Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·29 ianuarie 2001
Camera Deputaților · MO 10/2001 · 2001-01-29
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Informare privind demisia domnului deputat Marian Bãlan, P.D.S.R., Circumscripþia electoralã nr. 23 Ialomiþa.
Supunerea la votul final ºi adoptarea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.
Declaraþii politice pe marginea votului final asupra raportului comisiei de mediere la proiectul Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie
· other · retras
· Informare · informare
· final vote batch
· other
· other
337 de discursuri
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului Legii privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã ºi sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din 336 de deputaþi validaþi ºi-au anunþat ºi înregistrat prezenþa 250, sunt absenþi... Deja îmi pregãtiþi amendamente?!
Mulþumesc. Sunt absenþi 86, din care participã la alte acþiuni parlamentare 21.
Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament, dupã cum aþi constatat, este întrunit.
Reluãm dezbaterile la proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale. Vã reamintesc cã în ºedinþa de ieri am aprobat titlul ºi primele 4 articole ale proiectului, deci pânã la punctul 5.
Continuãm, aºadar, cu punctul 6, referitor la art. 5, ºi vã reamintesc cã amendamentele, cele de redactare, care sunt permise, se înregistreazã în scris, pentru a putea fi supuse votului ºi avem aici formularea.
Domnul deputat Stanciu are o problemã de procedurã.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Daþi-mi voie sã vã urez o zi bunã, eu m-am odihnit bine ºi sper sã reuºim împreunã sã facem oleacã luminã în modul de abordare a acestei legi. Spun acest lucru, domnule preºedinte, pentru cã evident este greu sã corelãm acum douã regulamente. Colegii noºtri noi îl ºtiu pe cel nou pe care l-au votat, noi, cei, sã spunem, vechi, le ºtim pe amândouã sau poate le încurcãm cu cele pe care le ºtiam înainte ºi le-aþi abrogat.
În consecinþã, domnule preºedinte, v-aº propune sã fim de acord cã la art. 133 se precizeazã: ”Preºedintele Camerei Deputaþilor va da cuvântul oricând unui deputat, pentru a rãspunde într-o chestiune de ordin personal care îl priveºte, limitând timpul acordat în acest scopÒ. Prevederile alin. 1 se aplicã ºi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. Deci nu limiteazã sau nu personalizeazã acest ”oricândÒ de numãrul de luãri de cuvânt pe chestiuni de regulament, adicã de procedurã. Deci cred cã ceea ce s-a întâmplat ieri, cã a luat cineva cuvântul de mai multe ori pe procedurã ºi nu se poate da, nu se încadreazã în art. 133. Pânã când noi vom face referire la urmãtorul articol, probabil cã veþi ajunge la aceeaºi concluzie cu mine.
Avem un alt articol, domnule preºedinte, pe care dumneavoastrã l-aþi invocat inclusiv la discuþiile cu liderii ºi viceliderii, inclusiv la sugestia distinsului nostru sfãtuitor Vida, de la Departamentul legislativ, cã atunci când ceva nu ne convine, în sensul cã nu putem sã facem un amendament, ne putem referi la art. 98.
Vã învederez, domnule preºedinte, cã art. 98 a fost modificat la alin. 3 ºi dupã alin. 3 s-a introdus un nou alineat, 4. Restul alineatelor au rãmas în vigoare. Deci alineatul: ”În mod excepþional vor fi depuse amendamente noi ºi în timpul dezbaterilor în plen.Ò a fost eliminat. S-a precizat cã în plenul Camerei Deputaþilor se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislative, gramaticale sau lingvistice. ªi alin. 4, dupã acesta, care nu era în vechiul regulament: ”În plenul Camerei Deputaþilor nu pot fi depuse amendamente de fondÒ.
Dar primul alineat ºi al doilea alineat au rãmas, domnule preºedinte. ªi, dacã-mi permiteþi, cu voia dumneavoastrã vi le reamintesc: ”Discutarea articolelor începe cu amendamentele.Ò, este primul alineat.
Alineatul 2: ”În cursul dezbaterilor deputaþiiÒ Ñ ºi atenþie! nu precizeazã care deputaþi, cei din vechea legislaturã, cei din noua legislaturã, cei vii sau, Doamne fereºte, cei nevii Ñ ”Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fond.Ò, adicã ceea ce spuneam ieri, domnule preºedinte.
Raportul are douã pãrþi: amendamente admise, amendamente respinse. Deci deputaþii, oricare, cã nu se spune cine, cum ºi când, ”pot pune în discuþieÒ. ªi evident cã dacã se pune în discuþie ºi în dezbatere urmeazã ºi votul. ªi precizez aici, domnule preºedinte, ”poate pune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fond sau amendamentele depuse la comisie, în con-
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate domnule deputat Stanciu,
Eu sunt de acord cu dumneavoastrã cã în chestiuni de procedurã intervenþiile nu pot fi limitate, dar vã rog ºi i-aº ruga ºi pe colegii dumneavoastrã sã aprecieze dacã nu este suficientã o intervenþie pe procedurã ºi dacã este necesar ca în aceeaºi chestiune ridicatã de primul dumneavoastrã vorbitor sã intervinã cu variaþiuni pe aceeaºi temã alþi 4-5 colegi de-ai dumneavoastrã. Deci numai atunci eu am încercat sã limitez discuþiile, când se vedea, cum ar spune cineva, din avion, cã procedura pe care o invocaþi dumneavoastrã este suficient de demonstratã, problema dumneavoastrã, de primul vorbitor ºi cã ceilalþi nu urmãresc decât prelungirea timpului. Deci, ori de câte ori se va lua cuvântul cu o problemã de procedurã ºi ea va fi expusã scurt, în limita unui minut, aºa cum scrie regulamentul, eu vã voi da cuvântul, dar daþi-mi voie, pentru a fi constructiv ºi pentru a avea grijã de mersul corect al lucrãrilor, sã propun limitarea intervenþiilor pe procedurã sub acelaºi aspect ºi la acelaºi text.
Pe de altã parte, aºa cum dumneavoastrã mi-aþi amintit de niºte texte de procedurã, daþi-mi voie sã vã amintesc ºi eu unul, care funcþioneazã: ”Deputaþii ºi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate sã se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea cãreia s-au înscris la cuvântÒ. Amintiþi-vã de replica lui Caragiale: ”Sã revenim la chestiune!Ò. În caz contrar, preºedintele le atrage atenþia ºi dacã nu se conformeazã le retrage cuvântul.
Deci, cu aceste precizãri, eu sunt convins de buna dumneavoastrã credinþã ºi cred cã....
Iar în ceea ce priveºte repunerea la vot a textului, daþi-mi voie sã socotesc cã prelungirea cu douã minute a unei probleme care a rãmas la momentul votului nu este un abuz ºi nu este o încãlcare a regulamentului. Votul fiind deja exprimat, vã rog sã-mi permiteþi sã trec la punctul 6, cu privire la art. 5.
## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**
**:**
Vã rog sã-mi permiteþi sã fac o formulare.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Formulare la ce?
## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**
**:**
Formulare la punctul 5.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Punctul 5. Vã informez încã o datã, cu foarte mare respect, cã a fost votat. A fost votat absolut regulamentar.
Deci trecem la punctul 6.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Era chestiunea cu amendamentul respins.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule Stanciu, eu vã respect ºi vã înþeleg cã urmãriþi un interes politic dar, haideþi, totuºi, sã respectãm limitele...
## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**
**:**
Dar nu a fost votat punctul 5.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
A fost votat punctul 5, referitor la art. 4. ªi repet: nu cred cã era cazul sã invocãm nerespectarea programului de lucru, pentru cã l-am depãºit cu douã minute pentru a vota un articol discutat deja.
Punctul 6.
La art. 5 dacã sunt discuþii cu privire la propunerea comisiei? Nu sunt.
Art. 5 a fost votat în unanimitate.
La punctul 7, referitor la alin. 2 al art. 5, sunt obiecþiuni la punctul de vedere al comisiei? Nu sunt.
ªi alin. 2 a fost votat în unanimitate.
ªi art. 5 în ansamblu, pentru cã nu s-au fãcut amendamente.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
Avem amendamente!
Nu e formularea corectã!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate lider al Grupului parlamentar al P.R.M., ieri v-am rugat ca atunci când trecem peste un articol sã fiþi atenþi ºi sã nu interveniþi cu un amendament dupã ce el s-a votat sau se considerã cã a fost adoptat, pentru regulament.
Deci am cerut în douã rânduri dacã sunt obiecþii la art. 5 alin. 1 ºi la art. 5 alin. 2 ºi n-au fost. Dupã ce am trecut în continuare au fost obiecþiuni. Mi se pare puþin incorectã procedura aceasta.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
Vã rog sã scuzaþi aceastã întârziere ºi sã-i acordaþi cuvântul pentru ce nu s-a votat!
La care alineate aveþi intervenþii, domnule deputat? La alin. 1 nu se mai poate reveni, este clar! La alin. 2, amendament de redactare, dacã aveþi.
## Domnule preºedinte,
Având în vedere cã acest act normativ este foarte important, el trebuie sã fie ºi formulat de o manierã exactã ºi literarã, ºi clarã, încât consider cã este absolut necesar ca la alin. 2 al art. 5 formularea sã fie urmãtoarea: ”În limitele legii, organele administraþiei publice vor avea iniþiative în toate domeniile, cu excepþia celor care sunt în mod expres în competenþa altor autoritãþi publiceÒ. Este absolut necesarã aceastã precizare.
Vã rog sã precizaþi dacã ”vor aveaÒ sau ”pot aveaÒ, pentru ...
”Vor aveaÒ.
Mulþumesc.
Pentru cã ”potÒ este automat.
Comisia are vreo explicaþie?
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Noi susþinem formularea pe care aþi fãcut-o în comisie ºi cred cã ºi domnul coleg este de acord, dar cã ...Eu, ca ºi autoritate, nu vreau sã am sau nu trebuie sã am. Mã obligaþi dumneavoastrã prin lege neapãrat sã am observaþii? Deci ”pot aveaÒ, este permisiv, dar credeþi dumneavoastrã cã ”vor aveaÒ? S-ar putea sã n-am nici o observaþie; mã obligaþi prin lege? Pãrerea mea este cã... Cred cã ºi dumneavoastrã, dacã citiþi încã o datã textul, vã retrageþi amendamentul. Noi ne menþinem formularea fãcutã de cãtre comisie.
Mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Abþineri? O abþinere.
Cu 164 voturi împotrivã, 61 pentru ºi o abþinere, amendamentul domnului Nãstase a fost respins.
În consecinþã,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Dacã sunt...? Precizaþi ce fel de intervenþie aveþi.
Regulamentar, se vorbeºte de la microfon, nu din salã!
Aici aveþi dreptate.
Poftiþi, vã rog, de la microfon, sã anunþaþi ce vreþi: amendament, procedurã, ca sã ºtim, sau pauzã pentru consultãri?
## Domnule preºedinte,
În conformitate cu prevederile art. 98 alin. 2: ”În cursul dezbaterilor, deputaþii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot depune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fondÒ. Am în faþa mea, la pagina 119, raportul comisiei, care cuprinde amendamente respinse. Cum nu cunosc alt articol, în noul regulament, care sã modifice art. 98 alin. 2, vã rog sã-mi permiteþi sã pun în discuþie amendamentele respinse de la pagina 119, care sunt, dupã pãrerea noastrã, de bun-simþ, în sensul cã se cere de cãtre foºti deputaþi P.D.S.R. eliminarea art. 6 alin. 2 care este superfluu, dacã se adaugã la alin. 1 o chestiune, ”fiind exclus raportul de subordonareÒ.
În gândirea foºtilor parlamentari P.D.S.R.: ”Raporturile dintre autoritãþile administraþiei publice locale din comune ºi oraºe ºi autoritãþiile administraþiei publice de la nivel judeþean se bazeazã pe principiile autonomiei, legalitãþii, responsabilitãþii, cooperãrii ºi solidaritãþii în rezolvarea problemelor întregului judeþÒ. Este textul Senatului, la care
colegii noºtri au adãugat: ”fiind excluse raporturile de subordonareÒ. Teza cu raportul de subordonare este cuprinsã în art. 6 alin. 2, care nu cuprinde nimic în plus, decât acest lucru.
De aceea pun în discuþie acest amendament. Conform ceea ce s-a votat, se poate expune pãrerea iniþiatorului care nu mai este, deputaþii pot sã punã în discuþie pãrerea Guvernului, pãrerea comisiei ºi se supune la vot, aºa cum este într-o democraþie cu adevãrat democraticã. Vã mulþumesc.
## ªi eu vã mulþumesc.
Dumneavoastrã mi-aþi sugerat, în mod constructiv, sã mã adresez grupului P.D.S.R., cel care a susþinut acest amendament respins, dacã ºi-l susþine sau nu.
În principiu, un amendament respins se susþine de cãtre autorul amendamentului. În cauzã, cel care a fãcut amendamentul a fost membru al P.D.S.R. ºi mi se pare normal sã-l întreb dacã susþine acest amendament respins sau nu.
Domnul Bivolaru.
O problemã de procedurã, domnule preºedinte.
Este bine sã lãmurim o datã pentru totdeauna ºi aceastã problemã: ”Fiecare deputat, grup parlamentar sau comisie permanentã care face un amendament are dreptul sã-ºi susþinã amendamentul dupã redactarea raportului sau sã renunþe la elÒ. Existã instituþia renunþãrii la amendament. Este foarte complicat a gãsi o soluþie acum, de mare interes ºi ineditã, de a susþine un amendament în condiþiile în care deputatul, grupul parlamentar sau comisia respectivã nu îºi susþine amendamentul. Una din cãile de a nu-ºi susþine amendamentul este de a veni la acest microfon ºi a spune cã se renunþã sau se respinge amendamentul de cãtre iniþiator.
A doua metodã este aceea de a nu participa la lucrãri, conform noului regulament. Aceasta este soluþia ºi sã nu mai mergem în continuare pe aceastã idee, cã un deputat poate susþine un amendament respins al unei comisii, comisia poate susþine un amendament respins al Guvernului sau Guvernul poate sã susþinã un amendament respins al unui deputat. Fiecare, în dreptul sãu, este autorizat sã-ºi susþinã sau sã-ºi respingã propriul amendament. Este greu de trecut peste aceastã prevedere. Îmi pare rãu, domnule Stanciu.
Domnule Stanciu, eu am citit ºi dacã vreþi discutãm împreunã cât vreþi dumneavoastrã.
Domnul deputat R‡duly.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#17927Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Problema în discuþie este una deosebit de importantã ºi eu cred cã dincolo de o dezbatere pe aceastã problemã trebuie sã avem un vot al Camerei Deputaþilor, ca sã ºtim foarte clar cum interpreteazã Camera Deputaþilor regulamentul cu privire la aceastã soluþie. În principiu, sunt de acord cu domnul Bivolaru, pentru cã un amendament se poate depune în nume personal sau în numele grupului. Dacã citiþi cu atenþie raportul o sã vedeþi cã un singur amendament este depus, în toatã economia raportului la amendamentele respinse, în numele grupului. Este cazul unui amendament comun al domnului deputat, viceliderul grupului, ºi al Grupului România Mare.
În principiu, deci, vã propun, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot urmãtoarea interpretare: ”În plen, amendamentele respinse pot fi susþinute doar de iniþiatorul acestoraÒ, care iniþiator poate fi deputat sau grup parlamentar sau o altã comisie sesizatã pentru aviz, pentru cã ºi aceastã posibilitate existã.
Dacã deputatul nu iese la microfon ºi nu susþine, dacã grupul nu ia cuvântul, liderul de grup sau viceliderul, ºi nu susþine sau dacã preºedintele sau vicepreºedintele comisiei sesizate pentru aviz nu vine în faþa noastrã ºi nu susþine, bineînþeles cã o sã considerãm cã iniþiatorul a renunþat la acest amendament.
Drept urmare, aceasta este în opinia noastrã singura modalitate corectã de a interpreta regulamentul, dar, ca sã nu avem nici un dubiu, sã supuneþi la vot aceastã procedurã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Voi supune aceastã interpretare la vot, dar între timp domnul Dan Simedru, cãruia i s-a respins într-adevãr un amendament, doreºte sã ia cuvântul.
Este vorba de un amendament la art. 6. Am propus eliminarea alin. 2 de la art. 6. Consider cã nu era necesar alin. 2, dacã se adaugã la primul alineat sintagma: ”fiind excluse, neexistând raporturi de subordonareÒ, în finalul articolului.
ªi art. 6 ar trebui sã sune cam aºa: ”Raporturile dintre autoritãþile administraþiei publice locale din comune ºi oraºe ºi autoritãþile administraþiei publice la nivel judeþean se bazeazã pe principiile autonomiei, legalitãþii, responsabilitãþii, cooperãrii ºi solidaritãþii în rezolvarea problemelor întregului judeþ, fiind excluse raporturile de subordonareÒ.
În aceste condiþii putem elimina, pentru cã eu consider cã este un exces în a sublinia autonomia localã, putem elimina alin. 2, care spune acelaºi lucru, ca ºi cuvintele pe care le-am propus eu, sintagma propusã de mine: ”În relaþiile dintre autoritãþile administraþiei publice locale ºi consiliul judeþean, pe de o parte, precum ºi între consiliul local ºi primar, pe de altã parte, nu existã raporturi de subordonareÒ. Deci spune acelaºi lucru. Ca atare, eu propun completarea alin. 1 ºi eliminarea alin. 2 de la art. 6.
Vã mulþumesc.
Rog preºedintele comisiei ºi dupã aceea iniþiatorul.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã rog sã observaþi cã art. 6, prin cele douã alineate, exprimã, de fapt, douã teze. În alin. 1 este vorba de
principiile care guverneazã raportul între autoritãþile publice locale, un alineat distinct foarte clar, iar alin. 2 vine ºi stabileºte cã între aceste autoritãþi nu existã raporturi de subordonare. Nouã ni se pare absolut normal ca aceste alineate sã rãmânã distinct, pentru cã exprimã mai multã clarviziune, mai multã precizie în elementul de fond al articolului. Cerem respingerea amendamentului propus la alin. 1.
Domnule deputat, vã reamintesc ceea ce am spus la început.
Dacã vreþi sã continuaþi sã explicaþi... Vã rog.
Actuala formulare, domnule preºedinte, contravine ceea ce urmeazã, încât formularea corectã a acestui punct 2 ar fi urmãtoarea: ”În relaþiile dintre autoritãþile administraþiei publice locale ºi consiliul judeþean, pe de o parte, precum ºi între consiliul local ºi primar trebuie sã existe relaþii de colaborare, în conformitate cu legislaþia în vigoareÒ. Aceasta este formularea corectã! Nu sã creãm disensiuni! Deci: ”...trebuie sã existe relaþii de colaborare, în conformitate cu legislaþia în vigoareÒ. ªi aceasta presupune ºi elementul de subordonare care urmeazã la punctul 7, asupra cãruia voi reveni.
Mulþumesc.
Mulþumesc.
Reprezentantul Guvernului.
## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã observaþi cã prevederile art. 6, cu cele douã alineate, sunt în strictã conformitate cu prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale. Obiectul alin. 1 este diferit de al alin. 2: în alin. 1 se trateazã raporturile dintre autoritãþile administraþiei publice judeþene ºi cele locale ºi se spune cã ele sunt supuse regimului autonomiei ºi legalitãþii, iar în alin. 2 se trateazã problema subordonãrii.
Vedeþi cã în alin. 2 este introdus, ceea ce nu este în alin. 1, ºi raportul dintre consiliul local ºi primar. În alin. 1 nu se pomeneºte nimic despre raporturile dintre consiliul local ºi primar, or, este clar cã între primar ºi consiliul local nu existã raporturi de subordonare. Dacã ar exista, pe lângã faptul cã am încãlca Carta Europeanã a Autonomiei Locale, s-ar încãlca, ºi grav, principiul autonomiei locale.
Deci textele au fost bine gândite ºi susþin pãstrarea lor, aºa cum sunt.
## Mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Supun acum votului propunerea de interpretare a domnului deputat R‡duly, potrivit cãreia amendamentele respinse pot fi susþinute numai de cãtre autorii lor.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/29.I.2001
Înainte de a supune la vot, având în vedere cã aceastã interpretare...
Îmi permiteþi sã vã dau cuvântul? Pentru cã vã spuneam la începutul ºedinþei cã se poate lua cuvântul numai cu aprobarea preºedintelui.
Deci vã rog sã vorbiþi!
Deci solicitam o pauzã, ºi asta este procedural ºi voiam sã o justific, pentru consultarea cu liderii grupurilor parlamentare în aceastã problemã. Este mult prea delicatã ºi aceasta era motivarea.
Vã mulþumesc.
Dacã dumneavoastrã solicitaþi o pauzã pentru dumneavoastrã, sunt obligat sã v-o dau; dacã vreþi pauzã cu liderii grupurilor parlamentare, îi întreb ºi pe dumnealor dacã sunt de acord.
Deci celelalte grupuri parlamentare doresc o consultare pe aceastã chestiune?
Voci din salã
#24650Nu!
## Nu.
În consecinþã, trecem la votul propunerii domnului deputat R‡duly. ( _Domnul Anghel Stanciu solicitã sã ia cuvântul._ )
## Stimate domnule vicelider,
Am avut o discuþie, sã-i zic, cu câþiva din liderii grupurilor parlamentare ºi cu dumneavoastrã ºi am încercat atunci sã vã rugãm ca, atunci când apare dorinþa de a continua dezbaterile ºi intervenþiile doar pentru a tergiversa, sã apreciaþi ºi dumneavoastrã dacã nu s-ar putea interpreta cumva aºa intervenþia dumneavoastrã în acest moment.
## **Domnul Anghel Stanciu** ( _din salã_ ):
Deci solicitãm, în numele grupului, sã ne daþi cuvântul!
În ce problemã?
## **Domnul Anghel Stanciu** ( _din salã_ ):
Într-o chestiune de procedurã.
art. 98 nu mai este valabil ºi trebuie repus la vot sensul acestui articol 98, noi o invitãm la sala Biroului permanent sã ne explice acest lucru! Nu este nici un capãt de þarã! Ca sã ne liniºtim ºi noi!
Pentru cã, altfel, avem senzaþia cã se ignorã efectiv un articol din regulament, fãrã sã ni se spunã de ce, acest text, în care se spune: ”Deputaþii pot pune în dezbatere...Ò, care este la art. 98... La art. 97, domnule preºedinte, primul alineat, modificat!: ”La discutarea articolelor la care s-au fãcut amendamente, deputaþii pot lua cuvântul pentru a-ºi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al iniþiatorului ºi raportorul comisiei sesizate în fond.Ò
Deci apar mai mulþi actori, domnule preºedinte: apare, o datã, deputatul (”Deputaþii pot lua cuvântul pentru a-ºi exprima punctul de vedere.Ò, în art. 97; în art. 98, nemodificat, apare cã: ”Deputaþii pot pune în dezbatere...Ò); apare, apoi, reprezentantul Guvernului, care este aici, alt actor; apare, apoi, iniþiatorul, care este cel care a fãcut amendamentul, care poate exista în salã sau nu mai poate exista, din motivele discutate anterior; ºi apare alt actor, care este aici, raportorul comisiei sesizate în fond. Restul consideraþiilor, domnule preºedinte, pe lângã regulament, pe care dumneavoastrã le faceþi, cã vrea cineva sã prelungeascã sau sã nu prelungeascã, este în afara acestui cadru!
Deci noi, Grupul parlamentar al P.R.M., solicitãm o pauzã de consultare, în care adresãm invitaþia ºi rugãmintea liderilor de grup de la celelalte formaþiuni ale acestei alianþe, care este foarte solidã ºi îi urãm succes pânã în 2004, sã stãm puþin ºi sã ne lãmureascã. ªi, dacã ne lãmureºte, noi ne expunem punctul de vedere, stãm în banca noastrã ºi cu asta basta!
Deci noi adresãm o rugãminte: dacã dânºii vin, bine, dacã nu vin..., iar bine. Aºadar, asta este rugãmintea noastrã: noi pauza o cerem pentru grupul nostru ºi-i invitãm, cu rugãmintea colegilor noºtri, sã dezbatem.
Prin urmare, pentru a vã consulta între dumneavoastrã, eu rog staff-ul tehnic sã meargã ºi sã vã dea toate explicaþiile. ªi, dacã doriþi sã vã adresaþi unui lider parlamentar, care doreºte sã aibã dialog pe aceastã temã...
Deocamdatã, pauza este pentru a vã consulta dumneavoastrã. Pauzã de consultare, la cererea Grupului parlamentar al P.R.M.
Voci din salã
#27818Pânã când?
10 minute.
Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
Eu, personal, vã înþeleg... Vã înþeleg, pentru comanda pe care o aveþi ºi o executaþi perfect, vizavi ºi de ce ne-aþi spus, cã noi avem un interes politic.
Nu! Noi avem interesul sã limitãm abuzurile din partea puterii! Am solicitat ºi solicitãm, acum!, o pauzã de consultãri ºi dacã puterea nu doreºte sã ne explice de ce
PAUZÃ
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã poftiþi în salã! Rog Grupurile parlamentare ale P.D.-ului ºi P.N.L.-ului sã vinã în salã! Vã rog sã-mi permiteþi, pânã vin toþi colegii în salã, sã vã prezint o chestiune organizatoricã. Domnul Bãlan Marian, deputat P.D.S.R. în Circumscripþia nr. 23 Ialomiþa, îºi prezintã demisia ºi vã rog sã luaþi act de aceastã dorinþã a Domniei sale.
Rog viceliderul Grupului parlamentar al P.R.M.-ului sã ne comunice punctul de vedere al grupului parlamentar.
## Domnule preºedinte,
## Onorat prezidiu,
## Stimaþi colegi,
Am avut o consultare ºi în cadrul grupului ºi, respectiv, cu delegatul Partidului Democraþiei Sociale din România, pe textul de regulament, respectiv, cu reprezentantul Partidului Democrat. Din discuþiile care au avut loc, poziþiile nu au putut fi armonizate.
În consecinþã, grupul nostru parlamentar considerã cã neaplicarea art. 98 în conþinutul ºi, respectiv, în spiritul sãu reprezintã o eludare a prevederii constituþionale Ð adicã a dreptului deputatului de a se exprima prin prisma mandatului reprezentativ Ð ºi, drept urmare, vom solicita, în acest sens, Curþii sã se exprime dacã nu este o atingere adusã mandatului. ªi, în raport de ceea ce se va constata la timpul respectiv, vom interveni.
În momentul de faþã, tocmai pentru a demonstra cã nu este o chestiune de obstrucþie, nu este nici o chestiune de tergiversare, noi nu vom mai ridica problema amendamentelor respinse în plen ºi conþinute în raport. Cu excepþia aceluia care este fãcut de cãtre deputaþii P.R.M., respectiv Grupul parlamentar al Partidului România Mare.
Regretãm ºi cred cã va veni vremea când ºi alþii vor regreta cum aplicã regulamentul acum.
Vã mulþumim pentru înþelegere ºi atenþie.
Domnul deputat Bivolaru doreºte cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Aceastã, sã spunem, aceastã interpretare a prevederilor art. 98 de care face caz colegul Stanciu trebuie realizatã coroborând cu textele altor articole. ªi îmi permit, totuºi, ºi pentru stenogramã, dar ºi pentru plen, sã subliniez acest lucru, pentru a ne lãmuri, totuºi, în legãturã cu problema ridicatã de Grupul parlamentar al P.R.M.
În art. 98, sigur cã s-au stabilit câteva teze. ªi anume, în primul rând, cã: ”În cursul dezbaterilor, deputaþii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuþie amendamentele respinse de comisie sau amendamentele depuse la comisie Ð ºi, toate, sub semnul comun Ð în conformitate cu prevederile prezentului regulament.Ò Deci aceste depuneri de amendamente la comisie trebuie realizate în conformitate cu prevederile acestui regulament.
Se face trimitere în primul rând la art. 90, în care se stipuleazã, printre altele, cã, mai întâi: ”Deputaþii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente.Ò ªi, în condiþiile acestea, ei capãtã aceastã calitate, de ”iniþiatori de amendamenteÒ.
Tot în art. 90 se specificã, în mod explicit, cã: ”Amendamentele se depun în scris, motivat ºi sub semnãtura inþiatorului.Ò Aceasta este valoarea amendamentului depus ºi acestea sunt condiþiile impuse vizavi de aceastã tezã, ”în conformitate cu prevederile prezentului regulamentÒ.
De asemenea, la art. 97 se stabileºte cu suficientã claritate cã: ”La discutarea articolelor la care s-au depus amendamente, deputaþii pot lua cuvântul pentru a-ºi exprima punctul de vedere în susþinerea sau respingerea acestor amendamente.Ò Pentru cã o sã vedem mai departe: ”Autorii amendamentelor sau subamendamentelor se considerã a fi contra textului iniþial.Ò Este o tezã care trebuie reþinutã, pentru cã, mai departe, se spune (ºi aici se cantoneazã tot discursul): ”Ordinea luãrilor de cuvânt este urmãtoarea: mai întâi se exprimã deputatul care este contra prevederii textuluiÉÒ În consecinþã, teza stabileºte cã cel care l-a depus, iniþiatorul, îl considerã cã ar fi contra. El este deschizãtorul dezbaterii.
Sigur cã, în final, art. 98 stabileºte clar deputaþii care pot lua cuvântul. Aceasta se referã la cei care, se spune în art. 97, ”pot susþine textul iniþialÒ, deci sunt contra amendamentului; sunt cei care vin alternant în discuþie dupã iniþiator. Preºedintele Camerei poate da drumul ºi la a doua alternanþã de luare de cuvânt ºi chiar la a treia alternanþã, dupã cum considerã Domnia sa cã este necesar; aici se înscriu toþi deputaþii care au dreptul sã ia cuvântul într-o astfel de situaþie, pentru a susþine sau a respinge amendamentele supuse în discuþie.
Mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, eu v-aº propune sã sistãm discuþiile pe aceastã chestiune...
Domnul Dan Simedru.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Consider cã antevorbitorul meu a avut dreptate în modul în care s-a exprimat ºi a explicat acest lucru tehnic. Totuºi, vreau sã nu facem o diferenþã chiar aºa de clarã între cele douã probleme, trebuie sã þinem cont cã în legislatura trecutã cei care au depus amendamente, ca ºi deputaþi, în nume propriu, nu ºtiau de modificãrile acestui regulament. Dacã ºtiau, fiþi convinºi cã toþi depuneau amendamentele în numele grupurilor parlamentare. Deci nu se ºtia cã se va adopta acest regulament.
De asemenea, vreau sã vã spun ºi cred cã ºi la dumneavoastrã, în grupuri, existã o procedurã foarte clarã: fiecare deputat discutã amendamentele pe care le propune cu grupul parlamentar ºi, în general, grupul par- lamentar îl susþine. Deci este ºi un accept din partea acestuia pentru amendamentul respectiv. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
ªi eu vã mulþumesc.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Vã rog sã rãmâneþi în salã ºi sã aduceþi ºi pe ceilalþi colegi, pentru votul final la Legea caselor naþionalizate! Sã aducem toþi colegii dumneavoastrã, inclusiv ai noºtri! ªi a venit ºi Guvernul! Vã rog eu mult, invitaþi-vã toþi colegii în salã!
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã vã luaþi locul în salã, pentru votul final asupra raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.
Vã adresez din nou rugãmintea sã vã aºezaþi! Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## Stimaþi colegi,
Mai mulþi lideri ai grupurilor parlamentare ºi-au exprimat dorinþa pentru a explica votul. ªi vã mãrturisesc cã primul ºi-a exprimat-o domnul deputat Stoica; al doilea, îl vãd pe domnul deputat Bolcaº Lucian, liderul Grupului parlamentar al P.R.M.; domnul M‡rton, liderul Grupului parlamentar al U.D.M.R.; domnul Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, din partea P.D.S.R., ºi domnul deputat Cristian Dumitrescu, de la P.D. Mai doreºte cineva? Nu.
Deci îi dau cuvântul domnului deputat Stoica.
## **Domnul Valeriu Stoica:**
## Domnule preºedinte,
## Distinºi reprezentanþi ai Guvernului, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Ieri, Grupul liberal a avut câteva opþiuni ferme în ce priveºte soluþiile adoptate, în câteva cazuri speciale, de Camera Deputaþilor. Din pãcate, acele opþiuni nu au fost
primite, raportul de mediere a fost votat în întregul sãu, cu variantele de la Senat. Este adevãrat cã la Senat a existat o negociere politicã între grupurile parlamentare, credem însã cã intervenþiile pe care le-am fãcut ieri în cadrul Camerei Deputaþilor erau de naturã sã asigure un echilibru mai bun între toate interesele în prezenþã: interesele proprietarilor, interesele chiriaºilor, interesele consolidãrii dreptului de proprietate privatã în România, deci interesele economiei româneºti, ale societãþii româneºti.
În principal, este vorba de sfera de aplicare a acestei legi, care, în varianta adoptatã de Senat, este mult mai restrânsã decât în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor. Avem în vedere situaþia acþionarilor la societãþile comerciale naþionalizate: aceºti acþionari sunt excluºi de la dreptul de a primi despãgubiri, în varianta votatã de Senat ºi în varianta raportului de mediere, votat, ieri, de Camera Deputaþilor ºi, astãzi, de dumneavoastrã.
De asemenea, am dorit ca toate imobilele care sunt ocupate de diferite persoane juridice, în momentul de faþã, sã rãmânã în folosinþa acestora. Dreptul de proprietate, însã, nu se confundã cu dreptul de folosinþã, dreptul de proprietate ar fi trebuit sã fie restituit proprietarilor legitimi, era normal sã fie aºa.
S-a optat pentru soluþia despãgubirii acestor proprietari ºi, deci, pentru o soluþie împovãrãtoare pentru buget. În loc sã se adopte soluþia economicoasã, de naturã sã-i împace pe proprietari, ºi sã se facã ºi economii la buget, s-a adoptat soluþia cea mai puþin economicoasã ºi, în acelaºi timp, soluþia inechitabilã pentru proprietari.
În al treilea rând, este vorba de situaþia imobilelor care au fost vândute înainte de adoptarea acestei legi, imobile care nu sunt deþinute de stat cu titlu, nu existã un titlu de proprietate în favoarea statului. Existã un principiu vechi de când lumea: dreptul de proprietate este perpetuu! Dobândirea lui trebuie sã se facã în mod legitim, printr-un mod de dobândire prevãzut în lege!
ªi eu vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul deputat Lucian Bolcaº, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**
Domnule preºedinte,
Domnule prim-ministru,
Domnilor miniºtri,
Stimaþi colegi,
Ceea ce s-a votat astãzi aici, o spun cu tot regretul pentru rolul ºi funcþiile pe care Constituþia ni le-a încredinþat, nu reprezintã o lege, ci un acord politic. N-am spus-o eu, ci a spus-o antevorbitorul meu, distinsul domn ministru Valeriu Stoica, care a declarat în mod expres presei cã votarea acestei legi reprezintã consecinþa cerinþelor Partidului Naþional Liberal adresate partidului care a câºtigat majoritatea în alegeri.
În aceste condiþii, trebuie sã vorbim oare despre imperfecþiunea legii sau despre imperfecþiunea acordului politic?
Este adevãrat cã din punct de vedere constituþional o nouã legislaturã preia ºi continuã într-un principiu uman normal, al continuitãþii vieþii, a vieþii sociale, lucrãrile fostului Parlament, ale fostei Camere, dar aceasta nu poate sã o lipseascã de personalitatea ei, astfel cum s-a întâmplat astãzi. Mandatul nostru este sã-i reprezentãm pe cei care ne-au ales; cei care ne-au ales ne-au mandatat sã nu continuãm acea linie care s-a dovedit pânã acum ineficientã, pentru a folosi un eufemism.
Aceastã lege este rezultatul unui acord politic anterior pe care, de bunã-credinþã ºi cu o constanþã pe care chiar politica o presupune, trebuie sã-l respectãm, pentru cã ºi Partidul România Mare a participat la acest acord care a avut douã elemente esenþiale, ºi anume: respectarea dreptului de proprietate ºi, în al doilea rând, o protecþie socialã eficientã a chiriaºilor.
Acordul a negociat principii, ºi nu texte de lege. Deci la ora actualã, ceea ce am negociat atunci nu ni se poate opune atunci când ne opunem la modul de alcãtuire a acestei legi. Viciile ei sunt evidente ºi nu trebuie sã ne fie enumerate de cei care au votat pentru aceastã lege. Viciile ei sunt evidente în ceea ce priveºte structura persoanelor care sunt considerate îndreptãþite a fi subiectul acestor despãgubiri. A introduce în aceastã structurã de persoane nu numai acþionarii, cum s-a încercat, dar chiar ºi asociaþii... se deschide o cutie a Pandorei din care vor rãsãri multe minuni judiciare.
## ªi eu vã mulþumesc.
În ordinea înscrierii la cuvânt, are cuvântul reprezentantul Grupului U.D.M.R., domnul deputat M‡rton.
M‡rton çrp‡d-Francisc
#48789## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc:**
## Domnule preºedinte,
## Domnule prim-ministru,
## Distinºi membri ai Guvernului,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Aceastã lege nu este perfectã; are foarte multe neajunsuri. Nu putem fi de acord, de exemplu, cã este restricþionatã retrocedarea în naturã a imobilelor existente. Nu putem fi de acord cu faptul cã despãgubirea, acolo unde nu se face retrocedarea în naturã, nu va fi integralã. Nu putem fi de acord cã foºtii acþionari vor fi lipsiþi chiar ºi de aceastã posibilitate de despãgubire.
Nu putem fi de acord cã aceastã lege nu rezolvã problema fostelor proprietãþi bisericeºti ºi a imobilelor care aparþineau organizaþiilor minoritãþilor naþionale.
Cu toate acestea, am votat acest raport de mediere. L-am votat pentru cã, având acelaºi text ca ºi cel aprobat de Senat, va putea fi promulgat cu celeritate.
L-am votat pentru cã, totuºi, foarte mulþi foºti proprietari vor putea reintra în drepturi sau vor avea posibilitatea de a primi cât de cât o despãgubire.
L-am votat pentru cã face un pas cât de mic cãtre Europa, cãtre reintrarea în drepturi a proprietãþii private.
ªi, în sfârºit, l-am votat în speranþa cã, în timpul cel mai scurt, împreunã vom reuºi sã votãm o altã lege, astfel cum un text de trimitere din prezenta normã prevede ºi reglementarea retrocedãrii fostelor imobile bisericeºti ºi comunitare.
Deci am votat în consecinþã pentru aceastã lege. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., în final, grupul s-a decis sã acorde cuvântul domnului deputat, domnului prim-ministru Adrian Nãstase. **Domnul Adrian Nãstase** _Ñ prim-ministru al Guvernului României:_
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Am dorit sã spun câteva cuvinte din partea grupului nostru parlamentar, pentru cã eu consider cã acest vot, în acest moment, are o valoare cu totul deosebitã.
Nu este vorba, într-adevãr, de cel mai bun text juridic, dar este unul dintre primele semne de înþelepciune, în condiþiile în care existã, pe de o parte, doctrine politice diferite ºi abordãri diferite ale conceptului de proprietate, în condiþiile în care existã interese evidente, pe de o parte, ale proprietarilor, pe de altã parte, ale chiriaºilor, în condiþiile în care existã situaþii specifice interne ºi standarde europene la care trebuie sã ne raportãm.
De 10 ani tot încercãm sã construim o lege care sã aibã o anumitã stabilitate ºi sã nu facem în aºa fel încât guvernele, prin culoarea lor, sã impunã soluþii parþiale ºi lipsite de perenitate.
Este o temã mult prea importantã ca sã încercãm sã atingem în aceastã zonã perfecþiunea. Am încercat de-a lungul anilor ºi am vãzut ce s-a întâmplat. Practic, în locul legii au funcþionat interesele avocaþilor ºi, în anumite situaþii, judecãþile strâmbe, au câºtigat intermediarii de un fel sau altul, s-au realizat o mulþime de falsuri, s-au creat documente, au dispãrut arhive ºi aceastã situaþie permanentã de anarhie ne-a fãcut în primul rând sã dãm sentimentul unei þãri incapabile de stabilitate legislativã într-un domeniu esenþial, pentru cã, sã ne fie foarte clar, nimeni nu vine sã investeascã în România sau nimeni din România nu va face investiþii solide atâta timp cât nu va ºti cã terenul pe care aºazã o anumitã construcþie, pe care va face o anumitã investiþie nu are un statut foarte clar.
Dacã vom lua, de la vremea dacilor ºi pânã acum, statutul juridic al terenurilor, al clãdirilor, probabil cã s-au operat o mulþime de modificãri. Vor fi probabil diverºi avocaþi care vor sprijini o cauzã sau alta, dar a venit momentul sã spunem: iatã, trebuie sã fixãm lucrurile, sã asigurãm un echilibru. Deci, din acest punct de vedere, vreau sã vã spun cã aceastã lege, aºa cum este ea realizatã în acest moment, reprezintã cel mai bun mod în care noi ne-am putut apropia de aceastã temã atât de fierbinte.
Vã mulþumesc, domnule prim-ministru.
Are cuvântul domnul deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupului Partidului Democrat.
## **Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:**
Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,
Partidul Democrat nu a votat acest proiect de lege, de fapt acest raport, ca urmare a unei înþelegeri, chiar dacã o numim negociere, ci ca urmare a unei înþelegeri principiale a unor nevoi stringente care existã în societatea româneascã postdecembristã de peste 10 ani.
Este vorba despre nevoia de dreptate. Este vorba despre nevoia de dreptate ºi de reparare a unor abuzuri care au fost fãcute nu neapãrat împotriva oamenilor, deºi oamenii au fost subiectul acestor abuzuri, ci împotriva principiilor ºi, în fapt, împotriva principiului fundamental, acela al respectului proprietãþii.
De asemenea, am votat acest proiect de lege dintr-o altã necesitate înþeleasã ca fiind obligatorie într-o societate de tranziþie: protecþia chiriaºilor din aceste case, care nu sunt vinovaþi în nici un fel cã au ajuns sã fie în postura de chiriaºi, în postura de a fi supuºi unor reglementãri sau unor raporturi juridice noi faþã de proprietari. Iatã de ce Partidul Democrat a votat acest proiect de lege.
ªi, pentru cã beneficiez de ºansa de a vorbi la sfârºitul unor intervenþii pertinente, dar cu un profund caracter pragmatic ºi tehnic, mã voi referi, dacã îmi veþi permite, în puþine cuvinte la aspectul politic, pentru cã votarea acestui raport ºi, sperãm noi, adoptarea acestui proiect de lege au o semnificaþie politicã aparte; aceastã semnificaþie politicã aparte derivã din faptul cã închidem cu acest prilej sau prin acest proiect de lege un dosar extrem de tensionat, un dosar care a marcat aceºti aproape 11 ani de tranziþie româneascã, un dosar care a fost deschis cu Legea nr. 18/1991, o lege care a fost importantã la vremea ei, care a trebuit însã sã fie modificatã în timp, ºi nu s-a fãcut uºor, cu Legea nr. 1/2000. Chiar ºi acest proiect de lege vine sã preia o parte din dreptatea sau nedreptatea fãcutã printr-un alt proiect de lege, Legea nr. 112/1995.
Semnificaþia politicã a acestui moment este aceea de a ajunge la momentul unei reconcilieri, am putea spune, sociale de importanþã istoricã în societatea româneascã. Putem ºi noi, românii, sã spunem cã în mare, pentru cã justiþia va avea mult timp de lucru de acum încolo probabil cu imperfecþiunea legii, aºa cum a fost ea prezentatã, sã închidem un contencios, un contencios care ne-a împãrþit, ne-a divizat, ne-a pus pe poziþii diferite. Partidul Democrat a votat acest proiect de lege pentru cã am înþeles cã legea nu poate fi perfectã; însã vrem ca o lege sã fie cât mai bunã, iar atunci când este vorba de un proces legislativ care se întinde pe o perioadã de 10 ani, este cu atât mai greu sã spunem cu care ochi râdem ºi cu care plângem sau care este partea plinã sau partea mai puþin plinã, sau partea pe jumãtate goalã a paharului.
Vã mulþumesc.
Domnul Dorel Dorian, din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor.
## **Domnul Dorel Dorian:**
Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru,
Domnilor deputaþi,
Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale a dezbãtut ieri votul nostru ºi a hotãrât sã voteze unanim, în consens, în favoarea raportului de mediere la aceastã lege.
Aºa cum ºtiþi foarte bine, sunt unele minoritãþi naþionale care au avut zeci ºi zeci de proprietãþi comunitare ºi au reprezentanþi ai minoritãþii cu sute de proprietãþi. Ei bine, ni se pare esenþial cã s-a ajuns la aceastã lege.
Felicit Executivul pentru ideea de a înscrie aceastã lege pe ordinea de zi a acestei ºedinþe, a acestei chemãri a Parlamentului într-o sesiune extraordinarã ºi mi se pare de bun augur, pentru relaþiile dintre România ºi Europa, dintre acest Guvern care ºi-a propus real intrarea în Europa, ceea ce întreprinde ºi ceea ce transmite azi, ca mesaj esenþial, prin aceastã lege, acest lucru s-a întâmplat. ªi este spre cinstea deputaþilor care au votat astãzi acest raport de mediere ºi, respectiv, aceastã lege.
Sigur, ºtim cu toþii cã sunt imperfecþiuni. Este un litigiu care se prelungeºte; au fost deposedaþi de proprietate, de drepturi de zeci de ani niºte oameni ºi niºte comunitãþi; zeci de ani de nedreptate care nu au interesat pe nimeni.
De 11 ani ne strãduim sã gãsim o soluþie ºi iatã cã s-a gãsit. Nu se poate azi, se poate face în trepte, cu paºi mãrunþi, dar animaþi toþi de aceastã hotãrâre care este, în ultimã instanþã, intrarea în Europa ºi mai binele þãrii.
Vreau sã spun cã aparþin personal unei minoritãþi ale cãrei proprietãþi comunitare nu se pot relua înapoi ºi înþeleg: câteva zeci de spitale, peste 30, peste 130 de ºcoli. Nici nu ne-am gândit vreodatã cã ele ar putea fi redobândite în naturã, cã ele ºi-ar putea pierde vreodatã utilitatea pe care o au astãzi. Atunci când au fost construite, au fost construite pentru mai binele þãrii ºi nu înþelegem ca ele sã fie folosite altfel. Dacã se va gãsi o soluþie de despãgubire în timp, va fi bine, dacã nu, vom aºtepta pânã când þara o sã poatã sã soluþioneze acest lucru: peste douã decenii, peste trei decenii! Binele þãrii e deasupra aºteptãrilor noastre!
Desigur, ne vom strãdui ca în problema despãgubirilor experþii partidelor sã gãseascã o lege convenabilã ºi cât se poate mai dreaptã, pentru cã, încã un lucru: am avut sentimentul, astãzi, când am primit un telefon de la fiul meu, de la nepoþi de-ai mei ºi m-au întrebat dacã într-adevãr se va vota aceastã lege ºi cred cã este bine cã putem transmite acest semnal nu numai cãtre Europa, dar ºi cãtre generaþiile viitoare cã suntem în stare sã îndreptãm injustiþii, cã avem hotãrârea ºi cã marea majoritate a acestei þãri este pe aceastã poziþie.
Aº mai adãuga un singur lucru: orice lege, în ultimã instanþã, implicã ºi un acord politic ºi un acord de consens.
Felicit partidele care au înþeles sã participe la un astfel de acord. E spre cinstea lor ºi a României.
Vã mulþumesc, domnule prim-ministru, vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Stoica a cerut un drept la replicã, numele dumnealui fiind pronunþat.
## **Domnul Valeriu Stoica:**
Da, pentru cã s-a pomenit numele meu, domnule preºedinte, am acest drept la replicã.
S-a afirmat aici cã aceastã voinþã politicã de astãzi este nerelevantã, nu s-a votat o lege, s-a votat un acord politic. Este inexact.
Constat cã nu se cunoaºte mecanismul parlamentar ºi nu se cunoaºte mecanismul exprimãrii voinþei politice. Voinþa politicã, acordul politic sunt doar instrumentele prin care se ajunge la o lege. Fãrã voinþã politicã nu se poate adopta o lege. Fie cã este vorba de voinþa politicã a unui grup parlamentar sau de voinþa politicã a mai multor grupuri parlamentare, conþinutul legii este voinþa politicã.
Aºadar, a spune cã s-a votat un acord politic este un nonsens. Acordul politic, voinþa politicã sunt acelea care permit votarea unei legi, ele dau conþinutul oricãrei legi, nu existã lege fãrã voinþã politicã. ªi nu pot decât sã felicit grupurile parlamentare care, renunþând fiecare la idealul cãtre care tinde, în funcþie de doctrina politicã pe care o are, de electoratul pe care îl reprezintã, acceptând sã se facã mãcar puþin, au dat dovadã de înþelepciune astãzi, pentru ca principiul proprietãþii sã fie, dacã nu la modul ideal restabilit, sã fie cel puþin restabilit la modul maxim posibil potrivit acestui acord politic.
Nu este vorba de un acord politic numai între douã grupuri parlamentare, este vorba de un acord politic între toate grupurile parlamentare care au votat astãzi aceastã lege. Este vorba de voinþa lor politicã ºi eu cred cã aceastã voinþã politicã este în concordanþã cu interesele României, este în concordanþã cu interesele tuturor cetãþenilor României, chiar ºi ale acelora care, într-un fel sau altul, se vor simþi frustraþi prin aplicarea acestei legi, ºi mai ales cã este în concordanþã cu interesul nostru naþional de integrare în Europa.
S-a spus aici, pe bunã dreptate, de mai multe ori, cã avem niºte obligaþii internaþionale pe care ni le-am asumat. S-a mai spus aici cã România plãteºte daune de zeci de mii, de sute de mii de dolari pentru faptul cã nu a fãcut dreptate în aceastã privinþã mai devreme. Iatã de ce voinþa politicã de astãzi, care a dus la votarea acestei legi, este o voinþã politicã în concordanþã cu interesul naþional.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule deputat, dreptul la replicã se dã atunci când este nominalizatã persoana. În ce priveºte dorinþa dumneavoastrã de a interveni...
Îmi permiteþi? În ce priveºte dorinþa dumneavoastrã de a interveni, vã reamintesc cã în practica parlamentarã din 1990 încoace explicarea votului s-a fãcut de cãtre cineva desemnat de grupul parlamentar. Este problema grupului dumneavoastrã cã l-a desemnat chiar pe lider.
Din partea P.D.S.R.-ului se înscriseserã iniþial, dupã cum aþi vãzut, douã persoane ºi au renunþat tocmai pentru respectarea acestui principiu, iar dacã dumneavoastrã cereþi dreptul la cuvânt în numele altcuiva decât al Grupului parlamentar al P.R.M....
## **Domnul Eugen-Lucian Pleºa**
**:**
Dar nu pot sã vã rãspund?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu o puteþi face aici.
**Domnul Eugen-Lucian Pleºa**
**:**
Sunt preºedintele Asociaþiei...
Nu, nu! V-am rãspuns la o cerere, la cererea de a lua cuvântul.
Deci închidem discuþiile la acest proiect de lege ºi trecem la continuarea lucrãrilor la Legea administraþiei publice locale.
Stimaþi colegi, continuã lucrãrile. Vã rog frumos, nu pãrãsiþi toþi sala, cã facem apelul!
Stimaþi colegi, vã rog sã vã reluaþi locurile în salã, pentru a putea continua ºedinþa.
Rog secretarii sã mã sprijine, în primul rând reluându-ºi locurile la prezidiu! Procedurã?
Poftiþi.
Domnule preºedinte,
Înainte de a începe dezbaterile sau de a continua, aº vrea sã lãmurim un lucru cu privire la ceea ce am votat înainte de pauzã, ºi anume e vorba de interpretarea pe care colegul nostru a propus-o cu privire la art. 97 din regulament: dacã aceastã interpretare se aplicã numai pentru aceastã ºedinþã, cu privire la aceastã lege, sau are un caracter general, de aici înainte, fiind interpretatã ca o modificare de regulament. Pentru cã, în condiþiile în care noi vom raporta la regulament, atunci trebuie sã avem în vedere faptul cã, potrivit Constituþiei, art. 74 alin. (1): ”Hotãrârile privind Regulamentele Camerelor se voteazã cu votul majoritãþii deputaþilor.Ò, or, nu a fost întrunitã aceastã majoritate. Deci sã ºtim dacã aceastã interpretare are valabilitate doar pentru ceea ce se discutã în aceastã lege sau are o valabilitate generalã, iar în contextul în care se va opta pentru o interpretare generalã sã constatãm cã hotãrârea nu a fost adoptatã, nefiind întrunitã majoritatea absolutã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, prin aceastã hotãrâre de interpretare noi am respectat o cutumã. Dacã dumneavoastrã contestaþi legalitatea votului, în raport cu cerinþa constituþionalã ºi regulamentarã, dacã va fi cazul, vom relua acel vot altãdatã, pentru a se constitui într-o precizare la regulament, nu într-o interpretare, într-o modificare. Deocamdatã sã socotim, cum aþi spus dumneavoastrã, pentru dezbaterea acestui proiect de lege.
Deci aº ruga pe cei trei deputaþi care au fãcut amendament de redactare la alin. 2 de la art. 6 sã-mi prezinte amendamentele în scris, pentru a ºti ce supun la vot.
Domnule deputat Nãstase!
Aºtept ºi celelalte douã amendamente. Ce doriþi domnule deputat?
## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_
Vreau sã aduc o modificare.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu, nu. Vã rog insistent, nu mã puneþi în situaþii delicate, ca sã-mi reproºaþi pe urmã cã-mi exercit abuziv rolul.
Domnul deputat Dan Simedru doreºte sã renunþe la amendament, ca urmare a explicaþiilor care i s-au oferit. Vã rog.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Având în vedere explicaþia pe care domnul secretar de stat Ionel Fleºariu mi-a dat-o în legãturã cu faptul cã în alin. 2 existã precizarea cã nu existã relaþii de subordonare ºi între primar ºi consiliul local, eu renunþ la amendament, cu observaþia, vreau sã-i spun domnului secretar de stat, cã, totuºi, cele douã instituþii, instituþia primar ºi consiliul local, sunt clar prevãzute în art. 120 din Constituþia României ca separate. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulþumesc. Stimaþi colegi,
Supun la vot singurul amendament care a mai rãmas, al domnului deputat Nãstase, de redactare, referitor la art. 6 alin. 2: ”În relaþiile dintre autoritãþile administraþiei publice locale
, pe de o parte, ºi între consiliul local ºi primar, trebuie sã existe relaþii de colaborare, în conformitate cu legislaþia în vigoareÒ.
Atât.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cine este pentru acest amendament? Þineþi, vã rog, mâinile sus, pânã secretarii numãrã voturile. Deci 28 de voturi pentru.
Voturi împotrivã? 94 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
Cu 94 voturi împotrivã, amendamentul domnului deputat Nãstase a fost respins.
ªtiu cã s-a mai formulat un amendament, deºi nu mi s-a prezentat în scris, amendament ce viza...
Domnul deputat
Simedru a renunþat la acest amendament.
În aceste condiþii,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
- Voturi contra alin. 2 de la art. 6? 25 voturi împotrivã. Abþineri?
Deci alin. 2 a fost votat cu majoritate de voturi.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Abþineri sunt?
Cu majoritate de voturi, art. 6 a fost adoptat.
La punctul 8 din raport, cu privire la art. 7 alin. 1, dacã sunt observaþii?
Poftiþi.
Amendament de formulare: ”Autoritãþile administraþiei publice locale care sunt cele mai aproape de cetãþeni îºi exercitã, potrivit legii, competenþele ºi atribuþiile ce le revinÒ.
Vã citesc ºi un amendament al domnului deputat Nãstase care nu este în salã, dar mi l-a prezentat.
La alin. 1: ”Exercitarea competenþelor ºi atribuþiilor stabilite de lege se realizeazã prin intermediul organelor administraþieiÒ.
Comisia?
## Domnule preºedinte, Domnule deputat,
Noi credem cã art. 1, aºa cum este formulat de cãtre comisie, rãspunde mai bine necesitãþilor de exprimare a
atribuþiilor ºi competenþelor administraþiei publice locale. Drept consecinþã, solicitãm respingerea amendamentelor formulate de cãtre colegii noºtri.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Reprezentantul Guvernului este de acord cu explicaþiile date de cãtre comisie.
Deci vã supun la vot, în primul rând, amendamentul formulat de domnul deputat Brudaºca Damian: ”Autoritãþile administraþiei publice locale care sunt cele mai ...Ò
Reamintesc colegilor din salã cã numai la discuþii pe fond se dã câte un cuvânt grupurilor parlamentare. La amendamentele de redactare nu putem limita acest lucru.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Cine este împotriva amendamentului domnului Nãstase? 114 voturi împotrivã.
Abþineri?
Deci, cu 114 voturi împotrivã, amendamentul a fost respins.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Deci, cu majoritate de voturi, ºi al doilea amendament a fost respins.
La alin. 2 nu sunt obiecþii.
În aceste condiþii,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## **Domnul Ioan Bivolaru**
**:**
Alin. 3!
Exact. La alin. 3. Domnul deputat Leonãchescu. La alin. 3, da?
Eu am în faþã un text, vã mulþumesc foarte mult, în care se spune aºa: ”Trebuie sã þinã seama de amploarea ºi de natura rãspunderii ce le revin...Ò, la plural, nu la singular, era propunerea mea.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mi se pare formularea evidentã. Comisia mai doreºte? Nu.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
La alin. 4, dupã virgulã, ”ori al creãrii de noi servicii publice fãrã asigurarea prealabilã a mijloacelor financiare corespunzãtoare pentru materializarea respectivelor responsabilitãþiÒ.
Mai sunt observaþii? Nu.
Întreb reprezentantul Guvernului aici, în primul rând, dacã este mai bine ”materializareaÒ decât ”realizareaÒ, la alin. 4, rândul final: ”pentru ”materializareaÒ respectivelor responsabilitãþi sau ”realizareaÒ?
Menþinem formularea comisiei, întrucât textul a fost pe larg discutat în cadrul comisiei, în ansamblul acesteia, ºi este foarte corect textul aºa cum este.
Mai sunt...? Poftiþi domnule deputat.
Domnule preºedinte, având în vedere noua reformulare a articolului ºi observaþiile fãcute de comisie în sensul cã nu existã o lege care sã reglementeze modul de emitere a avizelor, renunþ la amendamentul depus.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
În aceste condiþii,
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Împotrivã? 114 voturi împotrivã.
Abþineri?
Deci amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Împotrivã? 40 de voturi împotrivã, doi au plecat din salã.
Abþineri sunt?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Comisia are alte explicaþii?
În aceste condiþii,
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Cu 118 voturi pentru, 40 împotrivã ºi o abþinere, alin. 4 al art. 7 a fost votat cu majoritate.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
La punctul 12, art. 8.
Vã rog. Vã rog sã precizaþi natura amendamentului.
Este vorba de modificare de formulare: ”Înaintea adoptãrii oricãrei decizii, autoritãþile administraþiei centrale vor consulta în mod obligatoriu autoritãþile administraþiei publice locale în toate problemele care le privesc direct ºi nemijlocitÒ.
Cu 114 voturi pentru, 42 împotrivã ºi 6 abþineri, art. 8 a fost adoptat în redactarea comisiei.
La punctul 13, referitor la art. 9, nu sunt obiecþiuni, se considerã adoptat în formula prezentatã de cãtre comisie.
Punctul 14, art. 10, nu sunt obiecþiuni, se considerã adoptat în formularea comisiei.
Punctul 15, art. 11, nu sunt obiecþiuni, se considerã adoptat în formularea comisiei.
Punctul 16, art. 12, nu sunt obiecþiuni, este adoptat în unanimitate în formularea comisiei.
Punctul 17, art. 13, nu sunt obiecþiuni, a fost adoptat în formularea comisiei. Vorbesc de art. 13 în totalitate. La art. 14, punctul 18, existã douã intervenþii.
Vã rog. Dacã aþi formulat amendamentul scris v-aº ruga sã vã scrieþi ºi numele pentru a nu mai greºi eu.
Este vorba de o simplã corecturã, în locul Departamentului pentru administraþie publicã localã se înlocuieºte cu denumirea actualã a ministerului. Aceasta este.
De regulã, aceste înlocuiri se fac din oficiu. Poftiþi, domnule deputat.
Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
La punctul 12 art. 13 pe care l-am votat existã un alineat nou propus, 5, care se gãseºte la pagina 118 în raportul celor douã comisii. Vi-l reamintesc.
Voci din salã
#79375S-a votat.
Nu, nu.
Nu, 5 este alineat nou, nu l-am votat, fiindcã...
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule deputat, vã reamintesc cã am convenit inclusiv cu grupul dumneavoastrã parlamentar ca, dupã ce s-a votat un articol, sã nu mai intervenim. Am rugãmintea sã respectãm aceastã convenþie, cu tot respectul ce vi-l port.
Vã mulþumesc pentru înþelegere.
Deci la art. 14 dacã mai sunt obiecþii? Reprezentantul Guvernului, cu privire la înlocuirea...
**Domnul Ionel Fleºariu**
**:**
Da, este corect.
Bun.
Stimaþi colegi, oricum, potrivit normelor de tehnicã legislativã, întotdeauna denumirile se reactualizeazã dupã actul normativ în vigoare. Vã propun ca asemenea amendamente care se fac pe precizarea denumirii concrete sã nu mai faceþi.
Mai aveþi vreo problemã, domnule Leonãchescu? Poftiþi. Repet, la art. 14 alin. 1.
Domnule preºedinte, sper sã nu-mi interziceþi microfonul, mai ales când este vorba de probleme de foarte mare importanþã.
Când vã încadraþi în regulament, niciodatã nu vi-l interzic.
Deci la poziþia 18 art. 14 alin. 1 este vorba de iniþiativa autoritãþii administraþiei publice locale de a coopera ºi de a se asocia cu autoritãþile administraþiei publice locale din strãinãtate etc., etc. Aici existã ideea formulatã ºi la articolul precedent, ca hotãrârile sã fie luate cu douã treimi din numãrul consilierilor în funcþie, pentru cã sunt decizii transfrontaliere ºi ar trebui sã fim foarte atenþi la modul în care se iau aceste decizii.
Propunerea noastrã este ca, în continuarea formulãrii alin. 1, sã menþionãm: ”Hotãrârile se iau cu douã treimi din numãrul consilierilor în funcþieÒ. Vã mulþumesc.
## Reprezentantul Guvernului.
Oricum, vã reamintesc cã în privinþa cvorumului de adoptare a hotãrârii, acesta s-a votat deja ºi n-am putea sã contrazicem textul votat printr-unul ulterior.
Vreau sã fac urmãtoarea precizare: la un text ulterior existã o prevedere referitoare la cvorumul necesar pentru adoptarea unora sau altora dintre hotãrârile consiliului local sau consiliului judeþean. Acolo este fãcutã precizarea cã toate relaþiile internaþionale, mã rog, încheierea unor asemenea acorduri se face cu votul a douã treimi din numãrul consilierilor. Dacã nu este prevãzutã, o introducem acolo.
Voci din salã
#81935La ce poziþie?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule secretar de stat, precizaþi poziþia. Vã mai menþineþi amendamentul în condiþiile acestea?
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
Eu îl menþin ca idee.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, suntem ºi juriºti, deci trebuie sã fim riguroºi. Ori vã pãstraþi amendamentul la acest text, ori...
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#82497Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Eu cred cã nu ar fi bine ca prin cutuma parlamentarã pe care o creãm zilele acestea sã încãlcãm regulamentul. Pe de o parte, am stabilit cã nimeni nu poate susþine un amendament respins care nu a fost iniþiat de dumnealui. Acest amendament despre care discutãm a fost iniþiat de domnul deputat Cîrstoiu care, nefiind în salã, firesc cã nu-ºi mai susþine acest amendament.
În al doilea rând, este foarte clar cã dacã ar fi un amendament nou ar fi de fond.
Deci, domnule preºedinte, nu avem ce sã supunem la vot. Doresc sã constataþi cã este un amendament de fond ºi sã nici nu mai daþi cuvântul cu asemenea ocazie, pentru cã regulamentul este clar ºi concis în aceastã privinþã.
În al treilea rând, cã am votat deja articolul în discuþie ºi este un argument în plus pentru care nu s-ar mai fi putut lua cuvântul pe aceastã dezbatere.
În al patrulea rând, pe fondul problemei, problema este soluþionatã la competenþele consiliului local. Dacã colegul citeºte mai atent raportul ºi vine pregãtit la ºedinþã, o sã constate cã este o problemã falsã.
Drept urmare, domnule preºedinte, vã rog sã respectãm regulamentul ºi în spiritul lui, ºi în litera lui. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## ªi eu vã mulþumesc.
Constatând cã în privinþa calificãrii amendamentului, ca fiind de fond, lucrurile sunt evidente, nu mai
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
La art. 14 alin. 2 nu sunt obiecþiuni, trecem acest alineat în rândul celor votate în unanimitate.
La alin. 3 de la art. 14 nu sunt obiecþiuni, se considerã adoptat în formularea comisiei.
La alin. 4 nu sunt obiecþiuni, se considerã adoptat în varianta Senatului.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
La punctul 20 cu privire la art. 15 nu sunt obiecþiuni, se considerã adoptat.
Vã rog, domnule deputat.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La art. 15 eu am propus o completare, aº vrea sã vi-l citesc, varianta în care am propus eu sã fie: ”Consiliile locale ºi consiliile judeþene pot participa cu capital sau cu bunuri la înfiinþarea de societãþi comerciale sau realizarea unor servicii de interes public local sau judeþean, dupã caz, cu cote de participare Ñ aici este modificarea, propunerea mea Ñ, cu cote de participare de pânã la 49% din capitalul noii societãþi comerciale, fãrã ca suma tuturor participanþilor sã depãºeascã 50% din patrimoniul propriuÒ.
Am depus acest amendament pentru protejarea capitalului ºi a bunurilor publice care pot fi folosite astfel cu preponderenþã în interes privat. ªtiþi foarte bine cã existã o diferenþã între domeniul public ºi domeniul privat al consiliilor locale ºi judeþene ºi de aceea eu am depus acest amendament, referindu-mã la bunurile de interes public.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Comisia? Poftiþi.
Domnul Ioan Oltean, preºedintele comisiei de fond.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
La dezbaterea în cadrul comisiei s-au purtat discuþii foarte serioase legat de acest amendament. Pânã la urmã, comisia a apreciat cã nu se impune sã limitãm posibilitatea consiliilor locale de a participa la asemenea asocieri cu o cotã mai mare sau mai micã în funcþie de interesul pe care consiliul local îl are la vremea respec-
tivã ºi faþã de situaþia concretã ivitã. De aceea noi credem cã articolul, aºa cum a fost gândit ºi, mã rog, de cãtre comisie, vine sã rãspundã mult mai bine necesitãþilor cu care se confruntã consiliul local ºi lãsându-i acestuia posibilitatea de a decide ºi de a analiza în funcþie de fiecare caz concret ivit la nivelul fiecãrui consiliu local.
De aceea, solicitãm respingerea amendamentului propus de cãtre colegul nostru Dan Simedru.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulþumesc.
Reprezentantul Guvernului are de adãugat ceva? Mulþumesc.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Voturi contra, contra art. 15, vã repet? Nu sunt. Abþineri? 6 abþineri.
Cu 133 voturi pentru ºi 6 abþineri, art. 15 a fost redactat în redactarea comisiei.
Punctul 21, referitor la art. 16. Nu sunt obiecþiuni, se considerã votat în unanimitate.
La punctul 22, referitor la art. 17.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
Se eliminã.
Domnul reprezentant al Guvernului.
V-aº ruga sã observaþi cã comisia a fãcut urmãtoarea operaþiune cu art. 17: l-a luat de la art. 17, l-a transferat la finele secþiunii 1 a capitolului I la art. 20[1] . Textele sunt aproape identice, repet, doar i s-a schimbat locul, nu mai este art. 17, este art. 20[1] care vine dupã art. 20 existent în formularea, în varianta adoptatã de Senat.
Rog sã remarcaþi faptul cã atât la articolul în varianta Senatului, cât ºi în cel propus de comisie se pãstreazã caracterul imperativ al acestei dispoziþii concretizate în formula ”vor asigura folosireaÒ. Repet: ºi la art. 17, ºi la art. 20[1] . Singura deosebire între cele douã articole constã în faptul cã la art. 20[1] , propus de comisie sã fie introdus în text, dupã ”vor asiguraÒ s-a introdus sintagma ”la cerereÒ. Deci minoritatea naþionalã care are o pondere de cel puþin 20% din populaþia unei unitãþi administrative, dacã cere, autoritatea publicã localã este obligatã sã-i asigure folosirea limbii materne în administraþia publicã din unitatea respectivã.
Cred cã aceastã sintagmã introdusã de comisie nu are aproape nici o relevanþã întrucât mie îmi este foarte greu sã cred cã va exista o minoritate naþionalã dintr-o unitate administrativ-teritorialã care are o pondere de 20% ºi care sã nu cearã folosirea limbii materne în administraþia publicã localã. Deci acestea sunt singurele deosebiri între cele douã texte.
În consecinþã, consider cã textul adoptat de Senat este mai bun, este mai corect ºi susþin în numele Guvernului sã pãstrãm textul de la Senat. Vã mulþumesc.
Comisia?
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
În primul rând, aº vrea sã fac o precizare cã nu este vorba de o eliminare a textului, cum greºit s-a trecut în raport. Comisia, la vremea respectivã, a avut în vedere o regândire a textului, o reformulare a acestuia ºi pe urmã, din motive de tehnicã legislativã, o reaºezare a acestuia într-un context care sã permitã o cursivitate a ideilor în cadrul capitolului respectiv. Deci el a fost aºezat într-un alt loc.
În ce priveºte însã propunerea pe care a fãcut-o reprezentantul Guvernului, aº preciza cã la nivelul comisiei se merge pe ideea de a se menþine textul formulat de cãtre comisie sub forma art. 20[1] .
Sã votãm acum, domnule preºedinte, sã obþinem acordul Camerei de a reaºeza articolul în altã poziþie ºi la poziþia respectivã din raport sã discutãm atunci pe fondul acestui articol.
Vã rog sã precizaþi încã o datã dacã în raport, cu aceste explicaþii, rãmâne totuºi textul Senatului de la art. 17 în formularea lui.
Comisia îºi menþine punctul de vedere exprimat în raport, în sensul cã opteazã pentru formula votatã în cadrul comisiei.
Mai vrea cineva din partea comisiei. Poftiþi.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
O singurã precizare aº vrea sã fac: punctul de vedere exprimat de preºedintele comisiei este pãrerea preºedintelui comisiei ºi nu reflectã punctul de vedere al acestei comisii. Comisia, din acest punct de vedere, nu are o poziþie unitarã, mai mulþi dintre noi considerãm cã formularea Senatului, deci, aºa cum se regãseºte art. 17 la poziþia 22, este o formulare corectã ºi noi apreciem cã, aºa cum a precizat ºi reprezentantul iniþiatorului, esenþa acestei probleme este cã în fond, între cele douã texte, caracterul normei juridice, respectiv caracterul imperativ, nu se schimbã, or, din acest punct de vedere, noi apreciem cã aceastã formulare a Senatului cu trimitere la Constituþia României ºi inclusiv la convenþiile
internaþionale la care România este parte este o formulare cât se poate de corespunzãtoare. Vã mulþumesc.
Încã cineva din partea comisiei.
Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi...
Domnule deputat, vã rog sã vã prezentaþi. Vorbiþi din partea dumneavoastrã, nu din partea comisiei. Poftiþi.
Da. Sunt Gheorghe Dinu, deputat P.R.M. de Braºov. Am în faþã textul cu modificãrile fãcute de Comisia de administraþie publicã localã veche. Eu sunt nou în comisia aceasta ºi vãd undeva, aici, la articolul incriminat, respectiv la art. 17, motivaþia comisiei pentru care cere eliminarea textului art. 17: nicãieri în Constituþie nu se prevede obligaþia pentru autoritãþile publice locale º.a.m.d.
Mai departe, aceeaºi comisie vine la art. 20[1] ºi în motivaþie nu mai repetã ceea ce a scris la eliminarea articolului respectiv, la art. 17, respectiv punctul 22 nou. Când comisia a fost coerentã: când a motivat în prima fazã a textului sau în partea a doua? Mulþumesc.
Stimaþi colegi, vãzând ºi neînþelegerile dintre comisie, membrii ei ºi reprezentantul Guvernului ºi vãzând cã s-a fãcut ora 13,00, suspendãm lucrãrile pentru un ceas, urmând sã reluãm votul la ora 14,00.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi, vã rog sã poftiþi în salã ºi rog secretarii care mã asistã sã vinã la prezidiu.
Stimaþi colegi, reluãm lucrãrile la art. 17, punctul 22. Vã reamintesc faptul cã din partea comisiei s-a propus eliminarea textului, pentru cã acest text se regãseºte în art. 20[1] .
Reprezentantul Guvernului a propus sã se menþinã textul Senatului, întrucât aici îi este locul ºi se regãseºte în înlãnþuirea fireascã între cele trei articole.
Ce probleme aveþi, domnule deputat? Procedurã sau ce problemã? Suntem la vot.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
Mixte, ºi procedurã, ºi probleme de fond.
În ce priveºte problemele de fond, le vom discuta altã datã, pentru cã nu se mai fac amendamente la fond. Deci vorbiþi în privinþa procedurii.
Domnule preºedinte, vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,
Suntem în faþa unui raport încheiat de douã comisii de specialitate care, la poziþia 22, se referã la art. 17. Toatã argumentaþia celor douã comisii prezentatã în rubrica a treia este o argumentaþie de eliminare a art. 17 ºi deci a temei respective. Nicãieri în Constituþie nu se prevede obligaþia pentru autoritãþile publice locale de a asigura folosirea limbii materne în raporturile cu minoritãþile.
Vã reamintesc cã aþi cerut cuvântul în probleme de procedurã, domnule deputat.
Sunt la procedurã. Cum se întâmplã cã aici o argumentaþie de eliminare a temei ºi a întregului articol se transferã în alt loc, contrazicându-se aceastã argumentaþie de eliminare? Cum?
Noi suntem împotriva unei asemenea metodologii de escamotare a raportului din faþa noastrã, pentru cã în spate ascunde un aspect segregaþionist menþionat în programul unei anumite formaþiuni politice care urmãreºte în final ”inclusiv autonomia teritorialãÒ.
Încã o datã vã reamintesc cã suntem la probleme de procedurã.
Eu vã propun sã pãstrãm în cadrul procedurii noastre ceea ce au decis, de formã ºi de fond, comisiile care au întocmit acest raport: eliminarea fãrã transfer, cã aºa spune argumentaþia, a acestui articol.
Vã mulþumesc.
Amendament respins? Poftiþi.
## Domnule preºedinte,
N-o sã intervin pe procedurã ca ºi colegii. Eu am avut amendament la acest punct. Sunt surprins cã amendamentul meu a fost trecut la amendamente respinse, când, de fapt, amendamentul meu se referea tocmai la ceea ce a spus ºi comisia, adicã se pot face ”la cerereÒ. Deci ar fi trebuit sã fie trecut la amendamente admise. Deci acest amendament al meu este admis practic de comisie.
Vreau sã fac o precizare. Am propus acest amendament în sensul cã nu orice minoritate Ð ºi aici vreau sã-l contrazic pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu Ð, nu orice minoritate doreºte, ºi eu pot sã dau ºi exemple, folosirea limbii materne în raporturile cu autoritãþile administraþiei publice locale ºi, din acest motiv, eu zic cã este foarte bine sã rãmânã ”la cerereÒ, aceastã sintagmã ”la cerereÒ.
Vã mulþumesc.
Rog comisia sã-ºi spunã cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Sigur cã cei care au lucrat la raport, ºi sper cã-ºi mai aduc aminte: modificarea dintre art. 17 ºi art. 20[1] , de fapt, este în aceste douã cuvinte, aºa cum spune ºi colegul de dinainte, de la Partidul Liberal, ”la cerereÒ.
Sigur cã noi, în momentul acela, am considerat cã acest articol ar trebui sã fie la sfârºitul capitolului, din anumite motive. Nu-i cazul sã le dezvoltãm aici.
Eu aº vrea sã lãmuresc o singurã problemã, cel puþin. Iniþial, s-a spus cã comisia a propus sã se elimine, introducându-se la art. 20[1] . Eu aº dori sã urmãriþi art. 17 ºi art. 20[1] ºi vã veþi da seama cã de fapt singura diferenþã este acest ”la cerereÒ, care, în urma discuþiilor pe care le-am avut ºi în cadrul grupurilor parlamentare ºi dupã ce s-a completat raportul, ne-am dat seama cã de fapt art. 17, aºa cum a fost propus la Senat, prin însãºi ultima frazã în care se aratã cã de fapt prezentele legi ºi alte convenþii internaþionaleÉ ªi sã ºtiþi cã în Constituþie, dacã vã uitaþi bine la art. 6 ºi la art. 20, exact asemenea lucruri se spun. Deci eu aº zice sã nu ne cramponãm pentru acest ”la cerereÒ, pentru cã aceasta este singura diferenþã. Sã ºtiþi, comisia a aprobat de fapt articolul în fond. ªi, dacã-l urmãriþi, o sã vedeþi cã l-a aprobat. Singura diferenþã era aceastã ”la cerereÒ.
Deci eu aº dori sã urmãrim puþin cele douã articole ºi sã vã rog totuºi sã mergem pe varianta de la art. 17, varianta Senatului.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Ce problemã aveþi, domnule deputat?
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Strict de procedurã, cu referire la conþinutul articolului.
Vã rog. ªi fãrã referire la problema pe care a ridicat-o, tot de procedurã, colegul dumneavoastrã.
## Stimate domnule preºedinte,
Am asistat la ºedinþe la care Grupul parlamentar P.D.S.R. cerea pauzã spre a se aduce stenograma, ca sã ºtim exact despre ce s-a discutat.
Afirm cu toatã responsabilitatea cã, în faza anterioarã, a fost în discuþie art. 98, referitor la dreptul consfinþit, dupã pãrerea noastrã, de punere în dezbatere a unor amendamente respinse conþinute în raport.
Acum mã refer expres, în baza art. 133 alin. 2, care-mi permite sã ridic oricând o problemã de procedurã, fãrã limitare, pe conþinutul art. 97.
Cu bunãvoinþa dumneavoastrã, dacã art. 98 l-aþi tranºat prin vot ºi noi ne-am supus majoritãþii, urmând sã uzitãm de cãile legale spre a vedea dacã am avut sau nu dreptate, în ceea ce priveºte art. 97, domnule preºedinte, ºi aici lucrurile nu sunt clare. Din punctul nostru de vedere sunt foarte clare. Dar în modul cum dumneavoastrã interpretaþi, nu ne convine. Art. 97, primul alineat: ”La discutarea articolelor la care s-au fãcut amendamenteÒ Ð deci nu spune cine, cum le-a fãcut Ð ”deputaþii pot lua cuvântul pentru a-ºi exprima punctul de vedereÒ Ð ceea ce este normal ºi firesc. Suntem un for de dezbatere ºi n-am venit sã facem aici play-back. ”De asemenea, poate lua cuvântul reprezentantul GuvernuluiÒ Ð de acord Ð ”sau al iniþiatoruluiÓ, deci cel care a propus amendamentul, ”ºi raportorul comisiei sesizate în fondÒ. Deci iatã trei actori, în afarã de deputat. Deci este clar cã în structura acestui text s-a fãcut distincþie între iniþiatorul amendamentului ºi, respectiv, deputat.
ªi acum vine alin. 2: ”Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un textÒ Ð fãrã sã spunã la textul pe care l-a propus sau pe textul ... Ñ ”ce urmeazã a fi supus votului Camerei Deputaþilor are de regulã durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ºi o altã duratã a intervenþieiÓ.
Deci alin. 2 îl interpretez cã luarea de cuvânt a unui deputat Ð ºi eu sunt un deputat, ca ºi domnul deputat Hrebenciuc, ca ºi domnul deputat Bolcaº ºi aºa mai departe Ð poate sã spunã punctul de vedere asupra unui text. La înscrierea la cuvânt, cum a þinut neapãrat sã se precizeze plenul Ð ºi noi ne supunem plenului Ñ deci ”La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege, propunere, act ... ºi aºa mai departe ...., deputaþii vor preciza dacã sunt contra amendamentului sau prevederii textului supus dezbateriiÒ.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule deputat, eu v-aº ruga sã vã reamintiþi cum s-au desfãºurat lucrãrile pânã acum ºi sã observaþi cã la toate textele unde au fost amendamente am întrebat dacã existã obiecþii. Deci, din acest punct de vedere, am respectat cu stricteþe regulamentul.
În al doilea rând, vã rog sã observaþi cã în ceea ce priveºte dezbaterea amendamentului existã douã texte: 97 ºi 98. Deci dumneavoastrã la 97 luaþi cuvântul dacã aveþi obiecþii împotriva amendamentelor care sunt, iar la 98 luaþi cuvântul numai dacã aþi avut amendamente respinse. Dacã dumneavoastrã le-aþi avut.
Cu aceste precizãri pe care vã rog sã le verificaþi, cu rigoarea care vã caracterizeazã, din regulament, vã rog sã-mi permiteþi sã trec la vot.
## **Domnul Adrian Moisoiu**
**:**
Domnule preºedinte, vã rog, o problemã de procedurã!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnilor deputaþi de la P.R.M., vã rog insistent sã ne referim la faptul cã în discuþiile pe care le avem ºi în consultãri, ºi în grup este de o minimã moralã sã ne þinem ºi de cuvânt.
Când v-am zis cã este exagerat sã cereþi cuvântul pentru probleme de procedurã câte 5 de la un grup ...
## **Domnul Adrian Moisoiu**
**:**
Fiecare are alte probleme! Cu privire la procedura de vot!
La procedurã, domnule deputat, nu la procedura de vot! La procedurã, în general.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Domnule preºedinte,
Îngãduiþi-mi ca în nume personal, ºi nu în numele comisiei, sã supun atenþiei colegilor mei un amendament ce vizeazã îmbunãtãþirea acestui text, sub aspectul unei mai mari precizii în ceea ce priveºte conþinutul.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
În nume personal, domnule coleg!
Am spus cã în nume personal, domnule coleg! Am spus cã în nume personal.
Vã rog sã nu mai discutaþi între dumneavoastrã ºi nu din salã.
Mã iertaþi, domnule preºedinte.
ªi am sã dau citire textului unde vreau sã aduc amendamentul de îmbunãtãþire: ”În unitãþile administrativteritoriale în care cetãþenii aparþinând minoritãþilor naþionale ...Ò ºi se trece mai departe, se spune cu procentul de 20%... Este clar cã textul se referã la o singurã minoritate. Deci, pentru a putea folosi limba maternã în relaþiile cu autoritãþile publice locale, se are în vedere ca o singurã minoritate sã îndeplineascã acest procent de 20%. Or, din textul respectiv, reiese cã sau poate fi interpretat cã toate minoritãþile la un loc, dintr-o localitate, trebuie sã îndeplineascã procentul de 20%.
Pentru a evita o asemenea interpretare, domnule preºedinte, eu aº supune atenþiei un amendament care trece la singular substantivul, ºi anume: ”În unitãþile administrativ-teritoriale, în care cetãþenii aparþin unei minoritãþi naþionale...Ò ºi textul curge nemodificat în continuare.
În felul acesta, în opinia mea nu mai existã nici un fel de problemã în ce priveºte interpretarea corectã a textului.
## Vã mulþumesc.
Vorbiþi în numele comisiei? În numele dumneavoastrã personal, da? La acest amendament de redactare. Poftiþi.
Sã mã scuze colegul, domnul Olteanu, aº fi de acord cu ce a spus dânsul, dacã nu am citi mai departe fraza, fiindcã fraza spune aºa: ”vor asigura folosirea în raporturile cu acestea ºi a limbii materneÒ. Deci, dacã s-ar înþelege mai multe minoritãþi, ar spune ”a limbilor materneÒ, dar aici se spune clar: ”a limbii materneÒ. Pãi, dacã sunt trei minoritãþi, atunci ce facem? ”...a limbilor materneÒ s-ar fi spus aºa. Eu cred cã, dacã citim fraza în continuare, ”a limbii materneÒ, se înþelege cã de fapt fiecare minoritate trebuie sã depãºeascã 20%.
Zic sã mergem totuºi pe articolul Senatului, fiindcã altfel ar fi la plural, nu? logic, ”a limbilor materne ale acelor naþionalitãþi cumulateÒ; dar se spune ”a limbii materneÒ. Deci fiecare naþionalitate trebuie sã depãºeascã 20%. Vã mulþumesc frumos.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc.
Ce problemã aveþi, domnule deputat?
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
Ca membru în comisie, pe propunerea fãcutã.
Stimaþi colegi, propun sistarea discuþiilor, pentru cã se abuzeazã în mod nepermis de dreptul de luare de cuvânt.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule deputat, în timp ce veneaþi dumneavoastrã încoace, eu am propus sistarea discuþiilor ºi nu v-am dat cuvântul.
Deci supun întâi la vot aceastã propunere.
Atunci îmi permiteþi o chestiune de procedurã, domnule preºedinte?
Tocmai mai înainte v-am explicat cum am convenit în problema problemelor de procedurã.
Pe chestiune de procedurã de vot.
N-am ajuns la vot. Când ajungem la vot, atunci ...
Atunci daþi-mi voie sã intervin pe tema propunerii fãcute de cãtre un membru al comisiei din care ºi eu fac parte. Cer acest drept.
Mai ales cã amendamentul propus este un amendament de fond ºi care încurcã conceptele.
Nu este deloc de fond. Este un amendament de redactare. Vã rog eu frumos sã ne permiteþi sã continuãm lucrãrile.
Deci, domnule preºedinte, avem cuvântul sau nu?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu.
## **Domnul Adrian Moisoiu**
**:**
Nu este corect! ªi eu v-am cerut cuvântul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Am supus la vot sistarea discuþiilor. Vã rog, cine este pentru? 116 voturi pentru. Împotrivã?
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
Vã rog, daþi-mi voie sã fac o propunere, în calitate de membru al comisiei!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Am propus ºi vã rog eu frumos sã nu interveniþi în timpul numãrãrii votului!
Cine este împotrivã? 38 de voturi împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.
Deci, cu 116 voturi pentru, 38 împotrivã ºi 5 abþineri, s-au sistat discuþiile.
Potrivit regulamentului, se supun întâi la vot propunerile ...
## **Domnul Adrian Moisoiu**
**:**
Domnule preºedinte, vã rog, o problemã de procedurã de vot!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dumneavoastrã chiar n-aþi fost atent la ce am discutat aici, stimate domnule deputat?
## **Domnul Adrian Moisoiu**
**:**
Am fost atent ºi vã solicit sã-mi daþi cuvântul.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu, s-au sistat discuþiile.
Domnilor chestori, vã rog eu frumos, explicaþi-i domnului deputat problema regulamentarã.
Deci, potrivit regulamentului, se supun întâi la vot propunerile de eliminare.
Supun la vot propunerea comisiei, de eliminare a textului.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/29.I.2001
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Domnule preºedinte, Oricare parlamentar poate sã cearã cuvântul cu privire la procedura de vot! Poate sã propunã vot cu bile, vot secret sau cu bolovani!
Poftiþi!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Sunt deputatul de Mureº, Adrian Moisoiu.
Prin ceea ce se petrece astãzi aici nu se defineºte nici eficienþa activitãþii Parlamentului, nici obstrucþionarea procesului, ci încãlcarea Constituþiei ...
Acestea nu sunt reflecþii de procedurã, ci sunt consideraþii politice. Deci vã rog sã propuneþi o procedurã de vot.
Trebuie sã explic, domnule preºedinte, cã la art. 13 se spune în Constituþie: în România, limba oficialã este limba românã. ªi, prin acest blestemat art. 17, practic, se introduce o a doua limbã oficialã în anumite judeþe, românii fiind izgoniþi chiar ºi de acolo unde ei sunt majoritari. Ca, de exemplu, judeþul Mureº, fiindcã cine nu cunoaºte o a doua limbã... _(În acest moment, este întrerupt microfonul.),_ adicã limba maghiarã, nu va avea acces la ocuparea unor funcþii publice.
Stimate domnule deputat, vã reamintesc un lucru elementar: luãrile de cuvânt se fac la obiect ºi potrivit cererii. Dumneavoastrã aþi propus o procedurã de vot, nu consideraþii politice. Propuneþi modalitatea de vot!
## **Domnul Adrian Moisoiu:**
Bun. Dacã nu mi-aþi permis pânã aici, am sã intru direct în final.
Solicit sã admiteþi ca acest articol ºi aceastã lege sã se voteze cu vot prin apel nominal, conform art. 109, fiecare deputat rãspunzând clar: pentru sau contra.
În acest fel se va respecta art. 31 din Constituþie: dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public nu poate fi îngrãdit ºi, pe de altã parte, mijloacele de informare în masã sã poatã asigura o informare corectã a opiniei publice. Fiindcã, potrivit art. 66...
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, aþi propus procedura de vot. Lãsaþi-mã s-o supun la vot. Iarãºi treceþi în afara obiectului.
Repet: avem o orã de declaraþii politice. Avem dezbateri politice la începutul legii. Acum aþi propus ...
Vã mulþumesc foarte mult.
Deci, deocamdatã, aþi putut propune procedura de vot la acest articol, ºi nu pe finalul legii. Încã de acum vã dau dreptul sã propuneþi la finalul legii procedura de vot.
Deocamdatã, supun plenului votul nominal asupra votãrii art. 17.
Cine este pentru?
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Este clar! Se ascunde fiecare, de ce sã-l vadã lumea cã voteazã aºa?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, dupã vot o sã vã dau cuvântul aici, dacã doriþi sã ...
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Ce folos? Dumneavoastrã rãmâneþi în istorie, nu noi!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
45 de voturi pentru vot nominal. Împotrivã?
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Sã vã schimbaþi numele de la P.D.S.R. la P.N.D.S.R.!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
121 de voturi contra. Abþineri? Douã abþineri.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Abþineri?
Deci, cu 115 voturi pentru, 48 contra ºi 11 abþineri, art. 17 a fost votat în formularea de la Senat.
La punctul 23, referitor la art. 18, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.
Textul a fost votat în unanimitate.
## **Domnul Radu-Liviu Bara**
**:**
La art. 18 nu o luaþi pe alineate?
Bun.
La alin. 2, 3, 4, 5 sunt obiecþiuni? Poftiþi. Aveþi un amendament respins. Poftiþi.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La alin. 5 de la art. 18 vreau sã precizez cã din Carta Europeanã a Autonomiei Locale, care se referã la protecþia limitelor teritoriale ale colectivitãþilor locale, pentru orice modificare a limitelor locale implicate, trebuie sã fie consultate în prealabil colectivitãþile prin referendum.
Prin analogie, nu se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale fãrã consultarea populaþiei. De aceea, am propus introducerea sintagmei ”la propunerea a cel puþin 50% din electoratÒ, care înseamnã, de fapt, prin referendum.
Deci articolul, având în vedere cã am depus ºi un amendament de formã înainte la comisie, eu aº propune ca art. 18 alin. 5 sã aibã urmãtoarea formã: ”În municipii se pot crea, în urma unui referendum legal organizat, subdiviziuni administrativ-teritoriale, a cãror delimitare ºi organizare se fac potrivit legiiÒ.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat. Comisia ºi iniþiatorul, dacã au observaþii?
## Domnule preºedinte,
Noi considerãm cã amendamentul nu se impune. Este clar cã orice fel de modificare a limitelor teritoriale se face potrivit legii. Este, de altfel, la comisie, pregãtitã deja o lege care vizeazã acest lucru ºi reþeaua de localitãþi unde se vor stabili în concret modalitãþile prin care se procedeazã la modificarea limitelor teritoriale.
De aceea, noi susþinem menþinerea alin. 5 în forma în care este prezentat în raport.
Mai doriþi sã adãugaþi ceva? Poftiþi. Reprezentantul Guvernului.
Da. Vreau sã completez doar faptul cã prin constituirea subdiviziunilor administrativ-teritoriale nu se constituie unitãþi administrativ-teritoriale noi, iar subdiviziunile nu au personalitate juridicã. Spre deosebire de unitãþile administrativ-teritoriale care au personalitate juridicã, subdiviziunile nu au personalitate juridicã. Deci nu este necesar sã se facã prin referendum aceastã împãrþealã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc.
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Amendamentul domnului Simedru a fost respins cu mare majoritate.
La celelalte amendamente mai sunt observaþii?
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Art. 19, nr. crt. 24.
Întreb comisia dacã acest articol ar deveni art. 19, cum propuneþi dumneavoastrã, sau votãm art. 19 în formularea Senatului.
Sunt obiecþii la art. 19 în formula...? De fapt aici nu se mai pot face amendamente pentru cã nu sunt. De redactare, poftiþi, domnule deputat.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Chiar dacã glumeºte prietenul nostru, domnul Hrebenciuc, ar trebui textul sã arate totuºi româneºte. ”Delimitarea comunelorÒ nu se poate face, comuna însemnând ”teritoriu plus populaþieÒ. Ceea ce se delimiteazã, se deliminteazã perimetrele, deci corect art. 19 ar trebui sã înceapã aºa: ”Delimitarea perimetrelor comunelor, oraºelor ºi judeþelor se stabileºte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege ºi numai dupã consultarea prealabilã a cetãþenilor din unitãþile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeazã potrivit legiiÒ. Textul curge, dar, dacã vedeþi prima propoziþie, se referã la perimetre ºi a doua propoziþie continuã aceeaºi idee, aceeaºi ipotezã a modificãrii limitelor teritoriale, nu la modificarea comunelor. De aceea, solicitãm introducerea între cuvintele ”delimitareÒ ºi ”comunelorÒ cuvântul ”perimetrelorÒ.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule coleg Moiº, aþi intrat într-o zonã destul de periculoasã, când aþi zis ”perimetreleÒ. Acum vã întreb pe dumneavoastrã: care perimetre? Construibile, intravilanul, extravilanul? Nu. Deci nu putem pune ”perimetreÒ pentru cã perimetre este zona... perimetrul zonei construite, perimetrul zonei verzi, deci þinând cont de continuarea frazei eu zic cã nu are rost sã ne complicãm. Pãrerea mea asta e.
Deci spune aºa: ”Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege.Ò Deci ”limitele teritorialeÒ. Fiindcã dacã spun clar ”perimetrulÒ s-ar putea totuºi eu sã cred perimetrul construibil, perimetrul comunei, deci pãrerea mea, sã rãmânem aºa cum am hotãrât în comisie, fiindcã ne complicãm.
Vã mulþumesc.
Reprezentantul Guvernului?
ªi în opinia mea, precizarea nu este strict necesarã, dar nici nu stricã, aºa cã aº fi de acord ca între ”delimitareaÒ ºi ”comunelorÒ sã se adauge cuvântul ”teritorialãÒ ºi în felul acesta concordã ºi cu fraza ulterioarã.
Da. Tot pe teritorial? Nu. Poftiþi.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Tot în sensul îmbunãtãþirii frazãrii aº propune ca sã tãiem cuvântul ”prealabilãÒ ºi sã zicem ”consultarea prin referendum a cetãþenilor din unitãþile...Ò ºi textul curge. Deci cele douã cuvinte ”prin referendumÒ sã fie puse în locul cuvântului ”prealabilãÒ. ªi în rest sã se pãstreze aºa, de acord cu propunerea anterioarã.
Mai sunt observaþii? Poftiþi! Tot redacþional?
Fiindcã tot veni vorba de limba românã, domnule Moiº, dacã introducem între ”delimitareaÒ ºi ”comunelorÒ ”perimetrelorÒ, cum sunã fraza a doua: ”Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora...Ò Ale cui? Ale perimetrelor? Pãi de ce? Înseamnã cã trebuie corectatã ºi propoziþia din fraza a doua.
Vã referiþi ºi la ”prealabilãÒ, ºi la ... Nu, nu... spun comisiei. ªi la eliminara sintagmei ”ale acestoraÒ.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Obligatoriu sã existe în text ”consultarea prealabilãÒ. E obligatoriu, pentru cã altfel s-ar putea sã fac referendumul când legea este deja la Parlament ºi ce rost are sã-l mai fac. Deci normal, înainte de a ajunge ºi de a promulga, de a ajunge la Parlament, o sã fac un referendum în prealabil, obligatoriu. Pãi, altfel, vã daþi seama cã ajunge legea la Parlament ºi eu fac pe urmã referendum? Deci eu zic sã rãmânã exact aºa cum e propusã de comisie. Deci un ”referendum în prealabilÒ. Obligatoriu. Cred cã sunteþi de acord.
Domnule deputat, referiþi-vã ºi la celãlalt amendament, cu eliminarea sintagmei ”ale acestoraÒ , dupã ”limitele teritorialeÒ.
La ”delimitarea comunelorÒ, deci, domnule Moiº, am înþeles cã aþi spus ”perimetrulÒ, pe urmã a apãrut ”delimitarea teritorialã a comunelor, oraºelor ºi judeþelor, se stabileºte prin legeÒ. Orice... Dacã ºi dânsul este de acord în loc de perimetru sã zicã ”teritorialãÒ eu cred cã nu este nici o problemã. Deci putem fi de acord.
Iar la propunerea fãcutã de cãtre domnul coleg, cu eliminarea ”ale acestoraÒ, pãrerea mea este cã sã rãmânã, ”ale acestoraÒ, ale cui, ale comunelor, oraºelor...
Am înþeles.
Domnule deputat, vã rog sã vã precizaþi numele pentru stenogramã.
Sunt Damian Brudaºca, deputat de Cluj.
Aº vrea sã precizez cã constatãm absenþa unui lingvist în comisia care a redactat aceste documente. Aº propune urmãtoarea precizare: ”Stabilirea limitelor teritoriale ale comunelor, oraºelor ºi judeþelor se stabileºte prin lege. Orice modificare a acestora se poate efectua numai prin lege ºi numai dupã consultarea prin referendum a cetãþenilor din unitãþile administrativ-teritoriale respective, potrivit legiiÒ.
Vãd cã aþi redactat un amendament scris, nu-l lãsaþi?
Imediat îl prezint scris.
Stimaþi colegi,
Primul amendament redacþional a fost formulat de domnul deputat Vasile Moiº, care propune ”delimitarea teritorialã a comunelorÒ. Nu am înþeles ce intervenþie.
Domnule preºedinte,
Renunþ la amendament în favoarea corecturii care s-a fãcut, ”delimitare teritorialãÒ.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Al doilea amendament a fost înlocuirea, adicã eliminarea termenului ”prealabilãÒ dupã ”consultarea cetãþenilorÒ.
Cine este pentru acest amendament? Numãraþi voturile pentru. Sunt 30 de voturi pentru.
Voturi împotrivã? 107 voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri.
Cu 107 voturi împotrivã, 30 pentru ºi 6 abþineri, amendamentul domnului deputat pentru eliminarea termenului ”prealabilãÒ a fost eliminat.
S-a mai propus eliminarea sintagmei ”ale acestoraÒ, dupã ”limitele teritorialeÒ.
Cine este pentru acest amendament? Un vot al autorului. Înseamnã cã s-a retras amendamentul.
Cu precizarea cã din partea comisiei s-a propus textul de ”limitarea teritorialã a comunelorÒ,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
La punctul 25, cu privire la art. 20, textul Senatului. Nu sunt obiecþiuni, a fost votat în unanimitate.
La punctul 26 vã reamintesc cã, în ceea ce priveºte textul nou de la art. 20[1] , acesta a fost votat la art. 17, încât votul devine fãrã obiect.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Trecem la Secþiunea a 2-a, ”Autoritãþile administraþiei publice localeÒ.
Cine este pentru aceastã formulare? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, titlul secþiunii a 2-a a fost votat. La art. 21 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. A fost votat în unanimitate.
La art. 22 nu sunt intervenþii.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Stimaþi colegi,
Noi am avut un amendament respins la acest articol, la alin. 2. Amendamentul a fost depus în numele grupului nostru parlamentar, de fostul lider al grupului nostru, domnul Iuliu Furo, ºi a propus la acest amendament înlocuirea sintagmei de ”servicii publice deconcentrateÒ cu sintagma ”serviciile publice descentralizateÒ, ºi aveþi în coloana 3 toatã argumentaþia respectivã, termenul de ”concentratÒ înseamnã ceva, ”descentralizareaÒ, cu totul altceva. De aceea, noi insistãm pe propunerea noastrã, ”servicii publice descentralizateÒ, fiindcã în teritoriu pe un anumit judeþ, pe o anumitã comunã se poate face concentrarea.
Rog reprezentantul Guvernului sã precizeze poziþia faþã de acest amendament. O clipã, vã ascult, da.
Domnul deputat R‡duly, o problemã de procedurã.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#124635## Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Înainte de pauza de masã, onorata Camerã a votat o propunere de interpretare a regulamentului cu privire la aceastã problemã. Aceastã propunere de interpretare suna dupã cum urmeazã: amendamentele depuse în nume personal pot fi susþinute de acei colegi care au fost realeºi. _Per a contrario,_ colegii care n-au fost realeºi nu îºi pot susþine amendamentele. Am stabilit foarte clar cã altcineva nu poate susþine amendamentul în numele altuia.
Vã rog, domnule preºedinte, sã constataþi cã în economia amendamentelor respinse este un singur amendament respins, în numele Grupului parlamentar al P.R.M.
ªi atât. Toate celelalte amendamente au fost depuse în nume personal de cãtre domnul deputat Leonãchescu, de cãtre domnul fost deputat, fost lider al grupului, domnul Iuliu Furo etc. ºi, drept urmare, ceea ce a ridicat domnul Leonãchescu este fãrã obiect.
Vã mulþumesc.
Aveþi cuvântul, domnule Stanciu.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
## Domnule preºedinte,
Se spune cã turcii ridicau haraciul, românii plângeau ºi aºa mai departe. La un moment dat au început sã râdã ºi atunci sultanul a spus: nu mai are nici un sens, ridicaþi haraciul cã nu mai aveþi ce sã le luaþi. Aºa cã ºi noi ne putem permite acum sã râdem, dacã am ajuns pânã acolo, ca urmare a înþelegerii noastre politice cu U.D.M.R.-ul, sã ºtie U.D.M.R.-ul cum am depus noi amendamente. Deci liderul grupului nostru parlamentar, Iuliu Furo, am vorbit acum cu Domnia sa la telefon, le-a depus în numele grupului, existã cu semnãturã ºi toate celelalte la comisie. Sunt douã variante: ori trecem peste acestea ºi cãutãm la comisie înregistrãrile respective, ori trebuie sã înþelegem cã atunci când liderul grupului le-a depus sub semnãturã proprie, când ele au fost dezbãtute în grup ºi au fost înaintate, sunt ale grupului. Eu zic cã existã o limitã. Opriþi-vã, stimaþi colegi, sunt amendamentele grupului. Ajunge. Dacã nici asta nu-i mai daþi, plecãm ºi vã lãsãm cu cei care vor fi prietenii dumneavoastrã de mâine. Nu de astãzi.
Deci, vã rog, clar, sunt amendamentele grupului care a fost, grupul este, nu numai cã este, dar s-a ºi multiplicat. Dacã nu vã opriþi, s-ar putea ca în 2004 sã ocupãm toatã sala!
## Stimaþi colegi,
Cred cã are loc o micã neînþelegere, pentru cã amendamentul care a fost propus este un amendament de redactare ºi astfel cã rãmâne discuþia noastrã fãrã obiect.
Vã rog sã vã uitaþi la propunere ºi sã vã spuneþi punctul de vedere, domnule deputat.
## **Domnul Ioan Oltean:**
## Domnule preºedinte,
Îngãduiþi-mi mai întâi sã fac o precizare, pentru a fi cât se poate de corecþi. Amendamentul care face obiectul dezbaterii a fost fãcut în numele grupului. În text apare numele deputatului care l-a fãcut, dar atunci când au fost depuse la comisie s-au depus în numele grupului, drept consecinþã ele pot fi discutate.
Amendamentul în sine este corect, pentru cã el nu vine decât sã punã acest text în legãturã cu... sau în corelaþie perfectã cu prevederile art. 122 alin. (2) din Constituþie, unde se vorbeºte de serviciile publice descentralizate ale ministerelor. Deºi termenul folosit în acest context este un termen corect. Dar punerea de acord cu prevederile constituþionale mi se pare absolut obligatorie. De aceea, comisia îºi însuºeºte acest amendament ºi roagã plenul Camerei sã voteze pentru.
Reprezentantul Guvernului.
Într-adevãr, art. 122 din Constituþie alin. (2) defineºte aceste servicii publice ca fiind ”descentralizateÒ ºi nu ”deconcentrateÒ. Ca atare, noi nu ne putem abate de la Constituþie ºi trebuie sã folosim noþiunea de ”descentralizateÒ. Suntem de acord cu modificarea.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## 2-a.
Trecem întâi la vot titlul capitolului II, ”Consiliile localeÒ.
Obiecþiuni sunt? Nu sunt. Unanimitate.
Titlul Secþiunii 1, ”Constituirea consiliilor localeÒ. Sunt obiecþiuni? Nu sunt.
A fost votat în unanimitate. Art. 28. Obiecþiuni? Nu sunt. Unanimitate. Art. 29. Doamna deputat Muscã.
Am un amendament ºi-l susþin.
La art. 29, în amendamentul pe care l-am înscris, era o singurã chestiune, de aceea nu mai citesc tot amendamentul, era o propunere, de 5 consilieri în loc de 7. Nu þin cu tot dinadinsul sã fie 5 în loc de 7, am înþeles de la toþi colegii mei cã e preferabil 7, ca sã nu se formeze coterii în interiorul consiliului. Dar doresc foarte mult ca motivarea respingerii sã fie totuºi una serioasã. Nu se poate ca la motivarea respingerii sã scrie acolo ”numãrul de 5 consilieri este extrem de micÒ. Atunci, la unul sau doi consilieri, cum ar fi fost? ªi nu-i suficient. În continuare, se spune el face, deci acest numãr extrem de mic, el face ”consiliul nelucrativ. Atenþie, ”nelucrativÒ. Poate nu
este funcþional în situaþia asta, dar nu cred cã e mai lucrativ sau mai puþin lucrativ în funcþie de numãrul de consilieri. Salariul este acelaºi, nu? Sau indemnizaþia.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Doamna deputat, înþeleg cã a fost o micã formã de protest împotriva motivãrii? Cã nu avem ce sã propunem la vot.
Nefiind obiecþiuni la alin. 1 al art. 29, îl socotim aprobat în unanimitate.
La alin. 2 nu sunt obiecþiuni.
A fost aprobat în unanimitate.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## Domnule preºedinte,
Eu, ca fost preºedinte al acestei comisii, ºtiu cã domnul Naidin are un amendament pe care noi l-am respins din greºealã. Pentru cã el cerea acolo ca funcþia de consilier sã nu fie compatibilã cu cea a reprezentanþilor în consiliul de administraþie al societãþilor comerciale cu capital unic, al primãriei. ªi mi se pare cã pe lângã funcþia de conducãtor al regiei sau societãþii comerciale este bine sã trecem ºi pe cea de membru al consiliului de administraþie. ªi de aceea am insistat, pentru cã trebuie sã îndreptãm o greºealã ºi cred cã trebuie sã fim de acord cu acest lucru.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc.
Fiþi de acord, totuºi, cã domnul deputat Naidin este un actual deputat ºi cã, din moment ce nu s-a prezentat sã-ºi susþinã amendamentul, nu-l putem pune la vot din moment ce a fost retras.
În consecinþã,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Împotriva art. 30? 47 împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
Cu 119 voturi pentru ºi 47 împotrivã, art. 30 a fost adoptat în formularea propusã de cãtre comisie. Art. 31.
Domnul deputat Vasile Moiº.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Acest art. 31 a fost amendat în trei puncte de cãtre comisie. Nu ºtiu dacã supuneþi discuþiei fiecare amendament în parte sau toate trei.
Spuneþi la care vã referiþi.
La toate trei am observaþii.
La alin. 2 consider cã textul Senatului este mai corect decât textul propus de cãtre comisie pentru un motiv foarte simplu: normele de procedurã sunt norme de strictã interpretare. Prin urmare, din aceastã perspectivã, formularea Senatului este acoperitoare. Nu se poate scoate cine convoacã ºedinþa. Este vorba de art. 31 alin. 2. Trebuie sã rãmânã precizarea din textul Senatului cã prefectul este cel care convoacã de fiecare datã, fiind vorba de o normã de procedurã.
Pentru aceleaºi considerente, ºi alin. 3 consider cã trebuie pãstrat în varianta Senatului.
În ceea ce priveºte alin. 5, aici este o chestiune de redactare, dar aº reveni la alin. 4 unde este o chestiune de principiu. Dacã dumneavoastrã doriþi sã se apeleze la un singur grad de jurisdicþie în situaþia atacãrii în contenciosul administrativ a actelor administrative, cel puþin sã fiþi în cunoºtinþã de cauzã ºi sã luaþi o astfel de decizie politicã. Pentru cã, potrivit art. 21 ºi 48 din Constituþie, este garantat accesul cetãþenilor la justiþie, pe de o parte, iar, pe de altã parte, aceste texte prevãd în mod expres posibilitatea celui vãtãmat în drepturile sale printr-un act administrativ sã se adreseze justiþiei.
Acum, dacã dorim justiþia sã se facã într-un singur grad de jurisdicþie, atunci pãstrãm alin. 4 aºa cum este formulat, dar, dupã pãrerea noastrã, a Grupului Partidului România Mare, nu putem limita accesul la justiþie al celor ce doresc sã atace actele administrative numai la un singur grad de jurisdicþie. Existã riscul ca acel judecãtor sã poatã fi influenþat ºi sã dea o hotãrâre în conformitate cu actul administrativ atacat fãrã sã existe nici o posibilitate de cenzurare a lui în perspectivã de cãtre instanþa de apel ºi instanþa de recurs.
De aceea, dupã pãrerea noastrã, a Grupului parlamentar al Partidului România Mare, trebuie sã desfiinþãm îngrãdirea accesului la justiþie într-un singur grad de jurisdicþie ºi sã lãsãm norma generalã sã acþioneze ºi în acest domeniu, respectiv cel ce atacã un act administrativ sã beneficieze de toate cele trei grade jurisdicþie; numai aºa se poate garanta realizarea justiþiei ºi în acest domeniu.
Domnule deputat, n-am înþeles ce propuneþi. La alin. 4...
Da, domnule preºedinte, aveþi dreptate. Vã cer iertare. La alin. 4, eliminarea ultimei propoziþii: ”Hotãrârea instanþei este definitivã ºi irevocabilãÒ. ªi atunci înseamnã cã se aplicã regula generalã, cu cele trei grade de jurisdicþie. Deci la alin. 4, dacã eliminãm ultima propoziþie, ”Hotãrârea instanþei este definitivã ºi irevocabilã.Ó, înseamnã cã nu hotãrârea instanþei de fond este definitivã ºi irevocabilã, ci hotãrârea instanþei de apel este definitivã, iar irevocabilã devine hotãrârea instanþei de recurs. Prin aceastã eliminare intrãm în normalitate.
Aþi avut un amendament respins? În sensul ãsta?
Nu. La amendamentele propuse de comisie, pe marginea amendamentelor...
Nu. Dumneavoastrã aþi avut un amendament de fond respins la acest alineat? N-aþi avut.
Comisia, vã rog sã vã pronunþaþi dacã a existat un amendament respins pe aceastã chestiune.
Domnule preºedinte,
În primul rând, la acest articol, noi nu am avut în cadrul comisiei propuneri de amendamente care sã fie respinse.
La alin. 2, noi considerãm cã prin precizarea fãcutã la sfârºitul alineatului Ð ”în aceleaºi condiþiiÒ Ð textul este acoperitor ºi înlãturã repetarea stânjenitoare a expresiei ”în convocarea prefectuluiÒ. De aceea, noi credem cã menþinerea acestui text se impune cu necesitate.
Referitor la eliminarea alin. 4.
Domnule preºedinte, este o practicã ca în materia electoralã, pentru celeritate, sã se foloseascã un singur grad de jurisdicþie, pentru cã altfel, închipuiþi-vã, durata proceselor ar fi atât de mare încât existã riscul ca de la un mandat la altul sã nu putem sã constituim consiliile locale, sã nu putem sã alegem noii consilieri.
De aceea, ca o sancþiune, practica este cea care este precizatã în articolul respectiv ºi de aceea, vã rog, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, sã votaþi alineatul aºa cum este precizat ºi este adoptat de cãtre comisie. Vã mulþumesc.
Dacã la alt alineat... Am notat aici cã reprezentantul Guvernului doreºte sã intervinã la alin. 5. Altcineva? Poftiþi, domnule Fleºariu.
Referitor la alin. 1 ºi la faptul cã aceastã convocare se face de cãtre prefect, lucrurile mi se par clare la alin. 2. Pentru cã la alin. 1 se spune clar: convocarea consilierilor declaraþi aleºi pentru ºedinþa de constituire se face de prefect. Deci toate convocãrile ulterioare, ºi a doua, ºi a treia, dacã este necesar, toate se fac de cãtre prefect ºi nu trebuia sã se repete de fiecare datã în text faptul cã aceastã convocare o face prefectul.
În ceea ce priveºte alin. 5, domnule preºedinte, aº vrea sã vã anunþ cã suntem de acord cu textul aprobat de Senat întrucât el este mai larg decât textul aprobat de comisie. Vã rog sã observaþi cã printre cauzele care duc la motivarea absenþelor de la ºedinþa de constituire Senatul este niþel mai larg incluzând inclusiv deplasãrile în strãinãtate în misiuni oficiale. ªi este logic ca atunci când consilierul ales este plecat în strãinãtate în misiune oficialã, el sã fie motivat de la ºedinþa de constituire tocmai pentru a se putea constitui consiliul ºi sã nu ducem la amânãri repetate pentru cã, consiliul, de-aia l-am ales, sã lucreze ºi sã-ºi intre în funcþiune cât se poate de repede.
Deci sunt de acord cu pãstrarea textului alin. 5 în redactarea datã de Senat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
La alin. 2 al art. 31 domnul deputat Moiº n-a fãcut un amendament, ci ºi-a exprimat sprijinul pentru formularea de la Senat.
În consecinþã, considerând aceasta ca o obiecþiune, eu
Vot · Respins
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Cu 124 voturi pentru, 44 contra ºi o abþinere, alin. 2 a fost votat în formularea comisiei.
- La alin. 3 nu s-au fãcut obiecþiuni.
Îl considerãm adoptat în varianta comisiei.
La alin. 4 domnul deputat Moiº a propus eliminarea propoziþiei finale ”Hotãrârea instanþei este definitivã ºi irevocabilã.Ò Aþi ascultat explicaþiile comisiei; fiind o propunere de eliminare, o supun la vot.
Cine este pentru amendamentul domnului Moiº? 46 de voturi.
- Împotrivã? 112 voturi. Abþineri? O abþinere.
- Amendamentul a fost respins.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
La alin. 5, aþi reþinut...
Aºtept punctul de vedere al comisiei la propunerea fãcutã de Guvern.
Domnule preºedinte, textul Senatului, într-adevãr, oferã o gamã mai largã de motivaþie pentru un consilier în ce priveºte absenþa de la ºedinþe. Comisia îºi însuºeºte propunerea reprezentantului Guvernului ºi vã rugãm sã supuneþi votului alin. 5 în formula votatã de cãtre Senat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulþumesc.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Cu 124 voturi pentru, 20 împotrivã ºi 4 abþineri, art. 31 a fost votat.
La art. 32 nu sunt abþineri, votat în unanimitate. La art. 33 nu sunt abþineri.
A fost votat în unanimitate.
La art. 34, reprezentantul Guvernului... La art. 34, punctul 40.
La art. 34 avem o singurã problemã, la textul jurãmântului. În toatã legislaþia, textul jurãmântului se referã la legile þãrii ºi nu specificã ”RomâniaÒ. Ar fi o abatere de la toate celelalte reglementãri privitoare la textul jurãmântului, aºa încât apreciem cã este mai bun textul Senatului ºi suntem de acord cu pãstrarea acestuia.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Comisia, de acord? Da.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Ce aveþi? Redactare? Sau ce aveþi?
**Domnul Anghel Stanciu**
:
Unde scrie sã ne întrebaþi mereu ce avem?
Domnule preºedinte,
S-a propus o modificare de fond ºi suntem împotriva ei. Vã rugãm sã menþineþi textul comisiei cu care noi, candidaþii ºi parlamentarii Partidului România Mare, suntem de acord.
Poftiþi, domnule Moiº.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Din textul pe care-l avem noi, se propune de cãtre comisie un alin. 2[1] ca fiind un text nou: jurãmântul sã poatã fi depus ºi fãrã formulã religioasã. Acest amendament face parte tot din art. 34 ºi cu privire la acest aspect aº dori sã-mi exprim punctul de vedere.
Potrivit Constituþiei, se garanteazã libertatea de credinþã. Aºadar, dacã existã unii dintre consilieri care au altã religie decât religia creºtinã, ei nu pot fi obligaþi sã depunã jurãmântul în formula ”Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò. Acesta este motivul pentru care comisia a propus alin. 2, un text nou: ”Jurãmântul poate fi depus ºi fãrã formulã religioasã.Ò
V-aº propune schimbarea ”formulei religioaseÒ cu ”formulã sacramentalãÒ care este mai cuprinzãtoare datoritã conþinutului semantic. Specialiºtii ºtiu care este deosebirea între formula religioasã ºi formula sacramentalã. Suntem de acord cu acest amendament: ”Jurãmântul poate fi depus ºi fãrã formulã sacramentalã.Ò
## Comisia?
## Domnule preºedinte,
Îmi îngãduiþi sã mã exprim fãrã sã am garanþia cã voi fi foarte precis în ceea ce am sã spun. Este clar cã aceastã formulã ”Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò este o formulã religioasã, este incontestabil. Deci aceastã expresie este foarte precisã. Dacã o înlocuim cu ”formula sacramentalãÒ mi se pare cã aceastã formulã este mai largã, mai cuprinzãtoare decât ”formula relgioasãÒ, din modestele mele cunoºtinþe religioase, de aceea eu aº propune sã rãmânã formularea pe care comisia a adoptat-o, ºi nu amendamentul propus de domnul deputat Moiº.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Deci, în privinþa primului alineat,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Sã votãm eliminarea cuvântului ”RomâniaÒ din text, da?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
”...legilor þãriiÒ, aºa cum sunã în toate celelalte prevederi, inclusiv în Constituþie, la jurãmântul preºedintelui ºi al miniºtrilor.
118 voturi pentru. Împotrivã? 33.
Abþineri? O abþinere.
Cu 118 voturi pentru, 33 împotrivã ºi o abþinere, varianta Senatului a art. 34 a fost votatã.
La alin. 2 n-au fost amendamente încât se considerã adoptat în unanimitate.
În ce priveºte alineatul nou introdus la punctul 41, respectiv alin. 2[1] , aþi ascultat explicaþia comisiei, ca ºi amendamentul formulat de...
Sã supunem mai întâi la vot amendamentul formulat de cãtre domnul deputat Vasile Moiº care propune înlocuirea sintagmei ”formulã religioasãÒ cu ”formulã sacramentalãÒ.
Cine este pentru?
Împotrivã? Împotriva amendamentului domnului deputat Moiº? 119.
Abþineri? Nu sunt.
Cu 119 voturi împotrivã, o abþinere ºi 41 voturi pentru, amendamentul domnului Moiº a fost respins.
Textul comisiei de la alin. 2[1] al art. 34.
Cine este pentru textul comisiei?
Stimaþi colegi, vã rog sã vã exprimaþi votul. 119 voturi pentru.
Împotrivã? 26 voturi împotrivã.
Abþineri? 4 abþineri.
Cu 119 voturi pentru, 26 împotrivã, 4 abþineri, textul comisiei la alin. 2[1] a fost votat.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Cu 118 voturi pentru, 32 împotrivã ºi 3 abþineri, art. 34 a fost votat.
La art. 35 nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 36. Domnul preºedinte al comisiei.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Din conþinutul acestui articol rezultã în mod cert cã este prima ºedinþã, ºi anume ºedinþa de constituire. De aceea, finalul acestui articol pare puþin stânjenitor printr-o repetiþie a douã cuvinte. Aº propune eliminarea expresiei ”de constituireÒ pentru a-i da mai multã clarviziune textului din punct de vedere literal. ”Dupã validarea mandatelor ºi depunerea jurãmântului de cãtre cel puþin douã treimi din numãrul membrilor consiliului, consilierul care a condus ºedinþa de constituire...Ò Ð se spune Ð ”...declarã consiliul legal constituit.Ò
Eu propun eliminarea ”de constituireÒ. ªi atunci ar suna astfel: ”Consilierul care a condus ºedinþa declarã consiliul legal constituit.Ò
Bun.
Mai sunt observaþii?
Domnilor colegi, ”dupã validarea mandatelor ºi depunerea jurãmântului de cãtre cele douã treimi...Ò, deci, este clar cã este vorba de ºedinþa de constituire ºi nicidecum de o altã ºedinþã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Este vorba de un amendament respins, se aflã la pagina respectivã, prin care eu propuneam la acest alineat 1 ºi în mod automat, ca logicã, la alin. 2 ºi, respectiv, la ceea ce se introduce de cãtre comisie, alin. 2[1] ºi, respectiv, art. 37, ar fi vorba de eliminare. Eu cred cã sesizarea de la Senat nu este cea mai fericitã ca formulare. Este destul de ambiguã. Ea nu se regãseºte în legea în funcþiune, Legea nr. 69 din 1991 a administraþiei publice locale, republicatã, ºi ar fi un gest de respect, de cooperare între autoritãþile statului, adicã între noi, ca for legislativ, ºi, respectiv, autoritatea administraþiei publice locale.
Aceastã formulã, ca respectivii reprezentanþi ai autoritãþii, adicã consiliul local, sã aleagã pe timp de un mandat de patru ani un preºedinte, nu este o formulare reuºitã, ea se poate regãsi numai atunci când cealaltã autoritate, consiliul judeþean, are un preºedinte, aºa cum este ºi cazul nostru, ºi numai în acest mod poate fi gãsitã o explicaþie. De aceea, cred cã prin regulamentul de funcþionare a consiliului local, prin normele metodologice care se vor stabili la aceastã lege se va gãsi formula cea mai fericitã astfel încât autoritatea localã sã se organizeze ºi sã funcþioneze în modul cel mai eficient.
ªi, dacã vreþi, noi am votat la art. 2 faptul cã dorim sã responsabilizãm autoritatea administraþiei publice în actul de conducere, la art. 3, ca respectiva autoritate sã gãseascã acea capacitate de soluþionare ºi gestionare în interesul colectivitãþilor locale. La fel ca ºi noi, conform art. 28, aleºii locali sunt aleºi cu vot universal, direct, secret ºi liber exprimat ºi, în definitiv, de ce nu ar fi o ºcoalã pentru cei 60.000 de aleºi locali, o ºcoalã sã înveþe ceea ce înseamnã administraþia localã ºi modul cum trebuie sã aplice legile.
Vã mulþumesc.
Sã înþeleg cã propuneþi eliminarea ºi a celor douã alineate...
În mod automat. Dacã alin. 1 este acceptat de dumneavoastrã, în mod automat alin. 2 picã ºi el, respectiv 2[1] ºi tot articolul.
Stimaþi colegi, am dat cuvântul domnului deputat Bara, ºi nu celor din salã!
Eu aº propune, domnule preºedinte, sã discutãm pe marginea acestei propuneri ºi eu cred cã dacã alegem o cale de mijloc este mai bunã. Adicã în ce sens? Dacã noi votãm eliminarea, deci în primul rând dacã de la început votãm un consilier sã conducã ºedinþele consiliului local, pãrerea mea este cã-l favorizãm pe acesta 4 ani de zile sã fie altceva decât ceilalþi consilieri. Atunci putem sã-i spunem preºedintele consiliului local, la o adicã, ºi ce am fãcut?!
Pãrerea mea este: având în vedere cã noi nu putem, conform noului regulament, acum sã propunem o altã variantã, propun sã fim de acord cu eliminarea, aºa cum s-a propus în amendamentul domnului Naidin, urmând ca la mediere sã gãsim o soluþie în aºa fel încât sã respectãm articolul care este prevãzut în lege, ca prin rotaþie, sã conducã ºedinþa. Mi se pare cel mai bun ºi cel mai democratic.
Deci propun eliminarea articolului, urmând ca la mediere sã gãsim o formulã de compromis. Vã mulþumesc.
Rog comisia sã se exprime.
Domnule deputat Oltean, vã rog sã precizaþi dacã vã exprimaþi în numele comisiei, deoarece vãd cã mai sunt ºi alþii care vor sã intervinã.
## Domnule preºedinte,
Actuala lege în vigoare, Legea nr. 69/1991, a constatat practica conducerii ºedinþelor de cãtre un consilier ce este ales la fiecare ºedinþã.
Prin art. 37 noi am stabilit ca la începutul constituirii consiliului local sã fie ales dintre consilieri un preºedinte de ºedinþã care sã aibã o duratã mai mare, chiar pânã la sfârºitul mandatului. Eliminarea acestui articol, cu cele 3 alineate prevãzute, duce la inexistenþa unei alte precizãri în ce priveºte conducerea ºedinþelor de consiliu local, pentru cã prin aceastã lege noi abrogãm prevederile Legii nr. 69/1991 ºi nu existã o altã prevedere ce are în vedere cum ºi cine conduce ºedinþele consiliului local.
De ce? Atâta timp cât nu existã un amendament care sã-l înlocuiascã pe cel existent în raportul comisiei, noi credem cã nu se poate renunþa sub nici o formã la art. 37, în forma pe care comisia a acceptat-o. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul deputat Bara.
## **Domnul Radu-Liviu Bara:**
Domnule preºedinte, dacã-mi daþi...
Dacã-mi daþi voie...?
Domnul deputat Oltean.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Punctul de vedere al domnului deputat Bara este imposibil de acceptat. Comisia de mediere trebuie sã aibã un text pe care-l mediazã ºi din care poate sã facã, în ultimã instanþã, o a treia variantã. Eliminând art. 37 noi nu facem decât sã renumerotãm articolele ºi fãrã sã oferim posibilitatea pentru comisia de mediere a medierii unui text.
Deci este imposibil de eliminat acest articol din corpul legii. De aceea, eu vã rog, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã acceptaþi ca acest articol sã rãmânã în formula în care l-a propus comisia.
## Mulþumesc.
Are cuvântul un alt reprezentant al comisiei ºi îl rog pe domnul deputat Cîrstoiu sã lase reprezentantul Guvernului sã se gândeascã ºi sã asculte ce spune comisia.
## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Este clar cã noi, prin noua lege, dacã vreþi, dorim sã instituim o nouã funcþie: preºedinte de ºedinþã, aºa cum, probabil, prin similitudine, este preºedintele Camerei Deputaþilor, dar preºedintele de ºedinþã este un om care þine ºedinþa o datã pe lunã sau douã, trei ºedinþe extraordinare care, sã zic, se hotãrãsc în decursul unei luni. Plus cã acest preºedinte de ºedinþã va fi ales pe timp de 4 ani de zile. El se alege la începutul mandatu- lui. S-ar putea sã nu fie un bun orator, s-ar putea sã fie un om care practic este bun ca specialist ºi bun ales acolo, dar totuºi nu are talentul de a conduce o ºedinþã, ºi noi îl blocãm pe timp de 4 ani, ºi dacã ne uitãm mai departe o sã observãm cã îl putem scoate din funcþie cu votul a douã treimi dintre consilieri.
Pe de altã parte, instituim din nou nenorocitul de algoritm care se face tot pe criteriul politic. Or, în administraþia publicã localã, în general, se face administraþie ºi mai puþinã politicã.
De aceea, aº avea urmãtorul amendament, articolul acesta 37 alin. 1 ar trebui sã sune în felul urmãtor: ”ªedinþele consiliului local vor fi conduse de unul din membrii sãi, cu votul deschis al majoritãþii membrilor aleºiÒ, pentru cã dacã-l închidem, adicã îl facem cu vot secret se pierde iarãºi timp foarte preþios la începutul unei ºedinþe. ”Alegerea preºedintelui de ºedinþã se va face în cadrul ºedinþei anterioare.Ò
Deci, în cadrul ºedinþei de astãzi, la finalul ºedinþei, secretarul consiliului local anunþã consilierii cã au de ales preºedintele pentru urmãtoarea ºedinþã ºi atunci, foarte uºor, se alege preºedintele, acesta se pregãteºte, pe timpul elaborãrii materialelor, pentru ºedinþa urmãtoare. Mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Reprezentantul Guvernului, cu privire la propunerea de eliminare a tuturor celor 3 texte ºi cu privire la amendamentul care v-a fost prezentat acum de domnul Dinu.
Sistemul actual, Legea nr. 69 din 1991 prevede instituþia preºedintelui de ºedinþã. Deci la fiecare ºedinþã se alege un preºedinte de ºedinþã, pentru cã o sã vedem ulterior, acest preºedinte de ºedinþã nu numai cã conduce ºedinþele, ci el semneazã hotãrârile, deci dã putere hotãrârilor care au fost adoptate de cãtre consiliu. Deci are o importanþã deosebitã.
La propunerea Senatului sau în textul formulat de Senat nu-i mai zice preºedinte de ºedinþã, îi zice un consilier care conduce ºedinþa.
În ceea ce priveºte faptul cã l-am alege o datã pentru patru ani, situaþia nu este de speriat, ea este acoperitã prin alin. 2, unde se prevede clar cã acest consilier care conduce ºedinþa poate fi schimbat din funcþie la propunerea unei treimi din numãrul consilierilor, cu votul majoritãþii celorlalþi consilieri.
Deci eu vã propun sã pãstrãm textul Senatului, alin. 1 ºi 2, cu singura corecturã, dacã doriþi, sã nu-i mai zicem ”vot secretÒ, sã-i zicem ”vot deschisÒ, pentru cã, într-adevãr, accelerãm procedura de alegere a preºedintelui, deci sã-i zicem ”vot deschisÒ, în loc de ”vot secretÒ ºi sã renunþãm la alin. 3 sau la alin. 2[1] , nou introdus, pentru cã ipoteza din acest alineat este acoperitã de alin. 2, care spune cã preºedintele ales poate fi schimbat din funcþie oricând, la propunerea unei treimi din numãrul consilierilor.
Deci propun sã se pãstreze cele douã alineate de la art. 37, votate de Senat, ºi sã se renunþe la alin. 3, propus de comisie, cu modificarea ”vot deschisÒ, în loc de ”vot secretÒ, la alin. 1. Atât!
Domnul deputat Oltean.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Apeciez punctul de vedere al reprezentantului Guvernului în ce priveºte art. 37 alin. 1 ºi 2.
În ce priveºte articolul nou formulat nu putem fi de acord cu propunera de eliminare, pentru cã aceastã nouã prevedere instituitã în cadrul art. 37 este o excepþie care poate sã aparã de-a lungul mandatului de 4 ani al preºedintelui ales.
Aici se spune cã: ”În lipsa consilierului ales, în condiþiile alin. 1, respectiv 2, ºedinþa consiliului local va fi condusã de un alt consilier, ales numai pentru acea ºedinþãÒ.
Dacã acceptãm motivaþia domnului Fleºariu, ca atunci când preºedintele ales lipseºte în mod motivat, s-a îmbolnãvit peste noapte, ºi aplicãm prevederile alineatului, aceasta înseamnã cã trebuie sã alegem un nou preºedinte pe durata mandatului rãmas, neexecutatã pânã în acel moment.
Or, mi se pare nejustificatã aceastã modalitate de a alege un nou preºedinte, atâta timp cât nu existã cealaltã condiþie expres prevãzutã în alin. 2, de a exista cererea unei treimi din rândul consilierilor pentru schimbarea preºedintelui de ºedinþã.
De aceea, vã rog, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, sã menþineþi excepþia prevãzutã de cãtre comisie, prin votarea alin. 2[1] .
## Stimaþi colegi,
Domnul Bara solicitã o consultare de 5 minute pentru Grupul parlamentar al P.D.S.R. Procedurã.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Art. 134 ...
Suntem la art. 37!
Art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, modificat prin hotãrârea luatã vineri, precizeazã: ”Preºedintele Camerei Deputaþilor sau al unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unor probleme puse în discuþia Camerei Deputaþilor. Propunerea de încheiere a dezbaterilor se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþiÒ.
## Domnule preºedinte,
Am adus în discuþie acest text pentru cã deja am intrat într-o zonã cu mari implicaþii în administrarea þãrii, prin intermediul administraþiei publice locale.
Este evident cã grupul nostru parlamentar are un respect deosebit pentru domnul secretar de stat Fleºariu, care a lucrat ºi în Guvern, în 1992 Ð 1996, a lucrat ºi ca expert la comisie, în 1996 Ð 2000, cunoaºte foarte bine problemele, dar aici, la ceea ce începe de aici încolo, ºi dumneavoastrã aþi vãzut, problema este delicatã, pentru cã este vorba de a se da unui grup politic conducerea pe 4 ani a unui consiliu ºi urmeazã alte probleme foarte delicate. Cred cã trebuie sã aplicãm, domnule preºedinte, cartea de cãpãtâi, Constituþia, de care ne aducem aminte, de regulã, când suntem în opoziþie.
Spun acest lucru pentru cã art. 110 alin. (2) a fost un articol de care distinºii noºtri colegi de la Partidul Democrat îºi aduc foarte bine aminte când se suspendau ºedinþe întregi, cerând sã fie adus domnul ministru Berceanu de la Satu-Mare ºi alþi distinºi miniºtri nu ºtiu de pe unde. Citez: ”Membrii Guvernului au acces la lucrãrile Parlamentului. Dacã li se solicitã prezenþa participarea lor este obligatorieÒ.
Deci, domnule preºedinte, grupul nostru parlamentar vã propune ca astãzi sã încheiem dezbaterile, conform art. 134 din regulament, ºi sã anunþaþi cererea noastrã Guvernului, ca domnul ministru sã fie mâine, personal, la dezbateri, cã este membru al Guvernului, ºi sã-ºi asume, evident, în numele Guvernului, rãspunderea pentru ceea ce va propune.
Constituþia nu spune ”delegaþiÒ, spune: ”prezenþa este obligatorieÒ. Dacã nici Constituþia nu o mai respectãm, atunci poate, eu ºtiu, ne facem altceva...
Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi sper cã fãrâma de democraþie care a mai rãmas în acest Parlament, spre finalul acesteia, va fi locul în care sã ne putem reconstrui ceea ce, surprinzãtor, în douã sãptãmâni, dãrâmãm cu foarte mare dãrnicie.
Vã mulþumesc, dar vã consult, având în vedere cã programul s-a epuizat ºi dumneavoastrã sunteþi foarte atent cu cronometrarea, dacã mai avem timp sã votãm aceastã propunere.
Sunteþi, totuºi, de acord ca atunci când suntem la limita timpului sã fim constructivi ºi sã facem un vot, ca sã nu rãmânã problema nerezolvatã? Cu tot cu vot depãºim programul ºi vã rog frumos sã precizaþi dacã putem depãºi programul atunci când suntem în procedurã de vot...
Vã rog frumos! Vã dau cuvântul.
Voi fi foarte scurt, pentru cã mã tem de depãºiri, în special pe stânga.
Sunt douã chestiuni distincte: am supus încheierea dezbaterilor, în calitatea pe care o am, dar ele se vor încheia de la sine, deci retrag acest lucru, dar cealaltã chestiune nu mai este o chestiune de vot, ci este o chestiune de Constituþie.
Deci se încheie dezbaterile de la sine, cã se epuizeazã timpul ºi am în faþã un ceas Ð ºi nu ºtiu cui îi sunã! Ñ, ºi cred cã ne putem opri aici, dar rugãmintea rãmâne de a respecta Constituþia.
Vã rugãm sã aduceþi la cunoºtinþã domnului ministru Cozmâncã cererea noastrã.
Vã mulþumim pentru înþelegere.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Întrucât programul s-a sfârºit, program adoptat de Camera Deputaþilor, declar închisã ºedinþa pentru astãzi ºi vã reamintesc cã mâine continuãm, începând de la ora 8,30.
Vã mulþumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#160997Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,
cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 10/29.I.2001 conþine 32 de pagini.**
Preþul 23.648 lei
formitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figureazã în raportul acestaÒ. Deci nu numai cele respinse care sunt în raport, dar ºi cele care au fost respinse, dar au fost înregistrate la comisie ºi nu sunt depuse.
Deci iatã cã soluþia adoptatã ieri nu a fost conform regulamentului. Sperãm sã intrãm pe regulament, pentru cã, dacã regulamentul jocului nu mai este respectat, transformãm jocul de fotbal în volei, voleiul în handbal ºi în final ajungem la grãmadã, la rugby.
ªi o ultimã chestiune, domnule preºedinte vã rog, totuºi, sã aveþi amabilitatea sã acceptãm, conform actualului regulament, cã programul de lucru propus de Biroul permanent ºi votat de cãtre Comitetul ordinii de zi poate fi modificat numai de cãtre aceºtia.
Deci faptul cã ieri am depãºit cu 5 minute nu mai era nici la dispoziþia plenului, cã aºa scrie, nu mai hotãrãºte plenul. Înainte, în vechea legislaturã, preºedintele de ºedinþã sau distinsul preºedinte de Camerã putea sã întrebe: ”Mai modificãm, mai acceptãm?Ò. Cum a propus domnul lider Hrebenciuc sãptãmâna trecutã: ”Stãm ºi lucrãm pânã terminãm regulamentulÒ. ªi Camera Deputaþilor a spus: ”Da!Ò. Acum nu se mai poate! Acum facem pauzã, se întâlnesc domnii din comitetul acesta ºi dânºii hotãrãsc. ªi vin ºi ne comunicã ce au hotãrât.
Deci ieri nu s-a fãcut acest lucru, s-a depãºit programul; noi discutãm de principii, ca urmare cred cã un vot în afara programului de lucru acceptat nu este valabil. ªi, spre a nu crea un precedent, vã rog sã aveþi amabilitatea sã resupuneþi punctul 4 la vot, spre a nu fi discuþii la Curtea Constituþionalã sau în altã parte. Pentru cã în momentul în care acceptãm sã încãlcãm o regulã, atunci creãm precedentul.
Vã mulþumesc pentru atenþie, domnule preºedinte, ºi sper cã începem aceastã dimineaþã mai odihniþi ºi mai înclinaþi spre a accepta prevederile regulamentului, cu atât mai mult, domnule preºedinte, cu cât azi-noapte am avut o revelaþie extraordinarã, cã sunteþi preºedintele tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaþilor ºi nu numai al unora!
Vã mulþumesc.
Probabil cã un singur lucru n-am fãcut, ºi anume cã noi n-am precizat cu foarte multã insistenþã anumite teze în acest regulament, pentru a nu-l face foarte stufos. Am considerat cã tezele respective sunt suficient de clare.
ªi, domnule preºedinte, calitatea de ”iniþiator de amendamentÒ trebuie sã rãmânã cu prerogativele pe care le are: iniþiatorul se poate prezenta sã-ºi susþinã amendamentul sau nu se poate prezenta, dar mandatul sãu nu poate fi luat de nimeni!
Când statul nu are titlu de proprietate, nu se justificã pãstrarea în continuare a folosinþei ºi, mai mult decât atât, nu se justificã crearea unui titlu de proprietate în favoarea statului, prin aceastã lege. Or, în aceste ipoteze, când statul nu are titlu, iar imobilele au fost vândute în mod nelegitim, totuºi, contractele de vânzarecumpãrare rãmân în fiinþã, consfinþind în acest fel o ilegalitate.
Dacã în favoarea dobânditorilor de bunã-credinþã o asemenea soluþie a legii mai poate fi explicatã, când e vorba de dobânditori de rea-credinþã, soluþia nu mai are nici o explicaþie.
Deºi forma adoptatã de Senat ºi, implicit, de Camera Deputaþilor, ca urmare a votãrii raportului de mediere, vorbeºte doar de protejarea dobânditorilor de bunã-credinþã în aceastã situaþie, lipsa de preciziune în ceea ce priveºte cazurile în care existã reaua-credinþã, preciziune care exista în varianta Camerei Deputaþilor, va face ca în practica judiciarã ºi mai ales în practica administrativã sã fie multe nereguli, multe abuzuri.
Aceste trei elemente sunt numai trei dintre imperfecþiunile legii pe care am votat-o. Noi suntem însã conºtienþi cã o lege nu poate fi perfectã. Noi suntem conºtienþi cã în aceastã chestiune a restituirii proprietãþilor nu se poate ajunge niciodatã la soluþia idealã, maximalã, la aplicarea integralã a principiului _restitutio in integrum_ .
Ceea ce ne intereseazã în primul rând este raportul dintre aceastã lege votatã de noi astãzi ºi Legea nr. 112 din 1995. Or, este indiscutabil cã legea de astãzi, cu toate imperfecþiunile ei, unele dintre ele foarte grave în raport cu Legea nr. 112 din 1995, este mult mai echitabilã. Chiar dacã unii dintre proprietari se vor vedea în situaþia de a rãmâne în continuare nedreptãþiþi, ºi noi deplângem aceastã situaþie, trebuie sã ne gândim la proprietarii care vor beneficia de aceastã lege. Aºadar, dacã dintr-o sutã de mii de proprietari 95 de mii vor primi înapoi casele lor, trebuie sã ne felicitãm cã aceºtia cel puþin vor beneficia de dreptate.
Este adevãrat cã se spune, ºi pe bunã dreptate, cã justiþia, dreptatea socialã, sunt practic de neîmpãrþit; ele sunt indivizibile. Este greu sã spunem cã am fãcut un lucru bun fãcând dreptate numai la 95 dintr-o sutã. Cei cinci care vor rãmâne nedreptãþiþi au toate temeiurile sã fie nefericiþi. Opera umanã este însã o operã imperfectã; ºi opera legislativã este o operã imperfectã.
Iatã de ce, cântãrind între ceea ce aduce bun aceastã lege ºi imperfecþiunile ei, Grupul parlamentar liberal a hotãrât sã voteze în favoarea raportului de mediere. În felul acesta se închide o problemã foarte gravã care a frãmântat societatea româneascã 11 ani. De 11 ani, aceastã problemã a creat dezbinãri sociale. De 11 ani, ea a creat o falie între proprietari ºi chiriaºi. Sã dea Dumnezeu ca în aplicarea administrativã ºi în aplicarea fãcutã de instanþele de judecatã pentru aceastã lege sã disparã aceastã falie din societatea româneascã.
Important este însã sã nu uitãm cã aceastã lege are ºi un punct neîmplinit: ea ne obligã ca în viitor sã rezolvãm ºi situaþia despãgubirilor, ºi acesta este un angajament al nostru, al tuturor, în primul rând al Guvernului, ca într-un termen cât mai scurt sã vinã cu un proiect de lege pentru a lãmuri situaþia acestor despãgubiri. În felul acesta se va putea alina cel puþin suferinþa acelor proprietari care nu beneficiazã astãzi de restituirea în naturã a imobilelor lor.
Vã mulþumesc.
Aceastã lege este deficitarã în ceea ce priveºte obiectul ei, al bunurilor care se pretind a fi restituite.
Punctul de vedere politic pe care îl înfãþiºez astãzi nu îmi permite o disecare juridicã amãnunþitã, dar vã semnalez ºi vom semnala prin mijloacele constituþionale de care dispunem cã se ajunge pânã la restituirea fãrã vreo discriminare prevãzutã în lege a bunurilor imobile ce formeazã patrimoniul public al statului care, conform Constituþiei, este inalienabil, ºi asta nu se poate.
În al treilea rând, este vorba de instituirea unui mecanism al restituirilor, un mecanism deosebit de birocratic ºi care nu permite o cenzurã, chiar o cenzurã judiciarã suficientã, asupra legalitãþii desfãºurãrii tuturor operaþiilor.
Adresarea la deþinãtor ºi hotãrârea deþinãtorului, chiar dacã numai în anumite cazuri este supusã cenzurii instanþelor, nu reprezintã o garanþie a rezolvãrii corecte a unor probleme juridice pe care chiar cei de specialitate cu greu le pot rezolva.
În ceea ce priveºte protecþia chiriaºilor, nu mã refer numai la aspectul pe care l-am semnalat, de tehnicã legislativã, ca o lege sã facã trimitere în cuprinsul ei spre aplicare la o ordonanþã de urgenþã care încã nu a fost aprobatã, dar în mod expres sã facã trimitere ºi la un text din acea ordonanþã de urgenþã care nu a fost aprobatã de Camerã în dezbatere, fiind înlãturatã, nu se poate. Nu se poate nu numai din punctul de vedere al tehnicii legislative, pentru cã nu asta ne intereseazã aici; nu se poate din punctul de vedere al stabilitãþii ºi garantãrii unor drepturi pe care trebuie sã le aibã ºi cei care au locuit nu din voia lor, ci poate din voia întâmplãrii în aceste case, în aceste imobile ce sunt supuse restituirii. Am aºteptat sã gãsim soluþia proceduralã ºi votul nostru împotrivã a fost un demers spre aceastã soluþie proceduralã, ca aceastã lege sã fie restituitã pentru a se reconstrui ceea ce cu toþii criticãm, ºi cei care votãm împotrivã, ºi cei care am votat pentru ea. Nu s-a putut ajunge la aceastã soluþie ºi legea efectiv nu reprezintã dorinþa celor care ne-au mandatat sã venim în aceastã Camerã.
Un avertisment, dacã îmi îngãduiþi, cu dorinþa ca el sã nu se împlineascã: punerea în aplicare a acestei legi va genera situaþii sociale deosebite, concretizate în raporturi juridice care uneori vor fi ireversibile ºi pe care nu le vom putea înlãtura sau atenua prin modificãri ulterioare sau prin alte amendamente ce le vom aduce ulterior. Se vor genera situaþii conflictuale ajunse juridic mai mult decât în aplicarea Legii nr. 18, mai mult decât în aplicarea Legii nr. 112, tocmai datoritã caracterului acestei legi. Se va ajunge la soluþii inacceptabile, aºa cum este inacceptabil din punct de vedere nu numai juridic, dar ºi uman sã limitezi noþiunea de bunã-credinþã; dar se va ajunge la soluþii absolut inacceptabile prin promovarea unor instituþii juridice lipsite de un fond real al raporturilor sociale. Aceastã formã fãrã fond care a fost întronatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 11, ce a încercat sã goleascã de conþinut Legea nr. 112, aceea a sintagmei trecerii în proprietatea statului fãrã titlu a imobilelor naþionalizate fãrã respectarea condiþiilor, creeazã ºi va crea în afarã de discuþii de ordin teoretic frumoase, care nu intereseazã aici, va crea multe impedimente.
Nu era cazul ca aceastã lege, prin însuºi conþinutul ei, sã nu facã altceva decât sã ratifice tezele Hotãrârii Guvernului nr. 11 ºi ale Ordonanþei de urgenþã nr. 40.
Repet: nu era voinþa alegãtorilor noºtri; ºi repet: mã tem de consecinþele pe care aceasta le va produce.
Cu dorinþa de a fi constructivi, cu dorinþa de a fi contribuit cât de cât la menþinerea unor parametri juridici ºi sociali normali, am participat la discuþii, dar, evident, nu puteam sã votãm pentru o asemenea lege.
Vã mulþumesc.
Cei care au fost în Parlamentul anterior ºtiu bine cum o parte a Parlamentului a dorit printr-o iniþiativã legislativã sã modifice legea, nu a reuºit, a venit dupã aceea cu soluþii la nivelul Guvernului, au venit tot felul de soluþii prin ordonanþe de Guvern; dar toate aceste lucruri trebuie sã înceteze. ªi este important ceea ce noi ne-am asumat.
ªi noi, ca ºi P.R.M.-ul, reprezentãm un anumit segment al populaþiei care a votat pentru un mesaj pe care noi l-am dat în campania electoralã ºi cu mult înainte de campania electoralã, ºi am spus cã situaþia chiriaºilor, protecþia pentru ei trebuie realizatã, dar în acelaºi timp trebuie sã realizãm, sã finalizãm, sã începem sã finalizãm cel puþin, dacã nu vom putea în mod definitiv, problematica dreptului de proprietate.
ªi vã aduc aminte ce s-a întâmplat la Senat; poate unii nu ºtiu exact. Acolo nu a fost o discuþie între liderii politici, între partide; a fost o discuþie între liderii grupurilor parlamentare, o discuþie care a pornit de la un text care fusese adoptat în Camerã, care rãmãsese pe ordinea de zi a Senatului timp de aproape 2 ani, ºi noi am spus la un anumit moment în Senat, ºi vorbesc de P.D.S.R., cã este important sã cãutãm o soluþie ºi, dacã intrãm într-o discuþie de rutinã, deschidem din nou cutia Pandorei cu tot felul de soluþii de un fel sau de altul, nu vom ajunge nicãieri. ªi de aceea am încercat la nivelul liderilor de grup sã gãsim anumite soluþii care sã fie acceptabile, dacã nu perfecte, pentru cât mai mulþi, ca sã putem sã obþinem un vot. Iar atunci, ºi vã aduc aminte pentru cei care au impresia cã s-au discutat numai principii, poate n-au fost bine informaþi de cãtre colegii lor, cã s-a discutat pe text ºi au fost discutate textele ca atare, ºi în baza acelor texte negociate de cãtre liderii de grupuri s-a obþinut adoptarea textului în cadrul Senatului, iar dupã aceea, cu aceeaºi filozofie ºi în aceeaºi manierã, în cadrul grupului de mediere între Camerã ºi Senat s-a ajuns la finalizarea unui text care dupã aceea a fost adoptat în Senat ºi datoritã opoziþiei unui grup de þãrãniºti nu a fost adoptat aici, în Camerã. Dacã îmi aduc bine aminte, la momentul acela P.R.M.-ul a votat în favoarea raportului, deºi au fost ºi atunci unele puncte de vedere într-adevãr legate de douã sau trei texte pe care ºi dânºii ar fi dorit sã le modifice, ca ºi noi de altfel. Pentru cã vreau sã vã spun încã o datã: dacã noi am fi fãcut textul ºi am fi putut sã-l adoptãm singuri, legea aceasta ar fi arãtat altfel ºi bãnuiesc cã ºi P.D.-ul la fel, ºi P.N.L.-ul la fel, dar între nici un fel de lege ºi haos judecãtoresc ºi juridic, am preferat ceva mai multã ordine, astfel încât sã putem sã construim mai departe ºi sã corectãm, dacã vom considera, împreunã, acest lucru necesar, o lege care era absolut necesarã.
ªi vreau sã vã mai spun un lucru: putem sã nu adoptãm legi în acest domeniu; sunt însã alþii care o vor face în locul nostru. Vreau sã vã informez cã sunt câteva sute de cazuri în atenþia Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi, dacã noi nu judecãm aceste lucruri, nu le decidem noi, o vor face alþii pentru noi.
De aceea, eu vreau sã vã spun încã o datã, stimaþi colegi, cã în aceastã situaþie, în acest vot de astãzi noi vedem expresia unei forme de înþelepciune consensualã,
o formã de abordare comunã, cel puþin a unora dintre partide, în legãturã cu teme în care în mod evident putem sã avem ºi puncte de vedere diferite.
De aceea vreau sã salut încã o datã acest vot ºi sã vã mulþumesc pentru felul în care aþi votat acest raport al comisiei de mediere.
Vã mulþumesc.
Ceea ce însã este semnificativ este cã niciodatã acest proiect de lege sau aceastã legislaþie, decât poate în temele ºi dezbaterile istoricilor, sã devinã subiect de discuþie, în ideea cã noi l-am fãcut, noi l-am promovat, noi suntem mai buni ca alþii, dacã noi am fi adoptat proiectul de lege cum am fi vrut noi, ar fi fost mai bun.
Fiecare are dreptatea lui ºi în politicã, ca ºi în societate, aceastã dreptate trebuie sã fie ºi moralã, ºi în concordanþã cu ceea ce vor oamenii.
Iatã de ce cred cã astãzi Camera Deputaþilor, Parlamentul României, în prezenþa solemnã, ºi cred cã este un lucru bun acest lucru, a întregului Cabinet, poate sã închidã, pentru societatea româneascã, nu perfect, nu, din punct de vedere juridic, fãrã fisurã, ba din contrã, un proces care ne poate permite sã privim ºi spre Europa cu încredere, ºi spre Consiliul Europei care, aºa cum prea bine ºtie domnul prim-ministru, a condiþionat statutul de þarã cu drepturi depline a Adunãrii Parlamentare de anumite obligaþii. Iatã, le vom putea spune cã le-am îndeplinit ºi sã sperãm ºi sã ne ajute Dumnezeu ca astfel sã putem privi înainte.
Mulþumesc.
Concluzionez: conform noului regulament, orice articol sau alineat al unui articol, care are un amendament, se supune dezbaterii. Cel care nu are amendament ºi nu sunt obiecþiuni, nici nu se mai supune la vot, se considerã direct trecut.
Deci orice amendament sau subamendament care contrapune unui text iniþial se supune dezbaterii. La dezbatere are dreptul, conform Constituþiei, sã participe un deputat. Acest deputat are dreptul la 5 minute.
Domnule preºedinte, dacã noi am înþeles bine, urmeazã ca la articolele care sunt amendate de comisie, faþã de textul iniþial al Senatului, orice deputat are voie sã-ºi precizeze poziþia pro sau contra unuia dintre cele douã texte puse în discuþie. Vã rog sã ne permiteþi sã ne exercitãm acest drept.
Vã mulþumesc.
Deci cerem prezenþa ministrului la dezbateri, conform art. 110 alin. (2), asemeni cererilor pe care P.D.S.R.-ul le-a fãcut în 1996Ð2000 ºi au fost respectate aceste cereri.
Vã mulþumim.