Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 februarie 2025
Camera Deputaților · MO 16/2025 · 2025-02-19
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – George-Mădălin Borș – declarație politică referitoare la declarațiile vicepreședintelui american J.D. Vance, făcute la Conferința de securitate de la München; – Robert Alecu – declarație politică având titlul „3 ani de război în Ucraina. Între război și pace, alegem pacea”; – Ilie-Aurelian Cotinescu – declarație politică: „Locul României este în Uniunea Europeană!”; – Marius-Felix Bulearcă – declarație politică intitulată „Guvernul României nu poate rămâne indiferent la redefinirea arhitecturii de securitate SUA – Europa din aceste săptămâni”; – Verginia Vedinaș – declarație politică: „Unde sunt fructele și legumele de altădată?”; – Nicolae Păun – declarație politică având ca subiect „Romii, de la robi la cetățeni”; – Alexandrin Moiseev – declarație politică intitulată „România și Basarabia – un destin comun, o responsabilitate istorică”; – Mirela-Florența Matichescu – declarație politică: „România, pe buzele liderilor americani – un moment de reflecție și acțiune”; – Doru-Lucian Mușat – declarație politică despre lipsa implicării autorităților de a controla companiile care nu sunt oneste cu statul român; – Călin-Grațian Gal – declarație politică având titlul „Atragerea de fonduri europene de către primării – o soluție eficientă de modernizare a sistemelor centralizate de furnizare a agentului termic pentru populație”; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică evidențiind critici la adresa partidelor de guvernare; – Rodica Plopeanu – declarație politică având titlul „Taxa pe stâlp”; – Alexandru-Mihai Ghigiu – declarație politică intitulată „Ziua justiției sociale”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică: „Arta de a fi irelevant_vs_ diplomația cu mâneci suflecate – România, absentă de la marile negocieri internaționale!”;
Aprobarea desfășurării lucrărilor Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională în paralel cu plenul, pentru a finaliza dezbaterile la Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român (PL-x 5/2025) și Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național (PL-x 6/2025)
· Declarații politice · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Consultare europeană
489 de discursuri
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Bună dimineața!
## **Domnul George-Mădălin Borș:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 19 februarie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
## Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Mă adresez astăzi în fața dumneavoastră cu un mesaj clar și responsabil, reafirmând angajamentul nostru față de valorile democratice care definesc România și Europa.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.
Declarațiile vicepreședintelui american J.D. Vance, făcute la Conferința de securitate de la München, necesită clarificări importante, mai ales în contextul geopolitic actual, marcat de încercări de manipulare și dezinformare.
Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.
Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Democrația nu este doar un vot, ci un sistem de valori. Democrația înseamnă stat de drept, instituții solide, respect pentru drepturile fundamentale și responsabilitate față de cetățeni.
Este surprinzător că vicepreședintele Vance reduce democrația la un simplu proces electoral.
România, la fel ca Europa, traversează o perioadă dificilă, o perioadă în care se pune la încercare solidaritatea noastră, rezistența noastră și capacitatea noastră de a face față amenințărilor, atât din interior, cât și din exterior.
Însă, în astfel de momente, trebuie să alegem înțelept. Atunci când casa vecinului este cuprinsă de foc, nu asiști impasibil, ci ajuți la stingerea incendiului, pentru că, mai devreme sau mai târziu, flăcările pot ajunge și la tine.
România va rămâne un partener de bună-credință al aliaților săi, contribuind activ la menținerea păcii și securității în această parte a lumii. Nu vom cădea în capcana izolaționismului și a discursurilor care servesc interesele inamicilor democrației.
În acest context, nu putem ignora pericolul reprezentat de figuri politice precum Călin Georgescu, care promovează o viziune fals naționalistă, antioccidentală și izolaționistă. Un astfel de discurs, care atacă parteneriatele noastre economice și strategice, ar arunca România în haos și nesiguranță. Investitorii străini, fondurile europene și relațiile comerciale internaționale sunt vitale pentru dezvoltarea noastră. Fără acestea, economia noastră ar suferi un șoc puternic, iar românii ar simți direct efectele negative, prin inflație, pierderea locurilor de muncă și scăderea nivelului de trai.
La conducerea României nu are ce căuta un om care sfidează democrația.
Călin Georgescu a afirmat public că nu vor mai fi partide politice și că nu are nevoie de Parlament, ceea ce trădează un dispreț total față de principiile democratice.
Dragi colegi,
Dragi români,
Haideți să fim responsabili și să alegem un viitor stabil, prosper și sigur pentru România!
Mesajul nostru trebuie să fie clar: România nu se lasă manipulată de propaganda niciunui pol de putere, fie el la Est sau la Vest.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Robert Alecu. Vă rog, aveți cuvântul.
Și se pregătește domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Acum 3 ani, la 24 februarie 2022, Federația Rusă a declanșat un război de agresiune împotriva Ucrainei, după ce, în 2014, ocupase ilegal peninsula Crimeea. Acest război, numit de Moscova „operațiune militară specială”, a făcut peste un milion de victime omenești.
Efortul Statelor Unite ale Americii și al țărilor din Uniunea Europeană de susținere a Ucrainei a fost unul substanțial. România se numără printre principalii susținători ai Ucrainei, sprijinul acordat fiind de multe ori în detrimentul interesului național românesc sau în detrimentul producătorilor români, împinși spre faliment. România a arătat o înțelegere și solidaritate exemplară cu Ucraina, mizând pe reciprocitate și pe un tratament civilizat aplicat minorității române din fostele teritorii ale României deținute astăzi de Ucraina.
Era firesc ca războiul ruso-ucrainean să trezească un viu ecou în memoria poporului nostru, amintindu-ne de anexiunile sovietice din 1940, când URSS a ocupat militar 13 județe ale României, încorporându-le Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene și partajându-le mai târziu între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Războiul ruso-ucrainean ne-a amintit și de războiul dezlănțuit de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, în martie 1992, război la care Ucraina, din păcate, a participat cu două batalioane de combatanți, alături de armata a XIV-a rusă și trupele de cazaci.
Nu păstrăm resentimente pentru faptul că, între 1992 și 2015, Ucraina a fost pe aceeași poziție cu Rusia în chestiunea transnistreană. Însă nu putem trece cu vederea că între Moscova și Kiev a existat un acord privind tranzitul trupelor ruse către enclava transnistreană, ale cărei căpetenii dețin deopotrivă cetățenia Rusiei și a Ucrainei. Nu păstrăm resentimente nici pentru faptul că, până în 2015, Ucraina a considerat oficial, prin Strategia de securitate a Kievului, drept inamicul său numărul 1 România, nu Rusia.
3 ani de război în vecinătatea imediată a României, peste un milion de morți, peste 15 milioane de refugiați înseamnă prea mult.
A sosit timpul pentru pace.
De aceea, salutăm demersurile energice ale administrației Trump, pentru semnarea unui acord de pace, care să ofere garanții de stabilitate, într-o nouă arhitectură regională de securitate.
Termin imediat, dacă-mi permiteți!
Viețile oamenilor sunt mai importante decât teritoriile. Peste 80% dintre ucraineni cred la fel.
Speranța noastră de pace nu poate fi demolată de niciun argument politic care nu pune preț pe viețile oamenilor, pe libertatea și demnitatea lor. Sperăm că o pace durabilă va putea interveni cât de curând între Rusia și Ucraina.
Mulțumim.
Vrem lângă noi o Ucraină pașnică, stabilă și autentic democratică...
Imediat termin!
...în care drepturile omului, inclusiv ale minorității naționale române, astăzi discriminate, sunt garantate și respectate.
În final, vă reamintesc că Mântuitorul nostru Isus Hristos ne-a învățat că iubirea de oameni este mai importantă decât dreptatea.
Mulțumim.
## **Domnul Robert Alecu:**
Pentru acest motiv, între război și pace în Ucraina, noi, românii...
## Mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat Ilie-Aurelian Cotinescu. Și se pregătește domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Au trecut 18 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, în timpul unei guvernări liberale, și nu cred să existe om rațional care să conteste avantajele de ordin economic și social de care am beneficiat în toată această perioadă, începând cu dreptul de liberă circulație sau dreptul la muncă.
A fost un moment al maturității întregii clase politice de atunci. Toate partidele au înțeles interesul național al României de a intra și de a se integra în spațiul european, un spațiu guvernat de principii și valori comune: libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, promovarea păcii și a stabilității.
Între timp, mulți au uitat de unde am plecat, în urmă cu 18 ani. Au uitat cât de săraci eram și cât de mult ne doream să muncim în Occident, pentru a ne crea un viitor și a avea o viață mai bună.
Ne aflam pe penultimul loc, ca nivel de trai, doar cu puțin înaintea Bulgariei.
Salariul mediu pe economie, în anul 2006, premergător aderării la Uniunea Europeană, era de 1.000 de lei.
În decembrie 2024, salariul mediu a fost de 5.388 lei, peste 1.000 de euro, de cinci ori mai mult decât înainte.
În 2006, înaintea integrării în Spațiul European, România a avut un PIB de 122 de miliarde de dolari.
În momentul de față, România se apropie de 400 de miliarde de dolari, ca PIB național.
Până la 31 decembrie 2024, România a atras de la bugetul Uniunii Europene 93 de miliarde de euro, bani care au mers în cofinanțări, în dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, în spitale, în școli, în dezvoltarea și modernizarea României, per total.
Stimați colegi,
Raportat la anul 2006, exporturile românești au atins o cifră de aproape patru ori mai mare – 94 de miliarde de euro. 73% din aceste exporturi au mers către spațiul comunitar.
Și cred că, astfel, se demontează minciunile unor partide, care comunică faptul că România nu mai produce nimic. O mare minciună!
Dacă în 2006 doar 49% din populație era racordată la rețelele de apă, în momentul de față 80% din gospodării sunt racordate la rețelele de apă și aproape tot atât la cele de canalizare.
Satul românesc, cel atât de afectat de politicile proaste făcute în anii ’90, din punctul de vedere al agriculturii..., satele românești au renăscut, s-au dezvoltat: apă, canal, asfaltări.
Din păcate, avem în Parlament oameni politici care, sub sintagma falsă a „suveranismului”, a populismului ieftin, specific anilor ’50 ai secolului trecut, comunică politici intervenționiste în zona economică, denunță contractele pe care le avem în desfășurare...
Mulțumim.
Capitalul privat este afectat de toate aceste politici. Este datoria noastră să spunem că, în momentul de față, România este cea mai puternică națiune din sud-estul Europei.
Să fim mândri de Europa și să comunicăm acest lucru cetățenilor noștri, care ne-au dat acest credit. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.
Și se pregătește doamna deputat Verginia Vedinaș.
Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
„Guvernul României nu poate rămâne indiferent la redefinirea arhitecturii de securitate SUA – Europa din aceste săptămâni”.
În cadrul recentei Conferințe de securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie, lideri importanți ai lumii libere s-au reunit pentru a discuta provocările majore de securitate cu care se confruntă comunitatea internațională. Printre temele centrale s-au aflat conflictul dintre Rusia și Ucraina și consolidarea valorilor democratice în Europa.
În acest context, președintele Zelenski a făcut un apel ferm pentru crearea unei forțe militare europene unificate, capabile să contracareze agresiunea Rusiei. El a evidențiat faptul că viitorul Europei trebuie decis de europeni, nu de alte mari puteri. Acest apel vine în contextul unei reevaluări a politicii externe americane, care devine tot mai tranzacțională, în antiteză cu cea bazată pe apărarea credințelor și valorilor democratice din ultimele decenii.
În acest cadru tensionat, vicepreședintele american J.D. Vance a susținut un discurs în cadrul conferinței, în care a minimizat influența Rusiei și a Chinei în subminarea statului de drept în țările europene. În schimb, a criticat liderii europeni pentru suprimarea libertății de exprimare și de vot.
România a fost una dintre țările criticate, pentru anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe motivul unor rapoarte parțial declasificate ale serviciilor de informații românești, care indicau o influență rusească masivă în campania electorală.
În loc să răspundă criticilor aduse de administrația americană, liderii guvernării „de succes” din țara noastră, președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu, au reacționat pe rețeaua X în mod vag și cu un mesaj standard, anost și lipsit de soluții.
România nu-și poate permite luxul de a fi nepregătită și pasivă în discuțiile privind politica de securitate occidentală. Unitatea europeană este mai importantă ca oricând și nu trebuie sacrificată până când alianța PSD-PNL își face jocurile politice la nivel intern. O parte esențială din această responsabilizare implică și declasificarea completă a tuturor informațiilor obținute de serviciile secrete românești în legătură cu anularea alegerilor din decembrie, aspect pe care noi, cei de la USR, îl tot solicităm de săptămâni în șir. Acum, mai mult ca niciodată, Europa și SUA trebuie să-și întărească colaborarea și să-și afirme angajamentul comun pentru apărarea democrației, a prosperității economice și a securității colective.
Divizarea Occidentului nu ne va avantaja niciodată pe termen lung, din niciun punct de vedere, și sper că este un mesaj pe care românii să-l înțeleagă, indiferent de afinitățile politice.
Vă mulțumesc.
Deputat Marius-Felix Bulearcă, Prahova.
Mulțumesc. Doamna deputat Verginia Vedinaș. Și se pregătește domnul deputat Nicolae Păun.
Domnilor colegi,
Declarația mea politică se numește „Unde sunt fructele și legumele de altădată?”.
De fapt, reprezintă o parafrazare a celebrei expresii franțuzești „Où sont les neiges d’antan?”, „Unde sunt zăpezile de altădată?”, și mi-a fost inspirată, ca tema în sine, de recenta boicotare a supermarketurilor.
Știm cu toții că românii din străinătate ne mărturisesc că abia așteaptă să se întoarcă în România să simtă gustul unui măr sau al unei roșii ori să mănânce o salată de varză cu mărar. Am prieteni care, de multe ori, îmi mărturiseau această dorință.
Eu, la început, eram nedumerită. Cu timpul, am realizat că avem fructe și legume care „încă mai văd pământul”, cum spunea cineva, și nu facem nimic.
Dacă ne-am preocupa să le păstrăm și să le valorificăm, am avea un cuvânt greu de spus în lume, dar nu facem nimic. În cele mai multe piețe și târguri e frig și mizerie, pe când în supermarketuri e cald și plăcut. Și ne mai mirăm de ce lumea preferă supermarketurile?
Am colindat toate piețele Vrancei și m-am oripilat să văd că, în zilele noastre, oamenii își mai vând încă marfa așezată pe jos.
Degeaba îi sabotăm pe alții, dacă ne sabotăm, în primul rând, pe noi!
De ce am pierdut fructe și legume care altădată se topeau în gură?
Nu au statul și administrațiile locale bani pentru asta?
Nu putem să-i ajutăm pe micii fermieri, să le amenajăm locuri unde să-și valorifice fructele, legumele, rodul muncii lor, în loc să facem săli de sport care rămân închise, pentru că tinerii au plecat din țară?
Aceasta este o fărâmă a adevărului crunt din tragedia pe care o trăiesc mii de fermieri români.
Să nu ne prefacem că nu știm adevărul despre pandemiile închipuite, care i-au silit pe fermierii români să-și sacrifice animalele, ca să facem loc cărnii venite din export.
Am ajuns groapa de gunoi a Europei.
E timpul să punem capăt acestor fărădelegi.
Să ne întoarcem cu ochii minții și ai sufletului către fermieri și capitalul autohton, pentru binele acestui popor. Altfel, riscăm să pierim și din istorie, și de pe harta lumii. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Nicolae Păun. Și se pregătește domnul deputat Moiseev Alexandrin.
Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația mea politică din această dimineață este cu referire la ziua de 20 februarie, Ziua dezrobirii comunităților de romi de pe teritoriul României.
Mesajul meu este unul foarte clar și este adresat Guvernului României.
Au trecut 169 de ani de când minoritatea romă a fost dezrobită pe teritoriul României și, pentru cine nu știa, minoritatea romă 500 de ani a fost înrobită pe teritoriul României.
După 169 de ani putem constata faptul că, în peste 500 de comunități de pe teritoriul României, situația romilor este aproape neschimbată.
Avem peste 250.000 de case care nu au documente. Avem peste 100.000 de copii care nu merg la școală. Abandonul școlar este la cote maxime.
Sunt zeci de mii de persoane care nu s-au întâlnit cu un medic.
Sunt peste 300.000 de persoane care n-au fost recenzate.
Și lista exemplelor poate continua.
Se spune tot mai des, în ultima perioadă de timp, că actualul Guvern este susținut de PSD, PNL, UDMR și minorități.
Vă spun sincer că, în calitate de reprezentant al minorității romilor, nu simt sub nicio formă că mă aflu la guvernare.
Semnalele din teritoriu și de la Guvern nu ne conving că problema romilor, cel puțin, începe să se afle în atenția actualului Guvern.
Păcat, foarte mare păcat, pentru că noi ne-am pus încrederea în actualul Guvern!
Mesajul meu este clar.
Domnule prim-ministru Ciolacu,
Vă rog să încercați să priviți cu mai multă atenție problematica romilor pe teritoriul României. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Moiseev Alexandrin.
Și se pregătește doamna deputat Mirela-Florența Matichescu.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Azi, de la această înaltă tribună a Parlamentului, rostesc prima mea declarație politică și o fac în calitate de român basarabean și, în prezent, cu voia Domnului, actual deputat de Botoșani.
Este o declarație nu doar simbolică, ci și o declarație asumată, o declarație despre viitorul poporului român dintre Nistru și Prut, despre datoria statului român de a privi către Basarabia nu doar cu simpatie, ci cu responsabilitate și viziune.
România a susținut, de-a lungul anilor, Republica Moldova, prin fonduri, proiecte și parteneriate. Cu toate acestea, consider că nu este suficient să alocăm milioane de euro, dacă nu verificăm impactul acestor investiții, dacă nu ne asigurăm că ele servesc cu adevărat intereselor românilor de peste Prut. Fără o strategie coerentă, fără mecanisme de control, riscul este ca această susținere să fie ineficientă sau, mai grav, deturnată de structuri ostile valorilor europene și românești.
Pentru menținerea sănătății morale și a dreptei credințe, subliniez necesitatea susținerii Mitropoliei Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, singura entitate legitimă, istorică și canonică îndreptățită să își apere credincioșii în fața acestei ofensive spirituale din partea Rusiei și a propagandei de la Moscova.
România nu poate să rămână pasivă în fața tentativelor de deznaționalizare și de control comunitar exercitate de forțe ostile valorilor noastre.
În același timp, este inadmisibil ca românii din Basarabia să fie umiliți chiar de instituțiile statului român. Procedurile din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie trebuie reformate urgent. Nu putem tolera întârzieri de ani de zile și tratamente birocratice, care îi descurajează pe cei care nu fac altceva decât să își redobândească cetățenia, care le-a fost răpită în mod abuziv de ocupantul sovietic.
În fața acestor realități, România trebuie să treacă de la declarații la acțiuni concrete. Este momentul să discutăm serios despre înființarea unui minister al reunificării, după modelul sud-coreean, care să aibă ca obiectiv principal apropierea instituțională, economică și socială a celor două maluri ale Prutului.
Nu putem ignora realitatea că singura garanție pentru siguranță, pentru un trai decent și pentru pace socială, în acest spațiu, este reunirea în mod pașnic și democratic a Basarabiei cu România. Aceasta este singura cale fezabilă prin care putem asigura extinderea naturală a Uniunii Europene și a NATO, oferind protecție și un viitor sigur milioanelor de români din Republica Moldova.
Stimați colegi,
Aceasta nu este doar o opțiune politică, ci o datorie istorică, morală și strategică, o datorie pe care România trebuie să și-o asume, fără ezitare, în fața clipelor istorice pe care le trăim la nivel mondial.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Mirela-Florența Matichescu. Și se pregătește domnul deputat Doru-Lucian Mușat.
Stimată doamnă președinte,
Stimați colegi,
„România, pe buzele liderilor americani – un moment de reflecție și acțiune”.
Statele Unite ale Americii sunt și trebuie să rămână partenerul strategic esențial al României. Relația noastră cu Statele Unite ne-a oferit securitate, sprijin diplomatic și acces la oportunități economice de care puține state din regiune beneficiază. Cu toate acestea, pentru ca acest parteneriat să fie unul echilibrat și eficient, România trebuie să-și asume un rol mai activ și mai vizibil pe scena internațională, consolidându-și capacitatea de a acționa ca un partener de încredere, și nu doar ca un beneficiar de securitate.
Declarațiile recente ale vicepreședintelui american J.D. Vance, la Conferința de securitate de la München, nu trebuie să fie interpretate ca o critică. Eu le văd mai mult ca pe o oportunitate rară de introspecție. România este astăzi mai prezentă ca niciodată în discursurile liderilor americani, însă
nu pentru că am reușit să ne impunem ca o putere regională, ci pentru că suntem parte dintr-o ecuație geopolitică fragilă.
Putem să ne întrebăm: unde am greșit în ultimii ani? Ce am ratat în procesul nostru de consolidare, ca stat puternic și respectat? Ce trebuie să facem pentru ca România să devină partenerul fără de care nu se poate și nu trebuie să se discute și să se decidă aspecte cu impact direct sau indirect pentru viitorul Europei, al Uniunii Europene, și nu numai?
Oare unde am greșit?
Am greșit în educație?
Am greșit în selecția valorilor democratice?
Am greșit în relația cu diaspora?
Am greșit în politica externă, unde România a avut un rol pasiv în politica europeană și globală, mulțumindu-se adesea să urmeze deciziile luate de marile puteri, fără să-și impună propriile interese?
## Cu siguranță, da.
Într-un context geopolitic tot mai tensionat, avem șansa istorică de a deveni o punte de legătură între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
România poate juca un rol esențial în consolidarea securității regionale, în dezvoltarea relațiilor economice transatlantice și în menținerea unui echilibru între Vestul Europei și interesele strategice ale Statelor Unite.
Nu trebuie să permitem ca acest rol să fie preluat de alte state, care au încercat să profite de poziționarea lor geografică și politică.
Trebuie să fim proactivi, să ne afirmăm interesele naționale și să demonstrăm că suntem un partener stabil, de încredere și cu viziune pe termen lung.
România nu-și mai permite să fie condusă din inerție și lipsă de viziune. Avem nevoie de reforme reale.
Democrația se construiește de jos în sus, iar reforma reală trebuie să înceapă din administrația locală, din mediul academic, din inițiativele civice și din economia reală.
Trebuie să devenim o națiune care nu doar supraviețuiește într-un context geopolitic tensionat, ci una care își definește propriul viitor.
Dacă vrem ca România să fie respectată pe plan internațional, trebuie mai întâi să ne respectăm pe noi înșine, ca națiune.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat. Vă rog, domnule deputat Doru-Lucian Mușat. Și se pregătește domnul deputat Călin-Grațian Gal.
## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Că statul este aproape în faliment o știm cu toții. Ce nu înțelegem noi este de ce domnii de la putere asmut hoardele inspectorilor fiscali tot asupra celor ce sunt corecți, a antreprenorilor români.
De ce această instituție numită „Antifraudă” nu se ocupă de marii evazioniști, de corporațiile care, prin optimizări fiscale, își exportă profitul în străinătate, de companiile care nu sunt oneste cu statul român și care, de ani de zile, unele și de 13 ani, nu plătesc impozit în România, pentru că raportează pierderi anuale, deși au cifre de afaceri de miliarde de lei?
Nu merg peste aceste companii pentru că le este frică! Le este frică de decidenții politici, care, de prea multe ori, au răspuns telefoanelor ambasadelor străine ori de câte ori statul român a vrut să se ridice din genunchi și să-și ceară drepturile cuvenite.
Omorâm tot ce înseamnă pătura de mijloc, micii antreprenori români, dar de străini nu ne atingem cu nimic.
Dorim să le venim în ajutor celor ce dorm prin birouri cu unele spețe, cel puțin dubioase, ale următoarelor companii și le cerem să-și facă datoria.
PROFI ROM FOOD – SRL: cifră de afaceri – 12.925.986.296 lei, pierderi de 213.027.662 lei, în 2023. Este pe pierdere de 6 ani.
ROMÂNIA HYPERMACHE – SA – CORA: cifră de afaceri – 1.384.705.937 lei, pierderi de 67.091.496 lei, în 2023. A fost pe pierderi 8 ani, în ultimii 10 ani.
KRONOSPAN TRADING – SRL: cifră de afaceri – 1.893.474.140 lei, pierderi de 262.168.643 lei, pentru 2023.
VODAFONE ROMÂNIA – SRL: cifră de afaceri – 5.337.540.287 lei, pierderi de 182.290.252 lei, pentru 2023. Și este pe pierdere în ultimii 4 ani.
ORANGE ROMÂNIA COMUNICATIONS – SA: cifră de afaceri – 2.310.278.284 lei, pierderi de 514.484.451 lei, în 2023, și pierderi de 187.195.973 lei, în 2022.
TELEKOM ROMÂNIA MOBILE COMMUNICATIONS – SA: cifră de afaceri de 1.298.630.375 lei; are pierderi de 79.800.257 lei, în 2023, și pierderi de 558.080.366 lei, în 2022. A fost pe profit doar un an, în ultimii 10 ani.
PREH ROMÂNIA – SRL: cifră de afaceri – 1.388.333.404 lei, pierderi de 21.298.428 lei, în 2023. Este pe pierdere în ultimii 6 ani.
FAURECIA ROMÂNIA – SRL: cifra de afaceri de 1.606.746.501 lei, pierderi de 885.780 lei, în 2023. Este pe pierdere în ultimii 4 ani.
DONALAM – SRL: cifră de afaceri – 812.040.749 lei, pierderi de 189.960.066 lei, în 2023.
Așadar, am avea bani și de spitale, și de școli, dacă autoritățile statului și-ar face treaba și n-ar mai închide ochii la acțiunile ostile ale unor contribuabili necinstiți cu România.
Să ne rezolvăm aceste probleme, care nu sunt deloc puține, și apoi să ne controlăm micii antreprenori români, care plătesc impozite mult mai mari, nu beneficiază de ajutoare de stat generoase și nu au ambasade care să intervină pentru ei.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Călin-Grațian Gal.
Și se pregătește domnul deputat Iulian Lőrincz.
Titlul declarației politice pe care o prezint astăzi este „Atragerea de fonduri europene de către primării – o soluție eficientă de modernizare a sistemelor centralizate de furnizare a agentului termic pentru populație”.
Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Unul dintre proiectele discutate în ședința Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, din care fac parte, ca deputat al PNL, a fost Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 556/2024.
Prin această ordonanță, Ordonanța nr. 33/2024, au fost adoptate măsuri în scopul furnizării optime a agentului termic pentru populație în sezonul rece 2024-2025.
Astfel, pentru a preîntâmpina eventuale blocaje financiare chiar în timpul sezonului rece, s-a reglementat posibilitatea ca unitățile administrativ-teritoriale să poată garanta împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituții de credit pentru obținerea de către operatorii care au calitatea de producători de energie termică, aflați în subordinea unităților administrativ-teritoriale, a finanțării necesare achiziției de gaze naturale pentru asigurarea funcționării sistemului de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice.
Totodată, pentru unitățile administrativ-teritoriale, care au calitatea de operator de serviciu de alimentare cu energie termică, s-a instituit posibilitatea de a contracta împrumuturi de la instituțiile de credit, pentru achiziția de combustibil necesar asigurării energiei termice.
În acest caz, împrumuturile și garantarea de împrumuturi pot fi doar o soluție de moment, pentru cazuri punctuale, dar ele nu produc modernizarea sistemelor și nici nu elimină pierderea financiară din aceste sisteme.
Prin urmare, consider că este nevoie, pe termen lung, de alte instrumente financiare la îndemâna unităților administrativ-teritoriale, pentru a eficientiza aceste sisteme de furnizare a agentului termic și a nu mai pune în situații dificile comunitățile locale.
Aceste instrumente financiare există; ele sunt banii europeni pe care unitățile administrative-teritoriale îi pot accesa pe diferite proiecte, inclusiv pentru reabilitarea, modernizarea și eficientizarea sistemelor de furnizare a agentului termic în sistem centralizat.
Orice sistem care se transformă și oferă servicii de calitate cetățenilor înseamnă un stat eficient și puternic.
Aceasta este viziunea noastră, a liberalilor, de a atrage fonduri europene și investiții, de a dezvolta infrastructura, de a genera locuri de muncă, viziune care a fost pusă în aplicare în diferite orașe și comunități din țară și pe care vom încerca să o implementăm și la nivel național.
Atragerea acestor fonduri europene pentru a rezolva problema funcționării optime a sistemului de producere, transport...
Mulțumesc.
...distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat se traduce, practic, printr-un surplus de fonduri, atât la bugetul de stat, cât și la bugetele locale, bani care pot fi...
Mulțumesc, domnule deputat.
...direcționați către investiții. Vă mulțumesc.
Călin Gal, deputat al PNL, Circumscripția nr. 5 Bihor.
Vă rog, domnule deputat Iulian Lőrincz. Se pregătește doamna deputat Rodica Plopeanu.
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.
România trece printr-o situație extrem de gravă, este atacată din toate părțile, atât intern, cât și extern, iar românii, pe bună dreptate, nu au cum să se simtă apărați și reprezentați de către politicieni.
Iar vina este a voastră – a voastră, PSD-iștilor; a voastră, PNL-iștilor; a voastră, UDMR-iștilor. Voi, cu atitudinea voastră arogantă, cu lăcomia voastră, cu politici care taxează cetățeanul în fiecare zi, voi ați creat acest monstru din dreapta dumneavoastră. Cauzele extremismului în România sunt datorate politicilor voastre.
Sunteți total decuplați de realitate. Nu înțelegeți omul de rând, nu înțelegeți că românii suferă, că o duc greu, că inflația îi afectează. Am ajuns să ne împrumutăm cel mai scump din Uniunea Europeană – 7.000.000.000 de euro am plătit anul trecut privind datoria publică, dobânzile pe datoria publică, din banii românilor. Anul ăsta o să plătim 8.000.000.000.
Nu pot să vă înțeleg – cât de hapsân poți să fii să te plimbi la Nisa și Monaco cu avioane private? Ați ajuns la un nivel de nepăsare, un tupeu greu de suportat. Oamenii vă înjură pe stradă, sunt nemulțumiți.
Așa au ajuns extremiștii ăștia în Parlament. Voi i-ați văzut?
I-ați văzut p-ăia de la POT, partidul-breloc al impostorului Călin Georgescu? Parlamentari violenți care instigă la ură, cu un președinte, Anamaria Gavrilă, care și-a băgat sora în Parlament – mare agent imobiliar într-un orășel din Spania – sau, atenție, iubitul șomer.
Bă, p-ăla nu l-au vrut la un job și a aterizat direct în Parlament. Nepotism pe față!
Vouă vi se pare normal?
I-ați văzut pe cei de la AUR, care au pușcăriași parlamentari, foști pușcăriași parlamentari, actori de cea mai joasă speță? Simion și-a băgat și verișorii, și nașii în Parlament. Nepotism pe față! Copila aia de 23 de ani care a venit cu muniție, cu patru gloanțe în Parlament?
Vouă vi se pare normal ce ați făcut?
Au recunoscut și Simonis, și Ciolacu că le-ați dat voturi celor de la AUR.
Sau ăia de la SOS, care merg la Ambasada Federației Ruse cu un discurs violent, extremist, anti-Uniunea Europeană, anti-NATO, cu foști securiști dubioși în Parlament?
Vouă vi se pare normal unde am ajuns?
Ia să vă văd, suveraniștilor, trumpiștilor, cum explicați voi electoratului vostru că Administrația Trump, în frunte cu Elon Musk, intervine în politica din România? Cum era cu suveranitatea? Cum era cu „Eu îs român!”, „Eu îs român!”, „Noi suntem singuri, să nu intre forțele străine peste noi!”?
Ia să vă văd acum cum explicați voi electoratului vostru asta!
Ce îi recomandă pe oamenii ăștia? Că sunt creația voastră.
Nimic. Oameni care blamează Occidentul, dar care au trăit bine-mersi pe economiile străine.
În momentul în care ați depus jurământul, cu mâna pe Biblie, ați spus – „Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor. Așa să mă ajute Dumnezeu”.
Unde este onoarea? Unde este dreptatea? Unde este cinstea?
Vă gândiți doar la interesele personale. V-ați bătut joc de instituția asta, care a ajuns la un nivel de încredere sub nivelul mării.
Parlamentul României trebuie să fie în folosul...
Mulțumesc.
...și în slujba cetățeanului. Trebuie să fim legiuitori buni, cinstiți, profesioniști, onești, care legiferează pentru țara asta, cu generozitate față de români și cu empatie față de problemele...
Mulțumesc, domnule deputat.
## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:**
...cu care se confruntă românii.
Acum închei, doamnă președinte.
## **Doamna Gianina Șerban:**
Doamna deputat...
Doamnă deputat Rodica Plopeanu, vă rog.
Mulțumesc.
O rugăminte.
Doamnă deputat, numai puțin!
Vă rog să ne încadrăm în 3 minute. Este timpul alocat fiecărei persoane pentru declarații. Să ne respectăm colegii și să încercăm, pe cât posibil, să ne încadrăm în timp! Mulțumesc.
Vă rog, doamnă deputat.
Vă mulțumesc, doamnă vicepreședinte. Titlul declarației politice este „Taxa pe stâlp”.
Prin ordonanța „trenuleț” s-a impus taxa pe stâlp, s-au majorat taxe și au fost sacrificate salariile și pensiile românilor, care își duc traiul de pe o zi pe alta. Noul ministru al finanțelor a declarat referitor la reinstituirea taxei pe stâlp următoarele – „Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aș fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar, având în vedere situația creată de condițiile și restricțiile bugetare, s-a decis în Guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025.”
În această perioadă ne aflăm într-o situație economică dificilă și numita „taxă pe stâlp” nu reprezintă o soluție viabilă, ba mai mult, afectează companiile din toate sectoarele economice și are potențialul de a genera efecte negative semnificative asupra mediului de afaceri de pe teritoriul României.
Impozitul pe construcții speciale este calculat prin aplicarea unui procent de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul firmelor la finalul anului anterior. Printre construcțiile vizate se numără silozurile agricole, antenele de telecomunicații, panourile electrice și alte instalații industriale. Taxa se aplică în paralel cu impozitul pe clădiri, ceea ce înseamnă că firmele vor suporta o povară în plus, o taxă suplimentară.
Această abordare nu doar că amplifică povara fiscală asupra companiilor, ci și descurajează investițiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea echipamentelor. Este esențial să înțelegem că aceasta nu afectează doar companiile mari, ci și întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă motorul economiei noastre.
De asemenea, este important de menționat că această taxă se va aplica tuturor firmelor, atât românești, cât și străine, cu excepția instituțiilor publice, fundațiilor și asociațiilor nonprofit. Această abordare nu face decât să amplifice inechitățile fiscale și să descurajeze investițiile în România.
Reamintesc că, în 2014, taxa pe stâlp a fost intens criticată de mediul de afaceri pentru impactul său negativ asupra investițiilor. Deși în 2015 cota a fost redusă la 1%, măsura a fost considerată o povară fiscală inutilă. Eliminarea impozitului în 2017 a fost privită ca un stimulent pentru dezvoltarea infrastructurii industriale, iar reintroducerea acesteia...
Mulțumesc.
## O secundă!
...reintroducerea acesteia acum ar putea afecta grav planurile de investiții ale companiilor, crescând costurile pentru industrii esențiale precum energia, telecomunicațiile sau agricultura.
Mulțumesc, doamnă deputat.
## **Doamna Rodica Plopeanu:**
Astfel, taxa pe stâlp...
## **Doamna Gianina Șerban:**
Doamna...
Mulțumim, doamnă deputat.
Domnule deputat Alexandru-Mihai Ghigiu, vă rog, aveți cuvântul.
Și se pregătește domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.
Doamnă președinte de ședință, Stimate colege,
Stimați colegi,
În calitate de membru al Camerei Deputaților, dar mai ales în calitate de cadru didactic, voi susține constant că educația rămâne cel mai puternic instrument pentru a reduce inechitățile.
În data de 20 februarie marcăm Ziua mondială a justiției sociale și îmi doresc să ne reamintim că aceasta înseamnă și dreptul fiecărui copil la educație gratuită, modernă și adaptată vremurilor în care trăim.
Nevoia de a eradica sărăcia, de a asigura accesul tuturor la muncă decentă, la justiție, la sănătate, la educație, indiferent de statutul economic, de gen sau de etnie, rămâne la fel de importantă și astăzi, ca și în trecut.
O societate dreaptă, care prioritizează justiția socială, este aceea în care fiecare copil are șansa de a învăța și de a reuși, indiferent de mediul în care s-a născut sau de resursele familiei sale.
România încă se confruntă cu discrepanțe în educație – rata abandonului școlar este peste media europeană, accesul la educație de calitate este inegal între mediul urban și cel rural, iar lipsa resurselor împiedică mulți copii să-și atingă obiectivele și adevăratul potențial. Aceste probleme nu sunt doar cifre într-un raport, ci realități, care definesc viitorul țării noastre.
De aceea, Guvernul condus de Partidul Social Democrat a menținut educația ca prioritate națională și a luat măsuri pentru combaterea abandonului școlar, sprijinirea elevilor din medii defavorizate și modernizarea școlilor. Prin extinderea programelor naționale, precum „Masă sănătoasă”, sau prin burse sociale de diferite tipuri – și aș menționa aici în mod special bursele pentru mamele minore care își continuă studiile –, am reușit să oferim sprijin real celor care au cea mai mare nevoie. Progresele sunt relevante, dar trebuie să continuăm să diversificăm instrumentele de sprijin pentru a face un salt vizibil în remedierea acestor probleme structurale cu care se confruntă educația din România.
În calitate de fost coordonator al Comitetului interministerial pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar, am văzut cât de important este ca politicile educaționale să fie gândite nu numai în termeni de infrastructură, ci mai ales de justiție socială. Un sistem educațional care funcționează corect este cel care oferă fiecărei generații oportunități reale, indiferent de statutul socioeconomic.
În România de astăzi, justiția socială trebuie să se reflecte în școli sigure, accesibile și bine dotate, în profesori sprijiniți și respectați, în copii care pot învăța fără grija zilei de mâine.
Ca președinte al Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, voi susține proiectele și propunerile care au astfel de obiective, menite să asigure accesul la educație și îmbunătățirea calității învățământului.
Viitorul României depinde de modul în care investim în educație.
Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_
## Mulțumesc.
Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.
Și se pregătește domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Stimate colege,
România traversează un moment delicat în politica externă – am putea spune, fără precedent –, iar Ministerul Afacerilor Externe, ca unul dintre cei doi reprezentanți ai politicii externe a acestei țări, continuă să fie un spectator pasiv, uneori chiar penibil, la marile decizii care ne privesc direct.
Este inacceptabil ca țara noastră să fie exclusă de la negocieri strategice, în timp ce alte state din regiune își consolidează poziția și își apără interesele naționale.
Avem acum trei exemple, printre care:
– Conferința de securitate de la München, unde s-au discutat strategii de securitate esențiale pentru Europa, unde partenerul nostru strategic, Statele Unite, a fost prezent prin vicepreședinte, iar ministrul nostru de externe alerga oameni pe culoare, să vorbească cu dânșii, și dânșii nu-l băgau în seamă. Mai mult decât atât, de la acea conferință România s-a întors cu mâinile goale;
- avem întâlnirea informală de la Paris, de luni;
- astăzi avem a doua întâlnire de la Paris.
La prima întâlnire, cea care a contat, România nu a fost prezentă, pur și simplu, nefiind invitată, din cauză că nu contăm, aparent, pentru președinția franceză.
Astăzi sperăm ca România să fie reprezentată de președintele interimar, dar, din păcate, cred că deciziile au fost deja luate.
Mai mult decât atât, Ambasada României în Statele Unite, o instituție care ar trebui să promoveze imaginea României, s-a transformat într-un instrument de propagandă politică. Pe pagina oficială a Ambasadei României în Statele Unite au apărut declarații politice despre alegerile din România și o mică ceartă din partea ambasadorului către actualul Guvern al Statelor Unite.
Conform Legii nr. 269/2003, membrii Corpului diplomatic au obligația să se abțină de la manifestarea în public a convingerilor politice.
Încălcarea acestei obligații este inacceptabilă, iar Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să ia de urgență măsuri, prin chemarea de urgență în țară a ambasadorului Muraru, pentru explicații clare și asumate.
Ce trebuie să facem?
- să fim prezenți la toate mesele de negociere unde se
- discută viitorul Europei;
- să fim implicați în negocierile de pace din Ucraina;
- Ministerul Afacerilor Externe trebuie să ofere explicații
- pentru excluderea noastră de la aceste evenimente;
- iar ambasadele României și Corpul diplomatic trebuie
- să reprezinte interesele naționale;
– România nu trebuie să fie doar un pion pe tabla de șah a marilor puteri. România trebuie să fie un actor activ, un stat respectat, capabil să-și apere interesele.
Atât președintele interimar, cât și Ministerul Afacerilor Externe au obligația să răspundă și să-și asume responsabilitatea pentru acest eșec diplomatic în formă continuată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat Andrei Daniel Gheorghe, aveți cuvântul.
Se pregătește domnul deputat Brian Cristian.
Vă mulțumesc. Doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, „Europa, în război de 3 ani”.
Stau și mă uit cum de 3 ani încoace vedem o tragedie sub ochii noștri – invazia criminală a lui Vladimir Putin și a Rusiei dictatoriale în Ucraina.
La 24 februarie 2022 lumea s-a schimbat. Ordinea internațională, așa cum o știam noi până atunci, nu mai există. Am revenit într-o eră specifică marilor totalitarisme criminale de la jumătatea secolului XX și din prima parte a secolului XX, în care forța, teroarea, dictatul reprezintă unica formă de exercițiu al unei așa-zise „legi”.
Ceea ce a făcut Rusia în Ucraina reprezintă o crimă de război, fără doar și poate, și cred că din tot ceea ce am văzut în acești ani ar trebui să învățăm câteva lucruri.
Ar trebui să înțelegem ceea ce înseamnă demnitatea, capacitatea de rezistență și forța morală a unui popor, poporul ucrainean, care, în ciuda multor păreri, ale unora și ale altora, că nu va rezista invaziei rusești, iată că a rezistat.
Ar trebui să învățăm ceea ce înseamnă morala, ca principiu în relațiile internaționale, și să nu acceptăm niciodată dictatul forței.
Și ar mai trebui să învățăm cine ne sunt prietenii și cine ne sunt dușmanii și care este pericolul Rusiei pentru România, pentru Europa de Est și pentru toată lumea liberă.
Acest război din Ucraina nu este decât expresia regimului criminal pe care Rusia îl are astăzi și care vine în descendența bolșevismului, stalinismului, regimului totalitar comunist sovietic.
Cred că cu toții ne imaginăm cât de tragic ar fi să ne învecinăm cu Federația Rusă. Nimeni nu-și dorește acest lucru. Sau ce ar însemna acest lucru pentru cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova. Ar fi absolut catastrofal.
Trebuie să respectăm și să omagiem efortul de război și jertfa poporului ucrainean pentru apărarea Europei în aceste momente foarte grele.
Acolo, în Ucraina, etnicii români se jertfesc alături de ucraineni, fiind cetățeni ai Ucrainei, pentru apărarea libertății.
De aceea, cred că, de multe ori, toate aceste povești, care se inspiră cu privire la anumite conflicte, între România și Ucraina, ar trebui să se estompeze și să înțelegem că, în fața agresiunii rusești, cu toții trebuie să fim uniți.
Și, totodată, nu pot să uit un aspect: că în societatea românească vedem adesea vânturată aceeași propagandă rusească de către populiști care se pretind a fi, în chip fals, suveraniști și care nu sunt decât expresia unui fel de noi epoci de aur a ceaușismului.
Cred că Europa, lumea liberă, nu poate decât să fie...
Mulțumesc.
...solidară, alături de Ucraina, o țară care apără libertatea și democrația lumii de astăzi.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Adrian Giurgiu. Și se pregătește domnul deputat Miroslav Petrețchi.
Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi,
Bugetul României pe 2025 este un jaf național! PSD, PNL și UDMR le bagă mâna în buzunar românilor ca să umple conturile specialilor. În loc să pună banii unde trebuie – în spitale, școli, infrastructură –, guvernanții aruncă miliarde pe sinecuri, pensii nesimțite și lux pentru elitele lor.
USR a propus amendamente pentru investiții esențiale – 1.000.000.000 de lei pentru Programul „Masă caldă” în școli, 500.000.000 de lei pentru renovarea școlilor cu toalete în curte. Pentru că în 2025, în România, țară membră a Uniunii Europene, încă avem școli cu toaleta în curte. Am propus 300.000.000 de lei pentru protejarea pădurilor cu sisteme de supraveghere video și tehnologii moderne.
Pentru Mureș, județul pe care îl reprezint, am propus bani pentru proiectul centurii ocolitoare Târgu Mureș, pentru că ministrul PSD a alocat doar 15% din banii necesari. Pentru autostrada spre Moldova, cu care PSD-iștii locali se laudă, dar ministrul Grindeanu o blochează. Pentru modernizarea maternității vechi din oraș, unde gravidele urcă la sala de nașteri pe scări, până la etajul 2, ca să nască, pentru că nu există lift. Pentru Centrul Regional de Transfuzie Sanguină și pentru centrele paliative pentru copii.
PSD și PNL au respins totul, dar pentru vile de lux, spitalul secret al SIE și medicamentele judecătorilor CCR s-au găsit bani, fără probleme. 700.000 de lei pentru medicamentele judecătorilor de la Curtea Constituțională, 2.000.000 de euro pe an pentru cei 7 consilieri de la ANCOM, zeci de milioane de lei pentru vile de lux și pentru spitalul secret al SIE. În companiile de stat, salariile și primele nesimțite continuă – șefii Romgaz, Hidroelectrica și Transelectrica câștigă peste 30.000 de euro pe lună, în timp ce spitalele nu au bani de medicamente esențiale și personalul din sistemele de educație și de sănătate este insuficient.
România se împrumută cu 150.000.000.000 de lei pe an, dar banii nu ajung în educație, sănătate sau infrastructură. Ajung la pensiile speciale, la luxul baronilor PSD-PNL și la afacerile clientelei politice.
România nu este săracă. Este sărăcită!
Acest Guvern este un pericol național! Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Vă rog, domnule deputat Miroslav Petrețchi. Se pregătește doamna deputat Ana-Marcela Baș.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
Realegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii produce deja schimbări în lume.
Nu împărtășim până la capăt îngrijorările potrivit cărora noua viziune americană globală va genera slăbiri sistemice și semnificative ale raporturilor transatlantice, însă ne pregătim și pentru o contracție pe termen mediu a acestora.
Numeroase inițiative, precum discuția despre creșterea cheltuielilor pentru apărare sau negocierile privind pacea în Ucraina, vor testa disponibilitatea pentru compromis a partenerilor transatlantici, însă, în esență, datele fundamentale ale relațiilor strategice dintre SUA și Europa se vor menține. Suntem siguri că Statele Unite și statele europene își vor calibra și coordona în continuare prezența și instrumentele în regiune, astfel încât să asigure în comun și complementar securitatea Europei.
Chiar și riscul unei reduceri a interesului Statelor Unite pentru regiune ar putea reprezenta oportunitate pentru marile capitale europene de a contribui mai mult la securitatea Europei Centrale și de Est, în fața amenințărilor care vin dinspre Moscova.
Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe românești. Având în vedere că și în primul mandat al lui Donald Trump relațiile româno-americane au fost foarte bune, consider că
avem suficiente motive să credem că România va rămâne și în continuare un partener strategic al Statelor Unite.
În egală măsură, Parteneriatul strategic cu SUA va reprezenta pentru România o prioritate și o nevoie absolută în politica sa externă, alături de consolidarea rolului și profilului nostru în UE și în NATO, indiferent de cântecele de sirene care încearcă să ne abată de la destinul euroatlantic al României.
Vedem deja primele semne ale efortului internațional relansat de Washington pentru asigurarea unei păci credibile și de durată în Ucraina, care vrea să pună capăt războiului de agresiune provocat de Federația Rusă. Suntem încrezători că această pace va fi convenită și agreată de toate părțile.
Nicio pace credibilă și de durată în Ucraina nu va fi posibilă fără sprijinul acesteia.
Nicio pace credibilă și de durată în Ucraina nu va fi posibilă fără un angajament multiplu, coordonat, al Statelor Unite și al celorlalți aliați și parteneri occidentali ai Ucrainei, pentru asigurarea unor garanții de securitate pe termen lung pentru Ucraina.
Noile realități geopolitice readuc în țări precum România tema liderilor politici cu viziune, apți pentru gestionarea unei politici externe proactive și creative, apți pentru o diplomație orientată spre sesizare și exploatare de oportunități în sistemul de relații internaționale, iar România are oameni valoroși, o resursă umană solidă în acest domeniu.
Consolidarea relațiilor bilaterale cu Statele Unite reprezintă, totodată, un puternic liant intern în România.
Avem deci numeroase motive de a fi optimiști în ceea ce privește locul și rolul României în noua politică externă americană.
În luna mai vom alege un președinte care să răspundă imperativului unei politici externe a României.
Sunt convins că acesta va ține dreaptă, în România, busola euroatlantică, singura care ne protejează cu adevărat într-o lume turbulentă.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Vă rog, are cuvântul doamna deputat Ana-Marcela Baș. Și se pregătește domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația mea politică privește calitatea învățământului și a educației românești, risc de securitate națională.
Nivelul de alfabetizare al prezentului și viitorului cetățean român lasă de dorit de mulți ani de zile, iar la această calitate partidele politice care s-au perindat la guvernare, culmea, mereu aceleași, au lucrat cu dedicație și extrem de organizat, respectiv pentru menținerea gradului de analfabetism funcțional și analfabetism științific în zona de 40% din populația României.
Cum altfel ar fi putut PSD și PNL să-și fi transmis, din mână în mână, puterea și conducerea țării, servind mereu interesele aceluiași grup ascuns de persoane fantomatice, care au rămas adevărații sforari și păpușari ai politicienilor care modelează societatea după chipul și asemănarea lor?
Generațiile care au acum copii și care au fost sacrificate acum 15-20 de ani de acest abator de creiere, creativitate și gândire critică sunt acuzate că nu au încredere în sistemul de învățământ. Vă surprinde faptul că sunt generații care sunt dispuse să-și amaneteze viitorul și identitatea națională unor flașnetari generați de inteligența artificială?
Domnule ministru Daniel David,
Cât la sută din cei 40% analfabeți funcțional și analfabeți științific sunt cadre didactice? Cum credeți că planul-cadru pe care-l propuneți poate să aibă succes, atâta timp cât multe cadre didactice nu au fost niciodată provocate cu privire la modul de predare și de atragere a elevilor față de disciplina pe care o reprezintă?
Susțin reformarea sistemului de învățământ, însă cu privire la acest plan-cadru trebuie să vă spun că, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu mulți profesori, renunțarea sau reducerea orelor de istorie, geografie și limba română nu este o soluție, fără reformarea curricumului și a mentalității, a pregătirii potrivite și flexibilizării profesorului.
Istoria trebuie să rămână în trunchiul comun, însă istoria României trebuie studiată în contextul ei continental, nu doar regional sau local.
Altfel, se rămâne cu impresia că România este insignifiantă, un cap mereu plecat, doar o altă baltă din marea mlaștină care sunt Balcanii.
Fără studiul istoriei României, în contextul propus de mulți colegi, vom naște, în continuare, cetățeni lipsiți de identitate, perspectivă și mândrie națională; vom naște caractere servile, precum cele din prezent.
În mod categoric, resping, iar alături de mine sunt multe voci, păstrarea în trunchiul comun a „Istoriei evreilor. Holocaustul”!
De ce nu luați în calcul înlocuirea disciplinei dedicate istoriei evreilor cu istoria discriminării...
Mulțumesc.
...în care elevii să studieze și alte exemple de grupuri discriminate: romii, oamenii de culoare...
Mulțumesc, doamnă deputat!
## **Doamna Ana-Marcela Baș:**
...femeile, diferite minorități...
Vă rog, are cuvântul domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.
Și se pregătește doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.
Vă rog, domnule deputat! Nu este în sală?
Domnul deputat Sergiu-Mircea Constantinescu? Vă rog.
Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.
## **Domnul Sergiu-Mircea Constantinescu:**
## Stimați colegi,
Astăzi mă adresez dumneavoastră pentru a sublinia o problemă de o importanță strategică majoră: reabilitarea de urgență a drumului care leagă localitatea Chilia Veche de
restul infrastructurii naționale. Nu este doar o problemă de dezvoltare locală a județului Tulcea, ci una de securitate națională, mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina.
Aflate în apropierea graniței cu Ucraina, cele trei comune, unite prin drumul județean 222N, Ceatalchioi, Pardina și Chilia Veche, sunt localități expuse riscurilor generate de conflictul armat de peste graniță. Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre impun măsuri urgente pentru asigurarea unei rute rapide de evacuare pentru locuitorii zonei. În situația unei crize, un drum impracticabil poate face diferența dintre viață și moarte.
Reabilitarea acestui drum nu este doar o investiție în siguranța civililor, ci și o necesitate pentru mobilitatea forțelor de intervenție, fie că vorbim de ISU, poliție, jandarmerie sau unități ale armatei. În fața unui pericol iminent, accesul rapid al autorităților poate salva vieți. Un drum modernizat permite transportul logistic al echipamentelor și al personalului într-un timp scurt, ceea ce este vital în orice scenariu de criză.
Este foarte periculos ca, în timp ce România dezvoltă proiecte majore de infrastructură la nivel național, o localitate aflată într-o zonă sensibilă să fie ignorată. Vorbim despre 70 de kilometri de șosea. Statul are datoria de a asigura condiții decente de viață și siguranță pentru toți cetățenii săi, indiferent cât de izolați ar fi geografic.
Nu mai este timp de amânări și de justificări birocratice datorate blocării cărților funciare în diverse instanțe de către persoane iresponsabile.
Solicit CSAT implicarea într-o situație de siguranță națională și luarea unei decizii privind deblocarea de urgență a situației care a dus la oprirea oricărui demers al administrației locale de reabilitare a acestui obiectiv strategic.
Alocarea fondurilor necesare și demararea lucrărilor de reabilitare a drumului spre Chilia Veche nu reprezintă doar o investiție în infrastructură, ci și o investiție în garanția securității naționale și a siguranței cetățenilor noștri.
Pentru siguranța oamenilor, pentru onoarea noastră, ca stat, haideți să facem ce trebuie!
Mulțumesc, domnule deputat. Doamna Ionelia-Florența Priescu. Doamnă deputat Ionelia-Florența Priescu, vă rog. Se pregătește domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Trebuie să fim atenți cum legiferăm, pentru că legile neclare fac victime în spitalele din România.
Vreau astăzi să ne aducem aminte că, în noiembrie 2024, un adolescent de 16 ani a ajuns la Spitalul Județean de Urgență din Târgu Jiu, însă și-a pierdut viața, pentru că nu s-a putut interveni.
De ce?
Nu pentru că nu ar fi existat soluții medicale.
Nu pentru că nu existau cadre medicale pregătite să intervină în caz de urgență, ci pentru că sistemul nostru medical, care are și în 2025 prevederi legale neclare, a pus medicii în situația absurdă de a sta pe margine, de teamă să nu fie sancționați, pentru că nu aveau specializare pediatrică.
În fața unei vieți aflate în pericol, un chirurg nu a intervenit pentru că legea nu i-o permitea clar. Într-o Românie normală, medicul trebuie să salveze vieți, nu să stea cu frica dosarelor penale!
Acest caz tragic nu este un accident izolat, ci un simptom al unui sistem bolnav, în care regulile sunt făcute fără să țină cont de realitatea din spitale. Iar realitatea este că România duce lipsă de medici pediatri, de chirurgi pediatri!
Între timp, Guvernul a venit cu o modificare, prin Ordonanța nr. 130/2024, dar această schimbare este departe de a fi suficientă.
Textul legal spune că medicii care nu au specializare pediatrică vor putea interveni doar dacă transferul la alt spital nu este posibil. Vedem cum, din nou, un text legal suferă de pe urma neclarității și impune limite care sunt în contradicție cu situația faptică din spitale.
În calitatea mea de deputat de Gorj, cer ministrului sănătății să aibă în vedere modificarea acestui nou text de lege, în sensul eliminării condiției referitoare la imposibilitatea transferului către alt spital.
Medicii trebuie să poată acționa imediat, fără să fie blocați de condiții suplimentare.
Vă întreb: cine garantează că un medic pus în fața unei situații urgente ce implică un minor, precum cea de la Târgu Jiu, nu va pierde timp vital pentru a îndeplini această condiție, pentru a verifica și pentru a demonstra imposibilitatea transferului?
Sau cine garantează că decizia de transfer nu a fost pripită, situație în care copilul decedează pe drumul către spitalul de transfer?
De asemenea, consider că trebuie introdusă în textul legal obligativitatea de a acorda asistență medicală în astfel de cazuri, pentru ca personalul medical să nu mai ezite și să nu acționeze sub un stres sporit, în cazuri urgente ce implică minori. Să fie clară datoria medicilor de a acționa în vederea salvării unui copil aflat în stare critică, chiar dacă aceștia...
Mulțumesc.
## **Doamna Ionelia-Florența Priescu:**
...nu au specializare pediatrică. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Vă rog, are cuvântul domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.
Și se pregătește domnul deputat Tudor Ionescu.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Titlul declarației mele este „Încă un ciolan cărnos de la Ciolacu pentru Piedone, adică o nouă palmă pentru fiecare român cinstit, peste ceafă!”.
Dragilor, la școală, în momentul în care golanul clasei, golanul școlii, iese afară, face prăpăd printre copii. În cazul în care acest golan ajunge inclusiv în politică, din nefericire, nu suferă absolut nicio sancțiune. Golanul școlii primește un premiu – și premiul acesta este dat exact din pixul premierului Nordis, Marcel Ciolacu.
Avem un nou ministru secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Golanul din curtea școlii a ajuns să fie premiat și să aibă o astfel de funcție, în condițiile în care nimic nu-l recomandă.
Da, în trecut, golanul școlii era priceput la a dărâma tarabele de zarzavat, era fioros de-a dreptul cu bătrânicile care vindeau zarzavaturi. Dar în niciun caz nu a reușit acest om, în toată cariera lui, să facă ceva bun pentru cetățeni.
A fost primar și la sectorul 4, și la sectorul 5. Are pe conștiință tinerii de la Colectiv și a reușit să prăduiască bugetul sectorului 5 timp de 4 ani de zile, punându-și toți mafioții, toți interlopii, toate rudele în toate funcțiile. Și acum, prin pixul premierului Nordis, Marcel Ciolacu, toată această mafie este exportată la nivel guvernamental.
Trăiesc în sectorul 5, fac politică din sectorul 5 și cred că sunt puțini oameni care pot să vă spună mai clar ce se întâmplă în sectorul nostru și cum cel mai sărac sector este prăduit sistematic de acest bătăuș din curtea școlii, Piedone.
Și ne mirăm că oamenii s-au săturat! Ne mirăm că oamenii, acum, tind să voteze cu extremiștii, pentru că văd acest prăpăd pe care îl face PSD, pe care îl face PNL, cum exportă toți golanii din curtea școlii și îi pun în funcții publice cât mai înalte.
Și pentru mine este rușinos; este de-a dreptul strigător la cer să văd cum mafia aceasta a lui Piedone a ajuns să fie la nivel guvernamental.
Este o palmă peste obrazul fiecărui român cinstit să-l vadă pe Piedone ministru secretar de stat. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Tudor Ionescu. Vă rog, aveți cuvântul.
Se pregătește domnul deputat Mircea-Vasile Govor.
## **Domnul Tudor Ionescu:**
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Partidul SOS România respinge orice formă de dominație străină din partea Comisiei Europene și a marilor puteri”.
Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a reflecta asupra unui moment deosebit din istoria noastră, un moment care, în ciuda vremurilor care s-au schimbat, păstrează o puternică legătură cu realitățile actuale ale României. Mă refer la Revoluția lui Tudor Vladimirescu, care a început în februarie 1821, o revoltă împotriva dominației străine, a regimului fanariot impus atunci de Imperiul Otoman, cu ignorarea voinței poporului român.
Tudor Vladimirescu nu a luptat doar pentru o schimbare formală a clasei conducătoare, ci pentru înlăturarea jugului străin care submina autonomia Țării Românești. Această revoluție a fost o luptă împotriva xenocrației, adică împotriva unei clase politice impuse de forțe externe, care nu răspundea intereselor și nevoilor poporului român. Erau vremuri în care străinii dictau destinul țării noastre, iar românii nu aveau puterea de a-și modela propriul viitor.
Dacă privim astăzi cu atenție la situația noastră, nu putem să nu observăm o paralelă izbitoare.
În prezent, România se află într-o situație similară. Deși suntem un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, așa cum este înscris în articolul 1 din Constituția României, realitatea este că țara noastră este tot mai mult sub influența Comisiei Europene și a marilor puteri economice și politice, care își impun propriile interese în țara noastră. În loc să fim cu adevărat stăpâni pe destinul nostru, continuăm să fim supuși unor decizii externe, care nu întotdeauna reflectă nevoile și dorințele poporului român.
Uniunea Europeană joacă un rol major în stabilirea direcției economice și politice a țării noastre. Deși aderarea la Uniune ne-a adus și beneficii, nu putem ignora faptul că, în multe cazuri, politica europeană este mai degrabă dictată de birocrații de la Bruxelles și interesele unor state dominante decât de voința și interesul real al popoarelor europene, inclusiv al nostru.
Asemenea lui Tudor Vladimirescu, care nu a acceptat ca soarta Țării Românești să fie decisă de alții, și astăzi, noi, românii, trebuie să ne regăsim curajul de a apăra independența și suveranitatea noastră.
Trebuie să învățăm din istorie și să înțelegem că, până și într-o lume globalizată, nu trebuie să renunțăm la controlul propriilor decizii.
Trebuie să fim conștienți de forțele externe care ne pot manipula și să avem puterea de a le face față, în interesul nostru național.
Nu cerem izolare, nu cerem autarhie, dar cerem să fim respectați ca națiune suverană, capabilă să-și definească singură drumul, să-și protejeze interesele și să nu fie doar un pion pe tabla de șah a marilor puteri.
În încheiere, vreau să subliniez că, la fel ca Tudor Vladimirescu, și noi, ca națiune, trebuie să avem curajul de a ne ridica împotriva oricărei forme de dominație străină care ne împiedică să ne atingem obiectivele și idealurile naționale. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Are cuvântul domnul deputat Mircea-Vasile Govor. Se pregătește doamna deputat Lidia Vadim-Tudor. Aveți cuvântul, domnule deputat.
## Bună dimineața tuturor!
Îi văd pe colegii de la USR că se agită întruna. Și totuși, poate, după această declarație politică, o să se mai liniștească un pic.
„Cine finanțează precampania domnului Nicușor Dan? Un semnal de alarmă pentru transparență în finanțarea electorală”
Doamnă președinte de ședință,
Stimați colegi,
Trăim într-o perioadă în care transparența și corectitudinea în viața publică ar trebui să fie principii incontestabile. Totuși, realitatea ne arată că unii politicieni uită de rigorile pe care le-au impus altora și aplică standarde duble atunci când este vorba de propria activitate. Un astfel de exemplu este campania de publicitate a domnului Nicușor Dan, lansată la nivel național cu un buget impresionant, deși acesta se declară candidat independent, fără sprijinul unui partid și fără acces la finanțare publică.
Am avut ocazia, recent, să constat, personal, amploarea acestei campanii. Deplasându-mă de la Satu Mare spre Baia Mare, în drum spre aeroport, am fost surprins să observ panouri publicitare uriașe promovându-l pe domnul Nicușor Dan. Această desfășurare masivă de forțe ridică întrebări firești: cine finanțează această precampanie costisitoare și în ce scop?
În calitate de parlamentar și reprezentant al cetățenilor, consider că este legitim să întreb: de unde provin sumele uriașe cheltuite pentru această precampanie electorală? Conform declarațiilor făcute de echipa dânsului de campanie într-un editorial online, costul panourilor publicitare instalate de domnul Nicușor Dan se ridică la peste 200.000 de euro doar pentru două luni. Suma totală a campaniei, conform propriilor sale declarații, ar trebui să fie finanțată exclusiv din donații. Aceste donații „anonime”, cu ghilimelele de rigoare „anonime”, despre care se vorbește, ridică suspiciuni majore. Când vedem contribuții de mii de euro venite de la persoane fără identitate publică, trebuie să ne punem întrebarea: cine și de ce finanțează candidatura lui Nicușor Dan? Să fie grupurile de interese imobiliare pe care de ani de zile le protejează sub masca luptei pentru „urbanism corect”?!
Este important să ne amintim că domnul Nicușor Dan și-a construit întreaga carieră politică pe un discurs virulent împotriva corupției, a lipsei de transparență și a influențelor obscure din administrația publică. A fost un fervent critic al neregulilor din urbanism, al jocurilor de culise și al lipsei de etică în politică. Totuși, astăzi, vedem că aplică exact aceleași metode pe care le-a blamat cu vehemență.
În mandatul său de primar s-a remarcat prin blocarea planurilor urbanistice zonale ale sectoarelor, generând haos și incertitudine juridică, ceea ce a avantajat tocmai acele cercuri care beneficiază de derogări, excepții și acorduri preferențiale.
Mulțumesc.
Numai un pic, dacă îmi permiteți!
Vă rog, domnule deputat!
## Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Românii au dreptul să fie reprezentați de lideri onești, care respectă legea și care nu folosesc dublul standard ca instrument politic.
Mulțumesc.
Cerem ca toate...
Mulțumesc, domnule deputat.
## **Domnul Mircea-Vasile Govor:**
...cheltuielile...
Vă rog, doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.
Se pregătește domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi vizează restabilirea libertății de exprimare în România, care trebuie să redevină o prioritate absolută.
Libertatea de exprimare este sub o ofensivă fără precedent în țara noastră. Doar în ultimele luni, mai mulți cetățeni români au fost vizați de poliție pentru opiniile pe care le-au exprimat pe platformele de socializare, o încălcare gravă a drepturilor fundamentale și un semnal de alarmă pentru așa-zisul „stat de drept” în care trăim.
Practic, prin acțiuni de tip poliție politică, ministrul Cătălin Predoiu a exercitat presiuni inacceptabile asupra românilor care au îndrăznit să vorbească liber despre lovitura de stat din 6 decembrie, invocând „ordinea publică”.
Represiunile împotriva cetățenilor reprezintă un atac direct asupra democrației și libertății de exprimare, iar, dacă libertatea de exprimare nu mai este respectată, e doar o chestiune de timp până când și alte libertăți vor ajunge să fie încălcate și limitate.
România trebuie să rămână un loc în care fiecare cetățean poate să își exprime opiniile fără frica de represalii, un loc în care libertatea de exprimare nu este doar un drept teoretic, ci o realitate vie.
Libertatea de exprimare nu poate fi negociată! Nu putem accepta ca drepturi fundamentale, precum libertatea de a vorbi, să fie erodate treptat, sub diverse pretexte. Este datoria noastră să apărăm acest drept, să fim vigilenți și să nu permitem ca România să devină o țară în care vocile disidente să fie reduse la tăcere.
Libertatea de exprimare este esențială pentru viitorul nostru, iar, ca națiune, trebuie să o protejăm cu orice preț.
În încheiere, cer demisia ministrului de interne, Cătălin Predoiu, pentru actele oribile de poliție politică pe care le-a săvârșit recent asupra românilor care au îndrăznit să ridice vocea împotriva dictaturii și atrag atenția că Parlamentul și instituțiile statului trebuie să asigure un cadru legislativ care să protejeze libertatea de exprimare.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, doamnă deputat.
Domnule deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, aveți cuvântul.
Se pregătește domnul deputat Andrei-Cosmin Gușă.
## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Mi-am intitulat această declarație „Vrabia zidită în cuib de rândunici”.
Tot mai des auzim, stimați colegi, termenul de „izolaționist”, care îl înlocuiește inspirat pe cel de „suveranist”. Pentru că în niciun caz nu este pusă la îndoială suveranitatea, ci este vorba doar de dorința unor indivizi de a avea o moșie, cât de mică, unde să fie ei șefi și nimeni să nu intre ori să plece fără voia acestor căpetenii de trib.
Campania electorală de la prezidențiale ne-a arătat frica unora, care vorbesc fără să spună nimic, de întrebări care le-ar expune micimea, incapacitatea de a-și susține ideile, în afara unui discurs învățat dinainte.
Cu cât mai puțin consistent în comunicare e omul, cu atât spune mai puține lucruri care contează, cu atât își dorește
mai tare o audiență numai a lui, captivă într-o cameră, într-o țară sau... într-o sală de ședințe a Consiliului Județean Brașov, unde domnul Adrian Veștea s-a molipsit de izolaționism.
Deși parlamentarii au dreptul legal de a lua cuvântul la ședințele consiliilor locale sau județene, deși, mai mult decât oricând, în contextul tulbure național și mondial, e nevoie de transparență, de colaborare, la Brașov s-a instalat obscurantismul. De două ori am încercat deja, pe 30 ianuarie 2025 și 12 februarie 2025, alături de colegul senator Irineu Darău, să luăm cuvântul la ședința consiliului județean, dar ni s-a refuzat acest drept, ca și cum consiliul ar fi proprietatea lui Adrian Veștea, o fortăreață medievală unde seniorul taie și spânzură.
Politica pe care o duc izolaționiștii peste tot în lume, cu ciripeala lor fără noimă, îmi aduce aminte de o poveste veche, cu o vrabie care a intrat în cuibul unor rândunici și nu se mai dădea dusă de acolo. În cele din urmă, rândunicile, păsări harnice, au adus humă și, puțin câte puțin, au zidit-o înăuntru.
Este capătul de drum pentru toți cei tentați să practice politica închiderii. În cele din urmă, cei de afară pun ei ultima piatră și se lipsesc de plăcerea de a asculta vrabia dând sfaturi pline de importanță.
Românii, astăzi, sunt ca niște rândunici, păsările care văd lumea întreagă și își găsesc un loc al lor, respectat, oriunde. La noi, la Brașov, ne mândrim că există o tradiție a multiculturalismului și a colaborării, pe care noi, cei de la USR, am continuat-o, am prețuit-o în patrimoniu, în festivaluri, în adăpostul oferit celor aflați la nevoie și ne-o dorim îmbogățită și mai departe, cu o largă deschidere, ca o primăvară pe care am așteptat-o zeci de ani. Altfel, un „veștitor” al iernii își va primi de la fiecare brașovean grăuntele de humă care să îl facă uitat.
Ovidiu Paraschivescu, deputat al USR de Brașov.
## Mulțumesc.
Are cuvântul domnul deputat Andrei-Cosmin Gușă. Vă rog, domnule deputat.
Declarație politică intitulată „România trece prin vremuri tulburi, iar anul 2025 este cel în care românii așteaptă să întrevadă lumina de la capătul tunelului”.
Este vorba despre tunelul cvasidictaturii progresiste, în care atât România, cât și majoritatea țărilor din lumea occidentală au intrat în anul 2020, odată cu pLandemia COVID-19, moment în care a devenit clar că anumite forțe globale neomarxiste exercită puterea în scopul propriei îmbogățiri, cu prețul vaccinării experimentale a populației, în particular, și al subjugării voinței oamenilor, în general. Cvasidictatura instaurată de către aceste forțe oculte a continuat, inclusiv prin deciziile samavolnice luate în legătură cu războiul din Ucraina, în contextul în care decidenții români au fost convinși să implice statul român în mod indirect în conflict, de partea Ucrainei, în contextul în care majoritatea românilor au fost împotriva acestor decizii, conform tuturor sondajelor de opinie.
Românii își doresc neutralitatea, românii vor pace.
În anul 2025, puterea politică a Statelor Unite ale Americii, a partenerului nostru strategic, a fost preluată de administrația prezidențială Trump. Iar noua putere, prin vocea vicepreședintelui Vance, anunță, fără echivoc, statele europene că cel mai mare pericol de care trebuie să ne temem nu vine din exterior, dinspre Est, ci chiar din interiorul nostru. Conform spuselor lui Vance, cel mai mare pericol care ne paște este cel al dictaturii instaurate de către puterea politică de la Bruxelles, putere politică bruxelleză care asuprește libertatea de exprimare pe bătrânul continent, respectiv care a ajuns să se teamă de vocea poporului.
Noi, suveraniștii din România, am observat și am condamnat fără echivoc aceste excese dictatoriale săvârșite de puterea bruxelleză în ultimii 5 ani, și nu numai. Pentru cei care au condus statul român în ultimii ani, libertatea de exprimare a fost inamicul public numărul unu. Amintesc aici amenzile covârșitoare acordate de CNA, multe dintre aceste amenzi fiind _de facto_ pentru delict de opinie, în special împotriva radiodifuzorului Gold FM.
În egală măsură, așa cum vicepreședintele Vance bine a observat, statului român i-a fost frică să asculte vocea poporului.
Elon Musk a declarat faptul că România merită suveranitate. Dar cum poate un stat să fie suveran dacă vocea poporului este batjocorită în cadrul alegerilor prezidențiale? Cum poate România să devină suverană, în condițiile în care candidatul Diana Șoșoacă, cel mai periculos candidat din opoziție la acel moment, a fost interzis de către CCR, pentru ca mai apoi alegerile să fie anulate, pentru că nu a intrat cine trebuie în turul II?
În acest moment, așa-zisele „partide proeuropene” din România – deși definiția este una eronată, nu ai cum să fii proeuropean când deja ești european –, așadar aceste partide proeuropene întorc zilnic spatele administrației Trump, adică întorc spatele partenerului strategic.
Mulțumesc, domnule deputat.
## Doar o frază!
În România anului 2025, partidele suveraniste sunt omoloage Partidului Republican din America, iar viitorul le aparține patrioților!
Vă mulțumesc.
## **Doamna Gianina Șerban:**
## Mulțumesc.
Vă rog să-mi permiteți să dau citire listei cu următorii domni și doamne deputat care au depus declarații în scris.
Din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul Gheorghe-Daniel Georgescu, domnul Mircea-Vasile Govor, domnul Voicu Vușcan, domnul Petru-Bogdan Cojocaru, domnul Mihai Weber, domnul Ștefan Țintă, domnul Virgil Alin Chirilă, doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu, domnul Romeo-Daniel Lungu, domnul Nicolae-Adrian Bara.
Din partea Grupului parlamentar al AUR: domnul BogdanFlorin Velcescu, domnul Valeriu Munteanu, domnul SilviuTitus Păunescu, domnul Petre Pușcașu, domnul Daniel-Răzvan Biro, domnul Ștefăniță-Alin Avrămescu, doamna Monica Iagăr, domnul Fabian-Cristian Radu, domnul Petru-Gabriel Negrea.
Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul Robert-Ionatan Sighiartău, domnul Florin-Claudiu Roman, doamna Vetuța Stănescu, domnul Ioan Balan, doamna Simona-Geanina Pistru-Popa, domnul Bogdan-Iulian Huțucă,
domnul Marian Crușoveanu, domnul Iulian-Alexandru Muraru.
Din partea Grupului parlamentar al USR: domnul OvidiuRomulus Paraschivescu, domnul Marius-Nicolae Alexandru, domnul Andrei-Florin Gheorghiu, domnul Andrei George Plujar, doamna Oana-Silvia Țoiu, domnul George Gima.
Din partea Grupului parlamentar al SOS România: doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, domnul MădălinLaurențiu Făget, doamna Elena-Laura Toader, doamna Raisa Enachi, domnul Vasile Nagy și doamna Simona-Elena Macovei-Ilie.
Lista de declarații politice fiind epuizată, declar ședința închisă.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Bună dimineața și din partea mea, stimați colegi!
Continuăm ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 205.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Vă reamintesc că dezbatem astăzi inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11:00; votul final este programat la ora 11:30; iar la încheierea votului final, cele două ședințe – ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
Întreb liderii de grup dacă au observații în legătură cu ordinea de zi.
Ordinea de zi?
Sunteți vicelider?
E vicelider?
Dacă nu sunteți vicelider, nu puteți să faceți nicio propunere; doar liderii și viceliderii de grup pot face propuneri asupra ordinii de zi.
## Bună ziua tuturor!
Am o rugăminte pentru dumneavoastră: să intrăm și noi în ritmul celor de la Senat și să epuizăm ordinea de zi, nu să stăm doar o oră, după care să plecăm.
Dacă se poate, să lucrăm un pic prelungit și să ne încadrăm în ritmul celor de la Senat. Cred că e o propunere decentă, vă rog.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Bănuiesc că ați fost domnul Velcescu Florin-Bogdan. În regulă.
## **Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Avem pe procedură o intervenție.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/5.III.2025
Ordinea de zi! Stați să epuizăm cu ordinea de zi. Nu...
Pe procedură, doamna Vedinaș, Grupul SOS.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Bună ziua, domnule președinte! Domnilor colegi,
Vreau să vă pun în discuție o chestiune care cred că preocupă pe fiecare dintre noi și care a fost, de altfel, foarte dezbătută la nivelul spațiului public.
Este vorba despre sumele de bani cheltuite de fostul președinte, în exercitarea...
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Ordinea de zi!
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
...în exercitarea mandatului... Pe procedură, domnule președinte.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Care procedură?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Stimată doamnă...
Stimată doamnă...
Domnule Coarnă...
Stimați colegi...
Propunerea noastră este să facem o comisie specială de anchetă...
...privind această problemă...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Am o rugăminte: orice propunere se înaintează Biroului permanent. Mai ales când vine vorba de comisii de anchetă sau comisii de orice fel de...
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Intrăm în ordinea de zi.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Am o propunere, pe procedură.
Pe procedură, vă rog, domnule Andronache.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Chiar am o propunere pe procedură, și anume este în desfășurare ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru a finaliza dezbaterile pe care le au pe două proiecte aflate... înscrise pe ordinea de zi a plenului; rugămintea mea este să supuneți votului plenului Camerei Deputaților ca această comisie să își desfășoare în continuare activitatea, în paralel cu ședința plenului, până la finalizarea ei, și să aducă rapoartele la plen, pentru a le putea discuta.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Bun.
Mulțumesc.
Conform regulamentului, la începerea plenului, în lipsa unui vot, nicio comisie nu poate să își desfășoare activitatea. Așadar, tot conform regulamentului, vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot pentru încuviințarea Comisiei pentru apărare să lucreze în paralel cu plenul, până la finalizarea ordinii de zi pe care o are sau o avea astăzi.
Vot, vă rog.
151 de voturi pentru, 75 contra.
Comisia pentru apărare poate să-și continue activitatea în paralel cu plenul. Nemai...
Bun.
**Domnul Dumitru Coarnă**
...și să solicităm Curții de Conturi un control asupra...
Mai avem pe procedură.
În regulă.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
...acestei chestiuni.
La nivel declarativ, toți spunem că ne interesează, ca să câștigăm capital politic...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Stimată colegă,
Este cel mai inelegant lucru pe care poate să-l facă un președinte de ședință, să oprească o doamnă când vorbește...
, dar...
, dar există proceduri, pe care sunt convins că și dumneavoastră le cunoașteți, și liderul de grup din care faceți parte le cunoaște.
Mai sunt intervenții?
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Ciprian...
Bun. Pe procedură.
Mulțumesc, domnule președinte.
Că, tot conform regulamentului, liderii sau viceliderii pot propune, pe procedură...
Stimați colegi,
Avem un președinte care și-a dat demisia. Toată lumea și toți românii cunosc deplasările lui Iohannis și modul în care a condus țara 10 ani. De aceea, noi, SOS România, propunem constituirea unei comisii de anchetă a cheltuielilor pe care le-a făcut domnul președinte-călător...
## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**
...nu are suflet de slugă.
O voce din sală
#96239Au fost declarații.
## **Domnul Ciprian Ciubuc:**
...pe la schi, pe la...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
La ora 8:30 au fost, în această sală, declarațiile politice, domnule Ciubuc.
Nu mă întrerupeți!
Nu mă întrerupeți!
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Dar de ce...?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Pentru că eu conduc ședința.
Bun.
Orice propunere pe ordinea de zi se discută în Comitetul...
liderilor și în Biroul permanent.
Domnule Enache... _(Aplauze. Vociferări.) (Domnul deputat Gabriel Andronache și domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)_
## **Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Tot pe procedură.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
...am întrebat...
Numai puțin, domnule Andronache! ...am întrebat de nenumărate ori dacă aveți propuneri, intervenții asupra ordinii de zi. Declarația dumneavoastră ar fi putut constitui o retrimitere...
## **Domnul Mihai-Adrian Enache**
**:**
...eliminarea de pe ordinea de zi; nu avem raport.
...la comisie sau o scoatere de pe ordinea de zi ori, când ajungem să dezbatem proiectele respective, pentru care încă n-avem raport, la fel, scoaterea de pe ordinea de zi sau retrimiterea la comisie. N-ați făcut atunci.
Domnule Andronache.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Noi nu avem oameni în Biroul permanent.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Aveți...
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Nu avem.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Ba da! Mulțumesc.
Intrăm în ordinea de zi.
Domnule Enache, vă rog.
## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În mod normal, ar trebui să așteptăm în primul rând raportul Comisiei pentru apărare, pentru a dezbate PL-x 5 și PL-x 6, ținând cont și de faptul că au fost introduse luni, într-o formă de urgență, pe ordinea de zi și mai ales ținând cont de faptul că în aceste două legi sunt anumite prevederi care...
afectează suveranitatea României.
Deci vă rog să nu dezbatem și să nu supunem la vot...
cele două...
PL-x-uri.
Știu că vreți să faceți acum tot ce este...
posibil ca să arătați că sunteți docili, așa cum ați fost timp de 35 de ani, dar poporul român...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Eu am înțeles altceva, domnule președinte. Și îl întreb pe liderul de grup al AUR următorul lucru: doriți suspendarea ședinței până când vor veni rapoartele? Asta ați propus?
**Domnul Mihai-Adrian Enache**
**:**
Dorim să le scoatem de pe ordinea de zi.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Pentru că, în situația aceasta, facem lucrul acesta; dar colegul dumneavoastră din spatele dumneavoastră a cerut să dezbatem toată ordinea de zi.
Rugămintea mea este să vă hotărâți: vreți ședință sau nu vreți ședință?
Mulțumesc.
Procedură, domnul Coarnă.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Da, domnule președinte.
Noi schimbăm raportul juridic și încălcăm cu lejeritate Constituția și legea.
Sunt niște principii de vreo 2.000 de ani, de la Ulpianus încoace: „Cine poate mai mult poate și mai puțin.”
Dumneavoastră veniți și ne spuneți că noi, 330, nu putem să punem pe ordinea de zi un subiect pe care doamna profesor Vedinaș l-a adus în discuție, pentru că trebuie Birou permanent.
Dumneavoastră ne spuneți că cei șapte sunt mai puternici dacă noi, 330.
Rugămintea mea – haideți un pic către carte și către lege!
Aveți obligația legală să puneți pe ordinea de zi
Domnule Enache... și o respingeți, că aveți majoritate, dar nu încercați cu domnul „Regulament”, de la PNL, care atâta știe...
– nici pe ăla nu-l știe complet...
–, să schimbați principii de drept de 2.000 de ani!
În Parlamentul României, dumneavoastră schimbați logica juridică, îl combateți pe Ulpianus – „Cine poate mai mult poate și mai puțin”.
Aveți obligația legală, în conformitate cu legea, să puneți pe ordinea de zi solicitarea noastră.
Vă mulțumesc.
9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor; PL-x 395/2016.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii...
Domnule Ciunt, vă rog, raportul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, transmis cu adresa PL-x 395 din 3 octombrie 2016.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat și are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, cu modificările și completările ulterioare, în vederea redimensionării economice a fermei de familie, în acord cu practica agricolă europeană.
Guvernul României, prin Ordonanța de urgență nr. 22/2017 modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013, prin care lărgește accesul fermierilor la finanțare și garantare.
În aceste condiții, proiectul de lege actual nu mai are obiect de reglementare, iar, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acestui proiect. Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu mulțumesc. Dezbateri. Doamna Prună?
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Suntem și noi acolo.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Credeam că a rămas de data trecută, că era de data trecută.
Haideți să dăm cuvântul doamnelor și după aceea, domnule Coleșa! Vă știu elegant!
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sigur, este bine să ne uităm către fermele de familie, către micii fermieri, către fermierii tineri, către fermierii care au exploatații mijlocii și toate aceste fonduri europene să ajungă cât mai nebirocratic către acești oameni care au exploatații agricole.
Acest proiect e din 2016, nu mai are obiect, dar cred că e momentul să ne uităm la ce face Guvernul și ce face statul pentru fermieri și haideți să ne uităm la infama ordonanță „trenuleț”, care, în loc să ajute fermierii, în loc să ajute agricultura românească, de fapt, vine și pune bețe în roate; a introdus acea taxă pe stâlp, care, ce să vedeți, afectează sistemele de irigații. Adică, pe de o parte, zicem că nu avem irigații în România și sunt agricultori care s-au asociat, care accesează fonduri europene, care construiesc sisteme de irigații. Și ce face statul? Păi, vine și le pune o taxă pe stâlp de 1,5%, care mai afectează și silozurile, și serele.
Știți foarte bine că avem o problemă și cu capacitățile de stocare în agricultură și, dacă sunt câțiva fermieri care investesc în silozuri, ce să vedeți, o să fie taxați și aceia.
Mai mult decât atât, era acea facilitate pe muncă, pentru că oricum taxele pe muncă sunt imense în România, și era acea scutire de taxe pe muncă în agricultură și în sectorul agroalimentar. Ați ras-o și pe aceea.
Acum, nu zic că nu trebuie să favorizăm un sector contra altuia, dar haideți odată să scoatem de la sertar acel proiect care reduce taxele pe muncă în mod autentic, pentru toată lumea, pentru că avem cel mai taxat salariu minim din toată Uniunea Europeană...
Mulțumesc.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
...și asta afectează inclusiv agricultura românească.
Mulțumesc, doamnă Prună. Domnul Coleșa.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Dumneavoastră ați remarcat foarte bine că rămăsese apăsat butonul în dreptul meu, cerând dreptul de a vorbi încă de dinaintea începerii dezbaterilor la acest PL-x. Practic, ați încălcat puțin regulamentul.
Ce doream să fac – și fac cu această ocazie, rugându-vă ca, după încheierea dezbaterilor, să supuneți la vot ca PL-x 5/2025 și PL-x 6/2025 să fie scoase de pe ordinea de zi.
Nu pot să propun retrimiterea la comisie pentru raport, pentru că ele încă nu au raport.
Noi considerăm că ele... Și, într-adevăr, ele tratează niște domenii extrem de importante, de siguranță, de securitate națională, și nu avem niciun motiv să le trecem pe repede înainte și fără dezbateri reale.
Ce înseamnă asta?
În niciun caz comisiile raportoare nu se pot întruni în timpul plenului, pentru că asta înseamnă că noi trebuie să fim aici și nu putem participa la ele; și nu putem să le punem astăzi pe ordinea de zi, iar mâine să le dezbatem și în comisii, și în plen, să le și votăm, având în vedere domeniile tratate.
Deci vă rog să propuneți scoaterea lor de pe ordinea de zi. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Trebuia să faceți lucrul acesta la începutul ședinței – asta unu. Doi...
Doi, dacă nu mă înșel, cel care tocmai a vorbit a fost lider de grup în legislatura trecută și, dacă v-aș scoate de câte ori acest fost lider de grup a propus ca anumite comisii să lucreze în paralel cu plenul, ar fi exact în defavoarea a tot ceea ce ați spus dumneavoastră.
Domnul Budăi.
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
## Mulțumesc frumos.
N-aș fi intervenit, dar am auzit acum câteva minute, de la microfonul Camerei Deputaților, îngrijorări asupra eliminării facilităților din agricultură, din construcții, din tot ceea ce înseamnă alimentație publică, până la urmă, și procesare.
PNRR, jalonul 207, reforma fiscală, spune clar – eliminarea facilităților.
Jalonul 206 vorbește de reducerea pragului la microîntreprinderi.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Proiectul de lege rămâne la votul final.
## **Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Domnule președinte, Avem dezbateri generale.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
A, dezbateri generale, domnul Ciubuc!
Nu cred că se încadrează la drept la replică, doamnă Prună.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Înțelegem că opoziției îi puneți pumnul în gură, dar roata se întoarce.
În legătură cu acest proiect de lege, însuși proiectul de lege vorbește despre susținerea micilor producători și fermelor mici și măsuri pentru sprijinirea lor pentru a putea accesa fonduri europene.
Atât e de important acest proiect de lege pentru puterea din România, PSD-PNL-UDMR, încât timp de 9 ani – 2016, văd –, 9 ani, acest proiect de lege a fost ținut în sertarul Camerei Deputaților și a fost scos acum, vezi, Doamne, cu un raport de respingere din Comisia pentru agricultură.
Deci, stimați colegi, haideți să nu mai fim ipocriți că susținem fermele mici și mijlocii și susținem micii fermieri și agricultura românească!
Românii trebuie să știe că acest proiect vine în Parlament după 9 ani, iar voi, majoritatea parlamentară, PSD-PNL-UDMR, veniți aici cu un raport de respingere a acestui proiect de lege, în condițiile în care noi, România, accesăm fonduri europene din 2007 până în 2027.
Deci, dacă cu adevărat susțineți micii fermieri, votați pentru respingere și nu veniți și spuneți, atât în Comisia pentru agricultură, cât și în plenul Parlamentului, atât... voi, cei de la PSD-PNL-UDMR, că susțineți fermele mici!
Cu ce le susțineți?
Astăzi, micii fermieri nu pot accesa fonduri europene. De ce? Pentru că voi, cei care conduceți astăzi Ministerul Fondurilor Europene, susțineți doar camarila politică și doar membrii de partid să acceseze fonduri europene, iar oamenii simpli, care produc mâncare și produc produse românești, nu au acces la fonduri europene.
De asta, dacă sunteți cu adevărat pentru români și pentru fermieri, votați pentru respingerea acestui proiect. Mulțumesc.
Doamna Prună, înțeleg – a doua intervenție din partea Grupului USR.
## Domnule președinte,
Eu vreau să cred că dumneavoastră cunoașteți regulamentul și nu v-a plăcut că a trebuit să vin eu a doua oară la tribună și de aceea nu voiați să-mi dați cuvântul, dar știți foarte bine că nu e în procedură de urgență și avem voie la două intervenții pe grup.
Acum, revenind la ce s-a spus de la acest microfon cu privire la facilitățile pe muncă pentru sectorul agricol, agroalimentar, sigur, putem să venim aici să invocăm tot felul de jaloane, să citim cifre la acest microfon, dar știți foarte bine că nu ne interzice absolut nimeni să avem o taxare mai mică a salariilor în România.
Și colegii de la PSD – sigur, în campanii electorale – spun întotdeauna lucrul acesta, că salariul minim este cel mai taxat din toată Uniunea Europeană, dar, ce să vedeți?, la nivelul acțiunii, cresc taxele pe muncă.
Și nu vă imaginați dumneavoastră că în sectorul agricol sunt salarii mari, că știți foarte bine că nu sunt salarii mari și, până la urmă, tot pe oamenii aceia i-ați afectat.
Soluția – încă o dată – stă în a scădea taxele pe salarii pentru toată lumea, la nivelul întregii economii. Și putem să o facem. Există moduri. Noi am venit și am propus o manieră de a nu mai taxa o bucată din salariul fiecărui român – sigur, putem să vedem până la ce prag, la două salarii minime, la trei salarii minime –, dar să intrăm și noi în normalitate și în rândul acelor state care au grijă de cetățenii lor și mai ales de cetățenii care au salarii mici și care muncesc 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână pentru ca, atunci când trag linie, să vadă că nu au cu ce să-și întrețină familia, nu au cu ce să-și trimită copiii la școală.
Și, de fapt, asta e soluția, să le lăsăm mai mulți bani din munca lor. Statul nu le dă absolut...
Mulțumesc.
...nimic; ei păstrează mai mult din munca lor.
Domnul Coarnă.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Povestea asta cu salarizarea începe în 2017, 8 noiembrie, Ordonanța de urgență a Guvernului PSD condus de Tudose, prin care se transferă de la angajator la angajat toate sarcinile fiscale. Suntem singura țară din lume unde sarcina fiscală este doar pe angajat.
Înainte să intre în vigoare această Ordonanță nr. 79, din 100 de lei brut angajatul rămânea cu 71,5% net, 71,5 lei. După ce a intrat în vigoare Ordonanța „Tudose”, Ordonanța nr. 79, am rămas cu 58,5, pentru că ați transferat tot ce înseamnă contribuții CAS-CASS 100% pe angajat.
În toată lumea civilizată, aceste contribuții se împart între angajat și angajator și, atunci, sigur că majorăm restul de plată, salariul net.
Soluția este să abrogați Ordonanța nr. 79, o ordonanță introdusă de Guvernul Tudose în 8 noiembrie 2017, și, atunci, majorăm salariile nete, inclusiv salariul de bază minim brut.
Mulțumesc.
Domnul Vușcan?
Domnule președinte, Nu aș fi intervenit dacă...
Voci din sală
#112242Microfonul!
## **Domnul Voicu Vușcan:**
## Domnule președinte,
Nu aș fi intervenit dacă n-aș fi văzut ironia faptului că tocmai USR-ul, care mănâncă lăcuste...
, care a închis 3.000 de ferme în Olanda...
și care sunt foarte preocupați de soarta vacilor și a climei, vorbește despre agricultură în România.
Doamna Prună, eu am experiență de 20 de ani în sectorul agricol, în România, și pot să vă spun că Partidul Social Democrat, anul trecut, a investit 600.000.000 de euro prin INVESTALIM, iar săptămâna trecută încă 249.000.000 de euro, pentru a dezvolta industria alimentară din această țară.
Bravo nouă, pentru că știm să o facem!
Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, doamna Mitrea Dumitrina.
## **Doamna Dumitrina Mitrea:**
Voiam doar să atrag atenția colegului de la PSD: nu PSD a investit în sectorul agricol, ci s-a investit din banii românilor, din bugetul românilor...
și din fonduri europene, dacă mai știți ce înseamnă asta, da?
Deci nu din banii PSD-ului, nu din finanțarea partidului PSD, ci din banii românilor și din fonduri europene, care înseamnă tot banii românilor.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Szabó Ödön.
## **Domnul Szabó Ödön:**
## Stimate domnule președinte,
## Stimați colegi,
Inițiativa legislativă despre care se vorbește este cu totul despre altceva.
Este vorba despre fermele de familie.
Nu am înțeles această dezbatere.
Dacă o să citiți textul legii, se referă la fermele de familie și la programul care era, programul... PNDR-ul din 2014-2020, care deja s-a și încheiat, și la mărimea fermelor de familie.
Despre asta este inițiativa legislativă; nu despre salarizare, nu despre altceva.
Din păcate, da, atunci trebuia intervenit; acum, deja este tardiv.
Sper că măcar la momentul oportun, dacă vom avea inițiative legislative pertinente, la momentul potrivit, să adoptăm legislația atunci...
, nu tardiv să avem aceste dezbateri.
Vă mulțumesc.
Au vorbit din partea tuturor grupurilor parlamentare câte doi colegi.
Rămâne la votul final.
10. Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învățământului profesional, universitar și a cercetării științifice; Pl-x 172/2014.
Comisia pentru buget și Comisia pentru învățământ, vă rog, raportul comun suplimentar.
Mai spun o dată: Comisia pentru buget și Comisia pentru învățământ.
## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Raport suplimentar comun asupra Propunerii legislative privind unele măsuri de stimulare a învățământului profesional, universitar și a cercetării științifice.
Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul acordării unor stimulente fiscale întreprinzătorilor care încheie contracte pentru finanțarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare și a posibilității deducerii cheltuielilor efectuate pentru acordarea de burse elevilor și studenților care urmează o formă de școlarizare sau perfecționare acreditată.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 31 martie 2014.
În urma reexaminării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, prezenți la lucrări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Paraschiv, Grupul AUR.
## **Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:**
## Stimate domnule președinte,
## Stimați colegi,
Această inițiativă legislativă a rămas fără obiect, evident, pentru că Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată. Dar vreau să profit de acest Pl-x, care prevede – sau, mă rog, prevedea, că văd că analizăm tocmai din 2014 un Pl-x – asigurarea de facilități fiscale studenților, pentru studii de cercetare, asigurarea de burse, ca să vă readuc aminte că, la finalul anului trecut, ați dat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, prin care faceți exact invers, tăiați șansele studenților de a studia, de a participa la workshopuri, la proiecte de cercetare, la congrese, prin reducerea facilităților fiscale la mijloacele de transport feroviar sau rutier.
Încă o dată, vreau să subliniez, nu trebuie să „cârpim” bugetul de stat prin reducerea banilor de școală ai copiilor noștri.
Vă mulțumesc.
Domnul Coarnă.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al SOS România o să voteze pentru respingere, dintr-un motiv simplu. Avem o inițiativă din 2014. Noi suntem în 2025.
Evident că a rămas fără obiect, prin intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, Legea nr. 227/2015.
Dar uitați-vă cât de mult ați lucrat... Și mă uit în sală, parlamentari cu 5, 6, 7 mandate!
N-ați fost în stare să duceți la finalizare o lege! 20142025... La fel ca și precedenta discuție – aceeași logică juridică!
Vă uitați în regulamente... Nici pe alea nu le stăpâniți bine! De asta România merge prost!
Venim după 11 ani și propunem o respingere care, practic, ea a fost, din start, scoasă din uz, prin intrare în vigoare a Codului fiscal. Dar asta e valoarea dumneavoastră, în Parlamentul României, atâta puteți! Da?!
Noi vom vota pentru respingere, pentru că e logic și normal! Dar încercați să lucrați... Nu online, să votați de acasă, să voteze consilierii, copiii sau știu eu cine, alți oameni care fac infracțiuni cu privire la fraude electorale – și veniți acum, la respingeri, după 15 ani, 20 de ani!
Asta ați făcut cu țara asta 30 de ani, ați distrus-o! Mulțumesc.
Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR.
Stimate domnule președinte,
Stimați colegi,
Apreciez, de obicei, pregătirea unor colegi în ceea ce privește legislația, dar trebuie să subliniem că în 2023 au fost adoptate o lege a învățământului preuniversitar și o lege a învățământului universitar.
Probabil că mulți colegi nu au citit acea lege, pentru că o serie de facilități sunt prevăzute în Legea învățământului preuniversitar și au fost incluse, ulterior sau înainte, în Codul fiscal.
De exemplu, art. 35 alin. (3) prevede o serie de facilități fiscale pentru învățământul dual, inclusiv burse și posibilitatea de a avea.
Dacă doriți, în Codul fiscal, la fel, la art. 22[1] , o serie de facilități care au fost propuse prin această inițiativă legislativă ulterior au fost incluse în legislația de învățământ preuniversitar, universitar și, inclusiv, în Codul fiscal.
Vă mulțumesc.
Domnul Câciu Adrian.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Ce voiam să spun este că noi, care suntem la primul mandat, am putea să avem abordarea pe care a avut-o un coleg de-al nostru mai devreme, „ce s-a întâmplat în Parlament, de nu s-a făcut?”.
Dar pentru Fulgerică, pentru că așa l-aș categorisi, oare ce a făcut domnia-sa 4 ani, de n-a respins această lege?
Este evident ce a spus domnul Ödön: nu are obiect această lege.
Dar haideți să nu ne mai dăm eroi atunci când am frecat menta 4 ani aici, în Parlament!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
Mi se pare mie sau e puțin zgomot de fond? Mulțumesc.
11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006; Pl-x 670/2018.
Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.
Doamna Buzoianu.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.
În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au examinat proiectul de lege sus-menționat.
În urma examinării propunerii legislative și a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ și Guvern, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Mulțumesc. Domnul Matieș.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Eu vreau să vă spun că moții din județul Alba au nevoie de această lege. Și vă spun și de ce.
Săptămâna trecută eram în Albac și-mi arătau poze cum o haită de lupi a omorât două oi, la marginea drumului Albac. Îmi arătau cum APIA nu le acordă subvențiile, că mistreții le strică pășunile. Și nu răspunde nimeni!
Primăria n-are comisie de evaluare a pagubelor. Prefectura, la fel, are o singură persoană, care nu se omoară să-i ajute pe fermieri. Și moții mei, din județul Alba, rămân cu paguba. Rămân cu paguba de la mistreți, rămân cu pagubele că nu-și primesc subvențiile, rămân cu pagubele la animalele domestice.
Trebuie să răspundă, iar 4% din valoarea pagubei, despăgubire pe zi, trebuie să aibă loc, trebuie să fie susținută de fiecare dintre voi.
Vă mulțumesc mult, domnule președinte.
Domnul Ciubuc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Într-adevăr, cum a spus și colegul de la AUR, e o problemă între fermieri, dacă vreți, care sunt crescători de animale și vânători, și protecția fondului cinegetic.
## Stimați colegi,
Noi, SOS România, vom vota contra respingerii, pentru că, din punctul nostru de vedere, este un proiect bun, pentru a putea despăgubi fermierii în cazul în care animalele sălbatice din fondul cinegetic al României distrug culturile.
Dar aș dori să vă atrag atenția în legătură cu o problemă cu care se confruntă foarte mulți fermieri. Nu există o delimitare între pășunile date în concesiune la foarte mulți fermieri, fondurile de vânătoare și ocoalele silvice. De multe ori aceste fonduri cinegetice, care se află pe pășunile închiriate fermierilor de primăriile din România, se suprapun.
De asta vă invit pe toți pentru a păstra și a conserva fondul cinegetic al României, dar în același timp și a susține micii fermieri și micii crescători de animale, care de multe ori ajung în bătaia puștii. Și se întâmplă accidente în aceste fonduri de vânătoare și mulți oameni ajung să moară din cauza acestor lucruri, pentru că nu există o delimitare clară între fondurile cinegetice și pășuni. Și de multe ori ajung ciobanii sau fermierii să plătească acei câini de vânătoare cu 5.000 de euro, 10.000 de euro, pentru că câinii lor, care le apără turmele, normal că se suprapun în aceste fonduri de vânătoare, unde se întâmplă vânătorile în România.
Așa că haideți să ne aplecăm și să delimităm clar fondurile cinegetice, ocoalele silvice și pășunile date în concesiune fermierilor!
Mulțumesc.
Domnul Coarnă.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Noi o să votăm contra respingerii, dintr-un motiv simplu. Legea este foarte bună, iar motivarea este una de la domnul „că Câciu” – că nu sunt bani.
Deci domnul „că Câciu” a zis că nu sunt bani și atunci respingem această motivare.
Deci noi vom vota contra respingerii. Mulțumesc mult.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Eu v-aș face o sesizare, domnule Coarnă. Dacă tot faceți cacofonii, spuneți-i colegului dumneavoastră „că câinii” este la fel, exact cum ați spus și dumneavoastră!
Chiar nu se poate spune orice de la acel microfon! Propunerea legislativă rămâne la votul final.
12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor; Pl-x 703/2018.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Domnule Rodeanu, haideți să vă dau raportul!
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:
– obligația asigurării pazei revine tuturor organelor de specialitate ale administrației, conform Legii nr. 333/2003, și
– în privința modalității de asigurare a serviciului de pază în mediul rural, dispozițiile art. 21 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu modificările și completările de rigoare.
Precizăm, totodată, că asigurarea pazei, utilizând sistemele de supraveghere video, nu reprezintă în sine, în accepțiunea Legii nr. 333/2003, o formă de asigurare a pazei obiectivelor.
Doamna Gavrilă.
Este dezamăgitor să vedem un aviz, o propunere de respingere a acestei legi, pentru că este un simbol, un simbol de respingere a responsabilității funcționarilor publici, a responsabilității celor care lucrează pentru stat, o protecție care li se oferă încontinuu și pentru care tot cetățeanul român trebuie să plătească, pentru cei care nu își fac treaba.
Adică haideți să-i protejăm pe cei pe care îi punem, îi numim în funcție tot timpul și lasă să plătească cetățeanul, care nu are un cadru funcțional, care nu are instrumente să se adreseze pentru plângerile lui, care nu este educat și învățat ce trebuie să facă!
Deci haideți să protejăm, în continuare, funcționarul public și instituțiile și să lăsăm cetățeanul român să plătească pentru toate!
Mulțumesc.
Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Domnul Coarnă.
Grupul parlamentar al SOS România o să voteze pentru respingere, dintr-un motiv simplu. Legea nr. 333/2003 are o reglementare foarte clară în ceea ce înseamnă sisteme de pază, iar această reglementare nu se încadrează în forma prevăzută în lege. Și sigur că cine dorește să își protejeze comunitatea poate, prin jandarmi, poliția locală, paza obștească și așa mai departe, pază angajată pe bază de contract.
Sistemele electronice nu fac parte din aceste sisteme de pază, în conformitate cu legea.
Și, în consecință, noi o să votăm pentru respingerea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Propunerea legislativă rămâne...
Pe procedură, domnul Popa.
Bănuiesc, prelungirea programului de lucru. Vă rog.
## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**
Vă mulțumesc. Domnule președinte,
Stimate colege, Stimați colegi,
Vă rog să fiți de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra PL-x 5/2025
, PL-x 6/2025
și PL-x 42/2024 _(Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, județul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei, „Delta Dunării”, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naționale)._
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot, vă rog – prelungirea programului de lucru.
Păi, săptămâna trecută și luni ați cerut prelungirea programului de lucru!
## **Domnul Mihai-Adrian Enache**
**:**
Păi, să le terminăm pe toate!
Era o constatare neutră. 161 de voturi pentru, 87 contra.
Prelungirea programului de lucru a fost aprobată. Domnul Ödön?
## Stimate domnule președinte,
## Stimați colegi,
Inițiativa legislativă prevede, printre altele, ca paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor în administrațiile publice locale sau pe teritoriul administrațiilor publice locale, care este obligatorie, așa cum a spus colegul anterior, să se poată realiza și prin sisteme video avizate de inspectoratele de poliție.
## Care este problema?
În momentul în care toată lumea merge spre digitalizare, în momentul în care avem camere video peste tot, noi
spunem că „nu, trebuie să existe om plătit de către primării” care să realizeze această supraveghere în cadrul comunelor, unde nu există bani, de multe ori, pentru funcționare.
Cum se încadrează aceasta în planul nostru de digitalizare a pazei proprietăților?
Toate sistemele private folosesc acest sistem, dar noi spunem că noi trebuie să avem oameni, obligatoriu, în fiecare comună, care realizează această pază a proprietăților; inclusiv voluntariat. Se spune că se poate realiza prin voluntariat.
Eu cred că această inițiativă este una bună.
Sper ca la următoarea depunere să primească votul dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Propunerea legislativă rămâne la votul final. Ne întoarcem.
1. Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român; PL-x 5/2025.
Inițiatorul, vă rog, Guvernul României.
## **Domnul Eduard Bachide** _**–** secretar de stat_
_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare de către forțele armate române, fie individual, fie în cadrul aliat sau de coaliție, pe teritoriul României, atunci când nu este instituită stare de urgență, de asediu sau declarată stare de mobilizare și de război.
Mulțumesc.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Doamna Matichescu, vă rog, raportul.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare crearea cardului juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare prin care să fie protejate viața, sănătatea, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenilor români. Totodată, se asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea și desfășurarea misiunilor și operațiilor pe timp de pace, pe teritoriul național, de către forțele armate.
Proiectul oferă baza legală pentru adoptarea măsurilor de prevenire și descurajare a riscurilor și a amenințărilor, precum și reacția promptă la acestea, pe durată limitată, în raport cu evoluția crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanșarea unei stări excepționale, potrivit legislației în materie.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de lege.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil, în ședința din 11 februarie 2025.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil, în ședința din 18 februarie 2025.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, PL-x 5/2025, în forma transmisă de Guvern. Mulțumesc frumos.
Intervenții? Doamna Gavrilă Anamaria.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Voiam să fac o observație la observația dumneavoastră, domnule Suciu.
Da, într-adevăr, săptămâna trecută s-a cerut prelungirea programului de lucru și dumneavoastră ați spus „nu”.
Deci dumneavoastră prelungiți programul de lucru doar când vă convine dumneavoastră, nu?!
Atât? Mulțumesc. Doamna Ramona Bruynseels, vă rog. Și la mulți ani!
Mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc tuturor!
Dragi colegi,
Vă propun, pentru o clipă, să uităm că fiecare suntem într-un alt partid politic și să ne amintim că suntem cu toții români, înainte de toate, și că suveranitatea țării noastre, respectarea Constituției în țara noastră și așezarea acesteia acolo unde îi este locul, respectiv legea de căpătâi a României. Legea fundamentală, legea la care trebuie să se raporteze toate celelalte legi, sunt principii fundamentale, pe care noi, înainte de oricine altcineva, noi, cei aleși, noi, cei care avem oameni care așteaptă de la noi să facem acest lucru, noi, care avem familii care vor să fie mândre de noi, ar trebui să le respectăm și, totodată, să le confirmăm prin ceea ce facem.
PL-x 5/2025 nu poate să fie trecut, din perspectiva și din viziunea AUR. Și asta pentru că este un atac continuat la adresa Constituției.
Am început acest atac, cu toții, prin mâna celor care au dat lovitura de stat din 6 decembrie, în decembrie, și de atunci o ținem într-un haos total.
Dacă vom continua așa, România va fi în derivă și vom pierde cu toții, oameni buni, nu contează din ce partid facem parte și dacă ne aflăm la guvernare sau în opoziție!
Articolul 118 alin. (1) din Constituția României stipulează foarte clar: „Armata se subordonează exclusiv voinței poporului, pentru garantarea suveranității.”
Articolul 118 alin. (5) completează: „Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine.”
Nicăieri nu se spune despre transferul autorității asupra armatei române către o țară, către forțe străine, țară parteneră, nu contează, pe timp de pace. În același timp...
Vă rog să finalizați!
...vă amintesc faptul că suntem parte a NATO.
Să știți că PL-x-ul nu este și nu reprezintă litera și spiritul Tratatului NATO...
Mulțumesc.
...și asta pentru că NATO este o alianță defensivă, nu este un instrument de cedare a suveranității.
Mulțumesc.
Nu putem să acceptăm așa ceva! Oameni buni, ideea este următoarea: nu știm cine va fi mâine...
Domnul Coarnă.
...la guvernare.
Vreți, la o adică, să ne expunem riscului ca...
Stimată colegă...
...la o adică, cineva, oricine, să vină și să folosească acest instrument, PL-x 5, pentru a exercita măsuri...
Mulțumesc.
...represive împotriva populației civile a României, doar pentru că așa dorește sau consideră că ceva nu este în regulă?
Vă mulțumesc, stimată colegă!
Haideți să clarificăm dispozițiile legii!
Mulțumesc.
## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**
Haideți să ne asigurăm că nu lasă loc de echivoc!
Stimată colegă!
Avem nevoie de dispoziții clare.
Domnule Coarnă, vă rog.
## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**
Vă mulțumesc.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Sigur că și noi vom vota contra admiterii acestei aberații. Dumneavoastră, acum, vorba unui coleg, „mâncătorii de gândaci”, ați cam pierdut. Mâncătorii de gândaci au cam pierdut! Au pierdut alegerile.
Vine o forță care respectă suveranitatea, suveranismul și Constituția.
Lovitura de stat împotriva României a început în data de 5 octombrie 2024, prin Hotărârea CCR nr. 2, prin care dumneavoastră ați interzis unui candidat sau unui cetățean rămân să candideze și ați interzis dreptul a milioane de oameni de a-și exprima votul. Ca să nu mai spun că ați afectat și dreptul la liberă opinie. După care ați continuat cu Hotărârea din 6 decembrie, nr. 32. De la 2 la 32 ați produs o lovitură de stat și, practic, România este acaparată de niște forțe oculte.
Soros a plecat! Obișnuiți-vă, consolați-vă cu gândul ăsta!
Dacă vreți să mâncați gândaci, noi vă lăsăm! Dar nu vă lăsăm să încălcați Constituția, pentru că, până la urmă, tot ceea ce faceți acum, prin acest PL-x, adăugați la Constituție. V-a expus și doamna Bruynseels!
Uitați-vă, că sunt stările foarte bine nominalizate în Constituție, când avem dreptul, prin lege și cu votul Parlamentului, să încuviințăm aceste operațiuni militare.
Nu faceți decât, încet, dar sigur, să introduceți România într-un conflict care nu este al ei.
România trebuie să rămână suverană, independentă și în zona de pace. Noi nu avem niciun fel de probleme militare cu Federația Rusă; încercăm să rămânem neutri.
Domnule, vă rog frumos! Rămânem neutri și, încă o dată, rămânem pentru Constituție.
Dumneavoastră, încet, dar sigur, veți fi aruncați la lada de gunoi a istoriei, pentru că v-ați bătut joc, la propriu, de acest popor. Au murit mii de oameni, mii de tineri în ’89, în ’90, ca noi să putem să discutăm astăzi liber. Dumneavoastră veniți, prin diferite artificii, și încercați...
Mulțumesc.
...să reintroduceți dictatura în România.
Grupul parlamentar al SOS România o să voteze contra PL-x 5/2025.
Mulțumesc.
Domnul Dan Tanasă.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Aceleași partide care au scos armata pe stradă, cu muniție și cu armament, aceleași partide care au scos armata pe străzile din România, cu vehicule blindate, ca să ne apere de un virus, aceleași partide ne propun acum un proiect de lege care vorbește despre operațiuni militare pe teritoriul României, pe timp de pace.
În Comisia pentru apărare am întrebat: cum este posibil, domnilor?
Înseamnă că sunteți ori ticăloși, ori inconștienți, ori hoți, ori mincinoși, dacă noi până acum nu am fost în stare, după 3 ani de conflict la granița noastră, n-am fost în stare să producem un astfel de act normativ.
Ca să nu mai spun că pentru orice chestiune – și pentru un ac cu gămălie – produceți ordonanțe de urgență pe repede înainte, dar aici, în acest caz, v-a trebuit, iată... Dar, bine, ce vorbesc? Mai mult de 3 ani, că... conflictul din Ucraina n-a început acum 3 ani, a început mult mai..., a început undeva prin 2014, că ne amintim cu toții istoria.
Formulările... din formulări reiese foarte clar că vă pregătiți să cedați comanda Armatei Române unor state străine. Vă pregătiți să cedați comanda militară a Armatei României pe timp de pace unor state străine – chestiune care încalcă nu doar Constituția României, ci încalcă și Tratatul NATO, din care noi facem parte.
Și, sigur că da, vorbiți în text despre operațiuni militare pe timp de pace pe teritoriul național; în schimb, în textul actului normativ vorbiți de faptul că personalul forțelor armate române și străine poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare.
Și chiar, la art. 2, atenție!, o formulare atât de ambiguă...
Mulțumesc.
...o formulare atât de ambiguă, în care vorbiți despre...
Mulțumesc, domnule Tănase.
...iminența sau existența unor...
Ambii vorbitori de la AUR...
...acțiuni, stări de fapt...
...ați avut tendința de a depăși...
...capacități, strategii...
...în loc să finalizați.
...și intenții ori planuri ce pot afecta valorile...
Mulțumesc.
## **Domnul Dan Tanasă:**
...formulări atât de ambigue, încât, repet, dacă voi ați fost...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc, domnule Tanasă.
Mulțumesc.
Dacă nu aveți capacitatea să vă încadrați în două minute, voi cere să se oprească automat la două minute orice intervenție.
Mulțumesc.
Domnule Tanasă, mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule Rodeanu, vă rog.
Vă anunț, stimați colegi, că, indiferent de numele vorbitorului, la două minute voi opri automat microfonul. Mulțumesc.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru apărare de astăzi, mă văd nevoit să vin în fața dumneavoastră și în fața tuturor românilor cu câteva precizări, cumva în antiteză cu ce s-a discutat până mai adineauri de aici, de la tribună.
Acest proiect de lege, PL-x 5/2025, face parte dintr-un pachet de legi, alături de PL-x 6/2025. Ambele generează reglementări în ceea ce privește posibilitatea ca Armata Română să intervină pe timp de pace pentru neutralizarea unor amenințări la adresa poporului român, a integrității și a suveranității țării noastre. Aceste acțiuni sunt generate la inițiativa Consiliului Suprem de Apărare a Țării, avizate de către președinte și aduse în fața Parlamentului.
Spunea o colegă mai devreme că să uităm cu toții că suntem membri ai unor partide politice, și da, asta ar trebui să le spuneți și românilor, pentru că nu contează afinitatea către un partid politic când ești pus în fața aceluiași pericol.
Atunci când vorbim despre drone care intră pe teritoriul României și pot cădea, nu numai peste un sat, ci și în mijlocul unui oraș, pot lovi o grădiniță, pot lovi un azil de bătrâni, atunci trebuie să fim cu toții conștienți că viața omului și viața românului este cea mai importantă și că trebuie să folosim toate resursele instituționale pentru a o proteja. De aceea, Guvernul, cu foarte mare întârziere, după 2 ani, a venit cu această propunere, cu aceste propuneri.
Și vă spun că sunt unul dintre aceia care primesc mesaje la 2:00, la 3:00, noaptea. Stau în Galați, da, și, ca și ceilalți concetățeni, și din Tulcea, și din Galați, primim aceste mesaje și ne uităm la familiile noastre și ne întrebăm: oare cum putem să le protejăm și de ce nu poate Armata Română să intervină, să neutralizeze...
Mulțumesc.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
...acest pericol?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc.
Am zis, nicio intervenție peste două minute.
Mulțumesc, domnule Rodeanu.
Nu se va mai întâmpla.
Domnul Ciubuc.
## **Domnul Ciprian Ciubuc:**
Mulțumesc, domnule președinte. Ce să vezi?
Stimați români, Stimați colegi,
Partidele PSD, PNL, UDMR vor astăzi...
– în condițiile în care avem un atac direct la statul român, prin anularea alegerilor prin Decizia CCR din 5 octombrie, avem astăzi un președinte uzurpator de stat, care a demisionat, pentru că altfel pierdea privilegiile, avem astăzi un președinte interimar, liderul unui partid politic cu 11%, avem astăzi un proiect de lege venit din partea Ministerului Apărării – exerciții militare pe teritoriul României, pe timp de pace.
Românii trebuie să înțeleagă că mâncătorii de gândaci pot să mănânce mai departe gândaci.
Ați pierdut alegerile. Trendul este unul suveranist. Chiar nu vă uitați peste ocean, că marii lideri negociază deja pacea în Ucraina? De ce vă temeți?
Vă temeți de poporul român? Vreți să scoateți armata pe străzi? Vreți să faceți exerciții militare contrar Constituției? Mă adresez tuturor colegilor din opoziție.
Noi, Grupul SOS România, vom ataca la Curtea Constituțională, ce a mai rămas din ea.
Așa că vă rog să inițiem strângerea de semnături, pentru că este un proiect de lege împotriva Constituției, anticonstituțional.
Nu este posibil ca, în ajun de alegeri prezidențiale, să executăm ordinele așa-zișilor „parteneri strategici”, în condițiile în care știm cu toții că Tratatul NATO spune clar...
: suntem membri...
NATO, iar Armata Română participă la operațiuni militare NATO.
Dar nu să cedăm conducerea și comanda Armatei Române unor alte state.
Doamna Gavrilă. Fără doamna Gavrilă. Doamna Gorghiu.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Fiecare vine la microfon și vorbește orice și despre orice. O să vă dezamăgesc și o să vorbesc despre proiectul de lege acum...
, motiv pentru care, stimați colegi, vreau să vă spun așa: adoptarea acestei legislații privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român este absolut necesară și este un proiect de salutat.
Sigur, este al Guvernului; ni-l însușim astăzi prin dezbatere parlamentară. Protejarea vieții românilor – și subliniez acest lucru – și, de asemenea, protejarea și asigurarea siguranței naționale sunt priorități nu doar pentru statul român, ci și pentru partidele sănătoase și pentru partidele care își doresc siguranța fiecăruia dintre noi.
De aceea, cred că este foarte important ca instituțiile statului să poată să reacționeze rapid, prompt și eficient. Gândiți-vă că ne-au mai rămas puține instituții credibile în România, iar Armata este una din acele instituții credibile.
Capacitatea de reacție a Armatei Române...
depinde însă de adoptarea urgentă a acestor măsuri care se impun...
, astfel încât să poată preveni și descuraja riscurile și amenințările de securitate fără să fie necesară instituirea sau declararea unei stări excepționale.
Obiectivul României rămâne acela de a contribui în mod real...
pentru descurajarea oricărui tip de agresiune, iar un rol foarte important îl are desfășurarea de misiuni...
și operații în conformitate cu angajamentele de apărare colectivă pe care ni le-am asumat alături de aliați.
Și, da, se impune această regândire a cadrului juridic în actualul context de securitate internațională.
Mulțumesc.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Și am să vă spun concluzia, domnule președinte. Nu este nicio încălcare a suveranității... a integrității statului.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc, doamnă Gorghiu.
Domnul Moșteanu.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Europa e casa noastră și va rămâne casa noastră. România este partener NATO și vom rămâne partener NATO.
Și vedem cât de important e să fii partener NATO în vremuri ca acestea, pe care le trăim cu toții.
Pentru orice politician, mai important decât orice trebuie să fie apărarea teritoriului, apărarea fiecărui cetățean. Și asta facem împreună, noi, românii, Armata Română, împreună cu partenerii noștri din NATO – și asta o să facem în continuare.
Și aceste două legi, asta și următoarea, pe care le vom dezbate astăzi asta fac: creează un cadru ca, de exemplu, când mai trece vreo dronă pe deasupra – pe la Tulcea, mai auzim bucăți de drone care intenționat sau din greșeală ajung pe-acolo –, să poată fi dată jos.
Și asta pe mine mă face să stau mai liniștit. Pe oamenii de acolo îi va face mai liniștiți.
Ăsta trebuie să fie dezideratul nostru.
Și mă uit la voi...
în partea asta a sălii – trei partide, „armata lui Păcălin Georgescu”, care păcăliți în continuare românii...
de luni de zile.
Asta...
I-ați...
i-ați speriat, le-ați băgat spaima în oase unor oameni care nu caută atât de multe informații și se uită la prostiile voastre...
de pe TikTok...
Și mă uit acum la ei: dragi români, nu-i mai credeți; verificați informațiile!
Trăim niște vremuri complicate, în care...
a ajuns ca tot ce zboară pe TikTok să se mănânce de către o parte din concetățenii noștri și...
depinde doar de voi...
să vă informați, să nu-i mai credeți pe ăștia, să nu-l mai credeți pe Georgescu. Vă minte...
Și vedeți cât de bine ne-a fost și cât de mult a crescut România și fiecare dintre voi, familiile voastre, afacerile voastre au crescut cu noi în Europa.
Vom rămâne așa, parteneri europeni și parteneri NATO.
Doamna Gavrilă.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Da, suntem parteneri NATO însă în România, la noi acasă, românii comandă, înțelegeți?
Ăsta trebuie să fie... Ăsta trebuie să fie dezideratul.
Pe de altă parte, acest cadru pe care dumneavoastră îl aduceți este atât de inexact, încât noi nu putem să acceptăm ceva ce nu știm ce o să fie. Nu ați venit cu un exemplu în care să ne spuneți: uite, s-a întâmplat asta și noi nu am avut cadru să acționăm.
Da, înțelegem cu dronele...
, dar cum este... cum este cu spațiul terestru? Ce pericol? Ce exemplu ați putut aduce? Niciun exemplu.
Iar aprobăm un cadru care... Am văzut în pandemie, chiar în stare de urgență, și voi vreți acum, pe timp de pace, și nu în stare de urgență, să acționăm, să protejăm niște persoane împotriva altor persoane care nu ne convin, nu?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Ion Nicolae-Mirel?
Domnule Coarnă, ați vorbit?
Nu mai veniți; au vorbit doi colegi.
Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
2. Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național; PL-x 6/2025.
Inițiatorul, Guvernul României, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsuri necesare pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în scopul prevenirii și combaterii riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, integrității spațiului aerian național, siguranței aeronautice, precum și a vieții, sănătății și patrimoniului persoanelor, fiind stabilite măsuri specifice adaptate pentru gestionarea riscurilor și amenințărilor generate de activități aeronautice neautorizate sau de intrarea neautorizată în spațiul aerian.
Mulțumesc.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog, raportul.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare măsuri pentru controlul utilizării spațiului aerian național, stabilind autoritățile și instituțiile care au competențe în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene. Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creșterea siguranței și securității aviației.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de lege.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege în ședința din 19 februarie 2025, desfășurată în sistem hibrid, cu prezență fizică și prin mijloace electronice. În urma examinării proiectului de...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Numai o secundă, vă rog, stimată colegă!
Stimate coleg, cu filmatul, vă rog să mergeți în bancă.
Vă rog, continuați.
## **Doamna Mirela-Florența Matichescu:**
## Mulțumesc.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii...
membrii comisiei...
Pot să continui?
Vă rog.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național – PL-x 6/2025, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Doamna Bruynseels Ramona, vă rog, cu rugămintea să vă încadrați în cele două minute.
## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Mai devreme se spunea că Armata este una dintre puținele instituții care au rămas credibile.
Da, așa este și respectăm Armata.
Haideți, atunci, să nu facem în așa fel încât chiar noi să o decredibilizăm! Pentru că, dacă venim cu astfel de PL-x-uri,
care în final prezintă riscuri de decredibilizare la adresa Armatei Române, nu rezolvăm absolut nimic; dimpotrivă.
Acum, în același timp, ați spus că aceste reglementări sunt absolut necesare.
Suntem de acord cu dumneavoastră, sunt absolut necesare, însă ați avut 2 ani la dispoziție, timp în care le-ați fi putut gândi foarte bine, le-ați fi putut analiza, să respectați logica juridică, să aliniați reglementările Constituției și să veniți în fața noastră cu niște proiecte de lege care stau în picioare și care oferă garanții cetățenilor români că le vor fi respectate drepturile și libertățile, indiferent de cine ajunge la guvernare și ce s-ar putea întâmpla în țara noastră.
Acum, știți foarte bine că, din nefericire, în pandemie am avut armata pe străzi. Cum credeți dumneavoastră că, în acest moment, cetățenii, mai ales după tot ceea ce s-a întâmplat în decembrie, pot să creadă în ceea ce le spunem noi?
Tocmai de aceea este nevoie ca toate normele legislative pe care ne punem numele, semnătura și votul, dragi colegi, să stea în picioare din toate punctele de vedere și să ofere mecanisme clare de control și de supraveghere.
Articolul 7 din PL-x 6 face, la fel, referire la acest transfer de autoritate. Nu vreau să mă întorc la ceea ce am spus anterior, la PL-x 5, sunt perfect aplicabile observațiile noastre și aici.
Așadar, reveniți cu PL-x-uri bine gân...
Mulțumesc mult. Domnul Ion Nicolae-Mirel.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
## Stimați colegi,
Și în Comisia pentru apărare am avut exact aceleași discuții despre PL-x 5 și despre PL-x 6.
În esență, PL-x 6 este despre doborârea dronelor. Și, acum, eu vin și vă întreb: la 3 ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, noi nu avem o legislație care să ne permită să doborâm dronele? Promovăm o astfel de legislație când s-ar putea ca acest război să mai țină, poate, câteva luni? Și, dacă da, o promovăm înspre viitor?
Tot timpul, când a fost vorba de PL-x 5, colegii din PSD ne-au spus: domnule, eu stau în Galați, vine drona, îmi omoară copiii
, îmi omoară casa.
Păi, bun, pentru asta e PL-x 6; asta se dorește. Și, atunci, nu... – revenind scurt la acest PL-x 5 – nu se arată duplicitatea pe care partidele de guvernământ o au, promovând simultan aceste două proiecte de lege?
Păi, una e să dobori drona care îți distruge casa, deși nu s-a întâmplat asta în 3 ani de război, și alta este, stimați colegi, să promovezi niște proiecte de lege, cum sunt PL-x 5 și PL-x 6, prin care, practic, cedezi suveranitatea statului român asupra armatei și creezi cadrul legislativ ca armata să fie scoasă în stradă împotriva oricăror primejdii sau amenințări care se consideră a fi.
Când am cerut explicații reprezentantului Ministerului Apărării, mi-a spus: domnule, păi, armata iese în stradă numai când spune CSAT-ul.
Păi, stai un pic, n-am văzut ce a făcut CSAT-ul numai acum două luni, când a anulat turul 2 al alegerilor?
Nu CSAT-ul a făcut treaba asta?
Câtă încredere putem să avem noi în acest CSAT, sau cel puțin în CSAT-ul care provine din actuala guvernare, încât noi să votăm astfel de legi?
De aceea, stimați colegi, cred că ar trebui să cumpănim foarte bine cu...
Domnul Coarnă.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Suntem în anul 2025 și dumneavoastră veniți și ne spuneți că noi nu avem acum cadrul legal să ne apărăm de atacuri aeriene.
Mie mi-e greu să cred.
Dacă citiți cu atenție, o să vedeți că avem.
Problema de fond acolo este transferul de autoritate.
Adică dumneavoastră vreți să transferați autoritatea Armatei Române către o comandă străină. E lucru vechi, pe care noi îl știm și îl stăpânim.
N-o să vă permitem luxul ăsta.
Astăzi, la orice oră, Doamne ferește, dacă avem un atac aerian, Armata Română are cadru legal și sper să aibă și logistică să riposteze.
Problema e la logistică.
Pentru că vorbeați de credibilitate, câți bani ați trimis MApN să fure generalul Zisu? Că problema de fond acolo nu e doar pe Cimitirul „Ghencea”, la 2,4 milioane de euro. Acolo e vorba de armament, pe care se pare că nu prea l-au cumpărat; au furat banii.
Cam asta e discuția de fond.
Când eram în Comisia pentru apărare, în mandatul trecut, spuneam aceste lucruri. Sigur că sancțiunea pentru că am spus adevărul – am fost exclus din PSD; inițial, mutat din Comisia pentru apărare la Comisia pentru egalitatea de șanse; nicio problemă, am mers și acolo.
Dar dumneavoastră astăzi, acum, încă nu vă treziți la realitate, că lumea se schimbă. Lumea se schimbă, adaptați-vă!
Unitatea dintre ereditate și adaptare e supraviețuire.
Dacă nu vă adaptați, nu veți supraviețui.
Politic, România are tot ce îi trebuie din perspectiva asta, în anul 2025, să riposteze împotriva unui atac – terestru, maritim, aerian, de care vreți dumneavoastră.
Nu există astăzi în lege o posibilitate de tipul ăsta prin care să spună armata: domnule, nu atac sau nu intervin, pentru că nu am lege.
Dumneavoastră nu vă dați seama ce aberații susțineți aici?
Încă o dată, problema de fond este transferul de autoritate.
Aveți atac la Constituție și continuați în aceeași logică de la Hotărârea CCR nr. 2 din 5 octombrie la Hotărârea CCR nr. 32. Rămâneți în aceeași paradigmă a dictaturii. Treziți-vă, că altfel...
Domnul Rodeanu.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Ceea ce vedem că se spune de aici, de la tribuna Parlamentului, nu este decât o manifestare a unui atac hibrid în formă continuată... manifestat prin declarații politice care nu servesc interesul statului român și care vor să genereze neîncrederea totală a poporului român în statul român.
V-am spus mai devreme ce a simțit un tată când nu și-a putut apăra familia de o astfel de amenințare, dar aceeași frustrare și aceeași îndârjire o simte și un pilot de pe F16, care, având toate echipamentele potrivite pentru a neutraliza o astfel de amenințare, nu poate apăsa pe buton.
La fel simte și un comandant de brigadă, cel care coordonează Gepard-urile și sistemele antiaeriene: „Le monitorizăm și doar atât. Și anunțăm – se poate prăbuși acolo și acolo. Și nu putem apăsa pe buton.”
Asta este situația din momentul de față.
Și să vă mai spun și ce simt suveraniștii și naționaliștii de carton care sunt aici, în sală, și ne-au spus-o astăzi, în Comisia pentru apărare: „Sunteți nebuni...” – citez – „Sunteți nebuni dacă vreți să deranjați o putere nucleară.”
Nu suntem nebuni; suntem români și ne apărăm țara.
Și, astăzi...
, Camera Deputaților va vota acest proiect de lege...
și va spune și va transmite un mesaj clar lui Putin...
: pe aici, prin România, nu se trece!
Doamna Buzoianu.
## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**
Este o ipocrizie incredibilă de la AUR, SOS și POT, care vorbiți...
întruna de suveranitate și apărarea României, dar votați cu toate voturile voastre împotriva tuturor proiectelor care ar putea să aducă siguranță aici, în țară.
Ne vreți slăbiți, ne vreți fără apărare împotriva Rusiei. Ne-ați face pachet; dacă mâine Rusia ar veni peste noi, ne-ar agresa, ați fi primii care ar face România cadou.
Nu vă vom lăsa!
Rog, colegii, decibelii puțin mai jos! Domnule Dan Tanasă, vă rog.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Domnule președinte,
Nu știu dacă să râd sau să plâng că-i văd pe apărătorii curcubeului
că ne vorbesc nouă de apărarea României.
Voi nu v-ați hotărât încă dacă sunteți fetițe sau băieței!
Și voi ne vorbiți nouă de apărarea României?! Voi, care stați, voi, care stați, în timp ce noi stăm cu icoane și cu portretul lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Viteazul, și voi stați cu curcubeul?!
Ne povestiți nouă de suveranitate, de istorie și de apărarea statului român?! Nu v-ar fi rușine!
Dar ce vorbesc eu?! De unde rușine la USR?!
USR nu s-a hotărât încă dacă este boală venerică sau boală mintală!
USR nu s-a hotărât dacă este...
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/5.III.2025
Stimate coleg!
...partid aflat la guvernare...
Stimate coleg!
## **Domnul Dan Tanasă:**
...sau partid aflat în opoziție. Nu s-a hotărât!
Dragilor, Domnilor,
Sigur că da, considerăm că este absolut iresponsabil că statul român nu are, în acest moment, o legislație care să permită asta.
Sigur că suntem pentru existența unei legi, a unor prevederi legale care să permită Armatei Române să doboare ce trebuie să doboare și să apere spațiul aerian și spațiul terestru.
Noi spunem că acest lucru trebuie să se facă în acord cu Constituția.
Noi vă atragem doar atenția că, prin aceste proiecte legislative, încălcați Constituția și cedați, în mod intenționat, deliberat, iresponsabil, comanda Armatei Române unor state străine. Ăsta e lucrul pe care vi-l atragem!
Și, domnule Moșteanu, domnule, nu știu cum se face că, deocamdată, voi, PSD, PNL, USR, UDMR, n-ați fost invitați nici măcar chelneri, nu sunteți băgați... Sunteți _persona non grata_ pentru administrația de la Washington, iar la Paris n-ați fost invitați, nici măcar ca și chelneri n-ați fost invitați.
Asta este credibilitatea pe care o au PSD, PNL, UDMR, la nivel de strategie geopolitică în zonă!
Domnule Moșteanu, drept la replică. Așteptați, doamnă Gavrilă!
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Am drept la replică, pe regulament; mi-a rostit numele. Dar n-o să-mi bat capul cu clovnii lui „Păcălin Georgescu”!
Vreau, din nou, să-i asigur pe oameni că USR este un partid proeuropean, proeuroatlantic.
Vom rămâne așa și vom proteja fiecare român din țara asta, cât vom avea energie și sânge în vene! Spre deosebire de voi, care, prin tot ce faceți, vreți să fim mai slabi... și asta servește unui singur interes, interesului lui Putin!
Dar n-o să vă permitem! O să puteți să-i păcăliți pe unii din când în când, însă n-o să puteți să-i păcăliți pe toți tot timpul și zăpăceala voastră o să se termine în mai. Și o să vedeți asta și o să intrați la coșul de gunoi al istoriei și voi, și „Păcălin” al vostru!
Doamna Gavrilă.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Doamne, de-abia aștept transformarea sorosiștilor în putiniști și deci o să fie... megatare!
Noi am ridicat niște probleme foarte clare. Noi am ridicat niște idei foarte clare, la care dumneavoastră trebuia să veniți și să răspundeți, și să aduceți niște justificări, niște exemple.
V-am cerut exemple concrete pentru spațiul terestru, când nu s-a putut acționa. Nu ne-ați dat!
V-am spus că pe teritoriul statului român nu avem cum să cedăm noi comanda armatei noastre altcuiva. Da?
Nu ați venit să ne spuneți că asta nu este cazul și că nu încălcăm Constituția cu asta!
Mereu și mereu vedem că, de fiecare dată când rămâneți fără justificări, treceți la ideologie. Asta nu ne unește, asta nu ne unește, înțelegeți?
Nu ne unește!
Dacă este, cu adevărat, o problemă, nu cred că suntem imposibili! Putem să înțelegem.
Dar haideți să ne dați un exemplu!
Am înțeles..., dronele! Dar spuneți-ne pe spațiul terestru ce situație a fost și nu a putut fi adresată! Veniți cu exemple concrete!
Doamna Gorghiu.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Sigur că, de dragul polemicii politice, riscăm să ducem în derizoriu proiecte foarte importante pentru statul român și pentru siguranța națională, așa că vreau să discutăm concret despre proiect.
Se discută, de ani de zile, de specialiștii din România, despre acest control al utilizării spațiului aerian național, despre drone, despre doborârea dronelor care violează spațiul aerian românesc, despre cum întărim reziliența statului român și conceptul de siguranță a cetățeanului român.
Și, sigur, proiectul este foarte așteptat de români, deși unii ar putea spune – și mă uit către Ministerul Apărării – că este un proiect întârziat.
Ar fi putut să fie adoptat mai repede, pentru că avem în vedere faptul că în ultimii 3 ani de zile au avut loc violări ale spațiului aerian național și au fost identificate, așa cum spunea și domnul deputat Rodeanu, fragmente de drone similare cu cele utilizate de forțele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei.
Siguranța românilor, dragii mei colegi, care locuiesc la granița de est, și nu numai, este prioritatea fiecăruia dintre noi, și nu doar a parlamentarilor, a celor care sunt în Guvern, a celor care sunt în instituțiile de securitate.
Apărarea integrității spațiului aerian național suveran este o sarcină permanentă a instituțiilor de apărare, iar la nivelul instituțiilor europene continuă aceste demersuri pentru o abordare unitară a operării aeronavelor fără pilot la bord, precum și pentru stabilirea măsurilor de atenuare și contracarare a riscurilor și amenințărilor.
Ca atare, concluzia pe care pot să o spun în fața dumneavoastră este că proiectul este esențial pentru a ne putea apăra propriii cetățeni.
Mulțumesc.
Și o s-o facem!
Domnul Bogdan Ionel.
De la Grupul SOS deja au vorbit doi colegi!
## **Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:**
Dragi colegi, Doamnelor și domnilor,
Am văzut aici dezbateri despre suveranitatea statului român, am văzut, de când sunt în Parlament, de câteva luni, diferite luări de poziții cu privire la cine cum apără suveranitatea statului român.
Însă vreau să vă spun un lucru.
România este un stat suveran din 1877, de când și-a câștigat acest drept.
România este stat suveran și unitar din 1918, de când regele Ferdinand și Guvernul liberal au reușit Marea Unire.
Și pentru acest lucru, pentru acest lucru trebuie să luptăm și de acum încolo, ca România să rămână stat unitar, ca România să rămână stat suveran și să-și păstreze valorile democratice pe care le-am câștigat atât de greu, în 1989.
## Dragi colegi,
România este, în acest moment, membru al Uniunii Europene.
România este, în acest moment, membru al NATO și are cea mai bună poziție pe care a avut-o vreodată.
Așa că haideți, mai bine, să luptăm împreună, să rămânem în aceste alianțe, să ne dezvoltăm economic România, pentru un viitor mai bun pentru copiii noștri!
Și, în final, vreau să închei.
Pentru că am văzut foarte multă violență în limbaj, în spațiul public, și îl voi cita pe Ion Rațiu, care a spus așa, în 1990: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!” Și asta sper să facă toți parlamentarii României!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Al doilea și ultimul vorbitor din partea POT, doamna Gavrilă.
Stimați colegi, vă rog să luați loc! Mulțumesc.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Mamă, mamă, ce m-a mișcat!
Cum să vorbești mult și să spui zero? Și doamna Gorghiu, și dumneavoastră, domnule... nu știu cum vă cheamă, încă. Am venit... Vin a treia oară la microfon și vă cer exemple concrete.
Doamna Gorghiu vine și citește de pe foaie ceea ce i s-a dat să citească, câteva minute în șir; spune nimic...
Mergem înainte ca tancu’, ca rușii
, și votăm cum ne spune partidul!
Și, în rest..., lasă că mai vedem noi! Da, da, da!
Dar cum merg rușii?! De la 1 la 48 dacă există obiecții sau comentarii? Nu.
Rămâne la votul final.
3. Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, județul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naționale; PL-x 42/2024.
Comisia pentru mediu, Comisia juridică și Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.
Raport privind Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil situat în municipiul Tulcea, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în administrarea Ministerului Apărării Naționale
Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.
Consiliul Legislativ avizează favorabil.
Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO avizează favorabil.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au hotărât, în ședințe separate, cu majoritate de voturi, transmiterea unui raport de adoptare a proiectului de lege.
În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege mai sus menționat, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Domnule președinte,
Trebuie să fac și o precizare, anexă la acest proiect.
S-a strecurat o eroare de numerotare, în coloanele anexei, atașate la prezentul proiect de lege, și este nevoie de renumărarea lor. Lipsește o... Renumerotarea lor. Doar atât!
În regulă! Mulțumesc. Intervenții, domnul Munteanu Valeriu.
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
Stimați colegi,
În conformitate cu art. 867 din Codul civil, dreptul de administrare se constituie prin hotărâre de guvern, a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local.
Mai mult decât atât, jurisprudența Curții Constituționale a României a statuat că transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public al statului trebuie realizată prin hotărâre de guvern, și nu printr-o lege adoptată de Parlament.
Având în vedere această realitate juridică, subliniez faptul că proiectul de lege referitor la transmiterea imobilului situat în municipiul Tulcea, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, către Ministerul Apărării Naționale, ridică semne de întrebare asupra conformității cu Constituția.
În cadrul ședinței Comisiei pentru mediu, reprezentantul Ministerului Apărării, prezent în această ședință, a spus, referitor la acest subiect, că legea va fi declarată neconstituțională, dacă va fi atacată. Iar, dacă nu va fi atacată, poate prinde viață.
AUR crede că este esențial ca procesele legislative să respecte prevederile constituționale și să nu creeze precedente care ar putea fi interpretate drept ingerință în atribuțiile altor puteri ale statului.
În aceste condiții, AUR se va abține de la votarea acestui proiect de lege.
Domnule președinte,
Și, în calitate de vicelider al Grupului AUR, solicit prelungirea timpului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.
Românii lucrează 8, 9 sau 10 ore, iar noi prea ne-am boierit aici și plecăm după o oră acasă!
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Stimați colegi,
Vă rog să vă pregătiți cartelele; colegii din online, tabletele.
Vot pentru prelungirea programului de lucru.
Vot, vă rog.
Cu 129 de voturi contra, 127 pentru...
Aproape, aproape!
Revenim.
Domnule Coarnă, vă rog.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul parlamentar al SOS România o să voteze contra admiterii acestui PL-x, dintr-un motiv simplu: transferul se face prin hotărâre de guvern, este prevăzut și în Constituție, și în Codul civil.
Dar mă gândesc că dumneavoastră, politic, vreți să urcați spre Parlament această responsabilitate, așa cum ați făcut și în 2004, când – domnul Bejinariu știe foarte bine – ați reglementat transferul sau cedarea a jumătate din producția de gaze naturale a României și a petrolului, prin Legea nr. 555/2004, deși nu era în atributul Parlamentului, că era vorba de un contract.
Vreți să urcați nivelul, ca domnul Marcel Ciolacu să n-aibă nicio problemă.
Nu vă fie frică, Marcel Ciolacu pică!
Luni, 24 februarie, o să depunem moțiunea de cenzură.
Totul este pregătit.
O să aveți o surpriză extrem de neplăcută, domnule, și o să fiți duși direct la lada de gunoi a istoriei!
Vom vota contra acestei inițiative legislative, pentru că, o dată, nu cred...
Domnul Ciolacu sunt convins că nu știe carte! Eu îl știu personal! Dar are consilieri în spate, care știu că acest transfer de proprietate publică se face prin hotărâre de guvern, nu prin lege!
Și, pe cale de consecință, îi lăsăm domnului Marcel Ciolacu această oportunitate.
Mai mult de atât, dacă privim motivarea, o să vedeți că nu avem un impact asupra mediului, din zona respectivă. Nu există în această inițiativă impactul asupra mediului.
Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al SOS România o să voteze contra adoptării acestei inițiative legislative.
Mulțumesc.
Domnul Rodeanu.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Dacă Guvernul României nu a venit cu explicații suficiente vizavi de acest proiect, mă văd din nou nevoit să vin eu în fața dumneavoastră și să vă spun despre ce e vorba în acest proiect.
Pur și simplu, în Portul Militar Tulcea avem o suprafață de teren și câteva clădiri care sunt uitate, de mult și de când hăul, în patrimoniul și în administrarea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.
În momentul de față, Ministerul Apărării are în plan modernizarea acelui port militar, are prevăzute valori financiare pentru a investi acolo și pentru a dezvolta capacitățile militare.
Reacția și lecțiile de constituționalitate pe care le-ați auzit de aici nu sunt stârnite decât de termenii: „militar”, „Delta Dunării”, „apropierea de Ucraina”, „Armata României”, adică o suită de termeni pe care i-ați mai auzit și astăzi încontinuu aici.
Dar îi rog pe colegii noștri să analizeze totuși ce înseamnă modificarea unui context organic, pentru că Legea de organizare a Rezervației Biosferei este fundamentată printr-o lege organică.
Și sunt contexte legale care trebuie dezbătute; aveți destui avocați și juriști, care să poată analiza speța în sine și să vadă că există perfectă legalitate în ceea ce o privește. Vă mulțumesc.
Doamna Vedinaș.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Domnule președinte și dragi colegi,
Am auzit foarte multe intervenții prin care se încearcă să se susțină legitimitatea acestui proiect de lege.
Vedeți dumneavoastră, fiecare sistem normativ dintr-o țară are niște reguli și principii. În sistemul constituțional românesc, că văd că toți ne pricepem la Constituție – da? –, regimul juridic al proprietății publice se reglementează prin lege organică.
Modalitățile de punere în valoare a proprietății publice sunt reglementate printr-o reglementare, printr-o ordonanță de urgență. E vorba de Codul administrativ, adoptat în 2019, pe care, în 5 ani, n-ați fost în stare să-l aprobați prin lege, așa cum impune Constituția.
Dar trecem peste asta și vă spun că această lege, Codul administrativ, spune că darea în administrare se face prin hotărâre a Guvernului, nu prin lege.
Deci noi nu dorim decât să se respecte actul normativ, constituția administrației publice, dacă vreți, și să-și exercite Guvernul competența.
Reiterez ceea ce s-a susținut, că, de câte ori se încearcă să se suplinească competența Guvernului, ceva este în neregulă. În mandatul de senator am putut constata că erau contracte care veneau, încheiate de Guvern, să le adopte Parlamentul. De ce? Să li se dea legitimitate, să se spună: „Nu noi, Guvernul, am făcut. Parlamentul a aprobat!”
Acestea sunt considerentele pentru care noi vom respinge acest proiect de lege.
Mulțumesc. Domnul Coleșa.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
## Domnule președinte,
Având în vedere acuzele pe care mi le-ați adus la începutul ședinței, pe parcursul ei, că nu am dori prelungirea programului de lucru și, în același timp, având în vedere votul foarte, foarte strâns, de doar două... și în online, pe care l-am avut pe același subiect, toate acestea mă îndreptățesc, conform regulamentului, să vă cer să resupuneți la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe proiectele legislative aflate pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.
Nu, nu vă îndreptățesc să cereți din nou prelungirea programului de lucru. Ne-am exprimat deja prin vot.
Deja de la Grupul AUR au vorbit doi.
Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.
Ne revedem la ora 12:01 pentru sesiunea de vot final.
## * * DUPĂ PAUZĂ
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. În câteva secunde vom începe sesiunea de vot final. Stimați colegi,
Vă rog să luați loc în bănci.
Domnule Lăpușan, la mulți ani, dar vă rog să luați loc. Haideți să facem un vot de control al cvorumului! Vot, vă rog.
260 de colegi prezenți.
Rog liderii să-și verifice listingul de vot.
Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind stimularea start-upurilor și a inovării în domeniul inteligenței artificiale de încredere – COM(2024) 28; PHCD 10/2025.
Vot, vă rog.
238 de voturi pentru, 57 de abțineri. Adoptat.
Explicarea votului, domnule Corendea?
## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Voturile de abținere de acolo sunt de la AUR și nu că nu încurajăm start-upurile ca să aibă o activitate pe inteligență
artificială, însă inteligența artificială în această propunere de comunicare nu există. Nu avem limite în ceea ce înseamnă inteligența artificială și, mai ales, este o terminologie foarte ambiguă, care se numește „inteligență artificială de încredere”, care nu este definită în România.
Deci ca să știți tocmai ce ați votat.
Vă mulțumim.
2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 11/2025.
Vot, vă rog.
300 de voturi pentru, unu contra. Adoptat.
Capitolul II. Legi ordinare. A. Adoptări.
3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la București la 27 septembrie 2024; PL-x 662/2024.
Vot, vă rog. 253 de voturi pentru, 45 contra. Adoptat.
Capitolul II. Legi ordinare. B. Respingeri.
4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 494/2018.
Vot, vă rog. 199 de voturi pentru, 101 contra. Adoptată.
Explicarea votului, domnul Dan Tanasă.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Zilele trecute, un cetățean nepalez a fost arestat la Călărași, pentru că a abuzat sexual o fetiță de 12 ani.
Evident că AUR a votat împotrivă.
Și fac din nou un apel, că sunteți la guvernare și controlați – încetați să mai invadați piața de muncă din România cu muncitori necalificați din lumea a treia!
Înțelegeți că o țară care exportă medici, ingineri, mână de lucru în construcții în toată Europa și importă livratori de Glovo nu are niciun viitor!
Dacă voi credeți că asta este soluția... Și mă uit, că văd la PSD și la PNL și foarte multe doamne – stimate doamne, uitați-vă, vă rog frumos, pe rețelele de socializare! Citiți presa din străinătate, să vedeți ce se întâmplă – violuri, furturi, tâlhării, omoruri, intrat cu mașini prin târguri de Crăciun.
Asta vă doriți în România? Asta vă doriți în România? O fetiță de 12 ani a fost agresată sexual și o doamnă deputat de la PNL râde, vă dați seama?
Apelul meu la rațiunea colegilor mei din Parlament este, evident, inutil, dar știri de genul acesta vor crește, vor deveni realitate.
Dacă voi credeți că noi, partidele suveraniste, vom permite chestiunea asta, vă înșelați amarnic.
Domnul Ciubuc.
## **Domnul Ciprian Ciubuc:**
Românii trebuie să știe că PSD, PNL, UDMR legiferează aducerea de străini în România, invadarea României cu populație străină, contrar Constituției, iar, în detrimentul românilor din jurul granițelor, nu faceți nimic altceva decât să sabotați atât economia, cât și societatea românească.
Iar românii se vor trezi.
Și românii, în decembrie, v-au dat o palmă și v-au spus nu, nu partidelor sistemului, pentru că nu faceți nimic altceva decât să importați străini în România și să alungați românii din țară.
Așa că, stimați colegi, terminați cu ipocrizia, faceți treabă; altfel, veți pleca la lada de gunoi a istoriei!
Mulțumesc.
Domnul Andronache.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Oameni buni,
Treziți-vă din realitatea paralelă; am votat respingerea proiectului.
Mulțumesc.
5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 210/2014.
Vot, vă rog.
242 de voturi pentru, 59 contra, o abținere. Propunerea de respingere a fost adoptată. Explicarea votului.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Domnule lider PNL, domnule Andronache,
Am votat împotriva unor facilități de a aduce românii din jurul granițelor mai ușor în România.
Împotriva acestui lucru ați votat.
Deci noi am votat împotriva respingerii, nu...
Eram la cadastru...
...nu pe alt subiect.
...domnule Coleșa.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Vorbiți la subiect și nu mai induceți oamenii în eroare!
Mulțumesc.
Mulțumesc. Eram la cadastru. Domnul Brian Cristian.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am votat pentru respingerea proiectului PSD-PNL, după cum văd că și grupurile parlamentare ale inițiatorilor au făcut-o.
Totodată, mi se pare cel puțin ipocrit cum anumite grupuri parlamentare din această parte a sălii votează pentru un proiect PSD-PNL scris prost doar ca să spună că au făcut ceva în Parlament și să posteze pe TikTok.
Problema de fond rămâne însă: România este una dintre țările cele mai expuse din lume când vine vorba de riscul la cutremure.
În momentul de față avem o majoritate covârșitoare a clădirilor din țară care nu sunt expertizate când vine vorba de riscul seismic.
Evident că sunt români care cad în plasa anumitor agenți economici, care le spun că, nefiind încadrate în nicio clasă, clădirile sunt în siguranță, lucru care nu este adevărat. Și, atunci, o mare parte dintre locuitorii țării își pun în pericol și familiile, și economiile de o viață, atunci când vor să achiziționeze o locuință.
USR a venit în trecut cu multe soluții concrete pe acest subiect – și nu mă refer aici doar la cele 500.000.000 de euro puse în PNRR pentru consolidarea clădirilor statului. Au fost câteva legi în Parlament – unele îi priveau pe deținătorii de locuințe și reduceau birocrația când aceștia doreau să-și consolideze clădirile; altele se refereau la obligativitatea primăriilor de a face expertiza tehnică pentru școli, peste cele 6.000 de unități de învățământ, ca să-i protejăm pe elevi.
Acțiuni concrete, și nu gargară pentru social media.
Cam asta ar trebui să facă aleșii în Parlament – inițiative care să-i protejeze pe români și de cutremure, și de firme de construcții care au și transport aerian în obiectul de activitate. Vă mulțumesc.
Doamna Vedinaș Verginia.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Domnule președinte, Dragi colegi,
Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestui proiect de lege, pe considerentul că există deja o reglementare și nu putem să avem dublă reglementare, fiindcă Legea privind tehnica legislativă interzice.
Poate că ar fi bine să fim mai preocupați, atunci când facem inițiative legislative, să analizăm cu atenție legislația, pentru că nu contează faptul că înregistrăm nu știu câte proiecte de lege, dacă ele sunt respinse; important este ca inițiativa noastră să fie fructificată într-un act normativ pe care îl așteaptă cetățenii.
Vă mulțumim.
Domnule Szabó Ödön, vă rog.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Doar o simplă precizare.
Există în momentul de față deschis un apel de proiecte pentru clădirile cu risc seismic de 5.000.000.000 de lei, exact în bugetul pe care dumneavoastră nu l-ați votat.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
6. Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate; Pl-x 676/2018.
Vot, vă rog.
299 de voturi pentru, o abținere.
Propunerea de respingere a fost adoptată. Domnul Tilea, explicarea votului?
Mergem mai departe.
7. Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 606/2018.
Vot, vă rog.
264 de voturi pentru, 34 contra, o abținere. Propunerea de respingere a fost adoptată.
8. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor; PL-x 395/2016. Vot, vă rog.
276 de voturi pentru, 22 contra, o obținere. Propunerea de respingere a fost adoptată. Explicarea votului, domnul Matieș.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Am votat pentru raportul de respingere, pentru că agricultorii din România au nevoie de strategie și de bani, de susținere.
Vreau să vă spun – și cred că ați văzut fiecare dintre dumneavoastră –, la capitolul susținerea fermierilor și susținerea proiectelor pentru creșterea veniturilor fermierilor, bugetul sau Guvernul Ciolacu a alocat cu 3.000.000.000 de lei mai puțin față de 2024, de la 15.000.000.000 la 12.000.000.000.
Fermierii n-au nevoie de formule de calcul și de tot felul de artificii; au nevoie de strategii și de bani și de susținerea Ministerului Agriculturii.
Vă mulțumesc.
9. Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare a învățământului profesional, universitar și a cercetării științifice; Pl-x 172/2014.
Vot, vă rog.
296 de voturi pentru, unu contra, o abținere. Propunerea de respingere a fost adoptată. Domnul Coarnă?
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Grupul parlamentar al SOS România a votat pentru respingerea acestei inițiative legislative.
Spuneam și la dezbatere că e o inițiativă din 2014. Sigur că între timp au survenit trei legi organice care au reglementat: Codul fiscal – Legea nr. 227 – și cele două legi ale învățământului votate în data de 10 mai 2023.
Pe cale de consecință, trebuia să o respingem.
Dar uitați-vă cât de aplicat ați lucrat dumneavoastră, cei care ați condus România – PSD, PNL, UDMR și minorități. La 11 ani, veniți cu proiecte de respingere, în condițiile în care puteați foarte bine, cu rapiditate, în 2014-2015..., să admiteți în 2014 sau să respingeți în 2016.
Asta este valoarea dumneavoastră.
Și sigur că – încet, dar sigur – veți pleca din această instituție.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006; Pl-x 670/2018.
Vot, vă rog.
199 de voturi pentru, 98 contra, o abținere. Propunerea de respingere a fost adoptată.
11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor; Pl-x 703/2018.
Vot, vă rog.
297 de voturi pentru, 3 abțineri. Propunerea de respingere a fost adoptată.
Capitolul III. Legi organice. Adoptări.
12. Proiectul de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român; PL-x 5/2025.
Vot, vă rog.
Cu 201 voturi pentru, 100 contra, adoptat.
Hotărâți-vă, domnul Ciubuc sau domnul Coarnă!
Domnule Ciubuc, vă rog.
## **Domnul Ciprian Ciubuc:**
Românii trebuie să știe că ați dat un vot pentru cedarea controlului Armatei Române unei alte comenzi.
Deci comanda Armatei Române a fost cedată prin acest PL-x.
Chiar dacă nu suntem Camera decizională, acest proiect de lege urmează să ajungă în Senat, iar colegii noștri îl vor ataca la Curtea Constituțională, pentru că ce faceți voi se numește încălcarea Constituției României.
Mulțumesc.
Domnul Dan Tanasă.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Cei care au adus Armata Română de la 300.000, de la un efectiv de 300.000 de oameni, l-au adus la sub 100.000 ne vorbesc nouă că noi nu vrem să apărăm România.
Cei care au cedat, au cedat, pur și simplu, au cedat un sistem Patriot, pe care noi l-am plătit, l-au cedat ucrainenilor ne vorbesc nouă că noi nu vrem să apărăm teritoriul național al României.
Cei care au scos armata pe străzi ca să ne apere de virus, au abuzat de haina militară ca să terorizeze populația în timpul unei „plandemii” ne vorbesc nouă că noi nu vrem să apărăm teritoriul național al României.
Adevărul este că atât de mari geostrategi sunteți, încât, în momentul acesta, sunteți indezirabili la Washington și nu sunteți invitați nici la masa din colț...
atunci când vorbesc marile puteri ale lumii. Nici Hurezeanu, nici Bolojan, nici Ciolacu nu sunt nici măcar chemați să strângă firimiturile de pe masă. Pentru că aceasta este anvergura voastră. Anvergura voastră în ceea ce înseamnă apărarea teritoriului național, ceea ce înseamnă dialog cu partenerii noștri strategici.
Adevărul este că, în timp ce AUR vorbește despre pace, și SOS, și POT, vorbim despre pace...
, voi sunteți orbiți de război, sunteți orbiți de război. Sunteți dornici să vedeți vărsare de sânge românesc, pentru că asta este ce vă doriți cu adevărat, și cei de la PSD, și de la PNL, și de la USR și UDMR – vreți război.
Or, noi nu ne dorim acest lucru.
Domnul Gheorghe Andrei Daniel.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,
Cei care am votat acest proiect de lege suntem cei care apărăm România...
Sunt cei atașați intereselor strategice ale României și parteneriatelor...
cu Occidentul și cu Statele Unite ale Americii.
A fost un vot pro-NATO dat de PNL, PSD, USR, UDMR, minorități și un vot pro-Rusia...
dat de grupul populist.
Am înțeles, de multe ori, am văzut populismul dumneavoastră...
Am văzut și faptul că...
pe undeva sunteți continuatorii programului economic al tovarășului Nicolae Ceaușescu...
, dar totuși, când oamenii mor în Ucraina..., când Putin este principalul agresor...
la nivel mondial...
, dumneavoastră transmiteți astfel de mesaje?
Cred că odată pentru totdeauna ar trebui să se facă lumină.
armate terestre, cât și la situația cu privire la spațiul aerian; deci există reglementare.
În al doilea rând, în opinia noastră, nu există la acest proiect de lege un aviz valid și legal din partea CSAT-ului; există o hotărâre dată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și semnată de președintele Klaus Iohannis, în activitate la acea vreme.
În decembrie 2024, aproape toți ați fost de acord că președintele Klaus Iohannis deținea în mod ilegal, nelegitim și injust scaunul de la Cotroceni.
În această situație, în opinia noastră, nu există o hotărâre validă din partea CSAT-ului.
Ca atare, această lege oricum va fi de pe scaun neconstituțională, pentru lipsa unui aviz extrem de important.
În al treilea rând, vreau să vă spun că art. 40 alin. (2) din Constituția României declară ca fiind neconstituționale toate formațiunile politice care militează împotriva suveranității statului român.
Oricât ați încerca să duceți discuția pe un alt tărâm, acest proiect de lege este despre transferul autorității Armatei Române în favoarea unei forțe armate străine.
Noi cu toții suntem de acord că suntem într-o stare de conflict la graniță și așa mai departe, stare, poate, de insecuritate, dar nu despre asta este această lege. Eu nu cred că un stat...
Stimați colegi!
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Iar votul de astăzi arată clar ceea ce vedem în România: falia geopolitică creată între partidele democratice, de stânga, de dreapta, și partidele care susțin...
, mai mult sau mai puțin...
, propaganda și linia Moscovei.
Niciodată...
nu vom putea accepta ca România să devină prada Rusiei!
Niciodată nu vom accepta ca Rusia să ajungă la gurile Dunării!
Și niciodată nu vom accepta...
ca acest nechezol de ceaușism...
și dughinism să devină alternativă la patriotism și la suveranism.
Votul „pentru” a fost un vot pentru România, pentru democrație și pentru apartenența României la lumea occidentală.
Vă mulțumesc.
13. Proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național; PL-x 6/2025.
Vot, vă rog.
196 de voturi pentru, 99 contra, două obțineri. Adoptat.
Explicarea votului, doamna Vârgă Mariana.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Noi am votat împotriva acestui proiect de lege, având în vedere faptul că, în primul rând, există reglementare în legislația națională, contrar celor susținute aici, există Legea nr. 291/2007 privind intrarea și staționarea forțelor armate străine pe teritoriul României și legea se referă atât la forțele
Vă rog să finalizați.
## **Doamna Mariana Vârgă:**
...suveran poate permite transferul autorității. Mulțumesc.
Doamna Șerban Gianina.