Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Bogdan Trif? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Partidul Social Democrat susține companiile românești” Una dintre prioritățile Partidului Social Democrat, pentru care am decis să intrăm la guvernare, este susținerea în mod concret și urgent a companiilor românești.

Săptămâna trecută, am decis, în Camera Deputaților, instituirea obligativității „criteriului verde” la licitațiile publice ale statului, urmând modelul european.

Concret, această lege va da o șansă în plus firmelor românești de a participa cu succes la licitațiile publice ale statului, fiind punctate suplimentar companiile capabile să asigure o poluare cât mai mică, folosind un traseu de transport cât mai scurt.

Acest avantaj înseamnă o gură de oxigen atât pentru producători, cât și pentru firmele prestatoare de servicii. Implicit, înseamnă conservarea locurilor de muncă, dezvoltarea companiilor, înseamnă noi investiții și bunăstare pentru întreaga comunitate din care acestea fac parte. Totodată, introducerea „criteriului verde” în evaluarea ofertelor la licitațiile publice reprezintă garanția succesului Programului național „Cornul și laptele”, derulat în unitățile de învățământ.

Produsele de panificație și lactatele distribuite elevilor vor fi cu atât mai proaspete, cu cât furnizorii locali vor fi prezenți și vor câștiga.

O măsură de sprijinire a firmelor românești este plafonarea prețului la energie electrică și gaze naturale timp de un an de zile, stabilită prin ordonanță de urgență a Guvernului.

În contextul creșterii prețurilor la combustibil și utilități, există riscul unei explozii a prețurilor la alimente și produse industriale, explozie care va fi greu de suportat pentru întreaga populație.

PSD se află în dialog permanent cu reprezentanții mediului de afaceri, dar și cu sindicatele.

Știm cu ce probleme se confruntă și înțelegem că au nevoie de susținere concretă din partea statului, mai ales în actualul context economic.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la domnul deputat Laurențiu-Daniel Marin?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să supun atenției dumneavoastră o situație care pune în pericol un important program de finanțare europeană destinat antreprenorilor români. Luni, 21 martie, trebuia să fie lansat apelul acțiunii 4.1.1 – „Investiții în activități productive”, care le permite antreprenorilor români să obțină fonduri europene de 430 de milioane de euro pentru investiții. Valoarea maximă a finanțării pentru un proiect este de un milion de euro. Însă termenul a fost amânat, din cauza criteriilor confuze care permiteau accesul speculatorilor și profitorilor de fonduri europene, și nu al antreprenorilor români interesați să facă investiții pentru dezvoltare.

A fost nevoie de intervenția oamenilor de afaceri și specialiștilor din afara Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de domnul Dan Vîlceanu, care au cerut modificarea criteriilor de departajare, ceea ce va avea ca rezultat amânarea termenului de lansare până la primirea avizului din partea Comisiei Europene pe noua schemă.

În acest context, îi solicit domnului ministru să pună capăt bramburelii cu fondurile europene destinate firmelor românești!

Nu putem continua să asistăm pasiv cum firmele românești, practic, nu pot accesa fondurile care le-ar permite retehnologizarea și eficientizarea activităților pe care le desfășoară.

Nu trebuie uitat nici războiul din Ucraina, care creează mari dezechilibre activităților economice din toate statele europene, iar în acest context este imperios necesar ca finanțările europene să fie absorbite în totalitate de antreprenorii români.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL. Domnul Alexandru-Ioan Andrei dacă este? Atunci, o invit pe doamna Christine Thellmann.

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În timp ce orașe întregi sunt puse la pământ de război în Ucraina, în România ne bucurăm de pace, sub umbrela de securitate a NATO și UE, și încercăm să construim o viață mai bună aici, la noi în țară. Printre atâtea breaking news-uri despre război, scumpiri și alte probleme, mi-am propus ca astăzi, în cadrul declarației mele politice, să strecor și o veste bună – 84,26 milioane de euro este suma aprobată de Comisia Europeană pentru a fi investită în proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județele Sibiu și Brașov.

Proiectul este finanțat în cadrul Programului operațional Infrastructură mare. Suma de 84 de milioane de euro va asigura fondurile pentru realizarea de investiții în infrastructura de apă și apă uzată în 24 de unități administrativ-teritoriale – 18 în județul Sibiu și 6 în județul Brașov. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproximativ 220 de milioane de euro, diferența urmând să fie asigurată prin Programul operațional Dezvoltare durabilă 2021–2027. Proiectul este implementat de SC „Apă Canal” Sibiu.

Conform unui comunicat al Ministerului Investițiilor, proiectul va asigura creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane și alimentarea cu apă potabilă a populației.

Vor beneficia de investițiile în alimentarea cu apă 214.293 de locuitori, iar de infrastructura de apă uzată 55.993 de locuitori.

În județul Sibiu, vor beneficia de aceste investiții locuitorii din: Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, Sadu, Rășinari, Roșia, Șura Mică și multe alte localități.

Colegii mei din conducerea Partidului Național Liberal s-au implicat serios în realizarea acestui proiect și au făcut demersuri semnificative pentru atragerea acestor fonduri.

Sunt ferm convinsă că nu există o garanție de pace mai bună decât dezvoltarea unui trai decent pentru fiecare cetățean!

Mulțumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației politice de astăzi este „Învățământul dual – o șansă pentru viitorul economiei românești”.

Stimați colegi,

Tema acestei declarații nu este întâmplătoare, pentru că recent, pe 11 martie, a fost marcată Ziua națională a meseriilor.

Lipsa forței de muncă calificate este o problemă majoră cu care se confruntă firmele românești și cu capital străin care activează pe teritoriul României.

Dacă până acum companiile se confruntau și susțineau că cea mai mare problemă este birocrația administrativă, acum cea mai mare problemă este lipsa mâinii de lucru calificate.

Exodul muncitorilor calificați și faptul că școlile profesionale au fost abandonate până în 2017 au creat o criză gravă pe piața muncii. Societățile au fost afectate, unele companii au hotărât să-și mute producția în țările vecine. Singura soluție este atragerea absolvenților școlilor generale spre învățământul profesional, implementând chiar învățământul dual.

Deși este destul de greu, pentru că în România încă se păstrează concepția conform căreia este obligatorie urmarea cursurilor unui liceu, învățământul dual începe, încet, dar sigur, să devină atractiv pentru copii și părinți.

Cu sprijinul firmelor interesate de formarea forței de muncă calificate, se pot dezvolta programe complexe, se pot înființa clase în școlile profesionale cu profiluri în meserii care sunt cerute pe piața muncii.

Rezultatele de la examenele naționale plasează județul Giurgiu, în ultimii 10 ani, pe ultimul sau penultimul loc din țară, în ceea ce privește reușita la evaluarea națională și la examenul de bacalaureat, procentul de promovare nedepășind 60%. Astfel, aproape jumătate dintre elevii giurgiuveni intră la liceu cu note sub 5 la evaluarea națională, iar în acest context, cu toate eforturile depuse de profesori, elevi și părinți, elevii reușesc în mică măsură să promoveze examenul de bacalaureat.

Obiectivul absolvirii unui liceu teoretic este promovarea bacalaureatului, însă, din cauza faptului că, în județul Giurgiu, elevii sunt admiși cu medii foarte mici, obținerea notei de promovare a examenului este imposibilă. În ultimul an, în județul Giurgiu s-au înființat două clase și jumătate de dual, ce s-au bucurat de o promovare unică.

Mediul privat de afaceri este interesat de absolvenții școlilor profesionale, firme care, pe lângă faptul că asigură angajarea tinerilor, la absolvirea cursurilor, îi susțin pe elevi, cu burse, pe tot parcursul studiilor preuniversitare.

Îmbucurător este faptul că se constată și o schimbare a viziunii părinților, factorul decizional în vederea continuării studiilor preuniversitare, care au început să înțeleagă că absolvirea unei școli profesionale garantează elevilor calificarea unei meserii căutate pe piața muncii și, implicit, un loc de muncă la finalul studiilor.

De aceea, consider că demersurile pentru înființarea de noi clase, cu specializări solicitate de mediul privat, în școlile profesionale, trebuie încurajate și sprijinite. Sprijinul mediului de afaceri se concretizează în solicitările și susținerea claselor de învățământ profesional.

Vă mulțumesc.

Ioan-Alexandru Andrei, deputat de Giurgiu.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marian Crușoveanu este? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Transporturilor a adoptat un document extrem de important, numit „Programul investițional”, care se referă la dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021–2030. Acest domeniu, al infrastructurii transporturilor, este vital pentru dezvoltarea României, mai ales că țara noastră are de recuperat un deficit mare, comparativ cu țările din vestul Europei.

Acest plan are la bază o dezvoltare sustenabilă care asigură creșterea economică, crearea locurilor de muncă, îmbunătățirea mobilității populației, dar și a mărfurilor. În materialul adoptat de Guvernul României sunt cuprinse toate sectoarele specifice domeniului transporturilor – și aici ne referim la rutier, feroviar, naval și aerian.

Am putea spune că acest document este coloana vertebrală de dezvoltare a României, în care este enumerat un set de priorități, astfel încât, în următoarea decadă, România să poată fi așezată la nivelul țărilor europene. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesari peste 70 de miliarde de euro, pentru a fi consolidată capacitatea de reziliență în perioada de criză.

## Doamnelor și domnilor deputați,

În Programul investițional 2021–2030 sunt cuprinse 22 de proiecte din toate sectoarele de transporturi pentru județul Constanța. Finanțarea acestor proiecte se va face prin Programul operațional Transport, prin PNRR sau alte surse de finanțare. Proiectele sunt cuprinse în acest program, care se încadrează perfect în Master Planul General de Transport al României, document agreat de Comisia Europeană, încă din anul 2016.

În altă ordine de idei, măsurile care privesc dezvoltarea infrastructurii în domeniul transporturilor sunt încadrate cu respectarea țintelor stabilite în cadrul Pactului ecologic european.

Județul Constanța, în contextul actual, al războiului din Ucraina, este atât principala poartă a Uniunii Europene, cât și linia de apărare de maximă importanță a NATO. Mai mult decât atât, domeniul transporturilor rămâne vital, astfel încât Portul Constanța, cu infrastructura conexă, devine un punct nodal pentru transporturile de mărfuri.

## Dragi colegi,

România are o șansă istorică de a recupera deficitul din domeniul transporturilor, mai ales că avem surse diferite de finanțare. Revenind la județul Constanța, în Programul investițional am regăsit proiecte care se referă la drumuri expres, conexiuni și noduri rutiere, creșterea siguranței rutiere, dezvoltarea infrastructurii portuare, modernizarea căilor navigabile, variante de ocolire, precum și modernizarea de gări și îmbunătățirea infrastructurii aeroportuare.

Sunt 22 de proiecte cuprinse în acest document elaborat de Ministerul Transporturilor și aș aminti câteva din acestea: drumurile expres Măcin–Tulcea–Constanța, Alternativa Techirghiol, varianta ocolitoare a Mangaliei, modernizarea căii ferate Port Constanța–Palas, modernizarea gărilor din Neptun și Costinești, modernizarea infrastructurii portuare din Cernavodă, Luminița, Ovidiu, Medgidia, Basarabi, Hârșova, precum și investiții în Canalul Dunăre–Marea Neagră, Canalul Dunăre–Poarta Albă–Midia–Năvodari, Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” și Aerodromul Tuzla.

Cu fiecare leu pe care îl vom investi, în anii următori, în domeniul infrastructurii de transport, România va îndeplini așteptările cetățenilor și ale mediului de afaceri, acelea de a conecta țara noastră la realitățile secolului XXI.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR. Domnul deputat Brian Cristian, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Obiectul declarației politice de azi este: „Tinerii, irelevanți pentru Guvernul României”.

## Stimați colegi,

Încă de la învestirea noului guvern PSD–PNL, am atras atenția asupra problemelor viitoarei generații din România. Cu un minim istoric la educație și un buget derizoriu al noii entități care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu este, de fapt, un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având și cel mai mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

Cu părere de rău, ce am spus în urmă cu câteva luni s-a adeverit și chiar zilele trecute am primit o scrisoare deschisă din partea Consiliului Tineretului din România, care reprezintă peste 500 de organizații de și pentru tineret. Din nefericire, tinerii sunt ignorați de Guvernul României chiar în 2022, Anul european al tineretului.

Pentru că mi-am propus să fiu vocea tinerilor în Parlamentul României, vă prezint o parte dintre solicitările lor, primite prin Consiliul Tineretului din România.

Este necesară finalizarea urgentă a procesului de tranziție a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului și Sportului la noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și operaționalizarea acestuia. În acest moment, direcțiile județene pentru familie și tineret, servicii publice deconcentrate ale ministerului, întârzie să apară, deși cadrul legal a intrat în vigoare deja de peste o lună.

Din nou, este necesară adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru Anul european al tineretului, proces în care să fie implicați și reprezentanții tinerilor.

Menționez aici și finalizarea și adoptarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune în domeniul politicii de tineret 2021–2026, în acord cu obiectivele strategice stabilite de fostul Minister al Tineretului și Sportului, prin consultarea societății civile; practic, prin consultarea Consiliului Național pentru Tineret.

Nu în ultimul rând, menționez aici un aspect pe care îl putem rezolva noi aici, în Parlament. Este vorba despre adoptarea noului proiect de lege a tineretului, PL-x 716/2018, care a fost amendat în Comisia pentru tineret și sport a Camerei Deputaților și care sper să fie adoptat în următoarele săptămâni.

Stimați colegi, chiar dacă în aceste momente tineretul nu reprezintă o temă principală pe agenda publică, pentru predictibilitate în acest sector, este necesară rezolvarea urgentă a tuturor problemelor enumerate mai sus. Nu putem accepta ca, în Anul european al tineretului, Guvernul României să ignore total viitoarea generație.

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

Pe lângă provocările din timpul pandemiei, Ministerul Educației reușește să creeze un haos fără precedent în învățământul universitar. Astfel, ministerul nu a acceptat posibilitatea continuării studiilor și online, până la finalul anului universitar, ci doar o tranziție scurtă. Măsura a fost luată pe genunchi, fără consultarea reală a organizațiilor studențești și a universităților. Acest anunț brusc a bulversat, pe drept cuvânt, întreaga comunitate universitară și a ignorat numeroasele situații delicate în care se regăsesc foarte mulți dintre studenții români.

În spațiul public au apărut, în aceste zile, opinii ale unora dintre rectorii universităților mari din România, care atrag atenția că această grabă a revenirii cursurilor în format fizic poate genera atât probleme logistice, cât și creșterea abandonului în rândul studenților.

În acest context, solicit public ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, să revină de urgență asupra măsurii de a obliga universitățile să reia cursurile în format fizic în această lună. Pe principiul autonomiei universitare, instituțiilor de învățământ trebuie să li se permită ca până la finalul anului universitar să decidă singure modul în care fac tranziția de la predarea online la cea față în față.

De asemenea, se impune o analiză serioasă a modului în care pandemia a afectat activitatea universităților, capacitățile de cazare și activitatea didactică, astfel încât să se stabilească cum pot fi reluate fizic cursurile astfel încât să nu existe un impact negativ asupra studenților și a cadrelor didactice.

În încheiere, vă rog să îmi permiteți să îmi exprim solidaritatea cu studenții care, în aceste zile, solicită din partea Ministerului Educației respect și măsuri coerente. Sunt unul dintre deputații tineri din Parlamentul României și sunt conștient de importanța acestor măsuri care vizează educația românească și viitorul celor peste 400.000 de studenți români.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa este? Vă rog.

Mulțumesc. Mergem mai departe. Grupul USR, domnul Beniamin Todosiu.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vă supune atenției o temă extrem de importantă și se intitulează „Opriți haosul din învățământul universitar din România! Lăsați universitățile să decidă singure cum vor face tranziția de la predarea online la prezența fizică!”.

Universitățile din România se confruntă cu mari probleme, în această perioadă, din cauza deciziei iresponsabile a Ministerului Educației de a relua brusc cursurile cu prezență fizică. Timp de doi ani de zile, în perioada pandemiei, cursurile au fost trecute în format online, iar acest lucru a însemnat automat anumite schimbări în viața studenților. Astfel, tinerii au renunțat la locurile din cămin sau la chiriile din orașele universitare, iar o parte dintre aceștia și-au găsit locuri de muncă flexibile, care le permiteau participarea în paralel la cursurile online.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice – „Abuz, dezinformare și haos generate de Ministerul «Anti-Educației» Naționale prin interzicerea activităților didactice în format online sau hibrid în universități”.

În ultimii doi ani de zile, pe parcursul pandemiei, am asistat la multiple crize, o criză medicală, una economică, alta energetică, o criză a drepturilor și libertăților fundamentale, dar și una educațională. O mare parte a acestor crize a fost și este provocată prin acte de dictatură, de abuz, de hoție și de incompetență ale Guvernului.

Timp de doi ani de zile, Ministerul „Anti-Educației” a interzis învățământul fizic, față în față, fără niciun discernământ, fără nicio justificare medicală. Accesul elevilor și studenților la activitățile didactice a fost condiționat de certificatul verde digital, în esență, de vaccinare.

Chiar și după încetarea restricțiilor pandemice, cele mai multe, absurde, Guvernul continuă haosul indus în educație, dar acum tocmai prin interzicerea în universități a activităților didactice în format online și amenințarea acestora cu oprirea finanțării dacă nu acceptă acest abuz. Am văzut că în anumite situații activitățile academice care nu necesită prezență fizică se pot efectua cu succes în format online sau hibrid, mixt, fizic și online.

Enumerăm doar câteva situații: studenții care nu au primit cazare în cămine, studenții care sunt nevoiți să lucreze, care au o familie de întreținut, care sunt bolnavi, care se deplasează greu, din motive medicale și așa mai departe.

Ministerul „Anti-Educației” lovește tocmai în aceste categorii vulnerabile de studenți prin circulara nr. 71 din 8 martie, o decizie abuzivă, imperativă, dar și ambiguă, prin care interzice universităților, de la o zi la alta, să desfășoare activități didactice în format online sau mixt.

La nivel preuniversitar, ne-am poziționat pentru un învățământ în format exclusiv fizic, dar la nivel universitar, în anumite situații, activitățile academice curriculare pot fi efectuate într-un format hibrid – fizic și online.

Ministrul Cîmpeanu minte afirmând că nu ar exista cadru legal. Art. 40 alin. (1) al Legii nr. 55/2020 spune: „Pe tot parcursul anului universitar 2021–2022, instituțiile de învățământ superior pot utiliza metode didactice alternative de predare-învățare-evaluare, în format online.” Această lege, Legea nr. 55/2020, a fost aplicată doar în cazurile de anticonstituționalitate, care au dat posibilitatea Guvernului de a îngrădi fără vot în Parlament unele drepturi și libertăți, însă nu mai este aplicată în acele foarte puține situații în care oferă niște soluții bune. Încă o dovadă clară că ministrul Cîmpeanu e un mincinos, un ministru al antieducației.

Studenții, inițial trimiși acasă, sunt chemați acum să-și caute chirii pentru două-trei luni, o misiune imposibilă pentru mulți, iar pentru cei mai mulți un stres inutil, plătit foarte scump, care dăunează tocmai educației.

Cerem universităților – cum unele deja au făcut – să se poziționeze împotriva acestui abuz al Ministerului „Anti-Educației” și să continue transmiterea online a activităților academice.

Concluzionez.

Miza acestui haos indus în învățământul universitar nu este interzicerea predării în online sau hibrid, ci o nouă Lege a educației, o lege a unei Românii „(Ne)educate”, a președintelui Iohannis. Se creează un haos artificial, pentru a justifica o nouă lege, care să fie impregnată de concepte neomarxiste, corecte politic, antinaționale, necreștine, hedoniste, promovată de această alianță toxică de guvernare PSD–PNL–UDMR.

Vom promova și vom susține orice inițiativă legislativă și autonomia universitară, pentru a permite efectuarea unor activități academice în varianta online sau mixtă. Suntem alături de studenții care doresc să aibă acces, când este posibil, la activitățile academice și în format online.

Mulțumesc.

Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul deputat Petrețchi este? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Perioada pe care o traversează întreg mapamondul este, cu siguranță, una dintre cele mai dificile din istoria contemporană.

Ultimii ani, începând cu criza sanitară și continuând cu agresiunea Federației Ruse în Ucraina, au amplificat

sentimente profunde de incertitudine, teamă sau insecuritate, sentimente pe care nu credeam că le vor retrăi generațiile actuale.

Agresiunea armată a unui stat, Federația Rusă, împotriva altui stat suveran, Ucraina, pe lângă faptul că subminează însuși fundamentul relațiilor internaționale și ordinea actuală de drept internațional, reprezintă un act de genocid împotriva poporului ucrainean, o reinterpretare modernă a Holodomorului anilor ’32–’33, care trebuie oprită cât mai repede, inclusiv prin înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, care prin acțiunile sale iresponsabile distruge viețile a milioane de oameni nevinovați – copii, femei și bătrâni.

Această situație, inimaginabilă până de curând, ne obligă să operăm schimbări profunde cu privire la politicile noastre de viitor, atât pe plan european – arhitectura de securitate, surse de aprovizionare, securitatea energetică, cibernetică, politici și strategii comune –, cât și pe plan național, unde ne confruntăm cu noi provocări ce s-au suprapus cu cele vechi. Mă refer aici la fluxul de refugiați din Ucraina, care trebuie ajutați și integrați în societate, precum și la riscurile crizei energetice, care ne obligă să adoptăm măsuri eficiente de protejare a populației și a mediului de afaceri.

În egală măsură, trebuie să conștientizăm impactul posibil al războiului informațional, ca parte a confruntărilor dintre două lumi – cea occidentală, bazată pe valori fundamentale, precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, pe de o parte, și cea din Rusia lui Putin, pe de altă parte, bazată pe dictatură, abuz, forță, opresiune și persecuție.

Ucraina plătește un preț uriaș pentru dorința de a-și lega viitorul de lumea civilizată, de a-și crește și educa copiii în spiritul valorilor europene.

Cu greu poate fi înțeleasă pe deplin drama pe care o traversează poporul ucrainean, însă lupta sa pentru libertate, pentru valorile și tradițiile naționale, voința de a-și alege propria cale și de a-și construi propriul viitor au stârnit admirația a milioane de oameni din întreaga lume.

În acest context dificil pentru noi toți, trebuie să rămânem solidari, să punem accent pe dialog, să lăsăm la o parte disputele inutile, demagogia, populismul, precum și discursurile extremiste sau propagarea de știri false, să analizăm și să contracarăm permanent posibila ascensiune a unor ideologii periculoase, care tocmai în astfel de momente caută noi modalități de dezbinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul deputaților neafiliați. Doamna Anamaria Gavrilă este? Nu.

Atunci, revenim la Grupul PSD, următorul calup. Domnul Dan-Cristian Popescu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică – „Războiul din noi și între noi”. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

S-a scurs aproape o lună de la declanșarea unui conflict pe care nu ni l-am imaginat, nu l-am prevăzut și mai ales nu l-am crezut. Amintirea celui de-Al Doilea Război Mondial era deja estompată, mai ales că cei care ne-ar fi putut relata pe viu acest război sunt, în proporție copleșitoare, majoritatea duși. Am învățat la școală, am citit în cărți, am ascultat povești și am considerat că un război în Europa vom mai găsi doar studiind istoria.

Și iată cum „Istoria se repetă” nu mai este doar o propoziție pe care o aruncăm din când în când. Ea se repetă sub ochii noștri, cu alți oameni, jucând însă aceeași piesă.

La fel cum a fost și cu începutul pandemiei de COVID-19, când priveam imaginile din China și ne păreau un film, așa am privit probabil și războaiele din zone îndepărtate nouă, un film la care mai vărsam o lacrimă, ne mai simțeam emoționați puțin, dar pe care îl uitam a doua zi, grăbiți să ne rezolvăm treburile cotidiene.

Parcă puțin treziți, ne mirăm și ne indignăm că aproape de granița noastră se petrece o tragedie. Ne grăbim să ne oferim ajutorul, ne mobilizăm online și offline, pentru că empatizăm cu vecinii noștri, pentru că o dramă umanitară nu ne poate lăsa indiferenți. La nivelul societății, al oamenilor, am trecut testul solidarității.

Orice război naște drame. Milioane de ucraineni fugiți din calea armelor și a bombardamentelor sunt mărturia vie a unei tragedii pornite din motive pe care nu le știm cu adevărat. Dar un război nu naște doar o dramă umanitară, ci și una socială, dar și economică, deopotrivă.

Chiar dacă emoția primară ne îndemna să cerem poziții rapide din partea statului, consider că echilibrul este cuvântul de ordine. Poziția României este una echilibrată în acest moment și grație unui consens politic. Ne onorăm angajamentele și obligațiile, dar ținem cont de context și de drepturile noastre.

Trebuie să ne ajutăm vecinii, trebuie să fim parte din Europa, trebuie să fim parte din NATO. Dar nu trebuie să translatăm tragedia ucraineană în România, pentru că ne vom confrunta cu probleme și mai mari decât cele pe care le avem deja.

Partidul Social Democrat condamnă orice formă de manifestare violentă. Am ajutat, la nivel de partid și la nivel individual, acolo unde a fost nevoie și unde s-a putut. Numeroși cetățeni ne-au venit alături în acest demers, pentru că Partidul Social Democrat este în primul rând un partid cu oameni, despre oameni și pentru oameni. Vreau să le mulțumesc tuturor pe această cale.

Închei cu speranța că acest tragic conflict își va găsi cât mai rapid sfârșitul, iar oamenii fugiți din calea armelor se vor întoarce liniștiți pe meleagurile lor natale. Mai sper, de asemenea, ca urmările acestui război să aibă un impact cât mai mic asupra românilor, să ne urmăm drumul european și să reușim să reconstruim tot ce am pierdut, economic, social și uman.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 42 București, Dan-Cristian Popescu.

Mulțumesc. Mergem mai departe. Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Mă voi referi astăzi la modificarea Legii achizițiilor.

După mulți ani în care legislația mai mult încurca lucrurile, recent, la insistența Ministerului Transporturilor, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, a fost modificată Legea achizițiilor publice. Acest act normativ va ajunge și în mapele

noastre, pentru aprobare. Pentru noi, miza va fi dezvoltarea României prin investiții publice. Iar acum, când suntem în plină criză, aceste investiții publice, finanțate de la bugetul de stat sau din bani europeni, reprezintă un balon de oxigen pentru economia națională și, implicit, o sursă de bunăstare pentru cetățeni.

Ordonanța de urgență a Guvernului elimină o serie de disfuncționalități în procesul achizițiilor publice și în derularea contractelor de servicii sau lucrări, de la birocrație și întârzierea eliberării unor autorizații la contestații nefondate sau probleme legate de rezilierea contractelor cu prestatorii neserioși.

Cu aceste probleme s-au confruntat ani de-a rândul autoritățile locale, dar și centrale și nu de puține ori am văzut primari, președinți de consilii județene sau chiar miniștri exasperați de legislația care întârzie investițiile.

Poate cel mai bun exemplu în ceea ce privește piedicile legislative este proiectul de modernizare a drumului național DN 73. Este un proiect pentru care a fost obținută finanțarea europeană în anul 2011, dar a fost nevoie de 3 ani pentru finalizarea licitației, obținerea avizelor și deschiderea șantierului. Constructorul ales a fost unul neserios, dar nici Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, nici un fost ministru al transporturilor nu au avut mână liberă în luarea deciziilor radicale. Constructorul a continuat să lucreze în ritmul lui, din întârziere în întârziere, până când a considerat că este timpul să plece de unul singur, fără a termina lucrările. Acum, după 11 ani de la aprobarea finanțării europene, acest drum național, care deservește zona turistică Bran–Moeciu, trecând prin localitățile Brașov, Râșnov, Bran, Moeciu, Fundata, Rucăr, Câmpulung, Pitești, este nemodernizat. Situația îi nemulțumește pe șoferi, pe cetățenii din localitățile aflate pe traseu, dar și pe drumari, care cheltuiesc bani pentru întreținerea unui drum neterminat. Bani care puteau fi alocați ușor altor investiții.

Închei prin a vă ruga, încă o dată, ca în momentul în care primiți proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență să puneți în prim-plan interesul României, al fiecărui cetățean care are nevoie urgentă de drumuri, spitale, rețele de apă, școli, canalizare.

Vă mulțumesc frumos.

Rasaliu Marian, Brașov.

Mulțumesc, domnule deputat.

Cea de a treia colegă din al doilea calup de la PSD, doamna Cristina-Elena Dinu. Este?

Nu este.

Atunci, mergem mai jos. Ioan Vulpescu? Romulus-Marius Damian?

Marius-Eugen Ostaficiuc? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

„Vine criza! E timpul să aflăm dacă avem lideri sau dacă nu cumva România plutește în derivă...”.

România are nevoie cât mai repede de măsuri economice care să ducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Situația de la nord de graniță continuă să apese tot mai mult pe economia românească, iar statul trebuie să vină cât mai repede cu contrareacții. Românii sunt sătui de analize interministeriale, de certuri interne și de faptul că unii miniștri stau cu securea deasupra capului. Astfel, așa cum președintele PSD, Marcel Ciolacu, a punctat deja:

– Guvernul trebuie să acționeze și să intervină cât mai repede pentru a stopa creșterea accelerată a prețurilor la produsele de bază;

– plafonarea neîntârziată a prețurilor la combustibili;

– identificarea punctuală a surselor de energie pe care le poate exploata România, la pachet cu alte inițiative ministeriale.

Știu, e dificil de acceptat pentru liberali, dar vremurile pe care le traversăm impun soluții de stânga. Statul trebuie, mai mult ca oricând, să protejeze cetățeanul, să nu îl lase să se descurce pe cont propriu, cu un război la graniță și cu o pandemie ce încă mocnește.

Românii nu trebuie să aștepte la nesfârșit ca guvernanții să se dumirească asupra măsurilor economice ce se impun, nu trebuie să aștepte ca politicienii să cadă de acord ce ministru trebuie remaniat sau nu. S-a văzut deja unde au dus astfel de certuri interminabile.

Premierul ne dă asigurări că sunt analize, la nivelul fiecărui minister, pentru sprijinirea populației vulnerabile, a economiei, a investițiilor. Însă nu cred că este cazul să ne lungim cu analizele, mai ales în contextul în care atâtea categorii sunt afectate de probleme. Statul trebuie să vină urgent cu măsuri care să contracareze aceste nevoi, cu soluții care să aducă o îmbunătățire a vieții românului de rând.

Cât timp sunt în continuare certuri politice pe funcțiile unuia sau altuia, pachetele de măsuri promise vor întârzia nepermis. Statul român nu trebuie să rămână repetent în fața populației, ci, dimpotrivă, trebuie să demonstreze că lucrează în beneficiul omului de rând. Să nu ne mai învârtim în jurul cozii, să renunțăm la tot felul de declarații politice sforăitoare și să venim cu explicații și cifre concrete, care să ducă la respectarea promisiunilor făcute alegătorilor.

Adevărații lideri se văd în situații de criză majoră. E momentul să aflăm dacă avem astfel de lideri sau dacă nu cumva România plutește în derivă!

Vă mulțumesc frumos.

Marius-Eugen Ostaficiuc, deputat al PSD de Iași.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, au mai depus declarații în scris următorii colegi: Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Mihai Weber și Viorel Salan.

Mergem mai departe, la Grupul PNL. Domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal este interesat să ia cele mai bune măsuri pentru români și pentru economie. De exemplu, implementarea reformelor din Planul național de redresare și reziliență și a programului de guvernare sunt esențiale pentru PNL. PNRR conține 64 de reforme, 107 investiții și sunt 24 de jaloane ale reformelor din PNRR care trebuie îndeplinite până la 31 martie acest an. Agenda PNL este una reformatoare, care pune accent pe investiții, iar reformele trebuie implementate. Obiectivul numărul 1 al Partidului Național Liberal rămâne luarea unor decizii care să ne asigure o economie puternică. Pe termen scurt, trebuie să luăm măsuri care să reducă impactul șocului prețurilor care au crescut în ultima vreme.

De aceea, Partidul Național Liberal a propus scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, de la 25% la 20%, ceea ce, evident, înseamnă o creștere a salariului net. O creștere a salariului brut înseamnă o creștere a pensiei în viitor pentru angajații din prezent. Mai mult, vorbim despre un beneficiu acordat fără discriminare, acum, și nu doar unei categorii de români sau dintr-un sector bugetar anume, și sunt bani care, evident, se vor întoarce în economie.

Cât despre cei care spun că scăderea CAS ar afecta pensiile, acestea sunt minciuni pentru a-i speria pe bunicii și părinții noștri. Explicația este simplă – punctajul la pensie se calculează în funcție de salariul brut, și nu de valoarea contribuției. Scăderea contribuțiilor crește salariul net și nu afectează pensia. Acest lucru ar fi trebuit știut de acei „specialiști” care au încercat în aceste zile să sperie românii cu faptul că vor avea pensii mai mici.

Amendamentul a fost depus de mai mulți parlamentari ai Partidului Național Liberal. Președintele PNL, Florin Cîțu, a anunțat că vrea consens în coaliție pe această propunere. Discuțiile continuă ca să existe această pârghie prin care să se aducă cât mai mulți bani în buzunarele românilor, dar și mai mulți bani la buget. Salariile, așadar, ar putea crește, lucru care va favoriza consumul. Dacă este redusă contribuția, atunci compania are și mai mulți bani, pe care îi poate folosi și pentru investiții.

Partidul Național Liberal este în Guvern tocmai pentru a păstra trendul economic bun, câștigat în ciuda pandemiei și a multiplelor crize care s-au suprapus în ultimii doi ani și, de aceea, sper, ca urmare a discuțiilor din coaliție, ca această măsură să fie implementată.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Dan-Leoreanu, deputat al Partidului Național Liberal de Neamț.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Busola strategică pentru securitate și apărare. Toți pentru unul și unul pentru toți!”.

„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință.” Este fraza cu care Robert Schumann, ministrul francez al afacerilor externe și părinte fondator al Uniunii Europene, își începea faimoasa declarație din 9 mai 1950 prin care anunța crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Nicicând, în lungile decade de pace trecute de la cea de-a doua conflagrație mondială, ecoul cuvintelor acestui mare european nu a răsunat mai adânc în mințile și sufletele noastre.

Astăzi, când bocancii, bombele și șenilele zornăitoare ale tancurilor rusești pun în scenă acte de o bestialitate pe care întregi generații și-au dorit să nu o mai vadă pe vechiul continent, spiritul părinților fondatori ai comunității europene trebuie să ne ghideze pașii mai mult ca oricând. 21 martie 2022 reprezintă o zi ce poate fi amintită, fără ezitări sau exagerări, drept una istorică pentru Uniunea Europeană, când miniștrii afacerilor externe și ai apărării din țările membre au adoptat „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile, interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”. Acest document, ce urmează să fie aprobat săptămâna aceasta de Consiliul European, reprezintă pilonul securității și rezilienței noastre în fața amenințărilor și a actorilor ce vor să destabilizeze ordinea în care ne desfășurăm viața cotidiană. Busola reamintește de angajamentul și datoria tuturor statelor membre de a fi solidare unele cu altele, așa cum stipulează art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană: „În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun.”

Noua strategie posedă un nivel înalt de ambiție pentru securitatea și apărarea noastră. Sunt propuse oferirea unei evaluări comune a mediului nostru strategic, a amenințărilor și provocărilor cărora trebuie să le facem față; aduce mai multă coerență acțiunilor în zona securității și apărării, care sunt deja în desfășurare; stabilește noi căi și mijloace de a îmbunătăți abilitatea noastră comună de a proteja securitatea cetățenilor noștri și ai Uniunii; și, nu în cele din urmă, specifică scopuri precise și repere prin care putem estima progresul făcut.

Noua politică se axează pe patru paliere: acțiunea, securitatea, investițiile și parteneriatul.

Acțiunea – stipulează măsuri rapide și robuste în fața oricărei crize apărute, împreună cu partenerii, dacă se poate, sau de unii singuri, dacă situația o necesită. Acest palier presupune un proces de decizie mai rapid și mai flexibil, solidaritate financiară și crearea unei capacități rapide de intervenție de 5.000 de soldați la dispoziția Uniunii Europene.

Palierul securității are în vedere sporirea abilității noastre de a anticipa pericole, garantarea accesului sigur la domenii strategice și protejarea cetățenilor europeni.

Nivelul „Investiții” are în vedere creșterea fondurilor pentru noi capabilități și tehnologii inovative, mai precis umplerea golurilor strategice și reducerea dependenței tehnologice și industriale.

În cele din urmă, dimensiunea parteneriatului se traduce printr-o creștere a cooperării cu partenerii UE, în special prin relația UE–NATO, care rămâne vitală pentru securitatea noastră, precum și printr-o colaborare mai strânsă cu ONU, OSCE sau ASEAN, cu scopul de a adresa amenințări și provocări comune.

„Busola strategică” țintește consolidarea politicii de securitate și apărare. Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a făcut imperios necesară reconfigurarea modului în care Europa își vede securitatea și principiile clare care stau la baza ei.

Asemenea componentei principiale din art. 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac împotriva unuia sau a mai multor state este un atac împotriva tuturor, această nouă strategie a Uniunii Europene reprezintă garanția supremă pe care fiecare stat membru o are pentru apărarea integrității și independenței sale. În cei 163 de ani care s-au scurs de când România este un stat național modern, niciodată nu a beneficiat de garanții de securitate mai solide și concrete decât cele pe care le are astăzi. Și, poate cel mai important, România este acum un actor vital și un pol de stabilitate în această arhitectură de securitate euroatlantică fără precedent. Românii și toți cetățenii Uniunii trebuie să știe că suntem mai uniți decât am fost vreodată în determinarea noastră de a păzi valorile și idealurile în care toți credem în fața oricui își propune să semene teroare și frică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au mai depus declarații în scris Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, János Kiss, Bogdan-Iulian Huțucă, Florică Ică Calotă, Alexandru Popa și Angelica Fădor.

În acest moment am epuizat Grupul PNL. Mergem mai departe, la colegii de la USR. Domnul Iulian Lőrincz dacă este? Nu a ajuns. Domnul Andrei Miftode.

Vă rog, domnule.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

„Jur să respect Constituția și legile țării!” am spus toți parlamentarii în decembrie 2020, când am depus jurământul de învestire.

Jură să respecte Constituția și președintele, militarii sau funcționarii publici. Solemnitatea momentului este incontestabilă și, cu siguranță, acest jurământ ne unește, în politică, exact acolo unde programe, viziuni, aspirații și multe alte lucruri ne despart.

Din formula pe care o rostim, indiferent de poziție, nu lipsește respectul pentru Constituție și tocmai acest respect pentru organizarea fundamentală a țării este în centrul expunerii mele de astăzi.

Mai precis, felul în care interpretăm în Camera Deputaților art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, în care se prevede că: „Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.”

Nici Parlamentul nu este o anexă a Președinției, dar nici președintele nu este un apendice al Parlamentului, de a cărui existență să ne amintim doar când ne doare. Articolul 87 din Regulamentul Camerei Deputaților reflectă această relație în al său alineat (6), citez: „Cererile Președintelui României, rapoartele și declarațiile prim-ministrului se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.”

Vă propun să vedem cum se întâmplă în practică, în două situații, când suntem Cameră de reflecție sau când suntem Cameră decizională.

După ce a primit raport de adoptare, reexaminarea propunerii Pl-x 215/2021 a apărut de șase ori pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în calitate de primă Cameră în acest caz, și a ajuns să fie dezbătută și adoptată aproape în unanimitate a șaptea oară.

Au fost săptămâni în care a avansat o poziție pe ordinea de zi sau săptămâni în care a bătut pasul pe loc undeva pe la mijlocul listei, într-o interpretare originală a cuvântului „prioritate” din art. 87 al regulamentului.

Al doilea caz de acest gen este cel a reexaminării proiectului Pl-x 457/2019, de această dată în situație de Cameră decizională, înscris nu mai puțin de 19 ori pe ordinea de zi, sub rezerva depunerii raportului.

Din nefericire, nu avem încă vreo prevedere în regulament care să oblige cu adevărat o comisie să dezbată un proiect legislativ anume. Dar, ținând cont de faptul că este o cerere de la președinte, omul care întrunește voturile celor mai mulți români, nu vi se pare că ignorarea solicitării este o abatere flagrantă de la respectul față de Constituție pentru care am jurat?

Oricât ar fi de incomodă discuția pe o lege, în libertatea noastră totală de a ne exercita mandatul, libertate oferită generos de Constituție, avem totuși o limită impusă de jurământul de căpătâi: respectul pentru celelalte instituții. Veșnica poziție 23 pe listă sau ignorarea la nesfârșit a cererii președintelui nu sunt dovezi de respect sau de vreo prioritizare.

De aceea, vin astăzi în fața dumneavoastră și vă rog să ne respectăm jurământul și să tratăm reexaminările cu considerația pe care ne-o cere Constituția.

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Brașov.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Mihai Polițeanu.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege și colegi,

Poporul ucrainean se luptă pentru dreptul de a-și determina propria soartă, se luptă pentru dreptul de a-și continua parcursul european, se luptă pentru libertate, democrație și viață.

Ucrainenii se luptă cu curaj și o tenacitate care au inspirat lumea întreagă.

Poporul român este solidar cu Ucraina, iar acest lucru e demonstrat de valul impresionant de solidaritate pe care românii l-au arătat prin mobilizarea voluntarilor, a societății civile, a celor care au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acestui război, dar și prin valul de susținere în mediile sociale online.

Statul român, președintele, Guvernul României, Parlamentul au obligația să arate cel puțin același nivel de curaj, solidaritate și susținere. Trebuie să înțelegem precis gravitatea acestor momente.

În Ucraina se duce un război pentru viitorul Europei, pentru securitatea estului european.

Ucrainenii astăzi luptă și pentru libertatea noastră, iar noi trebuie să luăm în serios acest lucru. Curajul și determinarea ucrainenilor ne obligă.

România trebuie să susțină, fără echivoc, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și proceduri accelerate în acest sens. Nu este momentul ezitării, nu este momentul să așteptăm semnalul altor state. Noi trebuie să fim proactivi, să tragem de țările din Vest, care poate nu resimt atât de visceral pericolul venit de la Moscova.

Vă solicit, dragi colege și colegi, să luăm o poziție clară în acest Parlament pentru susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru garantarea unei uși deschise pentru aceasta în NATO, dacă ea va dori. Este singura cale de a-i arăta lui Vladimir Putin că nu poate călca peste mii de vieți omenești și libertatea a zeci de milioane de ucraineni, că nu-i vom permite să redeseneze granițele statelor europene după bunul-plac și că niciun popor suveran nu poate fi subjugat de dragul teoriilor totalitare despre sfere de influență.

Acest gen de mesaj nu trebuie să fie unul politizat în România, ci ar trebui să fie unul ce ține de esența exercitării interesului național al României.

Ucraina merită să fie membră a Uniunii Europene, Ucraina merită garanția de securitate a NATO! _Slava Ukraini!_

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR. Domnul deputat Boris Volosatîi.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Fraților,

Duminică, 27 martie, vom marca 104 ani de la Unirea Basarabiei cu patria-mamă, România. Amintindu-ne de trecut, suntem cu gândul la viitor. Ca basarabean, consider reunirea drept singura soluție salvatoare pentru Basarabia noastră în aceste context geopolitic și de securitate tot mai complicat de la o zi la alta.

Vreau să lăsăm orice festivism deoparte. Presiunea evenimentelor din Ucraina ne trezește pe toți la realitate, așa cum s-a întâmplat și în 1918.

Reunirea este singura soluție rezonabilă, realistă, pragmatică, salvatoare pentru populația noastră de la răsărit de Prut.

Mă adresez parlamentarilor de la Chișinău, majoritatea și cetățeni ai României. Ce faceți, fraților? Vă hotărâți să aduceți Republica Moldova, prin patria noastră istorică și etnică, în spațiul european sau expuneți în continuare populația noastră din Basarabia riscurilor și amenințărilor reale de genul celor puse în aplicare de Moscova în Ucraina? Astăzi sunteți în fața dilemei: sau cu România în Europa, sau de unii singuri în fața acestor riscuri și amenințări grave.

Vă chem să fiți la înălțimea gestului patriotic al membrilor Sfatului Țării de la 1918. Vă îndemn la realism și responsabilitate lucidă. Gândiți-vă la oameni, la protejarea lor într-un cadru stabil și de mai mare bunăstare, cum este cel al României-mame.

Aderarea la Uniunea Europeană este o iluzie frumoasă, dar iluzie. Dacă Ucraina sau Georgia ar fi avut la granița lor, în Uniunea Europeană și NATO, câte o patrie-mamă ucraineană sau georgiană, din care să fi fost smulse istoric, credeți-mă că ar fi acceptat reunirea cu patriile lor. Frații ucraineni și cei georgieni nu au însă norocul nostru, al basarabenilor.

Fac apel la președintele și Guvernul de la București să se implice plenar în procesul de reunificare a celor două state. Republica Moldova nu este doar vecină cu România, ci parte istorică a ei. Bucureștiul are o răspundere față de frații de dincolo de Prut. Conducerea României trebuie să inițieze de urgență consultații cu partenerii strategici de la Washington și Bruxelles, pentru ca și acestea să accepte soluția reunificării noastre.

Ne aflăm la o cotitură istorică. Trebuie să avem înțelepciunea și puterea de a transforma dezavantajul acestui moment istoric în avantaje pe termen lung pentru oameni. România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

Ieri poate era devreme, mâine poate fi târziu! Acum unirea! Trăiască unirea!

Mulțumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripția nr. 43 a românilor din afara țării.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Dragoș-Gabriel Zisopol.

Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Ziua Bunei Vestiri, 25 martie a fiecărui an, este ziua în care grecii și filoelenii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Națională a Republicii Elene.

Principiile fundamentale ale creștin-ortodoxiei și cele ale democrației participative, cu rădăcinile adânc înfipte în istoria tumultuoasă și fascinantă a Greciei, au fost cele care au stat la temelia premiselor simbiozei forțelor care la 25 martie au declanșat Revoluția Elenă din 1821.

Sărbătoarea unei națiuni este un bun prilej să reflectăm asupra reperelor istorice ale acesteia, dar și la viitor. Reperele istorice nu pot exista fără oameni – de cele mai multe ori aceștia fiind eroi –, dar nici oamenii nu își pot clădi viitorul fără repere.

Pentru reperul istoric 25 martie 1821, toți cei care în Grecia și în afara ei au contribuit la succesul Revoluției Elene sunt eroi, numele lor fiind echivalent cu patriotismul. Pe aceștia îi cinstim astăzi, pe toți cei care au slujit idealurile revoluției sub sceptrul cărții, sub semnul crucii sau cu arma în mână.

Inspirați și mobilizați de ideile iluministe ale lui Rigas Feraios și Adamantios Korais, stăpâniți de dorința de libertate, grecii și-au coagulat energiile istorice și, pe 25 martie 1821, după ce arhiepiscopul de Patras, Germanos, a proclamat începutul luptei de eliberare națională și a binecuvântat steagul Revoluției Elene la Mănăstirea Agia Lavra, au început luptele pentru crearea unui stat independent.

Sub deviza „Libertate sau moarte!”, în Grecia și în afara ei au izbucnit numeroase revolte antiotomane. Actele de eroism ale grecilor și ale celor care le-au împărtășit idealurile s-au desfășurat în anul 1821 și pe teritoriul Moldo-Valahiei – la Iași, Galați, Drăgășani, Mănăstirea Secu sau Sculeni, localități care sunt scrise cu litere de aur în istoria Greciei, alături de Maraton, Salamina, Termopile, Constantinopol, Missolonghi și exemplele pot continua.

Revoluția Elenă, declanșată în anul 1821, a durat 9 ani. O succesiune de victorii, dar și de înfrângeri, cu sacrificii umane și pierderi materiale incomensurabile, un șir de evenimente politice și demersuri diplomatice care, în anul 1830, aveau să se materializeze în recunoașterea statului grec independent.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Protagoniștii Revoluției Elene ne-au dovedit o dată în plus că pentru un țel național avem nevoie de unitate, că nicio luptă nu se pierde înainte de a fi dată și nicio luptă nu este sortită înfrângerii dacă cei care o poartă o fac în numele dreptății și pentru libertate.

Solidaritatea, jertfa de sine, credința într-un viitor mai bun, încrederea în biruință au fost valorile care i-au hrănit pe grecii revoluționari și trebuie să ne anime astăzi pe noi, în vremurile dificile pe care le trăim.

Cu acest gând, membrii Uniunii Elene din România trăiesc în această zi momente de mare încărcătură emoțională și organizează ample manifestări culturale în memoria celor care prin jertfă au devenit nemuritori.

Cel mai bun mod de a onora sărbătoarea Bunei Vestiri și a-i omagia pe eroii noștri este de a ne pregăti inimile în așa

fel încât, pentru fiecare decizie grea pe care suntem chemați să o luăm, să ne punem mereu iubirea și devotamentul în slujba lui Dumnezeu și a patriei.

La mulți ani, Grecia!

La mulți ani, România!

La mulți ani elenilor și filoelenilor de pretutindeni! La mulți ani prieteniei româno-elene! Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule deputat. Mergem mai departe.

De la grupul colegilor neafiliați a depus declarație scrisă Bogdan-Alexandru Bola. Am menționat pentru înregistrare. Ne întoarcem la grupul PSD. Au mai venit colegi. Cristina-Elena Dinu. Doamnă deputat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației mele de astăzi este „România poate deveni independentă energetic”.

Omenirea se confruntă în această perioadă de pandemie și război cu provocări imense în ceea ce privește energia și mediul înconjurător. Diminuarea rezervelor recuperabile de hidrocarburi fosile, dar și criza petrolului din ultimii ani au creat premisele favorabile abordării altor surse pentru obținerea de energie.

Întreaga Europă are acum preocupări majore în găsirea unor surse alternative de energie. Din fericire, în acest context, România are rezerve imense pentru surse alternative, precum energia hidrotermală, eoliană sau nucleară. În prezent, ponderea energiei produse din resurse regenerabile este de aproximativ 29% din totalul energiei consumate, cea mai mare parte fiind produsă pe baza resurselor hidro în unități de mare putere. Gradul de valorificare a resurselor regenerabile de energie este însă destul de redus în țara noastră, ca urmare a costurilor de investiții ridicate.

PSD a venit la guvernare cu soluții la problemele grave ale oamenilor și ale economiei naționale și, în acest sens, a făcut un pas uriaș pentru ca România să aibă mai multă energie electrică și să nu mai fie tributară importurilor. Proiectul legislativ, inițiat de PSD, privind finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a unor hidrocentrale abandonate, în care s-au investit sute de milioane de euro, a fost votat de Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, ca for decizional.

În egală măsură, sistemul energetic devine mai puternic, mai stabil și mai fiabil, fapt care va aduce multă ordine și stabilitate în aprovizionarea noastră cu energie.

România nu-și mai poate permite să abandoneze amenajări hidrotehnice în care s-au investit deja sute de milioane de euro, bani publici, în actualul context, când deficitul de energie a aruncat prețurile în aer.

Inițiativa noastră legislativă presupune scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice și asigurarea unei distanțe de protecție de 100 de metri între acestea și restul ariei protejate. Astfel, vor fi reluate rapid și finalizate cel puțin trei investiții majore, respectiv hidrocentralele de la Răstolița, realizată în proporție de 92%, Bumbești, realizată în proporție de 90%, și Dumitra, realizată 98%, producția acestora fiind în măsură să alimenteze cu energie electrică peste 300.000 de locuințe.

Această propunere legislativă, care va intra în dezbatere și vot în Camera Deputaților, va aduce un beneficiu imens pentru români prin aportul suplimentar de zeci de mii de megawați lunar, care vor intra în sistemul energetic național, energie verde și, foarte important, mult mai ieftină.

Investițiile în domeniul energiei și existența unor resurse nefolosite care pot fi valorificate pot face România, nu peste mult timp, independentă din punct de vedere energetic. Cristina-Elena Dinu, deputat la PSD Giurgiu. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe. Domnul deputat Ioan Vulpescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerile pentru conducerile reprezentanțelor ICR stârnesc controverse în spațiul public, și nu numai.

Institutul Cultural Român a fost gândit și creat pentru a urma modelul unor instituții de referință pentru reprezentarea unei culturi în plan internațional.

Institutul Cultural Român nu trebuie să fie un loc de refugiere pentru rentieri politici. Și nu este nici o agenție de turism, care să trimită în vacanță, prin marile capitale culturale ale lumii, slujitori fideli ai partidelor politice. Acest turism cultural sfidează însuși scopul și rațiunea de a exista a acestei instituții, care a devenit, de multe ori, indiferent de filială, un pachet de recompense. Faptul că pe unii îi recomandă, vorba scenariilor comediilor românești, „vocea și talentul” de a fi fideli cuiva și necunoscători în ceva, a devenit noul standard de recrutare a reprezentanților ICR. Augustin Buzura și cei care l-au continuat au creat Fundația Culturală Română și apoi Institutul Cultural Român, după modelul British Council și al Institutului Goethe. Iar noi îl conducem după modelul Institutului Metalurgic sau al REBU. România a fost reprezentată cândva, în plan internațional, în domeniul culturii, de Mircea Eliade la Londra și Lisabona, Eugen Ionescu la Paris, Lucian Blaga la Varșovia, Berna, Viena și Praga, Ion Frunzetti la Belgrad și Virgil Gheorghiu la Zagreb.

Miza Institutului Cultural Român este dincolo de orice nepotism, sinecuri sau aranjament politic. Chiar nu găsim oameni competenți care să promoveze cultura României în lume, să intre în dialog cu mediile culturale din țările în care trebuie să ne reprezinte?

Pe lângă aceste propuneri total neinspirate, ICR se confruntă și cu alte probleme la fel de grave. Nici până astăzi, la sfârșitul lunii martie, ICR nu a aprobat planul anual pentru 2022. Nu există un plan? Dar ce activități pot fi organizate de filialele ICR cu un buget anual de doar 20.00030.000 de euro? Un institut care funcționează constant la cote de avarie nu poate aduce performanțe și nu-și poate îndeplini rolul. Să fii pus în fața unei asemenea subfinanțări, pe care să o dublezi printr-o conducere stângace pentru gestionarea acestor sume jalnice, trădează lipsă de viziune și imaturitate administrativă.

Avem toate semnele unui colaps iminent al acestei instituții. De vreme ce nu avem o finanțare care să poată susține activitatea filialelor și din moment ce reprezentarea noastră externă a ajuns de multe ori doar un pretext pentru plata unor datorii politice, care mai este rațiunea de a fi a Institutului Cultural Român, o instituție aparent vie, din care pare că a mai rămas doar o clădire? Casa lui Malaxa a devenit un malaxor în care intră și ies cei care au cultura așteptării, a anturajului, a adaptării. Profesioniștii ICR și cultura română sunt cei care au acum de pierdut.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ultima intervenție din partea Grupului PSD, domnul Romulus-Marius Damian.

Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi: „Recensământ 2022”. Din cauza pandemiei, recensământul populației a fost amânat cu un an, dar anul acesta recensământul este la îndemâna oricui. Începând cu 14 martie, până pe data de 15 mai, fiecare persoană se poate autorecenza, iar acest lucru se poate face online de pe orice dispozitiv, laptop, telefon, tabletă, orice îi este mai comod fiecărei persoane, într-un timp scurt, undeva la 20 de minute. Formularul se completează de către unul din membrii gospodăriei pentru toate persoanele din gospodăria respectivă.

Aș dori astăzi să atrag atenția tuturor românilor că recensământul este extrem de necesar, astfel încât Institutul Național de Statistică să obțină indicatori statistici care vor fi utili pentru elaborarea de politici publice pentru dezvoltarea teritorială, mediul de afaceri, dar și pentru statistici la nivel european și internațional și pentru clasamente internaționale.

Vă îndemn pe toți să completați formularul, accesând www.recensamantromania.ro, până pe 15 mai, fiindcă apoi va începe etapa a doua, 16 mai – 17 iulie 2022, colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri față în față, cu ajutorul tabletelor. Aș dori să adaug și un beneficiu important pentru mulți: cu dovada completării formularului persoanele pot obține o zi liberă de la locul de muncă.

Doresc să mai informez populația că toate informațiile primite sunt confidențiale, scopul prelucrării este exclusiv statistic, iar datele cu caracter personal cu care operează INS nu sunt divulgate sau transmise nimănui. Prelucrarea datelor cu caracter personal în scop statistic are o caracteristică foarte importantă, și anume că persoanele vizate pot fi identificate doar pe perioada colectării. Imediat după aceasta, datele sunt anonimizate, identificarea ulterioară a acestora fiind imposibilă.

În încheiere, încurajez populația să își îndeplinească obligațiile civice și legale în materie de recensământ cât mai curând, online, fără a aștepta vizita recenzorului, întrucât este mai accesibil, mai confortabil și, în sfârșit, ne aliniem altor state europene, care folosesc deja sistemul online de recensământ al populației.

Vă mulțumesc.

Deputat de Caraș-Severin Marius Damian.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Grupul parlamentar al USR. Îl invit pe domnul deputat Viorel Băltărețu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Săptămâna trecută am ratat șansa de a-i susține pe producătorii autohtoni în relația comercială cu marii retaileri. Mai grav, am refuzat românilor dreptul de a se bucura de produse diverse, de calitate bună și proveniență locală.

Trei au fost amendamentele pe care le-am susținut în plen, toate se referă la interdicția marilor rețele de desfacere de a refuza sau limita listarea produselor alimentare fabricate fără aditivi – celebrele E-uri –, de a aplica adaosuri diferite pentru produsele proprii, față de cele ale producătorilor, și aveau interdicția de a modifica, unilateral, condițiile contractuale, după încheierea contractului.

Toate trei au fost respinse.

Toate trei au drept de viață și de moarte asupra produselor românești și accesului lor pe rafturile marilor magazine. Adaosuri dezavantajoase pentru micii producători, modificarea unilaterală a condițiilor contractuale de către supermarketuri, limitarea concurenței produselor curate, românești, toate reduc prezența produselor autohtone pe rafturile marilor magazine.

Ca o consecință ușor de prezis, lipsa vânzărilor aduce lipsa posibilității de creștere și chiar pun sub semnul întrebării supraviețuirea acestor mici afaceri.

Uniunea Europeană combate acest dezechilibru în balanța de putere dintre micii producători autohtoni și marii retaileri, prin normele europene privind concurența. Dintre acestea, cele aplicabile acestui subiect sunt:

– interzicerea aplicării în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând un dezavantaj concurențial;

– interzicerea limitării producției și comercializării în dezavantajul consumatorilor.

Vreau să fiu cât se poate de clar: susțin economia liberă de piață. În același timp, ca producător și antreprenor român, știu prea bine greutățile cu care se confruntă producătorii din România.

Așa că voi susține în continuare și voi lupta pentru egalitatea de forțe între aceștia și retailerii prezenți pe piața din România, în următoarele direcții:

– dezbateri cu retailerii și cu producătorii și analiza clauzelor contractuale dintre cele două părți;

– solicitarea unor investigații din partea Consiliului Concurenței, în cazul în care aceste clauze sunt inechitabile;

– încurajarea asocierilor dintre producători, pentru a putea oferi volumele necesare și pentru a avea putere de negociere;

– inițierea unui proiect de lege care să pună pe primul plan interesul consumatorilor și nevoia lor de a găsi produse de calitate pe rafturile magazinelor.

Stimați colegi,

În România avem producători ale căror produse sănătoase și de calitate merită să ajungă pe mesele românilor.

De asemenea, românii sunt mândri ori de câte ori pot să susțină în acest fel creșterea companiilor autohtone.

Dar atât producătorii autohtoni, cât și consumatorii români au nevoie de sprijinul nostru. Am tărăgănat atâția ani tranșarea acestui subiect. Vă solicit să lăsăm în urmă această poziție părtinitoare și să legiferăm în favoarea produselor de calitate și în interesul consumatorilor din România.

Vă mulțumesc.

Viorel Băltărețu, deputat al USR PLUS de Cluj.

angajatorii spun că le sunt proiectele de dezvoltare blocate pentru că nu găsesc resursă umană și resursă umană calificată acasă.

Estimarea lor, chiar și înainte de pandemie, era de peste 200.000 de locuri de muncă pentru care nu reușesc să găsească persoanele potrivite.

De ce nu reușesc să găsească persoanele potrivite, atâta timp cât avem în România aproape un milion de români de vârstă potrivită, apți de muncă?

Ce se întâmplă? Problema nu poate fi rezolvată doar la capătul ei, ci trebuie să ne întoarcem la rădăcină. Și rădăcina e sistemul de educație.

Și vreau să vorbesc de ceva simplu, ceva ce Ministerul Educației poate rezolva săptămâna asta, ceva pentru care are bani în conturi și are banii pe masă, și anume reducerea abandonului școlar.

În România sunt peste 300.000 de copii de vârstă școlară care sunt în afara sistemului școlar.

În 2019, 35.000 de copii au abandonat școala, cu 7.000 mai mult decât anul anterior. Și vorbesc de 2019, pentru că în perioada pandemiei nici nu mai știm cu exactitate câți copii s-au ținut de școală sau nu, pentru că sunt inexacte raportările de educație online.

De ce vorbesc despre asta? Este pentru că, repet, ministrul educației are, săptămâna asta, șansa să repare de la rădăcină partea acestei probleme.

Planul național de reducere a abandonului școlar, finanțat prin Planul național de redresare și reziliență, are deja banii pentru asta! Dar a reușit cumva, nu știm cum, să scoată 160 de școli dintre cele mai sărace, 160 de școli dintre cele cu rata abandonului școlar cea mai mare. Între ele este, de exemplu, o școală din județul Iași, unde nouă din 10 copii au burse sociale, școli care nu se mai regăsesc pe lista ministerului acum și care au nevoie de resursele acelea ca să readucă copiii la școală.

Poate puteți spune că nu sunt suficiente resurse pentru toată lumea.

Nu-i adevărat! Pe listă, acum, se regăsesc inclusiv colegii naționale – și cinste lor –, dar din care nu a abandonat școala niciun singur copil. Nu poți să reduci abandonul școlar în școli care n-au abandon școlar!

Este ușor de rezolvat, este una din problemele pentru care există toate resursele financiare acolo; societatea civilă și platformele organizațiilor nonguvernamentale au sesizat asta deja și către minister, și către Comisia Europeană; ministrul are pixul în mână să rezolve asta până pe 30 martie, pentru că nu vorbim doar de 35.000 de copii care au abandonat școala în 2019 sau cei 300.000 de copii care sunt acum în afara sistemului de școlarizare, ci și despre viitorul României, atât din perspectiva socială a integrării lor în comunitate, cât și din perspectiva economică de a avea oamenii potriviți, calificați acasă, cu care să ne ducem mai departe ambițiile de dezvoltare.

Mulțumesc.

Oana Țoiu, deputat de București.

Mulțumesc.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Oana Țoiu.

## „Un viitor bun acasă!”

Un viitor bun acasă înseamnă locuri de muncă bune! Dar, de mai bine de un an de zile și din ce în ce mai acut,

Mulțumesc, doamnă deputat. Mai avem doi colegi.

Domnul Lazăr Ion-Marian a depus declarația în scris. Am finalizat și Grupul USR.

Mai avem un coleg de la Grupul AUR și un coleg de la minorități. Putem să ne încadrăm până la fix.

Domnul Viorel Focșa.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Cătălin Predoiu – de la Justiție, deghizat în creștin”.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am trăit s-o vedem și pe-asta! Ministrul justiției face lobby așa-zisei Biserici Sataniste din România. Așa se traduce invitația la dialog pe care domnul Cătălin Predoiu i-ar fi adresat-o unui tânăr rătăcit, al cărui nume nici măcar nu merită pomenit, în vederea promovării valorilor sataniste în România. Valori sataniste, atenție!

Mă gândeam că domnul Predoiu are treburi mai importante, cum ar fi promovarea legilor justiției și a legilor de modificare a Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, astfel încât acestea să fie adoptate de Parlament până la data de 31 martie. Anul acesta, nu la anul!

Dar nu reforma justiției este prioritatea ministrului, în speță, așa cum bine au observat colegii de la USR, ci legalizarea satanismului în România este prioritatea dumnealui.

Stimate domnule sinistru – căci vi se potrivește mai bine această denumire –, pentru religia creștină, indiferent de confesiune, satanismul este echivalentul unei amenințări de tip terorist. Legalizarea oricărei forme de organizare de tip satanist în România este similară cu legalizarea unor celule de tip ISIS sau Al-Qaeda, acestea fiind gata oricând să atace religia creștină și pe practicanții ei.

Este inadmisibil cum vă găsiți timp pentru a dialoga cu toți dezaxații, dar cu cetățenii nedreptățiți de justiția română, pe care o conduceți, nu. Este inadmisibilă diligența cu care ministerul pe care îl conduceți, a eliberat rezervarea denumirii pentru Platforma Pagan Acceptance, în timp ce reforma justiției așteaptă.

Domnule sinistru Predoiu, în anul 2014 îi atrăgeați atenția domnului Victor Ponta, de la ortodox la ortodox, că nu este corect să implice Biserica Ortodoxă în campania alegerilor parlamentare.

Vă întreb: dacă Ponta nu era un bun creștin, atunci cum este acel ministru al justiției care facilitează apariția bisericii sataniste pe teritoriul României? Cum se numește acel ministru care, în plin Post al Paștelui, lovește în Biserica Ortodoxă Română, dar și în celelalte confesiuni creștine? Oricum, numai creștin nu se numește!

Ce speranțe să mai avem de la o justiție condusă de un individ care face culoar satanismului în România? Niciuna!

Ar trebui să vă fie rușine de părinții care v-au dus la botez, domnule ministru, de duhovnicul pe care îl aveți...

Să încheiați, vă rog!

...și la care cred că nu ați mai fost de mult, dar mai ales ar trebui să vă fie rușine de Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos. Acum, în Postul Paștelui, ne pregătim sufletește să ne apropiem de Sărbătoarea Sfântă a Învierii.

Deputat Dumitru-Viorel Focșa, AUR, Constanța.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Au mai fost depuse declarații în scris, de la Grupul AUR, de către domnul Sebastian Suciu, doamna Gianina Șerban și domnul Vasile Nagy.

Ultima intervenție în această ședință, domnul GiureciSlobodan Ghera, de la Grupul minorităților.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, stimate domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Ziua limbii materne croate și aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declarației privind denumirea și poziția limbii croate literare”.

Ziua internațională a limbii materne, deși este sărbătorită și marcată anual în întreaga lume pe 21 februarie, cu scopul promovării diversității culturale și lingvistice, anul acesta în amfiteatrul sediului central din localitatea Carașova al Uniunii Croaților din România au fost sărbătorite, pe data de 17 martie, două evenimente culturale semnificative pentru minoritatea croată din țara noastră, respectiv Ziua limbii materne și aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declarației privind denumirea și poziția limbii croate literare.

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Croaților din România în parteneriat cu Departamentul pentru relații interetnice al Guvernului României și s-a bucurat de prezența a numeroși invitați, printre care Excelența Sa Marija Kapitanović, ambasadorul Republicii Croația în România, domnul subsecretar de stat Thomas Șindilariu, inspectorul școlar general al județului Caraș-Severin, Carina Pristavu, Maria Lațchici, profesor doctor de la Universitatea din București, Catedra de limbi slave – limba croată, directori, profesori, învățători și educatori ai școlilor din comunitatea croată, precum și un număr foarte mare de elevi și olimpici din aceste școli. Și tocmai elevii școlilor din comunitatea noastră au fost principalii protagoniști ai evenimentului care au omagiat Ziua limbii materne: ei au recitat poezii și fragmente în limba maternă ale unor scriitori clasici croați, și-au exprimat opiniile despre limba maternă, accentuând importanța păstrării diversității lingvistice în lume, una dintre cele mai importante bogății ale trecutului, culturii și identității omenirii.

În ceea ce privește Declarația privind poziția și denumirea limbii croate literare, doresc să menționez mai întâi că ea este un eveniment istoric extrem de important pentru Croația, deoarece unește poporul și limba croată într-un întreg inseparabil. Declarația a fost semnată de 18 instituții culturale și științifice croate și a fost publicată în săptămânalul Telegram din Zagreb la 17 martie 1967. Autorii declarației și instituțiile științifice semnatare solicitau statului iugoslav, printre altele, renunțarea la politica de unitate lingvistică care includea croații, sârbii, muntenegrenii și bosniacii și au cerut ca utilizarea consecventă a limbii croate literare să fie asigurată în toate domeniile vieții publice și sociale croate. De altfel, documentul din anul 1967 a fost un fel de luptă a lumii științifice croate pentru supraviețuire, pentru dreptul la dezvoltarea independentă și autonomă a limbii și pentru păstrarea bogatei moșteniri culturale a Croației tocmai în perioada existenței pericolului egalizării, asimilării etnolingvistice și al sufocării etnolingviștilor, prin impunerea limbii sârbo-croate ca limbă de stat, respectiv prin restrângerea dreptului de folosire a limbii croate.

Astfel, anul acesta, în data de 17 martie 2022, s-au împlinit 55 de ani de la publicarea declarației, iar Republica Croația, în fiecare an, între 11 și 17 martie, sărbătorește Zilele limbii croate, o săptămână memorială instituită printr-o decizie a Parlamentului croat din 1997 în amintirea Declarației privind numele și poziția limbii literare croate.

La mulți ani tuturor vorbitorilor de limbă croată! Vă mulțumesc.

Deputat al Uniunii Croaților din România, Ghera GiureciSlobodan.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai sunt 10 secunde până la ora 10.00. Ne-am încadrat. Declar închisă ședința privind declarațiile politice și intervențiile.

Mulțumesc.

„România produce mai mult decât consumă!”

Odată cu debutul și accentuarea agresiunii armate din țara vecină, au apărut tot felul de zvonuri panicarde privind criza alimentară mondială, informație tendențioasă și manipulatoare, care, în opinia emitenților, ar putea deveni neiertătoare și cu România. Dau asigurări că acest punct de vedere nu ne vizează direct, pentru că țara noastră este unul dintre marii furnizori de materie primă agricolă pentru multe alte state ale lumii. Această manipulare pe cât de grosolană, pe atât de insidioasă a fost lansată chiar dinainte de începerea războiului, sub forma unui mesaj aparent credibil. Mai exact, se vehicula că și această potențială criză alimentară globală este unul dintre efectele directe create de pandemie și de restricțiile pe care aceasta a ajuns să le genereze la nivelul întregului mapamond. Haosul și teama pe care o astfel de informație ajunge să le producă în rândul celor care nu sunt familiarizați cu tacticile malefice de influențare a opiniei publice distrag atenția de la adevăratele probleme ale traiului de zi cu zi, exploatând tocmai una dintre nevoile primare, necesare supraviețuirii ființelor umane, respectiv hrănirea.

Așadar, au schițat un cadru general vecin cu apocalipsa agricolă, capcană în care au fost prinși cei care s-au apucat să-și facă diverse stocuri de carburanți și de alimente. A fost necesar doar un zvon aruncat la întâmplare, dar în mod deliberat pe piață și s-a ajuns la efectul de domino în doar câteva ore.

Cu alte cuvinte, viteza cu care circulă și se propagă informația este invers proporțională, din nefericire, cu luciditatea celor care refuză să o supună unei minime analize și iau de bun tot ce le ajunge la urechi sau prin fața ochilor pe rețelele de socializare. Și când spun „minimă analiză” fac trimitere către un fapt cunoscut de toată lumea, și anume că România a fost și este unul dintre marii producători și exportatori de cereale, atât pentru Europa, cât și pentru alte state, situate pe alte continente.

Așadar, țara noastră nu se află în fața niciunui risc de criză alimentară! România produce mai mult decât consumă. România produce într-un an agricol bun peste 11 milioane de tone de grâu, 15 milioane de tone de porumb și 3 milioane de tone de floarea-soarelui, cantități mai mult decât duble față de necesarul de consum al populației.

Mai mult, în urma ultimelor verificări declanșate de către conducerea PSD a Ministerului Agriculturii, rezerva de stat este completă și suficientă. Pe fondul manipulărilor și al dezinformărilor lansate în spațiul public privind o posibilă penurie alimentară înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a luat măsuri pentru completarea acestora. Toate categoriile de alimente care figurează în nomenclatorul rezervei de stat au stocuri complete. În plus, acestea sunt verificate lunar.

Așadar, pe lângă certitudinea istorică, confirmată chiar și de cei mai slabi ani agricoli, cum că producem în agricultură mai mult decât consumăm, există și suficiente alimente esențiale în rezervele de stat, astfel încât România să poată depăși orice criză care ar putea apărea vreodată.

În paralel, salut și îmi exprim aprecierea pentru faptul că Ministerul Agriculturii monitorizează producția agroalimentară atât de atent și de aplicat și a realizat o radiografie fidelă a pieței de desfacere, din care rezultă foarte clar că nu există în momentul de față sincope în aprovizionarea cetățenilor cu alimente și toată nebunia generată săptămânile trecute în supermarketuri a fost provocată de speculații de-a dreptul sinistre.

Trebuie să admitem că teama este un sentiment uman și legitim, dar să îl induci cu rea-intenție este de-a dreptul blamabil, iar aceasta mai ales pe fondul sechelelor de la nivelul mentalului general pe care le-a produs pandemia și cu care se suprapun acum și cele provocate de războiul de la graniță și de dramele de toate felurile, de la cele umane și până la distrugerea mediului înconjurător și la periclitarea calității vieții pentru zeci de ani de acum înainte în Ucraina, din cauza unei pânze freatice alterate și a aerului viciat de zeci de substanțe toxice eliberate.

Având în vedere faptul că România nu a importat niciodată cereale sau alte produse alimentare din țara vecină și, din cauza motivelor pe care vi le-am enumerat anterior, nici nu o va face după încetarea conflictului armat, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii este și mai determinată să continue investițiile în acest domeniu strategic pentru țara noastră, astfel încât să nu fim afectați nici de oscilațiile prețurilor hranei de la bursele internaționale. Iar premisele favorabile pentru acest deziderat există. Spre exemplu, Comisia Europeană ne-a rambursat alți 400 de milioane de euro ca decontări pentru cheltuielile făcute de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Suma totală a cheltuielilor pentru sprijinirea agricultorilor români rambursate de Comisia Europeană din FEADR și FEGA de la începutul anului 2022 se ridică la peste două miliarde de euro, bani care au ajuns în conturile agricultorilor.

Închei declarația rugându-i pe români să gestioneze cu mai mult calm toate zvonurile rezultate din războiul informațional care îl dublează pe cel din țara vecină. Panica este distructivă pentru toate ființele, deci nu ar putea deveni vreodată propice unei vieți normale, pe care ne-o dorim cu toții, acum mai mult ca oricând!

„Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România”

Preocuparea Guvernului României în această perioadă tulbure este de a găsi soluții rapide pentru a acoperi necesarul de gaze naturale al țării noastre, în contextul crizei energetice de la nivel internațional, care se va solda cel mai probabil cu un deficit de gaze de import.

În acest sens, Ministerul Energiei a elaborat Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, prin care sunt identificate câteva măsuri clare de intervenție, pentru ca românii și economia românească să nu aibă de suferit în cazul unor incidente inerente în lanțul de furnizare a gazelor naturale sau ca urmare a amenințărilor din plan extern.

Chiar dacă ne putem lăuda cu resurse considerabile de gaze naturale, din păcate, în anii anteriori, ca urmare a unor blocaje legislative, producția de gaze din România a scăzut constant. Tocmai de aceea este vital să regândim legislația în vigoare și să repornim extracția gazelor naturale din Marea Neagră!

M-a bucurat, astfel, anunțul de ieri al ministrului energiei privind începerea exploatării gazelor din Marea Neagră în perimetrul deținut de către compania Black Sea Oil&Gas, ceea ce reprezintă un pas uriaș în asigurarea securității energetice a României. Concret, începând din iarna viitoare, vom beneficia de un surplus de un miliard de metri cubi de gaze naturale, care vor fi extrase din Marea Neagră, ceea ce va reduce și mai mult dependența României de gazul rusesc.

Consider că exploatarea gazului din Marea Neagră este soluția cea mai la îndemână pentru statul român pentru asigurarea independenței energetice a României, având în vedere că, potrivit specialiștilor, resursele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, o cantitate mai mult decât suficientă pentru consumul României pentru următorii 20 de ani. De asemenea, este important de menționat că statul român, prin compania Romgaz, va începe investițiile și la zăcământul de la Caragele, din județul Buzău, de unde vor fi livrate primele gaze, începând cu anul viitor.

Iată, așadar, dacă există voință și viziune politică, se pot găsi soluții prin care să îi protejăm pe români și să le asigurăm securizarea aprovizionării cu gaze. Angajamentul PNL este că nu vom înceta să găsim soluții de sprijin pentru cetățeni și mediul economic, astfel încât să reducem cât mai mult posibil efectele crizei energetice prin valorificarea inteligentă a resurselor de care dispune țara noastră.

Prin noi înșine pentru România!

„Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord ca România să nu mai fie o groapă de gunoi”

Anul trecut, împreună cu colegul meu, deputatul Alexandru Kocsis-Cristea, am depus o propunere legislativă prin care ne dorim să creăm cadrul normativ necesar statului român pentru a nu mai permite introducerea deșeurilor amestecate, de mai multe tipuri, nesortate sau care conțin impurități într-o proporție mai mare de maximum 1% și fără să se prezinte documente de proveniență. Acest lucru se întâmplă foarte des în practică, așa cum ne-au mărturisit comisarii de mediu, care până acum au fost lipsiți de o legislație punctuală, care să oprească acest fenomen. Doar că, surpriză mare, cine credeți că este instituția care se opune unei astfel de inițiative? Ei bine, fix Ministerul Afacerilor Interne. Nu există o explicație logică și nici o hârtie oficială, asumată de cineva, pentru care MAI se opune proiectului meu legislativ privind stoparea traficului ilegal de deșeuri. De ce să te opui unei inițiative care nu ar face decât să te ajute și să îți ofere un cadru legislativ coerent pentru a bloca transformarea României într-o groapă de gunoi?

Din păcate, nu este prima dată când Ministerul Afacerilor Interne acționează ilogic și haotic. În proiectul meu privind Legea pescuitului, la care am lucrat împreună și cu reprezentanți ai MAI, cei din minister dau, în primă fază, un aviz favorabil, cu amendamente, pe care ni le-am asumat, apoi telefonic comunică faptul că nu mai susțin inițiativa, apoi revin și asupra acestei decizii într-o altă comisie a Parlamentului. Este ceva de noaptea minții!

În Comisia pentru mediu a Senatului proiectul a primit un raport nefavorabil, prin votul și opoziția directă a senatorilor PSD, aceștia sprijinind fără rezerve ideea că „nu putem bloca economia circulară a României punând prea multe reguli, greu de urmat și de aplicat”.

În curând, proiectul va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputaților, unde îmi este teamă că intervențiile „celor care au în vedere interesul național” vor avea câștig de cauză. Însă eu încă mai sper că cei „buni” sunt mai mulți decât cei „răi” și printre decidenții legilor României...

„Guvernul României și PNL vin cu măsuri în sprijinul românilor”

Criza energetică generalizată este o problemă stringentă cu care se confruntă toți românii. Datoria noastră, a politicienilor, este să ne asigurăm că luăm cele mai corecte și eficiente măsuri pentru a atenua efectele acestor perioade de inflexiune în economie.

Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul României a adoptat un pachet de măsuri pentru sprijinul populației la plata facturilor de energie, valabile pentru un an de zile, începând cu data de 1 aprilie 2022. Concret, s-a avut în vedere plafonarea prețurilor finale facturate la energie electrică pentru clienții casnici vulnerabili, pe două tranșe de consum, pe baza consumului mediu lunar realizat în anul 2021 și a prețurilor finale la gaze naturale. Astfel, niciun cetățean nu va plăti mai mult de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul realizării unui consum mediu lunar în anul 2021 mai mic sau egal cu 100 kWh, iar în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv se plafonează la maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus.

O mențiune importantă este de făcut în acest sens. În cazul în care prețul din contractele în vigoare încheiate cu clienții finali este mai mic decât prețul maxim stabilit prin ordonanța de urgență, se aplică prețul contractual. De asemenea, referitor la gazele naturale, Guvernul a decis că, începând cu 1 aprilie 2022, va fi aplicat un preț reglementat de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus.

În ceea ce privește consumatorii noncasnici, pentru protejarea economiei și păstrarea locurilor de muncă, de asemenea se plafonează prețurile finale facturate pentru energie electrică și gaze naturale, excepție fiind pentru marii consumatori, care vor beneficia de schema de ajutor specifică industriei. La energie electrică, prețul maxim aplicat va fi 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar la gaze naturale prețul maxim va fi de 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.

Dar trebuie făcut mai mult decât atât în următoarea perioadă. Obiectivele principale ale Partidului Național Liberal în acest sens sunt încadrarea în deficitul bugetar asumat și preconizat, precum și creșterea gradului de independență energetică a României, lucru care se poate atinge numai prin investiții rapide, dar solide, în sistemul energetic. Avem nevoie de un acord transpartinic pentru investiții în acest domeniu strategic, în fiecare an, până în anul 2026.

De asemenea, Legea offshore rămâne prioritatea PNL în Parlament, pe care suntem pregătiți să o dezbatem și să o adoptăm cu celeritate.

„TVA zero la alimente” În prezent, legislația comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA față de cota standard, dar nu mai mici de 5%, pentru o listă de produse și servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA.

Noul sistem de TVA, care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite bunuri și servicii, printre care și alimentele, va fi adoptat în acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale cel târziu în 2023.

Intenția este de a oferi guvernelor statelor membre mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, oportunitatea de a recupera pierderile generate de pandemie, precum și de a investi în transformarea verde și digitală.

Propunerea de modificare a Directivei TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării și sănătății. O rată sub 5% va putea fi aplicată pentru anumite categorii de produse și servicii, precum livrarea de alimente, apă, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane și bagaje, livrarea de cărți, reviste, ziare și livrarea de panouri solare.

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5%, dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant/catering și dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale certificate corespunzător. Astfel, România poate opta pentru aplicarea cotei de 0% pentru acele categorii de bunuri, inclusiv alimentele, în contextul creșterii ratei inflației la un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.

Sectorul de morărit și panificație este cel mai afectat dintre toate industriile, pentru că, pe lângă creșterile de la gaze, energie și combustibili, avem și aproape dublarea prețului la grâu.

Conform specialiștilor, TVA-ul de 0% pentru alimente reprezintă o soluție temporară pentru reducerea inflației, fiind necesare și alte politici pentru gestionarea valului inflaționist. Fondul Monetar Internațional recomandă să fie luate acțiuni mai concentrate și direcționate, cum ar fi ajutorul în cazul gospodăriilor care sunt împinse în sărăcie.

Consider că, după transpunerea directivei, pentru ca TVA-ul 0% la alimente să își producă efectele și să vină în sprijinul politicii antiinflaționiste, va fi necesar să fie luate în considerare situația bugetară din acel moment, precum și politica fiscal-bugetară.

„Este nevoie ca voucherele de vacanță să fie acordate cât mai repede!”

Așa cum știm deja, la finalul anului trecut, a fost adoptată ordonanța de urgență care prevedea acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2022. Lucrul acesta trebuia să se întâmple chiar de la începutul anului. De altfel, ministrul turismului a promis acest lucru acum ceva vreme.

Suntem aproape de finalul lunii martie, când deja voucherele de vacanță ar fi trebuit să fie încărcate pe cardurile angajaților. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar întârzierile nu vor face decât să producă pagube mari turismului intern. Orice zi de întârziere reprezintă un mare dezavantaj. Angajații nu mai pot beneficia de ofertele speciale din această perioadă, iar agențiile de turism și hotelierii sunt și ei în pierdere. Spre exemplu, chiar în această perioadă se derulează Campania de „Înscrieri timpurii” pentru litoralul românesc, prelungită până la 31 martie.

Vreau să vă reamintesc că voucherele de vacanță asigură, în mare parte, supraviețuirea și dezvoltarea turismului intern. Datele arată că 30% dintre vânzările agențiilor de turism specializate pe turism intern sunt asigurate de voucherele de vacanță. Așa că aceste întârzieri îi vor determina pe români să se reorienteze către destinațiile din străinătate și să scoată bani din propriul buzunar pentru a-și plăti vacanțele.

Le solicit celor responsabili de această situație să rezolve cât mai repede posibil, pentru ca românii să-și poată face vacanțele în țară! România are locuri extrem de frumoase, care trebuie să fie descoperite și populate cu turiști!

În luna ianuarie, cu ocazia Zilei internaționale a educației, UNICEF a publicat cele mai recente date disponibile cu privire la impactul celor aproape 2 ani de pandemie de COVID-19 asupra educației copiilor.

Potrivit acestor date, pe lângă pierderile de învățare, închiderea școlilor a avut efecte negative asupra sănătății mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de alimentație și a condus la sporirea riscului de abuz la care copiii sunt supuși. În intervalul în care școlile au fost închise, peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au beneficiat de mesele oferite la școală. Pentru unii dintre ei, aceasta a însemnat pierderea singurei surse sigure de hrană zilnică.

„Pur și simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil al pierderilor legate de școlarizarea copiilor. Deși este necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educație, simpla redeschidere a școlilor nu este suficientă. Elevii au nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de învățare” – a declarat domnul Robert Jenkins, șeful Departamentului pentru educație al UNICEF.

În acest sens, în luna iunie a anului trecut, Guvernul lansa lucrările dedicate Programului național de suport destinat copiilor în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii”. Era primul program de această amploare dedicat exclusiv bunăstării copiilor din țara noastră, al cărui scop a fost să ofere soluții în plan psihoemoțional, dar și în raport cu riscurile de siguranță online și violența domestică.

La 6 luni de la adoptarea programului, peste 58% dintre obiectivele principale erau realizate, unul dintre acestea fiind lansarea numărului unic 119 pentru copii, complet operațional din ianuarie 2022. A fost un pas concret făcut în sprijinul copiilor care au cerut ajutor. Numai în perioada 5 ianuarie – 17 februarie 2022, la acest număr au fost înregistrate 19.489 de apeluri. Dintre acestea, 9.723 apeluri au însemnat tot atâtea cazuri concrete de salvare a unor copii din situații de abuz, neglijare și exploatare.

Copiii trebuie sprijiniți intens și pentru a recupera pierderile de învățare; școala online a însemnat pentru unii dintre ei un obstacol de nedepășit.

România își propusese pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% în ceea ce privește abandonul școlar. Din păcate, rata de părăsire a școlii a fost de 15,6%, poziționând țara noastră pe ultimele locuri din Europa din această perspectivă.

Prin Programul național pentru reducerea abandonului școlar, subsumat Programului „România Educată” și finanțat prin PNRR, Guvernul condus de PNL continuă demersurile făcute în scopul prevenirii abandonului școlar. Sprijinul acordat celor peste 2.500 de unități de învățământ cu până la 200.000 de euro/școală înseamnă încă un pas concret în vederea reducerii acestui risc de abandon. Având o finanțare de 543 milioane de euro, prin acest program național se pot asigura ore de recuperare, cheltuieli cu diverse dotări și chiar susținerea financiară pentru tabere sau excursii pentru copiii care nu au posibilități.

Mass-media a prezentat de mai multe ori declarații ale copiilor referitoare la ce a însemnat pentru ei școala în timpul pandemiei. „Cel mai mare lucru care mi-a lipsit a fost mersul la școală” – nu este o declarație lipsită de conținut, ci este ceea ce au simțit majoritatea dintre ei. Unii au revenit în băncile școlii atunci când au fost reluate cursurile și acest lucru a fost posibil. Alții, din diferite motive, nu au mai luat în calcul această variantă.

Pandemia ne-a forțat să conștientizăm faptul că școala nu înseamnă doar un loc în care elevii vin să învețe. Pe lângă acumularea cunoștințelor, la școală copiii socializează, își exprimă emoțiile și leagă prietenii.

De aceea, toți cei care sunt responsabili pentru viitorul lor trebuie să se asigure că acest loc nu le va mai lipsi și că o nouă situație de criză nu va mai răpi niciunui copil șansa la educație!

„Vom garanta mai mulți bani în buzunarele românilor, prin măsuri liberale!”

În ultimii doi ani, de la debutul pandemiei până astăzi, românii au avut de înfruntat mai multe situații dificile, care parcă nu ne mai dau pace. Toate aceste vicisitudini au mereu un impact în economie, iar contribuabilul este cel care resimte de fiecare dată efectele produse de diferite crize. Tocmai pentru a contracara aceste efecte nocive asupra economiei românești și a puterii de cumpărare a românilor am venit, alături de alți colegi liberali deputați, cu un amendament esențial în acest sens.

Ce ne propunem prin acest amendament? În primul rând, creșterea veniturilor nete ale tuturor angajaților, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, necesară menținerii relativ constante a puterii de cumpărare a angajaților, prin reducerea CAS de la 25% la 20%. Prin scăderea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale va fi asigurat un volum satisfăcător al cererii agregate a angajaților, cu impact pozitiv asupra veniturilor din TVA și accize.

Trebuie precizat faptul că diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat va fi compensată prin transferuri de la bugetul de stat, ca urmare a unei colectări mult mai bune a veniturilor bugetare. Sursa principală de compensare va fi determinată din veniturile fiscale, pentru care se anticipează o colectare peste prognozele care au stat la baza fundamentării Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Mai mult, prin această amendare a legii ne propunem ca, de la 1 iulie 2022, cota de contribuție la pilonul II să crească de la 3,75% la 4,75%. Această creștere pentru contribuțiile individuale la fondurile de pensii administrate privat va contribui rapid la menținerea ratei de acumulare pentru participanții la pilonul II de pensii, cu perspectiva unor remitențe mult mai mari la împlinirea vârstei legale de pensionare. De asemenea, transferurile mai mari către fondurile de pensii administrate privat vor asigura un volum investițional mai mare în economia românească, costuri mai mici de finanțare a deficitului bugetar și o lichiditate mai mare în piață.

În concluzie, dorim să generăm în mod real mai mulți bani în buzunarele tuturor românilor, prin aceste măsuri liberale.

„Luna pădurii – campanie de împădurire de primăvară”

În calitate de deputat de Ilfov și membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, dat fiind faptul că suntem în Luna pădurii, care a început în data de 15 martie 2022 și se termină în data de 15 aprilie 2022, vreau să trag un semnal de alarmă cu privire la dispariția plămânului verde al României și la campaniile de împădurire nerealizate în vederea combaterii tăierilor ilegale.

Odată cu dispariția pădurilor, poluarea nu mai poate fi combătută și, implicit, apare o degradare a stării de sănătate a populației, iar ecosistemul este în dezechilibru, distrugând flora și fauna. Romsilva, instituție care se află în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, organizează anual o campanie de împădurire, eveniment menit să ne facă să conștientizăm importanța pădurilor, a spațiilor verzi și, totodată, să contribuim activ pentru a reface ceea ce a fost cândva. În realitate, situația este cu totul alta. Deși an de an

există promisiuni, deschideri cu fast ale acestor campanii, nu se realizează nici măcar jumătate din cifrele publicate.

Romsilva ar trebui să planteze anual în cadrul acestei campanii peste un milion de puieți, regenerând pădurile degradate și înființând noi păduri, acoperind astfel suprafețe de câteva mii de hectare.

În cadrul acestor acțiuni ar trebui să participe și voluntari ce se pot implica activ și constant. Județul Ilfov are nevoie de noi zone verzi, zone noi unde cetățenii își pot petrece timpul liber. România riscă să fie penalizată de Comisia Europeană pentru toate aceste nereguli, ba mai mult, pentru că nu putem combate poluarea aerului, avem proceduri de infringement.

România a avut cândva peste 75% din suprafață acoperită cu păduri, însă de-a lungul timpului, din cauza diferitelor conduceri și a managementului defectuos, a pierdut milioane de hectare de pădure, ajungând astăzi să aibă mai puțin de 25% din suprafață.

România are un uriaș potențial atunci când vorbim despre păduri, având peste două mii de milioane de metri cubi de masă lemnoasă pe picior, conform IFN. Avem o diversificare a speciilor de arbori, aproximativ 70% sunt specii de foioase și 30% rășinoase. Printre principalele specii forestiere de foioase putem enumera fagul, gorunul, salcâmul și așa mai departe. La acest capitol suntem peste media europeană, în ciuda defrișărilor masive.

Deși avem legislație care este mereu actualizată, avem sancțiuni destul de dure, în continuare nu se pot stopa tăierile ilegale de păduri.

Avem nevoie de zone verzi, curate, nepoluate, ca să combată schimbările climatice, să stopeze eroziunea solului și să avem un aer respirabil.

Trebuie să refacem perdelele forestiere și să venim în sprijinul agriculturii pentru a ne asigura hrana necesară!

Trebuie să ne implicăm astăzi și acum, cu pași mai mici sau mai mari, dar să asigurăm un viitor copiilor noștri!

Partidul AUR susține toate acțiunile și inițiativele bune ce vin în sprijinul cetățenilor.

„Avem nevoie de măsuri concrete!”

Trăim vremuri tulburi, vremuri cu multă incertitudine privind ziua de mâine, este perioada crizelor de toate felurile: energetică, prețurile cresc, iar autonomia scade; refugiații din Ucraina sunt tot mai mulți, iar soluții concrete lipsesc; criza informațională, mass-media plină de propagandă și știri false; criza securității naționale – ne bazăm pe aliați și e vai de armata noastră.

Aceste vremuri tulburi ne obligă să lăsăm retorica patetică, populismul ipocrit și să luam măsuri concrete pentru a securiza și asigura viitorul nostru comun românesc. Din păcate, unii colegi de-ai noștri încearcă continuu să-și construiască capital politic populist, chiar și pe seama situației de criză în care ne aflăm. Cum vine asta, dragi colegi, pentru unii ciumă, iar pentru alții mumă?

Incertitudinea zilei de mâine, lipsa de încredere în organele statului, mass-media împânzită de fake news, război în țara vecină – în acest context poate ar fi timpul să facem ceva concret pentru viitorul nostru, care devine din ce în ce mai incert.

România, în aceste vremuri, are nevoie de acțiuni concrete, orientate să crească siguranța fizică și informațională a cetățenilor.

De aceea, propun să dezbatem și să implementăm mecanisme legislative pentru următoarele domenii:

– Măsuri de combatere a știrilor false cu sancțiuni până și penale pentru dezinformare. – Creșterea autonomiei noastre energetice, punerea în funcțiune a tuturor capacităților de producție de curent electric.

– Creșterea autonomiei alimentare prin stimularea producătorilor locali și scăderea importului de alimente.

Cred cu fermitate că vom reuși să găsim o limbă comună și resurse comune, indiferent de coloristica politică, pentru a lua măsuri concrete, iar amânarea sau tărăgănarea acestor decizii ar putea să ne coste prea scump.

„Sprijinirea dezvoltării infrastructurii bancare din mediul rural nu reprezintă un moft politicianist”

Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaților, îmi exprimam speranța că actualul premier al României nu va lăsa cetățenii din mediul rural în urmă și va sprijini identificarea unor măsuri necesare accesului facil al acestor cetățeni la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea retragerii de numerar din comuna în care aceștia domiciliază.

În continuarea acelei declarații politice, am considerat oportun să solicit o serie de informații de la Banca Națională a României privind situația existentă la nivel național în ceea ce privește infrastructura bancară, gradul de bancarizare și de intermediere bancară.

Trecând peste faptul că informațiile primite de la BNR sunt departe de a fi complete, întrucât nu au putut fi furnizate situația repartizării ATM-urilor pe județe și, respectiv, alocarea acestora între zona urbană și cea rurală, răspunsurile transmise reflectă o situație extrem de îngrijorătoare. În acest sens, mi-au atras atenția următoarele date statistice:

– La finalul anului 2021 existau în România 10.132 de bancomate, în scădere vizibilă față de anii anteriori.

– La 1 ianuarie 2022, instituțiile de credit erau prezente la nivel național în doar 203 orașe din cele 319 orașe și, respectiv, în doar 466 de comune din cele 2.861 comune.

– Numărul de unități bancare, respectiv numărul de angajați la un milion de locuitori existent în România, respectiv 236 de unități și un număr de 2.724 de angajați, sunt mai reduse față de alte state din regiune, respectiv Polonia, Bulgaria, dar și față de nivelul mediu din Uniunea Europeană, de 320 de unități și 5.041 angajați.

Însă de departe cea mai alarmantă situație o reprezintă gradul de intermediere bancară din România, calculat ca raport între activele bancare și produsul intern brut, care ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un procent de doar 57% în 2020.

Astfel, comparativ cu statele din regiune, gradul de intermediere bancară este aproape de două ori mai mic față de Bulgaria (108%), Polonia (103%) și Ungaria (108%). De asemenea, acest grad de intermediere bancară este de 2,5 ori mai mic comparativ cu cel din Cehia, al cărui nivel este de 142%, și, respectiv, de cinci ori sub media Uniunii Europene, de 293%.

Concluzionând, un calcul simplu ne indică faptul că prezența instituțiilor de credit în localitățile din mediul rural este de aproximativ 16,3%, iar numărul de localități rurale fără bancomate amplasate este extrem de scăzut.

Domnule premier, din nefericire, aceasta este situația necoafată a unor guvernări în care nici Partidul Social Democrat, nici Partidul Național Liberal nu au venit în mediul rural să se ocupe de creșterea standardului de viață, ci doar să cerșească voturi din 4 în 4 ani.

Totodată, domnule premier, înțelegem cu toții că toate guvernările postdecembriste au trebuit să păstreze o relație

strânsă cu mediul bancar, întrucât acest sector a acordat masiv împrumuturi pentru acoperirea deficitul bugetar al țării. Totuși, această situație nu ar trebui să reprezinte, pentru dumneavoastră și structura guvernamentală pe care o conduceți, un impediment în a identifica alături de structurile de profil din domeniul bancar soluțiile necesare dezvoltării infrastructurii bancare în mediul rural, în scopul reducerii decalajelor existente față de mediul urban.

Vă asigur pe această cale, domnule premier, că acest demers ar putea contribui în mod direct la o dezvoltare economică și socială sustenabilă a zonelor rurale, dezvoltare pe care nădăjduiesc că ne-o dorim cu toții!

„Independența energetică a României este un deziderat ce trebuie să-și găsească urgent rezolvare”

În cel mult un deceniu, în lipsa gazelor din Marea Neagră, România va depinde de importuri pentru mai mult de 50% din gazele consumate. Acum, în funcție de sezon, importurile au ponderi cuprinse între zero și 30%, atunci când există un consum industrial intens și afară temperaturile sunt foarte scăzute. Dar producția internă este pe o curbă descendentă de mai mulți ani și acest lucru se va accentua, în special pentru că zăcămintele sunt mature. Importul este, evident, din Rusia, ceea ce strategic reprezintă o slăbiciune, lucru confirmat de cele mai recente evenimente din țara vecină, Ucraina.

Dacă exploatările de gaze din Marea Neagră ar fi decurs normal, în anul 2022, România ar fi putut să fie un factor de securitate energetică, cu exporturi de gaze la prețuri foarte bune. Dar Legea offshore a blocat proiectele. Dacă legea ar fi fost echitabilă pentru toți cei implicați, Petrom ar fi extras în acest an primele gaze din perimetrul Neptun.

Pe lângă aceasta, au fost de-a lungul timpului o multitudine de alte proiecte care ar fi redus dependența de Rusia și care au fost faultate de interese regionale sau de altă natură, iar urmările le putem vedea cu toții.

Conducta BRUA ar fi putut să fie o rută alternativă la conductele de gaz rusesc, inclusiv prin alimentarea din terminalul de gaze lichefiate din Grecia, unde Romgaz a avut un interes de participare.

În urmă cu mai bine de un deceniu, știm bine că România promova un proiect alternativ de aprovizionare cu gaze din zona caspică. Sub numele de AGRI, era desenată o rută de transport din Azerbaidjan, prin Georgia, până în Portul Batumi, unde gazele ar fi fost lichefiate și transportate pe vapoare speciale până la Constanța. Din acest terminal, gazele urmau să intre pe conducte. Proiectul însă nu a avut un sprijin european, în special financiar, iar astăzi toate aceste ezitări ne-au ajuns din urmă.

Și mai vechi a fost Proiectul Nabucco, un gazoduct uriaș care ar fi trebuit să asigure alimentarea cu gaze din zona caspică, chiar și din Iran, prin Turcia, Bulgaria, România și mai apoi către piețele vestice. După amânări și discuții sterile, inclusiv intervenții subtile ale Rusiei pe lângă diverși factori de decizie, proiectul a ajuns la coșul de gunoi al istoriei.

Indecizia și șovăiala arătate în ultimii ani ajung să ne coste extrem de scump, atât în ceea ce privește prețul gazului importat, cât și în ceea ce privește incapacitatea de a ne decupla de un furnizor care are interese total opuse cu cele ale statului român. Nu pot sublinia îndeajuns gravitatea situației, precum și urgența cu care trebuie adoptate modificări legislative în acest domeniu strategic. România trebuie ca măcar acum, în al 13-lea ceas, să-și asigure alternativele la gazele rusești. Chiar dacă dependența noastră față de acestea este una dintre cele mai reduse din Europa, putea și ar fi trebuit să fie zero, dacă am fi avut politici coerente.

„Nu avem de ce să ne temem din punct de vedere economic și militar!”

Războiul de peste graniță și valurile de refugiați ucraineni au sensibilizat peste măsură poporul român, repoziționând în prim-plan ospitalitatea și omenia, de care am dat dovadă ori de câte ori a fost cazul. Dar, concomitent, reanimarea afectivului colectiv a adus cu sine și o sensibilizare mai mare a populației în fața panicii. Cu toate că populația știe că teama nu este un aliat de nădejde, ci doar accentuează și mai mult o potențială nesiguranță, ducând la dezechilibre, au apărut în spațiul public întrebările privind stocurile de alimente, dar și motivele creșterilor speculative ale prețurilor carburanților. Populația a luat cu asalt comercianții acestor produse, în încercarea disperată de a-și asigura măcar nevoia de hrană pentru viitorul apropiat, având în vedere că tensiunea generată de război continuă să fie resimțită și la noi, într-un mod impropriu de accentuat.

Este normal să fim solidari, să ne manifestăm afecțiunea, grija și ajutorul față de populația nevinovată din Ucraina, individual sau împreună cu societatea civilă și autoritățile noastre, însă nu este deloc adecvat să ne provocăm singuri neplăceri privind o posibilă – eu aș numi-o direct imposibilă – criză alimentară care ar urma să ne lovească, dar și o imposibilă invazie rusă.

Dragi români, nu avem de ce să ne temem, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere militar. Mă văd obligat să reafirm la rândul meu truismul că suntem țară membră a Uniunii Europene și NATO. Într-adevăr, Ucraina nu este membră în niciuna dintre cele două alianțe, iar din acest aspect decurg unele diferențe pe care fiecare cetățean le percepe în funcție de interesul manifestat față de agresiunea militară din Ucraina și urmările ei nefaste pe toate palierele vieții. Mai mult decât atât, toate declarațiile oficialilor occidentali confirmă faptul că România are cele mai puternice angajamente de securitate din istoria sa. NATO funcționează ca alianță solidară, iar un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii alianțe.

Vă îndemn la solidaritate și la înțelepciune, ca să putem trece cu bine și peste această etapă dificilă. În paralel, instituțiile statului român au demonstrat că lucrează și că au intervenit cu promptitudine și eficiență sporită pentru a corecta scumpirile nejustificate. De asemenea, actuala coaliție de guvernare lucrează la reconfigurarea strategiei economice, astfel încât să poată gestiona cât mai echitabil efectele războiului din Ucraina asupra unor sectoare primordiale ale industriei noastre.

Ministerul Economiei a inițiat o analiză a impactului conflictului dintre Rusia și Ucraina asupra ramurilor industriale. S-au luat în considerare relațiile comerciale existente în prezent, mai precis contractele de furnizare și prestări de servicii pe care le avem cu parteneri din Ucraina și din Federația Rusă. De asemenea, tranzitul materiilor prime și al produselor din import sau de export pentru ori dinspre Federația Rusă, fie aerian, terestru sau naval, este acum grav perturbat, din cauza atât a sancțiunilor impuse, cât și a riscului existent în zonele de conflict, lezând și mai mult lanțurile de producție și desfacere.

Din analiza preliminară a Ministerului Economiei a rezultat că trei sectoare industriale, cel auto, al mobilei și cel metalurgic, se confruntă cu probleme majore, cu impact

serios asupra activității desfășurate. Răspunsul Guvernului nu a întârziat. Au fost luate primele măsuri de combatere a impactului negativ al războiului asupra economiei, în general, și industriei, în special, astfel încât să avem soluții constructive, viabile și rapide.

Sunt încrezător că Guvernul, prin Ministerul Economiei condus de PSD, va veni cu cele mai bune măsuri de susținere necesare tuturor segmentelor economiei naționale care au, în acest moment, de suferit de pe urma războiului din Ucraina. Economia românească va fi în continuare sprijinită, ca să surmonteze toate efectele minore sau majore ale războiului din Ucraina, astfel încât aportul industriilor la produsul intern brut să rămână la fel de consistent.

În plus, PSD are în analiză și combaterea efectelor economice cu impact moderat și pe termen limitat, care ar putea să apară dacă acest război nu se va mai prelungi și pacea se va reinstaura la est de România mult mai repede decât preconizează pesimiștii.

Așadar, îmi reafirm convingerea că nu avem de ce să ne temem noi, românii, nici din punct de vedere economic și nici militar!

„PSD sprijină populația și firmele românești, așa cum s-a angajat în programul de guvernare”

PSD rămâne cea mai performantă componentă a guvernării. Aproape 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro, au fost alocați de ministrul PSD al finanțelor firmelor românești, prin ordonanța de urgență care s-a aprobat săptămâna trecută în ședința de guvern. Astfel, pe lângă cei 10 miliarde de lei alocați programelor IMM INVEST și IMM AGRO, alți aproape 10 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie.

Noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a patru piloni strategici, respectiv Programul „Prima casă” și cele trei fonduri de garantare, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a Creditului Rural. La schemele de ajutor de stat sub formă de garanții care acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiții sau pentru susținerea activității curente se adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanțată integral din bugetul de stat.

Prin Programul IMM PROD este susținută industrializarea economiei, prin RURAL INVEST se finanțează afacerile din mediul rural, GARANT CONSTRUCT este destinat sectorului construcțiilor, iar INNOVATION este conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.

Astfel, PSD își onorează o prioritate din programul său de guvernare și susține cel mai ambițios proiect național dedicat firmelor mici și mijlocii din România.

La nivel legislativ, în fața crizelor multiple, parlamentarii social-democrați fac tot ce este posibil pentru ca România să depășească actuala criză din domeniul energiei și a situației de conflict din regiune.

Proiectul PSD privind hidrocentralele abandonate a fost adoptat de Senat săptămâna trecută și urmează rapid dezbaterea și votul final în Camera Deputaților. Astfel se va asigura cadrul legislativ pentru finalizarea unor investiții în hidrocentrale, cu beneficiul uriaș al aportului de zeci de mii de megawați lunar în sistemul energetic, energie verde și, foarte important, ieftină. În egală măsură, sistemul energetic devine mai puternic, mai stabil și mai fiabil, fapt care va aduce multă ordine și stabilitate în aprovizionarea noastră cu energie. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat Legea privind obligativitatea criteriului verde la licitații. Legea susține capitalul românesc și comunitățile, după model european. Criteriul verde înseamnă puncte în plus la licitație pentru firmele care poluează mai puțin prin operațiunile de transport și astfel firmele românești au șanse în plus să participe cu succes la licitațiile publice.

Ministerul Muncii pregătește un proiect de lege cu măsuri de protecție socială pentru companiile care vor avea de suferit în urma restricțiilor impuse Rusiei.

La insistențele PSD, premierul Ciucă a solicitat Uniunii Europene sprijin pentru România, ca țară ce se află în prima linie de apărare a democrației occidentale. Ministrul PSD al finanțelor a și pus rapid în aplicare acest mandat și, la Bruxelles, la reuniunea Ecofin de săptămâna trecută a miniștrilor de finanțe din UE, a argumentat necesitatea ajustării în acest sens a mecanismelor europene.

Așadar, PSD, la nivel executiv și parlamentar, inițiază, susține și promovează acțiuni pentru protejarea românilor și a economiei, așa cum s-a angajat când a decis să intre la guvernare.

„Zamostea–Lunca”

După odiseea neagră a monstruozității numite groapa de gunoi „ecologică” (ce ironie amară!) din pasul Mestecăniș, am aflat că lucrările continuă în șantierul de la limita județelor Botoșani și Suceava, unde se construiește un baraj pentru furnizarea apei potabile și industriale pentru județul Botoșani. Presa a relatat pe larg, cu lux de amănunte, în anii trecuți acest masacru, dar s-a mers pe o perenă „înțelepciune” a guvernanților, când e vorba despre oprobriul public față de anumite proiecte, „câinii latră, ursul trece...”

În loc de investiții reale în infrastructura rutieră, gaz, canalizare sau lansatoare de rachete antigrindină, regiunea se pricopsește cu un proiect de o utilitate îndoielnică, bazat pe un proiect și o autorizație emisă în 1987, proiect desfășurat sub egida Administrației Bazinale Siret, din cadrul uneia dintre cele mai controversate instituții, „Apele Române”. Instituția, folosită de camarila de partid drept trambulină pentru beizadele și domnișoare cu studii și talente chestionabile, iese la rampă printr-un proiect care va distruge cel puțin jumătate din pădurea de la Zamostea–Lunca. Vor fi distruse 27 de hectare din rezervație și 90 de hectare dintr-o pădure adiacentă, doar ca să fie cheltuite niște fonduri aflate la dispoziție.

Așa cum ne-am obișnuit și până acum, avizele au fost date pe repede înainte, consultările publice au fost niște simulacre, în acest moment când, în primăvară, lucrările vor distruge parțial Rezervația Zamostea–Lunca, loc în care crește laleaua pestriță, specie protejată pe plan mondial. Argumentația guvernanților – nevoia stringentă de apă într-un județ în care și industria, și populația au scăzut dramatic – este ridicolă din orice unghi ai privi-o. Este clar că de aici vor câștiga doar cei ce vor construi ceva nefolositor, megalomanic, o nouă groapă de bani publici din care se vor adăpa doar băieții deștepți, mufați la contractele sistemului.

Răspund pe această cale campaniei civice declanșate de cei de la Declic și invit societatea civilă și presa să aducă în față acest subiect și să punem presiune pe cei care distrug natura, în timp ce ne închid ochii cu campanii turistice și declamarea patetică a iubirii de neam și natură. În afară de sprijinul declarativ, voi adresa o interpelare ministrului mediului, Tánczos Barna, pentru mai multe detalii.

Ce putem face? Există acum soluții pentru oprirea dezastrului?

Din păcate, cred că singura șansă de supraviețuire a Rezervației Zamostea–Lunca este abandonarea lucrărilor. Societatea civilă are un cuvânt greu de spus, dar, din păcate, este rareori băgată în seamă de guvernanți.

Rog organizațiile civice să ni se alăture în acest demers care va salva nu doar o rezervație naturală, ci și un principiu. Să le spunem guvernanților că, oricât de puternici se cred, vocea oamenilor județului este mai puternică!

Rog jurnaliștii suceveni să îi întrebe pe parlamentarii județului, punctual, ce părere au dacă va dispărea o bună parte din Rezervația Zamostea–Lunca și despre posibilitatea ca, în curând, să apară gunoaie la groapa de la Pojorâta. Să îi sune și să ne spună și nouă cine luptă pentru Bucovina și care o scaldă în punctaje de partid. Sucevenii au dreptul să știe cine sunt cei care se opun și cei care îi îmbrobodesc doar cu vorbe mieroase.

Haideți să punem umărul, poate putem împiedica încă un dezastru!

Fapte, nu vorbe!

„Partidul Social Democrat răspunde prompt provocărilor economice și sociale ale momentului”

Războiul de la granițele României ne obligă la o reevaluare de fond a unora dintre politicile naționale.

Agravarea crizei energetice, ca efect al conflictului militar în desfășurare, a impus în primul rând adoptarea unor măsuri ferme în ceea ce privește evoluția alarmantă a prețurilor la energie.

În acest moment, Partidul Social Democrat și-a atins obiectivul esențial privind protejarea, timp de un an, a cetățenilor și a firmelor românești față de majorarea facturilor la utilități.

Ordonanța de urgență privind reglementarea prețurilor la energie electrică și gaze este necesară atât pentru români, cât și pentru firme. Românii nu vor mai fi terorizați cu gândul la cât vor crește facturile în luna următoare.

De asemenea, Partidul Social Democrat s-a asigurat că toți cei care vor specula prețurile vor fi supraimpozitați în mod substanțial, iar gazele naturale din producția internă vor fi vândute la prețuri rezonabile pentru români.

Avem toate argumentele să credem că plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale, care înseamnă peste 50% din creșterea inflației, va determina și o stabilizare a prețurilor, cu efecte pozitive majore asupra puterii de cumpărare a românilor.

Următorul pas ar trebui să fie realizarea independenței energetice a României. Este ceea ce Partidul Social Democrat și-a propus ca obiectiv principal pentru următorii 3 ani. Îndeplinirea lui va putea fi înfăptuită atât prin măsuri legislative – precum adoptarea legii de redeschidere a hidrocentralelor aproape finalizare –, cât și prin decizii executive de extindere, de modernizare sau de înființare de noi capacități de producție.

O altă prioritate a Partidului Social Democrat este cea legată de siguranța alimentară și să existe prețuri la mâncare accesibile populației. Din această perspectivă, agricultura trebuie să aibă tot sprijinul posibil. O producție bună poate asigura și stabilitatea prețurilor alimentelor, în contextul în care, la insistențele Partidului Social Democrat, Guvernul a asigurat predictibilitate și stabilitate pe piața energiei, prin plafoanele la electricitate și gaz. Se lucrează deja la un program de sprijin pentru independența energetică a fermelor și a companiilor din industria alimentară, prin care vor fi acordate din Fondul de modernizare sumele necesare pentru investiții în energie regenerabilă. În același timp, aproape 20 de miliarde de lei au fost alocați de ministrul PSD al finanțelor firmelor românești.

Pe lângă cei 10 miliarde de lei alocați programelor IMM INVEST și IMM AGRO, alți aproape 10 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie.

Noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a patru piloni strategici, respectiv Programul „Prima casă” și cele trei fonduri de garantare – Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a Creditului Rural.

La schemele de ajutor de stat sub formă de garanții care acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiții și/sau pentru susținerea activității curente se adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanțată integral din bugetul de stat.

Prin Programul IMM PROD este susținută industrializarea economiei, prin RURAL INVEST se finanțează afacerile din mediul rural, GARANT CONSTRUCT este destinat sectorului construcțiilor, iar INNOVATION este conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.

Astfel, PSD își onorează o prioritate din programul său de guvernare și susține cel mai ambițios proiect național dedicat firmelor mici și mijlocii din România.

Susținerea producătorilor români și a companiilor românești este însă esențială în această perioadă complicată. Fiecare dintre noi poate contribui direct, alegând produse românești, cu responsabilitate. Fiecare produs românesc achiziționat este un impuls de care economia românească are multă nevoie în aceste vremuri atât de tulburi.

Alegând să cumpărăm produsele producătorilor autohtoni, fiecare dintre noi poate contribui la construirea acelei Românii la care visăm cu toții.

Partidul Social Democrat și-a atins principalele obiective pe care le-a urmărit în privința reglementării prețurilor la energie electrică și gaze naturale în urma aprobării ordonanței de urgență adoptate de Guvern la finalul săptămânii trecute. Așa cum au putut să vadă toți românii, în forma finală a actului normativ, populația și firmele vor beneficia de protecție pentru cel puțin un an de zile, cei care vor specula prețurile vor fi supraimpozitați, iar companiile care valorifică gaze naturale din subsolul românesc vor vinde producția la prețuri rezonabile pentru cetățenii români.

Așadar, soluțiile identificate de PSD și propuse coaliției de guvernare au fost implementate, și nu proiectul lui Virgil Popescu, care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi transformat criza din energie într-o criză bugetară. Era inacceptabilă forma propusă de ministrul liberal, care ar fi încurajat specula și nu ar fi rezolvat cu nimic problema structurală a prețurilor. De aceea, PSD a insistat pe măsurile de reducere cu adevărat a prețurilor la energie pentru următorul an de zile.

De asemenea, vreau să evidențiez că, tot la inițiativa PSD, ministrul finanțelor a identificat resursele financiare necesare și a alocat 2,4 miliarde de euro pentru acest pachet de sprijin destinat populației și al economiei naționale.

Astfel, în urma plafonării prețurilor la energie și gaze naturale, care reprezentau peste 50% din creșterea inflației, vom avea de la 1 aprilie o stabilizare a prețurilor de consum, cu un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare a populației.

În zilele următoare, alături de colegii mei de la PSD, vom continua colaborarea cu partenerii din coaliția de guvernare pentru o reglementare cât mai rapidă în domeniul comerțului

cu carburanți și al asigurărilor auto, care să determine o scădere a costurilor de transport și să se reducă astfel și mai mult presiunea asupra inflației.

Este imperativ să venim cât mai repede cu soluții concrete la problemele reale ale românilor, și anume la creșterile de prețuri la servicii și produse, scăderea inflației, asigurarea resurselor energetice pe termen mediu și lung și majorarea puterii de cumpărare a românilor, concomitent cu susținerea antreprenorilor și IMM-urilor autohtone.

Dincolo de cifre, care, din perspectiva PSD, ar putea fi ajustate pentru a proteja și mai bine populația și economia, este important să existe predictibilitate și stabilitate în privința prețurilor. Este imperativ să se implementeze toate soluțiile pe care le avem la îndemână, ca să fie oprită această sarabandă demolatoare a scumpirilor! De la energie pleacă totul! Prețurile la electricitate și gaz trebuie să rămână stabile pentru cel puțin anul viitor. Totodată, trebuie să fie cât mai suportabile pentru populație și economie. Aceasta este viziunea PSD, care, lucru bine știut, a criticat consecvent liberalizarea haotică a pieței de energie și a propus repetat soluții.

PSD va continua să propună și să susțină măsuri realiste, care în contextul actual să ajute populația și IMM-urile să facă față facturilor și să asigure stabilitatea pieței naționale de energie, inclusiv prin dezvoltarea de noi capacități de producție.

PSD a venit mereu cu propuneri și soluții concrete pentru a proteja populația și firmele de creșterea costurilor.

Fac apel la ministrul Vîlceanu și la premierul Ciucă să urgenteze demersurile colegilor mei din Guvern și ale europarlamentarilor social-democrați care au cerut la nivel european folosirea unor instrumente financiare suplimentare pentru protejarea economiei și a cetățenilor de efectele creșterilor de prețuri la energie și combustibil, având în vedere că țara noastră este și în prima linie a gestionării refugiaților și sprijinului acordat Ucrainei de UE.

În opinia mea, se impune un nou mecanism de reziliență la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea pierderilor suferite de statele membre în urma aplicării sancțiunilor împotriva Federației Ruse, dar și a crizei din energie.

„Pandemia de COVID-19 se întoarce cu valul 6?”

Toți ne-am bucurat de ridicarea restricțiilor, măsură care ne-a adus mai aproape de viața în stare de normalitate dinainte de pandemie.

Numărul zilnic de noi infecții cu SARS-CoV-2 a început să crească la niveluri record în China, țara de unde a plecat pandemia în urmă cu doi ani, dar și în țările europene și în Marea Britanie, țări care au renunțat la restricții înaintea noastră.

Și în România numărul infectărilor a crescut, o confirmă datele oficiale, precum și presiunea care începe iar să se resimtă pe spitale.

Chiar dacă nu mai suntem în stare de alertă și autoritățile au ridicat restricțiile, ar trebui totuși să fim precauți, să încercăm să protejăm sănătatea noastră și a celor dragi și să evităm printr-un efort colectiv reintroducerea restricțiilor și supraîncărcarea spitalelor.

Evitarea pe cât posibil a utilizării mijloacelor de transport în comun dacă prezentăm semne ale unei infecții respiratorii, păstrarea unei distanțe de aproximativ un metru față de ceilalți, spălarea pe mâini corespunzătoare și de fiecare dată când intrăm în casă sau în birou, purtarea măștii în spațiile închise și în mijloacele de transport în comun consider eu că sunt măsuri de precauție care nu îngreunează viața de zi cu zi, însă care pot salva viața noastră și a celor dragi și pot ajuta personalul medical să gestioneze optim aceste situații delicate.

„Deficitul de personal din poliție”

Eficientizarea managementului resurselor umane pentru optimizare capacității organizaționale de răspuns trebuie să reprezinte o prioritate pentru Ministerului Afacerilor Interne.

Eforturile instituționale trebuie să se îndrepte cu prioritate către reducerea acestui deficit, inclusiv prin organizarea concursurilor pentru funcțiile de conducere vacante și prin îmbunătățirea pregătirii profesionale.

Este necesară identificarea unor soluții viabile pentru reducerea deficitului de personal din structurile de ordine și siguranță publică ale MAI, astfel încât să se asigure calitatea actului de pregătire și formare profesională a ofițerilor, subofițerilor și agenților.

Criza de personal tot mai profundă din Ministerul Afacerilor Interne are o explicație. În ultimii ani, din MAI au fost șterse, efectiv, peste 20.000 de posturi.

Deficitul real al Ministerului Afacerilor Interne ar fi de peste 40.000 de oameni, fapt semnalat în nenumărate rânduri de sindicaliștii din poliție, care au arătat că, astfel, este pusă în pericol siguranța cetățenilor.

Deficitul de personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este de aproape 20%, în condițiile în care în acest moment ministerul are undeva la 130.000 de angajați și ar trebui să aibă peste 150.000.

În anul 2020 au plecat în pensie 9.000 de angajați și au venit din școală 2.000. Deci minus 7.000. Plus încă 3.000 plecați înainte să intre în structură noile generații. În total 10.000 deficit numai în anul 2020.

Această criză de resurse umane nu poate fi rezolvată în mod miraculos. Una dintre soluții este creșterea numărului de locuri în școlile de poliție, iar o alta recrutarea de personal din sursă externă, ca soluții, masterul profesional și trecerea agenților în rândul ofițerilor.

Din cauza pandemiei, în 2020 nu s-au mai organizat concursuri de angajare în Ministerul Afacerilor Interne și până la finalul anului s-au pensionat peste 5.000 de angajați.

Chiar înainte de aceste plecări, Ministerul de Interne era în deficit de personal, ceea ce înseamnă slăbirea capacității acestei țări în domeniul ordinii și siguranței.

În aceste condiții, misiunile specifice sunt greu de îndeplinit în condiții de eficiență, sunt efectuate lunar zeci de ore suplimentare de către fiecare polițist – pe fondul misiunilor de prevenire/combatere a efectelor pandemiei –, majoritatea neplătite și nerecuperate, iar multe dosare rămân nesoluționate, pentru că este imposibil ca trei polițiști să muncească pentru patru.

Trebuie majorate cifrele de școlarizare în școlile de formare profesională inițială.

Acordarea majorării salariale este foarte importantă, pentru a stimula polițiștii care îndeplinesc condițiile legale de pensionare, cu experiență profesională adecvată, să rămână în sistem, contribuind la tutelarea viitorilor polițiști și, implicit, la diminuarea deficitului de personal.

Din septembrie 2019 până în septembrie 2020, pe fondul pandemiei, nu au avut loc concursuri de admitere în școli, iar numărul elevilor din sesiunea martie 2021 reprezintă abia 10% din deficitul actual de personal.

Există mulți polițiști care îndeplinesc condițiile de vechime și vârstă și n-ar dori să plece. Ei pot rămâne până, practic, se duc în 57-58 de ani, unde îi duce legea. Dar, având în vedere lipsa de predictibilitate, oamenii pleacă.

Lipsa de personal din sistem este un dezastru major privind siguranța publică. Sunt situații unde s-a ajuns la deficit de personal de 50%, în condițiile în care numărul celor care intră în sistem este nesemnificativ.

Dialogul social, negocierea cu sindicatele polițiștilor reprezintă un capitol ignorat de mai toate guvernele care sau perindat în ultimii ani pe la conducerea țării.

În afară de acele angajări care s-au făcut pentru Poliția Animalelor, care au fost foarte puține, nu s-au mai făcut angajări.

S-a mai realizat o trecere a agenților în corpul ofițerilor, dar asta nu înseamnă o creștere a numărului de personal, ci o creștere a numărului dintr-o anumită categorie profesională, adică au trecut de la agenți la ofițeri, dar am rămas cu mai puțini agenți decât aveam înainte, iar școlile nu fac față.

Școlile scot un număr foarte mic de absolvenți, deficitul crește pe zi ce trece, nu există nicio garanție pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare să mai rămână, aceștia se pensionează imediat ce îndeplinesc condițiile legale.

În aceste condiții își desfășoară activitatea personalul din Ministerul Afacerilor Interne.

„Electricitatea produsă de hidrocentrale este cea mai ieftină! Depinde doar de noi ca independența energetică a României să devină realitate!”

PSD a inițiat Legea privind finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a unor hidrocentrale abandonate din România și sunt bucuros să vă anunț că inițiativa noastră s-a adoptat în Senat, urmând a fi dezbătută și de către noi, deputații. În plină criză a energiei, când românii sunt îngropați de facturi uriașe la energie electrică și gaze, în România există trei hidrocentrale finalizate în proporție de 90%, dar care au fost abandonate în 2007, după aderarea țării noastre la Unirea Europeană.

Trebuie să fim conștienți că motoarele economiei românești au nevoie de energie pentru a fi repornite și, tocmai din acest motiv, este imperios necesar să luăm în considerare dezvoltarea, eficientizarea și operaționalizarea unor proiecte care au fost începute în anii 2000 și care acum sunt sistate. Soluțiile pe care le vom găsi trebuie să fie pe termen lung și să vizeze investițiile, astfel încât să putem ajunge la acea independență energetică de care economia românească are atâta nevoie.

Proiectul PSD reprezintă mai mult decât un semnal de alarmă. Este o acțiune concretă care vă cheamă, stimați colegi, să înțelegeți că România nu își mai poate permite să lase în paragină investiții aproape finalizate, pentru care s-au cheltuit peste 350 de milioane de euro, din banii românilor. Bineînțeles că protejarea mediului reprezintă o preocupare majoră și pentru PSD, însă, în actualul context, sistemul energetic are nevoie ca de aer de acei zeci de mii de MW lunar, energie ieftină, pe care aceste hidrocentrale i-ar produce.

Astfel, PSD vă propune să aprobați reluarea rapidă a lucrărilor și finalizarea următoarele investiții:

– Răstolița – hidrocentrală realizată în proporție de 92%, pentru care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro și care poate produce lunar peste 9.000 MWh.

– Hidrocentralele de pe Valea Jiului – Bumbești – realizată 90%, Dumitra – realizată 98%, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 de milioane de euro și care pot aduce în sistem peste 21.000 de MWh, în fiecare lună.

În ceea ce privește protejarea mediului, proiectul prevede scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice și asigurarea unei distanțe de protecție de 100 de metri între acestea și restul ariei protejate.

De fiecare dată când intervin pe acest subiect, încerc să vă reamintesc faptul că România poate și trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic. Gândiți-vă că de pe urma acestei legi vor beneficia sute de mii de familii.

## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**

A avut loc prima reuniune la Guvern a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021–2023.

La finalul perioadei de implementare a strategiei naționale este esențial ca România să aibă informații complete despre amploarea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării din societatea românească. I-am asigurat pe reprezentanții tuturor instituțiilor implicate că în perioada următoare vor continua să existe întâlniri între reprezentanții Cancelariei prim-ministrului și cei ai Corpului diplomatic, respectiv ai instituțiilor și structurilor cu atribuții în domeniu. Sunt convins că după acești 3 ani România va fi mai pregătită să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia și discursul instigator la ură.

Comitetul interministerial este coordonat de IrinaDumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, și vizează monitorizarea realizării, în principal, a 36 de acțiuni incluse în planul aferent strategiei.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură reprezintă un instrument esențial, mai ales în actualul context, în care asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraționiste și a mesajelor revizioniste, precum și la proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor antisemite, rasiste sau xenofobe.

În data de 13 mai 2021, Guvernul României a adoptat, prin hotărâre de guvern, prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021–2023 și planul de acțiune aferent, iar în data de 28 februarie 2022 a fost înființat, prin Decizia prim-ministrului nr. 173/28.02.2022, Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021–2023.

## PAUZĂ

## Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 184.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Și vă reamintesc programul de lucru: până la ora 11.00 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 – pauză; la 11.30 – sesiunea de vot final, iar la încheierea ședinței – ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Dacă sunt observații asupra ordinii de zi? Domnule Simonis, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este legat de ordinea de zi, însă am să vă rog să supuneți votului solicitarea Comisiei pentru buget, finanțe de a lucra în paralel cu plenul. Membrii comisiei așteaptă acordul plenului pentru a începe această ședință.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu există acord al liderilor.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru propunerea liderului de grup al PSD.

154 de voturi pentru, 15 contra, 6 abțineri.

Comisia pentru buget, finanțe își poate desfășura activitatea în paralel cu plenul.

Tot asupra ordinii de zi, domnul Popa Ștefan. Și urmează domnul Csoma Botond.

## **Domnul Csoma Botond**

**:**

Eram înainte!

N-ai apăsat! Vă rog, domnule Popa.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să fiți de acord să mutăm PL-x 395/2021, Proiectul de lege pentru modificare Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, de pe poziția 40 pe poziția 30. Am și acordul liderilor.

Și mai am încă un punct, PL-x 215/2016

, să-l mutăm de pe poziția 25 pe poziția 31. Și pentru acesta am acordul liderilor.

În regulă. Avem acord al liderilor?

Da. Pentru ambele modificări.

Deci PL-x 395/2021, de pe poziția 40, se mută pe poziția 30.

Da.

Iar PL-x 215/2016 se mută de pe poziția 25 pe poziția 31.

De pe 45 pe 31.

De pe 45 pe 31. În regulă!

Mulțumesc.

Domnule Csoma Botond, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am o rugăminte. PL-x 38/2022, aflat la punctul 54, Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, să-l aducem pe primul punct de pe ordinea de zi. Am acordul liderilor.

Adică să începem cu el?

Da, să începem cu el.

Nu. Vă propun să fie pe poziția a doua a ordinii de zi, ca să îmi ajungă documentația de la stafful tehnic.

Bine. Mulțumesc.

Să-l discutăm al doilea în ședința de astăzi. Acordul liderilor există?

Da, da, există!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci PL-x 38/2022, de pe poziția 54, îl vom discuta al doilea astăzi.

Alte intervenții asupra ordinii de zi? Nu mai sunt.

Intrăm în dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi și începem cu Proiectul de hotărâre privind...

Domnule Moșteanu, doreați pe procedură sau pe ordinea de zi?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Pe ordinea de zi.

Pe ordinea de zi. Vă rog.

Eu o să vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie pentru PL-x 132 de pe ordinea de zi.

Vă rog să mai repetați.

Este PL-x 132... Este pe locul 29. E cea cu microhidrocentralele în arii naturale.

Vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie și scoaterea de pe ordinea de zi.

Domnule Moșteanu, sunteți un om foarte riguros. Știți că atunci când solicitați retrimiterea la comisie trebuie să citiți întreg proiectul, obiectul de reglementare și motivul întemeiat pentru a face această cerere.

Vă rog, domnule Moșteanu.

O secundă, atunci. O să vă rog să așteptați să deschid ordinea de zi.

Perfect!

Este vorba de PL-x 132/2022, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu mi-ați dat un motiv întemeiat, dar eu sunt obligat să supun la vot solicitarea dumneavoastră.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru retrimiterea PL-x 132/2022 la comisie. Termen, domnule Moșteanu?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Două săptămâni.

Două săptămâni. Vot, vă rog.

Domnule Moșteanu, propunerea dumneavoastră a întrunit doar 67 de voturi pentru și 125 împotrivă.

Propunerea a fost respinsă.

Domnule Simion, pe procedură sau asupra ordinii de zi?

Procedură.

Procedură.

Și tocmai am primit un nou nume. Dar nu eu. Domnul Simionis, de acolo, e liderul PSD.

Rog domnii de la USR, nu știu cine a putut să voteze alături de domnii de la USR, dar potoliți-vă! V-am potolit și ieri în Comisia economică! Hidrocentralele se vor construi, le-ați blocat cu ONG-urile din Germania prea mult timp! Trebuie să dăm drumul la lucrări, să devenim independenți din punct de vedere energetic.

Așa că Răstolița, în Mureș, și hidrocentralele de pe Jiu anul ăsta sunt finalizate, dacă nu le mai blocați voi.

Lăsați-ne cu habitatul, cu vipera cu corn, că, din câte văd, domnul Bulai n-are niciun corn!

Îmi cer iertare de la domnul Simonis că l-am făcut Simion. Nu se va mai repeta! Nici nu e cazul! Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576; PHCD 23/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Și, pentru că domnul Mușoiu se află în blocstart, îi dau cuvântul pentru prezentarea proiectului. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru sănătate și familie, Ministerul Afacerilor Externe, Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut înființarea Autorității Europene pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, ca un pas către realizarea uniunii europene a sănătății, a recomandat cooperarea cu țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic, pentru a sprijini accesul acestora la contramăsurile medicale esențiale necesare în caz de criză, și a recomandat măsuri care să asigure utilizarea judicioasă și deplin transparentă a fondurilor alocate autorității.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 martie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale, doamna Ciofu Cătălina, vă rog, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unei acțiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene pentru a răspunde urgențelor sanitare.

Comunicarea privind primele concluzii desprinse în urma pandemiei de COVID-19 a stabilit necesitatea imperativă de a investi în pregătirea și în răspunsul în caz de pandemie, în special printr-un set mai amplu de instrumente pentru situații de criză.

De asemenea, aceasta a demonstrat că avem nevoie de o abordare consolidată și coordonată a guvernanței securității sanitare pentru a transforma lecțiile învățate din pandemia de COVID-19 în schimbări structurale și sistematice.

În acest sens, pe 16 septembrie a.c., Comisia Europeană a prezentat comunicarea pentru lansarea HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății, însoțită de o propunere de regulament privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză, în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii.

Conform comunicării Comisiei, această nouă structură va avea drept principale obiective: consolidarea și coordonarea Uniunii Europene în materie de securitate a sănătății în timpul perioadelor de pregătire și de reacție la criză, reunind statele membre, industria și toate părțile interesate relevante

într-un efort comun; abordarea vulnerabilităților și dependențelor strategice din cadrul Uniunii, legate de dezvoltarea, producția, achiziția, depozitarea și distribuirea de măsuri medicale, precum și consolidarea arhitecturii globale de intervenție în caz de urgență.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc. Grupul AUR, domnul Muncaciu Sorin. Domnule doctor, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rog să citiți atent această hotărâre, pentru că eu vă spun ce se întâmplă la nivel mondial. Acum, la Organizația Mondială a Sănătății s-a constituit un grup de negociere pentru un pandemic treaty. Ce înseamnă acest pandemic treaty? Înseamnă că domnii de la Organizația Mondială a Sănătății doresc să aibă o politică unică la nivel global.

Unde am mai văzut noi acest lucru?

În pandemie, când vaccinarea era singura metodă de a combate pandemia, ceea ce nu era adevărat, by the way. Și atunci vreau să vă întreb următorul lucru: acești pași mici de unificare a politicii sanitare în caz de urgență vor contribui, într-un fel sau altul, la un pact internațional la care să participe 194 de state și să fie hotărârile de sănătate publică obligatorii? Așa se instaurează Ministerul Mondial de Sănătate.

Vă atrag foarte serios atenția că acest lucru face parte din politica Uniunii Europene. Nu au spus domnul Monnet, doamna Merkel „politica pașilor mici”? Câte un pic, câte un pic se reduce din suveranitate.

Eu vă anunț că în tratatul de aderare politica de sănătate era apanajul Parlamentului României și al Ministerului Sănătății din România.

Dacă domnii din Comisia Europeană doresc să facă un tratat în care să devină obligatorii hotărârile medicale, eu vă spun că acest lucru nu poate să stea, să ființeze, pentru că aici e vorba de suveranitatea noastră; pe de o parte.

Pe de altă parte, vă anunț că atunci când spui „situații de urgență”, păi, situație de urgență este și obezitatea. Nu e obezitatea o...

Domnule doctor, vă rog să vă apropiați de final!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Deci asta vreau să vă spun. Vă rog să fiți atenți când votați asemenea lucruri!

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna Oana-Consuela Florea.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, o măsură extraordinar de importantă și extraordinar de actuală. Uitați-vă și dumneavoastră în ce vremuri trăim: globalizare, schimbări climatice, dezastre naturale, declinul biodiversității, invadarea habitatelor, conflicte armate, terorism. Toate aceste lucruri sunt urmate de crize sanitare, de urgențe sanitare, fără doar și poate. Și, pentru că trăim într-o societate globalizată, orice criză medicală, sanitară, într-un punct de pe glob nu are cum să nu se răspândească rapid pe toate continentele.

Tocmai de aceea, această Autoritate Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară este importantă și necesară, pentru că de aici se coordonează strategic dezvoltarea contramăsurilor medicale și, odată cu asta, și capacitatea industrială de a produce și furniza aceste contramăsuri.

Așadar, disponibilitatea la timp a unor contramăsuri eficace se întemeiază în mod clar pe colectarea de date de înaltă calitate și pe posibilitatea de a evalua amenințările potențiale și impactul lor, precum și identificarea unor soluții la aceste amenințări.

Europa, în acest moment, trebuie să dovedească că este cu un pas înaintea evenimentelor, tocmai de aceea este și înființată această autoritate, astfel încât să se poată lua măsuri rapide și eficiente pentru orice criză sanitară, pentru că aceste crize necesită măsuri urgente, trebuie să încerci să valorifici timpul cât de mult poți.

Eficiența acestei Autorități Europene pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară depinde, așadar, de capacitatea de reacție a cadrului instituțional de asistență medicală a Uniunii...

Doamna Florea, vă rog și pe dumneavoastră să concluzionați!

Închei, domnule președinte de ședință!

Susținem adoptarea acestei opinii la Comunicarea 576, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene, și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Antonio Andrușceac.

Vă rog.

Stimați colegi,

Apelul pe care îl fac la dumneavoastră este unul clar: votați contra acestui proiect. Nu putem ca, pas cu pas, să cedăm din suveranitatea țării, nu putem ca, pas cu pas, să punem în mâna altora decizii care aparțin poporului român și nouă, ca reprezentanți ai lui.

Care este atunci motivul pentru care noi ne mai aflăm aici, dacă cedăm suveranitatea noastră pas cu pas, ba militară, prin ordonanța care a vrut să fie adusă și ea și s-a testat, așa, să se vadă dacă se poate face o soluție de criză prin care să cedăm suveranitatea și armata acestei țări?

Acum ne supunem ordinelor primite de la Bruxelles sau de la cine știe ce funcționari vizavi de sănătatea poporului român și de măsuri pe care ei trebuie să le ia în locul nostru. Așa cum aflăm de la Iohannis că nu știu ce trupe sunt pe teritoriul țării noastre, după ce declară președinții altor țări. Unde am ajuns?!

Deci, vă rog frumos, haideți să arătăm poporului român că a trimis aici niște oameni responsabili și că în momente de criză vom lua noi hotărârile pentru ei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu...?

Domnul Rodeanu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi vrut să intervin, dar am auzit discursul anterior și cred că sunt necesare unele clarificări.

Problemele de sănătate ale poporului român, și mai ales în context pandemic, sunt aceleași cu problemele Europei și ale întregului mapamond. De aceea este nevoie de un efort concentrat și asigurarea și punerea la comun a tuturor resurselor, pentru a lupta împreună împotriva unei astfel de pandemii sau împotriva unui fenomen similar care poate avea loc pe viitor.

Iar în ceea ce privește contextul militar, care a fost amintit, nu pot să spun, cu tristețe, decât că este mult pe lângă și este cu totul și cu totul în afara interesului național și asumărilor României, atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnule doctor, nu vă mai pot da cuvântul, au fost deja două intervenții, doi vorbitori de grup pe acest subiect.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Nu.

Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

27. Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 38/2022.

Stimați colegi,

La începutul ședinței a fost o intervenție din partea Grupului UDMR, care mi-a solicitat mutarea acestui punct pe poziția a doua discutată astăzi.

Aici suntem.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Un coleg de la comisie...

Doamna Csép, haideți să vă dau raportul! Pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 38 din 9 februarie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 în sensul introducerii activităților de întreținere a spațiilor verzi aferente domeniului public al unităților administrativ-teritoriale – clasa 8130, ca domeniu în care poate fi prestată munca necalificată cu caracter ocazional, prevăzută în clasificarea activităților din economia națională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Mulțumesc.

Propun dezbatere de un minut, domnule președinte.

Nu era cazul.

Din partea grupurilor parlamentare, Grupul AUR, domnul Antonio Andrușceac.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă aduc aminte că ieri, în Comisia pentru muncă, s-a discutat și s-a votat un alt proiect de lege referitor la zilieri și la angajarea lor de către persoanele fizice.

Sunt plăcut impresionat că ne aplecăm asupra problemelor zilierilor, doar că această lege nu face altceva decât să înlocuiască, în situația primăriilor, mălaiul, uleiul, punga cu zahăr cu această posibilitate de a angaja zilieri pentru ADP. ADP, despre care poate o să vă spună și domnul primar Florea, poate să vă spună și doamna Goleac, se numește „pușculița primarilor”.

Există posibilitatea să aibă angajați. S-au făcut proiecte și am fost 4 ani de zile consilier local și pot să vă spun că ceea ce vă aduc acum la cunoștință este dintr-o realitate trăită. A existat posibilitatea să angajăm, pe un proiect, grădinarul de la bloc drept zilier pentru perioade determinate.

Noi acum dăm posibilitatea primarilor de a da în perioada alegerilor o șpagă mascată, angajând așa-ziși „zilieri” în zona de ADP, de spații verzi, cea mai necontrolabilă zonă finanțată din bugetele locale. Asta facem! Legea, și cea pe care am votat-o ieri, și Codul muncii, permite angajarea oamenilor în zonele care țin de întreținerea spațiilor verzi, așa cum dau și posibilitatea persoanelor fizice să angajeze zilieri.

Haideți să nu mergem prea departe cu batjocura din banii publici! Pentru că acești zilieri cine sunt de fapt? Sunt oameni care n-au un loc de muncă stabil.

Vă rog să concluzionați, domnule Andrușceac!

Ce fel de oameni? Care se mai află de multe ori și în asistență socială.

Păi, acum ați văzut că, prin niște legi care au fost bine gândite și care au trecut și cu ajutorul multora dintre dumneavoastră, s-a pierdut această...

Domnule Andrușceac, vă rog să finalizați!

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

...masă de manevră politică.

Vreți să revenim la ea prin acest proiect, care este rușinos pentru noi, șpagă mascată pentru angajarea la spații verzi?!

Mulțumesc. Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Eu cred că discuția a fost dusă într-un fals sens, pentru că aici vorbim nu doar de activitatea sezonierilor, ci și de a rentabiliza activitatea pe acest domeniu, al întreținerii spațiilor publice din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale. Și, așa cum spune această sintagmă, vorbim de o perioadă sezonieră. Spațiile verzi există într-o anumită perioadă a anului și acest lucru, acest PL-x, prin care se completează art. 13 din Legea nr. 52/2011, vine să aducă, până la urmă, un plus pentru administrația locală, pentru că poate să gestioneze mult mai bine resursa bugetară alocată resursei umane și, în al doilea rând, poate să facă o selecție, în fiecare an, din persoanele care se implică, care sunt dedicate, care sunt, în sensul corect al cuvântului, harnice, pentru a fi utilizate în întreținerea în general a orașului și a fi extinsă pe perioade nedeterminate.

Nu cred că e corect cum a fost pusă problema, că se angajează de către primar pentru a-și...

Vă rog și pe dumneavoastră să finalizați!

...aduce voturi în plus. Pentru că, fiind o activitate sezonieră, vine cu bucurie atunci când persoana este angajată și, sigur, și cu o supărare atunci când se termină sezonul de întreținere a spațiilor verzi.

Drept care eu recomand să fie votat acest proiect de lege. Partidul Național Liberal îl va susține. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Csép Andrea, din partea Grupului UDMR.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să clarific câteva aspecte legate de conținutul acestei modificări.

Și până în prezent zilierul putea fi angajat. Nu este o angajare. Deci zilierul poate fi prezent pentru întreținerea spațiilor verzi.

Această modificare legislativă aduce un plus și o clarificare în aplicarea legii, prin care spunem foarte clar, colegul, că acești zilieri pot participa la întreținerea spațiilor verzi din domeniul public al administrației publice locale, prin care specificăm foarte clar care sunt acele locații în care ei pot presta munca.

Pe de altă parte, nu fiecare UAT are 30, 50, 60 de angajați cu care lucrează. Avem autorități publice locale foarte mici, comune în care avem șase, șapte, opt angajați în cadrul primăriei, și, pe de altă parte, posibilitatea de a avea un zilier care întreține grădina din fața școlii și care, pe de altă parte, mai ajută la amenajarea parcului cred că este binevenită. Și pot să vă afirm de aici că este o măsură care este cerută de către administrațiile publice locale, pentru a facilita munca lor și a ajuta.

Și nu sunt total de acord cu dumneavoastră când spuneți că acestea sunt șpăgi, pentru că nu sunt. Și nu trebuie să presupunem de la acest microfon aceste lucruri, ci trebuie să vedem ce scrie în lege și să veghem ca legea să fie respectată.

Vă mulțumesc.

UDMR va sprijini acest proiect de lege.

Și eu vă mulțumesc. Numai o secundă, doamnă deputat! Pe procedură, domnul lider de grup Simonis.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog să supuneți votului plenului retrimiterea la comisie a PL-x 132/2022, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pentru maximum o oră. Iar în această oră, de asemenea, vă rog să cereți acceptul plenului pentru ca membrii Comisiei economice și ai Comisiei pentru industrii să desfășoare activități în paralel cu această ședință, pentru a dezbate acest proiect. E vorba de un amendament al Ministerului Mediului, un amendament care clarifică mai bine această inițiativă, și cred că, dacă reușim să ne mobilizăm și să trimitem raportul înapoi la plen astăzi, de asemenea, putem prelungi programul. Și vă rog să supuneți votului și prelungirea programului cu 30 de minute, în primă fază, astfel încât până la finalizarea dezbaterilor de astăzi să aducem și acest proiect la votul final astăzi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aparent este o discuție tehnică, care ar fi trebuit să se finalizeze la Comisia pentru muncă.

În realitatea, îți arată două viziuni.

O viziune a celor care doresc ca primarii să se ocupe cu oameni care fac activități de tip zilieri și să întrețină spațiile verzi, adică să lucreze cu persoane pentru niște activități pe care poate nici nu se pricep să le facă, și o viziune pe care v-aș ruga să o aveți în vedere, pentru binele României, care înseamnă posibilitatea de a subcontracta aceste servicii unor companii care lucrează cu angajați care înțeleg cum se întreține spațiul verde și care nu greșesc, prin angajații respectivi, nepricepându-se ce au de făcut în domeniul respectiv, o viziune care înseamnă dezvoltarea României, de la a lucra cu firme specializate, cu firme care știu ce au de făcut, cu firme care trebuie controlate, ca să-și respecte contractele. Și asta e treaba primarului și a unei primării, nu să facă angajări și să devină angajatorul și să pozeze în fața comunității ca fiind cel care dispune de bani, să le acorde locuri de muncă.

Aceasta nu este o viziune de dreapta, aceasta este o viziune care într-adevăr face bine unor primari care vor să devină angajatori, dar pe termen lung nu face bine României. România înseamnă să lucrezi profesionist, să lucrezi cu firme care știu ce înseamnă peisagistică, care știu ce înseamnă întreținere de spații verzi, căci altminteri ținem lucrurile așa, cu primarul care dă niște bănuți unei persoane să vină azi și mâine, și asta nu este viziune de dreapta și nici o viziune de dezvoltare pentru această țară.

Prin urmare, noi, grupul deputaților de dreapta, nu vom susține acest proiect, pentru că avem o viziune de dreapta foarte bine conturată, care înseamnă externalizarea serviciilor către companii specializate, care trebuie să-și îndeplinească contractele, iar, când nu se întâmplă acest lucru, primăria ar trebui să se ocupe de așa ceva, să controleze și să ia măsurile...

Mulțumesc, doamnă deputat.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Vom avea trei voturi de dat.

Prima propunere, retrimiterea la comisie a PL-x 132/2022. Vot, vă rog.

201 voturi pentru. Propunerea a fost adoptată.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru permisiunea comisiilor să lucreze în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

150 de voturi pentru.

Propunerea a fost aprobată.

Rog membrii comisiilor sesizate să se retragă pentru a dezbate acel amendament.

Al treilea vot, pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea raportului comisiilor sesizate.

Vot, vă rog.

Cu 152 de voturi pentru, propunerea de prelungire a programului de lucru a fost adoptată.

Revenim la PL-x 38/2022.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Alexandru VictoriaVioleta, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog, doamnă deputat.

...de care dispune, nu să devină angajator.

Aceste lucruri – închei, domnule Alfred Simonis – le-aș fi discutat la Comisia pentru muncă, cu privire la a cărei componență v-aș ruga să vă uitați puțin, apropo de ce mi-ați spus, că nu e loc, că nu se poate. Le-aș fi discutat cu toată seriozitatea, dar, cum știți, m-ați pedepsit și dumneavoastră, și PNL.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri în cadrul dezbaterilor generale. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022 – COM(2021) 634; PHCD 24/2022.

Domnule Mușoiu, vă rog, prezentați proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022 – COM(2021) 634.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022, a recomandat ca Anul european al tineretului să promoveze cât mai intens activitățile sportive și recreative în aer liber în rândul tinerilor, precum și o dietă sănătoasă și a recomandat sprijinirea implicării tineretului din mediul rural, din zone izolate sau defavorizate în inițiative culturale și de educație nonformală în beneficiul comunităților locale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 martie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Grupul PNL, domnul Avrămescu Gabriel. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Pandemia de COVID-19 a avut și încă are un impact fără precedent în diverse domenii-cheie ale societății.

În acest sens, cele mai afectate domenii au fost cel al educației, al ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale și al sănătății tinerilor.

Pentru a combate efectele pandemiei în acest domeniu, Comisia Europeană a propus desemnarea anului 2022 drept Anul european al tineretului, cu scopul de a stimula tinerii să construiască un viitor european mai bun, ecologic, digital și favorabil incluziunii.

Anul european al tineretului 2022 va impulsiona și mai mult tinerii europeni să prezinte contribuții și perspective pentru a modela dezvoltarea Uniunii și societatea, în general. Acesta va reprezenta o ocazie de a sensibiliza publicul cu privire la oportunitățile viitoare pentru tineri.

Obiectivul general al Anului european al tineretului va fi stimularea eforturilor Uniunii ale statelor membre, precum și ale autorităților regionale și locale în vederea onorării sprijinirii și implicării tinerilor într-o perspectivă postpandemie.

Comisia își propune crearea de sinergii între programele și inițiativele europene existente, urmând să fie consolidate oportunitățile europene în materie de mobilitate transfrontalieră și participare la conturarea viitorului Uniunii. În cadrul Anului european al tineretului vor fi astfel organizate evenimente, conferințe, campanii de conștientizare, inclusiv pentru implicarea tinerilor europeni în procese consultative esențiale. Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bulai, Grupul USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Evident că toți susținem adoptarea acestei opinii, ca proiect de hotărâre al Camerei Deputaților.

Intervenția mea nici măcar nu este pe fond, ci pe procedură.

Un exemplu foarte bun de practică de la nivelul instituțiilor europene, care ar putea să fie oglindit mai bine și în ce ar trebui să facem noi în Parlamentul României. De exemplu, aceste instituții au emis o decizie nouă, o directivă cu privire la un an care sărbătorește o anumită chestiune, în acest caz, foarte frumos, Anul european al tineretului.

Așa am putea face și în Parlamentul României! Să nu se mai dea legi pentru anumite sărbători, obiective, regiuni, obiecte, tradiții, zile, persoane importante, ci să se dea decizii, proiecte de hotărâre ale Parlamentului, care nu urmăresc și nu urmează același circuit legislativ, dar își ating țelul. Adică să conștientizeze o anumită sărbătoare, persoană, dar nu printr-o lege, ci printr-un proiect de hotărâre al Camerei Deputaților. Așa cum și la nivel de instituții europene nu s-a dat o directivă, ci s-a dat o decizie a Parlamentului, împreună cu Consiliul.

Intervenția a fost doar pe procedură, ca evidențiere a unui exemplu de bune practici de la nivel european. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu pot să mă abțin. Cred că și ieri ați avut un discurs 90% similar; avem un déjà-vu.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD, doamna Florea OanaConsuela.

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Anul 2022, declarat Anul european al tineretului. De ce? Păi, în perioada pandemică tinerii au fost cel mai greu încercați. Au învățat online, n-au putut să-și desfășoare activitățile sportive, n-au putut să socializeze, o activitate, până la urmă, esențială pentru dezvoltarea unui tânăr.

Au trebuit să se adapteze și chiar în prezent citeam într-un articol că psihologii remarcă faptul că numărul tinerilor care merg la cabinetele lor s-a înmulțit.

Așadar, Anul european al tineretului este menit să sprijine și să ajute tinerii să se implice în societate, în luarea actului decizional, în definirea direcției în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, să se implice în viața socială, economică.

Anul european al tineretului redeschide perspective favorabile pentru locuri de muncă de calitate și o educație și formare potrivite pentru o Europă a viitorului.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 634, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure. Vă rog.

Nu fugiți, că vă așteptăm!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Salut această inițiativă de la nivel european și aș dori să vă anunț că deja, în Parlamentul European, europarlamentarul nostru Dragoș Pîslaru a aprobat, împreună cu ceilalți europarlamentari, Youth Task Force, care se vor ocupa în premieră anul acesta de toate activitățile tineretului la nivel european, care țin foarte mult de munca tinerilor, și anume stagii neplătite în serie, spre exemplu, fiindcă foarte mulți tineri, la nivel european, sunt neplătiți pentru munca pe care o fac în diferite state europene, deci ne vom ocupa și de acest lucru.

Iar la nivel național mi-ar plăcea foarte mult să ne focusăm puțin atenția și asupra tinerilor români din diasporă. În premieră, anul trecut, am adus un amendament Legii tineretului în ceea ce privește românii tineri din diasporă. I-am adăugat, prin amendament asupra Legii tineretului, și mi-ar plăcea mult să reușim să vorbim mai mult despre tinerii români din diasporă care pleacă din România. Unii își doresc să se întoarcă și nu au la ce să se întoarcă.

Iar pentru tinerii români din diasporă mi-ar plăcea să inițiem și să implementăm Programul diaspora antreprenorială, fiindcă generația Z și milenialii... în momentul de față mulți dintre ei sunt antreprenori și mi-aș dori să putem să-i încurajăm să se întoarcă acasă, printr-un program de antreprenoriat, să inițiem și programe dedicate tinerilor români pentru asimilarea elementelor de limbă, cultură și civilizație și să introducem poziția de atașat de tineret în cadrul ambasadelor și consulatelor României, fiindcă avem foarte mulți studenți în țările din vestul Europei de care nu se ocupă nimeni și mi-ar plăcea foarte mult să reușim, prin ambasade și consulate, să păstrăm legătura cu ei.

Acordarea de burse speciale pentru începerea și continuarea studiilor în țară, extinderea oportunităților de tineret, special dedicate tinerilor români în țările-gazdă, cu sprijinul misiunilor diplomatice...

Acum puteți să vă grăbiți puțin!

Da.

Și, în final, conturarea de huburi de cercetare, dezvoltare și inovare, fiindcă foarte mulți tineri din diasporă, inclusiv eu, care am lucrat în cercetare, își fac masteratele și doctoratele în străinătate și pot să vină cu un aport foarte bun...

Mulțumesc.

...asupra politicilor publice pentru tineret. Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Simion George-Nicolae.

Da, da, da, domnule președinte! Da, mulțumesc, domnule președinte.

Doar că europarlamentarii noștri, în special domnul Pîslaru, sunt entuziasmați...

Ați pățit ceva? Vă rog să reveniți la doza de seriozitate necesară.

Da.

Așa!

Europarlamentarii noștri, acolo, la Bruxelles, nu prea își fac treaba și votează împotriva intereselor României.

Mă bucur că am retrimis la comisie Legea privind hidrocentralele, pentru a ne asigura că nu mai vin prevederi de la Bruxelles care să blocheze resursele energetice românești. Și domnul Pîslaru, și alți europarlamentari de acolo, de la Bruxelles, ar face bine să înțeleagă că România e o țară săracă, unde programe precum Green Deal sau „Fit for 55” nu sunt compatibile cu specificul locului. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Muncaciu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

La baza acestei hotărâri stă un fenomen foarte, foarte îngrijorător, pentru că s-a constatat, de exemplu – vă dau o statistică recentă –, în Statele Unite ale Americii, pe Coasta de Est, în liberal schools, că rata de sinucidere la acești copii născuți după 2000 a crescut la femei cu 70% și la bărbați cu 30%. Este un lucru îngrozitor, dacă stăm să ne gândim la comparația numai cu 2016 sau 2014. Deci este un fenomen foarte îngrijorător dacă copiii ajung la psiholog la aceste vârste foarte tinere!

Eu cred că va trebui să ne gândim foarte serios la acest lucru, pentru că există o problemă cu comunicarea. Acești copii au avut tablete, cei din 2000, dar cei din 2008 încoace au avut telefoane, iar aceste telefoane și aceste metode de comunicare care, de fapt, alienează spiritul tinerilor... este o problemă cu asta și e mult mai serioasă decât o hotărâre a Consiliului European.

Atât am avut de spus.

Mulțumesc. Dacă aveți obiecții la titlu? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Rămâne la votul final.

28. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 126/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea Guvernului dorește cineva să ia cuvântul?

Inițiatorul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Lucian-Ioan Rus, secretar de stat la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 în sensul asigurării sumei de 570.000 mii lei, aferentă aplicațiilor eligibile depuse până la data de 28 octombrie 2020 inclusiv a căror valoare excedează plafonul contractului de finanțare, și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, pentru măsura 2 – Granturi pentru capital de lucru.

Impactul financiar va fi unul pozitiv, prin menținerea în funcțiune a microîntreprinderilor și IMM-urilor existente, implicit, a numărului de angajați.

Vă mulțumesc și vă rog să aprobați prezentul proiect. Vă mulțumesc tare mult.

Mulțumesc. Raportul comisiei? Vă rog.

Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, prin adresa PL-x 126 din 21 martie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 martie 2022.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe

nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

Amendamentele admise sunt prezentate în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se găsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timpi de dezbateri – două minute.

## Mulțumesc.

## Pregătiți-vă cartelele.

Vot pentru timpii de dezbateri – două minute. 161 de voturi pentru, 4 contra, doi colegi nu votează. Timpii de dezbateri au fost aprobați. Din partea grupurilor parlamentare? Da, domnule Năsui, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o ordonanță care vine să finanțeze din bugetul de stat niște bani care au fost promiși inițial din fonduri europene. Practic, dacă mai ținem minte ce se întâmpla la finalul anului 2020, când a început o sarabandă a unor ordonanțe de urgență care tot adăugau niște scheme de ajutor de stat, bani promiși multor firme, la zeci de mii de firme, bani europeni promiși care, de fapt, nu existau; nu exista absolut decât o fracție din banii aceia. Programele acestea au început cu un deficit, adică bani promiși, mințiți fiind românii, de 500 de milioane de euro, o jumătate de miliard de euro, care au fost inventați doar pe hârtie.

Noi, în timpul guvernării, am reușit să găsim 400 de milioane din acești 500. Încă 100 de milioane acum vor fi plătiți din buzunarul contribuabilului, pentru că vin din bugetul de stat.

Asta face această ordonanță și este important pentru istorie să se știe lucrul acesta, să știe și românii, când încep genul acesta de programe chiar în an electoral, că e posibil să fie mințiți.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnule Burduja, raportul comisiei, cumva? Nu.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru antreprenoriat? Cine prezintă raportul?

Domnul Huțucă? PL-x 126/2022.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

A citit raportul Pollyanna!

Ai citit raportul?

Când ai o zi grea! E și o melodie în sensul acesta. Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 13 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

32. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 550/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului, Guvernul României, dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Acum cu siguranță nu s-a citit raportul!

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, PL-x 550/2021, raportul!

Vine domnul Huțucă. PL-x 550/2021.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 195/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare

Proiectul de lege vizează prorogarea până la data de 31 martie 2022 a termenului prevăzut în Legea nr. 295/2020 pentru preluarea de către Ministerul Finanțelor Publice, de la ANAF, Direcția de mari contribuabili și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, a activității de soluționare a contestațiilor formulate împotriva titlurilor de creanță, precum și a altor acte administrativ-fiscale emise de organul central fiscal, precum și a posturilor și personalului aferent acestei activități.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor primite și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt, nu există nici amendamente. Proiectul de lege rămâne la votul final.

30. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; PL-x 395/2021.

Nu dorește, dintre inițiatori, nimeni să ia cuvântul. Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond. Comisia pentru știință și tehnologie, vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Comisia pentru știință și tehnologie, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură, silvicultură,

industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea legii anterior amintite, privind organizarea și funcționarea ASAS și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, în sensul transmiterii unei suprafețe de teren de 50,3278 ha, aflată în domeniul public al statului, din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, județul Ilfov, în administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 20 septembrie 2021. În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii anterior amintite au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 12 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

31. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 215/2016.

Dau cuvântul doamnei Laura Vicol, pentru prezentarea raportului Comisiei juridice.

Vă rog, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 aprilie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în sensul incriminării faptelor săvârșite în public prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

33. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea procedurilor de desemnare ale unităților sanitare ca operatori medicali, precum și pentru abrogarea unor acte normative; PL-x 407/2021; procedură de urgență.

Guvernul României. Vă rog.

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2021 se asigură un cadru normativ coerent și unitar în ceea ce privește desemnarea operatorilor aeromedicali prin hotărâre a Guvernului, fiind totodată reglementate unitățile sanitare colaboratoare, care, prin personalul propriu din unitățile și compartimentele de primiri urgențe, vin în compunerea echipajelor medicale ale operatorului medical desemnat.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea procedurilor de desemnare ale unităților sanitare ca operatori medicali, precum și pentru abrogarea unor acte normative, în forma propusă de Comisia pentru sănătate și familie.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea procedurilor de desemnare ale unităților sanitare ca operatori medicali, precum și pentru abrogarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 407/2021 din 4 octombrie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 septembrie 2021.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, avizul favorabil al Comisiei juridice.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor, domnul Bogdan-Gruia, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este un proiect extrem de important.

Vreau să vă dau doar exemplul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, care, în urma procedurilor de achiziție publică, a reușit ca, în mai puțin de un an, să construiască un heliport pe spitalul județean, care nu a putut să fie pus în funcțiune decât după 5 luni de zile, când s-au obținut toate avizele de funcționare.

Așa că acest proiect legislativ de aprobare a ordonanței de guvern simplifică foarte mult aceste proceduri și dă o șansă reală acelor spitale din România care vor să fie dotate cu heliport și cu elicoptere pentru transportul de urgență al bolnavilor ca acestea să poată să fie operate în cel mai scurt timp, să poată să aibă parte de simplificarea procedurilor.

Și vă rog, în numele Grupului PSD, să votați pentru acest proiect legislativ care poate să salveze viețile a sute și a mii de români.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Muncaciu, Grupul AUR. Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Întrebarea este următoarea: de ce această hotărâre, care, în esența ei, este o hotărâre medicală, anumite spitale propun și Ministerul Sănătății este cel... de ce Ministerul de Interne trebuie să organizeze chestiunea aceasta și de ce Ministerul de Interne trebuie să finanțeze chestiunea aceasta?

Domnul Arafat, din nou, are cale liberă la fonduri. Nu e corect!

Nu, nu, nu...

Nu vă supărați, dumneavoastră, de la PSD, sunteți de vină că Ministerul de Interne ia de la Ministerul Sănătății funcții vitale! Așa s-a întâmplat și în pandemie!

Deci, domnii de la USR...

, de obicei nu erați de acord ca Ministerul Sănătății să fie trecut la Ministerul de Interne!

În orice caz, ne opunem total trecerii atribuțiilor Ministerului Sănătății la Ministerul de Interne!

Domnul Wiener Adrian, Grupul USR, vă rog.

Doar câteva chestiuni legate de accesul de urgență, în anumite patologii, la servicii vitale.

În medicină este definit un concept care se cheamă „ora de aur”. Adică ar trebui, pentru unele boli cu debut brusc, pentru a salva viața... s-a ajuns în interiorul unei ore la procedura care salvează viața.

Vă dau exemplul accidentului vascular cerebral, unde tratamentul trombolitic trebuie instituit cât mai repede; la un infarct miocardic, procedura de revascularizare trebuie să ajungă cât mai repede, să fie funcțională.

Toate aceste lucruri depind de acești timpi în care pacienții ajung de acolo, de unde debutează boala, la serviciul de urgență.

Acest timp este critic, salvează vieți și este un imperativ a-l scurta, pentru a face această rețea de acces cât mai funcțională și mai eficientă.

De altfel, accesul la serviciile de sănătate publică este una din marile tare ale sistemului de sănătate publică.

N-am să intru în retorica politicianistă, cine ar trebui să gestioneze zborurile acestor elicoptere, dar ceea ce vreau să spun – că este foarte important acest demers, această viziune de a lega, practic, locurile, compartimentele de urgență, unitățile de primiri urgențe, de beneficiarii acestor proceduri într-un timp cât mai scurt.

Este salvatoare de vieți și grupul nostru va vota pentru.

Mulțumesc, domnule deputat. Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

34. Proiectul de lege privind participarea studenților și a elevilor din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități din străinătate; PL-x 567/2021.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele inițiatorilor.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se creează cadrul legal intern care să permită participarea elevilor și studenților din instituțiile de învățământ ale MAI la activitățile de scurtă durată din străinătate, respectiv la conferințe științifice sau de specialitate, stagii de pregătire sau schimb de experiență, organizate cu instituții de învățământ similare.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind participarea studenților și a elevilor din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități din străinătate, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru apărare, raportul.

Haideți, domnule Rodeanu, spicuiți raportul!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind participarea studenților și a elevilor din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități din străinătate; PL-x 567/2021

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile sesizate au avut în vedere mai multe avize favorabile: avizul din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, al Comisiei pentru tineret și sport, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru muncă și protecție socială și, de asemenea, al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legislativ în vederea participării elevilor și studenților din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la activități organizate de instituțiile omoloage partenere din străinătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților – Camera decizională.

Comisia pentru învățământ a dezbătut acest proiect de lege separat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Deputații au fost prezenți conform listelor de prezență.

Și, în urma dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, la dezbateri generale, domnul Salan Viorel.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

De la început am considerat această inițiativă binevenită, în contextul în care am constatat că la nivelul personalului Ministerului Afacerilor Interne există o serie de lacune în ceea ce privește pregătirea personalului.

Sunt salutare astfel posibilitățile care sunt date studenților Academiei de Poliție, respectiv elevilor școlilor de subofițeri sau agenților de poliție de a participa nu numai la concursuri sau olimpiade în afara țării, ci și de a include conferințe științifice sau de specialitate, stagii de pregătire, schimburi de experiență sau vizite de documentare în afara țării.

Însă, așa cum am scos în evidență și în cadrul dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, acestea nu trebuie să devieze de la scopul în sine, astfel încât structurile care participă, militarii sau polițiștii care participă, elevi sau studenți care participă la aceste activități, trebuie să aibă atribuții compatibile cu ale structurilor din țările în care participă.

Acest proiect legislativ reprezintă un proiect dorit și atât de necesar, dar, în primul rând, un câștig pentru pregătirea personalului Ministerului Afacerilor Interne.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Dragoș Zisopol. Vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Participarea elevilor și a studenților din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne la conferințe științifice sau de specialitate, stagii de pregătire sau schimb de experiență, organizate cu instituții de învățământ similare, pe bază de reciprocitate, va duce la îmbunătățirea capacităților și competențelor profesionale ale acestora.

De asemenea, aceste activități pot avea ca efect consolidarea și extinderea carierelor acestora, precum și promovarea pe plan internațional a excelenței în educație.

Acestea fiind spuse, și Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt înscriși la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?

Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 7 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

35. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului „O familie, o casă”; PL-x 499/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule Huțucă, vă rog să prezentați raportul și să ne faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului „O familie, o casă”

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2020 în ședința din data de 2 septembrie 2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Programului guvernamental „Noua casă”, care facilitează accesul persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, prin contractarea de credite garantate de stat. Beneficiarii pot achiziționa, prin acest program, locuințe noi, locuințe consolidate și alte categorii de locuințe, recepționate la terminarea lucrărilor de construcții noi sau de intervenție în vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic, cu mai mult de 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului „O familie, o casă”, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulțumesc. Timp de dezbatere – 3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru timpii de dezbateri – 3 minute. Vot, vă rog. 178 de voturi pentru, două împotrivă. Adoptați. Intrăm în dezbaterile generale.

Domnul Miklós Zoltán, de la UDMR.

Domnule Tănase, deputații neafiliați, la final. Dar stați prin zonă!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege aflat în dezbatere este despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 129/2020, care implementează Programul „Noua casă”.

După cum probabil bine știți, acest proiect de lege a fost respins de Senat.

Iar ce ar însemna dacă am respinge și noi?

Practic, ar însemna să ne întoarcem la varianta din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009. Să ne întoarcem la niște condiții mult mai restrictive, prin care, practic, foarte puține persoane ar fi eligibile, foarte puține persoane ar putea avea acces la acest credit.

Vorbim doar despre acele familii care au un venit sub 4.500 de lei – în cazul familiilor fără copii –, iar în cazul familiilor cu copii doar acele familii care au un venit sub 7.000 de lei ar mai fi eligibile. Practic, am risca să blocăm tot programul.

Acesta a fost motivul pentru care noi, cei de la UDMR, am considerat că trebuie să venim cu amendamente și acesta este motivul pentru care acum avem în față un raport de adoptare.

Considerăm că acest program trebuie continuat.

Considerăm că la câteva săptămâni de la lansarea Programului „Noua casă” pe anul 2022, care are un buget considerabil, de 1,5 miliarde de lei, nu putem risca să blocăm tot programul.

În concluzie, Grupul UDMR cu siguranță că va vota acest proiect de lege.

Și vom susține, de altfel, și alte inițiative de acest gen, care au ca obiect sprijinirea familiilor. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, și AUR va vota acest proiect legislativ cu titlu ciudat, care sună – respingerea, nu?, OUG – Programul „Noua casă”, care modifică OUG din 2009 – Programul „Prima casă”. Vinovat de această situație este votul PSD din Senatul legislaturii trecute, care a transformat adoptarea în respingerea Programului „Noua casă”.

Doi ani de prostii, de gândiri, de răzgândiri, de bâlbâieli, de șovăieli, care au costat mult poporul român; s-a întrerupt Programul „Noua casă”, a fost emis acest OUG – „Noua casă” – fără norme de aplicare – specific unui guvern incompetent, care a preferat o dictatură cu așa-zise justificări medicale, care a generat o criză economică inutilă, indusă, cu bani risipiți pe sute de milioane de vaccinuri, echipamente medicale de proastă calitate și așa mai departe.

Doi ani în care cei cu venituri mici nu au avut acces la credite cu o dobândă corectă.

Vom vota acest proiect legislativ, deși conține, pe lângă aspectele bune, și unele aspecte mai puțin bune.

Cel bun este, într-adevăr, eliminarea restricției unui venit maxim pentru familiile cu copii.

Iar cele mai puțin bune, cred, sunt cele... diferența incorectă între creditarea acordată pentru o locuință așa-zis veche – 70.000 de euro –, față de o locuință nouă – 140.000 de euro, în condițiile în care ar fi fost necesare mai degrabă niște condiții minimale, cum ar fi: izolație, risc seismic, căi de acces, servicii și așa mai departe.

Altfel, s-a promovat o dezvoltare urbanistică haotică – construcții înalte, dese, fără drumuri de acces, fără servicii și așa mai departe.

Una peste alta, vom vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Antonel Tănase, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

După 11 ani, în 2020, Guvernul Orban a adoptat această ordonanță de urgență, care avea două componente importante: una de susținere a industriei construcțiilor și, a doua, de a susține familiile tinere în demersul lor de a-și achiziționa o casă. O casă decentă în care să trăiască civilizat împreună cu membrii familiei pe care intenționează să și-i apropie.

Noi susținem acest proiect de ordonanță.

Și mă bucur că în Comisia pentru buget a Camerei a fost corectată – din „respingere” în „adoptare” a acestei ordonanțe de urgență.

Și grupul independent al deputaților de dreapta susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Dancă, din partea deputaților neafiliați.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am încercat să înțeleg care este propunerea legislativă pe care o avem de votat în acest caz și, într-adevăr, este o confuzie.

În Comisia pentru buget, finanțe, acest proiect de lege, care a venit de la Senat cu propunere de respingere, a fost modificat într-un proiect de lege pentru adoptare.

Prin urmare, nu înțeleg de ce pe ordinea de zi a plenului figurează în continuare ca proiect de lege pentru respingerea Ordonanței nr. 129.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:** Procedură!

## **Domnul Ionel Dancă:**

O fi procedură, domnule Andronache, dar, în aceste condiții, un vot pentru un proiect de lege pentru respingere înseamnă respingere, chiar dacă în comisie el este un proiect de adoptare.

Vă solicit, domnule președinte de ședință, să convocați liderii grupurilor și, prin consens, să schimbați ordinea de zi cu denumirea corectă a proiectului...

de lege. Pentru că, altfel, suntem într-o situație absurdă – votăm adoptarea proiectului de lege care se numește „respingere”.

Ca între foști colegi și buni prieteni, pe procedură, să vă răspundă domnul Andronache.

Da, îi răspund stimatului nostru coleg Ionel Dancă. Așa a venit proiectul de la Senat, stimate coleg.

Există amendament, adoptat, admis, în comisie, de schimbare a titlului acestei reglementări, dar nu se poate schimba titlul proiectului. El se va schimba după ce Camera Deputaților va aproba aceste amendamente.

Deocamdată suntem la dezbateri generale. După ce se aprobă, se schimbă și titlul reglementării.

Aceasta este procedura parlamentară.

Uneori pare că nu are logică, dar ea are logica sa internă evidentă.

Până când plenul nu aprobă amendamentul despre care vorbeam, nu poate fi modificat titlul, pentru că se supune dezbaterii proiectul în forma transmisă de la Senat. Mulțumesc.

Domnul Dancă, lămurit beton!

Vom adopta cele două amendamente și, atunci, la votul final va figura altceva.

Pentru alte consultații, domnul Andronache vă stă la dispoziție.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Dacă la art. 1–2 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

36. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2021 privind unele măsuri la nivelul administrației publice; PL-x 562/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului, Guvernul României, nu ia nimeni cuvântul.

Rog reprezentantul Comisiei pentru administrație, doamna președinte Simona Bucura-Oprescu, prezentați raportul și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă mulțumesc.

Notă asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2021 privind unele măsuri la nivelul administrației publice

În temeiul art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2021.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu un amendament de tehnică legislativă, prezentat în anexa care face parte din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Domnule președinte,

Vă propun un timp de două minute pentru dezbatere.

Vot pentru timpii de dezbateri – două minute. Vot, vă rog. 198 de voturi pentru, două contra, o abținere. Timpii de dezbateri au fost aprobați. Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 6 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vreo veste de pe frontul comisiilor sau încă nu? Bine. Continuăm.

37. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni; PL-x 508/2021.

Domnule secretar de stat, în numele inițiatorului, vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin demersul normativ se urmărește transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1.153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului.

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se propune, printre altele, stabilirea condițiilor de acces al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii – Europol – la informații privind conturile bancare și la informații sau analize financiare.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru buget. Sau Comisia pentru apărare, sau Comisia juridică, cine citește raportul?

Domnul Popa, vă rog.

Și să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează o serie de aspecte necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/1.153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019. Astfel, stabilește unele măsuri privind utilizarea informațiilor financiare și a analizelor financiare, în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni; definește anumite expresii și termeni, precum: registru centralizat de conturi bancare, informații fiscale, informații din domeniul aplicării legii, informații privind conturile bancare, analiză financiară, infracțiuni grave.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dar vă rog să vă întoarceți, să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Propun două minute.

Vot, vă rog, două minute – timpi de dezbatere. 189 de voturi pentru, 4 contra, două abțineri. Aprobați.

Nu există colegi înscriși la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 30 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

38. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015; PL-x 46/2021.

Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii și servicii sau Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015, cu modificările ulterioare, în sensul înființării Institutului de Promovare a Vinului Românesc, în subordinea Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole. De asemenea, se dorește instituirea unor măsuri privind salarizarea personalului încadrat la Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, precum și pentru funcționarea optimă a Băncii de date analitice a României din domeniul vitivinicol.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

40. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; PL-x 425/2020. Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe, prin domnul președinte Bogdan Huțucă, pentru prezentarea raportului – PL-x 425/2020.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea scoaterii exprese și imediate din vigoare a prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, neconforme cu legislația vamală unională. Astfel, se propune abrogarea expresă a articolelor care contravin normelor

vamale europene sau care dublează legislația vamală unională, pentru a se evita încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, implicit, sesizarea Curții Europene de Justiție.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

41. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora; PL-x 356/2021.

Suntem în procedură de urgență.

În numele inițiatorului, domnule secretar de stat, vă rog.

## Bună ziua!

Stimate domnule președinte de ședință, Stimate doamne și stimați domni deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora, cu modificările ulterioare, în sensul atribuirii Ministerului Educației și instituțiilor aflate în subordinea acestuia, respectiv inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ, a rolului de organizații partenere ale beneficiarului, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Direcția de implementare a Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD –, în scopul implementării eficiente și de urgență, odată cu începutul anului școlar 2021–2022, a măsurii POAD de acordare de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional.

În acest sens, se propune înlocuirea organizațiilor partenere prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 133/2020, respectiv instituția prefectului și administrațiile publice locale, cu instituții aflate în subordinea Ministerului Educației, respectiv inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ specifice.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă solicităm adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Raportul, Comisia pentru administrație sau Comisia pentru muncă sau Comisia pentru învățământ. Vă rog.

Așa cum ne-ați obișnuit și alaltăieri, calm, relaxat, cu intonație și foarte puternic.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să mă ridic la exigențele dumneavoastră.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora

În conformitate cu art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru învățământ au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 septembrie 2021, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru învățământ, în Camera Deputaților – Camera decizională, au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ordonanței de care am amintit. În acest sens, a fost propusă înlocuirea organizațiilor partenere prevăzute în OUG nr. 133/2020 cu instituțiile aflate în subordinea Ministerului Educației, respectiv inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ specifice.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cele trei comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 3 noiembrie 2021. La lucrările Comisiei pentru învățământ au fost prezenți 24 de deputați, din totalul celor 26 de deputați. Și membrii comisiei, după dezbateri, au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În mod similar, Comisia pentru muncă și protecție socială, precum și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru învățământ și Comisia juridică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Atât a fost tot?

## Mulțumesc.

Mulțumesc pentru „succintul” efort, domnule deputat. Nu avem nici amendamente și nici înscrieri la cuvânt. Proiectul de lege rămâne la votul final.

O să vă mai chemăm la microfon, așa am o vagă bănuială, astăzi.

42. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 553/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.

## **Domnul Constantin Ștefan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni deputați, parlamentari,

În vederea implementării de măsuri financiare în favoarea sectoarelor sau subsectoarelor care sunt expuse unor riscuri semnificative de relocare a emisiilor de CO2, din cauza costurilor foarte mari la facturile de energie electrică, datorită includerii certificatelor de CO2 în prețul energiei electrice, Ordonanța de urgență nr. 134/2020 reglementează corelarea prevederilor OUG nr. 115/2011 și ale OUG nr. 81/2019 cu prevederile și Orientările privind măsurile de ajutor de stat ce pot fi acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012 – „Orientările ETS” – și Decizia Comisiei Europene nr. C(2020) 3.146 final din 8 mai 2020.

Vă rugăm să votați acest proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Dau cuvântul comisiilor raportoare...

Răbdare, răbdare, domnule Dancă!

...Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii.

## **Domnul Ionel Dancă**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Asta-i altceva, domnule Dancă. Vă rog, procedură.

Domnule președinte de ședință,

O să cer colegilor lideri de grup să își asume inițiativa de a propune retrimiterea acestui proiect de lege la comisii.

Și o să vă argumentez de ce cred că este necesar acest lucru.

Suntem în situația adoptării unui proiect de lege de către coaliția stânga-dreapta, în care nu știe stânga ce face dreapta. Sau, mai direct spus, își dau cu stângul în dreptul, așa cum au făcut în toată această perioadă de criză a prețurilor la energie.

Acest proiect de lege instituie schema de ajutor de stat, adoptată de Guvernul Orban, pentru marii consumatori de energie și a avut un impact de un miliard de lei la nivelul marilor consumatori de energie, prin subvenția costurilor legate de certificatele de emisii de gaze cu efect de seră în 2019, 2020 și 2021. Un lucru foarte bun, care a ajutat la salvarea industriei, a marilor consumatori de energie...

Domnule Dancă...

...și a locurilor de muncă, a peste 200.000 de locuri de muncă.

Închei, imediat, domnule președinte de ședință.

Nu, nu, pe procedură. O secundă.

...nu mă puneți în ipostaza...

...competențe în domeniu...

...de a vă opri microfonul.

...și-a atins limitele de competență.

Și, prin urmare, vine în acest moment și lasă marii consumatori de energie...

Vă rog să opriți microfonul domnului Dancă.

## **Domnul Ionel Dancă:**

...fără...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

Trebuia să mă lăsați de la început să spun ceea ce urmează să spun.

Există vreun lider de grup sau vicelider de grup care își asumă propunerea de retrimitere? Pentru că, altfel, nu pot să supun această propunere la vot.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Imediat, domnule președinte.

Prin urmare, această schemă trebuie să continue.

Ce se întâmplă în momentul de față – exact în plină criză a prețurilor la energie, când marii consumatori de energie sunt cei mai puternic afectați de această criză, noi, prin acest proiect de lege, adoptăm încetarea acestui ajutor de stat care s-a aplicat în perioada 2019–2021.

În mod normal, acest proiect de lege trebuie amendat, pentru ca această schemă de ajutor de stat să continue până în 2030.

Domnule Dancă...

Ministrul energiei, Virgil Popescu, trebuia să propună acest lucru deja – prelungirea schemei de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie până în 2030. Dar e clar că ministrul energiei, Virgil Popescu...

Domnule deputat...

...fără un prim-ministru...

Domnule deputat, vă rog...

## **Domnul Ionel Dancă:**

...care să înțeleagă domeniul și fără un președinte de partid care să aibă...

Și, altfel, citisem 10 rânduri de titlu degeaba.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu** _**:**_

Da.

În virtutea valorilor liberale care ne unesc...

suntem de acord să facem această cerere...

de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Domnul Andronache, procedură.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da. Eu și invoc articolul pe procedură – art. 154.

Dar, lăsând chestiunea aceasta la o parte, o să-l rog și pe domnul Moșteanu să ne enumere valorile acelea liberale care îi unesc, că mi-e greu să le identific.

Mai departe, domnul Ionel Dancă, în calitate de deputat neafiliat, nu putea face o astfel de propunere, în mod evident.

Am înțeles acum că s-a complinit această procedură prin luarea de cuvânt a colegului Ionuț Moșteanu.

Prietenește, îl aștept să îmi spună valorile liberale care îi unesc, că nu reușesc să le identific.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Andronache, vă mulțumesc.

Cu o mică sesiune de clarificări doctrinare, nefinalizată, ce-i drept,

Pe aproape, pe aproape. Dar filiația liberală n-a funcționat pe de-a-ntregul.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii, raportul.

Domnule președinte Huțucă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene

Ordonanța de urgență care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii reglementează corelarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2019 cu prevederile Orientărilor privind măsurile de ajutor de stat ce pot fi acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012 și Decizia Comisiei Europene nr. C(2020) 3.146 final din 8 mai 2020. Modificările avute în vedere au drept scop asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru potențialii beneficiari ai subvenției directe, reglementate prin schema de ajutor de stat pentru anii 2019 și 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Coleșa Ilie, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, am ajuns să folosim veniturile, să încercăm teoretic, dar prost, să folosim veniturile din certificatele verzi, care taxează emisiile de carbon, tocmai pentru a reduce efectele dezastruoase ale acestei politici sinucigașe a Uniunii Europene. Le folosim prost pentru că oprim niște scheme de ajutor de stat, niște subvenții care reduceau parțial aceste efecte dezastruoase. În 2005, Comisia Europeană a decis să se sinucidă economic și social, printr-un sistem de taxare a emisiilor de CO2, emission trading system, care obligă producătorii de energie electrică, fabricile, transportatorii auto și aerieni, agricultura, prin reducerea numărului de animale domestice și multe altele, într-un cuvânt, obligă pe toată lumea să cumpere niște așa-zise certificate verzi, în fapt, foarte roșii, foarte comuniste, pentru a compensa așa-zisa poluare pe care o realizează. Acest sistem a condus la o scumpire aberantă a electricității produse de centralele clasice, la centralele de cărbune, de exemplu, ajungându-se ca jumătate din prețul energiei electrice vândute să fie reprezentat de aceste certificate verzi. Ei bine, jumătate din

scumpirea electricității de anul trecut chiar era generată de creșterea prețului certificatului de emisii de dioxid de carbon.

În plus, acești teroriști energetici care conduc Uniunea Europeană, acești „martori ai Gretei”, au hotărât ca banii din aceste taxe despre care vorbim să nu poată fi folosiți pentru investiții în centrale de gaze sau în cele atomice.

Membrii Comisiei Europene și-au pierdut demult busola și contactul cu realitatea din propriile țări.

Comisia Europeană a decis celebrul „Fit for 55” până în 2030 sau cu 90% reducerea până în 2050...

Domnule Coleșa,...

Concluzionez!

Lucruri care, v-am spus, înseamnă, în esență, reducerea cu 0,2%-0,3% a emisiilor de carbon, din totalul celor emise de natură și de om. O absurditate!

Această politică a dus la dependența Uniunii Europene, inclusiv a noastră, de gaze, de petrol, de cărbune din...

Domnule deputat...

...din dictaturile care acum ne amenință, din dictatura de tip...

Domnule deputat!

...din Rusia.

Concluzionez!

Din Rusia și din China.

Asta facem noi prin aceste certificate verzi: finanțăm dictaturile din China și Rusia, iar pe noi ne sinucidem.

Mulțumesc.

Nu o să înțeleg, probabil, astăzi de ce, atunci când vă cer să concluzionați, începeți să ridicați tonul. E o surpriză pentru mine.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt, nu avem amendamente. Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziția 39 de pe ordinea de zi, și anume Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea condițiilor pentru atribuirea și închirierea unor imobile, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”; PL-x 13/2021.

Rog președintele Comisiei pentru administrație, prezentarea raportului. Vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea condițiilor pentru atribuirea și închirierea unor imobile, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 13/2021, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu privire la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2020.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de adoptare, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Domnule președinte, propun două minute pentru dezbateri.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Perfect!

Două minute timp de dezbateri. Vot, vă rog. 174 de voturi pentru, 6 contra.

Aprobat.

Întreb dacă există colegi înscriși la cuvânt pentru dezbateri generale.

Nu sunt.

Începem cu dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii?

Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 37 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

43. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind protecția consumatorilor; PL-x 100/2009; procedură de urgență.

Guvernul?

Nu.

Dau cuvântul Comisiei pentru industrii și servicii, pentru prezentarea raportului suplimentar și să facă și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Comisia pentru industrii și servicii!

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E în ședință!

Îi cert degeaba! Domnule secretar, vă rog, raportul. Și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind protecția consumatorului.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul susține adoptarea, cu amendamente. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 februarie 2009.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege și au decis să propună plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Avem în față un proiect care se încadrează în categoria legilor ordinare.

Timpi de dezbatere: total – 3 minute; amendamente – un minut.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog, vot pentru timpii de dezbatere. 181 de voturi pentru, 3 contra, două abțineri, un coleg nu votează.

Timpii de dezbatere au fost aprobați.

Nu avem înscriși la cuvânt.

Dacă la titlul legii avem obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 71 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

44. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 530/2021. Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.

Din partea comisiei sesizate, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Domnule Popa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Camera Deputaților este Camera decizională

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susține.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, precum și modificarea art. 287 din Legea nr. 286/2009. Potrivit proiectului, se instituie obligația contravenientului de a executa sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității în termen de cel mult 60 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate în temeiul art. 391 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, neexecutarea acestei obligații urmând să constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2022

Vă mulțumesc. La dezbateri generale dacă sunt înscrieri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

De la nr. crt. 1 până la nr. crt. 8 dacă sunt observații? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

45. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului; PL-x 409/2021; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului? Vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2021 se propune introducerea unei noi surse de proveniență a ofițerilor de poliție, respectiv prin absolvirea programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, destinate candidaților care dețin o licență în specializări universitare necesare structurilor MAI.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului? Domnule Rodeanu, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În baza prevederilor legale din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 409/2021, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Pentru întocmirea raportului, comisiile au avut avizul favorabil din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, al Consiliului Legislativ, precum și avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru înlăturarea consecințelor negative în ceea ce privește capacitatea de funcționare a Ministerului Afacerilor Interne din punctul de vedere al deficitului de personal. Se propune identificarea unor noi rute, alternative, cu aplicare etapizată, vizând domeniul formării personalului MAI, precum și extinderea sistemului din care provin polițiștii, respectiv din cadrul absolvenților programelor de master profesional organizate de către Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, precum și din rândul absolvenților programelor de studii postliceale.

Proiectul intră în categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect.

Comisiile pentru învățământ și pentru apărare au dezbătut acest proiect și, cu majoritate de voturi, au propus un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezente în anexă.

Vă mulțumesc.

Timpul de dezbatere să-l propuneți, vă rog.

Trei minute, domnule președinte.

Trei minute timp de dezbatere. Vot, vă rog. 176 de voturi pentru, două abțineri, doi colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor? Domnul Salan Viorel, PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă mărturisesc sincer că inițial am avut o reticență, înainte de a vedea conținutul de fond și documentele conexe ale acestui proiect de lege, însă, dată fiind situația în care ne aflăm, în contextul deficitului mare de personal pe care îl are Ministerul Afacerilor Interne, consider că este o soluție alternativă la învățământul de zi, în cadrul Academiei de Poliție, pentru completarea deficitului de ofițeri pe care îl are Poliția Română.

Bineînțeles, ca într-adevăr să fie o echitate, în cadrul dezbaterilor ce le-am avut în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am dorit să cunosc dacă într-adevăr sunt aceleași criterii și pentru studenții care urmează învățământul la zi. Astfel că cei care urmează acest master sunt din rândul absolvenților de studii juridice și categoric că pe timpul cât desfășoară aceste cursuri masterale nu se mai impune, într-adevăr, să parcurgă discipline de drept, însă celelalte discipline de specialitate trebuie să fie parcurse în totalitate, ca, de altfel, și criteriile vizând pregătirea fizică sau testările psihologice să fie aceleași precum ale studenților de la zi.

Prin amendamentul pe care l-am propus în cadrul Comisiei pentru apărare, pentru ca într-adevăr curricula să poată să fie parcursă în totalitate, am propus să înceapă cu anul universitar 2022–2023, aspect la care au achiesat toți colegii mei.

Ca atare, susțin și, în numele Grupului Partidului Social Democrat, vom vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Coarnă, un singur vorbitor de grup; e procedură de urgență.

Mergem mai departe.

- Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea pe

- articole.

- La titlul legii dacă sunt intervenții sau observații? Nu.

Adoptat.

De la nr. crt. 1 la nr. crt. 8, dacă sunt observații? Nu. ## Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

46. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; PL-x 594/2020.

Are cuvântul Guvernul României. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul supus dezbaterii vizează, în principal, realizarea condițiilor tehnice necesare informatizării stării civile, prin constituirea unei baze de date automate și a unor fluxuri de comunicații între autoritățile administrației publice locale și cele centrale care să permită preluarea informațiilor specifice în Registrul național de evidență a persoanelor, precum și în alte sisteme informatice, în condițiile legii.

Implementarea reglementărilor propuse determină dezvoltarea conceptului de administrație electronică, cu consecința corelării și simplificării procedurilor administrative.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor, Comisia juridică sau Comisia pentru administrație.

Domnul Popa.

## Vă mulțumesc.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a avizat tot favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea actualului cadru normativ pentru implementarea proiectului privind crearea Sistemului informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, în vederea informatizării fluxurilor și proceselor interne ale instituțiilor statului și a eliminării consumului de hârtie, a reducerii timpilor de soluționare a unor cerințe adresate instituțiilor publice, precum și a instituirii posibilității întocmirii actelor de stare civilă în format electronic.

În urma dezbaterii, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, domnul Ivan BogdanGruia, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este un proiect care dă o gură de oxigen acelor oameni care au nevoie de modificarea actelor de stare civilă prin trei elemente principale.

1. Digitalizarea sistemului de stare civilă din România, ceea ce înseamnă o nouă trecere înspre respectarea Agendei Digitale România 2020.

2. Și poate un aspect foarte important este faptul că decizia directă în materie de stare civilă va fi descentralizată de la mai multe instituții naționale către cele locale, care sunt cel mai aproape de cetățeni.

Și 3. Simplificarea procedurilor obținerii documentelor de stare civilă, prin care cetățenii români vor putea să obțină într-un timp mult mai scurt aceste documente de stare civilă. Trebuie să ținem cont că sunt peste 3 milioane de români în afara țării care, de foarte multe ori, mai ales în această perioadă și în timpul verii, ajung să vină acasă, să-și ia concedii de două sau de 3 săptămâni ca să poată să-și schimbe actele atât pentru ei, cât și pentru copiii lor.

Prin adoptarea acestui proiect de lege care validează ordonanța Guvernului vom putea să spunem că România face un pas mai mult decât important spre digitalizarea și sistematizarea sistemului informatic de date ale cetățenilor și înspre scurtarea termenelor în care se obțin documentele de stare civilă.

Grupul PSD susține cu toată tăria acest proiect de lege și vă invit pe toți să facem la fel. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlu sunt observații? Nu.

Adoptat.

La amendamentele admise de la 1 la 10 dacă sunt observații?

Nu.

Adoptate. De la 11 la 20 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. De la 21 la 30 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. De la 31 la 40?

Nu.

Adoptate. De la 41 la 50? Nu.

Adoptate. De la 51 la 60 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. De la 61 la 70 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. De la 71 la 100 dacă sunt observații? Nu. Adoptate. De la 101 la 112, dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

La amendamentele respinse, de la 1 la 5, dacă sunt observații?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

47. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 551/2021; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului? Nu este.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, pentru citirea raportului.

Vă rog.

Domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2021, prin care se stabilesc unele măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul prezentat în titlu. Astfel, se reglementează diminuarea riscului de excluziune socială pentru persoanele aflate în situația de a nu mai putea desfășura activitatea profesională ca urmare a situațiilor de interzicere/ suspendare/limitare a activităților economice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor? Nu sunt intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

48. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope; PL-x 466/2021; procedură de urgență.

Din partea Guvernului?

Nu.

Da? Vă rog.

## Bună ziua!

Organismul Internațional pentru Controlul Stupefiantelor al Organizației Națiunilor Unite a comunicat statelor părți că tabelele Convenției Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961, respectiv din Convenția Națiunilor Unite asupra substanțelor psihotrope din 1971 au fost modificate. În consecință, 12 substanțe sunt mutate de la secțiunea Plante și substanțe aflate sub control național la secțiunea Psihotrope.

Susținem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea anexei la Legea nr. 339/2005 cu raportul Comisiei pentru sănătate.

Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului? Vă rog.

O să vă rog la final să faceți și propunerile pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, trimis cu adresa PL-x 466/2021 din 18 octombrie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat proiectul de lege în ședința din 1 martie 2022. La lucrările comisiei deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Trei minute pentru dezbatere. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Mulțumesc. Tei minute pentru dezbateri. Vot, vă rog.

Cu 160 de voturi pentru, 3 contra, 4 abțineri, un coleg nu votează, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Nu există înscriși la cuvânt la dezbateri generale. Începem cu dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 8 există obiecții sau comentarii?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

49. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 486/2021.

Vă rog.

Bună ziua!

Prin acest act normativ se creează cadrul legal pentru stimularea adresabilității populației spre vaccinare, astfel încât un număr semnificativ de persoane, în perioada următoare, să fie imunizate, fie în centrele de vaccinare, fie de către medicul de familie.

Astfel, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, persoanele vaccinate cu schemă completă de vaccinare vor beneficia de o alocație individuală de hrană în valoare totală de 100 de lei.

Susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021.

Mulțumim.

A fost reprezentantul Guvernului. Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond. Comisia pentru buget. Haideți, domnule Huțucă! PL-x 486/2021.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021, prin care se reglementează modificarea și completarea Legii nr. 55/2020, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2021, în sensul creării cadrului legal pentru stimularea adresabilității populației spre vaccinare. Astfel, persoanele vaccinate cu schemă completă de vaccinare vor beneficia de o alocație individuală de hrană în valoare totală de 100 de lei, sub formă de tichete de masă, pe suport hârtie.

În consecință, în urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu un amendament de tehnică legislativă, prezentat în anexa care face parte din raportul comun.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale, domnul Coleșa, Grupul AUR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am auzit aici că proiectul legislativ ar avea drept scop stimularea adresabilității procesului de vaccinare. Ce limbaj de lemn și fals în același timp!

Vă citez primul articol al acestei legi, care spune că: „Până la încetarea stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unitățile aflate în subordinea și în coordonarea Ministerului Sănătății, inclusiv funcțiile publice de execuție și conducere, pot fi ocupate prin numire, fără concurs...” și așa mai departe.

Deunăzi am votat un proiect de lege prin care aceste numiri temporare, fără concurs, au fost transformate în numiri fără termen, în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, fără concurs, doar cu un examen formal.

Deci în niciun caz nu se adresează vaccinării și măririi adresabilității și așa mai departe.

Într-adevăr, există niște articole care vorbesc de vaccinare, dar ele reprezintă un fel de mită pentru cei care se vaccinează. Li se dau 100 de lei sau sunt înscriși la niște tombole cu premii în bani.

Ca atare, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau observații? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 9 există obiecții sau observații?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

50. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale; PL-x 424/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Domnule Huțucă, vă rog să reveniți pentru raport și să ne faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează reglementarea cadrului general privind aprobarea finanțării din fonduri europene a programelor naționale aferente următoarelor domenii: integrare pe piața muncii a categoriilor sociale considerate prioritare la nivel național; susținerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială și a altor inițiative ale mediului de afaceri; digitalizarea activităților desfășurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de competențe digitale ale forței de muncă; măsuri active de ocupare a forței de muncă; măsuri active pentru dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară pentru persoanele vârstnice; investiții în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Timp de dezbatere – 3 minute.

Vot, vă rog.

170 de voturi pentru, două contra, 4 abțineri. Timpii de dezbatere au fost aprobați. Nu mai sunt colegi înscriși la cuvânt. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 9 există obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

51. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 57/2019.

Suntem în procedură de urgență.

Doriți să luați cuvântul? Inițiatorul, Guvernul României. Vă rog.

## Bună ziua din nou!

Ca schimbări preconizate, promovarea acestui act normativ este determinată, în principal, de necesitatea punerii în concordanță a dispozițiilor din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal referitoare la modalitatea de dobândire sau încetare a calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate de către persoanele fizice care realizează unele venituri, altele decât cele din salarii și asimilate salariilor.

Susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2018. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu avem înscriși la cuvânt, nu avem amendamente. Proiectul rămâne la votul final.

A, domnul Tătaru, Comisia pentru sănătate. Vă rog, citiți raportul.

## Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, trimis cu adresa PL-x 57 din 25 februarie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 februarie 2019.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătății.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat proiectul de lege în ședința din 8 martie 2022.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu avem amendamente, nu avem înscriși la cuvânt. Proiectul de lege rămâne la votul final.

52. Proiectul de lege pentru completarea Legii

nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 267/2019. Comisia pentru sănătate.

- Haideți înapoi, domnule președinte! Raportul.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 267 din 5 iunie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, punctele de vedere favorabile ale Guvernului, cu observații și propuneri.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Trei minute.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu era nevoie de timp de dezbatere.

Vorbim de PL-x 267?

Vă rog.

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Vă rog să retrimitem PL-x 267/2019 la comisie pentru două săptămâni.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Tătaru, v-am chemat să citiți cursiv degeaba raportul.

Avem consens al liderilor? USR? Da.

AUR?

Stimați colegi de la AUR, lideri de grup, avem consens pentru retrimiterea la comisie sau supun la vot? Nu există. ## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Ba da, ba da, există pentru dumneavoastră, că sunteți un om bun și de oameni iubitor! Suntem de acord.

Cred că mi-au murit lăudătorii. În regulă.

Prin consens al liderilor, proiectul se întoarce la comisie două săptămâni.

53. Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 639/2019.

Doreați pe procedură sau raportul?

Domnule secretar de stat, e musai? Dacă e musai, vă rog să citiți susținerea Guvernului. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de act normativ se propune modificarea art. 32. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât împotriva unui proces-verbal de constatare a contravențiilor să se poată depune plângere, fie la judecătoria în a cărei rază de circumscripție a fost săvârșită contravenția, așa cum prevede legislația în vigoare, fie la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.

Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, elaborat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei. Domnule Popa, vă rog.

Vă mulțumesc.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Guvernul României nu susține.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 în sensul stabilirii competenței judecătoriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul de a judeca plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, alternativ cu competența judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. La dezbateri generale, domnule Badiu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR nu susține această inițiativă legislativă. Ni se pare că este o greșeală în ceea ce privește aplicarea legii. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 există obiecții? Nu.

Adoptate.

Stimați colegi,

Poate pentru prima dată după foarte mulți ani ajungem să dezbatem toată ordinea de zi; nu țin minte să se mai fi întâmplat așa ceva.

Vă mulțumesc frumos.

54. Penultimul proiect de astăzi, reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 13 octombrie 2020; PL-x 281/2020/2021.

Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru constituționalitate. Vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. PL-x 281/2020.

Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 2020.

Această lege a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 5 iunie 2020. În data de 16 iunie 2020, Guvernul României a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra legii.

Ca urmare a sesizării, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 590 din 2020, prin care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile articolului unic punctul 3 din această lege sunt neconstituționale.

În urma reexaminării, legea a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 15 februarie 2021. Camera Deputaților este Camera decizională.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru constituționalitate și-au desfășurat lucrările în ședințe separate. Membrii Comisiei pentru constituționalitate au dezbătut legea în ședința din 8 februarie 2022.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au dezbătut legea în data de 1 martie 2022.

În urma reexaminării legii și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Nu sunt amendamente, nu sunt vorbitori.

Propunerea rămâne la votul final.

Am rugămintea la liderii de grup să vină până sus.

Domnule Simonis, invit liderii de grup până la prezidiu.

##

Stimați colegi,

Este ora 12.56. Luăm o pauză de 10 minute, până ne ajunge raportul.

Vă rog să fiți în sală în 10 minute. După aceea nu vom mai face pauză pentru sesiunea de vot final, așa că stați prin preajmă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, mai stăm?

Nu mai stăm.

Unul dintre cele mai așteptate rapoarte din istoria recentă a Parlamentului, ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi, și anume Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; PL-x 132/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru politică economică sau al Comisiei pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule președinte.

Și, la final, să indicați și timpii de dezbatere, să-i

Mulțumesc, domnule președinte. Raport suplimentar

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Propun timp de dezbatere – 3 minute.

Vot, vă rog, 3 minute – timpi de dezbatere. 189 de voturi pentru, 44 contra, două abțineri. Timpii de dezbatere au fost aprobați.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor pentru grupurile parlamentare.

Dau cuvântul domnului Giurgiu Adrian, Grupul USR. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Adrian Giurgiu:**

Mulțumesc.

Colegi de la PSD și PNL,

Cât mai aveți de gând să-i țineți în brațe pe „băieții deștepți” din energie?

Intrați cu buldozerul peste deciziile instanțelor din România!

Ignorați procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană, fix pentru o astfel de hidrocentrală...

construită în arii protejate.

Haideți să vedem cine câștigă și cine pierde, dacă vă trece legea!

Ce face, de fapt, această lege? Nu mai cere studiu de impact asupra mediului pentru construcțiile în arii protejate.

Pentru ca firmele voastre de casă...

să poată fura liniștite.

Peste 300 de milioane de euro cheltuiți ilegal intră în legalitate și îi scăpați de controale, răspundere și de pușcărie pe prietenii voștri.

Și pentru ce? În teorie, aceste hidrocentrale au capacitatea de producție de 0,4% din totalul național.

Atenție, nu 4%, ci 0,4%! Adică nu vor scădea facturile la energie ale românilor, ba, din contră, românii sunt marii pierzători! România va avea de plătit amenzi, din banii noștri, ai tuturor! Și prejudiciile de mediu...

sunt uriașe.

Nu suntem în stare să ne protejăm râurile, pădurile și habitatele naturale...

, dar PSD...

și PNL...

fac o lege...

Stimați colegi, vă rog, puțină liniște!

## **Domnul Adrian Giurgiu:**

...PSD și PNL fac o lege care le distruge și mai mult.

Să vă zic ce se întâmplă în Mureș...

Să ne ziceți...

...în județul de unde vin eu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...cam în 24 de secunde, vă rog.

De ce? De ce 24?

## **Domnul Adrian Giurgiu:**

Mulțumesc.

Vă rog.

## **Domnul Adrian Giurgiu:**

Se bagă într-o conductă șapte afluenți ai Mureșului, cu consecințe grave pentru mediu, economia locală și sănătatea locuitorilor.

Efectele dezastruoase asupra mediului încep din momentul punerii în funcțiune a hidrocentralelor. Se vor defrișa sute de hectare de pădure, care ne-ar da oxigen...

, pentru a face un lac de acumulare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să finalizați.

## Finalizez.

La nivel mondial, aceste lacuri emană 7% din gazele cu efect de seră.

Românii trebuie să știe că așa nu vor scădea prețurile la energie.

PSD și PNL ne bagă pe gât poluarea și amenzile de infringement.

Mulțumesc.

USR va vota împotriva acestui proiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Giurgiu:**

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În calitate de inițiator...

, domnul Simonis, vă rog.

Și după aceea revenim la dezbateri generale.

E foarte bine că ați citit de pe foaie și cum votează USR. Trebuia să notați chestiunea aceasta, că...

## **Voci de la PSD:**

Bravo!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...altfel, n-am înțeles nimic...

USR va vota împotriva acestui amendament.

Oameni buni,

În anii 2000 a început construcția unor hidrocentrale, pe întreaga suprafață a României. Cele mai importante dintre ele, în 2003.

În 2003 nu aveam desenate ariile protejate în forma actuală, nu era nici condiție de la Comisia Europeană și nu știa nimeni de aceste norme de mediu, care, într-adevăr, ulterior au apărut și bine că au apărut.

Începând cu 2003, s-au investit sute de milioane de euro – nu ilegal, ci legal, pentru că atunci aceste hidrocentrale au avut avize de mediu, pe legislația respectivă –, au început... s-a băgat până la un miliard de euro în aceste hidrocentrale,

iar niște „inteligenți”, niște „deștepți”, ulterior, au desenat harta ariilor protejate în România din birou. Făcând din birou lucrul acesta, habar nu au avut că au trasat peste investiții de sute de milioane de euro, unele dintre ele aflate în arealul acelor spații.

Și, atunci, ce soluții avem?

Și, atunci, ce...?

Evident că după aceea, trecând acele terenuri în arii protejate, a venit Comisia, au venit ONG-urile și ne-au spus că nu mai putem să respectăm avizul de mediu.

Și, atunci, avem două variante:

– mutăm ariile protejate, astfel încât să păstrăm respectarea..., să păstrăm suprafața de arii protejate a României, în alte zone...

, adică scoatem aceste zone și introducem altele;

– sau pierdem sute de milioane de euro de euro, investiții, până la 90% făcute unele dintre ele – 90% finalizate –, în condițiile în care... pierdem acești bani în condițiile în care astăzi avem deficit de energie și avem nevoie să ne creștem puterea de producție.

Cred că orice om sănătos la minte, care nu e condus de unii care stau prin ONG-uri, în birouri și n-au nicio treabă cu țara asta, înțelege că e important să deblocăm aceste investiții în regim de urgență!

Mulțumesc. Domnul Simion, vă rog. Se pregătește domnul Mărculescu.

Să amintești și de peștișorul de aur!

De cine?

De peștișorul de aur!

Lăsați peștișorii de aur pentru basme! Vă rog, domnule Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Peștișorii de aur ca peștișorii de aur, dar vipera cu corn?! Nu mai crește. Ce se întâmplă? Nu mai putem din cauza hidrocentralelor să protejăm vipera cu corn!

Mie, domnule de la USR, nu mi-a scris nimeni discursul și vă spun eu ce s-a întâmplat în județul Mureș. În județul Mureș este o hidrocentrală începută nu de către „băieții deștepți” din energie, ci începută în anul de grație 1989. Acea investiție nu a mai fost finalizată. Și dumneavoastră ne spuneți acum că nu vom mai avea aer, că se taie niște mii de copaci, stratul de ozon și așa mai departe.

Românii nu au ce mânca! Românii nu au cum să-și plătească facturile! Și facem găuri în stratul de ozon cu o hidrocentrală?!

0,4%! 0,4%!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu e 0,4%! Nu e 0,4%!

Avem Răstolița, în județul Mureș, avem două hidrocentrale – una în județul Hunedoara și una în județul Gorj. Puneți mâna pe carte, că ce ați învățat voi de la ONG-urile străine nu e valabil...

în practică!

Mergeți pe teren și vorbiți cu românii și o să vedeți că ceea ce mi-ați spus mie pe Facebook, că „e doar 8 lei litrul de benzină”, e foarte mult! Distrugi țara?

ONG-ul din Germania care a blocat...

hidrocentralele de pe Jiu avea un reprezentant...

Instanțele de judecată la care vă referiți au avut în vedere un apel făcut de un ONG din Germania reprezentat de un „băiat” pe care îl cheamă Mihai Goțiu. S-ar putea să-l cunoașteți, că e membru al USR! ( _Aplauze. Vociferări.)_

Vă rog și pe dumneavoastră să concluzionați.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

În Comisia pentru industrii și Comisia pentru economie ați încercat să tergiversați și să amânați...

punerea în practică. Pentru că, nu-i așa?, avem o agresiune a Rusiei, avem un război între Ucraina și Rusia și avem Rusia, care...

Domnule Simion, vă rog să...

...șantajează...

...concluzionați.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...șantajează Europa și șantajează România din punct de vedere energetic.

Ce aveți voi împotriva independenței energetice a României?

Ce aveți voi împotriva construcției de hidrocentrale în România?

Nu mai crește...

Este în regulă...

...vipera cu corn...

...domnule Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...nu mai facem rafting pe Jiu? Chiar ne credeți proști?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule Simion.

Domnul Mărculescu, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere și adoptare are drept principal obiectiv modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007.

În acest sens, textul documentului legislativ urmărește facilitarea realizării cu celeritate a proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de executare, mai exact, peste 60%.

Efectul dorit este acela de impulsionare a creșterii capacității de producție, ca un prim pas în intensificarea ritmului de realizare a investițiilor în sectorul energetic.

Totodată, prin acest proiect de lege se are în vedere introducerea unor noi limite privind ariile protejate, acestea urmând a fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv cel al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și liniilor de evacuare putere aferente acestora, să fie în afara ariei naturale protejate, iar între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice să fie păstrată o zonă-tampon cu o lățime minimă de 100 de metri, pe toată lungimea de grănițuire.

Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Gliga Dumitrița, la dezbateri generale, Grupul PSD.

Stimați colegi,

Vă reamintesc, suntem în procedură de urgență, avem un singur vorbitor pentru grupurile parlamentare. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Situațiile de criză, dincolo de stresul provocat, au și meritul de a ne forța pe noi toți să găsim rapid soluții la problemele pe care trebuie să le înfruntăm în acel moment.

Partidul Social Democrat vine astăzi în fața dumneavoastră cu această soluție legislativă, unul dintre pașii spre independența energetică a României, pe care, desigur, ne-o dorim cu toții, și care să permită deblocarea proiectelor investiționale aflate într-un stadiu avansat de execuție și astfel punerea în funcțiune a mai multor hidrocentrale pe care România le are în construcție – pe Valea Mureșului, la Răstolița, de care s-a și discutat deja, și două pe Valea Jiului – la Bumbești și Dumitra –, toate finalizate în proporție de peste 90%, iar energia produsă aici ar duce la alimentarea rapidă a peste 300.000 de gospodării.

Vorbim deci despre trei surse de energie curată, verde și ieftină, toate împotmolite de ani de zile în hățișuri legislative și dezbateri interminabile; toate demarate cu mult timp înaintea stabilirii zonelor în care se află amplasate hidrocentralele drept arii protejate.

La Hidrocentrala de la Răstolița, județul Mureș, pe care îl reprezint, lucrările au început în urmă cu 33 de ani, zona fiind inclusă abia ulterior, după 2007, în zona ariilor protejate.

PSD susține protejarea mediului, dar, în egală măsură, România are mare nevoie de creșterea capacității de producție de energie ieftină și verde.

În calitate de bun cunoscător, domnule deputat Giurgiu, al detaliilor mai puțin vizibile legate de birocrația care a îngreunat evoluția proiectului energetic de la Răstolița, m-am implicat pentru a veni cu soluții, cu amendamente, iar forma pe care o avem în dezbatere astăzi în Camera Deputaților va permite ca efectele legii să fie într-adevăr vizibile de îndată ce proiectul va fi votat și promulgat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Miuțescu. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ca în multe alte ocazii, și de data aceasta Guvernul încearcă să-și rezolve probleme legate de nepricepere, incompetență sau nerezolvarea la termen a unor lucruri în curtea noastră, a Parlamentului.

Această problemă – sigur, noi... majoritatea probabil că vom vota acest proiect, pentru că e nevoie, suntem într-o criză, într-o stare deosebită și e nevoie de așa ceva.

Numai că se pune problema: este suficient, e destul?

Dar e începutul!

De ce Guvernul nu rezolvă problemele care sunt în derulare și despre care cu toții vorbim de ani de zile – modernizarea grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă?

De ce nu se finalizează investiția de la Iernut, care, de asemenea, are o capacitate energetică mai mare, care ar putea rezolva problema mult mai bine, în folosul economiei românești?

Și, atunci, se pune problema: votăm și suntem de acord și Parlamentul rezolvă problemele Guvernului? Atunci Guvernul ce face? Ne pasează, ne pune în situații deosebite, facem pe fugă. Ministerul... Am fost ieri în comisie, ministerul își trimisese ministrul mediului la altă comisie și venise o doamnă secretar de stat, în loc să fie acolo și să rezolve într-adevăr o problemă foarte importantă.

Trebuie să fim foarte serioși în ceea ce facem pentru că, altfel, trimitem în derizoriu totul și nu este în regulă.

Noi vom vota acest proiect, cei din... deputații neafiliați din Forța Dreptei, dar cred că trebuie să ne gândim cu seriozitate la ceea ce Guvernul face și stă în dreptul Guvernului României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă la titlul proiectului de lege aveți obiecții sau comentarii?

Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 6 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Nu facem pauză, stimați colegi.

Vă rog – și după o discuție cu liderii de grup –, avem 14 pagini, față-verso, de proiecte de votat, și anume 49; o parte dintre liderii de grup au căzut de acord să nu existe... mă rog, acceptat între ei, explicarea votului, altfel, se va prelungi foarte mult.

Începem printr-un vot de control.

Vot, vă rog.

261 de colegi, suntem în cvorum. Începem.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 22/2022.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor de prezentare a HERA, Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în Caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576; PHCD 23/2022.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 30 contra, 5 abțineri. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al tineretului 2022 – COM(2021) 634; PHCD 24/2022.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, două abțineri. Adoptat.

Categoria II. Legi ordinare.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la 4 aprilie 2021 la Amman; PL-x 16/2022; lege ordinară.

Rog grupul deputaților neafiliați să râdă mai puțin zgomotos.

Vă mulțumesc. ( _Vociferări.)_

281 de voturi pentru, în unanimitate, adoptat.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la București la 23 noiembrie 2021; PL-x 45/2022. Vot, vă rog. În unanimitate, cu 284 de voturi pentru, adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum și reglementarea unor măsuri în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități; PL-x 554/2021.

Vot, vă rog. 221 de voturi pentru, 63 de abțineri. Adoptat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 589/2021.

Vot!

243 de voturi pentru, 38 contra, o abținere. Adoptată.

8. Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 alin. (1)

lit. i) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 38/2022.

Vot!

191 de voturi pentru, 37 contra, 56 de abțineri. Adoptat.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014–2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 126/2022.

## Vot!

În unanimitate, cu 287 de voturi pentru, adoptat.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2021 pentru modificarea articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2021 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. II pct. 9 și art. III din Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 550/2021.

## Vot!

229 de voturi pentru, 10 contra, 54 de abțineri. Adoptat.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicoptere destinate serviciilor aeromedicale de urgență și pentru simplificarea procedurilor de desemnare ale unităților sanitare ca operatori medicali, precum și pentru abrogarea unor acte normative; PL-x 407/2021.

Vot, vă rog.

Ca un făcut, toate titlurile de astăzi sunt extrem de lungi.

Pe scurt!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

262 de voturi pentru, 27 contra și o abținere. Adoptat.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „O familie, o casă”; PL-x 499/2020.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru, două contra, adoptat.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni; PL-x 508/2021.

Vot, vă rog.

Cu 288 de voturi pentru, o abținere, adoptat.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015; PL-x 46/2021.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 64 contra, 27 de abțineri. Adoptat.

15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2020 privind reglementarea condițiilor pentru atribuirea și închirierea unor imobile, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” și privind unele măsuri de reglementare a condițiilor de vânzare ale unor imobile către persoane aflate în situații speciale, precum și pentru modificarea unui act normativ; PL-x 13/2021.

Vot, vă rog.

Cu 200 de voturi pentru, unu contra, 91 de abțineri, adoptat.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; PL-x 425/2020. Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora; PL-x 356/2021.

Vot, vă rog.

În unanimitate, cu 288 de voturi pentru, adoptat.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 553/2020.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, 28 de abțineri. Adoptat. 19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind protecția consumatorilor; PL-x 100/2009.

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, 78 de abțineri. Adoptat.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; PL-x 594/2020.

Vot, vă rog.

În unanimitate, cu 290 de voturi pentru, adoptat.

21. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope; PL-x 466/2021.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru, în unanimitate, adoptat.

22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 486/2021.

Vot!

Cu 261 de voturi pentru, 27 contra, două abțineri, adoptat.

23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2020 privind unele măsuri pentru finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale; PL-x 424/2020.

## Vot, vă rog.

În unanimitate, cu 287 de voturi pentru, adoptat.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 57/2019.

## Vot!

Stimați colegi, vă anunț că am ajuns la jumătate.

Mai repede! Mai repede!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cât de repede? Mai repede de atât, numai dacă îmi înnod limba.

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Prescurtat! Prescurtat!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 249 de voturi pentru, unu contra, 39 de abțineri, adoptat.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; Pl-x 639/2019.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, 28 contra, o abținere, adoptată.

26. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 590 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 13 octombrie 2020; PL-x 281/2020/2021.

Vot, vă rog.

Tot mai repede, ca la licitații!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mă specializez.

Vă rog, nu dialogați cu prezidiul!

Cu 285 de voturi pentru, două contra, o abținere, adoptată.

27. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; PL-x 132/2022.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, 47 contra, 5 abțineri, un coleg care nu votează, aprobat.

Domnul Ion Stelian.

Probabil ne anunțați că veți ataca la Curtea Constituțională.

Vă rog.

## **Voci de la PSD:**

Garsoniera!

Soros!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Pentru...

un câștig iluzoriu...

0,4% din...

Vă rog să lăsați vorbitorul să...

...întreaga...

...se exprime!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Pentru un câștig iluzoriu – 0,4% din întreaga producție națională...

, practic, se distrug o bună parte din ariile protejate ale României.

De unde ai scos-o pe asta?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Este păcat ce facem!

Când ai o haină mai scurtă nu-ți amputezi brațul, nu asta e soluția.

Avem soluții alternative. Există firme care vor să investească în eoliene...

, dar ministerele nu-și fac treaba și nu le amenajează, din punct de vedere administrativ, această soluție.