Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 24 februarie 2021 · monitorul.ai

Bugetul propus de Partidul Național Liberal și partenerii aflați la guvernare este, astăzi, un model despre cum ar trebui să arate un buget al dezvoltării și modernizării României, al relansării economice.

Obiectivul major, în acest moment, este să punem bazele unei creșteri economice solide, sănătoase, în perioada următoare.

România se află în procedură de deficit excesiv, iar Partidul Social Democrat nu este străin de acest lucru. Este

necesară reducerea treptată a deficitului, pentru a nu crea un șoc în economie și pentru a menține atractivitatea României pentru investitori, astfel încât aceștia să genereze mai multe locuri de muncă – și, sigur, mai bine plătite. Nu putem arunca țara în datorii, căci asta ar însemna faliment, sărăcie, șomaj pe termen lung.

Bugetul pe 2021 prevede cea mai mare alocare din istorie pentru investiții – 5,5% din PIB, adică 62 de miliarde de lei. Bugetul a fost construit pe aceeași filosofie ca anul trecut, când investițiile au fost record – de 52 de miliarde de lei.

Estimăm că în 2021 creșterea economică va fi de 4,3%, dar ea poate ajunge chiar la 5% cu o executare corectă a bugetului. Putem fi campioni în Europa, putem lăsa mult în urmă consecințele economice nefaste ale pandemiei.

PSD știe prea bine miza acestui buget al dezvoltării și de aceea îl atacă furibund. Știe bine miza reformelor din 2021. Știe bine impactul fondurilor europene masive pe care le avem acum pentru a finanța aceste reforme. Ieșim din această criză globală prin investiții și reforme, nu prin austeritate. Așezăm economia pe baze liberale, pe construcție pe termen lung. Vin patru ani în care România se va dezvolta.

Acolo unde există dezvoltare, în multe localități și județe conduse de PNL, PSD sau alte formațiuni politice, devine irelevant politicul: dispare dependența de stat, de baronii locali, crește sectorul privat. Impactul amendamentelor ultrapopuliste pe care vrea PSD să le introducă la proiectul de buget este enorm: de 6% din PIB. Aceasta ar însemna să mergem cu un deficit de aproape 13% din PIB. Ar fi un dezastru pentru viitorul României și pentru credibilitatea finanțelor țării pe piețele internaționale.

Estimările care au stat la baza creșterii economice și a veniturilor la buget din acest an sunt moderat optimiste și au legătură cu realitatea economică națională, europeană și globală. În construcția bugetului nu am lucrat cu estimări nerealiste, ci am mers pe lucruri concrete, susținând mediul de afaceri.

În sfârșit, avem un buget al modernizării României, un buget care propune sume record pentru investiții și care asigură finanțare pentru modernizarea sistemului de sănătate și a sistemului de educație.

Decizia PNL și a coaliției de guvernare este ca bugetul de stat să fie adoptat în Parlament în forma propusă de Guvern, fără alte modificări aduse prin amendamente. Nu avem timp de populisme. Construim astăzi pentru generații.

Vă mulțumesc.

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamț.

Florin Piper-Savu

#29590

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripția nr. 36 Teleorman. Declarația politică se intitulează „Bugetul dezastrului național”.

Proiectul de buget pe anul 2021, așa cum arată el în viziunea Guvernului condus de Florin-Vasile Cîțu, prefigurează un dezastru la nivel național, în toate domeniile importante pentru România. Este un buget devastator pentru țară, care doar taie bani, inclusiv de la domenii de maximă prioritate, precum sănătatea și educația.

Nu pot să nu observ viziunea nefastă a actualei coaliții de la putere, care, în plină pandemie și campanie de vaccinare, taie din bugetul sănătății.

Nu pot să nu mă întreb ce reformă se dorește în educație, dacă i se alocă cel mai mic procent din PIB, fapt care compromite grav cea mai importantă resursă de dezvoltare a țării.

Construcția bugetară este bazată pe o minciună: ni se propune ajustarea puternică a cererii – deci a consumului – și se estimează iluzoriu creșterea economică.

Guvernul nu are de gând să aducă mai multe venituri la buget, gradul de colectare a veniturilor în PIB este de 31%, față de 46% cât este media Uniunii Europene.

În buget nu este cuprins niciun euro atras prin PNRR din cei 30,4 miliarde euro, nici vorbă de prefinanțarea de 13% pe care o putem accesa în 2021.

Guvernul, în loc să stimuleze economia, adâncește recesiunea, propunând doar austeritate, subdezvoltare, tăieri și sărăcie.

Se continuă însă guvernarea pe datorie, cu o viteză de împrumut de 800-1.000 euro pe secundă! Fiecare român va plăti din buzunar această datorie în următorii 30 de ani, prin taxe și impozite mai mari.

Nu există nicio categorie socială care să fi avut vreun beneficiu de pe urma guvernării PNL. Copii, salariați, pensionari, oameni de afaceri, studenți, elevi – nimeni n-a scăpat, confirmând astfel cele mai sumbre avertismente ale PSD.

Salariații au pierdut bani cuveniți de drept la salarii, suntem anunțați că sporurile bugetarilor vor fi „plafonate”, deși Guvernul Cîțu nu are ce să plafoneze, pentru că sporurile bugetarilor sunt deja plafonate prin Legea salarizării unitare la un nivel maxim de 30% din suma salariilor din fiecare instituție publică. S-a depășit acest plafon? Atunci, premierul Cîțu să-l tragă la răspundere pe ministrul finanțelor Cîțu că nu a respectat legea, plătind sporuri ilegale în anul precedent.

Copiii au pierdut mai mult de jumătate din alocația legal stabilită.

Studenților li s-a eliminat gratuitatea la transportul feroviar, pentru că „pe lumea asta nimic nu este gratis”.

Pensionarii așteaptă zadarnic aplicarea Legii privind pensiile. PNL nu numai că a uitat ce promitea în campanie și ce a trecut în programul de guvernare, ci amână majorarea punctului de pensie pentru anul viitor.

Cîțu, groparul economiei, omoară și turismul românesc! Voucherele de vacanță, principalul motor de relansare a industriei turistice din România, nu se mai acordă în 2021,

deși neacordarea lor determină doar o reducere a deficitului bugetar cu 1,65 miliarde lei, respectiv 0,15% din PIB, conform calculelor Guvernului.

Agricultorii au fost abandonați în voia sorții.

Antreprenorii și-au pierdut afacerile așteptând zadarnic sprijinul promis în pandemie.

Minciuna a ajuns să fie forma de manifestare a actualei guvernări.

Au câștigat prin minciună și dezinformare, guvernează în minciună, sfidător și disprețuitor. Una e programul electoral, alta programul de guvernare și cu totul altceva bugetul anului 2021!

Constatăm că nu e nicio diferență între un premier pentru care „nimic nu e gratis pe lumea asta” și președintele care a făcut din „Să trăiți bine!” un „Trăiți prea bine” și ne-a adus în pragul sărăciei.

Așadar, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 prefigurează clar adâncirea sărăciei în România! Vă mulțumesc.

Piper-Savu Florin, deputat, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

Valentin-Ilie Făgărășian

#33625

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Începând cu anul 2020 România a înregistrat o schimbare majoră de direcție, în sensul în care Guvernul liberal a demarat ample reforme publice, a recredibilizat România în fața partenerilor internaționali și a orientat țara pe calea firească a dezvoltării și modernizării. În plină criză sanitară și economică, Partidul Național Liberal și-a asumat și a reușit să protejeze viața și sănătatea oamenilor, economia și locurile de muncă, să înceapă digitalizarea administrației publice și să revitalizeze investițiile publice în domeniul infrastructurii. Dacă astăzi constatăm că România a trecut mai ușor prin criză decât state dezvoltate din Uniunea Europeană, cu o scădere economică mai mică și o revenire mai puternică, acesta este rodul măsurilor corecte luate de guvernarea liberală.

## Stimați colegi,

Obiectivul declarat al Partidului Național Liberal este acela de a dezvolta România. Dezvoltarea înseamnă o infrastructură de transporturi rapidă și conectată la marile rețele din Europa, înseamnă o infrastructură de sănătate modernă, un sistem de educație performant, înseamnă digitalizarea proceselor administrative și debirocratizare, înseamnă comunicații rapide și energie ieftină. Dezvoltare înseamnă o economie competitivă, care exportă mai mult decât importă, care încurajează oamenii să muncească și să-și asume riscuri și care are capacitatea de a plăti angajaților salarii atractive, poate chiar mai mari decât în statele dezvoltate. Dezvoltare înseamnă venituri bugetare superioare, din care să putem plăti pensii mai mari părinților noștri, alocații mai mari copiilor, indemnizații și ajutoare persoanelor vulnerabile.

Stimați colegi, absența acestor elemente care definesc dezvoltarea reprezintă cauza principală pentru care milioane de români au plecat, în ultimele decenii, din țară. Salariile mici și condițiile grele de muncă, serviciile nesatisfăcătoare de sănătate, educația tot mai puțin performantă, birocrația și corupția din administrație au reprezentat factori determinanți pentru toți cei care sunt astăzi plecați peste hotare, dar au rămas cu inima în țara lor. Pot să vă garantez că fiecărui român din diasporă îi pasă de ceea ce se întâmplă acasă și de direcția în care se îndreaptă România. Românii din diasporă ne-au demonstrat acest lucru cât se poate de clar în 10 august 2018, când s-au pus în calea bastoanelor și a gazelor lacrimogene pentru a apăra democrația. De asemenea, diaspora o demonstrează constant prin miliardele de euro obținute prin muncă grea și transferate anual în țară, bani care susțin atât familiile, cât și economia privată. Fără banii pe care aceștia îi trimit în țară, România s-ar fi prăbușit economic de mult, iar creșterea economică ar fi fost doar o dorință.

Am convingerea că o Românie dezvoltată, care să ofere standarde de viață asemănătoare statelor dezvoltate din UE, îi va îndemna pe tot mai mulți să se întoarcă acasă și pe tot mai puțini să plece.

Săptămâna trecută am constatat cu satisfacție faptul că bugetul pentru anul 2021...

Beniamin Todosiu

#39421

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important: efectele pandemiei asupra sectorului HoReCa.

HoReCa are nevoie de măsuri coerente pentru a traversa criza generată de pandemie! Trebuie să ascultăm strigătul celor peste 400.000 de români care lucrează în industria hotelieră și în alimentația publică. Acest sector a fost grav afectat de măsurile restrictive impuse în contextul pandemiei, iar sute de mii de oameni și familiile lor resimt din greu povara crizei.

Dragi colegi, sunteți conștienți, la fel ca mine, că o afacere nu poate funcționa la nesfârșit cu lacătul pe ușă sau la capacitate de avarie. Scenariul este previzibil: rostogolirea datoriilor, concedieri sau falimentul. Mii de firme din industria HoReCa sunt acum în situația de a intra în incapacitate de plată, iar efectul va începe să fie vizibil în acest an. În 2021 specialiștii economici avertizează că rostogolirea datoriilor firmelor din industria HoReCa se va resimți și în domeniile conexe, fiind afectați direct furnizorii acestora.

După anul 2020 radiografia economiei afectate de pandemie nu arată prea îmbucurător. Pandemia a afectat anul trecut în principal firmele mici și mijlocii. Cele mai multe dintre acestea s-au confruntat cu probleme serioase de _cash flow_ , în condițiile blocajului financiar și ale imposibilității de a accesa credite bancare. Sondajele realizate pe piața bancară în această perioadă arată că patru din cinci IMM-uri sunt nebancabile. Chiar dacă numărul dosarelor de insolvență a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvențe anul trecut a atins un miliard de euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 miliarde de euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019. Cert este că, anul trecut, cele mai multe insolvențe au fost în HoReCa.

Sunt toate premisele unui an în care economia va trece printr-o furtună, iar multe companii vor eșua în încercarea de a ajunge la liman.

O veste bună pentru sectorul HoReCa este că Guvernul va acorda, potrivit unei noi ordonanțe de urgență, compensații de un miliard de lei firmelor din această industrie. Noutatea este că vor fi acordate compensații financiare tuturor firmelor care au avut pierderi și care vor aplica pentru a primi acest ajutor, fiind eliminat principiul „primul venit, primul servit”. Totuși trebuie să venim și cu alte măsuri pentru a permite acestor unități să funcționeze și să producă venituri, pentru a putea trece de criză. Avem județe în care industria HoReCa nu a mai funcționat de luni de zile la o capacitate aproape de normalitate. Culmea este că aceste județe sunt și cele în care autoritățile sanitare își fac treaba și testează populația. Sunt discrepanțe enorme, de la câteva zeci de teste în unele județe la sute sau peste o mie în județele fruntașe. În aceste condiții, premiem județele codașe la depistarea și controlul virusului SARS-CoV-2 și pedepsim județele care testează. O situație similară este în Alba, unde avem peste 100.000 de persoane testate, adică aproape unu din trei cetățeni ai județului. Această performanță este pedepsită cu scenariul roșu în Alba Iulia și în localitățile importante din județ, scenariu care impune restricții în special în domenii precum turismul, alimentația publică și serviciile.

Stimați colegi, de la tribuna Parlamentului României, le solicit public autorităților care gestionează pandemia să reanalizeze modul în care se impun măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului, astfel încât să fie luat în considerare la calcularea incidenței și numărul de teste efectuate. De asemenea, solicit de urgență includerea angajaților din industria HoReCa în categoriile cu prioritate la vaccinare. De asemenea, se impune crearea Ghidului național de funcționare, redresare și reziliență pentru HoReCa, un ghid care să cuprindă reguli naționale general valabile pentru acest sector, dar și măsurile de sprijin și modul în care firmele pot aplica pentru obținerea lor.

Vă mulțumesc și vă rog să tratăm cu seriozitate efectele pandemiei asupra industriei HoReCa!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba. Vă mulțumesc.

Georgel Badiu

#43872

„Dezinteres sau crimă?”

În fiecare zi în jurul nostru au loc drame și mor oameni, deși nu este mâna lui Dumnezeu, ci este nepăsarea și ignoranța unor semeni de-ai noștri. Mor oameni în spitale infestate de bacterii, în incendii la care se intervine ca în anii ’50 ori în accidente datorate unei infrastructuri jalnice și absolut criminale.

Instituțiile statului, care ar trebui să ne apere, de fapt, ne persiflează, ne ignoră, manipulând faptele, făcându-i scăpați pe cei vinovați și arătând cu degetul spre victimă, acuzator. Ce mai contează adevărul?

După 25 de ani de muncă într-un sistem de la care m-am așteptat să scoată adevărul la liman, trebuie să constat, uimit, că toate lecțiile din tacticile de manipulare și diversiune sunt aplicate în România, fără ca sistemul în care mi-am pus speranțele să reacționeze în vreun fel. Oamenii corecți și bine intenționați sunt huliți și ponegriți, în timp ce slujitorii răului sunt prezentați ca salvatorii nației, toate acestea în dispreț față de adevăr.

Recunosc că nu mă așteptam la această dimensiune a minciunii. Minciuni în campania electorală despre mierea care va curge după, minciuni postelectorale despre cât de săraci suntem din cauza „ălorlalți”, minciuni despre pretinsa opoziție a partidelor care nu-s „la ciolan”. Un neadevăr grotesc generalizat, dar frumos ambalat în hainele unor promisiuni deșarte.

De 31 de ani suntem tratați cu vorbe goale, manipulări, ipocrizii, aranjamente financiare nenumărate, doar-doar ar părea academic limbajul incoerent și nesimțit al minciunii!

Adevărul este că în România nimănui nu-i pasă de copiii abandonați, de românul sărac, de cel bolnav, de toți acești oameni ce sunt condamnați la un drum la capătul căruia nu se întrevede nici măcar un simulacru de luminiță. Inteligență artificială, digitalizare, educație online... Vorbe și deziderate frumoase, care sună a _science fiction_ în contextul necazurilor românului obișnuit.

Cum putem măcar să ne imaginăm că mergem mai departe pe calea unei dezvoltări spectaculoase lăsând în urmă atâția semeni sărmani sau bolnavi ce mor cu zile, suflete și conștiințe care se pierd doar pentru că unii care împart pâinea îi uită la poarta istoriei?

Cine are acest drept, domnilor? A împuternicit Dumnezeu pe cineva să piardă aceste suflete? Putem oare să depășim limita acestei supraevaluate păreri a unora despre ei înșiși, să ne gândim la cei din rândul cărora am plecat?

Este de datoria noastră, a tuturor, să facem ceea ce trebuie pentru a acorda fiecărui român șansa la o existență decentă, șansa la sănătate, la educație. Politrucii care se opun acestui proces nu au ce căuta în Parlament, Guvern și celelalte instituții publice din România.

Apropo de politrucii „politologi” de partid, norocul unora că ale lor partide au luat naștere în 1990, iar presa „doctă” nu se obosește să-i întrebe de ideologii și doctrine, ci îi susține mediatic la guvernare, în schimbul unor subvenții de zeci de milioane de euro. Dar chiar așa, domnilor „politologi”, ce ideologii mai aveți?

Cât despre noi, nu ne purtați de grijă. Noi suntem români. Deputat AUR de Vrancea, Badiu Georgel.

Marian-Iulian Rasaliu

#47271

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este despre industria ospitalității din România.

„HoReCa se prăbușește!”

Reprezentanții industriei ospitalității și-au strigat disperarea ieșind în stradă. Să luăm exemplul municipiului Brașov, care de vineri, 19 februarie, a reintrat în scenariul roșu. Restaurantele s-au închis din nou la interior, după nici trei săptămâni de funcționare. Cum vor mai rezista cei din HoReCa în condițiile în care schemele de ajutor și granturile mult promise de actualul Guvern întârzie? Criteriile de eligibilitate se schimbă în permanență, așa că multe firme rămân pe dinafară. S-au acumulat datorii. Șomajul tehnic este plătit cu întârziere și, oricum, vorbim de o sumă infimă, insuficientă. Angajații trăiesc o adevărată dramă. Cum să lucrezi la un restaurant și câteva zile să vii la muncă, pentru ca ulterior să fii trimis din nou în șomaj? Și situația aceasta trenează de luni de zile.

Dragi guvernanți, puneți-vă doar o singură zi în locul acestor oameni: cum să-ți plătești facturile, chiriile, ratele, în aceste condiții? Cum să supraviețuiești? Cum vor mai putea rezista aceste afaceri? Statul ar trebui urgent să intervină, măcar acum, în al nouălea ceas, și să compenseze aceste pierderi. Să nu uităm că, ani la rând, cei din HoReCa și-au plătit taxele, impozitele, iar acum cei din coaliția de guvernare de dreapta au uitat de ei.

Autoritățile au gestionat haotic întreaga situație. Nimeni nu le-a explicat celor din HoReCa de ce s-au fixat aceste praguri ale ratei de incidență. De ce se închid restaurantele la trei? Sistemul de testare nu prezintă realitatea. Ba sunt foarte multe teste efectuate și se închide tot, ba sunt foarte puține teste. De ce nu văd comitetele județene pentru situații de urgență aglomerațiile de pe pârtiile de schi, din malluri? Adolescenții nu merg fizic la școală, dar îi găsim în centrele comerciale, îi găsim în zonele de distracții. Nu au existat cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 în rândul clienților care au luat masa în restaurant. De ce Guvernul alege să fie pentru unii mumă, pentru alții ciumă?

Județul Brașov, care este unul preponderent turistic, a pierdut enorm. Știați că în perioada ianuarie–decembrie 2020 – față de aceeași perioadă a anului 2019 – sosirile turiștilor în județul Brașov au scăzut cu 49%?

Iar eliminarea voucherelor de vacanță este ultima picătură într-o situație care este de-a dreptul dramatică.

Vă mulțumesc.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Brașov.

Andrei-Daniel Gheorghe

#50058

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „România este datoare să apere drepturile românilor din Ucraina”.

După cum se vede, în ultimul timp, există o politică discreționară și abuzivă a statului ucrainean de asimilare a minorităților naționale, românii fiind victima directă a acestei conduite antieuropene și rudimentare pe care statul ucrainean a stabilit-o în ultimii ani.

Atât legea adoptată în educație care elimină limbile minorităților din învățământ, într-un termen de câțiva ani, aproape definitiv, cât și legislația administrativă, care nu mai dă ocazia manifestării cetățenilor în propria limbă, nativă, în cadrul tuturor formelor instituționalizate ale administrației publice, sunt două elemente pe care România e datoare să le afirme, să le asume și să se lupte pentru ele.

Acest fapt încalcă grav Convenția Europeană a Drepturilor Omului și toate tratatele europene și internaționale în materie de protecție a minorităților, încalcă inclusiv Constituția Ucrainei și încalcă foarte grav și acel tratat rușinos pe care România l-a semnat cu Ucraina în 1997, atât cât prevedea el cu privire la drepturile minorităților din cele două state.

Mi se pare foarte grav faptul că în zonele locuite preponderent de români din regiunea Cernăuți există deja un fel de note ultimative ale administrației din regiunea respectivă care vizează înlăturarea folosirii limbii române din cadrul instituțiilor, autorităților publice locale într-un orizont foarte rapid, de câțiva ani.

Statul român are datoria să intervină și are datoria să spună foarte clar Ucrainei că în aceste condiții Ucraina nu are ce să caute în Europa, pentru că această conduită este una complet străină de orice perspectivă civilizată cu privire la protecția drepturilor minorităților și cu privire la ceea ce înseamnă buna vecinătate și reciprocitatea dintre două țări care se învecinează și care au multe lucruri în comun.

De asemenea, este important de menționat faptul că aceste comunități străvechi – din Bucovina, din nordul Basarabiei, din sudul Basarabiei, din nordul Maramureșului – nu beneficiază nici măcar de acele drepturi minimale cuvenite comunităților așa-numite „autohtone” în legislația ucraineană.

Deci românii care trăiesc de milenii în acest spațiu, care astăzi face parte din Ucraina, aproape că rămân în afara oricărui drept fundamental.

România trebuie să-i apere pe frații noștri rămași pe actualul teritoriu al Ucrainei!

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Alin-Gabriel Apostol

#52847

Domnule președinte, Stimați colegi, În declarația mea de astăzi vă aduc în prim-plan educația de prim ajutor.

Haideți să facem un exercițiu de imaginație. Am putea avea următoarele situații:

În pauza mare, la școală, copilul dumneavoastră se îneacă. Un coleg de clasă observă situația și, în loc să râdă, îi salvează viața aplicând o manevră simplă. Un alt „sanitar priceput” observă că bunicul său dezvoltă simptomele unui accident vascular cerebral și, fără să ezite, sună la 112, oferind toate datele de care în primă fază medicii au nevoie pentru a minimiza impactul.

70.000 de români mor anual pentru că nu primesc la timp primul ajutor. Educația de prim ajutor este necesară pentru că salvează vieți.

Vă reamintesc că în 2017 câțiva parlamentari au încercat să introducă „Educația de prim ajutor” ca o materie nouă, obligatorie, în școala românească. Această inițiativă a fost respinsă pentru că, teoretic, „Educația de prim ajutor” este încorporată în „Educația pentru sănătate”.

Din păcate, „Educația pentru sănătate” este o materie opțională și doar aproximativ 5% dintre copiii din România urmează această materie. Mai mult decât atât, în cadrul „Educației pentru sănătate” „Educația de prim ajutor” este reprezentată doar ca un subcapitol al capitolului 9 din manualele de clasa a V-a și a VI-a.

De la preluarea mandatului, lucrez pentru a găsi soluții ca „Educația de prim ajutor” să fie prezentă în școlile noastre și să-i ajute pe copiii noștri să fie pregătiți pentru a salva vieți. În ultimele două luni, am intrat în contact cu experți în prim ajutor atât din partea Crucii Roșii, cât și din partea DSU, am cerut părerea Consiliului Național al Elevilor și punctul de vedere al Administrației Prezidențiale.

Concluzia neechivocă este că la nivel instituțional este conștientizată utilitatea și necesitatea „Educației de prim ajutor”, ca materie care să ofere competențe pentru viață. Pentru asta, ea trebuie să fie o materie atractivă, predată de specialiști cu pregătire psihopedagogică și cu o bază practică, nu doar teorie. Sunt de acord că este nevoie de resurse. Trebuie formați profesori și trebuie achiziționate echipamente specifice. Nu am nicio reținere să afirm că există un impact bugetar, însă el este infim față de impactul pozitiv asupra siguranței vieților noastre. În plus, putem folosi fonduri europene pentru a diminua impactul bugetar.

Stimați colegi, fac un apel la puterea dumneavoastră de reflecție asupra importanței acestei materii și vă invit să susțineți alături de mine acest demers.

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al Alianței USR PLUS, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc.

Ciprian Ciubuc

#55716

„În fața cui s-a plecat «Infinitul» lui Brâncuși?”

În mod normal, declarația pe care urmează să o prezint ar fi trebuit să fie rostită de maestrul Nicolae Voiculeț, în calitate de senator al României. Tertipurile sistemului i-au invalidat candidatura, iar eu aduc în plen mesajul acestui ambasador al culturii românești.

În fața cui s-a plecat „Infinitul” lui Brâncuși?

În mod normal, creștinii și românii, oamenii de cultură, dar și angajații Muzeului Țăranului Român trebuie să ia atitudine și să ceară explicații ministrului culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, managerului muzeului, domnul Virgil Nițulescu, președintelui Comisiei pentru cultură din Parlamentul României, dar și domnului Bulai pentru felul în care s-au atribuit cei 218.099 de euro unui proiect așa-zis „cultural”, „Mirrors of Brâncuși”, eveniment organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și al Muzeului Național al Țăranului Român, la împlinirea a 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, a marelui Brâncuși.

După părerea lui Nicolae Voiculeț și a altor personalități culturale din țară și din străinătate, cu prilejul acestei expoziții, care se va încheia pe 24 februarie, adică astăzi, este denigrată una dintre cele mai importante lucrări ale marelui Brâncuși: „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără de sfârșit”, cum spunea Brâncuși.

Prin schimbarea poziției verticale a cunoscutei lucrări, consider că s-a adus o mare jignire creației lui Brâncuși, dar și verticalității și demnității noastre, ca neam.

Cerem scuze publice din partea celor care au fost implicați în finanțarea, realizarea și promovarea acestui eveniment!

Totodată, cerem o direcționare a fondurilor – cel puțin egale cu cele alocate proiectului „Mirrors of Brâncuși” – pentru repararea casei copilăriei lui Constantin Brâncuși, de la Hobița, care de zeci de ani este în ruină și este o paragină.

În aceeași situație de paragină sunt zeci de obiective culturale, unele cu mare potențial turistic și istoric, abandonate din nepăsarea unora, ba chiar din dorința de a ne stârpi identitatea românească.

Asta am avut să vă spun. Este un semnal de alarmă! Mulțumesc.

Nicolae-Miroslav Petrețchi

#58115

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

În fiecare an, la data de 21 februarie celebrăm Ziua internațională a limbii materne, ocazie cu care auzim alocuțiuni în care este subliniată importanța promovării multiculturalității, a diversității lingvistice și a valorilor universale.

Însă tocmai acum trebuie să ne punem o serie de întrebări: oare este suficient să ne rezumăm la alocuțiuni privind importanța acestei zile? Sau trebuie să reflectăm și asupra modului în care reușim să conservăm și să promovăm patrimoniul mondial material și imaterial?

Recent, UNESCO a atras atenția asupra faptului că jumătate din limbile vorbite pe mapamond sunt pe cale de dispariție, inițiind o serie de proiecte pentru prevenirea sau încetinirea pierderii limbilor, inclusiv prin promovarea educației și în limbile minoritare, subliniind faptul că limba maternă este cel mai puternic element de conservare și dezvoltare a patrimoniului mondial material și imaterial.

Conștientizând aceste aspecte, în cadrul dezbaterilor organizate la Bruxelles ori Strasbourg, în plenul Adunării, în ședințele comisiilor parlamentare, precum și în cele ale grupurilor politice, este utilizată și limba maternă.

Mai mult, în fiecare an, un număr tot mai mare de state își adaptează politicile naționale în vederea promovării limbilor materne, precum și în vederea încurajării diversității și a educației multilingvistice, construind, în același timp, o solidaritate bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.

Fără doar și poate, România reprezintă cel mai elocvent exemplu de bune practici când vine vorba despre promovarea identității etnice, lingvistice și culturale a persoanelor aparținând minorităților naționale, aducând în concordanță reglementări legislative din domenii precum protecția drepturilor omului, protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și așa mai departe.

Cu toate acestea, în repetate rânduri, de la această tribună, am subliniat necesitatea continuării respectării garanțiilor corespunzătoare, în toate domeniile, prezentând cazuri izolate de încălcare a drepturilor, care contravin spiritului european.

Din nefericire, lejeritatea cu care au fost tratate cazurile semnalate, precum și lipsa măsurilor ferme au făcut ca diverse probleme să apară și în cele mai neașteptate domenii, unde înșiși funcționari responsabili cu aplicarea prevederilor constituționale și legale privind conservarea limbii materne, necunoscând sau prefăcându-se că nu cunosc cadrul legal, au ajuns să organizeze până și așa-zise „dezbateri” care pun la îndoială însăși necesitatea instruirii în limba maternă, felul în care aceasta îi ajută pe copii și în ce anume constă ori, în cazuri și mai grave, să solicite chiar managerilor instituțiilor de învățământ să reducă ori să înlocuiască studiul limbii materne cu o limbă modernă – culmea! – studiată opțional.

Doamnelor și domnilor deputați, iată câteva exemple care ne obligă ca, tocmai în astfel de zile festive, să analizăm cu mai multă responsabilitate trendul privind respectarea acestor garanții, făcând, în același timp, diferența între cazurile izolate și politica națională din acest domeniu, reamintindu-ne că limba maternă nu trebuie să reprezinte o monedă electorală, iar, prin neacordarea atenției cuvenite, s-ar putea ajunge ca peste câțiva ani să nu mai putem celebra această zi.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Nicolae Georgescu

#61782

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PNL-iștii și progresiștii, în război cu poporul român!”.

Suntem în război! Așa au declarat guvernanții de dreapta în anul 2020 despre lupta împotriva coronavirusului. O fi așa cum spun dânșii. Dacă au în capul lor asemenea idei, nimeni nu le poate contesta și nimic nu se poate face ca ele să fie scoase din capul acestora. Noi știm din istorie că în stare de război întreaga funcționare a țării este îndreptată către două obiective majore: protejarea pe cât se poate a propriilor cetățeni și a producției industriale naționale. Pentru asta guvernanții instituie stare de urgență. Pentru asta își direcționează statul toate resursele. Să asigure propriilor cetățeni protecție, servicii medicale, să-i țină în viață, să le ofere locuri de muncă și să le mențină moralul ridicat.

La noi ce s-a întâmplat? În stare de aproape război, instituită de liberali și progresiști, am aflat că guvernanții se împrumută enorm în numele nostru pentru a face achiziții la suprapreț de la firmele lor de casă sau pentru a achiziționa materiale medicale neconforme.

Am aflat, de asemenea, că în anul 2020 a avut loc o scădere drastică a accesului la îngrijire al pacienților cronici, mai ales în cardiologie. Semnala, în acest sens, prof. univ. dr. Andrei Dan, șeful Secției de cardiologie a Spitalului Colentina, faptul că foarte mulți bolnavi nu au avut acces la tratament. Gestionarea incorectă a pandemiei de către Costache, Tătaru și Voiculescu, cu acest sistem numit spital COVID, prin care spitalele mari au fost sacrificate, dedicate exclusiv îngrijirii COVID, a dus la o creștere a mortalității poate mai mare sau la limita superioară în România față de Comunitatea Europeană. Am mai aflat că în lunile noiembrie și decembrie anul trecut s-au înregistrat cele mai multe decese de la al Doilea Război Mondial încoace, conform datelor prezentate de președintele INS.

Același lucru a fost subliniat și de presă, care relata faptul că avem foarte mulți morți de COVID, dar, cu siguranță, avem mult mai mulți morți de ne-COVID, despre care nu se vorbește oficial. Oameni bolnavi de cancer, diabet, de inimă care n-au avut acces la spital și nici la alte servicii medicale. Oameni neasigurați, lipsiți de medicamente luni în șir, oameni fără adăpost care nu sunt căutați și, în cazul de față, nu sunt nici vaccinați. Aceștia mor la o rată devastatoare și nici măcar nu știm dacă de COVID sau de alte boli netratate. Pentru aceste pierderi de vieți omenești cine răspunde, domnilor guvernanți neoliberali și progresiști?

Dacă, în numele luptei împotriva pandemiei, atâția oameni au fost obligați să se sacrifice, de ce nu cereți aceleași sacrificii...

George-Cristian Tuță

#65272

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

În aceste zile, Parlamentul va dezbate Legea bugetului. Un document care nicicând nu a fost mai important, având în vedere momentul pandemic, cu implicații sociale, pe care trebuie să-l depășim cu bine.

Pot anticipa că vom avea discuții lungi. Noi vom susține necesitatea unei administrații eficiente, vom discuta despre tehnologii și reducerea costurilor, dar nu trebuie să lăsăm amendamente populiste, lozinci înflăcărate și indignare ipocrită să ne afecteze demersurile constructive pe care vrem să le avem.

Doamnelor și domnilor parlamentari, va trebui să reflectăm asupra domeniilor care trebuie finanțate cu prioritate. Dacă ne punem întrebările corecte vom ajunge la concluzia că pentru unele dintre meseriile viitorului nu avem încă legislație.

Studiile spun că 85% din joburile din 2030 nu au fost inventate încă. De aceea, cred că este necesară o dezbatere pragmatică, pe bază de trenduri și scenarii, asupra ocupațiilor care vor fi dominante în viitorul apropiat.

Un lucru este cert, au loc transformări de fond în tot ceea ce înseamnă muncă: unde se muncește, cum se muncește, în ce condiții se muncește, care sunt cerințele naturale ale pieței, care este, de fapt, statutul acestor meserii ale viitorului.

Această reglementare a muncii poate fi un pariu riscant. Va fi nevoie de îndrăzneală și asumare pentru a putea anticipa evoluțiile atât în mod științific, cât și în mod empiric. Va fi un joc în care trebuie să găsim cel mai mare divizor comun pentru toate scenariile posibile.

Închei prin a vă semnala un amănunt amuzant asupra căruia ne vom apleca în curând, împreună cu Ministerul Muncii. În nomenclatorul ocupațiilor, la numărul 421104, este o ocupație pe cât de anacronică, pe atât de importantă.

Stimați colegi, dacă nu vom fi deschiși la schimbare, riscăm ca această ocupație să rămână fără obiect.

421104 este ocupația numărătorului de bani. Mulțumesc.

Ștefan-Iulian Lőrincz

#67450

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, în Parlament, am votat pentru repararea unei mari nedreptăți. Am votat eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Articolul 4 din Constituție este foarte clar în ceea ce privește principiul egalității între cetățeni: „România este patria comună a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.”

În fapt, de ani de zile asistăm la o sfidare a cetățenilor și ignorare a echității.

Vechi politicieni care se simt speciali, în nemărginita lor generozitate pe banii altora, fără nicio justificare, au decis că anumitor categorii, de exemplu, demnitarii, li se cuvine să primească o pensie determinată după alt sistem, în timp ce majorității cetățenilor în funcție de cât au contribuit.

În 2020 România a plătit cu 60% mai mult pentru aceste pensii speciale comparativ cu 2016.

Ați avut majoritate în fosta legislatură, doamnelor și domnilor de la PSD, și, în loc să le fi eliminat, ați găsit de cuviință să mai dați o palmă cetățenilor!

Și ați stabilit voi că și primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene merită să fie... pe banii contribuabililor!

Iată doar un exemplu, care reprezintă o insultă permanentă adresată românilor: președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, de altfel, fost parlamentar PSD, are două pensii speciale, potrivit declarației de avere. Una de fost avocat al poporului și alta de fost parlamentar.

Astfel, Dorneanu a încasat în anul fiscal 2018 suma de 322.000 de lei.

Ce părere aveți, doamnelor și domnilor de la PSD? Ați respectat voi cetățenii? Credeți că demagogia voastră va înșela românii?

Noi, parlamentarii USR PLUS, vom căuta toate căile constituționale pentru urgentarea eliminării pensiilor speciale pentru toate categoriile la care nu se justifică excepția de la contributivitate.

Iar voi, doamnelor și domnilor de la PSD, nu veți mai putea minți oamenii, pretinzând că îi respectați, în timp ce inventați privilegii pentru anumite categorii și luptați pentru a le păstra.

Pentru USR PLUS eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost doar un prim pas.

Vom continua!

Vă mulțumesc.

Ringo Dămureanu

#70024

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică se numește „Dreptate pentru Oltenia. Vrem să fim legați cu Europa!”.

Stimate domnule președinte, Domnule prim-ministru Vasile Cîțu, Domnilor miniștri, Stimați colegi,

Reprezint în Parlamentul României județul Dolj, fiind singurul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor din regiunea Oltenia, singurul parlamentar AUR de la Giurgiu și până în Banat, pe o rază de opt județe.

Zona „roșie” a României atât a dat. Restul reprezentanților sunteți cei care ați guvernat 31 de ani: așa-zisa dreaptă – PNL și asociații – și așa-zisa stângă – PSD, majoritar.

După ce a dat miniștri în guvernele PSD și PNL, Craiova rămâne cel mai izolat mare oraș din România și din Europa dintre capitalele de euroregiuni. Oltenia nu are niciun metru de autostradă, iar Craiova, alintată „capitala unei mari iubiri”, a fost abandonată, nefiind legată de nicio autostradă care să ducă undeva, existentă sau în proiect: nici spre Transilvania, prin Râmnicu Vâlcea, nici spre Europa, prin Lugoj, nici spre Vidin sau Negotin, către Balcani sau Valea Timocului.

Discutăm în Parlament bugetul pe anul 2021, cu proiecția pe termen mediu, iar această ocazie nu trebuie din nou ratată, în defavoarea Olteniei.

Avem obligația de a închide coridorul european care ne străbate.

Tronsonul Banat–Oltenia, parte a coridorului ce leagă Europa Centrală de porturile de la Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Nordului, trebuie să fie un proiect de infrastructură de transport pe care să-l includem începând cu anul 2021.

Au dreptul cei de la Ford, care investesc și au creat mii de locuri de muncă, să-și vândă în toată Europa producția, modelele și motoarele produse la Craiova fiind în topul vânzărilor, conectarea lor la piețele europene fiind o datorie asumată de România, dar încă neonorată.

Au dreptul bănățenii să vină în capitală pe un drum direct, care să nu mai ocolească Oltenia.

Pentru ei și pentru transportul internațional de la Calafat spre Lugoj, sectorul de serpentine Orșova–Caransebeș este absolut anormal pentru secolul XXI.

Domnilor colegi, în numele oltenilor și al bănățenilor, al producătorilor de mașini și al șoferilor, vă rog să susțineți proiectele de autostrăzi care să lege Craiova de Lugoj și Slatina de Râmnicu Vâlcea. Să arătăm că ne pasă de oameni și să facem dreptate și pentru Oltenia!

Vă mulțumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Romeo-Daniel Lungu

#74617

## Stimate colege,

Stimați colegi,

În curând, pe 28 februarie, se împlinește un an de la confirmarea primului caz de infectare cu noul coronavirus în țara noastră. De atunci viețile noastre s-au schimbat radical. Însă pandemia de COVID-19 nu a reprezentat o provocare doar pentru cetățeni, ci și pentru autoritățile locale, care au preluat direct lupta cu virusul.

De exemplu, Primăria Municipiului Buzău a cheltuit anul trecut pe măsurile de combatere a virusului SARS-CoV-2 aproximativ un milion de euro, bani pe care nu i-a recuperat nici măcar acum de la Guvern.

România a fost prinsă pe nepregătite, iar Guvernul, în loc să fie locomotiva care să conducă țara în siguranță prin această pandemie, a preferat să transfere multe dintre obligații în sarcina UAT-urilor. Astfel se face că primăriile au cheltuit din propriile bugete sume considerabile pentru ca cetățenii să fie cât mai protejați. Cu promisiunea de a-și primi banii înapoi, primăriile s-au văzut, ulterior, cu vistieriile goale și înșelate de Guvernul României.

În plus, amânarea termenelor de plată a impozitelor și celelalte facilități fiscale oferite persoanelor fizice au contribuit și ele la o mai slabă colectare a taxelor și impozitelor locale. Tocmai de aceea în 2021 multe dintre primării s-au văzut nevoite să crească taxele și impozitele pentru a mai avea bani pentru investiții.

Anul acesta, amenajarea, dotarea și funcționarea centrelor de vaccinare, alături de continuarea măsurilor

de combatere a noului coronavirus, au rămas în competența autorităților locale. Doar la nivelul Primăriei Municipiului Buzău cheltuielile cu centrele de vaccinare ajung la două milioane de euro.

Guvernul doar mimează interesul față de situația delicată în care se află UAT-urile. Acestea trimit raportări lunare cu privire la cheltuielile cu pandemia din acest an, dar nimeni nu le poate garanta că vor primi banii înapoi.

2020 a fost un an negru! Însă nu doar din cauza noului coronavirus, ci și din cauza faptului că la conducerea țării am avut oameni incompetenți, fără viziune și fără empatie!

Stimați colegi, mai ales dacă faceți parte din coaliția de guvernare, vă rog să-i îndrumați pe cei care au capacitatea de a lua decizii în această privință să sprijine autoritățile locale, să asigure proceduri clare de decontare a cheltuielilor pentru gestionarea pandemiei și să se preocupe de siguranța cetățenilor. Pandemia nu a trecut, necesitatea de a lua măsuri eficiente este mai mare ca oricând. Haideți să nu obligăm autoritățile locale să aleagă între dezvoltare și sănătatea oamenilor!

Vă mulțumesc.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

Adrian-Felician Cozma

#77521

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să aduc în discuție o problemă pe care cu toții o cunoaștem, dar, din păcate, a fost ignorată: satul românesc, care, din nefericire, din păcate, sub ochii noștri se stinge. La fel și tradițiile. Iar unii ar vrea să ne uităm și credința.

„Să nu lăsăm satul românesc să piară!”

Una dintre prioritățile noastre trebuie să fie restaurarea lumii rurale, salvarea și susținerea satelor, care trebuie să fie într-un ritm cu totul, cu totul special, cu o atenție specială din partea noastră.

Și, de aceea, trebuie să observăm că în ultimele trei decenii România a trecut prin cea mai accelerată depopulare a satelor, care a dus la o destructurare a comunelor țării.

Oamenii au fost nevoiți să plece pentru o viață mai bună, tinerii nu și-au găsit rostul în țara lor și au luat drumul pribegiei.

Milioane de români au fost nevoiți să-și părăsească pământul, țara, casele părintești, să-și găsească salvarea. Satul românesc este astăzi aproape pustiu, bunicii noștri sunt năuciți de faptul că pământul lor rodnic rămâne nelucrat, iar nimeni nu face nimic.

Exodul românilor nu se mai termină.

Se nasc mai mulți copii români în afara granițelor decât în interiorul țării, iar acest lucru spune enorm despre drama pe care o trăim în acești ani. O dramă care nu se mai sfârșește!

Avem o responsabilitate și trebuie să acționăm acum, astăzi, nu mâine.

Avem nevoie de programe ample de relansare a civilizației rurale din toate punctele de vedere; și sigur că relansarea economiei locale e prima condiție. Refacerea asociațiilor agricole țărănești și asigurarea finanțării acestora prin creditul rural vor putea să impulsioneze mult dezvoltarea acestora, prin optimizarea muncii pământului și prin dezvoltarea industriilor alimentare, a produselor procesate. Avem nevoie de această însănătoșire a întregii economii din satele noastre, creându-se astfel și condiții pentru revenirea în țară a tinerilor noștri români, care-și pot asigura traiul decent din rodul pământului.

Un mare câștig, pe care astăzi poate nu-l percepem așa bine, e oportunitatea de a consuma mereu produse proaspete și sănătoase.

Potențialul României este imens, majoritatea terenurilor sunt naturale, poate cele mai bune din întreaga Uniune Europeană pentru culturile agricole.

România este obligată să facă un mare pas, în condițiile în care lumea se poate îndrepta oricând spre o criză alimentară la nivel european sau global.

În aceste condiții, nu e vorba despre o protecție, ci de o obligație a statului față de cetățeni.

România trebuie să creeze condițiile prosperității și pentru cei plecați, și pentru cei care încă sunt acasă.

Politicile privind revenirea în țară a românilor și menținerea tinerilor care, astăzi, sunt încă în țară trebuie să fie prioritate națională.

Nu vorbim de o facilitate, nu vorbim de privilegii, ci vorbim de o politică națională care poate fi relansată economic și spiritual.

Nu în ultimul rând, putem păstra bogăția imaterială a acestor locuri. Tradițiile noastre sunt o comoară pe care trebuie să o protejăm, iar tinerii noștri trebuie să fie stimulați să o descopere.

Porcul de Crăciun e mai mult decât asigurarea hranei pentru iarnă, iar pălinca din Țara Oașului și din alte regiuni e mai mult decât un produs de piață. Toate aceste bunuri păstrate din generații, alături de multe altele, ce țin de portul popular, casele țărănești și locurile obârșiei noastre...

Pollyanna-Hanellore Hangan

#83108

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Am asistat, în aceste zile, la un nou spectacol al ipocriziei marca PSD, partidul responsabil de distrugerea sistematică a mineritului în ultimii 30 de ani. În încercarea de a capitaliza politic pe seama celor care își riscă viața în subteran, în condiții de muncă improprii, se erijează în salvatori ai minerilor, deși sunt singurii vinovați de starea deplorabilă în care a ajuns Complexul Energetic Hunedoara.

În prezent, Complexul Energetic Hunedoara are patru mine: Lonea și Lupeni, care sunt în program de închidere, și Vulcan și Livezeni, încă funcționale, plus două termocentrale, Paroșeni și Mintia, termocentrala care asigură agentul termic în municipiul Deva.

Inițial, complexul energetic asigura aproximativ 5% din producția de energie a României, acum abia dacă mai produce 2% și înregistrează pierderi de peste 6 miliarde de lei, iar începând cu 2019 se află în insolvență.

Dezastrul construcției s-a văzut de la început, societatea înregistrând pierderi din primul an de existență. Conducerea CEH, numită de PSD, irosește în 2014 oportunitatea de retehnologizare a minelor printr-o licitație cu dedicație, ulterior anulată, pentru achiziția de echipamente necesare îmbunătățirii condițiilor de muncă și scăderii costurilor de producție. Directorul numit de PSD la conducerea CEH ratează și modernizarea Termocentralei Mintia, semnând un contract în contradicție cu cerințele Uniunii Europene, sub atenta privire a prim-ministrului de atunci, Victor Ponta.

Guvernul PSD primește în 2015 de la Comisia Europeană un ajutor financiar consistent pentru a sprijini CEH, dar nu este capabil să elaboreze un plan de restructurare și întârzie nejustificat plata. Din cauza PSD, complexul energetic plătește un milion de euro în plus pentru certificatele de carbon, cumpărate cu depășirea termenului-limită. Din cauza PSD, în tot acest timp, în minele din Valea Jiului își pierd viața șapte persoane și tot atâtea suferă răni grave, în urma accidentelor de muncă. Guvernul PSD nu a elaborat niciodată planul de restructurare, iar, în aceste condiții, Comisia Europeană stabilește că CEH trebuie să returneze statului român aproximativ 60 de milioane de euro. Deși în țară Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici și Mihai Tudose se plimbau prin Valea Jiului promițând redeschiderea minelor, sprijinirea CEH și a Termocentralei Mintia, printr-o abordare strategică, la Bruxelles europarlamentarii PSD votau un amendament la Guvernanța Uniunii Energetice care prevede că statele membre vor elimina până în 2020 subvențiile directe și indirecte acordate pentru combustibilii fosili, dând astfel lovitura de grație mineritului hunedorean.

În acest timp, colega mea, deputat USR, Cristina Prună făcea demersurile necesare către comisarul însărcinat cu politicile energetice și schimbările climatice și obținea includerea Văii Jiului în Platforma regiunilor carbonifere în tranziție, astfel Valea Jiului primind șansa tranziției la un mediu care să stimuleze creșterea, diversificarea economică și angajarea forței de muncă, oferind oportunități pentru generația tânără.

În aceste condiții, stimați colegi, cei din PSD sunt responsabili de dezastrul de la Complexul Energetic Hunedoara, pentru că au văzut CEH strict ca pe o sinecură și pușculiță de partid. Social-democrații de carton nu mai pot veni astăzi...

Dan Tanasă

#87739

## **Domnul Dan Tanasă:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează „Cât va mai tolera România politica revizionistă a Ungariei în Transilvania?”.

## Doamnelor și domnilor,

Trebuie să ne venim în fire și să recunoaștem că de 800 de ani în Transilvania se desfășoară o operațiune veche de geopolitică. Prin aceasta, România pierde _de facto_ fațada geopolitică a Carpaților Orientali spre Marea Neagră. O comunitate întreagă de cetățeni români, cea a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, devin cetățeni de rangul doi, în zonele controlate politic, economic și administrativ de UDMR, chiar pe teritoriul nostru național.

În timp ce pentru instituțiile românești, pentru Ministerul Culturii, pentru Ministerul Educației și chiar pentru instituțiile de forță, simbolistica națională a devenit o simplă butaforie lipsită de conținut, prietenii noștri dau substanță obsesiei lor istorice privind „Ungaria Mare”.

În timp ce structurile informative ungare sunt încurajate de ministrul ungar de externe să fie cele mai puternice din Europa Centrală, în propria lor țară interesele legitime ale românilor sunt mai abandonate ca niciodată!

În timp ce Ungaria derulează, de câțiva ani, programul de dezvoltare a Ardealului, Ministerul român de Externe se limitează la ridicola declarație că Ungaria face ce vrea în Transilvania, fără girul Bucureștiului! Ultima dată Bogdan Aurescu a „cântat” această arie minunată zilele trecute, chiar la București, la întâlnirea cu determinatul ministru de externe maghiar. Dar tocmai acest lucru arată că Ungaria face ce vrea în Transilvania, cu girul Bucureștiului. Ce înseamnă acest lucru? Că pun în practică preocupările lor mai vechi privind Transilvania. Programul de dezvoltare economică a Ardealului, lansat de Budapesta acum mai bine de doi ani, capătă forma nu doar a desuveranizării Transilvaniei, ci și a României!

Pentru a-și asigura recucerirea economică și politică a Ardealului, prietenii noștri s-au infiltrat cu ideologia lor revizionistă în toate instituțiile statului român. Ministerul Afacerilor Externe de la București se mulțumește să constate că programul se desfășoară fără acordul statului român! Care stat, din moment ce programul se desfășoară?! Performanța, pentru care îi felicit, este că au reușit, ca de fiecare dată în ultima sută de ani, să-și facă toxicul demers acceptabil. În 1940 a fost acceptabil pentru Germania nazistă! În 1946 a fost acceptabil pentru Uniunea Sovietică! De 31 de ani este acceptabil pentru toate partidele politice care s-au perindat la conducerea României!

Înțelegem prea bine complexul istoric al vecinilor noștri, botezat pompos, de câțiva ani, „geopolitica bazinului Carpatic”. De fapt, nostalgia adăpostirii statalității ungurești în voievodatul Transilvaniei, după Bătălia de la Mohács. Dar nu înțelegem de ce statul român pune frișcă pe acest complex mental, oferindu-le pe tavă, azi, statalitatea românească, deși nu-i mai fugărește nimeni pe nobilii unguri!

Da, știu, pare greu de crezut, dar acestea sunt faptele! Dimensiunea retrocedărilor începute acum 15 ani se apropie de 60 de miliarde de euro, centrele istorice din marile orașe din centrul Transilvaniei sunt retrocedate, ca și o bună parte din terenurile Transilvaniei de Nord, exact ca în 1940! Retrocedările s-au făcut în condițiile în care statul român a răscumpărat aceste proprietăți, dar și pe cele agricole, cu bani foarte grei în perioada interbelică.

Doamnelor și domnilor – și închei –, vecinii noștri declară că sunt îngrijorați de situația demografiei lor etnice în statele din jur, inclusiv din România. Le împărtășim îngrijorările, pentru că și noi considerăm un gest moral suportul acordat fraților noștri din jurul României. Din păcate, statul român nu-l face! Dar nu înțelegem să acceptăm această preocupare pe spinarea comunităților românești. Recunoaștem că, spre deosebire de perioada dualistă, când vecinii noștri acționau de capul lor, astăzi au reușit să-și multiplice presiunile asupra comunităților românești, confiscând pârghii importante în statul român. Este rezultatul celor 31 de ani de politicianism, de veșnică târguială pe seama intereselor românilor. Această situație trebuie să înceteze!

Vă mulțumesc.

Laurențiu-Cristinel Țepeluș

#92183

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect de care depinde siguranța alimentară a țării: Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 690/2019, care de un an și jumătate așteaptă finanțarea pentru a începe să funcționeze.

Acest proiect, în al cărui obiect principal de activitate se află explorarea, inventarierea, colectarea, cercetareadezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice, înseamnă, practic, protejarea soiurilor românești de legume, îmbunătățirea acestora prin cercetare și multiplicarea pentru producție a semințelor de legume, care ar putea asigura necesarul de hrană al României.

Banca de Gene, practic, ne-ar asigura patrimoniul nostru genetic, ne-ar garanta securitatea în fața bolilor, a dăunătorilor, a deprecierilor, a schimbărilor climatice.

Pe de altă parte, inventarierea soiurilor românești ar proteja drepturile de proprietate intelectuală, iar agricultura din România și-ar căpăta independența și ar putea supraviețui oricărui tip de calamitate.

În ciuda importanței de netăgăduit, de la preluarea guvernării, liberalii joacă rolul _advocatus diaboli_ , blocând sistematic finanțarea Băncii de Gene de la Buzău, invocând motive care țin de orice, mai puțin de buna-credință. De la confuzii cu privire la activitatea băncii, informații eronate despre o altă bancă până la lipsa poziției mediului academic cu privire la necesitatea funcționării unei astfel de bănci la Buzău, chiar dacă aceasta reprezintă ideea, munca și eforturile unuia dintre cei mai mari specialiști în domeniu pe care îi are țara noastră.

Fiecare dintre aceste motive au fost demontate rând pe rând. Ce lipsește? _Conditio sine qua non_ : finanțarea. Finanțare care trebuie să vină cât mai repede, pentru a nu mai afla cum România pierde soiuri de legume, cum agricultorii noștri importă cantități mari de semințe, cum alte țări înregistrează materialul semincer românesc.

Știrile trebuie să fie despre un nou soi autohton rezistent la secetă dezvoltat de cercetători, despre cantitatea de semințe autentice românești utilizate în agricultură sau despre independența României în ceea ce privește hrana.

Într-adevăr, există afirmații de dată recentă că, după adoptarea Legii bugetului, se vor aloca banii necesari funcționării Băncii de Gene de la Buzău. Însă, având în vedere tergiversările de până acum și declarațiile guvernanților actuali, care, în general, nu se soldează cu respectarea promisiunilor, este de datoria mea să reamintesc faptul că această instituție nu trebuie să reprezinte o armă politică, ci o soluție prin care românii să aibă hrană românească de calitate, o soluție chiar pentru dezvoltarea economică.

Pentru aceste motive, precum și pentru cele care nu au încăput în această scurtă declarație, le solicit Guvernului României și în special ministrului agriculturii și dezvoltării rurale să aloce fondurile pentru funcționarea Băncii de Resurse Genetice de la Buzău.

Vă mulțumesc.

Deputat Laurențiu Țepeluș, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Sorin Năcuță

#95452

Bună ziua! Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Domnule ministru al transporturilor,

Domnilor deputați,

De ani buni Iașiul și întreaga Moldovă imploră construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul țării și de Europa, iar prin Legea nr. 291/2018 atât Parlamentul, cât și Președintele României au girat acest deziderat. Este evident decalajul de dezvoltare dintre Moldova și celelalte regiuni istorice, datorat în mare parte infrastructurii rutiere deficitare.

La începutul acestui an județul Iași a devenit primul județ din România care a depășit pragul de un milion de locuitori și tendința este de creștere continuă. Prin dezvoltarea aeroportului, a zonei metropolitane și a zonei industriale, traficul rutier dinspre și către municipiul Iași a devenit unul foarte dificil, iar la orele de vârf se produc blocaje pe traseele importante, mai ales că niciunul dintre orașele județului nu are șosele ocolitoare.

Bugetul pentru anul 2021, prezentat de Guvernul alianței PNL–USR PLUS–UDMR, alocă sume importante pentru investițiile în infrastructura rutieră, fapt ce va conduce clar la o dezvoltare accelerată și durabilă a României.

Am urmărit declarațiile domnului ministru Cătălin Drulă și ale unor reprezentanți ai Ministerului Transportului, Infrastructurii și Comunicațiilor privind stadiul în care se află această autostradă și preocupările pentru recuperarea termenelor de studii și proiectare. Sunt ferm convins că, mai mult ca oricând, se fac eforturi pentru realizarea acestei autostrăzi și că termenele de 2021, de realizare a proiectelor, și de 2028, de execuție, sunt termene posibile, cu condiția ca această investiție să fie printre principalele obiective ale actualului Guvern.

Mandatul parlamentarilor liberali de la Iași și promisiunile din campania electorală sunt de susținere necondiționată a acestui obiectiv de investiție, iar așteptările moldovenilor sunt și mai mari. Ca urmare, vă solicităm să acordați o atenție deosebită și să urmăriți în mod special îndeplinirea obligațiilor contractuale, respectarea sau devansarea pe cât posibil a termenelor de proiectare și de execuție pentru această autostradă și să alocați resursele necesare pentru finanțare.

Consider că prin realizarea acestui proiect se va repara o mare nedreptate făcută întregii zone, se vor stimula investițiile, se va acorda șansa pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare economică și vă garantăm că Iașiul și întreaga Moldovă vă vor fi recunoscătoare.

Deputat de Iași, Sorin Năcuță.

Mulțumesc.

Mihai-Laurențiu Polițeanu

#98170

## **Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu:**

Bună dimineața, domnule președinte! Colegi parlamentari,

Doamnelor și domnilor,

Preț de mai mult de un deceniu am fost activist în zona societății civile și am militat pentru statul de drept, anticorupție și pentru independența justiției.

Am făcut parte din mișcările de protest împotriva abuzurilor guvernelor conduse _de facto_ de Liviu Dragnea, am fost în stradă de sute de ori, inclusiv pe 10 august 2018, am inhalat gazele jandarmeriei comandate de Carmen Dan și am văzut oameni nevinovați, prieteni, camarazi abuzați de către forțele jandarmeriei.

Dreptul de a protesta – dreptul de a manifesta, dreptul cetățenilor de a se aduna pașnic pentru a se exprima politic și social – este un drept fundamental scris în Constituție, este o libertate recunoscută de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și consolidată de către jurisprudența CEDO.

Și aș vrea să fie foarte clar. Actuala Lege a adunărilor publice contravine în multe puncte jurisprudenței CEDO și recomandărilor Comisiei de la Veneția. Legea română instituie _de facto_ necesitatea aprobării adunărilor publice de către autorități, adesea fix acele autorități împotriva cărora tu protestezi. Aceasta este o încălcare flagrantă a recomandărilor comisiei și o relicvă a anilor ’90.

Legea română permite autorităților să sancționeze contravențional cetățenii pentru simpla participare la un protest așa-zis „neautorizat”.

Legea română permite folosirea forței împotriva oricărei persoane prezente la o adunare publică odată ce au început presupusele acțiuni de „eliberare a perimetrului”.

Acestea sunt doar câteva exemple.

Practica brutală și abuzivă a jandarmeriei am văzut-o cu toții pe 10 august 2018. Am văzut oameni bătuți, protestatari pașnici gazați, jurnaliști străini coborâți din taxi și agresați de către jandarmerie.

Nu mai putem accepta așa ceva!

Cristian-Daniel Ivănuță

#101253

Stimate domnule președinte, Dragi colegi,

Declarația mea politică se numește „Proiecte pentru unire”.

Am onoarea să vă expun, în cele ce urmează, o problemă deosebit de importantă și, totodată, dramatică ce ține de situația social-economică a județelor Moldovei.

Lipsa infrastructurii, a unor proiecte de anvergură finanțate de la buget, din cauza lipsei de viziune și voință politică a tuturor guvernelor postdecembriste, au determinat subdezvoltarea și sărăcia județelor din Moldova, o educație precară și, nu în ultimul rând, lipsa de speranță a românilor din cele opt județe. Or, pentru a da un orizont și un sens românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ca reprezentant al Alianței pentru Unirea Românilor, susțin proiectul autostrăzii A8, Autostrada Unirii.

Acest proiect al Autostrăzii Unirii are rolul să realizeze conexiunea de infrastructură cu spațiul românesc intracarpatic, pe sectorul Ungheni–Iași–Târgu-Neamț–Târgu Mureș, care să permită accesul comercial economic spre spațiul central european, iar dincolo de Prut să se execute tronsonul Ungheni–Chișinău.

Pe lângă autostrada A8, supun atenției colegilor proiectul Prutului navigabil, gândit pe o distanță apreciabilă, de la Stânca Costești până la Galați, la vărsarea Prutului în Dunăre. Evident că acest proiect necesită studii de prefezabilitate și fezabilitate, necesită lucrări de amenajare și dragare periodică, pentru asigurarea unui pescaj de 1,5-2 m și a unei lățimi optime care să permită circulația simultană a barjelor din amonte spre aval și invers.

Evident că sunt costuri, dar necesitatea implementării acestor două proiecte ar integra în circuitul comercial, în primul rând, județele de pe ambele maluri ale Prutului. Ar cointeresa factorii locali din stânga și din dreapta Prutului și ar antrena, în baza unor convenții economice, protocoale, administrațiile de la Chișinău. Pentru că – cel puțin așa cred eu, ca deputat AUR – această colaborare în plan economic a Bucureștiului cu Chișinăul, a administrațiilor locale de pe ambele versante ale Prutului, realizează o adevărată „împreună lucrare”, care să conducă în mod firesc la unirea Basarabiei cu România.

Pe de altă parte, în calitate de parlamentar ieșean și profesor de istorie, deopotrivă, nu mă pot preface că nu văd că ignorarea intereselor județelor Moldovei și subfinanțarea de la bugetul de stat au creat o realitate dureroasă care trenează de peste un veac și jumătate.

Știm că sunt foarte multe probleme de rezolvat, dar îi rog pe stimații colegi din Legislativul României și, nu în ultimul rând, îi cer actualului Guvern să nu ignore interesele economice ale județelor Moldovei și să demareze lucrările pentru realizarea Autostrăzii Unirii.

Și pentru că reprezint Alianța pentru Unitatea Românilor, a tuturor românilor, unii dintre ei rășluiți în tragicul an 1940, rămași și astăzi în afara granițelor firești, cu atât mai mult aștept înțelegerea deplină a interesului românesc, conținut de aceste două proiecte. Pentru că trebuie să îi reorientăm pe românii din Basarabia către România.

Prea de mult timp țara poartă pe trup o rană deschisă la hotarul de răsărit. Prea de multă vreme Prutul desparte român de român, mamă de fiică, frate de frate.

Vrem ca, odată demarate aceste proiecte și multe altele, Prutul să înceteze a mai fi graniță între noi și basarabeni și să devină o axă de civilizație românească și coeziune culturală.

Georgeta-Carmen Holban

#105029

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Guvernul falimentează sistemul de sănătate”.

Politica bugetară a guvernului dreptei este una falimentară pentru sănătate, în plină pandemie de coronavirus. În mod cu totul halucinant, Ministerul Sănătății va primi în acest an doar 17,5 miliarde de lei de la bugetul statului, respectiv cu 11,2% mai puțin decât anul trecut.

Diminuarea drastică a bugetului alocat acestui domeniu fundamental, mai ales în această perioadă de care depinde, practic, viața românilor, reflectă indiscutabil nepăsarea actualei guvernări la adresa stării de sănătate a populației.

De asemenea, acest buget improvizat, al neputinței, demonstrează, din nou, nepriceperea acestor oameni în activitatea de a gestiona așa cum se cuvine problemele țării.

Reamintesc faptul că bugetul de anul trecut, întocmit de liberali, a fost cu două miliarde de lei mai mic față de cel din 2019, atunci când guvernarea Partidului Social Democrat a alocat sănătății un buget cu 12% mai mare față de anul anterior, fiind cel mai mare buget de după 1989 destinat Ministerului Sănătății.

Este inadmisibil ca în această perioadă critică, cu victime omenești, spitale în flăcări, haos în vaccinare, degringoladă în sistemul de sănătate publică, minciuni la testare și raportare, bugetul destinat sănătății să fie tăiat atât de semnificativ și, în același timp, să primească mult mai mulți bani alte ministere, a căror activitate nu este indispensabilă românilor în prezent.

La fel de grav consider și faptul că, potrivit previziunilor guvernanților, fondurile pentru Ministerul Sănătății vor fi mai mici în următorii ani, urmând să ajungă la 15,3 miliarde de lei în 2022 și la 14,3 miliarde de lei în 2023.

Vreau să mai amintesc și faptul că premierul în funcție spunea anul trecut, când era ministrul finanțelor, că sănătatea și educația nu sunt prioritare pentru Guvernul Partidului Național Liberal. Lumea a trecut cu multă lejeritate peste această declarație a domnului Florin Cîțu, însă acum totul e limpede pentru români: „guvernul meu” nu este interesat de oameni, nici de sănătatea, nici de educația lor.

Este inacceptabil ca lucrurile cu adevărat importante pentru destinul, evoluția și dezvoltarea unei țări, cum sunt

sănătatea și educația, să fie tratate atât de batjocoritor de cei puși să vegheze tocmai la folosirea bugetului țării în scopul bunăstării oamenilor.

În încheiere...

Oana Murariu

#108200

Stimați colegi,

Luni s-a înregistrat la Biroul permanent Proiectul de lege pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție – SIIJ, cunoscută în spațiul public și ca Secția specială, și e important să votăm în cunoștință de cauză.

CSM a dat aviz negativ înființării SIIJ, motivând, la vremea respectivă, faptul că nu există argumente care să justifice un tratament juridic și procedural diferit pentru categoria magistraților.

Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană, în raportul MCV, au completat criticând înființarea SIIJ ca având potențial de afectare a independenței justiției. Nicio astfel de precizare în avizul CSM la momentul înființării SIIJ.

Acum, la momentul desființării SIIJ, ne aflăm în bizara situație în care aceeași instituție, CSM, dă din nou aviz negativ și de această dată utilizează argumentul necesității asigurării independenței justiției, solicitând garanții în acest sens.

În realitate, CSM nu a avizat negativ desființarea SIIJ, ci a avizat negativ un aspect cu analiza căruia nu a fost învestit, respectiv dacă sistemul judiciar din România, în general, conferă suficiente garanții magistraților împotriva eventualelor cercetări abuzive, astfel încât să se limiteze pe cât posibil orice eventuală presiune asupra acestora. Este o discuție pe care, da, trebuie să o purtăm, însă e important ca noi, parlamentarii, să putem face distincția clară între:

1. situația urgentă – desființarea unei structuri care acum, în momentul în care mă adresez dumneavoastră, are potențial de a afecta independența justiției și, drept urmare, trebuie să acționăm imediat. Asupra desființării SIIJ trebuie, stimați colegi, să ne pronunțăm acum, pentru că ridicarea MCV poate să depindă de votul nostru;

2. analiza unui cadru legislativ de conferire a garanțiilor de limitare a posibilității creării presiunilor asupra magistraților prin eventuale cercetări abuzive, situație care, _in abstracto_ , vizează orice tip de cercetare penală, indiferent de structura de parchet și de tipul de infracțiune. Aceasta este o inițiativă mult mai complexă, care comportă discuții sensibile, și, drept urmare, nu poate fi analizată în procedură de urgență, adică la acest moment. Asupra desființării SIIJ vom vota în curând, iar componenta negativă a avizului CSM nu vizează _per se_ desființarea acestei secții, precum am argumentat anterior.

Stimați colegi, este, în fond, un vot pentru întărirea statului de drept.

Vă mulțumesc.

Murariu Oana, deputat al USR PLUS de Cluj.

Mihai-Cătălin Botez

#110881

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voi vorbi astăzi, în declarația mea, despre combaterea evaziunii fiscale, ca mijloc de dezvoltare a României.

Parlamentul va adopta, în doar câteva zile, bugetul pe anul 2021. La fel ca toate statele din Uniunea Europeană și din lume, România a fost afectată de criza sanitară, iar acest lucru se vede și în construcția bugetului, care, de înțeles, prevede o rată a deficitului mai mare decât în mod obișnuit.

Însă avem și vești bune, precum faptul că avem cel mai mare buget de investiții de până acum, investiții care vor aduce valoare adăugată și vor contribui la dezvoltarea comunităților locale.

În timp ce ne pregătim pentru adoptarea bugetului, consider că este mai mult decât necesar să ne îndreptăm atenția și către un fenomen care subminează economia românească: evaziunea fiscală.

Sunt multe moduri prin care se face evaziune fiscală și multe motivații pentru aceasta, dar implementarea cu celeritate a sistemului de facturi electronice și case de marcat legate la ANAF ar crește foarte mult conformarea și ar scădea presiunea pe buget.

Conform estimărilor Consiliului Fiscal, economia subterană reprezintă 21,5% din economia României, peste o cincime din total.

Aceștia sunt bani care, în loc să meargă către școli, spitale, infrastructură sau alte investiții, rămân în buzunarul celor care comit fraudă.

Acest guvern a făcut un prim pas spre un sistem care să elimine frauda fiscală, prin înființarea unui minister al digitalizării.

Implementarea digitalizării în colectarea taxelor și impozitelor, legătura dintre casele de marcat și ANAF, dar și alte măsuri de acest gen sunt primul pas către un sistem mai eficient.

Noi, membrii coaliției de guvernare, avem datoria ca, în patru ani, să realizăm reforma sistemului de colectare a taxelor și impozitelor.

Datoria noastră nu este doar față de stat, ci și față de toți cetățenii care, zi de zi, an de an, își plătesc taxele și impozitele în mod cinstit. Trebuie să creăm un sistem care să fie just și prin care cei care sunt cinstiți să nu se simtă hăituiți, iar timpul necesar conformării cu legea să fie cât mai redus.

Peste o săptămână, toate discuțiile despre buget și adoptarea sa vor fi lăsate în urmă, iar autoritățile locale și centrale vor trebui să muncească pentru implementarea proiectelor bugetate.

Însă, în continuare, va trebui să venim cu inițiative legislative și proiecte de lege care să reducă la minimum evaziunea fiscală. Evaziunea fiscală doar din TVA reprezintă

aproximativ 3% din PIB. Anual, România colectează mai puțin cu aproximativ 30% din cât își propune.

În condițiile în care ne-am propus pentru anul acesta un deficit de 7,16%, imaginați-vă ce înseamnă 3% doar din această măsură.

Acest guvern și această coaliție vor avea întregul suport al cetățenilor în momentul în care vor eficientiza sistemul de colectare și atunci când românii vor vedea că banii lor se regăsesc în investiții care le fac viața mai ușoară.

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR PLUS, Vaslui.

Mirela-Elena Adomnicăi

#115386

„Agricultura este un sector strategic. Fără hrană, omul moare!”

Agricultura României în anul 2021 traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia de COVID-19 și de seceta pedologică extremă din anul 2020.

Ca urmare a publicării în dezbatere publică a Proiectului Legii bugetului aferent anului 2021 pentru agricultură, ca urmare a numeroaselor întâlniri ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare cu reprezentanții ministerului, ai Guvernului, au fost date asigurări cu privire la luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu. În schimb, membrii asociației sunt nemulțumiți și protestează pentru:

– nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură – pentru culturile de primăvară din 2020 afectate de secetă; – desconsiderarea sectorului economic numit agricultură;

– încurajarea falimentului sectorului zootehnic, prin lipsa producției vegetale;

– posibila închidere a activității exploatațiilor agricole, care va duce la preluarea exploatațiilor de fonduri de investiții, un grad mai mare de sărăcie în rândul populației, un nivel ridicat al șomajului, dar și la creșterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale.

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși valoarea lor ajunge la maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate și hrana trebuie să reprezinte o prioritate.

În timp ce alte state membre subvenționează suplimentar și solicită simplificare în vederea acordării banilor europeni, România își penalizează fermierii, pentru că nu au acces la apă și la infrastructură publică nici după 30 de ani de la Revoluție. Considerați decizia de nealocare bugetară și, pe cale de consecință, de neacordare a acestor sume ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile și salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii și profesioniștii își fac curaj să investească în agricultura României, încercând să asigure cofinanțarea proiectelor ori făcând credite furnizor pentru derularea activității, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist. Pe cale de consecință, unde sunt stimularea investițiilor și susținerea tinerilor fermieri?

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70%, comparativ cu perioada similară a anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deși au fost precipitații în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puțin probabil ca acesta să se refacă și să ajungă într-un an aproape de normal. Cunoaștem cu toții că, pentru ca fermierii afectați de seceta din anul 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa trei ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic, din punctul de vedere și al recoltelor, dar și al veniturilor obținute.

Din motive neimputabile fermierilor, aceștia au ajuns să plătească penalități exagerate, cuprinse între 200 și 700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafață realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată ordonanța de urgență privind declararea stării de calamitate.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a purtat în permanență un dialog cu autoritățile și a solicitat prin nenumărate adrese oficiale și publice, începând cu luna iulie 2020, următoarele:

– aprobarea ordonanței de urgență privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese-verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă, în conformitate cu gradul de dăunare;

– aprobarea Ordonanței de urgență privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectați de seceta pedologică în 2020.

Li s-au dat asigurări fermierilor că vor depăși dificultățile generate de seceta pedologică prin promovarea unei ordonanțe de urgență sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care în anul 2020 au avut culturile de primăvară calamitate.

Parcurgând bugetul MADR aferent anului 2021, constatăm că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv nu este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plății despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă aproximativ 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situațiile drastice menționate mai sus și ar asigura continuarea activității pe întreg lanțul agricol, având efecte pozitive pentru întreaga economie națională.

Stimate domnule ministru al agriculturii, aveți de gând să riscați destinul sectorului agroalimentar sau aveți de gând să prevedeți în bugetul MADR aferent anului 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli aferente culturilor de primăvară calamitate de secetă?

Emil-Florin Albotă

#120687

„Prim-ministrul Cîțu, sfidător și cu minerii”

Guvernul de dreapta se uită din nou disprețuitor și impertinent la cei care protestează pentru drepturile salariale. De data aceasta, victime ale austerității au căzut minerii.

A fost nevoie de aproape o săptămână, timp în care 70 de mineri n-au văzut lumina zilei, protestând în subteran, pentru ca premierul Cîțu să-și aducă aminte de restanțele pe care le datorează muncitorilor. În maniera cunoscută, le răspunde sfidător că s-au găsit soluții, dar „...nu i se pare normal ce se întâmplă...”, pentru că „...în timp ce ei și-au primit salariile lună de lună, în România au fost 1,4 milioane de oameni în șomaj tehnic, pentru că trecem prin cea mai mare criză din sănătate”. Cu alte cuvinte, ar fi putut să mai aștepte „cuminți” îngăduința guvernanților care au preocupări mai „înalte”, și anume „lupta” cu pandemia, nu cu restanțele la bonurile de masă.

Căci, da, minerii nu cer măriri, nu cer sporuri sau vouchere de vacanță; au o singură solicitare: să primească salariile restante din 2021, dar și bonurile de masă și decontarea transportului, pe care nu le-au mai primit de aproape un an.

Aproximativ 20 de milioane de lei reprezintă sumele restante pe care Guvernul le datorează celor 3.300 de mineri în toată Valea Jiului, o mână de oameni care susțin o industrie întreagă.

Fals susținător al programelor europene, Guvernul actual se dovedește incapabil să beneficieze de ajutorul pe care UE îl oferă statelor membre.

România are la dispoziție 4,45 miliarde de euro, prin Fondul pentru o tranziție justă, pentru Valea Jiului și zonele puternic industrializate, dar Guvernul PNL–USR–UDMR încă nu a elaborat un ghid final pentru cheltuirea acestor sume. Planul de reziliență este și el un eșec lamentabil.

Concluzionând, preconizăm un buget auster; am observat un guvern incapabil să acceseze fonduri europene, dar nu am crezut vreodată că statul român a ajuns atât de sărac încât să nu poată asigura nici tichetele de masă pentru 3.300 de mineri.

Iulian-Alexandru Muraru

#122731

„Coaliția de guvernare a eliminat pensiile speciale pentru parlamentari în două luni, după ce PSD le-a menținut șapte ani”

Am făcut primul pas pentru eliminarea pensiilor speciale de care se bucură mai multe categorii de cetățeni privilegiați. Am început cu eliminarea pensiilor speciale pentru demnitarii aleși în Parlament. Nu pot exista „unii cetățeni români mai egali decât alții”.

Însă nu ne oprim aici. Vom continua până când situația absolut scandaloasă precum încasarea unei pensii speciale de 74.000 de lei, cea mai mare la nivelul României, nu va mai exista.

Partidul Național Liberal consideră că principiul contributivității trebuie să primeze, de aceea vom continua lupta pentru eliminarea tuturor privilegiilor necuvenite.

În ultimii cinci ani, pensiile speciale au crescut cu 60%.

Anul trecut am plătit de la bugetul de stat peste două miliarde de euro pentru pensiile speciale, aproximativ 10,1 miliarde de lei, pentru cei aproximativ 185.000 de beneficiari.

În ultimul timp, PSD a încercat să confiște eforturile pe care Partidul Național Liberal și partenerii de coaliție le-au întreprins în toți acești ani pentru eliminarea pensiilor speciale, demersuri care au stat în sertarul Birourilor permanente pe tot parcursul guvernării PSD din legislatura anterioară.

Din 2016 și până la căderea Guvernului Dăncilă, social-democrații au avut pe mână toate structurile, toate pârghiile instituționale și tot timpul din lume să elimine pensiile speciale.

În schimb, coaliția de guvernare a reușit acest lucru la doar două luni de la formarea actualului Legislativ.

Consider că votul de eliminare a pensiilor speciale nu a fost o victorie, ci le-a fost făcută dreptate tuturor românilor care muncesc zi de zi pentru o pensie construită prin contributivitate.

Nu suntem mai speciali decât ei. În esență, noi suntem în slujba lor și nimeni nu e mai presus de legile scrise și morale ale societății noastre!

Aurel Bălășoiu

#124697

„Demnitate și respect pentru țăranul român”

În actualul Guvern, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Adrian Oros, este un exemplu de fățărnicie și indolență față de fermierii români, după ce nu au fost acordate în totalitate despăgubiri producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror culturi din toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, precum și pentru culturile de floareasoarelui și porumb din primăvara anului 2020, pentru care existau promisiuni că vor fi acordate despăgubiri în cursul lunii decembrie 2020, despăgubiri care până la acest moment se dovedesc a fi o mare păcăleală.

Fermierii au răgușit strigând să primească urgent ajutoare financiare pentru culturile afectate de secetă, dar nu se știe încă dacă se va face ceva, cum se va face, când se va face, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să aloce ceva timp reflecției și noi să trăim cu speranța că „revelația” va veni cât de repede posibil.

Asociații agricole din România, în numele celor aproximativ 90.000 de fermieri ale căror culturi au fost afectate de secetă, au înaintat în cursul anilor 2020–2021 către Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Senatul României și Camera Deputaților o serie de petiții privind acordarea de ajutoare financiare pentru susținerea producătorilor agricoli români cărora seceta le-a efectuat culturile de primăvară, fără vreun rezultat.

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, 34.647 fermieri au fost afectați de secetă și o suprafață de peste 1,16 milioane hectare cu culturi înființate în toamna anului 2019, după cum urmează:

|Nr.<br>crt.|Culturi|Cantitate| |---|---|---| |1.|Grâu|833.213,53 ha| |2.|Secară|314,5 ha| |3.|Triticale|5.112,51 ha| |4.|Orz|175.680,44 ha| |5.|Orzoaică|16.613,71 ha| |6.|Ovăz|628,69 ha| |7.|Rapiță|136.501,41 ha|

Documentele oficiale arată că seceta a afectat, la nivel național, culturile înființate în primăvara anului 2020 în cazul a 1,2 milioane de hectare, 710.000 de hectare afectate fiind suprafețe cu porumb, iar aproximativ 240.000 de hectare fiind suprafețe cu floarea-soarelui.

Ceea ce cred că este mai grav este faptul că, în toată această perioadă, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în loc să caute soluții, a dus o politică ostilă de învinovățire a fermierilor pentru „inutilizarea” irigațiilor și a asigurărilor culturilor agricole, în condițiile în care niciuna dintre măsuri nu era posibilă la nivelul de a acoperi toate zonele agricole afectate, lucru știut de oficiali și care arată din păcate modul greșit și fără viziune de a rezolva problema.

Decât să acorde despăgubiri, mai bine domnul Adrian Oros și-ar turna cenușă în cap! Încă o dată, ministrul se arată neputincios – un haos și un eșec constant, care se preconizează a fi cele mai mari țepe trase vreodată fermierilor de către un ministru al agriculturii și dezvoltării rurale.

Gata! S-au pus tunurile pe evazioniștii cu cinci porci! Stăpânirea a hotărât: maximum cinci porci în gospodărie – o idee trăsnită a buclucașului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Adrian Oros, care, în goana de a distruge complet agricultura de subzistență, dă o lovitură țăranilor noștri.

Ministrul a pus vreo viețuitoare pilită de prin minister, aflată la dietă, căreia, dacă aș cunoaște-o, i-aș trimite în fiecare zi flori, să conceapă Ordinul nr. 24/2021, prin care cei care au în gospodărie mai mult de cinci porci trebuie să se declare persoane juridice, intrând astfel în rândul plătitorilor de taxe și al beneficiarilor de nimic.

Da, nu mai poți crește mai mult de cinci purceluși, dintre care să vinzi și tu câțiva înainte de Crăciun, pentru ca din banii obținuți să îți faci o vilă în Paris și să-ți cumperi și un elicopter! Gata cu distracția! Guvernul a spus stop marii evaziuni din rândul crescătorilor de porci, iar acum vrea să-i treacă în rândul lumii.

V-ați gândit că în țara asta există oameni care depindeau de cei 5-10 purcei pe care-i creșteau să-i vândă? Vreți să-i taxați?

Dar ce le oferiți în schimb?

Promisiunea iluziei accesării unor fonduri?

Mergeți în mediul rural și vedeți care este ponderea în rândul celor care au reușit să acceseze fonduri!

Mergeți prin sate și vedeți cât „de bine” trăiesc țăranii cu mâinile bătătorite de muncă! Ajutați în continuare clientela politică, că săracii sărăcesc și singuri! Dă-i încolo, s-or descurca ei și cu doi porci!

Stimate domnule ministru Adrian Oros, lăsați-ne, domnule, în pace! Plecați acasă, domnule ministru, și lăsați-i locul domnului Petre Daea!

Eugen Bejinariu

#129333

„Coaliția de dreapta-stânga și România austeră” O coaliție de fandosiți mincinoși, alcătuită din partide care au pierdut în fapt alegerile, ne conduce abrupt și nemilos pe drumul pe care îl anticipam – austeritate! Neputința lor financiară de a construi se manifestă plenar în arhitectura bugetului de stat: vor tăia! Vor reduce salarii, pensii și orice altă formă de venit pentru oameni, au adăugat deja zeci de taxe în Proiectul Legii bugetului și vor distruge orice speranță a bunăstării noastre în anii care vin. Reducerile de costuri n-au creat niciodată plusvaloare, stimați guvernanți! Tăierile n-au dus niciodată la progres, după cum adăugarea de taxe nu va salva nimic din infernul în care împingeți țara. Dimpotrivă!

O coaliție de buimaci neputincioși, alcătuită din partide cărora electoratul le-a amendat deja aroganța, ne minte cu privire la o viitoare bunăstare asigurată, chipurile, din zeci de miliarde ce vor inunda România de la Bruxelles.

Explicați, farsorilor, că aceste fonduri sunt bani împrumutați și vor trebui înapoiați! Explicați-le oamenilor că sunt împrumuturi care se adaugă la zecile de miliarde deja împrumutate iresponsabil, că sunt bani incerți și scumpi, că vor trebui recuperați din taxe și mai mari..., dacă vor veni vreodată aceste fonduri sub managementul unor oameni care provin din guvernarea anului 2016, rămasă in istorie ca Guvernul „Zero”. Am văzut că deja pregătiți soluții inovatoare de a direcționa bani din Planul de reziliență către companii și ONG-uri de casă. Prin acest gest, alimentați nu doar corupția, ci și revelația că statul condus de voi se recunoaște neputincios în a clădi, a construi, a desăvârși ceva.

Un prim-ministru abulic, împiedicat în cuvinte, idei si soluții, mereu cu privirea în jos și mereu depășit de situație prezintă poticnit un buget rușinos: alocă mai puțini bani decât s-au alocat vreodată în domenii pe care anterior le declara prioritare și cosmetizează proiecțiile viitoare cu soluția lui eternă – bani proveniți din împrumuturi cu dobânzi de țară eșuată. Ne prezintă investiții virtuale din bani inexistenți și e mereu îmbufnat că insistăm să-i prezentăm realitatea mizeră în care trăim sub conducerea lui, realitate care contrazice statisticile lui mincinoase. Insistă și el, aiuritor, să ne convingă cu cifre amestecate abil că trăim mult mai bine, că economia și-a revenit miraculos din agonia pandemiei și că suntem țara model în Europa.

Trăiți în continuare în paralel cu viața reală a oamenilor, stimați guvernanți, orgoliile voastre ne costă pe noi toți, iar luptele voastre egocentrice din Guvern ne condamnă la un viitor chiar mai păgubos decât arată bugetul pe care îl prezentați în aceste zile.

Noi, PSD, vom încerca să salvăm în Parlament ceea ce se poate la proiectul legii bugetului, vom propune amendamente și soluții cât să nu pierdem bruma de bunăstare pe care au adus-o guvernările noastre trecute, dar cauza pierzaniei la care ne conduce acest guvern este tocmai încăpățânarea oamenilor lui de a refuza să admită că noi putem acolo unde ei nu știu.

Constantin Bîrcă

#132422

„Bumerangul dispariției voucherelor de vacanță” În ședința din 18 februarie 2021, Guvernul a anunțat că renunță la voucherele de vacanță pentru bugetari.

Este o lovitură grea atât asupra bugetarilor, cât și asupra întregului sector HoReCa și implicit asupra economiei.

Anul 2020 a fost un an plin de încercări și provocări în istoria turismului românesc. Într-o totală lipsă de predictibilitate, industria turistică s-a confruntat cu lipsa unor măsuri coerente.

Hotelierii și agențiile anunță primele efecte negative ale dispariției voucherelor de vacanță. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice București arată că „un leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la PIB-ul României”.

Contribuția directă la PIB a sectorului HoReCa este de 2,79%, iar cea totală este de 5,4%.

Argumentele „străvezii” ale decidenților sunt contrazise de realitate.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism a dat publicității numărul de vouchere care au rămas nefolosite în 2020 și pot fi utilizate în acest an. În 2019 plus primele 10 luni ale lui 2020 au fost emise tichete de vacanță în valoare totală de 2,7 miliarde de lei. Din acest total, până în prezent au fost consumate vouchere de vacanță în valoare de 2,15 miliarde de lei, deci, din 77,5% emise, 22,5% dintre tichete mai sunt utilizabile pentru acest an, astfel încât nu mai sunt atât de multe vouchere de vacanță acordate, așa cum susțin oficialii.

Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de statistică. Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale anului 2020. Totodată, numărul de sosiri ale turiștilor români a înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiștilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Rezultă, în consecință, că industria turismului a fost ramura cea mai grav afectată. În loc de măsuri stimulative, Guvernul adoptă „măsuri represive”.

Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) și Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), voucherele de vacanță asigură creșterea activității economice și crearea numărului locurilor de muncă, prin stimularea consumului și a ofertei interne.

Voucherele asigură creșterea încasărilor bugetare, prin venituri fiscale aferente activității economice, și a locurilor de muncă generate, care depășesc facilitățile fiscale, reducerea economiei subterane, prin descurajarea muncii la negru și prin reducerea evaziunii fiscale.

Fiecare leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la PIB-ul României, iar la fiecare 64.359 de lei direcționați pentru voucherele de vacanță se creează și se menține un loc de muncă.

În consecință, ținând cont de argumentele expuse, se impun, de urgență, revizuirea acestei ordonanțe, abordarea de măsuri constructive destinate creșterii activității economice și crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului și a ofertei interne în turism.

Bogdan-Alexandru Bola

#135415

„Pensiile speciale ale parlamentarilor au fost anulate!”

După îndelungi tergiversări și minciuni invocate permanent de către PSD, deși a avut o majoritate parlamentară consistentă în Parlament în ultimii ani, până la debutul actualei legislaturi parlamentare, pensiile speciale pentru parlamentari au fost, în sfârșit, anulate săptămâna trecută! Acest lucru a fost posibil acum doar prin voința parlamentarilor PNL și a partenerilor de coaliție, USR PLUS, deoarece noi am solicitat introducerea pe ordinea de zi și dezbaterea tuturor proiectelor existente în Parlament pe tema pensiilor speciale ale parlamentarilor, proiecte care zăceau închise în sertarele PSD! Noi, cei din PNL și USR PLUS, având acum majoritatea parlamentară necesară, am și putut vota aprobarea acestei solicitări, astfel încât a și trecut la vot!

Președintele Camerei Deputaților, domnul Ludovic Orban, imediat după constituirea Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, a solicitat să fie întrunită de urgență comisia mai sus menționată și apoi să fie introdus pe ordinea de zi a ședinței plenului comun raportul comisiei, pentru a fi dezbătut și votat.

Astfel, un prim pas din angajamentul PNL în privința anulării pensiilor speciale a fost îndeplinit la votul din plenul Parlamentului, săptămâna trecută. Dar nu ne vom opri aici, ci vom continua cu îndreptarea legilor strâmbe adoptate ani la rândul de PSD pentru acordarea de privilegii și beneficii preferențiale.

Trebuie să știe toată lumea faptul că, deși PSD susține public cu totul altceva, pensiile parlamentarilor reprezintă o invenție brevetată de PSD. Acestea au fost introduse de PSD în anul 2015, iar orice tentativă a noastră de a le elimina s-a lovit de refuzul categoric al majorității nocive formate în jurul PSD în legislatura trecută.

Mai mult decât atât, PNL a fost singura forță politică care a votat împotriva introducerii pensiilor speciale. Încă de anul trecut am depus un proiect de lege pentru desființarea pensiilor speciale ale deputaților și senatorilor, dar acesta a fost blocat intenționat, până în prezent, de către actuala conducere a PSD.

Este limpede că PSD ar fi avut aceeași abordare în continuare, dacă ar fi deținut din nou majoritatea parlamentară, și anume ar fi luptat cu toate puterile pentru menținerea pensiilor speciale, contrar discursului duplicitar pe care îl afișează astăzi.

Dar noi am promis că ne ținem de cuvânt și exact așa procedăm! Noua majoritate de dreapta din Parlament a reușit să elimine aceste pensii, din respect pentru fiecare contribuabil român!

Respectăm astfel voința cetățenilor care ne-au dat votul de încredere la alegerile parlamentare, pentru a îndrepta legile strâmbe ale PSD.

Bogdan-Iulian Huțucă

#138283

„Cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. România, în guvernarea PNL”

Economia românească începe să se redreseze, chiar să performeze. Datele statistice și evoluțiile economice din anul 2020 și de la începutul anului 2021 ne arată că Guvernul PNL a luat anul trecut unele dintre cele mai eficiente măsuri pentru atenuarea crizei economice. Faptul că economia noastră a înregistrat o scădere de doar 3,9% din PIB în anul 2020, an în care întreaga economie mondială a avut de suferit din cauza pandemiei, este o dovadă în sprijinul acestei afirmații, comparativ cu media Uniunii Europene, situată la o pierdere de 4,8%, sau media statelor din zona monedei euro, care au înregistrat o contracție de 5,1%.

Mai mult decât atât, cifrele pentru ultimele trimestre ale anului 2020 ne indică faptul că țara noastră este pe drumul unei certe refaceri economice. În mod concret, în trimestrul al treilea s-a înregistrat o creștere de 5,6%, iar în trimestrul al patrulea creșterea a fost de 5,3%, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Astfel, este limpede că măsurile luate de guvernarea liberală își arată eficiența în aceste cifre clare, pe care nu le poate nega

nimeni. Chiar și cei mai înverșunați detractori ai noștri sunt obligați, dacă nu vor să cadă în penibil și în desuetudine totală, să recunoască treaba bună pe care am făcut-o de când am preluat guvernarea, mai ales în contextul sanitar și economic deosebit de dificil.

În plus, în anul 2020 am alocat sume-record pentru a ne asigura că oamenii nu își vor pierde locurile de muncă. Aproximativ 1.400.000 de oameni în șomaj tehnic au beneficiat de plata a 41,5% din salariul brut, bani veniți de la bugetul de stat. Aceste măsuri au făcut ca rata șomajului să nu crească, ba, din contră, chiar să scadă constant, România având în prezent una dintre cele mai mici rate ale șomajului din Uniunea Europeană.

Aceasta este realitatea atunci când țara este condusă competent de oameni care lucrează în interesul ei, și nu în cel personal sau al partidului.

Vom continua pe același drum pe care am plecat și în acest an. Redresarea economiei este abia la început, dar suntem convinși, mai ales când efectele pandemiei încep, cu pași mici, să se diminueze, pe măsură ce campania de vaccinare avansează, că panta ascendentă pe care se află România va fi menținută și în următoarea perioadă. După șapte ani în care PSD a promovat numai politici publice populiste și rudimentare din punct de vedere economic, România experimentează o guvernare competentă, responsabilă și orientată spre viitor, o guvernare capabilă să găsească metode prin care să aducă în mod real mai mulți bani în buzunarele românilor, îmbunătățindu-le calitatea vieții în general.

Coaliția PNL–USR PLUS–UDMR poate schimba paradigma perimată cu care a operat PSD. Reformele sunt abia la început și nu ne vom opri decât atunci când România va fi în locul pe care îl merită între țările cele mai avansate din Uniunea Europeană, o țară în care cetățenii europeni vor dori să vină, și nu să plece.

Florică Ică Calotă

#141381

„Exporturile de animale vii”

Exporturile de animale vii au fost și vor rămâne un sector important atât pentru agricultura țării, cât și pentru economia românească.

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine, preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și, nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană.

Pandemia de COVID-19 a lovit toate ramurile economiei și acest lucru se vede și în cazul exporturilor de animale vii. Anul trecut, România a exportat animale vii în valoare de 186,52 de milioane de euro în primul semestru, în scădere cu aproape 10% față de perioada similară a anului 2019, când încasările au depășit 206,68 milioane de euro, potrivit balanței comerciale cu produse agroalimentare furnizate de Ministerul Agriculturii.

Pe de altă parte, importurile de animale vii au fost de 98,77 milioane de euro în primul semestru din 2020, în scădere ușoară față de perioada similară a anului precedent, când s-a consemnat o valoare de 99,69 milioane de euro.

România a continuat să înregistreze excedent în comerțul internațional – intra și extracomunitar – cu animale vii și în 2020, respectiv 87,75 milioane de euro în primele șase luni ale anului, însă acesta s-a redus față de primul semestru din 2019 cu 18%, însumând 106,99 milioane de euro.

În perioada ianuarie–iunie 2020, deficitul României în comerțul internațional cu produse agroalimentare a scăzut cu 11%, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 968,2 milioane de euro.

În fiecare an, mai mult de 3 milioane de animale vii sunt exportate din Uniunea Europeană către țări terțe. Această activitate comercială provoacă suferință animalelor, ca urmare a transportului pe distanțe lungi și a condițiilor în care se realizează îngrășarea și sacrificarea animalelor în țările de destinație.

Anul trecut, în Parlamentul European s-a înființat o comisie de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului – ANIT. Această comisie a fost lansată din cauza accidentului care s-a produs în 2019 la noi, în Portul Midia. Scopul ei este de a analiza lacunele din lege și încălcările regulamentelor, care duc la accidente și la ignorarea standardelor minime de bunăstare a animalelor.

Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru susținerea crescătorilor de animale din România. Ministrul agriculturii a transmis europarlamentarilor solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară, care să asigure respectarea strictă a condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului, și nu să fie interzis.

Nu putem opri exportul de animale vii, pentru că ar fi un dezastru pentru crescători, nu este vinovat crescătorul pentru asta!

Cristina Burciu

#145920

„Reformarea sistemului de pensii este un demers necesar și curajos al actualei guvernări”

Fără îndoială, România are nevoie de o reformă a sistemului public de pensii, care să corecteze discrepanțele uriașe existente în prezent. Actualmente există 4,9 milioane de pensii în plată, cu o pensie medie puțin peste 1.500 de lei, precum și 9.500 de pensii speciale, care au o medie de 9.100 lei.

Evident, se impune o redimensionare a acestor diferențe, unele extrem de mari, deoarece o recalibrare a pensiilor va presupune aducerea pensiilor speciale mai aproape de principiul contributivității. În acest sens, în prezent casele teritoriale de pensii din țară lucrează la evaluarea dosarelor, pentru a avea o situație elocventă a situației din sistem.

Guvernul României este în plin proces de evaluare a dosarelor de pensii, o etapă premergătoare recalculării după o nouă lege, care va fi adoptată după finalizarea inventarierii tuturor pensiilor seniorilor noștri.

Investițiile necesare resurselor acestui program complex vor fi alocate din fondurile europene acordate țării noastre prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre echipamente, soft și personal suplimentar, asigurarea acestora fiind în măsură să permită finalizarea procesului până la jumătatea anului viitor. În același timp, Ministerul Muncii și Justiției Sociale lucrează la proiectul noii legi a pensiilor, care va conține formula cea mai indicată și mai sustenabilă financiar.

Nu în ultimul rând, o bună organizare a muncii, profesionalismul oamenilor, simplificarea procedurilor de plată, precum și eliminarea disfuncționalităților semnalate de pensionari sunt tot atâtea garanții pentru ca reforma sistemului de pensii să fie un succes al actualei guvernări.

Consider că demersul de recalibrare a pensiilor românilor va fi benefic tuturor categoriilor de pensionari, deoarece va aduce echitatea mult dorită de toată lumea. Sunt convinsă că avem specialiști și funcționari de calitate în instituțiile responsabile cu ducerea la bun sfârșit a acestui proces, iar conducerea Executivului va reuși să rezolve în timp scurt necesarul de resurse umane și financiare.

Dragoș Gabriel Zisopol

#149816

„Ziua limbii materne”

În luna noiembrie a anului 1999, în scopul promovării diversității lingvistice și culturale, dar și a multilingvismului, Conferința generală UNESCO a proclamat data de 21 februarie ca Ziua internațională a limbii materne.

Astfel, începând cu anul 2000, această zi este sărbătorită de către toate instituțiile și organizațiile care luptă pentru promovarea diversității culturale și recunoașterea rolului important al limbilor materne în lume.

Uniunea Elenă din România sărbătorește limba maternă, în mod fericit, în aceeași lună de două ori, în data de 9 februarie, când întreaga lume celebrează Ziua mondială a limbii elene și în data de 21 februarie, de Ziua limbii materne.

În baza Ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 4.699 din 14 octombrie 1999, începând cu anul școlar 1999–2000 și până în prezent, în cadrul sistemului învățământului de stat din România funcționează grupe de studiu al limbii neogrece, ca limbă maternă/modernă, pentru elevii aparținând minorității grecești din România. La cererea membrilor comunităților elene din România, predarea limbii neogrece este asigurată de cadre didactice detașate și retribuite de Ministerul Educației și Cultelor din Grecia.

Eforturile Uniunii Elene din România pentru promovarea educației în limba elenă se regăsesc în numeroasele sale proiecte desfășurate: Olimpiada națională de limba neogreacă, Olimpiada internațională a elenismului, Seminarul pentru perfecționarea cadrelor didactice etc.

Grație demersurilor conducerii Uniunii Elene din România, începând cu anul școlar 2009–2010 Olimpiada națională de limba neogreacă a fost inclusă în seria olimpiadelor și concursurilor naționale școlare finanțate și încadrate în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.

Un alt mare succes a fost organizarea, începând cu anul 2014, alături de Ministerul Educației din România, a primei Olimpiade internaționale de limbă neogreacă, ajunsă în 2019 la cea de-a VI-a ediție, la care au participat elevi din 12 țări.

În anul 2009, ca un răspuns firesc la nevoia de a susține și prin intermediul cuvântului scris scopurile fundamentale ale organizației noastre, a fost înființată Editura UER Press. Prin intermediul acesteia, Uniunea Elenă din România s-a străduit să acumuleze și să publice, prin tipărire și online, date și documente privitoare la istoria elenismului, a relațiilor româno-elene, la viața comunităților grecești din România. Au fost și sunt publicate monografii bilingve ale comunităților grecești din România, volume științifice și literare, revista Elpis-Speranța, periodic distribuit în mod gratuit tuturor membrilor comunităților teritoriale, instituțiilor statului român și elen, colaboratorilor externi.

An de an, cu ocazia sărbătoririi Zilei limbii materne, Uniunea Elenă din România, alături de celelalte organizații ale minorităților naționale din România, promovează limba maternă prin diferite activități culturale și educative, pentru a evidenția faptul că însușirea limbii materne, precum și folosirea ei ca mijloc de comunicare reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de păstrare a identității fiecărei minorități.

Daniel Florea

#153013

„Nicușor Dan aruncă în aer dezvoltarea capitalei!”

Prin decizia de a propune, fără niciun argument, fără consultare publică și fără discernământ, suspendarea pe o perioadă de doi ani a aplicării PUZ-ului coordonator al

sectorului 5, actualul primar general face jocul rețelelor mafiote, care șantajează dezvoltatorii imobiliari și pun în pericol mii de locuri de muncă.

PUZ-ul coordonator al sectorului 5 prevede:

A. Artere de circulație:

– Închiderea inelului median de circulație al capitalei – bulevardul Ghencea–Șoseaua Alexandriei–Șoseaua Giurgiului.

- Conectivitate între sectorul 4 și sectorul 6,

- Răzoare–Luică, 7,4 kilometri.

– 122 de artere noi – 58 de kilometri de legătură între cartiere nou-construite.

- 10 kilometri de linie nouă de tramvai.

- 143 artere modernizate/extinse/lărgite.

- B. Spații verzi:

- 252 ha de parcuri amenajate.

- Marele Parc Central din București – 80 ha.

- 6 parcuri noi în zona Antiaeriană – 25,40 ha.

- 3 baze sportive noi – 21,64 ha.

- Grădini publice între blocuri – 50 ha.

- Peste 600.000 arbori și arbuști nou-plantați.

- C. Artere pietonale generoase și piste de biciclete în

- fiecare parc.

- D. Zone de protecție aferente monumentelor istorice.

- E. O nouă rețea de metrou, având o lungime de 20 de

- kilometri.

F. Dezvoltare integrată, pe baze științifice moderne, a proiectelor imobiliare, în scopul imposibilității construirii de clădiri fără autorizație sau pe terenuri fără cadastru.

G. Regenerare urbană reală a zonelor Ferentari, prelungirea Ferentari, Iacob Andrei, Amurgului, prelungirea Ghencea, Zețari.

Nicușor Dan își vede visul cu ochii. Chiar dacă nu a reușit să blocheze dezvoltarea științifică a sectorului 5 – nici în Consiliul General al Municipiului București, atunci când a fost aprobat PUZ-ul, în 18 iunie 2020, când PNL și USR au votat împotrivă, și nici în instanță, întrucât acțiunile în justiție introduse de ONG-urile prietene sau din care face parte Nicușor Dan nu au fost admise, iar primăria generală, de când Nicușor Dan e la conducere, nu a depus niciun document și nu a trimis niciun reprezentant care să apere punctul de vedere al administrației publice locale, dosarul nr. 25.473/3/2020 – Tribunalul București Secția contencios administrativ și fiscal – șase termene începând cu 4 noiembrie 2020 – în prezent, ascunzându-se după majoritatea din Consiliul General al Municipiului București, va da o lovitura mortală dezvoltării sectorului 5 și oricine va avea nevoie de o autorizație de construire va trebui să facă plecăciuni în fața perfidului primar general.

Știm că are interese meschine și este clar că este dator vândut mafiei imobiliare.

Trebuie să îl convingem să se oprească cât timp răul pe care îl face zi de zi mai poate fi îndreptat.

Nicușor Dan trebuie oprit până nu distruge iremediabil capitala României!

Florin-Claudiu Roman

#155905

„Este timpul ca doamna Renate Weber să plece. Avocatul poporului trebuie să apere interesele poporului, nu pe cele personale sau de partid!”

A sosit în cele din urmă momentul în care avocatul PSD, nicidecum al poporului, doamna Renate Weber, să plece din această funcție. Cererea pe care am făcut-o încă de anul trecut în vederea revocării doamnei Weber din funcție a fost perpetuu ignorată de majoritatea toxică PSD, care a făcut scut în jurul Domniei Sale, însă acum putem și trebuie să reparăm nedreptățile trecutului.

Pentru a ne readuce aminte faptele doamnei Weber, care fac necesară și de bun-simț destituirea sa, amintim declanșarea Mecanismului național privind prevenirea torturii, cu privire la unitățile sanitare care tratează pacienți COVID-19, mecanism instituit fără a se comunica unităților sanitare respectivul act administrativ care a stat la baza declanșării procedurii de monitorizare și prin care și-a depășit flagrant atribuțiile conferite de Constituție și de legile în vigoare.

Mai mult, prin înștiințarea semnată de adjunctul avocatului poporului, adresată unităților vizate de monitorizare, se solicită documente medicale cu un conținut complet de date, care intră sub incidența mecanismului european de protecție a datelor personale, emise în perioada stării de urgență, deși monitorizarea, după cum reiese din înștiințare, urma să fie întreprinsă pe perioada stării de alertă.

Așadar, considerăm că, prin aceste acțiuni, doamna Weber și instituția pe care o conduce au generat confuzie, afectând buna funcționare a sistemului medical românesc. Mai mult decât atât, doamna Weber a arătat limpede interesele cui le servește atunci când a atacat la Curtea Constituțională legea de modificare a Codului fiscal, adoptată de Parlamentul României la 17 iunie 2020, prin care se opera o impozitare drastică a pensiilor speciale. Deși curentul popular majoritar indica, fără putință de tăgadă, dorința eliminării acestei inechități din sistemul public de pensii, doamna Renate Weber, beneficiară de pensie specială, a dorit să oprească o lege care îi afecta nemijlocit interesul patrimonial. Prin acțiunea sa în calitate de avocat al poporului, doamna Weber a încălcat dispozițiile legale în vigoare în materia conflictului de interese.

Așa cum stipulează legea, avocatul poporului este revocat din funcție ca urmare a încălcării Constituției și a legilor țării, lucru de care doamna Renate Weber se face vinovată. Cât timp a ocupat această demnitate, a servit numai interesele proprii și pe cele ale partidului aflat la guvernare în acea perioadă, și nu pe cele ale poporului român, așa cum însuși numele funcției îndeamnă.

Prejudiciile pe care le-a adus doamna Weber imaginii și legitimității acestei funcții sunt foarte mari, iar orice zi cu Domnia Sa la conducerea uneia dintre instituțiile fundamentale ale statului democratic românesc nu face decât să agraveze starea de fapt.

Prin urmare, fac apel la toți colegii din coaliție, atât deputați, cât și senatori, să încuviințeze eliberarea din funcția de avocat al poporului a doamnei Renate Weber. Astfel, vom putea transmite un semnal ferm către oricine a fost sau va fi numit într-o funcție de demnitate publică și crede că nu poate fi tras la răspundere pentru acțiunile sale împotriva legii și a interesului general.

Daniel-Florin Ghiță

#159245

„Ce mai fac serviciile de informații?”

Serviciile de informații și de siguranță națională sunt înființate de statul român pentru ca, alături de forțele armate, să protejeze și să garanteze suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională. Toate serviciile de informații și de securitate națională – Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Protecție

Internă din Ministerul Afacerilor Interne – sunt organizate prin lege și au atribuții foarte clare, iar statul român le pune la dispoziție resurse financiare consistente, pentru ca aceste servicii să își poată îndeplini atribuțiile legale.

Potrivit legilor de organizare și funcționare, activitatea acestor servicii este supusă controlului parlamentar, pentru ca deputații și senatorii, aflați în serviciul poporului, să se asigure că serviciile de informații și siguranță națională își îndeplinesc menirea de a proteja statul român, valorile și interesele poporului român. Dar situația în care se găsește țara de 30 de ani de democrație constituțională – cu industria națională complet distrusă, cu toate resursele naturale exploatate de companii străine, cu o datorie externă uriașă, cu șubrezirea partidelor naționale și apariția unor partide care în mod vădit nu exprimă voința românească, cu distrugerea carierelor unor oameni politici români și preluarea unor importante funcții de conducere în țară de impostori ori persoane cu puține legături cu poporul român – face legitime astfel de întrebări:

Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri?

Mai lucrează aceste servicii pentru poporul român?

O enumerare succintă a unor aspecte din activitatea serviciilor de siguranță națională din ultimii 16 ani ne oferă o imagine dramatică. Scandalurile în care a fost implicat Serviciul Român de Informații, de la promovarea unui tânăr ofițer lipsit de experiență în cea mai importantă funcție din serviciu și până la înlăturarea sa din serviciu – dezvăluirea interesului pentru legăturile cu Securitatea ale unor judecători de la Curtea Constituțională, farsa cu ziariștii răpiți în Irak, celebra întâlnire din sufragerie a unor înalți responsabili ai statului român în seara alegerilor prezidențiale din 2009, controlul informativ al urmăririi penale, prin protocoalele secrete cu parchetele – au arătat că Serviciul Român de Informații și-a uitat menirea pentru care a fost înființat și pentru care primește sume exorbitante din banii publici. În loc să lupte pentru protejarea valorilor fundamentale ale poporului român, a resurselor naturale, a pădurilor și a demnității naționale, SRI se implică în constituirea de partide politice, în subminarea activității altora, în sprijinirea unor politicieni și distrugerea carierei altora, ceea ce face ca astăzi poporul, când vede cine îl conduce, să se întrebe: unde sunt românii?

De asemenea, Serviciul de Protecție și Pază a fost acuzat în dese rânduri, uneori întemeiat, că desfășoară activități de poliție politică. Acest lucru coincide cu situația fără precedent în Europa ca un director de serviciu de siguranță națională să aibă un mandat de peste 15 ani. Informațiile obținute de acesta despre demnitarii protejați într-o perioadă de timp atât de îndelungată îl fac un personaj periculos pentru democrația din țara noastră.

La rândul său, Serviciul de Telecomunicații Speciale pare că a căpătat misiunea de a controla alegerile electorale și a fost în dese rânduri acuzat de influențarea rezultatelor acestora, iar achizițiile de echipamente speciale făcute de acest serviciu au fost în dese rânduri puse sub semnul întrebării.

Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul de Interne a fost supusă deseori unor reorganizări structurale controversate. Potrivit mărturiilor unor ofițeri din unitatea respectivă, reorganizarea din anul 2009, care a condus la înlăturarea a circa 30 de ofițeri de valoare din conducerea direcției, a avut ca scop să lase cale liberă unor rețele de interese de partid, pentru ca acestea să-și desfășoare afacerile nestingherite, ceea ce a fost confirmat de justiție prin anchetarea și chiar condamnarea unor politicieni apropiați de conducerea ministerului din acea perioadă. Una dintre cauzele acestei situații dramatice este absența unui control parlamentar real asupra activității acestor servicii, ceea ce ne împiedică să avem răspunsuri clare la întrebările privind modul în care serviciile își îndeplinesc menirea. Este cunoscut faptul că serviciile de informații, în lipsa controlului parlamentar real, tind să abuzeze de puterea pe care o au și să controleze societatea, chiar și pe parlamentari.

De aceea, dragi colegi parlamentari, vă chem să căutăm împreună soluții pentru ca starea de lucruri pe care am prezentat-o să înceteze și să dăm viitorului acestei țări o șansă. În ce mă privește, voi prezenta foarte curând Grupului parlamentar al PSD o propunere legislativă pentru întărirea controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informații și, pe această cale, vă rog pe toți să o susțineți!

Laurențiu-Viorel Gîdei

#164457

„Pentru cine guvernați?”

Cele patru semne ale unei democrații adevărate sunt:

- Un sistem politic ai cărui reprezentanți sunt aleși prin

- alegeri libere și corecte.

- Participarea activă a cetățenilor în viața civică și politică.

- Protecția drepturilor de bază ale tuturor cetățenilor.

- Legi care se aplică egal tuturor cetățenilor.

Pe baza acestei enumerări, la 32 de ani de la căderea comunismului, nu sunt sigur că bifăm vreuna dintre aceste cerințe de bază.

Angajatorii bugetari și antreprenorii din toată țara merită să vadă un plan guvernamental care va stimula întreaga economie, care va îmbunătăți infrastructura locală și națională și care va restaura încrederea tuturor românilor în capacitatea Guvernului de a reporni întreaga economie. Lipsa de viziune și predictibilitate a Guvernului, degringolada financiară provoacă neîncredere, reticență și o lipsă acută de inițiativă. Or, austeritatea economică, impusă prin tăieri peste tăieri, nu va duce la creștere economică, oricât se insistă pe acest lucru.

Așadar am câteva întrebări, pentru a putea înțelege și eu, și românii pentru cine guvernează acest guvern.

Pentru generațiile de preșcolari și elevi?

Nu, pentru că alocațiile nu le măriți, condițiile pentru școala online nu ați fost în stare să le asigurați, condițiile pentru un act educațional eficient și modern nu sunt printre preocupările dumneavoastră.

Ați solicitat la începutul semestrului al doilea, în februarie, verificarea și asigurarea de către fiecare școală a stocului de măști și materiale dezinfectante. Dar nu ați alocat niciun ban pentru aceasta!

## Pentru studenți?

Nu, pentru că nici măcar un minimum de confort nu doriți a le oferi, nici măcar gratuitate pe transportul CFR nu vreți să le asigurați!

## Pentru educatori, profesori?

Nu, trebuiau să aibă salariile majorate cu 25% de mult timp, să aibă demnitatea și respectul pe care le merită. Trebuiau să fie vaccinați după medici și cadrele medicale. Nici acum nu sunt vaccinați cu toții, deși sunt în linia întâi, ca și medicii. Bugetul pentru învățământ în anul 2021 este cel mai mic din toate timpurile. Dar, cum unii dintre dumneavoastră nu ați frecventat școlile din România, este de înțeles.

Pentru medici, cadrele medicale, toți angajații din sistemul sanitar?

Nu, nu vă pasă, sunt ocoliți de orice urmă de empatie din partea dvs. Zădărniciți toate eforturile depuse de PSD pentru a le asigura un venit pe măsura pregătirii și importanței lor în societatea noastră, în speranța că vor rămâne în spitalele românești să trateze români!

Pentru țărani, legumicultori, agricultori, fermieri?

Nu. Sunt în bună parte furioși pentru că nu au primit banii, promiși doar electoral, pentru calamitățile anului 2020! Aceste sume absolut necesare nu sunt prinse în buget. Programul „Tomata” – anulat; se așteaptă povestea electorală a unui program extins pentru multe alte culturi, dar, din păcate, pentru acest an este prea târziu. Legumele din import au gust de comision, cele autohtone au gust de muncă! Ați reușit săi disperați și pe țăranii gospodari care mai creșteau porci pentru consumul propriu sau pentru valorificarea în cadrul comunităților în care trăiesc. Doar cinci porci, atât, restul... Aroma comisionului cărnii importate e mai plăcută?

Pentru bugetarii din administrațiile centrale, județene, locale?

Nu, ei sunt cei care trebuie sacrificați, veniturile lor diminuate, disponibilizați cât mai repede. Este preocuparea dumneavoastră principală, reformarea prin austeritate a aparatului bugetar. Mult anunțata modificare a legii salarizării pe criterii de performanță este de fapt o diversiune pentru scăderea veniturilor bugetarilor.

Pentru cei din industria HoReCa?

Nu, ei sunt aproape falimentați, majoritatea dintre ei au închis. Ați tăiat tichetele de vacanță, luându-le astfel și bruma de oxigen pe care o mai aveau.

## Pentru mineri?

Nu, vă gândiți cum să restructurați și acest domeniu. Nu vă gândiți la numeroasele familii ale celor care trăiesc în bazinele carbonifere, la condițiile de sărăcie de acolo, la sănătatea celor care trudesc în subteran.

Pentru românii din diasporă?

Nu, nimic pentru ei. Au dispărut din discursul și preocupările dumneavoastră. Ei sunt buni doar în perioada campaniilor electorale.

## Pentru pensionari?

Nu! Sigur nu vă interesează decât o tergiversare a majorării pensiilor prin farsa numită „o nouă lege a pensiilor” – o generație umilită, sacrificată, batjocorită.

Aș putea să vorbesc ore la rând despre toate lucrurile pe care românii le merită. Dar m-aș mulțumi dacă am începe să respectăm cele patru cerințe de bază, cu care am început. Poate astfel am reuși, mai bine mai târziu decât niciodată, să demonstrăm românilor și lumii întregi că putem deveni o democrație adevărată.

Pentru cine guvernați? Pentru voi și camarila voastră? Pentru colegii de partid și grupurile de interese? Poate aveți curajul să le spuneți românilor pentru cine guvernați! Pentru români și România sigur nu!

Alexandra Huțu

#169473

„Întotdeauna guvernările de dreapta iau decizii împotriva românilor și îi învrăjbesc pe oameni unii împotriva altora”

Odată cu eliminarea voucherelor de vacanță, noii guvernanți de dreapta de la PNL–USR PLUS–UDMR au lovit puternic pentru a zecea oară în antreprenorii locali și în angajații din domeniul HoReCa și din turismul românesc. După ce i-au ținut închiși luni de zile, i-au blocat, i-au amendat, le-au promis ajutoare de stat care nu au mai venit niciodată, acum îi condamnă la sărăcie, faliment și dispariție. Deși intenția Guvernului austerității naționale a fost de a se răzbuna pe bugetari prin scoaterea voucherelor de vacanță pentru acest an cel puțin, de fapt, operatorii economici din turism, oamenii care lucrează în acest domeniu, peste 200.000 de persoane, și mai ales bugetul de stat sunt afectate de această decizie iresponsabilă, inutilă și fără să genereze vreun efect pozitiv în economie. Din contră, toată lumea pierde.

Voucherele de vacanță erau impozitate în momentul acordării lor, 10% din valoare întorcându-se imediat la bugetul de stat. Apoi, generau cele mai sigure venituri pentru bugetul de stat, cele din TVA, pentru că serviciile turistice sunt purtătoare de TVA, pentru ca în final să se regăsească în profitul agenților economici din turism, care și ele sunt impozitate.

În lipsa măsurilor reale și concrete de relansare economică a țării, de realizare a investițiilor mult promise, de alocare a fondurilor pentru programele de dezvoltare locală inițiate de guvernările PSD, Cîțu și compania au început răfuiala cu sporurile și voucherele de vacanță ale bugetarilor, care de fapt îi pun la pământ pe reprezentanții mediului privat autohton mai mult decât îi afectează pe angajații de la stat.

Însă din acest moment și românii care primeau vouchere de vacanță se vor gândi de două ori înainte de a-și cheltui banii în turismul intern și vor pleca în străinătate, la prețuri comparabile sau chiar mai bune. Astfel, prin decizia de eliminare a voucherelor, pur și simplu Guvernul Cîțu a „exportat” venituri către țări ca Bulgaria, Turcia, Grecia sau chiar Ucraina.

Guvernanții actuali, în loc să extindă politica de vouchere de vacanță și în mediul privat, pentru a susține cu adevărat dezvoltarea pe termen lung a turismului românesc, au decis eliminarea acestora și, astfel, în loc să avem o fiscalizare reală a acestui domeniu, o parte dintre operatori, pentru a-și acoperi pierderile, se vor întoarce în economia subterană.

Cu toate că domnii Orban, Cîțu, Iohannis, Barna și colegii lor se lăudau că au ca obiectiv prioritar crearea de locuri de muncă, în realitate contribuie din plin, prin măsurile aberante pe care le iau, la desființarea a sute de mii de locuri de muncă din zona HoReCa și la decizia celor care activează în acest domeniu să plece să lucreze în străinătate, unde beneficiază de venituri mai mari, pentru că angajatorii lor sunt susținuți de statele în care își desfășoară activitatea.

Realitatea crudă este că bugetul de stat pentru 2021 este construit doar pe tăieri, reduceri, amputări și scăderi de venituri în toate domeniile de activitate și la toate capitolele, indiferent că este vorba despre salarii, despre pensii, despre alocații sau chiar despre investiții și sprijin pentru mediul privat.

Ioan Balan

#172774

„Bugetul pentru anul 2021 este orientat către dezvoltare și relansare economică. Este imperativ ca execuția să fie foarte bună!”

Deși continuăm să traversăm o criză sanitară și economică fără precedent, Guvernul a reușit performanța de a găsi resursele financiare necesare pentru a acoperi toate obligațiile financiare ale statului, prevăzute prin legile în vigoare, precum și pentru acoperirea cheltuielilor sanitare generate de pandemie și pentru continuarea campaniei de vaccinare. Mai mult decât atât, Guvernul își propune pentru anul 2021 un buget istoric pentru investiții publice, de 61,4 miliarde de lei, aproape dublu față de anul 2018. Este cel mai mare buget de investiții din ultimele trei decenii, iar el

poate să crească și mai mult, dacă vom dovedi eficiență în atragerea fondurilor europene nerambursabile.

Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că Guvernul a reușit această performanță fără să majoreze impozite și taxe sau să introducă o povară fiscală suplimentară. Spun acest lucru pentru că nu trebuie să uităm că în anii de guvernare PSD adoptarea bugetului pentru anul următor venea mereu însoțită de vești proaste, precum noi majorări de impozite și taxe sau prețuri mai mari la produsele de bază și utilități.

Văzând această alocare record pentru investiții, am vrut să aflu dacă cele mai importante proiecte de infrastructură pentru Moldova au fost cuprinse între priorități. Am constatat cu satisfacție că în cuprinsul bugetului pentru anul 2021 sunt prevăzute sumele necesare pentru elaborarea studiilor și proiectelor tehnice pentru cele mai așteptate obiective de infrastructură din Moldova: autostrada A7 Ploiești–Bacău– Suceava–Siret, Autostrada Nordului, autostrada A8 Ungheni–Iași–Târgu-Neamț–Târgu Mureș, autostrada Brașov–Bacău, variantele ocolitoare ale marilor orașe. Așadar, proiectele deblocate în anul 2020 de Guvernul PNL merg mai departe, în ritm accelerat, anul acesta având finanțarea necesară asigurată.

Ar fi nefiresc să nu vă împărtășesc bucuria mea personală pentru faptul că, după atâția zeci de ani de așteptare, Moldova este în sfârșit în fruntea priorităților investiționale. În plus, am primit asigurări de la tânărul ministru al transporturilor că proiectele pentru Moldova vor fi tratate cu maximă responsabilitate și celeritate. Cu toate acestea, știm cu toții că simpla alocare a banilor în buget sau promisiunile politice nu coincid automat și cu apariția peste noapte a autostrăzilor. Banii au fost alocați, intențiile miniștrilor sunt cele mai bune, însă succesul acestor investiții depinde dacă Guvernul și constructorii își fac treaba repede și bine. Mai mult decât atât, în anul 2021 nu ne permitem nici ezitări, nici amânări și nici să ne împiedicăm de hățișuri birocratice, pentru că mare parte din investiții se pot finanța din fonduri europene și, dacă nu vom ști să fim eficienți, atunci vom pierde oportunități majore de dezvoltare.

Așadar, de modul în care Guvernul va reuși să implementeze programul de investiții în anul 2021 depind nu doar relansarea României și creșterea sustenabilă a PIB pe termen lung, ci și eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre provinciile istorice ale țării și creșterea calității vieții pentru toți românii.

Silviu Nicu Macovei

#176021

Zilele acestea avem responsabilitatea enormă de a analiza, de a amenda și de a aproba sau nu, prin vot, Proiectul Legii bugetului pentru anul 2021.

Ați asistat recent la o nouă demonstrație de aroganță și tupeu din partea premierului Florin Cîțu, care, în timp ce trebuia să dea explicații în Parlament la ora prim-ministrului, adresa jigniri și invective la adresa reprezentanților cetățenilor. Nu ai dreptul să te adresezi de la înălțimea funcției de șef al Executivului cu apelative jignitoare, cum ar fi „slugi”, la adresa parlamentarilor. Mai mult, aroganța domnului Cîțu a atins cote paroxistice, transmițând practic tuturor românilor că el „nu poate fi contestat” și că noi toți ceilalți nu înțelegem filosofia acestui proiect și „nu știm să citim un proiect de buget”. Această aură atotștiutoare și atotputernică pare a fi principalul obiectiv al colegilor liberali, așa cum ne-a obișnuit și domnul Ludovic Orban, când ocolea Parlamentul și își asuma proiecte de buget care au îngropat economia României în timp de pandemie. Dar haideți să vedem care este această filosofie bugetară despre care vorbește domnul Cîțu! Este un proiect care, în aparență, este centrat pe investiții și pe reforma bugetară. Cel puțin așa declară acești guvernanți. Însă, în realitate, proiectul legii bugetului propus de PNL–USR–UDMR este bazat pe tăieri, pe împrumuturi și pe creșteri de taxe și impozite.

Dacă vreți să vorbim pe cifre, să ne aducem aminte că ultimul guvern PSD a lăsat Guvernului Orban un deficit de 2,8% și o datorie publică de 34% din PIB. Orban și „Cîțu din 2020” i-au lăsat lui „Cîțu din 2021” un deficit de 10% și o datorie de peste 47% din PIB. Unde s-au dus acești bani? Ajutoarele pentru antreprenori au întârziat; HoReCa nu a primit nimic pentru pierderile enorme suferite din cauza directă a bâlbâielilor în gestionarea pandemiei; agricultorii loviți de secetă nu au nicio perspectivă!

Domnilor, premierii PNL au volatilizat până și banii care li se cuveneau prin lege minerilor care au stat o săptămână blocați în subteran!

Vă transmit încă de pe acum: eu nu voi vota acest buget al austerității și al tăierilor! Nu voi vota deoarece Cîțu și cabinetul său au declarat clar că nu vor să asculte niciun fel de amendament la acest buget haotic, nici măcar din partea celor care îi susțin, liberalii și USR-iștii! Noi, PSD, avem din teritoriu mii de strigăte de alarmă din cauza acestui buget, dar guvernanții nu vor să îi asculte pe oameni!

Nu voi vota acest buget pentru că este făcut în batjocură la adresa nevoilor din teritoriu. La Iași s-a alocat pentru autostrada A8 nici 10% din banii necesari reabilitării unui drum județean, darămite a unei autostrăzi cerute insistent de 5 milioane de români de ani de zile!

Nu voi vota acest buget pentru că acești guvernanți vor să taie 89% din banii necesari Bisericii – nu doar ortodoxe, ci tuturor cultelor! Nu pot vota un asemenea abuz la adresa coloanei vertebrale a poporului nostru!

Nu voi vota acest buget pentru că nu sunt prevăzuți bani pentru sprijinirea agricultorilor afectați extrem de puternic de seceta din anul trecut! Nu doar că acești oameni muncitori nu își pot acoperi pierderile din 2020, ci sprijinul financiar este esențial pentru pregătirea culturilor în acest an, care se anunță cel puțin la fel de dificil ca cel anterior!

Când un guvern se împrumută pe spinarea tuturor românilor doar pentru a aloca discreționar fonduri pentru primăriile PNL – a se vedea metroul din Cluj-Napoca, exact aceasta era prioritatea în România, în timp ce categorii întregi de oameni se luptă pentru un trai decent –, acel guvern nu mai lucrează pentru cetățenii săi, ci pentru camarila de partid și pentru interese care numai naționale nu sunt!

Ioan Mang

#179777

„Fuga de răspundere a ministrului Năsui”

Ca membru al Comisiei pentru industrii și servicii, urmăresc îndeaproape evoluția economiei naționale și observ cu foarte mare atenție activitatea sau, mai bine zis, inactivitatea și lipsa de reacție a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, mai ales că, în plină criză economică, această pasivitate a adus în pragul falimentului mii de firme românești, îngropând sectoare întregi de activitate.

În aceste condiții dezastruoase pentru economia românească, nu mică mi-a fost mirarea să citesc știrea conform căreia, pe data de 18 februarie 2021, ministrul economiei, Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, a semnat mai multe

ordine prin care și-a delegat toate atribuțiile către doamnele secretar de stat Simona-Carmen Fătu, Valentina Saygo și Daniela Nicolescu. Practic, acestea ar urma să avizeze, să aprobe și să semneze, în numele ministrului, actele administrative care vizează domeniile pe care le-a primit fiecare, inclusiv pentru companiile din subordinea directă a ministrului.

Inițial am crezut că ministrul economiei a plecat în vreo delegație mai lungă sau și-a luat un „binemeritat” concediu, după cele două luni grele de ministeriat în care s-a luptat cu platforma de înscriere pentru granturi acordate IMM-urilor. Delegări de atribuții împreună cu delegarea dreptului de semnătură se practică în astfel de cazuri. Nu este însă cazul domnului Năsui! El și-a delegat atribuțiile și semnătura către secretarii de stat, dar a rămas în instituție, urmând a se ocupa, conform consilierului său Ionuț Tudorică, de „obiectivele mari ale ministerului”.

Nu îmi este clar de ce aceste delegări făcute de Claudiu Năsui prevăd ca secretarii de stat să avizeze, să aprobe și să semneze, în numele ministrului, toate actele administrative care vizează principalele domenii, inclusiv pentru companiile din subordinea ministrului. Una este să delegi atribuții către secretari de stat pentru coordonarea unor domenii și alta pentru semnătură, pentru că este responsabilitatea ministrului să semneze aceste acte administrative, până la urmă el fiind cel care conduce ministerul și poartă întreaga răspundere pentru activitatea acestuia, cu bune și cu rele!

Nu îmi sunt clare nici „obiectivele mari ale ministerului” de care se va ocupa în continuare ministrul Năsui, atâta vreme cât principalele sale atribuții tocmai le-a cedat secretarilor de stat, care vor fi cei cu aprobarea și cu semnătura.

Un prim obiectiv personal al său ar putea fi să ajungă cât mai des pe la DNA, pentru a da cu subsemnatul pentru fraudele și „optimizarea procesului” de înscriere a companiilor pentru granturile acordate de minister prin măsura 3!

După ce va lămuri aceste suspiciuni și acuzații de fraudă, domnul Năsui se va putea ocupa pe îndelete și de rezolvarea disputei cu ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, astfel încât să-și împartă „frățește” companiile de stat între cele două ministere! Poate așa, după mai bine de două luni, vor reuși să deblocheze situația absurdă de reorganizare a ministerelor și domnul Popescu va ajunge ministru nu doar cu numele și un cabinet restrâns, ci va avea și un minister cu personal propriu, cu secretari de stat, cu direcții și cu atribuții.

În orice caz, această pasare a atribuțiilor și delegarea semnăturii dovedesc clar că domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui fuge de răspundere. Nu vrea să își asume nimic și de aceea nu vrea să semneze nimic! Din păcate, el confirmă astfel un lucru extrem de îngrijorător pentru funcționarea întregii economii românești – pălăria de ministru este mult prea mare pentru Claudiu-Iulius-Gavril Năsui!

Maria-Gabriela Horga

#183424

„Continuarea măsurilor de sprijin pentru asigurarea lichidității companiilor”

În declarația politică de astăzi voi face referire la măsurile concrete luate de Guvern pentru sprijinirea IMM-urilor, convinsă fiind că democrația trebuie să se bazeze pe cunoașterea faptelor, și nu pe lozinci populiste.

Acum aproape un an de zile, pe 26 februarie 2020, în România se înregistra primul caz de îmbolnăvire cu coronavirus. Epidemia a fost însoțită de o criză economică la nivel mondial. Guvernul PNL a luat rapid măsuri pentru sprijinirea economiei. Asigurarea lichidității companiilor a fost extrem de importantă pentru continuarea activității companiilor prin programe precum IMM Invest, IMM Leasing, garantarea creditelor pentru marile companii.

Astfel, Guvernul PNL a asigurat în 2020 acces la finanțare rapidă și ieftină, credite cu dobândă zero în primele opt luni, cu garanția statului, fără alte garanții suplimentare, pentru 27.000 de IMM-uri. Au fost acordate doar anul trecut credite prin IMM Invest de peste 17 miliarde lei. În acest fel, Guvernul a salvat afaceri și locuri de muncă.

Vom continua aceste programe. Guvernul condus de PNL va decide, prin ordonanță de urgență, prelungirea programelor cu garanții de stat pentru companii. Măsurile de sprijin pentru economie, sub forma unor programe de creditare cu garanții de stat, precum IMM Invest, Agro Invest, IMM Leasing sau IMM Factor, adoptate de Guvernul României în 2020, vor continua și în acest an și vor fi deschise pentru noi beneficiari, cel puțin până la 31 decembrie 2021.

De asemenea, va fi lansat Programul Agro-IMM Invest, un program nou, asemănător Programului IMM Invest, destinat exclusiv fermierilor din agricultură, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, cu un sprijin de maximum 100.000 euro pe fermă.

Vreau să mai amintesc că, în anul 2020, Guvernul PNL a sprijinit IMM-urile și prin facilități fiscale. Astfel, în perioada martie–decembrie 2020 au fost declarate obligații fiscale în sumă de 238,39 miliarde de lei, din care 18,12 miliarde de lei au fost amânate la plată. Astfel, companiile românești au beneficiat de credit fiscal pentru ocuparea lichidității.

De asemenea, contribuabilii beneficiari ai măsurilor de sprijin fiscale sunt în număr de 103.737, valoarea fiind de 23 de miliarde de lei. Ca urmare a plății impozitului pe profit, un număr de 24.116 agenți economici au beneficiat de o bonificație în sumă de 0,9 miliarde de lei.

Mai mult, au fost soluționate un număr de 89.399 de cereri de rambursare TVA, cu 19.778 mai multe față de anul precedent, suma restituită fiind mai mare cu 2,2 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului 2019.

Din perspectiva colectării veniturilor fiscale, în anul 2020 ANAF a încasat 263,6 miliarde de lei. Obligațiile fiscale declarate în anul 2020 au fost în sumă de 280,6 miliarde de lei, cu 3% mai mult decât în perioada similară din 2019.

Săptămâna aceasta vom începe dezbaterile bugetului de stat pe anul 2021 și le solicit colegilor din toate partidele un lucru simplu: să pornim orice analiză de la fapte, să recunoaștem toți aceleași cifre oficiale, din surse credibile. Sigur, pe baza cifrelor putem avea opinii diferite. Nu cred însă că vom restaura credibilitatea Parlamentului dacă unii dintre colegi vor inventa subiecte sau dacă vor nega cifrele oficiale.

Marian Crușoveanu

#186789

„Bugetul Ministerului Educației înregistrează o creștere substanțială de finanțare în acest an”

Pentru orice țară democratică care își dorește să aibă o populație educată și sănătoasă educația și sănătatea reprezintă domenii vitale. Însă, după cum bine știm, România postdecembristă s-a confruntat cu cele mai mari deficiențe în aceste domenii, din toate punctele de vedere, mai ales în privința fondurilor alocate. În plus, sănătatea și educația au fost nevoite să dea cel mai dificil „examen” în anul pandemiei, anul 2020.

În această situație economică deosebit de dificilă, cu care se confruntă întreaga economie mondială, după criza provocată de pandemia de coronavirus, deși nu ajunge nici în acest an la 6% din PIB, bugetul Ministerului Educației al țării noastre înregistrează o creștere substanțială de finanțare a domeniului învățământ, în valoare absolută de 241,8 milioane lei pentru anul 2021.

Totuși, finanțarea acestui sector deosebit de important, așa cum este educația, crește în acest an cu 6% în comparație cu anul precedent. Cu alte cuvinte, pentru învățământ, ca total finanțare pe educație, se înregistrează, conform Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, o valoare de 39,65 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de 2020, creștere cu 2,24 miliarde de lei.

În acest context, mai trebuie menționat faptul că cele mai relevante creșteri constau în asigurarea, în premieră, de la bugetul de stat, prin bugetele locale, a finanțării pentru bursele elevilor – 535,7 milioane de lei. De asemenea, o creștere substanțială înregistrează și finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, componenta destinată cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale – creștere de 26%, de la 1,259 miliarde de lei la 1,585 miliarde de lei.

Bugetul din 2021 este cel mai mare buget în valoare absolută alocat de către vreun alt guvern pentru domeniul educației în ultimii 30 de ani.

Da, știm foarte bine faptul că acesta este încă un buget subdimensionat în raport cu necesarul de resurse în educație, dar trebuie spus faptul că se poate constata că anii 2020 și 2021, ani în care PNL a intrat la guvernare, au beneficiat de un maximum de finanțare a învățământului românesc din ultimii 10 ani, atât în valoare absolută, cât și procentual, raportat la PIB. Mai mult decât atât, acestui buget alocat învățământului urmează să i se adauge finanțarea care va fi obținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru reforma educației.

Educația are nevoie stringentă de digitalizare, de modernizare și reformare profundă, care să dea posibilitatea elevilor să poată învăța în orice situație care ar putea apărea de acum înainte, fie prin prezența lor fizică în unitățile de învățământ, fie online. Dar, pentru ca toate acestea să se poată transpune în fapte, fiecare leu alocat prin buget acestui domeniu trebuie cheltuit cu maximă eficiență și responsabilitate!

Mircea Fechet

#189735

„PSD oftează după foștii liderii cu probleme în justiție!” În timp ce, în ultima perioadă, PSD se prezintă ca un partid nou, care nu a avut treabă cu conducerea țării și cu starea în care e acum România, în realitate PSD-iștii oftează după marii lor lideri din trecut, care au făcut cel mai mult rău românilor și României.

Într-o declarație recentă, președintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, spunea că este nostalgic după lideri precum Ion Iliescu, Adrian Năstase sau Liviu Dragnea. Întâmplarea face ca aceștia să aibă toți în comun mari probleme în justiție.

Ion Iliescu, acest „tătuc” al PSD, este astăzi acuzat oficial de crime împotriva umanității în dosarul Revoluției și trimis în judecată în dosarul Mineriadei. Dovezile arată că acesta ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului. Oameni care au căzut victime nevinovate, familii care și-au pierdut ființe dragi, violențe de nedescris – aceasta este imaginea episoadelor în care e protagonist Ion Iliescu.

Președintele PSD continuă șirul nostalgiilor cu Adrian Năstase, un alt lider de vârf al social-democraților. Fostul premier PSD a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru șantaj și luare de mită în formă continuată. Nu poți să spui Adrian Năstase fără să te gândești la epoca marilor privatizări și la eșecul reformei anticorupție. Oare ce este de regretat, domnule Ciolacu?

Lista de modele ale liderului PSD se încheie cu Liviu Dragnea. Fostul președinte al social-democraților, condamnat și el definitiv la închisoare cu executare, a ținut prea mult România pe loc pentru a-și atrage foloase necuvenite. Să nu uităm cum transformase insula Belina, proprietatea statului, în moșie personală.

Acestea sunt doar câteva dintre exemplele de top ale PSD, pentru care respectarea legii, bunul-simț, guvernarea în interesul oamenilor sunt doar simple cuvinte fără conținut.

Avem astăzi, așadar, un PSD care își regretă liderii care au făcut atât de mult rău românilor și României. La ce ne putem aștepta în continuare de la acest partid toxic, dacă nu la a repeta istoria după care suspină acum?

Un partid al cărui singur interes a fost să obțină foloase pentru ei și pentru baronii locali este un partid care nu se va schimba. Cu aceleași metehne, PSD încearcă acum să pozeze într-un partid în schimbare, însă românii nu uită și nu mai pot fi păcăliți.

Este timpul să mergem înainte, e timpul unei dezvoltări adevărate, și nu al unei nostalgii pentru unele personaje care au adus România în starea în care este astăzi.

Radu-Marin Moisin

#192360

„Relansarea producției românești de medicamente și vaccinuri”

Industria românească pentru fabricarea medicamentelor are nevoie de sprijin în adevăratul sens al cuvântului din partea autorităților pentru a traversa perioada de regres tehnologic din industria farmaceutică națională și pentru a fi capabilă să fabrice vaccinuri și medicamente de ultimă generație. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente, grupul reprezentant al celor 19 dintre cele mai renumite companii din sectorul de producție de medicamente, arată că România nu doar că nu are capacitate din punct de vedere tehnologic, ci că resursa umană nu este suficient pregătită pentru a începe demersurile de creare a unui vaccin românesc anti-SARS-CoV-2. Din păcate, contextul pandemic actual ne-a forțat trezirea la realitate din mai multe puncte de vedere, sectorul medical și toate palierele acestuia fiind doar câteva dintre exemplele de domenii unde ne dorim mai mult ca niciodată să observăm schimbare și dezvoltare.

Prin urmare, pentru a parcurge distanța de la țară importatoare de medicamente la țară producătoare și ulterior deschiderea pieței spre export, România trebuie să își mărească competitivitatea în acest sector. În primul rând este nevoie de progrese tehnologice, un subiect pe care îl semnalez adesea în activitatea mea și, în al doilea rând, de investiții pentru formarea de personal calificat, resursa cea mai importantă în acest domeniu de cercetare. În acest sens, îmi doresc să observ o recalibrare asupra acestei priorități și să ne concentrăm mai mult pe programe economice care permit relansarea în acest sector esențial pentru țara noastră.

Pe principiul că bani europeni există, numai deschidere spre și expertiză pentru scrierea de proiecte să avem, axa EU4Health este special creată ca un instrument de sprijin financiar oferit de Uniunea Europeană, pentru a oferi asistență statelor membre, în special pe perioada de pandemie, acest sprijin cuprinzând și producția de medicamente și vaccinuri pe teritoriul Uniunii. Accesarea de fonduri ar putea grăbi recuperarea anilor pierduți prin declinul tehnologic și am reuși să ajungem mai aproape de momentul în care România are realizări importante și cu privire la fabricarea de vaccinuri și medicamente de ultimă generație, necesare pacienților români sau celor străini.

Am credința că aceste ajutoare din partea UE vor fi valorificate de experții în domeniu și nu vom pierde oportunitățile de dezvoltare de care sectorul medical are atât de multă nevoie în acest moment.

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc

#194925

„Bugetul anului 2021, un buget de compromis”

Adoptarea bugetului anual este cel mai dificil act normativ pus în dezbatere publică și apoi supus adoptării. Implică dezbateri extinse pe marginea fiecărui segment, în așa fel încât toate ministerele și domeniile vizate să beneficieze de sume avantajoase pentru punerea în practică a legilor și îmbunătățirea vieților de zi cu zi ale românilor. Mai mult decât atât, anul 2020 este departe de a fi catalogat ca o simplă criză în domeniul sanitar, întrucât fiecare sector al societății a fost afectat, ducând la consecințe ce sunt și vor fi resimțite și în 2021.

Misiunea Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021 a fost de a atenua aceste șocuri provocate de criza pandemiei de COVID-19, de a readuce toate domeniile cât mai aproape de normalitate. PNL a depus eforturi în negocieri alături de partenerii săi de coaliție, pentru a ajunge într-un punct de mijloc, dacă nu ideal, cel puțin acceptabil, pentru toate părțile implicate, misiune care a fost vizibil mai grea decât în anii precedenți, din cauza contextului nefavorabil.

Nu trebuie să uităm că avem de a face cu cifre mai mult decât îngrijorătoare, iar deficitul bugetar de aproape 10% din PIB, cel mai mare din istoria țării, este rezultatul unei combinații între criza economică și guvernarea precedentă defectuoasă. Vorbim despre foști conducători care s-au concentrat pe lupta pentru funcții și sporuri, în detrimentul bunăstării poporului român.

Actuala guvernare și-a propus să îndrepte aceste aspecte încă de la început. Corelarea creșterii nivelului de trai cu atragerea de investiții și focusarea pe reforme a fost cuprinsă în bugetul de stat pentru acest an. Dovada o fac cei cinci piloni principali pe baza cărora a fost alcătuit planul bugetar: susținerea campaniei de vaccinare, măsurile de redresare economică, sănătatea, educația și investițiile, fiind evidențiate prioritățile pentru România și pentru noul guvern de coaliție.

Schimbarea nu se poate face fără reforme și restructurare majoră, iar votarea în plenul Parlamentului a proiectului de lege care elimină pensiile speciale ale parlamentarilor indică înclinarea către un sistem echitabil, un sistem meritocratic, care să funcționeze cu ajutorul românilor și pentru români, aspect democratic profund neglijat în anii precedenți. Presiunea suplimentară creată de pandemia de COVID-19 va fi transformată într-un imbold adițional pentru reformare și îmbunătățire. Din aceste considerente, cred că bugetul anului 2021 nu este un buget de austeritate, ci unul de compromis, care a avut și are în continuare misiunea dificilă de a reversa acțiunile defectuoase ale conducerii trecute și de a repara carențele create în urma crizei sanitare provocate de COVID-19.

Împreună lucrăm pentru materializarea acestor idealuri ale normalității și bunăstării și avem încrederea că putem ajunge unde ne-am propus!

Ștefan Mușoiu

#197853

„Bugetul Cîțu, actul de oficializare a instalării și mai accelerate a pauperizării României”

Proiecția bugetară a Cabinetului Cîțu pentru anul în curs nu reprezintă doar cheia minciunilor electorale servite tuturor românilor în campania electorală de la finele anului trecut, ci și explicarea pe larg a altui slogan câștigător al dreptei, cel care vorbea despre „România lucrului bine făcut”.

În concepția coaliției de dreapta, „România lucrului bine făcut” înseamnă, prin bugetul pentru anul în curs, tăieri de finanțare și sărăcirea maselor.

„România lucrului bine făcut” înseamnă o sărăcire a bugetului Sănătății cu 2,6 miliarde de euro.

Aceeași „Românie a lucrului bine făcut” va avea de suportat, în plină pandemie, alocarea celui mai mic procent din PIB, echivalentul a 2,5% pentru Educație, fapt care compromite grav cea mai importantă resursă de dezvoltare a țării.

Tot ca un lucru „bine făcut” de dreapta, prin buget sunt condamnați la sărăcie și umilire atât pensionarii, cât și antreprenorii români și, indirect, toți angajații acestora. Dar, pentru buna-credință a unei părți a populației care a crezut în poveștile de campanie electorală ale PNL și ale USR PLUS și le-a oferit votul său, acum toți românii au ajuns în punctul în care retrăiesc, fără consimțământul lor, tristele crize financiare anterioare, prost gestionate de guvernele de dreapta. Numai că fantasmele guvernării CDR cu „strânsul curelei” și guvernarea PDL de învrăjbire națională nu trebuie să își mai aibă locul în România lui 2021 și în plină pandemie!

Retestarea suportabilității poporului român cu lipsa de viziune și cu erorile istorice sau mai noi ale dreptei trebuie oprită! S-a văzut în trecut că atât CDR, cât și PDL nu au reușit decât să îngroape România și să-i îndatoreze excesiv pe români. Aceste două politici falimentare aplicate n-au rămas însă fără răspuns, fiind trimise direct în coșul de gunoi al istoriei postdecembriste, însă cu ce preț pentru fiecare dintre noi! La asta trebuie să medităm fiecare în orice moment, atunci când ni se servesc din partea actualilor guvernanți tot felul de explicații învelite în neologisme pompoase, deloc uzuale pentru românul de rând, cu care încearcă să-și acopere gravele erori decizionale, care ne vizează pe toți, mai puțin numeroasa lor clientelă politică.

Cabinetul Cîțu ne obligă să rezistăm în fața unui buget care nu doar că ne sărăcește, care distruge toate măsurile guvernării PSD implementate pentru creșterea nivelului de trai și care, pe lângă insuficiența finanțării tuturor domeniilor, ne impune să plătim împrumuturile excesive făcute de Florin Cîțu în cele 15 luni de guvernare de dreapta.

Cu Florin Cîțu la Ministerul Finanțelor Publice, iar acum ca premier, Guvernul s-a îndatorat cu o sumă care depășește împrumuturile contractate de România în 21 de ani. Altfel spus, suntem îndatorați de guvernarea de dreapta în fiecare secundă cu alți 1.000 de euro! Pragul psihologic de 100 de miliarde de euro împrumutați a fost de ceva vreme depășit prin contribuția distructivă a celor care ne guvernează.

Dar poate așa arată „o Românie normală” în viziunea strict personală a colegilor de la PNL și USR PLUS! Nu și pentru restul românilor, care deja se declară revoltați de austeritatea cu care suntem forțați să trăim nu doar anul acesta, ci și în viitorii patru ani!

Și totuși, în ciuda haosului pe care Cîțu și miniștrii săi vor să-l legitimeze drept politică de stat prin votul pe buget, vot dat în Parlament, PSD a demonstrat public că poate salva România de la un nou dezastru financiar! În varianta noastră de buget alternativ am evidențiat concret cum se poate evita cercul vicios al austerității și al sărăciei, păstrând aceiași parametri macroeconomici cu cei ai proiectului legii bugetului făcut de actualul guvern.

Noi am identificat și acum soluțiile care să asigure reintrarea pe traseul sănătos al creșterii economice susținute, care să aducă veniturile necesare pentru majorarea alocațiilor, a pensiilor, a salariilor, potrivit legilor în vigoare. Bugetul alternativ publicat de PSD a fost realizat strict în urma consultărilor cu organizațiile societății civile, cu sindicatele, cu patronatele, cu reprezentanții fiecărui domeniu de activitate din România. Mai mult, guvernele socialdemocrate au arătat că se poate să majorezi venituri pentru populație și să obții, în același timp, una dintre cele mai mari creșteri economice din Europa.

Deci sunt soluții funcționale!

Nu vă mai rămâne decât să vă asumați proiecția noastră bugetară corectă, să le demonstrați tuturor românilor că vă pasă de soarta lor și de prosperitatea țării noastre! Trebuie să faceți dovada că nu doar vă plângeți că nu aveți bani, ci că vă propuneți cu adevărat să-i faceți! Doar așa veți anula perspectiva că politica dumneavoastră de înghețări și tăieri, pe care ne-o băgați cu forța pe gât, nu va submina încrederea în perspectiva economică a țării și în plan extern și nu va alunga investitorii. Doar în acest mod veți infirma că tensiunile dintre partidele coaliției de guvernare sunt în măsură să slăbească și mai mult încrederea în buna funcționare a puterii executive a țării. Nu este dificil, este pur și simplu un act de demnitate, care nu vă jignește orgoliile politice, ci vi le-ar înnobila!

Dar, din păcate, știu că nu veți recurge la un asemenea gest, pentru că pentru dumneavoastră ar fi prea frumos ca să fie adevărat!

Tocmai din aceste considerente noi, cei de la PSD, vom depune amendamente la proiectul legii bugetului de stat pe toate domeniile, de la sănătate la educație, de la agricultură la protecția mediului și la domeniul social, precum și al cultelor. Milităm pentru alocarea de fonduri pentru înființarea a 200 de centre medicale comunitare și a 50 de centre de asistență medicală de specialitate, fonduri pentru reabilitarea școlilor și pentru realizarea unei infrastructuri pentru învățământul online, pentru agricultură, economie, Programul Start-Up Nation și un program start-up pentru studenți, pentru programele Rabla, dar și alocarea a 400 de euro la nașterea fiecărui copil.

În timp ce PSD va avea mereu grijă de bunăstarea românilor, indiferent că sunt angajați la stat sau la privat, că sunt antreprenori, pensionari, elevi sau studenți, dumneavoastră, domnilor guvernanți, trebuie să răspundeți în fața tuturor românilor pentru lipsa unui plan viabil de guvernare. Cel mai probabil, la prima rectificare bugetară, din partea dumneavoastră trebuie să ne așteptăm și la alte noi măsuri de austeritate! O astfel de variantă de lucru pentru viitor nu face decât să reconfirme faptul că cei lipsiți de curaj și de vocația de mari conducători nu pot niciodată să dezvolte un stat, cu atât mai puțin în vremuri de criză. Tocmai din aceste considerente vom depune o moțiune de cenzură, în situația în care amendamentele noastre la legea bugetului de stat nu vor fi adoptate la dezbaterile din Parlament!

Nicolae Giugea

#204778

„Criza sanitară impune dezvoltarea cercetării și industriei medicale în România”

La începutul anului trecut, atunci când au fost confirmate primele cazuri de persoane infectate cu virusul Sars-Cov2, autoritățile române s-au văzut neputincioase din cauza lipsei stocurilor de materiale esențiale, medicamente și personal specializat pentru asemenea situații critice. România, stat membru al Uniunii Europene, nu dispunea la acea oră nici măcar de banalele măști faciale, pentru că, la nivel național, producătorii români nu fuseseră susținuți și încurajați să genereze asemenea produse esențiale. Măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți și chiar și unele medicamente generice veneau exclusiv pe calea importurilor, în cele mai frecvente situații chiar din Orientul îndepărtat, la o calitate îndoielnică și la un preț mare. Grație măsurilor luate de Guvernul liberal în anul 2020, astăzi nu mai avem o asemenea situație de criză, ci, dimpotrivă, am reușit să susținem chiar și acordarea unor ajutoare umanitare către frații noștri de peste Prut.

Campania de vaccinare gestionată exemplar de autoritățile române ne oferă un grad mare de optimism cu privire la faptul ca până la finalul anului să putem vorbi despre o largă imunizare a populației și despre intrarea în normalitate.

Cu toate acestea, cea mai aspră lecție a crizei este aceea că în asemenea situații-limită un stat puternic trebuie să aibă capacitatea de a produce materiale sanitare esențiale și de a mobiliza structuri de cercetare medicală, care să contribuie la identificarea de soluții medicale sau chiar la dezvoltarea de produse – vaccinuri, medicamente inovative etc. Stimularea producției autohtone de materiale medicale esențiale este un proces care se poate realiza destul de facil, prin măsuri stimulative pe care le-ar putea aplica, pe termen lung, Ministerul Economiei. Putem deveni chiar exportatori pentru acest tip de produse. Din păcate, cercetarea medicală aplicativă nu se poate realiza la fel de ușor, în condițiile în care pentru dezvoltarea acesteia sunt necesare două elemente de bază: o infrastructură de cercetare la nivelul secolului XXI și cercetători stimulați financiar ca în statele dezvoltate.

Personal, din perspectiva cercetătorilor, nu îmi fac mari probleme, pentru că în centrele universitare de la București, Craiova, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași avem o resursă umană cu nimic mai prejos decât în marile centre de cercetare din SUA sau din Vestul Europei. Ceea ce ne lipsește este infrastructura de cercetare și operaționalizarea principiului cercetare-dezvoltare. Nu de puține ori descoperirile cercetătorilor români au rămas prăfuite în biblioteci, pentru că autoritățile române nu le-au dat nicio importanță.

Bugetul propus anul acesta de Guvern, care are cele mai mari alocări financiare pentru investiții din perioada postcomunistă, de peste 61,4 miliarde lei, îmi oferă o doză mare de optimism că o parte din acest efort va ajunge și în dezvoltarea cercetării și a industriei naționale din sectorul medical. Sper ca la finalul anului, când vom face bilanțul, să constatăm că țara noastră a făcut progrese semnificative în acest domeniu.

Daniela Oteșanu

#207962

„Bugetul austerității devine oficial. Guvernul Cîțu aruncă România în cercul vicios al sărăciei!”

Guvernul dreptei unite a adoptat fără niciun fel de remușcare bugetul austerității naționale pentru 2021, care doar taie bani, inclusiv de la domenii de maximă prioritate, precum sănătatea și educația.

Nici eu și niciunul dintre colegii mei de la PSD nu vom vota în Parlament un astfel de buget care afectează viața fiecărui român în acest an, prin amputări, reduceri și eliminări de fonduri de la toate domeniile de activitate esențiale.

În calitate de parlamentar al județului Vâlcea, resping categoric viziunea nefastă a actualei coaliții de la putere, care, în plină pandemie și campanie de vaccinare, taie din bugetul Sănătății 2,6 miliarde de euro.

Este o bătaie de joc la adresa copiilor noștri alocarea celui mai mic procent din PIB, echivalentul a 2,5%, pentru Educație, fapt care compromite grav cea mai importantă resursă de dezvoltare a țării. Este un adevărat sabotaj la viitorul generațiilor viitoare.

Condamn lipsa de pricepere și de viziune a actualului guvern, care se plânge că nu are bani, dar care nici măcar nu-și propune să-i facă. Este apogeul incompetenței și neputinței guvernării coaliției austerității, care, în loc de o creștere obligatorie a veniturilor, își asumă o scădere a lor pe toată linia.

Stimați apostoli ai austerității, există soluții care să asigure reintrarea pe traseul sănătos al creșterii economice susținute, care să aducă veniturile necesare pentru majorarea alocațiilor, a pensiilor, a salariilor potrivit legilor în vigoare.

PSD a demonstrat public, în varianta sa de buget alternativ, cum se poate evita cercul vicios al tăierilor și al sărăciei, în aceiași parametri macroeconomici cu cei din proiectul legii bugetului făcut de Guvernul Cîțu.

PSD a redactat deja amendamente consistente, care să evite sau măcar să atenueze austeritatea generată de iresponsabila guvernare a dreptei unite. Printre ele se regăsesc creșterea alocațiilor de la 1 martie la nivelul corespunzător dublării lor, așa cum era prevăzut în legea adoptată de Parlament, promulgată de președintele Iohannis, măcelărită prin ordonanță de urgență și amânată de guvernele Orban și Cîțu.

Proiectul legii bugetului al Guvernului „Nu se poate” a primit un „nu” categoric și de la Consiliul Economic și Social, care, de altfel, se poziționează și împotriva ordonanței de urgență a austerității și sărăciei adoptate deja de coaliția PNL–USR PLUS–UDMR.

Reușitele PSD de a ridica veniturile populației la nivel european, de a aduce pensiile și salariile la nivelul mediei europene în perioada 2017–2019 au fost distruse cu cinism și premeditare de guvernarea lui Iohannis, prin ordonanța sărăcirii naționale.

Eduard-Andrei Popica

#210725

„Sănătatea copiilor noștri începe cu ora de educație fizică și sport!”

Cu siguranță, conștientizăm cu toții – părinți, cadre didactice, autorități publice, mass media – importanța de a avea copii sănătoși. Adesea, chiar afirmăm în mediile publice că, dacă ne dorim un viitor mai bun decât al generațiilor anterioare, trebuie să avem astăzi grijă de copiii noștri. Să fie oare acesta doar un slogan și nimic mai mult? Pe de altă parte, pandemia de COVID-19, acest dușman nevăzut al omenirii, care a afectat toate ariile vieții, ne-a făcut să conștientizăm, mai mult ca niciodată, faptul că investițiile în sănătate sunt esențiale, vitale ca oxigenul, dacă îmi este permisă comparația.

Declarația mea politică de astăzi se constituie într-un semnal de alarmă pe care-l trag astăzi privitor la modalitatea în care se pot organiza orele de educație fizică și sport eficient în contextul pandemic actual în școlile noastre, cu săli de sport vechi, adeseori insuficiente pentru toate clasele.

Ordinul ministrului sănătății nr. 3.235 din 4 februarie 2021 urma să facă lumină în acest domeniu, mai ales în această perioadă în care, din cauza temperaturilor scăzute, desfășurarea orelor de sport în aer liber este practic imposibilă.

Prezentul ordin încă de la primele articole vorbește despre faptul că „Orele de educație fizică efectuate în sala de sport trebuie limitate la activități sportive care nu presupun efort intens, cu asigurarea obligatorie a distanței fizice maxim posibile și a unei aerisiri permanente”. De asemenea, „elevii vor fi instruiți ca pe tot parcursul activității să nu își atingă fața, gura, ochii sau nasul cu mâinile neigienizate”. „Toți elevii trebuie să respecte normele de igienă a mâinilor, prin utilizarea unor dezinfectanți pe bază de alcool.”

Pe hârtie totul pare posibil, onorat prezidiu, dar vin și întreb: ce facem cu copiii din școlile care nu au deloc o sală dedicată și fac orele de sport afară sau chiar în sălile de clasă? Cum vor păstra copiii noștri distanța de 1,5 metri la vestiare, când vor fi nevoiți să se schimbe? Cum vor putea copiii să depună efort cu masca acoperindu-le nasul și gura? Cum vor face rostogolirile pe saltea sau cum vor sări la lada de gimnastică?

Surpriză! Ministrul Sănătății încurajează mișcarea în pandemie, însă fără materialele adiacente, cum ar fi mingea, salteaua etc., nefăcând defel referire la acestea în prevederile legale, care se limitează doar la a invoca „creativitatea cadrului didactic și disponibilitatea claselor respective”. Numai mișcare nu se mai numește aceasta, stimați colegi, unde jumătate din clasă rămâne acasă să urmărească online ora de sport.

Deocamdată, pentru Guvernul Cîțu și ministrul sănătății, domnul Vlad Voiculescu, ora de sport nu pare să fie o prioritate națională, cu toate că cifre mai mult decât alarmante ar trebui să ne oblige să luăm măsuri, mai ales că România se clasează printre primele țări din UE la obezitate infantilă.

Viorel Salan

#213705

„Trebuie să existe o soluție pentru o viață decentă și în Valea Jiului”

Minerii protestează acum în Valea Jiului, pentru că sunt deznădăjduiți.

În ultimii 30 de ani, toți minerii au crezut mereu într-o lume mai bună, o viață mai bună, acolo unde își trăiesc zi de zi destinul, în Valea Jiului. Și au sperat mereu într-o viață decentă tot acolo, în Valea Jiului.

Conceptul european de „tranziție justă” a apărut tocmai din necesitatea de a oferi o alternativă decentă de trai comunităților din zonele monoindustriale. În alte zone din Europa s-a trecut deja de la minerit la turism sau la industrie ușoară.

Politica Uniunii Europene este orientată în prezent și către reconversia economică a bazinelor monoindustriale. Până în

2030, majoritatea bazinelor miniere din Uniunea Europeană ar trebui să aibă un plan de viitor care să nu includă cărbunele ca unică formă de supraviețuire. Și Valea Jiului nu face excepție.

De aceea programele de guvernare social-democrate au avut mereu în atenție crearea unei opțiuni care să integreze armonios soluționarea aspectelor economice cu cele sociale.

În 2017, Comisia Europeană a lansat Platforma pentru regiuni carbonifere în tranziție, cu scopul de a asista tranziția energetică în regiunile carbonifere din Europa.

Valea Jiului a fost inclusă în această platformă, alături de alte 13 regiuni cu tradiție minieră din Europa. Este vorba despre proiecte finanțate din fonduri europene dedicate. Zona Valea Jiului figurează în cadrul Inițiativei teritoriale integrate pentru exercițiul bugetar european 2021–2027, ceea ce înseamnă că inițiativa europeană trebuia să devină operațională până la începutul anului 2021.

În baza acestei decizii, Guvernul României a cerut la începutul anului 2019 și a primit asistență tehnică de la Comisia Europeană pentru a elabora Strategia pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului.

În septembrie 2019, ministrul fondurilor europene de la acea vreme a anunțat, chiar din Valea Jiului, faptul că se pregătește deja finalizarea proiectului de asistență tehnică. Timp de nouă luni, un grup de experți la nivel european urma să lucreze, în parteneriat cu reprezentanții comunității din Valea Jiului, la elaborarea strategiei care să stea la baza solicitării de fonduri europene în cadrul Inițiativei teritoriale integrate.

Pe 10 decembrie 2019 trebuia să aibă loc reuniunea de lansare a proiectului de asistență tehnică. Dar n-a fost să fie.

Partidul Social Democrat a crezut și crede și în continuare cu tărie în acest proiect, pe care l-a susținut constant. Guvernul social-democrat a negociat cu Comisia Europeană pentru a le oferi locuitorilor din Valea Jiului perspective concrete și o speranță pentru un viitor mai bun.

Am cerut guvernelor liberale care s-au succedat la putere din octombrie 2019 până acum să preia și să continue derularea acestui proiect pentru Valea Jiului. Dar nu am primit niciun răspuns.

În ultimul an, România a trecut prin cea mai dificilă criză de sănătate, economică și socială de la Revoluție încoace, o perioadă în care împrumuturile financiare au crescut spectaculos de la o săptămână la alta, iar perspectivele au scăzut constant, inclusiv pentru Valea Jiului.

Acum suntem aici. Desigur, pentru rezolvarea situației de criză din Valea Jiului, premierul Florin Cîțu a adoptat o soluție de moment, rapidă, parțială și pe termen scurt. Însă din această soluție este exclus complet viitorul Văii Jiului. Dar mai departe?

Știu din propria experiență că orice problemă are o soluție practică. Și de data aceasta există o soluție, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2019. Aceasta asigură cadrul legal pentru divizarea Complexului Energetic Hunedoara, respectiv pentru salvarea de la faliment a unităților componente. Pe baza acestui act normativ, Consiliul Județean Hunedoara și-a arătat deja disponibilitatea de a prelua în proprietate și administrare Termocentrala Mintia. Mai este nevoie și de voința politică din partea actualului guvern.

De fapt, am identificat două aspecte importante relevate de întreaga situație de criză. Primul, pe termen mediu și lung, se referă la necesitatea de a găsi și a pune în aplicare o soluție viabilă pentru o tranziție corectă a Văii Jiului de la statutul economic de zonă monoindustrială la o economie alternativă sustenabilă. Și pentru aceasta sprijinul financiar și de expertiză oferit de Comisia Europeană este o condiție obligatorie pentru succes.

Al doilea aspect are legătură cu atitudinea Guvernului față de situația creată. În plină criză, premierul Florin Cîțu a ales să amenințe minerii, în loc să se concentreze asupra soluționării situației în sine. Pentru că, de fapt, protestele minerilor sunt o reacție la modul în care statul român își onorează raporturile juridice de angajator în raport cu angajații. Și aici doctrina politică nu mai contează.

Vorbim doar despre un raport juridic legal pe care statul, dacă îl vrem să fie „de drept”, trebuie să îl respecte. Până acum, ceea ce vedem este că social-democrația guvernamentală și-a respectat sistematic toate obligațiile financiare față de salariații angajați la stat, în vreme ce „liberalismul” guvernamental se comportă discriminatoriu cu angajații săi. Cu un asemenea exemplu, sectorul privat se va simți încurajat să procedeze similar cu salariații. Ceea ce este cu adevărat foarte grav.

Dar România este stat membru al Uniunii Europene și s-a angajat să își asume obiectivele și valorile ei. Printre acestea se află și „promovarea bunăstării cetățenilor săi” și „asigurarea unei dezvoltări durabile, bazată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, să mențină o economie de piață deosebit de competitivă, care să favorizeze ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social”.

Deci, din această perspectivă, îi răspund premierului Florin Cîțu că nu Partidul Social Democrat va scoate România din Uniunea Europeană, ci politica liberală a Guvernului pe care îl conduce, iar soluția pe care o va adopta pentru comunitățile din Valea Jiului va fi nu doar un cerc de vorbe, ci o demonstrație practică, adevărată și elocventă în acest sens.

Sebastian-Ioan Burduja

#219852

„Circul politic nu ține de foame copiilor care adorm flămânzi în satele României”

Ne uităm îngroziți, în fiecare zi, la personaje bizare care se hrănesc din circ politic și scandal. Fie că vorbim despre un incendiu în spital, despre o criză gravă sau despre dezbateri în Parlamentul României pe subiecte importante, inevitabil apar cei care cred că, țipând foarte tare, distrag atenția de la probleme reale care i-ar lăsa fără argumente și refrene populiste.

La sfârșitul zilei, când cortinele piesei lor triste cad și strigătele isterice se sting, România oftează apăsată de probleme grave și de o nevoie tot mai acută de soluții.

Știu că românii s-au săturat de circ și scandal, de rufe spălate în public și forme fără fond. Știu că acest circ nu le ține de foame copiilor care adorm flămânzi în fiecare seară. În satele României de azi, un copil din 10 nu are ce să mănânce seara. În satele României de azi, 3% dintre copii nu s-au spălat niciodată pe dinți, iar doi din trei copii între 7 și 12 ani nu se spală în fiecare zi, conform unor statistici prezentate de World Vision în 2019. Mai mult, un copil născut astăzi în România va atinge doar 58% din potențialul său de productivitate în societate, față de scenariul în care ar beneficia de acces la servicii de educație și sănătate decente (Banca Mondială, Indexul capitalului uman).

Cifrele sărăciei nu se termină aici. La nivelul anului 2019, un român din trei este expus riscului de sărăcie și excluziune socială, iar țara noastră avea cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%). Cifrele au crescut în 2020, ca urmare a pandemiei.

Oare aceste personaje setate pe circ și scandal zi după zi știu că 49,2% din populația României are încă toaleta în curte? Sau că peste 21% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%?

Putem continua și cu alte statistici. În studiul Indicele de progres social 2019 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, România ocupă locul 45 din 149 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Mai exact, țara noastră este în acest clasament mai jos decât țări ca Argentina, Bulgaria și Mauritius.

Acest studiu măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstare (acces la educație de bază, la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului), elemente care țin de oportunități (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).

Toate aceste cifre rămân o oglindă rece, în care noi, clasa politică, ar trebui să ne uităm măcar în fiecare dimineață și în fiecare seară, dacă nu în fiecare clipă. Acestea, nu punctajele de opoziție sau retorica de critică permanentă, ar trebui să ne țină treji noaptea, ca să ne gândim, să căutăm, să nu avem liniște până nu găsim soluții, căci de asta au nevoie românii, de soluții.

Partidul Național Liberal și-a asumat în actul de guvernare, în activitatea din Parlament și în toate administrațiile locale pe care le coordonează trei dimensiuni fundamentale ale unui efort național de reconstrucție: investiții, reforme, locuri de muncă. Dacă ceilalți participanți din arena publică vor ține cont de problemele urgente ale României profunde, cu siguranță vom reuși realizarea unui consens național bazat pe soluții deștepte și de bun-simț. E timpul.

Dan-Constantin Șlincu

#223598

„Guvernul Cîțu a pus la pământ antreprenorii și IMM-urile afectate de pandemie prin mimarea măsurilor de sprijin economic”

Bugetul pentru 2021, care a fost aprobat la finalul săptămânii trecute de Guvernul dreptei unite, este construit doar pe tăieri, nu și pe creșteri de venituri bugetare. Deci veșnicul argument al Guvernului, „nu se poate” că „nu sunt bani”, are la bază faptul că premierul Cîțu nici măcar nu și-a propus să obțină mai mulți bani la buget. Acest fapt este demonstrat de eliminarea voucherelor de vacanță, care în perioada 2019–2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, iar fiecare leu investit în acestea aducea bugetului statului 0,51 bani, care se regăseau în produsul intern brut. Supraviețuirea și dezvoltarea turismului românesc și a domeniului HoReCa sunt pecetluite.

Placa pe care o repetă în declarațiile publice toți reprezentanții coaliției austerității, că vor face totul cu banii europeni, se dovedește a fi doar o veșnică iluzie. Nici măcar un singur euro nu va intra în România până la mijlocul anului, deși președintele Iohannis promitea că vor curge fondurile europene în cascadă încă de anul trecut. Consiliul Fiscal arată că România riscă să piardă sume importante din fondurile structurale, întrucât Comisia Europeană a respins Planul național de redresare și reziliență făcut după ureche de Guvernul „Nu se poate”.

În cazul în care parlamentarii PNL–USR PLUS–UDMR vor vota bugetul aprobat de Guvernul Cîțu în forma actuală, vor da lovitura de grație antreprenorilor și IMM-urilor de la nivel local, după ce nu au fost sprijiniți decât prin vorbe și programe neaplicabile. Voucherele de vacanță și programele de ajutor de stat au dispărut peste noapte, ele fiind ultima gură de oxigen la care mai putea spera mediul de afaceri din turism și din HoReCa.

Este o măsură cu totul inexplicabilă, pentru că toți banii din aceste vouchere și măsuri de sprijin intrau în economie și aduceau venituri suplimentare la bugetul de stat. Practic, nu era o cheltuială, ci un stimulent care punea în mișcare economia.

În numai un an și trei luni ale Guvernului dreptei, România revine la anii de sărăcie de dinaintea guvernării PSD. Vor crește decalajele sociale. Cei săraci vor deveni și mai săraci, în timp ce bogații vor deveni și mai bogați. Acestea sunt politica și viziunea acestui guvern al austerității naționale.

Elena Stoica

#225994

Ultima mea declarație politică de la acest pupitru a vizat demersurile fără precedent luate de ministrul economiei, domnul Claudiu Năsui, privind retragerea finanțării programelor prin care firmele din industria românească puteau participa la târgurile internaționale, pentru a-și promova activitatea și pentru a încheia noi contracte.

Astfel, am încercat să trag un semnal de alarmă, să previn riscurile la care se supune economia țării noastre prin luarea acestor măsuri aberante.

Din acest motiv, mesajul meu de astăzi îi este adresat domnului prim-ministru, care, dacă tot a insistat să trimită la studii deputații PSD pe teme de economie, poate va reuși să facă același lucru și cu domnul Năsui, care îi este subordonat și care, în ciuda tuturor semnalelor venite din partea asociațiilor de exportatori, ignoră cu aroganță realitatea.

Domnule prim-ministru, vă propun să facem un exercițiu de românism și să lăsăm de-o parte politica. Ceea ce vă cer exportatorii în acest moment nu are legătură cu politica, ideologiile de partid ori imaginea unuia sau a altuia dintre politicieni, ci are legătură strict cu românii de rând care, în urma unor astfel de decizii, vor rămâne fără locuri de muncă din cauza intrării în faliment a unor firme, care vor duce lipsă de contracte.

S-a întrebat oare domnul Năsui sau dumneavoastră, domnule Cîțu, v-ați întrebat de ce toate țările europene – și subliniez: toate țările europene! – și majoritatea celor din afara UE susțin de la bugetele naționale astfel de programe de internaționalizare a firmelor exportatoare? Și aici vorbim în special despre IMM-uri.

Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România a făcut toate demersurile posibile să se revină la normalitate, transmițând petiții președintelui statului, prim-ministrului, președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și comisiilor de specialitate din Parlament. Oare chiar nu realizați că în această situație este vorba nu despre politică, ci despre viitorul unor firme românești aflate în pragul falimentului din cauza crizei generate de pandemie?

Ieri, în cadrul ședinței Comisiilor reunite pentru industrii și servicii, respectiv pentru mediu și echilibru ecologic, am profitat de prezența domnului ministru Virgil Popescu, căruia i-am adresat o scurtă întrebare legată de acest aspect și modul cum a ales să procedeze domnul Năsui. După ce mi-a menționat că în mandatul Domniei Sale a acordat o importanță deosebită Programului de internaționalizare a firmelor din industria românească, cu atât mai mult cu cât în perioada în care a deținut funcția de secretar de stat s-a ocupat nemijlocit de aceste programe, domnul ministru a apreciat că, în acest moment, este necesară bugetarea participării firmelor românești la târgurile internaționale. Cu alte cuvinte, un ministru al actualei guvernări care a deținut până nu demult portofoliul economiei recunoaște importanța finanțării acestor programe și consideră că ar trebui prevăzută în Legea bugetului de stat pentru 2021.

Revenind la actualul ministru al economiei, doresc să îi amintesc domnului prim-ministru că nu PSD dorește să scoată România din UE, prin amendamentele depuse la Legea bugetului; asta o face chiar guvernul condus de dumnealui, cel mai clar exemplu fiind al domnului Năsui, care vrea scoată România de pe harta industriilor și a comerțului european.

Vasilică Toma

#229391

„Culmea calamității – soarta agricultorilor afectați de seceta pedologică depinde de ministrul-«calamitate»”

Mă număr printre parlamentarii care i-au adresat domnului ministru Adrian Oros, de-a lungul timpului, poate cele mai multe interpelări și întrebări cu privire la situațiile grave care îi privesc pe agricultorii noștri și agricultura românească în general. Și, tot de-a lungul timpului, am încercat să găsesc o cale de a-l face pe domnul ministru să conștientizeze că este primul direct responsabil de absolut tot ceea ce înseamnă acest sector-cheie, verigă esențială a lanțului economic.

Din păcate, văzând modul în care domnul ministru înțelege să gestioneze agricultura românească, se pare că nici acum, odată cu un nou mandat de ministru, Domnia Sa nu poate sau nu dorește să se manifeste ca un real manager. Pentru că, da, deși domnul ministru a venit pe filieră politică, rolul dumnealui este cel de manager, fapt care implică o fișă a postului, obligații, responsabilități, performanță și eficiență, obiectivitate, interes și mai ales cunoașterea domeniului pe care îl manageriază. Speram ca până acum să fi deprins măcar datele de bază ale acestui domeniu.

Cu fiecare demers care l-a vizat pe domnul ministru Oros, i-am cerut în mod public să părăsească cadrul abstract și izolat al biroului și să coboare printre cei pe care îi reprezintă, sperând încă o dată că așa va căpăta atât perspectivă practică, cât și interesul și empatia față de niște oameni a căror soartă depinde de deciziile sau, în acest caz, indeciziile, apatia și lipsa de acțiuni coerente și bine țintite, ca să nu mai vorbesc de a vedea cu propriii ochi dimensiunea dezastrului la care agricultorii și agricultura românească sunt supuși.

Pe tot parcursul anului 2020, agricultorii noștri au fost nevoiți să se lupte cu un factor ce s-a dovedit mai grav chiar decât pandemia de COVID. Vorbesc despre seceta pedologică, pe care poate domnul Oros nu a simțit-o din fotoliul de ministru, prins și cu pregătirile de campanie electorală, dar care, credeți-mă, a adus în pragul subzistenței zeci de mii de agricultori, care și așa se luptau să-și salveze culturile și să supraviețuiască fără ajutor. Dimpotrivă chiar, acțiunile domnului ministru nu au constat și nu constau nici acum în vreun sprijin real, ci mai mult în măsuri de anulare de programe, de întârziere, de amânări repetate și pe deplin nejustificate, de incapacitate totală de a oferi vreun suport.

Nu o să reiterez acum și aici rolul și importanța agricultorilor și agriculturii în lanțul economic și nici potențialul nostru agricol, care se pierde de la o secundă la alta, cu fiecare nonacțiune sau acțiune nocivă care îi aparține domnului ministru și care îl caracterizează atât de mult. Poate va deduce și va înțelege singur, în speranța că, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, domnul ministru va învăța și va înțelege ce este și ce reprezintă domeniul pe care îl gestionează.

Îi recomand să citească cu atenție fișa postului de ministru, nu fișa politică.

Pe această cale, acum și aici, vă anunț că zecile de mii de agricultori afectați de seceta din anul 2020 nu mai pot, iar pentru acest lucru domnul ministru Oros este direct implicat și responsabil, cu toate pierderile care decurg din aceasta.

Pentru recuperarea pierderilor produse de secetă, precum și pentru alocarea unor resurse financiare suplimentare de sprijin, domnul ministru nu a făcut nimic.

De ce ne mai mirăm că agricultorii sunt acum în colaps? De altfel, zilnic, aceștia i-au adresat domnului ministru apeluri repetate și disperate, cerându-i ajutorul, dar toate au rămas fără niciun răspuns.

Suntem în momentul adoptării Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Nu l-am auzit până acum pe domnul ministru să fi menționat vreodată ceva despre subiectul despăgubirilor și ajutoarelor de recuperare pentru agricultorii afectați de seceta pedologică.

În rarele momente în care vorbește, nu auzim nici eu și nimeni din țara asta nimic concret, ca să nu mai vorbesc de făcut ceva concret, de angajamente clare, termene-limită, concizie, explicații simple; doar vorbe fără acoperire de la domnul ministru, expresii golite de conținut, scuze și același etern viitor nedefinit, care pare că a devenit politica universală a dumnealui și a colegilor dumnealui.

A venit momentul ca vorbele domnului ministru să se transpună rapid în acțiuni. A venit momentul să se prezinte în fața tuturor celor pe care îi reprezintă și să își asume poziția, iar aceasta implică un singur lucru, care face diferența între prăbușirea totală a agricultorilor și agriculturii și o șansă pentru un început de recuperare.

De aceea, acum și aici, vă cer cât se poate de tranșant și fără echivoc să alocați acum și nicio clipă mai târziu resursele financiare necesare pentru asigurarea despăgubirilor fermierilor afectați de seceta din 2020!

Ieșiți din apatie, dezinteres și amorțeală, domnule Oros. Dumneavoastră, nimeni altcineva, sunteți ministrul agriculturii în România, din păcate pentru toți agricultorii și pentru acest domeniu.

În calitatea dumneavoastră, sunteți obligat din toate punctele de vedere să luați de urgență măsurile corecte care se impun! Este clar că nu vă știți rolul și nu știți sau nu vreți să vi-l asumați.

De aceea, vă spun eu cu ce să începeți.

Alocați resursele financiare necesare pentru asigurarea despăgubirilor fermierilor afectați de seceta din 2020. Este minimul lucru pe care îl puteți face până nu veți deveni oficial mai dăunător decât orice secetă sau pandemie posibilă!

Glad-Aurel Varga

#234941

„Legislație de mediu există, însă deseori o cunosc doar cei care o inițiază”

Zilele acestea a intrat în vigoare o nouă lege privind deșeurile, importantă pentru reciclare, pentru valorificare, capitol la care suntem pe ultimul loc în Europa. Mă refer aici la Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, cunoscută mai simplu ca „Legea compostului”. Am transpus vreme de doi ani o directivă europeană printr-o lege națională, însă mai departe, deși termenele de conformare sunt strânse, ne mai trebuie încă șase luni pentru a elabora normele tehnice de aplicare a legii. Ca și în cazul altor legi de mediu, lipsește și de data aceasta o strategie clară de implementare a reglementării.

Între timp, începând de anul acesta, legea impune autorităților administrației publice locale o serie de obligații, și anume să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci”, și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. Sancțiunile variază între 5.000 de lei și 20.000 de lei pentru UAT-uri și de la 400 de lei la 800 de lei pentru persoanele fizice.

Ce vreau să subliniez este lipsa unei campanii naționale de informare cu privire la acest subiect. Câți dintre dumneavoastră ați auzit că Legea compostului e în vigoare de săptămâna trecută și mai ales câți dintre dumneavoastră se conformează prevederilor sale? Cum putem respecta o lege, de la cetățean de rând la autoritate publică locală, dacă nu știm despre ea, iar normele de aplicare nu există încă?

Există programe destinate conștientizării problemelor de mediu derulate de Administrația Fondului de Mediu, însă succesul lor este local, sporadic, inconsistent. Trebuie să înțelegem odată că problema deșeurilor trebuie promovată zilnic, la nivel național, prin toate canalele media disponibile, iar după atenuarea crizei pandemice și prin campanii din ușă în ușă, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Altfel, vom mai bifa elaborarea unui act normativ fără finalitate, vom mai primi o scrisoare de punere în întârziere de la Comisia Europeană și apoi ne vom revolta pe rețelele sociale pentru încă un eșec înregistrat în gestionarea deșeurilor.

Vetuța Stănescu

#237306

„Cel mai mare buget pentru investiții din istorie, propus de guvernarea PNL–USR PLUS–UDMR”

Vremurile în care PSD guverna România încep să se facă uitate cu fiecare zi care trece. După o perioadă de trei ani în care țara s-a aflat sub jugul roșu PSD-ist, ea a ajuns în sfârșit pe mâna unor oameni onești, competenți și responsabili. Acest fapt se regăsește foarte bine în bugetul structurat de guvernul condus de Florin Cîțu, un buget realist, care pune la dispoziție toate resursele necesare pentru cheltuielile curente și care, cel mai important, este orientat cu precădere spre investiții, și nu risipă.

Cea mai mare alocare bugetară în domeniul investițiilor din ultimele decenii se regăsește în bugetul pentru anul 2021. Dacă în guvernarea PSD, în anii 2017 și 2018, au fost alocați 26 de miliarde de lei, respectiv 32 de miliarde de lei pentru investiții, în anul 2021 Guvernul coaliției PNL–USR PLUS–UDMR a prevăzut 61,4 miliarde de lei – o cifră istorică! România trebuie să înceapă o reformă profundă, iar acest lucru este înlesnit de către bugetul propus de Cabinetul Florin Cîțu. Gândirea economică PSD-istă, bazată covârșitor pe creștere economică prin consum, s-a dovedit a fi una nesustenabilă și care nu oferea perspective reale de dezvoltare a României, ba din contră, provoca dezechilibre economice și deficit.

În contextul pandemiei de COVID-19, care a generat cea mai mare criză economică din ultimul secol, România a făcut față cu brio provocărilor sanitare și economice, dar acum trebuie să meargă mai departe. Guvernarea de dreapta a arătat că se poate dacă se vrea și dacă se caută soluții viabile.

Astfel, în septembrie 2020 am mărit pensiile cu 14%, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, alocațiile cresc etapizat până la dublarea lor, iar salariul minim și alte drepturi de protecție socială au fost majorate și nu, nu vor fi tăiate! Însă, cu toate acestea, avem astăzi cel mai generos buget pentru investiții, adică pentru cheltuieli care vor genera plusvaloare constant și în timp, nu imediat și efemer. De asemenea, nu au fost introduse taxe sau impozite noi, nici nu au fost majorate cele deja existente, așa cum la fiecare construcție bugetară PSD obișnuia să facă.

Știu că poate părea greu de înțeles pentru colegii din PSD cum poate cineva să crească salarii, alocații și pensii, iar în același timp să opereze cea mai mare alocare bugetară pentru investiții, fără a mai adăuga alte poveri pe spatele contribuabilului român.

Ei bine, aflați, dragi colegi din PSD, că se poate, dar doar atunci când lași profesioniștii să se ocupe de finanțe și economie, nu figuranți precum Eugen Teodorovici, Darius Vâlcov sau inegalabilul Dănuț Andrușcă. Economia românească, afectată și ea de pandemie, asemenea tuturor economiilor lumii, are nevoie de timp pentru vindecare. Bugetul pe care îl avem astăzi în față este unul echilibrat, dar și ambițios, ambiția constând în determinarea de a reforma structural administrarea banului public, dar și a țării, în general.

Guvernarea PNL–USR PLUS–UDMR va asigura, în continuare, buna dezvoltare a României pe calea sa europeană și proatlantică!

Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă

#240462

„Guvernul Cîțu justifică propagandistic decizia de a veni cu noi proiecte de lege în domeniul pensiilor și al salarizării”

Nu au trecut nici măcar doi ani de când avem o Lege a pensiilor, iar actuala coaliție de guvernare anunță intenția de a propune un alt cadru legislativ. Sunt doar patru ani de când a fost promulgată Legea salarizării unitare, dar actuala guvernare vrea să o schimbe și pe aceasta.

Până la acest moment, nu am auzit de la Guvern nimic despre intenția de a acționa în cadrul legislativ existent sau măcar despre intenția de a-l îmbunătăți, dacă într-adevăr sunt probleme.

Voi, cei de la guvernare, vreți să ștergeți totul cu buretele, să luați totul de la zero, pentru a justifica politicile de austeritate pe care ați început deja să le aplicați.

În fiecare zi le serviți românilor o porție de propagandă tipică USR–PNL. În problema salarizării, ați redus discuția la sporuri, pentru a induce ideea că toți angajații din sectorul bugetar au venituri foarte mari pe care le încasează nemeritat. Știți că mințiți!

În problema pensiilor, vă ascundeți deciziile prin care nenorociți milioane de pensionari prin discuții legate de pensiile speciale. Sunt probleme cu pensiile speciale?

Rezolvați-le! Pensiile speciale nu au însă nicio legătură cu lipsa voastră de voință de a le asigura un trai decent milioanelor de pensionari obișnuiți.

Le spuneți și salariaților, și pensionarilor să stea liniștiți, că legile pe care le veți propune voi nu le vor afecta veniturile în viitor. Cine să vă creadă când toată lumea vede că mințiți?

Nu mai departe de acum două luni vă jurați toți, de la premier la parlamentari, că pensiile vor crește în 2021, dar le-ați înghețat prin ordonanță de urgență. La finalul anului trecut, premierul Cîțu se lăuda cât de mult ține el la sectorul HoReCa și explica de ce sunt importante voucherele de vacanță, pentru ca acum să le elimine tot prin ordonanță de urgență.

Milioanele de români care văd zilnic ce faceți nu pot sta liniștiți. Luați decizii care le afectează traiul de zi cu zi și care le aduc mari incertitudini pentru viitor.

Cei mai mulți dintre români se tem când vă aud vorbind despre pensii și salarii, pentru că deja se așteaptă la ce este mai rău. Trauma tăierilor din 2010 nu a dispărut, iar deciziile voastre de acum îi fac pe mulți dintre ei să retrăiască acele momente.

Noi am știut de la bun început că o guvernare PNL–USR va însemna austeritate și exact asta înseamnă. Asistăm acum la un nou experiment al așa-zisei „drepte” românești pe spatele a milioane de români.

Și, ca întotdeauna, costurile politicilor de austeritate sunt puse mai ales pe umerii celor mai vulnerabili.

Domnilor guvernanți, încetați să mai ascundeți sub sintagma „reforme necesare” ceea ce, de fapt, este mult cinism, multă nepăsare și multă incompetență!

Mihai Weber

#243319

## **Domnul Mihai Weber:**

„Restaurarea și protejarea operelor lui Constantin Brâncuși nu sunt un moft politic!”

Sărbătorirea, în data de 19 februarie, a 145 de ani de la nașterea marelui nostru sculptor Constantin Brâncuși a fost, în acest an, mult mai tristă pentru noi, gorjenii. Trecând peste faptul că niciun oficial din cadrul Ministerului Culturii nu a venit în județul Gorj pentru a marca împreună acest moment plin de semnificații, observ cu mâhnire cum moștenirea spirituală și culturală pe care ne-a lăsat-o părintele artei moderne este desconsiderată în continuare.

După batjocura celor 1.000 de lei alocați în bugetul de anul trecut pentru restaurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, anul acesta guvernarea PNL–USR a obosit, pur și simplu, să se mai gândească la protejarea și punerea în valoare a operelor lui Brâncuși.

Așa se face că în Proiectul Legii bugetului pe 2021, dincolo de celebrarea „marelui sculptor gorjean”, făcută la București, ca să dea bine la televizor, actualul guvern a prevăzut zero lei pentru restaurarea capodoperelor ce constituie Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit.

Iată cum aleg cei aflați vremelnic la cârma țării să batjocorească arta brâncușiană de la Târgu Jiu, opere unice în lume și cele mai valoroase din întreaga carieră a sculptorului. Sculpturile, fiecare în parte cu valoare de simbol, sunt singurele opere de artă ale marelui artist expuse în aer liber și, prin urmare, au nevoie de atenție, de competență și de profesioniști, dincolo de un efort sporit, care trebuie susținut de Consiliul Local Târgu Jiu, dar mai cu seamă de Guvernul României, prin ministerul de resort.

În consecință, vă solicit să nu rămâneți indiferenți în fața artei, să nu nesocotiți marile valori ale națiunii noastre și să alocați banii necesari întreținerii acestor capodopere! Restaurarea și protejarea operelor lui Constantin Brâncuși nu sunt un moft politic, ci ar reprezenta un omagiu adus unuia dintre cei mai însemnați reprezentanți ai artei moderne, un geniu al cărui loc este, fără îndoială, în patrimoniul cultural al omenirii!

Cristina-Mădălina Prună

#249620

## Vă mulțumesc și eu.

În regulă, o să trecem la următorul proiect de lege.

Punctul 3. Nici aici nu avem raportul. Și anume Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

Așa că trecem la poziția 4.

4. Proiectul de lege privind aprobarea cotizației anuale a României la Comitetul de asistență pentru dezvoltare (DAC) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 90/2021.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rugăm să vă și prezentați, astfel încât colegii de la stafful tehnic să știe numele dumneavoastră. **Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat pentru relații interinstituționale de la Ministerul Afacerilor Externe.

În aprilie 2018, România a dobândit statutul de participant la Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Acest comitet face parte din clusterul de dezvoltare al OCDE și reprezintă un forum internațional unic care reunește, pe de o parte, cei mai mari donatori internaționali de asistență pentru dezvoltare și are multiple obiective, printre care: stabilirea activităților eligibile drept asistență pentru dezvoltare, actualizarea listei statelor beneficiare de asistență și asigurarea unui schimb de experiență și bune practici în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

Participarea noastră este de dorit în acest comitet și presupune achitarea unei taxe anuale la bugetul acestui comitet, care este ajustată în mod anual de secretariatul comitetului. Pentru anul 2020 aceasta este în cuantum de 11.400 de euro, sumă care urmează a fi plătită anual, în funcție de ajustări.

Guvernul susține acest proiect, precum și completarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanța de urgență nr. 41/1994, prin care se introduce o nouă poziție în lista organizațiilor internaționale guvernamentale la care România a aderat. Vă mulțumesc.

Cristina-Mădălina Prună

#253530

Mulțumim frumos și noi, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Am fost anunțată că între timp a venit și raportul de la proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor; PL-x 111/2021 _(Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021)._

Astfel, potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență, iar, conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă mulțumim.

Am o mare rugăminte: să vă și prezentați!

## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

Lucian Heiuș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul a inițiat Proiectul Legii privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în domeniul fiscal-bugetar.

Prin proiectul legii se aprobă următoarele plafoane obligatorii: plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, pentru anii 2021 și 2022, care reprezintă 7,16% din PIB, respectiv 5,84% din PIB; plafonul pentru cheltuielile de personal, exprimat ca pondere în produsul intern brut pentru anii 2021 și 2022, care reprezintă 9,8% din PIB, respectiv 9,1% din PIB; plafonul propus pentru datoria guvernamentală conform metodologiei Uniunii Europene pentru anul 2021 este de 52% din PIB, plafonul privind finanțările rambursabile care pot fi contractate de către UAT-uri este în sumă de 1.200 de milioane de lei, plafonul privind tragerile din finanțări rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către UAT-uri este în sumă de 1.600 de milioane de lei pentru fiecare, plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, este de 30.000 de milioane de lei; soldul primar al bugetului general consolidat pentru anul 2021 este de 63.131 de milioane de lei, iar deficitul structural pentru anul 2021 este estimat la 7,76% din PIB, prezentând o traiectorie de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu, începând cu anul 2021.

Gabriel-Valer Zetea

#258003

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Înțelegem cu toții, până la urmă, momentul greu prin care trece România, criza sanitară, care a generat o criză economică, și faptul că e nevoie de o ajustare fiscală și de o consolidare fiscală importantă, dar propunerea pe care Guvernul o face în acest moment și prin Legea bugetului, dar mai ales prin Legea plafoanelor, în acest moment, face această consolidare fiscală exclusiv pe baza cheltuielilor, tăind cheltuielile, nereușind să facă creșteri de venituri pentru populație. Iar acest lucru este nerealist, atâta vreme cât Guvernul nu propune și creșterea veniturilor, prin creșterea colectării, recuperarea arieratelor sau reorganizarea ANAF; atâta vreme cât nu avem aceste propuneri și pe partea de venituri, evident că nu este realizabil acest proiect de hotărâre. Și, până la urmă, și ca o continuare a discuțiilor care au existat în Comisia pentru buget, finanțe ieri, vă cer, dragi colegi, să analizați personal, și nu ca un ordin de partid, acest proiect de lege și să-l respingem astăzi, prin vot, având în vedere, până la urmă, și opiniile Consiliului Fiscal extrem de critice la acest proiect de lege, precum și la Legea bugetului de stat, precum și avizul negativ dat de către Consiliul Economic, care, fără a-l prelua în detaliu, vorbește până la urmă despre niște nerespectări ale legii atunci când acest proiect a fost depus.

Fie că nu s-au preluat în proiect observațiile Ministerului Justiției, fie că proiectul face abstracție de opiniile partenerilor sociali, fie că vorbim despre o abatere de la principiul

transparenței, fie că plafoanele nu favorizează creșterea economică, ci scăderea nivelului de trai, fie că plafoanele nu permit adoptarea salariului minim brut de 2.400 de lei, conform discuțiilor cu partenerii sociali, fie că deficitul bugetar în 2021 și creșterea datoriei publice generează efecte sociale drastice, toate aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit și să ne gândim, dragi colegi... În nume propriu și personal fac un apel la dumneavoastră să respingeți prin vot astăzi acest proiect de lege al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan

#273448

Cât a rezistat? Asta se vede. Cum specialiștii în domeniu s-au aplecat asupra acestei probleme foarte serioase.

Așa cum spuneau și antevorbitorii mei, în contextul în care serviciul militar n-a mai fost obligatoriu, trebuia să acoperim acest vid. Însă, spuneam, nu oricum. Eu le-am pus și întrebări, în ședința din comisie, reprezentanților Ministerului Apărării, să-mi spună și mie: care au fost efectele din 2015 și până în prezent? Cam câți rezerviști voluntari au fost atrași?

Însăși sintagma să știți că nu este cea mai potrivită. Dar noi ne-am obișnuit cu asemenea situații.

Vă spuneam că sunt elemente de neconstituționalitate, în contextul în care sunt vizate 24 de articole din 32, câte cuprinde legea.

Or, în acest context, legiuitorul spune că în atare situații trebuia venit cu un proiect de lege nou.

Spuneam, da, este necesar să găsim soluțiile, dar totodată fac apel și de la această tribună nu numai la reprezentantul Ministerului Apărării, ci și la reprezentanții tuturor structurilor de apărare, ordine publică, siguranță națională, când este vizat interesul..., în ansamblul lor, al structurilor, să se pună la masă, să se consulte. Pentru că am scos în evidență și în această ședință că Ministerul Afacerilor Interne... n-au cam fost consultați. N-au cam fost consultați! Ca, de altfel, în multe din asemenea proiecte.

Categoric că susținem proiectul, dar tare sunt curios dacă nu va fi declarat neconstituțional.

Iar dacă nu va fi declarat neconstituțional, care vor fi efectele în timp?

Pentru că se făcea vorbire că au venit cu unele măsuri atractive. În ce sens? Că aveau câteva interdicții – două, trei –, iar acum îi introducem sub incidența Legii nr. 80 privind statutul cadrelor militare, în care sunt mult mai multe interdicții. Vă mulțumesc.

**Domnul Dan Cîmpean** _– directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO_ **:**

## Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt Dan Cîmpean, directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO.

Acest proiect de lege deblochează implementarea Legii nr. 362/2018 pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice și, practic, rezolvă întârzierile de implementare acumulate în ultimii doi ani pentru această lege.

Mai mult, adresează și Cauza Uniunii Europene nr. 2.214 din 2019 împotriva României pentru neîndeplinirea unor obligații de implementare a Directivei (UE) 2016/1.148.

Deblochează un domeniu tehnic transversal, dar de actualitate, care este acela al securității cibernetice.

Pentru aceasta, vă mulțumesc anticipat pentru votul dumneavoastră.

08 · Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari (PL-x 4/2021; rămas pentru votul final)

4 discursuri

Ioan-Sabin Sărmaș
#277786
Mulțumesc, doamnă președinte.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice
În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri, iar Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 septembrie 2020.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat favorabil prezentul proiect de lege.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 362/2018, urmărindu-se instituirea unor măsuri referitoare la funcționarea grupului de lucru interinstituțional, astfel încât să se accelereze implementarea Directivei (UE) 2016/1.148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.
În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a dezbătut proiectul de lege în ședința din 7 octombrie 2020. La ședință au fost prezenți 12 deputați din totalul de 15 membri.
În conformitate cu prevederile art. 55 și 56 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la lucrările comisiei au participat, din partea Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, domnul Dan Cîmpean, director general, și, din partea Autorității Naționale NIS, domnul Constantin Călin, director.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi – 12 voturi pentru –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#280569
Vă mulțumesc și eu. Trecem la dezbateri generale.
Din partea Grupului PNL, domnul Sorin-Dan Moldovan.
Sorin-Dan Moldovan
#280713
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Prin Legea nr. 362/2018 s-au transpus în legislația națională prevederile Directivei europene privind măsurile luate pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice din Uniunea Europeană.
Implementarea directivei europene este de o importanță deosebită pentru România, prin prisma asigurării unui mediu cibernetic sigur și pentru desfășurarea activităților operatorilor de servicii esențiale și a furnizării de servicii digitale în condiții de securitate cibernetică ridicată.
Prin adoptarea acestui proiect se va debloca și accelera implementarea directivei europene în România.
Ținând cont de importanța acestei directive, Grupul parlamentar al PNL va susține adoptarea prezentului raport. Mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#281549
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la votul final.
Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

09 · Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (PL-x 506/2020; rămas pentru votul final) 46–47

68 de discursuri

Cristina-Mădălina Prună
#282850
Vă mulțumesc și eu.
Acum îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru prezentarea raportului.
Vă rog frumos, domnule președinte.
Adrian-Ionuț Chesnoiu
#283116
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020.
Camera Deputaților este Camera decizională, iar proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat în ședința din 16 iunie 2020.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015, intervențiile legislative vizând prelungirea termenului de încheiere și depunere la APIA, pentru anul 2020, a tabelului centralizator, până la data-limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată, în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, s-a hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, înregistrându-se o abținere, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, acest proiect de lege în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#284618
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Trecem la dezbateri generale.
Dacă sunt intervenții?
Nu sunt intervenții.
Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.
Trecem mai departe și continuăm cu...
7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel; PL-x 2/2021.
Proiectul este în procedură de urgență.
Și urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă reprezentantul inițiatorului, Guvernul României? Este.
Domnul secretar de stat. ## **Domnul Ovidiu-Mircea Ursuța-Dărăban** _– secretar de stat_
_în Ministerul Justiției_ **:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Mircea Ursuța, secretar de stat în Ministerul Justiției. Proiectul de lege vizează aprobarea ordonanței de urgență prin care s-a prorogat aplicarea acelor completuri de trei judecători începând cu procesele pornite din 1 ianuarie 2023.
Dacă pe fond este de discutat dacă este bine sau nu să fie completuri de doi sau de trei, în acest moment, România nu-și permite ca legea să intre în vigoare în acest moment, pentru că nu se pot crea aceste completuri de trei judecători în acest moment.
Ca atare, Ministerul Justiției și Guvernul susțin adoptarea legii de aprobare a ordonanței. Vă mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#286061
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului președinte al comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnul Badea Mihai-Alexandru, pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
Mihai-Alexandru Badea
#286346
PL-x 2/2021.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil inițiativa legislativă.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, în sensul suspendării aplicării prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, astfel încât să se asigure un interval de timp rezonabil pentru pregătirea sistemului judiciar pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la soluționarea apelurilor în completuri formate din trei judecători.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Evident că știm faptul că la inițiativele care au procedură de urgență avem un singur vorbitor.
Tocmai de aceea n-am urcat la tribună și am cerut permisiunea pentru a lua cuvântul, știind că se mai fac și excepții – e adevărat, pentru USR și PNL. Speram că faceți una și pentru PSD.
Și după ce m-ați invitat la tribună mi-ați spus că trebuie să am o intervenție pe procedură.
Cristina-Mădălina Prună
#288065
N-au fost excepții, domnule deputat.
Alfred-Robert Simonis
#288143
Au mai fost și excepții, însă dumneavoastră sunteți o..., cum să spun?, o adevărată apărătoare a Regulamentului Camerei și respectați foarte bine Regulamentul Camerei. Am văzut lunea trecută, la moțiunea simplă împotriva ministrului sănătății.
Cristina-Mădălina Prună
#288426
Vă mulțumesc. Dacă puteți să...
Alfred-Robert Simonis
#288499
Da.
Cristina-Mădălina Prună
#288542
...continuați intervenția dumneavoastră?
Alfred-Robert Simonis
#288624
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
În privința acestei inițiative, n-am să intervin pe fond, ci pe formă.
Nu știu dacă e bine sau e rău, poate că era nevoie de acest timp. Ați avut un an de zile la dispoziție, Guvernul liberal, pentru a proroga prin lege acest act normativ.
Însă am să mă refer, pe formă, la un element extrem de important.
Acum doi ani, în 2019, mai exact în 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare, în România a avut loc un referendum convocat de Președintele României. Referendum în care se regăsea următoarea întrebare: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare?”
Știți care a fost rezultatul acelui referendum, stimați colegi?
86,18% din românii care s-au prezentat la vot au spus că nu-și mai doresc modificarea și organizarea judiciară prin ordonanță de urgență.
O voce de la AUR
#289548
Corect!
Cristina-Mădălina Prună
#289583
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Trecem la dezbateri generale.
Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Nu sunt.
Avem o intervenție din partea domnului Alfred Simonis, domnul lider de grup.
Vă rog.
Alfred-Robert Simonis
#289849
Mulțumesc, doamnă președinte. Un scurt comentariu înainte.
O voce de la PSD
#289947
Bravo, Freddy!
Alfred-Robert Simonis
#289989
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Aceasta a fost...
Alfred-Robert Simonis
#290057
, aceasta a fost voința românilor. Iar astăzi încercați să aprobați o ordonanță care, practic, a modificat în ceea ce românii nu-și doreau să se modifice.
Cred că este unul din puținele lucruri bune care ar fi rămas după președintele Klaus Iohannis, după susținerea de către PNL și USR, acest referendum. Era unul din puținele lucruri bune! Dumneavoastră, astăzi, guvernul dumneavoastră, ministrul justiției, domnul Stelian, despre care vom mai vorbi, în 30 decembrie, așa, pe șest, ați emis această ordonanță de urgență, când toată lumea era ocupată cu altceva.
Și nu pot găsi decât una sau două explicații.
Ori îi sfidează pe președintele României și pe români, care au votat covârșitor împotriva unui astfel de demers, ori aceste referendumuri și aceste dorințe ale societății, ale românilor, sunt bune doar atunci când vă avantajează.
În altă ordine de idei – și cu asta închei –, ar trebui să vă gândiți ce precedent ați creat în acest moment. Pentru că după acel referendum am fi avut ocazia și noi, și dumneavoastră...
Cristina-Mădălina Prună
#291089
Vă rog să concluzionați.
Alfred-Robert Simonis
#291155
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...dar și dumneavoastră...
Alfred-Robert Simonis
#291235
și dumneavoastră să respectăm o voință a societății, a românilor, și să nu mai emitem ordonanțe de urgență în acest domeniu.
Dumneavoastră ați creat acest precedent, pe care unii care sunt ca dumneavoastră vor putea să-l folosească pe viitor.
Cristina-Mădălina Prună
#291494
Mai avem o intervenție. Din partea Grupului PNL, domnul Ioan Cupșa.
Ioan Cupșa
#291603
## **Domnul Ioan Cupșa:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
N-am fi dorit să intervenim. Era inutil, pentru că este absolut necesar să prorogăm acest termen. Termen care a fost prorogat, de altfel, prin ordonanța de urgență dată în 30 decembrie 2020.
Dată în 30 decembrie 2020 pentru că de la 1 ianuarie 2021 ar fi apărut un blocaj în sistemul judiciar, din cauza unor modificări aduse legilor justiției de către Partidul Social Democrat în anii de grație 2018, 2019.
Intervin totuși astăzi și intervin pentru că neseriozitatea a fost maximă în felul în care a fost abordată această problemă.
Ni s-a spus așa: de ce n-ați făcut o lege în anul 2020, o lege care avea suficient timp să treacă, pentru ca această prorogare să fie adoptată prin lege?
E foarte simplu. Pentru că, atâta timp cât Partidul Social Democrat alături de ALDE au avut majoritatea în acest Parlament, niciuna dintre modificările pe care noi le-am propus prin inițiativele noastre legislative, modificări care vizau legile justiției, n-a trecut. Și acesta este un fapt.
Am fost nevoiți în 30 decembrie 2020 pentru că Partidul Social Democrat, cel care a pus stăpânire absolută pe acest Parlament între anii 2016 și 2020...
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
Ioan Cupșa
#292847
_**:**_
Drept la replică.
Ioan Cupșa
#292876
## **Domnul Ioan Cupșa:**
...s-a opus...
Drept la replică? Ce, Partidul Social Democrat va avea drept...
Ioan Cupșa
#292998
, va avea drept la replică?
Veți veni cu toții la acest microfon? V-am pomenit pe toți?
Ioan Cupșa
#293112
Permiteți-mi însă...
Ioan Cupșa
#293147
, permiteți-mi însă să termin. Intervenția era absolut necesară pentru că, altfel, de la 1 ianuarie 2021 sistemul nostru judiciar avea mari probleme în funcționare.
După cum bine știți, ne lipsesc câteva mii de judecători și procurori. Selecția a fost îngreunată prin felul în care ați modificat, domnilor din PSD și doamnelor din PSD, iertați-mă, ați modificat legile justiției, în așa fel încât s-a intrat mult mai greu, selecția s-a făcut dificil pentru intrarea la Institutul Național al Magistraturii, dar, pe de altă parte, ați dublat perioada de timp în care magistrații trebuiau să se pregătească, totul culminând cu această mărire a numărului de membri în completurile de judecată.
Vă dați seama ce presiune puneau pe sistemul judiciar? Era imposibil ca un sistem judiciar supraîncărcat să funcționeze în condițiile pe care dumneavoastră le-ați pregătit în cursul vremurilor.
Dar știați această urmare. Știați că urmarea demersurilor dumneavoastră este o îngreunare a funcționării sistemului judiciar din România. Și v-ați dorit acest lucru.
Noi am intervenit tocmai pentru ca sistemul judiciar să funcționeze în continuare, calitatea actului de justiție să fie una măcar acceptabilă, dacă nu bună, așa cum ne-o dorim cu toții.
Acesta este demersul pe care noi astăzi îl împlinim prin adoptarea acestei legi de adoptare a ordonanței de urgență dată în 30 decembrie 2020.
Vă mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#294562
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Urmează domnul Badea Mihai-Alexandru.
Cristina-Mădălina Prună
#294744
Nu..., nu vi s-a pronunțat numele.
Dreptul la replică intervine atunci când...
Alfred-Robert Simonis
#294826
Doamnă președinte...
Cristina-Mădălina Prună
#294886
...se pronunță numele unui coleg.
Alfred-Robert Simonis
#294961
...partidele se exprimă prin reprezentanți. Nu putem...
Cristina-Mădălina Prună
#295056
Ați luat deja cuvântul, domnule...
Alfred-Robert Simonis
#295132
...nu putem chema partidul...
Cristina-Mădălina Prună
#295201
...lider de grup.
Alfred-Robert Simonis
#295260
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...să vorbească aici.
Cristina-Mădălina Prună
#295365
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
I-am dat cuvântul domnului Badea Mihai-Alexandru.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
Cristina-Mădălina Prună
#295504
**:**
Să știți că dreptul la replică se dă imediat după, nu după Badea Alexandru.
Cristina-Mădălina Prună
#295605
Vă rog, domnule deputat.
Mihai-Alexandru Badea
#295670
## **Domnul Mihai-Alexandru Badea:**
După cum știm cu toții, în legislatura precedentă, PSD a încercat să stranguleze sistemul de justiție.
Pe de o parte, a blocat pentru doi ani intrările în profesie ale absolvenților INM, prin dublarea duratei cursurilor de formare profesională ale auditorilor de justiție de la doi ani la patru ani. A dublat și durata stagiaturii magistraților de la un an la doi ani.
Pe de altă parte, a încurajat pensionarea anticipată a celor mai experimentați magistrați din curțile de apel și din Înalta Curte de Casație și Justiție, care pot ieși din sistem după doar 20 de ani de activitate, cu minime reduceri față de cei care lucrează 25 de ani și cu pensie mai mare decât indemnizația.
După ce au stopat intrările și au dat startul la ieșiri, s-au gândit cum ar putea să le dea lovitura de grație judecătorilor și justițiabililor și au inventat completurile de apel formate din trei judecători, în loc de doi.
Guvernul actual au respectat voința românilor exprimată prin referendumul național din 26 mai 2019 și nu au modificat legile justiției prin ordonanță de urgență.
Nici nu puteam, pe de altă parte, să lăsăm lucrurile așa cum sunt. Motiv pentru care această măsură a fost prorogată pentru încă doi ani, timp în care vom face reforma justiției prin legi aprobate în Parlament.
Vă mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#297019
Da.
Vă mulțumesc și eu.
Aveți o intervenție pe procedură, domnule Simonis?
Alfred-Robert Simonis
#297137
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Dacă drept la replică n-am voie, măcar pe procedură. Stimate coleg, să nu rămâneți fără baterie la telefon, că vă blocați la tribună.
Alfred-Robert Simonis
#297329
Înțeleg că Guvernul...
Alfred-Robert Simonis
#297365
, înțeleg că Guvernul „au” prorogat și „au” amânat sau...
Pe procedură, dacă doriți. Pentru că s-a spus un neadevăr.
## Stimate coleg de la PNL,
Nu știu cum am avut noi majoritate în ultimul an, dar dumneavoastră aveați Guvernul. Și, dacă ați fi avut o inițiativă în Parlament prin care încercați să prorogați asta și era respinsă, aș fi înțeles, dar n-ați avut.
Eu nici măcar n-am vrut să intru pe fond și am spus asta de la început.
Vreau să vă spun un singur lucru: că, dacă dumneavoastră ați dorit..., ați găsit explicații pentru a săvârși un abuz împotriva unui referendum...
Cristina-Mădălina Prună
#297953
Stimate coleg...
Alfred-Robert Simonis
#298011
...vor găsi și alții, să știți.
Cristina-Mădălina Prună
#298082
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Procedura înseamnă să vă referiți la regulament.
Cristina-Mădălina Prună
#298235
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
Cristina-Mădălina Prună
#298285
**:**
Procedura înseamnă să mă lăsați să vorbesc, așa cum îi lăsăm și noi pe alții să vorbească. Și domnul Roman pe ce o să vorbească?
Voci de la PSD
#298423
Care e procedura?
Cristina-Mădălina Prună
#298466
Aveți o intervenție pe procedură, domnule Roman?
Florin-Claudiu Roman
#298556
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi din PSD,
Dacă tăceați, filosofi rămâneați pe subiectul justiție. Suntem mulți din vechiul Parlament care știm că în legislatura trecută...
Voci de la PSD
#298790
Care e procedura?
Florin-Claudiu Roman
#298833
..trei ani de zile...
Voci de la PSD
#298893
Care e procedura?
Florin-Claudiu Roman
#298936
...n-am avut altă activitate în plen...
Voci de la PSD
#299014
Care e procedura?
Florin-Claudiu Roman
#299057
...decât de a ne lupta cu dumneavoastră pe modificarea...
Voci de la PSD
#299153
Care e procedura?
Florin-Claudiu Roman
#299196
...Codului penal și a Codului de procedură penală.
O voce de la PSD
#299285
Care e procedura?
Cristina-Mădălina Prună
#299330
Domnule Roman, haideți să ne referim la procedură, vă rog!
O voce de la PSD
#299430
Care e procedura?
Florin-Claudiu Roman
#299475
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Doamnă președinte,
Rugămintea e să faceți apel la turbulentul din sală, să înțeleagă că nu este nici pe maidan și, dacă vrea să vină să-și spună cuvântul, să vină la microfon. Asta este tribuna Parlamentului.
Florin-Claudiu Roman
#299737
Dacă nu, luați-vă pastilele, poate vă ajută! Stimați colegi,
Ați luptat trei ani de zile în Parlamentul României cu un singur scop: să-l scăpați pe Dragnea de pușcărie.
La momentul respectiv, dacă vă amintiți, i-ați promis că mergeți și cu el până la capăt.
Dragnea a ajuns în pușcărie și dumneavoastră nu ați mers cu el până la capăt.
Cristina-Mădălina Prună
#300079
Domnule Roman, vă rog să concluzionați, pentru că nu aveți o intervenție pe procedură.
Florin-Claudiu Roman
#300206
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
În regulă, doamnă președinte.
Vă spun doar atât: dragi colegi, pe justiție, lepădați-vă de Satana!
Vă mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#300375
## Stimați colegi,
Vreau doar să punem lucrurile în ordine.
Avem un proiect de lege care este în procedură de urgență. Asta înseamnă o singură intervenție pe grup.
Mai pot acorda cuvântul doar pentru intervenții pe procedură. Dar în cazul acesta trebuie să vă referiți la un element din regulament, și nu să luați cuvântul pe fondul dezbaterilor proiectului aflat pe ordinea de zi.
Vă mulțumesc frumos.
Nu mai sunt alte intervenții.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

10 · Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (PL-x 382/2020; rămas pentru votul final) 47

3 discursuri

Cristina-Mădălina Prună
#302323
Vă mulțumesc și eu. Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru sănătate.
Și Comisia pentru buget este comisie raportoare.
Pentru prezentarea raportului, vă rog, domnule deputat Tătaru.
Nelu Tătaru
#302577
## Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și
familie au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în ședința din data de 2 septembrie 2020.
La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.
Proiectul de lege supus dezbaterii online are ca obiect de reglementare asigurarea sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății.
Acest program este finanțat de Fondul global de luptă împotriva SIDA, tuberculozei și malariei, prin grantul de tranziție ROU-T-MOH, și este implementat de către Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Fundația Romanian Angel Appeal și Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) pe perioada 1 octombrie 2018 – 31 martie 2021.
În cadrul programului sus-menționat sunt incluse o serie de activități dedicate întăririi capacității Ministerului Sănătății de a controla epidemia de tuberculoză.
În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#305087
Vă mulțumesc și eu. Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.
Următorul punct pe ordinea de zi.

11 · Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel (PL-x 2/2021; rămas pentru votul final) 47–51

7 discursuri

Cristina-Mădălina Prună
#307077
Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.
Îi dau acum cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, doamnă deputat.
Natalia-Elena Intotero
#307341
Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, proiectul de lege menționat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/1994, în scopul asigurării cadrului legal necesar efectuării plății contribuției României la bugetul Fundației Europene pentru Tineret la termenul stabilit, fără riscul perceperii de penalități ulterioare.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din data de 21 august 2020.
În urma dezbaterii, în ședința din 14 octombrie 2020, comisia a propus, cu 20 de voturi pentru și două abțineri, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.
Cristina-Mădălina Prună
#308277
Vă mulțumesc frumos. Trecem la dezbateri generale. Avem o înscriere la cuvânt din partea Grupului PNL. Doamna Barcari Rodica-Luminița, vă rog.
Rodica-Luminița Barcari
#308461
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/1994, în scopul asigurării cadrului legal necesar efectuării plății contribuției României la bugetul Fundației Europene pentru Tineret la termenul stabilit, fără riscul perceperii de penalități ulterioare.
Fundația Europeană pentru Tineret a fost înființată în 15 mai 1972, prin rezoluția Comitetului de Miniștri, cu scopul de a oferi sprijin guvernelor pentru activități de tineret din Europa, suportul financiar fiind asigurat de către țările participante.
Prin adresa Ministerului Afacerilor Externe din 10 februarie 2020 au fost transmise documentele justificative emise de către Directoratul general pentru administrație al Consiliului Europei, iar prin Infograma Reprezentanței Permanente a României pe lângă Consiliul Europei nr. 915 din 2 iunie 2020 au fost comunicate obligațiile de plată care revin Ministerului Tineretului și pentru asigurarea contribuției României la bugetul Fundației Europene pentru Tineret.
În conformitate cu art. 12 al Regulamentului financiar al Consiliului Europei, orice plată ulterioară datei de 30 iunie 2020 antrenează penalități lunare de 0,5% pentru sumele neachitate după 30 iunie a anului în curs, respectiv 1% pentru sumele rămase neachitate după 1 ianuarie a anului calendaristic viitor.
În plus, neplata contribuției poate duce la suspendarea dreptului de participare a României în cadrul Fundației Europene pentru Tineret.
Astfel, având în vedere lipsa cadrului legal care să autorizeze Ministerul Tineretului și Sportului să efectueze plăți către Fundația Europeană pentru Tineret, pentru a evita un impact negativ asupra activității de tineret la nivel european și pentru a nu periclita bunele relații de cooperare cu statele membre, dar și pentru a nu supune România la riscul pierderii avansului de care se bucură în acest moment, Guvernul propune completarea anexei nr. 1 – „Lista organizațiilor internaționale la care România este membră”, la punctul I – „Organizațiile internaționale guvernamentale la care România a aderat în baza unor legi, decrete, hotărâri ale Guvernului”, din Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările și completările ulterioare, cu Fundația Europeană pentru Tineret.
Cristina-Mădălina Prună
#310915
Vă rog să concluzionați.
Rodica-Luminița Barcari
#310981
Grupul deputaților PNL va vota pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență.
Vă mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#311115
Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat. Alte intervenții mai sunt? Nu mai sunt.
Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.
Trecem la ultimul proiect de pe ordinea de zi.

12 · Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” (PL-x 503/2020; rămas pentru votul final) 51

3 discursuri

Adrian-Ionuț Chesnoiu
#311914
Mulțumesc, doamnă președinte.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 septembrie 2020.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Iar la întocmirea raportului comun comisiile au avut în vedere atât avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cât și avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea acumulării în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de 100.000 de tone de grâu pentru panificație, urgență determinată de necesitatea prevenirii unor dificultăți în ceea ce privește asigurarea necesarului de grâu pentru consumul de pâine pe cap de locuitor, în cazul persistenței unor perioade de criză cu potențial de recurență.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Cristina-Mădălina Prună
#313455
Mulțumesc și eu, domnule președinte. Trecem la dezbateri generale.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Nu.
Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege doar dacă există amendamente admise sau respinse.
Nefiind amendamente, și acest proiect de lege rămâne la votul final.
Programul de lucru de astăzi se termină la 11.30 – programul de lucru destinat dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.
Așa că o să luăm o pauză de jumătate de oră, timp în care stafful tehnic va pregăti lista de vot final.
Iar la ora 12.00 vă rog să începem sesiunea de vot final.
## PAUZĂ
Rog stafful tehnic să pregătească votul de control. În momentul de față avem 181 de colegi care și-au exercitat votul de control, deci suntem în cvorum.
Stimați colegi, începem sesiunea de vot final.
Începem cu proiectele de hotărâre ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Camerei Deputaților la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 21/2021.
Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Vot, vă rog.
Cu 271 de voturi pentru și 4 colegi care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.
2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 22/2021.
De asemenea, proiectul se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Vot, vă rog.
Cu 288 de voturi pentru și doi colegi care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 23/2021.
Proiectul se adoptă cu votul majorității.
Cristina-Mădălina Prună
#316858
## Stimate colege și colegi,
Vă invit să luați loc în bănci și să vă pregătiți cartelele și tabletele, pentru colegii care sunt conectați la distanță, pentru un vot de control.
Vă mulțumesc.
Camera Deputaților este Camera decizională. Vot, vă rog.
Cu 301 voturi pentru și doi colegi care nu votează, proiectul de lege a fost, de asemenea, adoptat.
7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 365/2020; lege ordinară aflată în procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaților fiind Camera decizională.
Vot, vă rog.
Cu 280 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și un coleg care nu votează, și acest proiect de lege a fost adoptat.
8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanța Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și pentru prorogarea unor termene; PL-x 445/2020; lege ordinară în procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Vot, vă rog.
Cu 310 voturi pentru și un coleg care nu votează, și acest proiect de lege a fost adoptat.
9. Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML); PL-x 88/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege, Camera decizională fiind Camera Deputaților.
Vot, vă rog.
Cu 310 voturi pentru, două abțineri și un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internațional al Transporturilor al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE; PL-x 465/2020; lege ordinară aflată în procedură de urgență.

15 · final vote batch · adoptat

Supunerea la votul final a: – Proiectului de hotărâre privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Camerei Deputaților la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei (PHCD 21/2021; adoptat); – Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 22/2021; adoptat); – Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 23/2021; adoptat); – Proiectului de lege pentru completarea art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (PL-x 473/2020; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2020 privind desfășurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituții din sistemul justiției, precum și din cadrul Curții de Conturi (PL-x 23/2021; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3[4] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (PL-x 272/2019; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (PL-x 365/2020; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanța Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și pentru prorogarea unor termene (PL-x 445/2020; adoptat); – Proiectului de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML) (PL-x 88/2021; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internațional al Transporturilor al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE (PL-x 465/2020; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2020 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu”, de la Muntele Athos, Grecia (PL-x 467/2020; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea cotizației anuale a României la Comitetul de asistență pentru dezvoltare (DAC) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 90/2021; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea plății cotizației anuale a României la bugetul Centrului European de Excelență Dedicat Gestionării Civile a Crizelor – European Center of Excellence for Civilian Crisis Management, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 56/2021; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (PL-x 506/2020; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (PL-x 382/2020; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” (PL-x 503/2020; adoptat); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2020 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Fundației Europene pentru Tineret (PL-x 488/2020; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație (PL-x 575/2020; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021 (PL-x 111/2021; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 1/2021; adoptat); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari (PL-x 4/2021; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel (PL-x 2/2021; adoptat)

3 discursuri

Voci din sală
#324802
Organice!
Cristina-Mădălina Prună
#324836
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență...
Legi organice. Reiau.
20. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 1/2021; lege organică aflată în procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.
Cu 275 de voturi pentru, 34 de voturi contra și 3 colegi care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.
21. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari; PL-x 4/2021. De asemenea, este o lege organică aflată în procedură de urgență.
Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.
## Vot, vă rog.
Cu 312 voturi pentru, un vot împotrivă și doi colegi care nu votează, și acest proiect de lege a fost adoptat.
22. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel; PL-x 2/2021; lege organică în procedură de urgență.

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari (PL-x 4/2021; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel (PL-x 2/2021; rămas pentru votul final) 47–51

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantități de grâu pentru panificație (PL-x 575/2020; rămas pentru votul final) 52–53