Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 9 octombrie.

Conducerea este asigurată de vicepreședinte Cazanciuc, asistat de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Marian Pavel.

Timpul alocat declarațiilor politice – 90 de minute. Pentru început, domnule senator Salan, Grupul PSD, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Votul moțiunii de cenzură – un test de maturitate și responsabilitate politică”.

Moțiunea de cenzură reprezintă un instrument al opoziției și nu putem acuza opoziția pentru că îl folosește, dar am constatat că textul moțiunii de cenzură nu are prea multă substanță. Este un text plin de acuzații, dar nu oferă o perspectivă clară asupra viitorului. Un astfel de text nu reprezintă un raționament sprijinit pe argumente valide și, după părerea mea, nu poate fi un motiv serios pentru schimbarea Guvernului în exercițiu. De fapt, această moțiune de cenzură pare mai degrabă un simplu joc politic, și nu un act de responsabilitate față de cetățeni.

Constatarea că nu s-a ajuns la niciun acord între partidele din opoziție privind soluțiile lor pentru România nu conferă mai multă legitimitate documentului. Unii își doresc alegeri anticipate, alții le resping. Unii vor guvern politic, alții vor guvern tehnic. Unii vor să participe la guvernare, alții doar s-o susțină. Unii consideră necesar un guvern al opoziției, alții susțin un guvern interimar PSD. Toate aceste diferite păreri nu fac decât să genereze și mai multă confuzie în opinia publică. Spun „și mai multă confuzie” deoarece performanțele actualului Executiv sunt reale, certe și confirmate de către instituții internaționale recunoscute.

Suntem țara cu a doua cea mai mare creștere economică din Europa. În loc să ne bucurăm cu toții de acest lucru, opoziția consideră că este un lucru rău și trebuie criticat.

A existat la actualul guvern o preocupare constantă ca rezultatele acestei creșteri să fie simțite și direct

de către cetățeni. Pe această creștere continuă a economiei s-au bazat toate majorările de până acum ale salariilor și pensiilor.

Dar politica guvernamentală nu s-a limitat doar la aceste majorări. Aș adăuga cea mai nouă confirmare a performanțelor politicilor economice și financiare ale Guvernului PSD. Joia trecută, liderul mondial de clasificare a indicilor bursieri a decis că piața de capital a României va fi reclasificată de la statutul de „piață de frontieră” la nivelul superior de „piață emergentă secundară”, începând cu luna septembrie 2020. Agenția respectivă a recunoscut că reclasificarea vine după îmbunătățirile implementate de autoritățile române și le-a adresat acestora în mod direct felicitări pentru că au lucrat din greu pentru această promovare, după trei ani de monitorizare.

În aceste condiții, măsurile alternative anunțate de inițiatorii moțiunii stârnesc și mai multă îngrijorare. Concedierea a circa 400.000 de angajați la stat, reducerea pensiilor și a salariilor, creșterea nivelului de impozitare și eliminarea beneficiilor acordate de Executivul PSD pentru mediul de afaceri vor afecta, în primul rând, nivelul de trai al oamenilor și, în al doilea rând, mediul de afaceri, respectiv economia națională.

Dar românii au nevoie de condiții mai bune de viață. Pe de o parte, ne plângem că România este mereu pe ultimele locuri în Europa când vine vorba despre o viață mai bună pentru cetățenii ei, dar, când sunt adoptate măsuri concrete de ameliorare a acestor situații triste, se aud voci care critică vehement politicile aplicate, folosind o fundamentare doctrinară destul de superficială.

Mulțumesc, domnule Salan. Urmează domnul senator Hadârcă.

Bună dimineața! Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „România, între Pactul Ribbentrop–Molotov din 23 august 1939 și Acordul de procentaj din 9 octombrie 1944”.

Viața politică din România de azi și cea a ultimilor ani este aidoma unui vulcan înainte de erupție: mereu zguduită de cutremure și învăluită de vapori din ce în ce mai toxici. Situațiile de criză apar parcă de niciunde. Confruntarea electorală din decembrie 2016 a fost câștigată detașat de cel mai mare partid. Scorul nemaipomenit în istoria postrevoluționară a României și sprijinul popular masiv garantau un confort politic pe durata întregului mandat și o guvernare, în aceste condiții, aproape ideală, care nu putea avea altă desfășurare decât stabilitatea. Una inamovibilă, de nezdruncinat și garantată sută la sută. Dar n-a fost să fie. Căci, paradoxal, tocmai acest partid reușește contraperformanța să-și demită, din proprie inițiativă, două guverne în trei ani, iar mâine-poimâine să-l vadă demis, probabil, și pe al treilea. De data aceasta, ajutat de toate celelalte forțe parlamentare, unite anume în acest scop ca într-o acțiune, paradoxal, de binefacere. Piața financiară și analiștii semnalează alarmați că instabilitatea politică internă bulversează și vulnerabilizează România pe toate planurile.

Ridicându-se deasupra distorsiunilor de moment ale politicului, dar exact diagnosticând fenomenul, unul din cei mai luminați români ai timpurilor noastre, academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, vine să ne spună în una din recentele sale conferințe un adevăr evident, de care s-ar părea că nu suntem pe deplin conștienți. Iar adevărul este că România și poporul român parcurg în ultimele decenii o perioadă dintre cele mai benefice din întreaga noastră istorie.

Este perfect adevărat, de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană, România și poporul român cunosc o perioadă de dezvoltare fără termen de comparație în istoria lor milenară. Numai în secolul XX, decimate crunt de două războaie mondiale, Europa și Occidentul au ajuns să creeze și să pună la dispoziția națiunilor europene, în condiții cvasiegale, două platforme puternice menite să le asigure prosperarea în condiții de pace și de securitate. Națiunile, mijlocii și mici, dar unite într-o Europă unită, au căpătat deodată, sub umbrela celor două structuri occidentale unificatoare, un statut de intangibilitate, fiind protejate în fața rechinilor și dispunând de numeroase mijloace politice, economice și financiare pentru dezvoltarea lor multilaterală.

## Mulțumesc domnului senator Hadârcă.

Aș vrea să vă spun că intervenția dumneavoastră a durat 10 minute. Grupul senatorilor independenți are alocate cinci minute. Rugămintea e ca pe viitor să încercați să condensați intervențiile dumneavoastră. Altfel, voi fi nevoit să vă întrerup și nu e deloc frumos, mai ales când sunt teme importante pe care dumneavoastră le aduceți în discuție.

Mai departe, Grupul USR, domnul senator Goțiu.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Un guvern care măcelărește ciocârliile, caprele negre și urșii, un guvern care închide ochii la distrugerea parcurilor naționale și care protejează furtul și tăierile ilegale ale pădurilor României trebuie să plece.

Străbunii noștri otrăveau fântânile și pârjoleau câmpurile în timpul marilor invazii. O făceau pentru a slăbi forța inamicului, pentru a-l înfometa, pentru a-l lăsa fără resurse. Cine este astăzi inamicul împotriva căruia luptă Guvernul Dăncilă, punând la pământ pădurile, hăcuind ciocârliile, caprele negre și urșii, lăsând apele să fie băgate pe țeavă și otrăvite de gunoaie? Vă spun eu. Inamicul Guvernului Dăncilă sunt cetățenii acestei țări, copiii și nepoții lor, inclusiv copiii și nepoții voștri. Cu ei și cu viitorul lor se războiește acest Guvern. Doar în ultimele săptămâni am primit confirmări, pe bandă rulantă, fie ale unei incompetențe totale, fie ale unei complicități la distrugerea apelor și pădurilor României.

Au trecut mai mulți ani de când aprobarea Planului de management al Parcului Natural Bucegi este amânată. De ce? Pentru a permite unor persoane bine conectate să se apuce

de construit vile și de afaceri imobiliare în vârf de munte. De ani buni, Parcul Național Semenic–Cheile Carașului este distrus de Romsilva de la un capăt la altul. În această săptămână am primit un răspuns al Ministerului Apelor și Pădurilor care confirmă activitatea infracțională din parc. Ce măsuri a luat ministerul? A trimis raportul corpului de control, pe care l-am solicitat ghici cui! Exact celor responsabili de dezastru: Regiei Naționale – Romsilva.

Mulțumesc, domnule senator Goțiu.

Am văzut pe lista de semnatari ai moțiunii câțiva care chiar au tăiat cu sârg din pădurile României. Așa că să fim atenți totuși.

Mergem mai departe.

Domnule Virginel, senator Virginel, vă rog. Virginel Iordache.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Distinși colegi,

Titlul declarației politice este „Rolul școlii în societatea contemporană”.

Pentru că, înainte de toate, meseria mea este aceea de cadru didactic, îmi doresc să afirm că luna octombrie este un simbol semnificativ al conștientizării, înțelegerii și aprecierii față de contribuția pe care cadrele didactice o au în educarea și dezvoltarea psihomotorie a copiilor, tinerilor și, în egală măsură, prilej pentru a atrage atenția asupra rolului profesorilor în cadrul societății.

În opinia mea, după cei care ne-au dat viață, dascălii sunt oamenii care ne sunt neîndoielnic cei mai dragi. Sunt oamenii care, cu pasiune și migală, cu responsabilitate și profesionalism, modelează caracterul și educația fiecăruia dintre noi.

În acest context, trebuie să fim conștienți că astăzi școala modernă trebuie să-și modifice și să-și adapteze metodele și structura curriculară, pentru a evidenția diferențele reale, aptitudinile și aspirațiile diverse ale elevilor săi. Fiecare individ are calitățile sale și orice om, folosind calitățile proprii, aspiră către împlinire și fericire. Este misiunea școlii să descopere ce poate face cel mai bine pentru fiecare din noi și să ne ajute să punem în acord aspirațiile noastre cu mijloacele, talentul și deprinderile pe care educația le modelează în fiecare individ. De aceea, nu cred în școala industrializată, acest mod de educație fundamentat pe șabloane depersonalizate, dar cred că pentru nevoile actuale ale societății românești dezvoltarea învățământului profesional dual, alături de filierele teoretică și vocațională, poate fi o soluție consistentă și realistă la problema abandonului școlar sau a reducerii numărului de elevi care nu obțin diploma de bacalaureat.

Mulțumesc, domnule senator Iordache. Dacă de la Grupul PNL mai e cineva? Nu.

Domnul senator Titus Corlățean, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi voi prezenta o declarație politică pe tema zilei de 9 octombrie – Ziua națională de comemorare a Holocaustului în România.

Ziua Holocaustului este marcată în România în fiecare an la data de 9 octombrie și ea ne permite să marcăm, cu profundă tristețe, bineînțeles, o pagină neagră a istoriei României și în același timp să marcăm memoria victimelor Holocaustului din România. Această zi, spuneam, este marcată în fiecare an la 9 octombrie. Ea a fost instituită printr-o hotărâre a Guvernului, nr. 672 din 5 mai 2004, la propunerea, la acel moment, a Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul Premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel.

Este, pentru memoria istoriei, o zi în care, la 9 octombrie 1941, a început deportarea masivă a peste 26.000 de evrei din Bucovina în principal, din Suceava, din Câmpulung Moldovenesc, din Vatra Dornei, din Rădăuți, din Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce în prealabil, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și chiar din Bucovina.

Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România aprecia că în timpul Holocaustului, în țara noastră și în teritoriile aflate sub controlul său, au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată atunci sub conducere hortistă, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi, deportați pe parcursul anilor 1942–1943. Din cei aproximativ 25.000 de romi trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, raport din anul 2004.

Trebuie spus că această istorie neagră, acest capitol de istorie neagră pentru România a presupus din partea statului român un efort în primul rând de natură politică, pentru recunoaștere și asumare. Și poate că elementul cel mai important l-a constituit, la începutul anilor 2000, decizia Președintelui României de la acel moment, Ion Iliescu, care, la 22 octombrie 2003, a stabilit înființarea unei Comisii Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă, așa cum spuneam mai devreme, de laureatul Premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel, cu rădăcini, după cum cunoaștem, în România, în Transilvania.

Mulțumesc domnului senator Corlățean.

E bine să ne amintim și e bine să și spunem lucrurile pe care astăzi le facem pentru a cinsti memoria celor care au pierit.

Mai departe, Grupul USR, domnul senator Mihail Radu Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sâmbătă, pe 12 octombrie, România începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Pentru unii dintre românii din diasporă, care au ales să voteze prin corespondență, campania s-a și încheiat. Primele plicuri cu buletine de vot au fost primite de românii care locuiesc în afara granițelor și aceștia au început să voteze pentru turul întâi. L-am întâlnit la Londra pe unul dintre primii votanți la aceste alegeri și sunt bucuros că a dat tonul când a declarat că l-a votat pe candidatul alianței USR–PLUS, Dan Barna.

S-au înscris 41.000 de cetățeni din străinătate pentru a vota prin corespondență la aceste alegeri, mai bine de patru ori mai mult decât în 2016 și semnificativ peste 10% din numărul celor care au votat pe 26 mai. Și asta în ciuda campaniei mascate de descurajare, în ciuda afirmațiilor aruncate prin învăluire de membrii actualului Executiv, cum a fost declarația lui Orlando Teodorovici cu privire la impozitarea românilor din străinătate, menită să genereze teamă inutilă în rândul celor plecați din țară.

Votul prin corespondență e doar una dintre uneltele pe care am reușit să le introducem în legislația electorală pentru a ne îndrepta către obiectivul ambițios de a facilita votarea nu pentru sute de mii de români din afara țării, ci pentru milioane de români din afara țării. Și asta după ce timp de doi ani USR a promovat consecvent aceste principii în Parlament. Noi am propus extinderea votului prin corespondență încă de la începutul anului 2018. Dacă proiectul nostru ar fi fost aprobat de Parlament atunci, am fi câștigat timp, instituțiile responsabile și implicate în asigurarea bunei desfășurări a votului ar fi câștigat timp pentru organizare, timp pentru soluționarea eventualelor probleme organizatorice. Dar mai bine mai târziu decât niciodată.

## Mulțumesc, domnule senator.

Cred că aici suntem cu toții de acord și acest proiect al votului prin corespondență a fost susținut de toate partidele parlamentare, ceea ce e un lucru foarte bun.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi: „Opoziția vrea să ajungă la guvernare pentru a înlocui interesele românilor, apărate de PSD, cu interesele camarilei fiecărui partid care formează această alianță de conjunctură”.

## Distinși colegi,

Opoziția vrea să ajungă la guvernare pentru ca fiecare parte din opoziție să-și poată servi propria clientelă de partid. Pentru ei, românii sunt pe locul 2. Pe primul loc sunt interesele electorale și cele personale de a ajunge pe funcții în statul român.

Din păcate, niciunul dintre partidele de opoziție nu este în stare să formuleze critici serioase și constructive și nici să vină cu soluții și programe. Fiecare membru de partid care a semnat moțiunea de cenzură are propriile interese, însă niciunul nu are o agendă cu problemele românilor din sistemul de educație, sănătate, mediul de afaceri, agricultură etc. Fiecare partid de opoziție are o agendă personală de rezolvat dacă va ajunge la guvernare, dar nicio agendă publică pentru medici, profesori, pensionari, tineri sau oameni de afaceri. Opoziția nu are un proiect comun, nu are un program de guvernare și nu are o variantă de guvern. Toți vor la putere ca să aibă acces la resurse și să-și recompenseze oamenii fideli, camarila de partid și atât, fără niciun rezultat palpabil pentru românii de rând.

Adoptarea moțiunii de cenzură va conduce la austeritate pentru fiecare român. Guvernul Orban va fi „Guvernul zero absolut”. Dacă Cioloș nu a făcut nimic bun, Orban va face mult mai rău: desființarea facilităților pentru constructori, impozitarea domeniului IT, trimiterea în șomaj a bugetarilor, înghețarea pensiilor și salariilor.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc.

Grupul PNL, doamna senator Hărău.

Vă rog, doamna senator.

Doamna senator Hărău. Doamna senator Hărău.

## Stimați colegi,

Condiționat de declarația politică a antevorbitoarei, doamna senator PSD, declarația mea politică de astăzi se va numi „Guvernul șanselor ratate pentru România trebuie demis!”.

Pentru că doamna exprima niște dubii în legătură cu situația partidului și a Guvernului susținut de partidul Domniei Sale, vă reamintesc că nu este nicio îndoială că România a ratat oportunități incontestabile și numeroase de când guvernarea țării este asumată și dirijată de PSD.

Am pierdut cu toții șansa de a ne dezvolta țara cu ajutorul fondurilor europene. Ne-am dorit degeaba spitale regionale moderne, școli curate și salubre, drumuri moderne și căi ferate de mare viteză, atâta vreme cât administrația centrală s-a deprofesionalizat așa într-un hal, încât nu a avut cine să construiască proiectele, să le trimită la Bruxelles și să primească bani. Am pierdut oportunitatea de a face reforme structurale: în administrație, în companiile de stat, în serviciile publice, în finanțele țării și în toate acele domenii România rămânând închistată, ba chiar mergând înapoi, cu logica pilelor, relațiilor, cunoștințelor din anii ’80. Am ratat, de asemenea, șansa de a scoate țara din noroaie, de a face investiții utile și durabile în mediul urban și mai ales în mediul rural, de a moderniza satul românesc și de a da tinerilor din sat motive pentru a nu mai migra la oraș și, în cel mai rău caz, a nu mai pleca din țară.

## Stimați colegi,

Dacă vă uitați la scurta noastră istorie postdecembristă, o să constatați că PSD a venit la guvernare în momente economice și sociale favorabile. Societatea a fost asanată, din punctul de vedere al neperformanței, de guverne de dreapta. În ultimii 30 de ani tot ceea ce s-a construit din punctul de vedere al democrației, din punctul de vedere al rigorii conducerii de către guverne de dreapta PSD a risipit, într-un exces de maximă iresponsabilitate. Aveți cu toții, avem cu toții zeci de motive să votăm mâine pentru demiterea celui mai slab guvern din istoria României moderne.

## Mulțumesc doamnei senator.

Cred că din lista dumneavoastră de cifre lipsește una care spune foarte clar că în trei ani de zile puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 40%. Doar o cuvenită precizare. Domnule senator Mihail, o scurtă completare a declarației, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să-i răspund doamnei Federovici, care a afirmat că USR vrea la guvernare pentru a-și servi clientela de partid, a afirmat că USR–PLUS vrea să pună în dificultate PNL refuzând intrarea la guvernare.

USR votează moțiunea de cenzură nu pentru că vrea să guverneze, ci pentru că cetățenii României au arătat pe 26 mai că ei vor ca alianța USR–PLUS să participe la guvernare. USR este consecvent. Moțiunea este primul pas necesar către alegeri anticipate. Parlamentul actual nu mai reprezintă de mult voința românilor. PSD nu mai are de mult sprijinul românilor. Este urgent să avem un guvern care are cu adevărat acest sprijin, capabil să facă reformele necesare după dezastrul guvernării Dăncilă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. O să vedem mâine la vot ce doresc românii. Domnul senator Pănescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi aș prelua din cele spuse de dumneavoastră și aș observa unele chestiuni paradoxale în declarațiile anterioare. Aș aminti și eu de faptul că Guvernul PSD, în legătură cu tinerii din mediul rural, a prevăzut burse speciale, a prevăzut locuri speciale pentru ei la admitere în universități, iar, din ceea ce știu eu, coeficientul atragerii fondurilor europene în actualii ani a crescut și s-a apropiat de media europeană.

Revenind la declarația mea politică de astăzi, ea este intitulată „Gânduri la începutul anului universitar”.

Universitățile din toată țara, adică 101 universități, dintre care 54 de stat și 47 private, în care studiază circa 450.000 de studenți, și-au deschis porțile pentru anul 2019–2020. Cu fiecare nouă generație de studenți, provocările sunt tot mai mari. Universitățile noastre trebuie să țină seama de cerințele economiei românești, dar și de ceea ce înseamnă o educație care este angrenată în procesul de globalizare. În mod obiectiv, putem remarca atât aspecte pozitive, cât și deficiențe.

La plusuri, putem observa că studenții au astăzi burse majorate, pot cumula bursa socială cu o bursă de performanță academică sau științifică, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar și, în funcție de centrul universitar, de tarife preferențiale, unele chiar foarte mici, la transportul în comun. Totodată, anul acesta universitar ar trebui să vedem turnate fundațiile celor 30 de cămine noi cu finanțare de la bugetul de stat, prin Compania Națională de Investiții. De asemenea, în ultimii ani s-a implementat cu ajutorul Băncii Mondiale un proiect focalizat pe o temă cu adevărat importantă. Este vorba despre proiectul ROSE – Romania Secondary Education Project, având ca obiectiv sporirea șanselor studenților din România să finalizeze cu succes ciclul terțiar de învățământ. Astfel, s-au finanțat laboratoare, centre de învățare și școli de vară, cu menirea de a reduce abandonul școlar, iar elevii să fie din ce în ce mai atrași de studiile superioare.

Chiar dacă sunt situații în care se pot aduce critici în privința calității învățământului, trebuie să observăm și cazurile în care putem vorbi de profesori și studenți care activează la cel mai înalt nivel. Dau un singur exemplu, din Iași, centrul universitar în care îmi desfășor activitatea. O echipă de trei studenți – doi de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” și unu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – a participat recent, între 22 și 24 septembrie, la etapa finală a Olimpiadei Internaționale de Matematică, în Israel, și s-a întors cu medalii de aur. Este meritul lor, dar și al profesorilor din Iași, cei care i-au pregătit.

Domnule senator, o să vă rog să vă pregătiți de sfârșit, că am depășit deja timpul cu mult.

Da, voi încheia.

...se discută despre importanța determinării unor criterii de finanțare legate de cerințele din economie, învățământul tehnic este încă insuficient susținut.

În concluzie, este necesar un demers coerent, în care să se intersecteze politicile educaționale cu adaptarea legislației ce reglementează învățământul superior la cererea reală de resursă umană calificată. Numai în acest fel se poate ajunge la o creștere a nivelului de performanță în universități.

Vă mulțumesc.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator al Grupului parlamentar al PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc. Domnul senator Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Moțiunea de cenzură – momentul adevărului”.

Stimați colegi,

O țară nu se guvernează cu lozinci și ură. Și nici cu minciună. O țară se guvernează cu măsuri concrete, menite a aduce bunăstare pentru români, așa cum a guvernat PSD în ultimii trei ani de zile. Românii au nevoie de pensii, salarii și de condiții bune de trai. Au nevoie să se poată dezvolta în țara lor, să-și crească afacerile, să ajute la creșterea nivelului de trai. Moțiunea de cenzură de mâine nu ține nici de cald, nici de foame. Ea dovedește un singur lucru: singura preocupare a partidelor de opoziție este să dărâme și să critice. Este prea puțin pentru o alternativă reală la guvernare.

În ciuda manipulărilor lansate de autori, sprijinul de care se bucură această moțiune este mult mai redus decât se prezintă la televizor. Aștept cu nerăbdare ziua de mâine, pentru că va fi ziua adevărului. Va fi ziua în care autorii „moțiunii de strânsură” vor trebui să dovedească aici, în Parlament, cât de serioși sunt și cât de mult doresc să guverneze împreună. Dacă ar fi să ne luăm după textul moțiunii, această monstruoasă coaliție PNL–USR–UDMR–ALDE–PMP–PRO România știe să facă foarte multă gălăgie și scandal, însă eșuează lamentabil la capitolul calitate și soluții pentru români. Textul moțiunii de mâine este unul foarte slab, poate cel mai slab dintre toate moțiunile prezentate aici, în Parlament. Nu am citit niciun argument solid, nu am văzut cifre concrete și nici substanță. Am citit doar acuzații nefondate, politicianism ieftin și o mare iresponsabilitate față de români.

Mulțumesc. Domnul senator Trufin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „Politica este pentru oameni, despre oameni – pentru oameni slujiți de conducători cu viziune și cu onoare”.

## Stimați colegi,

Am intrat în politică acum 15 ani. Am dezvoltat o comunitate în calitate de primar și știu ce înseamnă negocierea politică și aducerea la aceeași masă a decidenților politici. Cu o precizare foarte importantă: nu am negociat ca la piață niciodată. Am înțeles demnitatea funcției, respectul față de membrii comunității și nu am coborât niciodată ștacheta doar de dragul de a obține vreun consens conjunctural. În schimb, am reușit altceva: am știut să-i conving pe oponenții politici că nu e vorba de cei de la masa negocierii, ci de oamenii pe care îi reprezentăm. Dezvoltarea, proiectele de investiții au fost argumentele mele în fața oponenților politici și, bineînțeles, sprijinul oamenilor care știu că lupt pentru ei.

O să spuneți că nu poți să compari politica dintr-o comunitate mică cu politica mare de la București, de pe malul Dâmboviței. Greșit. Onoarea, demnitatea, respectul față de statutul funcției nu se aplică și la București? Ca să reușești în politică trebuie neapărat să te comporți ca un vânzător ambulant de voturi? Să uiți de oamenii care au muncit ca tu să ocupi un scaun în Senat sau Camera Deputaților? Să uiți de partidul pe listele căruia ai candidat? Să fii atât de egoist încât să crezi că tu le știi pe toate și că cei care te-au ajutat nu mai merită respectul tău?

Bineînțeles că mă refer în primul rând la cei care au plecat din Partidul Social Democrat, cei care astăzi spun că știu ei mai bine ce trebuie făcut în România și care astăzi pun umărul la demiterea unui guvern care nu face altceva decât să pună în practică ceea ce am promis cu toții în 2016: programul de guvernare. Ei astăzi au un tratament pe care îl consider incorect și imoral. Dacă un primar pleacă din partidul care l-a propus drept candidat, își pierde automat mandatul. Se pare că parlamentarii sunt mai presus de această lege. Noi nu plătim cu funcția lipsa de loialitate și onoare, chiar dacă avem cel mai înalt statut: statutul de ales al neamului.

Mulțumesc.

În continuare, domnul senator Dan Manoliu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a citi declarația politică, aș vrea să fac o remarcă privitor la spusa unui coleg senator de la USR, care spunea că PSD-ul nu mai are susținere de la români. Și vreau să-l întreb:

De ce nu mai are susținere de la români? Pentru că în acești trei ani s-au turnat în toate satele și comunele din România mii de kilometri de asfalt?

De ce nu mai are? Pentru că am ridicat satul românesc cu sisteme de canalizare, de apă, gaz?

De ce nu mai are? Pentru că am mărit salariile doctorilor, ale profesorilor, am mărit pensiile?

De ce nu mai are? Pentru că am acționat pentru ca românilor să le fie așa cum am promis în 2016, mai bine decât înainte?

Aș vrea să-l întreb: ce a făcut USR-ul?

Dar, scuzați-mă, am uitat că acest USR nu exista pe vremea când noi făceam campanie și promiteam românilor și făceam pentru români, acest USR care nu are nici trecut și eu zic că nici viitor.

Mulțumesc.

Trec la declarația politică.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cel mai ambițios proiect de reabilitare a drumurilor județene și naționale în județul Neamț”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În anul 2016, pentru alegerile locale, în proiectul de program pentru următorii ani prezentat nemțenilor de candidații noștri la consiliul județean, în frunte cu actualul președinte, Ionel Arsene, un capitol important se referea la reabilitarea și modernizarea tuturor drumurilor județene.

Promisiunea era unică de la Revoluție încoace și părea puțin realizabilă. Nimeni nu a ținut cont de ambiția echipei de la CJ Neamț, PSD–ALDE, de a-și respecta promisiunea făcută sub devizele: „Noi ne ținem de cuvânt” și „Fapte, nu vorbe!”. Contrar criticilor opozanților politici, promisiunea făcută în 2016 începe să prindă contur. Mai mult, toate drumurile naționale ce străbat județul au fost reabilitate și au intrat în program de modernizare.

Mulțumesc.

În încheiere, domnul senator Ganea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Reforma în sistemul sanitar a început”.

Sănătatea este prima dorință a omului și, totodată, un subiect controversat atunci când vorbim de sănătatea publică. Multe voci spun că nu s-a făcut nimic în sistemul sanitar, că totul este la pământ, că medicii nu au empatie și așa mai departe. În acest context, în care toată lumea trage la răspundere pe toată lumea, aș vrea să subliniez un lucru esențial, care poate nu este observat de unii sau nu se dorește a fi observat de alții: reforma în sistemul sanitar a început.

Nu voi ignora aspectele la care există încă multe de făcut, cum ar fi faptul că medicii de familie nu mai pot consulta suficient de mulți pacienți, ceea ce a dus la creșterea numărului de pacienți la unitățile de primiri urgențe. De asemenea, că există un mare deficit de aparatură medicală, echipamente, consumabile, medicamente etc. Însă trebuie menționat că au fost făcute investiții foarte mari în ultimul an, iar acest lucru trebuie să continue.

Reabilitarea și construirea de noi unități spitalicești sunt absolut necesare. Dar cea mai mare problemă cu care se confruntă sistemul sanitar în momentul de față este lipsa medicilor și a personalului sanitar, marea lor majoritate alegând o carieră în afara țării, unde remunerația, după cum se știe, este mult mai bună. Din acest punct de vedere, considerând efectele de domino pe care le poate avea lipsa personalului, atât de înaltă calificare, cât și cel de calificare medie, se poate spune că reforma în sistemul sanitar a început odată cu mărirea salariilor în acest sistem. Sunt medici cu experiență care câștigă acum până la circa 4.500 de euro lunar, ceea ce în mod clar ne plasează pe un loc de top în Europa din acest punct de vedere. Este de înțeles faptul că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, însă o astfel de măsură creează perspectiva unei noi generații de medici competenți, iar latura empatică a lor va fi susținută de condițiile bune în care își vor desfășura meseria.

Având în vedere problema aglomerației din unitățile de primiri urgențe, unde lucrurile au evoluat pozitiv în ultimii ani datorită investițiilor făcute, valoarea lor este prevăzută a fi,

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Voi da, în continuare, citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul PSD – Smarandache Miron Alexandru, Arcan Emilia, Pațurcă Roxana Natalia, Bădălău Nicolae, Brăiloiu Tit Liviu, Stocheci Cristina Mariana, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Iriza Scarlat, Lupu Victorel, Mihu Ștefan, Cârciumaru Florin, Sbîrnea Liliana, Stănescu Paul;

– de la Grupul PNL – Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Caracota Iancu, Ioan Cristina, Țapu-Nazare Eugen, Toma Cătălin Dumitru, Vela Ion;

– de la Grupul USR – Ghica Cristian, Fălcoi Nicu, Dircă George Edward, Alexandrescu Vlad Tudor;

– de la senatorii fără apartenență la grupurile parlamentare – Baciu Gheorghe, Iliescu Cătălin Lucian, Nicoară Petre Marius, Talpoș Ioan Iustin.

Stimați colegi, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

O să vă rog să vă ocupați locurile în bancă și să verificăm existența cvorumului, pentru a putea să începem lucrările.

O să-l rog pe domnul secretar de ședință Ion Ganea să facă apelul nominal.

Vă mulțumesc.

La microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, rugămintea e să fim puțin atenți, pentru a ști dacă suntem în cvorum.

Alexandrescu Vlad Tudor – absent Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – absentă Arcaș Viorel – absent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – absent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent

L-am văzut dimineață. Domnule Botnariu..., domnule senator Botnariu... Absent.

Brăiloiu Tit Liviu E la comisie, urmează să vină. E prezent.

Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – absent Cadariu Constantin Daniel – prezent Caracota Iancu – absent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – prezent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – absent

Corlățean e prezent. E aici, în sală. Uite-l. Nu mai vorbiți neavizați.

Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – absentă Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – absentă Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – absent Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – absent Diaconu Adrian Nicolae – prezent

E la comisie. Urmează să vină.

Dima Carmen – prezentă Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – absent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius...

Domnule Ganea, mă scuzați, m-a anunțat acum că sunt 76 de colegi care au semnat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa că vă propun să vă luați locurile în sală și să începem lucrările de astăzi.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 9 octombrie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 75 de senatori.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna Dinică și domnul senator Ganea, secretari ai Senatului. Începem cu ordinea de zi.

Ordinea de zi pentru această săptămână, pentru plenul acesta a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă voi supune la vot ordinea de zi. Domnul senator Bodog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem rugămintea de a introduce pe punctele 4 și 5 L481 și 482, pentru care s-au depus rapoartele. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt intervenții? Atunci, o să vă supun la vot ordinea de zi.

Vă rog să vă așezați în sală, să vă puneți cartelele și să trecem la aprobarea ordinii de zi.

Vă rog încă o dată, vot pentru aprobarea ordinii de zi. 64 de voturi.

Nu suntem în cvorum.

64... 65... 66... 67... Mai avem nevoie. 68.

Eu mă uit la ușă, poate intră cineva pe ușă: ori prin față, ori prin spate.

69.

Vă mulțumesc.

Haideți să mai facem o verificare a prezenței! Deci verificare prezență.

Vă rog, vot pentru verificare prezență.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Trecem la programul de lucru pentru această zi: de la 10.30 la 13.00 avem lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi – și lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

Vă supun la vot programul de lucru al Senatului pentru astăzi.

Trecem la punctul 1 din secțiunea I a ordinii de zi, referitor la aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14–19 octombrie.

Pentru săptămâna viitoare Biroul permanent vă propune următorul proiect de program, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni – ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative, ora 17.00, vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; o pauză de 15 minute; de la

18.15 până la 19.45 avem întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 15 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri – de la ora 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului și lucrări în comisiile permanente;

– joi, pe 17 octombrie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 18 și 19 octombrie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Atunci, vă supun la vot.

Cu 73 de voturi pentru, niciunu contra, nicio abținere, a fost aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Trecem acum la legislative.

Începem cu Propunerea legislativă pentru înființarea Autorității Vamale Române (L521/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule Teodorovici, microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă parlamentară, știm foarte bine, să zic așa, a iscat foarte multe discuții în spațiul public.

Pe scurt, este vorba de dorința de a reforma administrarea vămilor din România. Știm foarte bine că vama, alături de administrația fiscală, reprezintă cei doi piloni principali ai oricărui stat modern. România, practic, prin această modificare, intră în familia celor 15 state europene cu o astfel de practică. O structură independentă. Practic, se rupe de ce este astăzi ANAF-ul, intră în coordonarea ministrului de finanțe; ministrul de finanțe va avea un simplu rol de a aproba politica în zona de vamă, dar structura va fi una independentă, care va trebui să facă ceea ce legea – la nivel european și la nivel național – impune.

După această primă etapă, deci desprinderea zonei de vamă din ANAF, ceea ce rămâne ca activitate în zona de administrare fiscală se duce, cum este corect să fie, la nivel de județ. Deci, practic, toată răspunderea, decizia și asumarea planului de conformare, să spunem, de colectare revine la nivelul județului, la nivel de regiune rămânând o simplă activitate de coordonare/îndrumare față de acea regiune. Deci, practic, aceea va fi cea de a doua etapă, pe care Ministerul de Finanțe o va lansa imediat ce actul normativ de înființare a Autorității Vamale Naționale va fi în Monitorul Oficial.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări, cu mare drag.

Vă mulțumesc și eu, domnule Teodorovici.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se propune înființarea, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, a Autorității Vamale Române, organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul vamal...

Mă scuzați că vă întrerup, domnul Teodorovici a prezentat-o deja. Vreau doar punctul de vedere al dumneavoastră, al Guvernului, în legătură cu această...

Guvernul susține adoptarea acestui act normativ în forma Comisiei pentru buget. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social, de asemenea, a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis aviz favorabil. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis, de asemenea, aviz favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite, iar în urma votului exprimat aceștia au hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc, domnule Arcaș. Dacă sunt intervenții sau întrebări? Doamna Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

Bună dimineața!

Mie mi se pare absolut incredibil cum, din postura de senator, domnul Teodorovici reușește să opereze reforme substanțiale în ceea ce privește administrația publică din România. Cred că este unul dintre puținii senatori de succes în acest sens. La fel s-a întâmplat și cu proiectele dumnealui, propuneri legislative pe care le-a promovat tot în calitate de senator; mă gândesc numai la cel cu impozitarea pensiilor într-un anumit cuantum.

Nu pot să nu remarc că, de fiecare dată, Guvernul vine și susține aceste inițiative. Sunt, practic, inițiative pe care domnul Teodorovici le promovează nu în calitate de ministru, ci în calitate de senator. Cred că este unul dintre puținii senatori care au acces la date cu care să își fundamenteze propunerile legislative și pe care..., propuneri pe care Guvernul le și susține. Ba, mai mult, în comisii, Guvernul sau reprezentanții Guvernului cunosc în detaliu propunerile domnului Teodorovici.

Nu pot să nu remarc decât că domnul Teodorovici, în calitate de senator, dar și de ministru de finanțe, are acces la anumite resurse – da? – la care ceilalți senatori nu au. Și lucrul acesta nu mi se pare în regulă, nu mi se pare deloc corect. Aș vrea ca Guvernul să acorde aceeași atenție tuturor inițiativelor care vin din partea senatorilor. Pentru că în acest moment s-a vorbit foarte puțin despre acest plan de restructurare a ANAF, despre înființarea Autorității Vamale Române și, iată, sunt inițiative pe care domnul Teodorovici le face nu în calitate de ministru, ci în calitate de senator. Eu nu știu când PSD a vorbit despre asta și a propus românilor astfel de proiecte. A făcut-o domnul Teodorovici, atât.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Bodog. Microfonul central.

Doamnelor și domnilor colegi,

Pot să înțeleg frustrarea, dar nu pot să înțeleg lipsa de informare.

Calitatea de ministru nu știrbește absolut cu nimic calitatea de senator și nici drepturile pe care fiecare senator din Senatul României le are pentru a face sau pentru a propune o inițiativă legislativă.

Îi sugerez doamnei colege, dacă dorește și dacă crede că e vorba de o concurență neloială între senatori, să se adreseze Consiliului Concurenței.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Cseke Attila.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu aș vorbi puțin de partea profesională.

În 2013, când s-au luat două măsuri, și anume Autoritatea Vamală a rămas, într-un fel, fără personalitate juridică și a intrat în cadrul ANAF-ului și ANAF-ul a fost organizat la nivel regional, UDMR a fost împotriva acestei măsuri, fiind în opoziție, dar nu numai pentru că am fost în opoziție, ci pentru că nu credem că aceasta este soluția cea bună.

Între timp, în această perioadă care a trecut de atunci, am avut o inițiativă legislativă care rezolva această problemă, care a trecut de ambele Camere ale Parlamentului; a fost însă declarată neconstituțională pe motive extinse și pe motive de probleme de formă.

Trebuie, în schimb – și noi susținem –, să revenim la situația pe care am avut-o înainte de 2013. Acesta este un prim pas, într-adevăr, legat de Autoritatea Vamală: să existe o structură aparte, și această chestiune deschide calea pentru următorul pas care trebuie făcut – și pe care l-am susținut și atunci, în 2013 –, și anume acela de a reveni la organizarea ANAF-ului la nivel județean.

Și pot să vă spun – că am spus că vorbesc numai din punct de vedere profesional – că în ceea ce privește județul pe care eu îl reprezint, județul Bihor, colectarea resurselor financiare la bugetul de stat a fost mult mai bună atunci când a fost la nivel județean decât de când este la nivel regional, la Cluj-Napoca.

Deci această chestiune trebuie făcută și nu trebuie politizată, această chestiune este o chestiune profesională: care este interesul statului român, de unde ieși mai eficient în colectarea resurselor financiare, și acest lucru trebuie făcut.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Cîțu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să fim foarte atenți ce votăm astăzi aici. Pentru că astăzi, aici, nu votăm o reformă ANAF în sensul în care vorbea colegul de la UDMR, de a transfera către autoritățile locale mai multă... pentru a colecta taxe. Astăzi, aici, vorbim de înființarea unei autorități vamale, de fapt, transferul controlului acestei părți importante din ANAF de la ANAF către Ministerul Finanțelor Publice.

Și vreau să vă avertizez astăzi, aici, să fiți foarte atenți ce votați, pentru că, atunci când vorbim de corupție sau de evaziune fiscală, știm foarte bine cu toții, vorbim implicit și de ceea ce se întâmplă sau de ce trece prin vama din România. Și acest lucru se întâmplă astăzi în România, cu toate că la ANAF, în structura Autorității Vamale, există astăzi instrumente de audit, de control intern și așa mai departe. Prin acest transfer pe care îl facem, de la ANAF către Ministerul Finanțelor Publice, aruncăm la gunoi toate aceste instrumente de control și lăsăm doar decizie politică asupra unui sector care astăzi are cea mai mare rată de evaziune fiscală.

Așa cum arată proiectul astăzi, arată ca un proiect făcut cu dedicație, nu știu de unde și de ce, dar nu arată ca o reformă a ANAF. Știm foarte bine că reforma ANAF nu s-a vrut să se facă și, dacă se voia să se facă, se făcea cu informatizarea ANAF, și nu cu acest transfer: să iei o parte a ANAF care astăzi este acolo, nu funcționează, deși are tot felul de instrumente de control, și să o duci într-un loc unde va fi foarte ușor de abuzat.

Partidul Național Liberal nu susține acest proiect de lege astăzi, dar așteptăm alte proiecte interesante. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Doresc să vă informez că, la invitația domnului senator Iancu Caracota, avem în sală grupa de cursanți de la Institutul Național de Administrație care au dorit să asiste la procedura de legiferare a Senatului României și vă rugăm să îi primim cu aplauze.

Mulțumim mult.

Domnule Dircă, știți cât vă respect, dar respect în primul rând regulamentul. Deci din partea fiecărui grup...

## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

O întrebare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

...există o singură... Am terminat sesiunea de întrebări, nu le-ați pus la timp.

Dacă doamna Presadă dorește un drept la replică...

##

## Vă rog?!

Nu vi s-a pronunțat numele, a fost doar pe fond.

În consecință, trecem la domnul Orlando Teodorovici, care să răspundă intervențiilor pe care le-ați făcut. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Orlando Teodorovici... Ce pretenții să am de la ceilalți, dacă dumneavoastră îmi spuneți așa și nu îmi spuneți numele complet?!

Dar, dincolo de chestiunea asta, fiind înainte de 7.00 seara și mult prea dimineață, probabil că ăsta este motivul pentru care colegi din opoziție spun lucruri care ar fi atât de ușor de înțeles de către oricare dintre cei prezenți astăzi la balcon. Mi-e și greu să dau explicații la atâtea argumente fără sens. Aud de faptul că am acces la informații sau...

Stimată doamnă colegă,

Să știți că, dacă stăm și analizăm, cu siguranță, dumneavoastră, cel puțin, folosiți mult mai mult resursele statului decât o fac eu, ca ministru de finanțe, și asta cu siguranță!

Dincolo de acest lucru, este o lege importantă, asupra căreia îmi doresc foarte mult... sau asupra acestui tip de lege să avem discuții pertinente, folosind argumente de fond, și nu astfel de elemente care efectiv nu-și găsesc sau n-ar trebui să-și găsească locul într-o astfel de sală, într-o astfel de instituție publică.

În rest, susținerea sau argumentele mele sunt cele pe care vi le-am spus, colegii de la finanțe, colegii de la ANAF spun foarte clar că este vorba de o reformă. Nu vrea nimeni să subordoneze o structură de asemenea importanță cuiva; am spus că va fi în coordonarea sau sub autoritatea ministrului de finanțe, deci nu subordonată ministrului de finanțe. Asta la explicația de adineauri. Să înțeleg că, de fapt, domnul senator are siguranța că mâine moțiunea n-are cum să treacă și presupun că este teama ca cel astăzi în funcție să ducă mai departe reforma, până la capăt?! Multe altele.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule Teodorovici. Declar închise dezbaterile generale.

Avem un raport al comisiei prezentat de domnul Arcaș, raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

În consecință, vă

Contra? Unu contra, doi contra...

Explicația votului, imediat.

Unu contra și două pentru.

Vă rog să rectificați la...

Am înțeles.

Vă rog să vă luați locurile în sală și să votați la aparat. În legătură cu votul dat, domnul Dircă dorește să facă o explicație de vot.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să clarificăm încă de la început o chestiune foarte importantă, și anume că avem nevoie de o reformă în ceea ce privește Autoritatea Națională a Vămilor, dar această reformă nu trebuie să fie făcută în acest fel.

Astfel, la acest moment, legea pe care am votat-o este, din punctul nostru de vedere, neconstituțională. Pe de o parte, nu avem un punct de vedere al Guvernului, nu avem raportul..., nu avem avizul Curții de Conturi, de care..., în cazul reorganizării ANAF – pentru că despre asta vorbim, reorganizăm ANAF-ul, scoatem Vama și creăm o structură separată –, aveam nevoie de avizul Curții de Conturi, și nu respectăm nici considerentele Deciziei nr. 214/2019 a Curții Constituționale a României, care s-a pronunțat la începutul acestui an pe o situație similară și, astfel, art. 16 din prezenta propunere legislativă nu avea ce să caute în acest proiect. Practic, exact aceeași situație pe care a prezentat-o colegul nostru Cseke se regăsește și în proiectul de lege de față.

Deci iată că inițiatorul nu a învățat absolut nimic din legea care i-a fost respinsă anterior de către Curtea Constituțională.

Și, nu în ultimul rând, pentru că nu mi-ați dat dreptul..., de fapt, nu mi-ați acordat cuvântul la întrebări, acest proiect de lege a fost pus pe pagina Ministerului de Finanțe în dezbatere publică; vrem să ne fie aduse la cunoștință toate opiniile care au fost transmise.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Trecem la supunerea votului pentru propunerea legislativă.

Vă rog respectuos să încercăm să ne limităm intervențiile. Avem pe ordinea de zi 90 de proiecte legislative și inițiative.

Vă rog să mă înțelegeți că încercăm să facem cât mai mult în ziua de astăzi.

La punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (L522/2019), nu a sosit raportul, așa că nu va putea fi supus dezbaterii.

Trecem la punctul următor.

E Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (L459/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru punctul 3, respectiv Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, vă rugăm – retrimitere la comisie o săptămână, la administrație. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

S-a făcut o propunere în legătură cu retrimiterea la comisie.

Supun la vot dacă sunteți de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă rog.

Cu 72 de voturi pentru plus două – 74, contra – 9, o abținere,

- s-a aprobat trimiterea la comisia de specialitate. Domnul Cseke Attila.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să explic votul exprimat de Grupul parlamentar al UDMR.

Noi am votat împotriva retrimiterii la comisie pentru că astfel cresc șansele adoptării tacite a acestui proiect legislativ și noi credem că ar fi fost corect și viabil ca acest proiect legislativ să fie dezbătut astăzi în ședință și să îi dăm un vot de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Trecem la punctul următor...

Vă rog, domnule Goțiu. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Da, și eu am votat pentru a continua procedura astăzi și să nu mai fie retrimisă la comisie. Pur și simplu, e o lege care nu văd cum ar putea fi cârpită ca să treacă sau să o lăsăm să treacă tacit.

Vă mulțumesc.

Trecem la noul punct 4, introdus la propunerea Grupului PSD. Propunerea legislativă privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice (L481/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau, atunci, cuvântul... Da?

Domnule Șerban Nicolae, microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere legislativă a urmărit simplificarea și sistematizarea legislației privind serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice și semnătura electronică.

La ora actuală există o lege din 2001, cu modificări și completări, privind semnătura electronică. Există în vigoare, cu aplicare directă, Regulamentul nr. 910/2014. Codul de procedură civilă are dispoziții care privesc tranzacțiile cu semnătură electronică și, de asemenea, o serie întreagă de acte normative infralegale.

De aceea, de comun acord cu mai mulți colegi, am înaintat această propunere legislativă – este cea la care am făcut mențiunea că a lucrat și deputatul USR Cătălin Drulă. Am și luat legătura cu Domnia Sa, am preluat o parte din textul Domniei Sale.

La comisie am prezentat argumentele pentru ca această lege, care privește domeniul exclusiv privat al tranzacțiilor cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată și semnătură electronică calificată, împreună cu dispozitivele care trebuie certificate pentru generarea acestui tip de semnătură electronică pentru tranzacții și servicii de încredere în tranzacțiile electronice, să fie adoptată.

Am adăugat, față de forma inițială, amendamentele de natură tehnică rezultate din avizul Consiliului Legislativ. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, care au...

Domnul vicepreședinte Iriza prezintă raportul comun. Vă rog, microfonul 7.

## **Domnul Scarlat Iriza:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem un raport comun al Comisiei pentru comunicații și Comisiei juridice.

În urma dezbaterilor care au avut loc, membrii celor două comisii sesizate pe fond au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și aprobare, raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt întrebări pentru inițiatori?

Dacă nu, invit liderii grupurilor, dacă doresc să intervină în dezbateri.

Nu.

În acest caz, declar încheiate dezbaterile generale. Fiind vorba de o lege organică, o s-o trimitem pentru luni. Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (L482/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă inițiatorul este prezent? Domnul Șerban Nicolae. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere viza inițial constituirea autorității de supraveghere a Registrului Național de Publicitate Mobiliară la Ministerul Finanțelor Publice, față de situația din prezent, în care autoritatea de supraveghere este exercitată de Ministerul Justiției.

Mă bazam pe faptul că pe parcursul celor 19 ani de funcționare a acestui registru – în forma veche, până în 2018, se numea Arhiva de Garanții Reale Mobiliare – există o serie întreagă de disfuncționalități.

În urma consultărilor cu colegii, am ajuns la concluzia că o soluție de optimizare a activității privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară – piață eminamente privată și care privește doar operatori privați și tranzacții private, cu excepția celor efectuate de ANAF în mod gratuit – poate fi găsită în interiorul Ministerului Justiției.

Am adoptat și amendamentele furnizate de observațiile Consiliului Legislativ și, de asemenea, ne-am însușit, în unanimitate, în Comisia juridică amendamentele formulate de Ministerul Justiției.

Soluția pe care o propunem este aceea a unui compartiment cu atribuții exclusiv în domeniul Registrului de Publicitate Mobiliară. De asemenea, am făcut și o actualizare a tarifelor pe care le prestează beneficiarii de servicii de înscriere a avizelor în Registrul de Publicitate Mobiliară și am optimizat funcționarea autorității de supraveghere.

Vă rog să fiți de acord cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului?

Nu sunt.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor politice? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Avem un raport al comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul cu amendamentele admise.

Ca urmare, vă

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi.

Lege organică, e vorba de Propunerea legislativă privind regimul juridic al ansamblurilor și siturilor istorice și arheologice care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO și unele măsuri privind protejarea cetăților dacice din Munții Orăștiei (L407/2019).

Sper să avem o discuție bună și declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorul este prezent? Domnul Salan Viorel. Vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Desemnarea unui administrator pentru aceste monumente este o problemă nerezolvată de peste 20 de ani și vreau să vă spun că o cunosc foarte bine. Considerăm că încredințarea administrării cetăților dacice către consiliile județene Hunedoara și Alba este cea mai bună soluție.

De la preluarea în administrare a cetății Sarmizegetusa, în 2013, de către Consiliul Județean Hunedoara, au fost alocate fonduri necesare pentru administrare, întreținere și punere în valoare, iar Sarmizegetusa Regia putem să spunem că este un exemplu de bune practici la nivel național. Totodată, putem să spunem că există o conlucrare foarte bună cu Muzeul Național de Istorie, dar și cu Institutul Național al Patrimoniului, precum și cu celelalte instituții din zonă. Dar ce este mai important este faptul că, de la preluarea cetății Sarmizegetusa în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, în 2013, nu a mai fost săvârșită nicio faptă de natură infracțională – și, când zic aceasta, mă refer în principal la braconajul arheologic. Au fost reluate cercetările arheologice, iar numărul turiștilor care au trecut pragul la Sarmizegetusa a crescut, astfel încât în perioada 2014–2018, până la data la care vă vorbesc, numărul celor care au ajuns la Sarmizegetusa este de 329.548 de turiști.

Consiliul Județean Hunedoara are intenția fermă de a accesa fonduri europene pentru lucrări la aceste situri. Sunt convins că acest proiect de lege nu are bariere politice, fiind vorba de istoria poporului român, fiind vorba de obârșia noastră și, ca atare, trebuie să lăsăm generațiilor care vin după noi ce avem mai de preț.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator Salan.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8.

**Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține Propunerea legislativă privind regimul juridic al ansamblului...

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

...în forma adoptată de comisia raportoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului. Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică, în ședința din 1 octombrie 2019, au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule Cârciumaru. Dacă senatorii doresc să pună întrebări? Întrebări, domnul Goțiu. Vă rog, microfonul 2.

Înainte de a trece la dezbaterea pe fond aș dori să pun o întrebare reprezentantului Ministerului Culturii, să știm dacă sunt alocate niște fonduri în acest an sau se pot aloca, în baza acestei legi, pentru intervențiile de urgență care sunt necesare înainte de a pune proiectele europene în funcțiune, care vor mai dura ceva timp.

În afară de Sarmizegetusa Regia, toate celelalte cetăți dacice se află într-o stare foarte gravă. În ultimii ani, în ultimii zeci de ani s-au produs acolo distrugeri, furturi și așa mai departe și există în continuare pericolul distrugerii definitive a acestor situri, până în momentul în care se vor putea accesa aceste fonduri.

Mulțumesc foarte mult, domnule Goțiu. Domnul Ionașcu. Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca fost administrator al unei unități administrativteritoriale, am obligația de a atrage atenția asupra conținutului art. I, II și III.

Sigur, autoritățile publice locale doresc ca în teritoriul administrativ toate lucrurile să fie puse în ordine, dar în art. I județele, ca autorități publice locale, au obligația de a prelua. Evident că Legea finanțelor publice locale într-unul dintre articole spune că nu se poate pune în sarcina autorităților publice locale nicio sarcină suplimentară fără să prevezi veniturile respective.

Un al doilea lucru: statul român are încheiat cu Organizația Națiunilor Unite, evident, un document din care rezultă obligații. În situația aceasta, asistăm la faptul că autoritățile publice locale, în cazul nostru județele, se subrogă obligațiilor statului român, dar fără a prevedea modificări în Legea administrației publice locale. Este știut faptul că autoritățile publice locale au calitatea de reprezentant al statului, dar limitat de lege.

Consider că va trebui revenit asupra textului de lege, trecute în sarcina autorităților publice locale, bineînțeles, de către statul român, astfel de obligații, dar, în același timp, și sursele de venit.

În ce mă privește, evident, mă voi abține vizavi de conținutul celor trei articole pe care le-am enunțat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc, domnule Ionașcu. Doamna Hărău, vă rog. Microfonul...

Întrebare sau declarație?

La dezbateri. Stați numai puțin, să terminăm cu întrebările.

Dacă mai sunt alte întrebări?

Dacă nu, o să rog reprezentantul Ministerului Culturii să răspundă întrebării adresate de domnul Goțiu. Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru un răspuns competent și documentat o să vă rog să îmi permiteți să răspund procedural domnului senator Goțiu, adică în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Trecem la dezbateri generale.

Doamna Hărău, am înțeles, este prima și, după aceea, domnul Goțiu.

Vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Fiind din Hunedoara, cunosc bine problema, mai ales că au existat câteva tentative, derulate pe parcursul multor ani, de a reveni, inclusiv cu Sarmizegetusa, cu cetatea aflată în administrarea consiliului județean, la o asociație care ar fi trebuit să fie înființată aici, în București, împreună cu toate cele cinci cetăți dacice. Inclusiv în Alba exista un astfel de obiectiv. Am zădărnicit, pe parcursul anilor, aceste tentative, chiar dacă eram în opoziție, pentru că sunt contraproductive în legătură cu trăinicia, conservarea și valorificarea patrimoniului național care se află înglobat în aceste cetăți. Avem, în situația aceasta, două alternative funcționale sau care funcționează în paralel: Sarmizegetusa – administrată de consiliul județean și celelalte cetăți dacice – administrate de către Ministerul Culturii.

Diferența este uriașă. De unde administratorul local, consiliul județean reușește să pună în valoare și să dezvolte și turistic, și funcțional această cetate, acest obiectiv de patrimoniu cultural, cele care sunt în administrarea Ministerului Culturii sunt praf și pulbere, pe cale de a se dezintegra.

Așadar, nu avem niciun fel de rezervă noi, Grupul Partidului Național Liberal, de a susține acest proiect de lege și, în plus, de a-l saluta ca fiind foarte benefic. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult și îmi face o plăcere deosebită să aflu că suntem consăteni. Provin din același județ și vă mulțumesc mult pentru intervenția dumneavoastră. Domnul Goțiu. Microfonul 2.

Mă bucur și eu să aflu că suntem sau am fost conjudețeni, pentru că și eu provin din județul Hunedoara.

Am văzut aceste cetăți și în perioada școlii, din păcate, le-am văzut și anii trecuți și am semnalat de mai multe ori situația în care au ajuns, în special cele care s-au aflat în subordinea sau sub administrarea Ministerului Culturii și care au ajuns să se degradeze foarte mult. Într-adevăr, diferența dintre Sarmizegetusa Regia și modul în care a fost administrată de consiliul județean și celelalte cetăți dacice este uriașă și se poate constata pe teren. Acesta este și motivul pentru care și Grupul USR va susține acest proiect legislativ.

Dar vreau să atrag atenția asupra câtorva detalii. Pentru ca această lege într-adevăr să producă efecte benefice, o să avem nevoie și de reglementări subsecvente, o să avem nevoie de o implicare și a Ministerului Culturii, și a Institutului Patrimoniului – care se implică –, dar și a Ministerului Mediului, și a Ministerului Apelor și Pădurilor, pentru că în zonă sunt și arii naturale protejate, iar consiliul județean are nevoie de niște regulamente și o expertiză, astfel încât toate intervențiile care se vor face acolo să respecte atât normele de intervenție din punctul de vedere al conservării și valorificării ansamblului arhitectural și ansamblului istoric, dar și din punctul de vedere al protecției mediului.

În plus, este o responsabilitate foarte mare pe care și-o asumă Consiliul Județean Hunedoara. Până acum a avut în administrare o cetate, acum are aproape întreg ansamblul, iar Consiliul Județean Alba, de asemenea, va prelua această..., una dintre aceste cetăți, dacă dorește. Evident, practic, e o asumare extrem de importantă și, fără acest sprijin din partea Guvernului și din partea ministerelor pentru normele subsecvente și implicarea pentru fondurile europene și pentru o viziune de dezvoltare integrată, s-ar putea să nu avem aceleași efecte ca și la Sarmizegetusa.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Eu vă mulțumesc foarte mult, domnule Goțiu. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.

Și aș dori să vă informez că, la invitația domnului senator Ion Rotaru, la balconul Senatului se află un grup de elevi și cadre didactice de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, însoțiți de profesori și elevi...

V-ați grăbit, pentru că sunt însoțiți de profesori și elevi din Grecia, Portugalia, Finlanda și Letonia. Putem să mai aplaudăm o dată.

Dezbaterile generale au fost închise și, fiind vorba de o lege organică, va fi pusă pe ordinea de zi de luni.

Trecem la punctul următor, care se referă la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative (L435/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este prezent pentru susținere? Nu.

Din Executiv există cineva? Nu.

Deci o să fiți de acord, sper, să continuăm dezbaterile și în lipsa reprezentantului Guvernului.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, pentru prezentarea raportului, domnul Marin Gheorghe. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a citi raportul, țin să precizez că sunt unul dintre inițiatori, așa că susțin proiectul respectiv.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative

Propunerea legislativă are în vedere reconsiderarea unor prevederi din cuprinsul Legii energiei în scopul clarificării anumitor aspecte. Se prevăd includerea de noi obiective ale activităților din domeniul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare, precum și creșterea rolului consumatorului în piața de energie. Se modifică, de asemenea, prevederile care se referă la tarifele reglementate la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici.

Aceste modificări propuse sunt în conformitate cu ultimele discuții acceptate la nivelul Comisiei Europene.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele din 24 septembrie și 1 octombrie 2019, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se găsesc în anexa nr. 1 la raportul comun. Amendamentele respinse se găsesc în anexa nr. 2.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil, cu amendamente.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au transmis avize favorabile. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital avizează negativ.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc domnului Marin Gheorghe pentru prezentarea raportului.

Dacă sunt întrebări, dânsul fiind și inițiator, puteți să i le adresați direct.

Dacă nu, trecem la intervenții. Sunt intervenții? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Fiind vorba de o lege organică, rămâne la vot pentru săptămâna viitoare.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, care se referă la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34...

Dezbateri? Mă scuzați! N-am văzut, a trecut. Data viitoare primiți...

Da, vă rog.

...Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României (L497/2019). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă este.

Le înțelegem problemele pe care le au, așa că vă propun să dăm cuvântul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului. Vă rog, microfonul 7, doamna Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2019 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României.

Practic, se aliniază legislația națională de profil la normele și exigențele europene incidente în domeniu. În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au adoptat un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul – prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt întrebări?

Dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale? Nu este cazul.

Avem deci un raport al comisiei de admitere a proiectului de lege, așa că o să vă supun...

Vă rog să luați loc pentru vot.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, care se referă la Propunerea legislativă privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în baza posesiei înregistrate în registrul agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate (L457/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Guvernul?

Idem, nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.

Guvernul este.

Este?! Microfonul 9, vă rog. Spuneți „prezent” și ridicați mâna... ## **Domnul Angel Gheorghiu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Am spus, am spus.

...că nu am o vedere suficient de largă. Mersi mult.

Vă rog să prezentați, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Gheorghiu Angel, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Propunerea legislativă privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în baza posesiei înregistrate în registrul agricol sau a procesului-verbal...

Vă rog frumos, treceți la punctul de vedere, că lumea deja a luat act de asta.

## **Domnul Angel Gheorghiu:**

Nu avem un punct de vedere al Guvernului, dar îl avem pe cel al MDRAP-ului, dacă vreți.

Nu este finalizat punctul de vedere al Guvernului.

Susținem raportul de respingere noi.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

E un punct de vedere al ministerului, nu al Guvernului. Ok. Dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva.

Doamna Silistru. Nu?

Dacă nu, domnul Baciu.

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Raportul comisiei.

Nu l-am spus? Un moment, domnule Baciu. Raportul comisiei...

Domnule Baciu! Domnule Baciu!

Domnule Baciu, numai un moment, pentru că nu am prezentat raportul comisiei.

Doamna Silistru. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, comisia a adoptat un raport de respingere, având în vedere că prevederile acestei propuneri legislative se regăsesc în Codul civil și în Legea nr. 7/1996, inițiativă pe care o s-o promovăm pentru a prelua ceea ce prevedea această inițiativă legislativă.

Comisia deci a adoptat un raport de respingere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și respingere, a propunerii legislative.

Legea – organică, prima Cameră – Senatul. Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Domnule Baciu, vă rog. Microfonul central.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau doar o singură observație și câteva cuvinte despre conținutul legii.

Deși este privită cu raport de respingere, care personal consider că este bine argumentat, au fost câteva scăpări ale inițiatorului din această lege și nu am respectat întru totul normele de tehnică legislativă, dar am obținut, cum să zic?, am trezit interesul atât membrilor comisiei, cât și organelor de specialitate, Oficiului General de Cadastru.

Voi reveni cu legea respectivă, fiind una foarte, foarte importantă pentru cei care au terenuri agricole, dar și locuințe, și voi reveni după corecturile necesare (cu titlu, cu tot ce trebuie), ca această lege să o putem pune la dispoziția celor care vor să își intabuleze dreptul de proprietate, în principal a celor din Ardeal, unde Cartea funciară figurează și ca evidență; este de foarte mulți ani.

Mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu... Doriți să vorbiți? Nu.

Dacă nu mai este nimeni interesat să vorbească, declar închise dezbaterile generale.

Este lege organică, votul va fi luni.

Trecem la punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea art. 76[1] din Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole (L375/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

De la Guvern înțeleg că nu avem în continuare... Inițiatorul?

E prezent.

Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin intervențiile legislative succesive la Legea cooperației nr. 566/2004, art. 76, care prevede facilități fiscale pentru cooperative, a fost modificat.

Inițiativa legislativă vine să coreleze textele de lege tocmai pentru ca și grupurile, organizațiile de producători să beneficieze de facilitățile fiscale prevăzute în Legea cooperației agricole.

De aceea, vă rog să susțineți această propunere legislativă.

Grupul senatorial al PSD susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule Trufin.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, doamna Silistru... Nu?! Ați prezentat deja?!

Guvernul, nu?

Guvernul nu este. Deocamdată. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Nu sunt. Dacă sunt intervenții generale, vă rog. Nu sunt.

Atunci

Supun acum la vot propunerea legislativă.

Trecem la Propunerea legislativă privind sancționarea dublului standard de calitate a produselor și serviciilor pentru consumatori (L403/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cumva. Nu este.

Guvernului... Nu am cui să-i dau cuvântul.

Aș ruga reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize favorabile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, amendamentele și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Soporan. Dacă sunt întrebări? La dezbatere? Doriți la dezbatere? Întrebări?

**Doamna Silvia Monica Dinică**

**:** La dezbateri.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

La dezbateri. La dezbateri, domnule Baciu, da? Domnule Baciu, da, vă rog. Domnule Baciu?!

**Doamna Silvia Monica Dinică**

**:** Doamna Florina Presadă are întrebare...

Aveți o întrebare, doamna Presadă? Pentru inițiator. O întrebare pentru inițiator. Vă rog, microfonul 2.

Aș fi avut o întrebare pentru inițiator.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Nu e aici.

Scuze, inițiatorul nu e prezent!

Vă rog să mă scuzați, în numele dânsului, vă rog să mă scuzați!

Dacă doriți la dezbateri generale.

Da.

Doriți la dezbateri generale?

Suntem în faza de dezbateri generale în acest moment?

Da.

## Da. Mulțumesc.

Am văzut propunerea legislativă privind dublul standard în calitate pentru produsele comercializate în cadrul pieței comune. Este o problemă reală. Din păcate, ea a fost folosită pe post de sperietoare electorală în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai.

Suntem conștienți de necesitatea ca România și toate statele membre să ia măsuri pentru a combate această practică și credem că măsurile acestea pot fi luate cel mai bine la nivel european.

Ei bine, acolo, la nivel european, lucrează, în acest moment, europarlamentarii alianței USR–PLUS, tocmai pentru ca aceste practici să fie combătute pe întreg teritoriul Uniunii Europene și ele să poată fi eficient aplicate de către toate statele membre.

Atâta vreme cât intenția adresează... propunerea legislativă adresează o problemă reală, dar forma pe care a luat-o soluția propusă este deficitară, noi ne vom abține în ceea ce privește votul pe această propunere legislativă.

Mulțumesc foarte mult, doamna Presadă. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule Baciu, vă rog. Microfonul central.

Eu am privit cu foarte mare interes și cu multă responsabilitate această lege. Am studiat absolut toate actele care au fost depuse, avizele care au fost primite și consider, personal – voi și vota această lege –, că dublul standard este un domeniu mult prea important încât să ne putem permite să luăm oarecum în derâdere sau să ne gândim la inițiatori cu semne de întrebare.

Dublul standard. Ne întâlnim cu el în fiecare zi. Ne întâlnim atunci când vrem să achiziționăm un produs alimentar, electronic sau de orice fel într-un magazin. Vedem dublul standard atunci când unii producători vopsesc cu colorant carnea de găină, să pară a fi pui de casă, când cei de la mezeluri, pe care îi acuzam că înainte de ʼ89 băgau soia în salam, dar acum se mai bagă alți 30-40 de aditivi... Și totul este pus sub semnul întrebării.

Cred că cu dublul standard o să avem de lucru și o să aibă de lucru fiecare Legislativ care va urma și de acum încolo, fiindcă a devenit un obicei pentru producători, dar nu numai – știm că și cei care produc pepeni bagă nu știu ce coloranți ca să se înroșească mai repede, cei care produc roșii procedează la fel –, cu care trebuie să ne întâlnim și să eradicăm acest fenomen foarte-foarte răspândit în tot ceea ce înseamnă comerțul și producția în țara noastră, dar nu numai.

Spunea colega că și, mă rog, cu statele europene, că acest lucru trebuie introdus și dată directivă clară. Este foarte adevărat că așa trebuie să se desfășoare activitatea.

Ce m-a bucurat însă la proiectul de lege? Am văzut că în partea dispozitivă sunt trecute sancțiunile pe care le aplică, pe de-o parte, Protecția Consumatorului sau sanitar-veterinarii, mergându-se până la 4% din producția obținută, cu confiscarea produselor, cu distrugerea acestora și tot ceea ce înseamnă atunci când înlături un potențial pericol pentru sănătatea publică din comerț.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Baciu. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule senator Bodog, vă rog. Și după aia doamna Hărău, da? Microfonul central.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Spunea o doamnă senator aici că legea este bună, dar că se vor abține. Se vor abține pentru că nu-i interesează ce mănâncă românii, pentru că nu-i interesează sănătatea copiilor României. Au alte priorități și vrem să așteptăm să facă ordine la noi în țară Uniunea Europeană sau – nu știu – altcineva.

Eu cred că legea este bună, noi o vom vota și, dacă spunem că este bună, o și susținem. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Sigur, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, noi salutăm inițiativa de a ne ocupa de felul în care se hrănesc și folosesc produsele de import românii.

Aș vrea doar să atrag atenția asupra faptului că legea este parțial inoperabilă, lucru care s-a desprins în urma discuțiilor din Comisia economică. În afara laboratorului central LAREX, care poate expertiza produsele nonalimentare, n-avem laboratoarele la care textul de lege face referire.

Este un lucru regretabil, cu atât mai mult cu cât sistemul legislativ românesc abundă de idei bune, cu care este pavat iadul.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, o să declar încheiate dezbaterile generale, dar vreau să vă fac și un anunț: avem la balcon un grup de doamne din Galați, invitate de domnul senator Nicolae Marin, și vă rugăm să le aplaudați.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

O să vă supun la vot raportul, cu amendamentele admise.

- propunerea legislativă a fost adoptată.

- Domnule senator, vă rog, microfonul central... Explicație de vot, vă rog.

## Stimați colegi,

Cu toții vă amintiți perioada gri suveranist-eurofobă a PSD-ului, când a apărut această lege, discursul cu accente de Visegrád al dublului standard, care a consacrat, mă rog, și Ungaria, și Polonia în zona în care este percepută astăzi în Europa.

Sigur că e o problemă dublul standard. Dacă ar fi fost una foarte importantă pentru PSD, sigur că ar fi participat la studiul făcut de Comisia Europeană, aplicat produselor din întreaga Uniune Europeană, în care s-a încercat obiectivarea acestui dublu standard. N-a făcut-o. România n-a trimis niciun produs, deși i-a fost solicitat acest lucru. Unu la mână.

Doi la mână. Concluziile studiului despre care vorbesc și care vizează exact dublul standard sunt două:

1. Există diferențe calitative între produse sau diferențe ale ingredientelor în produse, diferențe care nu sunt neapărat de natură calitativă, ci, în marea lor majoritate, se calează pe profilul consumatorilor și specificul național.

Domnule Wiener, vă rog să conchideți.

...legea stă în sertar.

Să explicați votul. Vă rog. Mersi foarte mult.

Cu aceasta am încheiat punctul respectiv.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (L511/2019).

Dacă avem inițiatorul? Da.

Domnule Zamfir, microfonul 6.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dragi colegi, aici, la acest proiect de lege am simțit nevoia să intervenim în primul rând asupra procedurii de valorificare a bunului care este achiziționat în leasing. Vreau să știți că astăzi lucrurile stau în felul următor: în situația în care un semnatar al unui contract de leasing nu mai poate achita contractul până la capăt, societatea de leasing îl deposedează de bun, i-l vinde la o valoare mult sub prețul pieței, respectivul utilizator fiind pus în situația să plătească, pe de o parte, diferența incorectă, pentru că bunul, cum spuneam, nu este vândut la valoarea pieței și, în al doilea rând, utilizatorul va trebui să plătească rate până la finalizarea contractului, deși, așa cum spuneam anterior, a fost deposedat de bun.

Aici eliminăm abuzul, în sensul că transparentizăm procedura de valorificare a bunului, în sensul că utilizatorul va fi cel care inițial va vinde respectivul bun, suma obținută fiind folosită pentru acoperirea valorii restante a creditului. Este un soi de dare în plată și pentru aceste bunuri, lucru pe care cred că trebuie să-l facem, întrucât foarte mulți au fost în situația în care au fost abuzați de societățile de leasing.

Având în vedere că au fost și semnatari din alte zone politice, în afară de PNL... PSD, pardon..., și ținând cont că aici e vorba doar de un abuz și cum abuzul nu are culoare politică, vă invit, dragi colegi, pe toți să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc domnului senator Zamfir. Dacă din partea Guvernului este cineva?

Vă rog să acceptați în continuare să mergem pe procedura legislativă, chiar în lipsa Guvernului, și dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

## **Domnul Aurel Horea Soporan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică a avizat favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate,

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului, care vă stă la dispoziție?

Dacă nu, trecem la... Da?

Domnul Corlățean. Domnule Titus Corlățean, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte rapid. E o materie importantă și, într-adevăr, sediul materiei este Ordonanța Guvernului nr. 51/1997, republicată în 2000 și, după aceea, cu modificări și completări ulterioare. Și ea este, de fapt, o parte din materia mai amplă și relevantă din materia dreptului comercial, pe care unii, din păcate, atunci când au promovat-o în noua variantă, a Codului civil, au dorit să o omoare, ca să o spun foarte direct, materia dreptului comercial. Probabil că va trebui..., și știu că există o inițiativă legislativă în curs în materia societăților comerciale la cealaltă Cameră a Parlamentului care prezintă fundamentul discuției legate de dreptul comercial, să putem să o promovăm până la capăt.

Această inițiativă legislativă privind leasingul face parte, spuneam, dintr-un pachet de ansamblu. Este bine-venită, este fundamentată și noi, la nivelul Grupului senatorial al PSD, o vom susține.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Avem un raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Vă supun la vot raportul, cu amendamentele admise.

Trecem la punctul următor, care se referă la Propunerea legislativă privind regimul articolelor pirotehnice (L392/2019). Declar deschise dezbaterile...

Vă rog, domnule Bodog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorial al PSD solicită retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, în vederea adoptării unui raport suplimentar.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

S-a făcut propunerea de retrimitere la comisie, pentru o săptămână, pe această propunere legislativă.

Vă supun la vot propunerea prezentată de Grupul PSD.

Vă cer scuze, se pare că a fost o eroare la partea electronică.

Vă supun la vot propunerea de retrimitere la comisie a propunerii legislative.

Vă rog să votați. Vă rog să vă așezați și să votați.

65 plus două, 67 pentru, contra – 4, abținere – 9.

Propunerea a fost aprobată – retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, și prezentarea unui nou raport.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă (L446/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă există inițiator? Nu.

Guvernul – microfonul 8.

## **Domnul Cătălin Marian Tutilescu** – _secretar de stat în_

## _Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, argumentat de faptul că este necesară modificarea Legii nr. 319/2006 în așa fel încât, pe lângă medicii de medicina muncii, psihologii să fie parteneri la a acorda asistență de specialitate în materie de sănătate ocupațională.

Propunerea legislativă este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări sau intervenții pe această temă? Dacă nu, declar închise dezbaterile generale. Votul, luni, fiind vorba de lege organică.

Trecem la punctul următor. E vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53 din 2003 – Codul muncii (L455/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Nu.

Din partea Guvernului, microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Precizăm că Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține propunerea legislativă supusă analizei.

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această propunere legislativă de completare și modificare a Legii nr. 53 – Codul muncii, care vizează acordarea posibilității salariatului care a prestat muncă cu caracter ocazional într-o zi de repaus să opteze pentru remunerarea acesteia.

În urma dezbaterilor a fost adoptat un raport de respingere, deoarece se intră în contradicție cu prevederile Directivei 2003/88/CEE a Parlamentului European și Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale timpului de lucru, care stabilește ca munca efectuată peste durata normală a timpului de lucru să fie compensată cu timp liber corespunzător.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule Rotaru. Dacă aveți întrebări sau intervenții? Întrebare sau intervenție? Intervenție, doamna senator Hărău. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi, mă văd obligată să intervin în legătură cu acest text de lege, care a fost preluat manipulator de către adversarii noștri politici, care au încercat să acrediteze ideea că prin acest proiect de lege colegii noștri, inițiatorii de la Camera Deputaților, au dorit să instituie sâmbăta ca zi lucrătoare. Nu este nici pe departe vorba despre așa ceva. N-am încercat nimic altceva decât flexibilizarea atitudinii angajaților în legătură cu dorința de a presta muncă și sâmbăta. Relațiile angajator–angajat în contextul acestui proiect de lege ar deveni mai flexibile, fără ca asta să implice obligații reciproce suplimentar statuate.

Aceasta e explicația pe care am vrut să o formulez și, totodată, adresez rugămintea colegilor care au dubii în legătură cu propunerea legislativă liberală să studieze textul de lege înainte de a exprima opinii în spațiul public, evident, dacă au bună-credință.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, în ședința de luni.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 145 alin. (3) și completarea art. 152 din Codul muncii (L465/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul Rotaru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această propunere legislativă care vizează acordarea dreptului părinților copiilor cu vârstă mai mică de 10 ani de a beneficia de zile libere plătite în situații excepționale, când cursurile școlare sunt suspendate temporar.

Avem avize negative de la Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, a fost întocmit un raport de respingere, având în vedere faptul că acordarea unor zile libere plătite reprezintă o sarcină în plus pentru angajator.

Propunerea are lacune și din punct de vedere tehnic, nefiind stipulate modalitățile prin care se face verificarea salariaților, măsurile care pot fi luate și instituțiile abilitate în acest sens. De asemenea, este discriminatorie pentru persoanele care nu au copii sau care au copii cu vârste apropiate.

Pe cale de consecință, raport de respingere, legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule Rotaru. Dacă dorește cineva să intervină?

Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.

Votul, fiind lege organică, luni.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi. E Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare (L454/2019).

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul, microfonul 8.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea vizează acordarea unor subvenții, la solicitarea autorităților publice locale, angajatorilor care angajează șomeri peste 45 de ani și, mă rog, altor categorii.

Avem avize negative de la Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru sănătate publică, Comisia economică, industrii și servicii.

Membrii comisiei au dezbătut această inițiativă și au adoptat un raport de respingere, întrucât se creează o suprapunere legislativă cu prevederile aflate în vigoare care acordă o serie de subvenții angajatorilor pentru încadrarea tuturor categoriilor de persoane aflate în asemenea situații.

Pe cale de consecință, raport de respingere a propunerii legislative, legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Domnule Titus Corlățean, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă – dacă ați fost atenți – face parte dintr-o succesiune de trei propuneri legislative propuse de parlamentari din Grupul PNL.

Ca să fiu cinstit, am avut odată o discuție, acum câteva luni, pe acest tip de inițiative ale PNL-ului, partid care, ideologic, se revendică la dreapta, și vă spun, cu foarte mare sinceritate, sunt anumite propuneri și din această inițiativă, și din celelalte două anterioare care ar face invidios nu Grupul PSD, care se delimitează de anumite propuneri formulate aici, ci ar face invidios un adevărat partid socialist de foarte la stânga.

Mai serios, cred că chestiunile astea cu caracter electoral politic, în încercarea de a mai ciupi dintr-o zonă socială, care n-a fost cu adevărat în atenția PNL-ului niciodată, reprezintă o chestiune care nu este fundamentată nici bugetar și nici social.

Sunt dispoziții legale, cel puțin în ceea ce privește al treilea proiect legislativ – președintele comisiei sesizate în fond le-a menționat –, sunt și alte aspecte care ne fac să respingem aceste propuneri realmente cu caracter socialist. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar închise dezbaterile generale. Vot, săptămâna viitoare, luni.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de psihoterapeut în România (L398/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent. Inițiatorul e prezent? Nu.

Reprezentantul Guvernului, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Educației Naționale nu susține inițiativa legislativă din mai multe considerente, dintre care aș aminti doar faptul că nu sunt prevederi referitoare la recunoașterea calificărilor, precum și la riscul unei duble reglementări, avându-se în vedere Legea nr. 213/2004 referitoare la profesia de psiholog.

Deci nu susținem. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, vă mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat... Domnul László Attila prezintă raportul comun. Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș face o singură precizare. E vorba de psihoterapeuți. Mulțumesc.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport comun de respingere a propunerii legislative, iar, în raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții? Domnul Titus Corlățean și...

Ți-a luat-o înainte.

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Se întâmplă să fi avut posibilitatea de a discuta cu oameni, cu experți din cele două profesii, că sunt profesii înrudite și cea de psihoterapeut, și cea de psiholog, nu la inițiativa mea, am fost contactat, având și eu, să spunem, o anumită afinitate în viața privată și în încercarea de a ajuta formule asociative care lucrează în domenii extrem de importante pentru orice cetățean în țara asta, și toți oamenii ăștia mi-au spus un lucru care reprezintă o poziție, până la urmă, larg împărtășită în profesia de psihoterapeut.

Această inițiativă care a provenit dintr-un grup restrâns din formula actuală de conducere a profesiei generează pe fond, dacă ar fi adoptată, probleme foarte serioase în exercitarea profesiei de psihoterapeut pentru foarte mulți dintre profesioniștii în materie și crearea unei entități stat în stat, care nu ia în considerare interesele profesiei _lato sensu_ . Sunt și alte argumente.

Ăsta-i motivul pentru care, pe scurt, fără să intru în alte detalii, împărtășesc raportul comisiei de fond și, personal, cel puțin, voi vota împotriva inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Dumitrescu. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Nu cred că mai sunt multe lucruri de spus după intervenția colegului senator Corlățean.

Totuși, este de menționat un lucru. Mediul asociativ din România, deși există reglementări și o dezvoltare a acestui sector, încă este într-o fază incipientă, în sensul în care nu este reglementat sau se consideră că, pentru a fi reglementat, trebuie să fie reglementat pe cale legislativă. Or, mediul asociativ, în baza legislației existente în România, compatibilă cu legislația din Uniunea Europeană, poate să-și autoreglementeze tot ceea ce ține de profesiile respective, cu condiția de a fi o organizație deschisă, o organizație care să aibă flexibilitatea și posibilitatea să răspundă tuturor cererilor din partea membrilor asociați sau din cadrul profesiei respective.

Statul trebuie să intervină numai în reglementarea în ceea ce privește nomenclatorul profesiilor, încadrarea lor în prevederile legislației europene, și care din acest punct de vedere este obligatoriu.

Părerea mea este că există o tendință care s-a manifestat în ultimii, să zicem, 15 ani, prin care, în mod excesiv, fiecare profesie a încercat să reglementeze, pe baza unei susțineri care a existat totdeauna din partea unui anumit lobby care se face în Parlament, închizând în acest fel profesiile.

Vreau să vă spun că la nivelul Uniunii Europene există o politică generalizată potrivit căreia profesiile trebuie să fie deschise, să fie într-un sistem deschis, pentru ca să asigure un mediu concurențial și, pe baza acestuia, tarife, venituri și așa mai departe care să fie în favoarea cetățeanului.

Deci și eu cred că o suprareglementare... sau suprareglementarea devine, în cazul nostru, excesivă.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul Wiener. Vă rog. Microfonul central.

Doar câteva nuanțe cred că se mai cuvin a fi adăugate la ceea ce s-a spus.

Într-adevăr, autorităților competente li se deleagă puterea de stat pentru a reglementa profesia.

Din păcate, am asistat în ultimii ani în România la tendința de a forma caste profesionale, prin suprareglementări, îngrădiri, și, de asemenea, la tendința de a-și coagula grupuri care se perpetuează la conducerea acestor corpuri profesionale: număr nelimitat de mandate, foarte mare laxitate în ceea ce privește conflictul de interese.

Sunt foarte multe de făcut în reforma autorităților competente. Grupul USR se va opune formării acestui stat în stat în interiorul Colegiului Psihologilor, tocmai de teama că în, să zic, atmosfera foarte liberă de astăzi creăm încă o castă profesională în interiorul câtor or mai fi în România.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule Wiener. Domnul László Attila.

Vă rog. Microfonul 6.

Îmi cer scuze, stimați colegi.

Probabil că n-am fost explicit și este greșeala mea.

Să știți, am dezbătut foarte mult această problemă și această propunere legislativă și permiteți-mi să vă citesc încă o parte din raportul comun al celor două comisii, pentru că n-am vrut să îngrădim dreptul nimănui la a-și reglementa profesia, dar pur și simplu ne-am izbit de anumite probleme peste care n-am putut trece.

Acesta a fost motivul pentru care marea majoritate a voturilor au fost exprimate în sensul de a respinge această propunere și permiteți-mi, vă rog: „raport comun de respingere, întrucât promovarea prezentei propuneri legislative necesită a fi reconsiderată în întregime, atât din punctul de vedere al măsurilor efectiv preconizate, care trebuie să fie în concordanță cu prevederile constituționale și ale dreptului Uniunii Europene, cât și din punctul de vedere al exprimării soluțiilor în acord cu exigențele de tehnică legislativă, în mod clar și precis, fără echivoc și corect sistematizate”.

Acestea au stat la baza respingerii propunerii legislative. Și vă mulțumesc și mulțumesc colegilor pentru...

Vă mulțumesc.

## **Domnul László Attila:**

...și plus avizele negative ale Consiliului Legislativ și celorlalte foruri.

Mulțumesc.

Vă rog, microfonul... Domnule Botnariu, microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vreau să-i informez pe toți colegii care au votat această inițiativă legislativă sau care, mai bine spus, au adoptat un raport de respingere că nu a fost cu intenție rea și, din contră, îi așteptăm pe psihologi să mai avem câteva dezbateri în Parlament, dar aș vrea să o facem într-un cadru mult mai larg și mult mai amplu, în așa fel încât – eu vă spun că sunt medic și știu exact despre ce e vorba în această lege și aș ruga foarte mult să vină din nou în Parlament, să discute cu comisiile care sunt responsabile și să creăm o profesie a psihologului și o reglementare a acestei profesii –, în așa fel încât toți psihologii din România, inclusiv psihoterapeuții, să beneficieze în mod bun de această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Este vorba de o lege organică.

Votul, luni.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea (L469/2019).

Dacă inițiator... Avem inițiator?

Nu.

Din partea Guvernului, microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu observațiile formulate în cadrul comisiilor de specialitate, Ministerul Apelor și Pădurilor susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului Șoptică, reprezentantul Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea unor bunuri imobile, care reprezintă rețele de alimentare cu apă potabilă, din domeniul public al statului și administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan din județul Tulcea.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a transmis un aviz negativ.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea și a transmis un aviz nefavorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au transmis avize favorabile.

În cadrul ședinței din data de 1 octombrie, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Șoptică. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, declar închise dezbaterile generale. Vot, luni.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, care se referă la Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului român și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Jiu în domeniul public al unității administrativ-teritoriale comuna Vârvoru de Jos, județul Dolj, și în administrarea Consiliului Local Vârvoru de Jos (L442/2019).

Dacă este prezent inițiatorul? Vă rog, domnule Bodog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD solicită retrimiterea la comisie. Termen – o săptămână.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Supun la vot propunerea domnului Bodog privind retransmiterea la comisie, pentru o săptămână.

Da, vă rog.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. După cum am văzut afișat pe ecran, se pare că nu mai avem cvorum.

Vă rog să verificați cvorumul ședinței după...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția. Stimați colegi, vot în legătură cu prezența, pentru a verifica cvorumul.

Vă rog, vot pentru verificarea prezenței. Vă dau o veste proastă, sunt 69. Mulțumesc foarte mult.

Plus unu, 70.

Listă, vă rog, pentru grupuri, vă rog. Vă mulțumesc foarte mult. Dacă inițiatorul dorește să prezinte? Domnul Coliban. Vă rog, microfonul 6.

## **Domnul Allen Coliban:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vreau să mă asigur că vorbim de L441, da? Punctul 21 de pe ordinea de zi.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am citit, cum să nu?

Am citit, cu Vârvoru. Vârvoru, nu?

Da. Bun. Vă mulțumesc.

Vorbim, practic, despre protejarea caprei negre în România, pentru că prin ordinul...

A! Stai puțin. Stai, stai, stai, nu. Scuze, scuze!

Vârvoru s-a trimis la comisie, dumneavoastră sunteți acum la Propunerea legislativă pentru abrogarea pct. 2 de la lit. A din anexa nr. 1, pentru completarea anexei nr. 2, precum și pentru modificarea pct. 5 din anexa nr. 3 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L441/2019).

Asta este, da?

Exact. Vă mulțumesc.

Sunteți inițiator? Vă rog.

Este vorba despre protejarea caprei negre în România, pentru că prin Ordinul nr. 673/2019 a fost aprobată de către Ministerul Apelor și Pădurilor o cotă de recoltă de 609 exemplare pentru capra neagră pentru perioada 15 mai 2019 – 14 mai 2020.

Capra neagră este o specie emblematică pentru țara noastră și pentru munții Carpați și în trecut a avut statut de monument al naturii.

Cu toate acestea, în unele zone a fost vânată și braconată până la dispariție, pentru a fi ulterior reintrodusă, lucru care se întâmplă, de exemplu, în Munții Rodnei.

Efectivele la ora actuală se află în jurul cifrei de 6.000 de exemplare și este protejată doar în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naționale.

Capra neagră este victima unui paradox, deoarece ruda sa vest-europeană se află într-o situație de abundență a numărului de exemplare și din acest motiv nu se mai află pe lista speciilor protejate în Europa, deci nici în România, potrivit anexelor de la Ordonanța nr. 57/2007.

Capra neagră ar trebui însă să-și redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple unde lipsa acestui statut a dus la dispariția ei, iar populația se află în declin.

În perioada de după război capra neagră a avut un declin foarte puternic, dispărând din unele masive montane. În perioada comunistă a început o acțiune intensă de repopulare.

La ora actuală ne raportăm la niște valori făcute fără o metodă științifică și validată oficial, evaluări care sunt contestate, pentru că în anumite zone, la o numărătoare paralelă, s-au identificat doar 25% din populațiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă există. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Apelor și Pădurilor nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, care au elaborat un raport comun.

Dau cuvântul.

Microfonul 7. Vă rog.

## **Domnul Costel Șoptică:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun al celor două comisii, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, în vederea protejării speciei caprei neagre.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

În cadrul ședințelor din 25.09 și 1.10, membrii celor două comisii au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Este ordinară, scuzați-mă. La intervenții, domnul Goțiu. Vă rog, microfonul central.

## Stimate colege și stimați colegi,

La acest punct de pe ordinea de zi, precum și la următorul vorbim de două simboluri naționale: caprele negre și ciocârliile. Sunt două specii care, așa cum arată și expunerea de motive, au mari probleme în România și, în același timp, sunt două specii care nu fac rău nimănui.

Înțeleg discuțiile în contradictoriu legate de urși și rămânem la poziția că ceea ce s-a votat recent nu rezolvă problema, dar nu înțeleg ce rău fac caprele negre sau ce rău fac ciocârliile. Și n-am reușit să înțeleg acest lucru.

De asemenea, sunt două simboluri care sunt urmărite de către cetățeni. Și o să depun, înainte de a continua dezbaterea pe fond, peste 40.000 de semnături strânse pentru includerea ciocârliei de câmp și a caprelor negre în lista speciilor protejate în România.

Mulțumesc foarte mult.

În continuare, aș vrea să mai menționez un lucru. S-a menționat aici că Guvernul este împotriva acestui proiect legislativ. Așa cum s-a discutat și în Comisia pentru ape și păduri, de fapt, Guvernul a ocolit poziția Ministerului Mediului și, dacă cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor s-au pronunțat – nu am înțeles argumentele – împotriva acestei legi, cei de la Ministerul Mediului, de la Direcția biodiversitate, au fost pentru acest proiect legislativ, lucru care s-a consemnat și în comisie și îl spun și aici.

De asemenea, nu am înțeles de ce a ajuns această lege la raport la Comisia pentru agricultură. Caprele negre nu au o problemă cu terenurile agricole, dimpotrivă, habitatul lor din ce în ce mai restrâns e undeva în vârf de munte, unde, cel mult, turmele de oi afectează habitatul caprelor negre, în niciun caz invers.

Și, dacă acest raport comun este unul de respingere, e pentru faptul că în Comisia pentru agricultură s-a votat majoritar împotriva acestei legi, în condițiile în care consider că nu avea obiect să fie la raport la Comisia de agricultură, în timp ce în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic a fost un vot majoritar „pentru”.

Așadar, consider că există argumentele pe care le-a prezentat și colegul meu, și nu le mai repet, pentru a adopta acest proiect legislativ. Este o opinie publică foarte atentă la acest subiect, o să cerem lista de vot și o să facem public modul în care va vota fiecare dintre senatorii României, pentru sau împotriva protejării acestor simboluri naționale. Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule Vela. Domnul senator Vela.

Microfonul pe care-l doriți dumneavoastră, dar probabil 2, ca să nu faceți prea mult efort.

Vă rog eu. Microfonul 2.

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorați invitați, reprezentanți ai Guvernului și ai staffului, I-aș ruga pe doamnele și domnii senatori care-s pe Facebook să-mi acorde un pic atenție.

Acest proiect de lege are o problemă de formă. Așa cum spunea și domnul Goțiu, raportul a fost trimis la Comisia de agricultură. N-am auzit ca în România să fie ferme agricole de capră neagră.

În Comisia de agricultură s-a dat un vot care, adunat cu votul de la Comisia de fond cinegetic, a întors valoarea juridică a raportului și noi avem acum raport de respingere, ceea ce este eronat și este, să spunem, o problemă de formă.

Dar aș dori să fac apel la dumneavoastră la o problemă de fond. Nu o să vă gândiți ce zic neapărat alegătorii când vă duceți în circumscripții și află că ați votat să fie împușcată capra neagră, ci la dorința dumneavoastră de a lăsa moștenire copiilor și nepoților dumneavoastră darurile pe care Dumnezeu ni le-a dat aici, în România.

În alte țări europene, unde capra neagră este protejată, este respectată, este valorificată ca simbol al unei regiuni, al unui oraș, al unei stațiuni de iarnă sau chiar al unei țări..., acest simbol deosebit, în România, după 2007, s-a dat voie, după ce am intrat în Uniunea Europeană, să se vâneze capra neagră în România. Vă asigur că nu vânează foarte mulți români capra neagră. A devenit o afacere pentru aventurierii din lumea largă să vină în România să vâneze capră neagră. Asta ar fi o problemă.

Că această variantă de a vâna capra neagră și a periclita o specie a devenit, de fapt, un business pentru cei care administrează fondurile de vânătoare.

Reprezentanții Guvernului și ai celor de la Ministerul Mediului ne-au explicat că, dacă nu s-ar împușca în prezent capra neagră, ar fi foarte multe boli și ar fi epidemii și s-ar crea o problemă de dispariție a speciei.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Bodog. Urmează doamna senator Presadă. Microfonul principal, vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu intenționam să iau cuvântul, pentru că nu e specialitatea mea fondul cinegetic. Însă m-a surprins foarte mult intervenția politicianistă a domnului senator antevorbitor, mai ales având în vedere faptul că Domnia Sa face parte din Biroul permanent al Senatului.

Și vreau să vă amintesc, domnule coleg, că, dacă ați fi prezenți, dacă liderul de grup ar fi prezent, dacă președinții de comisii ar fi prezenți, ați putea solicita transmiterea oricărei inițiative legislative la comisiile la care se consideră necesar că este bine să fie evaluată. Asta punctul unu.

Punctul doi, dacă ați fi fost atent la expunerea de motive a inițiatorului și nu ați fi stat pe Facebook, cum spuneați că stau ceilalți colegi – probabil că la colegii dumneavoastră vă refereați –, ați fi aflat că în România se respectă reglementările europene și demersul dumneavoastră de asta spun că este politicianist, că ați spus că nu respectăm reglementările europene și că doar noi suntem cei care vrem să împușcăm capra neagră.

În al treilea rând, vreau să vă atrag atenția că acest proiect și votul nostru nu sunt pentru a vota să împușcăm capre negre, nu despre asta este vorba aici. Așa că o să vă rog să vă păstrați demersurile politicianiste în grupul dumneavoastră, când aveți ședințe de grup, sau, mă rog,

în familie, unde doriți. Demersurile politicianiste le puteți face la declarații politice, dimineața, miercuri dimineața este sesiune de declarații politice. În plenul Senatului vă rog să nu dezinformați opinia publică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, văd că, într-adevăr, lucrurile s-au înfierbântat. Bineînțeles, stați jos, după ce termin...

Nu v-a pronunțat numele, domnule Vela. Bănuim că de dumneavoastră era vorba.

Însă, vă rog, stimați colegi, vă rog să respectăm deciziile care sunt în regulament privind dezbaterile în plen, unde este un singur...

Imediat.

Vă rog, doamna Alina Gorghiu, pe procedură. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Durează fix 20 de secunde intervenția mea. Pentru că o să vă rog să faceți apel ca, atunci când sunt dezbateri generale pe proiecte, să se respecte dezbaterile generale.

Dacă se trezește domnul Bodog să fie gureș, după ce și-a rezolvat problema cu urmărirea penală în plenul Senatului, e foarte bine. Altfel, dacă ne ceartă la dezbateri generale...

Vă rog frumos, vă rog frumos.

N-am spus nimic incorect. Știți că asta a fost realitatea, nu? A tăcut până acum. Dintr-odată, la dezbateri generale, în loc să vorbească despre proiect, ne ceartă. Părerea mea este că ar trebui să ne păstrăm toți în linia dezbaterii pe proiectele legislative și să nu mai povestim despre doctrina de la PNL, despre ideologia altuia, despre câte prezențe și absențe.

Dacă aveați decența la Grupul PSD să fiți prezenți în plen, nu trecea o lună fără să avem vot pe organice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mă scuzați că-mi permit să vă răspund. Nu s-a încălcat nicio procedură. Din partea Grupului PSD a vorbit un singur reprezentant.

Domnule Vela, o să vă rog să așteptați să vorbească doamna Presadă, care și-a manifestat intenția de a interveni în dezbateri, după care, la sfârșit, dacă simțiți neapărat o nevoie acută să răspundeți, atunci, sigur că o să vă dăm câteva minute. Mai avem patru minute până la închiderea sesiunii.

Vă rog. Doamna...

## Stimate colege, Stimați colegi,

Eu înțeleg că cei care vor vota împotriva includerii caprei negre pe lista speciilor protejate au ceva nu numai cu capra neagră, ci și cu capra vecinului, și anume pentru că este un proiect al Uniunii Salvați România. Așa că vă îndemn să votați pentru capra neagră, și anume pentru proiect și împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog, domnule Vela, dar scurt, cinstit.

Scurt. Scurt.

Chiar scurt. Mai ales că ești vânător. Microfonul 2.

Nu am fost niciodată la vânat de capre negre, să vă... Domnule președinte și stimați colegi,

Am asistat la un spectacol, într-adevăr politicianist, din partea domnului Bodog. Cred că mă confundă cu secretara sa de la Oradea. Cred că mă confundă.

Doi, în momentul în care tu, senator al României, te iei de familia mea...

Care e legătura cu capra neagră și secretara, că asta nu reușesc s-o înțeleg?

Vă explică dânsul. Este specialist.

Deci, domnule președinte, vă rog să nu mă întrerupeți.

În momentul în care un senator al României se ia de familia altui senator, ca să explic eu acasă, în familia mea, nu Domniei Sale aici, cred că s-a ajuns la un nivel de polemică, de discuții, de contradicții, de dezbateri foarte jos. N-aș fi crezut că un cadru didactic, un medic ar putea fi în stare de așa ceva. Dar un senator care este acuzat că face falsuri în acte publice iată că se poate coborî și la asemenea nivel. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, eu vă propun... Numai un moment.

Vă rog să mă ascultați un moment. Haideți să terminăm, să dăm votul... Vă rog să nu plecați.

Închidem aici dezbaterile generale.

Avem un raport comun al comisiilor, de respingere a propunerii legislative, așa că vă supun la vot raportul de respingere.

Numărul minim de voturi... A fost adoptat.

Și propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog...

Vă mulțumesc foarte mult.

Listă pentru grupuri. Sunteți al treilea care...

Stai, stai.

Cum?

Stai, stai. Numai un moment. Scuzați-mă!

Propunerea a fost respinsă – 36 de voturi.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218869]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 116/23.X.2019 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei