Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·13 aprilie 2000
Camera Deputaților · MO 43/2000 · 2000-04-13
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/1999 privind ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena la 28 aprilie
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 privind ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului EuropaÑCaucazÑ Asia, semnat la Baku la 8 septembrie
Dezbaterea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku la 30 iunie 1998.
· other · respins
· other
· other
· other
· other
· other
· other
225 de discursuri
Bunã dimineaþa, stimaþi colegi!
Sã începem prima parte a ºedinþei noastre. Are cuvântul domnul deputat Ion Honcescu ºi se pregãteºte domnul deputat Mândroviceanu Vasile.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Domnilor colegi,
În toamna anului trecut am fãcut un ºir de declaraþii în plenul Camerei Deputaþilor, demascând abuzurile în funcþie ºi actele de corupþie sãvârºite de primarii P.N.Þ.C.D. ai Capitalei. În ordine, era vorba despre Viorel Lis, Cãtãlin Chiriþã ºi Marin Luþu. Am prezentat ºi intervenþiile fãcute cãtre instituþiile statului competente în cercetarea infracþiunilor acestor primari. Aºtept, în continuare, ca aceste instituþii sã-ºi facã datoria, în sensul tragerii la rãspundere a celor vinovaþi.
În ºirul primarilor P.N.Þ.C.D., iatã, a venit acum rândul sã intervenim în cazul primarului sectorului 6, Ioan Dinuþã, care, aºa cum rezultã din articolele publicate în presa centralã, a fãcut destule afaceri oneroase cu unul dintre cei mai cãutaþi infractori, urmãrit general, Mihai Bucurenciu, ºi care constã în eliberarea ilegalã de autorizaþii pentru construirea unor chioºcuri, a unei pieþe, a unor benzinãrii ºi, nu în ultimul rând, înstrãinarea Cinematografului Giuleºti. ªi, pentru a nu exista dubii asupra corectitudinii afacerilor respective, am solicitat Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sã se pronunþe cu privire la legalitatea acestora.
Pe de altã parte, aflãm din presã cã un alt þãrãnist, chiar de frunte, este vorba de preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat, Radu Sârbu, dã pe mâna lui Dinu Patriciu, respectiv firma ”RompetrolÒ, sistemul naþional de transport al þiþeiului Ð 4.500 km conducte magistrale, staþii de pompare, vagoane-cisterne ºi rampe de încãrcare, cu încãlcarea flagrantã a Constituþiei României ºi a Legii petrolului. Astfel, în data de 29 martie a.c., adunarea generalã a acþionarilor de la ”CompetÒ Ploieºti a semnat contractul cu noul administrator, Firma ”RompetrolÒ, alias Dinu Patriciu. În octombrie anul trecut, Radu Sârbu, urmare dezvãluirilor din presã, a decis anularea concursului prin care ”RompetrolÒ câºtiga aceastã afacere. Iatã cã acum Fondul Proprietãþii de Stat a tãcut mâlc, deºi numirea noului administrator trebuia sã fie o chestiune publicã. ªi în acest caz am solicitat Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sã reverifice legalitatea înstrãinãrii sistemului de transport al þiþeiului unei firme care va deþine controlul exclusiv într-un domeniu foarte important al economiei naþionale.
Pentru ca tacâmul sã fie complet privind devalizarea bugetului de stat, bomboana pe colivã o pune DecebalTraian Remeº. Lista înlesnirilor de la platã, reeºalonarea datoriilor cãtre bugetul de stat aprobate de Ministerul Finanþelor în anii 1998-1999 ne aratã ultimul dezastru financiar. De ce ºi pentru cine? În primul rând pentru fabricanþii ºi comercianþii de alcool din zona de baºtinã a ministrului de la finanþe ºi, dupã aceea, pentru alte clientele politice.
Apreciind aceastã situaþie ca deosebit de gravã, am solicitat domnului Mugur Isãrescu, primul-ministru al Guvernului, sã dispunã Departamentului de Control sã verifice legalitatea criteriilor în baza cãrora ministrul finanþelor a prejudiciat bugetul de stat prin aprobarea acestor reeºalonãri. Acelaºi lucru l-am cerut ºi Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.
Aºa cum am mai declarat, din sutele de petiþii pe care le primesc de la cetãþeni la comisie rezultã cã opinia publicã a ajuns la capãtul rãbdãrii, cu privire ºi la neruºinarea acestor guvernanþi care furã la lumina zilei. ªi atrag atenþia cã în aceste cazuri responsabilitãþile nu se prescriu.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu ºi se pregãteºte domnul deputat Nicolae Leonãchescu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La peste 10 ani de la prãbuºirea fostului regim, viaþa politicã din România nu s-a îndepãrtat prea mult de condiþiile începutului procesului de tranziþie, politica continuând sã batã pasul pe loc în confruntarea dintre partidele democratice ºi cele de sorginte comunistã. Aceastã stare de lucruri îºi are originea într-o multitudine de situaþii ºi de negativisme obstrucþioniste.
Mai întâi, primul preºedinte ºi primele guverne postdecembriste au încurajat adulatorii ºi slujitorii cuplului dictatorial sã continue sã otrãveascã sufletul poporului ºi sã-i perturbe în mod grav rosturile. Apoi, din pãcate, partidele istorice par a fi recrutat numeroºi membri care nu le împãrtãºesc din tot sufletul principiile, doctrinele ºi programele, comportându-se mai degrabã ca niºte reprezentanþi ai altor orientãri politice. Pe aceastã bazã s-a produs un ºir lung de nejustificate cedãri în faþa unor parteneri inflexibili, irascibili ºi atipici din punct de vedere politic, precum ºi abandonarea punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara. Din cauza cedãrilor succesive fãcute criptocomuniºtilor s-a creat o stare prielnicã ”ºobolanilor roºiiÒ, care rezistã ºi se manifestã agresiv ºi la peste 10 ani de la revoluþie, viaþa politicã, militarã ºi economicã fiind plinã de politruci, activiºti P.C.R. ºi U.T.C. ºi foºti ofiþeri de Securitate care, cu o impetuozitate provocatoare, se mai menþin ºi astãzi în funcþii de conducere ºi în poziþii de exclusive privilegii. Aºa se face cã actuala imagine a þãrii se aflã într-o contrapunere evidentã cu dorinþele românilor, þara având încã tinicheaua bolºevicã agãþatã de coadã, iar încrederea oamenilor în instituþiile democratice ale statului de drept atingând nivelul cel mai de jos.
Deoarece viaþa politicã este incompatibilã cu aºteptãrile electoratului, totul trebuie jucat potrivit regulilor derivate din configuraþia politicã a acestor ani plini de obscurantism, care are parte de oameni politici fãcuþi, ºi nu nãscuþi. Un politician fãcut, ºi nu nãscut, trateazã problemele dând din coate, nefiind capabil sã subordoneze vanitãþile personale interesului general ºi sã vadã mai departe de scaunul pe care îl ocupã. Cei care þin România în actuala stare de letargie nu sunt decât beneficiarii regimului trecut, care vor sã fie ºi azi, ca ºi ieri, în fruntea structurilor, precum ºi birocraþia provenitã din comunism, care duce o politicã de strivire a oricãrei iniþiative bune sau nobile. La peste 10 ani de la cãderea comunismului, neocomuniºtii nu numai cã nu vor sã piardã nimic din trecut, dar vor sã apuce cât mai mult ºi din prezentul ºi din viitorul þãrii, într-o mafie care blocheazã totul.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Leonãchescu Nicolae ºi se pregãteºte domnul deputat Lazãr Lãdariu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,
În ziua de 24 martie 2000 la Piteºti s-a petrecut un fapt deosebit: doamna profesoarã Minodora Ene, cu domiciliul stabil în Bucureºti, a donat pãmântul sãu din satul Drãghici, comuna Mihãeºti, judeþul Argeº, familiilor membrilor grupului Ilie Ilaºcu, întemniþaþi pe nedrept de guvernul-fantomã de la Tiraspol.
Dificultãþile juridico-administrative au fost depãºite prin bunãvoinþa unor factori locali ºi actele de proprietate au fost înmânate titularilor basarabeni exact în timpul festivitãþilor de sãrbãtorire a 82 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Mi-am adus contribuþia la finalizarea acestei dorinþe îndrumând-o pe doamna Minodora Ene cum sã procedeze ºi cu cine sã ia legãtura pentru întocmirea actelor de donaþie.
Sora Domniei sale, Gabriela, a fost soþia regretatului profesor universitar Werner von HŠussler, fostul rector al Universitãþii Tehnice din Kemnitz, cu care am avut o fructuoasã colaborare ºtiinþificã. Prietenia ºtiinþificã a fost cimentatã prin apropierea familiilor noastre. Gabriela HŠussler din Berlin ºi sora ei, Minodora Ene, din Bucureºti au fost invitatele familiei mele de multe ori.
Gestul doamnei profesoare Minodora Ene are dimensiuni simbolice; el trebuie reþinut ºi aplaudat, iar distinsa româncã meritã felicitãrile noastre pentru caldul sãu patriotism.
Într-o lume înrãitã prin ”Legea LupuÒ, care a generat durere ºi conflicte agrare cu efecte juridice, o româncã declarã cã pãmântul sãu poate fi util basarabenilor ºi acþioneazã ca atare.
Întrebarea pe care mi-o pun îºi are geneza în acest gest: de ce suntem indiferenþi la problematica fraþilor noºtri basarabeni?
De ce scriitorul Mihai Prepeliþã nu gãseºte sprijin în Bucureºti spre a-ºi rezolva problema locuinþei ºi a unui loc de muncã? De ce Ministerul Muncii ºi al Protecþiei Sociale nu rãspunde la apelurile noastre pe aceastã temã?
De ce intelectualii basarabeni stabiliþi în Bucureºti nu sunt ajutaþi sã-ºi gãseascã locuri de muncã, sursã de venituri pentru familiile lor?
Problematica socio-economicã a basarabenilor trebuie receptatã de actuala coaliþie guvernamentalã la adevãratele ºi tragicele ei dimensiuni ºi soluþiile nu trebuie sã mai întârzie. Altfel, vom înscrie la capitolul ”eºecuri politiceÒ din ultimii 3 ani ºi jumãtate ºi indiferenþa faþã de fraþii noºtri din Basarabia.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Lãdariu Lazãr ºi se pregãteºte domnul deputat Victor Micu.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Atunci când armata românã pãrãsea fãrã voie ºi fãrã sã tragã un foc de armã mãcar Ardealul de Nord, prin satele ºi oraºele transilvãnene rãsuna un cântec trist: ”Dacã am plecat, Ardealule, din tine/ Nu-i vina noastrã, ne vom întoarce iar.Ò ªi s-au întors ostaºii, nu înainte de a lãsa carne ºi os din trupul lor prin stepa calmucã, la Odesa, la Cotul Donului Ð Stalingrad. Unii au albit cu oasele lor stepa ruseascã. S-au întors, însoþiþi de data aceasta de alt cântec: ”Treceþi, batalioane române, CarpaþiiÒ.
Ardealul ºi-a aºteptat fraþii cu inima la trecãtori, cu nãdejde în izbânda visatã, dorinþa de eliberare a Ardealului era sã fie sprijinitã, ca dovadã a unitãþii de neam, de Divizia a IX-a de Infanterie Constanþa a generalului Costin Ionaºcu, celebra Divizie Mãrãºeºti, care s-a acoperit de glorie în Moldova în anii Primului Rãzboi Mondial.
Ajunºi la capul de pod Cipãu Ñ Ogra Ñ Iernut, au întâlnit iadul pe pãmânt: forþarea Mureºului, lupta pentru fiecare metru de teren sub vãzduhul care fierbea avea un singur þel Ð cucerirea blestematei Cote 495, aºezarea steagului victorios pe o poziþie inespugnabilã. Sub singurul îndemn: ”Înainte, val dupã val!Ò, au cãzut în acea toamnã a anului 1944 peste 11.000 de ostaºi. Pentru scoaterea din nemeritata uitare a celor care au dat þãrii ca supremã jertfã tot ce aveau mai scump, propria viaþã, acolo unde sãptãmâni a curs roºu Mureºul de sânge, acolo unde cei animaþi de vria de neam ºi de þarã s-au aºezat temelie la altarul patriei, acolo, în þara de morminte de la Oarba de Mureº, Societatea cultural-patrioticã ”Avram IancuÒ Ñ Filiala Mureº a propus înãlþarea unui mausoleu, dupã modelul celui de la Mãrãºeºti, pentru cei 11.000 de ostaºi români cãzuþi la datorie pe câmpul de onoare.
Argumentele pentru înãlþarea acestui mausoleu ºi a unei mânãstiri nici n-ar mai trebui invocate. Acolo unde s-a scris o glorioasã paginã de eroism românesc, unde ostaºii au coborât pentru veºnica odihnã în pãmântul Ardealului sã þinã þara pe pieptul lor, mausoleul acesta de la limanul veºnicei memorii ar fi un semn al înaltei ºi alesei recunoºtinþe. Acolo, la Oarba de Mureº, unde Mureºul a fost mormânt pentru mulþi, cei 11.000 de ostaºi au cãzut pentru a apãra hotarul mare al moºiei strãmoºeºti. Acolo, la Oarba de Mureº, cei datori cu o singurã moarte, pentru care primul ºi ultimul cuvânt a fost jertfa în tragica vâltoare, au dat tribut propria viaþã setosului zeu Marte pentru a apãra nevoile ºi neamul. Acolo, la Oarba de Mureº, cântecul de biruinþã a costat enorm de mult.
ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Victor Mihu ºi se pregãteºte domnul deputat Radu Mazãre. Nu este prezent. Domnul deputat Nicolae Popa.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Societatea comercialã ”AutomaticaÒ Ñ S.A. este o firmã cu tradiþie, potenþial ºi experienþã pe piaþa româneascã a echipamentelor de automatizare. Societatea are cea mai mare cifrã de afaceri dintre producãtorii români de echipamente de automatizare, are certificat ISO-2001, are certificate pentru producþia de echipamente de automatizare electrotehnice pentru domeniul nuclear, de altfel, singura din România. În concluzie, este o întreprindere de referinþã în industria româneascã.
Trebuie menþionat cã societatea are contract pentru investiþia de la Krivoi Rog, contract esenþial în finalizarea acestei investiþii care ajunge la o valoare de circa un miliard de dolari. Aceastã întreprindere a fost privatizatã prin vânzare cãtre un S.R.L. cu capital social de douã milioane de lei, având ca domeniu de activitate producþia de confecþii în regim _loan,_ fãrã capabilitãþi financiare ºi tehnice în domeniu. Contractul de vânzare-cumpãrare dintre Fondul Proprietãþii de Stat ºi ”EurofarÑMileniumÒ S.R.L. prevede pãstrarea obiectului de activitate doar doi ani.
De asemenea, acest S.R.L. producãtor de confecþii textile nu poate asigura nici un suport tehnologic, valoarea activelor, a datoriilor ºi a creanþelor a fost consideratã cu rea-credinþã. Valoarea propusã la licitaþie a fost de 2.500 de lei pe acþiune ºi s-a adjudecat la 1.250 de lei pe acþiune. Valoarea corectã este de 4-5 ori mai mare, având în vedere numai terenurile aflate în proprietate, de 6,2 ha în centrul Capitalei, cu o valoare medie pe piaþã de circa 200 de dolari/m[2] , deci evaluarea a fost una contabilã, nu una de piaþã.
Menþionãm urmãtoarele: societatea are lichiditãþi de peste 8 miliarde de lei ºi alte creanþe realizabile de peste 20 de miliarde de lei. În anul 1999 s-au realizat investiþii de peste 15 miliarde de lei. Acþiunile vândute de Fondul Proprietãþii de Stat de 51% au fost adjudecate cu 11 miliarde de lei, când doar terenurile valoreazã minim 110 miliarde de lei. Pentru interese obscure, pentru un preþ contractual derizoriu, Fondul Proprietãþii de Stat înregistreazã o nouã reuºitã de marcã în procesul de privatizare, o reuºitã care distruge o întreprindere româneascã performantã de tradiþie ºi de vârf tehnologic.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Popa Nicolae ºi se pregãteºte domnul deputat Petru Dugulescu. Nu este prezent. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Sunt absolut convins cã ceea ce doresc sã vã prezint astãzi constituie un subiect pe care îl cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, cel puþin la fel de bine ca ºi mine.
Pe lângã sãrãcia ºi mizeria în care se zbate majoritatea covârºitoare a concetãþenilor noºtri, iatã, populaþia
este obligatã sã se confrunte ºi cu un alt fenomen, de o extremã gravitate, propagarea pe scarã largã a violenþei sub cele mai diverse forme. Aceasta constituie un atentat grav la drepturile ºi siguranþa cetãþeanului, dar ºi la adresa structurilor statului, a autoritãþii publice. Nu trece zi de la Dumnezeu fãrã ca oamenii din toate colþurile þãrii sã nu afle din ziare, din emisiunile posturilor de radio ºi televiziune despre noi acte de banditism, tâlhãrie, jafuri la drumul mare, rãpiri, crime, proxenetism, prostituþie ºi câte ºi mai câte, ajungându-se pânã acolo încât sã se foloseascã ziua în amiaza mare ºi sub ochii cetãþenilor paºnici arme de foc.
În România de astãzi, elementele mafiote, membrii crimei organizate se dedau la cele mai crâncene fapte de sfidare a legii, situaþie care trãdeazã în modul cel mai explicit posibil o stare de haos. Apare cât se poate de limpede cã evoluþia evenimentului este pe cale sã scape de sub orice control, încât se impun decizii ºi acþiuni ferme pentru a pune lucrurile la punct, în respectul legii ºi al moralitãþii publice, al obligaþiilor ce revin instituþiilor abilitate de a garanta siguranþa cetãþenilor, ordinea ºi liniºtea publicã.
În acest context, noi considerãm oportun ºi imperios ca instanþa supremã a puterii de stat, Parlamentul, sã-ºi declare public atitudinea de condamnare totalã a fenomenului violenþei ºi totodatã sã solicite organelor în drept sã intervinã în forþã ºi în spiritul legii pentru combaterea ºi anihilarea imediatã a celor care ºi-au fãcut o meserie ºi o sursã de profit din crimã, jaf, tâlhãrie ºi proxenetism. În primul rând, apelul Parlamentului trebuie sã se îndrepte cãtre Ministerul Justiþiei ºi Ministerul de Interne. Poliþia trebuie sã lase de o parte orice reþinere ºi sã atace, cu toatã duritatea la care dã dreptul legea, focarele de infecþie publicã constituite din grupurile criminale mafiote. Instanþele judecãtoreºti trebuie sã judece ºi sã condamne cu cea mai mare urgenþã infractorii identificaþi ºi reþinuþi de poliþie. Pedepsele prevãzute de lege trebuie sã fie operaþionale ºi aplicate cu toatã rigoarea.
ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul deputat Drecin Mihai.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”Fondurile speciale, surse de venituri care golesc buzunarele contribuabililorÒ.
Fondurile speciale, surse de haos ºi arbitrar în constituirea veniturilor bugetului de stat, iscã patimi ºi nemulþumiri. Precum ciupercile dupã ploaie, în România au rãsãrit peste 20 de fonduri speciale; nici mãcar Ministerul Finanþelor nu le mai ºtie numãrul. Surse mai mult decât generoase de finanþare extrabugetarã, fondurile speciale reprezintã asul din mânecã. În sine, ideea de fond special porneºte de la necesitatea degrevãrii bugetului de stat de direcþionarea unor surse suplimentare cãtre sectoarele sensibile, cum ar fi: protecþia socialã, sãnãtate, culturã, învãþãmânt. Create, însã, la grãmadã, pentru a mai închide gura unui minister-problemã, aceste fonduri sunt o povarã fiscalã pe care, în ultimã instanþã, fiecare dintre noi o suportã. Întrucât gradul de colectare este în cazul multora slab, se impun transferuri de la buget, lãsând neatins scopul pentru care fondurile speciale au fost create. Dacã în 1998 numãrul lor era de 13, în anii urmãtori numãrul acestora a crescut considerabil.
În ultima sa declaraþie pe aceastã temã, din octombrie 1999, ministrul finanþelor, domnul Decebal-Traian Remeº, se proclamã adeptul reducerii drastice a numãrului acestor fonduri, pentru cã înghit prea mulþi bani de la buget ºi cresc presiunea financiarã asupra agenþilor economici. Într-o primã etapã, au fost trecute pe lista neagrã Fondul de solidaritate socialã pentru persoanele cu handicap, fostul Fond de risc ºi accident, Fondul pentru sãnãtate ºi cel pentru turism. Dupã cum bine se ºtie ºi la aceastã datã, aprilie 2000, aceste fonduri existã încã.
Aceste fonduri speciale se împart în trei categorii: fondul consolidat, cum ar fi: bugetul asigurãrilor sociale de stat, contribuþia la pensia suplimentarã, Fondul special pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, Fondul de solidaritate socialã pentru persoanele cu handicap, Fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului. O altã categorie, cele derulate prin trezorerii: Fondul pentru regenerarea pãdurilor, Fondul cinematografic, Fondul pentru reformã economicã, Fondul de ameliorare a fondului funciar.
Vã mulþumesc, domnule coleg.
Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin ºi se pregãteºte domnul deputat Bejinariu Petru.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Mi-am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi ”Lecþia de naþionalismÒ.
Duminicã, 26 martie a.c., în comuna bihoreanã Holod s-a desfãºurat Simpozionul ”Iosif Vulcan Ð Mihai EminescuÒ, organizat în ultimii ani de Primãria, ªcoala generalã ºi Fundaþia ”Iosif VulcanÒ din comunã. Manifestaþia culturalã doreºte sã omagieze pe ctitorul Revistei ”FamiliaÒ ºi naºul literar al poetului naþional Mihai Eminescu.
Nãscut la 31 martie 1841 în familia preotului din Holod, Iosif Vulcan s-a impus ca una din personalitãþile marcante ale culturii româneºti din a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea. Ziarist, dramaturg, membru al Academiei Române, a militat ºi a înfãptuit apropierea românilor de o parte ºi de alta a Carpaþilor. Prin ºtirile ºi articolele publicate în coloanele ”FamilieiÒ, încãrcate de istoria ºi viaþa cotidianã a întregului pãmânt românesc aflat atunci încã împãrþit în provincii sub jug strãin, Iosif Vulcan fãcea o autenticã ºi rafinatã ºcoalã de patriotism. Sub impulsul ei se vor forma generaþiile ”TribuneiÒ de la Sibiu, care va lansa lozinca potrivit cãreia ”Soarele pentru tot românul la Bucureºti rãsareÒ, ca ºi cea a ”Noului activismÒ, condusã de Octavian Goga, înfãptuitoarele transilvãnene ale Marii Uniri de la 1918-1919. Dintre participanþii la festivitate, localnici ºi oaspeþi din mari centre universitare ale þãrii, am reþinut prezenþa unor personalitãþi ale românilor din Basarabia, Bucovina, Banatul sârbesc ºi Ungaria. Cuvintele rostite de Nina Negru din Cernãuþi, scriitorii Vasile Tãrâþeanu ºi Mihai Prepeliþã din Bucovina de Nord, Traian Trifu Câta din Petrovoselo au fãcut asistenþa sã vibreze de un sincer ºi robust patriotism, sã simtã cã dragostea pentru naþiunea din care faci parte trebuie sã fie o permanenþã ce se cultivã în orice vremuri, la nivelul tuturor generaþiilor.
Am rãmas cu sentimentul cã lecþia de naþionalism pe care ne-au dat-o fraþii noºtri români din afara graniþelor de astãzi ale þãrii este nu numai superbã, sãnãtoasã, sincerã, ci ºi eroicã. ªi cei mai mulþi dintre ei, evident, mai sãraci materialiceºte decât noi, obligaþi sã înfrunte adversari duri ºi rafinaþi în propria vatrã, priviþi cu suspiciune de unii dintre noi, cei din þarã, pentru accentul mai puþin latin sau lexicul românesc arhaic ºi uºor strãin, au totuºi tãria sã afirme cã sunt români, doresc sã rãmânã români, sperã sã se reîntoarcã în fruntarele patriei-mame. Toate acestea le spun calm, fãrã sã ridice tonul, fãrã gesturi teatrale, chiar cu sfialã, îºi recunosc cu smerenie pãcatul de a nu se fi putut împotrivi rusificãrii, slavizãrii sau maghiarizãrii. Nu îndrãznesc sã-ºi acuze patria-mamã ºi fraþii cã i-au lãsat lungi perioade de timp în uitare, în voia soartei, fãrã sfat ºi ajutor. Bulgãrele de aur din sufletul românesc atât de încercat a iradiat o lecþie de naþionalism, model pentru toþi cei prezenþi în sala cãminului cultural din Holod Ñ Bihor. Am rãmas cu impresia cã naþionalismul ºi patriotismul trãiesc astãzi mai mult în comunitãþile româneºti din afara þãrii decât în þarã. Încã nu este totul pierdut.
Vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregãteºte domnul deputat Neacºu Ilie.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Intitulez intervenþia de astãzi ”Falsuri politice, scenarii ºi diversiuniÒ.
Partidele din coaliþia guvernamentalã au început campania electoralã ºi, cum era previzibil, au început-o cu elemente negative, duritãþi, acuzaþii de tot felul, devenind eminamente murdarã încã din etapa preelectoralã. O astfel de campanie tinde sã înlocuiascã total programele, orientãrile doctrinare, proiectele, ofertele electorale, iar candidaþii ºi cei oneºti, competenþi ºi de perspectivã pentru viaþa politicã din România nu vor fi auziþi de atâta zgomot politic plin de urã ºi de aroganþã a clasei politice aflate încã la putere, spre marea neºansã a României.
Dupã aproape patru ani de proastã guvernare, ce sã mai spui populaþiei din partea clasei politice aflate la putere? Despre permanenta gâfâialã algoritmicã dupã ciolan? Despre numeroasele afaceri oneroase? Despre privatizare pe nimic, pe interese de grup sau ale partidelor de la guvernare? Despre paragina adusã în agriculturã? Sau ºi despre sãrãcirea continuã a cetãþenilor, ajungând ultimii în Europa la nivelul de trai? ªi atunci, trec la falsuri, diversiuni, scenarii ºi, respectiv, la abaterea atenþiei populaþiei de la problemele majore ale societãþii româneºti.
Iatã cunoscutele false probleme sau diversiuni îndelung pregãtite: adevãrul despre revoluþie redat în culpabilizarea ºi amendarea armatei române, inventatul pericol prin venirea la guvernare a P.D.S.R. ºi a domnului Ion Iliescu la preºedinþie, marea problemã naþionalã a ”firului roºuÒ, zicerile congresmenilor americani ºi altele.
Potrivit planului, urmeazã ºi alte falsuri, alte scenarii, alte diversiuni. Presa deja anunþã posibile scenarii cu Revoluþia Românã de la 1989. Noroc este cã populaþia þãrii, cu inteligenþa-i caracteristicã ºi cu buna-credinþã, înþelege bine aceste manevre disperate ale actualei puteri, putere prãbuºitã în corupþie ºi, firesc, ºi în sondaje. Rãspunderea pentru campania negativã, uneori de tip rechizitoriu, revine exclusiv P.N.Þ.C.D. ºi Preºedinþiei care, din pãcate, numai aºa ºtiu sã se exprime în politica sfârºitului de mileniu. Vor trece zeci de ani ºi dupã aceºtia alte zeci de ani pânã când generaþiile de români vor uita, dacã vor uita, dezastrul mandatului 1996-2000, pentru ca actuala coaliþie sã mai ajungã din nou la guvernare, dacã se va mai întâmpla vreodatã! Istoria
Mulþumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Neacºu Ilie.
Se pregãteºte domnul deputat Dugulescu Petru.
Rog colegii deputaþi sã facã liniºte în salã.
- Domnule deputat, vã rog sã aºteptaþi o secundã sã
- se facã liniºte în salã. Vã mulþumesc foarte mult.
- Domnilor deputaþi, vã rog sã faceþi liniºte în salã! Domnule deputat, aveþi microfonul!
Mulþumesc.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Debusolatã de sutele de ordonanþe de urgenþã, lovitã fãrã milã de miile de specialiºti din C.D.R., U.S.D. ºi U.D.M.R., economia româneascã se zbate de mai bine de trei ani între viaþã ºi moarte. Între zonele geografice programate a fi lãsate fãrã industrie, Hunedoara ocupã un loc aparte, situându-se în frunte în ceea ce priveºte numãrul ºomerilor, al disponibilizaþilor ºi al celor fãrã nici un fel de ajutor. Numai ºomerii în judeþul Hunedoara reprezintã 21,4%. Sãrãcia din Valea Jiului nu este singularã, dimpotrivã, aceasta, cunoscând forme mult mai grave în oraºul Cãlan, în localitãþile Ghelari ºi Teliuc ºi în municipiul Hunedoara. Practic, primele trei localitãþi menþionate mai sus sunt efectiv scoase din circuitul economic naþional, creând senzaþia cã ele se aflã în starea actualã ca urmare a unui bombardament. Doar clienþii partidelor aflate la guvernare, aleºi pe sprânceanã ºi pe criterii de algoritm, miºunã printre hale ºi instalaþii abandonate pentru a completa cu fier vechi garniturile de tren ale domnului Traian Bãsescu, închiriate de afaceriºtii din jurul lui Radu Berceanu ºi al lui Rãzvan Popescu, purtãtorul de cuvânt al imaculatului nostru Preºedinte, Emil Constantinescu.
## Stimaþi colegi,
Demolãrile ºi jaful de pânã acum nu au însã darul sã mulþumeascã actuala putere. Coaliþia ºi F.P.S.-ul doresc sã lichideze siderurgia din acest judeþ ºi, o datã cu aceastã acþiune, sã lase în voia soartei aproape 90.000 de suflete, cât numãrã municipiul Hunedoara. La aceastã orã, în municipiul Hunedoara mai au statutul de salariaþi 16.977 de oameni, iar numãrul celor în cãutare de lucru se ridicã la 26.000 de cetãþeni. În trei ani de reformã fãrã formã ºi fãrã fond 5.000 de siderurgiºti ºi-au pierdut locurile de muncã. De la 3 milioane tone de oþel, cât producea Hunedoara în urmã cu un deceniu, azi se obþin la ”SiderurgicaÒ 300.000 de tone, deºi cerinþele pieþei sunt de 600.000 de tone.
În noiembrie 1998, Guvernul C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. a adoptat o hotãrâre, nr.716, prin care ”SiderurgicaÒ Hunedoara trebuia sã primeascã 30 miliarde de lei pentru investiþii, dar aceasta n-a primit însã nici pânã azi vreun leu, unitatea fiind decapitalizatã la aceastã orã, funcþionând cu sincope, aidoma unui S.R.L. înfiinþat de câteva luni. Starea siderurgiei hunedorene, a municipiului Hunedoara ºi a întregului judeþ Hunedoara mã obligã sã solicit primului-ministru Mugur Isãrescu, pentru cã la aceastã orã în Guvernul României ºi în structurile puterii nu existã nici o altã persoanã credibilã, sã intervinã personal pentru a ajuta aceastã zonã. De altfel, primulministru a promis cã va face o vizitã în judeþul Hunedoara ºi eu unul îl cred încã un om de cuvânt ºi de bunã intenþie.
ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Petru Dugulescu.
Se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul deputat Eugen Nicolicea.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Anumite raþiuni de conºtiinþã mã obligã sã prezint un scurt protest în legãturã cu afirmaþiile domnului vicepreºedinte Adrian Nãstase din ”Evenimentul zileiÒ, luni, 26 martie, în legãturã cu cei doi congresmeni americani, Frank Woolf ºi Christophor Smith, pentru cã amândoi îmi sunt prieteni apropiaþi din 1983, când dânºii ºi-au ridicat glasul pentru apãrarea libertãþii religioase în România, pe timpul lui Ceauºescu, pentru cã-i cunosc bine, ºi pentru cã dânºii, dupã Revoluþie, au fost primii care au iniþiat procedura de acordare a clauzei pentru România. Vreau sã menþionez cã cei doi congresmeni americani nu sunt agenþi electorali ai domnului Emil Constantinescu, nici ”personaje anacroniceÒ, cum îi numeºte domnul Nãstase, incapabile sã înþeleagã ce se întâmplã în Balcani ºi în România. Dânºii înþeleg foarte bine ce se întâmplã în Balcani ºi în România ºi dânºii sunt apãrãtori ai drepturilor omului. În democraþia americanã, libertatea religioasã este o componentã principalã a conceptului de libertate, în general.
Domnul Nãstase îi acuzã pe cei doi cã sunt interesaþi doar în creºterea numãrului baptiºtilor ºi mormonilor în România, ceea ce nu este adevãrat. Christophor Smith este romano-catolic, iar Frank Woolf este presbiterian. Eu unul sunt baptist. Fac parte dintr-un grup recunoscut în România. Chiar dacã baptiºtii ar creºte, ar fi un pericol social, mã întreb? Prin aceste cuvinte, domnul Nãstase îi jigneºte pe cei care aparþin unui cult minoritar în România. Poate cã unii ar fi votat cu P.D.S.R.-ul la aceste alegeri, dar acum îºi dau seama cã domnul Nãstase priveºte cu dispreþ aceºti oameni care în România Ñ dintre ei, foarte mulþi, au fost preºedinþi Ñ sunt oameni politici foarte importanþi.
Cred cã domnul Nãstase va avea nevoie de cei doi politicieni americani când va ajunge la putere P.D.S.R.-ul
ºi nu este bine sã-i jigneascã. De aceea, l-aº ruga sã-ºi retragã aceste cuvinte ºi sã le cearã scuze. Vã mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
## Da, domnule deputat.
Ultimul vorbitor, domnul deputat Eugen Nicolicea.
O intrare spectaculoasã a domnului Nicolicea!
Am rãmas surprins de declaraþia domnului Preºedinte Emil Constantinescu, care a declarat cã nu a primit nici un fel de scrisoare care sã-i sesizeze cazuri de corupþie în România. Am sã-i fac o astfel de scrisoare deschisã, pentru cã este un caz asupra cãruia ar fi putut sã se autosesizeze, deoarece îl cunoaºte foarte bine.
În campania electoralã din 1996, numitul Emil Constantinescu declarã cã a locuit în Cartierul Pajura într-un apartament de bloc, la etajul 9, unde cãra apã cu gãleata. Într-o altã emisiune televizatã, acelaºi Emil Constantinescu declarã cã a vândut apartamentul ºi a dat banii copiilor ca sã-ºi cumpere case. Fiul lui Emil Constantinescu, Dragoº Constantinescu, declarã pe postul PRO TV cã are o casã ºi 20.000 de dolari în cont, proveniþi din vânzarea apartamentului tatãlui sãu, apartament pe care acesta îl avea în Cartierul Pajura. Din aceste declaraþii rezultã cã apartamentul a fost vândut cu o sumã cuprinsã între 20.000 de dolari, dacã nu i-a dat nimic fiicei, sau 40.000 de dolari, dacã a dat jumãtatejumãtate, plus valoarea celor douã case. Dar un apartament de acest soi este vândut pe piaþa liberã cu 13.000 de dolari. Astfel cã, prin vânzarea apartamentului din Pajura, s-a obþinut un surplus cuprins între 7.000 ºi 27.000 de dolari, plus valoarea celor douã case. Vã rog sã verificaþi dacã în aceastã vânzare au fost plãtite impozitele cuvenite cãtre stat.
Doi. Cine este cumpãrãtorul ºi pentru ce a plãtit acest surplus? Pentru cã nimeni nu dã o sumã suplimentarã de bani doar pentru o valoare sentimentalã! Mi se pare un caz clar de mitã mascatã. Adicã s-a plãtit în plus pentru alte servicii? Mai ales pentru faptul cã cel care a vândut este acum Preºedintele României. Aºtept rãspunsul dumneavoastrã scris ºi am sã-l dau presei.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Mulþumesc, domnule deputat.
Cu aceastã intervenþie, prima parte a ºedinþei noastre de astãzi s-a încheiat.
Rog liderii grupurilor parlamentare sã facã eforturi pentru a asigura cvorumul de lucru, Secretariatul general, pentru a-mi aduce lista de prezenþã, ca sã putem începe ºedinþa. Fac apel ºi la cei doi secretari de ºedinþã sã vinã sã participe la conducerea ºedinþei.
## Domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi. Din totalul de 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 236. Sunt absenþi 107, din care participã la alte acþiuni parlamentare 47.
Cvorumul de lucru, astãzi, este de 125 de deputaþi.
Primul punct pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind Fondul de mediu. Nr. crt. 1. Art. 3 alin. 1 ºi 2. Comisia de mediere propune, în unanimitate, la alin. 1 textul Camerei Deputaþilor. Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Art. 3 alin. 2. Comisia de mediere, în unanimitate, propune textul Senatului. Dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Nr. crt. 2. Comisia de mediere propune pentru art. 4 alin. 1, lit.a) ºi b), în unanimitate, textul Senatului. Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Nr. crt. crt. 3 din raportul comisiei de mediere. Art. 4 alin. 2. Text comun propus în unanimitate de cãtre comisia de mediere.
Dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Nr. crt. 4 din raportul comisiei de mediere. Art. 5 alin. 3. Text Senat, în unanimitate, propus de cãtre comisia de mediere.
Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.
Nr. crt. 5 din raportul comisiei de mediere. Art. 7. Text comun propus, în unanimitate, de cãtre comisie. Dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Art. 7 alin. 2, tot la pct.crt. 5. Comisia propune text Senat, în unanimitate. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text Senat, adoptat în unanimitate, la art. 7 alin. 2. Nr. crt. 6. Art. 9 alin. 1 lit.c), liniuþa a doua, f), i), g) ºi alin. 2. Le luãm pe bucãþi. Comisia propune pentru alin. 1 lit.a), text comun, propus de comisie, în unanimitate. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Art. 9 alin. 1 lit.c), text comun propus de comisie, în unanimitate.
Existã o vorbã româneascã: ”E pe drumÒ. Fiind pe drum, amânãm discutarea raportului. Dacã nu avem iniþiator, nu putem discuta. Regulamentul e foarte clar.
Rog liderii de grupuri parlamentare sã asigure cvorumul de lucru. Comisia este prezentã. Rog reprezentanþii Ministerului pentru Relaþiile cu Parlamentul sã facã eforturi, pentru cã urmãtoarele opt proiecte de pe ordinea de zi au acelaºi iniþiator. Rugaþi iniþiatorul de la Ministerul Transporturilor sã se trezeascã ºi sã vinã la salã. ªi astãzi, ca ºi ieri, sunt pus în situaþia delicatã în care Guvernul nu-ºi trimite reprezentanþii pentru dezbaterea actelor normative pe care le-a promovat.
Avem informaþii ce se întâmplã cu Ministerul Transporturilor? E pe drum. Am înþeles.
Stimaþi colegi,
Deoarece s-a refãcut cadrul legal pentru dezbatere, Ministerul Transporturilor sau Guvernul onorându-ne cu prezenþa unui secretar de stat, intrãm în dezbaterea punctului 2 de pe ordinea de zi: proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998.
Dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã?
Procedurã. Domnule Zoner, aveþi microfonul!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Ieri, când s-a discutat o procedurã de urgenþã, nu era cvorum, dar, mã rog, l-aþi luat pe ãla de afarã. Acum începem dezbaterile. N-am calitatea sã cer cvorumul, dar am calitatea sã vã întreb: este cvorum?
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Aveþi dreptate: nu aveþi calitatea sã cereþi cvorum de lucru. Sunt de acord cu dumneavoastrã. Atâta vreme cât un grup parlamentar nu cere verificarea cvorumului, cvorumul este cel stabilit prin prezenþã. L-am anunþat la începutul acestei ºedinþe. Dacã grupul dumneavoastrã are dubii asupra cvorumului, rog sã cearã acest lucru.
Dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã la acest proiect de lege? Nu.
Comisia? Vã rog.
Raport asupra proiectului Legii pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998.
În urma examinãrii acestui proiect de lege, în ºedinþa din 28 martie 2000, comisia a hotãrât ca proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma votatã de Senat.
Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare pe fond la Comisia de industrii ºi servicii are caracter de lege ordinarã.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Înþeleg cã nu sunt alte intervenþii.
Dacã la dezbaterile generale grupurile parlamentare vor sã intervinã? Înþeleg cã nu.
Titlul legii. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Îl
Vot · no quorum
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
pentru votarea legii. Urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional, adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi a transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1996, 1989, 1991, 1993, 1994. Iniþiatorul doreºte sã intervinã? Nu. Comisia? Aveþi cuvântul!
Raport asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional, adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi 1994.
În urma examinãrii acestui proiect de lege în ºedinþa din 29 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor a hotãrât ca proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã. Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare pe fond are caracter de lege ordinarã.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Mulþumesc, domnule deputat. Dacã la dezbaterile generale grupurile parlamentare înscriu deputaþi? Înþeleg cã nu. Începem cu titlul ordonanþei. Dacã existã intervenþii? Nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul 1 al ordonanþei. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul 3 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Raport asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/1999 privind ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena la 28 aprilie 1999.
În urma examinãrii acestui proiect de lege în ºedinþa din 29 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a
hotãrât ca proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/1999 privind ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena la 28 aprilie 1999, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã.
Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul legii, prezentat spre dezbatere ºi avizare, are caracter de lege ordinarã.
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. La dezbateri generale dacã se înscrie cineva? Înþeleg cã nu. Începem cu ordonanþa. Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul unic al ordonanþei. Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Votul final pe lege la ora 11,00. Urmãtorul proiect pe ordinea de zi este proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.20/2000 privind ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa Ð Caucaz Ð Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.
Iniþiatorul doreºte sã intervinã? Nu. Domnule vicepreºedinte, aveþi microfonul!
Mulþumesc.
Raport asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 privind ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa Ð Caucaz Ð Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.
În urma examinãrii acestui proiect de lege în ºedinþa din 29 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a hotãrât ca proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 privind ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa Ð Caucaz Ð Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã. Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul legii, prezentat spre dezbatere ºi avizare are caracter de lege ordinarã.
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Dacã la dezbateri generale se înscriu colegi? Domnul deputat Dan Marþian, procedurã.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
A devenit o obiºnuinþã naþionalã ca diferite personalitãþi reprezentate în Parlamentul României sã gloseze pe marginea Parlamentului României, a activitãþii lui, a îndreptãþirii existenþei sau nu a sistemului bicameral ºi alte chestiuni.
Ceea ce este curios este faptul cã aceste glosãri sunt fãcute de cãtre oameni care sunt printre campionii absenteismului de la lucrãrile celor douã Camere. Nu vreau, însã, sã intru în aceastã problemã.
Dar o problemã pe care a ridicat-o domnul deputat ªerban Rãdulescu-Zoner mai înainte ar fi meritat sã fie puþin luatã în seamã în fondul ei, nu în aspectele formale. Pentru cã noi avem art. 128 Ð dar vã puteþi uita fiecare dintre Domniile voastre ºi la art. 125 ºi la altele care trebuie citite ºi interpretate într-o anumitã corelaþie. Art. 128 spune urmãtorul lucru: ”Camera Deputaþilor lucreazã legal în prezenþa majoritãþii deputaþilor.
În timpul ºedinþelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere preºedintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului, iar preºedintele va proceda la verificarea acestuia. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preºedintele Camerei suspendã ºedinþa ºi aratã ziua ºi ora de reluare a lucrãrilorÒ.
ªi ultimul alineat, care cred eu cã este interesant: ”Secretarii vor informa ulterior Camera despre cauzele lipsei deputaþilor care nu ºi-au anunþat absenþaÒ. Apropo de prevederile, de dispoziþiile din art. 125.
Dupã câte ºtiu eu, nu am însã pretenþie cã ceea ce spun acum este un adevãr 100%, probabil niciodatã secretarii Biroului permanent nu au informat Camera Deputaþilor în legãturã cu deputaþii absenþi ºi în legãturã cu cauzele pentru care cvorumul nu a fost întrunit. ªi aceasta face parte din o anumitã atitudine de distanþare de regulament a multora dintre membrii Biroului permanent al Camerei Deputaþilor. ªi aceasta aratã de ce lucrãm în aceste condiþii, aceasta aratã care este una din cauzele percepþiei absolut necorespunzãtoare despre Parlament în opinia publicã. Deci aceasta ar fi o remarcã, domnule preºedinte.
A doua remarcã priveºte dispoziþiile art. 91 din regulament, ºi anume aici avem o precizare în legãturã cu desfãºurarea dezbaterilor atunci când este pus în discuþie un proiect de lege sau o propunere legislativã.
## Mulþumesc, domnule deputat.
Mea culpa pentru nerespectarea art. 91 din regulament. Aveþi dreptate, l-am recitit. Iniþiatorul trebuie sã prezinte motivele pentru care propune iniþiativa legislativã, proiectul de lege.
Domnule secretar de stat, privind acest proiect de lege, vã rog, la microfon, sã ne spuneþi care sunt motivele pentru care l-aþi promovat. **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La data de 8 septembrie 1998 Preºedintele României, domnul Emil Constantinescu, a semnat la Baku Acordul multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa Ñ Caucaz Ñ Asia. Acordul a fost semnat ºi de Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turcia, Ucraina ºi Uzbekistan.
Acordul reglementeazã, în special, transportul de mãrfuri ºi pasageri între pãrþile contractante ºi tranzitul pe teritoriul acestora, iar principalele sale obiective sunt: dezvoltarea relaþiilor economice, a comerþului ºi transportului între regiunile Europei Ñ Mãrii Negre Ñ Mãrii Caspice ºi Asiei, facilitarea transportului internaþional de bunuri, pasageri ºi hidrocarburi.
Acordul propriu-zis fixeazã cadrul general al cooperãrii, pãrþile angajându-se sã-ºi acorde reciproc dreptul de tranzit ºi sã-ºi asigure condiþiile cele mai favorabile pentru exercitarea tranzitului, în sensul cã nu se vor percepe alte taxe suplimentare pentru serviciile vamale ºi de transport sau pentru utilizarea infrastructurii.
Principiul de bazã este cel al naþiunii celei mai favorizate, ilustrat de precizarea cã în cazul în care douã pãrþi îºi acordã reciproc tarife ºi termen preferenþial pentru tipurile de transport prevãzute în acord, între ele ºi celelalte pãrþi contractante se va aplica acelaºi regim. Totodatã, prin acest acord pãrþile se angajeazã sã adopte mãsurile adecvate pentru a asigura siguranþa traficului, a pasagerilor, a mãrfurilor ºi a mijloacelor de transport, precum ºi pentru protecþia mediului.
Aplicarea prevederilor acordului va fi asiguratã printr-o comisie interguvernamentalã, formatã din reprezentanþi de rang superior ai pãrþilor. Deciziile comisiei vor fi luate prin consens. Comisia interguvernamentalã va dispune de un secretariat permananent, situat la Baku, a cãrui finanþare va fi asiguratã în primii doi ani de cãtre Uniunea Europeanã. Comisia interguvernamentalã are, între altele, competenþa de a soluþiona diferendele legate de interpretarea ºi aplicarea acordului. Vreau sã menþionez pentru dumneavoastrã cã acum douã sãptãmâni a avut loc la Tbilisi, în capitala Georgiei, prima reuniune a Comisiei interguvernamentale; din partea Guvernului României a participat domnul ministru de stat Mircea Ciumara.
Mulþumesc, domnule secretar de stat.
Mulþumindu-i ºi domnului Dan cã m-a ajutat sã revin la regulament, ne întoarcem la dezbaterile generale. Dacã sunt intervenþii? Vã rog.
Domnul deputat Piþigoi, din partea P.N.Þ.C.D.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Vã supun atenþiei importanþa deosebitã a acestui acord, care privilegiazã într-un mod deosebit þara noastrã, pentru cã relaþia economicã est-vest sau, altfel spus, Asia
Ð Europa trece în mod... nu obligatoriu, dar pregnant pe cãile noastre de transport: maritime, fluviale, feroviare etc.
Este bine cunoscut ºi dezbãtut în presã aºa-zisul Drum Traceca, ”Drumul mãtãsiiÒ, care a funcþionat de-a lungul timpului ºi care, iatã, se vrea reluat astãzi în condiþii prospere, dacã luãm în considerare numai ºi faptul cã în Asia Centralã sunt astãzi descoperite mari zãcãminte de þiþei, care pot face obiectul unor tranzacþii comerciale deosebite, în special dacã vom reuºi ca transportul þiþeiului din Asia Centralã cãtre Europa Centralã sã se facã pe cãile navigabile ale Mãrii Negre, care sunt cele mai prospere, cele mai eficace ºi cele mai cãutate, situaþie în care Portul Constanþa, respectiv Agigea, va fi pus în valoare, cu beneficii evidente pentru þara noastrã.
Aº vrea sã mai arãt cã deja a funcþionat, din pãcate, cu timp limitat, o linie de feribot între Susa ºi Constanþa, din pãcate, spuneam, neexploatatã suficient, în avantajul vecinilor noºtri bulgari, care dezvoltã frecvent ºi cu avantaje majore o linie de feribot de la Burgas la Susa.
Consider deci cã acest acord este de o importanþã deosebitã pentru þara noastrã, dacã el va fi pus în aplicare, condiþiile, prevederile conþinute în acord, ºi vã rog, din acest punct de vedere, sã fiþi de acord ºi sã votaþi aprobarea lui, cu amendamentele care au fost aici amintite, respectiv la acea restricþie de 50% care a fost menþionatã de domnul ministru Marinescu.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Dan Marþian, Grupul parlamentar al P.D.S.R.
Domnule deputat, aveþi microfonul!
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Eu cred cã acest acord care ne este supus atenþiei, ca ºi încã alte douã, care au o filosofie similarã care le inspirã, trebuie sã le votãm, sã le aprobãm, sã le ratificãm, sã exprimãm prin aceastã atitudine a României ºi deschiderea ei pentru dezvoltarea raporturilor cu aceste þãri.
Sunt mai multe motive pentru care cred cã trebuie sã fim sensibili la aceste probleme.
În primul rând, este vorba de niºte legãturi istorice, cel puþin acestea, ºi legãturile pe linie culturalã. Cei care cunosc bine istoria culturii ºi a literaturii române ºtiu despre niºte oameni care s-au nãscut în acel spaþiu ºi au venit aici ºi au produs valori culturale care au intrat în patrimoniul acestei þãri.
Se cunosc, de asemenea, tribulaþiile istoriei, care au determinat venirea armenilor în România, încã pe vremea voievozilor istorici glorioºi ai acestei þãri.
Dar, dincolo de aceasta, existã zbateri în legãturã cu conceperea într-o altã perspectivã...
Rog colegii deputaþi sã facã liniºte în salã!
Domnule deputat, mã iertaþi, aveþi cuvântul în continu-
are.
Dar, spuneam, dincolo de aceste elemente de naturã istoricã se înregistreazã niºte zbateri de a face din Marea Neagrã o zonã a cooperãrii. Existã ºi o organizaþie creatã în acest sens, existã ºi o adunare parlamentarã care are menirea de a stimula aceste procese, fluxuri, linii de colaborare etc.
Din pãcate, dupã opinia mea Ð este o opinie personalã, nu angajez aici nici grupul parlamentar, nici pe altcineva Ð, chestiunile acestea nu au produs pânã acum niºte rezultate care sã fie cât de cât palpabile.
Ar fi fost interesant, de exemplu, sã aflãm din partea iniþiatorului care este starea realã a legãturilor dintre România ºi aceste þãri. Pentru cã îmi amintesc, bunãoarã, de o împrejurare care s-a consumat anul trecut. Un numãr de parlamentari care sunt membri ai delegaþiei Parlamentului României la Adunarea parlamentarã a Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa au participat la monitorizarea legilor, în cadrul unei echipe internaþionale de observatori, ºi ca sã ajungi la Erevan trebuie sã iei drumul Bucureºti Ð ZŸrich, ºi de la ZŸrich, survolând din nou România, Marea Neagrã ºi alte spaþii, sã ajungi la Erevan. Este ceva nefiresc! Nu mai vorbesc de implicaþiile în materie de costuri ºi aºa mai departe.
Domnul deputat Piþigoi, în intervenþia dânsului, se referea o linie de feribot între Constanþa ºi un port situat în partea de rãsãrit a Mãrii Negre, Susa, pe teritoriul Georgiei. ªtiu cã sunt unii agenþi, unii operatori economici în România care sunt interesaþi de funcþionarea acestei linii, dar ea, din pãcate, cel puþin pânã spre sfârºitul anului trecut, nu a fost deschisã. În timp, aºa cum spunea dânsul, bulgarii ºi alþii sunt mai activi, mai operativi, mai întreprinzãtori în aceste chestiuni.
În consecinþã, cred cã ar fi fost bine din partea iniþiatorului nu sã ne citeascã în manierã ºcolãreascã expunerea de motive, pentru cã avem capacitãþi intelectuale ºi iniþierea de a citi un text. Ar fi trebuit sã ne spunã mai exact care este starea realã a legãturilor pe care vrea sã le amelioreze acest acord ºi mai ales în ce direcþie ºi în ce sens sunt fixate unele prioritãþi ºi unele angajamente ºi cum se lucreazã pentru a le da viaþã. Fãcând aceste observaþii, eu vreau sã spun cã suntem de acord cu adoptarea acestui acord, însã personal îmi repugnã o dezbatere formalã a lucrurilor, o expediere a lor într-un anonimat ºi într-o indiferenþã absolut condamnabile, pentru cã nu ne intereseazã sã acumulãm documente peste care sã se depunã praful în nu ºtiu ce arhivã a cãrui minister, ci ne intereseazã adoptarea unor documente, a unor acorduri, convenþii, tratate internaþionale, care sã facã din România un partener serios, credibil, cunoscãtor al lucrurilor ºi care-ºi onoreazã angajamentele pe care le ia ºi, pe aceastã bazã, sã stimulãm procesul de dezvoltare economicã ºi, în general, legãturile ce se creeazã într-o lume atât de interdependentã, atât de puternic marcatã de globalizare, lume în care nimeni nu mai poate trãi izolat.
Mulþumesc, domnule deputat.
La dezbateri generale, celelalte grupuri parlamentare. În caz cã nu, rog iniþiatorul sã rãspundã la întrebãrile primite de la deputaþi.
Domnule secretar de stat, aveþi microfonul!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Mulþumesc domnului deputat Dan Marþian pentru intervenþia pe care a fãcut-o.
Pot sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele, în legãturã cu demersurile fãcute de Ministerul Transporturilor privind dezvoltarea legãturilor dintre România ºi þãrile din Caucaz, din Asia Centralã.
Eu personal m-am ocupat de aceastã problemã ºi Ministerul Transporturilor a fãcut eforturi deosebite pentru a stabili linia de feribot Constanþa Ð Poti, care a funcþionat în anul trecut vreo 7 Ð 8 curse, dar, datoritã lipsei fondului de marfã, aceastã linie a trebuit întreruptã pentru cã pierderile începeau sã se acumuleze. Noi, Ministerul Transporturilor, prin compania naþionalã de marfã, dispunem de douã feriboturi de 108 vagoane fiecare, pe cale normalã. În porturile Poti ºi Batumi din Georgia nu existã un terminal pe cale normalã, deci pentru vagoane pe linie normalã europeanã. Ei au pe linie largã. Deci vagoanele acestea nu se pot opera direct, doar prin transbordarea mãrfii, ceea ce îngreuneazã tot procedeul ºi lungeºte termenul de executare a transportului.
Nu am abandonat cu totul ideea, chiar în zilele acestea are loc un simpozion, ”România la rãscruceÒ, la care participã reprezentantul Uniunii Europene, privind Coridorul Traceca. Existã un proiect finanþat de Uniunea Europeanã, prin Programul Traceca, privind executarea unui terminal pe linie normalã în Portul Poti, la al cãrui proiect se lucreazã. De fapt, acest proiect treneazã de doi ani, noi tot am fost anunþaþi cã el existã, cã se lucreazã, dar, din pãcate, de-abia acum se pare cã sunt întrunite condiþiile pentru finanþarea acestui terminal, ceea ce deschide o perspectivã mult mai bunã folosirii celor douã feriboturi pe linie normalã, pentru a putea descãrca vagoanele cu ecartament european în Portul Poti ºi de acolo sã poatã circula mai departe, prin transpunere pe boghiuri de cale largã sau prin transbordarea mãrfii.
Ministerul Transporturilor a cãutat ºi altã soluþie fie la companii private de navigaþie, fie la companiile cu capital de stat: ”PetrominÒ, ”RomlineÒ ºi ”NavromÒ, dar nu s-a gãsit nici un feribot, nu existã un vas RO-RO pentru transport camioane, de tonaj mai mic, care sã fie compatibil cu volumul deocamdatã redus de marfã care existã între România ºi Georgia, respectiv între Europa de SudEst ºi þãrile din Caucaz. Nu s-a gãsit! Am cãutat foarte insistent, nimeni nu a dorit sã îºi asume riscurile, pentru cã deschiderea unei linii fie de feribot, fie maritime, la început, presupune niºte pierderi sau, în orice caz, riscul acumulãrii unor pierderi pânã când linia se stabilizeazã ºi marfa îºi cautã ºi îºi gãseºte drumul ºi legãturile comerciale se stabilizeazã.
Mulþumesc, domnule secretar de stat.
Dacã la dezbateri generale mai existã alte intervenþii? Înþeleg cã nu. Trecem la discutarea ordonanþei.
Titlul ordonanþei. Dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
S-a adoptat cu unanimitate.
Articolul unic al ordonanþei. Fac precizarea cã existã în acest articol fraza: ”Apendicele nr. 2 la Anexa tehnicã privind transporturile feroviare internaþionale nu este aplicabil în cazul RomânieiÒ, pe care a precizat-o domnul secretar de stat.
Dacã la articolul unic existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
S-a adoptat cu unanimitate.
Rog colegii deputaþi sã lase iniþiatorul sã fie atent! Domnule Vida, vã rog frumos, lãsaþi iniþiatorul sã fie atent la derularea ºedinþei!
Scuzele mele!
Vi le accept. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Votul final pentru proiectul de lege, la ora 11.
Urmãtorul proiect de lege pe ordinea de zi este cel pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku la 30 iunie 1998. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Acordul în discuþie conþine prevederi care stau la baza dezvoltãrii în bune condiþii a transportului combinat internaþional, asigurã cadrul juridic conform cãruia transportul combinat se va putea desfãºura între România ºi Republica Azerbaidjan ºi în tranzit, pe teritoriile celor douã state. Acest acord reglementeazã urmãtoarele: modul de utilizare a vagoanelor feroviare, precum ºi tipul de autorizaþii care trebuie folosite în transportul spre ºi dinspre terminalele intermodale, în cadrul transportului combinat de mãrfuri însoþit; fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei de stat ºi modul de efectuare a operaþiilor de control vamal pentru aceste transporturi, în scopul derulãrii fãrã piedici a transporturilor combinate.
Având în vedere importanþa acordatã în ultima perioadã transportului combinat de cãtre Uniunea Europeanã, þinând cont de faptul cã România este þarã asociatã la Uniunea Europeanã, de faptul cã este semnatarã a Acordului european pentru transportul internaþional combinat ºi instalaþii conexe (ACTC), acest acord confirmã dorinþa României de a acþiona în sensul dezvoltãrii transportului combinat ºi multimodal, în relaþia cu statele Caucazului ºi Asiei Centrale.
Pentru aceste motive ºi pentru cele arãtate ºi anterior, vã rog sã binevoiþi a aproba acest acord.
Mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia? Domnule vicepreºedinte, aveþi cuvântul!
Raport asupra proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku, la 30 iunie 1998. În urma examinãrii acestui proiect de lege, în ºedinþa din 30 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a hotãrât ca proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku, la 30 iunie 1998, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma votatã de Senat.
Conform Constituþiei României, art. 74 alin. 2, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare are caracter de lege ordinarã.
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte.
Grupurile parlamentare, intervenþii la dezbateri generale?
Domnul deputat Barbu Piþigoi, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
În contextul acordului pe care l-am dezbãtut anterior, vom discuta acum ºi în cele ce urmeazã acorduri distincte între România ºi þãrile situate în zona Caucazului, referitoare la convenþii bilaterale privind transportul. Vreau sã vã spun cã aceste acorduri (ºi acum mã refer la acordul despre care discutãm, dar fac referire ºi la urmãtoarele, ca sã nu mai iau cuvântul ºi cu acea ocazie) sunt de extremã importanþã, având în vedere cã aceastã zonã caucazianã este, din punct de vedere economic, extrem de importantã, inclusiv pentru România. România a exportat, de-a lungul timpului, mãrfuri în cantitãþi deosebite ºi aº enunþa aici numai mobila pe care România a exportat-o în þãrile din Caucaz ºi pe care o puteþi gãsi, cine viziteazã aceste þãri, în toate locurile unde puteþi fi cazaþi. Marfã care, iatã, la ora actualã, poate sã ajungã acolo fie prin fosta Uniune Sovieticã, deci prin þãrile care sunt limitrofe Mãrii Negre, fie prin Balcani ºi Turcia. Existã, deci, cãi lungi de transport ºi toate aceste cãi ajung acolo unde trebuie stabilite relaþii între þãrile care colaboreazã, evident, contribuind la facilitãþi care sunt de naturã sã aducã beneficii ºi þãrii noastre ºi þãrilor din Caucaz pe care le vom analiza în cele ce urmeazã.
Având în vedere deosebita importanþã ºi interesul pe care România îl are pentru dezvoltarea comerþului în aceastã zonã a Caucazului, vã rog sã binevoiþi a fi de acord sã votaþi aceste acorduri, care sunt, cum spuneam, în interesul þãrii noastre.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc, domnule deputat. Alþi colegi deputaþi sunt, la dezbateri generale? Înþeleg cã nu.
Trecem la dezbaterea proiectului legii.
Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate. Votul final asupra proiectului de lege, la ora 11.
Continuãm cu proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti la 11 decembrie 1997.
Domnule secretar de stat, aveþi microfonul!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Ca ºi acordul dinainte, dintre România ºi Azerbaidjan, ºi Acordul dintre România ºi Georgia privind transportul combinat internaþional are aceleaºi prevederi ºi reglementeazã aceleaºi probleme: modul de utilizare a vagoanelor feroviare, precum ºi tipul de autorizaþii folosite între terminalele intermodale; fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei de stat ºi modul de efectuare a operaþiilor de control vamal pentru aceste transporturi, în scopul derulãrii fãrã piedici a transporturilor combinate.
De asemenea, acest acord þine cont de preocuparea continuã a României în ceea ce priveºte dezvoltarea tehnologiilor de transport combinat: containere, remorci, semiremorci ºi autovehicule în sistemul RO-LA, RO-RO ºi
feribot, sisteme care conduc la fluidizarea transportului rutier, la reducerea deficitului de autorizaþii pentru transportul internaþional rutier ºi la asigurarea unei legãturi eficiente între Europa de Vest ºi Orientul Apropiat ºi Mijlociu, cu utilizarea infrastructurii rutiere, feroviare ºi portuare româneºti. Aºa cum am meþionat mai devreme, o datã cu executarea unui terminal pentru linie normalã în Portul Poti din Georgia, existã create condiþii pentru funcþionarea normalã ºi la capacitate a celor 2 feriboturi pe care le deþine C.F.R. Ñ Marfã ºi fluidizarea traficului feroviar ºi a transportului combinat va cunoaºte o dezvoltare, sperãm noi, din ce în ce mai mare. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule vicepreºedinte, aveþi cuvântul!
## Mulþumesc.
Raport asupra proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti, la 11 decembrie 1997. În urma examinãrii acestui proiect de lege, în ºedinþa din 28 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a hotãrât ca proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti, la 11 decembrie 1997, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma votatã de Senat.
Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare are caracter de lege ordinarã.
La dezbaterile generale, stimaþi colegi, grupurile parlamentare, dacã se înscriu colegi deputaþi? Înþeleg cã nu. Intrãm în dezbaterea proiectului de lege.
Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate.
Votul final asupra proiectului de lege, la ora 11.
Continuãm cu proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan, la 3 iulie 1998.
Domnule secretar de stat, aveþi microfonul!
Domnilor colegi, vã rog sã facem liniºte în salã! Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Este vorba de acelaºi tip de acord pentru transportul combinat internaþional, încheiat între România ºi Republica Armenia. Prevede aceleaºi reglementãri referitoare la: utilizarea vagoanelor feroviare, autorizaþiile între terminalele intermodale; fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei de stat, modul de efectuare a operaþiilor de control vamal pentru aceste transporturi, în scopul derulãrii fãrã piedici a transporturilor combinate.
Deci din aceleaºi motive pentru care am iniþiat ºi v-am rugat sã aprobaþi acordurile de transport combinat cu celelalte þãri, vã rugãm sã aprobaþi ºi acest acord cu Armenia, care este þarã de tranzit între Georgia ºi celelalte republici din Asia Centralã: Azerbaidjan, Kazahstan º.a.m.d.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Domnule vicepreºedinte, în numele Comisiei pentru industrii ºi servicii, aveþi cuvântul!
Mulþumesc.
Raport asupra proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan, la 3 iulie 1998. În urma examinãrii acestui proiect de lege în ºedinþa din 30 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a hotãrât ca proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan la 3 iulie 1998, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma votatã de Senat.
Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare are caracter de lege ordinarã.
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Dezbateri generale. Grupurile parlamentare, dacã au vorbitori la acest punct? Înþeleg cã nu.
Intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Votul final, la ora 11.
Continuãm cu proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, semnat la Varºovia la 12 mai 1999.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La 12 mai 1999 a fost semnat la Varºovia Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, în baza Notei referitoare la aprobarea, în vederea semnãrii, a proiectului acestui acord, care a fost promovatã în ºedinþa Guvernului din data de 21 iunie 1997. Principalele preve-
deri ale acordului sunt: dreptul aeronavelor companiei aeriene desemnate de fiecare parte contractantã de a survola ºi de a face escalã tehnicã pe teritoriul celeilalte pãrþi contractante, de a îmbarca ºi a debarca pasageri, marfã ºi poºtã în cadrul serviciilor aeriene internaþionale regulate efectuate în baza acestui acord; condiþiile în care aeronavele, rezervele de carburanþi ºi lubrifianþi, piesele de schimb, echipamentul obiºnuit de bord, proviziile de bord, marfa ºi bagajele în tranzit sunt scutite de taxe vamale, taxe de inspecþie ºi alte taxe similare; dreptul companiei aeriene desemnate de una din pãrþile contractante de a înfiinþa pe teritoriul celeilalte pãrþi contractante o agenþie, precum ºi de a menþine propriul sãu personal tehnic, operaþional ºi de altã specialitate necesar pentru asigurarea serviciilor aeriene convenite; dreptul companiei aeriene desemnate de una din pãrþile contractante de a vinde pe teritoriul celeilalte pãrþi contractante propriile documente de transport pentru serviciile aeriene internaþionale, precum ºi de a transfera excedentul dintre încasãri ºi cheltuieli realizat pe teritoriul celeilalte pãrþi contractante.
Pe baza recomandãrilor cuprinse în clauza-tip privind securitatea aviaþiei civile adoptatã de Organizaþia Aviaþiei Civile Internaþionale (OACI), au fost convenite prevederi corespunzãtoare, menite sã sporeascã gradul de securitate a transportului aerian.
De asemenea, s-a convenit ca soluþionarea eventualelor diferende privind aplicarea sau interpretarea acordului aerian bilateral sã se realizeze prin negocieri directe între autoritãþile aeronautice ale celor douã pãrþi contractante sau pe cale diplomaticã. În cazul când diferendul nu poate fi soluþionat prin negocieri directe sau pe cale diplomaticã, acesta poate fi supus, la cererea unei pãrþi, arbitrajului internaþional.
Mulþumesc, domnule secretar de stat.
Are cuvântul domnul vicepreºedinte, în numele Comisiei pentru industrie.
## Mulþumesc.
Raport asupra proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, semnat la Varºovia la 12 mai 1999. În urma examinãrii acestui proiect de lege în ºedinþa din 29 martie 2000, Comisia pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor a hotãrât ca proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, semnat la Varºovia la 12 mai 1999, sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã.
Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare are caracter de lege ordinarã.
Mulþumesc, domnule vicepreºedinte.
Dezbateri generale, intervenþii? Domnul deputat Marþian Dan, P.D.S.R.
Mã iertaþi, domnule deputat, rog colegii din spate sã ia loc! Domnule Gavra, domnule Marineci, vã rog frumos, luaþi loc sau continuaþi semiºedinþa pe hol! Vã mulþumesc.
Domnule deputat, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Eu nu vreau sã particip la dezbaterile generale. Personal am spus câteva lucruri mai înainte despre felul cum sunt redactate expunerile de motive ºi nu aº vrea sã le reiau, pentru cã nu ar trebui sã fac altceva decât sã întãresc niºte observaþii critice.
Vreau sã îl rog însã pe domnul secretar de stat, în calitatea Domniei sale de reprezentant al iniþiatorului, sã ne prezinte care este situaþia zborurilor TAROM-ului la Varºovia sau în alte oraºe ale Poloniei ºi a zborurilor pe care le fac liniile aeriene poloneze LOT în România.
În al doilea rând, pentru cã ne propuneþi un acord Ñ evident, pentru a înlocui unul mai vechi, de vreo 20 ºi ceva de ani Ñ, care sunt anticipãrile dumneavoastrã ºi ale celor care aþi participat la elaborarea acestui acord în ceea ce priveºte fluxurile pe liniile aeriene dintre România ºi Polonia, în general, pe parcursul anului ºi dacã existã anumite ºanse de a le revigora, mãcar pe perioada sezonului cald, a concediilor, a vacanþelor ºi, în general, a unui turism foarte activ.
Pentru cã din tot ceea ce s-a spus acolo nu se iese din niºte termeni tehnici (care, sigur, îºi au justificarea lor, pentru cã este vorba de un acord, nu despre alte lucruri), iar noi am vrea sã vedem la ce ne aºteptãm prin semnarea acestui acord, care sunt ºansele lui de a fi un instrument de stimulare a comunicãrii între cele douã þãri, pe aceastã linie.
Mulþumesc, domnule deputat.
Domnule secretar de stat, vã rog sã rãspundeþi întrebãrilor.
## Domnule preºedinte,
## Domnule deputat Marþian Dan,
Acordul creeazã numai cadrul juridic. Deci indiferent de volumul traficului desfãºurat între cele douã þãri, respectiv între Bucureºti ºi Varºovia, cadrul juridic trebuie sã existe ºi nu are la bazã fundamentarea numãrului de pasageri sau a perspectivelor sau a ceea ce se întâmplã. Acest studiu de fezabilitate sau plan de afaceri stã la
baza deschiderii acestor linii, ºi nu la baza acordului, acordul este numai cadrul juridic.
Aºa dupã cum ºtiþi, existã legãturi aeriene efectuate de TAROM între Bucureºti ºi Varºovia, nu sunt în mãsurã sã vã spun care este, în momentul acesta, fluxul de pasageri dintre cele douã þãri, pentru cã, personal, nu mã ocup de Departamentul aviaþiei.
Da, mulþumesc. E adevãrat, dar reprezentaþi întregul minister în faþa Camerei Deputaþilor...
La dezbateri generale, alte intervenþii? Nu sunt. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Votul final, la ora 11. Stimaþi colegi,
Rog liderii de grupuri parlamentare, este 11 fãrã 10 minute, sã asigure cvorumul necesar votãrii celor 8 proiecte de lege pe care le-am dezbãtut. Pentru aceasta, dau o pauzã de 5 minute. Rog secretarii de serviciu la 11 fãrã 5 sã fie pregãtiþi pentru un apel nominal, în cazul în care cvorumul nu este refãcut.
## Stimaþi colegi,
Este evident cã trebuie sã dãm o mânã de ajutor liderilor de grupuri, pentru a realiza cvorumul. Rog secretarul care urmeazã la rând sã citeascã un apel nominal.
Domnule secretar Gaspar, aveþi microfonul!
## **Domnul Acsinte Gaspar:**
## Domnule preºedinte,
Apelul nominal pentru ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, 4 aprilie:
|ãzi, 4 aprilie:|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan|absent| |Aferãriþei Constantin|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Alexandru|prezent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Aurelian Paul|prezent| |Ana Gheorghe (Dâmboviþa)|prezent| |Ana Gheorghe (Hunedoara)|prezent| |Andrei Gheorghe|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|prezent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Argeºanu Valentin|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc|prezent<br>prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|absent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Badea Alexandru Ioan|absent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |B‡r‡nyi Francisc|prezent|
## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,[PARTEA a II-a][, Nr. 43]
||||| |---|---|---|---| |MONITORUL|OFICIAL AL RO|MÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 43|19| |Barbaresso Emanoil-Dan|prezent|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Barbãroºie Victor|prezent|Drecin Mihai Dorin|prezent| |Barde Tãnase|prezent|Drumen Constantin|prezent| |Bartoº Daniela|absentã|Dugulescu Petru|prezent| |Bãbãlãu Constantin|prezent|Dumitraºcu Laurenþiu|absent| |Bãlãeþ Dumitru|prezent|Dumitrean Bazil|prezent| |Bãsescu Traian|absent|Dumitrescu (Bãlan) Marilena|absentã| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent|Dumitrescu Paul Adrian|absent| |Bejinariu Petru|prezent|Dumitriu Carmen|prezentã| |Berceanu Radu Mircea|absent|Duþu Ion|prezent| |Berci Vasile|absent|Elek Barna Matei|absent| |Berciu Ion|prezent|Enache Marian|absent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezentã<br>prezent|Enescu Ion<br>Fenoghen Sevastian|prezent<br>prezent| |Bivolaru Gabriel|absent|Filipescu Ileana|prezentã| |Bivolaru Ioan|prezent|Furo Iuliu Ioan|prezent| |Boda Iosif|absent|Galic Lia-Andreia|prezentã| |Bšndi Gyšngyike|absentã|Gaspar Acsinte|prezent| |Boºtinaru Victor|prezent|Gavra Ioan|prezent| |Bot Octavian|prezent|Gavrilaº Teodor|absent| |Botescu Ion|absent|Gazi Gherasim|prezent| |Bran Vasile|absent|Georgescu Florin|absent| |Brezniceanu Alexandru|prezent|Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent| |Bud Nicolae|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Buga Florea|prezent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Bujor Liviu|absent|Gheorghiu Adrian|absent| |Burlacu Viorel|prezent|Gheorghiu Mihai|absent| |Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã|Gherasim Ion-Andrei|prezent| |Buzatu Dumitru|prezent|Ghidãu Radu|absent| |Calimente Mihãiþã|absent|Ghiga Vasile|absent| |Cazacu Vasile-Mircea|prezent|Giurescu Ion|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|prezent|Glãvan ªtefan|prezent| |Cândea Vasile|absent|Godja Petru|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron|absent|Grigoraº Neculai|absent| |Chiliman Andrei-Ioan|absent|Grigoriu Mihai|prezent| |Chiriac Mihai|prezent|Groza Nicolae|absent| |Ciontu Corneliu|absent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Ciumara Mircea|absent|Haºotti Puiu|prezent| |Cârstoiu Ion|prezent|Hilote Eugen-Gheorghe|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|prezent|Hlinschi Mihai|prezent| |Constantinescu Dan|absent|Honcescu Ion|absent| |Corâci Ioan Cezar|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Corniþã Ion|prezent|Iacob Elena|prezentã| |Cosma Liviu-Ovidiu|prezent|Ianculescu Marian|prezent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Ifrim Dumitru|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|prezent|Igna Ioan|prezent| |Cristea Gheorghe|prezent|Ignat ªtefan|absent| |Cristea Marin|prezent|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |Cunescu Sergiu|absent|Ionescu Alexandru|prezent| |Dan Marþian|prezent|Ionescu Anton|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ionescu Bogdan|absent| |Darie Simion|prezent|Ionescu Constantin|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin|prezent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu Gheorghe|absent| |Decusearã Jean|absent|Ionescu Marina|prezentã| |Dejeu Gavril|absent|Ionescu Nicolae|prezent| |Diaconescu Ion|prezent|Ioniþã Mihail-Gabriel|absent| |Dimitriu Sorin Petre|prezent|Ioniþã Nicu|prezent| |Dârstaru Dorin|absent|Iorga Leonida Lari|prezentã| |Dobre Traian|absent|Iorgulescu Adrian|absent| |Dobrescu Smaranda|absentã|Irimescu Haralambie|prezent| |Dorian Dorel|prezent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Dorin Mihai|prezent|Jurcan Dorel|prezent| |Dragoº Iuliu Liviu|absent|Jurcã Teodor|prezent| |Dragu George|prezent|Kakasi Alexandru|prezent|
Domnule secretar, vã mulþumesc.
Suntem 178 de deputaþi prezenþi la primul apel. Sã continuãm cu votul legilor. Cei care n-au rãspuns sã-ºi motiveze absenþele.
În baza acestui cvorum, vã voi supune dumneavoastrã votul final la cele 8 proiecte de lege pe care le-am adoptat pe articole în aceastã dimineaþã.
Pentru toate cele 8 proiecte de lege propun aceeaºi procedurã de vot, ºi anume votul deschis, prin ridicarea mâinii.
Existã altã propunere? Înþeleg cã nu.
Supun procedura de vot votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Cine este împotrivã?
Abþineri? Nu sunt.
Rog colegii sã ia loc în salã. Motivarea absenþelor se va face la secretarul care a fãcut prezenþa, dupã derularea procedurii de vot.
Primul proiect de lege, lege cu caracter ordinar, pe care îl voi supune votului dumneavoastrã Ñ vot final, este proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, în cadrul cvorumului anunþat, proiectul de lege a fost adoptat.
Al doilea proiect de lege, proiect de lege tot cu caracter ordinar, este proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional, FAL, adoptat la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1994, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi 1994. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
Cu un vot împotrivã, proiectul de lege, în cadrul cvorumului anunþat, a fost adoptat.
Urmãtorul proiect de lege cu caracter ordinar este proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86 din 1999 privind ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena la 28 aprilie 1999.
Susþin eliminarea...
Mai tare!
Nu. Este vorba de alin. 3, domnule deputat: ”Proprietarii sunt obligaþi sã notifice chiriaºului refuzul...Ò
Susþin modificarea propusã, în sensul cã ”Proprietarul este obligat sã notifice chiriaºului refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel puþin un an înainte de expirarea acestuia, pentru situaþiile prevãzute la alin. 2 lit. a) ºi b). În cazurile prevãzute la alin. 2 lit. d), notificarea se face cu cel puþin 60 de zile înainte de expirarea contractuluiÒ.
Efectiv, pentru aceste operaþiuni nu este timpul material necesar pentru a se realiza astfel de intervenþii ºi astfel de, sã zic, ”notificãriÒ.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Vã mulþumesc.
Domnule deputat,
Ca sã încerc eu sã explic pentru colegii care sunt mai puþin familiarizaþi, propunerea domnului deputat Marin Cristea diferã de propunerea iniþiatorului, însuºitã, de chirie, prin faptul cã pct. c) de la alin. 2, punctul anterior, nu intrã în cazurile la care se referã alin. 3.
Domnul deputat Zoner, aveþi la pct. 4, domnule Zoner, vorbim de pct. 3.
Vã invit eu, cã sunt atent.
Dacã la pct. 3 aveþi...?
La pct. 4 v-am reþinut, aveþi ºi dumneavoastrã un amendament respins.
Deci vorbim de pct. 3, dacã aveþi ceva... Înþeleg cã
nu.
Suntem la art. 14 alin. 3.
Dumneavoastrã aveþi un amendament la art. 14 cu 4, domnule deputat.
Iniþiatorul, sunteþi de acord cu propunerea domnului Marin Cristea? Nu.
Comisiile îºi menþin punctul de vedere.
Am sã
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Cine este împotrivã, vã rog?
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Domnule Zoner, nu votaþi?
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Domnule Emil Popescu,
Vã rog sã mã credeþi, conform regulamentului, eu fac ordine în salã. Vã rog sã mã lãsaþi pe mine ºi...
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Eu fac dezordine!
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Domnule deputat,
Nu vã pot contrazice. Îmi pare rãu dar, cu tot respectul pe care vi-l port, nu vã pot contrazice.
Sunt 81 de voturi împotrivã.
Abþineri? Sunt douã abþineri.
## **Doamna Viorica Afrãsinei**
**:**
Nu sunt 81! Sunt 70. Am numãrat eu!
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Cu 86 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul domnului deputat Marin Cristea a fost admis.
Domnule preºedinte,
Votul sãlii vã rog sã-l respectãm cu toþii. Articolul 14 pct. 4.
Comisia? La articolul 14 alin. 4 comisia propune adoptarea textului iniþiatorului.
Domnul deputat Rãdulescu-Zoner are un amendament. Domnule deputat, aveþi microfonul!
Alineatul 4, domnule Zoner. Aºa scrie în raportul meu. Propuneþi eliminarea alin. 4. Vã rog sã vã susþineþi punctul de vedere.
Deci, repet, propuneþi, în amendament, eliminarea.
Nu, staþi puþin...
Eu cer altceva, anume cã ”La expirarea termenului de închiriere, chiriaºul are dreptul la o singurã reînnoire a contractului, pe aceeaºi perioadã, dacã pãrþile nu modificã prin acord expres durata închirieriiÒ.
Argumentaþia... pãi, staþi puþin, cã s-au amestecat.
Pãi, aici e vorba. Aici mi-a spus domnul preºedinte.
În primul rând, în caz contrar, contractul ajunge pe o duratã nedeterminatã, lucru incompatibil cu dreptul de proprietate ºi cu noþiunea de închiriere, eminamente temporarã.
Faptul cã locaþiunea chiriaºului devine perpetuã, conform ordonanþei, rezultã explicit din art. 14 alin. 4 care spune: ”Sunt permise mai multe reînnoiri succesiveÒ, adicã oricâte, la infinit.
Totodatã, art. 12 aratã cã ”la decesÒ ºi corect, spun eu aici, ”... la decesul chiriaºului titular de contract, contractul de închiriere se transformã automat în beneficiul ascendenþilor, descendenþilor...Ò, mã rog, se merge pânã la orice persoanã care figureazã în contract.
Ca atare, þinând seama de aceste lucruri, înseamnã cã, pânã în vecii vecilor, numai la cererea chiriaºului ºi fãrã acordul celeilalte pãrþi se prelungeºte contractul.
## Domnule deputat,
Aþi terminat timpul pentru intervenþie. Îmi cer scuze... Formulaþi fraza de închidere.
Eu vreau sã spun un singur lucru...
Spuneþi-l!
Eu nu sunt jurist, dar ºtiu, oricum, domnule secretar de stat, cã un contract trebuie sã aibã douã pãrþi. Un contract se încheie între douã pãrþi. Dacã tot prelungesc contractul doar la cererea unei pãrþi, înseamnã cã în vecii vecilor proprietarul nu va putea sã intre în propria lui proprietate.
Asta e problema! Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat. Am reþinut.
Am sã vã readuc aminte cã suntem la art. 14 alin. 4, al cãrui text este urmãtorul: ”Sunt permise mai multe reînnoiri succesive.Ò, text sprijinit de iniþiator ºi de cãtre comisie.
Domnul deputat Zoner, în materialele pe care le am, a propus eliminarea textului.
Are cuvântul domnul preºedinte Emil Popescu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu vã mãrturisesc sincer, nu-l înþeleg pe domnul Zoner, ºi atunci suntem nevoiþi sã explicãm mai bine lucrurile.
Nu existã ”contracte de închiriere perpetueÒ.
Termenul este un element esenþial al contractului de închiriere, asta dincolo de orice regim de normare ºi închiriere. Prin urmare, întotdeauna, un contract care ar fi fãrã termen este lovit de nulitate. Asta ca sã înþelegeþi mecanismul.
Textul acesta din art. 14 nu face decât sã dea expresie libertãþii contractuale a pãrþilor. Legea spune: ”sunt permiseÒ, deci facultativ, ”mai multe închirieri succesiveÒ.
Prin urmare, dacã ambele pãrþi din contract cad de acord, Ñ repet, ambele pãrþi Ñ, pentru cã aºa este interesul lor convergent, fiindcã s-au înþeles pe chirie, proprietarul are interes sã închirieze în continuare, iar chiriaºul are ºi el interes sã închirieze în continuare, se pot realiza mai multe închirieri succesive. Dar asta nu înseamnã cã existã un drept al unei pãrþi sau al celeilalte pãrþi. Dacã vor... Prin urmare, acesta este mecanismul textului ºi este normal sã fie aºa.
Toate prelungirile vin, atunci când vin, dacã vin, de la lege. Ori de câte ori legiuitorul a vrut, cum s-a spus acum, în acest act normativ, vine ºi, dincolo de voinþa pãrþilor, acordã o prelungire legalã. Aceasta nu mai este prelungire contractualã, este o prelungire legalã, la care proprietarul este obligat, dacã este fãcutã în favoarea chiriaºului. Lucrul este evident! Pânã acum au fost date 3 sau 4 prelungiri succesive.
Noi discutãm acum acest text care nu face decât sã dea expresie libertãþii pãrþilor... Pierdem timpul!
Vã rog deci sã respingeþi amendamentul domnului coleg.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnul Leonãchescu. Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Rog colegii deputaþi sã nu pãrãseascã sala! Vã rog sã nu pãrãsiþi sala, domnul Gavra, domnul Moucha... Vã rog sã staþi la vot.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Aº vrea sã-l asigur pe domnul deputat RãdulescuZoner de toatã stima ºi preþuirea mea pentru curajul Domniei sale, dar îl rog, în acelaºi timp, sã mã ierte cã nu pot fi de acord cu formularea propusã.
În primul rând cã aceastã lege este o lege de protecþie a chiriaºilor. Deci centrul de greutate al tuturor enunþurilor ºi prevederilor acestei legi trebuie sã cadã pe protecþia chiriaºilor.
În al doilea rând, formularea propusã de iniþiator ºi acceptatã de comisie, ºi mã bucur cã ºi domnul jurist Popescu este de acord, este o formulare permisivã, nu limiteazã nici un drept al nici uneia dintre pãrþile participante la contract.
Iatã de ce, vã propun sã adoptãm art. 14 alin. 4 în formularea propusã ºi acceptatã de comisie.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Deci domnul Zoner propune eliminarea alin. 4 din art. 14.
Iniþiatorul ºi comisiile sesizate în fond nu sunt de acord.
Am sã
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Am sã
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Este 13, domnule preºedinte. Zãu, vã rog, fiþi mai atenþi la rapoarte! Da. Pe 13 lit. m) l-am retrimis la comisii, îl vom discuta dupã ce vin celelalte 3 puncte de la comisii.
Suntem la art. 14.
Reamintesc sãlii cã a votat în unanimitate art. 14, în ansamblu.
Intrãm în art. 15 ºi fac din nou apel la colegi sã fie atenþi. Este o lege complicatã.
La articolul 15 alin. 1 comisiile propun adoptarea textului iniþiatorului. Nu existã amendamente.
Dacã existã un amendament de formulare? Domnule deputat Naidin, vã rog, aveþi cuvântul la alin. 1.
## **Domnul Petre Naidin:**
La alin. 1, într-adevãr, pentru o clarificare, conform tehnicii legislative, eu cred cã ar trebui sã cuprindem ”potrivit Legii locuinþei nr. 114/1996, republicatãÒ, întrucât pânã la faza de republicare au mai fost douã acte normative, care ar putea sã complice conceptul pe care doreºte sã-l implementeze alin. 1.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Suntem de acord!
În textul pe care-l avem noi nu e.
Nu, nu este în text.
Propunerea mea constã în mãrirea duratei de la 30 la 60 de zile de la momentul notificãrii ºi încheierii, finalizãrii contractului de închiriere ºi pânã la momentul pãrãsirii locuinþei. Nu este timp util sã faci aceste operaþii. Vã mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
## Domnule deputat,
Îmi cer scuze faþã de plen. Este o greºealã în raport. Acum, citind amendamentul, amendamentul de fapt este însuºit de cãtre comisie, dar, din pãcate, la redactare, a fost trecut amendamentul ºi la ”respinseÒ. Deci îmi cer scuze, amendamentul a fost... Este ºi vina mea cã n-am citit cu suficientã atenþie, dar lucrez pe 4 materiale o datã. Acest amendament a fost însuºit de cãtre comisie.
Cine este pentru?
Poftim? Aveþi dumneavoastrã amendament aici? Nu, domnule Zoner. Nu aveþi. Nu, nu aveþi aici. Vã rog, discutaþi cu comisia.
Deci, repet, cine este pentru, vã rog? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
## ”RepublicatãÒ deci, dacã se doreºte.
ªi, a doua problemã, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, o clarificare cu iniþiatorul: întrucât uitându-ne în Legea nr. 114, republicatã, la art. 43 ºi, respectiv, 48, observãm o anumitã contradicþie juridicã, în sensul cã noi stabilim o prioritate, dar pânã la aceastã prioritate mai avem încã 8 categorii socioprofesionale care sunt îndreptãþite sã beneficieze de aceastã prevedere a art. 1 ºi 2, la art. 48, dacã observã ºi iniþiatorul ºi, respectiv, comisia, la lit. d) se spune cã: ”nu pot beneficia de locuinþe sociale cei care deþin, care sunt chiriaºi la o altã locuinþãÒ ºi, în mod automat, existã contradicþie, dacã observaþi, între aceastã prevedere, o repet ºi pentru comisie, art. 48 lit. d), cu ceea ce prevede art. 15.
O limpezim acum, o lãsãm Senatului, o lãsãm în aer? Nu ºtiu. Poate domnul preºedinte al Comisiei juridice o clarificã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
## Da. Vã mulþumesc.
În primul rând, la prima observaþie a dumneavoastrã, este un lucru ciudat, în textul pe care noi îl avem, pe care lucrãm noi nu existã cuvântul ”republicatÒ. În ordo- nanþa publicatã în ”Monitorul OficialÒ existã ”republicatÒ, deci aveþi dreptate.
Rog iniþiatorul ºi comisiile sã aibã grijã sã facã completarea.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Sintagma ”cu modificãrile ulterioare...Ò
Domnul Gaspar.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
În debutul art. 15 alin. 1 se spune: ”În cazul chiriaºilor notificaþi...Ò Este o exprimare cam improprie. Nu avem ”chiriaºi notificaþiÒ. Cred cã ar trebui sã spunem: ”În cazul chiriaºilor cãrora li s-a transmis notificare pentru motivele prevãzute...Ò sau ”... care au primit notificare pentru...Ò, dar ”chiriaºi notificaþi...Ò, mi se pare cã exprimarea este improprie.
Comisiile?
Pentru aceleaºi motive, de asigurare a timpului de intervenþie, propun majorarea acestui interval de la 30 de zile, la 60 de zile, perioadã în care chiriaºul care a pãrãsit locuinþa sau care a fost forþat sã pãrãseascã locuinþa sã înregistreze cererea de locuinþã la consiliul local.
Este un context mai deosebit în legãturã cu art. 15, ºi aici este vorba de alin. 1, pe care l-aþi avut prezentat pe scurt. Alin. 1 spune: ”În cazul chiriaºilor notificaþi pentru motivele prevãzute la art. 14 alin. 2 lit.a) ºi b)...Ò, care sunt aceºtia? De fapt, sunt cei cãrora nu li se mai prelungesc contractele de închiriere, din diverse motive. Or, aceastã, sã zic, variaþie de situaþii te conduce în foarte multe momente la a nu avea timpul necesar sã-þi faci astfel de înscrieri.
De aceea, propun prelungirea duratei de la 30 la 60 de zile.
Vã mulþumesc.
Am reþinut. Domnul Leonãchescu.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**
Stimaþi colegi,
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Este bine cum este. Ori aºa, ori aºa Ñ schimbãm textul degeaba!
”Chiriaºii notificaþi...Ò!
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Iniþiatorul nu are obiecþii.
Comisiile au obiecþii.
Am sã
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Vã mulþumesc. Comisiile? Nu sunt de acord. Iniþiatorul? Se menþine la punctul de vedere iniþial. Domnule Badea, vã rog, aveþi cuvântul! Mã iertaþi...
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu totuºi nu înþeleg punctul acesta de vedere din partea celor care sprijinã poziþia chiriaºilor, pentru simplul motiv cã chiriaºul este primul interesat sã se grãbeascã cu înregistrarea respectivei cereri, mai ales dacã, cum este previzibil, va veni un flux de cereri ceva mai mare într-o anumitã perioadã, încât, fãrã sã fiu aprioric împotriva termenului de 60 de zile...
Dar dacã este bolnav?
...dar mie mi se pare cã o tratare serioasã ºi corectã, în interesul chiriaºilor, este termenul de 30 de zile. Mi se pare logic ca omul sã se grãbeascã sã-ºi pretindã eventualele drepturi ulterioare legate... Efectiv nu înþeleg logica acestui termen de amânare, din perspectiva interesului chiriaºilor. Vã mulþumesc. Domnul Vasile Stan.
staff-ul tehnic sã se pregãteascã pentru un apel nominal, în cazul în care în 10 minute nu avem prezenþa necesarã continuãrii dezbaterilor.
Stimaþi colegi,
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Problema aceasta, a chiriaºilor care pãrãsesc locuinþele, nu este o problemã chiar aºa de simplã.
Eu vreau sã vã reamintesc dumneavoastrã niºte precedente: cererile de înregistrare ale revoluþionarilor, cererile de înregistrare ale deþinuþilor politici s-au amânat ani de zile, deci nu cu 30 de zile, cum cere domnul deputat Marin Cristea.
Eu personal aº ruga iniþiatorul ºi comisia sã justifice de ce nu acceptã aceste 60 de zile, care înseamnã o mãrire foarte micã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Iniþiatorul. Aveþi cuvântul!
## **Domnul Gheorghe Mocuþa Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Articolul la care faceþi dumneavoastrã referire este foarte clar: ”Chiriaºul este obligat sã înregistreze cererea de locuinþã la consiliul local, în termen de 30 de zile de la data notificãriiÒ. Nu se vorbeºte despre soluþionarea acestei cereri ºi considerãm cã a depune o cerere în termen de 30 de zile este un termen suficient pentru chiriaº, care, aºa cum s-a spus, are tot interesul.
Deci nu se discutã soluþionarea, ci înregistrarea cererii.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Vã mulþumesc.
Domnule Marin Cristea, vã pãstraþi amendamentul? Da.
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Se poate constata cã nu avem cvorum!
ªi-au manifestat votul un numãr de 94 de deputaþi, faþã de un cvorum de 125. Datoritã faptului cã am fãcut, în ºedinþa de astãzi, un apel nominal, nu am sã-l propun ºi pe al doilea.
Luãm pauzã, suspendãm lucrãrile ºedinþei noastre, care se vor relua astãzi, la ora 14,00. Vã mulþumesc.
PAUZÃ
DUPÃ PAUZÃ
Este ora 14,07. Rog liderii grupurilor parlamentare sã asigure prezenþa în salã. Rog secretarii de serviciu ºi
Regret, apel nominal. Domnul secretar Gaspar va citi al doilea apel astãzi. ªi un secretar am pierdut astãzi, în aceastã dupã-amiazã.
Îmi cer scuze faþã de dumneavoastrã cã apelez a doua oarã într-o zi la aceastã metodã, dar nu am altã soluþie.
|**Domnul Acsinte Gaspar:**|| |---|---| |Achimescu Victor ªtefan|prezent| |Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|prezent<br>prezentã| |Albu Alexandru|prezent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe Ñ Dâmboviþa|absent<br>prezent| |Ana Gheorghe Ñ Hunedoara|absent| |Andrei Gheorghe|absent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|absentã<br>prezent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan|absent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Bãsescu Traian<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Berci Vasile<br>Berciu Ion|absent<br>prezent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Gabriel<br>Bivolaru Ioan<br>Boda Iosif<br>Bšndi Gyšngyike<br>Boºtinaru Victor|prezentã<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>prezent| |Bot Octavian|absent| |Botescu Ion<br>Bran Vasile|absent<br>absent| |Brezniceanu Alexandru<br>Bud Nicolae|prezent<br>absent| |Buga Florea|prezent| |Bujor Liviu<br>Burlacu Viorel|absent<br>prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Calimente Mihãiþã|absent|Ghiga Vasile|prezent| |---|---|---|---| |Cazacu Vasile-Mircea|prezent|Giurescu Ion|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|prezent|Glãvan ªtefan|prezent| |Cândea Vasile|prezent|Godja Petru|absent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|prezent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron|absent|Grigoraº Neculai|absent| |Chiliman Andrei-Ioan|absent|Grigoriu Mihai|prezent| |Chiriac Mihai|prezent|Groza Nicolae|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Ciumara Mircea|absent|Haºotti Puiu|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent|Hilote Eugen-Gheorghe|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|absent|Hlinschi Mihai|prezent| |Constantinescu Dan|absent|Honcescu Ion|prezent| |Corâci Ioan Cezar|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Corniþã Ion|prezent|Iacob Elena|prezentã| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Ifrim Dumitru|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|prezent|Igna Ioan|prezent| |Cristea Gheorghe|prezent|Ignat ªtefan|prezent| |Cristea Marin|prezent|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |Cunescu Sergiu|absent|Ionescu Alexandru|prezent| |Dan Marþian|prezent|Ionescu Anton|absent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ionescu Bogdan|absent| |Darie Simion|prezent|Ionescu Constantin|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin|prezent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu Gheorghe|absent| |Decusearã Jean|absent|Ionescu Marina|prezentã| |Dejeu Gavril|prezent|Ionescu Nicolae|prezent| |Diaconescu Ion|absent|Ioniþã Mihail-Gabriel|absent| |Dimitriu Sorin Petre|absent|Ioniþã Nicu|prezent| |Dîrstaru Dorin|absent|Iorga Leonida Lari|absentã| |Dobre Traian|prezent|Iorgulescu Adrian|absent| |Dobrescu Smaranda|absentã|Irimescu Haralambie|prezent| |Dorian Dorel|absent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Dorin Mihai|prezent|Jurcan Dorel|absent| |Dragoº Iuliu Liviu|absent|Jurcã Teodor|prezent| |Dragu George|absent|Kakasi Alexandru|prezent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|prezent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Drecin Mihai Dorin|prezent|Kerekes K‡roly|prezent| |Drumen Constantin|prezent|K—nya-Hamar Alexandru|prezent| |Dugulescu Petru|prezent|Kovacs Carol-Emil|prezent| |Dumitraºcu Laurenþiu|absent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent| |Dumitrean Bazil|prezent|Lazia Ion|absent| |Dumitrescu (Bãlan) Marilena|prezentã|Lãdariu Lazãr|prezent| |Dumitrescu Paul Adrian|prezent|Lãpuºan Alexandru|absent| |Dumitriu (Hunea) Carmen|prezentã|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Duþu Ion|prezent|Lepºa Sorin Victor|prezent| |Elek Barna Matei|absent|Lixãndroiu Viorel|prezent| |Enache Marian|absent|Lupu Vasile|absent| |Enescu Ion|prezent|Macarie Sergiu|prezent| |Fenoghen Sevastian|prezent|Manole Odisei|absent| |Filipescu Ileana|prezentã|Manolescu Oana|prezentã| |Furo Iuliu Ioan|prezent|Marin Gheorghe|prezent| |Galic Lia-Andreia|absentã|Marineci Ionel|prezent| |Gaspar Acsinte|prezent|Marinescu Ioan-Sorin|absent| |Gavra Ioan|prezent|M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent| |Gavrilaº Teodor|prezent|Matei Lucian Ion|absent| |Gazi Gherasim|prezent|Matei Vasile|prezent| |Georgescu Florin|absent|M‡tis Eugen|absent| |Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent|Mazãre Radu ªtefan|absent| |Gheorghe Valeriu|absent|Mândroviceanu Vasile|prezent| |Gheorghiof Titu Nicolae|absent|Mânea Radu|prezent| |Gheorghiu Adrian|absent|Mera Alexandru-Liviu|prezent| |Gheorghiu Mihai|absent|Meºca Sever|absent| |Gherasim Ion-Andrei|prezent|Miclãuº Vasile|prezent| |Ghidãu Radu|absent|Micle Ulpiu-Radu-Sabin|absent|
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Mulþumesc, domnule secretar.
Rog colegii sã motiveze absenþele dupã terminarea ºedinþei Ñ vã mulþumesc mult Ñ, astfel încât putem sã lucrãm, cu rugãmintea sã rãmânem în salã, sã reuºim sã terminãm aceastã ordonanþã, asupra cãreia ne aplecãm de destul de multã vreme.
Vã reamintesc: art. 15 alin. 2. Comisiile au adoptat textul iniþiatorului, domnul deputat Marin Cristea a propus un amendament respins: 60 de zile, în loc de 30 de zile.
Am ajuns la vot, votul a fost întrerupt.
Da? Vã rog mult, pentru cã nu putem lucra. Dupã ºedinþã, vã rog frumos sã faceþi motivãrile.
Domnul secretar Gaspar se mutã jos, ca sã nu par încãpãþânat, nu sunt, în aceastã chestiune, vreau doar sã reuºim sã mergem mai departe.
Deci reiau: la alin. 2 art. 15, comisiile au fost de acord cu textul iniþiatorului. Domnul deputat Marin Cristea a propus 60 de zile, în loc de 30 de zile.
Am sã
Vot · Respins
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Voturi împotrivã, vã rog? 84 de voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? 5 abþineri.
5 abþineri. Cu 62 de voturi pentru, 84 împotrivã ºi 5 abþineri, amendamentul a fost respins.
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Cu 84 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivã ºi o abþinere, art. 15 alin. 2 a fost adoptat, în forma iniþiatorului.
Alin. 3 de la art. 15 Ð comisiile propun adoptarea formei iniþiatorului, nu existã amendamente.
Am sã
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
## **Domnul Petre Naidin**
**:**
Am eu un amendament de redactare.
Un amendament de redactare, domnul Naidin. Nu existã amendamente respinse am vrut sã spun.
Comisia, într-adevãr, prin acest amendament, remarcã cã Legea nr.114/1996 este republicatã, dar nu-i suficient, întrucât ea a mai fost completatã cu încã 5 acte normative, dintre care cel mai important este Legea nr.114/1999 ºi, în mod obligatoriu, trebuie sã scriem atunci ”Legea locuinþei nr.114/1996, republicatã, cu modificãrile ºi cu completãrile ulterioareÒ.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Este de acord iniþiatorul. Comisia? Comisia este de acord.
Staþi o secundã, staþi, domnule Naidin, sã-mi simplificaþi viaþa ºi mie, pentru cã este o lege cu 3 rapoarte mai complicate!
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, o corelare ºi o explicaþie din partea iniþiatorului eu cred cã ne-ar fi utile, dacã acceptaþi. Ar fi faptul cã, prin Legea nr.114, la art. 7, consiliile locale pot realiza locuinþe ºi pot oferi, pentru dobândire, o serie de subvenþii, prin intermediul bugetului de stat. Legea nr.114 stabileºte o prioritate, în care eu cred cã nu se regãsesc cei pe care dorim sã-i ajutãm astãzi, adicã pe aceºti chiriaºi. Dacã iniþiatorul binevoieºte a ne explica, cel puþin pentru mine, ar fi un lucru foarte bun.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Domnule deputat, nu am sã reþin cererea dumneavoastrã. Rog iniþiatorul sã rãmânã la locul dânsului. Suntem în procedurã de urgenþã ºi risc, pentru aceastã explicaþie, sã ies din timpul total ºi nu aº vrea sã fac acest lucru.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
## **Domnul Radu-Liviu Bara:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Am propus eliminarea acestui alin. 2, deoarece nu cred cã are rost. Spune de plata unor despãgubiri echivalente cu cel puþin jumãtate din valoarea creditului necesar solicitat. Cine plãteºte aceste despãgubiri, primarul, consiliul local, directorul C.E.C.-ului, cine plãteºte? Pãi dacã nu spunem cine plãteºte la despãgubiri, nu are nici un rost!
**Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:** Cei vinovaþi.
Îl purtãm pe omul acesta pe drumuri iarã cu procese? Pentru cã, efectiv, nu are împotriva cui sã se îndrepte, pentru cã eu ºtiu cã de obicei prioritãþile acestea se hotãrãsc de cãtre consiliul local sau de cãtre directorul C.E.C.-ului. Deci dacã acest articol se considerã cã trebuie sã rãmânã, trebuie absolut sã spunem cine plãteºte aceste despãgubiri. Dacã nu, eu propun eliminarea. Mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Am reþinut. Întreb comisiile sesizate în fond...
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Cei ce nu respectã ordinea de prioritate.
Domnule preºedinte, cu sala, cã vã aude numai domnul Bara! Domnul preºedinte Emil Popescu.
Cine plãteºte, întreabã domnul Bara? Rãspuns: cei ce nu respectã ordinea de prioritate. Exact funcþionarul, din pãrãluþa lui, din punguþa lui. Cine se urcã în tramvai fãrã bilet plãteºte din punga lui amenda. În cazul de faþã, textul este foarte clar, nu ºtiu de ce vã miraþi, domnule Bara. O sã rãspundã ºi o sã plãteascã din pungã, aºa
cum ºi judecãtorii vor începe sã plãteascã din pungã pentru hotãrârile greºite pentru care statul român plãteºte acum daune, ºtiþi unde.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Comisia, vã pãstraþi punctul de vedere?
Fiindcã vine vremea ºi face pe prostul, face pe tâmpitul, face afacerea, dã hotãrârea greºitã ºi zice: ”lasã, cã turcul plãteºteÒ, cu timpul devine el turcul.
Da, iniþiatorul. Vã pãstraþi punctul de vedere. Deci, am amendamentul...
Stimaþi colegi, vã rog sã luaþi loc în salã, ca sã putem desfãºura ºedinþa. Domnule Ianculescu, vã rog mult de tot. Vã mulþumesc.
La art. 16 alin. 2 avem un amendament respins de cãtre comisii ºi iniþiator, de eliminare, al domnului RaduLiviu Bara. Vi-l pãstraþi, domnule Radu Bara? Domnul Radu Bara ºi-l pãstreazã.
Supun amendamentul de eliminare votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? 16 voturi pentru, insuficient.
Supun forma propusã de cãtre comisii votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Un vot.
Abþineri? 3 abþineri.
Cu un vot împotrivã ºi cu 3 abþineri, alin. 2 al art. 16 a fost adoptat în forma propusã de comisiile sesizate în fond.
Art. 17. Comisiile propun adoptarea lui în forma propusã de iniþiator.
Domnul deputat Marin Cristea are un amendament. Îl susþineþi, domnule deputat?
Stimaþi colegi, în fond, despre ce se doreºte aici... La art. 17 se prevede urmãtorul lucru: ”Persoana prevãzutã la art. 14 alin. 2 lit.a) trebuie sã ocupe locuinþa în termen de 60 de zile de la data pãrãsirii acesteia de cãtre chiriaº ºi pentru o perioadã care nu poate fi mai micã de un an de la data mutãrii efective în locuinþãÒ. Cu alte cuvinte, aceastã prevedere de la alin. 2 lit.a) se referã la faptul cã locuinþa este necesarã proprietarului care stã într-o altã locuinþã, pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale soþului, pãrinþilor, ale celor cu care locuiesc în aceastã gospodãrie. Constatã cã nu îi este suficient sau nu le sunt suficiente condiþiile ºi spaþiile de locuit ºi doreºte sã se extindã sau sã se mute o parte din familie într-o altã locuinþã, tot a Domniilor lor, care este ocupatã de un chiriaº, ºi spune: ” Te mut pe tine, chiriaº, ca sã mã simt eu mai bine, cel puþin un an de zileÒ. Dacã într-adevãr problema este cã este de strictã necesitate sã mã mut, apoi mã mut pentru cel puþin 5 ani. Aceasta este propunerea mea. Dacã simt cã vreau sã mã mut pentru cã este vital, nu pentru cã vreau sã fac altceva cu locuinþa, pentru cã este vital pentru gospodãria mea, eu propun sã se mute nu pentru minimum 1 an, pentru minimum 5.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Mulþumesc, domnule deputat. Vreau sã-mi permiteþi sã cobor ºi eu la microfon.
Stimaþi colegi,
Am coborât, pentru cã vreau sã sprijin amendamentul colegului Marin Cristea pe o logicã pe care o gãsim în întreg textul legii. În foarte multe din articolele legii facem apel la Legea nr.112, vestita Lege nr.112, ºi încercãm, ºi ºi reuºim prin textul legii ca cei care n-au respectat legea într-un termen mai mic de 10 ani, chiriaºii care au cumpãrat locuinþa, s-au mutat din casa pe care au cumpãrat-o, îi punem în situaþia sã piardã casa, contractul. Din moment ce la Legea nr.112 folosim un termen de 10 ani, la care facem apel în textul acestei legi, mi s-ar fi pãrut firesc ca ºi în acest caz sã fie tot 10 ani, ca sã fie un tratament egal al celor douã categorii. Bun. Domnul Cristea a propus 5 ani. Este un tratament preferenþial pentru cei care sunt proprietari ºi îºi recapãtã casa. Sper sã fiþi de acord cã, dintr-un spirit de echitate, mãcar 5 ani trebuie sã fie acceptat ca termen. Vã mulþumesc.
Uitaþi-vã ce este prins în textul acestei legi, discuþiile noastre, domnule Grigoriu, în care ºi cei care s-au mutat ºi au lãsat-o liberã, n-au folosit-o, pierd dreptul sã prelungeascã un contract dacã-l pierd º.a.m.d. ªtiþi la ce mã refer...
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Domnule preºedinte, vã rog sã-i cereþi iniþiatorului sã ia atitudine; sã explice raþiunea acestui program.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Mulþumesc domnului preºedinte Emil Popescu pentru propunerea fãcutã. Rog iniþiatorul sã ia cuvântul sã ne explice punctul de vedere al Domniei sale.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Cum e cu 60 de zile, cum e cu... ?!
Gheorghe Mocuþa
#155038Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Sunt situaþii diferite, perioada de 10 ani la care vã referiþi dumneavoastrã este interdicþia de vânzare potrivit Legii nr.112 a chiriaºului care a ocupat casa. Noi ne menþinem punctul de vedere cu privire la propunerea pe care am fãcut-o, ºi anume 1 an, considerând cã acest termen este suficient pentru a se muta ºi a demonstra buna-credinþã a proprietarului.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Da, mulþumesc. Comisiile?
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
La fel, acelaºi punct de vedere avem.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Acelaºi punct de vedere, am reþinut.
Deci am sã vã supun dumneavoastrã amendamentul domnului deputat Marin Cristea, prelungirea termenului de la 1 an la 5 ani.
Voturi pentru? Vã rog. Rog secretarii de ºedinþã sã numere voturile.
Voturi pentru? 57 de voturi pentru. Voturi împotrivã?
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
47-48 sunt.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
56 de voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.
Cu 126 de voturi exprimate existã cvorum, propunerea domnului Marin Cristea a cãzut cu 57 de voturi pentru, 56 împotrivã ºi 3 abþineri. Cvorumul de lucru, vã reamintesc, este de 125 de deputaþi.
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Cu 63 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivã ºi douã
abþineri, art. 17 în formularea iniþiatorului a fost adoptat. Art. 18, paragraful 1. Comisiile propun adoptarea în redactarea iniþiatorului. Nu existã amendamente respinse. Am sã-l
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Da, cer scuze. Nu are amendamente. Este formularea iniþiatorului la 18 cu 4. Supun textul, în formularea iniþiatorului, votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.
Supun votului dumneavoastrã art. 16, în ansamblu. Am uitat sa fac acest lucru, îmi cer scuze!
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri. Cu douã abþineri, art. 16 a fost adoptat. Art. 18, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?
Cu un vot împotrivã, art. 18 a fost votat. Art. 19. Nu existã... Comisiile...
**Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Vã rog sã-mi daþi cuvântul.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Comisiile... Nu vi-l dau, domnule preºedinte.
**Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:** Este o eroare gravã.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Domnule preºedinte, veniþi sã-mi spuneþi întâi ce eroare, ca sã pot aprecia dacã este aºa gravã.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Domnule preºedinte, daþi-mi cuvântul ºi pe urmã o sã apreciaþi. Vã rog frumos.
Domnule preºedinte, vã rog sã stãm... Poftiþi domnule preºedinte!
Domnule preºedinte, vã mulþumesc de înþelegere. Mã adresez iniþiatorului ºi colegilor. Veþi vedea cã undeva este o absurditate. Textul cuprinde o absurditate: ”Dacã locuinþa a fost vândutã unui terþ în condiþii sau la un preþ mai avantajoase decât cele prevãzute în oferta adresatã chiriaºului care nu a acceptat aceastã ofertã...Ò Ð vã rog sã reþineþi aceastã sintagmã Ð a fost o ofertã adresatã chiriaºului, chiriaºul nu a acceptat aceastã ofertã. Fiindcã nu a acceptat oferta, locuinþa a fost vândutã unui terþ.
Acum vã rog sã reluaþi de la capãt ºi veþi vedea absurditatea textului: ”Dacã locuinþa a fost vândutã unui terþ în condiþii sau la un preþ mai avantajoase decât cele prevãzute în oferta adresatã chiriaºului care nu a acceptat aceastã ofertã, chiriaºul se poate subroga în dreptul lui cumpãrãtorului, plãtindÒ aºa ºi mai departe...
Prin urmare, suntem în situaþiunea urmãtoare: cã i s-a fãcut, în primul rând, chiriaºului oferta, cã el nu a acceptat-o, dar el poate totuºi sã distrugã vânzarea fãcutã cu terþul ºi sã se subroge în poziþia terþului. Ar fi putut sã facã acest lucru dacã el ar fi acceptat oferta ºi proprietarul n-ar fi respectat oferta. Dar dacã primul care este întrebat este chiriaºul ºi el spune nu, ”uite, eu îþi fac ofertã sã cumperiÒ ºi el spune nu ºi nu acceptã oferta, deci, repet, ipoteza textului este cã el nu a acceptat oferta. Dacã aceasta este ipoteza textului, tot ce urmeazã este absurd. Dumneavoastrã votaþi ce vreþi.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Da, am sã cobor la microfon.
Domnule preºedinte Emil Popescu, jumãtate aveþi dreptate, dar jumãtate nu aveþi dreptate.
Deci aici s-a încercat rezolvarea urmãtoarei situaþii în favoarea chiriaºului. Am o casã de vânzare, cer pe ea chiriaºului 1 milion de dolari, el sigur cã nu poate sã mi-i dea ºi o vând dupã aceea cu 60.000 altcuiva. Atunci chiriaºul poate plãti el preþul sã ia casa, pentru cã aºa este corect.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Nu are cum.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Domnule Popescu, mã ascultaþi? Pentru dumneavoastrã vorbesc, cã aþi fãcut o intervenþie aici. Dacã locuinþa a fost vândutã unui terþ la un preþ mai mic, deci în condiþii mai avantajoase decât i s-au oferit chiriaºului,
este firesc, textul are logicã. Textul are logicã. Am întrebãri, dacã este vorba de acelaºi preþ, dacã are rost sã fie prins aici, însã, pe fond, textul are logicã.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
...restricþiunea vânzãrii faþã de un terþ care dobândeºte de bunã-credinþã sau... Textul acesta este o prostie, dar votaþi-l domnilor! Votaþi-l! Eu mi-am fãcut datoria sã vã arãt cã este eficient...
Domnule preºedinte Emil Popescu, vã rog mult, lãsaþi-ne sã continuãm.
Domnul Grigoriu.
Cã o fi, cã nu o fi prostie, ideea la iniþierea acestui text a fost urmãtoarea: cã dacã se întâmplã sã se vândã unui terþ o locuinþã în care stã un chiriaº, chiriaºului i se mai dã o ºansã timp de 60 de zile, dar dacã face rost de banii care reprezintã diferenþa între ce a putut el sã dea, ar fi putut el sã dea ºi nu a dat ºi suma la care s-a vândut, el are preempþiune aici. Dacã în 60 de zile el spune: ”Domnule, eu n-am putut sã-þi dau 100.000 de dolari, cã aveam numai 80 sau nu aveam nici atâtÒ. Dacã în 60 de zile face rost de 100.000 de dolari, îi pune în braþe proprietarului, cumpãrãtorului, pentru cã acela a dat banii, suta de mii de dolari ºi rãmâne în casã.
Acest text este un text foarte improbabil de protecþie a chiriaºului care, dupã ce i se vinde locuinþa în care el se aflã, dacã face fost de bani, plãteºte ºi rãmâne în casã proprietar. Aceasta a fost intenþia aici.
Din punct de vedere juridic, dacã aceastã resciziune este o prostie sau ba, eu nu mã pot pronunþa, o fi, dar aceasta a fost intenþia, de venire în întâmpinarea interesului chiriaºului fãrã sã lezeze drepturile proprietarului. Mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc. În fond, dumneavoastrã, domnule Emil Popescu, aþi primit amendamentul domnului Marin Cristea, pe care-l rog sã ia cuvântul, dacã îºi mai susþine amendamentul de eliminare.
## **Domnul Marin Cristea:**
Sigur, stimaþi colegi, interpretãri putem da câte dorim, dar mie nu-mi plac cuvintele nici tari, nici urâte, dar mi se pare cã aici este o manevrã, nu spun de altã facturã, ci o manevrã vicleanã. ªi spun manevrã vicleanã ºi la art. 17, aºa cum este exprimat, ºi la 19, ºi la 20, ºi la 21. Toate aceste 4 articole îmbracã aceeaºi hainã, aceeaºi intenþie. Poate cã este cea bunã. Eu o citesc cã este vicleanã. Aºa o citesc eu. În fond, ce se spune la art. 18, cu care toatã lumea a fost de acord: prioritate generalã la cumpãrarea locuinþei are chiriaºul. S-a bãtut acest lucru. Dupã aceea, vin ºi spun în toate aceste 17 pânã la 21 articole cã, în momentul în care am oferit chiriaºului ce ocupã locuinþa, locuinþa spre vânzare ºi mi-a dat un preþ, n-am fost mulþumit, am mers la un alt terþ, sã i-o vând aceluia. ªi pe acela îl determin sã-mi dea un preþ, dacã vreþi, ori mai mare, ori mai mic, ca sã o fac vandabilã. Or, fac preþul aºa cum îl vreau eu care cer, sigur cã da. Deci forþez nota sã determin pe chiriaº sã plãteascã la fel sau mai mult decât a oferit iniþial la cererea mea. De aceea, toate aceste 4 articole sunt viclene, sunt viclene ºi contra chiriaºilor. Eu v-am propus sã le eliminãm pe toate, de la 17 la 21, pentru cã aceastã situaþie este reglatã prin art. 18.
Mulþumesc.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Vã rog sã-mi daþi cuvântul, domnule preºedinte.
Da, domnule preºedinte Emil Popescu. Vã rog, aveþi cuvântul!
## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**
Domnilor, a fost un consens clar între noi pe linia eliminãrii conflictului de principiu dintre proprietar ºi chiriaº, ca sã i se recunoascã chiriaºului un drept de preempþiune. Acest drept de preempþiune este localizat în art. 18. Acum suntem în situaþiunea cã, în exercitarea dreptului de preempþiune, chiriaºul refuzã. Proprietarul îi face o ofertã în condiþiile a), b) ºi c) ºi el o refuzã. Cu aceasta s-a exercitat dreptul lui de preempþiune. Urmeazã art. 19, care este nenorocirea nenorocirilor. Dumneavoastrã gândiþi aici în sala aceasta ca niºte oameni buni ºi de treabã ºi cuminþi, dar nu vã daþi seama ce înseamnã ca un terþ de bunã-credinþã sã dobândeascã, în afara aportului dintre proprietar ºi chiriaº, ºi sã plãteascã.
Domnul Bara, de pildã, aflã de ofertã, vine ºi cumpãrã, nu este chiriaº ºi el cumpãrã ºi dintr-o datã se vede cã este ameninþat în cumpãrãtura lui, fiindcã chiriaºul s-a rãzgândit ºi zice: ”Stai, cã acum vreau sã accept ofertaÒ. ªi domnul Bara zice: ”Bine, bine, dar ai avut deja o primã ofertã fãcutã ºi ai respins-o, ºi acum te-ai rãzgânditÒ. Dar discuþiunea cea mai cruntã se va face pe problema dovezii, pe terenul dovezii. Cum vei dovedi, prin raport cu terþul, cã s-a plãtit un preþ mai mare sau mai mic, când cu toþii ºtim cã preþurile reale nu sunt vehiculate în hârþoage? Ce Dumnezeu?!
Acest text nu face decât sã-i încurce pe toþi cei trei, o sã fie milioane de procese. Eu am fost...
Domnule Grigoriu, lãsaþi-ne, domnule, nu ne mai tot învãþaþi o mie de lucruri! Eu ºtiu ce este în sala de ºedinþe. Dumneavoastrã gândiþi când pe... ªi eu vã spun, toatã lumea are bune intenþii, dar ºi iadul este pavat cu intenþii bune. Aceasta va fi nenorocirea nenorocirilor pentru cele trei personaje care se vor întâlni ºi va câºtiga când terþul, când chiriaºul, când la fond, când la Apel. Milioane de procese, exerciþii juridice pe niºte chestiuni foarte delicate ºi care sunt absurde. Dacã i se face o datã o primã ofertã: ”Vrei sã iei mãrul lui Adam?Ò ”Vreau sã iau mãrul lui AdamÒ, i se dã termen, face rost de împrumut, face rost de bani, se discutã oferta. A respins oferta, trenul a plecat din garã ºi proprietarul vinde. ªi dacã terþul, vã rog sã vã puneþi pe poziþia terþului, fiecare dintre dumneavoastrã poate sã cumpere. Terþul cumpãrãtor dintr-o datã se vede la discreþia chiriaºului ºi ºtiþi ce iese din aceasta? ”Vrei sã-þi las achiziþia în picioare? Îmi dai mata mie 10.000 de dolari, cã aºa vreau euÒ. Domnule Grigoriu, eu ºtiu ce spun!
Prin urmare, dupã pãrerea mea, este mai înþeleaptã propunerea domnului Cristea sã fie eliminat textul din art. 19 alin. 1, aºa cred, dar dacã dumneavoastrã vreþi, votaþi, domnilor!
Gata, mulþumesc domnule preºedinte, 3 minute intervenþia, conform procedurii.
Domnul Grigoriu, dupã aceea comisia.
## **Domnul Mihai-Theodor-Constantin Grigoriu:**
Acuma mi-am adus aminte cã am participat la elaborarea acestui text. Ideea este urmãtoarea: aici se cautã a se elimina ºi evaziunea fiscalã. Este corect ce a spus domnul Popescu.
Deci proprietarul cere 100.000 de dolari. Chiriaºul îi spune: ”Nu îþi dau, domnule, nu potÒ, dupã care, el oferã unui terþ cu 110.000 dolari ºi care...
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Cum face dovada?
## **Domnul Mihai-Theodor-Constantin Grigoriu:**
...trece în actul de vânzare-cumpãrare 20.000 de dolari ºi plãteºte impozitul pe 20.000 de dolari ºi acuma i-am creat chiriaºului posibilitatea sã-i spunã: ”Aha, mie mi-ai cerut 100, acuma faci cu 20.000? Îþi dau eu 20.000Ò ºi îi dã 20.000 ºi se pierd cei 80.000 care au fost daþi la negru.
În acest sens a fost fãcut acest articol ºi aceasta mã face sã-l susþin, mãcar în aceastã direcþie, sã se facã vânzãrile-cumpãrãrile declarate la preþul adevãrat.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Lucrul acesta nu se întâmplã.
## **Domnul Mihai-Theodor-Constantin Grigoriu:**
Domnule Popescu, dacã se face la preþul adevãrat de 100.000 de dolari, chiriaºul nu mai poate sã vinã, aceasta este schema!
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
La preþul adevãrat, spune legea.
Domnule Grigoriu, am înþeles intervenþia dumneavoastrã.
Are cuvântul iniþiatorul. Vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.
Gheorghe Mocuþa
#169226## **Domnul Gheorghe Mocuþa:**
Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Noi ne-am consultat ºi considerãm cã textul nu este clar ºi atunci, în loc de ”mai avantajosÒ, am putea sã scriem ”mai micÒ ºi problema ar fi rezolvatã ºi mergem pe ideea pe care domnul preºedinte a expus-o, ºi anume aceea cã pentru eliminarea chiriaºului, proprietarul poate solicita o sumã mai mare, situaþie în care chiriaºul este în imposibilitate de a face plata, dupã care locuinþa s-ar vinde la un preþ mai mic.
Deci considerãm cã înlocuind ”mai avantajosÒ cu ”mai micÒ am rezolva aceastã problemã ºi ne menþinem în continuare punctul de vedere.
Da, am reþinut. Doamna Viorica Afrãsinei.
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
Am venit la aceastã tribunã doar datoritã faptului cã, puþin mai devreme, colegul de la P.N.Þ.C.D. susþinea aici un lucru; nu aº vrea sã contrazic logica Domniei sale, dar logica Domniei sale prezentatã aici contravine legii. Deci, aº vrea sã aveþi în vedere faptul cã Domnia sa a afirmat aici un lucru care este ilegal, ºi anume acela cã o vânzare în cazul în care este declaratã la preþ mai mic, deºi ea s-a fãcut la preþ mai mare, s-ar putea sã prejudicieze în aceastã situaþie chiriaºul, aºa aþi spus dumneavoastrã, dar lucrul acesta înseamnã cã prejudiciazã înregistrarea, prejudiciazã statul ºi legea... Dumneavoastrã aþi spus cã nu se poate face acest lucru ºi cã în acest caz s-ar reveni la pretenþia chiriaºului. Deci chiriaºul ar putea sã pretindã oferirea preþului respectiv.
Acela declarat oficial ºi pierderea banilor.
Pãi, tocmai, cu atât mai mult trebuie eliminat acest articol, pentru cã dumneavoastrã aþi pus în calcul un caz în care statul ar fi prejudiciat, ceea ce nu se întâmplã, pentru cã legea nu permite. Deci dacã dumneavoastrã aveþi în vedere ºi la aceastã tribunã spuneþi acest lucru, este foarte grav. Noi nu putem pune în discuþie un caz care contravine legii. Aceasta am vrut sã vã spun.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Da, domnule coleg.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Cea mai bunã sursã de procese pentru avocaþi!
Domnul deputat Pop Leon.
## **Domnul Leon Petru Pop:**
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Eu cred cã situaþia este ceva mai simplã, pentru cã ipoteza care se impune este urmãtoarea: se oferã chiriaºului sã cumpere cu 100 de mii de dolari. Acesta refuzã. În situaþia în care terþul oferã 101 mii de dolari, rãmâne pentru totdeauna vândut ºi adjudecat de cãtre cumpãrãtor, pentru cã este preþul superior. Chiriaºul nu are cale de atac. În situaþia în care terþul cumpãrã cu 90 de mii de dolari, are cale de atac împotriva lui.
Eu nu cred cã existã vreun terþ care sã dea 101 mii, deci 1.000 de dolari în plus faþã de oferta fãcutã chiriaºului, ºi sã declare altã sumã, pentru cã riscã sã piardã procesul ºi casa.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
El declarã cât vrea, în acte.
Domnule preºedinte, nu declarã cât vrea în acte. Nu ne spuneþi aici, cã suntem în Parlament. El trebuie sã declare în acte cât a dat. Sã plecãm de la aceastã idee. Sã nu introducem o idee falsã parlamentarilor, cã ”poate declara cât vreaÒ.
Domnul preºedinte.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Eu nu ºtiu ce se declarã la notariat sau în instanþã, dar un lucru este cert. ªi v-aº propune o modificare a acestui articol în sensul urmãtor: ”Dacã locuinþa a fost vândutã unui terþ la un preþ mai mic decât cel prevãzut în oferta adresatã chiriaºului, care nu a acceptat aceastã ofertã ...Ò ºi curge mai departe tot textul.
Deci este vorba despre un preþ mai mic, în nici un caz, dacã nu-i fac aceastã protecþie chiriaºului, înseamnã cã totdeauna proprietarul va notifica cu chiriaºul un preþ exorbitant, pe care nu-l poate plãti, ºi pe urmã îl vinde la un sfert.
Celelalte probleme Ð cã se declarã un preþ sau altul Ð sunt problemele justiþiei, care trebuie rezolvate. Eu cred cã în contractul de vânzare-cumpãrare trebuie trecut preþul real al vânzãrii-cumpãrãrii. ªi în acest sens, eu cred cã trebuie sã rãmânã numai cu ”un preþ mai micÒ, nu ”mai avantajosÒ.
Stimaþi colegi... Domnul deputat Dejeu.
Problema trebuie discutatã ºi trebuie tranºatã, însã maniera în care se pun problemele este prea exclusivistã.
Deci pornim de la premisa cã proprietarul realmente vrea sã vândã, ºi nu sã-ºi ºantajeze chiriaºul pentru a pãrãsi casa. În momentul în care el realmente vrea sã vândã, noi nu putem sã-i punem pumnul în gurã asupra modalitãþii de negociere, în funcþie de poziþia chiriaºului. El, dacã-i face o ofertã chiriaºului pentru vânzare ºi chiriaºul nu vrea sã cumpere, ºi aceastã ofertã este realã, proprietarul dorind ºi manifestându-ºi în continuare dorinþa de a vinde, noi nu-l putem obstrucþiona. Nu putem sã obstrucþionãm ºi sã punem în situaþie dificilã nici cumpãrãtorul-terþ de bunã-credinþã. Fiindcã cumpãrãtorulterþ, dupã acest text, nu este obligat sã se intereseze ce ofertã i-a fãcut proprietarul chiriaºului. Terþul este un terþ faþã de negocierile dintre proprietar ºi chiriaº, ºi el cumpãrã cu cât îi cere proprietarul. A-l pune în aceste condiþii pe terþul dobânditor de bunã-credinþã, în situaþia de a fi evins în aceastã vânzare numai la intervenþia intempestivã a chiriaºului care doreºte de aceastã datã sã cumpere este o situaþie, din punct de vedere juridic, ºi nedreaptã ºi neacceptabilã.
Mie mi se pare cã nici una dintre soluþiile preconizate pânã la ora actualã în discuþie nu satisface instituþia în sine, adicã pe cei trei.
ªi eu, domnule preºedinte de ºedinþã, având în vedere cã acest text, dupã pãrerea mea, mai trebuie rumegat, pentru a nu prejudicia nici pe proprietar, nici pe chiriaº, dar nici pe terþ, vã propun sã amânãm discuþia, sã transmiteþi din nou textul la Comisia juridicã, de disci- plinã ºi imunitãþi, pentru ca sã se elaboreze eventual o altã soluþie. Fiindcã soluþia cu sintagma ”mai micÒ în loc de ”dezavantajosÒ nu aduce nimic nou. ”DezavantajosÒ este evident cã este ”mai micÒ decât preþul solicitat chiriaºului. Nu schimbã cu nimic lucrurile.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Asta era ºi intenþia mea. Este evident cã din prea multã bunã intenþie atât a unor colegi, sau a altora, s-a discutat mult, îmi cer scuze. Am decis: textele art. 19, art. 20 ºi art. 21, care se referã toate trei la aceleaºi probleme, merg înapoi la comisii, pentru a se gãsi o formulare care sã satisfacã atât dorinþa de protecþie a chiriaºului, în acest caz, care a reieºit din partea iniþiatorului ºi a celorlalþi care au luat cuvântul, cât ºi dreptul proprietarului ºi al terþului de a nu fi bãgaþi într-un joc. Deci art. 19, art. 20, art. 21.
## **Domnul Ion Cîrstoiu**
**:**
Deci toate acestea n-au modificãri, susþine iniþiatorul.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Domnule preºedinte, le luaþi în spiritul celor pe care le-a spus domnul deputat Dejeu, le-am înþeles foarte bine ºi eu, ºi dumneavoastrã. Dacã e nevoie, îl invitaþi la comisie ºi încercaþi ca, împreunã cu dânsul, sã gãsiþi o soluþie mai clarã. Eu înþeleg ce s-a vrut, dar nu-i suficient de clar. Mai clar.
Art. 22.
La art. 22 nu existã nici un fel de amendament, nici al comisiilor, nici amendament respins, motiv pentru care supun art. 22, în formularea iniþiatorului, votului dumneavoastrã.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
A fost adoptat în unanimitate art. 22.
Capitolul II.
Titlul capitolului.
Comisiile propun o modificare a titlului, ºi anume ”Schimbul obligatoriu de locuinþãÒ este modificat: ”Schimbul de locuinþãÒ.
Existã un amendament respins. Domnul Bãlãeþ propune eliminarea titlului.
Domnul Bãlãeþ? Nu este sã susþinã amendamentul.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
## **Domnul Marþian Dan**
**:**
Da.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Deci domnul Dan Marþian susþine amendamentul propus la art. 1, care a fost respins.
Mai avem un amendament respins, tot la art. 23 alin 1.
Sunt douã amendamente respinse Ð unul al domnului Dan Marþian Ñ al Comisiei pentru drepturile omului Ñ ºi unul al domnului Marin Cristea. Ele sunt sunt în aceeaºi direcþie ...
## **Domnul Marin Cristea**
**:**
Este o similitudine...
Deci este vorba de aceeaºi problemã: rezolvatã, în cazul amendamentului comisiei, într-un fel, ºi în cazul amendamentului domnului Cristea, în alt fel.
Vã rog, veniþi la microfon. Mi-e foarte greu sã susþin eu de aici amendamentele.
Vã rog, domnule Cristea.
Domnilor, în fond, la articolul prin care s-a aprobat titlul legii a fost exclusã noþiunea aceasta de ”schimb obligatoriu de locuinþãÒ. Aduce aminte de altceva. Aduce aminte de deportare. ªi înþelepciunea dumneavoastrã a condus la eliminarea acestui cuvânt, ”obligaþiuneÒ, din titlul ”Schimb obligatoriu de locuinþãÒ. Acesta nu mai este schimb de locuinþã, este deportare.
ªi, prin similitudine, în toate formulãrile de acum încolo, o sã regãsiþi, eu am propus, ºi de fapt ºi Comisia pentru drepturilor omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, acelaºi lucru, sã eliminãm cuvântul ”obligatoriuÒ acolo unde îl întâlnim. ªi l-am întâlnit prima datã în alin. 1 al acestui articol, ºi eu am propus sã fie eliminat cuvântul ”obligatoriuÒ, ºi Comisia pentru drepturilor omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale propune acelaºi lucru.
Supuneþi ori una, ori cealaltã la vot. Eu sunt de acord cu oricare dintre ele, fãrã cuvântul ”obligatoriuÒ.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Am înþeles.
## **Domnul Emil-Teodor Popescu**
**:**
Tocmai acesta este esenþialul. Aceasta este esenþa instituþiei.
Totdeauna existã, când domnul preºedinte Emil Popescu este în salã, o conducere bicefalã a ºedinþei.
Da, este o conducere bicefalã. Daþi-mi voie sã vã spun cã, dupã regulament, numai preºedintele conduce. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!
Aþi zis cã nu mai pierdem din timp.
Domnilor, chiar aºa? Eu zic cã trebuie sã avem o limitã în toate.
Încã de pe timpul lui Ceauºescu a existat art. 64 Ñ ”schimbul forþatÒ, domnule Cristea. Pentru cã, dacã ajungem la schimb convenit, niciodatã chiriaºul n-o sã convinã. Nici la calendele greceºti! Deci schimburile care se fac convenþional de pãrþi sunt libere; sã facã câte vor.
Aici se reglementeazã schimbul forþat, în care proprietarul este obligat sã-i punã la dispoziþie o locuinþã. Soluþia aceasta a existat ºi în legea anterioarã. Prin urmare, dacã eliminãm cuvântul ”obligatoriuÒ, am eliminat esenþa instituþiei. ªtiu cã vã place ca totdeauna proprietarul sã fie la mâna chiriaºului. Ei, nici chiar aºa! Au toate o limitã. Le-am dat douã, trei, patru prelungiri. Acum ajungem în situaþia cã proprietarul îi pune la dispoziþie o locuinþã bunã, ºi el nu vrea sã plece. Aceasta este ipoteza textului. Deci nu-l duce în stradã. ªi locuinþa trebuie sã îndeplineascã niºte condiþii. Acum dumneavoastrã veniþi pâº-pâº, pâº-pâº, eliminãm cuvântul ”obligatoriuÒ. Este esenþial cuvântul pentru instituþia asta! Fiindcã acesta este un schimb obligatoriu, în sensul cã instanþa suplineºte consimþãmântul chiriaºului, constatând ea, instanþa, cã locuinþa oferitã este locuibilã ºi corespunde legii. Acesta este sensul.
## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**
Da, domnule preºedinte. Am reþinut.
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi
Voturi împotrivã? 51 de voturi împotrivã.
Abþineri? 5 abþineri.
Avem 122 de voturi exprimate, cu 3 mai puþin decât cvorumul de lucru.
5 minute pauzã, pentru refacerea cvorumului. Rog liderii grupurilor parlamentare sã aducã colegii în salã. În caz contrar, am sã suspend ºedinþa de astãzi. PAUZÃ
Rog secretarii de ºedinþã sã verifice dacã s-a refãcut cvorumul de lucru.
Stimaþi colegi,
Existã un numãr de 90 de deputaþi în salã, faþã de un cvorum de lucru de 125 de deputaþi. Este evident cã nu putem continua ºedinþa noastrã.
Înainte de a declara suspendatã ºedinþa, vreau sã informez pe cei care au venit ºi m-au anunþat de faptul cã suntem în procedurã de urgenþã cã, aºa cum este firesc, m-am interesat la secretariatul tehnic, din cele 8 ore aprobate pentru discutarea acestui proiect de lege au fost consumate 5 ore ºi 25 de minute.
Suspend ºedinþa de astãzi, conform art. 128 din regulament.
Urmãtoarea ºedinþã în plen Ð joi, la ora 8,30. Vã mulþumesc.
O searã bunã!
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 15,45._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#182628Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/2000 conþine 36 de pagini.**
Preþul 17.244 lei
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Vã mulþumesc.
Plecându-ne genunchii în faþa memoriei lor, a sacrificiilor ºi a mormintelor celor cãzuþi pentru drepturile neamului, considerãm cã Mausoleul Eroilor, care ar putea fi înãlþat prin contribuþia întregii þãri, precum Ateneul Român, ar fi ºi un semn al unitãþii unui popor.
Pentru cã la Oarba de Mureº a existat un erou colectiv: Oºtirea Românã.
Acolo a învins un popor. Acolo a fost þara. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Nu în ultimul rând, considerãm cã Parlamentul trebuie sã cearã serviciilor specializate ale statului sã-ºi intensifice eforturile de a culege toate datele ºi informaþiile de naturã sã fie utilizate în anihilarea ºi stoparea fenomenului violenþei, mai ales cã existã suspiciuni serioase privind existenþa unor complicitãþi cu autorii violenþelor de toate felurile, situaþi chiar în interiorul structurilor organismelor de resort, inclusiv la eºaloanele superioare de comandã. Operaþiunea ”LunaÒ, de combatere a infracþionalitãþii, are mai mult sau a avut mai mult un caracter electoral, de naturã sã înºele încã o datã opinia publicã. Toate aceste acþiuni trebuie sã fie extinse nu numai la nivelul unor clanuri sau bande de romi, ci la nivelul tuturor infractorilor din aceastã þarã, indiferent de etnie. Fie el român, þigan sau ungur, toþi trebuie sã rãspundã în faþa legii.
Desigur, fenomenul este atât de complex încât nu credem cã poate fi definitiv eradicat, peste noapte, ºi utilizând numai instrumentele instituþionalizate ale statului. Cred cã un aport deosebit de eficient ar putea sã revinã presei ºi opiniei publice. Noi înþelegem exigenþele comerciale cãrora trebuie sã le facã faþã presa de fiecare zi. În acelaºi timp, credem cã în spiritul deontologiei gazetãreºti existã o îndatorire civicã a ziariºtilor de a-ºi concentra eforturile pentru a susþine acþiunile de combatere a crimei ºi violenþei realizate de instituþiile statului.
Eu, de asemenea, subscriu la ideea cã presa poate face mult în mobilizarea opiniei publice, astfel încât cetãþenii sã se manifeste solidar cu acþiunile întreprinse de poliþie ºi justiþie, tocmai pentru a le proteja liniºtea, demnitatea, securitatea ºi proprietatea.
Pentru a se înþelege în sensul cel mai corect demersul forului legislativ al þãrii, propunem ca declaraþia sã fie asumatã ºi semnatã de membrii Parlamentului, deputaþi ºi senatori, cu titlu personal.
Vã mulþumesc.
În fine, ultima categorie, ce nu se deruleazã prin trezoreria statului: Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de acþiuni ºi obiective cu caracter umanitar. Fondurile speciale au antrenat totodatã constituirea unor organisme de control care se suprapun direcþiilor financiare, astfel cã nivelul de colectare, precum
ºi corectitudinea gestionãrii lor nu pot fi stabilite clar ºi concret.
Având în vedere datele prezentate mai sus, solicit Ministerului Finanþelor elaborarea unei metodologii de reducere a numãrului acestor fonduri speciale, deoarece în practicã s-a vãzut cã, lipsite de lichiditãþi, datoritã perioadei de tranziþie, firmele au dificultãþi tot mai mari în a-ºi achita obligaþiile cãtre stat, iar aceste fonduri nu fac decât sã ne încarce cu majorãri de întârziere ce se adaugã plãþilor deja datorate bugetului public. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
consemneazã ºi conservã bine; istoria nu uitã ºi nu iartã nici mãcar prin manualele alternative de istorie de azi. Vã mulþumesc.
Totodatã, trebuie stopat exportul de fier vechi, determinând demolatorii puterii sã înþeleagã cã fierul vechi nu este un deºeu, ci o importantã ºi strategicã materie primã.
Atrag atenþia colegilor din arcul guvernamental ºi reprezentanþilor acestora în Executiv cã siderurgiºtii hunedoreni aºteaptã un semnal pozitiv, pe ultima sutã de metri. Vineri, la Prefectura din Deva, aproape 20 de lideri sindicali i-au sãpunit bine pe parlamentarii þãrãniºti ºi liberali ºi au declarat cã nu mai pot þine în mânã salariaþii în condiþiile în care puterea de la Bucureºti continuã sã-i sfideze. Ei au vorbit în numele tuturor locuitorilor municipiului Hunedoara.
Partidul România Mare nu poate privi de la distanþã suferinþele lor ºi va fi alãturi de ei. Vã mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
Text adoptat în unanimitate.
Lit. c)[2] , tot la pct.crt. nr.6, textul Senatului. Este adoptat. Am sã-l citesc pentru cã raportul nu este foarte clar aici: ”Taxe pentru comercializarea pe piaþa internã a substanþelor ºi preparatelor periculoase ºi a produselor cu potenþial toxicologic ridicat asupra asupra sãnãtãþii populaþiei ºi a mediului, indiferent de provenienþa acestoraÒ. Acesta este textul Senatului pe care comisia îl propune.
Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Lit. f). Comisia propune text Senat. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Lit. g). Comisia propune text comun, în unanimitate, conform raportului. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Alin. 2 de la art. 9. Comisia propune, în unanimitate, text Camera Deputaþilor. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Nr. crt. 7, art. 10 alin. 2, lit.a) ºi b). Comisia propune text Senat, în unanimitate. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Nr. crt. 8, art. 12 alin. 2. Comisia propune textul Senatului, în unanimitate. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Nr. crt. nr. 9, cap.IV. Text Senat, în unanimitate, propus de cãtre comisie. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Nr. crt. 10. Art. 13. Comisia propune, în unanimitate, textul Senatului. Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Text adoptat în unanimitate. Nr. crt. 11, art. 14. Comisia propune, în unanimitate, text comun. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate. Raportul comisiei de mediere, în ansamblul sãu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind Fondul pentru mediu a fost adoptat de cãtre Camerã, în unanimitate, conform cvorumului rezultat din înregistrarea prezenþei, pe care vi l-am prezentat.
Fac apel la liderii de grupuri parlamentare sã asigure cvorumul ºedinþei de astãzi. N-aº vrea sã apelez la soluþia apelului nominal.
Urmeazã proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998.
Avem iniþiator?
Dezbaterea generalã a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedatã de prezentarea de cãtre iniþiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum ºi a raportului comisiei permanente, prezentat de cãtre preºedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
Or, noi procedãm ºi în aceastã privinþã de manierã eminamente formalã, reprezentantul iniþiatorului vine aici, se uitã ce se întâmplã, el doar este întrebat dacã are de spus ceva, ºi iatã cã ºi acum ºi în multe alte împrejurãri
nu are nimic de spus. Or, dupã câte înþeleg eu, dispoziþia de la art. 91 este imperativã. Dacã ne-ar vedea cineva cum lucrãm, ar putea sã spunã foarte multe lucruri. Pentru noi nu sunt noutãþi, pentru cã nu facem, prin astfel de comportamente, nici un fel de noutate, nu introducem în viaþa politicã a României o noutate, pentru cã acesta a fost modul de lucru al Marii Adunãri Naþionale. Dacã vrem sã-l editãm, putem continua în acest sens.
Dar mai existã o contradicþie: când nu existã reprezentantul iniþiatorului prezent sã susþinã respectivul proiect de lege, atunci noi suntem pe linia regulamentului ºi foarte severi spunem cã nu dezbatem acea problemã, o amânãm, ceea ce este, dupã opinia mea, justificat. Numai cã felul cum tratãm reprezentanþii iniþiatorului atunci când ei sunt prezenþi la lucrãri mi se pare cã este unul formal, ºi felul cum s-au desfãºurat dezbaterile pânã acum, în aceastã dimineaþã, cred cã merge în acest sens.
Avem aici trei acorduri care urmeazã sã fie prezentate, cu trei þãri din zona Caucazului. N-ar fi oare interesant sã ne spunã ceva iniþiatorul, dincolo de, mã rog, expunerile de motive atât de paupere pe care le conþin aceste iniþiative?
Acordul cuprinde, de asemenea, anexe referitoare la transportul internaþional rutier, transportul internaþional feroviar, navigaþia maritimã internaþionalã, procedurile ºi documentele vamale.
Pãrþile contractante pot formula amendamente ºi propune noi proiecte de anexe tehnice. Toate aceste propuneri vor fi dezbãtute de cãtre comisia interguvernamentalã care tocmai a fost creatã.
Modalitãþile de cooperare în anumite domenii, cum sunt: transportul aerian, fluvial sau prin conducte, nu sunt încã detaliate, ele urmând a fi convenite în cadrul Comisiei interguvernamentale.
Cu ocazia parafãrii acordului, România ºi Kazahstanul au formulat o rezervã, în sensul cã nu este aplicabilã reducerea cu 50% a tarifelor pe calea feratã, cum prevedea acordul de bazã. Aceastã rezervã necesitã a fi reiteratã prin legea de ratificare a acordului ºi prin instrumentul de ratificare ce va fi transmis depozitarului. Deci rugãmintea este sã facem aceastã menþiune cu ocazia aprobãrii acestei legi. Acordul este deschis pentru aderarea oricãrui stat, precum ºi organizaþiilor de integrare europeanã, îndeosebi Uniunii Europene, care a avut un rol important în elaborarea acordului.
Depozitarul acordului este Republica Azerbaidjan. Depozitarul va informa celelalte pãrþi asupra aderãrii altor state ºi a ieºirii din vigoare pentru pãrþile contractante.
Având în vedere cã acordul prevede în mod expres cã aplicarea sa nu afecteazã obligaþiile ºi drepturile pãrþilor care decurg din alte acorduri bilaterale ºi multilaterale, precum ºi interesul României pentru dezvoltarea Coridorului de transport Traceca, prezentul proiect de lege pentru ratificarea acordului îl supunem atenþiei dumneavoastrã pentru aprobare.
Vã mulþumesc.
Practic, într-un fel, Ministerul Transporturilor a luat-o înaintea Industriei ºi Comerþului în ce priveºte dezvoltarea acestor legãturi. Dacã nu existã marfã, nu existã legãturi comerciale, economice bine stabilite, practic, transportul în sine nu poate sã rezolve aceastã problemã.
Urmeazã, sãptãmâna aceasta, cu ocazia vizitei Preºedintelui Armeniei, sã aibã loc prima Comisie mixtã economicã interguvernamentalã România-Armenia, în care se vor dezbate aceste probleme ale legãturilor comerciale, economice. De asemenea, este programatã întâlnirea Comisiei mixte româno-georgiene ºi, de asemenea, cu celelalte þãri din Asia Centralã.
În ce priveºte legãturile aeriene, noi, România, aºa cum o sã vedem în continuare ºi cu celelalte acorduri de transport combinat, avem acorduri de transport aerian cu toate þãrile din zonã: cu Azerbaidjanul, cu Armenia, cu Georgia, cu Uzbekistanul. De asemenea, avem acorduri de transport rutier, avem acorduri de transport maritim. Din pãcate, tot problema economicã este cea care a împiedicat dezvoltarea acestor legãturi. Din analizele de marketing ºi de piaþã fãcute, Compania ”TaromÒ a constatat cã nu poate sã facã faþã la numãrul de pasageri existent (pentru cã trebuie sã existe cel puþin un trafic la valoarea de 60-70% din capacitatea aeronavei, pentru a putea asigura acoperirea costurilor). Am încercat cu ”Dac AirÒ, acum 2 ani, fiind o companie mai micã, având avioane mai mici, care se puteau preta la acest lucru. Între timp, aceastã firmã...
Deci vã rog sã mã credeþi cã s-au fãcut eforturi ºi încercãri, existã dorinþã, ºi din partea armenilor, ºi a georgienilor, de a stabili o cursã aerianã între capitalele lor ºi Bucureºti, ºi ”TaromulÒ ar fi interesat sã preia aceºti cãlãtori spre direcþiile din Europa de Vest, din America. Dar toate aceste legãturi, care presupun costuri, deocamdatã, la fluxul de cãlãtori care existã, nu acoperã aceste cheltuieli ºi avem experienþa tristã cu feribotul, în care la fiecare cursã am pierdut 25 de mii de dolari.
Dacã doriþi, eu vã pot spune, eventual, ºi alte amãnunte. Am vrut numai sã vã fac puþin o imagine despre stadiul acestor legãturi. Legãturile comerciale sunt încã la început ºi noi sperãm cã ele vor cãpãta o pondere din ce în ce mai mare, pe mãsura avansãrii ºi a legãturilor dintre cele douã state, având în vedere cã legãturile la nivel politic sunt foarte bune. Mai rãmâne ca ºi cele economice, comerciale, de transport sã continue. Vã mulþumesc.
Menþionãm cã prevederile noului acord aerian românopolon corespund cerinþelor Acordului de asociere a României la Uniunea Europeanã ºi obiectivelor strategice naþionale de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã. Noul acord aerian bilateral urmeazã sã intre în vigoare dupã ce pãrþile contractante ºi-au notificat reciproc, pe canale diplomatice, îndeplinirea formalitãþilor cerute de legislaþia lor cu privire la intrarea în vigoare a acordului internaþional ºi va înlocui vechiul Acord dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Republicii Populare Polone privind transporturile aeriene civile, semnat la Bucureºti la 29 ianuarie 1977.
Ministerul Transporturilor a elaborat prezentul proiect de act normativ, care conþine reglementãri la nivel de lege, pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, pe care, dacã sunteþi de acord, vã rugãm sã îl avizaþi, pentru a fi supus spre ratificare. Vã mulþumim.
## 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,[PARTEA a II-a][, Nr. 43]
|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent|Osman Fedbi|prezent| |---|---|---|---| |Kerekes K‡roly|prezent|Palade Dan|prezent| |K—nya-Hamar Alexandru|prezent|Pambuccian Varujan|absent| |Kovacs Carol-Emil|prezent|Paneº Iosif|prezent| |Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent|Panteliuc Vasile|prezent| |Lazia Ion|absent|Pantiº Sorin|absent| |Lãdariu Lazãr|prezent|Papuc Aurel Constantin|absent| |Lãpuºan Alexandru|absent|Partal Petre|absent| |Leonãchescu Nicolae|prezent|Paºcu Ioan Mircea|absent| |Lepºa Sorin Victor|absent|Pavel Vasile|prezent| |Lixãndroiu Viorel|absent|Pavelescu Claudiu Costel|absent| |Lupu Vasile|absent|Pãcurariu Iuliu|absent| |Macarie Sergiu|prezent|Pãunescu Costel|prezent| |Manole Odisei|absent|Pârgaru Ion|absent| |Manolescu Oana|prezentã|Pâslaru Dumitru|prezent| |Marin Gheorghe|prezent|PŽcsi Francisc|prezent| |Marineci Ionel|prezent|Pereº Alexandru|prezent| |Marinescu Ioan-Sorin<br>M‡rton çrp‡d-Francisc|absent<br>prezent|Petrescu Ovidiu Cameliu<br>Petrescu Silviu|prezent<br>prezent| |Matei Lucian Ion|absent|Petrescu Virgil|prezent| |Matei Vasile|prezent|Petreu Liviu|prezent| |M‡tis Eugen|absent|Pintea Ioan|absent| |Mazãre Radu ªtefan|prezent|Piþigoi Barbu|prezent| |Mândroviceanu Vasile|prezent|Podaru Dumitru-Teodor|prezent| |Mânea Radu|prezent|Pop Iftene|prezent| |Mera Alexandru-Liviu|prezent|Pop Leon Petru|prezent| |Meºca Sever|absent|Pop Viorel|absent| |Miclãuº Vasile|prezent|Popa Aron Ioan|absent| |Micle Ulpiu-Radu-Sabin|absent|Popa Daniela|absentã| |Mihãilescu Petru-ªerban|prezent|Popa Ioan-Mihai|prezent| |Mihu Victor Traian|prezent|Popa Nicolae|absent| |Miloº Aurel|absent|Popa ªtefan|prezent| |Mitrea Miron-Tudor|prezent|Popa Virgil|absent| |Mogoº Ion|prezent|Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent| |Moiceanu Constantin|prezent|Popescu Dumitru|prezent| |Moldovan Petre|absent|Popescu Emil-Teodor|prezent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã|Popescu Ioan-Dan|absent| |Morariu Teodor-Gheorghe|absent|Popescu Irineu|absent| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor|prezent|Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton|absent| |Moucha Romulus-Ion|prezent|Priceputu Laurenþiu|prezent| |Munteanu Ion|prezent|Protopopescu Cornel|prezent| |Mureºan Ioan|absent|Putin Emil-Livius-Nicolae|absent| |Musca Monica Octavia|prezentã|Puwak Hildegard-Carola|absentã| |Nagy ªtefan|absent|Radu Alexandru-Dumitru|prezent| |Naidin Petre|prezent|Radu Elena Cornelia Gabriela|absentã| |Nanu Romeo|absent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|prezent| |Nãstase Adrian|absent|Raica Florica Rãdiþa|prezentã| |Neacºu Ilie|absent|Raicu Romulus|prezent| |Neagu Romulus|prezent|R‡koczi Ludovic|prezent| |Neagu Victor|absent|Rãdulescu Cristian|prezent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|prezent|Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban|prezent| |Negrãu Mircea|absent|Rânja Traian-Neculaie|absent| |Nica Dan|absent|Remeº Decebal-Traian|absent| |Nicã Mihail|prezent|Rizescu Sergiu-George|prezent| |Nichita Dan Gabriel|absent|Roman Ioan|prezent| |Nicolae Jianu|absent|Roºca Ioan|prezent| |Nicolaiciuc Vichentie|prezent|Rotaru Dumitru|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Ruse Corneliu Constantin|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Sabãu Traian|prezent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|absent|Sandu Alecu|prezent| |Nistor Vasile|absent|Sandu Dumitru|prezent| |Noica Nicolae|absent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Oanã Gheorghe|absent|Sassu Alexandru|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Sãndulescu Aureliu Emil|absent| |Onaca Dorel Constantin|absent|Sârbu Marian|prezent| |Opriº Constantin Remus|absent|Secarã Gheorghe|prezent| Serac Florian prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail prezent Sonea Ioan prezent Spãtaru Liviu absent Spiridon Didi prezent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeria Mariana absentã Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªaganai Nusfet prezent ªerban George prezent ªtefãnoiu Luca prezent ªteolea Petru absent Tabãrã Valeriu prezent Tam‡s S‡ndor absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel absent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe prezent Trifu Romeo Marius prezent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin prezent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian Costel absent Þurlea Petre prezent Udrea Florian absent Vaida Francisc-Atila prezent Valeca ªerban Constantin absent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean absent Vilãu Ioan-Adrian prezent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Viþelar Bogdan prezent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent
## Domnule preºedinte,
Apelul a fost terminat.
Dacã consideraþi sã revenim asupra celor care nu au rãspuns la prima strigare...
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.
Cu o abþinere, în cadrul cvorumului anunþat anterior, proiectul de lege a fost adoptat.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.20/2000 pentru ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa Ð Caucaz Ð Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, cu caracter ordinar.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? O abþinere.
Cu o abþinere, în cadrul cvorumului anunþat anterior, proiectul de lege a fost adoptat. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku la 30 iunie 1998.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, în cadrul cvorumului anunþat la începutul votului, proiectul legii a fost adoptat.
Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti la 11 decembrie 1997, cu caracter ordinar.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat, în cadrul cvorumului anunþat la începutul procedurii de vot.
Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan la 3 iulie 1998.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? O abþinere.
Cu o abþinere, proiectul de lege, în cadrul cvorumului anunþat la începutul procedurii, a fost adoptat.
Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, semnat la Varºovia la 12 mai 1999.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.
Vã mulþumesc, stimaþi colegi, pentru voturile dumneavoastrã.
Toate cele 8 proiecte de lege care au fost programate la vot final au fost adoptate.
Urmeazã proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe, în continuarea dezbaterilor.
Iniþiatorul este prezent.
Comisiile de specialitate sunt rugate sã ocupe loc în banca comisiilor: Comisia pentru administraþie publicã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Rog Comisia pentru administraþie publicã sã-ºi ocupe locul.
Stimaþi colegi,
Vã reamintesc cã dezbaterile au ajuns la art. 14 alin. 3.
Vã reamintesc cã de la art. 13 literele j), k) ºi l) au fost trimise la comisii pentru reformulare, rediscutare. Nu s-a primit raportul suplimentar pentru aceste 3 paragrafe. Comisiile fiind în discutarea bugetului nu au avut timp sã lucreze.
Reluãm deci cu art. 14 paragraful 3.
Comisia a adoptat textul iniþiatorului.
Existã un amendament respins, al domnului deputat Marin Cristea.
Domnule deputat, vã menþineþi amendamentul? Repet, art. 14 cu 3.
Domnule Marin Cristea, aveþi microfonul.
|28|MONITORUL|OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 43|OFICIAL AL ROMÂNIEI,PARTEA a II-a, Nr. 43|| |---|---|---|---|---| |Mihãilescu Petru-ªerban||absent|Popa Ioan-Mihai|prezent| |Mihu Victor Traian||prezent|Popa Nicolae|absent| |Miloº Aurel||absent|Popa ªtefan|prezent| |Mitrea Miron-Tudor||prezent|Popa Virgil|absent| |Mogoº Ion||prezent|Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent| |Moiceanu Constantin||prezent|Popescu Dumitru|prezent| |Moldovan Petre||absent|Popescu Emil-Teodor|prezent| |Moldoveanu Eugenia||prezentã|Popescu Ioan-Dan|absent| |Morariu Teodor-Gheorghe||absent|Popescu Irineu|absent| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor||prezent|Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton|absent| |Moucha Romulus-Ion||prezent|Priceputu Laurenþiu|absent| |Munteanu Ion||prezent|Protopopescu Cornel|prezent| |Mureºan Ioan||absent|Putin Emil-Livius-Nicolae|absent| |Musca Monica Octavia||absentã|Puwak Hildegard-Carola|absentã| |Nagy ªtefan||absent|Radu Alexandru-Dumitru|prezent| |Naidin Petre||prezent|Radu Elena Cornelia Gabriela|absentã| |Nanu Romeo||absent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent| |Nãstase Adrian||absent|Raica Florica Rãdiþa|prezentã| |Neacºu Ilie||absent|Raicu Romulus|prezent| |Neagu Romulus||absent|R‡koczi Ludovic|prezent| |Neagu Victor||prezent|Rãdulescu Cristian|prezent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu||absent|Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban|prezent| |Negrãu Mircea||prezent|Rânja Traian-Neculaie|absent| |Nica Dan||absent|Remeº Decebal-Traian|absent| |Nicã Mihail||prezent|Rizescu Sergiu-George|prezent| |Nichita Dan Gabriel||absent|Roman Ioan|absent| |Nicolae Jianu||absent|Roºca Ioan|prezent| |Nicolaiciuc Vichentie||prezent|Rotaru Dumitru|prezent| |Nicolescu Mihai||prezent|Ruse Corneliu Constantin|prezent| |Nicolicea Eugen||prezent|Sabãu Traian|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae||absent|Sandu Alecu|prezent| |Nistor Vasile||absent|Sandu Dumitru|prezent| |Noica Nicolae||absent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Oanã Gheorghe||absent|Sassu Alexandru|absent| |Oltean Ioan||prezent|Sãndulescu Aureliu Emil|absent| |Onaca Dorel Constantin||absent|Sârbu Marian|prezent| |Opriº Constantin Remus||absent|Secarã Gheorghe|absent| |Osman Fedbi||prezent|Serac Florian|prezent| |Palade Dan||prezent|Severin Adrian|absent| |Pambuccian Varujan||absent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Paneº Iosif||prezent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Panteliuc Vasile||prezent|Sonea Ioan|prezent| |Pantiº Sorin||absent|Spãtaru Liviu|absent| |Papuc Aurel Constantin||absent|Spiridon Didi|prezent| |Partal Petre||absent|Stan Vasile|prezent| |Paºcu Ioan Mircea||absent|Stanca Teodor|prezent| |Pavel Vasile||prezent|Stanciu Anghel|prezent| |Pavelescu Claudiu Costel||absent|Stãnescu Alexandru-Octavi|absent| |Pãcurariu Iuliu||absent|Stãnescu Mihai-Sorin|prezent| |Pãunescu Costel||prezent|Stoica Valeria Mariana|absentã| |Pârgaru Ion||absent|Stoica Valeriu|absent| |Pâslaru Dumitru||prezent|Sturza Popovici Cornel|prezent| |PŽcsi Francisc||prezent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Pereº Alexandru||prezent|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu||absent|ªaganai Nusfet|prezent| |Petrescu Silviu||prezent|ªerban George|prezent| |Petrescu Virgil||absent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Petreu Liviu||prezent|ªteolea Petru|absent| |Pintea Ioan||absent|Tabãrã Valeriu|absent| |Piþigoi Barbu||absent|Tam‡s S‡ndor|absent| |Podaru Dumitru-Teodor||prezent|Tarna Gheorghe|prezent| |Pop Iftene||prezent|Tãvalã Tãnase-Pavel|absent| |Pop Leon Petru||prezent|Teculescu Constantin|absent| |Pop Viorel||absent|Tokay Gheorghe|prezent| |Popa Aron Ioan||absent|Trifu Romeo Marius|absent| |Popa Daniela||absentã|Tudor Marcu|prezent| |Tudose Nicolae-Florin|prezent| |---|---| |Þepelea Gabriel|prezent| |Þocu Iulian-Costel|absent| |Þurlea Petre|absent| |Udrea Florian<br>Vaida Francisc-Atila|prezent<br>absent| |Valeca ªerban Constantin<br>Varga Attila<br>Vasilescu Nicolae|absent<br>prezent<br>absent| |Vasilescu Valentin<br>Vataman Dorin<br>Vãsioiu Horia<br>Vâlceanu Gheorghe<br>Vâlcu Mircea<br>Vetiºanu Vasile<br>Vida Iuliu<br>Vida-Simiti Ioan<br>Videanu Adriean<br>Vilãu Ioan-Adrian<br>Vintilã Dumitru Mugurel<br>Vitcu Mihai|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Viþelar Bogdan|absent| |Voicu Mãdãlin|absent| |Weber Ernest-Otto|prezent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent|