Stenogramă plen

2. κi exprimã satisfacþia faþã de rezultatele Consiliului European de la Nisa, din decembrie 2000, care, prin reforma instituþionalã, a deschis calea extinderii concrete a Uniunii Europene spre est, menþinând în felul acesta intacte speranþele cetãþenilor din aceastã parte a Europei, inclusiv pe cele ale românilor, de a aparþine unui spaþiu comun al pãcii ºi prosperitãþii.

3. κi exprimã satisfacþia pentru lansarea la întâlnirea de la Nisa a dezbaterii privind viitorul construcþiei europene. Chemarea Uniunii Europene adresatã unui spectru cât mai larg al publicului din þãrile membre ºi din þãrile candidate este o expresie a solidaritãþii ºi a angajãrii active a cetãþenilor la proiectul european. Rãspunzând chemãrilor Uniunii, sub egida Parlamentului României a fost demarat un ciclu de dezbateri privind problematica europeanã. Reflecþia naþionalã, care va avea loc în timpul anului 2001, prin cooptarea la dezbatere a unui spectru larg al societãþii civile, îºi propune sã identifice opiniile reprezentative ºi principalele probleme care preocupã societatea româneascã legate de viitorul entitãþii europene ºi sã ofere posibile rãspunsuri ºi sugestii legate de viitorul comun european.

4. κi exprimã dorinþa de a fructifica pe deplin ºansa oferitã de a participa ca partener egal al construcþiei unei Europe, a valorilor împãrtãºite.

5. κi aratã disponibilitatea, ca reprezentant al naþiunii, de a oferi rãspunsuri ºi clarificãri problemelor legate de viitorul nostru în Europa, astfel încât atitudinea realistã ºi pozitivã despre Uniunea Europeanã sã creascã în rândul cetãþenilor.

6. κi exprimã angajamentul ferm pentru susþinerea procesului de armonizare legislativã cu standardele juridice ale Uniunii Europene.

7. κi exprimã disponibilitatea de a contribui, prin eficientizarea activitãþii legislative, la onorarea angajamentelor pe care România ºi le-a asumat faþã de partenerii noºtri europeni.

8. Urmãreºte cu interes elaborarea documentelor de poziþie pentru deschiderea noilor capitole de negociere cu Uniunea Europeanã ºi este decis sã contribuie prin eforturile realizate în comisiile sale la accelerarea procesului.

9. κi exprimã dorinþa de a contribui la întãrirea cooperãrii europene, precum ºi la fuziunea intereselor naþiunilor europene, ca un mod de consolidare a sentimentului împãrtãºit al unui destin comun.

10. Reitereazã interesul majoritãþii covârºitoare a cetãþenilor români de a participa creativ la construcþia unei Europe care respectã libertatea ºi identitatea tuturor naþiunilor care o compun, care este în serviciul cetãþenilor ºi care, prin pãstrarea valorilor ºi tradiþiilor naþionale, creeazã, concomitent, sentimentul solidaritãþii europene.

Mulþumim domnului senator Liviu Maior.

Deci stimaþi colegi,É imediat, imediat, puþinã rãbdare.

Deci fiecare grup parlamentar, printr-un reprezentant, poate lua cuvântul pentru 5 minute.

Dacã sunt observaþii referitor la declaraþii, de asemenea, o sã vã dau cuvântul, dar, rugãmintea este foarte pe scurt.

Dacã sunt observaþii de idei?! Domnul Pãunescu, vã rog!

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/17.V.2001

E o dorinþã pe care aº vrea s-o exprim, de completare a acestui text, care este în sine valoros, ºi anume aº propune adãugarea urmãtoarei sintagme: ”Pentru noi românii, **Ziua Europei** coincide în mod fericit cu **Ziua Independenþei** , ceea ce înseamnã ºi accesul nostru liber ºi demn la amândouã Ñ Europa tuturor ºi independenþa naþionalã Ñ valori care trebuie sã meargã firesc împreunã în noul mileniuÒ.

Vã mulþumesc. Domnul senator Vadim Tudor.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Salutãm ºi noi proiectul de declaraþie, dar, ca orice proiect, este perfectibil.

Sunt de acord ºi cu ce a spus colegul Adrian Pãunescu.

Dar, sã nu fie mai mult de 12 puncte, totuºi cifra 12 este o cifrã pitagoreicã. Sã ajungem la punctul 12. ªi la unul din puncte putem introduce ºi necesitatea rezolvãrii pe cale paºnicã a conflictelor din Europa.

Pentru cã leagãnul conflictelor celor mai groaznice din ultimii ani este, din pãcate, bãtrânul continent.

Deci, sã gãseascã domnul Liviu Maior împreunã cu domnul Prisãcaru, împreunã ºi cu noi, neapãrat, sintagma asta. Pentru cã, altminteri, ne menþinem numai la faza declarativã de bune intenþii.

Lucrând pe text. Deci, Liviu, ai textul în faþã, da?

Din primul rând ”É devenitã **deja** tradiþionalãÒ. **Deja** ãsta este un franþuzism pe care îl folosea Napoleon Ñ istoricii ºtiu Ñ când se despãrþea de iubite scotea ceasul de la jiletcã ºi spunea: _dŽjˆ!_ . ªi pleca. Deci nu e în spiritul actelor oficiale româneºti sã folosim acest franþuzism.

Pe urmã, la punctul 1 se repetã în aceeaºi frazã **proiect.** ”É vizionarului **proiect** de construcþie europeanã ºi edificãrii unui solid **proiect** de pace continentalãÒ. Eu aº zice sã înlocuim al doilea proiect cu **edificãrii unei strategii viabile pentru pacea continentalã.** Fiecare cuvânt de genul ãsta are magia sa. Hai sã figureze ºi cuvântul **strategie,** cã e foarte important!

Pe urmã, nu mã împac deloc cu ideea asta de la punctul 3: ”reflecþia naþionalã care va avea loc în timpul anului 2001Ò. Sincer sã fiu n-am întâlnit niciodatã pânã acum alãturarea asta de cuvinte, **reflecþia naþionalã.** Poate amicul Adrian, care e scriitor, sau alþi scriitori gãsesc sinonime sau gãsesc echivalente pentru aceastã ”reflecþie naþionalãÒ, care e destul de ambiguã.

La puncutl 4: ”Senatul îºi exprimã dorinþa de a fructifica pe deplin ºansa oferitã de a participa ca partener egal **al** construcþieiÒ. Nu se zice partener al unei construcþii, ci partener egal **la** construcþie. E partener la construcþia unei Europe unite.

Mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Tot pentru observaþii pe text, nu pentru declaraþii, domnul Frunda. Pentru declaraþii vã dau cuvântul dupã aceea.

Vã rog!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte. Exact asta vreau sã fac, cã s-au fãcut mai multe amendamente.

Doresc la rândul meu, în numele Grupului senatorial al Uniunii Democrate Maghiare din România, sã supun atenþiei distinsului Senat completarea punctului 7. Actualul punct 7 spune: ”κi exprimã (sau manifestã) disponibilitatea de a contribui prin eficientizarea activitãþii legislative la onorarea angajamentelor pe care România ºi le-a asumat faþã de partenerii sãi europeni, virgulã, sau fãrã virgulã, scuzaþi-mã, **ºi îndeplinirea criteriilor de aderareÒ.**

Consider cã România are atât voinþa politicã, cât ºi puterea de a îndeplini în mod corect, onest, demn criteriile de aderare ºi a deveni membru deplin al Uniunii Europene.

Cred cã aceastã sintagmã este esenþa a ceea ce trebuie sã susþinem.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Corect!

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Scuzaþi-mã! Se pare cã am greºit ceva. Mã laudã domnul Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Aveþi un loc în partidul nostru.

Trebuie sã cugetaþi, atât. Stimaþi colegi, Mai sunt observaþii la text, da? Domnul senator Radu F. Alexandru. Domnule senator, vã rog!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Am o intervenþie foarte punctualã, dar cred cã este bine venitã pentru a elimina orice fel de confuzie ºi pentru a exprima exact spiritul în care s-a lansat aceastã iniþiativã.

Se declarã la punctul 1: ”Oferã oportunitatea unificãrii în **diversitate** a EuropeiÒ. Deci, aº adãuga: ”unificarea în diversitateÒ.

Mulþumesc foarte mult. Mai sunt alte observaþii? Înþeleg cã nu mai sunt. Domnul Liviu Maior. Vã rog!

Vreau sã mulþumesc tuturor celor care au fãcut aici sugestii.

Textul aratã cu mult mai bine decât la început. Eu vreau sã vã explic dumneavoastrã un lucru. Aceastã declaraþie nu este deloc întâmplãtoare. Ea este legatã de dezbaterea care deja a demarat în toatã Europa ºi care suscitã un interes major în rândul societãþii civile, a parlamentarilor ºi a structurilor guvernamentale.

Noi vom fi prezenþi în 21 mai la Stockholm unde se va face o primã evaluare a poziþiilor parlamentare, legat de lãrgirea Uniunii, de extindere ºi de aceea este foarte bine ca noi, Senatul României, sã ne exprimãm un punct de vedere în jurul acestei chestiuni care, dupã mine, este foarte importantã ºi anume Ñ dezbaterea privind viitorul Europei.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Am întrebat dacã mai aveþi observaþii pe text. Înþeleg cã nu mai sunt.

Dau cuvântul pentru o scurtã declaraþie de 5 minute, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnului senator Prisãcaru Ghiorghi.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Domnule preºedinte al Senatului, Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor,

De peste 15 ani popoarele bãtrânului continent sãrbãtoresc la 9 mai **Ziua Europei.** Este readusã în memoria colectivã ziua de 9 mai 1950, zi în care ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, ºi consilierul sãu Jean Monet au prezentat în saloanele de pe Quai dÕOrsay declaraþia care punea bazele viitoarei construcþii europene. Proiectul, cunoscut sub numele de ”Planul SchumanÒ, prevedea crearea unei instituþii europene, respectiv Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului, prin care ramurile de bazã ale industriei de armament erau puse sub control internaþional prin intermediul unui tratat inviolabil. ”Pacea mondialãÒ Ñ se spunea în respectiva declaraþie Ñ ”nu va putea fi salvgardatã fãrã eforturi creatoare pe mãsura pericolelor pe care o ameninþã. Prin punerea în comun a unor producþii de bazã ºi prin instituirea unei înalte autoritãþi a cãror decizii vor lega Franþa, Germania ºi alte þãri care vor adera, aceastã propunere va realiza primele structuri concrete ale unei federaþii europene indispensabile pentru menþinerea pãciiÒ. Am citat din declaraþia respectivã.

În acest fel a luat fiinþã mai întâi Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ai Oþelului, prin semnarea la 18 aprilie 1951 a Tratatului de la Paris, iar apoi Comunitatea Economicã Europeanã, prin semnarea

Tratatului de la Roma, ºi **Euratom.** Prin unirea lor, în 1967, s-a format actuala Comunitate Europeanã, transformatã, începând cu 1 ianuarie 1993, în Uniunea Europeanã.

Acum, la peste 50 de ani de la lansarea proiectului european se poate spune cã obiectivul sãu a fost, în mare mãsurã, atins prin promovarea dezvoltãrii economice, ridicarea nivelului de trai al oamenilor, evitarea rãzboiului ºi menþinerea pãcii ºi libertãþii popoarelor din partea de vest a continentului.

La începutul anilor Õ90 o nouã provocare a cuprins Uniunea Europeanã ºi anume lãrgirea spre Europa Centralã ºi de Est, menitã sã conducã în final la fãurirea unei Europe unite, în deplinã diversitate ºi cu pãstrarea identitãþii naþionale a tuturor membrilor sãi, a pãcii, democraþiei ºi prosperitãþii popoarelor.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Ungheanu Mihai.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ziua de 9 mai, **Ziua Europei,** constituie un jubileu pentru toþi cei interesaþi de viitorul Europei, de construirea ºi reconstruirea unei Europe comunitare în care sã se regãseascã toate forþele dornice de pace, de prosperitate ºi de colaborare în vederea unei existenþe comune. Acum 50 de ani s-au pus bazele nucleului unificãrii Europei, baze în primul rând economice, dar care presupuneau proiectul unei colaborãri ºi cooperãri internaþionale pe paliere legislative inevitabile. Acum 50 de ani, în vestul Europei s-a iniþiat un proiect unificator vizând întreaga Europã. Cortina de fier, Rãzboiul rece au împiedicat þãrile Europei Centrale ºi Rãsãritene sã-ºi exprime interesul ºi acordul, participarea la aceste proiecte privind viitorul unei Europe noi, deschise reconstrucþiei în toate problemele vitale.

Aflatã în lagãrul þãrilor subordonate Moscovei, România s-a manifestat, totuºi, în aceastã direcþie, pentru o viaþã nouã a Europei, dar de o integrare în adevãratul înþeles al cuvântului nu putea fi vorba. Abia dupã 1989, când s-a produs o mare cotiturã politicã, problema integrãrii României în structurile europene se putea pune cu un temei nou. O Românie democraticã, optând pentru reformã, pentru modele europene, s-a îndreptat hotãrât cãtre oferta pe care Comunitatea Europeanã i-a adresat-o, i-a adresat-o ei, ca ºi tuturor þãrilor Europei, mai ales cã dupã 1989, din 1990 Comunitatea Europeanã s-a adresat în mod special þãrilor din Europa Centralã ºi Rãsãriteanã. Procesul integrãrii României în Europa este mai vechi. El a început la sfârºitul secolului al XIX-lea, dupã Alexandru Ioan Cuza, în vremea lui Carol I, înregistrând progrese remarcabile pânã la al doilea rãzboi mondial. Elita politicã româneascã a dovedit o capacitate de europenizare remarcabilã, europenizare întreruptã, din pãcate, de ocupaþia sovieticã. A fost o rupere, a fost o perioadã de obturare a vocaþiei europene a românilor ºi a României.

Astãzi, la 10 ani de la evenimentele din 1989, care au schimbat faþa României, integrarea noastrã are condiþii noi, favorabile, de expresie. Uºile Consiliului Europei ne sunt deschise, urmeazã sã vedem cum intrãm pe aceastã nouã cale.

Aderãm desigur, la declaraþia Senatului, cu corecturile care s-au fãcut.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D. are cuvântul doamna senator Simona Marinescu.

## **Doamna Simona Marinescu:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Europa, continent cu o lungã istorie a conºtiinþei de sine, îºi trãieºte a doua tinereþe ieºind din amorþirea ambiþiei naþionaliste ºi aere aristocratice o datã cu încheierea celui de al doilea rãzboi mondial. Paradoxal, dar tocmai cea mai sângeroasã conflagraþie mondialã avea sã scoatã din neputinþã acest continent marcat în mare parte de trecutul comun al þãrilor ºi al naþiunilor componente.

Între vecinãtatea geograficã ºi trecutul comun al þãrilor europene, acestea par sã împãrtãºeascã deja ceva specific ºi fundamental. Existã ºi a existat dintotdeauna o Europã bogatã ºi una sãracã, însã graniþa care le desparte s-a mutat de-a lungul secolelor.

Avem privilegiul de a fi contemporanii unor prefaceri istorice în care Europa îºi realizeazã o structurã destinatã sã rãspundã provocãrilor economice mondiale. Concepþia ei derivã din cea a statelor componente.

Uniunea Europeanã decreteazã legi comunitare, instituie pe teritoriul sãu libera circulaþie a persoanelor ºi a bunurilor, emite o monedã unicã, are un Parlament ºi un Executiv; o identitate colectivã se construieºte printr-o muncã de asemenea colectivã care se sprijinã pe mijloace de comunicare. Numai cã ea trebuie însoþitã de un autentic proiect politic care sã le permitã tuturor cetãþenilor sã redevinã actori ai propriului lor destin.

Europa de astãzi nu este doar un loc, ci mai degrabã o idee, o comunitate internaþionalã care trebuie sã fie paºnicã, prosperã, cu interese comune ºi pãrþi cooperante, o Europã a drepturilor tuturor oamenilor, a miºcãrii libere, a unei largi cooperãri ºi unitãþi.

În aceste condiþii, nu este deloc uºor sã fii european din Europa de Est ºi asta pentru cã, în mod tipic, eºti obiectul unor excluderi multiple. Existã încã un viu tragism pe care România, mai mult ca oricare alt stat din Europa de Est, îl resimte faþã de refuzul þãrilor vest-europene de a accepta cã ºi aceste state conteazã în marea ordine a lucrurilor, deºi umilinþa lor se trage din aranjamentele de la Ialta, din cunoscuta înþelegere asupra procentelor care ne-a schimbat existenþa. Numai cã astãzi, europenii din est, mai mult ca oricând, sunt datori sã întreprindã eforturi pentru cuprinderea statelor lor în construcþia europeanã modernã, de a-ºi însuºi reforma instituþionalã care a deschis calea extinderii concrete a Uniunii Europene spre est; solidaritatea europeanã cere efort colectiv, globalizat, care sã producã viitorul comun, european, real. România nu poate, nu are cum sã nu participe creativ la construcþia unei Europe a democraþiei, legalitãþii ºi deplinei egalitãþi a ºanselor. Aºa cum afirma preºedintele Partidului Democrat în manifestul din octombrie 2000, ”Relaþia noastrã cu instituþiile occidentale se reflectã mai degrabã prin atitudinea servilã faþã de funcþionarii de contact cu instituþiile sau organizaþiile occidentale ºi mai puþin în capacitatea de a ne actualiza compatibilitatea instituþionalã cu partenerii din Occident, de a negocia ºi de a respecta termenii negociaþi cu aceºtia. Corect este sã punem în valoare experienþa ºi cunoºtinþele specialiºtilor noºtri, conjugate cu cele ale experþilor internaþionali. În acest moment, România este

## Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. are cuvântul domnul senator Radu Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cuvântul meu va fi foarte succint ºi asta nu din dorinþa de a mã încadra în cele 5 minute pe care Biroul permanent a hotãrât sã le atribuie fiecãrui grup parlamentar, ci pentru cã realmente am convingerea cã de 11 ani Partidul Naþional Liberal, invariabil, a repetat acelaºi lucru ºi acest lucru înseamnã opþiunea noastrã necondiþionatã pentru Europa, opþiune pe care am exprimat-o cu deplinã demnitate, fãrã complexe, fãrã inhibiþii ºi fãrã umilinþe. Aceasta este poziþia pe care o susþinem, o reafirmãm ºi astãzi, opþiune pe care am susþinut-o ºi se pare cã suntem datori sã spunem, chiar în momente în care s-au auzit voci, în care, pe de o parte, preþul s-a considerat prea mare, sau neacordarea statutului pe care considerãm cã îl meritãm nu a fost cel convenit.

Cred încã o datã cã trebuie sã avem o deplinã încredere în istoria ºi în menirea noastrã ºi o egalã încredere ºi un egal respect pentru cei în familia cãrora vrem sã intrãm.

Legat de aceastã declaraþie a Senatului pe care, cu cuvintele corecturi, nu putem decât sã o susþinem necondiþionat, mi-aº permite sã observ cã datoria noastrã, a Parlamentului, mai mult ca oricând este exprimatã extrem de clar în cele douã puncte, respectiv 6 ºi 7, angajamentul ferm pentru susþinerea procesului de armonizare legislativã cu standardele juridice ale Uniunii Europene ºi disponibilitatea de a contribui, prin eficientizarea activitãþii legislative, la onorarea angajamentelor pe care România ºi le-a asumat faþã de partenerii noºtri europeni. Este adevãrat, existã un preþ, existã o dificultate de a ne încadra într-un timp scurt într-o structurã care dateazã de decenii, dar suntem datori sã facem acele demersuri care þin de schimbarea unei mentalitãþi, de schimbarea ºi eliberarea de prejudecãþi, cum am mai spus, pentru ca într-adevãr sã ne luãm un loc pe care noi îl meritãm ºi de care Europa nu poate decât sã beneficieze Ñ România în Uniunea Europeanã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuvântul domnul senator Frunda Gyšrgy.

Domnule preºedinte, Distins Senat, Acum 51 de ani, într-o perioadã care marca...

Domnule senator, Scuzaþi-mã cã vã întrerup!

Rog colegii de la presã dacã au ceva de discutat... mã auziþi, da?! Dacã aveþi ceva de discutat vã rog sã poftiþi afarã! Vã rog foarte mult! De asemenea, sã nu mai vorbiþi la mobile. Dacã nu, vã ridicãm acreditarea. Nu sunteþi puºi aici sã deranjaþi lucrãrile Senatului.

Are cuvântul domnul senator Frunda. Scuzaþi-mã, domnule senator!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Imediat dupã al doilea rãzboi mondial, într-o situaþie încã încordatã, mari politicieni europeni ºi-au dat seama cã în viitor un rãzboi poate fi evitat numai dacã Europa va fi unitã, numai dacã se va forma o Comunitate Europeanã care pãstrând simbolurile suveranitãþii naþionale ºi ale frontierelor sã poatã sã-ºi dea mâna, sã previnã rãzboiul prin ridicarea nivelului de trai al fiecãrui european. Aºa s-a nãscut, nu pentru prima datã, aºa a renãscut ideea unei Europe unite. 15 þãri din vestul Europei au format o comunitate care astãzi trãieºte mult mai bine decât cetãþenii þãrilor est ºi central-europene. Dupã 1990 a început procesul de întregire europeanã. Astãzi vorbim despre 15 membri deplini ºi 12 þãri candidate. Printre ele se aflã ºi þara noastrã care acum, în acest moment festiv, trebuie sã o spunem drept, are mult de fãcut pentru a recupera din rãmânerile în urmã în ceea ce priveºte integrarea.

Europa unitã înseamnã o Europã care îºi va construi în comun politica de apãrare, care îºi va construi în comun politica economicã, care va avea o lege vamalã unicã, o monedã europeanã unicã, în care forþa de muncã va fi liberã sã circule în toatã Europa, unde acelaºi produs va avea acelaºi preþ, la Paris sau la Bucureºti, la Berlin sau Budapesta.

Când vorbim despre Europa unitã, trebuie sã avem aceste lucruri ºi trebuie, cred eu, ca noi, parlamentarii din România, sã ne asumãm partea de rãspundere care ne revine cã dupã 11 ani suntem pe un loc neonorant în cursa integrãrii europene.

Cred eu cã avem datoria de a simplifica legislaþia Europei, de a o face euroconformã, de a o ridica la stan-

dardele europene, de a înlãtura birocraþia din legislaþia României, de a împiedica ca pe viitor corupþia sã mai existe datoritã greºelilor din legile pe care noi le adoptãm. Este o primã condiþie _sine qua non_ pentru ca þara noastrã sã poatã recupera rãmânerea în urmã pe care o are în integrarea europeanã. În acelaºi scop trebuie sã colaborãm mult mai bine ºi sã facem un control mult mai ferm ºi mult mai critic Guvernului, care trebuie sã îndeplineascã _acquis_ -ul european ºi care trebuie sã îndeplineascã criteriile punctuale de integrare în Uniunea Europeanã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Declaraþia Senatului privind **Ziua Europei** , sigur, îmbunãtãþitã cu observaþiile care s-au fãcut, o

Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la punctul urmãtor Ñ declaraþii politice Ñ vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au manifestat prezenþa prin intermediul votului electronic un numãr de 123 de colegi, 9 colegi senatori sunt absenþi motivaþi.

Trecem la punctul urmãtor Ñ declaraþii politice. Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnului senator Ion Solcanu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Îmi permit sã vã reþin atenþia cu bucuria ºi satisfacþia oricãrui bun român conºtient de importanþa solidaritãþii naþionale ºi a respectului drepturilor omului asupra evenimentului reprezentat de eliberarea patriotului Ilie Ilaºcu sâmbãtã, 5 mai 2001.

Ilie Ilaºcu deopotrivã cetãþean român ºi coleg al nostru în Senatul României este din nou un om liber.

Fãrã a intenþiona o trecere în revistã a eforturilor conjugate interne ºi internaþionale menite a determina eliberarea patriotului Ilie Ilaºcu din detenþia sa prelungitã vreme de amar de ani în puºcãriile separatiste de dincolo de Nistru, trebuie sã recunoaºtem cã Preºedinþia României, preºedinþii Ion Iliescu ºi Emil Constantinescu, premierii Guvernului de la Bucureºti au susþinut constant eforturile ºi diligenþele oficiale româneºti pe lângã forurile europene ºi internaþionale, neobosind sã spere în repararea acestei nedreptãþi flagrante ºi improprii mileniului III.

Recent, delegaþia Grupului român al Uniunii Interparlamentare la cea de a 105-a conferinþã a acestui for a reuºit sã determine promovarea de cãtre Consiliul Interparlamentar a unei rezoluþii referitoare la cazul senatorului român aflat în detenþie de aproape 9 ani pentru pretinsul delict de a fi luptat pentru integritatea ºi independenþa þãrii sale în 1991.

În precedenta declaraþie politicã asupra acestui caz, am adresat, de altfel, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. din Senatul României, un apel cãtre toþi senatorii români de bunã-credinþã de a folosi toate posibilitãþile oferite de diplomaþia parlamentarã în speranþa rezolvãrii acestei situaþii disperate, ca o dovadã de conºtiinþã ºi solidaritate pusã în slujba crezului naþional.

Deopotrivã trebuie sã remarcãm cu sinceritate ºi sã salutãm ca atare gestul Partidului România Mare de a oferi lui Ilie Ilaºcu oportunitatea de a candida pe un loc eligibil pe listele acestei formaþiuni, conferindu-i patriotului român statutul de demnitar ºi, ulterior, prin sufragiu universal, reprezentare în delegaþia românã în Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei ca urmare a votului Parlamentului român.

La fel, este remarcabil gestul oficialitãþilor române de a acorda cetãþenia românã lui Ilie Ilaºcu, pentru a respecta procedurile elective interne, în condiþiile în care Ilie Ilaºcu a suferit vreme de 9 ani în teroarea puºcãriilor ºi sub ameninþarea execuþiei iminente doar pentru pretenþia de a nu se recunoaºte decât român, pentru credinþa într-un spirit românesc ºi într-un crez naþional.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Îmi revine plãcuta îndatorire de a saluta, în numele Partidului România Mare, acest eveniment de importanþã istoricã, eveniment ce aparþine întregii suflãri româneºti. Nu este al unui partid, nu este al unor instituþii, este al spiritului public românesc, este al unui sentiment de solidaritate naþionalã, pentru cã Ilie Ilaºcu nu s-a luptat cu oricine, Ilie Ilaºcu s-a luptat totuºi cu umbra unui imperiu care nu ne lasã sã trãim în legea noastrã ºi în casa noastrã de mai bine de 300 de ani.

Verticalitatea deosebitã a acestui rãzeº, a acestui urmaº al oºtenilor lui ªtefan cel Mare începe sã devinã un reper, un reper moral pentru mulþi dintre noi, inclusiv pentru cel care vã vorbeºte pentru cã el nu a scãpat de oriunde, el a scãpat din Casa morþilor Ñ cum spunea Dostoievski.

Cei care au stat în temniþele staliniste ºtiu ce bãtãi crâncene luau numai pentru cã au cântat ”Deºteaptã-te româneÒ sau ”Hora UniriiÒ sau ”Pe-al nostru steagÒ al lui Ciprian Porumbescu.

Mulþumesc colegilor din P.D.S.R. pentru cuvintele frumoase pe care le-au spus.

Totodatã, vreau sã prezint scuze Ñ poate cam târziu Ñ pentru vocea pe care o am. Am fãcut o virozã puternicã, unde credeþi? Unde crezi, dragã Gyšrgy Frunda? La Palatul Trianon.

Deci am fost la Versailles când ne-am întors de la Strasbourg...

M-am speriat cã în celula lui Ilaºcu.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu, nu, dar m-a ajuns blestemul vostru.

Am vrut sã vãd ºi eu Versailles ºi Micul Trianon ºi era o ploaie rece de primãvarã, dar a fost un moment fericit al vieþii mele.

Nu cred cã este momentul nici acum ºi nici în viitor sã-ºi aroge cineva merite pentru eliberarea lui Ilie Ilaºcu.

Singurul care are mari merite, în proporþie de 99%, este bunul Dumnezeu, pentru cã numai Dumnezeu l-a þinut în viaþã.

Temniþele ruseºti nu omoarã cu glonþul, nu omoarã cu ºbilþul, nu omoarã cu deschiderea noaptea a vizetei, cum l-au împuºcat pe Lucreþiu Pãtrãºcanu.

Temniþele ruseºti, în mod paradoxal, omoarã cu picãtura chinezeascã, omoarã cu pancreatita, pe care a fãcut-o el acolo, pentru cã el a avut dureri îngrozitoare, mai ales dureri de cap, ºi o mare slãbire, o mare distrofie, o mare devitaminizare ºi numai medicii din jurul nostru ºtiu ce eforturi disperate s-au fãcut pentru a i se transmite prin ”vama cuculuiÒ, cum spunea Octavian Goga, pe unde nu sunt vameºi, acele medicamente care sã-l þinã în viaþã.

Dacã este sã vorbim de meritele sau nemeritele unora, vreau sã vã spun cã la unii puternici ai zilei, nomina odiosa, soþia lui, ca Vitoria Lipan, se ducea îngheþatã ºi cu mâinile frânte de disperare ºi bãtea pe la uºi sã cearã sã-i fie ajutat bãrbatul, aici, în Capitala României, de unde în mod normal Soarele ar trebui sã rãsarã pentru toþi românii ºi uite cã unii ºi alþii nu au primit-o, au þinut-o ca pe un om care cerºea ceva, nu ca pe Ana lui Manole, ca pe o femeie jertfitã.

Nu vreau sã insist. E momentul atât de mare, atât de înãlþãtor, atât de frumos, este o baie de luminã, de purificare moralã, încât toate s-au ºters din memoria noastrã.

Am vãzut prin unele publicaþii, al cãror drept la opinie îl respect ºi cu care am polemizat ºi, probabil, voi mai polemiza, dar acum nu, cã Moscova l-ar fi eliberat de Ilie Ilaºcu. Normal cã, pusã problema în termenii aceºtia, da, Moscova l-a eliberat pentru cã ea l-a închis. Îl elibereazã temnicerul, nu?!

ªi pe voi cine v-a eliberat, coane Alecule ºi dragã Nea Mircea? Cine v-a închis? Chelarul. Cine avea cheile la brâu? Cei care v-au bãgat în temniþã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Ion Cristolovean.

## **Domnul Ion Cristolovean:**

Stimate domnule preºedinte, Onorat Senat,

## Stimaþi colegi,

Îmi este foarte greu ca, tocmai dupã domnul senator Vadim Tudor, sã vorbesc în aceastã problemã, dar încep prin a-i mulþumi în primul rând Domniei sale pentru îndrãzneala pe care a avut-o ºi premoniþia pe care a avut-o în a-l numi pe domnul Ilie Ilaºcu, pe patriotul nostru român, candidat la Senatul României.

Atunci eu am crezut cã o datã va veni în aceastã salã cu noi ºi cred cã este un lucru bun sã mulþumim Domniei sale ºi tuturor politicienilor români care au sprijinit aceastã idee ce, precum vedeþi, a devenit realitate

Desigur, membrii Partidului Democrat Ñ ºi noi românii ºi noi patrioþii Ñ ne manifestãm bucuria alãturi de întregul nostru popor ºi toþi românii de bine care simt ce înseamnã un sacrificiu de 9 ani, dupã gratii, în numele unei cauze, aceea a dreptãþii, a libertãþii pãmântului patriei noastre dragi.

Membrii Grupului parlamentar P.D. din Senatul României sunt alãturi de colegul nostru Ilie Ilaºcu în toate demersurile sale ºi aºteptãm cu nerãbdare clipa când vom fi împreunã în aceastã salã, împreunã cu senatorul Ilie Ilaºcu.

Fapta petrecutã în urmã cu 3 zile are o conotaþie politicã deosebitã, demonstrând încã o datã, pentru noi toþi, modul în care rãbdarea ºi dialogul pot conduce la rezultate pozitive.

Eliberarea lui Ilie Ilaºcu este de acum un adevãr care dovedeºte speranþa democraþilor lui Petre Roman cã democraþia realã ºi drepturile încep sã devinã realitate în sud-estul Europei.

Pentru noi Ilie Ilaºcu este un simbol al luptei pentru binele ºi adevãrul cãtre care tinde ºi trebuie sã ajungã poporul român prin idealul sãu naþional.

Ne exprimãm încrederea în dorinþa fierbinte a sa de eliberare necondiþionatã ºi imediatã a colegilor sãi de suferinþã ºi nãdejdea cã în curând aceasta va deveni realitate.

Constatãm aici cã ºi demersurile reprezentanþilor Partidului Democrat, ca miniºtri de externe ai României, au condus, conjugat, la eliberarea lui Ilie Ilaºcu.

Vã mulþumim încã o datã tuturor care aþi adus contribuþie la aceastã faptã deosebitã ºi nu pot sã nu constat cã pentru prima datã, în Senatul României, simt o legãturã de suflet între toþi politicienii prin numitorul lor comun Ñ cu toþii suntem români!

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar Partidul Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie ca înainte de a trece la subiectul declaraþiei politice pe care urmeazã sã o supun atenþiei dumneavoastrã, sã exprim, în numele colegilor mei din Senat, sã exprim în numele tuturor membrilor Partidului Naþional Liberal, imensa, sincera ºi calda bucurie cã astãzi vorbim despre colegul nostru Ilie Ilaºcu ca un om liber.

Este o imensã victorie a raþiunii, dar îmi permit sã spun cã este ºi o imensã pildã pe care nu avem voie s-o uitãm.

Nici o bãtãlie nu este dinainte pierdutã, nici o cauzã nu este prea grea când demersul nostru este susþinut de credinþã ºi pot sã spun cã, într-adevãr, cauza martirului Ilie Ilaºcu ne-a unit pe toþi acum ºi de ani de zile înainte, în efortul care, astãzi, ne face pãrtaºi la aceastã imensã bucurie.

Îl aºteptãm pe colegul nostru Ilie Ilaºcu în Senat cu dragoste, cu admiraþie ºi cu recunoºtinþã ºi reiterãm rugãmintea, cererea, pe care am fãcut-o Birourilor permanente ale celor douã Camere sã organizeze o ºedinþã comunã a Parlamentului României, având ca o singurã temã în discuþie Ñ Moldova Ñ, pentru cã astãzi Ilie Ilaºcu este liber, dar problema Moldovei nu s-a rezolvat, colegii lui Ilie Ilaºcu sunt, cel puþin astãzi, încã în temniþã. Sunt multe probleme, sunt mulþi oameni în dificultate, în suferinþã dincolo de Prut ºi cred cã Parlamentul României este dator sã continue ºi sã facã toate diligenþele pentru ca relaþiile între cele douã state sã evolueze în direcþia pe care ne-o dorim Ñ România unitã.

ªi acum, daþi-mi voie sã trec la declaraþia politicã pe care o supun atenþiei dumneavoastrã, un subiect pe care îl consider de maxim interes Ñ condiþiile în care îºi desfãºoarã activitatea la post diplomatul român.

Pe toatã durata misiunii diplomatice el este privat în þarã de drepturile salariale cuvenite gradului diplomatic. În practica internaþionalã orice diplomat aflat la post într-una din reprezentanþele þãrii primeºte acasã salariul postului, fireºte în moneda naþionalã, salariu care i se depune în bancã.

În þara de rezidenþã, diplomatul român primeºte diurna timp de 11 luni. Concediul legal de odihnã este plãtit în lei chiar dacã diplomatul român, de regulã, nu are posibilitatea sã revinã în þarã pe perioada concediului de odihnã. Motivul: decizia Ministerului de Externe de a nu mai suporta plata cheltuielilor de drum pe perioada concediului de odihnã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator NŽmeth Csaba.

Stimaþi colegi,

ªtiþi foarte bine cã am aprobat împreunã o hotãrâre. Deci, toate telefoanele mobile trebuie închise ºi nu se vorbeºte din salã la telefonul mobil. Nu de alta, dar este un respect faþã de colegii noºtri care vorbesc de la tribunã ºi eu cred cã este bine sã procedãm aºa. Aºadar, vã rog sã închideþi toate telefoanele mobile!

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori.

Uniunea Democratã Maghiarã din România, Grupul parlamentar al U.D.M.R. de la Senat, salutã cu satisfacþie eliberarea din închisoare a lui Ilie Ilaºcu. Considerã cã aceasta este o victorie a forþelor democratice progresiste din România, din Republica Moldova, a tuturor forþelor de pretutindeni, contribuind la statornicirea unui climat de liniºte, de pace, de colaborare la graniþele de rãsãrit ale României, de ambele maluri ale Nistrului, în Europa de Sud-Est, mult încercatã în ultimul deceniu.

În urmãtoarea declaraþie, pe care o fac în nume propriu, mã refer, în primul rând, la douã articole apãrute în presã despre ceangãii din Moldova, despre limba vorbitã de aceºtia.

Primul articol despre care vorbesc a apãrut în cotidianul ”România LiberãÒ, în numãrul din 21 septembrie 1999. În mod succint, prezint rezumatul acestuia:

”Câþiva localnici din comuna Cleja, judeþul Bacãu, vor sã impunã la o ºcoalã din zonã introducerea ca obiect de studiu a limbii maghiare. Rãmâne de vãzut dacã aceºtia vor reuºi sã impunã aceastã nouã limbã strãinã, doar cu douã cereri în spateÒ.

Menþionez cã, iniþial, au fost înaintate mai multe cereri, dar un numãr însemnat dintre ele a fost, ulterior, retras.

”Maghiara este o limbã strãinã pentru copiii din aceeaºi ºcoalãÒ Ñ conchide cotidianul.

Celãlalt articol a fost publicat în nr. 3 din 1880 al sãptãmânalului ”Amicul FamilieiÒ ºi se intituleazã ”Limba ungureascã în MoldovaÒ ºi este semnat de Ioan Olescu. Citez: ”În Moldova, în douã din cele mai mari ºi frumoase judeþe, Bacãul ºi Roman, locuitorii agricultori, care sunt toþi rãzeºi ºi proprietari mici, vorbesc numai ungureºte. Când intri în satele lor este mai rãu decât în mijlocul Ungariei. Trebuie sã mergi cu tãlmaci. Femeile ºi copiii nu ºtiu sã dea nici ”Bunã dimineaþaÒ româneºte. Culpa neiertatã este a domnilor noºtri de stat cã nu au avut grijã niciodatã de românizarea acestui element ºi au lãsat în inima Moldovei o populaþie de peste 200.000 strãinã ºi de limbã ºi de religie.

Domnule Nicolae Creþulescu, ministrul Cultelor ºi Instrucþiunii Publice, aºa se vede cã secuii þi-au pãstrat dumitale rezolvarea acestei chestiuni naþionale. Fã ca poporul rural, cãruia i s-a dat pãmânt la 2 mai, sã fie unul ºi acelaºi ºi în limbã ºi în inimã. Românizeazã pe aceºti ceangãi, scapã-i de urâtul nume ce nu vor nici ei sã poarte ºi vei avea eternã recunoºtinþãÒ. Am încheiat citatul.

Sã ºtiþi cã mai avem cetãþeni care ºtiu ceva ungureºte ºi trebuie sã îi cooptãm pe toþi.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã evenimentele, care se petrec între momentul în care îþi gândeºti declaraþia politicã ºi momentul când o rosteºti, nu te pot lãsa indiferent.

Eu propun, în continuarea a ceea ce s-a spus aici, sã se facã urgente cercetãri, ca sã se descopere cã moldovenii sunt niºte ceangãi latinizaþi.

În nebunia lui cuceritoare, Imperiul Roman a fãcut astfel de lucruri, a latinizat ungurii dinaintea erei lor.

Încã înainte de coborârea omului din maimuþã exista aceastã limbã maghiarã invocatã aici, exista acest drept unguresc ºi trebuie sã restituim ºi copacii în care au fost maimuþele premergãtoare fatalei limbi a ceangãilor nelatinizaþi. Restituiþi Moldova gulaºului!

ªtefan cel Mare însuºi era un ceangãu uitat la Putna ºi dacã nu aveam norocul sã ne învecinãm cu ruºii, probabil cã el ar fi declarat toate acestea, la vreme, duhovnicului sãu Daniil Sihastrul.

Dar aºa, iatã cã o nouã problemã apãru în România ca sã le rezolve pe celelalte, în sensul de a le arunca în zona pasivã, acolo unde vor cãuta generaþiile viitoare de senatori. Trebuie dreptate pentru numele predicativ al limbii ceangãilor.

Sigur cã m-am bucurat de treaba aceasta cu telefonul, cã s-a reamintit cã nu se vorbeºte la telefon la **Omnia** . Mi-am închipuit cã vom trãi un asemenea moment ºi mã gândesc când îl vom trãi ºi pe cel în care ni se va interzice sã vorbim la acest microfon.

## Domnule preºedinte,

## Sã perseverãm!

Sau, cum zicea un scriitor român, numele lui este Ion Horea, unui alt scriitor român, care era homosexual, ºi i-a dat o carte: ”Vã urãm sã perseveraþi!Ò.

Ce am constatat eu în presa din ultima sãptãmânã? Au fost subiecte mari, dar cel mai mare a fost subiectul Rãducãnoiu. Presa românã, doritoare de lucruri sângeroase ºi scandaloase, a descoperit motivul pentru care nu progreseazã aceastã societate: Constantin Rãducãnoiu, ºeful cabinetului senatorial al lui Adrian Pãunescu de la Craiova.

Eu aº vrea sã anunþ pe colegii din presã, lângã care abia aºtept sã mã întorc, sã dezbatem împreunã problema copiilor lui Rãducãnoiu, cã au scris degeaba. Ce au scris dânºii? Cã Rãducãnoiu este angajat de Senat, alaltãieri, în vreme ce acelaºi Senat dã afarã nu ºtiu câþi oameni. Aºa este! Constantin Rãducãnoiu are o jumãtate de normã la cabinetul senatorial din Craiova. Ce au uitat colegii din presã este cã, pânã alaltãieri, el avea o normã întreagã, tot la Senat. Este ca în bancul acela care a apãrut în presa românã ºi mi s-a pãrut genial: ”O vezi pe aceea de acolo cu picioarele lungi?Ò ”DaÒ. ”Aceea l-a fãcut pe acela milionar. Din miliardarÒ.

Aceasta este pledoaria mea: sã facem posibil ca în România în care se întoarce, poate pentru prima oarã din morþi, un erou, un martir, sã îi fie mai uºor sã trãiascã decât în puºcãria din care vine.

Nu este o vorbã. Þineþi minte cã aceasta va fi principala lui problemã ºi principala noastrã problemã, cã este foarte rãu, cã este foarte greu, ºi aici, afarã. ªi, uneori, pentru cã ne facem noi rãul, este mai greu decât acolo de unde vine el.

Aºadar, sã pregãtim România pentru Învierea din Morþi a tuturor celor care au luptat pentru ea, a tuturor celor care au ºtiut sã îºi dãruiascã viaþa pentru cauza libertãþii ºi a unitãþii naþionale a românilor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pentru 4 minute are cuvântul domnul senator Ion Cârciumaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Se pregãteºte domnul senator George Pruteanu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

La intrarea în holul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei te impresioneazã o reclamã imensã aflatã pe o pancardã de dimensiuni 2 metri pe 3, reprezentând un avion tip _Popper Saratoga_ ce face reclamã unicã Serviciului de Ambulanþã Aerianã Strãinã Ñ DHL **Air Ambulance** , ºi aparþine unui individ dubios, Stan Plat, ofiþer acoperit al Serviciului Secret Britanic MI-6, infiltrat în România ºi protejat de ambasadele S.U.A. ºi Marii Britanii.

Stan Plat este preºedintele Fundaþiei **Light into Europe** cu care Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are un contract de prestãri servicii din 1997, când individul a convins pe un anume secretar de stat din minister sã îi aprobe preluarea serviciului de interes naþional al Ambulanþei Aeriene, intern ºi internaþional, al transportãrii

bolnavilor, materialelor ºi aparaturii medicale. El este suspect ºi suspectat cã monitorizeazã necesitãþile medicale ºi operaþiile de programe de finanþare ºi le dirijeazã dupã bunul lui plac.

Este dubios faptul cã actuala conducere a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei nu a analizat acest contract unic, dupã 5 luni de zile de la instalare, cu toate cã semnale au apãrut în presã ºi la televiziune. De exemplu, **România Mare** a tras un semnal în nr. 560 din 6 aprilie 2000, a constatat cã acest unic operator de asistenþã medicalã aerianã nu poate efectua transporturi aeriene pentru bolnavi, aparaturã medicalã ºi materiale sanitare, deoarece avionul _Popper Saratoga_ are o singurã brancardã ºi un scaun pe care însoþitorul stã ghemuit, neputând acorda ajutorul de urgenþã în timpul transportului bolnavilor cu stare gravã. Pentru acest lucru, operatorul foloseºte avioanele româneºti _Aviasan,_ din 1964, pe care le închiriazã, cât ºi Serviciul Român de Ambulanþã.

Nu este normal ca Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei sã ia mãsuri urgente pentru încheierea contractelor în licitaþii directe, cu partenerii români care posedã o flotã de avioane ºi elicoptere _Aviasan_ româneºti, oferite pe piaþã ºi care sunt dotate performant ºi funcþionale?

Pentru eliminarea monopolului acestui Stan Plat asupra Serviciului de urgenþã aeriene, când doreºte Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei sã organizeze o licitaþie în acest sens ºi sã accepte ºi alte oferte de pe piaþa româneascã?

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator George Pruteanu.

Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Înainte de a intra în subiectul pe care vi l-am propus pentru astãzi, vreau ºi eu sã spun doar în 30 de secunde, sã îmi exprim entuziasmul, bucuria realã pentru momentul acesta de victorie a românismului, care este eliberarea lui Ilie Ilaºcu, ºi sã vã spun cã îmi amintesc cu bucurie cã, ºi eu ca ºi alþii, am fost, cu ani în urmã, într-o cuºcã prin care, defilând prin mijlocul urbei noastre, am încercat sã ne exprimãm protestul faþã de mârºãvia de la Tiraspol; ºi sã îmi amintesc, aºa, cu un fel de amor propriu, cã în ziua în care am citit în ziare despre ideea pe care a avut-o atunci preºedintele Partidului România Mare, era înainte de alegeri, de a-l trece pe listele partidului sãu drept candidat pe deþinutul Ilie Ilaºcu, am simþit cã este un lucru excepþional ºi am fãcut ceea ce pânã atunci nu fãcusem, i-am dat primul telefon din viaþa mea, nu aveam relaþii telefonice cu el, i-am aflat numãrul, l-am sunat ºi i-am spus cã este una din cele mai bune idei politice din ultimii 10 ani. Iatã cã ideea lui a dat roade ºi îl felicit pentru ea, dupã cum îi felicit pe toþi cei care au contribuit la acest lucru mare.

Sã dea Dumnezeu însã ca, într-adevãr, Ilie Ilaºcu, cum spunea ºi Adrian Pãunescu, sã nu fie dezamãgit de ceea ce aºteptãm noi de la el!

## Stimaþi colegi,

Aceastã chestiune, care ne-a înseninat puþin ºi ne-a unit într-adevãr frumos, este umbritã de subiectul pe care vreau sã vi-l prezint astãzi, în preajma frumoasei **Zile** a **Europei.**

Subiectul despre care vreau sã vã spun câteva cuvinte ºi sã vã trezesc, poate, ºi dumneavoastrã indignarea pe care subiectul mi-a trezit-o mie, aminteºte de o întâmplare povestitã de George Cãlinescu într-una din tabletele sale, din cronicile sale, ba ale mizantropolului, mai târziu ale optimistului, în care douã colege stau de vorbã ºi una îi aratã celeilalte niºte greºeli dintr-o lucrare a ei. ªi aceea, neputând suporta o banalã ºi biatã criticã, îi aruncã: ”Pãi, rãu fac eu cã stau de vorbã cu tine, tâmpito, tuberculoaso?Ò

De altfel, în acelaºi registru se înscrie ºi povestirea, care parcã a mai fost evocatã de la acest microfon, a lui Marin PredaÉ

Ralea.

Poftim?

Ralea.

Se poate sã fie o falsã memorie. Dar seamãnã, în orice caz, mult ºi cu cea a lui Marin Preda, cu individul care, în luptã de idei, sau în luptã cu muºchii, cu adversarii sãi, nemaiavând nici argumente ºi nici muºchi, recurgea, ca o ultimã soluþie disperatã, la a întoarce spatele ºi a emite de acolo, mã rog, produsele sub formã

de gaze ale stomacului sãu. Cu aceasta seamãnã ceea ce se întâmplã în faptul acesta pe care vreau sã vi-l relatez.

Într-un articol dintr-un ziar important din Bulgaria, este vorba de ziarul **Monitor** , nu cu vreme multã în urmã, din 21 martie, a apãrut un articol care, în principiu, urma sã se refere, sã aibã ca subiect o polemicã pe teme nuclearo-energetice, apropo de un articol scris de un român, de un concetãþean al nostru, domnul Marian Chiriac, într-un raport al Institutului pentru Rãzboi ºi Pace. Plecând însã de la acest subiect, de la polemica pe tema nocivitãþii sau nu a Centralei de la Kozlodui, autoarea articolului se lanseazã în niºte afirmaþii care exced cu mult subiectul acesta strict tehnic, energeticnuclear, ajungând la afirmaþii uluitoare, incredibile ºi inadmisibile în legãturã cu noi, ca popor.

De aceea, aceastã intervenþie a mea de la acest microfon se constituie ºi într-un fel de Ñ dacã îmi îngãduiþi Ñ interpelare, în orice caz, o atenþionare a Ministerului de Externe care pe cãile sale catifelate, diplomatice trebuie, totuºi, sã aducã lucrurile în normal.

Despre ce este vorba?

Uitaþi doar câteva extrase, câteva spicuiri din textul acestui articol care în prima sa parte vorbeºte despre centrala nuclearã ºi trebuia sã rãmânã acolo la dreptatea sau nedreptatea pe care ar avea-o autorul român al articolului.

Trecând peste aceasta, peste subiectul propriu-zis, autoarea Ñ este vorba despre o femeie, dar nu aceasta este esenþial Ñ spune la un moment dat cã: ”prostia rãzboinicã a lui Chiriac Ñ concetãþeanul nostru Ñ este un efect oarecare am putea crede, spune ea, al mãmãligii asupra producþiei de serotoninã a creieruluiÒ.

Sã zicem cã pânã aici suntem încã în domeniul ironiei suportabile deºi ideea cã am fi strict mãmãligari în sensul acela penibil este deja un semnal de alarmã în privinþa articolului.

Mulþumim ºi noi, domnule senator. Stimaþi colegi, Aici se încheie punctul 2. Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Vã mulþumesc mult.

Conform dreptului la replicã aº vrea sã fac precizarea cã în curând ar putea circula prin folclor cele douã versuri ”ªtefan cel Mare bun ceangãu/Cu moldovenii nu fi rãuÒ.

parþiale a importurilor de pãcurã, gaze naturale ºi cãrbune energetic necesare realizãrii Programului energetic 1999Ð2000 Ñ adoptatã în procedurã de urgenþã;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice Ñ adoptatã în procedurã de urgenþã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2000 privind admiterea cu taxã în învãþãmântul preuniversitar de stat, în licee, ºcoli profesionale ºi de ucenici peste cifra de ºcolarizare pentru care se asigurã finanþare de la bugetul de stat Ñ adoptatã în procedurã de urgenþã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2000 privind finanþarea organizãrii ºi desfãºurãrii concursului naþional de ocupare a posturilor didactice vacante din învãþãmântul preuniversitar de stat, în anul ºcolar 2000Ð2001 Ñ adoptatã în procedurã de urgenþã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a cadrelor militare ºi a salariaþilor civili, care se vor aplica în perioada restructurãrii aparatului central, comandamentelor de armã, inspectoratelor generale, marilor unitãþi, unitãþilor ºi formaþiunilor din compunerea Ministerului de Interne Ñ adoptatã în procedurã de urgenþã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2001 privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea, dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere solicitate, potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997 Ñ adoptatã în procedurã de urgenþã.

Aveþi posibilitatea în situaþia în care apreciaþi cã parte din aceste legi sunt neconstituþionale sã sesizaþi, în conformitate cu legea, Curtea Constituþionalã.

Mai avem 40 de minute pentru dezbateri parlamentare. Ce legi putem sã luãm?

La poziþia numãrul 5 din ordinea de zi, proiectul Legii patronatelor, adoptat de Camera Deputaþilor, raportori colegii noºtri din Comisia economicã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã îmi permiteþi sã vã prezint o notã pentru exercitarea de cãtre noi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, întrucât la secretarul generalal Senatului au fost depuse mai multe legi pe care trebuie sã le amintesc:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat prin Banca de Import-Export a României EXIMBANK Ñ S.A. pentru asigurarea finanþãrii

## **Domnul Ion Giurãscu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În condiþiile procesului de tranziþie la economia de piaþã în þara noastrã, patronii au parcurs o perioadã de cãutare a unor forme de asociere care sã corespundã formelor de proprietate asupra capitalului ºi specificitãþii diferitelor segmente ale economiei.

Prezenta lege a fost elaboratã în scopul reglementãrii modalitãþilor de constituire, organizare ºi funcþionare a patronatelor ca persoane juridice, independente, fãrã caracter politic ºi scop patrimonial, pe baza principiului liberei asocieri.

Vreau sã menþionez cã diferenþa care apare între proiectul de lege trecut prin Camera Deputaþilor ºi raportul apãrut din discuþiile cu cele douã comisii a apãrut ca urmare a negocierilor care au avut loc cu reprezentanþii patronatelor ºi deci actuala formã trecutã prin Senat este însuºitã ºi de cãtre organizaþiile reprezentative la nivel naþional ale structurilor patronale din þara noastrã.

Ca atare, vã rugãm sã votaþi prezentul proiect de lege adoptat de comisiile senatoriale sesizate în fond. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa cum a spus domnul secretar de stat, faþã de textul adoptat de Camera Deputaþilor, cele douã comisii sesizate în fond au operat modificãri atât în structura proiectului de lege, cât ºi în conþinutul articolelor.

Au fost analizate pe parcursul dezbaterilor avizele favorabile ºi amendamentele primite de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi de la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Cu menþiunea cã prin natura reglementãrilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, propunem plenului Senatului adoptarea acestuia, cu amendamentele prezentate în anexã.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Ion Predescu.

Vã rog!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Acest proiect de lege are aproape 2 ani, dacã nu mai mult, de când a fost adoptat de Camera Deputaþilor, a parcurs un proces de dezbateri în douã faze, cu reprezentanþii patronatelor în 1999 ºi începutul anului 2000, a rãmas apoi o perioadã în nelucrare, a fost activat de cãtre noi, Comisia juridicã ºi cele douã comisii, în ultimele douã luni ºi finalizat.

Aici au formulat amendamente, aºa cum vi s-a înfãþiºat, Comisia pentru agriculturã, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru muncã, Comisia economicã ºi, în sfârºit, au venit patronatele cu observaþiile dumnealor, Guvernul care a participat la toate aceste dezbateri ºi, în sfârºit, la Comisia juridicã s-a dat forma definitivã.

Eu sunt în posesia formei definitive date de Comisia juridicã.

Am observat cã dumneavoastrã aveþi amendamentele finalizate de Comisia economicã ºi dacã e suficient sã vã dau un singur exemplu, art. 1, existã diferenþe între forma finalizatã de noi ºi amendamentele prezentate de Comisia economicã.

De pildã, art. 1 Ñ Comisia economicã: ”Patronatele sunt organizaþii de reprezentare a intereselor patronilor, autonome, fãrã caracter politic, înfiinþate ca persoane juridice, drept privat fãrã scop patrimonialÒ.

Noi am finalizat: ”Patronatele sunt organizaþii ale patronilorÒ, nu organizaþii de reprezentare, pentru cã ele nu fac numai reprezentare.

Dacã vedem art. 18 ºi urmãtoarele, altele sunt principalele activitãþi ale patronatelor.

Pãrerea noastrã, punctul meu de vedere ºi al domnului preºedinte al Comisiei economice, luând în discuþie Comisia juridicã împreunã cu domnul ministru, de la art. 1 pânã la ultimul articol al proiectului de lege, toate amendamentele de pânã la faza în care am dezbãtut noi, adicã cele sintetizate de Comisia economicã care cuprind ºi pe cele ale Comisiei drepturilor omului ºi toate celelalte, inclusiv opiniile iniþiatorilor ºi ale patronatelor, observaþiile de drept ºi de fond, unele de redactare, altele chiar de rezolvare de fond fãcute de Comisia juridicã, cu care apoi Comisia economicã a fost de acord, propunerea noastrã este sã prezentaþi textele de la art. 1 pânã la ultimul, 22, nu sunt multe, pentru cã toate textele reprezintã amendamente, ele reprezintã un concurs de observaþii finalizate în forma cea mai adecvatã de cãtre cele douã comisii, în ultimã instanþã.

Nu mie, mie sigur cã puteþi sã mi-l înmânaþi, dar nu au colegii aceste amendamente de la Comisia juridicã. Aceasta este problema.

Noi avem amendamentele propuse de Comisia economicã ºi de celelalte comisii sau domni senatori; nu ºtiu dacã au fost distribuite acestea.

Îmi pare rãu, înseamnã cã difuzarea a devenit deficitarã în aceastã ultimã fazã.

Eu le pot prezenta doar dacã nu existã obiecþii din partea domnilor senatori.

Acum, mie mi-e foarte greu, ºtiþi...

Domnule preºedinte,

De pildã, art. 3 secþiunea 1 a primit o cu totul altã structurã, cu care domnul ministru a fost deplin de acord, pe cele 7 puncte nu mai corespunde cu celelalte ºi e cu totul diferitã faþã de amendamentele zis-admise ale Comisiei economice.

Eu acum am observat, nu am avut acest proiect...

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã îl consultãm pe domnul ministru, sã vedem poziþia iniþiatorului legatã de aceste amendamente care nu se regãsesc în raport.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Eu am ambele texte ºi amendamentele de la Juridicã ºi cele de la Economicã, se poate merge pe ceea ce s-a discutat la Comisia juridicã, fiind comisia care a dat, dacã vreþi, verdictul final.

Eu nu am nimic împotrivã sã mergem pe ceea ce a susþinut Comisia juridicã, amendamentele de la Comisia juridicã. Diferenþele nu sunt de fond, sunt diferenþe de formã între...

Sigur, nu existã nici un impediment în momentul în care existã amendamente care nu sunt trecute în acest raport. Dacã dumneavoastrã le prezentaþi, domnule senator Predescu, pe fiecare în parte noi putem sã le luãm în discuþie, pentru cã sunt amendamente discutate în comisie.

Avem douã variante: fie mergem mai departe ºi prezentaþi amendamentele, fie trebuie sã vã puneþi de acord pentru un raport suplimentar împreunã cu cei care au fost sesizaþi în fond ºi iniþiatorul.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Nu am avea nevoie de raport suplimentar, am avea nevoie doar de difuzarea formei finale.

Oricum trebuia... textele propuse rezultã din acest raport pe care îl avem toþi senatorii...

Am înþeles, dar cãruia i-am adus modificãri. Dificultatea e cã am adus modificãri de acord cu domnul ministru ºi cu ceilalþi care au participat la dezbateri ºi aceastã ultimã formã finalã nu a mai fost difuzatã.

Sunt douã soluþii, am spus, sunteþi de acord ca pânã joi sã faceþi un raport comun?

Vã rugãm foarte mult, astãzi dupã-amiazã ºi mâine cel mai târziu îl difuzãm în forma finalã.

Nu, joi avem plen, atunci puteþi?

Da.

Atunci dãm termen în continuare la acest proiect de lege, joi pentru a fi distribuite ºi amendamentele care au fost discutate în Comisia juridicã...

În forma finalã a proiectului acceptatã de toatã...

Raport comun, sigur cã da, dar sã fie distribuit tuturor domnilor senatori.

Proiectul de lege se va lua în dezbatere în continuare joi.

Avem posibilitatea potrivit regulamentului sã stabilim data la care se reia în dezbatere.

Ce iniþiatori mai sunt prezenþi? La ce proiect de lege? La punctul 6, Ordonanþa nr. 91/2000, da?

Vã rog, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Vasile Molan** Ñ _secretar de stat pentru învãþãmântul preuniversitar, în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Respingerea Ordonanþei nr. 91/2000 a fost determinatã de faptul cã sistemul de formare al personalului didactic propus nu se poate derula fãrã legãturã cu celelalte componente ºi anume _curiculum,_ evaluare, manuale etc.

De asemenea, pe perioada în care a funcþionat ordonanþa s-a vãzut cã activitatea celor douã centre nu încurajeazã formarea continuã ºi managerialã, deoarece stabilesc taxe greu de suportat pentru profesori.

Aceste taxe pentru cadrele didactice nu mai sunt legale din moment ce existã fonduri pentru perfecþionare în buget.

Pe lângã aceasta, în structura Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii a apãrut Direcþia generalã pentru formarea iniþialã ºi continuã, direcþie generalã care rãspunde de formarea ca profesori ºi ca manageri a cadrelor didactice. În aceastã situaþie, 3 organizaþii care rãspund de aceeaºi problemã ar fi prea mult.

În prezent, Ministerul Educaþiei a elaborat un alt act normativ care reglementeazã formarea cadrelor didactice ºi a managerilor. Noua structurã propusã cuprinde persoanele existente acum în cele douã centre menþionate de ordonanþã.

De asemenea, noul sistem propus încurajeazã concurenþa în procesul de formare.

În consecinþã, susþinem propunerea comisiei de a respinge Ordonanþa nr. 91/2000.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul preºedinte Otiman sã prezinte raportul comisiei. Aveþi cuvântul!

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã în fond pentru a dezbate Ordonanþa de urgenþã nr. 91/2000.

S-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului.

Comisia, luând în dezbatere proiectul acestei legi, avizeazã favorabil punctul de vedere al Camerei Deputaþilor ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului, adãugând ºi faptul cã aceastã lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

Ordinarã?! În raport scrie cã e lege organicã.

Da, deºi în raport apare organicã, însã dupã o analizã împreunã cu colegii juriºti am ajuns la concluzia cã este ordinarã.

De altfel ºi în punctul de vedere al Camerei Deputaþilor este surprinsã aceeaºi precizare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului prezentat de domnul preºedinte Pãun Otiman.

Vã rog sã vã pronunþaþi! Deci, _da_ înseamnã aprobarea raportului.

Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, raportul comisiei este aprobat.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000. Aveþi cuvântul!

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine respingerea Ordonanþei nr. 115/2000 pentru cã nu este elaboratã într-o structurã corespunzãtoare unei legi.

Ea cuprinde enunþuri generale lipsite de concreteþe. Tema susþinutã, parteneriatul social în educaþie ºi formare iniþialã, este prea importantã ca sã fie cuprinsã într-o lege cu o structurã necorespunzãtoare.

Forma abordatã de ordonanþã seamãnã mai mult cu o susþinere de motive. De aceea, Ministerul Educaþiei

susþine respingerea ordonanþei ºi se obligã sã elaboreze o nouã lege care sã normeze mai clar aceastã temã importantã pentru învãþãmânt.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul comisiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã pentru dezbaterea ºi vizarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000.

În unanimitate, comisia a fost de acord cu respingerea

acestei ordonanþe ºi o supune spre aprobare Senatului. Menþionez cã ºi în acest caz legea face parte din categoria legilor ordinare. Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost aprobat.

Mai aveþi vreun proiect de lege? Mai este cineva de la vreun minister?

Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi existã încã...

Este o propunere legislativã dar nu ºtiu dacã este iniþiatorul.

Este o propunere legislativã, nu avem nici unul dintre semnatarii acestei propuneri.

Dacã dumneavoastrã consideraþi, eu aº putea sã o prezint colegilor, sã prezint punctul de vedere al comisiei ºi motivaþia cu privire la avizarea negativã a acestui proiect de lege.

Este...

Punctul urmãtor.

Numai puþin, nu avem cine sã îl susþinã. Dintre iniþiatori este prezent, vãd cã este trecut practic mai esteÉ senator, domnul senator Pruteanu, domnul senator Liviu Maior, domnul senator Bunduc; Antonescu, Secarã, Marinici, Pãtru Nicolae, Ionescu Anton..., mai sunt patru colegi care sunt senatori, deci eu nu cunosc dacã dânºii acceptã acest punct de vedere.

Vã rog, fiind iniþiator la propunerea legislativã privind înfiinþarea unitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmânt...

Domnule preºedinte,

În Comisia pentru învãþãmânt s-a cãzut de acord ca Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã elaboreze ºi cu concursul nostru un nou proiect de lege.

De aceea renunþãm la acest proiect legislativ.

Mã iertaþi cã nu am fost atent la ce aþi spus. Îmi cer scuze, domnule senator!

Pot sã repet?

Nu, vã rog eu.

Înþeleg cã acceptaþi punctul de vedere ca ministerul sã elaboreze un proiect de lege...

Da, se acceptã punctul de vedere al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru elaborarea unui nou proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã rog sã prezentaþi raportul.

ºi rugãmintea este dacã aþi votat pentru raport sã fie de data aceasta votul negativ. Deci sã votaþi împotriva propunerii legislative.

Raportul a întrunit 93 de voturi pentru ºi unul contra.

Vã mulþumesc.

Aºa cum spune domnul secretar Ungheanu cã am influenþatÉ nu am influenþat am explicat doar mecanismul votului.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia 4, Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare.

Îl invit pe secretarul de stat ºi pe domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare a fost iniþiat pentru a crea posibilitatea ca rezerviºtii sã poatã fi concentraþi în situaþii de maximã dificultate.

În prezent, Ministerul Apãrãrii Naþionale a pregãtit ºi urmeazã....

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, analizând aceastã propunere legislativã în corelaþie cu reglementãrile ulterioare apariþiei Legii nr. 84, Legea învãþãmântului, precum ºi cu reglementãrile ulterioare apãrute la Legea nr. 88 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor, ambele republicate, observând faptul cã se fac foarte multe actualizãri ale acestor propuneri, care de fapt se suprapun cu prevederile din acest proiect de lege, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã considerã oportunã respingerea acestui proiect de lege ºi solicitã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii sã prezinte un proiect de Lege privind înfiinþarea instituþiilor de învãþãmânt superior în România.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost aprobat.

V-aº ruga sã fiþi atenþi de data aceasta la vot întrucât sunt obligat sã

Numai puþin, domnule secretar, vã rog sã vã referiþi exclusiv la cererea de reexaminare. Sã nu o luãm cu legea de la capãt.

Noi propunem plenului Senatului sã respingã aceastã Ordonanþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996.

## Mulþumesc.

Întrucât s-a solicitat din partea Preºedintelui României, domnul Ion Iliescu, reexaminarea proiectului de lege respectiv, care avea o serie de prevederi neconstituþionale. Vã rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

Este absolut corect ceea ce aþi spus, domnule preºedinte, erau prevederi în aceastã ordonanþã de urgenþã care contraziceau Constituþia.

În aceastã direcþie, comisia noastrã, ºi þinând cont de cererea de reexaminare avem ºi avizele Comisiei juridice, Comisiei pentru buget, Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, deci în acest sens, comisia noastrã vã cere sã fim de acord sã respingem Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apãrare...

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, raportul a fost aprobat.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã în momentul în care noi am admis acest raport, în mod normal, pentru a publica în **Monitorul Oficial** ºi a face ca ordonanþei sã îi înceteze efectele, noi trebuie sã redactãm Ñ ºi trebuia sã redactaþi prin raport Ñ un raport de lege de respingere a ordonanþei, pentru cã altfel noi nu publicãm un raport. Deci, în mod normal eu voi supune la vot un proiect de lege cu articol unic în momentul de faþã, cu titlul: Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. ..., se respinge ordonanþa Guvernului. Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege de respingere a ordonanþei respective. Vã rog sã votaþi!

## **Domnul Adrian Pãunescu (** _din salã)_ **:**

Pe care nu-l avem.

1999, 54/1999 Ñ ordonanþã de urgenþã, ºi, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului 193/1999, iniþiator, la acel moment, Agenþia pentru Valorificarea Activelor Bancare. În derularea programului, creanþele preluate fiind plãtite prin titluri de stat, s-a considerat necesar o procedurã mai rapidã ºi eficace pentru executãrile silite asupra debitorilor cedaþi, iniþiindu-se o altã ordonanþã, nr. 55, privind executarea silitã, iniþiator Agenþia pentru Valorificarea Activelor Bancare, la care, de asemenea, s-au mai adus o serie de completãri prin alte ordonanþe: nr. 25/2000, 166/2000 Ñ iniþiatori Agenþia pentru Valorificarea Activelor Bancare.

În prezent, în acest domeniu existând 8 ordonanþe ale Guvernului, simple ºi de urgenþã, comisiile Senatului învestite cu analiza acestora au propus unificarea lor într-un singur act normativ pentru a asigura o cunoaºtere mai facilã a dispoziþiilor legale, speciale pentru acest domeniu ºi, de asemenea, o mai bunã aplicare a lor. În raportul întocmit au fost avute în vedere toate dispoziþiile actelor normative enumerate, care, sperãm noi, sã asigure cadrul legal corespunzãtor desfãºurãrii activitãþii instituþiei. Ca atare, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege adoptat de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de cãtre Comisia de privatizare ale Senatului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte Carol Dina.

Nu, dar a fost enunþat. De aceea stãm aici. Vã rog sã votaþi!

Cu 82 de voturi pentru, 7 contra ºi 5 abþineri, ordonanþa de urgenþã este respinsã de cãtre plenul Senatului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi domnilor senatori.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Din partea cãror ministere?

Deci, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51, da? Vã rog, cu curaj. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sau Comisia pentru privatizare, vã rog. Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Ionel Blãnculescu** Ñ _secretar de stat la Oficiul_

## _pentru Recuperarea Creanþelor Bancare_ **:**

Mã numesc Ionel Blãnculescu ºi sunt secretar de stat la Oficiul pentru Recuperarea Creanþelor Bancare. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Urmare prevederilor PSAL-II IBL, în cadrul mãsurilor premergãtoare privatizãrii bãncilor, în decembrie 1998 a fost înfiinþatã Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 Ñ iniþiator Ministerul Finanþelor ºi Banca Naþionalã a României. Ulterior, la acest act s-au adus mai multe completãri prin Ordonanþa de urgenþã nr. 64 din mai

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doar expunerea de motive, apoi vom discuta pe articole.

”Raport la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare cu Scrisoarea L 392/2001 au fost sesizate în fond cu proiectul de lege menþionat, adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 15 februarie 2001. Proiectul de lege reglementeazã cadrul juridic pentru valorificarea activelor neperformante ale bãncilor la care statul este acþionar majoritar ºi pentru accelerarea procedurilor de recuperare a creanþelor cesionate, în scopul creºterii potenþialului de privatizare al societãþilor bancare ºi creºterii gradului de solvabilitate ºi al credibilitãþii interne ºi externe ale acestora. De asemenea, proiectul de lege stabileºte cadrul organizatoric pentru funcþionarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare, prescurtat A.V.A.B., ca instituþie de specialitate a administraþiei publice centrale, în sensul definirii atribuþiilor ºi competenþelor acesteia având drept scop creºterea eficientizãrii activitãþii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, domnilor senatori, dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1. amendament propus de comisie. Întâi o întrebare pentru domnul secretar de stat dacã sunteþi de acord cu amendamentele ºi cu forma finalã a raportului. Da, cu toate? Bun. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1.

Articol aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Observaþii la art. 2? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

Observaþii la modificãrile propuse la art. 3? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Aprobat cu 93 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Observaþii asupra amendamentului propus la titlul cap. II. Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi amendamentul. Amendament aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Art. 4 în varianta datã de comisie. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Art. 4 aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Observaþii la amendamentele propuse la art. 5.

Aia e doar numerotarea, dãm un vot. Art. 4[1] se renumeroteazã ca art. 5. ªi va deveni 9, va avea cuprinsul art. 4[1] . Cã dãm um vot... Deci, vã rog sã ne pronunþãm pentru vot legat de renumerotarea articolelor în lege, ca sã nu ne încurcãm.

Amendament propus de domnul Mircea IonescuQuintus ºi aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 6 contra ºi 3 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor propuse la art. 5, devenit prin renumerotare.

Articol aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

La art. 6, fostul art. 4[2] , observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

Art. 7, fost 5, observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentelor aprobate de comisie.

Art. 7 aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

Art. 5[1,] care devine art. 8, observaþii la amendamentele comisiei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 3 abþineri.

Art. 5[2] , care devine art. 9, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului art. 9.

Text în varianta comisiei aprobat cu 82 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Art. 10, articol nou introdus de comisie. Iniþiatorul de acord. Observaþii? Vã rog sã votaþi!

Art. 10 aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Art. 8 din lege va deveni art. 11. Observaþii? Întrucât este ºi modificat de comisie, nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Art. 12 nou, fost 9, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Art. 13, fost 10, observaþii? Vã rog sã votaþi! Aprobat cu 91 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Art. 14, fost 11, observaþii? Vã rog sã votaþi! Aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.

- 3 abþineri.

Art. 16, observaþii? Vã rog sã votaþi!

- Aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, douã contra

- ºi 4 abþineri.

Art. 17, observaþii? Vã rog sã votaþi!

Articol aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, douã contra, 5 abþineri.

Art. 18. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Art. 19. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Articol aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, unul contra ºi 9 abþineri.

Noul cap. IV. Observaþii. Nou introdus de comisia noastrã. Iniþiatorul de acord. Vã rog sã votaþi!

Titlul capitolului aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, douã contra ºi 9 abþineri.

Art. 20, observaþii? Vã rog sã votaþi!

Aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, 4 contra, douã abþineri.

Art. 21. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 3 contra ºi

- 6 abþineri.

Art. 22. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 3 contra,

- 3 abþineri.

Art. 23. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 3 voturi contra, douã abþineri.

Art. 24. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Titlul capitolului, el devine V, se pãstreazã, deci nu este modificat.

Art. 25. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Art. 25 aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

Titlul cap. VI, care este modificat.

Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

- Art. 19[1] , propuneþi eliminare, da? Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Eliminare aprobatã de plen cu 83 de voturi pentru,

- 7 contra ºi 3 abþineri.

- Art. 19[2] , comisia propune eliminarea. Vã rog sã vã

- pronunþaþi prin vot!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

## Domnilor miniºtri,

Prima parte a luãrii mele de cuvânt este în mod obligatoriu cea care încearcã sã punã autoritãþile centrale în situaþia de a afla adevãrul despre ceea ce oamenii care ne scriu sau ne viziteazã (ºi ne spun) numesc marile abuzuri de la Sibiu. Am fãcut aceastã interpelare anterior, un adminirabil om de justiþie, care este secretarul de stat al Ministerului Justiþiei, domnul Ivanov, ne-a rãspuns, dar ne-a rãspuns la modul constatativ. Eu vreau sã mã adresez Guvernului, sã mã adresez Parchetului, sã mã adresez Poliþiei ºi, nu în ultimul rând, Senatului României, pentru a se constitui o comisie urgentã, comunã, eventual, care sã analizeze la faþa locului ceea ce, repet, nu

eu (n-am nici un amestec în aceastã treabã, dar sunt obligat ca mandatar al oamenilor sã vã spun), ci oamenii ne scriu ce se întâmplã la Sibiu. Sunt blocate reclamaþii în chestiuni de _fraudã financiarã de circa 5 miliarde de lei,_ în chestiuni _de intermediere de adopþii de copii_ , în chestiuni de _imobile date în mod vicios unor oameni, despre care cei care ne-au scris afirmã cã sunt constituiþi într-o echipã localã, care refuzã legea ºi refuzã orice fel de transparenþã._ E vorba de domnii Johannes Klaus Weber Ñ primarul municipiului Sibiu, Berghezan Ion Ñ prim-procuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Sibiu, Poianã Ion Ñ procuror general la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, Suciu Dorin Ñ decanul Baroului de avocaþi Sibiu ºi Bucºe Radu Ñ notar. Nu anticipez, nu susþin cã (toþi) aceºti oameni sunt vinovaþi, sau cã mãcar unul e vinovat. Dar ceea ce ni se aduce nouã în aceste dosare imense de la Sibiu ne cutremurã ºi ne pune în situaþia de a adresa întrebãri ºi de a propune o cercetare atentã a tuturor acestor probleme, pentru ca nu de la nivel local sã ne vinã rãspunsul. Pentru cã nimeni nu e atât de prost încât sã facã un abuz ºi sã se lase descoperit. Sunt cereri ºi în privinþa Bibliotecii private **Biblion** din Sibiu. Nu sunt lãmurite lucrurile ºi rog autoritãþile sã nu considere cã este problema celor de la Sibiu. E problema Guvernului central al României, e problema Parchetului, e problema autoritãþilor din Poliþie ºi chiar a noastrã, a Senatului, aºa cã propun ºi rog pe colegii senatori de Sibiu sã mã ajute ºi sã ne ajute ºi sã ajutãm pe oamenii din Sibiu. Aceasta este revenirea mea la problema abuzurilor despre care ni se scrie cã se petrec la Sibiu.

Domnule preºedinte,

Sunt doi domni pediºti acolo care vorbesc ininteligibil. Spuneþi-le, vã rog, sã vorbeascã mai clar, mai, sã zic aºa, citeþ, ca sã le pot rãspunde.

Vã rog, domnilor senatoriÉ, v-aº ruga respectuos sã ne ascultãm cu toþii.

É e nevoie de o acþiune hotãrâtã pentru Bucureºti, ºi nu de polemici între autoritãþi. Aceste autoritãþi sã se punã de acord ºi sã ne ofere o soluþie. Nu se mai poate trãi în Bucureºti! Creºte criminalitatea. La semafoare sunt cerºetori ºi industrii de cerºetori. Trebuie fãcut ceva urgent, mai ales în Bucureºti, dar, de fapt, în toatã þara.

ªi ultima problemã pe care vroiam s-o ridic: pe când, doamnã ministru al învãþãmântului, noua programã ºcolarã pentru istorie ºi literaturã, spre eliberarea acestor manuale importante de orice politicã ºi de orice revanºã? Aº vrea, pe de altã parte, sã-l rog pe domnul preºedinte sã facem diligenþele necesare pentru ca guvernatorul Bãncii Naþionale a României, domnul Mugur Isãrescu, sã vinã printre noi ºi sã ne explice care e în celelalte þãri situaþia monedei naþionale, cine rãspunde la noi de cãderea permanentã a monedei naþionale, care e mecanismul cãderii, unde vom ajunge ºi când se va opri acest dezastru care atrage, la rândul lui, alte dezastre ºi este, în acelaºi timp, el însuºi, trebuie sã recunoaºtem, consecinþa unui alt dezastru?

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Consult reprezentanþii Executivului dacã este cineva prezent pentru a rãspunde întrebãrilor sau interpelãrilor formulate de domnul senator Pãunescu? Nu astãzi, da, bun. Deci, vom rãspunde într-o ºedinþã ulterioarã.

Invit la tribunã pe reprezentanþii Grupului P.R.M., domnul senator Eugen Marius Constantinercu, sigur, pentru a formula o întrebare a A.P.A.P.S.-ului. Vã rog ºi întrebarea ºi interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am sã încep cu interpelarea ºi fiind prima prezenþã a mea la acest microfon, vã rog sã fiþi de acord sã dau citire textului. Interpelarea mea este adresatã Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare ºi Pãdurilor ºi se referã la situaþia din domeniul cercetãrii de profil.

”Deºi legislaþia actualã, Legea nr. 18/1991 ºi Legea nr. 169/1997, a creat cadrul juridic care permite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi a pãdurilor, staþiunile de cercetare din domeniul agricol sunt într-o situaþie ambiguã. Fie nu li s-au înmânat documentele de proprietate, fie nu este clar precizatã situaþia juridicã a terenurilor pe care-ºi desfãºoarã activitatea Ñ deci nu ºtiu dacã sunt proprietari pe ele Ñ fie acþiunea de reconstituire a drepturilor respective a fost opritã la jumãtatea drumului.

În aceeaºi situaþie se aflã ºi unitãþile de învãþãmânt superior cu profil agricol. Combinându-se cu lipsa acutã de sprijin financiar, faptul are efecte devastatoare asupra activitãþii de cercetare de profil, determinând influenþe dezastruoase în producþia agricolã a þãrii prin reducerea drasticã a soiurilor de seminþe ºi plante selecþionate ºi

ameliorate, fãrã de care producþia agricolã nu poate progresa. În ciuda unor eforturi disperate, aceste staþiuni nu reuºesc decât cu mare greutate sã-ºi continue activitatea, cele mai multe fiind obligate sã-ºi concentreze eforturile pe producþie, neglijând cercetarea. Ca urmare, au scãzut dramatic suprafeþele destinate cercetãrii, scade vertiginos numãrul specialiºtilor care activeazã în cercetare, nu se mai elaboreazã, nu se mai difuzeazã buletinele de avertizare zonalã cu privire la apariþia unor atacuri de boli ºi dãunãtori, nu se mai difuzeazã normele pentru combaterea acestora, iar efectele sunt tot mai vizibile în scãderea exponenþialã a producþiei agricole ºi creºterea proporþionalã a golului în hambarul þãrii.

Aºa se face cã România în trecutul nu prea îndepãrtat un apreciat exportator de cereale, legume, fructe ºi plante tehnice a ajuns, astãzi, un sãrman importator, ”andrinsantÒ cu mâna întinsã pe la diferite porþi de case mari.

Vã rog sã încercaþi sã concluzionaþi pentru cã mai sunt 3 colegi de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare ºi nu aveþi decât 8 minute.

”Redresarea situaþiei cercetãrii de profil revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare ºi Pãdurilor. Are ministerul intenþia sã schimbe situaþia actualã din domeniul cercetãrii? Cum va fi rezolvatã problema reconstituirii dreptului de proprietate al staþiunilor de cercetare ºi al unitãþilor de învãþãmânt superior cu profil agricol asupra terenurilor pe care le-au deþinut înainte de 1945Ð1949? Ce programe are actuala conducere a ministerului pentru revigorarea cercetãrii ºtiinþifice agricole româneºti ºi ce surse de finanþare are în vedere pentru acest domeniu?Ò

ªi dacã mi-aþi permite sã pun ºi întrebarea. Întrebarea este adresatãÉ

Eu vã permit, dar nu ºtiu dacã vã permit colegii dumneavoastrã, cã nu le mai ofer cuvântul, sã ºtiþi! Dacã le mâncaþi tot timpul, pentru cã noi am stabilit foarte clar ce-i întrebare ºi ce-i interpelare.

Bun, atunci renunþ ºiÉ

Vã rog, puneþi doar întrebarea. Dar dacã o expuneþi în 10 minute, aia nu mai e întrebare.

Deci, întrebarea este adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administraþia Participaþiilor Statului, domnului ministru Muºetescu: Care este la ora actualã situaþia acþionarilor care ºi-au depus cupoanele pentru privatizare la societãþile comerciale ce s-au privatizat între timp? Cum îºi pot exercita aceºtia, în fapt, dreptul de acþionar? Cum pot sã-ºi obþinã drepturile, ºtiut fiind cã majoritatea societãþilor comerciale nu-ºi mai respectã obligaþiile ce le revin faþã de acþionari?

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna senator Mihaela Angela Bãlan Ñ Grupul parlamentar P.R.M.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001 publicatã în **Monitorul Oficial al României** din 23 aprilie 2001, cu aplicabilitate la 30 de zile de la publicare, cuprinde neconcordanþe. Este necesar sã se modifice urgent ºi sã se completeze pânã la 23 mai pentru a se evita diferite interpelãri. Solicitãm domnului ministru Octav Cozmâncã armonizarea legii cu programul de guvernare, adoptat în ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului în data de 28 decembrie 2000, prin cuprinderea observaþiilor ºi propunerilor pe care le anexãm.

Aºteptãm rãspuns în scris.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru de interne ºi are ca subiect o temã pe care sunt obligat sã o repet acum, legatã de Fondul Naþional de Investiþii ºi de afirmaþiile fãcute de domnul senator Corneliu Vadim Tudor, potrivit cãrora un numãr de demnitari, þinând toþi de vechea guvernare, au beneficiat de sume importante din Fondul Naþional de Investiþii.

Potrivit declaraþiei publicate ºi de ziarul **România Mare** , care mai nou este ºi multiplicatã ºi tipãritã prin oraºe, prin diverse localitãþi din România, sunt ºi eu

nominalizat pe aceastã listã ca beneficiind de 1,8 miliarde, sunt ºi foºti miniºtri din vechiul Guvern.

Interpelarea mea adresatã Ministerului de Interne este, în primul rând, dacã am avut vreodatã calitatea de acþionar, deci dacã am cumpãrat vreodatã mãcar un singur certificat sau o singurã unitate de fond ºi, sigur, am adãugat la aceastã întrebare ºi eventualitatea ca toate celelalte personalitãþi publice nominalizate, dacã ºi dânsele au avut calitatea de deponenþi la Fondul Naþional de Investiþii.

Subliniez interesul pe care îl am pentru acest subiect pentru cã, din pãcate, aceastã nenorocire a peste 300.000 de deponenþi la Fondul Naþional de Investiþii a fost speculatã politic pe toatã campania electoralã, opinia mea în calitate de senator care am fãcut parte dintr-o comisie care chiar a anchetat Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare este cã nu existã nici un partid implicat totuºi politic în acest subiect. Din pãcate, subiectul a fost imediat însuºit ºi manevrat politic cu diverse angajamente politice în campania electoralã ºi acum, când aceastã escrocherie politicã nu are rãspuns nici pentru guvernanþi ºi, evident, pentru nici un fel de partid politic, se încearcã transferul de responsabilitate spre nume care, în opinia mea, nu au nimic în comun cu aceastã temã, cu acest subiect ºi, în anumite situaþii, chiar au vrut sã facã luminã în aceastã cauzã.

Îmi pare bine cã a venit domnul general Abraham, cred cã dânsul are rãspunsul, pot sã spun cã, între timp, de la publicarea listei pânã acum, deja Serviciul Român de Informaþii mi-a rãspuns în scris ºi a declarat cã nu deþine nici un fel de informaþie despre vreun demnitar care sã fi deþinut sume importante la Fondul Naþional de Investiþii sau sã fi recuperat sume importante la Fondul Naþional de Investiþii.

Bãnuim cã ºi în nume propriu, dar ºi prin persoane interpuse, se va rãspunde dacã nu existã astfel de depozite. Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Bunduc.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Rodica Mihaela Stãnoiu.

În municipiul ºi judeþul Tulcea, ca ºi în alte judeþe, sunt foarte multe case care au aparþinut bulgarilor. Dupã repatrierea acestora, statul român le-a luat cu titlu de proprietate prin Decretul nr. 513/1953. În prezent, chiriaºii care locuiesc în aceste case bulgãreºti doresc sã le cumpere în condiþiile Legii nr. 112/1995, dar se lovesc de refuzul Primãriei municipiului Tulcea.

Credem cã acest refuz se datoreazã poziþiilor centrale pe care le au în Tulcea, fapt ce implicã ºi alte grupuri de interese.

Menþionez faptul cã în aceastã chestiune au fost sesizate Consiliul judeþean ºi Prefectura judeþului Tulcea ºi cã în legislatura 1996Ð2000 am mai fãcut o interpelare pe aceastã temã, dar toate aceste demersuri au rãmas fãrã rezultat.

Solicit rãspuns în scris în termen de 10 zile. Mulþumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/17.V.2001

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã ultimul coleg înscris pentru astãzi, domnul senator Constantin Gãucan.

Aveþi cuvântul!

O invit totodatã pe doamna ministru Bartoº.

sau morale pentru prejudiciile suferite, astfel cã aspectele prezentate dumneavoastrã exced competenþei Ministerului Justiþiei.

Vã rog sã primiþi, domnule senator, asigurarea întregii mele consideraþii.

Semneazã: doamna Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ ministrul justiþiei.

Întrebarea mea s-ar putea la fel de bine adresa ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ca ºi Ministerului Culturii, dar de data aceasta o adresez Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Eu aº pune numai douã întrebãri: cum se face, vorbind de un minister responsabil de tineret, cum se face cã participând la recrutarea tinerilor de pe Valea Teleajenului am descoperit, împreunã cu comisia, niºte lucruri care sunt îngrijorãtoare ºi anume cã 50% din tinerii testaþi pentru încorporare nu corespund din punct de vedere al stãrii fizice ºi cã tot peste 50% din tinerii încorporabili au semnat cu degetul.

Sigur cã problema este comunã ºi ar trebui sã aparþinã unei iniþiative fie a Ministerului Tineretului, fie a Ministerului Învãþãmântului ºi Cercetãrii, fie a Ministerului Sãnãtãþii, dar de ce nu se fac niºte eforturi conjugate pentru ca aceastã stare alarmantã ºi inacceptabilã pentru anul 2001 sã persiste la aceastã dimensiune? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

## Domnilor senatori,

Daþi-mi voie sã trecem la rãspunsuri.

Dacã existã reprezentant din partea Executivului care sã rãspundã domnului senator Adrian Pãunescu.

Domnul secretar de stat Costache Ivanov, vã rog. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Alexe Ivanov Costache** Ñ _secretar de stat la_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

## Stimate domnule senator,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã ºi adresatã Ministerului Justiþiei, referitoare la situaþia românilor izgoniþi barbar din Harghita, Covasna ºi din alte localitãþi la sfârºitul anului 1989 ºi în perioadele ulterioare, vã comunicãm urmãtoarele: evenimentele la care vã referiþi privind situaþia românilor alungaþi din casele ºi localitãþile lor în decembrie 1989 reprezintã un fenomen ce depãºeºte competenþele oferite de lege Ministerului Justiþiei. Situaþia domnului Traian ªuteu, primar al oraºului Sovata, ºi a doamnei Eugenia Popovici, viceprimar al aceleiaºi localitãþi, a constituit obiectul Dosarului penal nr. 3 P/1990 al Procuraturii Sighiºoara care a stabilit cã faptele au fost sãvârºite de 17 persoane învinuite pentru infracþiunile de distrugere prevãzute de art. 217 alin. 1 ºi 231 alin. 1 din Codul penal.

Prin rezoluþia din 5 februarie 1990 s-a dispus încetarea urmãririi penale deoarece învinuiþii au beneficiat de prevederile Decretului-lege nr. 3/4 ianuarie 1990 privind amnistierea unor fapte ºi graþierea unor pedepse.

Din verificãrile dispuse, s-a constatat cã pãrþile vãtãmate nu s-au adresat instanþelor de judecatã cu acþiuni civile prin care sã se solicite despãgubiri materiale

Domnule senator,

În conformitate cu Regulamentul Senatului, vã consult dacã sunteþi mulþumit de rãspunsul primit.

Sigur cã, formal, lucrurile sunt rezolvate, numai cã în fond, o datã cu încetarea urmãririi penale împotriva acelor barbari care au pus pe fugã, nu numai pe primarul de Sovata, ci ºi mulþi alþi oameni din zonã, mai ales români din Sovata, ºi din Mureº, ºi din Harghita ºi Covasna, s-a dat, iatã (conform logicii la care am asistat), frâu liber izgonirii definitive a acestor oameni din zonã. Eu am cerut ºi vã rog mult sã se reþinã esenþa a ceea ce am spus: rezolvarea situaþiei, ºi a primarului de Sovata, ºi a celor care au fost izgoniþi de la casele lor, în ce priveºte daunele materiale pentru cã daunele morale nu le mai poate nimeni rezolva. Dar trebuie ºi o iniþiativã conform cãreia oamenii sã se întoarcã la casele lor.

Aceasta este cererea mea de fond, una simplã ºi elementarã: întoarcerea românilor la casele lor, în þara lor, printre cei care sunt majoritatea în unele zone ºi în deplinã înþelegere cu aceºtia. E destul abuzul de atunci, e destulã, e suficientã crima de atunci împotriva acestor oameni loviþi numai pentru cã erau români. Asta era problema ºi a primarului de Sovata, dar ºi a altor oameni care au suferit în acele momente ºi e momentul sã ne liniºtim ºi sã se petreacã ºi aici restituþia în întregime. _Restitutio in integrum_ pentru românii din aceste zone ale României!

Deci, vã adresãm rugãmintea, domnule secretar de stat, sã analizaþi cu maximã atenþie situaþiile concrete în care se gãsesc diverºi cetãþeni români, în situaþiile descrise în interpelarea domnului senator ºi sã dispuneþi mãsurile legale.

Vã mulþumim.

Invit la tribuna Senatului pe doamna doctor Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei.

Aveþi cuvântul, doamnã ministru!

## **Doamna Daniela Bartoº** Ñ _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Domnule senator Pãunescu,

## Domnilor senatori,

Mã aflu în faþa dumneavoastrã sã fac câteva precizãri legate de sesizarea domnului senator Adrian Pãunescu privind modul în care au fost finanþate serviciile pe plan stomatologic. Conform prevederilor cap. V din Normele metodologice de aplicare ale contractului-cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru anul 2001, contract-cadru care a fost aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 165/2001, finanþarea asistenþei medicale ambulatorii stomatologice se face în urmãtorul mod: casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã serviciile medicale stomatologice preventive ºi tratamentele stomatologice în limita unui plafon stabilit pe fiecare medic. Acest plafon se stabileºte în funcþie de fondurile alocate cu aceastã destinaþie din buget ºi de numãrul de servicii medicale stomatologice estimate a fi efectuate în cadrul unui trimestru, plafon care se regularizeazã în trimestrul urmãtor.

Din sumele alocate de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate, furnizorii de servicii medicale stomatologice acoperã cheltuielile efectuate, inclusiv cheltuielile cu salariile medicilor, personalului mediu ºi personalului auxiliar sanitar.

La Spitalul judeþean din municipiul Craiova, personalul încadrat în serviciile de stomatologie în trimestrul I 2001 au fost salarizaþi în procent de 60% faþã de salariul de bazã stabilit prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în raport de sumele alocate de Casa Judeþeanã de Asigurãri Craiova pe baza volumului serviciilor medicale de stomatologie prestate.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator!

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Sper ca ºi reglementarea privindu-i pe stomatologi sã vinã repede, pentru ca ei sã-ºi poatã face meseria în raport cu bolnavii ºi nu atât de mult în raport cu autoritãþile care trebuie sã legifereze ºi sã facã tot ce depinde de ele ca sã meargã lucrurile normal.

Vã mulþumesc.

Aºa dorim cu toþii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc mult, doamnã ministru.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Pavel Abraham, din partea Ministerului de Interne, pentru a rãspunde domnului senator Nicolae Pãtru.

## Aveþi cuvântul!

I-aþi rãspuns?

Colegul dumneavoastrã de partid, domnul senator Ungheanu, spune cã v-a rãspuns în momentul în care nu ascultaþi rãspunsul unei alte interpelãri.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar!

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _general de brigadã, secretar de stat la Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu referire la datele suplimentare solicitate la data de 23.04 a.c., cu ocazia prezentãrii rãspunsului la interpelarea domnului senator Nicolae Pãtru, cu privire la controlul efectuat de cãtre organele de Poliþie în noaptea de 7 spre 8 aprilie a.c. la S.C. MEDAXIM S.R.L. din comuna Sãlãtrucel, judeþul Vâlcea, am onoarea sã vã informez cã în Dosarul penal nr. PÐ3050045, în care se efectueazã cercetãri faþã de numita Buºagã Luminiþa, administrator la S.C. MEDAXIM S.R.L., sub aspectul comiterii infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi fals intelectual, fapte prevãzute ºi pedepsite de art. 11 ºi 13 din Legea nr. 87/1994, ºi art. 40 din Legea nr. 82/1991, a rezultat cã prin neînregistrarea în contabilitate a douã facturi în valoare de 3.961.924 lei, privind achiziþionarea de bere, a fost adus un prejudiciu bugetului de stat de 719.570 lei.

Având în vedere valoarea micã a prejudiciului în cauzã, în temeiul art. 18 (1) din Codul penal organul de poliþie a propus iar Parchetul competent a fost de acord cu scoaterea de sub urmãrire penalã a numitei Buºagã Luminiþa, soluþie care va fi datã de Parchetul Tribunalului Vâlcea.

Pe baza discuþiilor avute cu domnul senator înainte de a prezenta rãspunsul, am constatat cã Domnia sa doreºte un rãspuns ºi mai precis cu privire la faptul dacã au intervenit sau nu efectivele noastre de intervenþie în noaptea respectivã în judeþul Vâlcea.

Arãt cã am precizat la primul rãspuns cã au fost prezente, dar nu au intervenit, ºi Domnia sa apreciazã cã nu este satisfãcut de acest rãspuns cã, probabil, s-a intervenit.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Sunteþi mulþumit, domnule senator?

Domnule preºedinte,

Eu am discutat, în urmã cu câteva minute, cu domnul ministru Abraham. De fapt, eu sunt surprins de faptul cã întrebarea mea nu s-a referit la ceea ce mi-a rãspuns dumnealui în scris. Eu am atacat problema intervenþiei forþelor de poliþie în numãr foarte mare ºi cu acei cagulaþi la o societate la care s-a constatat cã are o fraudã de 700.000. Adicã de probleme din acestea se ocupã Poliþia din Cãlimãneºti, când, aºa cum semnala ºi domnul senator Adrian Pãunescu ºi domnul senator Matei Vintilã, vicepreºedintele Comisiei de privatizare, acolo fraudele sunt în altã parte, de ordinul sutelor de milioane de dolari ºi eu, aºa cum am specificat ºi data trecutã, nu sunt avocatul acelei femei, pe mine nici nu mã intereseazã problema berii ºi a modului cum îºi þine patronul gestiunea. Problema pe care eu am ridicat-o ºi la care vãd cã, în mod voit, se cautã ocolirea rãspunsului este aceea a intervenþiei forþelor cagulate ºi a unui efectiv de poliþie în numãr aºa de ridicat.

Poate o fi fost doar o repetiþie generalã pentru ceea ce solicitaþi dumneavoastrã.

Asta vreau ºi eu sã lãmuresc.

## Vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule secretar de stat, cã mai aveþi un rãspuns pentru domnul senator Paul Pãcuraru. Vã rog!

Cu referire la interpelarea dumneavoastrã, domnule senator Paul Pãcuraru, cu privire la eventuala participare la Fondul Naþional de Investiþii, atât în calitate de deponent cât ºi de beneficiar al unor sume de bani, am onoarea sã vã informez cã din documentele avute la dispoziþia organelor de anchetã ce formeazã obiectul lucrãrii penale nr. 310089/2000 privind criza Fondului Naþional de Investiþii, precum ºi din datele comunicate de Ministerul Finanþelor Publice cu privire la verificãrile efectuate în cauza sus-menþionatã nu rezultã participarea dumneavoastrã ca investitor sau rãscumpãrãtor de unitãþi de fond.

De asemenea, cu ocazia aceleiaºi verificãri nu au fost identificate în listingurile Fondului Naþional de Investiþii ca investitori ºi rãscumpãrãtori de fond persoanele enumerate mai jos: Stoica Valeriu, Bãsescu Traian, Ionescu Dudu Constantin, Sârbu Radu, Remeº Traian-Decebal, Berceanu Radu, Diaconescu Ion, Mureºan Ioan, Lupu Vasile, Roºca Vlad, Spineanu Ulm, Opriº Remus, Constantinescu Dragoº, Noica Nicolae.

Cu deosebitã stimã, semneazã domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Bãnuiesc cã sunteþi bucuros, nu mulþumit.

Da, nu pot sã spun cã nu sunt mulþumit de rãspunsul domnului ministru, singurul lucru care rãmâne o mare nemulþumire, pe ansamblu, cã este posibil ca un om politic, ca un responsabil politic sã difuzeze în opinia publicã

astfel de nume ºi astfel de informaþii care n-au nimic comun cu realitatea.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Bãnuiesc cã la aceastã remarcã nu poate rãspunde domnul general Pavel Abraham.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul secretar de stat Iacob Zelenco, vã

rog.

Domnul senator Radu Vasile este supãrat cã nu a fost nominalizat.

Vã rog, aveþi cuvântul!

**Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am de rãspuns la trei întrebãri.

Am sã încep sã rãspund la întrebarea pusã de domnul senator Paul Pãcuraru.

În legãturã cu prezentarea stadiului derulãrii fazelor contractuale din proiectul PSAL pe componente ºi faze la 30 aprilie 2001 ºi perspectivele de încheiere efective de contracte de privatizare Ð evaluarea ofertei, a stadiului negocierilor ºi perspectivele de recuperare a creanþelor de la Krivoi Rog, procedura pentru conversia datoriilor SIDEX Ñ S.A.

În legãturã cu prima parte a întrebãrii menþionez cã din cele 63 de societãþi comerciale cuprinse în programul PSAL-PIBL, au fost scoase la privatizare în prima etapã 18 societãþi comerciale din care la 7 societãþi, respectiv **-** SIDEX Ñ Galaþi, ROMVAG Caracal, UrbisÑArmãturi saniÑ tare Bucureºti, ELECTROPUTERE Ñ Craiova, CLUJANA Cluj-Napoca, CORAPET Ñ Corabia, HIDROMECANICA Braºov, în perioada decembrie 2000 Ð martie 2001 au apãrut deja anunþurile publicitare pentru vânzarea pachetului majoritar de acþiuni deþinut de APAPS.

În perioada decembrie 2000 Ð aprilie 2001 din cele 7 societãþi comerciale la care au apãrut anunþurile publicitare numai la 6 societãþi au fost cumpãrate 23 de dosare de prezentare astfel: la SIDEX Ñ Galaþi Ð 4 dosare de prezentare; ROMVAG Ñ Caracal Ð 8 dosare de prezentare; URBIS Ð Armãturi sanitare Ð 2 dosare de prezentare; ELECTROPUTERE Ñ Craiova Ð 5 dosare de prezentare; HIDROMECANICA Ñ Braºov Ð 4 dosare de prezentare.

Pentru CORAPET Ñ Corabia nu s-a vândut nici un dosar de prezentare.

Pentru 10 societãþi comerciale: CELHART, DONARIS Ñ Brãila, ARGEªANA Ñ Piteºti, VIROMED Ñ Victoria, MECANICA Ñ Negreºti-Oaº, TEHNOFRIG Ñ ClujNapoca, EXFORT Ñ Bucureºti, OPTICA Ñ Timiºoara; SINTEREF Ñ Azuga; ROMTENSIV Ñ Timiºoara, I U C Ð Craiova vor apãrea anunþurile publicitare în perioada 30 aprilie Ð 15 mai 2001.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Mai aveþi alte interpelãri?

Da. mai am douã rãspunsuri, unul dintre acestea se adreseazã domnului senator Gheorghe Zlãvog ºi întrebareaÉ

Da, de la RULMENÞI S.A. Este prezent domnul Zlãvog?

Lipseºte!

Dacã aveþi rãspunsul scris, vã rog sã-l lãsaþi la noi pentru a-l înmâna domnului senator pentru cã nefiind prezent nu cred cã trebuie sã ascultãm noi rãspunsul care i se adreseazã Domniei sale. Dacã era curios, trebuia sã rãmânã.

O sã-l transmitem în scris.

ªi dacã puteþi sã rãspundeþi ºi domnului senator Nicolae Iorga?

Da, sigur cã da.

Este prezent?

Lipseºte ºi dumnealui.

Nici dânsul nu este.

Deci, de asemenea, vã rog sã lãsaþi rãspunsul scris la secretariatul nostru.

Da, domnule preºedinte, rãspunsul este complet, aº vrea doar sã-l primesc ºi scris pentru cã el este suficient de complex ºi reclamã o analizã separatã.

Vi-l transmitem ºi scris pentru cã anexa cuprinde 63 de societãþi ºi este destul de laborioasã.

Am sã le transmit ºi le transmite ºi domnul ministru pentru relaþia cu Parlamentul, aºa cum procedãm de obicei.

Domnul preºedinte, s-a mai pus o întrebareÉ

Numai puþin. Vã rog sã luaþi act în stenograma de ºedinþã cã, deºi prezent, domnul secretar de stat Iacob Zelenco nu a rãspuns domnilor senatori Nicolae Iorga ºi Gheorghe Zlãvog, care absentau de la dezbaterile din Senat. Vã rog!

de a interveni, dupã ce societatea a fost privatizatã, în raporturile dintre acþionari. Deci, cea mai potrivitã este Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga sã-mi permiteþi, în legãturã cu o întrebare care s-a pus astãzi, sã fac o anumitã precizare. Întrebarea, aºa cum am reþinut-o, se referã la faptul de a prezenta situaþia acþionarilor ce ºi-au depus cupoanele la societãþile comerciale privatizate, cum îºi exercitã aceºtia drepturile fiindcã societãþile comerciale nu-ºi respectã obligaþiile faþã de acþionari. Cu tot respectul pe care-l port domnului senator, aº avea rugãmintea ca aceastã întrebare sã fie adresatã Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare care este abilitatã pentru a da precizãri ºi care reglementeazã raporturile dintre acþionari, întrucât Autoritatea pentru Privatizare nu are nici o competenþã

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Stimaþi colegi,

Declar închisã ºedinþa de astãzi a Senatului.

Vã reamintesc cã mâine ºi poimâine vom avea lucru pe comisii, iar joi vom avea lucrãri în plen.

Pentru _staff-_ ul tehnic toate proiectele de lege care nu au fost luate în dezbatere astãzi vor fi trecute în ordinea

de zi pentru ºedinþa de joi, ºedinþa fiind în continuare. Vã mulþumesc.

Vã doresc o searã bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/17.V.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei