... unităților de la Cernavodă... Nuclearo-electrică... unităților de la Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavodă (L66/5.02.2018). Iertați-mă! Stafful tehnic a scris greșit pe prima pagină.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Sibinescu. Microfonul 6.

Central?

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Vrea amânare.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fiți de acord cu retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, dar, ținând cont că termenul de adoptare tacită este pe 25 aprilie, trebuie să vă supun atenției și prelungirea cu încă două săptămâni a termenului de adoptare tacită.

În acest moment este un... În acest moment, grupul de lucru care lucrează la nivelul Ministerului Energiei urmează să supună atenției comisiei anumite aspecte de ordin tehnic, pentru ca comisia să le dezbată și să ia o hotărâre.

De aceea, vă supun la vot retrimiterea la comisie – două săptămâni, precum și prelungirea termenului de adoptare tacită, 15 zile.

Mulțumesc.

Domnul Goțiu. Microfonul 2. Vă rog.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

În fine, voiam să propun ceea ce au propus și colegii de la ALDE, retrimiterea la comisii, dar cu niște motive suplimentare.

Aș dori ca în raport să fie prevăzute și eventuale amendamente, să fie formulate, cele legate de modul în care se constituie, se calculează și cine va suporta garanțiile de mediu pentru proiectele pe care le vom extinde, cum vor fi suportate costurile sociale, pentru că în motivare se spune că nu există costuri sociale, ceea ce este fals, în cazul unor proiecte miniere. Cine va suporta toate aceste costuri, pentru că, dacă vorbim de un proiect de interes național – și acesta este argumentul, securitatea energetică națională –, este corect și onest să ne asumăm toate costurile pe care aceste proiecte și asemenea proiecte le implică.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## În regulă.

Domnule senator, acestea-s lucruri care mai degrabă se discută la comisie, nu la cererea aceasta, dar supun mai întâi votului solicitarea de prelungire a termenului.

Și acum supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 24 din 24 august 2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (L62/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Domnul Tánczos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnul senator... Tánczos Barna. Microfonul 7.

**Doamna Doina Silistru**

**:**

Te atenționez, dar nu auzi deloc.

Microfonul 6 pentru domnul senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu mă așteptam. OK.

Cu rugămintea să ne grăbim, să ne încadrăm la ora 1.00.

Inițiativa a pornit de la situația confuză care caracterizează în momentul de față activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală la nivelul țării.

Autoritățile publice locale, consiliile județene și consiliile locale, interpretează în mod absolut diferit, de la județ la județ, situația în care se află astăzi. Lipsesc anumite norme tehnice.

Ceea ce am propus noi în această inițiativă, împreună cu colegii noștri din Comisia de agricultură, este ca primăriile, împreună cu consiliul județean, la nivel județean, regional și microregional, să aibă posibilitatea să-și organizeze această activitate într-un mod cât mai bun, ținând cont de principiul autonomiei locale, pentru că este un serviciu public care... de care este nevoie, clar, și care în momentul de față, după discuții îndelungate cu Comisia Europeană, nu se desfășoară într-un mod optim.

Mulțumesc.

## În regulă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Foarte pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Inițiativa legislativă, într-adevăr, urmărește eficientizarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală, dar trebuie să avem în vedere faptul că delegarea acestor atribuții către toate autoritățile, către autoritățile locale și luarea acestora de la consiliile județene ar îngreuna foarte mult această activitate, întrucât încheierea unui contract de prestări servicii cu o unitate de ecarisaj la nivelul fiecărei unități administrative ar determina organizarea procedurilor de achiziție, proceduri anevoioase, ceea ce considerăm că ar fi ineficient.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că, în perioada 5–9 februarie, la Ministerul Agriculturii a fost prezentă o misiune de asistență tehnică a Uniunii Europene pe această temă și noi le-am precizat faptul că activitatea se derulează la nivelul județelor. Deja ei și-au exprimat o temere privind eficiența acestei activități la nivelul a peste 41 de autorități.

Având în vedere și înființarea unităților de depozitare frigorifică în fiecare unitate administrativ-teritorială fără a ține seama de dimensiunea acesteia și de numărul de animale crescute în această zonă, presupune, la fel, costuri însemnate atât pentru plata resurselor umane implicate, cât și pentru dotarea și funcționarea corespunzătoare...

Se propune, de asemenea, în inițiativa legislativă ca transportul cadavrelor din proprietățile individuale să fie efectuat de către cetățeni către depozitele frigorifice, ceea ce considerăm noi că ar pune în pericol sănătatea umană.

Și, foarte important, în momentul de față, în data de 6 septembrie 2017, au fost notificate la Comisia Europeană, în vederea primirii deciziei de acordare a ajutorului de stat, atât Ordonanța de urgență nr. 24/2016, cât și proiectul de hotărâre de guvern, în forma actuală, în forma existentă a legii.

Menționăm faptul că reluarea sau modificarea acestei ordonanțe ar implica reluarea procedurii de obținere a acordului pentru ajutorul de stat.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles.

Mulțumesc pentru că ați fost foarte scurt.

Doamna senator Doina Silistru, microfonul 7, Comisia pentru agricultură, silvicultură, dezvoltare rurală.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Eu o să fiu... cât mai scurt o să prezint raportul.

Comisia pentru agricultură a primit avize favorabile de la Comisia pentru sănătate, de la Comisia pentru administrație, Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, noi am considerat că este o activitate foarte importantă, care ar trebui să fie lăsată, să fie organizată de consiliile locale.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de admitere a propunerii legislative, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Lege ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii...

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Tánczos Barna.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule senator, vă rog. Microfonul...

Ați renunțat?

-

- E în regulă.

- Declar încheiate dezbaterile generale.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**|**— Prețuri pentru anul 2018 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085041]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 63/20.IV.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei