Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 328 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 151.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților de astăzi; programul de lucru pentru perioada 14–19 martie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 7–14 martie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi și programului de lucru, astăzi vom dezbate inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi și moțiunea simplă inițiată de 51 de deputați, iar la ora 17.30 vom avea ședința de vot final.

Dacă în legătură cu ordinea de zi există observații? Domnule lider Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să cer acceptul plenului pentru retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, pentru punctul 25, PL-x 95/2020

.

Nu am acordul liderilor. Vă rugăm să dăm un vot. Și o să mai am încă una imediat!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci nu aveți...

Vă rog, liderii să vină până la mine!

Băgați-vă banii în buzunar, domnule președinte!

În condițiile în care nu există consens, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Stimați colegi,

Domnule Cupșa,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Mulțumesc.

O să vă rog din nou să mai punem un vot, pentru retrimiterea la comisie pentru două săptămâni pentru punctul 47, PL-x 215/2016

.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Domnul Andronache.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Îl rog pe colegul nostru drag Ionuț Moșteanu să vină și să precizeze motivul pentru care cere retrimiterea și care e obiectul de reglementare. Asta prevede regulamentul și îl rugăm să facă lucrul ăsta.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru mențiune, domnule Andronache.

Bun. Este Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Mulțumesc.

Vă cer vot pentru retrimitere la comisie, două săptămâni. Din punctul de vedere al Grupului USR, acest proiect necesită mai multe discuții.

Mulțumesc.

## Stimate coleg,

Aceasta nu este o explicație care poate să stea regulamentar în picioare. Stați liniștit, că nu încalc regulamentul!

Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Era bine dacă această lege, pe care cei de la USR solicită să o retrimitem la comisii, se limita la însemnele naționale: la drapel, la imn, la țară. Da, s-au introdus sintagme din acestea care sunt apelative politice. De exemplu, cum îi apela înainte PNL pe cei de la PSD, „Ciuma roșie”, domnii de la putere. Și nu prea ni se pare normal să încurcăm una cu alta. Ce treabă are „Ciuma roșie” cu drapelul, cu imnul și așa mai departe?! De aceea, noi susținem retrimiterea la comisii, pentru eliminarea acelui amendament.

Ba da, ba da, ba da!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Asupra ordinii de zi, domnule Ilișanu? Vă rog.

## **Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:**

## Domnule președinte,

Vă rog să supuneți votului aducerea punctului 17, adică PL-x 363/2021

, pe poziția 10.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Are acordul!

## **Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:**

E consens.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

E consens.

Există consens? În regulă.

Rog stafful tehnic: poziția 17 de pe ordinea de zi va figura pe poziția 10, prin consens al liderilor grupurilor parlamentare.

Domnule Tanasă, pe procedură? Vă rog.

Da, domnule președinte. Mulțumesc frumos.

Intervenția mea are legătură cu ordinea de zi, mai exact cu programul din această săptămână al Camerei Deputaților.

Nu putem să nu remarcăm că din nou Parlamentul României sărbătorește în contumacie Ziua maghiarilor de pretutindeni. Tot Parlamentul este trimis acasă, ca să nu jignim, să nu-i supărăm pe anumiți colegi din Parlament.

În condițiile în care la Budapesta s-a dat directivă tuturor diplomaților să nu participe la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, în condițiile în care în Parlamentul României există demnitari ai statului român care manifestă dispreț la adresa națiunii române, considerăm că este o batjocură la adresa bunului-simț și la adresa Parlamentului României să fim din nou trimiși acasă. Iată, Parlamentul României să nu lucreze pe data de 15 martie.

Mulțumesc frumos.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu mai rețin exact care a fost votul în Biroul permanent asupra programului de lucru, dar nu vreau să continui această... unanimitate.

În regulă. Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 20/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă există observații? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare; PL-x 425/2021.

Văd că din partea inițiatorilor nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administrație sau Comisia pentru buget.

Doamna Oprescu, vă rog, prezentați raportul comun. Doamna Oprescu, numai o secundă!

S-a înscris domnul Miklós Zoltán, în calitate de inițiator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să încerc foarte pe scurt să prezint motivele pentru care este importantă această inițiativă legislativă.

După cum bine știți, la începutul fiecărui an, prefecturile comunică către UAT-uri, către primării, numărul maximal de posturi în care acea primărie trebuie să se încadreze. În acest număr maximal trebuie să se încadreze, dar există și anumite excepții. Excepție fac capitolul „Sănătate”, capitolul „Învățământ”, dar și capitolul „Asistență socială”.

Practic, prin această inițiativă legislativă noi propunem să mai facem o excepție de la această regulă, și anume să fie exceptate acele instituții culturale care funcționează în subordinea primăriilor.

De ce este important acest lucru? Ca să eliminăm o discriminare care există între UAT-uri, între primăriile mari, care nu au în subordine instituții culturale – au instituții culturale, dar acestea aparțin de ministerul de resort –, față de acele primării care au în subordine teatre, opere și filarmonici.

Cu această inițiativă, practic, venim în ajutorul primăriilor, al UAT-urilor, și creăm spațiu de mișcare pentru a face anumite angajări de care este atâta nevoie, în vederea elaborării și implementării unor proiecte.

În concluzie, Grupul UDMR, cu siguranță, va vota această inițiativă și vă invit și pe dumneavoastră să procedați la fel. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna președinte Oprescu, vă rog, raportul comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget au fost sesizate cu dezbaterea în fond asupra proiectului de lege PL-x 425/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Am avut în vedere avizul pozitiv al Consiliului Economic și Social.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 și ale art. 131 din regulament, cu modificările și completările ulterioare, cele două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate în cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 63/2010, cu un amendament admis, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp pentru dezbaterea amendamentelor – două minute.

Mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II și III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; PL-x 30/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă din partea inițiatorului, Guvernul României...? Vă rog.

Cu rugămintea să vă și prezentați.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Proiectul de act normativ are în vedere transpunerea Directivei delegate 2021/802 a Comisiei din 12 martie 2021 de modificare a anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce privește includerea unor noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog”, fiind completat astfel tabelul-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 cu două noi substanțe.

De asemenea, prin proiect se propune completarea tabelelor-anexă nr. II și III ale Legii nr. 143/2000 cu un număr de 19 substanțe cu efect psihoactiv, în vederea asigurării

aplicării la nivel național a Convenției unice asupra stupefiantelor din 1961 și a Convenției asupra substanțelor psihotrope din 1971.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II și III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Rog reprezentantul Comisiei pentru sănătate sau al Comisiei pentru apărare.

Domnule președinte, vă rog, raportul comun.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II și III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 februarie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Moldovan Sorin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin adoptarea prezentului proiect de lege transpunem Directiva UE nr. 802/2021.

Adăugarea de noi elemente psihoactive la tabelul deja existent reprezintă efortul statului de a menține pasul cu schimbările frecvente din acest domeniu de activitate infracțională.

Profit de acest moment să scot în evidență și acțiunile poliției rutiere, care, în ultima perioadă, a crescut considerabil numărul controalelor în trafic, cu scopul de a depista persoane care au consumat substanțe psihoactive și apoi au decis să se urce la volan, punând astfel în pericol viața lor, dar și a altor participanți la trafic.

Grupul Partidului Național Liberal susține adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Badiu Georgel. Vă rog.

Mulțumesc.

Apreciem „operativitatea” cu care Guvernul a venit, în sensul modificării și completării legii actuale. De un an de zile este decizia europeană și de abia acum vedem că se procedează la această modificare.

O susținem, dar ar fi bine să fie un pic mai operativ stimat, onorat Guvernul României.

Mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nu mai avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Reexaminarea Legii pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 561 din 15 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 10 octombrie 2021; PL-x 134/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea Guvernului României, inițiatorul, dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Îi dau cuvântul doamnei Vicol, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă președinte.

## Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 369, „incitarea la ură sau discriminare”, din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare. În ședința din 17 noiembrie 2021, legea a fost adoptată de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, însușirea raportului preliminar transmis de Comisia juridică, de disciplină și imunități, cu amendamentele admise și respinse redate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009, cu amendamente admise și amendamente respinse, care sunt redate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

3 minute, domnule președinte. Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timp de dezbatere – 3 minute. Vot, vă rog. 203 voturi pentru, 3 contra.

3 minute timp de dezbatere – aprobat. Dacă există înscrieri la cuvânt?

Nu există.

Trecem la dezbaterea legii. Dacă la titlu există observații sau comentarii? Nu.

Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobate.

Legea rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar; PL-x 178/2021.

Dacă domnul Buican, în stânga mea, în calitate de inițiator, dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Cristian Buican:**

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Inițiativa este o încercare de transpunere în legislația națională a Directivei nr. 663/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Inițiativa legislativă are în vedere următoarele: stabilirea domeniului de aplicare a prevederilor directivei; stabilirea practicilor comerciale neloiale, interzise între cumpărătorii și furnizorii din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar; reglementarea termenelor de plată; reglementarea competențelor și atribuțiilor autorității de executare din România, desemnată pentru a asigura aplicarea, la nivel național, a prevederilor directivei și reglementarea sancțiunilor aplicabile autorului încălcării.

De-a lungul timpului, Parlamentul României a încercat să vină în ajutorul producătorilor români de produse agricole și alimentare, pentru a putea să-și vândă, în condiții de concurență loială și la prețuri echitabile, în marile lanțuri de supermarketuri, produsele. Din păcate, nu s-a reușit decât în parte un ajutor al acestora.

Cred că, prin adoptarea acestei inițiative legislative, Parlamentul României va adopta cea mai importantă lege care vine în sprijinul producătorilor de produse agricole și alimentare din România care doresc să își comercializeze produsele în supermarketuri.

De aceea, dragi colegi din toate grupurile parlamentare, vă mulțumesc pentru sprijinul acordat în comisiile în care s-a dezbătut inițiativa legislativă și

## Și eu vă mulțumesc.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică, vă rog, pentru prezentarea raportului. Aveți cuvântul.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 71/25.02.2021, avizează favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 aprilie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei Uniunii Europene nr. 633/2019 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în vederea stabilirii unei liste a practicilor comerciale neloiale interzise în relațiile dintre cumpărătorii și furnizorii din cadrul acestui lanț de aprovizionare, prin reglementarea termenelor de plată, a competențelor și atribuțiilor autorității de concurență, desemnată pentru a asigura aplicarea la nivel național a prevederilor directivei, precum și a sancțiunilor aplicabile autorului încălcării.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Florian-Emil Dumitru. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, trebuie să spunem că transpunerea Directivei nr. 633 ar fi trebuit făcută încă din mai anul trecut, motiv pentru care noi credem că această disproporție în forța de negociere între producătorii din industria alimentară și comercianți, și anume hipermarketurile, va fi în momentul de față estompată și acele practici care în trecut au fost nereglementate, pe care acum le vom avea reglementate, vor fi sancționate de către Consiliul Concurenței.

Am încredere că vom da o șansă în plus industriei alimentare din România și producătorilor agricoli din România să creeze un parteneriat corect cu lanțul de supermarketuri, pentru că trebuie să știm cu toții că 80% din comerțul civilizat, în România, cu produse agroalimentare se realizează prin aceste rețele comerciale și cred eu că această lege este binevenită, sprijină și echilibrează, practic, forța de negociere între furnizori și comercianți. Și în acest fel putem să spunem că acele contracte care erau în trecut abuzive vor fi eliminate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Ciubuc Ciprian. Vă rog. Nu.

Nu mai apăsați, atunci!

Din partea deputaților neafiliați, domnul Miuțescu Gheorghe-Adrian.

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Directiva aceasta evident că trebuia pusă în aplicare de peste un an de zile.

De la Senat a ieșit o variantă pe care noi, cei din Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, am apreciat-o și am susținut-o.

După negocierile cu reprezentanții marilor lanțuri comerciale din România, efectiv, varianta din Senat a fost complet schimbată și în comisia noastră, pentru industrii și servicii, a fost o amplă dezbatere pe această temă.

Pe mine m-a surprins faptul că, deși unele grupuri parlamentare, cum este Grupul PSD, au spus tot timpul că apără producătorul român, când am fost la vot, am constatat cu regret că au fost de acord cu toate acele modificări făcute în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților, în așa fel încât varianta din Senat a fost complet modificată în favoarea acestor lanțuri comerciale, motiv pentru care o parte dintre colegii din comisie, mai precis cei de la USR și un singur parlamentar de la PSD, am votat împotrivă.

Cred că noi trebuia să profităm de ocazie pentru a da posibilitatea producătorului român să crească, să poată într-adevăr să aibă un plus pentru a putea face această concurență cu producătorii străini și cu marile lanțuri de magazine.

De aceea, vreau să vă spun că noi, cei din grupul independent al Forței Dreptei, ne vom opune acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul USR, domnul Năsui. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iată un proiect care poate este mânat de intenții bune, pentru a ajuta producătorii români și a ajuta micul producător, dar care va avea, din păcate, efectul fix opus.

Dacă înveninezi relația dintre retaileri și micii producători, nu o să obții nimic bun. Faptul că acum le este greu micilor producători nu se va schimba, dimpotrivă. Pentru un retailer va fi mai avantajos, foarte probabil, să nu mai aibă de-a face deloc cu producători români, să aibă numai contracte cu grupul mamă, să aibă mărci proprii și să scurtcircuiteze toate greutățile pe care le punem noi acolo.

Din păcate, este o vorbă în economie: „Prosperitatea nu poate fi legiferată!” Nu există o lege pe care o putem da noi, să spunem: „Gata, să-i meargă bine micului producător sau să-i transferăm profitul de la unul la altul!” Tot ce vom face prin această lege este că vom da fix în cei pe care credem că-i ajutăm. Și aceasta este, cu adevărat, trist.

Din acest motiv, USR nu va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Ciubuc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am avut acest proiect de lege în dezbatere un an de zile în Comisia pentru agricultură. L-am întors pe o parte, pe alta, am avut dezbateri cu micii producători, cu asociațiile, păreri pro, contra.

Totuși am ajuns la unele consensuri și la unele acorduri în această comisie și multe dintre aceste puncte ale acestei legi, multe măsuri sunt bune, care stopează un pic măsurile abuzive luate de supermarketuri, care fac legea în industria alimentară și a produselor alimentare în România. Practic, sunt un fel de lideri care stăpânesc prețul și stabilesc condițiile, în detrimentul micului producător, în detrimentul producătorilor români.

Nu am să ascund faptul că, în ultima perioadă, în faza a treia a dezbaterii acestei legi, au fost tot felul de sfori trase de la supermarketuri, prin reprezentanții supermarketurilor și prin culisele diferitelor partide care se află la putere astăzi, și, practic, s-a introdus 20%, s-a găsit un consens de introducere a 20%, taxele și risturnele supermarketurilor către producători să nu depășească 20%, ceea ce înainte era 35%.

Nu putem fi de acord. Grupul AUR nu poate fi de acord cu acest 20%, pentru că supermarketurile sunt direct responsabile...

Domnule Ciubuc, vă rog să concluzionați!

Da, închei! Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Și, atunci, pentru a nu fi „Gică contra”, Grupul AUR se va abține pentru acest proiect, tocmai pentru că este loc de mai bine în acest proiect de lege și pentru a putea fi amendat ulterior ce va fi adoptat.

Mulțumesc.

Domnul Andrușceac.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Dacă noi am fi dovedit mai multă aplecare pentru independența alimentară a acestei țări, astăzi nu am mai fi vorbit despre un monopol pe care îl au străinii pe această piață și nici de 80% din producția de alimente care vine din

import, nici de un pericol de a asista la un blocaj sau la o creștere necontrolată a prețurilor, așa cum se întâmplă în energie sau la combustibili.

Au fost proiecte bune; proiectul fostului ministru Daea, care a vrut să înființeze un lanț de magazine. Se puteau face pe fonduri, știu eu, de investiții, posibilități ca producătorii noștri să-și desfacă produsele într-un lanț de magazine românesc. Nu s-a făcut asta!

În schimb, s-a scos obligativitatea ca retailerii food să ia 51% din producția de origine română sau produs în România, că puteau să-și facă fabrici în România și să vândă acele produse, pe care le importă din țările lor la un preț mult mai mare, pentru că ne costă și transportul – și acum este combustibilul mai scump, RCA-ul mai scump și așa mai departe.

Faptul că nu dăm posibilitatea producătorilor români să vândă măcar la același preț de profit pe care-l fac lanțurile de magazine este o vină a noastră și vom cumpăra noi, domnule ministru, mai scump, pentru că magazinul face prețul producătorului. Nu se poate așa ceva, să lași o marjă la limita subzistenței pentru producătorul român, să-l scoți de pe piață, să nu-l listezi, pentru că nu e mărul cât pepenele și tot felul de alte aberații pe care le fac!

Eu cred că trebuie să ne aplecăm, măcar de acum înainte, cu mai multă atenție, pentru că văd că din ce în ce mai mulți spun că se vorbește aiurea despre o criză alimentară, că sunt niște teme care sunt neadevărate...

Domnule Andrușceac, vă rog să finalizați!

...ca la combustibili!

Este foarte adevărat că suntem în pericol de a nu mai avea niciun fel de control asupra a ceea ce trebuie să punem pe masă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Prunean, la dezbateri generale sau susținerea amendamentelor respinse? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut ocazia, cu transpunerea acestei directive, să corectăm niște abuzuri pe care parte din marii retaileri le fac asupra producătorilor. Și, dacă ne uităm la balanța comercială în ceea ce privește importurile și exporturile de produse alimentare, aceasta este negativă. Și de la an la an este într-o stare tot mai negativă, dacă pot să spun așa. De ce? Foarte simplu. Pentru că cei care produc nu au curajul să propună produs finit pe raft și preferă să vândă materii prime, pentru că avem și aceste practici comerciale neloiale.

Din păcate, așa cum spuneau unii dintre antevorbitorii mei, un proiect care a venit într-o stare destul de acceptabilă de la Senat am reușit să-l măcelărim la Comisia pentru agricultură de aici, din Camera Deputaților.

Sper că la amendamentele respinse care o să fie susținute azi, în plen, sper să corectăm cel puțin o parte dintre aceste erori.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Am o rugăminte la colegii deputați să fie atenți; urmează susținerea amendamentelor respinse, de la art. 1 la art. 21. Și îl invit pe domnul Băltărețu să susțină amendamentele respinse.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am o rugăminte la dumneavoastră. Aș solicita, dacă se poate, să votăm amendamentele respinse unul câte unul. Sunt, dacă nu greșesc eu, 14.

Așa le votăm, unul câte unul.

Mulțumesc mult. Bun.

Am înțeles că aveți trei amendamente de susținut.

Am la punctul 7, 13 și 14. Deci le susțin în momentul în care ajungem la ele. Cred că e cel mai bine. Sau cum vreți să facem? Că nu știu.

Vă rog să citiți marginal 7, citiți amendamentul respins.

Da. Amendamentul de la marginal 7. Dar permiteți-mi, înainte, să fac câteva precizări.

Stimate coleg...

Da.

A, vă citesc amendamentul.

...s-a vorbit la dezbateri generale, din partea grupului parlamentar.

Vă rog să susțineți amendamentul respins.

Amendamentul respins este următorul: „Să solicite reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, remize și risturne pentru produse agricole și/sau alimentare, prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

Dați-mi voie să precizez câteva lucruri.

Pe scurt.

Bun. Despre ce este vorba?

În momentul de față, în baza contractelor... în..., așa cum apare în lege, se permite ca marii retaileri să le ceară furnizorilor, după ce au semnat un contract, deci în mod unilateral, până la 20% reduceri cumulate sub formă de remize și risturne.

Deci este, practic, o prevedere care încalcă... sau este suplimentară contractelor dintre părți.

Este absolut inacceptabil să se întâmple așa ceva...

E în regulă.

...și trebuie să lăsăm ca relațiile comerciale să se deruleze în baza unui contract. Și, în baza contractului, acolo se pot stabili toate reducerile și toate modurile în care vor...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Băltărețu...

Rămâne forma comisiei.

Următorul.

Pe scurt, stimate coleg.

Marginal 13.

Vă rog să vă mărginiți în a-l citi. Mulțumesc.

La punctul 22: „Să aplice condiții comerciale diferite pentru produsele marcă privată ale producătorilor față de produsele marcă proprie ale comerciantului.”

Dar vă rog frumos să-mi dați voie să fac câteva precizări, ca să înțeleagă toată lumea de aici, din sală.

Dacă un retailer cumpără lapte de la un producător și îl pune într-o cutie, în ambalajul retailerului, trebuie să aplice același adaos comercial și aceleași prețuri suplimentare ca pentru... ca în, să spunem așa, în momentul în care apare aceeași cutie de lapte cu brandul comerciantului, celui care, practic, a produs acest lapte.

Nu este deloc corect să se aplice adaosuri comerciale diferite.

Sper să înțelegeți treaba aceasta și să votați acest amendament.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamentul respins de la poziția 13. Vot, vă rog.

Cu 89 de voturi pentru, 85 contra, 45 de abțineri, amendamentul rămâne respins.

Următorul.

Poziția 14.

Poziția 14. Amendamentul la numărul 26 – „să refuze sau să limiteze listarea produselor alimentare fabricate fără aditivi”, adică a produselor bio – le spunem noi – sau de calitate.

Și aici explicația mea este foarte, foarte simplă. Cetățenii români au dreptul la produse curate. În momentul de față, retailerii pot să refuze – și, de fapt, asta și fac – produse de calitate bună, realizate de producători autohtoni.

Vă rog frumos să votați acest amendament, pentru că avem nevoie de produse de calitate pe rafturile retailerilor români.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Marginal 14, amendament respins. Vot, vă rog.

Cu 90 de voturi pentru, 90 contra, 47 de abțineri, amendamentul a fost respins.

Mulțumesc, stimate coleg.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi, încep să mă întreb: ce reprezentăm noi aici, în Parlament? Că văd că...

Mulțumesc.

...pe consumatorii români nu îi reprezentăm.

Găsiți răspunsul...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...la dumneavoastră în bancă.

Mulțumesc.

Domnule Simion, doreați să susțineți un amendament respins?

Stați o secundă, pe procedură sau...?

Lăsați-mă să finalizez și după aceea vă dau cuvântul pe procedură.

Nu mai sunt amendamente respinse de susținut. Proiectul de lege rămâne la votul final. Pe procedură, domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Pe procedură, domnule președinte.

O dată, vreau să solicit prelungirea timpului de lucru până dezbatem și ajungem să votăm, în cele din urmă, și punctul 10 de pe ordinea de zi.

Și vreau să solicit...

Știu că suntem la 9.

Vreau să vă solicit, din partea Grupului AUR, să renunțăm la sistemul acesta mixt de vot, la votul online.

Gata, am revenit, văd că mai sunt încă vreo doi, trei rătăciți cu mască, dar revenim la normalitate, ușor-ușor.

Așa că hai să revenim la normalitate și în activitatea Camerei Deputaților!

Și așa lucrăm noi mâine, deși nu trebuia. Sau... unii dintre voi nu lucrează.

Așa că e mai bine să intrăm în legalitate.

Mulțumesc, domnule Simion.

Vom discuta acest subiect la Biroul permanent.

Domnule Andronache, mai aveți o propunere de făcut? Pentru că trebuie să fac vot.

Da.

Rugămintea mea e să supuneți votului propunerea mea, adică să închidem ședința la punctul 15, pentru că e un proiect care va trece tacit, în măsura în care nu îl discutăm astăzi.

Mulțumesc.

În regulă. Stimați colegi, Mai avem rapoarte la poziția 7, 8 și 10 și, ulterior, cred că până la poziția 15 nu mai sunt rapoarte.

Domnule Simion, facem... facem o singură propunere de prelungire – până la poziția 15? În regulă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la dezbaterea punctului 15, inclusiv, de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 49 contra, 4 abțineri. Programul de lucru a fost aprobat.

Pe procedură, din partea deputaților neafiliați, domnul Dancă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să spun doar un lucru legat de proiectul de lege la care tocmai am luat parte și am votat cu toții, proiectul de lege care ar fi trebuit să ajute producătorii români în relația cu marile supermarketuri.

Și românii trebuie să știe că amendamentele care ar fi venit în avantajul producătorilor români au fost respinse de PSD, cu abținerea PNL.

Ca să știe producătorii români cine le încurcă afacerile în relațiile cu supermarketurile!

Mulțumesc, domnule Dancă.

Poziția 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2021 privind echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale, la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor; PL-x 512/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Rog Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administrație sau Comisia pentru industrii, raportul. Domnule Solomon, vă rog, la finalul intervenției dumneavoastră, să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2021, prin care se reglementează echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale, la nivelul ANPC, în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor art. 624 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a votat proiectul de lege în 18 octombrie 2021.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea raportului, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor organice. 3 minute, domnule președinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vot, 3 minute – timp de dezbateri.

Pe procedură, domnul Moșteanu. Vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Vă atrag atenția că acest proiect nu are raportul încărcat pe site.

În momentul acesta, noi dezbatem și doriți să puneți la vot un proiect al cărui raport nu există. Îl are domnul președinte de comisie, înțeleg, însă niciun parlamentar nu poate accesa acest raport.

Înțeleg că vă grăbiți, dar haideți să facem lucrurile într-o ordine normală!

Nu zicem că e bun, că e rău, dar haideți să vedem un raport, ca să putem decide ce votăm aici!

## **Voci din sală:**

E pe site!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

## Nu e.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Da.

Dacă...

Dacă...

Nu o să intru în această dezbatere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Seidler, vă rog, Grupul USR.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Păi, domnule președinte de ședință, cu tot respectul, ba da, ar trebui să intrăm în această dezbatere, și anume pe faptul că discutăm un proiect fără să aibă raport.

Sigur, am fost, personal, în comisie când s-a discutat despre acest lucru, dar toți ceilalți colegi...

Ei, acum l-au încărcat?

Mulțumim.

Acum s-a încărcat, perfect.

Așa că sper că, în următoarele 10 minute, îl veți citi cu toții și îl veți înțelege.

Pe fond, domnule președinte, aici e vorba despre echivalarea unor funcții; în realitate, este vorba despre măriri salariale. Ca să fie foarte clar.

Deci, în anul în care s-au plafonat, s-au înghețat toate salariile, totuși – totuși – se găsește o portiță prin care pentru unii angajați ai statului român, egali cu ceilalți, dar mai privilegiați, că așa știm noi să legiferăm, dăm o excepție și le mărim salariile.

Să știe toți cetățenii români că unora dintre angajații statului român li se măresc salariile prin efectul acestei legi. Și asta trebuie spus, ca să știe toată lumea cum se întâmplă lucrurile în România – se legiferează special pentru unii.

Din categoria pensiilor speciale, am ajuns să avem, momentan, salarii speciale și salariați speciali în statul român.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Simion.

Bun. O dăm din procedură în procedură. Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul...

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Domnule Simion, mai aveți pe procedură?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu, că am vorbit. Nu mi-ați dat cuvântul?

Punctul 8, PL-x 484/2021... E scris de mână... Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 484/2021; caracter ordinar.

Rog Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă, pentru raport.

Domnul Solomon, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 prin care se reglementează modificarea și completarea Legii nr. 134/2019.

Intervențiile legislative vizează completarea domeniului de activitate al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale cu activitățile privind autorizarea investigațiilor clinice pentru dispozitive medicale, evaluarea performanței pentru dispozitive medicale de diagnostic _in vitro_ , autorizarea studiilor clinice pentru medicamentele de uz uman și monitorizarea siguranței medicamentelor de uz uman prin activitatea de farmacovigilență, precum și clarificarea unor aspecte privind structura organizatorică.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/23.III.2022

Proiectul a fost adoptat de Senat în 11 octombrie 2021. Comisiile propun aprobarea proiectului de lege, cu amendamente.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Dacă la titlul legii aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 28 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Ne întoarcem la punctul 4, că a ajuns...

A, domnul Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Am două amendamente respinse, vreau să le susțin, la PL-x 484.

Ne întoarcem la PL-x 484.

Vă rog să fiți atenți, pentru că urmează vot pentru amendamentele respinse.

Am rugămintea, domnule Seidler, să fiți mai atent, să apăsați înainte.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Am apăsat la timpul potrivit.

Anexa nr. 2 din raport are două amendamente respinse. Doresc să le susțin pe ambele.

Vreau să știți că, dincolo de ceea ce s-a auzit, această propunere legislativă cuprinde și exceptarea Unifarm de la aplicarea Legii achizițiilor publice.

Și primul amendament se referă la faptul ca acest lucru să se întâmple doar „în cazuri urgente și justificate”.

Cu alte cuvinte, dacă nu există justificare și nici urgență, Unifarm să se supună Legii achizițiilor publice, ca orice alt operator economic.

Mulțumesc.

În regulă.

Și revin la următorul.

Vot pentru amendamentul respins – marginal 1. Vot, vă rog.

72 de voturi pentru, 92 contra, 66 de abțineri. Amendamentul rămâne respins. Marginal 2, domnule Seidler.

Marginal 2 se referă la obligativitatea publicării contractelor pe care Unifarm le încheie fără respectarea Legii achizițiilor publice, prin exceptare de la aceasta.

S-a spus în comisie că acest lucru există deja, această obligație.

Vă rog pe toți, cel puțin până în momentul votului final, să intrați pe site-ul Unifarm și să îmi arătați cel puțin un contract publicat acolo.

Nu există niciunul. Lucru, de altfel, admis prin tăcere, în cadrul dezbaterilor din comisie, chiar de reprezentantul Unifarm, domnul Dobre.

Așadar, prin acest amendament, am obligat publicarea contractelor pe site-ul Unifarm. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vot pentru amendamentul respins – marginal 2. Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 88 de voturi contra, 55 de abțineri. Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziția 4, întrucât a ajuns și raportul.

4. PL-x 258/2021; Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și a Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Inițiator – domnul Benedek Zacharie. Vă rog.

## **Domnul Benedek Zacharie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupurile UDMR au inițiat această propunere legislativă.

În momentul când discutăm de transport alternativ, transport verde, putem să vedem că nu există acest aspect, adică drumuri pentru bicicliști, în legislația românească.

În Planul de redresare și reziliență s-au prevăzut peste 3.000 de kilometri de drumuri pentru bicicliști și pentru această problemă a fost nevoie de o astfel de propunere legislativă.

Am considerat trei categorii de drumuri pentru bicicliști – categoria națională, județeană și locală.

Se stabilește și o lățime minimă a acestor drumuri, ca să nu se confunde cu pistele de biciclete.

Și, în primul rând, aș dori să

Și eu vă mulțumesc.

Da. Domnul Bende, vă rog, raportul comun al comisiilor sesizate.

Vă rog.

Bună ziua! Mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și a Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate prin adresa PL-x 258/2021 din 9 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 7 iunie 2021. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Nu avem amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; PL-x 363/2021.

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Stimați colegi,

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii! PL-x 363...

Domnul Bende!

PL-x 363/2021.

Raportul Comisiei juridice sau Comisiei pentru industrii. Poziția 10 pe ordinea de zi.

Și am rugămintea să îmi aduceți și documentele pentru poziția 15 pe ordinea de zi.

## Vă mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, transmis cu adresa PL-x 363 din 20 septembrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința desfășurată în sistem mixt – prezență fizică și online – din 8 martie 2022.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt, nu avem amendamente. Proiectul rămâne la votul final.

Am rugămintea la liderii de grup să vină până la mine.

Da. Ultimul... mă rog, nu chiar ultimul, poziția 15.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României; Pl-x 561/2021.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, citirea raportului.

Vă rog, domnule Moldovan.

## Mulțumesc.

## Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, trimisă cu adresa Pl-x 561/2021 din 13 decembrie 2021.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 în sensul includerii în categoria beneficiarilor de informații în domeniul securității naționale a primarilor de sector din municipiul București și a primarilor municipiilor reședință de județ.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 lit. j) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Rusu, Grupul AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nici nu știm ce să spunem, pentru că sunt anumite proiecte legislative care ne sunt băgate, pur și simplu, cu atâtea sincope, încât nu știm ce să înțelegem.

În al doilea rând, domnule președinte și stimați colegi, cred că era de bun augur să avem un punct de vedere de la Asociația Orașelor și de la Asociația Municipiilor, pentru a ști exact dacă ei își doresc acest lucru. În al treilea rând, mi se pare o imixtiune a politicului, putem spune, în cadrul administrativ. Pentru că toate aceste informații pot fi niște informații clasificate, care nu trebuie să ajungă, la un moment dat, pe mâinile unui primar. Știm bine că nu toți primarii trebuie să fie foarte profesioniști. Sunt și cei care au carismă și care nu au nimic în cap și pot folosi în mod obscur aceste informații.

Grupul AUR se va abține la acest proiect legislativ.

Domnul Leoreanu? Grupul PNL.

Da, pentru că sunt multe discuții pe marginea acestui proiect, pe care eu îl consider oportun, aș vrea să vă fac câteva precizări.

Informațiile care vin pentru primarii de sector sau municipii reședință de județ vin legate de activitatea pe care o desfășoară. Așa cum vin și informațiile către prefecți, către președinții de consilii județene.

Până la urmă, sunt niște pârghii prin care cei aleși și care au responsabilități pot avea unele oportunități pentru a evita anumite vulnerabilități.

Așa încât toate aceste lucruri nu sunt, practic, o întreagă colecție de informații care sunt puse la dispoziția aleșilor locali, ci doar cele care prevăd... și țin de activitatea directă a lor, astfel încât să poată să ia măsuri la timp, să poată să prevină anumite lucruri care ar impacta în mod negativ comunitatea sau anumite instituții publice.

Pe cale de consecință, eu văd că nevoia de cunoaștere, fiind satisfăcută și în acest plan, nu poate să aducă decât un plus în activitatea administrativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimați colegi, mai avem două proiecte de hotărâre. Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 18/2022.

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Popa, președintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului Halici Nicușor, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, pe lista Partidului Social Democrat, la alegerile din 6 decembrie 2020.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului și având în vedere lista supleanților comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central și adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant și propune validarea mandatului de

deputat pentru domnul Marin Laurențiu-Daniel, Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

Voi da citire și hotărârii.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

„Articol unic. Se validează mandatul de deputat al domnului Marin Laurențiu-Daniel, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Halici Nicușor.”

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există obiecții sau comentarii cu privire la raportul comisiei?

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu.

Preambul?

Nu.

Articolul unic? Nu.

Rămâne la votul final.

Vă rog să vă întoarceți, domnule Popa, să dați citire Proiectului de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 19/2022, de această dată. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Olar Corneliu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 1 Alba, pe lista Partidului Național Liberal, la alegerile din 6 decembrie 2020.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului și având în vedere lista supleanților comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central și adresa Partidului Național Liberal, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant și propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Ignat Ion-Alin-Dan, Circumscripția electorală nr. 1 Alba, candidat pe lista Partidului Național Liberal.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

Și avem și hotărârea.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

„Articol unic. Se validează mandatul de deputat al domnului Ignat Ion-Alin-Dan, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripția electorală nr. 1 Alba, pe lista Partidului Național Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului Olar Corneliu.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există observații? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule ministru, vă rog să vă pregătiți, în 5 minute începe partea a doua a ședinței, moțiunea simplă. Pauză de 5 minute.

Declar ședința închisă.

DUPĂ PAUZĂ

– pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al PSD – 18 minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 13 minute;

- Grupul parlamentar al USR – 9 minute;

- Grupul parlamentar al AUR – 5 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

• Grupul parlamentar al minorităților naționale – 3 minute;

și

- deputații neafiliați – 3 minute.

- În total 54 de minute.

Dacă sunt obiecții cu privire la ceea ce v-am prezentat mai sus?

Dacă nu sunt,

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii de grup să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri.

Și îi dau cuvântul doamnei deputat Murariu Oana, pentru citirea textului moțiunii simple.

Vă rog, doamnă deputat.

Stimați colegi,

Vă rog să vă reocupați locurile. Și, până faceți acest lucru, dați-mi voie să fac o mică sau mare constatare, depinde cum o s-o luați. Cred că este pentru prima dată în acest mandat în care, cu toții, ne putem privi fără să avem măști. Să sperăm că este un început de bun augur și tot ceea ce a fost mai rău a trecut.

Așadar, ne vedem, în sfârșit, cu toții, la fețele pe care le avem. Și evident că domnul Simion dorește să ia cuvântul pe procedură.

Numai o secundă!

Declar ședința deschisă.

În continuare, trecem la dezbaterea moțiunii simple inițiate de 51 de deputați.

Domnule ministru, vă rog să luați loc aici. Domnule Simion, vă rog, pe procedură.

Referitor la ce ați spus dumneavoastră, domnule președinte, vreau să vă zic că sunteți frumoși, mai ales frumoase – colegele noastre. A venit primăvara, a venit libertatea. Haideți să ne simțim bine și să renunțăm și din capul nostru la unele restricții!

Mulțumesc, domnule președinte.

## Și eu vă mulțumesc.

Pe procedură, în temeiul art. 193 din regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune.

Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor vă propun următoarele:

– moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

– Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor;

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Moțiunea simplă „Din nou cu tancul peste Justiție – ministrul Cătălin Predoiu”.

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru al justiției,

După masacrul făcut de PSD–ALDE–UDMR asupra justiției, după ce în cursul anului trecut toate proiectele de reformă din justiție au fost sabotate din interior de către UDMR, cu complicitatea parșivă a unor lideri PNL și mai ales a președintelui Iohannis, suntem acum în etapa în care opera lui Dragnea e desăvârșită de Klaus Iohannis, iar rolul lui Florin Iordache este preluat de Cătălin Predoiu.

Ce a lăsat în urmă PSD am văzut cu toții. Niște legi ciopârțite, instituții concepute și folosite ca instrumente împotriva magistraților curajoși, profesioniști și integri, lupta împotriva corupției sabotată din toate direcțiile. PSD a acționat pe față, la vedere. La fel și UDMR. Diatribele isterice ale lui Nicolicea, Șerban Nicolae, Iordache, Márton Árpád împotriva DNA ne sună încă în ureche.

În vremea asta, Cătălin, viclean copil de case mari, împărătești, își exersa rolul. Un rol de așa-zis „oponent” al celor care măcelăreau legile justiției. Cătălin Predoiu, PNL, Iohannis au jucat rolul apărătorilor justiției independente, pentru ca apoi să se sucească și să se alieze exact cu aceia pe care îi criticaseră cu patimă. Și nu doar că s-au aliat, ci au arătat tuturor că le conveneau de minune și lor legile promovate de PSD.

Desființarea SIIJ cu refacerea competențelor DNA n-a fost bună pentru ei, procedura de numire a procurorilor de rang înalt care respecta recomandările GRECO n-a fost bună, trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor n-a fost acceptată, reformarea CSM nici ea nu a fost pe placul lor. Dar a fost bună legea lui Rădulescu „Mitralieră” de dezincriminare a unor fapte de evaziune fiscală, promulgată fără ezitare de președintele Iohannis. Și, iată, este bună pentru ei înlocuirea SIIJ cu un mecanism asemănător, dar mai nociv. Prin programul de guvernare al USL 2.0 se promitea, culmea!, tocmai de către cei care au măcelărit legile justiției, corectarea legilor cu respectarea recomandărilor din cadrul MCV, a recomandărilor GRECO, a avizelor Comisiei de la Veneția, a deciziilor CJUE. Promisiuni mincinoase, de fațadă.

Vă rog să o aplaudați!

## **Voci din sală:**

Bravo!

Cu criticile de rigoare, să știți că este cel puțin neuzual ca o moțiune simplă să aibă 10 pagini cu scris de 8.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu** – _ministrul justiției_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit art. 112 alin. (2) din Constituție, „Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări”.

Acest text constituțional, ignorat de cei 51 de semnatari ai moțiunii simple pe care o dezbatem, obligă la două precizări prealabile.

După cum se știe, astăzi a intrat în vigoare Legea privind desființarea SIIJ, iar moțiunea pare a avea ca obiect: modalitate de desființare a SIIJ.

Prin urmare, se referă la o problemă deja decisă și rezolvată de Parlament.

## Fractura logică mi se pare evidentă.

De altfel, nici textul moțiunii nu se încheie cu o propunere sau o cerere concretă, nu avansează o soluție fezabilă, o alternativă realistă asupra problemei.

Se pun deci întrebările: care este rațiunea acestui gest politic întârziat, de vreme ce el vine mult după ce procesul de dezbatere și adoptare a legii a fost lansat și încheiat? Ce propune această moțiune ca soluție mai bună pentru subiectul abordat? Care sunt contribuția și finalitatea practică?

Simpla împrejurare că ea a fost anunțată aproape acum o lună de zile și depusă în preajma dezbaterii legii în cadrul excepției de neconstituționalitate ridicate la CCR și în același timp cu scurgerea în presă a proiectului de raport al Comisiei de la Veneția ne indică din start că și această producție intelectuală a USR urmează același tipar al conduitei politice a USR – nimic! Nimic cu finalitate practică, nimic fezabil, nimic eficient, doar vorbă și victimizare, acuzații și procese de intenție!

Pe scurt, nimic pentru fapte, totul pentru propagandă și zgomot pentru nimic!

„Nimic!” ar putea fi sloganul descriptiv al acțiunii practice a acestui partid, care promitea la fabricarea lui reformarea politicii și salvarea națională, ambele fiind rămase, din păcate, la stadiul de propagandă goală.

În al doilea rând, citind textul moțiunii și trăgând linie după el, se constată că, sub pretextul abordării subiectului SIIJ și, mai general, al justiției, moțiunea nu este decât o nouă descărcare de frustrări, prejudecăți, clișee, calomnii, procese de intenție și atacuri la persoana celui care vă vorbește, amestecate într-un amalgam care replică, probabil, haosul din capul celui care a scris-o și care nu are decât un singur merit, și anume că mai demonstrează o dată în plus neînțelegerea subiectului abordat – justiția –, dar și o răutate, ură și agresivitate de limbaj care nu ar trebui să-și aibă locul într-un Parlament european.

De aceea, din respect pentru instituția Parlamentului, voi încerca ca prin răspunsul meu la această moțiune simplă să ridic abordarea subiectului de la nivelul de acuzații viscerale și injurii și să vă fac mai întâi o reinformare succintă asupra modalității de desființare a SIIJ, apoi voi răspunde și chestiunilor mai mărunte ridicate de acest text, pe alocuri fracturat logic, respectiv atacurilor la persoană.

Așadar, despre desființarea SIIJ, de unde am plecat. În decembrie 2020, ministru fiind, am propus Guvernului, printr-un memorandum, desființarea SIIJ. Memorandumul a fost adoptat de Guvern. Imediat după am început consultări în sistemul judiciar, urmate de redactarea unui proiect de lege. Proiectul de lege a fost publicat în dezbatere publică în termenul anunțat inițial, 2 februarie 2020, trimis la CSM, urmând ca el să fie trimis Parlamentului în anul 2021, după ce alegerile urmau să aibă loc, pentru ca un Parlament nou, legitimat prin vot, să ia în dezbatere această chestiune urgent.

, nu fac obiectul dezbaterii.

Ce opțiuni am avut, așadar, după aceste consultări, inclusiv cu CSM? Vorbim despre CSM, garantul independenței justiției și organul reprezentativ al autorității judecătorești, potrivit Constituției!

Fac această paranteză pentru că se discută de CSM în funcție de componența lui și opiniile membrilor componenți, ceea ce nu este în regulă, din punct de vedere instituțional. Sigur că trebuie să ținem cont de aceste opinii și de pozițiile fiecăruia, dar, la final, când iei o decizie instituțională, te raportezi la instituție și la ce poziție are acea instituție, care funcționează pe bază de majoritate în interior, pe bază democratică, nu pe bază de percepții și pe baza teoriei că unul are dreptate întotdeauna și celălalt nu.

Prin urmare, consultările acestea cu asociațiile, cu CSM, cu membri ai Parlamentului au arătat clar că un proiect de lege care, poate, are șansă să treacă avizat favorabil de CSM este unul în forma și cu conținutul pe care ministerul, Guvernul le-au înaintat dumneavoastră ulterior.

De aceea, proiectul a fost redactat în acel conținut, cu o formulă echilibrată, care a funcționat chiar și înainte de vreme și care își poate arăta viabilitatea, după cum voi demonstra și în continuare.

De ce era atât de important avizul CSM? Pentru că după evenimentele legislative regretabile din 2017–2018 a existat o opinie conturată în cadrul Parlamentului, și anume că nu se va mai intra pe legiferare pe domeniul justiției fără un acord cu sistemul judiciar, fără un acord cu CSM, pentru că el reprezintă sistemul judiciar. Acest deziderat este înscris și în Mecanismul de cooperare și verificare, unde există o recomandare clară ca Parlamentul să legifereze numai în acord cu Consiliul Superior al Magistraturii. Această condiție era pusă și în programul de guvernare, unde avem obiectiv desființarea SIIJ, în acord cu avizul CSM.

De ce Parlamentul a adoptat această poziție – și bine a făcut? Pentru că fără un acord între Parlament și sistemul judiciar aceste legi nu vor fi stabile, nu vor avea predictibilitate în viitor, nu va putea funcționa sistemul.

Prin urmare, ceea ce am dorit atunci când am redactat proiectul de lege a fost să evit următoarea situație, aceea în care dumneavoastră ați fi avut de ales între o poziție a Ministerului Justiției și o poziție a Consiliului Superior al Magistraturii. Orice decizie ați fi luat atunci, s-ar fi produs un rău ireparabil, o fractură, o nouă fractură între Legislativ și puterea judecătorească. Și dacă ministerul a reușit ceva în toate aceste 3 luni de muncă intensă a fost să armonizeze niște poziții, să le aducă la un numitor comun și să obțină un oarecare echilibru, astfel încât legea să treacă prin CSM. Și a trecut.

A trecut cu aviz favorabil, fără observații!

Teza potrivit căreia s-a pactizat doar cu o anumită aripă din CSM, cea nereformistă...

, că, de fapt, s-a trecut peste poziția celor reformiști, a procurorilor, a Secției de procurori, este falsă și este demonstrată de votul care s-a dat în obținerea avizului.

Pentru proiectul de lege pentru care dumneavoastră ați votat ulterior au votat în CSM atât judecători, cât și procurori, ceea ce dărâmă complet acest argument.

Dacă teoria aceasta ar fi fost corectă, aș fi avut doar votul Secției pentru judecători, nu și votul Secției pentru procurori. În realitate, votul demonstrează că s-a votat și dintr-o parte și din alta și pentru și împotrivă. Rezultatul a fost o majoritate clară pentru susținerea proiectului.

Așa și numai atunci a ajuns proiectul la dumneavoastră! Despre mecanism, în două cuvinte, pentru că dumneavoastră ați dezbătut legea, ați votat-o. Vorbim aici lucruri care s-au întâmplat, îmi cer scuze, dar mă obligă moțiunea.

Există un sistem foarte simplu care folosește ierarhia, structura Ministerului Public, care ia în considerare și în serios capacitatea fiecărui procuror din această țară de a-și face meseria.

Așa cum am spus și în dezbaterile parlamentare, eu am încredere în fiecare procuror din această țară, până la proba contrarie, nu doar în anumiți procurori, nu doar în niște procurori de la o secție specializată sau de la alta. Toți sunt demni de încrederea noastră. Și dumneavoastră le-ați dat această încredere. Sistemul nu este o noutate. Nu eu am inventat Parchetul General. Nu această lege a inventat parchetele de pe lângă curțile de apel. Noi am folosit un sistem care funcționează și pe care eu, personal, îl respect, nu îl jignesc, pretinzând că nu-și poate face datoria pentru că nu face parte din DNA.

Deci nu am avut în vedere altceva decât să folosim structuri existente deja.

Condițiile pentru selecția procurorilor asigură experiență, lucru cerut de judecători în mod expres, pentru că e foarte dificil să anchetezi o cauză cu judecători, pretinse fapte de corupție, când ai doar câțiva ani de experiență.

Concursurile prin care au trecut cei care vor fi selectați le demonstrează capacitatea. Nu sunt oameni ajunși acolo printr-un simplu interviu, cum s-a spus aici. Numirile de la CSM au în spate concursuri profesionale repetate, 12-15 ani de vechime și experiență probată.

Am fost criticat că am acționat rapid.

De ce am acționat rapid? Foarte simplu: ca să recuperez pierderea din anul 2021. A trebuit să recuperăm în 3 luni de zile tot ce s-a pierdut în 12 luni, în 2021, cu proiectul avut pe masă; ca și alte proiecte, nu numai acesta.

Bun!

Care ar fi efectele acestui proiect pe care dumneavoastră l-ați adoptat recent și care, repet, a intrat în vigoare astăzi? Păi, în primul rând, am realizat un obiectiv din MCV. Mi se va spune: nu e suficient, nu trebuia făcut așa și așa mai departe.

Bun! Putem căuta pete în soare, putem discuta filosofic la infinit. Întrebarea este: ce cale urmăm?

Stăm și discutăm despre sexul Secției speciale precum discutau bizantinii despre sexul îngerilor și turcii erau la porțile palatului?

Sau trecem și desființăm, realizăm un obiectiv...

și îl ducem la capăt?

Vom vedea dacă funcționează sau nu în practică. Eu cred că va funcționa, pentru că specialiștii mi-au spus că va funcționa.

Iar dacă e ceva de îndreptat... O să discutăm în curând legile justiției, spre tristețea autorilor acestei moțiuni, vom discuta și legile justiției. Vom vedea acolo dacă e de îndreptat ceva!

Avizul Comisiei de la Veneția. Erau trei pe masă. Ne-am uitat în ele: o serie de comandamente imperioase, altele care nu erau atât de importante. În niciun astfel de aviz nu se scrie expres, textual: trebuie să desființați și să transferați competența la DNA! În niciunul! Ba chiar într-unul din ele se spune că este atributul statului respectiv să-și organizeze Ministerul Public, dar e nevoie de specializarea procurorilor, ceea ce legea pe care ați adoptat-o dumneavoastră asigură.

Pentru ce să cer al patrulea aviz?

Vă rog să mă iertați, eu când citesc trei lucruri le înțeleg, nu am nevoie să citesc a patra oară.

## **Voci de la PNL:**

Bravo!

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu:**

Trec peste faptul că acest aviz a fost cerut de partidul care încorporează semnatarii acestei moțiuni simple exact în mijlocul procedurii de adoptare a legii, a proiectului.

Trec peste faptul că în 2020, tot anul 2020, am fost atacați și criticați sistematic că nu emitem ordonanță de urgență. Nu mai era vorba despre niciun aviz al Comisiei de la Veneția atunci, nu mai era importantă Veneția atunci, acum a devenit importantă, în mijlocul acestui proiect.

Întreb: e de bună-credință un astfel de demers?

Spun doar atât: acest aviz nu este _inter alia_ între Ministerul Justiției și Comisie, în acest moment, nu este unul cerut de Comisie, cum a fost data trecută, este un aviz care va merge la un subcomitet al Consiliului Europei. Va fi dezbătut în acel subcomitet. Vedem dacă va fi votat sau nu. Apoi, în plen, vedem dacă rămâne sau nu așa.

Am avut consultări cu Comisia de la Veneția. Noi le-am organizat, Ministerul Justiției. Am participat la ele. Astăzi, am semnat răspunsul, pe șapte pagini, argument cu argument, la acel proiect. Vom avea om la Veneția, vom dezbate avizul acolo. Acordăm toată importanța acestui aviz. Și vom vedea cum va ieși, când va fi adoptat.

Deocamdată, Parlamentul României, suveran, a adoptat o lege. Eu o respect. Această moțiune nu o respectă!

Bun! Trec acum – mă obligă moțiunea să răspund și câtorva atacuri la persoană.

Mi s-a spus așa: că sunt cel mai longeviv ministru al justiției, cel mai mare număr de mandate...

, am lucrat cu toate partidele, nu am făcut nimic pentru justiție, nicio reformă curajoasă.

Da, mă fac vinovat de faptul că am depus de opt ori, și nu de cinci ori, jurământul, ca ministru, și am făcut-o de fiecare dată cu aceeași emoție.

Nu văd nicio vină din faptul că a trebuit să lucrez într-un număr de coaliții, în diverse componente politice.

Da, am lucrat cu toate partidele – și ca ministru tehnocrat, și ca ministru membru al PNL: și cu PNL, și cu PSD, și cu UDMR, și cu UNPR, că era atunci în Parlament.

E adevărat, m-a ferit Dumnezeu să lucrez cu dumneavoastră!

Dar nu se știe, viitorul ne poate oferi surprize! ( _Aplauze.)_ Deci nu disperați, da?

Bun!

Mi s-a spus așa: nu am făcut nicio reformă curajoasă. Detest să discut despre ce fac sau ce realizez. Nu am făcut-o niciodată.

De altfel, până astăzi, de când am preluat mandatul, nu am răspuns niciunei acuze pe acest subiect, pe SIIJ. Nu am vrut să mă duc la televizor, nu am vrut să ies în spațiul public, nu pentru că nu respect presa, ci pentru că e mai important ce faci și după aceea să vorbești.

Dar astăzi, în fața dumneavoastră, cred că pot să vorbesc câteva lucruri.

Am aici un portofoliu din 2008–2012. Are câteva pagini, mă rog, șapte-opt pagini, nu le-am numărat – legi. Legi trecute prin Parlament!

Eu îl provoc pe fiecare dintre cei 51 de semnatari ai moțiunii să vină peste câțiva ani și să prezinte același lucru!

Cum mi se poate spune că nu am făcut nimic pentru justiție?

Dau doar două-trei exemple, fără să citesc din el. Codurile nu înseamnă nimic?

Legea micii reforme? Apropo, mai știe cineva de Legea micii reforme?

În orice caz, semnatarii moțiunii nu erau aici, în Parlament, să zicem că nu au de unde să știe.

Înainte de adoptarea Legii micii reforme, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în iunie 2010, se aflau 98 de cazuri de mare corupție, cu 498 de inculpați, toate fiind întârziate cu ani de zile, din cauza unor proceduri vetuste.

După adoptarea Legii micii reforme, în luna august, în sesiune extraordinară, 2010, în mai puțin de un an de zile 90% din aceste cazuri au fost soluționate.

Sigur că, în principal, este meritul procurorilor anticorupție, sigur că e meritul judecătorilor, dar nici procurorii și nici judecătorii nu pot funcționa fără legile pe care le dă Parlamentul, acest Parlament, hulit de multe ori.

## **Voci din sală:**

A! Bravo!

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu:**

Procedura numirii procurorilor.

În ianuarie 2020 Ministerul Public era decapitat, era lipsit de orice funcție ocupată legitim, prin procedură legală, erau ocupate funcțiile numai prin interimari.

În raportul de țară se cerea să stabilizăm rapid Ministerul Public.

E adevărat că se făcea trimitere și la legile justiției, dar legile justiției păreau a fi adoptate într-un orizont de un an de zile.

Nu puteam sta un an de zile fără să numim în funcții conducerea Ministerului Public.

În realitate, m-am dovedit optimist, pentru că nici până astăzi nu au fost adoptate legile justiției. De aceea am procedat la o procedură de numire a procurorilor, de propuneri.

De ce nu fac astăzi acest lucru? – mă critică cei care îmi cereau atunci să aștept legile justiției; astăzi mă presează să dau drumul la proceduri, până la legile justiției. Altă fractură logică!

Păi, nu o facem astăzi, că în două-trei luni de zile avem legile justiției. Astăzi are sens, are logică să aștepți două-trei luni de zile, atunci nu avea nicio logică să aștepți un an, doi de zile, cum ne-am dovedit corecți în evaluarea noastră.

Cea mai amuzantă dintre acuzațiile care mi se aduc – mi se spune: „V-am predat codurile la cheie și nu ați făcut nimic cu ele!” E vorba despre Codurile penale.

Păi, măi, oameni buni, mi-ați predat ce v-am predat eu!

Deci... Codurile penale, legile justiției, Legea SIIJ, Legea personalului de specialitate, Legea privind arhiva SIPA și alte 22 de proiecte de lege – le am aici –, portofoliu din decembrie 2020, 22 de proiecte de lege, treizeci și ceva de hotărâri, gata redactate, puse pe masă! Nu era nimic de făcut în minister, era totul de făcut în afară!

Le-am predat, le-am lăsat!

Acum mi se spune: „V-am predat la cheie, domnule ministru, proiectele!”

Păi, sunt proiectele pe care le-am lucrat noi în 2020, nici asta nu știți?

E adevărat, le-ați pus în dezbatere publică. Mare efort, îl apreciez, trebuie să le pui pe site și să faci niște ședințe, consumă și asta intelectual!

Dar s-a făcut. O să venim cu ele, nicio grijă! După legile justiției vin și Codurile penale, vom respecta și PNRR, numai să nu ne criticați atunci că respectăm și termenul din PNRR, da? Legea avertizorilor. Îmi pare rău, sunteți în urmă cu evenimentele, e deja trecută prin Guvern, vine la Parlament!

De ce a întârziat? Păi, vă spun eu de ce a întârziat. Că a trebuit reparată, cum a trebuit reparat tot!

Noi suntem de vină că trebuie să reparăm și să dăm drumul mai departe când e gata?

Am fost criticați că nu adoptăm, chipurile!, Strategia națională anticorupție, că sabotăm anticorupția. Am fost criticați la 6 zile după ce strategia trecuse prin Guvern.

Adică, mă rog, faceți-vă măcar temele când criticați!

Bun! „DNA-ul pădurilor”. Păi, de ce nu ați făcut dumneavoastră „DNA-ul pădurilor”?

Vedeți, aceasta este culmea; știți, domnule, noi nu am făcut nimic în 2021, dar acum suntem în 2022 și noi vă cerem să faceți asta, asta, asta și se poate foarte repede, că suntem în martie, avem 3 luni de mandat.

Întrerup cursul reformelor.

Care curs? Oameni buni, care curs? În 2021 nu s-a făcut nimic, niciun centimetru în față. Nu mai zic „pas cu pas”, da, că nu vă place, „pas cu pas”. Dar când v-a adus la guvernare „pas cu pas”, v-a plăcut!

Haideți să spunem centimetru cu centimetru! Uitați, o nouă doctrină, USR – „Centimetru cu centimetru”! Dar faceți centimetrul acela!

Nu-mi reluați mie acum că nu am... Ce curs al reformelor am oprit? Arătați-mi reforma aceea și eu vă spun pe asta am oprit-o, pe aceea nu am oprit-o! Nu am oprit nimic, trebuie să pornesc!

Bun!

Îmi reproșați: Bica, Hossu.

Oameni buni, Alina Bica, cât a fost în minister, a respectat legea, la virgulă.

Dacă Alina Bica a făcut ceva, a făcut în afara ministerului și nu e treaba mea, e a instanțelor. Și nici a dumneavoastră. Nu vă substituiți aici justiției!

Dar un lucru pot să vă spun sigur: în minister Alina Bica nu a comis nicio ilegalitate, ca dovadă că dosarele pe care le-a avut le-a avut în legătură cu fapte comise în afara ministerului, și nu în coordonarea ministerului. Agenția respectivă o includea ca un secretar de stat, dar nu în coordonarea ministerului.

## Îmi reproșați: Hosu.

Hosu a avut măcar eleganța și și-a dat demisia pentru o faptă care nu îi aparține, pentru că soțul ei este implicat într-un proces care nu este tranșat, desăvârșit, nu e judecat definitiv. Dar a avut această eleganță.

Hosu, cum spuneți dumneavoastră, a ratat 10 august?

Vă înșelați, habar nu aveți ce e în dosarul acela, înseamnă că ați trecut degeaba prin minister! E cu totul altceva acolo! În niciun caz, imputabilă procurorului-șef DIICOT!

Luați referințe, ați fost în minister, ați avut, partidul acesta a avut Ministerul Justiției, are în mod normal date instituționale despre ce se întâmplă acolo, despre cooperări internaționale, despre dosare cu miză, nu numai în România, ci și global, despre crimă transfrontalieră.

Dumneavoastră aveți idee ce înseamnă să scoți un astfel de om, agreat de toți partenerii, de procurorii din DIICOT, doar pentru că îl cheamă Hosu? Și ce deranj produci în tot felul de investigații?

Dar în stat nu se funcționează astfel, trebuie să ai grijă cu mecanismele de stat și cu oamenii care conduc instituții-cheie.

Bun. Am terminat, să zicem, și cu aceste...

A, stați puțin, că mai e ceva: am subminat lupta împotriva crimei organizate, deși fac declarații sforăitoare despre acest lucru.

Păi, haideți să vă spun ce a mai făcut Ministerul Justiției în 2020! A muncit cu șapte instituții, în tăcere, fără să vorbească, fără să anunțe nimic, inclusiv cu instituții internaționale. Și, după 7 luni de muncă, a pus pe masa ministerului și a acelor instituții o strategie „la cheie”, cum vă place să spuneți, de combatere a traficului de persoane, care ne-a îmbunătățit poziția în raport.

Ce s-a întâmplat anul trecut? Păi, luați Raportul „Trafficking in Persons” al Departamentului de Stat și vedeți ce progrese ați făcut și acolo, câți centimetri ați făcut și acolo, ce reformă o să opresc și acolo, de nu ne mai putem găsi cursul reformelor!

Deci iertați-mi puțin pasiunea, dar e puțin revoltător. Înțeleg să spui: „Domnule, am făcut trei lucruri, mata ai făcut două, unul nu e bun!” Dar când ești ca în bancul ăla cu bilele de oțel, în care ți se dau două, pe una o pierzi și pe una o strici, să vii după aceea să critici, mi se pare deplasat!

## Mai am puțin, doar puțin!

Ce e mai important însă, din punctul meu de vedere, în această moțiune? Și anume: metamesajul transmis de moțiune. Sigur, involuntar! Eu cel puțin nu-i bănuiesc pe semnatari de o astfel de intenție, dar metamesajul este neînțelegerea acestei teme fundamentale care se cheamă justiție. Și nici nu este de mirare, pentru că lipsa de expertiză demonstrată de către aceștia pe tot parcursul mandatului trecut ne arată o limită în modul în care se concepe justiția. Se degajă din întreg discursul USR pe justiție o înțelegere rudimentară – și termenul e al CSM, nu e al meu –, reducționistă asupra justiției, doctrină care seamănă mult cu – doctrina totalitar-bolșevică asupra justiției

să-mi fie iertat!

## Da, da, puteți să râdeți!

Ca să mă explic, pentru că eu nu fac afirmații fără să le argumentez. În primul rând, reducerea justiției penale la partea de anchetă, la partea de acuzații, la partea de inculpare în întreg discursul USR cu privire la justiție, inclusiv în prezenta moțiune, este desconsiderată față de faza de judecată. Nu mai vorbim despre apărare! Este exacerbată partea de inculpare. Mantra folosită este lupta anticorupție, iar fetișul instituțional este DNA.

Această abordare derizorie face rău în primul rând anticorupției și DNA, îndepărtând suportul moderaților, celor care se întreabă, celor care caută un echilibru în justiție și în societate, în general, pentru că orice stridență, radicalism, intoleranță îndepărtează oamenii de bun-simț, oamenii care raționează în orice împrejurare.

Simt nevoia să precizez: lupta anticorupție nu a început cu USR, dar era cât pe-aci să moară cu USR, în 2021, care nu a știut cum se promovează și trece o lege prin Parlament!

Lupta anticorupție nu se rezumă la a declara public că sprijini anticorupția, eventual, rupându-ți hainele de pe tine și cablându-te disciplinat, ca să înregistrezi discuții politice!

Lupta anticorupție înseamnă măsuri concrete, o acțiune inteligentă legislativ. Ea a fost consolidată exact în perioada 2008–2012, când DNA a înregistrat cele mai bune performanțe prin cazuri finalizate, cu condamnări fără controverse, inclusiv grație unor măsuri legislative, logistice și instituționale care s-au luat.

Portocală, domnule coleg, apare în 2016!

Eu sunt atent la cuvintele mele!

Firește, principalul rol a revenit și revine procurorilor DNA, dar ei nu funcționează în vid! Au nevoie de legi, de logistică și politicienii aceștia mulți, huliți și-au făcut datoria și le-au dat atunci, Parlamentul a dat legile respective, Guvernul a finanțat, așa cum va face și acest Parlament. Vom vedea împreună ce vom face în acest an pentru justiție, spre disperarea unora dintre colegi! Am dat exemplul, mai devreme, cu Legea micii reforme; nu-l mai reiau.

În paranteză fie spus, am observat două reacții la cei care au ceva necazuri cu DNA.

Unii combat instituția, alții o proslăvesc ipocrit, din frică și interesat.

Unii dintre cei care au semnat această moțiune fac parte din a doua categorie.

În al doilea rând, purtătorii acestei doctrine ignoră, în discursul lor, importanța prezumției de nevinovăție, importanța apărării și a procedurilor și împart, cu de la sine putere, lumea în vinovați și nevinovați, în funcție de percepții, de aparențe și opinii.

Intoleranța la nuanțe, subtilități, la puncte de vedere diferite este, de asemenea, o marcă a unei mentalități totalitare, iacobine, bolșevice – o spun încă o dată.

Vă invit să citiți cu atenție moțiunea! Vă invit să citiți cu atenție moțiunea!

Se operează cu adevărată prezumție de culpă colectivă doar pentru faptul că ai putea fi, ca magistrat, în afara competenței DNA. E un pasaj acolo în care se spune asta, implicit se spune asta! Nu ești în competența DNA, categoric poți să fii corupt și de aceea fugi de competența DNA, fiindcă ești corupt și trebuie să fugi de DNA. Ăsta e raționamentul!

Eu astfel de texte nu am întâlnit, în tot ce am citit despre drept și justiție, decât în scrierile leniniste, că noi trebuia să citim și din acelea, știți?!

Există realmente o problemă de mentalitate nedemocratică aici, în moțiune. Dacă ai cumva cea mai mică nuanță cu privire la anticorupție sau DNA, dacă emiți cea mai nesemnificativă părere cu privire la această mantră și la acest fetiș, ești automat declarat mafiot, infractor sau partizan al acestora. Exact la fel procedau și bolșevicii! Asta e ceea ce văd de o bună bucată de vreme și n-am văzut niciodată la adresa unui ministru al justiției!

Câtă lipsă de decență și de echilibru să poți să ai ca să mistifici realitatea în acest fel și să arunci cu o astfel de vorbă, dacă ai o astfel de mentalitate despre care vorbesc?!

Ei, bolșevicii, spuneau așa: „Nu ești cu noi, ești împotriva noastră!”

Ce spun USR-iștii de azi? „Nu ești cu noi, ești contra DNA!” „Nu ești cu noi, ești corupt!” „Nu ești cu noi, ești mafiot! Sau cel puțin ai pactizat cu ei!” Da?

Concret. Concret și de exemplu. La fel se raționează cu privire la opțiunea Legii privind desființarea SIIJ. Prin simplul fapt că s-a optat pentru alt tip de competență legală decât competențele DNA, DIICOT, se trage concluzia că neapărat sunt împotriva DNA și DIICOT. Nimic mai fals, ignorându-se întreaga complexitate a situației descrise mai sus, situația din CSM și din sistem, în general!

O altă dimensiune a acestei doctrine păguboase asupra justiției este cea a scindării, a sectarizării, a secesiunii.

Citiți, vă rog, cu atenție moțiunea! Vă rog din nou să citiți! Se vorbește despre magistrați onești, indicându-se la modul general ideea că ceilalți nu ar fi onești, doar pentru că nu ar protesta împotriva unei legi sau a alteia.

Se vorbește despre asociații bune, inducându-se implicit ideea că restul nu sunt bune.

Recent, împotriva legii s-au pronunțat trei asociații și o instituție, DNA. Foarte bine! Nu am avut nicio problemă! La câteva zile după această exprimare publică a DNA, să merg la bilanțul DNA, să discut cu ei ce trebuie să facem mai bine acolo, cum putem să-i ajutăm și cum să se consolideze și ei, și lupta anticorupție... Nicio problemă n-au avut! Și am avut un dialog foarte bun, pentru care le mulțumesc procurorilor DNA.

Oamenii aceia sunt mai echilibrați decât cei din afară, care țipă pentru ei, domnule! Ăsta este adevărul! Și cei din afară nu știu cât rău le fac celor dinăuntru!

Aceasta nu înseamnă că... În mintea USR sau, mă rog, în mintea semnatarilor moțiunii, înseamnă că celelalte trei asociații și restul instituțiilor din justiție sunt rele! Asta înseamnă!

Dar acum vin și eu să întreb: pe ce bază se fac aceste afirmații? Ce lucrări despre justiție au consultat acești autori ai moțiunii?! Ce texte au scris despre drept și despre justiție?! Ce carieră au în spate? Cu ce sunt dânșii mai buni?!

Cu ce sunt mai buni decât un președinte de curte de apel, cu o carieră precum a judecătorului, a președintei Ciucă, de la Târgu Mureș, președinte de curte de apel, judecător de scaun de-o viață?! Cu ce sunt mai buni?! De ce acel om nu este bun? Doar pentru că a criticat DNA? Pe ce bază să spui așa ceva?!

Sau procurorii din CSM care au votat pentru lege, pentru că au votat procurorii în CSM, ei nu sunt buni?! Pe ce bază spui dumneata că nu e bun?!

Aș putea provoca câțiva semnatari ai moțiunii să vină aici la microfon și să ne spună cât au studiat despre justiție, despre drept și cât l-au practicat și de ce își dau așa de suficient cu părerea și împart magistrații în buni și răi. Dar nu ar fi corect din partea mea, pentru că printre semnatarii moțiunii nu am găsit niciun jurist sau, în orice caz, niciunul veritabil!

Eu resping o astfel de separare între magistrați: în buni și

răi.

În fine – și mă apropii de final –, o altă trăsătură a acestei doctrine este ipocrizia. Faceți procese de intenție în cuprinsul moțiunii cum că cineva ar vrea liniște, adică cineva: noi, PNL, coaliția, PSD, președintele Iohannis, bineînțeles, vinovatul de serviciu, ministrul justiției; noi vrem liniște!

Firește că e un clișeu depășit, pentru că toate dezbaterile acestea, inclusiv cea de azi, în care ne exprimăm cu argumente, spun contrariul. Dar, să-mi fie cu iertare, liniște mai asurzitoare decât ați așternut dumneavoastră pe un anumit dosar – nu spun care și nu spun al cui – eu nu am mai întâlnit!

Sub liniștea aceasta ați strivit și ați sacrificat până și lăudabila inițiativă „Fără penali în funcții publice!”, pentru care, personal, v-am aplaudat. Dar aveți acum ocazia să recuperați. Așa că rog președintele USR să vină după mine la acest microfon și să strige „Fără penali în funcții publice!” și eu promit să-l aplaud.

Bravo!

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu:**

În încheiere, doamnelor și domnilor, eu propun o altă viziune asupra justiției, una în care fiecare judecător, fiecare procuror e în afara oricărui dubiu până la proba contrarie, una în care prețuim importanța fiecărei rotițe din acest angrenaj al justiției. Procurorul are rolul său atât în cauze civile, cât și penale, judecătorul, rolul suprem, pentru că face dreptate – este ABC, se învață la facultate în anul I, II, acolo, nu știu! Dar nu trebuie neglijați nici ceilalți profesioniști, avocați, grefieri, experți.

Propun o viziune integratoare, în care actul de justiție nu își poate atinge scopul – dreptate pentru cetățeni – decât în măsura în care fiecare dimensiune a acesteia e privită și tratată cu egală importanță, o viziune în care drepturile, procedurile și prezumția de nevinovăție sunt sacrosante. Doar pe un astfel de fundament putem clădi o solidă politică de anticorupție și o indestructibilă independență a judecătorului, a justiției, în general.

Ministerul pe care temporar îl conduc va merge în această direcție și pe aceste baze. Respectăm sistemul, fiecare magistrat, respectăm opiniile, chiar și cele care ne sunt potrivnice, și respectăm instituțiile justiției. Noi vom dialoga permanent, inclusiv cu cei care ne critică, din acest Parlament, pentru a susține atât anticorupția, cât și independența justiției.

În încheiere, nu vreau să sporesc tristețea semnatarilor acestei moțiuni, dar anunț că în acest an vom face ceea ce nu au făcut dânșii în 2021, adică vom adopta și legile justiției, și codurile penale. Sunt convins că aceasta îi va bucura, dar sunt la fel de convins că îi va și întrista, pentru că după SIIJ vor pierde și celelalte teme de propagandă.

E prea devreme! Au demonstrat asta la putere, anul trecut, în 2021, pe toate ministerele!

A fost prea devreme! Iar această vină nu le aparține; știm cu toții cui îi aparține: celor care i-au creat politic artificial și, mă rog, nu mai continui aici.

Mai mult, din cei 51 de semnatari – că înțeleg că sunt 51 –, 50 au și o a doua scuză. Au fost induși în eroare de al 51-lea!

Chiar mai mult îi deplâng, pentru că erorile celui de-al 51-lea i-au costat prezența la guvernare.

Eu vă doresc tuturor numai bine! Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Poate ar trebui să-l enervați mai des pe domnul ministru! Domnule ministru,

Vă amintesc că, din cele 50 de minute, ați consumat 43 și puțin. Batem niște recorduri – cea mai lungă moțiune și cel mai lung răspuns la o moțiune.

Intrăm în dezbateri.

Vă reamintesc, stimați colegi, că avem înscriși 11 colegi. Vin cu rugămintea la dumneavoastră să vă încadrați în minutele alocate fiecărui grup parlamentar și încep prin a-i da cuvântul doamnei Laura Vicol, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

După un asemenea discurs, mă mir că mai este USR încă

în sală! Aș fi crăpat de rușine, vă spun sincer!

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne-am adunat astăzi – ca să-l citez pe domnul ministru – să discutăm despre fix nimic! Pentru că ne pierdem vremea discutând despre mofturile USR, partid veșnic nemulțumit de tot ceea ce îl înconjoară și de tot ceea ce fac alții.

Cum putem discuta serios despre nemulțumirile USR, când acest partid aflat la guvernare a cerut, dar nu a desființat niciodată SIIJ, iar astăzi ne spune că nu mai este de acord cu desființarea SIIJ?!

Cât de serioasă este această moțiune, când titlul actului politic asumat de USR spune totul despre conținutul acestuia?!

Dragi colegi din USR,

Cu tot respectul, pentru că sunt un om respectuos și nu fac atacuri la persoană, așa cum faceți domniile-voastre, v-ați gândit puțin sau ați gândit ca Putin când ați ales titlul moțiunii?! Chiar credeți că românii numai despre tancuri vor să audă acum?

Însă, cu toată dragostea, vă spun că moțiunea USR aduce totuși în atenție o problemă serioasă – una singură, e adevărat: capacitatea nedisimulată a acestui partid de a desconsidera, de a jigni, de a marginaliza miile de magistrați onești și competenți din această țară.

În moțiunea semnată de parlamentarii USR ni se spune negru pe alb cine sunt magistrații buni și cine sunt magistrații răi din această țară, cine sunt reformiștii și cine sunt antireformiștii, cine sunt corupții și cine sunt nepătații.

Ce ați făcut voi, din USR, atât de spectaculos pentru această țară, încât să vă permiteți să puneți etichete, să dați sentințe, să desconsiderați activitatea și competențele unor oameni, doar pentru că nu sunt dintr-o structură sau din alta ori pentru că au altă viziune decât cea pe care o aveți dumneavoastră?

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei Cristina Trăilă, din partea Grupului PNL.

Doamnă deputat, vă rog.

## **Doamna Cristina Trăilă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, după discursul extraordinar al ministrului justiției, poate n-ar fi multe de spus decât că noi nu suntem puțini, domnilor din USR. Și din start ar trebui să vă spun că condamn chiar denumirea acestei moțiuni, pentru că USR-iștilor li s-a părut amuzant, poate, să o denumească astfel, însă nouă nu, în contextul în care astăzi sunt victime ale ororilor care se petrec în Ucraina. Dar unii sunt obișnuiți să calce pe cadavre!

Astfel, moțiunea USR nu este numai un atac la adresa ministrului justiției, Cătălin Predoiu, ci un asalt împotriva întregului sistem de justiție, împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, împotriva Curții Constituționale, împotriva Președintelui României și chiar împotriva judecătorilor în ansamblul lor.

Se vorbește despre antireformă, dar antireformă este chiar întoarcerea pe care o propune USR la ceea ce înseamnă DNA. Se vorbește despre grupuri și rețele, despre teorii ale conspirației, se folosesc afirmații false, luând drept model propaganda rusească, pliindu-se foarte bine, în realitate, pe actualul context.

Faptele reale sunt următoarele: PNL și-a asumat în programul de guvernare desființarea SIIJ și a făcut-o până la 30 martie 2022. Și-au asumat acest termen atât PNL, cât și ministrul Cătălin Predoiu și l-au respectat, conform programului de guvernare.

La baza acestui proiect au stat toate avizele Comisiei Europene, deciziile CJUE și la fiecare pas a fost făcută informarea ambasadorilor Comisiei și statelor europene la București. Este singurul proiect de desființare a SIIJ care a primit aviz pozitiv, fără nicio observație, din partea CSM. Este un proiect susținut public de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost validat, după cum bine știți, de CCR și promulgat de Președintele României.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului USR, domnul Ion StelianCristian.

Vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Vanitatea este un păcat foarte mare, e cel mai mare păcat – era un...

citat celebru.

Am văzut un...

ministru...

foarte vanitos...

astăzi...

Stimați colegi...

...care...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...lăsați-l, vă rog, pe domnul ministru...

să-și finalizeze...

Domnule deputat, vă rog!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...care a venit aici și s-a zburlit...

mult mai tare, de la acest microfon, mult mai tare decât a făcut-o în vremea 2017–2018, când erau călcate în picioare legile justiției, erau făcute praf.

Nu l-am văzut așa vehement atunci.

A împrumutat domnul ministru și retorica lui Liviu Dragnea.

A folosit cuvântul „nimic”.

„Nimic!”

„N-ați făcut nimic!” „Sunteți nimic!”

„Sunteți niște crizatori!”

Păi, nimicul acela, cel care era atât de arogant și îi făcea pe oameni ca fiind „nimeni” și „nimic”, știm foarte bine ce a ajuns și ce s-a întâmplat cu el – a ieșit...

pe ușa din dos a politicii...

, exact ca aceia pe care îi numea într-un anumit fel.

Nu prin bunăvoința lui Klaus Iohannis am intrat în 2020 la guvernare. „Pas cu pas”, cum ziceți. Nu „Înalt”...

„Înălțimea Sa”, să-i spun așa, ne-a oferit această oportunitate, ci votul oamenilor.

În baza votului lor...

am ajuns atunci...

la guvernare, pentru că, nu-i așa?, era mult prea mult, chiar și pentru Klaus Iohannis, să schimbe la 180 de grade ceea ce primise, la rândul său, ca vot din partea oamenilor. Să schimbe pe refacerea USL 2.0.

Nu putea să o facă rapid, a făcut-o ulterior.

Garsoniera!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Da, sigur...

Garsoniera, Stelică!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Este...

Este foarte clar ce s-a întâmplat în perioada aceasta. Liviu Dragnea și...

Liviu Dragnea...

și Florin Iordache au reușit să înființeze SIIJ...

în aproximativ un an și jumătate; Klaus Iohannis și Cătălin Predoiu au reușit să înființeze RIIJ în aproximativ o lună și jumătate.

Cred că, într-adevăr, da, Liviu Dragnea este invidios pe „performanța” celor de la putere de azi. Au învățat cei de acum, a învățat Cătălin Predoiu cum să bage pe repede înainte, cu șenilele, un proiect de lege, fără să facă dezbateri suficiente, fără să se convoace adunările generale ale instanțelor și parchetelor...

Așa-zisele „consultări” de fațadă, făcute cu o parte mai mult a magistraturii, acestea au fost doar pentru a bifa.

Ce se întâmplă acum, de ce toate acestea? Păi, politicienii, cei vechi mai ales, au refăcut USL, și-au dat mâna unii cu alții, pentru că, nu-i așa?, sunt miliarde de tocat, miliarde de euro la dispoziție!

Din PNRR...

Foarte bine, din PNDL.

Lucrurile acestea trebuie aranjate în așa fel încât politicienii să toace banii aceștia, da, USL-iștii să-i toace fără să mai intre vreun procuror și să pună vreo întrebare. Se așterne liniștea, _omertà_ , nimeni nu trebuie să mai gândească, nimeni nu mai trebuie să întrebe nimic, ci trebuie liniște.

De aceea, „rețeaua” despre care am tot vorbit, aceea care a funcționat și de care a vorbit și domnul ministru aici, de care știe foarte bine, trebuie resuscitată, da. Rețeaua de protecție din partea unor magistrați la adresa unor politicieni.

Și magistrații, bineînțeles, cei puțini, e adevărat, dar în funcții-cheie, care ar oferi asemenea protecție, trebuie, la rândul lor, să fie protejați de DNA. Despre asta e vorba.

DNA a avut 117 condamnări la activ, SIIJ – nicio trimitere în judecată.

Această rețea care se creează acum împrumută exact toate tarele pe care le-a avut SIIJ. Nu se rezolvă o problemă, ci înlocuiți o problemă, vă faceți că rezolvați ceva. Vindeți aceste minciuni gogonate partenerilor externi, le spuneți că, gata, s-a rezolvat SIIJ, dar dumneavoastră înființați o altă rețea, mult, mult mai nocivă.

Cei care au desfăcut șampania când s-a înființat SIIJ au desfăcut-o și acum, când s-a înființat, cu această minunată lege, pe care, în ropotele dumneavoastră de aplauze, a lăudat-o ministrul Cătălin Predoiu, cei care au înființat RIIJ acum.

Este foarte clar ce aveți de gând să faceți. Este foarte clar că la umbra a ce se întâmplă în țară... Am văzut cu toții: după doi ani de pandemie, oamenii sunt obosiți; după toate scumpirile acestea, sunt terifiați de ceea ce se întâmplă cu facturile, cu carburanții; vedem ce se întâmplă și la granița noastră, un război teribil pornit de un scelerat. Cu toate acestea, profitând tocmai de această atmosferă, în care oamenii nu mai au putere și nu mai au atenție și pentru astfel de chestiuni, cum este SIIJ sau RIIJ, ați împins mai departe acest proiect, fără să țineți cont de semnalele pe care le-ați primit din partea Comisiei Europene, fără să țineți cont...

de semnalele pe care le-ați primit deja din partea Comisiei de la Veneția, prin draftul de aviz.

N-ați mai așteptat acest aviz, care urma să fie dat peste doar 5 zile. Ce era dacă mai așteptați 5 zile? V-ați fi încadrat și în acel program pe care l-ați avut în vedere.

Deci mai mult cinism decât s-a întâmplat acum cu greu mi-a fost dat să văd!

Și să știți, și domnule ministru, și domnule președinte Klaus Iohannis, poate vă uitați, prieteni de-ai noștri își fac bagajele văzând că ați refăcut USL 2, văzând că USL 2 are ce are de gând...

cu corupția...

, că va pune frâne acestei lupte împotriva corupției...

, încep să-și facă bagajele și să plece din nou din țară.

Despre asta ar trebui să discutați și asta ar trebui să vă îngrijoreze. Tineri, oameni tineri, își fac din nou bagajele. Unii magistrați vor să iasă din magistratură prin pensionare, din cauza atacurilor acestora...

pe care le faceți la adresa justiției.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Rusu Daniel.

Vă reamintesc, stimați colegi de la AUR, că sunteți doi înscriși și aveți 5 minute. Și al doilea este președintele, să nu îl supărați!

Mai suplimentați cu două, că e în regulă.

Nu, e chiar devreme!

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Asistăm, parcă, aici, în Parlamentul României, la un teatru de proastă factură. Vedem cum râde ciob de oală spartă. Vedem cum este expusă o moțiune, pe care noi o vom susține, dar nu pentru argumentele... neapărat pentru argumentele prezentate, pentru că sunt multe alte argumente pe care se pare că totuși le-a omis.

Sunt niște argumente simple, pentru care sunt eu acum aici.

Domnule ministru al justiției,

Sunteți un ministru al justiției într-o țară în care spitalele ard și nimeni nu este tras la răspundere. Într-o țară în care statul plătește, după deciziile CEDO, sume foarte, foarte mari pentru că „funcționează” Ministerul Justiției. Unde un dosar penal poate să dureze ani de zile.

Sunteți ministru în țara în care hoții de lemne se plimbă singuri și liberi pe stradă.

Sunteți ministru în țara în care dreptatea umblă cu capul spart, domnule ministru.

Deci, domnule ministru al justiției, zi de zi suntem din ce în ce mai dezamăgiți de ceea ce ar fi trebuit să însemne activitatea justițiară într-un stat de drept.

Demonstrați zi de zi că vă bateți joc de România și de cetățenii săi, mai ales de cei care nu sunt de acord cu politica și cu stilul politic de a servi stăpânirea, care v-au propulsat din nou în această funcție de ministru!

Vă preocupă doar aservirea justiției și a tuturor instituțiilor statului de către puterea politică pe care o reprezentați! Ați solicitat un buget mare și vi s-a acordat! Ați solicitat logistică specială și vi s-a acordat! Ați solicitat angajări peste angajări și s-au deblocat posturi și s-au aprobat toate acestea!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Stimați colegi,

Întrucât mai avem și sesiune de vot final, și depunere de jurământ și încă nu am finalizat, vă anunț de pe acum că nicio secundă în plus nu voi da niciunui grup parlamentar.

V-am rugat de la bun început să vă dozați, grupurile parlamentare, timpul.

Rog stafful tehnic, când a expirat timpul, fără să mai anunț, să oprească microfonul.

Urmează reprezentantul UDMR, domnul Csoma Botond. Vă rog.

Domnul fost ministru a făcut ceea ce a făcut și la minister, nu ne-a spus nimic. Și nu a făcut nimic la minister, acesta este adevărul.

## Stimați colegi,

Nu poți să ai un asemenea discurs față de o instituție fundamentală a statului român, cum este Consiliul Superior al Magistraturii.

Și nu poți să spui că ești în posesia adevărului absolut. Așa au făcut bolșevicii, domnule fost ministru, acesta este adevărul. Trebuia să învățați și dumneavoastră.

Și cred că..., cred că ați fost o pagubă pentru partidul dumneavoastră și mai ales pentru colegii de bună-credință din...

, din USR.

Vă mulțumesc...

## **Domnul Csoma Botond:**

## Stimați colegi,

Anul trecut, după o ceartă cu fostul ministru al justiției, așa, la cald, la nervi, l-am numit „stalinist”. Așa am spus în presă.

Vă spun sincer că prima oară mi-a părut rău după ce am zis chestiunea aceasta.

Dar astăzi, după ce am văzut această...

moțiune simplă...

derizorie și discursul fostului ministru, vă spun sincer, stimați colegi, m-am răzgândit, nu-mi pare rău.

Am văzut că și domnul ministru a spus ceva de bolșevici. Și CSM a spus despre fostul ministru că a avut o viziune reducționistă asupra justiției.

Din păcate, și domnul ministru, și CSM au avut dreptate.

Am avut nenumărate conflicte și certuri cu domnul ministru, din cauza faptului că totdeauna spunea că, dacă nu suntem de acord cu ei, suntem corupți.

O dată a încercat să ne acuze și cu chestiuni naționaliste, puțin a adus în discuția justiției și Ardealul, dar un pic, după aceea s-a răzgândit.

Așa e domnul ministru, ca un adevărat bolșevic.

Ca un adevărat bolșevic, din păcate, și, cu părere de rău, trebuie să spun că a fost cel mai slab ministru al justiției de după 1990.

Așa este!

Ultima dată am avut o dezbatere la Digi24, unde domnul fost ministru a spus că acei judecători din CSM care nu sunt de acord – nu numai judecători, magistrați, scuzați-mă –, care nu sunt de acord cu domnul ministru sunt niște „retrograzi”. Așa a vorbit domnul ministru la televizor.

Este inadmisibil, stimați colegi, ca un fost ministru al justiției să numească magistrații „retrograzi”, pentru simplul fapt că nu au fost de acord cu opiniile emise de ministru.

Și îmi pare rău pentru colegii de bună-credință din USR, pe care i-a păcălit acest fost ministru. Numai pentru frustrările pe care le are. Pentru că nu a făcut nimic, ca ministru, pentru justiția din România, nici pentru lupta împotriva corupției. A avut o retorică fără subiect și predicat, cu afirmații generaliste. Precum am văzut și acum, la microfon. A spus ceva concret?

Domnul ministru al justiției a vorbit concret și a adus argumente.

Mulțumesc...

...domnule deputat.

## **Domnul Csoma Botond:**

...pentru atenție. Și numai... încă o propoziție, domnule președinte de ședință.

Mă bucur că UDMR și-a adus contribuția la această lege de desființare a SIIJ.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna Olivia-Diana Morar. Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Olivia-Diana Morar:**

Mulțumesc.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Desființarea SIIJ era și este un obiectiv major pentru România. Un angajament luat în fața românilor, în acord cu directivele europene. Blocajul trebuia să înceteze, având în vedere și termenul din programul de guvernare pentru desființarea secției – 31 martie 2022.

Până acum fuseseră promovate două proiecte de desființare a SIIJ, niciunul nefiind dus la îndeplinire. În primul rând, niciunul nu a avut suportul CSM, cerință menționată expres în raportul de țară MCV.

Ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu, a venit cu un proiect agreat în coaliție, l-a pus în dezbatere publică, CSM a dat aviz favorabil, Parlamentul a adoptat, Curtea Constituțională a respins sesizările, președintele a promulgat legea, deci lucrurile sunt foarte clare.

Este pentru prima dată când, în materialitatea acestui subiect atât de lung dezbătut, actorii implicați s-au pus de acord.

Oare de ce nu au făcut acest lucru cei care astăzi contestă forma actuală și au fost la conducerea Ministerului Justiției? Trebuia să amânăm la nesfârșit această cerință?

Invocând urgența desființării acestei secții, în 2020, USR a atacat în permanență conducerea PNL a Ministerului Justiției, că nu dă o ordonanță de urgență pentru desființarea SIIJ. Subliniez că Ministerul Justiției a pregătit proiectul încă din ianuarie 2020, punându-l în dezbatere publică, însă, din cauza instituirii stării de urgență, dezbaterea s-a reluat abia în iunie 2020, cu participarea asociațiilor reprezentative, când s-a concluzionat asupra necesității desființării SIIJ.

De ce a încuiat proiectul într-un sertar păzit de o armată de consilieri domnul ministru Stelian Ion?

De ce acum, când PNL a reluat acest proiect, USR cere Comisiei de la Veneția să se pronunțe, a patra oară, pe acest subiect, în dispreț total față de dezbaterile din Parlament?

De ce încearcă să implice politic acest organism respectabil, afectându-i credibilitatea pe plan intern?

Dosarele privind presupusele fapte de corupție săvârșite de magistrați vor fi instrumentate de 42 de procurori – 12 de la Secția de urmărire penală a Parchetului General și 30 de la parchetele curților de apel. Parchetele vor avea competența necesară aplicării acestui sistem, pe modelul Parchetului European.

Trebuie să privim lucrurile cu bună-credință, să dăm un mesaj de încredere în justiție, nu să o doborâm cu premise false.

Vrem și sperăm că vom avea anchete obiective, independente și eficiente.

Desființarea SIIJ, în forma actuală, reprezintă o soluție tehnică funcțională, agreată de majoritate.

Revenind la fundamentul moral al acestei moțiuni, care este, de fapt, mobilul vostru, în condițiile în care, colegi de la USR, ministrul vostru era asistat de peste 20 de consilieri personali și totuși nu ați făcut nimic cât timp ați gestionat Ministerul Justiției?

Ce ați făcut timp de 9 luni de zile, dragi USR-iști, la Ministerul Justiției?

Vă spun ceea ce am făcut noi, într-o perioadă similară de timp și cu problemele create de pandemie de gestionat.

Pe lângă actele normative care au fost adoptate în timpul mandatului PNL, am elaborat 22 de proiecte de lege, 34 de proiecte de hotărâre de Guvern, 16 proiecte de ordin de ministru. Toate lăsate „la cheie” pe masa ministrului Stelian Ion. Acte normative care nu au fost promovate deloc, nu au ajuns nici la Parlament, nici în ședințele de Guvern, nici nu au fost adoptate de ministrul justiției, deși erau și sunt necesare!

## **Voci de la PNL:**

Bravo!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

Nu este un timp foarte nimerit pentru un bărbat, dar în minutul și ceva rămas, domnul președinte Drulă, vă rog.

Vă rog să faceți liniște și să îl ascultăm cu atenție pe domnul președinte!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din 43 de minute de discurs, concluzia mea e una singură: vă cam apasă conștiința, domnule Predoiu!

Altfel...

, a fost interesant că v-ați prezentat adevărata platformă-program, care unește, aici, o mare parte din sala aceasta. Toate vechile partide politice, unite acum ca într-un pumn, așa. Liniște și pace peste sistemul de justiție. Să nu mai vorbim de lucruri rele, precum e corupția, ostilitate, supărare, arestări și dosare.

Nu, voi nu furați, lucrurile merg bine în țara asta...

Doar Barna fură! Doar Barna!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

...nu există corupție.

Cineva înaintea mea aducea aminte de ce spun oamenii pe stradă.

Oamenii pe stradă spun că e plin de hoți în clasa politică.

## **Voci de la PSD:**

De la USR! Barna! De la USR!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Domnule Predoiu, de un lucru, în schimb, puteți fi mândru – sunteți un bun băiat de casă al lui Iohannis. Poate îl scăpați și de dosarul acela, cu cele șase case, că i se termină mandatul în curând!

Acolo vă puteți dovedi până la capăt eficiența și servilitatea și...

Domnule președinte...

## **Domnul Cătălin Drulă:**

...loialitatea față de un sistem cu epoleți...

care asta vrea peste România: liniște...

, control pe magistrați...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să finalizați, domnule președinte.

Finalizez, finalizez imediat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Acum.

Tăiați-i timpul!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Suntem mândri că ne-ați atacat aici toți. Că suntem singurul partid care se luptă pentru o justiție puternică. Care crede că DNA e o instituție necesară, ca să vă bage la pușcărie pe aceia dintre voi care furați.

Mulțumesc, domnule președinte. În continuare, dau cuvântul reprezentantului PSD, domnul Alfred Simonis.

Vă rog, domnule lider de grup.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Recunosc, mărturisesc faptul că am citit cu atenție textul moțiunii simple, am și ascultat acest text citit la tribuna Camerei Deputaților și am ascultat, de asemenea, și intervențiile fiecăruia dintre cei care au luat astăzi cuvântul.

În primul rând, aș vrea să îl felicit pe ministrul Cătălin Predoiu pentru prestația excelentă pe care a avut-o astăzi...

## **Voci din sală:**

Bravo!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...la tribuna Camerei!

Aproape că nu îmi venea să cred că sunteți de la PNL, domnule ministru!

Nu se putea altfel!

Și vreau să vă felicit pentru faptul că, astăzi, nu doar că a intrat în vigoare, în urma votului pe care l-am dat cu toții în Parlament, mulți dintre noi, în urmă cu câteva săptămâni, și astăzi, pentru că USR, prin atacul la Curte, a întârziat promulgarea legii; astăzi, pe lângă intrarea în vigoare a desființării SIIJ, s-a mai desființat ceva, stimați colegi – acea aură conform căreia USR se pricepe la ceva pe Pământ și acel ceva era justiția!

## **O voce din sală:**

Bravo!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Astăzi s-a desființat acea teorie conform căreia vă pricepeți la justiție!

N-am prea înțeles, stimați colegi de la USR, de la cei care ați luat cuvântul și nici măcar din textul moțiunii simple dacă vă convine sau nu că s-a desființat SIIJ.

Nu s-a desființat!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Pentru că v-am auzit spunând mai devreme faptul că SIIJ n-a trimis pe nimeni în judecată.

Păi, oameni buni, dacă SIIJ n-a trimis... Nu mai intrăm în fond, de ce n-a trimis pe nimeni în judecată și ce ați făcut voi ca să nu trimită pe nimeni în judecată, dar, dacă n-a trimis pe nimeni în judecată, deci e rea, de ce n-ați votat împreună cu noi să o desființăm, ca astăzi să fiți și voi parte la această realizare, desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, astăzi în vigoare în România?

De ce nu ați făcut-o?

## **Domnul Ilie-Dan Barna**

**:**

E slabă asta, Freddy, e slabă de tot!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Slabă, neslabă, slabe au fost și intervențiile dumneavoastră.

Dumneavoastră vă pricepeți mai mult la altceva, domnule Barna și domnule Drulă, că tot vociferați – să reglați la masa verde ceea ce ați pierdut la congres. La asta vă pricepeți mai bine decât la justiție și mai bine decât la...

luat cuvântul în Parlament.

Apropo de prestație, poate, domnule ministru Stelian – pentru că, din păcate, o dată ministru, pe viață ministru, veți rămâne cu această titulatură! Din păcate pentru România! Domnule ministru Stelian...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Ca Andrușcă!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...vă fac o recomandare.

Un fel de Andrușcă, ziceți bine. Vă fac o recomandare...

Vă fac o recomandare...

Voi ați zis-o!

Vă rog să vizionați intervenția dumneavoastră de la tribuna Camerei de astăzi, sincer, detașat...

, fără niciun fel de subiectivism!

După aceea, uitați-vă la intervenția ministrului în funcție al justiției!

Și dacă nu vă veți da demisia din Parlament, pentru că nu o veți face, măcar poate vă retrageți câteva luni în munți, pentru a medita.

În garsonieră! În garsonieră!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

În altă ordine de idei...

În altă ordine de idei, ați vorbit... v-ați certat cu Cătălin Voicu, ați citit niște stenograme de acum vreo 10-15 ani, v-ați certat cu „Mitralieră”, v-ați certat cu Iordache. Sunteți încremeniți într-o perioadă care e îndepărtată...

I-a abuzat rău Dragnea!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...a trecut ceva timp de la perioada aceea și poate că vă e ciudă că nu mai aveți cu cine să vă certați dintre cei care astăzi sunt în băncile Parlamentului și e singurul motiv pentru care văd că îi regretați.

N-ați făcut nimic în acel an la putere, nici dumneavoastră, cei de la USR, și cu atât mai puțin dumneavoastră, domnule ministru Stelian! Nu aveți nicio realizare pe care să veniți să o invocați la tribuna Parlamentului!

Corect!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Nici măcar desființarea Secției speciale, pe care ați promovat-o foarte mult, n-ați reușit să o promovați în niciun fel. Nu mai spun că nici n-ați votat-o atunci când am făcut-o noi, fără ca dumneavoastră să aveți vreun merit.

A pretinde că nimeni în afară de procurorii... niciun procuror din România, cu excepția celor de la DNA, nu mai este corect este o mentalitate stalinistă. Și aici îi dau dreptate colegului de la UDMR.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Ce ai tu cu DNA? Ce ai cu DNA?

A pretinde că singurul om din România care se pricepe la justiția asta, de pe pământul acesta, românesc, singurul om care se pricepe este Ion Stelian este, iertați-mă, ceva ce...

De noaptea minții!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...de noaptea minții, ca să fiu elegant.

Cred că știu – și cu asta închei sau mă apropii de final – de ce totuși v-ați răzgândit.

Vă spuneam în urmă cu două-3 săptămâni, atunci când votam Proiectul de desființare a Secției speciale, vă spuneam, stimați colegi de la USR, dintre care pe mulți dintre voi vă apreciez, că, de fapt, dumneavoastră nu vă doriți desființarea Secției speciale, pentru a avea ce să criticați în continuare, de acum înainte. Pentru că dacă secția nu mai e, nu-i așa?, ce mai criticați voi? Că nu prea mai aveți ce.

Între timp, mi-am dat seama că mai aveți un motiv, mai întemeiat, pentru care vă doriți ca Secția specială să nu fie desființată și să rămână slăbită, așa cum ați slăbit-o dumneavoastră când ați fost ministru, domnule Stelian. Și anume faptul că ați furat foarte mult din PNRR!

Miliarde date pe consultanță au făcut deliciul presei, ca să nu vorbesc și de fondurile europene deja luate!

## **Domnul Marian Mina**

**:**

Barna știe!

Miliarde de euro date pe consultanță firmelor de partid sau de casă ale partidului dumneavoastră vor face, evident, obiectul unor investigații ale procurorilor. Și, nu-i așa?, nu vă mai convine acum aia cu „Fără penali în funcții publice”!

Cele 25 de milioane – și este doar un exemplu – date pe consultanță pentru a obține o finanțare de 5 milioane reprezintă doar un exemplu din multele exemple pe care dumneavoastră, partidul dumneavoastră și domnul Ghinea le-ați implementat în PNRR, pentru a frauda Planul național de redresare și reziliență. E foarte clar acest lucru.

## **O voce de la USR:**

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

În final, vă spun un singur lucru. Indiferent că v-ați opus pentru că nu mai aveați ce critica sau că v-ați opus pentru că vă e teamă de pușcărie, vă garantez că toți cei care au fraudat și au furat în PNRR vor plăti!

La pușcărie! _(Aplauze. Vociferări.) (Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)_

Numai o secundă...

De la Grupul AUR, un minut, atât a mai rămas. Vă rog să vă încadrați în acest minut.

Cred că s-ar putea și mai puțin de un minut.

## Da.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Domnule ministru, așa e, sunt de acord cu dumneavoastră, moțiunea depusă de USR e subțire rău de tot și e plină de clișee.

În același timp, sunt de acord că trebuie să plecați. Pentru că, da, sunteți cel mai prolific ministru, doar că sunteți ministru al justiției și ați fost de nenumărate ori ministru al justiției în țara care este lider la trafic de carne vie, este lider la trafic de minori.

Sunteți ministru al justiției în țara în care un dosar penal durează 4 ani în cercetare la procuror, un dosar în justiție durează doi ani în recurs la Înalta Curte.

Sunteți ministru al justiției în țara în care oamenii ard de vii prin spitale și prin cluburi și nu răspunde nimeni niciodată.

Mie mi-ar fi rușine să ies la acest microfon și să afirm că am ocupat de nenumărate ori acest post.

Dar, dincolo de clișeele și de vorbele goale, rămâne starea actuală a justiției în România. Românii simt pe propria piele că în România se face justiție, dar nu se face dreptate.

Mulțumesc.

Am înțeles că Grupul minorităților a cedat cele 3 minute reprezentantului PNL.

Ultimul vorbitor din partea Grupului PNL, domnul Gudu Michael.

Se pregătește deputatul neafiliat, domnul Kocsis-Cristea. Și cu asta încheiem vorbitorii din partea grupurilor. Vă rog.

## **Domnul Michael Gudu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Moțiunea simplă depusă de USR PLUS împotriva domnului ministru Cătălin Predoiu, nefericit intitulată „Din nou cu tancul peste Justiție”, în contextul evenimentelor actuale, este o bu-fo-ne-ri-e, cu vagi accente umoristice și timide tușe poetice, din care rămâi cu impresia că autorul s-a străduit mai degrabă a umple spațiul cu rânduri decât cu idei.

În fapt, moțiunea dezvoltă în 10 pagini două idei, singurele acuze aduse domnului ministru Predoiu, și anume înființarea SIIJ și desființarea SIIJ, care la fel de bine puteau fi expuse în mai puține pagini, cu argumente mai pertinente. SIIJ a fost înființată în anul 2018 de Liviu Dragnea și Tudorel Toader, în pofida opoziției unanime a lucrătorilor din sistemul judiciar.

Inițiativa a fost dur criticată de toate organismele internaționale, dar și de opoziția internă, din care, la acea vreme, făcea parte și PNL. Fapt pe care îl recunoaște și autorul moțiunii când afirmă că PNL, Klaus Iohannis și Cătălin Predoiu au jucat rolul apărătorilor justiției independente.

Atunci, care consideră autorul moțiunii că este vina domnului Predoiu în chestiunea înființării SIIJ? Niciuna, în afara faptului că PNL, care se afla atunci în opoziție și critica ingerințele PSD în justiție, s-a aliat „exact cu aceia pe care îi criticaseră cu patimă” – referire la actuala alianță de guvernare.

„Un bilanț întunecat” – se arată în moțiune – „arată o magistratură demobilizată și timorată” – fără ca această constatare să aibă vreo legătură cu SIIJ.

De la înființare, SIIJ a trimis în instanță cinci rechizitorii, niciunul pentru vreo faptă de corupție. În fapt, din dosarele care îi priveau pe magistrați, luate de la DNA, nici unul singur nu a ajuns în instanță din 2018 și până azi.

## **Voci de la PNL:**

## Bravo!

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Kocsis-Cristea. Vă rog.

Totuși, stimate coleg, am rugămintea, atunci când veniți la microfon, să luați un sacou pe dumneavoastră! Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:**

## Domnule ministru Predoiu,

Este de reținut momentul în care vă faceți un titlu de glorie din faptul că ați lucrat cu toate partidele, cu UNPR, cu PSD, dar v-a ferit Dumnezeu, după cum spuneți, să lucrați cu USR.

Probabil că acesta este noul PNL, noul suflu dat de USL. Vă simțiți bine aplaudat în picioare și lăudat de cei care au dat OUG nr. 13!

Vă simțiți bine aplaudat de fosta armată a lui Dragnea...

, care a schilodit justiția, cei împotriva cărora ieșeam ca fraierii în stradă, ca să ajungeți dumneavoastră acum să ne certați de la tribuna Parlamentului și să ne spuneți cât de bine este să lucrezi cu PSD, iar ei să vă aplaude frenetic!

Chiar vă stă bine să fiți apărat și aplaudat în picioare de PSD, „dușmanul poporului român” – ca să îl citez pe președintele dumneavoastră?

## Domnule Predoiu,

Faptul că aveți cele mai multe mandate de ministru al justiției, faptul că sunteți cel mai longeviv ministru nu este o laudă pe care cu aroganță să ne-o aruncați în față, ci o obligație în plus, pentru că se presupune că sunteți superexperimentat.

Din păcate, nu ați adus nicio îmbunătățire palpabilă în Ministerul Justiției.

După atâtea mandate în fruntea Ministerului Justiției, sunteți mulțumit de felul în care arată justiția din România?

Care este valoarea adăugată adusă de dumneavoastră în acest minister?

„Cartierul Justiției” nu există, informatizarea justiției este întârziată, procesele din România durează ani de zile și mulți oameni mor cu dreptatea în mână, judecătorii sunt supraîncărcați, iar pe SIIJ... v-ați complăcut să faceți jocul PSD – părinții SIIJ.

Acestea sunt nerealizările dumneavoastră și din acest motiv ar trebui să aveți decența de a face un pas în spate.

Ne-am săturat de oameni care doar zac pe cele mai înalte funcții din statul român! Ne-am săturat de turiști în funcții publice!

## Mulțumesc.

La încheiere, îi dau cuvântul domnului ministru Predoiu. Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc.

Doar pentru a răspunde acuzațiilor suplimentare din discursurile antevorbitorilor am acceptat să mai iau cuvântul.

Dincolo de retorică, iau foarte în serios tot ce se spune la acest microfon.

O să le iau pe rând.

Cel mai serios lucru ridicat este legat de traficul de persoane. Și, într-adevăr, aici avem o mare, mare problemă. Dar, pentru că mi s-a pus în responsabilitate această chestiune, eu aș vrea să îl invit pe antevorbitor, colegul din Parlament, să cerceteze rapoartele privind traficul de persoane din anii în care am avut mandat – 2008–2012, respectiv 2020. Și să mai ia act că în 2020, tocmai ca urmare a acestei probleme care a evoluat între timp, în ultimii ani, mână în mână cu evoluția crimei organizate, am luat niște măsuri. Și le-am citat, nu le mai reiau.

În ceea ce privește activitatea mea din 2017–2018 în Comisia juridică, unde, potrivit unui antevorbitor, nu aș fi fost suficient de vocal, e foarte adevărat că nu mi-am folosit acolo decât glasul rațiunii și un ton moderat. Nu îmi stă în obicei să produc dezordini, să țip, să fiu violent în limbaj și așa mai departe. Dar îl asigur pe colegul de comisie, care, la vremea respectivă, îmi cerea foarte atent anumite sfaturi, că am fost mai eficient decât o boxă pusă în Comisia juridică.

## **Voci de la PNL:**

Bravo!

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu:**

Și dacă anumite soluții...

n-au fost trecute prin acea comisie este și pentru că argumentul rațiunii a fost mai puternic decât cel decibelic.

În legătură cu intrarea la guvernare, și anume că voturile oamenilor v-au adus la guvernare, e pe aproape, adică în linii mari e adevărat, dar nu riguros. Voturile oamenilor v-au adus aici, în Parlament. De aici, din Parlament, la guvernare, de mânuță, v-a dus PNL... ( _Vociferări.)_ , da, care v-a luat în coaliție!

Și, dacă ar fi altfel și ar fi votul oamenilor, automat, care vă propulsează la guvernare, ar fi trebuit să rămâneți acolo și să fie PNL aici, în opoziție. Că tot votul oamenilor îl aveți și acum, același vot de acum doi ani de zile... 3, nu? Aproximativ 4%.

Cu tot respectul, cu tot respectul, să nu mi se ia în nume de rău, am încercat să înțeleg ce vrea domnul Drulă. N-am înțeles.

Asta e, nu comentez. Dar, mă rog, dânsul e proaspăt în funcție și se va lămuri treptat cum e cu justiția. O să aibă cine să-l consilieze, sunt convins.

„Titlu...”

, „Titlu de glorie”. Nu, nu îmi fac niciun titlu de glorie.

Și vreau să știți, stimați colegi – cei mai vechi aici, în Parlament, și în politică știu foarte bine –, că în absolut nicio ocazie – dar în absolut nicio ocazie! – în care am devenit ministru nu a fost pentru că am cerut, nu a fost pentru că am dat cumva din coate pentru asta.

Puteți verifica acest lucru, este o realitate.

Nici asta nu e un titlu de glorie, nu vreau să mă înțelegeți greșit, dar vreau să luăm realitatea așa cum e. În această sală nu ar trebui să mai fie propagate jumătăți de adevăruri sau minciuni întregi.

De ce îmi reproșați că mă apăr în legătură cu o acuzație care mi s-a făcut?

De ce, domnule fost coleg, dacă nu mă înșel, care n-ați avut nicio problemă în anii trecuți și cred că m-ați și votat să devin ministru, nu le reproșați celor care au făcut moțiunea de cenzură, că vă acuză inclusiv pe dumneavoastră, care la vremea respectivă erați în PNL, pentru faptul că m-ați votat, implicit?

În sfârșit – și cu asta am încheiat –, domnul Csoma Botond mi-a stimulat o reflecție, apropo de această paralelă cu bolșevismul și așa mai departe. Și sunt și eu tentat să fac o reevaluare, dar în sens invers, domnule Csoma Botond. În sensul că mie îmi pare rău totuși că am făcut comparația între USR și bolșevism, pentru că am impresia că am fost foarte nedrept cu bolșevicii.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule ministru. În sfârșit, dezbaterile au fost finalizate. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Nu facem pauză. Nu facem pauză! Un vot de control. Vot, vă rog. 255 de colegi prezenți, suntem în cvorum.

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 18/2022.

2. Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de

deputat; PHCD 19/2022.

-

- care nu votează, adoptat.

- Stimați colegi,

- Urmează depunerea jurământului de credință față de țară

- și popor de către cei doi colegi ai noștri.

- Vă reamintesc procedura:

– la strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna și încredința spre păstrare președintelui de ședință;

– jurământul se poate depune și fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula „Jur pe onoare și conștiință”, care prefațează jurământul.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Ion-Alin-Dan Ignat. Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog să depuneți jurământul.

## **Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:**

Eu, Ignat Ion-Alin-Dan, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 1 Alba,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

- Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul

- încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la tribună pe domnul Marin Laurențiu-Daniel, pentru depunerea jurământului.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Laurențiu-Daniel Marin:**

Eu, Marin Laurențiu-Daniel, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Felicitări ambilor colegi! Spor la treabă, dragilor! Continuăm.

Punctul 3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 20/2022.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru și o abținere, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de lege pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare; PL-x 425/2021; lege ordinară.

5. Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă

nr. I, II și III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; PL-x 30/2022; lege ordinară; procedură de urgență.

Adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 484/2021; lege ordinară.

7. Proiectul de lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar; PL-x 178/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

155 de voturi pentru, 46 contra, 63 de abțineri. Adoptat.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și a Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local; PL-x 258/2021.

Rog unul dintre chestori să îndepărteze reprezentantul Guvernului de lângă pupitru.

Nu sunteți chestor.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; PL-x 363/2021; lege ordinară.

## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**

Mulțumesc.

Dragi colegi,

Astăzi s-a scris istorie în Parlamentul României, prin adoptarea acestei legi.

De ani de zile, sistemul de achiziții publice din România a fost blocat de această aberație și sute de milioane de euro s-au pierdut.

Primăriile au de câștigat, administrația are de câștigat, consiliile județene au de câștigat și companiile românești au de câștigat.

Pentru că nimeni nu putea să explice cum poți să aduci, de exemplu, cornuri mai ieftine din Dolj în Bistrița-Năsăud sau invers.

Așa că principiul ecologic în achiziții publice va fi unul fundamental de acum înainte și companiile românești, companiile locale vor avea mult de câștigat.

PSD a inițiat acest proiect și mă bucur foarte mult că el a fost îmbrățișat de o majoritate parlamentară largă. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

10. Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 561 din 15 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 10 octombrie 2021; PL-x 134/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

Domnule Simion, ratați votul pe moțiune, nu plecați!

Cu 194 de voturi pentru, 76 contra, 8 abțineri, un coleg care nu votează, adoptată.

Explicarea votului, domnule Badea? Vă rog.

## **Domnul Mihai-Alexandru Badea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul USR ar fi votat pentru acest proiect de lege dacă ne-ați fi admis un singur amendament, și anume amendamentul prin care unul dintre acele criterii ar fi fost eliminat.

Ne-ați respins însă amendamentul respectiv, iar acum sunteți pe cale să legiferați un delict de opinie, practic, în România anului 2022.

Vă întreb: ce înțelegeți prin „instigare la ură împotriva unei persoane sau unei categorii de persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice”? Pentru că în Codul penal nu există o definiție a acestei noțiuni, care rămâne, practic, la aprecierea judecătorului.

Practic, orice critică mai substanțială pe care un jurnalist sau un cetățean obișnuit ar aduce-o unui politician sau unui partid poate fi considerată infracțiune și pedepsită ca atare.

Nesocotiți nu doar dreptul la liberă exprimare, ci și principiul constituțional al calității, preciziei și clarității legii.

În timp ce în Ucraina vecină se moare și se luptă pentru libertate...

, în Parlamentul României...

coaliția PSD–PNL...

votează o lege prin care limitează dreptul la liberă exprimare...

, care ne apropie practic de Rusia, da?, unde simpla referire la conflictul sângeros ca fiind un război în toată regula poate conduce la închisoare 15 ani.

Nu mă surprinde că PSD susține acest proiect, pentru că PSD e un partid care a apărut din eșalonul 2 al PCR. Mă surprinde că PNL, care încă se autointitulează „partid liberal”, susține acest proiect de lege.

Prin urmare, vă anunț că deputații USR vor sesiza Curtea Constituțională și, dacă va fi nevoie, ne vom adresa și Președintelui României...

pentru a trimite acest proiect de lege la reexaminare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Da.

Și eu vă mulțumesc.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2021 privind echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale, la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor; PL-x 512/2021; lege organică.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea art. 11 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României; Pl-x 561/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

- 232 de voturi pentru, 25 contra, 22 de abțineri. Adoptată.

- Ultimul punct de pe ordinea de zi.

13. Moțiunea simplă inițiată de 51 de deputați; MS 2/2022.

, moțiunea a fost respinsă.

Stimați colegi, vă doresc o seară plăcută! Declar ședința închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.03._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394501]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 34/23.III.2022 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei